RAPORTUL DE ȚARĂ ÎN DOMENIUL EGALITĂȚII DE GEN 2021 REPUBLICA MOLDOVA Photo credit: Maria-Milena Cebotari, EVA project, UN Women Raportul de țară în domeniul egalității de gen al Republicii Moldova a fost elaborată de către Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare la solicitarea ONU Moldova, inclusiv Oficiul Coordonatorului Rezident al ONU, UN Women, UNFPA și Banca Mondială. Acest document a fost elaborat de către echipa Centrului Parteneriat pentru Dez- voltare, a cărui membri sunt: • Alexei BUZU • Rodica IVAȘCU • Natalia COVRIG • Alexandra ERMOLENCO • Alina ANDRONACHE • Valeriu PROHNIȚCHI • Andrei BRIGHIDIN • Veaceslav BĂTRÎNESCU Conținutul acestei publicații nu reflectă neapărat punctele de vedere sau politicile ONU sau ale Băncii Mondiale, ale Secretariatului Organizației Națiunilor Unite sau ale vreunei alte organ- izații afiliate. INTRODUCERE 1 REZUMAT EXECUTIV 2 METODOLOGIE 9 I. DEMOGRAFIE 11 II. DOTĂRI (EDUCAȚIE) 26 III.DOTĂRI (SĂNĂTATE) 41 IV. FEMINIZAREA SĂRĂCIEI 54 V. ANGAJAREA ÎN CÂMPUL MUNCII 61 VI. ANTREPRENORIAT 81 VII. VOCE ȘI AUTONOMIE 91 VIII. INSTRUMENTE PRIVIND DREPTURILE OMULUI 108 IX. IMPACTUL COVID-19 116 ANEXA 1: STRUCTURA DISCUȚIILOR ÎN GRUPURILE TEMATICE 128 ANEXA 2: CONCEPEREA INTERVIURILOR CU INFORMATORII-CHEIE 128 ANEXA 3: LISTA PARTICIPANȚILOR LA CONSULTĂRILE OSC 129 Realizarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă și a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) însoțitoare necesită eforturi constante din partea entităților ONU, a statelor membre și a tuturor membrilor societății pentru a măsura progresul eco- nomic, social și de mediu. Acest lucru poate fi realizat în mod eficient doar prin apli- carea unei perspective de egalitate de gen și de abilitare a femeilor. Prin urmare, în sprijinirea eforturilor țării privind egalitatea de gen, Echipa de țară a ONU în Moldova (EȚONU) se angajează ferm să se asigure că activitățile și proiectele sale includ per- spectiva de gen și identifică acțiuni transformatoare pentru reducerea inegalităților în conformitate cu scopurile și obiectivele ODD. Acest angajament se reflectă în Cad- rul de Parteneriat ONU - Republica Moldova pentru Dezvoltare Durabilă 2018-2022 care este principalul document de planificare strategică care ghidează activitatea EȚONU la nivel de țară. EȚONU în Republica Moldova, inclusiv Banca Mondială (BM), s-a angajat, cu sprijinul BRȚ ONU, în elaborarea unei evaluări comune a egalității de gen care va permite o înțelegere integrală și cuprinzătoare a cauzelor fundamentale și a impactului in- egalităților pronunțate cu care femeile și fetele se confruntă în Republica Moldo- va. Rezultatele evaluării vor contribui la mai multe documente strategice și analitice cheie: noul Cadru de Parteneriat de Țară al BM pentru Republica Moldova, care se preconizează a fi elaborat până la sfârșitul anului 2021; Analiza comună de țară a ONU pentru 2021 și viitorul Cadrul de Parteneriat ONU - Republica Moldova pent- ru Dezvoltare Durabilă, care se preconizează a fi elaborat până la jumătatea anului 2022; precum și o serie de documente de program de țară, care se preconizează să fie elaborate de agențiile individuale ale ONU, cum ar fi UN Women și PNUD, până la sfârșitul anului 2022. Obiectivul general al raportului este de a elabora o evaluare cuprinzătoare a nivelului egalității între femei și bărbați în Republica Moldova în educație, sănătate, oportu- nități economice, libertatea de exprimare a opiniilor și de luare a măsurilor. Obiec- tivul specific al evaluării este de a promova o înțelegere comună între entitățile ONU și BM a inegalităților cu care se confruntă femeile și fetele în Republica Moldova. Evaluarea va permite, de asemenea, o coordonare sporită a eforturilor, o mai mare eficiență în sprijinul acordat țării și consolidarea activității comune în domeniul egal- ității de gen și abilitării femeilor. Introducere 1 DEMOGRAFIE Moldova trece printr-o recesiune demografică dramatică. Deși rata fertilității ur- mează o tendință istorică de descreștere, în ultimul deceniu a fost în echilibru cu rata mortalității care este în scădere. Emigrarea permanentă este principalul motiv din spatele contracției demografice. Faptul că până în 2050 populația Republicii Moldo- vei din străinătate aproape că va egala mărimea populației interne este cifra cea mai alarmantă care dezvăluie amploarea reală și impactul fenomenului. Scăderea populației nu este o problemă în sine. De fapt, natalitatea redusă, împre- ună cu creșterea speranței de viață, viața economică productivă și durabilă și acumu- larea de economii pe tot parcursul vieții pot oferi oportunitatea de a valorifica divi- dendele schimbărilor demografice. Principala problemă a Republicii Moldova este că emigrarea foarte intensă a populației care au vârstă de muncă nu lasă nicio oportuni- tate de a acumula astfel de dividende demografice. În schimb, emigrarea permanentă accelerează procesul natural de îmbătrânire a populației. Potrivit proiecțiilor demografice de bază, vârsta medie a femeilor va crește de la 40 de ani în 2020 la aproape 50 de ani până în 2050, iar vârsta medie a bărbaților – de la 37 la 44 de ani. Chiar și scenariul mai optimist care presupune o reducere uniformă de vârstă cu 10% a ratei de emigrare nu oferă o ușurare semnificativă. Îmbătrânirea accelerată a populației va pune o povară grea asupra generației muncitoare și va avea multiple repercusiuni fiscale și bugetare. EDUCAŢIE Băieții sunt mai predispuşi să întrerupă mai devreme procesul educațional. În 2019, rata de părăsire a sistemului de învăţământ în rândul băieților (din cohorta de vârstă 18-24 ani) a fost de 22,6%, comparativ cu 15,3% în cazul fetelor. Având în ve- dere că, în primii ani de studii nu se observă diferențe semnificative de gen, decalajul înregistrat în ultimele etape de educație ar putea fi influențat de unele „norme” care se perpetuează în societate cu referire la rolurile femeilor și bărbaților (bărbații sunt încă văzuți ca responsabilii de bază în aducerea veniturilor în familie, iar femeile - ca responsabile pentru îngrijirea gospodăriei și copiilor)1. Având în vedere aceasta, se poate presupune că, fiind influențați de aceste percepții perimate, prioritățile băieților sunt câștigarea de bani ca obiectiv principal în viață (34,8% dintre băieții cu vârsta între 1 https://progen.md/wp-content/uploads/2021/03/INDEXUL-EGALITATII-DE-GEN-2021-1.pdf 2 Rezumat Executiv 15-30 de ani au ales această opțiune în comparație cu 7,9% dintre fete, BNS 2019). Pe lângă acestea, mai mulți băieți decid să absolvească o instituție de învățământ profe- sional tehnic secundar (72,4% față de 27,6% dintre fete, BNS), decât să se înmatriculeze într-un ciclu de învățământ îndelungat. Alegerea unei profesii este influențată considerabil de rolurile de gen. Fetele tind să aleagă specializări din domeniile cu profil umanist (filologie, științe politice, științe sociale, asistență socială etc.), care sunt mai puțin plătite decât cele din dome- niul STEM, în care se înmatriculează preponderent băieții.2 Această segregare de gen este specifică tuturor etapelor învățământului superior (profesional, licență, masterat și doctorat). Chiar dacă în ultimii ani se observă o tendință pozitivă în rândul fetelor care aleg să studieze și să lucreze în continuare în domenii STEM, totuși diferența de gen continuă să fie mare. Deşi în ultimii ani s-au observat unele îmbunătățiri, totuși atât femeile, cât și băr- bații din grupurile cele mai marginalizate se confruntă cu unele forme de excluz- iune. Cu referire la bărbații și femeile de etnie romă, evaluarea a constatat că femeile sunt mai expuse situației de a fi implicate într-o măsură mai mică în educație. Luând în considerare unele practici discriminatorii care sunt perpetuate de populația Republicii Moldova cu referire la populația romă3 și unele „norme” sociale depăşite care sunt „specifice” gospodăriilor de romi (fiind confirmate de femeile rome care au partici- pat în cadrul focus grupurilor organizate), precum și privarea financiară pronunțată a romilor, se observă mai puțină implicare și performanță mai scăzută în educație în rân- dul acestei categorii de persoane, femeile și fetele sunt mai expuse acestei excluderi. În privinţa bărbaţilor şi femeilor cu dizabilități, Evaluarea comună a implementării Programului de dezvoltare a educației incluzive pentru anii 2011-2020 evidențiază că, în ultimii ani s-au depus eforturi mari pentru creșterea nivelului de incluziune a fetelor și băieților cu dizabilități în procesul educațional. Chiar și așa, raportul relevă că in- stituțiile de învățământ, la toate nivelurile, sunt doar parțial pregătite să faciliteze acce- sul copiilor cu dizabilități (în special în cazul celor cu dizabilităţi locomotorii, deficiențe de auz și văz), prin accesibilizarea infrastructurii. În acest sens, accesibilizarea tuturor tipurilor de instituții de învățământ este încă considerată o problemă pentru Republica Moldova. Având în vedere cele menționate, nu este de mirare că se observă inegalități și în ceea ce privește educația care se soldează cu o profesie în rândul acestui grup de femei şi bărbaţi. SĂNĂTATE Inegalitățile de gen în domeniul sănătății sunt semnificative și persistente. Băr- bații sunt mai afectați de inegalitățile de gen în materie de sănătate. Deși este în scă- dere, diferența de gen în speranța de viață (măsurată în ani, speranța de viață a fe- 2 În ceea ce privește studiile de licenţă, la disciplinele legate de STEM sunt înscrise 10,9% din totalul fetelor implicate în învățământul superior, în comparație cu 40,1% din totalul băieților. În privinţa disciplinelor din domeniile cu profil umanist – 84,2% sunt fete și 54,7% băieți. 3 https://progen.md/wp-content/uploads/2020/12/8990_distanta_sociala_studiu.pdf Rezumat Executiv 3 meilor minus speranța de viață a bărbaților) a fost constant mai mare de 8 ani din 2014 până în prezent. Inegalitatea de gen în rata mortalității (se măsoară ca rata mortalității bărbaților/rata mortalității femeilor) a crescut. Diferențele de gen în ceea ce privește factorii comportamentali explică inegalitățile de gen în ratele de deces și mortalitate. De exemplu, mai mulți bărbați din zonele rurale s-au confruntat cu episoade de alcool intens, în timp ce mai multe femei din zonele urbane sunt fumătoare. Femeile vulnerabile nu au acces deplin la serviciile de sănătate. Nevoia nesatis- făcută de servicii de sănătate este, în general, mai mare în rândul femeilor. Inegalita- tea de gen în accesul la serviciile de sănătate poate fi determinată și de adresabilita- tea scăzută a bărbaților: conform datelor BNS4, doar 19,1% dintre bărbați au apelat la serviciile de sănătate în 2016, comparativ cu 29,3% dintre femei. Nevoia nesatisfăcută de servicii medicale este mai mare în rândul femeilor vulnerabile, ajungând la 43% în rândul femeilor cu dizabilități, 35% în rândul femeilor sărace și 35% în rândul femeilor cu vârsta de peste 60 ani. O bună parte dintre femeile din Republica Moldova nu au putere de decizie asupra propriei vieți sexuale și reproductive. Conform datelor disponibile ale Băncii Mon- diale5, ponderea femeilor din Republica Moldova în vârstă de 15-49 de ani (căsătorite sau într-o relație) care pot lua propria decizie cu privire la sănătatea sexual-reproduc- tivă (pot refuza contactul sexual cu soțul sau partenerul dacă nu doresc; decid asupra utilizării contracepției și cu privire la propria asistență medicală)6 este de aproximativ 73%. Circa 1/3 dintre femei (27%) încă nu au autonomie sexual-reproductivă, ceea ce le sporește vulnerabilitatea sănătății. Autonomia sexual-reproductivă este mai redusă în rândul femeilor și fetelor din grupurile vulnerabile. Necesitatea de metode moderne de planificare familială și de servicii de sănătate sexual-reproductivă, centrate pe client, rămâne nesatisfăcută. Mai puțin de jumătate dintre femeile de vârstă reproductivă din Republica Moldova folosesc metode contraceptive moderne. Această rată este și mai mică în rândul tinerilor. Nevoia nesat- isfăcută de contracepție este asociată cu vârsta, statutul educațional, gradul de conș- tientizare cu privire la planificarea familială și nivelul salariilor. FEMINIZAREA SĂRĂCIEI Femeile sunt mai expuse riscului de a se confrunta cu sărăcia. Riscul de a fi sărace provine din trei canale principale: (i) divizarea inegală a responsabilităților familiale (creșterea copiilor și îngrijirea membrilor familiei cu nevoi speciale), activități în care sunt implicate preponderent femeile, ceea ce duce la o retragere parțială sau totală 4 Accesul populației la serviciile de sănătate, Biroul Național de Statistică, 2017 5 Datele Băncii Mondiale privind autonomia sexuală și reproductivă, https://data.worldbank.org/indicator/SG.DMK.SRCR.FN.ZS?locations=MD 6 Numai femeile care oferă răspunsul „da” la toate cele trei componente (pot spune ”nu” actului sexual cu soțul sau partenerul lor dacă nu doresc; decid asupra utilizării contracepției; decid asupra propriei asistențe medicale) sunt considerate femei care ”iau propriile decizii în ceea ce privește relațiile sexuale și asistența medicală reproductivă”. 4 Rezumat Executiv de pe piața muncii și din activitățile sociale și educaționale, (ii) ocuparea mai scăzută a femeilor, în special a mamelor cu copii preșcolari, ceea ce determină limitări în a beneficia de avansarea în carieră și de remunerare echitabilă, și nu în ultimul rând (iii) inechitatea în pensii, ceea ce accentuează privarea financiară a femeilor în etate.7 Riscul de sărăcie este mai mare în rândul femeilor vulnerabile. Această evaluare evidențiază în special situația femeilor din mediul rural, a persoanelor în etate, cu diz- abilități și care aparțin unor grupuri etnice minoritare (romi). Femeile din mediul rural care au mai puține oportunități de angajare și totodată sunt expuse la anumite „norme sociale” perimate privind rolurile de gen, sunt implicate într-o măsură mai mare în ac- tivități neremunerate (creșterea copiilor, îngrijirea unui membru al familiei etc.), ceea ce se transpune direct în venituri mai mici și dependență mai mare de prestațiile so- ciale și remitențe.8 Pensionarea agravează sărăcia în rândul femeilor în etate, (inegali- tatea de gen în pensii este de 20,3%, potrivit datelor BNS începând cu 1 ianuarie 20209 ), în mediul rural, femeile primind pensii mult mai mici. Gospodăriile cu cel puțin 3 copii sunt mai sărace (rata sărăciei în 2020 a fost estimată de BNS la 42,1% față de 29,9% în cazul gospodăriilor cu 1 copil și 28,4% - fără copil). Având în vedere că femeile sunt mai implicate în activitățile familiale, distribuția inegală a responsabilităților de îngrijire în- tre femei și bărbați ar putea fi considerată un alt canal de feminizare a sărăciei. ANGAJAREA ÎN CÂMPUL MUNCII Republica Moldova are cea mai mare prevalență a inactivității în rândul femeilor, comparativ cu țările din regiune. Chiar dacă diferența de gen este mai mică decât în alte țări, rata de inactivitate în Moldova este printre cele mai înalte atât în rândul țărilor din Balcanii de Vest, cât și ale Parteneriatului estic (PaE), cu un impact vizibil asupra femeilor. În pofida eforturilor de reducere a inegalităților de gen pe piața muncii, de- calajele de gen persistă în ratele de ocupare a forței de muncă și au crescut în ultimii doi ani, ajungând la aproximativ 10 pp în 2020. Rate de ocupare a femeile din grupurile vulnerabile este și mai mică. Politicile publice nu oferă suficiente soluții și oportunități de angajare pentru toate grupurile de populație, în special pentru cele vulnerabile (persoane de etnie romă, persoane cu dizabilități, vârstnici etc.). Capacitatea de angajare a populației de etnie romă este la cel mai scăzut nivel, rata de ocupare fiind de aproximativ șapte ori mai mică decât a populației generale (6,4% față de 40,9%). Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de aproximativ patru ori mai mică decât a populației generale. Femeile din zonele rurale au acces mai redus la oportunități de muncă. Lipsa oportunităților de muncă de calitate, infrastructura de transport slab dezvoltată și nivelul scăzut de antreprenoriat și competențe în afaceri sunt câteva dintre motivele ce determină nivelul sporit al șo- majului în rândul femeilor din zonele rurale. 7 https://progen.md/wp-content/uploads/2021/02/CPD_Inegalitatile-salariale-2020.pdf 8 Ibidem 9 https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7137 Rezumat Executiv 5 Responsabilitățile de îngrijire pare a fi printre principalele motive ale participării scăzute a femeilor pe piața muncii. Responsabilitățile de îngrijire a gospodăriei și a familiei constituie bariere importante în calea participării pe piața muncii, în special pentru femeile care își asumă în mod disproporționat responsabilități de îngrijire ner- emunerate. Inactivitatea femeilor atinge cote maxime în perioada reproductivă (15-34 de ani) și la vârsta de pensionare (peste 55 de ani), când rata de ocupare scade cu aproximativ 30 pp (în 2020 rata de ocupare a femeilor de 45-54 de ani era de 61%, iar pentru cele peste 55 de ani - 34%). Disponibilitatea scăzută a instituțiilor de îngrijire a copiilor și politicile ineficiente favorabile familiei sporesc inegalitățile de gen. Diviziunea inegală a muncii de îngrijire și rolurile de gen au o mare influență în determinarea formelor de angajare și asupra securității financiare. Femeile cu copii aflați în întreținere sunt mai predispuse să aleagă munca cu fracțiune de normă, adesea în detrimentul carierei și a progresului salarial, pentru a reconcilia munca plătită cu responsabilitățile de îngrijire a familiei, în timp ce partenerii lor tind să lucreze cu normă întreagă, ceea ce explică o parte din această asimetrie. Femeile, de obicei, sac- rifică veniturile lor ca urmare a întreruperii în activitatea profesională cauzate de ex- periența nașterii și de perioada de concediu asociată îngrijirii copilului. În consecință, acestea sunt mai predispuse să caute un loc de muncă favorabil familiei (care este mai puțin remunerat) sau să opteze pentru angajare cu fracțiune de normă și alte aranja- mente flexibile, ceea ce are implicații importante asupra securității lor financiare. ANTREPRENORIAT Doar o treime dintre antreprenorii din R. Moldova sunt femei. Chiar dacă antre- prenoriatul feminin a fost în creștere în ultima vreme, femeile continuă să fie o mi- noritate în comunitatea de afaceri. Potrivit Biroului Național de Statistică10 , doar 34% dintre antreprenori sunt femei. Acest decalaj semnificativ este rezultatul: accesului limitat la resurse și capital financiar pentru a începe o afacere, barierelor în accesarea resurselor de investiții (cum ar fi credite și împrumuturi), practicilor de discriminare și stereotipurilor de gen, a încrederii în sine scăzute etc. Pentru a începe o afacere, femeile au nevoie de mai mult sprijin și încurajare decât bărbații. Datele disponibile indică faptul că femeile sunt mai reticente în a iniția o întreprindere privată în comparație cu bărbații. Având în vedere că, în medie, femeile posedă mai puține active, resurse financiare și sprijin informal, femeile antreprenoare trebuie să se bazeze pe scheme financiare formale, astfel fiind mai dispuse să acceseze oportunități de finanțare prin diferite programe de sprijin și proiecte de dezvoltare. Insuficiența de timp, din cauza responsabilităților de îngrijire, limitează grav fe- meile antreprenoare. Din cauza responsabilităților de îngrijire, femeile nu pot dedica 10 https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6725 6 Rezumat Executiv mai mult timp pentru a se asigura că întreprinderea lor este bine condusă. În medie, o săptămână de lucru pentru femeile antreprenoare este cu 8 ore mai scurtă în com- parație cu bărbații antreprenori. Femeile sunt mai puțin disponibile să lucreze seara. Insuficiența de timp restricționează opțiunile și flexibilitatea femeilor antreprenoare și, ca atare, le face mai reticente în a începe sau a-și extinde întreprinderea. VOCE ȘI AUTONOMIE Recentele modificări legislative au contribuit la îmbunătăţirea nivelului de reprez- entare a femeilor. După alegerile locale din 2019 s-a înregistrat cel mai mare număr de femei alese consiliere – la nivel raional/municipal au fost alese 27,08% (o creștere de 10% față de alegerile precedente), la nivel local – 36,5% (o creștere de 6%). Odată cu aceasta, ponderea femeilor deputate alese în 2021 în Parlament a crescut la 39,6%. Violența în bază de gen este omniprezentă. Aproape 40% dintre femei au suferit de violență fizică și/sau sexuală, 49% indică că au fost hărțuite sexual de la vârsta de 15 ani, iar 18% susțin că au fost hărțuite sexual în ultimele 12 luni.11 Evaluarea indică fap- tul că incidența violenței este mai mare în rândul femeilor din grupurile vulnerabile, în special în rândul femeilor cu dizabilități, femeilor rome și ale celor de vârstă pre-pen- sionare. Reticența de a raporta astfel de cazuri autorităților este mai mare in rândul grupurilor mai vulnerabile de femei, preponderent din cauza lipsei de încredere. IMPACTUL COVID-19 Pandemia COVID-19 a agravat inegalitățile legate de divizarea responsabilităților de îngrijire. Necesitățile de îngrijire au crescut substanțial în perioadele de izolare so- cială, iar distribuția rolurilor și sarcinilor în familie a continuat să fie atribuite femeilor, care au preluat cea mai solicitantă muncă în gospodărie. Închiderea instituțiilor de în- vățământ a crescut substanțial responsabilitățile de îngrijire pentru părinți, în special pentru femei. În timpul crizei COVID-19 femeile au raportat în mod disproporționat că și-au asumat sarcina de îngrijire: peste 50% dintre femeile au dedicat mai multe ore pentru a face lecții cu copiii, comparativ cu doar 30% dintre bărbați. Criza pandemică și impactul acesteia asupra economiei au sporit vulnerabilita- tea financiară a femeilor. Responsabilitățile de îngrijire, care au fost în mare parte asumate de femei în izolare, și dificultatea de a reconcilia viața de familie cu cea pro- fesională au determinat femeile să devină mai puțin active pe piața muncii. Femeile au fost afectate mai grav de pandemie decât bărbații, din cauza inegalităților de gen deja prezente și persistente, care predominau înainte de criza COVID-19. Pandemia a dus la pierderea locurilor de muncă sau a veniturilor femeilor, deoarece acestea erau 11 https://www.osce.org/files/f/documents/2/1/424979_0.pdf Rezumat Executiv 7 nevoite să gestioneze munca la distanță, în același timp îndeplinind responsabilitățile casnice. Mai mult decât atât, pandemia a avut un efect aproape imediat asupra anga- jării femeilor: ponderea femeilor care au continuat să meargă la muncă este cu 15 pp mai mică decât cea a bărbaților. Criza a provocat o reducere fără precedent a activității economice și a timpului de lucru. Criza COVID-19 a provocat pierderi semnificative și în Republica Moldova, unde peste 20% dintre lucrătorii care mergeau la locul de muncă s-au confruntat cu o reducere a orelor lucrate. Reducerea numărului de ore lucrate a avut un impact semni- ficativ asupra veniturilor salariale. Un sfert dintre femeile care au continuat să meargă la muncă în timpul carantinei s-au confruntat cu o reducere de salariu, de două ori mai mare decât cea a bărbaților angajați. În același timp, femeile s-au confruntat cu întâr- zieri mai mari ale salariilor. Pandemia COVID-19 a avut, de asemenea, implicații importante pentru asistența medicală. Accesul la serviciile de sănătate a fost dificil și până la declanșarea pan- demiei, în special pentru grupurile vulnerabile. Nevoia nesatisfăcută de servicii de sănătate pentru persoanele în vârstă a crescut în timpul pandemiei COVID-19. Conform Sondajului Generații și Gen (GGS 2020), aproximativ 30% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani s-au confruntat cu nevoi medicale nesatisfăcute în ultimele 12 luni (ponderea celor care au avut nevoie să consulte un medic/specialist, dar nu au putut face acest lucru). Pandemia a expus, de asemenea, cea mai mare parte a populației la incertitudini și anxietate. Femeile au fost mai predispuse să raporteze anxietate și pre- siune psihologică din cauza măsurilor de distanțare socială și a constrângerilor sociale (timpul petrecut în izolare la domiciliu, responsabilitățile casnice etc.). 8 Rezumat Executiv Această evaluare se bazează pe cadrul de evaluare a egalității de gen, propus de Raportul de dezvoltare mondială privind egalitatea de gen și dezvoltare (RDM 2012)12. Cadrul se bazează pe trei dimensiuni analitice: DOTĂRI: concentrarea pe ed- ucație și sănătate ca investiții cheie în dezvoltarea capitalului uman al femeilor și băr- baților, fetelor și băieților; OPORTUNITĂȚI ECONOMICE: concentrarea pe angajare și antreprenoriat pentru femeile și bărbații din R. Moldova și LUAREA MĂSURILOR cu accent pe participare și viață fără violență. Odată cu aceasta, evaluarea extinde cad- rul RDM pentru a evalua perspectiva egalității de gen în ceea ce privește demografia, sărăcia, instrumentele pentru drepturile omului și impactul pandemiei de COVID-19 asupra femeilor și egalității de gen în R. Moldova. Evaluarea are, de asemenea, o abordare analitică de ”Nimeni nu este lăsat în urmă (NELU)”. Ca atare, evaluarea identifică un subgrup-cheie de femei vulnerabile, încearcă să înțeleagă provocările specifice ale acestora și să analizeze cauzele funda- mentale ale inegalităților care le afectează. În cadrul acestei evaluări, subgrupurile vulnerabile de femei sunt considerate următoarele: femei în vârstă, femei rome, fe- mei cu dizabilități, femei supraviețuitoare ale violenței de gen, femei LGBTQ+ și femei din gospodării cu venituri mici. Evaluarea s-a bazat pe o analiză amplă a cercetărilor existente și a surselor de date. Și anume, evaluarea s-a bazat pe analiza datelor din Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, Ancheta Forței de Muncă și Studiului privind dezvoltarea me- diului de afaceri, realizate de Biroul Național de Statistică. Împreună cu aceasta, echi- pa de cercetare a putut să exploreze micro-datele unui sondaj emblematic recent ”Gen și generație” (SGG)13 cu un eșantion de 10.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 79 de ani, SGG fiind cea mai cuprinzătoare anchetă demografică disponi- bilă în R. Moldova. Constatările din analiza datelor au fost completate cu perspective calitative din cadrul discuțiilor grupurilor tematice și interviurilor cu informatorii-cheie. Componenta calitativă a evaluării a inclus discuții în cadrul grupurilor tematice și interviuri cu informatorii-cheie din cadrul reprezentanților grupurilor vulnerabile de femei. Scopul componentei de cercetare calitativă a fost de a înțelege punctele de vedere și percepțiile cu privire la inegalitățile de gen în R. Moldova din perspectiva educației, sănătății, oportunităților economice, precum și influența și deciziile la nivel 12 Banca Mondiala. 2012. Raportul dezvoltării mondiale 2012: Egalitatea de gen și dezvoltare. Banca Mondiala. © Banca Mondială. https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/4391 13 https://moldova.unfpa.org/en/news/gender-and-generations-survey-voices-10000-people-were-heard Metodologie 9 comunitar. Componenta de cercetare calitativă a inclus 6 discuții în cadrul grupurilor tematice (vezi Anexa 1) și 10 interviuri aprofundate (vezi Anexa 2). Au fost intervie- vate un total de 56 de femei. Respondenții au fost recrutați prin metoda „bulgărelui de zăpadă”, principalele criterii de recrutare fiind criteriul specific grupului, precum: vârsta, etnia, orientarea sexuală, venitul etc., dar și alte criterii care să asigure eter- ogenitatea grupului, precum: gen, regiune, reședință, nivel de studii. Discuțiile de grup s-au desfășurat online, iar interviurile au fost atât online, cât și telefonice sau față în față, la alegerea respondenților. Evaluarea a beneficiat de consultări suplimentare cu reprezentanții OSC-urilor care reprezintă grupuri vulnerabile de femei. Procesul a fost organizat pentru a înțelege experiența, feedback-ul și propunerile OSC-urilor care lucrează cu femei cu dizabilități, femei rome și femei în vârstă. Au fost organizate trei consultări separate cu principalele rețele de OSC-uri și anume: Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova (AOPD) cu 39 de organizații membre; Platfor- ma pentru îmbătrânire activă, care include 24 de organizații neguvernamentale și Coaliția Vocea Romilor (CVR), care reunește 34 de ONG-uri de romi din toată țara, inclusiv din regiunea transnistreană și Găgăuzia (vezi anexa 3). Consultările s-au des- fășurat în format online și au fost organizate în două sesiuni: Prezentarea concluziilor de bază ale Raportului privind nivelul egalității de gen în R. Moldova din perspectiva grupurilor-țintă și discuții pentru identificarea soluțiilor de politici publice necesare pentru reducerea inegalităților de gen din perspectiva grupurilor. 10 Metodologie Structura populației R. Moldova se schimbă rapid. Conform celor mai recente date statistice, populația R. Moldova cu reședința obișnuită14 la data de 1 ianuarie 2021 era de 2.597 milioane de persoane, inclusiv 1,357 milioane de femei și 1.239 milioane de bărbați15 (Biroul Național de Statisitcă, 2020). În urma scăderii constante evidenți- ate în Figura 1, numărul actual de populație se situează mult sub cei 2,87 milioane înregistrate la începutul anului 2014 (1,49 milioane femei și 1,38 milioane bărbați). Pierderea de 9,5 la sută a populației în doar șapte ani este o cifră descurajantă pentru orice standard istoric și geografic16. Populația feminină a R. Moldova a scăzut puțin mai lent decât populația masculină: 9,1 la sută, comparativ cu 9,9 la sută. Figura 1. Evoluția populației bărbaților și femeilor din Republica Moldova în perioada 2014- 2021, începutul anului, persoane bărbați femei Sursa: Baza de date Statbank a BNS 14 Conform definiției oficiale a Biroului Național de Statistică al Republicii Moldova, populația rezidentă obișnuită este compusă din persoane care au locuit în mod continuu în cea mai mare parte a ultimelor 12 luni pe teritoriul Republicii Moldova fără a include absențe temporare (pentru recreere, vacanță, vizite la rude si prieteni, afaceri, tratament medical, pelerinaje religioase etc.). 15 Aici și mai departe cifrele se referă la teritoriul R. Moldova care nu include regiunea separatistă transnistreană, din cauza lipsei de acoperire statistică a regiunii. 16 În acest text evităm să folosim cifrele anterioare anului 2014 ca bază de comparație. Motivul este că înainte de 2014 autoritatea națională de statistică (Biroul Național de Statistică, în continuare - BNS) a folosit conceptul de populație „stabilă” în statisticile demografice, iar din 2014 conceptul din spatele numărului de populație este „reședința obișnuită”. I. Demografie 11 Figura 2. Contabilitatea creșterii populației pentru anii 2014-2020 după sexe, mii persoane 23000 20000 17000 14000 11000 8000 5000 1 493 481 1 477 362 1 465 175 1 446 031 1 425 060 1 403 309 1 371 272 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 -5000 -8000 -11000 -14000 -17000 -20000 -23000 -26000 -29000 -32000 23000 20000 17000 14000 11000 8000 5000 1 375 745 1 367 311 1 359 212 1 333 921 1 305 304 1 282 755 1 269 266 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 -5000 -8000 -11000 -14000 -17000 -20000 -23000 -26000 -29000 -32000 Sursa: Baza de date Statbank a BNS și calculele autorilor. 12 I. Demografie Factorii dezagregați pe sexe din spatele schimbării populației oferă o imagine mix- tă. În cazul femeilor, 48,9 la sută din scăderea populației se datorează deceselor și 51,1 la sută - emigrării, iar în cazul bărbaților raportul este izbitor de opus, cu 56,6 la sută din cauza deceselor și 43,4 la sută din cauza emigrației. Figura 2 de mai jos oferă detalii suplimentare cu privire la creșterea populației dezagregată pe sexe pentru fiecare an în perioada 2014-2020. Pe lângă contracția în termeni absoluți, populația Republicii Moldova a suferit schimbări structurale semnificative. În perioada 2014 - 2019 (adică înainte de pan- demia de COVID-19) speranța de viață a femeilor la naștere a crescut de la 73,6 ani la 75,1 ani, iar cea a bărbaților a crescut de la 65,2 ani la 66,8 ani. În 2020 indicatorul a urmat o scădere dramatică pentru ambele sexe: 73,9 pentru femei și 65,9 pentru bărbați, ceea ce este evident un impact al COVID-19. Combinația dintre ratele scăzute ale natalității, creșterea speranței de viață și migrația puternică a populației de vârstă activă a dus la o îmbătrânire rapidă a populației. Îmbătrânirea este tendința structurală cea mai definito- rie a populației Republicii Moldova, cu implicații demografice, sociale și economice sem- nificative pe termen lung. În perioada ianuarie 2014 – ianuarie 2021, ponderea femeilor din grupa de vârstă de peste 65 de ani în totalul populației de femei a crescut de la 13,2 la sută până la 17,7 la sută, iar în cazul bărbaților din aceeași grupă de vârstă ponderea a crescut de la 8,4 la sută la 11,9 la sută (Figura 3). În total, bărbații și femeile cu vârsta peste 65 de ani reprezintă o pondere de 14,9% în totalul populației, ceea ce este puțin sub media OCDE de 17,4%17. În timp ce ponderea bărbaților cu vârsta peste 80 de ani în to- talul populației masculine a crescut destul de nesemnificativ (de la 1,4% în ianuarie 2014 la 1,5% în ianuarie 2021), ponderea femeilor cu vârsta de peste 80 de ani în totalul pop- ulației feminine a crescut de la 2,8% la 3,2%. Ponderea totală a populației de peste 80 de ani este de 2,4 la sută, iar la OCDE cifra corespunzătoare este de aproximativ 4,6 la sută. Figura 3. Ponderea populației cu vârsta de peste 65 de ani, procent din populațiile corespunzătoare 13,5 % 14 % 14,5 % 15 % 8,5 % 9% 9,5 % 10 % 2014 2015 2016 2017 16 % 17,5 % 15,5 % 15,7 % 10,4 % 10,6 % 11,3 % 12 % 2018 2019 2020 2021 Femei 65+ Bărbați 65+ Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS. 17 https://www.oecd-ilibrary.org/sites/c05578aa-en/index.html?itemId=/content/component/c05578aa-en I. Demografie 13 Piramida populației oferă o perspectivă suplimentară asupra schimbărilor de- mografice. Pentru anul 2014 piramida populației arată încă foarte mult ca un „pom de Crăciun”, cu o bază largă și o serie de vârfuri orizontale reprezentând populațiile mai tinere (Figura 4). Până la începutul lui 2021, baza piramidei devine vizibil mai în- gustă din cauza cohortelor anterioare care au crescut pe scara de vârstă și din cauza numărului mai mic de nașteri în perioada 2015-2020 pentru a suplini cohortele mai tinere îmbătrânite, precum și a impactului COVID-19 asupra deceselor. În consecință, segmentul tinerilor devine mai restrâns în 2021 comparativ cu 2014. Vârsta medie a femeilor a crescut de la 38,5 ani în 2014 la 40,8 în 2021, iar în cazul bărbaților a crescut de la 35,2 la 37,2 ani. După cum arată proiecțiile demografice de mai jos, este destul de probabil ca piramida populației să devină și mai restrânsă în următoarele decenii, de- oarece se preconizează că procesele demografice vor continua pe aceeași traiectorie. Figura 4. Piramidele populației Republicii Moldova pentru anii 2014, 2021 AGE AGE 84 84 81 81 78 78 bărbați 75 bărbați 75 72 72 69 femei femei 69 66 66 63 63 60 60 57 57 54 54 51 51 48 48 45 45 42 42 39 39 36 36 33 33 30 30 27 27 24 24 21 21 18 18 15 15 12 12 9 9 6 6 3 3 0 0 300 000 200 000 100 000 100 000 200 000 300 000 300 000 200 000 100 000 100 000 200 000 300 000 Sursa: BNS. 14 I. Demografie R. Moldova se află în mijlocul unei tranziții demografice, caracterizată parțial de scăderea ratei fertilității. Din cauza schimbării conceptelor și metodologiilor statistice, nu se pot face cu ușurință comparații în materie de fertilitate pe termen lung. Proiecțiile Centrului de Cercetare Demografică sugerează că RTF va rămâne același în următoarele două decenii. În același timp, indicatorii-cheie, recalculați pe baza conceptului de populație cu reședință obișnuită, pot sugera și o probabilă con- tinuare a scăderii istorice a ratei totale de fertilitate și a vârstei medii materne în creștere (Figura5). Având în vedere că vârsta maternă medie actuală se apropie de media de la sfârșitul anilor 1970 și cu un RTF semnificativ mai scăzut, este clar că se lungesc și intervalele de timp dintre nașteri. Analiza nașterilor după vârstă relevă o aplatizare și o deplasare pe dreapta a profilului natalității specifice vârstei în perioa- da 2014-2020 (Figura6). Acest lucru sugerează că noile generații de femei care intră în perioada de fertilitate sunt susceptibile de a da naștere la mai puțini copii și este posibil ca nașterile să aibă loc puțin mai târziu în viața lor, comparativ cu generațiile anterioare. Figura 5. Evoluția ratei totale a fertilității și a vârstei medii materne în perioada 1978-2019 Sursa: BNS I. Demografie 15 Figura 6. Rata de fertilitate specifică vârstei în anii 2014 și 2020 vârsta, ani 2014 2020 Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS Modelele de formare a familiei se corelează cu schimbările de fertilitate. Mode- lul tradițional de familie în R. Moldova se schimbă rapid. În perioada 2014 - 2020, vâr- sta medie la prima căsătorie a crescut constant de la 24,5 ani la 25,7 ani pentru femei și de la 27,1 la 28,6 ani pentru bărbați (Figura 7). O pondere tot mai mare a soților divorțați este o altă tendință emergentă semnificativă (Figura 8), inclusiv în zonele rurale, care în trecut au avut rate substanțial mai scăzute de divorț. Având în vedere că puține nașteri în R. Moldova au loc în afara căsătoriei, mai puține femei per copil ar putea fi parțial atribuite formării ulterioare a familiei și ratelor crescute de divorț. Figura 7. Vârsta medie la prima căsătorie, ani bărbați femei Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS 16 I. Demografie Figura 8. Numărul de căsătorii și divorțuri căsătorii divorțuri căsătorii/divorțuri (axa secundară) Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS Figura 9. Profilul educațional al populației cu vârsta de peste 15 ani pe an, zonă rezidențială și sex, procente Terțiară Post-secundară Secundară profesională Secundară superioară Secundară inferioară Primară I. Demografie 17 i Terțiară Post-secundară Secundară profesională Secundară superioară Secundară inferioară Primară Sursele: BNS Factorii economici puternici, de asemenea, pot explica parțial rata de fertilitate în scădere. În ultimele două decenii, mediul educațional al femeilor din Republica Mol- dova a avansat semnificativ (Figura 9). Reușita lor educațională este puțin mai mare decât cea a bărbaților. Ponderea în creștere a femeilor cu studii postliceale și terțiare este o indicație a capitalului uman îmbunătățit al femeilor și, probabil, a randamen- tului crescut al educației. Având în vedere acești factori, scăderea ratei fertilității ar trebui privită ca o schimbare destul de naturală. Deși există o diferență de remuner- are persistentă (și probabil în creștere, după cum sugerează cifrele salariale de mai jos) în economia Republicii Moldova, salariul mediu a crescut semnificativ în ultimul deceniu, pentru ambele sexe. Salariul net al femeilor a crescut de la 205 dolari SUA / lună în anul 2011 la 353 dolari SUA/lună în 2020 (rată de creștere de 72 la sută), iar în cazul bărbaților, de la 232 dolari SUA la 413 dolari SUA (rată de creștere de 78 la sută). Împreună, capitalul uman îmbunătățit și salariul femeilor măresc costurile de oportu- nitate ale nașterii copiilor și, prin urmare, au impact asupra deciziilor femeilor în ma- terie de reproducere. Datele SGG Moldova confirmă acest lucru, deoarece numărul de copii per femeie se corelează negativ cu nivelul de educație (Figura 10). 18 I. Demografie Figura 10. Numărul mediu de copii ai femeilor cu vârsta peste 30 de ani, în funcție de nivelul de educație atins Studii doctorale Studii masterat Studii universitare Post-secundare Secundare profesionale Secundare superioare Secundare inferioare Primare sau fără studii Sursa: calculele autorilor pe baza SGG Moldova În cei 7 ani din perioada 2014-2020 femeile au manifestat tendințe ceva mai mari de a emigra definitiv comparativ cu bărbații, mai ales în cazul cohortelor mai ti- nere. Deși datele specifice vârstei privind emigrația lipsesc, datele demografice privind nașterile, decesele anuale și stocurile populației la sfârșitul perioadei permit o aproxi- mare a numărului net de emigrare și a ratelor de emigrare (Figura 11). Grupa de vârstă 17- 27 de ani are cele mai mari rate de migrație netă aproximativă. În același timp, pentru cohortele mai în vârstă, cele peste 45 de ani, emigrația netă este ușor negativă, ceea ce înseamnă că numărul migranților pe termen lung care se întorc acasă este mai mare decât numărul migranților pe termen lung care părăsesc țara. Oamenii par să prefere să lucreze în străinătate în anii lor principali de obținere a câștigurilor econom- ice și să revină acasă în apropierea vârstei de pensionare. Figura11. Rata medie de migrație netă specifică vârstei pentru perioada 2014-2020 femei bărbați Sursa: calculele autorilor pe baza datelor BNS I. Demografie 19 Dat fiind lipsa datelor statistice în rândul migranților permanenți, este dificil să se stabilească factorii de bază care conduc la decizia de a migra definitiv și modul în care aceștia pot diferi în funcție de sex, dar se pot folosi datele disponibile pentru a studia factorii intențiilor de a migra. Spre deosebire de datele privind mi- grația efectivă, datele privind migrația intenționată arată că femeile sunt mai puțin predispuse la migrare în comparație cu bărbații. Acest lucru poate sprijini ipoteza că fluxul mai puternic de femei observat în 2018-2019 poate fi mai degrabă un singur eveniment decât o schimbare permanentă. Potrivit datelor Sondajului Generații și Gen în R. Moldova (SGGM), peste două treimi dintre bărbații și femeile chestionați cu vârsta de peste 15 ani au declarat „cu siguranță” că nu au intenția de a migra în următorii 3 ani, iar câte 15% din fiecare sex – „probabil” să nu aibă o astfel de intenție (Figura 12). Dintre factorii convenționali, vârsta se remarcă imediat ca un predictor puternic al in- tenției de a migra, atât pentru bărbați, cât și pentru femei – cu cât persoana este mai tânără, cu atât mai puternică este intenția de a migra (Figura 13). Totuși, după cum se arată mai jos, atunci când se controlează factori suplimentari (cum ar fi zona de reșed- ință, grupa de venit, prezența copiilor), vârsta rămâne un predictor important doar în cazul bărbaților. Figura 12. Distribuția răspunsurilor la întrebarea privind intenția de a migra în următorii 3 ani, după sex Bărbați Femei 100% 75% 50% 25% 0% 100% 75% 50% 25% 0% Cu siguranță, nu Probabil nu Greu de spus Probabil da Cu siguranță, da Sursa: calculele autorilor pe baza datelor SGG Moldova Figura 13. Distribuția răspunsurilor la întrebarea privind intenția de a migra în următorii 3 ani, după sex și vârstă (barbati) Cu siguranță, nu Probabil da Cu siguranță, da Probabil nu Greu de spus Bărbați 20 I. Demografie Cu siguranță, nu Probabil da Cu siguranță, da Probabil nu Greu de spus Femei Sursa: calculele autorilor pe baza datelor SGG Moldova Intenția de migrare mai scăzută a femeilor din Republica Moldova este confirmată de modele statistice care cuprind factori care probabil contribuie la intenția de a migra. Am folosit datele SGGM pentru a rula o serie de modele multivariate logistice binare care stabilesc probabilitatea ca o intenție pozitivă de migrare să fie dependentă de factori explicativi convenționali18. Întrucât sondajul SGGM nu a fost conceput pentru a colecta date despre factorii de migrație, o serie de factori explicativi, posibil putern- ici, nu au putut fi incluși19. Am făcut distincția între planurile de migrație și dorințele pentru migrație20. Factorii considerați ca variabile independente sunt următorii: zona de reședință (rural versus urban), sex, vârstă, vârstă la pătrat, nivelul de studii (primar, secundar, terțiar), limba principală vorbită acasă (română/”moldovenească” versus rusă sau ucraineană versus altele), având copii sub 6 ani, fiind proprietar de locuință, având muncă plătită, partenerul având muncă plătită, gradul de satisfacție cu condițiile de viață oferite de propria casă, mărimea gospodăriei și clasa de venit21. Rezultatele regresiilor efectuate pentru toți respondenții sunt incluse în Tabelul 1. Rezultatele din cele două regresii de mai sus arată un impact complex al genului asupra intenției de migrare. După cum se arată în Tabelul 1, a fi femeie descurajează semnificativ planurile de migrație în comparație cu a fi bărbat, dar diferențele nu sunt semnificative statistic când vine vorba de dorința de migrație. Prezența copiilor sub vârsta de 6 ani descurajează puternic planurile de migrație pentru toți potențialii mi- granți și descurajează puternic dorințele de migrație în cazul femeilor. Vârsta are o influență neliniară asupra intențiilor de migrare. A fi proprietar de locuință descura- jează puternic planurile de migrație, în timp ce a fi mulțumit de propriile condiții de locuință reduce dorințele de migrație. Munca salariată proprie sau a partenerului nu are o influență semnificativă asupra intențiilor de migrare. În mod curios, nici educația 18 Modelele logistice sunt folosite în statistică și econometrie pentru a modela probabilitatea ca un anumit eveniment să aibă loc. Ele pot fi folosite atât pentru modelarea variabilelor binare (cum ar fi de a migra/a rămâne), cât și variabilele multinominale. 19 De exemplu, a avea experiență anterioară de migrație, a avea rude permanent în străinătate sau a trăi într-o comunitate cu mulți migranți și alte variabile relevante. 20 Oamenii plănuiesc să migreze dacă răspund „Cu siguranță da” la întrebarea SGGM privind intenția de a migra în următorii 3 ani și doresc să migreze dacă dau răspunsul „Probabil da”. 21 Grupul de venit este măsurat de-a lungul a 6 clase, de la 1 („are dificultăți mari în a face față situației”) la 6 („face față situației foarte ușor”). I. Demografie 21 nu prezintă vreun efect semnificativ din punct de vedere statistic, deși în conformitate cu dovezile anecdotice din Moldova, ne-am aștepta ca cei cu niveluri de educație mai avansate să fie mai înclinați să migreze. În același timp, nivelul venitului este un predic- tor puternic al dorințelor de migrație: cu cât gospodăria este mai bună, cu atât mai slabă este înclinația de a migra. Zona rezidențială joacă, de asemenea, un rol în dorințele de migrație, oamenii care locuiesc în zonele urbane fiind mai dornici să migreze. Tabelul 1. Intenții de migrare în următorii 3 ani: rezultate ale regresiilor econometrice logistice pentru ambele sexe Variabilă dependentă Planifică să migreze Dorește să migreze Variabile independente Estimare Pr(>|z|) Estimare Pr(>|z|) Constanta -1.453 0.324 -0.079 0.915 Traiul în mediul urban 0.121 0.567 0.467*** 0.000 Femeie -0.569** 0.023 -0.025 0.862 Vârsta 0.036 0.445 0.013 0.590 Vârsta2 -0.001** 0.021 -0.001*** 0.005 Prezența studiilor secundare -0.243 0.694 -0.319 0.326 Prezența studiilor terțiare 0.281 0.664 -0.134 0.696 Limba maternă română/„moldove- 0.034 0.974 -0.364 0.441 nească” Limba maternă ucraineană sau rusă 0.764 0.470 -0.186 0.701 Căsătorit(ă) -0.168 0.472 -0.083 0.532 Prezența copilului sub 6 ani -0.905*** 0.005 0.266 0.122 Proprietar(ă) de locuință -0.457** 0.040 -0.008 0.952 Prezența unei munci plătite -0.287 0.162 0.133 0.224 Partenerul are o muncă plătită -0.033 0.868 -0.081 0.458 Gradul de satisfacție cu condițiile 0.020 0.700 -0.043* 0.097 de trai Numărul membrilor gospodăriei -0.054 0.630 0.062 0.325 Nivelul veniturilor -0.069 0.375 -0.085** 0.044 Femeie cu copil sub 6 ani 0.392 0.309 -0.649*** 0.001 pseudoR2 McFadden index 0.113 0.138 Notă: *** - coeficienți semnificativi la 1 la sută; **- coeficienți semnificativi la 5 la sută; * - coeficienți semnificativi la 10 la sută. Sursa: estimările autorilor. 22 I. Demografie Tendințele demografice observate nu sunt de bun augur pentru situația demo- grafică pe termen lung. Centrul de Cercetări Demografice (CCD) și-a actualizat re- cent prognoza demografică pentru Republica Moldova pentru perioada până în 2040. Prognoza se bazează pe trei scenarii alternative care cuprind speranța de viață la naștere, rata migrației și rata totală de fertilitate. Scenariul „Jos” presupune o contin- uare a reducerii istorice a ratei totale de fertilitate (de la 1,82 în 2018 la 1,7 în 2040), o creștere modestă a speranței de viață la naștere și o înclinație la migrație în mare măsură neschimbată (-1 la sută până în 2040 comparativ cu -1,3 la sută în 2018, ta- belul 2). Scenariul „Înalt” se bazează pe o creștere a ratei totale de fertilitate, astfel încât aceasta să crească la 2,1 copii per femeie de vârstă fertilă în 2040 și pe creșteri mai rapide ale speranței de viață pentru ambele sexe; acest scenariu presupune, de asemenea, că migrația netă se va opri până în 2040. Scenariul „Mediu” este unul in- termediar. În conformitate cu ipotezele CCD, scenariul „Înalt” și „Mediu” prevăd, de asemenea, o creștere mai rapidă a speranței de viață la naștere pentru bărbați decât pentru femei. Tabelul 2. Scenarii de prognoză demografică pentru 2018-2040 Rata globală RTF (copii per Scenariu Anii Speranța de Speranța de de migrație femeie aflată la viață femei viață bărbați netă, % vârsta fertilă) 2018 75.0 66.3 -1.30 1.82 S1-jos 2040 77.2 68.5 -1.00 1.70 2018 75.0 66.3 -1.30 1.82 S1-mediu 2040 79.4 71.8 -0.50 1.90 2018 75.0 66.3 -1.30 1.82 S1-înalt 2040 81.6 74.0 0.00 2.10 Sursa: Centrul de Cercetări Demografice În toate cele trei scenarii, populația cu reședință obișnuită în R. Moldova urmează să scadă, deși într-un ritm diferit (Figura 14). În scenariul „Jos”, populația cu reședință obișnuită va ajunge la 1,754 milioane până în 2040, ceea ce echivalează cu o scădere de 34,5% față de anul 2018. În scenariul „Mediu”, populația preconizată cu reședință obișnuită până în 2040 este de 1,924 milioane (-28,2%). Scenariul „Înalt” prezintă cea mai lentă rată de declin (21,5%), cu un număr de populație puțin peste 2 milioane în 2040. În toate cele trei cazuri, rata migrației este un factor critic care influențează dinamica pop- ulației și traiectoria altor parametri demografici (cum ar fi nașterile și decesele). I. Demografie 23 Figura 14. Proiecția populației Republicii Moldova în trei scenarii demografice Jos Mediu Înalt Sursa: Centrul de Cercetări Demografice, 2021 Pe lângă modificările cifrelor absolute, fiecare scenariu demografic prevede schimbări structurale semnificative. Structura de vârstă inițială actuală creează o inerție care determină rezultatul demografic pe termen lung. Combinația dintre struc- tura actuală, rata totală de fertilitate estimată și migrația este probabil să provoace o îmbătrânire continuă. În 2040, piramida populației se va întoarce cu susul în jos, gen- erațiile de peste 50 de ani reprezentând aproximativ jumătate din populația totală, iar vârsta medie mergând de la 37,3 ani în 2018 la 47,3 ani în 2040 (Figura 15). Estimările noastre sugerează că vârsta medie a femeilor va ajunge la 45,1 ani în 2040, iar cea a bărbaților – la 41,5 ani. Este destul de clar că în toate cele trei cazuri va exista un deze- chilibru puternic de gen la vârste înaintate, ceea ce se va solda cu un număr foarte mare de gospodării cu o singură persoană de sex feminin. Figura 15. Piramidele populației în Republica Moldova pentru anii 2018 și 2040 Scenariul „Jos” AGE AGE 84 84 2018 81 78 2040 81 78 75 75 bărbați bărbați 72 72 69 69 femei femei 66 66 63 63 60 60 57 57 54 54 51 51 48 48 45 45 42 42 39 39 36 36 33 33 30 30 27 27 24 24 21 21 18 18 15 15 12 12 9 9 6 6 3 3 0 0 25000 15000 5000 5000 15000 25000 25000 15000 5000 5000 15000 25000 Sursa: Centrul de Cercetări Demografice, 2021 24 I. Demografie Proiecțiile demografice prevăd, de asemenea, o scădere a populației cele mai ac- tive din punct de vedere economic, în vârstă de 20-64 de ani. În 2019 numărul aces- teia a fost de circa 1,66 milioane, iar pentru 2040 numărul prognozat este puțin mai mare de 1,0 milioane în scenariul „Jos”. Ca pondere din populația totală, populația din segmentul 20-64 de ani nu va scădea semnificativ – de la 62% la 58%, dar sunt aștep- tate schimbări semnificative în cadrul segmentului. Până în 2040, ponderea grupului 20-34 de ani este de așteptat să scadă de la 33,9 la sută la 28,9 la sută, ponderea celor cu vârste cuprinse între 35-49 de ani de la 32,5 la sută la 24,8 la sută, iar cei cu vârsta între 50-64 de ani își vor vedea ponderea urcând de la 33,6 la sută la 46,3 la sută. Rata constantă de emigrare a populației tinere este factorul-cheie din spatele acestei perspective demografice. Doar o îmbunătățire semnificativă a condițiilor economice și sociale interne, care modifică apetitul pentru migrație, poate remedia perspectivele demografice sumbre pe termen lung și poate încetini rata de îmbătrâni- re a populației. Însă chiar și în acest scenariu optimist îmbătrânirea populației va con- tinua odată cu tranziția demografică a ratelor de fertilitate mai scăzute și a speranței de viață crescute atât pentru bărbați, cât și pentru femei. RECOMANDĂRI DE POLITICI 1. Sunt necesare motivații economice mai puternice pentru a reduce migrația până la niveluri care ar stabiliza cel puțin procesele demografice, dacă nu le-ar inversa. Creșterea economică în favoarea săracilor, care creează locuri de muncă, este necesară pentru a reduce motivațiile pentru migrație, dar aceasta poate să nu fie sufi- cientă. Chiar dacă salariile interne cresc într-un ritm economic sustenabil în următorul deceniu, va rămâne o diferență salarială considerabilă cu salariile externe. Pe lângă locuri de muncă mai decente și salarii mai bune, familiile tinere au nevoie de sprijin financiar pentru dobândirea propriei locuințe și pentru îmbunătățirea condițiilor de trai. Un astfel de sprijin poate veni direct din partea guvernului (subvenții, prime de dobândă, programe de construcții cu finanțare publică etc.), precum și indirect prin programe menite să accelereze dezvoltarea sectorului financiar, să consolideze edu- cația și educația financiară, precum și prin politici macroeconomice mai previzibile și mai eficiente care conduc la scăderea ratelor dobânzilor pe termen lung. 2. Perspectivele demografice vor necesita un nou cadru de politică centrat pe egalitatea de gen. Pentru a avea succes, un nou cadru de politică va trebui: (i) să mărească speranța de viață – această prioritate va fi foarte provocator de abordat fără considerații adecvate de gen (după cum se va indica în secțiunea Sănătate) și (ii) să crească ciclul de viață productiv al bărbaților și femeilor din R. Moldova – foarte greu de realizat fără a obține progrese în ceea ce privește mai multă flexibilitate și opțiune în legătură cu echilibrul dintre muncă și viață. I. Demografie 25 Inegalitățile de gen în educație sunt determinate de atitudinile și stereotipurile de gen. După cum ar argumenta această secțiune, în primii ani nu se observă diferențe semnificative în ceea ce privește educația între fete și băieți, nici în ceea ce privește participarea acestora la procesul de învățământ, nici în ceea ce privește performanța în studii. O analiză a rezultatelor fetelor și băieților la gimnaziu pentru - literatură, matematică și știință - nu a evidențiat diferențe considerabile de gen.22 Decalajele se observă începând cu anii de liceu și se amplifică la nivelurile superioare ale ciclului de învățământ, în special în ceea ce privește domeniul de studiu ales. Se poate presupune că decalajele de gen în educație sunt parțial influențate de percepțiile societății cu pri- vire la domeniul educației și muncii al femeilor și bărbaților și al rolului principal în so- cietate (bărbații sunt încă văzuți ca aducători de venit, iar femeile ca fiind responsabile pentru gospodărie și copii)23 . Deși în ultimii ani s-au înregistrat unele tendințe pozitive în depășirea unor stereotipuri privind sectoarele de angajare pentru femei și bărbați24 , progresul este departe de a se fi încheiat. De exemplu, ocupațiile sunt încă considerate a fi „de obicei masculinizate” și altele – „de obicei feminizate”, influențând, într-o oare- care măsură, selectarea domeniile de studiu și contribuind la perpetuarea segregării ocupaționale bazată pe gen pe piața muncii.25 În R. Moldova educația este caracterizată de inegalități semnificative de gen. În baza Indexului Egalităţii de Gen 2021 pentru R. Moldova26 , instrument ce evaluează nivelul egalității de gen în R. Moldova pe o scară de la 0 (fără egalitate) la 100 (egali- tate perfectă), se poate observa că nivelul de egalitate pentru educație este aproape jumătate din polii de egalitate/inegalitate. Tendința din ultimii 10 ani nu prezintă o îmbunătățire semnificativă în acest context, dimpotrivă, prezintă o ușoară scădere a scorului. Evaluarea unor indicatori precum ponderea studenților din domeniile STEM sau disciplinele din domeniile umaniste, ponderea studenților în programele de în- vățământ superior, ponderea absolvenților instituțiilor de învățământ secundar profe- sional și ponderea persoanelor cu vârsta cuprinsă între 25-64 de ani care au niveluri mai înalte de educaţie, pot ajuta la înțelegerea principalelor motive ale acestei inegalități. 22 https://progen.md/nota-analitica-trei-solutii-pentru-egalitatea-de-gen-in-educatie/ 23 https://progen.md/wp-content/uploads/2021/03/INDEXUL-EGALITATII-DE-GEN-2021-1.pdf (capitolul Percepții și stereotipuri, și Anexa 1). 24 Ibidem 25 https://statistica.gov.md/public/files/publicatii_electronice/Educatia/Educatia_editia_2021.pdf - Educația în Republica Moldova, raport 2021 26 https://progen.md/indexul-egalitatii-de-gen-2021-care-este-nivelul-de-egalitate-dintre-femei-si-barbati-in-moldova/ 26 II. Dotări (Educație) Figura 16. Indexul Egalităţii de Gen în Moldova și Indexul Egalității de Gen pentru aria Edu- cația, puncte Inegalitate Egalitate Educație Indexul egalității de gen Indexul egalității de gen pentru aria EDUCAȚIA 2009 2016 2017 2018 2019 2020 2021 Sursa: Calculele CPD Băieții sunt mai predispuşi să întrerupă mai devreme studiile. Datele BNS privind nivelul băieților și fetelor înscriși în învățământ, indiferent de nivelul de studii (preșco- lar, primar sau secundar inferior), nu relevă inegalități semnificative de gen (Figura 17). Principalele inegalități încep să fie evidente în rândul băieților și fetelor începând cu următoarele niveluri de educație, băieţii fiind mai predispuşi să întrerupă mai devreme procesul educaţional. În 2019, procentul bărbaților cu vârsta cuprinsă între 18-24 de ani care au părăsit studiile a fost de 22,6% față de 15,3% femei. Evaluarea datelor din ultimii ani nu arată o tendință clară în acest sens. De exemplu, în perioada 2014-2017, mai puțini băieți au părăsit școala timpuriu, dar în următorii ani tendința s-a inversat. Rolurile de gen și stereotipurile influențează modul în care băieții și fetele se educă. Având în vedere unele “norme” sociale care sunt încă perpetuate în rândul populației, majoritatea oamenilor consideră că bărbații au datoria să aducă venitul în familie. Pe baza Indexului Egalității de Gen pentru R. Moldova, în 2021, aproape 62% dintre oameni consideră că este mai mult de datoria bărbaților să aducă bani în casă, bărbații fiind mai stereotipați în acest sens (68,6% față de 55,7% femei). Astfel, nu este exclus faptul că, băieții au o predispunere mai mare de a renunța la studii superioare în favoarea oportunităților de a câștiga bani (vezi Figura 16). Pe de altă parte, se așteaptă ca fetele să acorde prioritate vieții de familie și, astfel, să pledeze pentru opțiuni de car- ieră care să le permită să îmbine mai ușor viața profesională cu viața de familie. După cum se reflectă în graficele de mai jos, mai mulți băieți decid să absolvească o instituție de învățământ profesional tehnic secundar - 72,4% față de 27,6% fete. II. Dotări (Educație) 27 Figura 17. Diferențele de gen între tinerii înscriși la studii și obiectivul principal în viață Rata brută de înmatriculare pe nivel Rata de părăsire timpurie a sistemului de studii în 2019-2020 de învățământ, tineri cu vîrsta cuprinsă între 18 și 24 de ani, % femei bărbați fete băieți Rata persoanelor în învățământul secundar Scopul principal în viață, profesional-tehnic, % tineri 15-29 de ani (2015) % femei bărbați femei bărbați Sursa: BNS, 2015 și 2016 - 2020 Având în vedere Observații finale cu privire la cel de-al șaselea raport periodic al Republicii Moldova, elaborate de Comitetul ONU pentru Eliminarea Discrim- inării împotriva Femeilor (CEDAW),27 existența stereotipurilor discriminatorii de gen în programele școlare și manualele școlare determină perpetuarea stereotipurilor de gen cu privire la responsabilitățile femeilor și bărbaților în societate. De exemplu, în 2017, un ONG din R. Moldova a evaluat 18 materiale școlare și a conchis că majorita- tea dintre ele perpetuează încă unele norme patriarhale privind rolurile de gen prin imagini și exemple de exerciții.28 27 https://tbinternet.ohchr.org/_layouts/15/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CEDAW%2fC%2fMDA%2fCO%2f6&Lang=en (punctul 20, c) 28 http://suntparinte.md/manualele-scolare-contemporane-femeia-la-cratita-si-langa-copii-barbatul-aducator-de-venit/ 28 II. Dotări (Educație) Există o segregare semnificativă de gen la aproape toate nivelurile de în- vățământ postsecundar. Inegalitatea de gen în alegerea opțiunilor pentru contin- uarea învățământului superior este determinată, în mare parte, de rolurile de gen. Astfel, băieții tind să aleagă mai mult specialități din domeniile STEM (precum matem- atica, IT, ingineria, producția, construcția etc. ) , care sunt de obicei mai bine plătite, iar fetele optează pentru specialităţi din domenii umaniste (arte, științe sociale, jur- nalism și informație etc.). Această segregare de gen este specifică tuturor program- elor de învățământ de nivel superior (învățământul profesional, superior și doctorat - vezi figura 18). Comitetul CEDAW și-a evidențiat preocuparea în acest sens. Comitetul salută efor- turile depuse de statul parte pentru a promova accesul egal al fetelor și al băieților la educație, cum ar fi adoptarea Codului educației în 2014 și implementarea inițiativei Girls Go IT din 2015. Cu toate acestea, Comitetul este preocupat de lipsa diverselor opțiuni educaționale pentru femei și fete și nivelul redus de înrolare al acestora în dis- cipline din domeniul STEM, precum și în construcții și în domeniul juridic. De aseme- nea, Comitetul vine cu câteva recomandări în acest sens. Reamintind recomandarea sa generală nr. 36 (2017) privind dreptul fetelor și femeilor la educație, precum și ținta 4.5 din Obiectivele de dezvoltare durabilă, Comitetul recomandă statului să contin- ue încurajarea femeile și fetele să aleagă domenii netradiționale de studii și cariere, inclusiv știință, tehnologie, inginerie, matematică, tehnologia informației și drept, și eliminarea stereotipurilor tradiționale în rândul femeilor și fetelor și al familiilor aces- tora, care le pot descuraja să se înmatriculeze în astfel de domenii de studiu. Figura 18. Segregarea de gen în funcție de domeniu și nivel de educație, % Ponderea studenților, % DISCIPLINE UMANISTE Învățământ profesional tehnic postsecundar Instituții de învățământ superior, ciclul întâi (licența) Instituții de învățământ superior, ciclul doi (masterat) Studii de doctorat DISCIPLINE STEM Învățământ profesional tehnic postsecundar Instituții de învățământ superior, ciclul întâi (licența) Instituții de învățământ superior, ciclul doi (masterat) Studii de doctorat Femei Bărbați Sursa: Calcule pe baza datelor BNS pentru 2020/2021 29 Conform ISCED F2013 câmpurile 05 - 07 30 Conform ISCED F 2013 câmpurile 02 - 03 31 https://tbinternet.ohchr.org/_layouts/15/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CEDAW%2fC%2fMDA%2fCO%2f6&Lang=en II. Dotări (Educație) 29 Segregarea de gen în educație nu este determinată de elemente obiective, ci de perpetuarea percepțiilor perimate cu privire la rolurile de gen în societate. Rezultatele PISA 2018 evidențiază o diferență de gen destul de pronunțată în lectură și științe, fetele având o performanță considerabil mai bună decât băieții la ambele discipline. De menționat că, în comparație cu mediile OECD, Moldova înregistrează decalaje de gen mai pronunțate, cu excepția cazului la matematică (figura 19). Toto- dată, dinamica rezultatelor relevă că, în pofida faptului că băieții au început să se de- scurce mai bine la citire, inegalitatea încă persistă și este destul de semnificativă (mai exact, 41 de puncte). În pofida faptului că, fetele au un nivel similar de performanță la matematică comparativ cu băieții, doar 1% dintre ele doresc să-și continue studiile în domeniul TIC, iar fiecare a cincea se așteaptă să lucreze în profesii legate de sănătate (comparativ cu circa 1 din 10 în cazul băieților). Figura 19. Decalajele în rezultatele băieților și fetelor la disciplinele studiate, puncte Decalajul de Lectura gen la lectură Decalajul de gen Matematica la matematică Decalajul de gen Științe la științe Fete OCDE Băieți Decalajul de gen (gb) Lectura Matematica Științe Sursa: OECD, PISA 2018 30 II. Dotări (Educație) Alegerea ocupațională ulterioară reflectă o continuare a modelului bazat pe stereotipuri de gen. Femeile aleg domenii considerate a fi „de obicei mai femini- zate”, iar bărbații – pe cele „de obicei mai masculinizate”. Figura de mai jos reflectă cartografierea domeniilor de învățământ superior în conformitate cu numărul total de studenți înmatriculați și decalajul de gen înregistrat în fiecare domeniu de edu- cație evaluat. În acest sens, se poate presupune că segregarea se bazează pe unele percepții stereotipizate. Cele mai mari diferențe de gen se înregistrează în domenii precum educație (15 pp), inginerie (12,7 pp) și TIC (9,7 pp). Femeile sunt suprareprez- entate în educație și subreprezentate în inginerie și TIC, alcătuind mai puțin de 5% din totalul femeilor înmatriculate în învățământul superior. Se știe că TIC este un dome- niu în care salariile sunt mult mai mari decât în alte profesii, așa că se poate menționa că, băieții pot fi mai dornici să aleagă aceste profesii mai bine plătite, având în vedere rolul „prestabilit” pe care îl au - de principali aducători de venituri pentru familie. Figura 20. Numărul studenţilor și decalajele de gen în învățământul superior, pp Inginerie și activități de inginerie Profesii alese preponderent Decalajul de gen în învățământul superior, pp de bărbați TIC Arhitectură și construcții Agricultură Dreptul Arte Sănătate Științe economice Jurnalism și informare Limbi Științe administrative Educație Fabricare Științe sociale Profesii alese și prelucrare și comportamentale preponderent de femei Număr total de studenți în învățământul superior în anul 2019/2020, persoane Sursa: BNS și calculele autorului pe baza datelor BNS pentru 2019/2020 În ultimii ani s-a observat o ușoară creștere a ponderii femeilor care aleg să studieze TIC. În ultimii ani, R. Moldova a înregistrat o tendință pozitivă de diminu- are a disparităților de gen în acele domenii ale educației considerate ‘mai masculin- izate’ (disciplinele STEM). În 2009, decalajul de gen în domeniile bazate pe STEM a fost egală cu 36,61 pp, scăzând la 30,6 pp în 2020.32 Proporția femeilor înmatriculate în învățământul superior care au ales o carieră în TIC a crescut ușor din 2017 până în 2020 cu 0,3 pp (de la 2,0% până la 2,3%). 32 https://progen.md/indexul-egalitatii-de-gen-2021-care-este-nivelul-de-egalitate-dintre-femei-si-barbati-in-moldova/ (Anexa 2) II. Dotări (Educație) 31 Femeile care aleg TIC se confruntă cu provocări multiple. Chiar dacă munca în do- meniul TIC poate oferi un spectru larg de beneficii, cum ar fi remunerarea mai mare, posibilitatea muncii la distanță, puține femei studiază în domeniile STEM. Pe baza unei analize din 202033 s-a putut stabili că această decizie este influențată de o serie de factori, precum predispoziția părinților de a încuraja fetele să aleagă o carieră în acest domeniu, reputația instituției superioare în care își vor continua studiile, capac- itatea de a-și finanța studiile și informația despre oportunitățile de carieră în aceste domenii. De menționat că același studiu a relevat că, sub 20% dintre respondenții de gen feminin cunoșteau despre programe și oportunități menite să le îmbunătățească cunoștințele și abilitățile în domeniile STEM. În zonele rurale acest procent este sem- nificativ mai mic. Figura 21. Dinamica decalajelor de gen după domeniul de studiu – discipline STEM şi discipline umaniste Ponderea studenților în TIC Ponderea studenților în TIC din totalul studenților din totalul studenților înscriși înscriși în învățământul superior, % în învățămîntul superior, % Ponderea studenț Ponderea studen ților ilor Ponderea Ponderea studen studenț ților ilor în domenii STEM în domenii STEM în domenii umaniste în domenii umaniste Femei Decalajul de gen Femei Femei B Bă rbaț ărbații Decalajul de gen Decalajul de gen Bărbați Decalajul de gen Ponderea studenților în domeniul STEM Ponderea studenților în domenii umaniste Sursa: CalculPonderea studenț pe baza datelor ilor în BNS; domeniul Indexul STEM de Gen 2021 în Moldova, CPD Egalității Ponderea studenților în domenii umaniste 33 „Motivații și bariere pentru fete și femei în domeniile STEM și TIC”, TEKEDU, Girls Go IT, UN Women, Suedia, 2020 32 II. Dotări (Educație) Statutul socio-economic afectează disparitățile în educație, cele mai marginali- zate categorii de fete și băieți având mai multe șanse de a avea performanțe slabe. Datele generate de PISA 2018 evidențiază faptul că, venitul gospodăriei afecte- ază nivelul de educație al copiilor. Cercetarea arată că statutul socio-economic are un impact semnificativ asupra progresului educațional – studenții dezavantajați (cei din cadranul inferior al indicelui socio-economic-cultural PISA) au performanțe slabe la toate disciplinele. Unele cercetări recente sugerează că, băieții născuți în familii deza- vantajate au rezultate educaționale mai scăzute și sunt mai puțin probabil să termine liceul decât fetele din mediile similare.34 Această constatare este valabilă și pentru R. Moldova. Comparând performanțele băieţilor şi fetelor la lectură (domeniul în care se înregistrează cel mai mare decalaj de gen), în funcţie de categoria socio-economică, se poate observa că, elevii avantajați îi depășesc considerabil pe cei din categoriile defavorizate, probabilitatea fiind mai mare ca băieții să progreseze mai puțin decât fetele (decalajul de gen – 43 pp). În comparație cu nivelul mediu OECD, inegalitățile de gen pentru ambele categorii de studenți – dezavantajați și avantajați, în R. Moldova sunt mai mari. De asemenea, ponderea băieților printre cei cu reușită scăzută la citire este considerabil mai mare decât în cazul fetelor (vezi figurile de mai jos). La matem- atică și științe, decalajul de gen după performanța între băieți și fete cu un statut so- cio-economic similar nu a fost semnificativ. Figura 22. Decalajele de gen în performanța la lectură, în funcție de criteriul socio-demografic al studenților, puncte Rezultatele PISA 2018: LECTURA Rezultatele PISA 2018: LECTURA Statut socio-economic: categorie avantajată Statut socio-economic: categorie dezavantajată Băieți Băieți Fete Fete Decalaj de gen Moldova OECD Decalaj de gen Moldova OECD Rezultatele PISA 2018: LECTURA Ponderea celor cu rezultate mici la LECTURĂ, Moldova Sursa: PISA 2018, OECD 34 OECD (2020), „Performanța fetelor și a băieților la PISA”, în Rezultatele PISA 2018 (Volum II): Unde toți studenții pot reuși , Editura OECD, Paris, https://doi.org/10.1787/f56f8c26-en . II. Dotări (Educație) 33 Din cauza vulnerabilității socio-economice, în R. Moldova fiecare al cincilea stu- dent este predispus să nu continue ciclul de învățământ până la sfârșit. Rezultate- le PISA 2018 arată că, doar 47,8% dintre studenți intenționează să continue procesul de învățământ, prin obținerea unui nivel terţiar de studii, procent care este mult mai mic decât nivelul mediu OECD (69%). Nivelul de venit influențează așteptările și dorința studenților de a-și continua procesul de studii – doar 21% dintre studenții din cadranul inferior al statutului socio-economic doresc să-și continue studiile, în comparație cu 76,1% dintre cei din cadranul superior. În comparație cu media OECD, studenții din R. Moldova sunt mult mai predispuși să aspire la un loc de muncă de înaltă calificare deşi nu intenţionează să absolvească instituții de învățământ superior. În cazul stu- denților din cadranul inferior al distribuției veniturilor, acest procent este de peste trei ori mai mare decât al celor din cadranul superior (63,3% față de 18,7%). Comparația cu nivelurile medii ale OECD arată decalaje considerabile și în acest caz. Având în vedere această situație, este probabil să se creadă că, studenții din R. Moldova, în special din grupurile vulnerabile, sunt mai puțin informați cu privire la cerințele reale de pe piața muncii în ceea ce privește mediul educațional așteptat. Figura 23. Așteptări educaționale și de carieră în rândul studenților din R. Moldova comparativ cu OECD, % Procentul de studenți care se așteaptă să finalizeze învățământul terțiar, % Moldova Media OECD Toți studenții Cadranul inferior Cadranul superior Procentul de studenți care aspiră la o ocupație de calificare înaltă și nu preconizează să obțină diplomă de nivel terțiar, % Moldova Media OECD Toți studenții Cadranul inferior Cadranul superior Sursa: PISA 2018, OECD 34 II. Dotări (Educație) Înmatricularea scăzută a fetelor din grupurile vulnerabile poate fi atribuită, în- tr-o oarecare măsură, eșecului de politici. Observațiile finale cu privire la cel de-al șaselea raport periodic al Republicii Moldova, elaborate de Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării împotriva Femeilor (CEDAW)35 , presupun că, infrastructura inaccesibilă a școlilor și oportunitățile reduse din mediul rural de a studia ocupațiile profesionale ar putea fi considerate printre cauzele care perpetuează diferențele de gen în educație. Principalele concluzii ale celui de-al șaselea raport se referă la: (i) numărul limitat de femei și fete cu dizabilități în învățământul general și incluziv, din cauza lipsei accesului în clădirile și instituțiile școlare, precum și a lipsei de instruire cu privire la educația incluzivă în rândul profesorilor și a personalului din școli; (ii) barierele cu care se confruntă femeile și fetele din mediul rural în accesul la formare profesională, ceea ce constrânge în continuare multe femei la munca casnică și de îngrijire neplătită.36 Figura 24. Profilul educațional al femeilor rome și non-rome Rata de alfabetizare a femeilor rome și non-rome, % Rata de alfabetizare a persoanelor cu vîrsta de 16+ ani Rata de alfabetizare a persoanelor cu vîrsta de 16-24 ani Femeile rome Bărbați romi Femeile non-rome Numărul mediu de ani întregi petrecuți în educație Femeile rome Femeile non-rome Nr. mediu de ani Nr. mediu de ani, petrecuți în educație petrecuți în educație (vîrsta de 16-24 ani) Sursa: BNS, 2011 Stereotipurile cu referire la femeile și bărbații romi au repercusiuni semnificative asupra înmatriculării copiilor romi în învăţământ și asupra performanței lor ed- ucaționale. În pofida unor progrese în oferirea șanselor egale fetelor și băieților de a studia, precum și a progreselor în programele de abilitare și consolidare a capacității orientate către populația romă, copiii romi se confruntă în continuare cu un grad sub- 35 Observațiile finale cu privire la cel de-al șaselea raport periodic al Republicii Moldova 36 https://tbinternet.ohchr.org/_layouts/15/treatybodyexternal/Download.aspx?symbolno=CEDAW%2fC%2fMDA%2fCO%2f6&Lang=en II. Dotări (Educație) 35 stanțial de excluziune, în special femeile și fetele rome. Un studiu din 2016 privind pro- filul femeilor și fetelor rome37 indică diferențe semnificative în ceea ce privește ratele de alfabetizare și anii medii petrecuți în educație. Stereotipurile care se mențin în societate față de populația de etnie romă, dar și atitudinile din comunitatea romă propriu-zisă, cu privire la rolul femeilor și bărbaților și fetelor și băieților în societate,38 au repercusiuni semnificative asupra înscrierii fetelor rome în educație. Se poate presupune că ‘normele’ sociale perpetuate în rândul romilor și privar- ea financiară influențează o anumită segregare de gen în educație și în retenţa școlară. Potrivit cercetării calitative (discuții în focus-grupuri organizate cu femei rome, în martie-aprilie 2021), în ultimii ani se observă o tendință pozitivă în înscrierea fetelor rome în educație. În pofida acestora, în 2021 există totuși unii factori care influențează nefest retenţia acestora pe termen lung în școală și decizia de a studia mai departe, ur- mând un nivel de învățământ superior: (i) „Convingerile” sociale care se perpetuează în rândul și de către tineri – „Am ob- servat din clasa mea unde eram profesoară, în clasa a XII-a, fetele care voiau să meargă la școală erau cumva blamate de băieții romi din clasă: Cum să te duci la școală așa?! Dar ce ai de gând să faci cu familia? Trebuie să te căsătorești. Nimeni nu te va lua, pentru că vei fi deja bătrână când vei termina studiile.” „Acum câțiva ani aveam în clasa mea și un băiat, și o fată. Spre marea mea surpriză, erau în clasa a XII-a. De ce? Pentru că până în clasa a IX-a fetele sunt luate și private de dreptul de a învăța, pentru că trebuie să se pregătească pentru viața de familie, să sprijine familia, să sprijine soțul de multe ori (…). Dacă fetele de mici sunt private de dreptul la educație, băieții romi au acest drept și pot merge la studii, depinde deja de familie, dacă vor să plece sau nu. Dar fetele sunt de obi- cei private de acest drept în grupul etnic rom.” (Femeie romă de 35 de ani). (ii) Predispunerea părinților de a-și încuraja și susține copilul să meargă la studii – „Odinioară se spunea că dacă vreau, merg la școală, dacă nu vreau, nu merg, dar acum toată lumea știe că este obligatoriu. Depinde foarte mult de părinți. Până și părinții îi opresc acasă pentru că nu are cine să stea cu copiii cei mai mici. Pentru a lucra ocazional în timpul zilei, cineva trebuie să stea cu ceilalți copii. Ei nu înțeleg că dacă oprești copilul de a merge la școală, asta este foarte, foarte rău. Și apoi îi scot de la școală și îi trimit la serviciu în timpul zilei. Depinde foarte mult de părinte.” (Femeie romă). (iii) Bunăstarea financiară a familiei – „Ne confruntăm cu probleme financiare. Majori- tatea copiilor care doresc să-și continue studiile, părinții lor nu au un statut financiar bun pentru a le oferi ceea ce este strict necesar pentru a-și continua studiile. Dacă vorbim de contract, gazdă, îmbrăcăminte (...)” (Femeie romă de 30 de ani). Femeile rome sunt expuse semnificativ la inegalitățile de gen în educație. Potrivit raportului Consiliului Europei din 201839, există o corelație directă între nivelul scăzut de educație al populației de etnie romă și nivelul acesteia de sărăcie. La fel ca şi copiii săraci, romii trăiesc preponderent în medii rurale izolate. Frecventarea școlii scade con- 37 Profilul femeilor și fetelor rome, PNUD, ONU Women, UNECE, BNS 38 https://www.unicef.org/moldova/media/846/file/Roma-children-and-their-access-to-services.pdf 39 https://egalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/Studiu-privind-educatia-incluziva_Ro.pdf?fbclid=IwAR3e4IscX3I2NjAlbpRksJaS- dUyNNyFINULTxnFz28-tLAFP2cRMK58LFHY 36 II. Dotări (Educație) siderabil, cu promovarea în clasele superioare. Chiar dacă datele nu sunt actualizate, s-a estimat că 47% dintre copiii romi cu vârste cuprinse între 7 și 15 ani nu au fost înscriși la școală.40 Ratele de participare a copiilor romi la toate nivelurile școlare sunt mult mai scăzute decât cele ale copiilor non-romi: un sfert la nivel preșcolar, jumătate la niveluri- le primare și secundare și o cincime la nivel de liceu. Fetele rome sunt afectate în mod disproporționat, astfel încât doar 63% dintre femeile rome cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au studii, față de 99% dintre femeile non-rome din aceeași grupă de vârstă. În 2017/2018, din 209 copii care au abandonat școala (55 în clasele 1-4 și 154 în clasele 5-9), 41 erau romi. Romii se confruntă cu obstacole majore în învățământul primar. Aceştia rămân în urmă în ceea ce privește frecventarea școlii și performanța la toate etapele ed- ucaţionale. Părinții nu au mijloacele de a cumpăra rechizite școlare, unii migrează pentru muncă sezonieră, alții își țin copiii acasă pentru a ajuta acasă sau pentru a îngriji copiii mai mici (confirmat de femeile rome care au participat la discuțiile în grupuri tematice, organizate în martie-aprilie 2021). De asemenea, este important de menționat că, din cauza criteriilor formale de înregistrare, cum ar fi deţinerea unui certificat de naștere, unii copii romi nu pot fi înscrişi, deoarece nu dețin acest document. Pe lângă acestea, având în vedere perpetuarea unor „norme” sociale învechite, mai mulți bărbați romi sunt implicați în educație. Persoanele cu dizabilități, atât fete, cât și băieți, femei și bărbați, sunt încă expuse în faţa unor practici de excluziune în educație. De când R. Moldova a început imple- mentarea Programului de Dezvoltare a Educației Incluzive 2011 – 2020 s-au observat unele îmbunătățiri în ceea ce privește oportunitățile educaționale pentru copiii cu diza- bilități, inclusiv pentru fete. Programul și-a propus să contribuie la asigurarea egalității de șanse și a accesului la educație de calitate pentru fiecare copil, tânăr, adult, la toate nivelurile și etapele sistemului de învățământ, prin realizarea unui set de obiective gen- erale și specifice. În conformitate cu constatările evidențiate în studiul Consiliului Euro- pei din 2018, majoritatea copiilor cu nevoi speciale și copiii cu dizabilități sunt integrați în școlile de masă.41 Datele BNS arată că, în anul academic 2019/20, 9784 de copii cu nevoi educaționale speciale și dizabilități, atât fete, cât și băieți, au fost înscriși în instituțiile de învățământ primar și gimnazial general din țară, inclusiv 9157 elevi înscriși în instituții de învățământ obișnuit și 627 elevi - în școli pentru copii cu dizabilități în dezvoltarea intelectuală sau fizică. În instituțiile de învățământ primar și secundar general au fost incluși 7693 copii cu nevoi speciale și 1464 - cu dizabilități. Ponderea copiilor cu nevoi educaționale speciale și dizabilități, care frecventează instituțiile de învățământ cu desti- nație generală a crescut în ultimii 5 ani cu 2,6 pp și a reprezentat 93,6% în anul academic 2019/20.42 Au fost depuse eforturi mari pentru a realiza includerea în formarea inițială și continuă a profesorilor și pentru a dezvolta proiecte-pilot în școli accesibile și incluzive, în special prin intermediul organizațiilor neguvernamentale. Cu toate acestea, copiii cu dizabilități, inclusiv fetele, care reprezintă și un grup etnic minoritar, sunt adesea ex- cluși sau descurajați de la frecventarea școlii, mulți abandonează sistemul de învățământ post-primar. Aproximativ 60% dintre aceștia din grupa de vârstă 3-6 ani nu frecventează grădinița și doar o treime absolvesc școala. Nu mulți dintre ei merg la universitate.43 40 https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/G17/004/38/PDF/G1700438.pdf?OpenElement 41 https://egalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/Studiu-privind-educatia-incluziva_Ro.pdf?fbclid=IwAR3e4IscX3I2NjAlbpRksJaS- dUyNNyFINULTxnFz28-tLAFP2cRMK58LFHY 42 https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6662 II. Dotări (Educație) 37 Accesul limitat la educație al copiilor cu dizabilități, inclusiv al fetelor, ar putea fi luat în considerare ca o cauză principală a implicării educaţionale scăzute. Evaluar- ea comună a implementării Programului de dezvoltare a educației incluzive 2011 – 2020 arată că instituțiile de învățământ, la toate nivelurile, sunt doar parțial pregătite să fac- iliteze accesul copiilor cu dizabilități (în special în cazul celor cu dizabilităţi locomotorii, deficiențe de auz și văz), prin accesibilizarea infrastructurii. Atât datele calitative colec- tate prin interviuri, grupuri tematice și studii de caz, cât și datele cantitative disponibile indică faptul că instituțiile de învățământ general, dar și de învățământ timpuriu și de învățământ profesional-tehnic sunt într-o mică măsură adaptate nevoilor copiilor cu CES (cerințe educaționale speciale), în special a copiilor cu dizabilități.44 Grupurile vulnerabile au acces mult mai limitat la oportunităţi de învăţarea pe tot parcursul vieţii. Accesul limitat la învăţare este ilustrat de nivelul de educație al per- soanelor cu dizabilități și al romilor, comparativ cu populația generală. Un studiu elabo- rat de CPD în 201945 relevă faptul că, 80% din populația romă nu are o specialitate care să permită o calificare minimă, ceea ce face foarte dificil să fie angajați într-un mod oficial și eficient. Același studiu arată că, bărbații din grupurile vulnerabile sunt mai implicați în activitățile de învățare decât femeile. Astfel, se observă o diferență de 17 pp între femeile și bărbații cu dizabilități în ceea ce privește participarea la cel puțin o formă de educație care s-a soldat cu o profesie: 45,1% față de 62,7%. Figura 25. Ponderea celor care au participat la activități de învățare (cel puțin o formă de în- vățământ), rezultând cu o specialitate profesională Nivelul de educație a grupurilor vulnerabile Populația generală Persoane de etnie Romă Persoane cu dizabilități Învățământul superior Diplomă de colegiu Diplomă de școală profesională Diplomă de la școala de meserii Cursuri Nu am studii convenționale în această specialitate Femei Bărbați Populația generală Persoane cu dizabilități Persoane de etnie Romă Populația Persoane Persoane generală cu dizabilități de etnie Romă Sursa: CPD/EEF 2019 43 https://egalitate.md/wp-content/uploads/2016/04/Studiu-privind-educatia-incluziva_Ro.pdf?fbclid=IwAR3e4IscX3I2NjAlbpRksJaS- dUyNNyFINULTxnFz28-tLAFP2cRMK58LFHY 44 https://www.unicef.org/moldova/media/5166/file/Joint%20evaluation%20of%20implementation%20of%20the%20Programme%20 for%20Development%20of%20Inclusive%20Education%202011%E2%80%932020%20.pdf 38 II. Dotări (Educație) O situație similară este atestată și în cazul femeilor rome: la unele studii au partic- ipat de două ori mai mulți bărbați decât femei. Studiul elaborat de CPD în 201946 a arătat că 24,2% dintre bărbații romi au participat la activități de învățare (cel puțin o formă de învățământ, vezi figura de mai sus) care s-a soldat cu o specialitate profesională, în comparație cu doar 11,8% dintre femeile rome. Cifrele evidențiază dubla inegalitate cu care se confruntă grupurile vulnerabile: pe de o parte, acestea sunt mai dezavantajate în raport cu populația generală în ceea ce privește accesul la oportunități de învățare, pe de altă parte, inegalitățile apar și în cadrul grupului vulnerabil, femeile fiind mai margin- alizate în studii. Printre barierele care influențează accesul limitat la învățarea pe tot par- cursul vieții se numără responsabilitățile familiale, capacitatea financiară redusă, accesul geografic limitat și barierele legate de muncă (fie programul nu coincide, fie angajatorul nu încurajează astfel de activități). Inegalitățile în educație determină la un cerc vicios cu impact amplu atât băr- bații, cât și femeile, dar femeile sunt mult mai expuse excluziunii sociale și sunt mai vulnerabile: (i) băieții sunt mai predispuşi să întrerupă procesul educaţional (fiind mai puțin reprezentați în învățământul superior47), în favoarea muncii informale48, ceea ce le limitează din a beneficia de asigurarea socială și medicală, condiţii care, nu este explus că, se transpun asupra unei speranțe mai mici de viață; (ii) persoanele cu nivel educațional mai scăzut sunt mai predispuşi să perpetueze anumite “norme” tradiționale de gen49, ceea ce limitează participarea femeilor la forța de muncă și are impact asupra obţinerii veniturilor pe toată durata vieții50; (iii) privarea financiară a femeilor contribuie la manifestarea violenței bazate pe gen și a marginalizării. În acest fel, se poate presu- pune că implicarea efectivă a autorităților în implementarea măsurilor care vor contribui la diminuarea inegalităților de gen în educație va avea efecte pozitive asupra stopării perpetuării feminizării sărăciei. RECOMANDĂRI DE POLITICI 1. Îmbunătățirea curriculum-ului, pentru toate etapele educaţionale, din perspec- tiva incluziunii și a egalității de gen. După cum s-a subliniat în Observații finale cu privire la cel de-al șaselea raport periodic al Republicii Moldova, elaborat de Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Împotriva Femeilor (CEDAW), este important ca programul de studii să nu integreze texte și imagini care să perpetueze unele practi- ci stereotipizate cu referire la rolurile în societate ale femeilor și bărbaților. Totodată, pentru a contribui la educarea copiilor într-un mod mai incluziv și mai tolerant față de grupurile mai des marginalizate din societatea moldovenească, este important ca toate materialele educaționale să aibă o abordare mai incluzivă și nediscriminatorie. Pentru a facilita acest proces, se recomandă elaborarea unui ghid care să abordeze principiile 45 https://progen.md/wp-content/uploads/2020/12/1601_cpd_raport_educatia_adultilor_2020.pdf 46 https://progen.md/wp-content/uploads/2020/12/1601_cpd_raport_educatia_adultilor_2020.pdf 47 Ibidem, pag. 14 48 Conform celor mai recente date ale BNS, în 2020 erau 122,3 mii de bărbați ocupați în muncă informală, ceea ce este de două ori mai mare decât numărul femeilor cu același statut: https://statbank.statistica.md/PxWeb/pxweb/ro/30%20Statistica%20sociala/30%20Statistica%20sociala__03%20FM__03%20 MUN2019__MUN040/MUN140200.px/table/tableViewLayout1/?rxid=b2ff27d7-0b96-43c9-934b-42e1a2a9a774 49 Indicele egalității de gen 2021 pentru Moldova, CPD 50 https://progen.md/wp-content/uploads/2020/12/8947_cpd_inegalitati_salariale__2019.pdf II. Dotări (Educație) 39 incluziunii și egalității de gen în manualele utilizate în procesul educațional (indiferent de ciclul educațional). În plus, este necesar să se asigure formarea continuă a cadrelor didactice, inclusiv ale celor din mediul rural, în domeniul incluziunii și egalității de gen, prin acordarea şi de suport material relevant. 2. Punerea în aplicare a unui efort mai ambițios pentru a se asigura că toată infra- structura educațională este accesibilă. Pentru a oferi șanse egale tuturor fetelor și băieților de a urma diferite cursuri educaționale, autoritățile trebuie să evalueze nive- lul de accesibilitate al tuturor instituțiilor de învățământ din perspectiva infrastructurii și materialelor informaționale și să aloce buget pentru adaptarea acestora la nevoile diverselor grupuri de persoane, în special a persoanelor cu dizabilități. După cum s-a subliniat în acest raport, accesibilitatea este una dintre principalele probleme care de- termină manifestarea și menținerea inegalităților în procesul educațional, ceea ce afect- ează în primul rând fetele și băieții cu dizabilități. 3. Implementarea programelor care vizează reducerea segregării de gen în profesii în rândul fetelor și băieților. Deși în ultimii ani se observă unele progrese în diminuar- ea segregării de gen în educație și ocupație, totuși, R. Moldova încă se confruntă cu ine- galități semnificative în acest sens (așa cum s-a arătat în acest capitol). În acest sens, este important să se implementeze inițiative și programe care să încurajeze fetele și băieții să aleagă domenii netradiționale de studiu și carieră. 4. Extinderea oportunităților de educație profesională în zonele rurale, astfel încât fetele și femeile să poată fi integrate în procesul educaţional continuu. Această recomandare a fost evidențiată în Observații finale cu privire la cel de-al șaselea raport periodic al Republicii Moldova, elaborat de Comitetul ONU pentru Eliminarea Discrim- inării Împotriva Femeilor (CEDAW), cu privire la frecventarea instituțiilor de învățământ de către fete și băieți. În acest fel, observaţiile subliniază importanța intervențiilor au- torităților cu măsuri specifice care vor viza barierele cu care se confruntă fetele și femeile din mediul rural în accesul la formarea profesională. 5. Revizuirea curriculum-ului educaţional în scopul oferirii condiţiilor extinse pent- ru flexibilitatea programelor de studii, în special pentru părinții cu copii mici. Flex- ibilitatea programului educațional se referă la posibilitatea celor care învață sau doresc să studieze de a-și adapta parcursul de învățare la interesele și abilitățile lor. Astfel, flexi- bilitatea ar permite tuturor să beneficieze fie de o perioadă mai lungă de finalizare a stu- diilor, fie de opțiunea de a urma cursuri predate prin metode alternative/hibride (de ex. învățământ la distanță), fie de alte metode flexibile care pot fi oferite pentru a se alinia cât mai bine nevoilor celor care doresc să studieze.51 51 https://progen.md/wp-content/uploads/2020/12/9933_munca_inegala._analiza_decalajelor_de_gen_final.pdf , pag. 76-78 40 II. Dotări (Educație) Inegalitățile de gen în domeniul sănătății sunt semnificative și persistente. In- dexul național al egalității de gen, care măsoară inegalitatea între femei și bărbați în șase domenii de impact pe o scală de la 0 (lipsa egalității) la 100 (egalitate perfectă), a plasat nivelul egalității în domeniul sănătății pe poziția 64 în anul 2021. În ultimii cinci ani, nivelul inegalității de gen în sănătate a crescut, valoarea estimată în 2021 fiind mai mare, comparativ cu 2016. Acest lucru indică necesitatea unor intervenții politice adecvate, ambițioase și sensibile la gen. Figura 26: Indexul egalității de gen în sănătate 2016-2021 Sursa: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare La nivel macro, bărbații sunt mai afectați de inegalitățile de gen în sănătate. Deși este în scădere, diferența de gen în speranța de viață (măsurată în ani, speranța de viață a femeilor minus speranța de viață a bărbaților) a fost constant mai mare de 8 ani din 2014 până în prezent. Inegalitatea de gen în ceea ce privește rata mortal- ității (măsurată ca rata mortalității bărbaților/rata mortalității femeilor) a crescut, cu excepția ultimului an pentru care sunt disponibile date. Inegalitatea de gen în mor- talitatea infantilă prezintă aceleași tendințe generale. III. Dotări (Sănătate) 41 Figura 27: Inegalitatea de gen în speranța de viață și rata mortalității, 2014-2020 (*datele pentru 2020 sunt preliminare) Decalajul de gen în speranță de viață, ani Inegalitatea de gen în rata mortalității Rata mortalității bărbați/ Rata mortalității copii băieți/ Rata mortalității femei Rata mortalității copii fete Sursa: Biroul Național de Statistică Cu unele excepții, inegalitatea de gen în ratele mortalității au crescut în ul- timii cinci ani. Figura de mai jos ilustrează trei perspective-cheie complementare ale inegalităților de gen în sănătate: (i) inegalitățile de gen în ratele mortalității sunt semnificative (un număr semnificativ de inegalități depășesc factorul unu); (ii) au crescut inegalitățile de gen pe toate cauzele de deces, cu excepția deceselor cauzate de infecții și pneumonie acută; (iii) cele mai semnificative inegalități de gen se atestă în cazul deceselor din cauza accidentelor, rănirilor și omorurilor. Chiar dacă toate cauzele (ratele) de deces sunt legate de comportament (vezi mai jos), cele de mai jos sunt în mod clar legate de comportamentul de gen. 42 III. Dotări (Sănătate) Figura 28: Inegalitatea de gen în ratele mortalității 2014/2019 Sursa: Calculele CPD în baza datelor Biroului Național de Statistică Factorii de risc comportamentali sunt determinați de gen într-o măsură mai mare, comparativ cu factorii biologici. O analiză recentă a datelor STEPS din per- spectiva de gen52 sugerează că o pondere semnificativ mai mare de bărbați (35,2%) prezintă trei sau mai mulți factori de risc, în comparație cu femeile (25%). Analiza conchide că bărbații și femeile se implică diferit în comportamente riscante pentru sănătate. În comparație cu femeile, prevalența factorilor de risc comportamentali este mai mare în rândul bărbaților – mai mulți bărbați sunt consumatori de tutun, consumă alcool în exces, au o alimentație nesănătoasă prin consumul de alimente procesate, folosesc sare în exces și mai puține fructe. Nu se constată aceeași tend- ință pentru factorii biologici. Prevalența pentru obezitate și factori de risc crescut pentru colesterol este mai mare în rândul femeilor, în timp ce pentru alți factori de risc biologici, cum ar fi creșterea glucozei sau a tensiunii arteriale, diferențele de gen nu sunt semnificative. Analiza a identificat diferite traiectorii ale factorilor de risc pe parcursul vieții bărbaților și a femeilor. Prevalența femeilor cu factori de risc biolo- gici ajunge la un nivel mai înalt decât al bărbaților, chiar dacă începe la un nivel mai scăzut. De exemplu, prevalența pentru bărbați în grupa de vârstă 18-29 de ani este de 39,6%, iar pentru femei este de 25,0%. Însă, în grupa de vârstă 60-69 de ani, prev- alența pentru femei este de 85,2%, iar a bărbaților este de 67,5%. Această inegalitate de gen de-a lungul vieții vorbește despre un acces mai scăzut la serviciile de îngrijire a sănătății pentru femeile din această cohortă de vârstă și din zonele rurale, care tind să fie sărace sau aproape sărace. 52 Genul și bolile netransmisibile în R. Moldova: analiza datelor STEPS, OMS, 2020 III. Dotări (Sănătate) 43 Cel mai probabil, diferențele de gen în factorii comportamentali explică ine- galitățile de gen în ratele de deces și mortalitate. În comparație cu alți factori socioeconomici, genul este principalul care explică prevalența factorilor de risc com- portamentali (vezi figura de mai jos). Diferențele dintre grupurile de bărbați și femei sunt relevante. Spre exemplu, mai mulți bărbați din zonele rurale s-au confruntat cu episoade de consum excesiv de alcool, în timp ce mai multe femei din zonele urbane sunt fumătoare. Prevalența acestor factori de risc este mai mare în rândul bărbaților și femeilor șomeri, cu un nivel scăzut de studii și cu venituri mici. Aceste inegalități multiple trebuie înțelese, recunoscute în continuare și plasate în centrul cadrului de politici de sănătate. Figura 29: Prevalența fumatului și a consumului excesiv de alcool în rândul bărbaților și femeilor Sursa: Genul și bolile netransmisibile în Republica Moldova. Analiza datelor STEPS. Biroul Regional al OMS pentru Europa; 2020” O pondere semnificativă a femeilor vulnerabile nu au acces deplin la serviciile de îngrijire a sănătății. Nevoia nesatisfăcută de servicii de sănătate este, în general, mai mare în rândul femeilor. Inegalitatea de gen în accesul la serviciile de sănătate poate fi determinată și de adresabilitatea scăzută a bărbaților: conform datelor BNS53 , doar 19,1% dintre bărbați au apelat la serviciile de sănătate în 2016, comparativ cu 29,3% dintre femei. Inversarea inegalităților de gen în sănătate de-a lungul vieții, 53 Accesul populației la serviciile de sănătate, Biroul Național de Statistică, 2017 44 III. Dotări (Sănătate) conform analizei STEPS (despre care s-a menționat mai sus), cel mai probabil, se explică prin accesul redus la servicii de sănătate în rândul femeilor. Nevoia nesatis- făcută este și mai mare în rândul femeilor vulnerabile (a se vedea figura de mai jos), ajungând la 43% în rândul femeilor cu dizabilități, 35% în rândul femeilor sărace și 35% în rândul femeilor cu vârsta de peste 60 de ani. Figura 30: Nevoia medicală nesatisfăcută, % Nevoie de stomatolog, nesatisfăcută, % Femei Femei mediu urban Femei cu dizabilități 55-59 ani Femei sărace Femei Femei rural Bărbați săraci Femei 60+ Bărbați 55-59 ani Bărbați urban Bărbați Bărbați 60+ cu dizabilități Bărbați Bărbați din mediul rural Nevoie medicală nesatisfăcută, % Sursa: Sondajul Generații și Gen 2020 O bună parte dintre femeile din Republica Moldova nu au putere de decizie asu- pra propriei vieți sexuale și reproductive. Sănătatea sexuală și reproductivă satis- făcătoare este o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă. Aceasta implică faptul că oamenii pot avea acces la asistență medicală, o viață sexuală satisfăcătoare și sigură, capacitatea de a se reproduce și libertatea de a decide dacă, când și cât de des să facă acest lucru. Conform datelor disponibile ale Băncii Mondiale54, ponderea femeilor din R. Moldova în vârstă de 15-49 de ani (căsătorite sau într-o relație), care pot lua propria decizie cu privire la sănătatea sexuală și reproductivă (pot refuza contac- tul sexual cu soțul sau partenerul dacă nu doresc; decid asupra utilizării contracepției și cu privire la propria asistență medicală)55 este de aproximativ 73%. Respectiv, 1/3 dintre femei (27%) încă nu au autonomie sexuală și reproductivă, ceea ce le sporește vulnerabilitatea în materie de sănătate. În comparație cu țările din Balcanii de Vest și din Parteneriatul Estic (care au o dezvoltare economică și socială similară), R. Moldova apare la finele listei, alături de Albania, în ceea ce privește ponderea femeilor abilitate să ia singure astfel de decizii. 54 Datele Băncii Mondiale privind autonomia sexuală și reproductivă, https://data.worldbank.org/indicator/SG.DMK.SRCR.FN.ZS?locations=MD 55 Numai femeile care oferă răspunsul „da” la toate cele trei componente (pot spune ”nu” actului sexual cu soțul sau partenerul lor dacă nu doresc; decid asupra utilizării contracepției; decid asupra propriei asistențe medicale) sunt considerate femei care ”iau propriile decizii în ceea ce privește relațiile sexuale și asistența medicală reproductivă”. III. Dotări (Sănătate) 45 Figura 31. % femeilor cu vârsta cuprinsă între 15-49 de ani care pot lua propria decizie cu privire la sănătatea sexuală și reproductivă; Autonomia sexuală și reproductivă Sursa: Banca Mondială Autonomia sexuală și reproductivă este mai redusă în rândul femeilor și fetelor din grupurile vulnerabile. Vârsta, nivelul de educație, accesul la informație, starea civilă sunt câțiva dintre factorii care determină puterea de decizie a femeilor din R. Moldova asupra sănătății lor sexuale și reproductive. Femeile tinere (15-19 ani) sunt cele mai vulnerabile din această perspectivă, ceea ce înseamnă că Guvernul trebuie să investească mai multe resurse în educația și sprijinul pentru sănătatea reproductivă. Figura 32. % femeilor care iau propriile decizii privind relațiile sexuale, utilizarea contraceptivelor și îngrijirea sănătății reproductive; Autonomia sexuală și reproductivă, % Primare Gimnazale Căsătorit(ă) Conviețuire Secundară superioară Secundară profesională Post-secundară profesională Învățământ superior Stare Reședință Vârstă Educație civilă Sursa: Sondajul Generații și Gen 2020 46 III. Dotări (Sănătate) Doar 4 din 10 femei de vârstă reproductivă din R. Moldova utilizează contra- ceptive moderne pentru planificarea familială. Rata de prevalență a contracepției (RPC) este de circa 53% pentru orice metodă utilizată și de 42% pentru metodele moderne. În ultimul deceniu, utilizarea contraceptivelor nu a crescut semnificativ. Femeile cu un nivel de educație mai ridicat au mai multe șanse să folosească metode de contracepție, decât femeile cu un nivel mai redus. Aceste diferențe există atât în privința utilizării oricărei metode de contracepție, cât și în privința metodelor mod- erne de contracepție. Cele mai populare metode de contracepție sunt prezervativele, dispozitivele intrauterine și pastilele (Sondajul Generații și Gen 2020). Figura 33. Utilizarea contraceptivelor în Republica Moldova, % femeilor de 15-49 de ani Rata prevalenței contraceptivelor, 2021* RCP, orice metodă RCP, metodă modernă Toate femeile Căsătorită sau în uniune Rata prevalenței contraceptivelor în dinamică Europa și Asia centrală (cu excepția țărilor înalt dezvoltate) Sursa: * Date UNFPA, 2021; Banca Mondială Necesitatea de metode moderne de planificare familială și de servicii de sănătate sexual-reproductivă, centrate pe client, rămâne nesatisfăcută. Mai puțin de jumătate dintre femeile de vârstă reproductivă din Republica Moldova folos- esc metode contraceptive moderne. Această rată este și mai mică în rândul tinerilor. Nevoia nesatisfăcută de contracepție este asociată cu vârsta, statutul educațional, gradul de conștientizare cu privire la planificarea familială și nivelul salariilor. Cam- paniile de promovare a contracepției trebuie să acorde prioritate femeilor tinere, femeilor de vârstă mijlocie și cu statut educațional scăzut. III. Dotări (Sănătate) 47 Figura 34. Nevoia nesatisfăcută de planificare familială, femei între 15-49 de ani Nevioe nesatisfăcută de planificare familială Toate femile Căsătorită sau în uniune % femeilor care cred că accesul la planificarea familială s-a înrăutățit, 2020 18-29 30-44 Studii incomplete/ fără studii Școala medie/ liceu Profesional-tehnice Învățământ superior Venit redus Venit mediu Venit înalt Sursa: date UNFPA; Sondajul Generații și Gen 2020 Nevoia nesatisfăcută de planificare familială poate fi unul dintre motivele sar- cinilor neplanificate, în special în rândul femeilor tinere. Nevoia nesatisfăcută de contracepție și sarcinile neplanificate sunt preocupări importante de sănătate publică. Deși asocierea dintre nevoia nesatisfăcută de contracepție și sarcinile ne- planificate nu este suficient de bine studiată, unele studii internaționale sugerează o corelație între aceste două elemente. Prevalența sarcinilor în rândul adolescentelor (sub 16 ani) este destul de înaltă în Republica Moldova. În 2020, ponderea întreruper- ilor de sarcină în grupa de vârstă 15-19 ani a constituit circa 6% din totalul avorturi- lor în rândul femeilor de vârstă reproductivă din R. Moldova. Aceste femei și fete se confruntă cu multiple rezultate adverse din cauza sarcinii neintenționate, cum ar fi întreruperile în educație și viața profesională, marginalizarea și sărăcia. 48 III. Dotări (Sănătate) Figura 35. Sarcina și avorturile în rândul fetelor tinere Numărul de nou-născuți în funcție de vârsta mamei (sub 16 ani) Numărul avorturilor 15-19 ani sub 15 ani Sursa: Biroul Național de Statistică Rata sarcinilor neplanificate este mai mare în rândul femeilor cu venituri mici și cu un nivel scăzut de educație. Conștientizarea scăzută în rândul populațiilor vulnerabile cu privire la drepturile lor de a beneficia de contraceptive moderne gra- tuite în unitățile de asistență medicală primară și accesul redus la serviciile de repro- ducere sunt unele dintre motivele care stau la baza sarcinilor neintenționate. Prin reducerea nevoilor nesatisfăcute de contracepție și servicii de planificare familială, autoritățile vor reduce și sarcinile nedorite, care apar în mod disproporționat în rân- dul celor săraci și pot avea un impact semnificativ asupra stării acestora de sărăcie. III. Dotări (Sănătate) 49 Figura 36. Rata sarcinilor neintenționate în rândul grupurilor vulnerabile (Ultima) sarcină neintenționată Venit mic Venit mediu Venit mare Studii incomplete/ fără studii Școala medie/ liceu Profesional-tehnice Învățământ superior Rural Urban Sursa: Sondajul Generații și Gen 2020 Femeile și fetele din grupurile vulnerabile au mai puțin acces la serviciile de sănătate reproductivă. Dintre grupurile cu vulnerabilitate crescută, adolescenții și tinerii sunt cei mai expuși la comportamente sexuale periculoase și necesită o atenție sporită. Pentru a răspunde nevoilor tinerilor în materie de sănătate sexuală și repro- ductivă, Guvernul a creat o rețea de 41 de Centre de sănătate prietenoase tinerilor în municipiile Chișinău și Bălți și în centrele raionale ale țării. În cadrul acestor Centre, tinerii pot beneficia gratuit de servicii adaptate nevoilor lor specifice: servicii de infor- mare, instruire, servicii medicale și suport psiho-social. Prezervativele și pilulele con- traceptive orale sunt oferite gratuit în Centrele de sănătate prietenoase tinerilor. Mulți ani UNFPA a fost singurul furnizor de contraceptive gratuite, însă statul a preluat trep- tat acest rol: din 2015, costurile contraceptivelor sunt acoperite din fondul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, pentru a spori accesul populației cu nevoi speciale la servicii sexuale și la servicii de sănătate reproductivă. Unitățile de asistență medicală primară asigură achiziționarea de dispozitive medicale, contraceptive, inclusiv contra- ceptive de urgență pentru populația-țintă din raion: adolescenții activi sexual, în spe- cial cei aflați în stare de vulnerabilitate și risc, tinerii din grupuri vulnerabile și de risc, femeile de vârstă reproductivă din grupurile vulnerabile. Femeile cu dizabilități: un sondaj CPD56 cu privire la principalele inegalități din Re- publica Moldova arată că gospodăriile în care locuiesc persoane cu dizabilități au o adresabilitate mai mare la serviciile medicale în comparație cu alte gospodării. Cu toate acestea, o pondere semnificativă încă se confruntă cu acces limitat la astfel de servicii: în 2019, circa 48% dintre persoanele cu dizabilități nu au mers la medic, chiar dacă avut nevoie. Accesibilitatea financiară a serviciilor de sănătate și a transportului sunt două motive importante care împiedică persoanele cu dizabilități să beneficieze de îngrijirea medicală necesară. Veniturile scăzute reduce capacitatea de cumpăra- re a serviciilor medicale sau a medicamentelor, precum și a transportului adaptat57. Barierele fizice constituie un alt motiv ce stă în spatele accesibilității reduse a servicii- 56 Moldova inegală: Analiza celor mai relevante inegalități din Republica Moldova, CPD, 2019 57 Focus-grup desfășurat în iunie-iulie 2021 (femei cu dizabilități) 50 III. Dotări (Sănătate) lor medicale. Transport public neadaptat rezonabil, acces dificil la clădiri (spitale, cen- tre de sănătate), echipament medical inaccesibil, uși înguste, trepte interioare, blocuri sanitare neadaptate creează bariere importante în accesarea instituțiilor medicale de către persoanele cu dizabilități58. Femeile cu dificultăți de mobilitate adesea nu pot ac- cesa screening-ul cancerului de sân și de col uterin, deoarece mesele de examinare nu sunt reglabile la înălțime, iar echipamentul de mamografie se potrivește doar femeilor care pot sta în picioare. Lipsa scaunelor ginecologice adaptate împiedică femeile cu dizabilități să acceseze servicii de sănătate sexuală și reproductivă de calitate59. Persoanele de etnie romă au cel mai scăzut acces la asigurările în medicină în Repub- lica Moldova (48% față de 72% dintre non-romi). Acest lucru este determinat, în mare parte, de statutul ocupațional și de politicile guvernamentale de sănătate: multe per- soane de etnie romă nu sunt eligibile pentru asigurarea obligatorie de asistență medi- cală, deoarece nu se regăsesc printre angajați sau șomeri oficial, aceasta constituind o precondiție a eligibilității. De regulă, bărbații tind să fie implicați în economia informală, ceea ce le sporește insecuritatea socială și vulnerabilitatea în sănătate. Plățile infor- male sunt o altă barieră care descurajează romii să solicite servicii medicale (peste 20% au recurs la plăți informale în 2019 pentru a beneficia de servicii de sănătate). Întrucât multe persoane de etnie romă trăiesc în gospodării cu venituri mici, plățile informale le sporesc vulnerabilitatea financiară și le reduc accesul la servicii medicale. Accesul romilor la serviciile de asistență medicală este, de asemenea, limitat de discriminarea directă din partea lucrătorilor medicali: interviurile individuale arată că aceștia se con- fruntă cu discriminare directă în spitale și alte instituții medicale. Discriminarea directă poate presupune refuzul total al îngrijirii pacienților de etnie romă sau, mai subtil, acordarea de îngrijiri de calitate inferioară. Spre exemplu, tinerele rome însărcinate se confruntă cu probleme de discriminare, cum ar fi segregarea în secțiile de asistență maternală. Discriminarea perpetuează neîncrederea și teama față de instituția medi- cală60. Femeile în vârstă se confruntă cu bariere importante în accesul la serviciile de asistență medicală. Costul pare să fie unul dintre factorii majori ce determină accesul redus la servicii de sănătate. Sondajul CPD sugerează că sărăcia și deprivarea monetară (inca- pacitatea sau capacitatea redusă de a procura medicamente) crește odată cu vârsta și este mai mare în rândul femeilor (68% - persoane în vârstă, 54,7% - femei). Cea mai simplă explicație constă în faptul că, pe de o parte, ponderea persoanelor în vârstă este mai mare în rândul femeilor și, pe de altă parte, femeile au venituri mai puține, ceea ce le face mai vulnerabile. Potrivit interviurilor din cadrul grupurilor tematice, femeile în vârstă amână solicitarea serviciilor de îngrijire medicală din motive financiare. Cos- turile serviciilor de sănătate și plățile informale reprezintă cea mai mare povară finan- ciară pentru persoanele în vârstă61. În plus, maltratarea vârstnicilor de către lucrătorii 58 Interviu individual realizat în perioada iunie-iulie 2021 (femeie cu dizabilități, consilier local) 59 Interviu individual realizat în perioada iunie-iulie 2021 (femeie cu dizabilități, formator, membru al unui partid politic) 60 Focus-grup desfășurat în iunie-iulie 2021 (femei rome) 61 Focus-grup desfășurat în iunie-iulie 2021 (femei în vârstă) III. Dotări (Sănătate) 51 medicali constituie o barieră importantă în accesul la serviciile de sănătate. Femeile vârstnice care au participat la discuțiile din cadrul grupurilor tematice au menționat că lucrătorii medicali au făcut remarci descurajatoare, cum ar fi „Nu ești bolnav, problema ta este bătrânețea”. Pentru mulți supraviețuitori ai violenței domestice accesul la asistență medicală este o parte vitală a vindecării și a autodeterminării. Violența are consecințe grave pe termen scurt și lung asupra sănătății fizice și mintale a femeilor (care sunt cel mai des abuzate), precum și asupra bunăstării lor personale și sociale. Femeile supraviețui- toare ale violenței domestice raportează o lipsă de servicii medicale specializate și de consiliere psihologică pentru femeile abuzate, ceea ce le poate agrava sănătatea mint- ală62. Persoanele LGBTQI se confruntă cu obstacole specifice atunci când vine vorba de ac- cesul la multe dintre drepturile lor, inclusiv dreptul la sănătate. Aceștia se confruntă adesea cu discriminare în domeniul sănătății pe baza identității de gen și a stereoti- purilor legate de viața sexuală. Respondenții care au participat la discuțiile din cadrul grupurilor tematice au relevat maltratarea și comportamentul inadecvat al lucrătorilor medicali și lipsa de securitate, în special în instituțiile de stat. Femeile se confruntă cu o formă specifică de discriminare și maltratare. Adesea, practicienii din domeniul sănătății le reamintesc despre „datoria” femeilor de a da naștere, ceea ce le-ar putea rezolva problemele de sănătate cu care se adresează63. RECOMANDĂRI DE POLITICI 1.Implementarea măsurilor de reducere a consumului de alcool. Acestea presu- pun: (i) reglementarea măsurilor anti-alcool, cum ar fi majorarea taxelor (25%-50%), interzicerea publicității la alcool, restricții la vânzarea alcoolului (de exemplu, inter- zicerea vânzării alcoolului pe drumurile naționale, benzinării, în weekend și noaptea); (ii) alocarea de resurse suplimentare pentru dezvoltarea și implementarea serviciilor de prevenire și educare a tinerilor în vederea reducerii consumului de alcool. 2.Extinderea accesului la servicii de sănătate sexual-reproductivă și contracepție. Rata de utilizare a contraceptivelor în rândul femeilor este de doar 31,6%. Accesul la contracepție trebuie să devină o componentă-cheie a politicilor integrate de sănătate sexual-reproductivă. Compania Națională de Asigurări în Medicină trebuie să inte- greze contraceptivele moderne în lista medicamentelor compensate. În același timp, este important ca toate instituțiile medicale să asigure accesul femeilor cu dizabilități locomotorii la instituțiile în care există fotolii ginecologice adaptate, precum și alte echipamente medicale de diagnostic. 62 Interviu individual realizat în iunie-iulie 2021 (femeie, supraviețuitoare a violenței domestice) 63 Focus-grup desfășurat în iunie-iulie 2021 (reprezentanți LGBTQI) 52 III. Dotări (Sănătate) 3. Sporirea accesului la serviciile medicale pentru grupurile vulnerabile prin: (i) asigurarea persoanelor cu dizabilități și a persoanelor vârstnice cu servicii stomatolog- ice gratuite în caz de urgență și probleme dentare cronice; (ii) includerea consumabil- elor (cum ar fi material pentru pansament, seringi, dozatoare de insulină, stomatele, scutece etc.) în pachetul compensat pentru persoanele vârstnice și cele cu dizabilități severe și boli incurabile, care necesită îngrijire medicală la domiciliu; (iii) dublarea resurselor financiare alocate pentru a asigura accesibilitatea la serviciile medicale și balneare, în conformitate cu standardele naționale de construcție. 4. Extinderea serviciilor comunitare de sănătate mintală, astfel încât rata de aco- perire să nu fie mai mică de 80% până la sfârșitul anului 2023. De aceste programe/ servicii trebuie să beneficieze și persoanele vârstnice. 5. Dezvoltarea serviciilor de geriatrie, a serviciilor de lungă durată și de îngrijire paliativă. Integrarea serviciilor „geriatrice” în Programul UNIC, cu acoperire în spec- trul serviciilor medicale, medicamente compensate etc. Definirea sistemului de servicii sociale și medicale integrate, care să se concentreze pe nevoile oamenilor. IV. Feminizarea Sărăciei 53 Femeile devin tot mai sărace. Feminizarea sărăciei se referă la o tendință de creștere a inegalității cu referire la standardele de viață între bărbați și femei, din cauza de- calajului tot mai mare în ceea ce privește sărăcia dintre femei și bărbați, așa cum s-a observat la sfârșitul secolului al XX-lea.64 Rata sărăciei în rândul gospodăriilor con- duse de femei a început să crească în 2018, iar în 2020 aceasta varia semnificativ, cel mai probabil din cauza modificărilor de măsurare efectuate de BNS și a faptului că unele gospodării conduse de femei din zonele rurale au primit mai puține remitențe, cel puțin în perioadele de izolare pe motivul crizei pandemice. În termeni absoluți, în 2019, BNS estimează că 54% dintre cei săraci erau femei. Figura 37. Rata sărăciei în rândul gospodăriilor și populației generale Rata sărăciei în rândul gospodăriilor Bărbatul este capul gospodăriei Femeia este capul gospodăriei 64 https://www.un.org/womenwatch/daw/followup/session/presskit/fs1.htm Rata sărăciei în rândul populației generale Femei Bărbați Sursa: Biroul National de Statistică; (i) Din 2019, seria temporală este întreruptă 64 https://www.un.org/womenwatch/daw/followup/session/presskit/fs1.htm 54 IV. Feminizarea Sărăciei Sărăcia autoevaluată este constant mai mare în rândul femeilor. Autoevaluarea sărăciei se referă la respondenții care evaluează dacă venitul pe care îl au este sufi- cient pentru a acoperi necesitățile de bază ale persoanelor și ale gospodăriei. Datele ce acoperă o perioadă de 20 de ani65 (vezi mai jos) privind autoevaluarea veniturilor indică un nivel mai ridicat al sărăciei în rândul femeilor. Figura 38. Sărăcia autoevaluată, % Ponderea bărbaților și femeilor care consideră că veniturile lor sunt insuficiente pentru a acoperi necesitățile de bază, % Femei Bărbați Sursa: Barometrul Opiniei Publice, IPP, 2001-2020 Unul dintre canalele-cheie ale feminizării sărăciei este pensionarea. Datele gen- erate de Sondajul Generații și Gen 202066 relevă unele diferențe între bărbați și femei în ceea ce vizează privarea financiară, atunci când sunt evaluați indicatorii indirecți, cum ar fi imposibilitatea gospodăriei de a face față cheltuielilor și venitul net total al gospodăriei mai mic de 3000 lei/lună (vezi figura de mai jos). Alături de datele prez- entate mai sus, se poate confirma că, feminizarea sărăciei este caracteristică Repub- licii Moldova. Figura de mai jos evidențiază faptul că femeile cu vârsta peste 60 de ani sunt grupul cel mai vulnerabil. Cercetarea arată că, circa 50% dintre femeile de peste 60 de ani raportează dificultăți în acoperirea principalelor cheltuieli de trai, iar aproape 40% au precizat că au un venit net mai mic de 3000 lei/lună. Datele vorbesc despre faptul că, unul dintre principalele canale de feminizare a sărăciei în R. Moldo- va este pensionarea, etapă care reprezintă un punct culminant al deficitelor financi- are de-a lungul vieții, ce reies preponderent din intrarea târzie/ieșirea timpurie de pe piaţa muncii, cu pauze frecvente și prelungite legate de responsabilităţile de îngrijire. 65 http://bop.ipp.md/ 66 Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, Biroul Național de Statistică (eșantion de sondaj), UNFPA, Institutul Interdisciplinar de Demografie din Olanda (ca partener și distribuitor). IV. Feminizarea Sărăciei 55 Figura 39. Grupurile defavorizate financiar de bărbați și femei, % Sursa: Sondajul Generații și Gen (2020) Inechitățile financiare de-a lungul vieții afectează diferențele de gen în ceea ce privește pensiile. Inegalitățile de gen în pensii măsoară diferența dintre pensia medie pentru bărbați și femei. După o evoluție ascendentă a decalajului de gen în pensii în ultimii 7 ani, 2020 a dat unele semne de îmbunătățire. Per total, diferența dintre pensia medie a femeilor și bărbaților a scăzut în ultimul an cu circa 1 pp, ajungând la valoarea de 20,7%. Totuși, exprimată în termeni monetari, pierderea financiară anuală a unei femei pensionare este semnificativă și este în medie de 5354 lei (suma arată cu cât pensia medie anuală a unei femei a fost mai mică decât a unui bărbat, la nivel națion- al). Prin urmare, inegalitățile salariale (indiferent de factorii care le determină) au un impact direct asupra cuantumului pensiilor pe care femeile și bărbații le vor primi la etapa de pensionare.67 Dat fiind acest aspect, probabilitatea este mai mare ca femeile pensionare, în special din mediul rural, să fie sărace. În 2020, diferența în pensia medie a femeilor și bărbaților a fost estimată la circa 32% în Chișinău, depășind cu 11 pp media națion- ală. În termeni monetari, femeile pensionare din Chișinău au beneficiat în 2020 de o pensie medie anuală cu 12.504 lei mai mică decât bărbații, fiind de două ori mai mare decât nivelul mediu anual național. Aceste diferențe sunt determinate de mai mulți 67 https://progen.md/wp-content/uploads/2021/02/CPD_Inegalitatile-salariale-2020.pdf 56 IV. Feminizarea Sărăciei factori: (i) rata de ocupare a femeilor în mediul rural este mai mică decât în mediul ur- ban, ceea ce afectează ulterior cuantumul pensiilor acestora; (ii) prevederile legislative, cum ar fi vârsta de pensionare mai mică, perioada de cotizare mai mică pentru femei; (iii) perioadele lungi de îngrijire a copiilor incluse în perioada de cotizare, care până de curând, erau la echivalentul salariului minim.68 De precizat aici că, în 2021 Parlamentul a adoptat mai multe ajustări la lege privind pensionarea69, dar având în vedere că nu se aplică retroactiv, impactul schimbărilor asupra dimensiunii de gen în acest sens va fi observat în următorii ani. Figure 40. The dynamics of gender inequality in pensions in Moldova, in annual monetary value and % Decalajul de gen în pensii, Moldova 21.6 20.7 32.1 19 17.8 18.1 16.7 17.2 16.3 5154 5354 20.7 4113 3771 3576 3282 3424 3143 12504 5354 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Total nivel național Total Chișinău Valoare monetară, lei Valoare procentuală, % Valoare monetară, lei Valoare procentuală, % Source: CPD calculations based on data from the National Bureau of Statistics, 2020 Responsabilitățile de îngrijire sunt al doilea canal-cheie pentru feminizarea sărăciei. În gospodăriile cu nevoie mai mare de îngrijire (gospodăriile cu cel puțin 3 copii) rata sărăciei este considerabil mai mare (vezi figura de mai jos). Cele mai recente date furnizate de BNS cu privire la rata sărăciei gospodăriilor cu copii arată că, în rândul celor care au trei sau mai mulți copii, rata este egală cu 42,1%, față de 20,9% în rândul gospodăriilor cu un copil. Nevoia mai mare de îngrijire duce, cel mai probabil, la mai puține oportunități de muncă remunerată, în special pentru femei (având în vedere o mai mare implicare a femeilor în activitățile de îngrijire a copiilor, a se vedea figura de mai jos), ceea ce se soldează cu un deficit financiar mai mare pe tot parcursul vieții și, prin urmare, expune femeile la un risc mai mare de sărăcie la pensionare. 68 În 2019 Parlamentul a aprobat modificări privind reflectarea perioadelor necontributive (cum ar fi concediul pentru îngrijirea copilului până la 3 ani) în calculul pensiei. Astfel, baza de calcul a pensiei este deja venitul mediu lunar asigurat în locul venitului minim lunar asigurat. Acest pas este unul important pentru a depăși anumite inegalități de gen la pensie. Nu putem exclude, însă, că, până la această modificare, o cauză a inegalităților de gen la pensie a fost prevederea cu referire la perioadele necontributive, care erau calculate la salariul minim lunar. https://www.legis.md/cautare/getRe- sults?doc_id=119369&lang=ro 69 https://msmps.gov.md/comunicare/comunicate/guvernul-a-aprobat-indexarea-pensiilor-cu-386-si-majorarea-pensiei-minime-pana-la-2000-de-lei/ IV. Feminizarea Sărăciei 57 Figura 41. Rata sărăciei în rândul gospodăriilor cu/fără copii și procentul de implicare în sarcinile de îngrijire a copilului, % Rata sărăciei în 2020 (BNS) Implicarea în sarcinile de îngrijire gospodării... a copilului, % SGG fără copii Întotdeauna eu 1 copil 2 copii De obicei eu 3+ copii Femei Bărbați Sursa: BNS70, Sondajul Generații și Gen (2020) Un grup distinct cu risc semnificativ de sărăcie sunt bărbații și femeile de etnie romă. Pe baza studiului „Profilul fetelor și femeilor rome”71, femeile rome se caracter- izează prin niveluri scăzute de activitate și angajare în muncă, rate ridicate ale șoma- jului și incidenței activității informale și venituri sporadice și scăzute. Doar 28% dintre femeile rome cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani sunt active, rată de 1,9 ori mai mică decât în cazul femeilor non-rome (53%) și de 1,5 ori mai mică decât în cazul bărbaților romi (42%) din aceeaşi grupă de vârstă. Rata de ocupare a femeilor rome este chiar mai mică (16%) fiind de aproximativ 2,7 ori mai mică decât cea a femeilor non-rome (43%) și de circa 1,8 ori mai mică decât cea a bărbaților romi (28%). Problemele de ocu- pare redusă sunt și mai acute în rândul tinerelor rome cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, unde această rată este de doar 12%, fiind dublu mai mică decât cea a femeilor non-rome (25%) și de aproximativ 1,8 ori mai mică decât cea a tinerilor bărbați romi (19%). Din cauza muncii în economia informală, venitul lunar al femeilor rome este foarte instabil și adesea insuficient pentru a acoperi nevoile de bază. RECOMANDĂRI DE POLITICI 1. Îmbunătățirea politicilor de salarizare, astfel încât principiul remunerării egale pentru muncă de valoare egală să fie prevăzut în legislația muncii și implemen- tat corespunzător. Contextul moldovenesc privind inegalitățile de pe piața muncii, în special legate de plăți, și practicile internaționale în acest sens72 subliniază necesitatea ajustării cadrului juridic specific muncii în sensul asigurării egalității de șanse pentru femei și bărbați în ceea ce privește plata și diminuarea expunerii mai mari a femeilor 70 hthttps://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&id=6865&idc=168 71 https://statistica.gov.md/public/files/Cooperare_internationala/PNUD/10_tablouri_femei_RM/prof_6_rome.pdf 72 https://progen.md/wp-content/uploads/2020/12/9466_raport_analitic_transparenta_in_salarizare_final.pdf 58 IV. Feminizarea Sărăciei la sărăcie. Este strict necesar: (i) definirea clară în cadrul legal a principiului egalității de remunerare pentru muncă egală sau muncă de valoare egală, (ii) completarea cad- rului legal cu prevederi și măsuri care să asigure transparența sistemului de salarizare și obligarea angajatorilor de toate nivelurile să aplice mecanisme de evaluare corectă a funcțiilor, (iii) instituționalizarea mecanismului de evaluare a funcțiilor din punct de vedere al genului.73 2. Implementarea politicilor care îmbunătățesc echilibrul între viața profesională și cea privată, astfel încât femeile cu copii să aibă acces egal la piața muncii. În mod prioritar, ne referim la: (i) creșterea accesului la serviciile de educație timpurie, prin extinderea serviciilor publice de creșă și deschiderea serviciilor alternative de în- grijire a copiilor de către angajatori, (ii) implementarea măsurilor menite să încurajeze ambii părinți să beneficieze de concediu pentru îngrijirea copilului, (iii) creșterea efi- cienței și accesibilității programelor extinse de educație extrașcolară.74 3. Eliminarea prevederilor Codului Muncii care dezavantajează angajarea per- soanelor aflate la vârsta de pre-pensionare și pensionare. În special, se referă la art. 86, care prevede condițiile de concediere a persoanelor încadrate în muncă, re- spectiv p. 1 (y’) care prevede deținerea de către salariat a statutului de pensionare pentru limita de vârstă. Analiza acestei prevederi prin prisma criteriilor de vârstă și gen ale persoanelor încadrate în muncă, ne permite să considerăm că aceasta este discrim- inatorie, fiind în detrimentul femeilor. În situația în care, în R. Moldova limita de vârstă de pensionare a femeilor este mai mică decât a bărbaților, această prevedere duce la o retragere mai rapidă a femeilor de pe piața muncii. În acest context, se recomandă ab- rogarea acestei prevederi a Codului Muncii, pentru a nu menține o practică exclusivă în special în privința femeilor aflate în vârstă de pre-pensionare și/sau de pensionare. Pe lângă faptul că femeile tind să se pensioneze mai devreme decât bărbații, această inactivitate este determinată și de stereotipurile de gen perpetuate în societate în ceea ce privește rolul de îngrijire, precum și de insuficiența serviciilor de educație timpurie pentru copii (nepoți), prevederea respectivă din Codul Muncii creează premise și mai accentuate de inechitate în relațiile de muncă. 4. Extinderea și îmbunătățirea serviciilor pentru a crește ocuparea forței de muncă în rândul celor mai marginalizate grupuri de femei. Angajatorii trebuie să ia măsuri pentru a oferi șanse egale persoanelor cu nevoi speciale, atât în ceea ce privește ad- aptarea infrastructurii, cât și a procedurilor și proceselor interne. De menționat că R. Moldova dispune de un cadru legal care prevede măsuri de sprijinire a angajatorilor în procesul de adaptare rezonabilă a spațiului de lucru și care descrie metodologic programele de subvenții în acest scop.75 Cu toate acestea, ponderea mică a persoan- elor cu dizabilități care sunt angajate determină necesitatea revizuirii și îmbunătățirii 73 https://progen.md/wp-content/uploads/2020/12/9933_munca_inegala._analiza_decalajelor_de_gen_final.pdf 74 ibidem 75 https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122876&lang=ro# IV. Feminizarea Sărăciei 59 condițiilor date. În acest sens, se recomandă: (i) creșterea numărului de personal care lucrează în subdiviziunile teritoriale de ocupare în muncă, responsabile de implemen- tarea programelor de subvenționare; (ii) majorarea resurselor financiare de la bugetul public alocate programelor respective; și (iii) simplificarea și eficientizarea programu- lui de subvenții pentru a încuraja mai mulți angajatori să facă locurile de muncă mai accesibile pentru a crește incluziunea și integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Acest lucru va contribui și la oferta de muncă.76 Având în vedere privarea fi- nanciară a femeilor rome, este esențial să se dezvolte un mecanism național pentru a încuraja angajatorii să angajeze un număr mai mare de romi și să investească în pro- grame care vizează formarea, dezvoltarea profesională și abilitarea femeilor și fetelor rome. 5. Extinderea oportunităților de muncă decentă, în special în zonele rurale. Având în vedere oportunitățile scăzute de angajare în zonele rurale, este esențial să se contin- ue alocarea de resurse pentru a sprijini dezvoltarea sectoarelor economice din zonele cu cele mai scăzute rate de ocupare a femeilor. În plus, se recomandă ca reglementările și procedurile interne ale entităților economice să fie elaborate astfel încât acestea să întrunească standardele minime necesare asigurării egalității de șanse pentru femei și bărbați la locul de muncă, și anume: (i) recrutarea și angajarea; (ii) formarea și învățar- ea pe tot parcursul vieții; (iii) promovarea; (iv) remunerarea; (v) asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată; (vi) securitatea în muncă. 76 https://progen.md/wp-content/uploads/2020/12/9933_munca_inegala._analiza_decalajelor_de_gen_final.pdf 60 IV. Feminizarea Sărăciei La nivel regional, Republica Moldova prezintă tendințe specifice în ceea ce privește ocuparea femeilor. În trimestrul II al anului 2021, rata generală de ocupare a populației din Moldova era de circa 40%, fiind cu mult sub rata medie de ocupare în cadrul țărilor UE. Rata scăzută de ocupare poate fi explicată, pe de o parte, prin prac- ticile migraționale în Republica Moldova, în special în rândul bărbaților care sunt în căutarea unui loc de muncă, iar pe de altă parte, prin inactivitatea femeilor pe piața muncii. Datele arată că Moldova are cea mai scăzută rată de ocupare a femeilor din UE, Parteneriatul Estic și regiunea Balcanilor, alături de Armenia și Kosovo. Ponderea femeilor tinere neîncadrate nici în muncă, nici în educație sau formare (NEET) a fost printre cele mai ridicate din regiune (24%). Figura 42. Raportul dintre ocuparea forței de muncă și populația, peste 15 ani, estimări modelate de OIM, 2019, % Țările EU și ale parteneriatului Estic (PaE) Țările din Balcanii de Vest (+țări similare din UE) Ponderea femeilor din grupul NEET Ponderea femeilor din grupul NEET Rata sărăciei în 2020 (BNS) gospodării... Rata de ocupare a bărbaților Sursa: Banca Mondială, baza de date ILOSTAT Republica Moldova are cea mai mare prevalență a inactivității în rândul femeilor, comparativ cu țările din regiune. Chiar dacă diferența de gen este mai mică decât în alte țări, rata de inactivitate în Moldova este printre cele mai înalte atât în raport cu țărilor din Balcanii de Vest, cât și ale PaE, cu un impact vizibil asupra femeilor (fig- ura 41). Principalii factori care contribuie la inactivitatea sporită a femeilor constituie responsabilitățile familiale, lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile sau disponibile, politicile favorabile familiei ineficiente, oportunitățile scăzute de an- gajare în zonele rurale. Incidența inactivității în țările egale din UE este, de aseme- nea, mai mare în rândul femeilor, dar diferențele de gen sunt mai mici. V. Angajarea în câmpul muncii 61 Figura 43. Rata de inactivitate pe sexe, estimări modelate de OIM, 2019, % Rate de inactivitate Rate de inactivitate Țările balcanilor occidentali Ță Țările balcanilor occidentali Țările 63 62 63 55 52 52 62 55 57 48 55 57 4255 52 52 53 42 34 37 3648 32 35 34 37 36 32 35 Bosnia și Macedonia Serbia Muntenegru Albania Moldova Armenia Herțegovina Bosnia și te Țările Parteneriatului Herțegovina Macedonia Estic Serbia M untenegru Albania Moldova Armenia Uc ali Țările Parteneriatului Estic 62 57 55 53 62 45 42 35 37 55 57 53 37 48 27 28 45 3042 6 32 35 37 37 27 28 30 Moldova Armenia Ucraina Georgia Belorus Azerbaijan gru Albania Moldova Armenia Ucraina Georgia Belorus Azerbaijan Femei Bărbați Femei Bărbați Sursa: Baza de date ILOSTAT Inegalitățile de gen pe piața muncii au crescut în ultimii ani. În pofida eforturilor de reducere a inegalităților pe piața muncii, decalajele de gen persistă în ratele de ocupare a forței de muncă și au crescut în ultimii doi ani. Diferența în ceea ce privește rata de ocupare a femeilor și bărbaților a fost de circa 10 pp în 2020. Există diferite motive transversale în spatele ratei scăzute de participare a forței de muncă, în spe- cial a femeilor. Acestea continuă să aibă acces mai redus la oportunități economice și mai puțin control asupra resurselor economice, comparativ cu bărbații, din cauza unor inegalități sociale, juridice și politice. Divizarea inechitabilă a muncii plătite și neplătite și rolurile de gen modelate de această divizare joacă un rol semnificativ. Adesea femeile sunt constrânse să-și asume responsabilități gospodărești și de în- grijire a familiei, în detrimentul carierei/vieții lor profesionale. 62 V. Angajarea în câmpul muncii Figura 44. Participarea forței de muncă în R. Moldova, % Rata de ocupare Femei Bărbați Rata de inactivitate Femei Bărbați Sursa: Biroul Național de Statistică Rata de ocupare pe piața muncii a femeilor din grupurile vulnerabile este și mai mică. Sondajul CPD77 arată că politicile publice nu oferă suficiente soluții și oportunități de angajare pentru toate grupurile de populație, în special pentru cele vulnerabile (per- soane de etnie romă, persoane cu dizabilități, vârstnici etc.). Capacitatea de integrare pe piața muncii a populației de etnie romă este la cel mai scăzut nivel, rata de ocupare fiind de circa șapte ori mai mică decât a populației generale (6,4% față de 40,9%) (vezi figura 43). Datele privind inegalitatea de gen în rata de ocupare a persoanelor de etnie 77 Calea incertă spre calificarea adulților: o analiză a inegalităților de învățare pe tot parcursul vieții în RM, CPD, 2019 V. Angajarea în câmpul muncii 63 romă pot varia de la o sursă la alta, însă tendința este unică: femeile rome au o rată de ocupare mai mică decât bărbații și se confruntă cu o incidență mai mare a șomajului. Acest lucru este determinat, în mare parte, de rolurile tradiționale de gen, care sunt puternic înrădăcinate în cultura romă. Căsătoriile timpurii și responsabilitățile de îngri- jire determină, în mare măsură, prezența acestora pe piața muncii. Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități este de circa patru ori mai mică decât a populației generale. Date BNS78 arată că o treime dintre persoanele cu diz- abilități sunt angajate în activități agricole, care, de regulă, sunt mai puțin plătite și mai puțin asigurate social (figura 43). Potrivit interviurilor cu persoane cu dizabilități și de etnie romă, aceste grupuri se confruntă frecvent cu practici de marginalizare și discriminare atât la etapa de recrutare, cât și la locul de muncă79. Angajatorii trebuie să întreprindă măsuri pentru a oferi șanse egale persoanelor cu nevoi speciale, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și politicile și procesele interne la nivel de uni- tate. Cadrul legal moldovenesc80 oferă măsuri de suport angajatorilor în adaptarea rezonabilă a locului de muncă (programe de subvenții pentru angajatori). Cu toate acestea, ponderea redusă a angajaților cu dizabilități sugerează că aceste măsuri tre- buie revizuite și îmbunătățite, prin: (i) creșterea numărului de personal care lucrează în direcțiile regionale de ocupare a forței de muncă responsabile de implementarea programelor de suport; (ii) sporirea resurselor financiare publice alocate acestor pro- grame; (iii) simplificarea și raționalizarea programelor de subvenții pentru a încuraja mai mulți angajatori să adapteze locurile de muncă mai accesibile persoanelor cu diz- abilități; ceea ce va duce la incluziunea şi integrarea lor. Figura 45. Statutul ocupațional, după gen și grupuri sociale, % Statutul ocupațional Populația generală Persoane cu dizabilități Romi Angajat(ă) Șomer(ă) Pensionar(ă) Incapacitate Casnică de muncă Sursa: Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare (CPD) 78 https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&id=6827&idc=168 79 Individual interviews conducted in June-July 2021 (Roma woman, local councillor, woman with disability, trainer) 80 Legea cu privire la promovarea forței de muncă și a asigurărilor pentru șomaj 64 V. Angajarea în câmpul muncii Figura 46. Statutul de angajare în câmpul muncii Rata de ocupare a persoanelor cu dizabilități Agricultură 33,9 Vânzări 15,2 Educație 13 Femei Bărbați Sursa: Biroul Național de Statistică (BNS), 2019 Femeile din zonele rurale au acces mai limitat la oportunități de muncă. Car- tografierea populației prin prisma accesului la oportunitățile de angajare și implicării în munca de îngrijire a familiei evidențiază patru grupuri majore: grupuri mai puțin prezente pe piața muncii din cauza implicării sporite în îngrijirea familiei (cadranul I), grupuri care sunt nevoite să reconcilieze munca și responsabilitățile familiale (cad- ranul II), grupuri marginalizate pe piața muncii (cadranul III) și grupuri cu acces spo- rit la oportunități economice (cadranul IV). Grupul I se referă la grupurile care nu pot accesa piața muncii fiind foarte implicate în îngrijirea familiei și a copiilor. Acestea sunt, în mare parte, femei din mediul rural, cu un nivel scăzut de educație. Lipsa oportunităților de muncă de calitate, facilități slabe de transport și nivelul redus de antreprenoriat și competențe în afaceri sunt câteva dintre motivele ce determină nivelul înalt al șomajului în rândul femeilor din zonele rurale. Figura 47. Statutul ocupațional, pe sexe și statut socioeconomic, % Acces la oportunități economice Cele mai Femei rural vulnerabile și Cu copii 45-59 ani marginalizate Studii Femei Rural grupuri , cu incomplete 30-44 ani mai puține 18-29 ani Antrenați în îngrijirea familiei, % Profesional tehnice oportunități Venituri medii economice Venituri joase Bărbați Venituri înalte Liceu Femei urban Bărbați rural Studii superioare Cele mai abilitate 60+ ani Bărbați urban grupuri din punct de vedere economic Angajați, % Sursa: Sondajul Generații și Gen, 2020 V. Angajarea în câmpul muncii 65 Responsabilitățile de îngrijire par a fi principalele motive ce determină ocupar- ea redusă a femeilor. Sarcinile de îngrijire a familiei constituie bariere importante în calea participării forței de muncă, în special pentru femeile care își asumă în mod disproporționat responsabilități de îngrijire neremunerate. Analiza traiectoriei ocu- paționale a femeilor de-a lungul vieții arată o tendință clară. Inactivitatea acestora atinge cote maxime în perioada reproductivă (15-34 de ani) și la vârsta de pre-pen- sionare (peste 55 de ani), atunci când rata de ocupare scade cu circa 30 pp. Sarcina de îngrijire devine mai intensă în aceste perioade din cauza nevoilor de îngrijire a copiilor (la etapele mai timpurii ale vieții) și a persoanelor în vârstă (la etapele ulterioare). În pofida îmbătrânirii globale a populației81, în Moldova nu există sisteme de îngrijire pe termen lung. Tradițional, nevoile de îngrijire ale persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități sunt satisfăcute în cadrul familiei, majoritatea îngrijitorilor fiind femei. Nive- lul sporit de inactivitate în rândul tinerilor poate fi explicat (pe lângă responsabilitățile de îngrijire) prin aflarea mai îndelungată în sistemul educațional și prin probabilitatea ca ei să își ajusteze începutul vieții profesionale în funcție de situația de pe piața muncii (de ex. extinzând perioada de formare în cazul când condițiile de pe piața muncii nu sunt favorabile). Tranziția de la școală la muncă durează adesea până la doi ani. Figura 48. Traiectoria ocupațională a femeilor de-a lungul vieții, % Rata de ocupare în funcție de vârstă Bărbați Femei Rata de inactivitate după motivul acesteia, 2019 Pensionar(ă) Altceva Student În străinătate Casnică Femei Bărbați Sursa: Biroul Național de Statistică 81 Îmbătrânirea și sistemele de îngrijire pe termen lung: Analiză a acordurilor de finanțare și guvernare în Europa, America de Nord și Asia, Banca Mondială, 2017 66 V. Angajarea în câmpul muncii Întrucât reconcilierea vieții profesionale cu cea privată devine tot mai dificilă, femeile tind să rămână în afara pieței muncii perioade îndelungate de timp. Sarcinile de îngrijire a copiilor constituie o barieră importantă pentru integrarea pe piața muncii. O analiză recentă a soluțiilor alternative de îngrijire a copiilor dezvăluie câteva bariere importante pentru integrarea profesională a femeilor cu copii82: (i) acces redus la serviciile de educație preșcolară din cauza locurilor limitate în creșe/ grădinițe, a orarului de lucru, a distribuției teritoriale; (ii) număr mic de instituții ce oferă servicii de educație preșcolară conform standardelor de sănătate și educație; (iii) lacune legislative care îngreunează integrarea pe piața muncii a părinților, în special a femeilor: a) lipsa prevederilor normative în Codul Educației care ar obliga Guvernul să creeze instituții preșcolare (creșe) sau ar stimula înființarea unor astfel de instituții de către sectorul privat, b) cerințe tehnice extrem de rigide care reduc la zero posibilitățile angajatorilor sau altor părți interesate de a dezvolta servicii preșco- lare la locul de muncă (centre de zi, creșe sau alte servicii preșcolare), c) parteneria- tul public-privat, deși prevăzut în legislație, nu este bine reglementat (birocrație, fi- nanțare) etc. În pofida faptului că în ultimii ani au fost aprobate mai multe modificări legislative pentru îmbunătățirea politicilor favorabile familiei, femeile se confruntă în continuare cu obstacole în asigurarea echilibrului dintre viața profesională și cea privată. Pot fi evidențiate unele provocări de politici care împiedică părinții (în special femeile) să fie economic activi și să-și atingă aspirațiile de carieră și fertilitate: DISPOZIȚIILE LEGALE PROVOCĂRILE EXISTENTE • CONCEDIUL PENTRU CREȘTEREA COPI- În pofida acestor modificări legislative, LULUI părinții încă nu beneficiază pe deplin de În ultimii ani au fost adoptate anumite pre- acestea. Deși au două opțiuni pentru peri- vederi legislative care vizează facilitarea oada concediului de îngrijire a copilului, accesului părinților la piața muncii. Unele cu dreptul de a beneficia de cuantumul se referă la modificările din 2018 la Legea integral al indemnizației indiferent de privind indemnizațiile pentru incapacitate perioada aleasă, nu se atestă o creștere a temporară de muncă şi alte prestații de numărului celor care selectează concediul asigurări sociale83: (i) părinții pot solicita cu durata de 2,2 ani (ceea ce le-ar permite indemnizația pentru creșterea și îngrijirea revenirea mai rapidă pe piața muncii). copilului conform a două opțiuni: până la Numărul insuficient de instituții de edu- împlinirea de către copil a vârstei de 3 ani cație preșcolară care întrunesc standar- sau de 2 ani și 2 luni (art. 18 alin. (1)) și (ii) dele de sănătate și educație face dificil pen- părinții pot beneficia integral de cuantu- tru părinți să aleagă opțiunea care oferă o mul indemnizației pentru îngrijirea copilu- perioadă mai scurtă de concediu pentru lui chiar dacă lucrează cu normă întreagă îngrijirea copilului. Potrivit datelor BNS, (art. 18 (4)). De asemenea, concediul în 2018 doar 21,9% dintre copiii cu vârsta suplimentar neplătit (pentru îngrijirea co- cuprinsă între 1-2 ani din totalul copiilor 82 Cum se creează locuri de muncă favorabile familiei? Patru opțiuni alternative de îngrijire a copiilor care pot fi oferite de angajatori. CPD, UN Women, 2020 83 Legea privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale V. Angajarea în câmpul muncii 67 pilului) a fost redus de la 3 ani la 1 an (art. de această vârstă au fost integrați în în- 126 (1)) 84. vățământul preșcolar. Aceasta înseamnă că circa 80 de mii de familii nu au reușit să • ACCESUL LA SERVICII PREȘCOLARE beneficieze de aceste servicii, fiind expuse (CREȘE ) unei dificultăți mai mari în identificar- În noiembrie 2018 au fost aprobate mai ea unui loc de muncă sau în revenirea la multe modificări la Codul Educației85 pent- muncă. Mai mult, modificările legislative ru a modifica vârsta de înscriere a copiilor aprobate nu stimulează implicarea taților la creșă (0-2 ani) și grădiniță (2-6/7 ani) în creșterea și îngrijirea copiilor, ceea ce (art. 20). Adițional, Guvernul și-a luat an- înseamnă că femeile continuă să fie cele gajamentul de a elabora și aproba Pro- mai implicate în îngrijirea copilului, în det- gramul de extindere a serviciilor de creșă rimentul vieții lor profesionale. până în 2020. • ACORDURI DE MUNCĂ FLEXIBILE În pofida acestor modificări, mai puțin de În 2020 au fost aprobate mai multe modi- jumătate dintre angajații din Republica ficări ale Codului Muncii, care au introdus Moldova beneficiază de careva forme de prevederi ce asigură dreptul salariaților program flexibil de muncă, majoritatea de a beneficia de acorduri de muncă flex- fiind decise de către angajator. Noile pre- ibile (art. 100 1) și acorduri de muncă la vederi nu oferă acces la acorduri de muncă distanță (Capitolul IX 1 ). flexibile pentru toți angajații, ci pentru cei care au grijă de copii sau adulți aflați în dificultate. Nu există nicio obligație pen- tru angajator de a oferi acces egal la un program de lucru flexibil tuturor femeilor și bărbaților angajați în cadrul unității, asigurând astfel acces egal la beneficii pe piața muncii. Conform noilor prevederi, angajatorul decide dacă acceptă sau nu acorduri de muncă flexibile (inclusiv mun- ca la distanță). Aceasta are o bază rezon- abilă atâta timp cât există anumite funcții, domenii de activitate în care un program de lucru flexibil este incompatibil cu tipul de activitate. Totuși, o asemenea preve- dere poate crea spațiu pentru încălcarea acestui drept de către angajatori. Con- form unei cercetări calitative86, angajatorii se confruntă cu dificultăți de monitorizare a angajaților care lucrează în afara locului de muncă, ceea ce le reduce dorința de a oferi acorduri de muncă flexibile. 84 Codul Muncii al Republicii Moldova, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=113032&lang=ro 85 Codul Educației al Republicii Moldova, https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=110112&lang=ro 86 Interviuri realizate în iunie-iulie 2021 (angajatori) 68 V. Angajarea în câmpul muncii Disponibilitatea scăzută a instituțiilor de îngrijire a copiilor și politicile favora- bile familiei ineficiente sporesc inegalitățile de gen. Datele BNS arată că rata de ocupare a femeilor cu cel puțin un copil preșcolar este cu 20% mai mică decât a celor fără copii preșcolari, ceea ce constituie una dintre cele mai semnificative diferențe din regiunea europeană. Femeile sunt mult mai predispuse decât bărbații să renunțe la munca plătită sau să reducă orele de muncă după ce au devenit părinte. Datele furni- zate de Sondajul Generații și Gen 2020 arată că ponderea femeilor cu copii preșcolari implicate în muncă plătită este de circa 2 ori mai mică decât cea a bărbaților. Mai mult decât atât, circa 50% dintre mamele cu copii preșcolari nu intenționează să-și caute un loc de muncă, pondere de patru ori mai mare decât a taților aflați în aceeași situație. Deciziile pe care cuplul le ia cu privire la modul de echilibrare a muncii plătite și a îngri- jirii copiilor au consecințe asupra salariului, accesului la oportunitățile profesionale și duc, pe termen lung, la creșterea diferențelor salariale între femei și bărbați. Figura 49. Indicatori selectați privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată Rata de inactivitate după prezența copiilor, grupa de vârstă, 15-24 ani, % Bărbați fără copii Bărbați cu copii Femei fără copii Femei cu copii Rata de inactivitate în funcție de prezența copiilor, grupa de vârstă, 15-24 ani, % Bărbați fără copii Bărbați cu copii Femei fără copii Femei cu copii Sursa: BNS; Sondajul Generații și Gen, 2020 V. Angajarea în câmpul muncii 69 Statutul de activitate în funcția de prezența copiilor Angajat(ă) în munca plătită Neangajat(ă) în munca plătită, dar în căutarea unui loc de muncă Neangajat(ă) în munca plătită, dar nu se află în căutarea unui loc de muncă Bărbați cu copii 0-6 ani Femei cu copii 0-6 ani Disponibilitatea instituțiilor de îngrijire a copiilor: % copiilor sub 3 ani în educația timpurie Sursa: BNS; Sondajul Generații și Gen, 2020 Din cauza divizării inegale a responsabilităților de îngrijire, femeile sunt mai im- plicate în munca neremunerată. Un studiu recent arată că o femeie angajată lu- crează în medie cu 1,6 ore pe zi mai mult decât bărbații din cauza sarcinilor de îngrijire a gospodăriei și a familiei. Chiar dacă bărbații se implică tot mai mult în activitățile casnice, femeile angajate petrec zilnic cu 2,1 ore mai mult pentru îngrijirea copiilor, activități casnice etc. Acesta este probabil motivul pentru care femeile sunt, în general, mai puțin mulțumite de divizarea responsabilităților de îngrijire. Povara îngrijirii revine, în mare parte, femeilor cu venituri mici, care au și un nivel mai scăzut de educație și mai puține oportunități de a se integra pe piața muncii sau de a obține locuri de muncă decente. În general, femeile adesea sunt nevoite să ia decizii legate de carieră reieșind 70 V. Angajarea în câmpul muncii mai mult din necesitățile de îngrijire ale copiilor și familiei, decât în interesul situației sale financiare sau al ambițiilor profesionale. Femeile ajung fie să aibă mai puțini copii decât și-ar dori, fie să nu își poată realiza potențialul de carieră. Figura 50. Decalajul de gen în echilibrul dintre viața profesională și cea privată Diferența de Diferența gen de numărul înîn gen de numărul ore de petrecute ore pe...(2019) petrecute pe...(2019) Loc de muncă Treburi casnice Îngrijirea copiilor Treburi de casă Bărbați Inegalitatea față de femei Inegalitatea față de bărbați Sarcini de îngr Satisfacția Satisfacția generală generală cu diviziunea...(2019) cu diviziunea...(2020) Bărbați Femei Bărbați Femei Bărbați Femei Sarcini de îngrijire a copiilor Sarcini casnice Statutul ocupațional Venit mic Venit mediu Venit mare Sursa: CPD, UN Women, 2019; Sondajul Generații și Gen, 2020 Divizarea disproporționată a muncii de îngrijire și rolurile de gen au o mare in- fluență în determinarea formelor de angajare și a ocupațiilor. Statisticile arată că în Republica Moldova inegalitățile de gen în ocuparea forței de muncă sunt direct legate de prezența copiilor. Femeile cu copii în întreținere sunt mai predispuse să aleagă munca cu fracțiune de normă, adesea în detrimentul carierei și al progre- sului salarial, pentru a reconcilia munca plătită cu responsabilitățile de îngrijire a familiei, în timp ce partenerii lor tind să lucreze cu normă întreagă, ceea ce parțial explică această asimetrie. Bărbații tind să lucreze mai multe ore decât femeile, peste V. Angajarea în câmpul muncii 71 40 de ore pe săptămână, ceea ce se utilizează ca referință pentru o săptămână de lucru „standard“. Decalajul dintre munca în timpul săptămânii și cea de la sfârșitul săptămânii este mai mare în rândul întreținătorilor (de obicei, bărbații), fapt ce ce le reduce din câștigurile anuale. Femeile care lucrează mai multe ore ar putea fi ant- renate în industrii dominate de bărbați, iar cele care lucrează în zile de odihnă (week- end) sunt mai predispuse să lucreze în condiții de muncă grele și munci prost plătite, cum ar fi munca în transportul public, curățenie și îngrijire. Figura 51. Angajarea cu fracțiune de normă după vârstă și sexe Angajare cu fracțiune de normă, % Bărbați Femei Numărul de ore lucrate pe săptămână Lucru suplimentar (overtime), % Total Cu Venit Venit Copii Lucru Lucru Lucru dizabilități mare mic 0-3 ani de acasă seara în weekend Bărbați Femei Bărbați Femei Sursa: BNS 2019; Sondajul Generații și Gen, 2020 72 V. Angajarea în câmpul muncii Acordurile de muncă flexibile, dacă nu sunt bine reglementate, ar putea în- răutăți poziția femeilor pe piața muncii, sporind decalajele de gen. Acordurile flexibile ar putea constitui o metodă de suport pentru femei întru menținerea echili- brului între viața profesională și cea privată. Deși angajarea cu fracțiune de normă sau alte acorduri flexibile sunt percepute ca o soluție pentru integrarea femeilor pe piața muncii sau menținerea lor active după naștere, aceasta poate avea efecte negative pe termen mai lung asupra angajatelor. Politicile care facilitează tranziția la un loc de muncă cu normă parțială ar putea să slăbească poziția femeilor pe piața muncii și po- tențialul lor de câștiguri pe parcursul vieții. Munca cu normă parțială creează soluții pentru ca femeile angajate în muncă plătită să primească un venit corespunzător numărului de ore lucrate. Însă, trebuie să ținem cont și de faptul că acestea sunt im- plicate și în responsabilități de îngrijire, ceea ce constituie muncă neremunerată, dar care consumă timp și efort. Pe termen lung, mai puține ore plătite lucrate (datorită programului de lucru flexibil) se pot solda cu o diferență mai mare de remunerare în- tre femei și bărbați, mai puține oportunități profesionale, discriminare în promovare (deoarece femeile se află mai puțin timp la locul de muncă), subutilizarea forței de muncă a femeilor și un nivel scăzut de pensii la vârsta de pensionare. O revizuire a politicilor existente este un pas important în determinarea modului în care politicile la locul de muncă sunt adecvate pentru a sprijini toți angajații (nu numai femeile) să beneficieze de acorduri flexibile. Figura 52. Acordurile de muncă flexibilă (percepțiile angajaților și angajatorilor), % Acceptă angajatorul dvs. aranjamente flexibile de lucru? Total Bărbați Femei Studii Școala medie/ Profesional Învățământ incomplete/ liceu tehnice superior fără studii Este la fel de probabil ca angajații cu program de lucru flexibil să fie promovați ca și cei cu program de lucru fix? Discriminare la locul de muncă Nu sunt de acord De acord Nici de acord, nici împotrivă Sursa: Sondajul CPD, 2019 V. Angajarea în câmpul muncii 73 Întreruperile în activitatea profesională sau reducerea timpului de lucru au impli- cații importante asupra securității financiare a femeilor. Ele sunt cele care, de obicei, sacrifică veniturile lor, întrerupând activitatea profesională plătită ca urmare a nașterii și a perioadei de concediu asociată îngrijirii copilului. În consecință, femeile sunt mai predispuse să caute loc de muncă compatibil cu responsabilitățile de îngrijire a familiei (care este mai puțin remunerat) sau să opteze pentru angajare cu fracțiune de normă și alte acorduri de muncă flexibilă. Potrivit datelor BNS, diferența de remunerare între femei și bărbați este estimată la 13,7% în 2020, cu circa 2 pp mai mare decât în 2013. În valoare monetară, pierderea financiară anuală a femeilor a ajuns la circa 12 000 MDL în 2020, ceea ce înseamnă că o femeie trebuie să lucreze circa două luni adiționale pentru a atinge salariul mediu anual al unui bărbat pentru anul precedent87. Decalajul de gen în salarii pare a fi subestimat. Un sondaj în rândul angajaților88 arată că salariul femeilor este în medie cu 25% mai mic decât al bărbaților. Partea explicată (obiectivă) a acestui decalaj este de doar 8,7 pp, celelalte 16,7 pp fiind „inex- plicabile”. Conform studiilor care utilizează decompoziția Oaxaca-Blinder, partea in- explicabilă a diferenței salariale se poate referi la discriminare la locul de muncă, deși nu este exclus ca există și alți factori care ar putea avea un impact sistemic mai mare asupra femeilor. Figura 53. Diferența de remunerare între femei și bărbați în Moldova, în funcție de vârstă și prezența copiilor Diferența de remunerare între femei și bărbați în funcție de vârstă și prezența copiilor Cu copii Fără copii Sursa: Calculele CPD în baza datelor sondajului CPD/UN Women 89 Femeile sunt subreprezentate în sectoarele dominate de bărbați, cu oportunități de muncă mai bine plătite. Piața muncii este segmentată și segregată în funcție de gen. Femeile reprezintă majoritatea lucrătorilor din sectoarele unde predomină ocu- pațiile slab calificate și slab plătite. Segregarea ocupațională verticală este un factor care contribuie la diferența de salarizare. În anumite sectoare economice, precum ed- ucația, sănătatea, industria de îmbrăcăminte, ponderea femeilor este de peste 70% din salariați, ceea ce înseamnă că femeile ar trebui să fie prezente în toate structurile ierarhice (atât de execuție, cât și de conducere) și să existe un echilibru în ceea ce privește remunerarea. Totuși, figura de mai jos arată că diferențe salariale există chiar și în sectoarele cu o pondere mare de angajate, ceea ce semnifică că acestea sunt sub- reprezentate în pozițiile de vârf , unde sunt stabilite salarii mai mari. 87 Diferența de remunerare între femei și bărbați 2020: este timpul de a reduce decalajul! CPD, 2020 https://progen.md/wp-content/uploads/2021/02/CPD_Inegalitatile-salariale-2020.pdf 88 Diferența de remunerare între femei și bărbați 2019: cum și de ce femeile au pierderi financiare, CPD, 2020 https://progen.md/inegalitatea-de-gen-in-salarizare-cum-si-de-ce-femeile-pierd-financiar-in-fata-barbatilor/ 89 Munca inegală: analiza inegalităților de gen în rândul angajatorilor, angajaților și șomerilor, CPD, UN Women, 2020 74 V. Angajarea în câmpul muncii Figura 54. Impactul segregării verticale asupra diferențelor salariale Intermediere financiară între femei și bărbați, %, 2020 Diferența de remunerare Textile și îmbrăcăminte Sănătate Asistență socială Construcții Ponderea femeilor angajate, %, 2020 Intermediere Redactare financiară Transport avia între femei și bărbați, %, 2020 Diferența de remunerare Asistență socială Salariu mediu pe sectoare, lei, 2020 Sursa: Calcule CPD în baza datelor BNS, 2020 V. Angajarea în câmpul muncii 75 Femeile NEET: În Republica Moldova, decalajul de gen al indicatorului NEET este destul de semnificativ: circa 32,5% pentru femei și 19,6% pentru bărbați în 2020 (26% în medie). Acest decalaj evidențiază lipsa oportunităților echitabile pentru femei de a se integra pe piața muncii, chiar dacă au un nivel de educație mai înalt decât bărbații. Acest lucru se poate explica prin mai mulți factori evidențiați în cadrul unui interviu individual: stereotipuri și presiune socială care pun un accent mai mare pe rolul femeii în familie și pe rolul bărbaților la locul de muncă; consilierea în carieră și orientar- ea profesională a femeilor către domenii relativ limitate de ocupație; aspecte legate de piața muncii, cum ar fi: angajatorii preferă să angajeze mai degrabă bărbați tineri decât femei tinere; tinerele se confruntă cu dificultăți de integrare atunci când revin la muncă după concediul de îngrijire a copilului; femeile tinere au mai multe șanse să ocupe locuri de muncă prost plătite; lipsa condițiilor de reconciliere a vieții de familie cu cea profesională90. Perioadele îndelungate de aflare în situația NEET duc la efecte devastatoare pentru tineri. Ca urmare a aflării pentru o perioadă mai îndelungată în statutul NEET, pot apărea varii condiții sociale nefavorabile: izolare, angajare în locuri de muncă nesigure cu salarii mici, criminalitate, probleme de sănătate fizică și psihică, eșecuri în familie familiei sau divorț etc. Aceste consecințe implică anumite costuri și, prin urmare, statutul NEET nu este o problemă doar pentru persoana în cauză, ci și pentru societate și economie, în ansamblu. Femeile tinere: Situația de pe piața muncii din Republica Moldova continuă să indice o scădere a ocupării, în pofida stabilizării economice, fapt care ar putea avea consecințe negative, pe termen lung, asupra sistemului economic și a securității sociale. O situ- ație dificilă se atestă în cazul tinerilor de 15-24 de ani, care au înregistrat o creștere a numărului de lucrători familiali neremunerați, inclusiv discrepanțe semnificative între mediul rural și cel urban. Ponderea tinerilor angajați în vârstă de 15-24 de ani scade anual cu 10-13%, fapt explicat de creșterea migrației în străinătate91. Decalajul de gen în ocupare devine mai semnificativ pentru grupa de vârstă 25-34 de ani: conform dat- elor BNS, rata de ocupare a femeilor tinere a fost de 43% în 2020, comparativ cu 58% a bărbaților tineri angajați. Responsabilitățile de îngrijire devin mai intense în această perioadă (perioada reproductivă) din cauza nevoilor de îngrijire a copilului. Un interviu cu un reprezentant al Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă dezvăluie că responsabilitățile de îngrijire a familiei și copiilor constituie potențiale bariere în calea participării forței de muncă, în special pentru femei, care își asumă în mod dis- proporționat munca neremunerată. Din acest considerent, o mare parte a angajato- rilor sunt reticenți în angajarea femei tinere92. Femeile din zonele rurale sunt deosebit de vulnerabile, fiind în mod sporit supuse riscului de a rămânea în afara pieței muncii. Deteriorarea capitalului social în zonele rurale din Republica Moldova a avut un impact negativ asupra femeilor din mediul ru- ral. Nivelul de educație al femeilor din comunitățile rurale este mult mai scăzut decât 90 Interviu individual realizat in perioada iunie-iulie 2021 (femeie, reprezentanța Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă) 91 Evaluarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017–2021 din perspectiva tinerilor, NYCM, 2018 92 Interviu individual realizat in perioada iunie-iulie 2021 (femeie, reprezentanța Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă) 76 V. Angajarea în câmpul muncii al femeilor din mediul urban. Doar 46,4% dintre femeile active din mediul rural au stu- dii superioare, studii medii de specialitate sau medii profesionale, comparativ cu 75% dintre femeile active din mediul urban. Oportunitățile limitate de angajare a femeilor din mediul rural continuă să crească migrația femeilor cu studii superioare de la sate la orașe93. Rata de ocupare a femeilor din mediul rural este de aproximativ 32%, cu 12 pp mai mică decât rata generală de ocupare a forței de muncă din mediul urban, da- torită caracteristicilor piețelor locale de muncă și mediului economic (date BNS). Lipsa oportunităților de muncă decentă, infrastructura de transport subdezvoltată și nivelul redus de antreprenoriat și competențe în afaceri sunt câteva dintre motivele șomajului feminin în zonele rurale. Femeile rome sunt marginalizate în ceea ce privește accesul la piața muncii. Toate datele disponibile sugerează un acces redus al acestui grup la educație și locuri de muncă. Un studiu despre oportunitățile de învățare pe tot parcursul vieții în R. Moldo- va94 arată că circa 40% dintre tinerii romi (cu vârste cuprinse între 18-30 de ani) sunt în prezent șomeri și doar 4% sunt activi pe piața muncii, rata de ocupare fiind de 10 ori mai mică, comparativ cu populația non-romă. Potrivit interviurilor realizate, femeile rome se confruntă frecvent cu practici de marginalizare și discriminare atât la etapa de recrutare, cât și la locul de muncă95. Femeile cu dizabilități se confruntă, de asemenea, cu dificultăți în accesarea oportu- nităților pe piața muncii. Toate problemele care afectează oamenii în general, cum ar fi accesul la locuri de muncă, îngrijirea sănătății, educația afectează și persoanele cu dizabilități, dar într-un mod mult mai complex. Atitudinile discriminatorii legate de diz- abilitate limitează posibilitățile acestora de a identifica un loc de muncă sau de a partic- ipa în viața socială. Datele BNS arată că doar 16,5% dintre persoanele cu dizabilități din Moldova sunt angajate, dintre care 17% sunt femei și 15% - bărbați. Bărbații sunt mai frecvent antrenați în economia informală. Totuși, majoritatea femeilor cu dizabilități raportează dificultăți financiare, fiind uneori în imposibilitatea de a acoperi cheltuielile pentru medicamente, pentru creșterea copiilor etc.96 Femeile din gospodăriile cu venituri mici: gospodăriile conduse de bărbați sunt mai optimiste cu privire la propriul nivel de trai. Unul dintre factorii care determină percepția asupra nivelului de trai de către populație este capacitatea financiară a gospodăriei. Conform datelor BNS97, gospodăriile conduse de bărbați își pot permite cheltuieli ne- prevăzute în valoare de 5.000 de lei într-o proporție mai mare decât cele conduse de femei (24,1% față de 15,2%). Vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor conduse de femei crește odată cu prezența copiilor (în special, unde sunt 3 sau mai mulți copii). Aceste femei sunt nevoite să identifice un loc de muncă în proximitatea geografică a 93 Profilul femeilor din zonele rurale, BNS, UN Women, 2016 94 Calea incertă către calificarea adulților: inegalități în învățarea adulților în R. Moldova, CPD, 2020 95 Interviu individual realizat în iunie-iulie 2021 (femeie romă, consilier local) 96 Discuțiile în cadrul grupului tematic desfășurate în iunie-iulie 2021 (femei cu dizabilități) 97 https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=6599 V. Angajarea în câmpul muncii 77 gospodăriei, ceea ce le reduce considerabil șansele de a accesa oportunități de anga- jare. Sărăcia devine un factor de excludere pentru femeile din gospodăriile cu venituri mici. Lipsa capitalului uman, accesul scăzut la servicii sociale, înrolarea scăzută în edu- cație fac ca acest grup de femei să devină vulnerabil și dependent de beneficiile sociale. Femeile supraviețuitoare ale violenței domestice: barierele financiare joacă un rol major în diminuarea libertăților de care se pot bucura femeile abuzate de parteneri. Actualmente, multe femei continuă să fie dependente financiar de partenerii lor, în special femeile care se află în relații abuzive. Inegalitatea financiară conturează rolul femeii în relația conjugală, îi diminuează autonomia, îi influențează poziția în cadrul forței de muncă. Din cauza vulnerabilității lor financiare, multe femei aleg să rămână într-o relație abuzivă. Acesta este unul dintre motivele pentru care femeile care au fost supuse violenței și au reușit să-și câștige libertatea, ajung în fața unor opțiuni limitate (acces limitat la justiție, la locuri de muncă și locuințe sociale) și, în cele din urmă, ac- ceptă propunerile partenerului de a reveni în relație98. LGBTQI: Mulți lucrători din comunitatea LGBT+ se confruntă cu discriminare vădită pe piața muncii. Deși avem prevederi legislative care protejează persoanele împotriva dis- criminării pe motive de orientare sexuală sau identitate de gen, aceasta din urmă este prezentă în relațiile de muncă. Interviurile individuale relevă faptul că reprezentanții acestui grup s-au confruntat cu refuz în angajare sau colaborare, acesta fiind determi- nat de orientarea lor sexuală. Din acest motiv, mulți lucrători LGBTQI tind să ascundă astfel de informații atunci când se află la locul de muncă99 sau sunt în căutarea unui loc de muncă. RECOMANDĂRI DE POLITICI 1. Sporirea accesului la servicii de educație timpurie prin: (i) extinderea serviciilor publice de creșă și (ii) crearea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor de către an- gajatori. Studiul a arătat că populația urbană se confruntă cu o dificultate mai mare în înscrierea copiilor în instituțiile de învățământ timpuriu (creșe, grădinițe), ceea ce poate fi considerată o cauză importantă ce determină manifestarea inegalităților de gen în procesul de reconciliere a vieții profesionale cu cea personală. Astfel, pentru a depăși aceste diferențe de gen, autoritățile publice trebuie să își asume angajamen- tul pentru extinderea și furnizarea serviciilor publice de educație preșcolară în toată țara (în special în municipii). Totodată, se impune ajustarea cadrului legislativ actual în vederea creșterii și încurajării implicării entităților private în procesul de prestare a serviciilor alternative celor publice în domeniul învățământului preșcolar, în special a serviciilor de creșă. 98 Interviu individual realizat în iunie-iulie 2021 (femeie-supraviețuitoare a violenței domestice, mediul rural) 99 Interviu individual realizat în iunie-iulie 2021 (femeie, reprezentant al comunității LGBTQI) 78 V. Angajarea în câmpul muncii 2. Creșterea eficienței și accesibilității programelor extinse de educație extra-cur- riculară. Acest tip de program educațional oferă părinților posibilitatea de a-și înde- plini atribuțiile de serviciu, fără a fi expuși unor potențiale cazuri de discriminare la locul de muncă din cauza responsabilităților de îngrijire a copilului. De menționat că, din 2016, cadrul legal prevede furnizarea de programe de învățământ prelungit (pro- grame publice). Astfel, pentru eficientizarea activității acestora, dar și pentru a oferi oportunități mai multor părinți angajați de a-și înscrie copiii în astfel de programe, se recomandă: (i) monitorizarea de către autorități a activității acestor programe în ceea ce privește eficiența și funcționalitatea lor și îmbunătățirea consecventă a serviciilor date; (ii) majorarea resurselor financiare alocate din bugetul de stat pentru toate in- stituțiile de învățământ publice, în vederea lărgirii posibilității mai multor copii de până la 12 ani de a participa la activitățile respective, fără ca părinții să fie nevoiți să acopere taxe suplimentare (inclusiv pentru pauzele de masă), (iii) revizuirea și diversificarea curriculum-ului educațional pentru acest tip de program, astfel încât să fie cât mai concentrat pe nevoile și interesele copiilor. 3. Implementarea măsurilor de suport pentru a spori accesul femeilor la funcții de conducere în sectoarele economice. În contextul în care ponderea femeilor ant- reprenoare este de trei ori mai mică decât cea a bărbaților, este necesar să se intervină cu măsuri care să abordeze structural această inegalitate. Printre efectele pozitive care ar putea fi generate de implicarea mai mare a femeilor în antreprenoriat și reprezen- tarea acestora în funcții de conducere ar fi echilibrul de gen în rândul forței de muncă. Astfel, se recomandă ca (i) următoarea Strategie de dezvoltare a microîntreprinderilor, întreprinderilor mici și mijlocii să stabilească un obiectiv specific în ceea ce privește dezvoltarea antreprenoriatului feminin și să includă măsuri separate pentru sporirea accesului femeilor la sursele de finanțare (în special, credite) pentru dezvoltarea afac- erilor, instruire în afaceri și servicii de consultanță, (ii) să fie asigurată o creștere anuală a volumului de resurse financiare accesate de către femei, astfel încât în 2022 acestea să beneficieze de cel puțin 40% din resursele financiare alocate. 4. Aprobarea regulamentului-cadru privind implementarea politicilor de nedis- criminare în vederea asigurării egalității de șanse în relațiile de muncă. Astfel, se propune ca printr-o hotărâre de Guvern să fie instituționalizat instrumentul care va viza, în primul rând, angajatorii cu peste 50 de salariați în vederea ajustării proceduri- lor interne la prevederile care vizează eliminarea tuturor formelor de discriminare în muncă. În acest scop, hotărârea va prevedea procesul de aliniere a reglementărilor entităților la principiul egalității de șanse și va cuprinde standardele minime care tre- buie respectate în relațiile de muncă pentru a nu perpetua discriminarea de gen și munca indecentă. Acestea vor fi adaptate în funcție de principalele etape ale proce- sului de management al resurselor umane și anume: recrutare și angajare, formare și dezvoltare profesională, promovare în carieră, remunerare, reconciliere dintre viața profesională și cea personală, încheierea (finalizarea) contractului de muncă. În plus, documentul va cuprinde prevederi privind procedura de sesizare/raportare a cazuri- lor de discriminare sau hărțuire în relațiile de muncă, îndrumări privind procesul de V. Angajarea în câmpul muncii 79 monitorizare și evaluare a implementării standardelor respective, precum și prevederi privind informarea și instruirea angajaților, în scopul comunicării și promovării regu- lamentului 5. Accesibilizarea locurilor de muncă pentru femeile din grupurile vulnerabile. Angajatorii trebuie să întreprindă măsuri pentru a oferi șanse egale persoanelor cu nevoi speciale, atât în ceea ce privește infrastructura, cât și politicile și procesele in- terne. De menționat că Republica Moldova dispune de un cadru legal care prevede măsuri de suport a angajatorilor în procesul de adaptare rezonabilă a spațiului de luc- ru și care descrie metodologic programele de subvenții în acest scop. Cu toate acestea, ponderea mică a persoanelor cu dizabilități care sunt angajate determină necesitatea revizuirii și îmbunătățirii condițiilor date. În acest scop, se recomandă: (i) creșterea numărului de personal care lucrează în subdiviziunile teritoriale de ocupare a forței de muncă responsabile de implementarea programelor de subvenții; (ii) majorarea resurselor financiare din bugetul public alocate programelor date; și (iii) simplificarea și eficientizarea programului de subvenții pentru a încuraja mai mulți angajatori să creeze locuri de muncă mai accesibile pentru a spori nivelul de incluziune și integrare a persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Acest lucru va avea impact pozitiv și asupra ofertei de muncă. 80 V. Angajarea în câmpul muncii Există o diferență semnificativă de gen în ceea ce privește deținerea activelor. O mulțime de dovezi confirmă importanța controlului asupra proprietăților comerciale și al resurselor gospodăriei, inclusiv terenuri și locuințe, pentru „stimă de sine, oportu- nități economice și putere de decizie sporite ale femeilor”.100 Totuși, controlul femeilor asupra resurselor este încă limitat din cauza normelor și practicilor sociale. Potrivit BNS, în 2011, femeia deținea doar 14% din exploatațiile cu statut juridic, în timp ce băr- batul deținea restul.101 „În medie, deținătorii de gen masculin din Republica Moldova administrează 1,21 hectare față de 0,86 hectare administrate de deținătoare femei” (Biroul Național de Statistică, Femeile și bărbații în agricultura din Republica Moldova). Ca urmare, din cauza lipsei de active deținute, femeile se confruntă în continuare cu constrângeri în înființarea și dezvoltarea întreprinderilor, ceea ce le-ar crește accesul la resurse și oportunități economice. Figura 55. Ponderea exploatațiilor conduse de femei și bărbați, după sex și statut, % Proprietăți cu statut juridic, % Proprietăți fără statut juridic, % Femei Femei Bărbați Bărbați Sursa: BNS, Recensământul agricol, 2011 Doar o treime dintre antreprenorii din R. Moldova sunt femei. Antreprenoriatul feminin în Republica Moldova se extinde. În 2017, circa 33,9% dintre întreprinderi erau deținute sau conduse de femei, ceea ce este cu 6,4 pp mai mult decât în 2009. În pofi- da acestui fapt, femeile continuă să fie o minoritate în comunitatea de afaceri. Acest decalaj semnificativ este cauzat de diferiți factori care limitează accesul femeilor la sec- torul economic: acces limitat la resurse și capital financiar pentru a începe o afacere, bariere în accesarea resurselor de investiții (cum ar fi credite și împrumuturi), pract- ici de discriminare și stereotipuri de gen, încredere în sine scăzută etc. Femeile sunt subreprezentate în funcțiile de conducere de top din cadrul întreprinderii: majoritatea proprietarilor și coproprietarilor sunt bărbați (peste 65%). Chiar și funcția de manager, care este un nivel mai inferior a structurii ierarhice, este mai probabil să fie deținută de bărbați. 100 Abilitarea economică a femeilor, ODI, https://www.odi.org/sites/odi.org.uk/files/resource-documents/10683.pdf 101 http://www.fao.org/3/I9484EN/i9484en.pdf VI. Antreprenoriat 81 Figura 56. Ponderea antreprenorilor, după sex și poziție, %, Ponderea antreprenorilor, % Femei Bărbați Proprietari Co-Proprietari Manageri Sursa: BNS Potrivit Băncii Mondiale102, femeile antreprenoare consideră că mediul de afac- eri este unul mai provocator. Pentru 51% dintre femeile antreprenoare, mediul ac- tual din Republica Moldova nu este favorabil pentru a face afaceri, comparativ cu 30% dintre bărbați antreprenori. Potrivit autorilor raportului menționat mai sus, cel mai mult sunt afectate afacerile deținute de femei din nordul țării. Datele au arătat că 89% dintre companiile deținute de femei au considerat mediul de afaceri ca fiind nefavorabil și doar 2% l-au considerat favorabil. Figura 57. Percepția proprietarilor de afaceri asupra mediului de afaceri, după sex, % Percepții cu privire la mediul de afaceri Bărbați-proprietari Favorabil Nefavorabil Neutru Femei-proprietare Sursa: Banca Mondială, „Sprijinirea antreprenoriatului femeilor în R. Moldova”, 2016 102 https://documents1.worldbank.org/curated/en/411391516856355553/pdf/122962-REVISED-PUBLIC-MoldovaSupportingWomenEn- trepreneurshipFINALPRINT.pdf 82 VI. Antreprenoriat Femeile au nevoie de mai mult sprijin și încurajare decât bărbații pentru a-și lansa inițiativa de afaceri. Potrivit BNS, 62,6% dintre afacerile deținute de femei au fost lansate datorită ideii lor, față de 73,6% dintre bărbați. În ceea ce privește afac- erile în care bărbații și femeile sunt coproprietari, discrepanța este mult mai mare, 58% dintre bărbați fiind implicați în inițiativa de a deschide o întreprindere, în timp ce femeile erau mai puțin de jumătate: 32,8%. Mai multe femei tind să acorde mai multă importanță sprijinului primit de la familie și rude în comparație cu bărbații.103 Figura 58. Distribuția proprietarilor și coproprietarilor după a cui a fost ideea de a crea/prelua întreprinderea, după sex, %, 2018 Cui i-a aparținut idea de a crea/conduce o companie? Proprietar Co-proprietar A fost idea mea Rude, prieteni A fost a mea Alte surse (internet, tv) și a membrelor de familie Nu știu/greu de răspuns Sursa: BNS Programele de sprijinire a antreprenoriatului feminin s-au dovedit a fi cruciale pentru femeile antreprenoare. Granturile reprezintă principala resursă financiară pentru întreprinderile deținute de femei care beneficiază de finanțare nerambursa- bilă. Pentru mai mult de jumătate dintre întreprinderile de femei, granturile reprez- intă mai mult de 60%, iar în unele cazuri 100%, din sursele folosite pentru a începe afacerea. Pe de altă parte, doar 26% dintre întreprinderile deținute de bărbați folos- esc granturile ca principală resursă financiară. Prin urmare, programele concepute să sprijine emanciparea economică a femeilor joacă un rol important în crearea și susținerea oportunităților economice pentru femei. Pe baza istoriei beneficiarului ODIMM, programul și grantul primit au fost cruciale pentru lansarea unei afaceri. De aceea, femeile sunt mai dispuse să acceseze oportunitățile de finanțare prin diferite programe de sprijin și proiecte de dezvoltare (vezi figura 57). 103 Discuțiile în cadrul grupului tematic desfășurate în iunie-iulie 2021 (femei antreprenoare) VI. Antreprenoriat 83 Figura 59. Distribuția întreprinderilor după sursele utilizate pentru crearea acestora, 2018 Distribuția întreprinderilor după sursele utilizate pentru lansarea acestora Bărbați Femei Cîștiguri/ Împrumuturi Remitențe Credite bancare Granturi Investigații Altele Nu știu/greu economii de la rude, proprii sau ale străine de spus proprii prieteni altor persoane Distribuția granturilor din totalul resurselor utilizate pentru lansarea unei întreprinderi Pînă la 20% De la 20% pînă la 40% De la 40% pînă la 60% De la 60% pînă la 80% De la 80% pînă la 100% Bărbați Pînă la 20% Femei De la 20% pînă la 40% De la 40% pînă la 60% De la 60% pînă la 80% De la 80% pînă la 100% Sursa: BNS, „Raport analitic privind participarea femeilor și bărbaților în antreprenoriat” O altă barieră principală cu care, în opinia antreprenorului intervievat, femeile se confruntă atunci când își deschid o afacere este reconcilierea dintre responsabilitățile de muncă și cele casnice și îngrijirea copiilor. Acest lucru confirmă încă o dată că re- sponsabilitățile de îngrijire a copiilor împiedică femeile să înceapă activități de afaceri. Aproape 18% dintre femeile antreprenoare au copii sub 7 ani. Majoritatea dețin întreprinderi mici cu un număr mic de angajați. Un sfert dintre bărbații antre- prenori au copii de această vârstă. Numărul femeilor antreprenoare cu copii scade pe măsură ce crește numărul angajaților care lucrează în cadrul întreprinderii: de la 18% în întreprinderile cu 0-9 angajați la 15% în întreprinderile cu 250 de angajați și mai mult. Acest decalaj este determinat de responsabilitățile de îngrijire a copiilor și casnice care sunt de obicei asumate de femei. 84 VI. Antreprenoriat Figura 60. Distribuția antreprenorilor după mărimea întreprinderii și prezența copiilor, 2018 Bărbați antreprenori, % 250 angajați și mai mult 50-249 angajați 10-49 angajați 0-9 angajați Fără copii pînă la 7 ani Cu copii pînă la 7 ani Femei antreprenori, % 250 angajați și mai mult 50-249 angajați 10-49 angajați 0-9 angajați Fără copii pînă la 7 ani Cu copii pînă la 7 ani Source: NBS Echilibrul între viața profesională și viața privată este foarte relevant pentru a sprijini antreprenoriatul feminin. SGG arată că 16,5% dintre femeile antreprenoare de astăzi au încetat să mai lucreze la locul de muncă anterior din cauza nașterii sau/ și a nevoii de a avea grijă de copii, vizavi de doar 2,7% în cazul bărbaților. Figura 61. Motivele încetării activității anterioare de către actualii liberi profesioniști și oameni de afaceri, după sex, % Motivul pentru încetarea activității anterioare Femei Bărbați Retragere (închi- Finalizarea Vînzarea Nașterea Învățământ Boala proprie A vrut să Alt motiv derea afacerii, contractului sau închiderea copilului/re- sau dizabilitatea se pensioneze concediere, pen- de muncă întreprinderii sponsabilitățile sau să trăiască sionare anticipată, proprii sau de îngrijire din economii concediere, etc.) a familiei Sursa: SGG VI. Antreprenoriat 85 În comparație cu bărbații, mai puține femei antreprenoare au intenția de a crește sau de a-și dezvolta întreprinderile în următorii doi ani. Mai mulți bărbați antreprenori (+ 6 pp) decât femei au intenționat să-și extindă și să-și îmbunătățească afacerea în perioada 2019-2020. În același timp, datele arată că, cu cât întreprinderea este mai mică, cu atât femeile antreprenoare sunt mai reticente să-și dezvolte afac- erile. Mai multe femei sunt susceptibile să-și închidă sau să-și lichideze întreprin- derile în aceeași perioadă: 13,1 %, comparativ cu 10 % dintre bărbați. Acest lucru se datorează lipsei de acces la resurse pentru întreprinderile mici și dificultăților cu care se confruntă femeile în acest domeniu. Figura 62. Repartizarea antreprenorilor pe planuri pentru următorii 2 ani privind companiile lor, după sex, 2018 Care sunt planurile pentru următorii 2 ani cu privire la activitatea afacerii? Femei Bărbați Supraviețuire/ Închidere/lichidarea Creșterea/ continuarea activității întreprinderii dezvoltarea afacerii Intenția ca în următorii 2 ani să crească și să se dezvolte afacerea, unde femeile sunt proprietare Total 0-9 angajați 10-49 angajați 50-249 angajați 250+ Sursa: BNS Mai puține femei au acces la credite pentru a-și deschide sau pentru a-și dezvol- ta întreprinderea. Chiar dacă au o insuficiență mai mare de resurse financiare, mai puține femei au solicitat credite în 2017, 9,4% femei antreprenori față de 14,8% băr- bați. Această discrepanță a apărut deoarece femeile sunt mai puțin încrezătoare că cererea lor de credite va fi aprobată. Pe lângă stereotipurile de gen și discriminarea, o femeie-antreprenoare cu dizabilități intervievată a menționat că s-a confruntat cu discriminare atunci când a solicitat un credit bancar din cauza nevoilor sale speciale. Reprezentanții băncii au manifestat o neîncredere mai mare față de capacitatea ei de a rambursa și asigura împrumutul solicitat. 86 VI. Antreprenoriat Figura 63. (I) Tipul de dificultăți cu care s-au confruntat antreprenorii în 2017, după sex, % (II) Au solicitat companiile împrumuturi sau credite de la instituții financiare în 2017, după sex și tip de proprietate, % (III) Motivele din care compania nu a solicitat credite, după sex, % Acces limitat la credite Politica de impozitare nefavorabila Altceva Femei Femei proprietare Femei co-proprietare Da Da Da Da Nu Nu Nu Nu III. Motivul din care companiile nu au solicitat credite Nu a fost nevoie de credit/”mprumut Procedurele de aplicare sunt complicate Dob”nzele sunt mari Altceva Femei Sursa: BNS VI. Antreprenoriat 87 Insuficiența de timp este o provocare semnificativă pentru femeile antre- prenoare. Săptămâna de lucru a femeilor antreprenoare este cu 8 ore mai scurtă decât a bărbaților antreprenori. Femeile sunt mai puțin disponibile să lucreze seara: 20,8% dintre bărbații antreprenori lucrează de peste două ori mai mult seara, com- parativ cu 17% dintre femei. Chiar dacă femeile alocă mai puțin timp întreprinderii lor decât bărbații, femeile antreprenoare au mai multe dificultăți în a-și reconcilia munca cu responsabilitățile de îngrijire. Ponderea femeilor, care de mai multe ori pe săptămână se confruntă cu dificultăți în a-și îndeplini responsabilitățile familiale, este de două ori mai mare decât a bărbaților. În acest fel, din cauza responsabil- ităților de îngrijire, femeile antreprenoare au mai puține posibilități de a aloca timpul necesar pentru propriile afaceri și au șanse mai mari să abandoneze antreprenoria- lul completamente. Figura 64. Distribuția persoanelor care desfășoară activități independente și a oamenilor de afaceri în funcție de frecvența întâmpinării dificultăților în îndeplinirea responsabilităților familiale, numărul de ore lucrate pe săptămână și frecvența lucrului în afara programului, după sex Lucru peste program Ore lucrate pe săptămînă,h Nu Lucru seara Da, două sau mai puține ori pe săptămînă Da, două sau mai multe ori pe săptămînă Lucru de la domiciliu Nu Da, două sau mai puține ori pe săptămînă Da, două sau mai multe ori pe săptămînă Femei Bărbați Femei Bărbați Frecvența de a întîmpina dificultăți în a îndeplini responsabilitățile de familie Femei Bărbați Căteva ori Căteva ori O dată sau Niciodată pe săptămînă pe lună de două ori pe lună Sursa: SGG 88 VI. Antreprenoriat Femeile se confruntă cu mai multe provocări pentru a deschide o afacere. Indif- erent de vârstă, statut economic, sferă de activitate, pentru femeile din R. Moldova este mai dificil să lanseze o întreprindere decât pentru bărbați. Există mai mulți factori principali care influențează decizia femeilor de a începe o afacere: capitalul inițial, lipsa de cunoștințe despre procedurile întreprinderii, încrederea în sine scăzută în ceea ce privește abilitățile de management104, accesul redus la programe de sprijin financiar alternativ, inclusiv împrumuturi bancare, granturi financiare nerambursabile etc. Fără îndoială, povara de îngrijire a copilului și responsabilitățile casnice au o influență ma- joră asupra deciziei femeilor de a începe o carieră în antreprenoriat. Femeile rome se confruntă cu discriminare atunci când inițiază și desfășoară ac- tivități antreprenoriale. În general, romilor le este greu să lanseze o afacere, atât din punct de vedere al resurselor financiare, cât și din punct de vedere al domeniului de activitate, având în vedere că majoritatea sunt orientați către meșteșugărit care nu mai are o cerere atât de mare.105 În plus, din cauza numărului scăzut de înscrieri în in- stituțiile de învățământ și a ratei ridicate a șomajului, femeile rome se confruntă cu mai multe provocări în a-și începe propria afacere. Cultura de familie a romilor impune, de asemenea, unele reguli care subminează femeile rome în deținerea independenței financiare. O analiză a constatat că doar 26% dintre respondenți consideră că este ac- ceptabil ca femeile să câștige mai mulți bani decât soțul ei, comparativ cu 45% dintre persoanele care consideră că o astfel de situație este cumva acceptabilă, iar 26% nicio- dată acceptabilă.106 Femeile cu dizabilități se confruntă și cu probleme în deschiderea unei întreprin- deri. În primul rând, rata de angajare a persoanelor cu dizabilități din R. Moldova este foarte scăzută (16,5%), astfel că acestea nu au o poziție financiară sustenabilă pent- ru a lansa o afacere. Această rată scăzută se datorează în mare măsură discriminării, precum și locurilor de muncă inaccesibile pentru persoanele cu dizabilități. Totodată, însuși Convenția ONU, la articolul 27 (f), stabilește clar că „este esențială promovarea oportunităților de activitate independentă, antreprenoriat, dezvoltarea cooperativelor și demararea propriei afaceri” în ceea ce privește persoanele cu dizabilități.107 Dar chiar dacă unii dintre ei reușesc să înceapă o afacere, totuși se confruntă cu dificultăți în ac- cesarea sprijinului financiar, inclusiv din cauza discriminării. O femeie antreprenoare cu nevoi speciale, intervievată, s-a confruntat cu discriminare atunci când a solicitat un credit bancar. Din cauza nevoilor sale speciale, reprezentanții băncii au manifestat o neîncredere mai mare față de capacitatea ei de a rambursa împrumutul solicitat. 104 https://www2.unwomen.org/-/media/field%20office%20moldova/attachments/indicile%20de%20pregtire%20a%20femeilor%20 in%20afaceri.pdf?la=ro&vs=5846 105 https://www1.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/Democratic%20Governnace/UNDP_MD_Roma%20Report.pdf 106 https://www1.undp.org/content/dam/moldova/docs/Publications/Democratic%20Governnace/UNDP_MD_Roma%20Report.pdf 107 https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag_file/56-65.pdf VI. Antreprenoriat 89 Femeile supraviețuitoare ale violenței de gen: Din cauza relației lor abuzive, fe- meile-supraviețuitoare a violenței domestice sunt de obicei dependente financiar de partenerul lor. Neavând nicio sursă alternativă de venit, fiind adesea lipsite de orice economii anterioare, aceste femei sunt practic lipsite de oportunitatea de a-și lansa afacerea. Pe lângă situația financiară precară, femeile supraviețuitoare ale violenței domestice suferă de o stimă de sine scăzută, ceea ce le împiedică să ia vreo decizie, cu atât mai mult cu privire la un subiect financiar. De asemenea, ele sunt mai reticente în a relua orice activități educaționale care le-ar ajuta să se reprofileze profesional. RECOMANDĂRI DE POLITICI 1. Dezvoltarea și extinderea programelor de stat care vizează sprijinirea antre- prenoriatului feminin. Este deosebit de important să se sprijine înființarea de afaceri lansate de femei, inclusiv finanțarea capitalului inițial a cărui insuficiență provoacă dif- erențe mari de gen în antreprenoriat. 2. Implementarea programelor de stat specifice care vizează sprijinirea femeilor din grupurile vulnerabile, cum ar fi femeile rome, femeile cu dizabilități și femeile care au supraviețuit violenței de gen. Aceste programe specifice trebuie elaborate în funcție de nevoile fiecărui grup menționat mai sus, întrucât ele sunt diferite. Având la dispoziție programe specifice, femeile din diferite grupuri vulnerabile vor fi mai de- schise pentru a-și lansa cariera în antreprenoriat, fapt confirmat de experiența multor țări europene. 3.Extinderea educației antreprenoriale. Realizate într-un mod eficient și fără difer- ențiere după criterii de gen, aceste cursuri educaționale timpurii pot stimula și schim- ba perspectivele tinerelor femei cu privire la activitățile antreprenoriale. 90 VI. Antreprenoriat VIOLENȚA ÎN BAZĂ DE GEN R. Moldova are o prevalență sporită a violenței în bază de gen și a violenței do- mestice. Violența de gen, în special violența împotriva femeilor, este una dintre cele mai pronunțate expresii ale relațiilor inegale de putere socială, politică și economică între femei și bărbați. Datele reflectate într-un studiu național privind violența împo- triva femeilor (sondajul condus de OSCE108), care a fost elaborat în 2018-2019, arată că: (i) 2 din 5 femei (40%) au declarat că au fost supuse violenței fizice și/sau sexuale din partea partenerului /non-partenerului de la vârsta de 15 ani; în funcție de agre- sor, prevalează violența din partea partenerului anterior, 37% dintre femeile care au avut un partener anterior au relatat că au fost supuse la una sau mai multe forme de violență din partea acestuia, comparativ cu 25% de femei care au relatat că au fost supuse violenței din partea partenerului actual și 17% din toate femeile care au spus că au fost supuse violenței din partea altor persoane decât a partenerului (non-part- eneri); (ii) de la vârsta de 15 ani, aproape jumătate dintre femei (49%) au indicat că au fost hărțuite sexual, iar 18% - că au fost hărțuite sexual în cele 12 luni anterioare studiului; (iii) 1 din 10 femei a fost afectată de urmărire în scopul hărțuirii; (iv) mai mult de 1 din 5 femei (22%) au afirmat că au fost supuse la o formă de violență fizică din partea unui adult înainte de vârsta de 15 ani, de regulă fiind lovite sau bătute, preponderent, de către părinți. Figura 65. Prevalența violenței în rândul femeilor din R. Moldova, % În 12 luni anterioare studiului, % (orice) partener Violența intimă Orice violență fizică/sexuală Fizică Sexuală Violența de la non-partener Fizică Psihologică Sexuală Orice Hărțuire sexuală Forme grave Urmărirea Sursa: Sondaj condus de OSCE privind violența împotriva femeilor (2018) 108 https://www.osce.org/files/f/documents/2/1/424979_0.pdf VII. Voce și autonomie 91 De la vârsta de 15 ani, % (orice) partener Violența intimă Orice violență... Fizică Orice violență fizică/sexuală Sexuală Psihologică Violența de la non-partener Fizică Orice Hărțuire sexuală Sexuală Forme grave Sursa: Sondaj condus de OSCE privind violența împotriva femeilor (2018) Deși este în scădere, preocuparea generală privind siguranța personală este încă semnificativă în rândul femeilor. Datele Barometrului de Opinie Publică evidenți- ază nivelul perceput de siguranță al femeilor și bărbaților, atât acasă, cât și în spațiile publice în diferite perioade de timp. Astfel, cifrele de mai jos arată o tendință pozitivă în ultimii ani. Această situație poate fi explicată prin mai mulți factori: (i) acțiuni ac- tive de advocacy în materie de prevenire, protecție și urmărire penală, care s-au sol- dat cu modificări ale cadrului legal;109 (ii) consolidarea capacităților celor care lucrează cu supraviețuitoarele violenței domestice - cu sprijinul partenerilor de dezvoltare și al organizațiilor neguvernamentale, s-a desfășurat instruire pentru specialiștii care in- teracționează cu supraviețuitoarele violenței domestice și sexuale110; (iii) organizarea de programe și campanii naționale cu sprijinul partenerilor internaționali pentru a în- curaja femeile să raporteze cazurile de abuz (de exemplu campania „16 zile de activism împotriva violenței de gen”) etc. Deși se depune efort pentru a reduce prevalența vi- olenței domestice și a abuzului în bază de gen, datele prezentate arată o disproporție semnificativă între femei și bărbați, indiferent de perioada zilei/nopții și de locul unde poate avea loc manifestarea abuzului. De menționat că, circade două ori mai multe femei au afirmat că pe timp de noapte nu se simt în siguranță nici acasă, nici în spațiul public (străzile din comunitate). 109 În 2018 a fost aprobată Strategia națională de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor și a violenței domestice pentru anii 2018-2023 și Planul de acțiuni pentru anii 2018-2021, consolidând mecanismul de protecție și asistență pentru supraviețuitorii violenței împotriva femeilor și ai violenței domestice, fiind unul dintre obiectivele generale ale strategiei. De asemenea, în cursul anului 2020 au fost elaborate mai multe proiecte de legi, care asigură parțial armonizarea legislației naționale cu prevederile internaționale în domeniu, printre care se menționează: - Legea nr. 113/2020 - care vine cu noi prevederi pentru modificarea a trei legi-cadru consecutive (Legea 45/2007 privind prevenirea si combaterea violentei in familie, Legea nr. 198/2007 privind asistența juridică garantată de stat, Legea nr. 8/2008 privind probațiunea) - Legea nr. 85/2020, care include monitorizarea electronică a agresorilor familiali, modificând astfel Legea-cadru nr. 8/2008 privind probați- unea, Codul de procedură penală, Codul de procedură civilă, Codul de executare, Legea nr. 45/2007 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie. https://msmps.gov.md/wp-content/uploads/2021/04/Raport-2020-privind-violen%C8%9Ba-%C3%AEn-familie-%C8%99i-fa%C8%9B%C4%83-de-femei.pdf - Pe parcursul ultimilor doi ani au fost dezvoltate unele suporturi metodologice pentru abordarea eficientă a cazurilor de violență în familie: (i) Instrucțiunea metodică privind intervenția poliției în prevenirea și combaterea cazurilor de violență în familie, Ordinul IGP nr. 360/2018; (ii) Instrucțiunea privind intervenția structurilor teritoriale de asistență socială în cazuri de violență în familie, Ordinul MSMPS nr. 903/2019; (iii) Instrucțiunea privind intervenția instituțiilor medico-sanitare în cazurile de violență în familie, Ordinul MSMPS nr. 1167/2019. https://stopviolenta.md/advocacy/288-raport-de-evaluare-intermediar-a-strategiei-naionale-de-prevenire-i-combatere-a-violenei-fa-de-femei-i-a-violenei-in-fami- lie-pentru-anii-2018-2023.html - De precizat aici că legislația națională prevede clauze privind unele măsuri de protecție pentru supraviețuitorii violenței în familie: (i) ordonanța de protecție - act juridic prin care instanța aplică măsuri de protecție a victimei; (ii) ordinul de restricție de urgență - act administrativ emis de poliție, prin care se aplică măsuri de protecție care să asigure îndepărtarea imediată a agresorului din locuința familiei supusă violenței și instituirea interdicțiilor prevăzute de lege, în scopul prevenirii repetării/săvârșirii actelor de violență, garantând astfel siguranța victimei și a celorlalți membri ai familiei în locuință și în afara acesteia (noțiune reflectată în legis- lația națională începând cu anul 2020). https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=122517&lang=ro 110 https://stopviolenta.md/biblioteca/publicatii/322-raportul-alternativ-pentru-procesul-de-evaluare-periodic-universal-epu-a-3-a-evaluarea-periodic-universal.html?f- bclid=IwAR1W6JfGO8u1Sva_90eZvwgPpbWSolhruN6H2vD_VJxf0n1pS7H2oFKphZM 92 VII. Voce și autonomie Figura 66. Percepția femeilor și bărbaților cu privire la siguranța la domiciliu și pe stradă în timpul zilei și nopții, % În ce măsură vă simțiți în siguranță...la domiciliu? mai degrabă nu în siguranță și deloc în siguranță În timpul zilei În timpul nopții Femei Bărbați În ce măsură vă simțiți în siguranță...pe stradă în localitatea dvs.? mai degrabă nu în siguranță și deloc în siguranță În timpul zilei În timpul nopții Femei Bărbați Sursa: Barometrul Opiniei Publice, IPP Predispunerea de a raporta violența de gen este scăzută. Barometrul de gen din 2016 a arătat că, doar 11,2% dintre persoanele care au fost hărțuiți sexual au raportat acest lucru.111 Procentul femeilor a fost egal cu 17,3%. Nivelul scăzut de raportare a cazurilor de hărțuire sexuală este determinat de: sentimentul de rușine sau auto-în- vinuire, teama de a suporta consecințe dăunătoare, dar și gradul scăzut de încredere în organele de drept112. Aceasta explică tendința femeilor abuzate de a vorbi despre experiențele lor doar cu colegii lor apropiați și cu familia. Persoanele chestionate au raportat că au cerut ajutor de la soț (22,3%), prieteni (22,8%), poliție (18,6%), un membru al familiei (13,5%) etc. Având în vedere aspectul de gen, femeile au apelat în mare parte la soții/partenerii lor (23,9%), prieteni (24,3%), poliție (15,5%). Datele calitative generate în cadrul discuțiilor grupurilor tematice cu supraviețuitoarele vio- lenței domestice vin să confirme acest lucru. („Ne este frică, nu știu de ce, am trecut 111 Mecanismul național de raportare a cazurilor de hărțuire sexuală: https://progen.md/cum-prevenim-si-reducem-hartuirea-sexua- la-la-locul-de-munca-si-studii-recomandari-de-politici/ 112 http://lastrada.md/pic/uploaded/Peculiarities%20of%20SV%20in%20RM_EN.pdf VII. Voce și autonomie 93 prin asta și chiar e o frică, o rușine, dar nu trebuie să fie așa, să vorbească lumea cu noi un pic (...)”, femeie de 44 de ani, supraviețuitoare a violenței domestice; „ În Moldova, din păcate, femeile se gândesc cum vor vorbi vecinii despre ele și despre faptul că poliția a fost la ei acasă (…)”, femeie din mediul rural și supraviețuitoare a violenței domestice. Figura 67. Rata de raportare a hărțuirii sexuale, % Ați solicitat ajutor atunci când v-ați De la cine ați cerut ajutor? confruntat cu vreo formă de hărțuire? Femei Bărbați Soțul Cineva Poliția Un mem- Alții din bru al Da Nu prieteni familiei Sursa: Barometrul de gen 2016, CPD, UN Women Programele de protecție elaborate pentru supraviețuitoarele violenței sexuale sunt insuficiente. Deși supraviețuitoarele beneficiază de consiliere psihologică gra- tuită oferită de unii furnizori de servicii sociale, acestea nu sunt nici protejate și nici nu se simt în siguranță. Legea nr. 105 din 16.05.2008 privind protecția martorilor și a altor participanți la procesul penal nu se aplică supraveţuitoarelor violenței sexuale în calitate de beneficiare. Deși Legea nr.137 din 29.07.2016 privind reabilitarea victime- lor infracțiunilor le identifică în mod expres ca subiecți distincți care pot beneficia de asistență psihologică și juridică gratuită, implementarea prevederilor respective este încă incompletă. În majoritatea cazurilor de violență sexuală, femeile și fetele sunt supraviețui- toarele. Potrivit raportului „Particularitățile fenomenului violenței sexuale în Repub- lica Moldova”,113 infracțiunile sexuale arată că, aproape în egală măsură, victime ale violenței sexuale sunt femeile adulte și adolescentele sub 16 ani. Linie de încredere pentru femei și fete 0 8008 8008, administrată de Centrul Internațional „La Strada”, de la înființarea sa în 2009 și până în 2018, a primit aproximativ 17 000 de apeluri telefon- ice din toată țara; acest număr cuprinde peste 7 000 de femei care au fost consiliate cu privire la o problemă personală privind violența domestică sau violența sexuală. 113 Ibidem 94 VII. Voce și autonomie Este un număr destul de mic, iar motivele sunt diverse - de la a nu ști unde să apeleze pentru ajutor, până la frică, rușine sau neconsiderarea violului conjugal ca formă de violență domestică. Circa 3 096 de apeluri telefonice au fost primite doar în 2018, care au cuprins 1 495 de apeluri telefonice privind violența domestică și 79 de apeluri tele- fonice privind violența sexuală, acestea din urmă cuprinzând 27 de cazuri de violență sexuală, implicând 29 de victime, dintre care 18 femei și 11 persoane minore (zece fete și un băiat). De menționat că, din cele 27 de cazuri, zece cazuri au vizat minori cu vârsta cuprinsă între opt și 16 ani. În restul cazurilor, vârsta victimelor a fost diversă, de la 21 la 62 de ani. De multe ori agresorii aparțin cercului de oameni de încredere: prieteni sau foști prieteni, cunoscuți, consăteni, vecini sau chiar membri ai familiei. În ultimii ani au fost identificate mai multe cazuri de agresiune sexuală împotriva femeilor/fetelor cu retard mintal sau alte dizabilități, precum și cazuri de viol asupra minorilor, în care făptuitorul era un membru al familiei (tată biologic, tată vitreg, concubinul mamei). Trebuie remarcat faptul că, aceasta ar putea fi rezultatul numărului crescut de cereri/ plângeri și cazuri raportate de violență sexuală. Incidența violenței este mai mare în rândul femeilor din grupurile vulnerabile. Datele furnizate de „Moldova inegală: Evaluarea celor mai relevante inegalități din R. Moldova”114 arată că ponderea femeilor care suferă de cele mai frecvente forme de violență de gen este de două ori mai mare în rândul femeilor din grupurile excluse, în special în gospodăriile cu persoane cu dizabilități și femeile rome. Din perspectiva grupelor de vârstă, femeile de vârstă pre-pensionare suferă mai mult. Figura 68. Incidența violenței de gen în rândul femeilor din grupurile vulnerabile, % Gospodăriile cu persoane cu dizabilități Partenerul v-a lovit sau a aruncat în dvs cu un obiect 18.9 care ar putea să vă lovească? Gospodăriile fără persoane cu dizabilități 9.6 Gospodăriile cu persoane cu dizabilități Partenerul v-a lovit sau a aruncat în dvs cu un obiect 18.9 care ar putea să vă Partenerul lovească? v-a insultat, 9.6 26.9 Gospodăriile fără persoane cu dizabilități umilit vreodata? 14.8 Partenerul v-a insultat, 26.9 umilit vreodata? Partenerul 14.821 v-a împins vreodata? 11.6 Partenerul 21 v-a împins vreodata? Partenerul 11.6 27.4 v-a amenințat verbal? 14.3 Partenerul 27.4 v-a amenințat verbal? 14.3 18 -29 ani 8.7 13.3 11 12 Partenerul v-a lovit sau a aruncat în dvs. cu un obiect care putea să vă lovească? 30 -44 ani 6.5 11.2 8.3 12 Partenerul v-a insultat, umilit vreodată? 18 -29 ani 8.7 13.3 11 12 Partenerul v-a lovit sau a aruncat în dvs. cu un obiect 45 -59 ani 14.1 22.1 16.8 19.4 care putea să vă lovească? Partenerul v-a împins vreodată? 30 -44 ani 6.5 11.2 8.3 12 Partenerul v-a insultat, umilit vreodată? 60+ ani 12.8 17.6 14.5 18.7 Partenerul v-a amenințat global? 45 -59 ani 14.1 22.1 16.8 19.4 Partenerul v-a împins vreodată? Sursa: 12.8CBS-Axa, CPD, EEF, 60+ ani 17.62018 14.5 18.7 Partenerul v-a amenințat global? 114 Raport elaborat de CPD și EEF în 2018 VII. Voce și autonomie 95 De asemenea, predispunerea de raportare a cazurilor este mai mică în rândul femeilor care sunt expuse riscului de violență. Același raport evidențiază faptul că, majoritatea femeilor din grupurile vulnerabile (cu excepția celor din gospodăriile cu persoane cu dizabilități), în pofida faptului că sunt expuse la un risc mai mare de a fi supuse violenţei în bază de gen, au predispunere mai mică să raporteze cazuri de abuz, în comparație cu femeile din grupuri mai puțin vulnerabile (cele cu nivel ridicat de educație, tinere, bogate, active economic). De asemenea, studiul arată că perpet- uarea percepțiilor stereotipizate de gen ar putea fi considerată un factor în acest caz. Graficul de mai jos evidențiază faptul că pentru unele persoane, în special femeile din grupuri vulnerabile, există adesea percepția că tolerarea violenței pentru a-și păstra familia intactă este normală. Studiul calitativ vine să confirme această afirmație. Figura 69. Percepția și incidența cazurilor de violență de gen în rândul femeilor din grupurile vulnerabile, % Sursa: CPD, EEF, CBS-Axa, 2018 96 VII. Voce și autonomie REPREZENTAREA FEMEILOR ȘI BĂRBAȚILOR ÎN FUNCȚII DE LUARE A DECIZIILOR Ponderea femeilor primare a crescut doar cu 2% după alegerile locale din 2019. La alegerile locale generale, 21,83 % dintre femei au fost alese în calitate de primare.115 Față de precedentele alegeri, acest procent a crescut cu doar 2%, tendință care se menține și la ultimele trei scrutine electorale. Deși asistăm la o anumită creștere, pon- derea este foarte mică în comparație cu numărul total de bărbați care dețin aceeași funcție. Din numărul total de primari care ocupă această funcție în circumscripții mari (de obicei orașe), doar 16% sunt femei. Și din numărul total de primari din circum- scripțiile mici (de obicei sate) - 23% sunt femei. După alegerile locale generale din 2019 s-a înregistrat cel mai mare număr de fe- mei consiliere alese. Rezultatele alegerilor locale generale arată că, 27,08% dintre fe- mei au fost alese în funcție de membre a consiliului raional/municipal,116 înregistrând o creștere cu 10% față de alegerile precedente. La nivel local au fost alese 36,5% dintre femei consiliere, ceea ce a crescut semnificativ cu circa 6%. Ținând cont de tendințele ultimelor două scrutine, ponderea totală a candidatelor ar fi fost mult mai mică dacă prevederile respective nu ar fi fost aprobate. Pentru alegerile locale din 20 octombrie 2019 urmau să fie întocmite listele de candidați respectând cota minimă de reprez- entare de 40% pentru ambele sexe și cel puțin trei candidați de sex opus la fiecare 10 locuri. Sistemul de cotă dublă (cota de reprezentare de 40% și prevederi de poziționare pe liste) a sporit șansele femeilor de a accede în organul legislativ. Astfel, în prime- le 10 locuri pe listele de candidați cu cele mai mari șanse de acces în Parlament se aflau 42,7% femei. Astfel, în 2021 s-a înregistrat cea mai mare pondere a femeilor candidate la funcția de deputată – 46,7%. Un număr mai mare de candidate pe listă a crescut și numărul femeilor alese ca deputate: cu aproximativ 12% mai multe în comparație cu alegerile din 2019 și cu 16% mai multe decât în alegerile din 2014. Potrivit rezultatelor alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie 2021, în legislativ vor fi 40 de femei dep- utate, ceea ce se echivalează cu 39,6% din totalul mandatelor. După toate remanierile în desemnarea posturilor de conducere, asigurării de plasament, numărul femeilor nu a scăzut, ci a crescut. Acum sunt 41 de femei deputate, ceea ce reprezintă 40,6% din totalul mandatelor legislative. 115 https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/library/effective_governance/analiza-din-perspectiva-egalitii-de-gen-a-alegeril- or-locale-gene.html 116 https://www.md.undp.org/content/moldova/ro/home/library/effective_governance/analiza-din-perspectiva-egalitii-de-gen-a-alegeril- or-locale-gene.html VII. Voce și autonomie 97 Figura 70. Ponderea femeilor candidate și deputate alese la alegerile parlamentare Alegeri parlamentare Ponderea femeilor candidate și deputate alese Candidate Deputate alese Sursa: CEC, 1998 - 2021 Bărbații și femeile de etnie romă nu sunt reprezentați în consiliile raionale și primării. Rezultatele alegerilor generale locale din 2019 arată că, niciun candidat de etnie romă nu a fost ales ca şi consilier raional sau primar. În consecință, gradul de reprezentare politică a romilor la aceste niveluri a rămas neschimbat, fiind similar cu alegerile locale generale precedente. Romii - femeile și bărbații , sunt subreprezentați în consiliile locale. În 8 localități populate preponderent de romi, 12 romi au fost aleși ca şi consilieri locali (2 consilieri municipali, 4 consilieri orășenești, 3 consilieri comunali, 3 consilieri sătești). Având în vedere prevederile legale privind implicarea mediatorului local în vederea facilitării participării romilor, se pare că acest lucru a crescut șansele romilor de a fi aleşi ca reprezentanţi ai factorilor locali de decizie. Profilul acestora este următorul: 10 can- didați delegați de 4 concurenți electorali; 2 persoane alese ca şi consilieri independenți (o femeie/un bărbat); ca şi consiliere locale de nivelul I au fost alese 6 femei (din 12 per- soane de etnie romă) (2 femei - consiliere orășenești; 1 femeie - consilieră de comună; 3 femei - consiliere sătești). Femeile cu dizabilități sunt, în general, subreprezentate la toate nivelurile pro- cesului de luare a deciziilor - local, subnațional (raional/municipal) și central. În- cepând cu anul 2017, în R. Moldova este implementat Programul național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, în care sunt reflectate măsuri specifice de creștere a nivelului de participare politică a acestei categorii de persoane. Cu toate acestea, în R. Moldova doar 20 de persoane cu dizabilități au candidat la alegerile locale generale din 20 octombrie 2019: 10 femei și 10 bărbați, 7 din mediul urban și 13 din mediul rural, 2 candidați la funcția de primar și 20 pentru funcția de consilier local, 4 în funcția de consilier raional, 7 au aplicat anterior, iar 3 dintre aceștia au lucrat ca şi consilieri locali sau raionali, 13 au aplicat pentru prima dată, 20 de candidați sunt persoane cu diza- bilități locomotorii (!), dintre care 7 sunt utilizatori de scaune rulante, 2 candidați inde- pendenți și 18 pe listele de partid. Conform rezultatelor alegerilor, au devenit consilieri 98 VII. Voce și autonomie locali doar 9 persoane, dintre care: 7 femei și 2 bărbați, 2 persoane în scaun cu rotile, 1 persoană independentă și 8 dintr-o listă de partid, 1 persoană cu demnitate publică și-a dat demisia. Experții din acest domeniu au evidențiat câteva cauze care determină nivelul scăzut de reprezentare a persoanelor cu dizabilități, inclusiv a femeilor, în proce- sul decizional: accesibilitatea redusă a spaţiului fizic, informațional și procedural, ceea ce nu facilitează participarea persoanelor cu dizabilități la alegeri; implicarea redusă a acestui grup de persoane în campania electorală de către concurenții electorali; reprez- entarea redusă a persoanelor cu dizabilități pe listele concurenților electorali etc.117 PARTICIPAREA ȘI IMPLICAREA CI- VICĂ A FEMEILOR ȘI BĂRBAȚILOR Pentru unele decizii, implicarea femeilor este destul de mare. După cum se re- flectă mai jos, pe baza datelor furnizate de studiul SGG 2020, se poate observa că atât femeile, cât și bărbații au putere egală de decizie atunci când pe ordinea de zi sunt plasate subiecte legate de problemele familiei. Aici vorbim despre achizițiile de rutină, timpul petrecut la muncă și autonomia contraceptivă. Diferențele de gen sunt obser- vate atunci când subiectele care trebuie abordate de femei și bărbați sunt legate de probleme care depășesc limitele gospodăriei. Figura 71. Divizarea de gen în procesul de luare a deciziilor privind problemele casnice, % Cine de regulă decide cu privire la...? Întotdeauna și deobicei nu Bărbați Femei Bărbați Femei Bărbați Femei Bărbați Femei Bărbați Femei În egală măsură eu și partenerul Cumpărăturile Cumpărăturile Timpul petrecut Timpul pe care Autonomia de rutină pentru scumpe lucrînd partenerul îl contraceptivă Întotdeauna și deobicei gospodărie petrece lucrînd partenerul Sursa: Sondajul Generații și Gen, 2020 Femeile au o participare civică mai scăzută. Conform unei analize din 2020 cu pri- vire la nivelul de participare a cetățenilor la nivel local, rata de participare a femeilor a fost printre cele mai scăzute dintre toate grupurile socio-demografice. În acest caz par- ticiparea se referă la implicarea în acțiuni precum semnarea petițiilor sau reclamațiilor și participarea la demonstrațiile pașnice (vezi figura de mai jos). Același studiu dezvălu- ie faptul că, femeile sunt mai puțin interesate să abordeze subiectele politice cu rudele sau prietenii - doar 27,8% dintre femeile respondente au menționat asta, în comparație cu 38,5% în cazul bărbaților. 117 https://www.eef.md/media/files/files/raport-1-incluziunea-persoane-dizabilitati-parlamentare-2019_6501343.pdf?fbclid=IwAR2b- WkUbhMLFaFGsl6KPrARXaAJHRhAItbfJfQ483Bwio2G0IqnKm6NfyCE VII. Voce și autonomie 99 Figura 72. Nivelul de participare a persoanelor în R. Moldova, % Ponderea celor care au participat la... Sursa: studiu CPD, EEF, 2020 Acest lucru s-ar putea explica prin divizarea inegală a responsabilităților de îngri- jire. Având în vedere acest lucru, studiile naționale arată că, femeile alocă mai multe ore pentru responsabilitățile legate de gospodărie și îngrijirea copilului, dar bărbații pentru cele care au legătură cu munca plătită. Datele SGG 2020 arată o implicare clară inegală a femeilor și bărbaților în activitățile casnice (mai mult de 80% dintre femei au menționat că sunt responsabile întotdeauna sau de obicei de pregătirea bucatelor, curăţenia în casă și spălarea rufelor etc., în comparație cu mai puțin de 5% dintre băr- bați). De asemenea, în cazul prezenței copilului, mamele sunt cele care sunt consider- abil mai ocupate cu sarcinile de îngrijire. Figura 73. Implicarea femeilor și bărbaților în responsabilitățile de îngrijire, % Ponderea celor care întotdeauna Ponderea celor care întotdeauna și deobicei sunt responsabili pentru... și deobicei sunt responsabili pentru... Pregătirea hranei Îmbrăcarea Curățenia Șederea cu în casă copii bolnavi Spălatul și călcatul rufelor Jucatul cu copii Mici reparații Ajutarea cu te- mele de acasă Plata facturilor și Culcarea evidența banilor copiilor Femei Femei Organizarea timpului liber Bărbați Bărbați Sursa: Sondajul Generații și Gen, 2020 100 VII. Voce și autonomie Adiţional celor menționate, nivelul de implicare este determinat atât de gen, cât și de vârstă. Un studiu recent elaborat de CPD119 arată că, ponderea femeilor în grupul celor cu interes sporit față de procesele electorale este mai mică comparativ cu cea a bărbaților (vezi figura de mai jos). La fel, observăm că ponderea femeilor în grupul celor cu un nivel scăzut de implicare și interes este mai mare. Diferențe mult mai semnificative pot fi observate în cazul cetățenilor în dependență de vârsta aces- tora. Ponderea tinerilor din grupul cu nivel scăzut de implicare este de aproximativ doua ori mai mare comparativ cu cea a grupului de vârstă 60+. De asemenea, ob- servăm că doar 9,2% din tineri pot fi considerați ca fiind cu un nivel înalt de implicare în procesele electorale comparativ cu 33,2% în cazul celor de 60+ ani. Diferențele de gen sunt mult mai semnificative, dacă acestea sunt analizate și prin prisma vârstei. Tocmai 60% din femeile din grupul de vârstă 18-29 de ani au un nivel scăzut de impli- care și doar 6% din acestea pot fi considerate ca fiind active în procesul electoral. Nu este exclus că, inegalitățile legate de activismul electoral, pot avea implicații legate de modul în care concurenții electorali percep prioritățile politice ale alegătorilor, dacă o parte din femei și tineri sunt mai puțin vizibil și deconectați de la procesele electorale, perspectivele acestora riscă să nu fie considerate drept prioritare de către factorii politici. În acest sens, putem constata că inițiativele de mobilizare a tinerilor în perioada campaniilor electorale sunt relevante și că de fapt, acestea, trebuie ex- tinse și intensificate, dar şi mai important acestea trebuie să aibă o puternică per- spectivă a egalității de gen. Figura 74. Cetățenii în funcție de gradul lor de implicare în procesul electoral, după vârstă și gen, % Ponderea celor cu nivel scăzut de implicare, Ponderea cetățenilor după nivelul de implicare Ponderea celor cu nivel scăzut de implicare, în funcție de vîrstă și gen (%) Ponderea în cetățenilor procesele după electorale, nivelul în funcție dede implicare gen (%) în funcție de vîrstă și gen (%) în procesele electorale, în funcție de gen (%) 42,5 59,3 40,4 39,8 18-29 ani 36,1 47,5 24 48,7 30-44 ani 45,3 17,1 43,5 45-59 ani 33,5 27,6 Implicare Implicare Implicare Femei 60+ ani scăzută medie înaltă 17,1 Bărbați Femei Bărbați Ponderea celor cu nivel scăzut de implicare, Ponderea cetățenilor după nivelul de implicare https://progen.md/principalele-constatari-ale-scrutinului-electoral-din-11-iulie-2021-din-perspectiva-de-gen/ 119 în funcție de vîrstă și gen (%) în procesele electorale, în funcție de vîrstă (%) 53 VII. Voce și autonomie 47,1 101 27,3 60+ ani 38,7 42,5 33,2 19,2 23,5 Ponderea cetățenilor după nivelul de implicare Ponderea celor cu nivel scăzut de implicare, în procesele Ponderea electorale, cetățenilor în funcție după de nivelul de vîrstă (%) implicare în funcție Ponderea de celor cu vîrstă nivel și gen scăzut de(%) implicare, în procesele electorale, în funcție de vîrstă (%) în funcție de vîrstă și gen (%) 53 47,1 27,3 38,7 60+ ani 42,5 42,5 33,2 23,5 20,8 19,2 45-59 ani 14,8 22,4 9,2 10,1 30-44 ani 19,7 Implicare scăzută Implicare înaltă 6,1 Femei 18-29 ani 30-44 ani 45-59 ani 60+ ani 18-29 ani 11,8 Bărbați Sursa: CPD, CBS-Research, 2021 În pofida faptului că sunt conștienți de drepturile lor de participare, puțini băr- bați și mai puține femei sunt implicaţi activ în influenţarea deciziilor locale. Studiul elaborat de CPD, a relevat că, față de 2018, în 2020 a crescut rata medie ale celor care sunt conștienți de drepturile de acces la informații de interes public și de implicare în luarea deciziilor locale. Astfel, inițiativele de informare și abilitare a ce- tățenilor cu privire la implicarea în activități la nivel comunitar au contribuit la faptul că 58,8% sunt conștienți de faptul că APL este obligată să răspundă solicitărilor de informaţie de interes public din partea cetățenilor (cu 14,6 pp mai mult față de 2018), iar 55,7% % știu sigur că au dreptul să solicite informații de la primărie despre orice decizie de interes public (cu 10,3 pp mai mult decât în 2018). Diferenţele de gen sunt prezentate în figura ce urmează. Figura 75. Tendința ponderii femeilor și bărbaților care își cunosc drepturile privind accesar- ea informațiilor publice, % Ponderea celor, care cred cu siguranță că... Sursa: CPD, EEF, 2020 102 VII. Voce și autonomie Femeile din cele mai marginalizate grupuri sunt mai puțin implicate în luarea de- ciziilor. Sondajul Generații și Gen 2020 arată un decalaj semnificativ între femeile din grupurile social dezavantajate (în acest caz, nivel scăzut de venit și educație, gospodăriile cu persoane cu dizabilități, persoane în etate) și cele din categoriile care sunt mai puțin expuse la deprivări. Pe lângă faptul că, în general, femeile sunt mai implicate în re- sponsabilitățile de îngrijire, ceea ce le afectează și activitatea socială, având în vedere acele cohorte de femei care sunt mai expuse la vulnerabilitate, se pare că nivelul scăzut de accesibilitate a infrastructurii, numărul redus de oportunități de participare la nivel local care să fie aliniate nevoilor lor individuale, precum și nivelul mai mare de privare financiară ar putea fi considerați factori de implicare scăzută în viața socială, care le pot afecta și statutul potenţial de marginalizare. Peste 94% dintre respondente au mențion- at că nu sunt implicate în nicio experiență de voluntariat. Nivelul scăzut de educație în spiritul voluntariatului ar putea fi de asemenea interpretat ca un factor care poate avea repercusiuni asupra nivelului scăzut de participare observat în R. Moldova. Figura 76. Ponderea femeilor care sunt implicate social, % Ponderea femeilor, care... Sursa: Sondajul Generații și Gen, 2020 Persoanele cu dizabilități, inclusiv femeile cu dizabilități, continuă să se con- frunte cu obstacole în calea accesului la informații și infrastructură. Peste 70% din secțiile de votare erau inaccesibile persoanelor cu dizabilități locomotorii, numărul secțiilor de votare accesibile fiind mai mic de 1%. Cu excepția a doi con- curenți electorali care au publicat o platformă electorală în Braille, ceilalți concurenți electorali nu au elaborat și nu au difuzat materiale într-un format accesibil persoane- lor cu dizabilități. Doar CEC și CICDE au elaborat și difuzat spoturi video cu traducere în limbajul surdo-mut. Cel puțin trei posturi de televiziune - PRO TV, TVR și Moldova 1 au asigurat traducerea în limbajul mimetico-gestual al dezbaterilor electorale. VII. Voce și autonomie 103 Evaluarea calitativă confirmă accesibilitatea scăzută ca o problemă a nivelului scăzut de participare a femeilor cu dizabilități la acțiunile civice. S-a constatat că, femeile care sunt angajate, în special în domenii cu profil social, sunt mai predispuse să raporteze despre cunoștințele lor despre problemele locale care sunt incluse pe agenda consilierilor, în comparație cu cele care nu sunt angajate în muncă. „Fiind consilieră locală, sunt interesată de tot ce se întâmplă în sat, de toate măsurile care se iau, de toate activitățile care se fac, mă implic activ în activitățile din sat ” (femeie din mediul rural de 39 de ani, cu dizabilități); „ Domeniul în care lucrez este legat de comunitate și practic sunt la curent cu tot ce se întâmplă ” (femeie de 33 de ani cu diz- abilități); „Sunt angajată și mă aflu la primărie cea mai mare parte a zilei și astfel sunt la curent cu tot ce se întâmplă ” (femeie din mediul rural de 40 de ani cu dizabilități). Un prim obstacol de participare menționat de femeile cu dizabilități în cadrul fo- cus-grupurilor a fost nivelul scăzut de accesibilitate a infrastructurii („Ne interesează ce se întâmplă în localitate, dar nu participăm, cei mai tineri ne-au luat locul. Ne este foarte greu să ne mișcăm” (femeie neangajată cu dizabilități); „Ne interesează ce se întâmplă în localitate, dar nu ne putem mișca prea mult, asta e problema” (femeie de 53 de ani cu dizabilități din mediul urban). CALITATEA VIEȚII Evaluarea generală a gradului de satisfacţie al vieţii nu a scos în evidență inegal- ități semnificative de gen. Figura de mai jos arată percepția femeilor și bărbaților cu privire la gradul de fericire și rezultatele vieții lor. Scala satisfacţiei vieții și fericirii este un instrument care ajută la măsurarea pe o scară de la ‘0’ la ‘10’ a atitudinilor subiective față de calitatea vieții bărbaților și femeilor, acesta fiind un indicator al unei sănătăți psihice și fizice bune. După cum se poate observa, atât femeile, cât și bărbații tind să-și evalueze satisfacția de viață ca fiind bună și foarte bună, selectând în mare parte note echivalente cu 8-10 puncte. Aproape aceeași situație se observă atunci când se evaluează scala fericirii (vezi figurile de mai jos). Figura 77. Nivelul satisfacției de viață și scala fericirii percepute de femei și bărbați, % Satisfacția de viață Scala fericirii În jur În jur de medie de medie 6 6 7 7 8 8 9 9 Foarte Foarte satisfăcut(ă) satisfăcut(ă) Sursa: Sondajul Generații și Gen, 2020 104 VII. Voce și autonomie Cu toate acestea, femeile sunt mai predispuse să se confrunte cu anxietatea. Printre efectele cauzate de orice formă de violenţă în bază de gen, pot fi considerate sentimentele de depresie, frică, anxietate etc. Datele generate de Studiul Generație și Gen 2020 arată că, femeile sunt mai expuse la situații și condiții care pot afec- ta sănătatea mintală în comparație cu bărbații. Peste 55% dintre femeile implicate în acest studiu au menționat că s-au simțit în depresie sau frică (în comparație cu aproximativ 45% dintre bărbați), iar 27% - că viața a fost un eșec în ultima săptămână (în comparație cu 23% dintre bărbați). Figura 78. Ponderea celor care s-au simțit anxioși în ultima săptămână, % Vă rugăm să indicați cît de des ați trecut prin următoarele stări pe parcursul ultimei săptămîni, % Sursa: Sondajul Generații și Gen, 2020 Vulnerabilitatea femeilor crește riscul de a se simți anxioase. Femeile din cat- egoriile cele mai vulnerabile sunt mai predispuse să menționeze că s-au simțit în depresie sau că viața lor a fost un eșec (vezi figura de mai jos). Mai exact, femeile cu dizabilități/care au persoane cu dizabilități în gospodăria lor, cele cu un nivel scăzut de venit și educație și femeile pensionare au fost disproporționat mai susceptibile de a declara că se simt deprimate. Figura 79. Ponderea femeilor care au simţit o stare de anxietate în ultima săptămână, % Sursa: Sondajul Generații și Gen, 2020 VII. Voce și autonomie 105 RECOMANDĂRI DE POLITICI 1. Implementarea inițiativelor politice pentru a îmbunătăți reconcilierea activ- ităților profesionale și a vieții personale. Având în vedere că una dintre cauzele principale ale participării scăzute a femeilor la viața civică și socială este implicarea inegală în responsabilitățile de îngrijire a copilului și de îngrijire a familiei, autoritățile trebuie să abordeze această inegalitate într-o manieră adecvată, elaborând și pro- movând politici publice care urmăresc, în mod prioritar, creșterea numărului de băr- bații care iau concediu de îngrijire a copilului şi cel de paternitate, și sporirea accesu- lui la serviciile incluzive, la preţuri rezonabile și accesibile de îngrijire a copiilor. 2. Creșterea nivelului de reprezentare a femeilor în procesul de luare a deciziilor la nivel central. Având în vedere că Legea Guvernului nu include o cotă minimă de 40 la sută pentru reprezentarea femeilor în Guvern, în R. Moldova femeile sunt mai puțin reprezentate în aceste funcții importante. Având drept scop creșterea implicării atât a femeilor, cât și a bărbaților, într-o manieră echitabilă, trebuie efectuate ajustări ale cadrului legal în acest sens. 3. Pentru a crește nivelul de participare şi a asigura un proces mai incluziv, au- toritățile publice centrale și locale trebuie: (i) să elaboreze un mecanism care să impună respectarea strictă a condițiilor de accesibilitate în clădirile birourilor elec- torale; (ii) să îmbunătățească și să promoveze în rândul APL de ambele niveluri a mecanismului de colectare a datelor dezagregate privind participarea electorală a persoanelor cu dizabilități (în special a datelor despre tipul de dizabilități), ceea ce va facilita procesul de elaborare a unor politici eficiente de incluziune socială la nivel local; (iii) să elaboreze un „sistem de alertă” în domeniul accesibilității, care să ajute la raportarea neregulilor de accesibilitate în ziua alegerilor, pentru a se asigura că autoritățile pot face față acestor situații în timp util și în mod adecvat; (iv) să spore- ască gradul de accesibilitate a secțiilor de votare (utilizând rampele mobile) în secțiile unde intrările nu sunt adaptate sau sunt inaccesibile; (v) să implementeze în part- eneriat cu reprezentanții societății civile a romilor din Republica Moldova proiecte ce vizează toate comunitățile care sunt reprezentate preponderent de romi, pentru a facilita abilitarea femeilor și bărbaților romi întru a deveni lideri locali și (vi) să extin- dă rețeaua de mediatori comunitari în comunitățile populate preponderent de romi (cu peste 100 de romi). 4. Elaborarea și implementarea inițiativelor și măsurilor din partea CEC și CICDE care vizează creșterea gradului de incluziune a procesului electoral. În acest sens se recomandă: (i) instruirea oficialilor electorali și a reprezentanților APL în do- meniul accesibilității; (ii) elaborarea unui curs de învățare la distanță pe subiecte care sunt sensibile la tematica incluziunii și accesibilității; (iii) împuternicirea unui grup 106 VII. Voce și autonomie de persoane cu dizabilități întru promovarea ulterioară drept istorie(-ii) de succes de către oficialii electorali; (iv) identificarea locațiilor care vor facilita buna organizare a activității birourilor electorale ale secțiilor de votare. 5. Creșterea nivelului de acces al structurilor locale de participare, astfel încât grupurile mai vulnerabile de femei și bărbați (cu dizabilități, vârstnici, defa- vorizate financiar etc.) să aibă oportunități de a se implica social. De asemenea, informațiile privind oportunitățile de participare trebuie să fie accesibile, astfel încât excluderea populației cu dizabilități să nu fie exacerbată. În acest context, se propune (i) elaborarea unui ghid specific privind accesibilitatea structurilor de participare, (ii) evaluarea în mod transparent a nivelului de acces al structurilor de participare, (iii) alocarea resurselor de la bugetul public pentru adaptarea rezonabilă a infrastruc- turii și informației, (iv) extinderea infrastructurii de participare în comunitățile cu un nivel scăzut de participare și (v) monitorizarea continuă a nivelului de participare a femeilor și bărbaților cu dizabilități și a persoanelor în etate. VII. Voce și autonomie 107 Această secțiune are în vedere principalele recomandări ale Comitetului pentru eliminarea discriminării împotriva femeilor (CEDAW) către R. Moldova în urma examinării celui de-al șaselea raport periodic (2020)120 și ale statelor membre ale ONU în urma Evaluării period- ice universale (EPU) a Guvernului R. Moldova (2016).121 Mai exact, documentul examinează recomandări axate pe următoarele aspecte acoperite de evaluare: educație, sănătate, oportunități economice, libertatea de exprimare a opiniilor și de luare a măsurilor. EDUCAȚIE Recomandările CEDAW și EPU pentru abordarea inegalităților bazate pe gen și a dis- criminării în educație pot fi structurate în următoarele teme: (i) revizuirea programelor școlare, (ii) încurajarea femeilor și fetelor să aleagă domenii netradiționale de studiu, (iii) reducerea abandonului școlar în rândul fetelor, (iv) combaterea stereotipurilor de gen, (v) asigurarea accesibilității școlilor pentru femei și fete cu dizabilități. Fiecare temă este fundamentată mai jos. Revizuirea curriculum-urilor școlare și a manualelor școlare din perspectiva egal- ității de gen. Comitetul CEDAW și-a exprimat îngrijorarea cu privire la existența ste- reotipurilor discriminatorii de gen în curriculum-urile școlare și manualele școlare. În acest context, Comitetul a recomandat continuarea eforturilor de revizuire a program- elor școlare și a manualelor școlare pentru a elimina toate stereotipurile discriminatorii de gen și pentru a oferi programe de consolidare a capacităților profesorilor pentru a se asigura că aceștia nu perpetuează sau tolerează astfel de stereotipuri.122 Încurajarea femeilor și fetelor să aleagă domenii de studiu netradiționale. Lipsa diferitelor opțiuni educaționale ale femeilor și fetelor și înscrierea lor scăzută în știință, tehnologie, inginerie, matematică și tehnologia informației, precum și în construcții și drept reprezintă probleme de îngrijorare.123 În acest context, Comitetul CEDAW a reco- mandat Guvernului Republicii Moldova să încurajeze în continuare femeile și fetele să aleagă domenii de studiu și cariere netradiționale, inclusiv științe, tehnologii, inginerie, 120 Disponibil online la https://docstore.ohchr.org/SelfServices/FilesHandler.ashx?enc=6QkG1d%2fPPRiCAqhKb7yhsgOTxO5cLIZ0C- wAvhyns%2byJcfCx0Mhb6p7HNXqh%2b4Me01ma9y7TbjWEZpzzqsS%2b0Reaz5kcq%2fgjNWoQMksAsxo7AsAPDZj9XKYNwkaU83vIn 121 Disponibil online la http://lib.ohchr.org/HRBodies/UPR/Documents/Session26/MD/UPR26_%20Republic%20of%20Moldova_%20Themat- ic%20list%20of%20Recommendations_E.docx 122 CEDAW (2020). Observații finale asupra celui de-al șaselea raport periodic al Republicii Moldova , alin. 21 litera (d) 123 Ibid, para. 30 (a) 108 VIII. Instrumente privind drepturile omului matematică, tehnologia informației și drept și să elimine stereotipurile tradiționale în rândul femeilor și fetelor și familiilor lor care le pot descuraja să se înscrie în astfel de domenii de studiu. În mod similar, una dintre recomandările EPU este „încurajarea fe- meilor tinere să aleagă domenii de studiu și profesii netradiționale”.124 Reducerea abandonului școlar în rândul fetelor din grupurile vulnerabile. Rata ridicată a abandonului școlar în rândul școlilor din zonele rurale și a celor aparținând grupurilor minorităților etnice, în special a fetelor rome, este o altă problemă a drep- turilor omului semnalată de Comitetul CEDAW.125 Măsurile relevante pentru a aborda abandonul școlar în rândul fetelor includ facilitarea unei conștientizări sporite în rândul părinților, liderilor comunității și femeilor și fetelor cu privire la importanța educației pentru dezvoltarea personală și perspectivele de carieră.126 Alte măsuri pertinente pre- supun furnizarea de programe incluzive de reintrare pentru femeile și fetele care au abandonat școala, inclusiv în zonele rurale și în comunitățile de romi.127 Combaterea stereotipurilor de gen și a discriminării bazate pe gen în educație. Guvernul R. Moldova a acceptat recomandările EPU formulate de statele membre ONU de a-și dubla eforturile pentru a pune capăt stereotipurilor și discriminării pe criterii de gen în sistemul educațional.128 Autoritățile moldovenești trebuie să-și continue efor- turile de eliminare a tuturor formelor de discriminare pe bază de sex și de gen în sis- temul educațional.129 Nu în ultimul rând, deținătorii de obligații trebuie să implement- eze programe educaționale care să combată stereotipurile și discriminarea de gen de la o vârstă fragedă.130 Asigurarea că școlile sunt incluzive. Comitetul CEDAW și-a exprimat îngrijorarea cu privire la numărul limitat de femei și fete cu dizabilități în educația de masă și incluzivă. Această situație este cauzată de lipsa clădirilor și facilităților școlare accesibile, precum și a lipsei de pregătire privind educația incluzivă a cadrelor didactice și a personalului din școli.131 În acest context, Comitetul a recomandat ca infrastructura școlară să fie ac- cesibilă femeilor și fetelor cu dizabilități și să se ofere formare sistematică profesorilor și altui personal din școli cu privire la educația incluzivă.132 Oferirea oportunităților de formare profesională pentru femei și fete. Această recomandare a fost formulată pentru a aborda barierele cu care se confruntă femeile și fetele din zonele rurale în accesul la formarea profesională, care continuă să limiteze multe femei la munca casnică și de îngrijire neremunerată.133 Aceasta presupune alo- carea de resurse umane, tehnice și financiare adecvate sectorului educațional.134 124 EPU pentru Republica Moldova (ciclul II – sesiunea a 26-a): Lista tematică de recomandări, alin. 121,57 125 CEDAW (2020). Observații finale asupra celui de-al șaselea raport periodic al Republicii Moldova, alin. 29 126 Ibid, alin. 30 litera (b) 127 Ibid, alin. 30 litera (c) 128 EPU pentru Republica Moldova (ciclul II – sesiunea a 26-a): Lista tematică de recomandări, alin. 121.5 129 Ibid, alin. 121.58 130 Ibid, alin. 121.56 131 CEDAW (2020). Observații finale asupra celui de-al șaselea raport periodic al Republicii Moldova , alin. 29 litera (c) 132 Ibid, para. 30 (d) 133 Ibid, para. 31(e) 134 Ibid, para. 31(e) VIII. Instrumente privind drepturile omului 109 SĂNĂTATE Recomandările CEDAW și EPU pentru abordarea inegalităților bazate pe gen și a discrim- inării în sănătate pot fi structurate în următoarele teme: (i) accesul la educație privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, (ii) accesul la servicii de sănătate adecvate și accesibile, (iii) prevenirea, depistarea timpurie și tratamentul cancerului de sân și de col uterin, (iv) reducerea sarcinii nedorite și a avortului nesigur. Fiecare temă este fundamen- tată mai jos. Asigurarea accesului la educație cuprinzătoare adecvată vârstei privind sănăta- tea și drepturile sexuale și reproductive. Comitetul CEDAW și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa în curriculum-urile școlare a educației cuprinzătoare adecvate vârstei privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive, inclusiv comportamentul sexual responsabil. Măsurile recomandate includ introducerea educației cuprinzătoare adecvate vârstei privind sănătatea și drepturile sexuale și reproductive pentru fete și băieți în curric- ulum-urile școlare la toate nivelurile, inclusiv în ceea ce privește comportamentul sexual responsabil și planificarea familială.135 Asigurarea că femeile și fetele care aparțin grupurilor dezavantajate au acces la ser- vicii de sănătate adecvate și accesibile. Femeile aparținând unor grupuri dezavanta- jate, inclusiv femeile din mediul rural, femeile cu dizabilități și femeile rome, au doar ac- ces limitat la asistență medicală de bună calitate și la asigurări medicale. În acest context, Comitetul CEDAW a recomandat autorităților moldovenești să asigure accesul la serviciile de sănătate sexuală și reproductivă, asigurări de sănătate, în special în zonele rurale136. Trebuie acordată atenția cuvenită pentru a se asigura că femeile și fetele din zonele rurale au acces la servicii de avort și post-avort în condiții de siguranță, în condiții de egalitate cu femeile din zonele urbane. Costurile legate de avort și servicii post-avort trebuie acoperite de asigurările în medicină.137 Îmbunătățirea prevenirii, depistării timpuriu și a tratamentului cancerului de sân și de col uterin. Accesul limitat al femeilor la programe de depistare timpurie și tratament pentru cancerul de sân și de col uterin și riscul lor disproporționat de mare de a contracta boli transmisibile, cum ar fi tuberculoza, și de a dezvolta boli netransmisibile. În aceste circumstanțe, Comitetul CEDAW a subliniat importanța asigurării că echipamentul medical corespunzător este disponibil și accesibil.138 Reducerea sarcinilor nedorite și a avorturilor nesigure. Comitetul CEDAW și-a expri- mat îngrijorarea cu privire la utilizarea limitată a contraceptivelor moderne de către femei și bărbați. În consecință, Comitetul a recomandat creșterea gradului de conștientizare a femeilor, bărbaților, fetelor și băieților cu privire la contraceptivele moderne.139 În mod similar, în conformitate cu cel de-al 2 - lea ciclu EPU, una dintre recomandări este „intensifi- carea eforturilor pentru îmbunătățirea facilităților medicale gratuite, reducerea […] ratelor ridicate de sarcină la adolescente”.140 135 Ibid, para. 35(e) 136 Ibid, para. 35(b) 137 Ibid, para. 39(c) 138 Ibid, para. 35(c) 110 VIII. Instrumente privind drepturile omului OPORTUNITĂȚI ECONOMICE Recomandările CEDAW și EPU pentru abordarea inegalităților bazate pe gen și a dis- criminării în accesul la oportunități economice pot fi structurate în următoarele teme: (i) aplicarea principiului egalității de remunerare pentru muncă de valoare egală, (ii) accesul la împrumuturi și credite, (iii) abrogarea restricțiilor legale discriminatorii, (iv) hărțuirea sexuală la locul de muncă, (v) concedierea discriminatorie a femeilor în vârstă, (vi) protecția socială a femeilor care desfășoară activități independente. Fiecare temă este fundamentată mai jos. Adoptarea și aplicarea principiului remunerației egale pentru muncă de valoare egală. Comitetul CEDAW a semnalat persistența segregării ocupaționale verticale și orizontale și a diferențelor de remunerare între femei și bărbați. Autoritățile moldo- venești trebuie, de asemenea, să aplice în mod eficient principiul egalității de remuner- are pentru muncă de valoare egală, pentru a reduce și, în cele din urmă, a elimina dif- erența de remunerare între femei și bărbați, prin (a) revizuirea periodică a salariilor în toate sectoarele, (b) aplicarea metodelor analitice de clasificare și evaluare a locurilor de muncă sensibile la gen, (c) efectuarea de inspecții periodice a muncii și efectuarea de anchete regulate cu privire la remunerare.141 Asigurarea accesului majorității femeilor defavorizate la împrumuturi și alte forme de credit financiar. Comitetul CEDAW a recomandat extinderea sferei de apli- care a programelor de antreprenoriat pentru femei, inclusiv femeile aparținând gru- purilor defavorizate, în special femeile cu dizabilități.142 Trebuie să se acorde atenția cuvenită eliminării barierelor și obstacolelor cu care se confruntă femeile din mediul rural pentru a-și începe propria afacere și creării de oportunități adecvate de muncă, cu un salariu decent pentru acestea.143 De asemenea, autoritățile moldovenești trebuie să elaboreze și să implementeze campanii și instruiri care să promoveze abilitarea eco- nomică a femeilor.144 Eliminarea restricțiilor Codului Muncii privind angajarea în muncă a anumitor categorii de femei. Articolul 248 din Codul Muncii interzice anumitor categorii de fe- mei să lucreze în minerit și în alte industrii care prezintă un risc pentru securitatea sau sănătatea lor. Această prevedere trebuie să fie abrogată. Autoritățile moldovenești tre- buie să treacă la efectuarea de evaluări individuale și să îmbunătățească condițiile de muncă în toate industriile.145 139 Ibid, para. 35(d) 140 EPU pentru Republica Moldova (ciclul II – sesiunea a 26-a): Lista tematică de recomandări, alin. 122.29 141 CEDAW (2020). Observații finale asupra celui de-al șaselea raport periodic al Republicii Moldova, alin. 33 litera (a 142 Ibid, alin. 37 litera (b) 143 Ibid, alin. 39 litera (b) 144 EPU pentru Republica Moldova (ciclul II – sesiunea a 26-a): Lista tematică de recomandări, alin. 121.56 VIII. Instrumente privind drepturile omului 111 Prevenirea și combaterea hărțuirii sexuale la locul de muncă. Comitetul CEDAW a subliniat investigarea și urmărirea insuficientă a hărțuirii sexuale și a discriminării pe criterii de gen la locul de muncă. Definiția restrânsă a hărțuirii sexuale din proiectul de lege de modificare a mai multor acte legislative, care nu este conformă cu stand- ardele internaționale.146 Abordarea acestei probleme presupune măsuri legislative, educaționale și alte măsuri adecvate. Autoritățile moldovenești vor ratifica Convenția privind violența și hărțuirea, 2019 (nr. 190), a Organizației Internaționale a Muncii. Fac- torii naționali de decizie trebuie să armonizeze definiția hărțuirii sexuale din legislația națională cu standardele internaționale aplicabile privind drepturile omului. Trebuie asigurată instruire sistematică pentru judecători, procurori, ofițeri de poliție și alți funcționari din organele de drept cu privire la aplicarea strictă a dispozițiilor de drept penal privind hărțuirea sexuală la locul de muncă.147 Prevenirea concedierii discriminatorii a femeilor în vârstă. Comitetul CEDAW și-a exprimat îngrijorarea cu privire la plângerile femeilor în vârstă cu privire la concedieri abuzive bazate pe o interpretare abuzivă a articolului 86 din Codul Muncii. Autoritățile moldovenești au fost îndemnate să monitorizeze utilizarea de către angajatori a arti- colului 86 din Codul Muncii pentru a preveni concedierea discriminatorie a femeilor în vârstă.148 Consolidarea protecției sociale a femeilor care desfășoară activități independ- ente. Comitetul CEDAW a semnalat problema protecției sociale inadecvate pentru fe- meile care desfășoară activități independente, care nu au dreptul la prestații de mater- nitate. În vederea abordării acestei probleme, Comitetul a recomandat să se asigure că acestea au acces egal ca și femeile angajate la prestațiile de maternitate.149 VOCE ȘI AUTONOMIE Recomandările CEDAW și EPU pentru a spori libertatea de exprimare a opiniilor și de luare a măsurilor a femeilor pot fi structurate în următoarele teme: (i) divizarea egală a responsabilităților familiale și casnice, (ii) creșterea reprezentării femeilor în sectorul public, (iii) abrogarea restricțiilor legale discriminatorii, ( iv) consolidarea capacităților instituționale privind egalitatea de gen, (v) abrogarea prevederilor discriminatorii îm- potriva femeilor cu dizabilități, (vi) prevenirea și combaterea violenței domestice, (vii) furnizarea de servicii adecvate victimelor violenței domestice sau de gen. Fiecare temă este fundamentată mai jos Promovarea divizării egale a responsabilităților familiale și casnice între femei și bărbați. Comitetul CEDAW a recomandat autorităților moldovenești să accelereze adoptarea planului național de acțiune pentru implementarea strategiei trans-sectori- 145 Ibid, alin. 33 litera (b) 146 Ibid, alin. 32 147 Ibid, alin. 33 148 Ibid 149 Ibid 112 VIII. Instrumente privind drepturile omului ale privind dezvoltarea abilităților și competențelor parentale.150 Trebui stabilite măsuri pentru a încuraja bărbații să ia concediu de paternitate. Purtătorii de obligații trebuie, de asemenea, să depună eforturi pentru a crește accesul la instituțiile de îngrijire a copiilor la prețuri accesibile, inclusiv financiar, și incluzive.151 Creșterea reprezentării femeilor în sectorul public. Legea Guvernului nu include o cotă minimă de 40 la sută pentru reprezentarea femeilor în Guvern. O altă problemă de îngrijorare este lipsa de informații cu privire la impactul cotei minime de 20 la sută pentru reprezentarea femeilor în forțele de poliție în cadrul strategiei de dezvoltare a poliției. În acest context, Comitetul CEDAW a recomandat introducerea unei cote min- ime de reprezentare de 40% a femeilor și bărbaților în Guvern.152 Factorii de decizie vor adopta, de asemenea, cote statutare privind reprezentarea femeilor în funcțiile decizionale în serviciul public, serviciul de relații externe și autoritățile de securitate și apărare.153 Abrogarea dispozițiilor discriminatorii împotriva femeilor cu dizabilități psihoso- ciale. Articolul 24 din Codul Civil și Codul Familiei trebuie modificate pentru a asigura drepturile femeilor cu dizabilități psihosociale și/sau intelectuale de a se căsători și de a-și exercita responsabilitățile parentale.154 Consolidarea capacităților instituționale în domeniul egalității de gen. Autoritățile moldovenești trebuie să consolideze capacitatea Departamentului de politici pentru asigurarea egalității de gen al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale de a coordona și monitoriza implementarea legislației și a măsurilor de politică referitoare la egalitatea de gen, inclusiv a Strategiei privind asigurarea egalității între femei și băr- bați (2017–2021) și planurile de acțiune aferente, formarea sistematică privind drep- turile femeii și egalitatea de gen pentru funcționarii publici la numirea lor inițială și cursuri de perfecționare regulate și monitorizarea progreselor, cu scopul de a asigura integrarea perspectivei de gen în toate sectoarele. 150 Ibid, alin. 21 litera (c) 151 Ibid, alin. 33 litera (e) 152 Ibid, alin. 19 litera (a) 153 Ibid, alin. 27 154 Ibid, alin. 43. (b) VIII. Instrumente privind drepturile omului 113 Caseta 1: Cadrul instituțional privind egalitatea de gen în R. Moldova Cadrul legal existent prevede o abordare cu mandat multi-instituțional privind egalitatea de gen. Legea cu privire la egalitatea de șanse între femei și bărbați pre- cizează că Parlamentul, Guvernul, Comisia Guvernamentală pentru Egalitatea de Gen, Ministerul Muncii Protecției Sociale, Inspecția Muncii, ministerele de resort, adminis- trația publică locală, Biroul Național de Statistică, Oficiul Avocatului Poporului și Con- siliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității au mandate clare în ceea ce privește egalitatea de gen. Datoria de integrare a perspectivei de gen este clar definită, dar rareori aplicată. Legea prevede pentru Guvern datoria de a asigura integrarea principiului egalității de gen în politici, strategii, programe, acte normative și investiții financiare. Legea mai prevede că unitățile de gen din cadrul ministerelor de resort și autorităților centrale vor prezenta propuneri de integrare a principiului egalității între femei și bărbați în politicile și planurile sectoriale ale autorității stabilite. În ceea ce privește autoritățile publice locale, legea prevede mandatul de a asigura integrarea principiului egalității între femei și bărbați în politici, programe, acte normative și investiții financiare la nivel local. În practică, integrarea perspectivei de gen nu este implementată într-un mod sis- tematic. Majoritatea politicilor, planurilor și bugetelor sunt elaborate și implementate fără a ține cont de nevoile și perspectivele femeilor și bărbaților, fetelor și băieților. Integrarea perspectivei de gen este slabă, deoarece este susținută de un cadru instituțional slab. Deși legea prevede că atât autoritățile centrale, cât și cele locale trebuie să instituie unități de gen și grupuri de coordonare de gen, acestea sunt rareori funcționale. Unităților de gen le lipsește un mandat instituțional clar susținut de proce- duri clare, unităților de gen le lipsește orice motivație pe termen lung, deoarece munca lor nu este recunoscută, evaluată și remunerată în mod corespunzător, unitățile de gen nu sunt funcționale și din cauza fluctuației mari a personalului și, în cele din urmă, unitățile de gen sunt slabe. deoarece există puțină voință politică de a le consolida și de a le face funcționale. Departamentul pentru Egalitatea de Gen, care face parte din Ministerul Muncii și Protecției Sociale, este activ, dar are personal insuficient. Departamentul a fost slăbit în ultimii ani din cauza fuziunii din 2017 dintre Ministerul Sănătății și Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei, care a dus la reducerea numărului de personal. Acest lucru i-a făcut activitatea și mai dificilă, deoarece Departamentul avea deja per- sonal insuficient pentru a-și îndeplini în mod corespunzător mandatul de elaborare și implementare a politicilor. 114 VIII. Instrumente privind drepturile omului Prevenirea și combaterea violenței domestice și de gen. Comitetul CEDAW și statele membre ale ONU au recomandat măsuri legislative și alte măsuri pertinente. Măsurile legislative includ: modificarea articolului 78 din Codul Contravențional pentru a elimina prevederea care scutește de răspunderea penală autorii violenței împotriva femeilor,155 anularea cerințelor obligatorii de mediere în procedurile de divorț, în cauzele care implică violența în familie și, respectiv, modificarea Codului de procedură civilă,156 elaborarea unei politici/strategii cuprinzătoare privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice. Alte măsuri relevante recomandate includ: luarea de măsuri pentru a preveni și a urmări mai eficient cazurile de violență împotriva femeilor, inclusiv violența domestică,157 campanii de sensibilizare a publicului cu privire la violența domestică158 și alte măsuri preventive159, încurajează femeile să raporteze cazurile de violență de gen autorităților relevante fără teama de stigmatizare, asigurându-le accesul la justiția penală. Îmbunătățirea colectării datelor cu privire la toate formele de violență de gen. Trebuie să se acorde atenția cuvenită îmbunătățirii colectării de date privind toate for- mele de violență bazată de gen, inclusiv violența economică și psihologică, dezagregate pe sex, vârstă, etnie, locație geografică, dizabilitate și relația dintre victimă și agresor, astfel încât să le permită oficialilor publici relevanți să monitorizeze eficacitatea legis- lației, politicilor și practicilor relevante în prevenirea și reducerea violenței de gen.160 Prestarea serviciilor adecvate victimelor violenței domestice. Comitetul CEDAW a recomandat autorităților din Republica Moldova să adopte proiectul Conceptului Me- canismului Național de Referință pentru protejarea și asistența victimelor infracțiunilor (2020-2030). Autoritățile moldovenești trebuie, de asemenea, să consolideze serviciile accesibile de protecție și sprijin pentru victime, inclusiv servicii medicale gratuite, con- siliere psihosocială și asistență juridică, centre de plasament, programe de reabilitare și reintegrare, prin alocarea de resurse bugetare suficiente și cooperarea cu profesion- iștii medicali și alți furnizori de servicii.161 155 Ibid, alin. 13 156 Ibid, alin. 43 157 EPU pentru Republica Moldova (ciclul II – sesiunea a 26-a): Lista tematică de recomandări, alin. 121,97 158 Ibid, alin. 121.86 159 Ibid, alin. 121.85 160 Ibid, alin. 23 161 Ibid VIII. Instrumente privind drepturile omului 115 Pandemia COVID-19 a afectat direct și indirect fiecare domeniu al vieții. La un an de la declanșarea focarului de coronavirus, consecințele sociale și economice ar pu- tea avea un impact pe termen lung asupra egalității de gen, punând sub risc progre- sele înregistrate și împingând femeile în vulnerabilitate. În timp ce indicii sugerează că mai mulți bărbați decât femei decedează din cauza COVID-19162, impactul efectelor socioeconomice ale pandemiei se răsfrâng în mod disproporționat asupra femeilor. Dincolo de acest efect de gen, aceste rezultate se intersectează cu alți factori de vulnerabilitate și sunt deosebit de acute pentru persoanele cu dizabilități, grupurile etnice minoritare, persoanele cu venituri mici etc. Aceste efecte nu se datorează vi- rusului în sine, ci sunt o consecință a intervențiilor și politicilor de sănătate publică adoptate de către Guvern pentru a minimiza răspândirea COVID-19. Acest lucru este determinat și de diferitele roluri pe care femeile și bărbații le joacă în societate. Figura 80. Percepții despre impactul COVID-19 asupra vieții generale, pe grupuri sociale, % Cum v-a afectat COVID-19 viața? Bărbați Femei Scăzut Media Înalt Genul Vîrsta Veniturile Sursa: Sondajul Generații și Gen 2020 162 Bărbații și COVID-19: O abordare biopsihosocială pentru înțelegerea diferențelor de gen în ceea ce privește mortalitatea; CDC, 2020 116 IX. Impactul Covid-19 Pandemia COVID-19 a dezvăluit și a agravat inegalitățile legate de divizarea responsabilităților de îngrijire. Răspândirea rapidă a pandemiei și măsurile in- stituționale aplicate, care vizează izolarea socială, au pus în lumina reflectoarelor una dintre cele mai slabe verigi: divizarea inegală a responsabilităților de îngrijire în gospodărie. Pandemia a intensificat solicitările de îngrijire și a exacerbat inegalitățile de gen înrădăcinate. Un loc important în această ecuație îl ocupă îngrijirea copiilor. COVID-19 a expus și a amplificat criza de îngrijire a copiilor la nivel global și, în spe- cial, în Republica Moldova. Ca urmare a măsurilor implementate și a răspunsului de politici a Guvernului, o pondere semnificativă a populației a s-a confruntat cu re- sponsabilități sporite de îngrijire ale gospodăriei și familiei. Femeile și-au asumat în mod disproporționat aceste responsabilități, fiind adesea nevoite să își reducă orele de muncă plătite pentru a efectua sarcini de îngrijire și muncă casnică neremuner- ată, care au sporit în perioada izolării sociale. Sistarea activității instituțiilor de învățământ a sporit substanțial responsabil- itățile de îngrijire pentru părinți, în special pentru femei. Printre alte măsuri, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recomandat distanțarea socială pentru a reduce viteza cu care se răspândește virusul. Această măsură crucială a dus la sistar- ea temporară a activității unităților de învățământ și la extinderea pe larg a muncii la distanță. Aceste măsuri au dezvăluit că zilele de lucru, în special ale părinților care lucrează de la distanță, nu sunt compatibile cu îngrijirea copiilor și a adulților aflați în întreținere. Dacă considerăm și supravegherea activității școlare la distanță a copiilor, volumul muncii de îngrijire la domiciliu crește exponențial. Datele arată163 că în tim- pul crizei provocate de virusul COVID-19, femeile au raportat în mod disproporționat că și-au asumat sarcina de îngrijire, peste 50% dintre acestea dedicând zilnic câteva ore pentru a face lecții cu copiii, comparativ cu peste 30% dintre bărbați. Figura 81. Impactul pandemiei de COVID-19 asupra părinților cu copii de vârstă școlară, % % celor care afirmă că a sporit numărul Dificultate în asigurarea de ore dedicate lecțiilor învățării la distanță Nu am putut organiza Ușor Foarte ușor Sursa: CPD, Evaluarea rapidă a impactului COVID-19; CPD, UN Women; Evaluarea impactului social și economic, PNUD164 163 Evaluarea impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen; CPD, ONU-Femei, septembrie 2020 164 Evaluarea impactului social și economic al pandemiei de COVID-19, PNUD, 2020 IX. Impactul Covid-19 117 Mai mult decât atât, în perioadele de izolare socială femeile au preluat cea mai solicitantă muncă în gospodărie. Figura de mai jos arată o divizare clară a sarcinilor și responsabilităților femeilor și bărbaților în gospodărie, în timpul crizei. Necesitățile de îngrijire a crescut substanțial în perioadele de izolare socială, iar distribuția ro- lurilor și sarcinilor în familie a continuat să fie înclinată către femei. Deși numărul de ore utilizate pentru sarcinile casnice a crescut pentru întreaga populație în timpul pandemiei, povara îngrijirii a fost mai grea pentru femei. Timpul acordat curățeniei a crescut pentru circa jumătate dintre femei, comparativ cu circa 30% dintre bărbați. Figura 82. Decalajele de gen în responsabilitățile de îngrijire, pp Care este activitatea asupra căreia ați petrecut cel mai mult timp în perioada pandemiei? Gestionarea gospodăriei Curățenie Pregătirea mesei Cumpărături Instruirea copiilor Îngrijirea copiilor Jocuri cu copii Îngrijirea animalelor Suport emoțional familiei Suport bolnavi/vîrstnici Aprovizionarea cu apă Inegalitatea față de bărbați Inegalitatea față de femei 165 Munca inegală în timpul pandemiei: analiza inegalităților de gen pe piața muncii în perioada COVID-19; CPD, UN Women, noiembrie 2020, https://progen.md/wp-content/uploads/2021/02/Studiu_Impact_COVID_corectat.pdf 118 IX. Impactul Covid-19 Care este activitatea asupra căreia ați petrecut cel mai mult timp în perioada pandemiei? Curățenie Îngrijirea copiilor Jocuri cu copii Instruirea copiilor Pregătirea mesei Gestionarea gospodăriei Cumpărături Suport emoțional familiei Aprovizionarea cu apă Suport bolnavi/vîrstnici Îngrijirea animalelor Inegalitatea față de bărbați Inegalitatea față de femei Sursa: CPD, Evaluarea rapidă a impactului COVID-19; CPD, UN Women Criza pandemică și impactul acesteia asupra economiei au sporit vulnerabilita- tea financiară a femeilor. Responsabilitățile de îngrijire, care au fost în mare parte asumate de către femeile în izolare, și dificultatea de a reconcilia viața de familie cu cea profesională au determinat femeile să devină mai puțin active pe piața muncii. Acestea au fost mai grav afectate de pandemie decât bărbații, din cauza inegalităților de gen deja prezente și persistente care predominau înainte de criza COVID-19. Pan- demia a determinat pierderea locurilor de muncă sau a veniturilor de către femei, deoarece acestea erau nevoite să gestioneze munca la distanță și responsabilitățile casnice și de îngrijire, în același timp. IX. Impactul Covid-19 119 Figura 83. Structura situațiilor cauzate de COVID-19, după gen și trimestre, % Activitatea ăntreruptă/suspendată Program de lucru redus Lucru cu fracțiune de normă Lucru la distanță Femei Bărbați Sursa: Biroul Național de Statistică, 2020 COVID-19 a exacerbat inegalitățile de gen în ocuparea forței de muncă. Pandemia a avut un efect aproape imediat asupra ocupării femeilor: ponderea femeilor care au continuat să meargă la muncă în perioada pandemiei este cu 15pp mai mică decât cea a bărbaților. Acest declin s-ar putea explica prin doi factori: femeile și-au pierdut locul de muncă (circa 9%, față de 5% dintre bărbați) sau au trecut la o nouă formă de retragere de pe piața muncii - munca la distanță. Ponderea femeilor care au lucrat la domiciliu în timpul stării de urgență a fost de circa 27%, ceea ce este de două ori mai mare decât în cazul bărbaților166. Deși munca la distanță are anumite privilegii legate de securitatea sănătății, aceasta poate prezenta unele riscuri importante pentru femei. Dacă această formă de muncă nu este bine reglementată și continuă să fie orientată către femei, atunci riscăm să avem o nouă formă de segregare de gen. Pe termen lung, telemunca poate fi expusă riscului de a fi considerată de valoare mai mică, ceea ce va avea un impact negativ asupra remunerării, promovării și oportunităților de dez- voltare profesională. Munca inegală în timpul pandemiei: analiza inegalităților de gen pe piața muncii în perioada COVID-19; CPD, UN Women, noiembrie 166 2020, https://progen.md/wp-content/uploads/2021/02/Studiu_Impact_COVID_corectat.pdf 120 IX. Impactul Covid-19 Figura 84. Starea angajării în muncă a bărbaților și femeilor în timpul izolării din cauza COVID-19 Situația la locul de muncă în perioada de carantină, % Au lucrat la locul de muncă Au lucrat de acasă Au stat acasă în concediu Au pierdut locul de muncă Femei Bărbați Sursa: CPD, A doua evaluare a impactului COVID-19; CPD, UN Women Femeile tind să nu revină pe piața muncii chiar și după ce restricțiile asupra activității economice au fost retrase. În perioada de urgență, un număr mare de bărbați și femei au încetat să lucreze (33,5% bărbați și 36,7% femei)167. Revenirea la muncă este determinată de riscul de infectare, regulile de prevenire și distanțare socială la locul de muncă, precum și de situația specifică din unele sectoare econom- ice. Nevoile sporite de îngrijire au făcut și mai dificilă întoarcerea femeilor pe piața muncii, cu mai puține oportunități de reconciliere a vieții profesionale cu viața de familie, în mare parte din cauza accesului redus la servicii de îngrijire și educație a copiilor, ca urmare a sistării activității școlilor și grădinițelor. Femeile cu nivel jos de studii s-au confruntat cu și mai multe bariere, munca la distanță fiind în mare parte inaccesibilă pentru acestea. Figura 85. Starea angajării în muncă a bărbaților și femeilor după izolarea din cauza COVID-19 Situația la locul de muncă în perioada post-carantină Situația la locul de muncă în perioada post-carantină ​În carantină a lucrat la locul de muncă 18.3 acum și locul ​În carantină a lucrat la de de acasă muncă 24.1 18.3 și acum de acasă 24.1 ​A lucrat la locul de muncă și acum de acasă, 5.8 dar merge la de muncă o dată pe săptămînă 6.7 ​A lucrat la locul muncă și acum de acasă, 5.8 dar merge la muncă o dată pe săptămînă 6.7 5.3 A lucrat în carantină și acum lucrează de acasă 5.3 5.3 A lucrat în carantină și acum lucrează de acasă 5.3 ​Lucra temporar de acasă, acum 11 s-a​L întors cu acasă, la muncăde ucra temporar de zi normăacum 11.9 11 s-a întors la muncă cu normă de zi 11.9 ​A lucrat la locul de muncă 54 și continuă deserviciu la locul la să meargă ​A lucrat muncă 40.1 54 și continuă să meargă la serviciu 40.1 5.6 Este în concediu forțat/impus 12 5.6 Este în concediu forțat/impus 12 Women Sursa: CPD, A doua evaluare a impactului COVID-19 de către UN Femei Bărbați 167 Evaluarea impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen; CPD, UN Women, septembrie 2020 Femei Bărbați IX. Impactul Covid-19 121 Criza a provocat o reducere fără precedent a activității economice și a timpului de lucru. Criza COVID-19 a provocat pierderi semnificative și în Republica Moldova, unde peste 20% dintre lucrătorii care mergeau la locul de muncă s-au confruntat cu o reducere a orelor lucrate. Întrucât criza COVID-19 a afectat în mod disproporționat femeile și bărbații, există riscul ca inegalitățile de gen pe piața muncii să fie exacer- bate. Angajarea în muncă a femeilor a fost expusă unui risc mai mare decât a băr- baților din perspectiva întreruperilor în activitatea economică, în principal din cauza impactului pandemiei asupra sectorului serviciilor, unde tind să lucreze mai multe fe- mei. În același timp, femeile constituie o pondere mare de lucrători în ocupațiile din primă linie, în special în sectoarele de sănătate și asistență socială, ceea ce explică numărul de ore lucrate de femei în perioada stării de urgență în sănătatea publică. Figura 86. Dinamica orelor lucrate în timpul pandemiei de către lucrătorii care au mers la muncă, % Pierderea orelor lucrate Pierderea orelor lucrate în ultima lună în timpul carantinei Sporit A scăzut, dar nu mi-am Sporit A scăzut, dar nu mi-am pierdut locul de muncă pierdut locul de muncă Femei Bărbați Femei Bărbați Sursa: CPD, A doua evaluare a impactului COVID-19 de către UN Women Pierderea locului de muncă și reducerea orelor lucrate au avut un impact semni- ficativ asupra veniturilor salariale. La nivel global, pandemia a provocat o pierdere salarială estimată la 6,5% în medie (excluzând subvențiile salariale), ceea ce se da- torează în principal reducerii orelor lucrate168. Un sfert dintre femeile care au contin- uat să meargă la muncă în timpul carantinei s-au confruntat cu o reducere de salariu, de două ori mai mare decât cea a bărbaților angajați. În același timp, femeile s-au confruntat cu întârzieri mai mari ale salariilor și reduceri de salariu în timpul izolării. Deși inegalitatea salarială era un fenomen larg răspândit pe piața muncii înainte de declanșarea pandemiei COVID-19, pandemia a amplificat-o, sporind riscul ca dis- crepanța să crească în următorii ani. Criza COVID-19 va crește probabil vulnerabilita- tea în rândul grupurilor deja vulnerabile - mai mult de 20% dintre lucrători spun că se așteaptă la o reducere a salariilor în următoarele 3 luni. Cei mai afectați de criză, din perspectivă financiară, se dovedesc a fi muncitorii slab calificați, care s-au confruntat în mod disproporționat cu declinuri în angajare din cauza muncii prestate în ocupații prost plătite, care au fost cel mai grav afectate. 168 https://www.ilo.org/wcmsp5/groups/public/---dgreports/---dcomm/---publ/documents/publication/wcms_762534.pdf 122 IX. Impactul Covid-19 Figura 87. Impactul COVID-19 asupra salariilor Pierderea orelor lucrate în timpul carantinei Reducere Suspendarea Întîrziere Întîrziere de salariu salariului de salariu de salariu Femei Bărbați % celor care susțin că în următoarele 3 luni probabil își vor pierde locul de muncă Bărbați Femei Studii medii Medii Profesional Superioare incomplete generale tehnice Sursa: CPD, sondaj UN Women Pandemia COVID-19 a avut, de asemenea, implicații importante pentru asistența medicală. Accesul la serviciile de sănătate a fost dificil și până la declanșarea pande- miei, în special pentru grupurile vulnerabile. Potrivit unui sondaj privind inegalitățile de gen în R. Moldova169, o pondere semnificativă a persoanelor vulnerabile nu au acces la servicii de sănătate: circa 50% dintre persoanele din gospodăriile cu dizabilități nu accesat servicii medicale, chiar dacă au avut această necesitate. În aceeași situație au fost gospodăriile cu venituri mici, persoanele în vârstă și femeile. În 2018, circa 40% din- tre persoanele în vârstă nu s-au prezentat la medic, deși au avut probleme de sănătate. Nevoia nesatisfăcută de servicii de sănătate pentru persoanele vârstnice a crescut în timpul pandemiei COVID-19. Conform Sondajului Generații și Gen (GGS 2020), circa 30% dintre persoanele cu vârsta de peste 60 de ani s-au confruntat cu nevoi medicale nesatisfăcute. Acest lucru este cauzat de barierele asociate cu vulnerabilitatea finan- ciară a acestui grup, de sistemul de sănătate suprasolicitat, precum și de preocupările legate de siguranța și riscul de a se infecta în instituția medicală170. 169 Moldova inegală: o analiză a celor mai importante inegalități de gen, CPD, 2018 170 Evaluarea riscurilor pandemiei de COVID-19 asupra persoanelor în vârstă din Republica Moldova, UNFPA, 2020 IX. Impactul Covid-19 123 Pandemia COVID-19 a determinat o sporire a problemelor de sănătate fizică și mentală și a afectat în mod disproporționat femeile și fetele. S-a accentual stresul asociat cu măsurile de izolare și distanțare, riscul crescut de violență domestică și in- certitudine cu privire la viitor. Acestea sunt câteva dintre canalele prin care pandemia COVID-19 a afectat bunăstarea psiho-emoțională a populației și a agravat problemele de sănătate. Peste 15% din populația Republicii Moldova a avut un membru al fami- liei care suferea de o anumită boală (alta decât COVID-19) în perioada de izolare, cele mai vulnerabile persoane fiind persoanele vârstnice. Tinerii au fost și ei afectați de pandemie171: 20% au raportat o înrăutățire a stării psiho-emoționale în timpul crizei pandemice, comparativ cu primele luni ale anului 2020 (ianuarie, februarie). Efectele negative ale măsurilor de izolare au fost resimțite cel mai mult în rândul fetelor, tin- erilor din mediul urban și celor cu venituri modeste. Tinerii cu dizabilități au fost mai afectați de restricțiile impuse în timpul pandemiei: 38% au resimțit un nivel sporit de anxietate, comparativ cu 29,5% dintre cei fără dizabilități. Bunăstarea psiho-emoțion- ală a tinerilor din orașe a fost afectată într-un grad mai mare: aceasta s-a înrăutățit în cazul a 25,7% dintre tinerii din mediul rural și 34,4% din mediul urban. Sănătatea psihică și emoțională a populației a fost afectată de răspândirea pandemiei și de apli- carea măsurilor de izolare (circa 40%). Totodată, femeile care și-au asumat majoritatea sarcinilor casnice și au petrecut mai mult timp în izolare decât bărbații au fost printre grupurile cele mai afectate (48%). Pandemia a expus cea mai mare parte a populației la incertitudini și anxietate. Frica pentru sănătatea celor apropiați, teama de a pierde pe cineva drag și presi- unea financiară și socială au cauzat un risc sporit al problemelor de sănătate mintală/ emoțională, frustrări și anxietate în rândul populației. Cea mai mare parte a populației a declarat că este preocupată atât de sănătatea fizică, cât și de cea mentală proprie sau a membrilor familiei (mai mult de 75%)172. În plus, o preocupare principală a pop- ulației a constituit securitatea fizică și bunăstarea în timpul crizei pandemice. Peste 70% din populație a declarat că sunt îngrijorați de posibilitatea încălcării drepturilor în timpul stării de urgență, revolte în masă și chiar violență domestică. Femeile au fost mai predispuse să raporteze anxietate și presiune psihologică din cauza măsurilor de distanțare socială și a constrângerilor sociale (timpul petrecut în izolare la domiciliu, responsabilitățile casnice). Pentru multe persoane în vârstă există probabilitatea ca izolarea să inducă efecte asupra sănătății mintale. Izolarea persoanelor vârstnice este de natură să intensifice criza de singurătate. O cercetare recentă173 arată că singurăta- tea în rândul persoanelor vârstnice poate deveni un determinant social cu efecte pro- funde asupra sănătății și bunăstării lor. Circa 60% dintre persoanele în vârstă au rapor- tat că le este greu să suporte autoizolare. Aceasta ar putea determina creșterea ratelor de sinucidere, consumului de alcool și agravarea bolilor cronice. 171 COVID-19 și tinerii: Efectele pandemiei asupra bunăstării psiho-emoționale, CPD, UNFPA, 2020 172 COVID-19 în Republica Moldova – sondaje de urmărire; Fundația Europa de Est, CBS-Research, 2020 173 Evaluarea riscurilor pandemiei de COVID-19 asupra persoanelor în vârstă din Republica Moldova, UNFPA, 2020 124 IX. Impactul Covid-19 Figura 89. Condițiile de sănătate și preocupările populației în timpul pandemiei COVID-19, % Bărbați Femei Prezenți copii Prezenți vîrstnici Boala fizică Boala unui membru al familiei Sănătatea mintală/emoțională afectată În ce măsură sunteți îngrijorat de...? Sănătatea Dvs. Sănătatea membrelor familiei Stresul cauzat de carantină Dezordini în masă Femei Bărbați Sursa: CPD, Evaluarea rapidă a impactului COVID-19; CPD, UN Women174 174 Evaluarea impactului COVID-19 asupra rolurilor de gen; CPD, UN Women, 2020 IX. Impactul Covid-19 125 RECOMANDĂRI DE POLITICI 1. Pentru a limita răspândirea pandemiei COVID-19, este importantă promovar- ea muncii la distanță atât pentru femei, cât și pentru bărbați, în sectoarele în care există această posibilitate. Datele internaționale arată că guvernele au luat măsuri pentru a stimula munca la distanță și a simplifica procedurile de utilizare a acesteia atât de către angajatori, cât și de către angajați. Unele țări au simplificat pro- cedura, permițând companiilor și angajaților să lucreze de la distanță fără un acord prealabil cu sindicatele și un acord scris, altele au accelerat programele publice de sprijinire a digitalizării întreprinderilor mici și mijlocii. Unele țări au oferit subvenții pentru introducerea unor aranjamente flexibile de lucru. 2. Suport pentru lucrătorii esențiali cu nevoi suplimentare de îngrijire a fam- iliei și a copiilor, dintre care majoritatea sunt femei. Criza COVID-19 a sporit necesitățile de îngrijire a familiei. Femeile au preluat rolul de îngrijire a rudelor care se infectaseră cu COVID-19 sau care se aflau în carantină sau autoizolare. Odată cu restricțiile privind distanțarea socială, serviciile/instituțiile de îngrijire a copiilor, șco- lile și alte servicii de îngrijire socială au fost reduse sau întrerupte, inclusiv pentru persoanele în vârstă și persoanele cu dizabilități. Deși instituțiile de învățământ s-au deschis, regimul de activitate este unul flexibil, cu un program mixt de cursuri online și prezență fizică. Un astfel de aranjament devine o provocare pentru femeile care merg zilnic la muncă sau pentru familiile monoparentale care trebuie să găsească individual soluții pentru a îmbina sarcinile de îngrijire cu obligațiile de muncă. Prin urmare, este important ca autoritățile să vină cu măsuri de suport, cum ar fi: opțiuni alternative de îngrijire a copiilor pentru părinții care desfășoară activități „esențiale”, dreptul la concediu special plătit sau suport financiar pentru o perioadă determinată, dreptul la un regim de muncă flexibil cu păstrarea oportunităților de muncă etc. 3. Măsuri suplimentare de suport pentru încurajarea prezenței femeilor pe piața muncii. Femeile au suferit cel mai mult din cauza crizei COVID-19 pe piața muncii, având o prezență puternică în ocupațiile din prima linie (cum ar fi sectorul sănătății și asistență socială, sectorul serviciilor etc.). În același timp, femeile au fost puter- nic afectate de criză în ceea ce privește pierderea mai mare a locurilor de muncă și a veniturilor, sănătatea mentală precară și surmenajul în îngrijirea gospodăriei și familiei. Acest lucru ar putea afecta perspectivele de angajare pe termen mai lung și ar putea extinde decalajul de gen în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. În acest sens, în perioada post-carantină este necesară consolidarea și ajustarea in- ițiativelor și documentelor de politici care să se adreseze economiei și pieței muncii, introducând niște măsuri specifice pentru îmbunătățirea prezenței femeilor pe piața muncii. Acestea ar putea include: măsuri de consolidare a acordurilor de muncă fa- vorabile familiei și de promovare a divizării mai echilibrate a responsabilităților de 126 IX. Impactul Covid-19 îngrijire; îmbunătățirea accesului la servicii de îngrijire la prețuri accesibile, inclusiv îngrijirea copiilor, servicii extrașcolare; îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru lucrătorii medicali și alți lucrători esențiali. 4. Asigurarea securității financiare și a suportului pentru ocuparea forței de muncă pentru lucrătorii grav afectați de criză. În pofida eforturilor de a proteja locurile de muncă și de a sprijini angajații, unii lucrători oricum și-au pierdut locul de muncă și au devenit șomeri. O altă parte care și-au pierdut locul de muncă nu s-au înregistrat ca șomeri, ceea ce i-a plasat într-o zonă riscantă de vulnerabilitate. Mult mai mulți lucrători s-au confruntat cu o reducere considerabilă a timpului de lucru, ceea ce a avut implicații semnificative asupra veniturilor în perioada de carantină, iar alții au fost nevoiți să-și suspende sau să reducă substanțial operațiunile comer- ciale. Indemnizațiile de șomaj și alte programe de sprijin pentru șomeri atenuează lipsa veniturilor pentru gospodăriile afectate de pierderea locului de muncă sau de o scădere semnificativă a veniturilor din activități independente. Ele sunt esențiale pentru a reduce dificultăților economice și pentru a ajuta la stabilizarea economiei. Totuși, este foarte important ca măsurile și programele de sprijin să țină cont de nevoile și provocările tuturor categoriilor de lucrători. De exemplu, lucrătorii din sec- torul non-formal sau din activități non-standard sunt slab acoperiți de sistemele de protecție socială, ceea ce le crește vulnerabilitatea în perioadele de criză. Pachetul de sprijin trebuie să asigure acces și acoperire suficientă la măsurile de protecție socială și financiară pentru toate categoriile de lucrători. IX. Impactul Covid-19 127 ANEXA 1: STRUCTURA DISCUȚIILOR ÎN GRUPURILE TEMATICE # Participanții Numărul de Data participanți 1 Femeile în etate 7 15.05.2021 2 Femeile rome 6 15.05.2021 3 Femeile supraviețuitoare ale vio- 7 16.05.2021 lenței de gen 4 Femei cu dizabilități 7 16.05.2021 5 LGBTQ + femei 10 29.04.2021 6 Femei reprezentând gospodăriile 9 12.05.2021 cu venituri mici Total 46 ANEXA 2: CONCEPEREA INTERVI- URILOR CU INFORMATORII-CHEIE # Participanții Numărul Descriere 1 Femei cu dizabilități 2 Antreprenor, consilier local 2 Femeile rome 2 Mediator comunitar, con- silier local 3 Femei antreprenori 1 Beneficiar de grant al OD- IMM 4 Femeile supraviețuitoare ale 2 N/A violenței de gen 5 Prestatori de servicii 3 Reprezentant al Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, Asistent social, Primar Total 10 128 ANEXA 3: LISTA PARTICIPANȚILOR LA CONSULTĂRILE OSC 1. Rodica Ivașcu CPD 2. Alexandra Ermolenco CPD 3. Lucreția Ciurea UN WOMEN 4. Aliona Cristei UNFPA 5. Tatiana Sorocan, Directoare HelpAge International 6. Dina Ciubotaru Coordonatoare Program HelpAge Interna- tional 7. Cristina Railean Coordonatoare Politici și Advocacy Hel- pAge International 8. Marina Cucereanu AO Prudens (Răspopeni, Șoldănești) 9. Larisa Chirilenco AO Avante (Cazangic, Leova) 10. Ludmila Vasilov DVV International (Chișinău) 11. Domnica Petrovici AO Oameni pentru Oameni (Edineț) 12. Svetlana Juganaru CRVT Memoria (Chișinău) 13. Veronica Mocan CMF Empatie (Tudora, Ștefan-Vodă) 15 septembrie, eveniment de consultare cu Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități din Republica Moldova ”(AOPD) 14. Galina Climov AOPD 15. Viorica Aftene AOPD 16. Alina Prodan AOPD 17. Angela Barbaiani AOPD 18. Olesea Topal AO „Stoicii” 19. Emma Matreniuc AO „Vivere” 20. Natalia Covrig CPD 21. Ion Digori AO „Servicii Sociale Durabile” 22. Ludmila Ciocan Keystone Moldova 23. Ecaterina Cojocar AO Centrul «Женская инициатива 24. Viorica Vornicescu AO „SOS Autism” 25. Natalia Dediu AO „Parteneriatul Aachen-Moldova” 26. Elena Crîșmari AO „Alianța pentru Dolna” 129 27. Diana Jalbă AO „Alianța pentru Dolna” 28. Eduard Mihalaș UNFPA 29. Nighina Azizov, UN WOMEN 30. Alina Andronache CPD 17 septembrie, eveniment de consultare cu Coaliția Vocea Romilor (CVR) 31. Alina Andronache CPD 32. Alexandra Ermolenco CPD 33. Ion Duminică CVR 34. Elena Sârbu CVR 35. Aliona Cristei UNFPA 36. Lucreția Ciurea UN WOMEN 37. Victoria Ignat UN WOMEN www.un.md @ONUMoldova 131, 31 August 1989, Chisinau, Republica Moldova, MD – 2012.