DIAGNOSTIC SISTEMATIC DE ȚARĂ ACTUALIZAT ROMÂNIA Aflați mai multe despre activitatea Băncii Mondiale în România accesând următoarele platforme online: www.worldbank.org/en/country/romania www.facebook.com/WorldBankRomania Anna Akhalkatsi Manager de Țară pentru România DIAGNOSTIC SISTEMATIC DE ȚARĂ ACTUALIZAT ROMÂNIA © 2023 International Bank for Reconstruction and Development /The World Bank 1818 H Street NW Washington DC 20433 Telephone: 202-473-1000 Internet: www.worldbank.org Prezenta lucrare reprezintă un produs elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/ Banca Mondială, cu sprijinul unor contribuții externe. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document aparțin în mod exclusiv autorilor și nu reflectă în mod obligatoriu părerile Băncii Mondiale, ale Directorilor Executivi ai acesteia sau ale guvernelor pe care aceș- tia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document. Limitele, culorile, denumirile și alte informații ilustrate pe orice hartă din cuprinsul lucrării nu reprezintă opiniile Băncii Mondiale cu privire la statutul juridic al oricărui teritoriu sau recu- noașterea ori acceptarea acestor limite Drepturi și permisiuni Conținutul lucrării se supune drepturilor de autor. Întrucât Banca Mondială încurajează diseminarea cunoștințelor sale, acest material poate fi reprodus, integral sau parțial, în scopuri necomerciale, atât timp cât i se atribuie deplin prezentei lucrări. Orice întrebări privind drepturile și licențele, inclusiv drepturile sub- sidiare, vor fi adresate la: World Bank Publications, The World Bank Group, 1818 H Street NW, Washington, DC 20433, SUA; fax: 202-522-2625; e-mail: pubrights@worldbank.org. Ilustrație copertă: Artist: Meri the zu, România; Partener de creație: Zidart - Street Art Fotografii: Fotografiile de la paginile 12-13, 18-19 și 34-35: ©Nga Thi Viet Nguyen/ Banca Mondială. Fotografiile de la paginile 58-59: ©Jutta Benzenberg/ Banca Mondială. Design copertă: Wojciech Wolocznik, Cambridge, Regatul Unit. Design interior și tipărire: Piotr Ruczynski, Londra, Regatul Unit. CUPRINS Mesaje principale ale Diagnosticului Sistematic de Țară pentru România, versiunea actualizată   8 Mulțumiri     11 Acronime/abrevieri    14 REZUMAT    16 1 CONTEXTUL DE ȚARĂ ACTUALIZAT     22 1.1 Evoluții recente în ceea ce privește creșterea economică, reducerea sărăciei și prosperitatea pentru toți cetățenii    23 1.2 Povestea celor două Românii    28 1.3 Riscuri și oportunități emergente pentru o creștere economică sustenabilă și echitabilă    31 2 CONSTRÂNGERI CARE FRÂNEAZĂ CREȘTEREA ECONOMICĂ ȘI PROSPERITATEA ÎN ROMÂNIA     38 2.1 Instituțiile insuficient dezvoltate și capacitatea administrativă scăzută continuă să se numere printre principalele constrângeri existente     39 2.2 Punerea în aplicare ineficientă a politicilor și cheltuielile publice insuficiente contribuie la rezultatele slabe și inegale în materie de dezvoltare     42 2.3 Deficitul de forță de muncă calificată și fricțiunile de pe piața muncii limitează oferta de forță de muncă    48 2.4 Conectivitatea scăzută, dezvoltarea deficitară a sectorului financiar și mediul de afaceri nefavorabil împiedică dezvoltarea sectorului privat    52 2.5 Provocările în realizarea tranziției verzi și în atenuarea schimbărilor climatice devin evidente    58 2.6 Reziliența la dezastre naturale și la schimbările climatice este scăzută    63 3 PRIORITĂȚI PENTRU O CREȘTERE ECONOMICĂ FAVORABILĂ INCLUZIUNII, PUTERNICĂ ȘI SUSTENABILĂ     65 HLO-I Un mediu instituțional și economic previzibil pentru cetățeni și întreprinderi    68 HLO-II Acces egal la servicii publice de înaltă calitate la nivel central și local    69 HLO-III Rezultate mai bune pentru toți în ceea ce privește sănătatea și educația     73 HLO-IV Condiții favorabile creșterii numărului și calității locurilor de muncă în sectorul privat    75 HLO-V Atenuarea schimbărilor climatice, pentru ca activitatea economică să fie sustenabilă în raport cu mediul     78 HLO-VI Reziliență la șocuri și adaptare la schimbările climatice, în special pentru gospodăriile vulnerabile    80 Lipsuri în materie de cunoștințe    82 ANEXA 1 Casete    84 ANEXA 2  Priorități și criterii de selecție    88 Referințe    90 Note finale    94 LISTA CASETELOR CASETA 2.1  Accesul inegal la oportunități CASETA A.3  Dezvoltarea orașelor secundare     85 comune în comunitățile de romi     45 CASETA A.4  Creșterea verde și oportunitățile CASETA A.1  Actualizare privind productivitatea pentru viitor     86 firmelor     84 CASETA A.5  PNRR și impactul preconizat     87 CASETA A.2  DST 2022 este o actualizare a DST 2018    85 LISTA FIGURILOR FIGURA 1.1  Creșterea economică a fost printre FIGURA 1.14  Nevoi nesatisfăcute autodeclarate cele mai mari din UE ...    23 de controale medicale în zonele rurale, FIGURA 1.2  ... ceea ce a dus la o convergență suburbane și urbane, România și UE-27, 2020    30 puternică a nivelului de trai cu restul blocului FIGURA 1.15  Punctajele indicelui capitalului european    23 uman prezintă o corelație pozitivă cu nivelul de FIGURA 1.3  Creșterea economică a României urbanizare    30 a fost determinată în mare măsură de FIGURA 1.16  În timp ce avuția națională per consumul privat    24 capita a României a înregistrat o tendință FIGURA 1.4  Productivitatea și acumularea de ascendentă susținută...    33 capital au avut o contribuție pozitivă la creștere, FIGURA 1.17  ...capitalul său natural s-a diminuat în timp ce forța de muncă a avut, în medie, în timp, fiind nevoie de un model de creștere o contribuție negativă    24 mai durabil    33 FIGURA 1.5  Productivitatea muncii s-a apropiat FIGURA 1.18  România a rămas în urmă față de de media UE, dar rămâne un decalaj de 33 %    25 restul UE în ceea ce privește digitalizarea    35 FIGURA 1.6  S-au înregistrat progrese FIGURA 1.19  În următorii 5 ani și mai mult, semnificative în ceea ce privește reducerea finanțarea disponibilă din partea UE va sărăciei și a inegalităților...    25 fi practic dublă și va acoperi noi domenii FIGURA 1.7  ...însă rata sărăciei din România este tematice, creând presiuni suplimentare de departe cea mai mare din UE    26 asupra capacității    36 FIGURA 1.8  Progresele înregistrate în reducerea FIGURA 1.20  România a avut acces la fonduri sărăciei în perioada 2014 – 2019 s-au datorat substanțiale din partea UE în trecut, dar creșterii veniturilor din muncă și din pensii    26 nu le-a utilizat pe deplin, parțial din cauza constrângerilor în materie de capacitate    36 FIGURA 1.9  Majoritatea românilor din chintilele de la baza distribuției veniturilor fie nu lucrează, FIGURA 2.1  Poziția României în clasamentul fie se bazează pe agricultura cu productivitate indicelui de percepție a corupției este una din scăzută    27 cele mai slabe din UE    40 FIGURA 1.10  Venitul pe cap de locuitor în FIGURA 2.2  România se situează sub media regiunea București-Ilfov este de departe cel UE în ceea ce privește calitatea proceselor mai mare din țară    28 electorale, statul de drept, accesul la informații și drepturile civile    41 FIGURA 1.11  Deși România este o țară cu venituri mari, zone rurale întinse au statut de economii FIGURA 2.3  În ultimii patru ani, România s-a cu venituri mici    29 clasat pe ultimul loc în UE în ceea ce privește serviciile publice digitale    42 FIGURA 1.12  Persoanele care trăiesc în zone rurale, șomerii, lucrătorii independenți, FIGURA 2.4  România se situează cu mult vârstnicii și cei cu nivel scăzut de studii sub media UE în ceea ce privește eficiența și înregistrează cea mai mare rată a riscului de eficacitatea punerii în aplicare sărăcie    29 a politicilor     42 FIGURA 1.13  Decalajul dintre mediul urban și FIGURA 2.5  Cheltuielile guvernamentale în cel rural în ceea ce privește accesul la serviciile domeniul sănătății și al educației sunt printre de apă și canalizare de bază este uriaș    30 cele mai scăzute din UE    44 FIGURA 2.6  Impactul transferurilor sociale FIGURA 2.17  Ponderea activelor totale ale asupra reducerii sărăciei în România este cel sectorului bancar în PIB rămâne scăzută (T2 mai scăzut din UE    46 2021)    56 FIGURA 2.7  Inegalitatea de șanse în România FIGURA 2.18  România se situează pe ultimul loc este mai mare decât în majoritatea țărilor UE    47 în clasamentul UE privind inovarea    57 FIGURA 2.8  Populația României este în scădere FIGURA 2.19  Numărul de firme variază și în curs de îmbătrânire    48 semnificativ în funcție de județ    58 FIGURA 2.9  Deficitul de forță de muncă FIGURA 2.20  Emisiile de CO2 pe cap de calificată a devenit principala constrângere locuitor (1962 – 2018)    59 pentru întreprinderi    49 FIGURA 2.21  Mai mult de jumătate din emisiile FIGURA 2.10  Ponderea populației implicate în de gaze cu efect de seră din România provin din învățarea pe tot parcursul vieții este scăzută    51 sectorul energetic. Observație: datele nu includ FIGURA 2.11  Cheltuielile României pentru activitățile LULUCF.    59 programele destinate pieței muncii sunt cele FIGURA 2.22  Producția de energie electrică mai reduse din UE    51 din România se bazează în mare măsură pe FIGURA 2.12  Densitatea autostrăzilor din combustibili fosili, hidroenergie și energie România este printre cele mai scăzute din UE    53 nucleară.    60 FIGURA 2.13  Densitatea căilor ferate este la FIGURA 3.1  De la priorități la HLOs și la nivelul mediei UE, însă rețeaua are nevoie de obiectivele duble    66 reparații și modernizări urgente    53 FIGURA CA.1.1  Descompunerea creșterii FIGURA 2.14  În România, gradul de utilizare productivității în industria prelucrătoare (PTF)    84 a internetului fix la nivelul gospodăriilor este FIGURA CA.1.2  Descompunerea creșterii destul de ridicat    54 productivității în sectorul serviciilor (PTF)    84 FIGURA 2.15  Diferențele regionale privind FIGURA CA.4.1  Pactul Verde European (PVE)    86 accesul la internet (fix și mobil) sunt FIGURA CA.5.1  Diagrama creșterii verzi    86 semnificative    54 FIGURA 2.16  Investițiile în România (ca procent din PIB) sunt comparabile cu media UE-27 (2019 – 2020), dar nevoile sunt mult mai mari    55 LISTA TABELELOR TABELUL MP.1  Rezultate la Nivel Înalt (HLOs) și TABELUL 3.1  Rezultate la Nivel Înalt (HLOs) și priorități   9 priorități    67 TABELUL R.1  Rezultate la Nivel Înalt (HLOs) și priorități    20 MESAJE PRINCIPALE ALE DIAGNOSTICULUI SISTEMATIC DE ȚARĂ PENTRU ROMÂNIA, VERSIUNEA ACTUALIZATĂ Prezentul raport reprezintă o actualizare a primului și invadarea Ucrainei de către Rusia. Rata de creștere Diagnostic Sistematic de Țară (DST) pentru România, economică a României continuă să fie printre cele mai publicat în 2018 și care a identificat un set de prio- mari din UE, accelerând ritmul în care nivelul de trai rități de dezvoltare prin care România poate atinge se apropie de media europeană. Totuși, România ocupă obiectivul dual de dezvoltare: promovarea prosperi- în continuare primul loc din UE în ceea ce privește rata tății în rândul tuturor cetățenilor și reducerea sără- sărăciei. Inegalitatea rămâne, de asemenea, relativ ridi- ciei. Deși diagnosticul din 2018 rămâne, în mare măsură, cată comparativ cu alte țări din UE, existând disparități relevant și astăzi, în ultimii ani mai multe teme emer- majore între regiunile României. gente au rezultat și cresc în importanță, ceea ce a con- dus atât la provocări, cât și la oportunități, în ceea ce În ciuda progreselor vizibile, o serie de constrân- privește atingerea obiectivelor de dezvoltare ale țării geri majore împiedică România să susțină o crește- pe termen mediu și lung. Printre acestea enumerăm re incluzivă și sustenabilă din punct de vedere eco- impactul asupra economiei și a locuitorilor României nomic, care contribuie la protejarea mediului. DST determinat de pandemia de COVID-19 și de invadarea Actualizat grupează aceste constrângeri în șase teme Ucrainei de către Rusia, interesul îndreptat către o dez- ample și interconectate: voltare digitală și verde, precum și accesul la fonduri europene semnificative ca valoare. În plus, provocările • Instituții insuficient dezvoltate și capacitate admi- demografice, instituționale și de guvernanță joacă un nistrativă redusă. rol important în dezvoltarea României. Raportul vali- • Implementare ineficace a politicilor și resurse insu- dează relevanța priorităților identificate în DST 2018, ficiente pentru cheltuieli publice, ceea ce contribuie reanalizează prioritățile de dezvoltare și Rezultatele la la rezultate slabe și inegale în materie de dezvoltare. Nivel Înalt (“High-level outcomes” — HLOs) pe baza noi- • Deficit de lucrători calificați și fricțiuni pe piața mun- lor date existente, stabilind astfel bazele analitice ale cii, care limitează oferta de forță de muncă. viitorului Cadru de Parteneriat de Țară. • Conectivitate de transport scăzută, un sector finan- ciar insuficient dezvoltat și un mediu de afaceri spri- România continuă progresul economic vizibil prin jinit insuficient, care împiedică dezvoltarea secto- creștere economică și convergența veniturilor, rului privat. dar „povestea celor două Românii” persistă. DST • Dificultăți în realizarea tranziției verzi și în atenu- 2018 a descris pe scurt situația generală a dezvoltării area schimbărilor climatice. socio-economice a României prin sintagma Povestea • Reziliență scăzută la dezastre naturale și la efectele celor două Românii: una urbană, dinamică și integrată schimbărilor climatice. în Uniunea Europeană (UE); o alta rurală, săracă și izo- lată. Cinci ani mai târziu, țara a realizat unele progrese DST Actualizat identifică șase Rezultate la Nivel Înalt în vederea soluționării constrângerilor privind creș- care pot accelera progresul României în îndeplinirea terea economică, precum și în ceea ce privește redu- obiectivului dual de dezvoltare. Dacă ar fi realizate cerea sărăciei și a inegalităților, în ciuda mai multor în următorii cinci-zece ani, aceste rezultate ar marca șocuri fără precedent — cum ar fi pandemia de COVID-19 o îmbunătățire a bunăstării populației, în special în 8 rândul celor mai sărace și vulnerabile categorii. Aceste DST Actualizat identifică 17 priorități care contribuie Rezultate la Nivel Înalt fac referire la: la obținerea rezultatelor la nivel înalt și la eliminarea constrângerilor care frânează progresul României. (i) un mediu instituțional și economic previzibil pen- Mai multe dintre priorități pot fi relevante pentru di- tru cetățeni și întreprinderi. ferite Rezultate la Nivel Înalt, acestea fiind complexe (ii) acces egal la servicii publice de înaltă calitate la ni- și interconectate. Tabelul MP.1 conține un rezumat al vel central și local. priorităților și al relevanței acestora pentru diversele (iii) rezultate mai bune pentru toți în ceea ce privește Rezultate la Nivel Înalt. Reformele propuse în DST ac- sănătatea și educația. tualizat sunt aliniate cu cele identificate în DST 2018, (iv) condiții favorabile creșterii numărului și calității dar sunt grupate diferit, pentru a evidenția rolul lor în locurilor de muncă în sectorul privat. creșterea nivelului de trai al populației cât și pentru a (v) atenuarea schimbărilor climatice, pentru ca activita- oferi un rol mai vizibil adaptării la schimbările clima- tea economică să fie sustenabilă în raport cu mediul. tice și reducerii impactului asupra mediului, dată fiind (vi) reziliență la șocuri și adaptare la schimbările cli- importanța tranziției verzi, precum și a fondurilor UE matice, în special pentru gospodăriile vulnerabile. în cadrul priorităților naționale. TABELUL MP.1  Rezultate la Nivel Înalt (HLOs) și priorități Rezultate la nivel înalt Priorități I. Un mediu instituțional și 1. Atenuarea impactului instabilității politice prin adoptarea de priorități și economic previzibil pentru cheltuieli strategice pe termen mediu și lung [HLO2, HLO3, HLO4, HLO5, cetățeni și întreprinderi HLO6] 2. Creșterea încrederii în stat a cetățenilor [HLO2, HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] 3. Asigurarea sustenabilității fiscale [HLO2, HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] II. Acces egal la servicii publice 4. Consolidarea managementului resurselor umane din sectorul public pen- de înaltă calitate, la nivel tru a îmbunătăți prestarea serviciilor publice [HLO1, HLO3, HLO4, HLO5, central și local HLO6] 5. Creșterea eficacității și a eficienței în prestarea de servicii publice la nivel central și local [HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] 6. Îmbunătățirea accesului persoanelor sărace, vulnerabile și din zone rura- le la infrastructură și servicii publice de calitate (de exemplu, în ceea ce privește transporturile, rețeaua digitală, apa și salubritatea, termoficarea, gestionarea deșeurilor solide, asistența și serviciile sociale) [HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] III. Rezultate mai bune pentru 7. Îmbunătățirea rezultatelor în ceea ce privește sănătatea și asigurarea acce- toți în ceea ce privește sului echitabil la serviciile de asistență medicală [HLO4] sănătatea și educația 8. Asigurarea accesului la educație de calitate pentru toți [HLO4] 9. Consolidarea formării de competențe pe tot parcursul vieții, în special în cazul grupurilor vulnerabile [HLO4] IV. Condiții favorabile creșterii 10. Eliminarea deficitelor de la nivelul infrastructurii de transport și al al- numărului și calității locurilor tor tipuri de infrastructură pentru conectivitatea internă și internațională de muncă în sectorul privat [HLO2] 11. Creșterea gradului de intermediere și incluziune financiară [HLO 5, HLO6] 12. Îmbunătățirea concurenței și a inovării pe piață [HLO5, HLO6] Mesaje principale 9 Rezultate la nivel înalt Priorități V. Atenuarea schimbărilor 13. Accelerarea decarbonizării, îmbunătățirea interconexiunilor regionale și climatice, pentru ca asigurarea securității energetice [HLO2] activitatea economică să 14. Reducerea degradării mediului (apă, terenuri, atmosferă) [HLO2] fie sustenabilă în raport cu mediul VI. Reziliență la șocuri și adaptare 15. Intensificarea eforturilor de prevenire/reducere a riscurilor și creșterea gra- la schimbările climatice, în dului de pregătire pentru dezastre naturale, a capacității de răspuns și de special pentru gospodăriile redresare în urma acestora [HLO2] vulnerabile 16. Consolidarea rezilienței financiare la dezastre naturale a sectorului public și privat [HLO2, HLO4] 17. Securizarea resurselor de apă și asigurarea unei mai bune preveniri și pro- tecții împotriva dezastrelor legate de apă [HLO2] Notă: În paranteze se menționează Rezultate la Nivel Înalt, dar cu rol secundar. Mesaje principale 10 MULȚUMIRI Prezentul raport a fost întocmit de o echipă a Grupu- are Internaționale (CFI) și al Agenției Multilaterale lui Băncii Mondiale condusă de Nga Thi Viet Nguyen de Garantare a Investițiilor (MIGA). În continuare și Emilija Timmis (ambele economiști seniori) și for- sunt enumerate principalele persoane care au con- mată din membri din cadrul unităților de Practici tribuit la capitolele cu temă specifică și la notele de Globale ale Băncii Mondiale, al Corporației Financi- fundamentare. Practică globală sau domeniu de soluții multisectorial Membrii echipei Lideri Task Team (echipa operațională) Nga Thi Viet Nguyen și Emilija Timmis Unitatea de Management de Țară Anna Akhalkatsi (Manager de Țară) Operațiuni Corina Mirabela Grigore, Alexandra Călin, Thomas Paulovici, Came- lia Gușescu, Cristian Popa, Eliza Mara Barnea Relații externe Ioana-Alexandra Irimia, Flavius Marusca Creștere economică echitabilă, finanțe Reena Badianni-Magnusson (lider de program) și instituții Finanțe, competitivitate și inovare Lukasz Marek Marc, Bujana Perolli, Pietro Calice, Damian Iwanows- ki, Magda Malec Guvernanță Carolina Rendon, Holly Burduja Macroeconomie, comerț și investiții Emilija Timmis, Cătălin Păuna, Andrei Dospinescu, Mona Prasad, Jorge Pena Sărăcie și echitate Nga Thi Viet Nguyen, Reena Badiani-Magnusson, Irene Hu, George Ștefan, Vlad Nerău Achiziții Elzbieta Sieminska, Tanvir Hossain, Elena Corman, Carmen Călin Dezvoltare umană Rafael E. de Hoyos Navarro (lider de program) Educație Alina Sava Sănătate, nutriție și populație Dorothee Chen, Ana Mercado, Adina Maria-Iorganda, Marcelo Bort- man, Radu Comșa Protecție socială și muncă Victor Sulla, Zohar Ianovici, Adina-Maria Iorganda Dezvoltare durabilă Marc Sadler (lider de program) Agricultură Anatol Gobjila, Jan Nijhoff Mediu și resurse naturale Alexandru Cosmin Buteică, Klas Sender Sustenabilitate socială și incluziune Valerie Morrica, Chifundo Patience Chilera, Irina Costache 11 Practică globală sau domeniu de soluții multisectorial Membrii echipei Mediul urban, gestionarea riscurilor Alanna Simpson, Marcel Ionescu-Heroiu, Carli Bunding-Venter, Zu- de dezastre și terenuri zana Stanton-Geddes, Paul Scott Prettitore, Alexandra Călin, Anda Anica, Andrea Sitarova Apă Chris-Philip Fischer, Amelia Midgley, Ivaylo Hristov Kolev Infrastructură Marc Sadler (lider de program) Dezvoltare digitală Charles Hurpy, András Tamás Torkos Energie și industrii extractive Mariano Gonzalez Serrano, Odile Johnson Naveo Finanțare și garanții pentru in- Zhengjia Meng frastructură Transporturi Nadia Badea, Grégoire Gauthier, Alexandru Damian Corporația Financiară Internațională Ary Naim (manager de țară), Cristian Nacu, Aimilios Chatzinikola- ou, Mariya Stankeva Hake Agenția Multilaterală de Garantare a Olga Sclovscaia, Olanrewaju Malik Kassim, Gianfilippo Carboni, Investițiilor Susan Josefina Vasquez Plasencia Echipa dorește să mulțumească Alexandrei Călin, senior) și altor colegi pentru observațiile lor pertinente. Cameliei Gușescu, Corinei Mirabela Grigore și Ioanei- Raportul a fost editat de Marcello Arrigo. Alexandra Irimia pentru sprijinul lor. Echipa este recunoscătoare autorităților publice din Acest diagnostic a fost realizat sub îndrumarea generală România pentru colaborarea excelentă în perioada ela- a Gallinei Andronova Vincelette (Director pentru regi- borării prezentului raport. De asemenea, echipa dorește unea UE), a Annei Akhalkatsi (Manager de Țară), a lui să-și exprime recunoștința pentru eforturile deosebite Ary Naim (Director Regional CFI), al lui Salman Zaidi depuse de Ministerul Finanțelor pentru a asigura revi- (Manager de Sector) și a Jasminei Chakeri (Manager zuirea aprofundată a raportului și consolidarea feed- de Sector). Echipa a primit consiliere și sprijin de la backului primit din partea altor instituții și agenții ale Reena Badianni-Magnusson (lider de program, Banca Guvernului României. Mondială), Rafael E. de Hoyos Navarro (lider de pro- gram, Banca Mondială), Andrea Liverani (lider de pro- Actualul DST reflectă opiniile unei mari varietăți de gram, Banca Mondială) și Marc Sadler (lider de program, reprezentanți ai societății din România, care au oferit Banca Mondială). De asemenea, echipa a beneficiat feedback în cadrul unui proces amplu de consultare, de îndrumare și feedback din partea echipei centrale bazat pe metode calitative și cantitative. Pe parcursul pentru DST: Alexandru Cojocaru (economist senior) și anului 2022, Banca Mondială a organizat peste 50 de Samuel Freije-Rodriguez (economist principal), precum sesiuni de consultare cu prezență fizică la București, și din partea echipei de politici operaționale și servicii precum și în alte municipii mari și în localități mai mici de țară: Michael Geiger (consilier economic), Kamer din România. Acestea au cuprins interviuri semi struc- Karakurum Ozdemir (economist senior) și Karima Saleh turate, mese rotunde, consultări de tip “Town Hall” și (ofițer senior operațiuni). Echipa mulțumește lui Donato vizite pe teren. La consultări au participat peste 500 de Rosa, lui Lars M. Sondergaard, Emiliei Skrok (toți de reprezentanți ai sectorului public — inclusiv ai economiști principali), lui Yeon Soo Kim (economist administrației centrale și locale, ai Parlamentului, ai Mulțumiri 12 Președinției și ai Băncii Naționale a României — pre- întrebări deschise. Chestionarul a fost publicat pe o cum și ai sectorului privat, ai mediului academic, ai pagină web dedicată procesului de consultare și inti- mediului diplomatic, ai organizațiilor societății civile, tulată „Consultări: Diagnosticul Sistematic de Țară în ai instituțiilor financiare internaționale și ai agenți- România”. Chestionarul a fost deschis publicului în peri- ilor ONU. O sesiune adițională de consultări a avut oada 9 septembrie – 9 octombrie 2022. Chestionarul a loc în noiembrie 2022, în Bruxelles, Belgia. În cadrul fost promovat pe larg prin canalele de comunicare acesteia, echipa Băncii Mondiale s-a întâlnit cu ONG- externă ale Băncii Mondiale și cu ocazia întâlnirilor uri, Think Tanks, fundații și reprezentanți ai Comisiei fizice dintre echipele Băncii Mondiale și părțile inte- Europene și ai Reprezentanței Permanente a României resate. Majoritatea opiniilor culese prin acest proces pe lângă UE. În plus, peste 1200 de cetățeni români și-au amplu de consultare au validat constatările DST și au împărtășit opiniile printr-un chestionar online com- ajutat la calibrarea raportului, astfel încât acesta să pus din întrebări cu variante multiple de răspuns și reflecte cat mai bine realitatea din teren. Mulțumiri 13 ACRONIME/ABREVIERI AMP Asistență Medicală Primară IMAL Indicele mediului de afaceri la nivel local ANAF Agenția Națională de Administrare Fiscală IMM Întreprinderi mici și mijlocii ANAR Administrația Națională „Apele Române” INS Institutul Național de Statistică ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței IPL Indicele de performanță logistică de Muncă IPT Învățământ profesional și tehnic ANRSC Autoritatea Națională de Reglementare ISD Investiții străine directe pentru Serviciile Comunitare de Utilități IT Tehnologia informației Publice IVPF Impozit pe venitul persoanelor fizice ATM Bancomat LULUCF Exploatarea terenurilor, schimbarea BEI Banca Europeană de Investiții destinației terenurilor și silvicultură BNR Banca Națională a României MIGA Agenția Multilaterală de Garantare a C&D Cercetare și dezvoltare Investițiilor C&I Cercetare și inovare MIMM Microîntreprinderi și întreprinderi mici și CC Curtea de Conturi a României mijlocii CCDR Raportul de Țară privind Clima și MIP Managementul Investițiilor Publice Dezvoltarea MRD Managementul riscului în caz de dezastre CFI Corporația Financiară Internațională MRU Managementul resurselor umane CFM Cadrul Financiar Multianual NEET Persoană neîncadrată profesional și care nu CG Centrul Guvernului urmează niciun program educațional sau de CGA Evaluarea țării dintr-o perspectivă de gen formare CNAIR Compania Națională de Administrare a NGEU Next Generation EU Infrastructurii Rutiere NUTS Nomenclatorul comun al Unităților CPSD Diagnosticul de Țară al Sectorului Privat Teritoriale de Statistică DST Diagnostic Sistematic de Țară OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare EAC Europa și Asia Centrală Economică EAPI Indicele de performanță a arhitecturii OMS Organizația Mondială a Sănătății energetice PAC Politica Agricolă Comună ECEC Educație și îngrijire timpurie PIB Produsul intern brut EFP Educație și formare profesională PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență EFPC Educație și formare profesională continuă POS Terminal de plată EFPI Educație și formare profesională inițială PPC Paritatea puterii de cumpărare FESI Fondurile Structurale și de Investiții PPP Parteneriat public-privat Europene PSF Persoane strămutate forțat FMI Fondul Monetar Internațional PSI Plan Strategic Instituțional FNUASS Fondul Național Unic de Asigurări Sociale PTF Productivitatea totală a factorilor de Sănătate PVE Pactul Verde European FSF Furnizori de servicii financiare REP Raport economic periodic GES Gaz cu efect de seră RPP Reglementarea piețelor de produse GR Guvernul României RU Resurse umane HLO Rezultat de nivel înalt (RNÎ) SIIGF Sistem informatic integrat de gestiune ICS Întreprindere cu capital de stat financiară IDM Indicatori de dezvoltare mondială SILC Statistici referitoare la venit și la condițiile IFN Instituție financiară nebancară de viață 14 TEN-T Rețeaua transeuropeană de transport UNHCR Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite TIC Tehnologia informației și comunicațiilor pentru Refugiați TVA Taxa pe valoare adăugată VE Vehicul electric UE Uniunea Europeană VNB Venitul național brut UMT Unitatea de management de țară ZUF Zonă urbană funcțională Acronime/abrevieri 15 REZUMAT Context și tendințe emergente privință state membre cu venituri medii similare sau mai mici pe cap de locuitor — cum ar fi Bulgaria, Croația, Creșterea economică a României continuă să fie prin- Ungaria și Polonia. tre cele mai ridicate din UE, sprijinind convergența nivelului de trai cu media UE. Cu o creștere economică Inegalitatea rămâne, de asemenea, relativ ridicată în anuală medie de 3,8 % în ultimele două decenii, nive- România, comparativ cu alte țări din UE, caracteriza- lul de trai al românilor1 a crescut de peste două ori, de tă prin disparități spațiale majore. Cu un coeficient la 12 179 USD în 2000 la 30 777 USD în 2021. Venitul pe Gini al venitului disponibil echivalent de 34,3 în 2021, cap de locuitor al României (exprimat ca PPC) a cres- România se află pe locul patru în UE ca nivel al inegali- cut de la 26,4 % din media UE în 2000 la 74,2 % în 2021. tății veniturilor. Aproximativ 70 % din populația săra- De la DST 2018 — pe care documentul de față îl actu- că a țării trăiește în mediul rural. În toate domeniile se alizează — creșterea economică a României a demon- constată disparități acute între mediul rural și cel ur- strat o reziliență semnificativă în fața pandemiei de ban — de la calitatea și disponibilitatea infrastructurii COVID-19, a invadării Ucrainei de către Rusia și a altor de transport și a serviciilor publice până la reziliența șocuri economice. în fața dezastrelor naturale și a schimbărilor climati- ce. Din cauza deficiențelor de infrastructură și de furni- Creșterea economică se reflectă pintr-o reducere im- zare a serviciilor în mediul rural, în 2020, România era presionantă a sărăciei, dar rata sărăciei din România singura țară din UE fără acces universal la apă curentă. rămâne cea mai ridicată din UE. În perioada 2014 – 2019, ponderea românilor care trăiau sub pragul sărăciei sta- „Povestea celor două Românii” persistă. DST 2018 a bilit pentru economiile cu venituri medii ridicate (având descris pe scurt situația generală a dezvoltării socioe- venituri de sub 6,85 USD/zi exprimate ca PPC 2017) a scă- conomice a României prin sintagma Povestea celor două zut rapid de la 30,0 % la 11,3 %, pe fondul existenței unor Românii: una urbană, dinamică și integrată în UE; o alta piețe puternice ale forței de muncă atât pe plan intern, rurală, săracă și izolată. Cinci ani mai târziu, țara a rea- cât și la nivelul UE. O mare parte din reducerea sărăciei lizat unele progrese în soluționarea constrângerilor pri- s-a datorat creșterii veniturilor din muncă și din pensii vind creșterea economică, precum și înspre reducerea ca urmare a reformelor fis- sărăciei și a inegalităților, deși a trebuit să facă față cale și celor legate de sala- mai multor șocuri fără precedent — cum ar fi pande- riul minim și de pensii, cu mia de COVID-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia. toate că aceste măsuri au Persistă însă diferențe de dezvoltare majore între zonele pus, totodată, presiuni tot urbane și cele rurale. Vor fi necesare eforturi semnifi- mai mari asupra buge- cative pentru a îmbunătăți substanțial rezultatele pen- tului public. Impactul tru cetățeni și întreprinderi din toate grupele de venit economic recent al și din toate regiunile, astfel încât România să ajungă la pandemiei, efectul nivelul standardelor europene. său semnificativ asu- pra capitalului uman Pentru a continua trendul de convergență a venitu- și criza costului vie- rilor și reducere a sărăciei, creșterea viitoare va tre- ții au afectat în mod bui să fie sustenabilă din punct de vedere economic disproporționat și al mediului, având în vedere mai ales estomparea segmentele efectelor de bază favorabile. Creșterea economică a mai vulne- României, deși rapidă, în medie, a fost până acum vola- rabile ale tilă, s-a bazat în principal pe consum și a fost însoțită populați- de externalități majore de mediu — cum ar fi nivelurile ei și frânează ridicate de poluare atmosferică în zonele urbane. În progresele înregistrate în direcția reducerii sărăciei. În plus, constrângerile de pe partea ofertei, identificate în prezent, rata sărăciei din România continuă să fie, de DST 2018, continuă să fie un obstacol pentru potențialul departe, cea mai ridicată din UE, depășind în această României. Efectul de creștere a productivității rezultat Rezumat 17 din reformele care au urmat aderării la UE s-a diminuat care riscă să fie lăsate în urmă. Sunt disponibile nive- și ar avea nevoie de un impuls revigorant. În continu- luri fără precedent de finanțare din partea UE pentru a are, principalele constrângeri transversale care împie- ajuta țara să contracareze riscurile și totodată să valori- dică creșterea productivității și prestarea unor servicii fice oportunitățile, însă pentru ca ele să fie utilizate efi- publice mai bune sunt legate de guvernanță și de cali- cient va fi nevoie de o capacitate instituțională mai mare. tatea instituțiilor. Având perspective reduse de a bene- ficia semnificativ de pe urma creșterii economice și de îmbunătățire a nivelului de trai conform pregătirii lor, Constrângeri majore pentru creștere mulți români — în special cei cu competențe care ar fi sustenabilă și prosperitate putut ajuta țara să progreseze — au plecat să caute opor- tunități economice în străinătate. În consecință, emigra- Instituțiile insuficient dezvoltate și capacitatea ad- rea, caracteristicile de bază ale pieței muncii și deficitul ministrativă redusă continuă să se numere printre de competențe afectează din ce în ce mai mult cantita- principalele constrângeri existente. Instituțiile pu- tea și calitatea forței de muncă, precum și productivi- blice ineficiente, capacitatea relativ scăzută a servi- tatea. Creșterile salariale sunt corelate insuficient cu ciilor publice și volatilitatea politică — inclusiv desele creșterea productivității muncii și, prin urmare, con- reorganizări guvernamentale motivate politic — sunt tribuie mai puțin decât ar putea la reducerea sărăciei. În o piedică în calea furnizării serviciilor publice și înce- pofida celor peste 15 ani de apartenență la UE, deficien- tinesc ritmul reformelor. Realizarea reformelor cheie țele de infrastructură rămân ridicate în raport cu nive- ale administrației publice a avut de suferit din cauza lul veniturilor României, ceea ce limitează investițiile planificării limitate și a schimbării priorităților poli- private și productivitatea în anumite sectoare esenți- tice. Încrederea relativ scăzută în stat și în capacitatea ale. Toți acești factori pot să frâneze creșterea viitoare instituțiilor publice de a presta servicii poate descura- a țării, care se confruntă cu provocarea combinată de a ja implicarea civică a populației în politică și poate îm- deveni mai sustenabilă din punct de vedere economic și piedica în continuare realizarea de progrese. al mediului, mai incluzivă și mai rezilientă în fața dez- astrelor și a schimbărilor climatice. Implementarea suboptimală a politicilor și insuficien- ța resurselor alocate cheltuielilor publice contribuie Dezvoltarea socioeconomică a României în următo- la apariția unor rezultate slabe și inegale în materie rii cinci-zece ani va depinde de valorificarea oportu- de dezvoltare. Slaba coordonare la nivelul guvernării nităților de creștere sustenabilă și creare de locuri de și corelarea insuficientă între prioritățile și investițiile muncă, simultan cu gestionarea riscurilor care ar putea strategice subminează capacitatea României de a absor- agrava inegalitățile și constrângerile existente. Două bi fonduri UE și de a oferi servicii publice mai bune. De șocuri provocate de evenimente externe, ale căror efecte asemenea, alocarea bugetară insuficientă și ineficiența negative se resimt încă — efectul traumatic al pandemiei cheltuielilor în domeniul sănătății și al învățământu- de COVID-19 și repercusiunile invadării Ucrainei de către lui duc la rezultate slabe în raport cu alte țări ale UE în Rusia — vor necesita intervenții politice continue care ceea ce privește capitalul uman. În plus, grupurile să- să atenueze impactul lor asupra celor mai vulnerabili. race și vulnerabile, cum ar fi cele din comunitățile de Îndeosebi, invadarea Ucrainei de către Rusia — pe lângă romi și din zonele rurale, suferă de lipsuri majore în faptul că a provocat îngrijorări pentru securitate și o criză ceea ce privește asigurarea serviciilor sociale și a ser- umanitară — este însoțită de considerente de securitate viciilor de infrastructură — cum ar fi aprovizionarea energetică și de presiuni recesioniste, accelerând în ace- cu apă, salubritatea, transporturile și energia. În plus, lași timp criza costului vieții. În ceea ce privește oportu- sistemul de prestații sociale se confruntă cu probleme nitățile, dubla tranziție verde și digitală care are loc pe fundamentale legate de sprijinirea segmentelor de po- tot cuprinsul UE are potențialul de a stimula productivi- pulație sărace și vulnerabile. În România, cheltuielile tatea și sustenabilitatea din punctul de vedere al mediu- cu prestațiile sociale sunt sub media UE, programele lui, însă necesită investiții substanțiale și eficiente, pre- de asistență socială acordate în funcție de resurse au cum și măsuri de politică bine gândite care să atenueze o acoperire limitată, iar impactul transferurilor socia- impactul dublei tranziții asupra persoanelor vulnerabile le asupra reducerii sărăciei este cel mai scăzut din UE. Rezumat 18 Deficitul de lucrători calificați și alte fricțiuni de la o mare varietate de dezastre geofizice și induse de pe piața muncii limitează oferta de forță de muncă. schimbările climatice — de exemplu cutremure, inunda- Populația activă a României este în scădere — în mare ții și secete –, precum și la epidemii și accidente tehno- parte din cauza emigrației și a ratei scăzute de parti- logice. Ca mențiune specială, schimbările climatice exa- cipare pe piața muncii –, ceea ce reduce oferta de for- cerbează riscul de dezastre hidro-climatice, dar țara este ță de muncă și deci creșterea economică potențială. încă prea puțin pregătită să se adapteze la ele. Acestea Alături de exodul creierelor, ineficiențele din sistemul au potențialul de a provoca daune activelor naturale, de învățământ, atitudinile nefavorabile față de învăța- fizice și umane care pot limita semnificativ creșterea rea pe tot parcursul vieții, ineficiența formării profe- economică, adâncind în același timp inegalitățile, deoa- sionale și a politicilor active privind piața muncii ca- rece județele mai sărace din România sunt afectate în uzează deficite de competențe și neconcordanțe între mod disproporționat de riscul de dezastre. acestea și cererea pieței, reducând capacitatea de ino- vare, precum și potențialul de creștere și de obținere de Ca membră a Uniunii Europene, România s-a anga- venituri. Inegalitatea care rezultă din lacunele în ma- jat să facă față cu brio provocării de a atenua schim- terie de competențe și din lipsurile cu caracter mai ge- bările climatice și de a realiza tranziția verde, înde- neral de pe piața muncii riscă să se extindă ca urmare plinindu-și în același timp obiectivele de dezvoltare. a dublei tranziții verzi și digitale, care vor determina România este semnatară a Pactului verde european și o creștere puternică a cererii pentru o forță de muncă s-a angajat să îndeplinească cele două obiective esen- înalt-calificată. țiale ale acestuia: (i) reducerea până în 2030 a emisii- lor nete de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puțin 55 % Conectivitatea scăzută, sectorul financiar insuficient față de nivelurile din 1990 („Fit for 55”); și (ii) obținerea dezvoltat, concurența și inovarea limitate și mediul a zero emisii nete de GES până în 2050 („Neutralitatea de afaceri nepropice împiedică dezvoltarea sectorului emisiilor de dioxid de carbon”). Îndeplinirea acestor privat. Lacunele în materie de infrastructură — cauzate obiective supranaționale ambițioase, într-un timp atât în mare parte de investițiile publice ineficiente, care își de scurt, necesită măsuri semnificative și politici pu- au rădăcinile în slăbiciunile instituționale — împiedică blice la nivel național, în special în principalele sectoa- dezvoltarea sectorului privat atât la nivel național, cât și re poluante, cum sunt cel al energiei, al transporturi- (mai ales) în regiunile care au rămas în urmă din punct lor, industria și agricultura. Tranziția verde reprezintă de vedere economic. Piețele financiare subdezvoltate și ocazia de a plasa creșterea economică a României pe lipsa de capacitate în sectorul public limitează absorb- un drum sustenabil din punctul de vedere al mediului ția unor fonduri europene substanțiale și împiedică sec- și de a crește competitivitatea țării în Europa și glo- torul privat să se dezvolte și să vină cu soluții. În plus, bal. Este de așteptat ca zonele urbane, datorită con- firmele românești nu reușesc să inoveze la fel de mult centrației de locuitori și de activități economice, să fie ca firmele din UE în ceea ce privește produsele și pro- primele care vor îmbrățișa modelul de dezvoltare ver- cesele, marketingul și structura organizațională, chel- de, rezilient și incluziv. Pe de altă parte, în pofida be- tuiesc mai puțin pentru cercetare și dezvoltare, depun neficiilor pe termen lung pe care ar urma să le aducă mai puține cereri de brevete și sunt mai puțin pregătite în ansamblu — de exemplu prin îmbunătățirea calită- în domeniul TIC. Nu în ultimul rând, mediul de afaceri ții aerului și reducerea numărului de decese prematu- este adesea imprevizibil, suprareglementat și nu favo- re cauzate de poluarea atmosferică, tranziția ar putea rizează inovarea și concurența. adânci anumite inegalități existente între regiuni și niveluri de venit, necesitând politici publice specifice România rămâne deosebit de vulnerabilă la dezastre pentru a asigura o tranziție echitabilă și a atenua im- naturale și la schimbările climatice. Deși România a pactul acesteia asupra celor afectați. Având în vedere făcut eforturi semnificative în ultimul deceniu pentru abordarea pe termen lung și provocările multisectori- a-și consolida cadrul instituțional pentru răspunsul în ale ale tranziției verzi, precum și efortul de a pune în caz de dezastre, mai sunt multe de făcut pentru a dimi- aplicare o agendă de dezvoltare economică favorabilă nua riscul de dezastre și pentru a se adapta la schimbă- incluziunii, consolidarea instituțională pe scară largă rile climatice. România este în continuare vulnerabilă va avea o importanță capitală. Rezumat 19 O cale de urmat pentru România principala lecție învățată din DST 2018: în pofida creș- terii economice impresionante, realizarea prosperită- Prezentul DST identifică șase Rezultate la Nivel Înalt ții pentru toți cetățenii și a unei bunăstări sustenabile (HLOs) care pot accelera realizarea în România a celor vor rămâne o realitate greu de atins dacă România nu două obiective: promovarea prosperității în rândul își va rezolva problemele de guvernanță. tuturor cetățenilor și reducerea sărăciei. Dacă ar fi realizate în următorii cinci-zece ani, aceste rezultate Acest DST Actualizat identifică 17 priorități care con- ar marca o îmbunătățire a bunăstării populației, în spe- tribuie la obținerea Rezultatelor la Nivel Înalt și la cial a persoanelor celor mai sărace și mai vulnerabile. eliminarea constrângerilor care frânează parcursul Rezultatele la Nivel Înalt sunt următoarele: (i) un mediu României. În tabelul R.1 este prezentat un rezumat al instituțional și economic previzibil pentru cetățeni și priorităților și al relevanței acestora pentru diversele întreprinderi; (ii) acces egal la servicii publice de înaltă HLOs. Reformele propuse în DST Actualizat le urmează calitate la nivel central și local; (iii) rezultate mai bune pe cele identificate în DST 2018, dar sunt grupate dife- pentru toți în ceea ce privește sănătatea și educația; rit, pentru a evidenția rolul pe care îl au în creșterea (iv) condiții favorabile creșterii numărului și calită- nivelului de trai al populației și pentru a da un rol mai ții locurilor de muncă în sectorul privat; (v) atenuarea vizibil priorităților emergente — în special atenuării schimbărilor climatice, pentru ca activitatea econo- schimbărilor climatice și adaptării la acestea, având în mică să fie sustenabilă în raport cu mediul; și (vi) rezi- vedere importanța tranziției verzi (și a fondurilor UE liență la șocuri și adaptare la schimbările climatice, în aferente) în cadrul obiectivelor de politică naționale și special pentru gospodăriile vulnerabile. Multe dintre ale Uniunii Europene. Fiecare prioritate contribuie la obiective sunt interconectate, însă HLO1 — un mediu progresul către unul sau mai multe HLOs, corespon- instituțional și economic previzibil pentru cetățeni și dențele dintre priorități și obiective fiind prezentate întreprinderi — este obiectivul transversal. Se repetă în tabelul R.1. TABELUL R.1  Rezultate la Nivel Înalt (HLOs) și priorități Rezultate la Nivel Înalt (HLOs) Priorități I. Un mediu instituțional și eco- 1. Atenuarea impactului instabilității politice prin stabilirea de priorități stra- nomic previzibil pentru cetă- tegice și în materie de cheltuieli pe termen mediu și lung [HLO2, HLO3, țeni și întreprinderi HLO4, HLO5, HLO6] 2. Creșterea încrederii în stat a cetățenilor [HLO2, HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] 3. Asigurarea sustenabilității fiscale [HLO2, HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] II. Acces egal la servicii publice 4. Consolidarea gestionării resurselor umane din sectorul public pentru a îm- de înaltă calitate la nivel cen- bunătăți prestarea serviciilor publice [HLO1, HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] tral și local 5. Creșterea eficacității și a eficienței în prestarea de servicii publice la nivel central și local [HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] 6. Îmbunătățirea accesului persoanelor sărace, vulnerabile și din zone rura- le la infrastructură și servicii publice de calitate (de exemplu în ceea ce pri- vește transporturile, rețeaua digitală, apa și salubritatea, termoficarea, ges- tionarea deșeurilor solide, prestațiile sociale și serviciile sociale) [HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] III. Rezultate mai bune pentru 7. Îmbunătățirea rezultatelor în ceea ce privește sănătatea și asigurarea acce- toți în ceea ce privește sănăta- sului echitabil la serviciile de asistență medicală [HLO4] tea și educația 8. Asigurarea accesului la educație de calitate pentru toți [HLO4] 9. Consolidarea formării de competențe pe tot parcursul vieții, în special în cazul grupurilor vulnerabile [HLO4] Rezumat 20 Rezultate la Nivel Înalt (HLOs) Priorități IV. Condiții favorabile creșterii 10. Eliminarea deficitelor de la nivelul infrastructurii de transport și al al- numărului și calității locurilor tor tipuri de infrastructură pentru conectivitatea internă și internațională de muncă în sectorul privat [HLO2] 11. Creșterea gradului de intermediere și incluziune financiară [HLO 5, HLO6] 12. Îmbunătățirea concurenței și a inovării pe piață [HLO5, HLO6] V. Atenuarea schimbărilor clima- 13. Accelerarea decarbonizării, îmbunătățirea interconexiunilor regionale și tice, pentru ca activitatea eco- asigurarea securității energetice [HLO2] nomică să fie sustenabilă în 14. Reducerea degradării mediului (apă, terenuri, atmosferă) [HLO2] raport cu mediul VI. Reziliență la șocuri și adapta- 15. Intensificarea eforturilor de prevenire/reducere a riscurilor și creșterea gra- re la schimbările climatice, în dului de pregătire pentru dezastre naturale, a capacității de răspuns și de special pentru gospodăriile redresare în urma acestora [HLO2] vulnerabile 16. Consolidarea rezilienței financiare la dezastre naturale a sectorului public și privat [HLO2, HLO4] 17. Protejarea securității resurselor de apă și asigurarea unei mai bune preven- ții și protecții împotriva dezastrelor legate de apă [HLO2] Notă: În paranteze se menționează Rezultate la Nivel Înalt, dar cu rol secundar Rezumat 21 1 CONTEXTUL DE ȚARĂ ACTUALIZAT 1.1 EVOLUȚII RECENTE ÎN CEEA CE PRIVEȘTE CREȘTEREA ECONOMICĂ, REDUCEREA SĂRĂCIEI ȘI PROSPERITATEA PENTRU TOȚI CETĂȚENII Creșterea economică a României continuă să fie printre cele mai mari din UE, ceea ce accelerează convergența nivelului de trai. Cu o creștere economică anuală medie de 3,8 % în ultimele două decenii — aproape triplă față de media UE (figura 1.1) –, nivelul de trai (adică PIB-ul real pe cap de locuitor la PPC exprimată în dolari internaționali 2017) a crescut de peste două ori, de la 12 179 USD în 2000 la 30 777 USD în 2021. Venitul pe cap de locuitor al României (exprimat ca PPC) a crescut de la 26,4 % din media UE în 2000 la 74,2 % în 2021 (figura 1.2). În plus, creșterea economică s-a dovedit rezilientă în fața unor șocuri externe fără precedent: România a înregistrat una dintre cele mai reduse contrac- ții economice provocate de COVID-19 din UE, iar redresarea din perioada 2021 – 2022 a fost rapidă și susținută — chiar și în contextul invadării Ucrainei de către Rusia. FIGURA 1.1  Creșterea economică a fost printre cele mai mari din UE ... 6 Rata de creștere a PIBului 5 real (2000–2021) 3.8 4 3 2 1.4 1 0 Fi nda Be a a em a Su ia rt ia O ia Bu urg Sl ria ia UE a Cr ia ia Un u ria Le cia Po ia ov ia m ia Ro ia ia Li nia Is ia lia er ia Es a Au ca Sp 7 d nd ri ț t pr -2 ț Po rec an an lg ed en n h n ân an G gal an n al ar Ita an a st oa ga a to Ce lo to D Fra bo Ci lg la la M ov m m tu u G nl Sl xe Lu Sursa: Calcul realizat de Banca Mondială pe baza datelor Eurostat. Cu toate acestea, creșterea eco- nomică a țării a fost una FIGURA 1.2  ... ceea ce a dus la o convergență dintre cele mai volatile puternică a nivelului de trai cu restul blocului din UE, iar evoluția și european sustenabilitatea aces- 100 (exprimat în paritatea puterii teia ridică semne de Produsul intern brut real pe UE-27=100 cap de locuitor, UE-27=100 90 întrebare. Creșterea de cumpărare (PPS) 80 73 continuă să fie în mare 70 măsură bazată pe con- 60 sum, în timp ce contribuția 50 investițiilor (figura 1.3) și a productivită- 40 ții (figura 1.4) s-a diminuat substanțial, în medie, față 30 de anii premergători aderării la UE. Transformările 20 26 structurale au schimbat ponderea contribuției diver- 20 0 20 01 2002 20 03 2004 20 05 2006 20 07 2008 20 9 200 20 11 2012 20 13 2014 20 15 2016 20 17 2018 20 19 20 0 21 0 0 1 2 selor sectoare la creștere, remarcându-se diminuarea 20 rolului agriculturii și creșterea contribuției servicii- Bulgaria Croația Cehia Polonia România Slovenia lor. Unul dintre principalele sectoare care au contri- buit la creștere este sectorul TIC, al optulea din UE ca Sursa: Eurostat. Contextul de țară actualizat 23 pondere în PIB (6,3 %) în 2021. După cum s-a precizat și în DST 2018, România se află pe o traiectorie de creștere care a fost asociată cu acutizarea dezechilibrelor macroecono- mice. Politica fiscală prociclică și baza limitată a creșterii economice, determinată în principal de consum și de creșterea salariilor în sectorul public, au dus la deficite ge- mene (fiscal și extern) persistente. Politica fiscală, susținută de un grad de impozitare relativ scăzut și de o redistribuire limitată, a avut un rol minor în soluționarea proble- melor României din sfera incluziunii. FIGURA 1.3  Creșterea economică a României FIGURA 1.4  Productivitatea și acumularea de a fost determinată în mare măsură de consumul capital au avut o contribuție pozitivă la creștere, privat în timp ce forța de muncă a avut, în medie, o contribuție negativă 12 10 6 6 8 5 5 Puncte procentuale 6 4 4 Puncte procentuale Puncte procentuale 4 3 3 2 2 2 0 1 1 −2 0 0 −4 −1 −1 −6 2000-2008 2009-2019 2020 2021 EU −2 −2 2000-2021 2002-07 2008-09 2010-19 2020-21 2022-30 Consum privat Consum public Forță de muncă Capital Public Formarea brută de capital fix Exporturi nete Capital Privat PIB potențial Modificări ale stocurilor PIB Productivitatea Totală a Factorilor (TFP) Sursa: Calcul realizat de Banca Mondială pe baza datelor Sursa: Calcule și proiecții ale Băncii Mondiale, Raportul econo- Eurostat. mic periodic pentru UE nr. 8 al Băncii Mondiale (2022). Constrângerile existente din perspectiva ofertei, identificate în DST 2018, continuă să limiteze potențialul României. În continuare, principalele constrângeri transversale care împiedică creșterea productivității și prestarea serviciilor publice sunt legate de guvernanță și de calitatea instituțiilor (a se vedea secțiunile 2.1 și 2.2). Migrația, caracteristicile de bază ale pieței muncii și deficitele de competențe afectează cantitatea, calitatea și productivita- tea forței de muncă (secțiunea 2.3). Creșterea salariilor este corelată insuficient cu creșterea productivității, iar țara se confruntă cu provocări demografice ca urmare a îmbătrânirii, a descreșterii populației și a migrației externe semnificative. În pofida celor peste 15 ani de apartenență la UE și a creșterii nivelului veniturilor, deficiențele de infrastructură rămân ridicate, ceea ce limitează investițiile private și productivitatea în anumite sectoare esen- țiale (secțiunea 2.4). Împreună, toți acești factori au limitat și limitează potențialul de creș- tere al României (figura 1.4). Traiectoria de creștere a țării trebuie să devină mai sustenabilă nu numai din punct de vedere economic, ci și din punct de vedere al mediului (secțiunea 2.5), precum și mai rezilientă în fața dezastrelor și a schimbărilor climatice (secțiunea 2.6). Deși investițiile totale — determinate în principal de sectorul privat — sunt compa- rabile cu media UE, acestea nu acoperă pe deplin nevoile semnificative de investiții ale țării. În perioada 2000 – 2021, România a investit în medie 24,9 % din PIB în fiecare Contextul de țară actualizat 24 an, peste 80 % din totalul investițiilor fiind realizate de sectorul privat. Cu toate acestea, imprevizibilitatea mediului politic și de afaceri, alături de un deficit de forță de muncă cu calificări corespunzătoare, a limitat investițiile pe termen lung2. Deși, pe de o parte, sunt necesare mai multe investiții pentru a accelera convergența cu UE și a depăși cap- cana veniturilor medii3, pe de altă parte, piețele financiare rămân subdezvoltate, ceea ce limitează potențialul de investiții al sectorului privat. Merită menționat că, în peri- oada premergătoare crizei provocate de pandemia de COVID-19, rata netă a investițiilor companiilor româ- FIGURA 1.5  Productivitatea muncii s-a apropiat nești4 era deja de patru ori mai mică decât înainte de de media UE, dar rămâne un decalaj de 33 % criza financiară globală (CFG) din perioada 2008 – 2009. Ponderea firmelor românești care intenționează să își 100 UE-27 2020 = 100 reducă investițiile ca urmare a pandemiei este cea mai 90 mare din UE (38,3 %) potrivit unui sondaj recent al BEI. 80 CFG 70 67 Procent În România, productivitatea muncii a crescut în me- 60 die, dar diferența de producție dintre microîntreprin- 50 48 deri/firmele mici și întreprinderile mijlocii/mari este 40 a doua din UE ca mărime. Productivitatea muncii cres- 30 33 cuse puternic înainte de criza financiară globală, aju- 20 tând țara să reducă decalajul față de UE (figura 1.5), dar 20 5 20 6 20 7 08 20 9 10 20 1 12 20 3 14 20 5 16 20 7 18 20 9 20 21 1 0 1 1 0 1 0 1 0 20 20 20 20 20 20 de atunci și până în prezent a încetinit. O problemă per- 20 20 sistentă (în ciuda progreselor semnificative) este lega- România UE-27 tă de performanța microîntreprinderilor și a firmelor Sursa: Eurostat. Productivitatea muncii pe persoană angajată și mici, în cazul cărora valoarea adăugată pe angajat în oră lucrată (UE27_2020=100). 2019 a fost de 65 % din cea înregistrată în firmele mari5. Companiile cu mai puțin de 50 de angajați reprezintă FIGURA 1.6  S-au înregistrat progrese 98,2 % din firmele românești și asigură aproape jumă- semnificative în ceea ce privește reducerea tate din totalul locurilor de muncă, majoritatea firmelor sărăciei și a inegalităților... mari fiind grupate în regiunea București-Ilfov6. Ca ata- re, reducerea decalajului dintre productivitatea firmelor 40 de dimensiuni diferite ar contribui atât la consolidarea 35 Rata sărăciei (procent) creșterii economice, cât și la temperarea disparități- 30 lor regionale. În caseta A.1 din anexa 1 se oferă o scur- 25 tă analiză a productivității la nivelul firmelor din țară. 20 Creșterea economică solidă a condus la reducerea im- 15 presionantă a sărăciei, dar rata sărăciei din România 10 rămâne cea mai ridicată din UE. În perioada 2014 – 2019, 5 ponderea românilor care trăiau cu mai puțin de 6,85 USD/ 07 08 09 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 zi (PPC 2017) a scăzut rapid de la 30,0 % la 11,3 %, pe fondul 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 existenței unor piețe puternice ale forței de muncă atât pe Sărăcia raportată la pragul internațional al clasei plan intern, cât și în cadrul mai larg al Uniunii Europene de mijloc-superioare (figura 1.6). Cu toate acestea, rata sărăciei rămâne de de- Sărăcia raportată la pragul național al riscului de sărăcie — menținut la nivelul din 2011 parte cea mai ridicată din UE, depășind-o pe cea a unor (15,7 lei la prețurile din 2011) țări cu venituri similare sau mai mici pe cap de locui- Sărăcia raportată la pragul național al riscului tor — de exemplu Bulgaria, Croația, Ungaria și Polonia (fi- de sărăcie (actualizat anual) gura 1.7). După cum s-a subliniat în DST 2018, guvernul are Sursa: Calcul realizat de Banca Mondială pe baza statisticilor UE un rol esențial în atingerea dublului obiectiv de reducere referitoare la venit și la condițiile de viață (SILC) 2008 – 2020. Contextul de țară actualizat 25 a sărăciei și de asigurare a prosperității pentru toți cetățenii. Slaba guvernanță a României rămâne principala constrângere care stă în calea eficacității și a eficienței guvernului, pre- cum și în calea realizării de progrese înspre creșterea economică și reducerea sărăciei (a se vedea secțiunea 2.1 pentru o discuție despre guvernanță și instituții). FIGURA 1.7  ...însă rata sărăciei din România este de departe cea mai mare din UE 12 ROU 10 Rata sărăciei la 6,85 USD pe zi (PPC 2017) 8 BGR (% din populație) 6 GRC 4 ITA ESP HUN LTV HRV LTU 2 EST SVK AUT SWE POL PRT CYP MLT FRA DEU NLD DEN LUX IRL 0 CZE SVN BEL FIN −2 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 Venit Național Brut (VNB) pe cap de locuitor, metoda Atlas (US$) Sursa: Calcul realizat de Banca Mondială pe baza datelor WDI și PIP. Cele mai recente date privind ratele sărăciei din țările UE provin din SILC 2020, cu excepția celor pentru Germania, Franța, Irlanda, Italia și Polonia (date din 2019). Datele privind VNB pe cap de locuitor sunt din 2021. În plus, strategiile care au făcut posibilă în trecut înregistrarea de progrese înspre reducerea sărăciei FIGURA 1.8  Progresele înregistrate în reducerea sunt nesustenabile din punct de vedere structural. sărăciei în perioada 2014 – 2019 s-au datorat O mare parte din reducerea sărăciei înregistrată în creșterii veniturilor din muncă și din pensii perioada 2014 – 2019 a rezultat din creșterea venitu- Cotă taxe rilor din muncă și din pensii (figura 1.8) ca urmare a Raport Adult-echivalent reformelor fiscale și a celor legate de salariul minim Cotă adulți și de pensii. Mai exact, au scăzut cota unică a impo- Cotă angajați zitului pe venitul persoanelor fizice (IVPF), contri- Venituri din muncă buțiile la asigurările sociale și taxa pe valoarea adău- Venituri din gată (TVA), a fost extinsă acoperirea scutirii de IVPF, asistență socială a crescut salariul minim și a fost restructurat siste- Alte venituri mul de pensii, cu efectul combinat că multe gospodă- Venituri din pensii rii au fost scoase din sărăcie. Aceste măsuri au exer- −7 −6 −5 −4 −3 −2 −1 0 1 2 citat însă o presiune tot mai mare asupra bugetului Schimbarea nivelului sărăciei între 2014 și 2019 public, agravând dezechilibrele din cadrul acestuia. Sursa: Calcul realizat de Banca Mondială pe baza datelor EU-SI- În plus, reducerile IVPF și TVA au contribuit la creș- LC 2020 și 2015 (referitoare la anii de venit 2019 și 2014). terea inegalității, deoarece cea mai mare parte a scuti- Notă: Ratele sărăciei se bazează pe pragul riscului de sărăcie ancorat în 2011 pentru a se putea face comparații între valorile rilor fiscale au fost resimțite de gospodăriile din topul înregistrate în timp. Contribuția marginală la modificarea ratei distribuției veniturilor7. sărăciei este exprimată în puncte procentuale. Contextul de țară actualizat 26 Creșterea economică a României nu a fost una incluzivă, deoarece o mare parte dintre persoanele aflate în procentul de 40 % de la baza distribuției veniturilor încă depind de o agricultură de subzistență cu productivitate scăzută. Mulți români săraci nu au avut ni- ciun beneficiu de pe urma dezvoltării puternice a pieței forței de muncă, în fruntea căreia se aflau sectoare înfloritoare precum cel al industriei prelucrătoare, al comerțului și sectorul TIC. În 2020, aproape jumătate dintre adulții din chintila inferioară a distribuției veniturilor nu au lucrat, în timp ce alți 38 % s-au bazat pe agricultu- ra de subzistență (figura 1.9). Agricultura și activitățile co- FIGURA 1.9  Majoritatea românilor din chintilele merciale agricole rămân principalele surse de venit pentru de la baza distribuției veniturilor fie nu lucrează, mulți români săraci din mediul rural, dar productivitatea fie se bazează pe agricultura cu productivitate muncii agricole este cea mai scăzută din UE, iar producti- scăzută vitatea terenurilor (măsurată ca producție pe hectar) este doar cu un loc mai sus în clasament8. Creșterile operate în 100 Proporția gospodăriilor ultimii ani asupra salariului minim au lărgit de asemenea 80 diferențele de venit dintre lucrătorii informali și cei formali. 60 Economia și-a revenit din șocul provocat de pandemie, dar 40 riscurile fiscale și financiare rămân semnificative. România 20 a înregistrat o contracție economică în 2020 de 3,7 %, deși re- cesiunea a fost mai puțin severă decât media din UE și din 0 Q1 Q2 Q3 Q4 Q5 EAC. Redresarea a fost de asemenea rapidă, în 2021 PIB-ul Chintila de venituri real revenind la nivelurile anterioare pandemiei. Cu toate Nu lucrează Agricultură Servicii acestea, criza a provocat creșteri considerabile atât ale defi- Industrii prelucrătoare Construcții citului bugetar9 (9,2 % din PIB în 2020), cât și ale datoriei pu- blice (46,9 % din PIB la sfârșitul anului 2020). Deficitul rămâ- Sursa: Calcul realizat de Banca Mondială pe baza EU-SILC 2020. ne major (la 7,1 % din PIB în 2021) și ar putea împinge datoria publică la 50,2 % din PIB pe termen mediu10, pe fondul creșterii costurilor îndatorării într-un context de inflație ridicată11. La 3,4 %, rata creditelor neperformante din sistemul bancar a ră- mas mică în 2021, însă sectorul nu este imun la riscuri12. Fluxurile de capital au scăzut în 2020, dar și-au revenit și la sfârșitul anului 2021 au ajuns cu mult peste nivelurile anterioare crizei. Criza provocată de pandemia de COVID-19 a afectat în mod disproporționat persoanele să- race și pe cele mai vulnerabile și a fost traumatizantă pentru capitalul uman al României (a se vedea secțiunea 1.3 privind efectul traumatic și secțiunea 2.3 referitoare la compe- tențe). Cei mai afectați de întreruperea lucrului în timpul pandemiei au fost lucrătorii cu venituri mai mici, persoanele cu contracte atipice și femeile. De asemenea, criza ar putea să amplifice diferențele de gen în ceea ce privește rezultatele de pe piața muncii, deoare- ce femeile din România sunt suprareprezentate în sectoarele afectate de pandemie13. În timp, dacă nu va fi gestionat corespunzător, impactul pandemiei ar putea să ducă la adân- cirea sărăciei și a vulnerabilității. În plus, deși scăderea medie a vânzărilor anuale în rân- dul firmelor din România ca urmare a pandemiei și a măsurilor de izolare asociate a fost de 18 %, șocul a afectat în mod disproporționat firmele mai mici, deoarece acestea au avut mai puțin acces la ajutorul public și au adoptat mai lent tehnologiile digitale. Criza pro- vocată de pandemia de COVID-19 ar putea să genereze pierderi grave și în ceea ce privește rezultatele învățării: estimările sugerează că ponderea deja ridicată a elevilor analfabeți funcțional (41 % înainte de pandemie) poate să fi crescut cu până la 10 puncte procentua- le14, afectând astfel disponibilitatea viitoare a competențelor pe piața forței de muncă. În plus, criza a scos în evidență decalajul preexistent între mediul urban și cel rural în ceea Contextul de țară actualizat 27 ce privește accesul la asistență medicală. Spitalelor nu le-a fost deloc ușor să facă față ne- voii suplimentare de servicii medicale generate de pandemie și au înregistrat o scăde- re a nivelului internărilor, în special în rândul pacienților care sufereau de boli cronice. România se confruntă cu provocări semnificative pe termen scurt și mediu. Invadarea Ucrainei de către Rusia și sancțiunile internaționale care au urmat au determinat crește- rea inflației, apariția incertitudinii și perturbarea lanțurilor de aprovizionare, erodând perspectivele de creștere pe termen scurt ale României. Capacitatea țării de a absorbi fon- durile UE va fi esențială pentru o redresare sustenabilă, verde și incluzivă. Investițiile și reformele considerabile prevăzute în cadrul mecanismului de redresare și reziliență al UE, în cadrul financiar multianual pentru perioada 2021 – 2027 și în alte programe finan- țate de UE ar trebui să atenueze parțial impactul ratelor mai mari ale dobânzilor și incer- titudinea asociată investițiilor private. Dacă vor fi puse în aplicare, aceste reforme pot sti- mula în mod semnificativ creșterea economică și pot accelera convergența cu Uniunea Europeană (a se vedea secțiunea 1.3 pentru mai multe detalii despre fondurile UE)15. Din cauza creșterii prețurilor la alimente și la energie și a diminuării remitențelor, procesul de redresare ar putea fi mai lung pentru segmentele de populație vulnerabile. Prelungirea invadării Ucrainei de către Rusia ar putea slăbi semnificativ creșterea economică, accentu- ând sărăcia pe termen scurt. Odată ce redresarea va fi solid înfăptuită, reducerea deficitu- lui bugetar — un pas esențial pentru a preveni o creștere a nivelului datoriei — va necesita reforme care să reducă cheltuielile ineficiente și să consolideze mobilizarea veniturilor. 1.2 POVESTEA CELOR DOUĂ ROMÂNII Dezvoltarea socioeconomică a României din ultima perioadă ilustrează aceeași „poveste a celor două Românii”: una urbană, dinamică și integrată în UE, o alta rurală, săracă și izolată, după cum se ilustrează în DST 2018 (a se vedea caseta A.2 din anexa 1 pentru un rezumat al constatări- FIGURA 1.10  Venitul pe cap de locuitor în lor din DST 2018). Deși România, în ansamblu, este o eco- regiunea București-Ilfov este de departe cel mai nomie cu venituri ridicate16, nivelurile veniturilor variază mare din țară foarte mult pe cuprinsul țării. Pe de o parte, municipiul București și județul Ilfov care îl înconjoară au înregistrat 50 Venit pe cap de locuitor PPS (LCU, mii) o creștere spectaculoasă, aici veniturile pe cap de locui- tor fiind mai mari decât media UE încă din 2007 (figura 40 1.10). Alte orașe mari și dinamice — printre care Brașov, 30 Cluj, Constanța și Timișoara — au devenit de asemenea centre prospere pentru afaceri, inovație și cultură. Pe 20 de altă parte, există zone rurale întinse, în special cele aflate departe de un centru urban dinamic, unde VNB 10 pe cap de locuitor se află la nivelul unei țări cu venituri mici (figura 1.11)17. (Pentru importanța zonelor urbane și 0 a orașelor secundare, a se vedea caseta A.3 din anexa 1). 20 0 20 01 2002 20 03 2004 20 05 20 6 20 07 2008 20 9 200 20 11 2012 20 13 2014 20 15 20 6 20 17 2018 20 19 20 0 0 1 0 1 20 Deși efectele combinate ale impozitelor și cheltuielilor România Nord-Vest Centru sociale contribuie la reducerea substanțială a inegali- Nord-Est Sud-Est Sud-Muntenia Bucuresti-Ilfov Sud-Vest Oltenia Vest tății în România, inegalitatea rămâne relativ mare în comparație cu alte țări ale UE. Cu un coeficient Gini al Sursa: Eurostat, 2022. Contextul de țară actualizat 28 FIGURA 1.11  Deși România este o țară cu venituri mari, zone rurale întinse au statut de economii cu venituri mici Venit național brut Venit mic (<995 USD) Venit mediu inferior (995 USD–3.945 USD) Venit mediu superior (3.946 USD – 12.195 USD) Venit mare (>12.195 USD) Sursa: INS. venitului disponibil echivalent de 34,3 în 2021, România se află pe locul patru în UE ca nivel al inegalității veniturilor, după Bulgaria, Lituania și Letonia. Eforturile de redistribuire prin impozite și cheltuieli sociale sunt relativ mari în România în comparație cu țările în curs de dezvoltare, dar mai mici decât în alte țări din Europa (în România, pensiile contri- buie cel mai mult la reducerea inegalității)18. Inegalitatea veniturilor între grupurile de populație este de aseme- FIGURA 1.12  Persoanele care trăiesc în zone nea ridicată: șomerii, lucrătorii independenți și vârstnicii rurale, șomerii, lucrătorii independenți, vârstnicii care trăiesc singuri sunt semnificativ mai expuși sărăciei și cei cu nivel scăzut de studii înregistrează cea (figura 1.12)19. Contractul social al României se află sub mai mare rată a riscului de sărăcie tensiune din cauza sentimentului tot mai acut de sărăcie și inegalitate larg răspândite: 76 % dintre români consi- Persoane de etnie romă* deră că lipsa drepturilor sociale este o problemă gravă, Persoane cu educație primară iar 59 % consideră că îmbunătățirea nivelului de trai este Șomeri cel mai important element pentru realizarea dezvoltării Liber profesioniști sociale și economice în UE20. Bătrâni care trăiesc singuri Rural Sărăcia este concentrată puternic în zonele rurale, Național unde trăiesc aproximativ 70% dintre persoanele sărace Suburban din România. În zonele rurale, ratele naționale ale ris- Urban cului de sărăcie sunt de aproape șase ori mai mari decât 0 20 40 60 80 100 în orașe (figura 1.12). Disparitățile în ceea ce privește % din populație nivelul de trai sunt mari: în 2019, venitul mediu pe cap Sursa: Calcul realizat de Banca Mondială pe baza statisticilor UE de locuitor în zonele urbane a fost cu peste 60 % mai referitoare la venit și la condițiile de viață 2020; *rata de sărăcie a romilor se bazează pe datele din 2022 ale Agenției pentru Drep- mare decât în zonele rurale — un decalaj accentuat care turi Fundamentale a UE 2022, deci s-ar putea să nu fie pe deplin a rămas aproape nemodificat în ultimul deceniu21. comparabilă cu rata sărăciei naționale bazată pe EU-SILC 2020. Contextul de țară actualizat 29 Decalajul dintre mediul urban și cel rural este vizibil și la nivelul serviciilor publice. În 2020, România era singura țară din UE care nu avea acces universal la apă curentă. Dacă în mediul urban serviciile de alimentare cu apă deservesc aproape 100% din populație, în me- diul rural doar 39% și 15% din populație este racordată la sistemul de alimentare cu apă și, respectiv, la sistemul de FIGURA 1.13  Decalajul dintre mediul urban și cel canalizare (figura 1.13)22. În ceea ce privește infrastructura rural în ceea ce privește accesul la serviciile de de transport, Raportul privind Competitivitatea Globală apă și canalizare de bază este uriaș 2019 arată că, în pofida marilor investiții publice stimu- late de fondurile UE, regiunile României sunt slab inter- Racordat conectate, iar indicele competitivității infrastructurii de la sistemul public de apă transport se află cu mult sub media UE. Reziliența socio- Racordat la sistemul de economică în caz de dezastre și în fața schimbărilor cli- canalizare matice este de asemenea inegală, nivelul de reziliență al Racordat la stații de persoanelor sărace în caz de dezastre situându-se la mai tratare a apei puțin de un sfert din media națională23. 0 20 40 60 80 100 % din populație Inegalitățile uriașe legate de furnizarea serviciilor au ge- Urban Rural nerat decalaje la nivelul rezultatelor în ceea ce privește dezvoltarea umană. 15,2 % din populația din zonele rurale Sursa: Bazele de date INS, 2021 și 2020. raportează nevoi medicale nesatisfăcute, o pondere semni- ficativ mai mare decât în orașe (10,9 %) (figura 1.14). Starea de sănătate variază de la un grup de venituri la altul, cu o prevalență mai mare a bolilor cronice la baza distribuției veniturilor: de exemplu, probabilitatea de hipertensiune arterială este de aproape două ori mai mare în rân- dul persoanelor cele mai sărace (19 %) decât în rândul persoanelor cu un nivel de trai mai ridi- cat (10 %)24. Potrivit Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (2020), 15 % din populația țării nu are asigurare de sănătate, ponderea fiind mai mare în chintilele inferioare ale distribuției veniturilor. Disparitatea rezultatelor educaționale este de asemenea mare: pentru a elimina decalajul de învățare față de colegii lor din București-Ilfov (măsurat prin punctajele armoni- zate obținute la teste), elevii din restul țării ar avea nevoie, în medie, de peste doi ani de șco- larizare suplimentară25. În plus, indicele capitalului uman (ICU) la nivel de județ este de 0,68 în București-Ilfov, dar scade la 0,51 în județul vecin Giurgiu — indicând un decalaj de aproa- pe 20 % între productivitățile potențiale ale copiilor născuți în cele două județe (figura 1.15). FIGURA 1.14  Nevoi nesatisfăcute autodeclarate FIGURA 1.15  Punctajele indicelui capitalului de controale medicale în zonele rurale, uman prezintă o corelație pozitivă cu nivelul de suburbane și urbane, România și UE-27, 2020 urbanizare 0,7 Total București-Ilfov Indicele capitalului uman (HCI) Urban 0,6 Dâmbovița Suburban Rural 0,5 0 2 4 6 8 10 12 14 16 0 10 20 30 40 50 60 70 80 % din populația de peste 16 ani % din populația rurală (0 – 18 ani) UE-27 România Sursa: Banca Mondială (2020). Notă: Mărimea cercurilor reprezintă populația totală (cu vârsta Sursa: Eurostat, 2021. cuprinsă între 0 și 17 ani) din fiecare județ. R² = 0,3022. Contextul de țară actualizat 30 România se află în urma celorlalte țări din regiune în ceea ce privește incluziunea financiară, în special în zonele rurale. Mai mult de 30 % dintre românii adulți nu au un cont bancar (unul dintre cele mai mari procente din UE), în zonele rurale ponderea populației insuficient deservite fiind chiar mai mare26. Infrastructura de plată (de exem- plu bancomatele și terminalele POS) este subdezvoltată, iar serviciile financiare digi- tale, deși în creștere, sunt încă incipiente. În plus, diferențele interne în ceea ce privește oportunitățile de dezvoltare a afacerilor sunt frapante: punctajul înregistrat de București în ceea ce privește indicele mediului de afaceri la nivel local27 este de aproape șapte ori mai mare decât cel al localității cu cel mai mic punctaj, respectiv Vaslui. 1.3 RISCURI ȘI OPORTUNITĂȚI EMERGENTE PENTRU O CREȘTERE ECONOMICĂ SUSTENABILĂ ȘI ECHITABILĂ Dezvoltarea socioeconomică a României în următorii cinci-zece ani va depinde de valorificarea oportunităților de creștere economică și creare de locuri de muncă într-un mod durabil din punct de vedere economic și de mediu, simultan cu gestiona- rea riscurilor care ar putea agrava inegalitățile și constrângerile existente. În primul rând, două șocuri provocate de evenimente externe, ale căror efecte negative se resimt încă — efectul traumatic al pandemiei de COVID-19 și repercusiunile invadării Ucrainei de către Rusia — vor necesita în continuare intervenții politice care să atenueze impac- tul lor asupra celor mai vulnerabili. În al doilea rând, dubla tranziție verde și digitală care are loc pe tot cuprinsul UE are potențialul de a stimula productivitatea și sustena- bilitatea din punct de vedere al mediului, însă necesită investiții substanțiale și efici- ente, precum și măsuri de politică bine gândite pentru a atenua impactul dublei tranziții asupra persoanelor care riscă să rămână în urmă. Sunt disponibile niveluri fără prece- dent de finanțare din partea UE pentru a ajuta țara să se adapteze la aceste evoluții, însă pentru ca ele să fie utilizate eficient va fi nevoie de o capacitate instituțională mai mare. Efectul traumatic al pandemiei de COVID-19 Pandemia de COVID-19 a produs daune economice și sociale persistente. Deși recesiu- nea provocată de pandemie în România a fost una dintre cele mai ușoare din Europa, ea a lăsat totuși urme adânci, în special asupra finanțelor publice și a rezultatelor educați- onale. Sprijinul fiscal acordat gospodăriilor și firmelor, deși limitat în comparație cu alte țări UE, a crescut deficitele fiscale; la rândul său, datoria publică a crescut semnificativ, de la un nivel relativ scăzut în 2019 (35,1 % din PIB) la 48,9 % din PIB în 2021. Înainte de pandemie, rata estimată a analfabetismului funcțional în rândul tinerilor de 15 ani era de 41%; după pandemie, noua rată estimată este de 50 %, cu un impact disproporționat asupra celor deja vulnerabili. În plus, aproape jumătate dintre gospodării semnalează dificultăți financiare crescute, chiar dacă măsurile de izolare au fost eliminate de mult timp, iar economia este în curs de redresare28. Dacă nu vor fi abordate și atenuate, aceste daune pot pune în pericol creșterea economică și incluziunea. Într-un context marcat de creșterea costului îndatorării la nivel global, o da- torie publică mai mare va restrânge marja de manevră bugetară. În același timp, pierderile de învățare întârzie formarea de competențe în rândul tinerilor care vor intra pe piața forței de Contextul de țară actualizat 31 muncă în următorul deceniu și riscă să frâneze potențialul de creștere al României, capacitatea de a beneficia de tranziția verde și progesul în ceea ce privește reducerea inegalității. Motivele de îngrijorare legate de izbucnirea a noi focare de COVID-19 în viitor și de eventuala instituire a unor noi măsuri de izolare nu au dispărut complet, mai ales că rata de vaccinare este printre cele mai scăzute din UE — 42,4 % din populație a primit prima doză (vaccinul fiind practic ne- administrat în multe dintre județele mai sărace), față de media UE de 72,6 % (a se vedea secți- unea 2.2 pentru o discuție mai detaliată despre impactul economic al acestei probleme)29. Difi- cultățile legate de incluziune apărute simultan cu creșterea rapidă a nivelului datoriei eviden- țiază inevitabilitatea consolidării fiscale, dar trebuie găsit un echilibru care să mențină creș- terea economică și să atenueze efectele negative asupra categoriei de populație mai săracă. Impactul invadării Ucrainei de către Rusia Fluxurile de persoane strămutate forțat (PSF) din Ucraina în România au fost majori- tar tranzitorii în 2022, dar necesită încă acțiuni din partea guvernului, având în vedere frecvența și dimensiunea fără precedent a acestor fluxuri. Se estimează că peste un sfert din populația Ucrainei și-a părăsit locuința din 24 februarie 2022 până în prezent, ceea ce face ca aceasta să fie criza refugiaților cu cea mai rapidă acutizare de după Al Doilea Război Mondial. În Europa s-au înregistrat aproximativ 8 milioane de PSF din Ucraina, iar UNHCR estimează că România30 a primit aproape cel mai mare număr dintre acestea (după Polonia), cu peste 3,0 milioane de sosiri, dintre care aproximativ 100 000 se aflau încă în țară în februarie 202331 32. Majoritatea persoanelor strămutate forțat sunt femei și copii, iar mulți suferă de afecțiuni grave sau de dizabilități. O potențială escaladare a ostilităților în Ucraina ar putea crește afluxul de PSF, punând la încercare capacitatea României de a le oferi cazare și generând presiuni suplimentare asupra bugetului. Pe termen mediu, impactul economic al afluxului de PSF va depinde de caracteristicile lor demografice. Dacă rămân în țară și se iau măsuri adecvate pentru a-i ajuta să se integreze și să devină un sprijin pentru comunitățile gazdă, migranții ucraineni ar putea să crească oferta de forță de muncă și să consolideze contribuția muncii la creșterea economică. România se numără printre statele membre cele mai reziliente ale UE pe frontul ener- getic, datorită dependenței reduse de importurile de energie din Rusia și a disponibili- tății surselor interne de gaze. Cu toate acestea, începând din 2019 România este importa- tor net de energie (a se vedea secțiunea 2.5). Țara a stabilit obiective ambițioase pe planul securității energetice, cu scopul de a-și reduce dependența energetică (adică dependența de importurile de energie din afara UE) la 68 % până în 2030, în locul obiectivului de 77 % stabilit anterior în cadrul planului privind energia și clima. Obiectivele de securi- tate energetică sunt aliniate la obiectivele pe termen mediu ale tranziției verzi, deși pe termen scurt ar putea fi necesare măsuri de tranziție care ar duce la creșterea emisiilor. Invadarea Ucrainei de către Rusia a avut drept repercusiuni accelerarea inflației, crearea de presiuni suplimentare asupra bugetului și încetinirea ritmului de creștere economică și de reducere a sărăciei. Cele mai sărace 40 % dintre gospodării cheltuiau deja mai mult de jumă- tate din veniturile lor pe energie, alimente și locuințe înainte de creșterea recentă a inflației, care se va resimți probabil prin scăderea consumului, creșterea sărăciei și apariția îngrijoră- rilor cu privire la securitatea alimentară. Guvernul a intervenit pentru a limita creșterea tari- felor la energie pentru gospodării și firme, însă măsurile (constând în principal în plafonarea Contextul de țară actualizat 32 prețurilor) nu au fost țintite, adăugând la presiunea deja ridicată asupra bugetului și ar putea descuraja adoptarea de unui comportament îndreptat înspre eficiența energetică și econo- misire. Nesiguranța crescută, care descurajează investițiile, combinată cu o încetinire a eco- nomiei europene și a cererii interne, temperează perspectivele de creștere pe termen scurt și face să fie imperios necesare reforme structurale care să stimuleze creșterea pe termen mediu. Tranziția verde În calitate de membru al UE, România este semnatară a Pactului Verde European (PVE), având stabilite obiective de decarbonizare și termene ferme. PVE prevede ambiții regi- onale ridicate referitoare la măsurile de atenuare a schimbărilor climatice și de adap- tare la acestea, evidențiind în același timp necesitatea unei tranziții echitabile. În cen- trul PVE se află obiectivele ferme de: (i) reducere până în 2030 a emisiilor nete de GES cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990 („Fit for 55”); și (ii) obținerea a zero emisii nete de GES până în 2050 („Neutralitatea carbonului”). A se vedea caseta A.4 din anexa 1 pentru o prezentare generală a tranziției verzi. Tranziția verde oferă României ocazia de a-și înscrie creșterea economică pe o traiecto- rie mai sustenabilă din punct de vedere al mediului. În timp ce avuția națională a crescut semnificativ în ultimul deceniu (figura 1.16), capitalul său natural a înregistrat un declin constant (figura 1.17)33. Folosirea eficientă a resurselor are un impact direct asupra pro- ductivității și competitivității. În ultimele două decenii, țările OCDE au reușit din ce în ce mai mult să separe creșterea economică de intensitatea energetică, investind în tehnologii FIGURA 1.16  În timp ce avuția națională per FIGURA 1.17  ...capitalul său natural s-a diminuat capita a României a înregistrat o tendință în timp, fiind nevoie de un model de creștere mai ascendentă susținută... durabil 140 300 120 250 2018 US$ pe cap de locuitor, constant 2018 US$ constant, miliarde 100 200 80 150 60 100 40 50 20 0 0 1995 2000 2005 2010 2015 2018 −20 Paduri, cherestea Păduri, servicii ecosistemice 1995 2000 2005 2010 2015 2018 Mangrove Pescuit Teren cultivat Capital uman Capital produs Zone protejate Pășuni Minerale Active externe nete Capital Natural Energie din combustibili fosili Capital natural Sursa: Calcule bazate pe raportul „Changing Wealth of Nations” Sursa: Calcule bazate pe raportul „Changing Wealth of Nations” al Băncii Mondiale (2021). al Băncii Mondiale (2021). Contextul de țară actualizat 33 eficiente din punct de vedere energetic. Deși România contribuie cu o pondere modestă și în scădere la emisiile de GES ale UE, obținerea neutralității emisiilor de carbon necesită in- vestiții substanțiale și măsuri politice de mai mare anvergură, atât la nivel național, cât și la nivel subnațional (a se vedea secțiunea 2.5). De asemenea, îndeplinirea obiectivelor de de- carbonizare împreună cu obiectivele de dezvoltare ale României va presupune consolida- rea substanțială a instituțiilor și o mai mare concentrare asupra planificării pe termen lung. Tranziția verde prezintă riscuri care pot adânci inegalitățile regionale și ale venitu- rilor, fiind necesare măsuri de politică pentru a-i proteja pe cei afectați și pentru a se asigura că schimbările sunt gestionate într-un mod just și echitabil. Acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice pot afecta în mod disproporționat regiunile în care sunt concentrate activitățile poluante (de exemplu, industria cărbunelui), precum și anumite profesii, competențe sau grupe de venituri ca urmare a schimbărilor structu- rale survenite în economie. Noile industrii mai ecologice pot necesita mobilitatea for- ței de muncă și actualizarea competențelor. Creșterea prețurilor carbonului poate avea un impact în ansamblu pozitiv, dar inegal asupra ocupării forței de muncă și un impact negativ asupra celor săraci34, fiind necesare măsuri compensatorii și politici active pri- vind piața forței de muncă pentru recalificarea forței de muncă afectate. În același timp, riscul tot mai mare de pericole naturale cauzate de schimbările cli- matice face necesară luarea de măsuri de adaptare și consolidare a rezilienței. Așa cum s-a precizat în DST 2018, România riscă să se confrunte cu o diversitate de peri- cole, printre care dezastre naturale (de exemplu cutremure, inundații și secete), epi- demii/pandemii și accidente tehnologice. Temperaturile tot mai ridicate și variabilita- tea crescută a precipitațiilor provoacă inundații și episoade de secetă mai intense și mai frecvente, care afectează aprovizionarea cu apă, agricultura, energia și transporturile. Potențialele daune provocate de dezastrele naturale asupra patrimoniului natural, fizic și uman pot să limiteze creșterea economică, să pună în pericol sustenabilitatea fiscală și să afecteze bunăstarea populației României — în special în județele mai sărace. Și sec- torul financiar este expus puternic la riscurile climatice: aproximativ 50 % din portofo- liul de credite al băncilor din țară este acordat unor companii afectate de tranziție și de riscuri fizice, în special din sectorul agricol. A se vedea secțiunea 2.6 și viitorul raport de țară privind clima și dezvoltarea României (CCDR) pentru o discuție mai detaliată. Digitalizarea Digitalizarea economiei și a serviciilor publice — o prioritate evidențiată de pandemia de COVID-19 — oferă oportunități de creștere a productivității, de creare de noi locuri de muncă și de valorificare a unor lanțuri valorice globale inovatoare. Platformele digitale remodelează relațiile dintre cetățeni și guverne, clienți și întreprinderi, lucră- tori și angajatori. În același timp, digitalizarea are potențialul de a duce la disponibili- zări și pierderi de locuri de muncă, iar persoanele insuficient echipate pentru a benefi- cia de digitalizare rămân și mai mult în urmă. România a rămas în urmă față de restul UE în ceea ce privește digitalizarea.35 Conec- tivitatea digitală este relativ bună și peste media UE, datorită disponibilității largi a re- țelelor fixe în bandă largă de mare capacitate (a se vedea secțiunea 2.4). Media naționa- Contextul de țară actualizat 34 lă ascunde însă mari disparități regionale: deși zonele urbane se bucură de o acoperire de 82 % a serviciilor în bandă largă de mare viteză (peste 30 Mbps), iar 49 % dintre lo- cuințele din România (mai ales în orașe) sunt abonate la bandă largă ultrarapidă (cel puțin 100 Mbps) — a cincea cea mai mare pondere din UE –, zonele rurale au rămas în urmă. În pofida acoperirii relativ extinse a rețelei, utilizarea de către consumatori a ser- viciilor de bandă largă și a serviciilor de internet rămâne printre cele mai scăzute din UE, iar 18 % dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani nu au utilizat nici- odată internetul (față de media UE de 9 %). În plus, cei care folosesc internetul o fac în principal pentru comunicare și divertisment, nu pentru activități educaționale, opera- țiuni bancare online sau activități similare. Per ansamblu, România se află pe ultimul loc în UE conform Indicelui economiei și societății digitale, care reunește o serie de in- dicatori privind competențele digitale, conectivitatea, integrarea tehnologiilor digitale în activitatea economică și serviciile publice digitale36. FIGURA 1.18  România a rămas în urmă față de restul UE în ceea ce privește digitalizarea 70 60 Indicele economiei și societății 50 digitale (DESI), 2021 40 30 20 10 0 em a Su a da er ța Un ția m ia Es rg Sl ria Fr ia Li nia ia Le gia Cr u Irl ia Au ia a a Sl ria m a Lu Sp ta Be a Po cia G ia Bu cia ia O ca lia ug E an and nd ni hi Ro ari i pr U xe an ed n en an al n ân G an al u ar Ita an st ga oa a l re to a to Ce lo bo Ci lg la M ov m tu ov nl rt Fi Po D Capital Uman Conectivitate Integrarea tehnologiilor digitale Servicii Publice Digitale Sursa: DESI Eurostat. Deficitul digital al României riscă să adâncească inegalitatea existentă între regiuni și grupuri de populație, limitând în același timp capacitatea țării de a profita de benefi- ciile digitalizării. Mai puțin de o treime dintre români au cel puțin competențe digitale de bază (față de media UE de 58 %), cu o discrepanță considerabilă între mediul urban și cel rural (a se vedea secțiunea 2.3). Adoptarea tehnologiilor digitale de către firmele românești este considerabil mai mică decât în majoritatea statelor membre ale UE, în special în rândul companiilor mai mici: în 2021, ponderea IMM-urilor cu cel puțin un nivel de bază în materie de intensitate digitală a fost cea mai mică din UE 37. Există și semne de schimbare pozitivă: ponderea firmelor românești care se angajează în comer- țul electronic este egală cu media UE (17,3 %) și a crescut de peste două ori de la începu- tul pandemiei38. Cu toate acestea, deficitul de competențe adecvate reprezintă o pro- blemă. Dintre firmele românești, cele care au adoptat tehnologiile industriei 4.0 (I4.0) Contextul de țară actualizat 35 generează în medie cu 8 % mai multă valoare adăugată pe oră lucrată decât cele care nu au adoptat astfel de tehnologii, dar acest câștig este echivalent cu mai puțin de jumătate din media UE. Amploarea redusă a creșterilor de productivitate în rândul celor care au adoptat I4.0 în România sugerează că penuria de lucrători calificați limitează intensita- tea utilizării acestor tehnologii în comparație cu celelalte țări din regiune. Fondurile UE — creștere în amploare și avansare în noi domenii tematice Pentru a stimula creșterea economică, incluziunea și agenda pentru dezvoltare dura- bilă, România are acces la fonduri europene la o scară fără precedent, care se ridică la aproximativ 37 % din PIB-ul țării, în următorii cinci ani. Alocarea regulată a fondurilor structurale ale UE puse la dispoziție în cadrul financiar multianual (CFM) pentru peri- oada 2021 – 2027, prin intermediul politicilor de coeziune și agricole comune ale blocului comunitar, se ridică la 24 % din PIB-ul României (figura 1.19) — o creștere considerabilă față de cele 16 % din perioada 2014 – 2020 (figura 1.20). În plus, România este eligibilă să pri- mească echivalentul a 13 % din PIB-ul său — una dintre cele mai mari ponderi din UE — din fondurile Instrumentului european de redresare, „Next Generation EU” (distribuite în principal prin Planul Național de Redresare și Reziliență), ca sprijin în vederea redresării post-pandemie, precum și pentru realizarea dublei tranziții digitale și verzi39. Alocarea FIGURA 1.19  În următorii 5 ani și mai mult, FIGURA 1.20  România a avut acces la fonduri finanțarea disponibilă din partea UE va fi practic substanțiale din partea UE în trecut, dar dublă și va acoperi noi domenii tematice, creând nu le-a utilizat pe deplin, parțial din cauza presiuni suplimentare asupra capacității constrângerilor în materie de capacitate 50 50 45 din 45 din fondurile NGEU-alte 40 NGEU-MRR fonduri 40 35 Alocare €1 curentă €29 miliard 35 % PIB (2020) 30 a fondurilor UE CFM miliarde  30 % PIB (2020) 25 2021-2027 25 20 Alocarea anterioară 20 a fondurilor UE CFM 15 2014–2020 €52 Cheltuire efectivă 10 miliarde 15 a fondurilor UE CFM 2014–2020 5 10 €35 0 5 miliarde €20 CFM 2021–2027 NGEU-RRF* NGEU alte miliarde alocări* 0 Alocare CFM Absorpție CFM Sursa: Banca Mondială, pe baza documentelor naționale și ale 2014–2020* 2014–2020** Comisiei Europene. Note: CFM se referă la cadrul financiar multianual al UE și inclu- Sursa: Banca Mondială, pe baza documentelor naționale și ale de alocările din cadrul politicii de coeziune și al politicii agricole Comisiei Europene. comune. „NGEU-MRR” se referă la Mecanismul de redresare și Note: CFM se referă la cadrul financiar multianual al UE și inclu- reziliență din cadrul Next Generation EU (granturi și împrumu- de alocările din cadrul politicii de coeziune și al politicii agricole turi); „NGEU-altele” cuprinde Fondul pentru o tranziție justă și comune. fondurile din cadrul REACT-EU. Legendă: * calculată ca procent din PIB-ul pe 2020, ** în de- Legendă: * calculată ca procent din PIB-ul pe 2020. cembrie 2021. Contextul de țară actualizat 36 pentru acestea din urmă se ridică la 29 de miliarde EUR, din care 14,2 miliarde EUR sub formă de granturi și 14,9 miliarde EUR sub formă de împrumuturi. Alte fonduri sunt dis- ponibile prin REPowerEU, având ca scop creșterea securității energetice, precum și prin instrumente suplimentare. A se vedea caseta A.5 din anexa 1 pentru mai multe detalii. Dacă va reuși să consolideze capacitatea instituțională la nivel național și local de a utiliza eficient aceste fonduri, România va avea șansa să ia avânt pe toate direcțiile de creștere. Cu precădere, România se află într-o poziție favorabilă pentru: (i) a înzestra cetățenii întregii țări cu competențe relevante pentru piața muncii (prin politici active mai bune pentru această piață) și a-și moderniza sistemul de învățământ în consecință; (ii) a modela o infrastructură de bază care să conecteze oamenii la piețe într-un mod sustenabil din punct de vedere al mediului; și (iii) a se concentra pe reforme care au potențialul de a îmbunătăți nu numai calitatea serviciilor (de exemplu, finanțarea ino- vării și digitalizarea serviciilor publice), ci și gradul de incluziune al acestora (de exem- plu, digitalizarea accesului la finanțare pentru a facilita accesul la acestea persoanelor din zonele rurale în care nu există bănci). Rezultatele anterioare ale României în ceea ce privește absorbția și utilizarea fondu- rilor europene evidențiază problemele persistente. În perioada 2014 – 2020, România a fost eligibilă pentru un pachet financiar total de 34,8 miliarde EUR (16 % din PIB-ul anu- lui 2020). Totuși, până la sfârșitul perioadei de programare țara absorbise doar 56,7 % din fondurile care îi fuseseră alocate40, din cauza blocajelor instituționale (de exemplu, capa- citatea redusă, în special la nivel local), a complexității proceselor și a timpului îndelun- gat necesar de obicei pentru finalizarea proiectelor de investiții. Odată cu introducerea atât a unui mecanism nou (în cadrul PNRR, plățile se fac în funcție de rezultate), cât și a unor noi domenii tematice (dubla tranziție digitală și verde și tranziția justă), guvernul va trebui să dezvolte capacitate instituțională suplimentară pentru a duce la bun sfâr- șit atât programele structurale pentru perioada de programare 2021 – 2027, cât și refor- mele și investițiile ambițioase enunțate în PNRR. În cele din urmă, consolidarea bugetu- lui va limita marja de manevră bugetară disponibilă, ceea ce subliniază importanța unei absorbții maxime a fondurilor UE pentru a realiza investiții publice pe termen mediu. Contextul de țară actualizat 37 2 CONSTRÂNGERI CARE FRÂNEAZĂ CREȘTEREA ECONOMICĂ ȘI PROSPE- RITATEA ÎN ROMÂNIA 2.1 INSTITUȚIILE INSUFICIENT DEZVOLTATE ȘI CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ SCĂZUTĂ CONTINUĂ SĂ SE NUMERE PRINTRE PRINCIPALELE CONSTRÂNGERI EXISTENTE Deși este o țară cu venituri mari, cu acces la fonduri europene considerabile, României îi este adesea greu să satisfacă nevoile cetățenilor săi, din cauza slabei guvernanțe și a capacității administrative deficitare. La aproape cinci ani de la DST 2018, povestea celor două Românii persistă, iar decalajul dintre mediul rural și cel urban și discrepan- țele dintre regiuni s-au adâncit. Instituțiile publice insuficient dezvoltate, capacitatea scăzută a serviciilor publice și volatilitatea politică — cu reorganizări guvernamentale frecvente, motivate politic — împiedică furnizarea serviciilor publice și încetinesc rea- lizarea reformelor, având drept rezultat cheltuieli ineficiente, infrastructură și servicii publice inadecvate și inegalitate socială. România a înregistrat unele progrese la nivel subnațional: șapte dintre cele mai mari orașe ale țării se regăsesc în primele zece locuri în clasamentul orașelor cu cea mai rapidă creștere din UE între 2000 și 201941, iar unele administrații locale au reușit să răspundă cu succes nevoilor cetățenilor și să furnizeze servicii publice și investiții de calitate. Unele administrații urbane, mai ales cele din ora- șele mai mari, au reușit să ofere servicii la un nivel satisfăcător pentru cetățeni, precum transportul public, gestionarea deșeurilor solide, întreținerea spațiilor publice, siguranța publică sau locuințele42. De exemplu, peste 90 % dintre respondenții din Cluj-Napoca, Oradea, Alba Iulia, Brașov, Drobeta-Turnu Severin, Timișoara și Sighișoara au declarat că sunt fericiți că trăiesc în orașele respective. Există și orașe mai mici, precum și locali- tăți rurale, care au reușit să furnizeze servicii publice de calitate, dar discrepanțele față de orașele mai mari sunt semnificative, calitatea furnizării serviciilor publice și nivelul de dezvoltare fiind în general mai scăzute. În ultimii ani, România a introdus reforme majore în administrația publică, dar planificarea limitată și prioritățile în continuă schimbare au încetinit implemen- tarea acestora. De la DST 2018 și până în prezent, guvernul a adoptat mai multe ini- țiative importante, printre care introducerea unei funcții strategice pentru coor- donarea interguvernamentală și pentru corelarea strategiilor instituționale cu bugetul, reforme legate de managementul resurselor umane (MRU) pentru profesionalizarea serviciului public, măsuri de digitalizare și reforme de con- solidare a răspunderii instituționale. Cu toate acestea, schimbările frecvente ale conducerii politice au perturbat fazele timpurii ale progresului, uneori ducând chiar la regres. Luptele interne și schimbările din cadrul coaliți- ilor de guvernământ reduc apetitul pentru colaborarea interguverna- mentală, creează vid, demoralizează funcționarii publici și dimi- nuează capacitatea instituțională de realizare a reformelor pe termen mediu și lung. În plus, progresele înspre realizarea reformelor necesare au fost afectate și de nevoia de a redi- recționa resursele guvernamentale pentru a răspunde unor crize urgente și neprevăzute, cum au fost pande- mia de COVID-19 și invadarea Ucrainei de către Rusia. Încrederea scăzută în stat și în capacitatea instituțiilor publice de a furniza servicii frânează și mai mult pro- gresul. Românii au o neîncredere profundă în stat, atât din Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 39 cauza trecutul comunist, cât și, mai recent, din cauza capacității insuficiente de a avansa agenda de reformă și de a oferi servicii publice de calitate. În 2022, 67 % dintre români au declarat că nu au încredere în guvern, procentul lor fiind în general stabil de-a lungul timpului43. 60 % dintre respondenți au evaluat calitatea serviciilor publice ca fiind slabă sau foarte slabă — o rată de nemulțumire dintre cele mai ridicate din UE. Instabilitatea din cadrul guvernului și blocaje politice alimentează percepția că politicienii își urmă- resc cu prioritate interesele proprii în detrimentul celor ale cetățenilor pe care îi repre- zintă; astfel, mai puțin de 15 % dintre români cred că guvernul își va respecta promisiu- nile. PNRR va oferi guvernului un orizont pe termen mediu în care să realizeze reforme majore privind independența sistemului judiciar, statul de drept și combaterea corup- ției, ceea ce, împreună cu inițiativele de consolidare a Curții de Conturi aflate în desfă- șurare, ar putea îmbunătăți transparența și încrederea în rândul cetățenilor. Neîncrederea în stat se află la baza implicării civice scăzute și a răspunsului slab la eforturile de sensibilizare a publicului, inclusiv în ceea ce privește campaniile din domeniul sănătății din timpul pandemiei. În 2020, la alegerile naționale au participat doar 32 % dintre alegătorii eligibili. Percepția persistentă privind corupția larg răspân- dită a golit de sens contractul social al României, problema devenind din ce în ce mai acută ca urmare a pandemiei: în 2021, conform indicelui de percepție a corupției elabo- rat de Transparency International, 48 % dintre români consideră că nivelul corupției s-a agravat între 2020 și 2021 (figura 2.1). Doar jumătate dintre români percep instanțele și judecătorii ca fiind independenți de interesele economice, de guvern și de politicieni44. Lipsa de încredere duce la eșecul campaniilor publice în situații de urgență, după cum a dovedit-o rata scă- FIGURA 2.1  Poziția României în clasamentul zută de vaccinare a românilor împotriva COVID-19. În indicelui de percepție a corupției este una din ciuda eforturilor agresive ale guvernului de a face vac- cele mai slabe din UE cinurile ușor accesibile și a campaniilor permanente de informare a publicului cu privire la eficacitatea și sigu- ranța lor, în România, acoperirea vaccinală este una Danemarca: 88/100 dintre cele mai scăzute din UE (42,4 % din populație Suedia: 85/100 a efectuat schema de vaccinare primară), în anumite Finlanda: 88/100 părți ale țării fiind vaccinați mai puțin de 5 % dintre adulți. Comunicarea informală prin intermediul rețe- lelor sociale a acoperit mesajul campaniilor de sănătate sponsorizate de stat și adesea a răspândit dezinformări. Lipsa unui angajament credibil al sectorului pu- România: 45/100 blic față de reformele pe termen lung este parți- Bulgaria: 42/100 Ungaria: 43/100 al responsabilă pentru încrederea civică scăzută. Remanierile guvernamentale frecvente impactează planurile pe termen lung de consolidare a instituții- lor publice, încurajând în același timp apelarea exce- sivă la ordonanțe de urgență. Sprijinul politic acor- dat reformelor necesare tinde să fie unul nesusținut, cu toate că este nevoie de un sprijin politic puternic până la finalizarea lor și ulterior. Astfel, guvernul este Media UE: 66/100 reticent în a se angaja în politici fiscale anticiclice, ceea ce reduce marja de manevră bugetară disponibilă Sursa: Transparency International, 2021. Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 40 pentru a reacționa la șocurile economice. În plus, con- form Indicatorilor privind Guvernanța Durabilă 2022 FIGURA 2.2  România se situează sub media UE în (Sustainable Governance Indicators: SGI 2022, figu- ceea ce privește calitatea proceselor electorale, ra 2.2), calitatea procesului electoral și a statului de statul de drept, accesul la informații și drepturile drept este mai slabă decât în alte State Membre UE civile (figura 2.2), deși consolidarea acestora reprezintă de Procese Acces la mult timp o prioritate a guvernului. electorale informație 7,4 6,7 Slaba capacitate instituțională și managementul de- 4,0 5,6 ficitar al resurselor umane din instituțiile publice reprezintă o provocare suplimentară în realizarea reformelor. Administrația publică întâmpină difi- cultăți în atragerea, păstrarea și plasarea de funcți- 5,7 4,3 7,2 6,8 onari publici talentați la toate nivelurile de guverna- re. Practicile de MRU în funcția publică din România Drepturi civile și Stat de drept libertăți politice rămân puternic fragmentate și inconsecvente de la o instituție la alta. În plus, clientelismul și patronajul Scor general: 4,9 România 7,0 UE subminează capacitatea sectorului public. Reformele recente din domeniul MRU — cum ar fi noul cod ad- Sursa: Indicatori privind Guvernanța Durabilă 2022, Bertelsmann Stiftung se bazează pe o combinație de expertize calitative și ministrativ care a intrat în vigoare în 2019, adopta- date cantitative extrase din surse oficiale, cum ar fi Banca Mon- rea unui nou model de recrutare în funcția publică în dială, FMI, OCDE și Forumul Economic Mondial. 2020 și includerea concursului național de recrutare în PNRR — sunt semnele unui angajament al guvernului de a profesionaliza funcția pu- blică. Totuși, implementarea acestor reforme se află într-un stadiu incipient, iar im- pactul acestora rămâne de văzut. Transformarea digitală ar putea oferi ocazia de a transforma furnizarea de servicii și de a spori încrederea cetățenilor. Birocrația din România, „cultura hârtiei” și cadrul de reglementare învechit au dus la servicii guvernamentale ineficiente, care pun o povară grea asupra cetățenilor și întreprinderilor. Transformarea digitală poate spori accesibilitatea, calitatea și eficiența serviciilor publice, reducând costurile tranzacțio- nale (atât de timp, cât și de bani) suportate de utilizatorii interni, precum și de bene- ficiarii serviciilor publice. O transformare digitală eficientă încurajează de asemenea transparența, deoarece oferă acces la mai multe informații și consolidează încrederea în instituțiile publice. Guvernul a evidențiat transformarea digitală ca fiind o priori- tate principală în PNRR și în Programul de Guvernare 2021 – 2024, în special în ceea ce privește implementarea și migrarea serviciilor publice prioritare către infrastructura de Cloud Guvernamental. Pandemia de COVID-19 a evidențiat multe dintre problemele persistente ale guver- nanței, precum și urgența transformării digitale. În timpul perioadei de limitare a mișcării persoanelor, instituțiile publice și-au ajustat urgent metodele de lucru și au adoptat soluții tehnologice care să asigure furnizarea serviciilor critice, dar s-au con- fruntat cu probleme de continuitate în privința lucrului de la distanță și a accesării datelor. Cetățenilor le era imposibil să obțină acces la anumite servicii publice critice fără a încălca orientările privind sănătatea, din cauza lipsei serviciilor online dar și a necesității de a prezenta documente fizice. Deși România se bucură de o conectivitate foarte bună, disponibilitatea și gradul de adoptare a serviciilor digitale sunt scăzute Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 41 (figura 2.3)45. Țara s-a clasat pe locul 46 din 193 în indi- cele de participare electronică al ONU din 2020, iar deca- FIGURA 2.3  În ultimii patru ani, România s-a lajul digital dintre zonele urbane și cele rurale face ca clasat pe ultimul loc în UE în ceea ce privește o mare parte a populației să fie insuficient deservită. serviciile publice digitale Transformarea digitală a sectorului public din România Țara cu cel se confruntă cu obstacole majore, printre care lipsa mai mare scor unei viziuni strategice și a unor facilitatori instituțio- nali (cum ar fi structurile de guvernanță și mandatele UE în acest sens), slaba coordonare interinstituțională, Țara cu cel cunoștințele și competențele digitale limitate, lipsa ori mai mic scor caducitatea politicilor și reglementărilor privind guver- gi e gi v le le I an te ES di ea di lic ta ta ita m D nanța datelor (de exemplu, privind cadrele de intero- or ar b lU pu tiv iil gr c og te ta ii ne perabilitate, autentificarea electronică și standardele ic In pi Co rv Ca Se de semnătură electronică) și deficiențele platformelor ol hn digitale esențiale (cum ar fi sistemul național de iden- te tificare electronică). Sursa: Indicele internațional al economiei și societății digitale, 2022. 2.2 PUNEREA ÎN APLICARE INEFICIENTĂ A POLITICILOR ȘI CHELTUIELILE PUBLICE INSUFICIENTE CONTRIBUIE LA REZULTATELE SLABE ȘI INEGALE ÎN MATERIE DE DEZVOLTARE Slaba guvernanță a României afectează dezvoltarea la nivel național. Potrivit Indicatorilor privind Guvernanța Durabilă 2022 elaborați de Bertelsmann Stiftung, efica- citatea guvernanței în România se menține sub nivelul optim și cu mult sub media Uniunii Europene (figura 2.4). În plus, coordonarea interminis- terială și capacitatea de implementare s-au deteriorat FIGURA 2.4  România se situează cu mult ușor în ultimii ani, evidențiind două provocări cu care sub media UE în ceea ce privește eficiența și se confruntă administrația publică: capacitatea de a eficacitatea punerii în aplicare a politicilor pune în aplicare politicile și funcționarea ca o unitate46. În timp ce multe țări au folosit pandemia de COVID- Eficacitatea Conformitatea Guvernului ministerială 19 ca pe un catalizator pentru a-și consolida mecanis- 6,3 7,2 mele de coordonare și a-și alinia prioritățile, România și-a schimbat foarte puțin abordarea. Mecanismele de Aplicarea 4 5 Monitorizarea monitorizare a progreselor și de evaluare a rezultatelor reglemen- 5,7 6,6 ministerială tărilor 6 administrației publice sunt incomplete. La un nivel mai 3 înalt, Parlamentul are un rol limitat în supravegherea 4 4 5,7 6,4 cheltuielilor publice, întrucât auditurile financiare și 3 3 Standarde Monitorizarea de performanță sunt de competența Curții de Conturi. Naționale Agențiilor 5,7 5,6 /Birocrațiilor Dominanța întreprinderilor cu capital de stat (ICS) Discreție Finanțarea în sectoare cheie are ca rezultat ineficiențe vaste în Constituțională sarcinilor furnizarea serviciilor, cu pierderi bugetare mari. În Scor general: 3,8 România 6,1 UE România activează 1 400 de ICS-uri, cel mai mare număr din UE, dintre care menționăm: Romgaz, unul dintre Sursa: Indicatori privind Guvernanța Durabilă 2022, Bertelsmann Stiftung, bazat pe o combinație de expertize calitative și date principalii doi producători de gaze naturale din țară; cantitative extrase din surse oficiale, cum ar fi Banca Mondială, Transgaz, singura companie de transport al gazelor FMI, OCDE și Forumul Economic Mondial. Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 42 naturale; și Electrica, care controlează trei mari companii de distribuție a energiei elec- trice. Prezența marilor conglomerate controlate de stat și cadrul de reglementare ina- decvat descurajează investițiile private, inhibă concurența și compromit eficiența pie- ței (a se vedea și secțiunea 2.4). ICS-urile din domeniul energiei, al gazelor, al serviciilor poștale și al transporturilor sunt cele mai puțin eficiente, ultimele generând cele mai mari pierderi și necesitând subvenții care au reprezentat aproape 7 % din cheltuielile Ministerului Transporturilor. ICS-urile din domeniul termoficării, care sunt în mare parte deținute de municipalități, suferă de asemenea de dificultăți financiare și de un management deficitar. Coordonarea inter-instituțională redusă și lipsa de corelare între prioritățile și inves- tițiile strategice limitează capacitatea României de a absorbi fonduri UE și de a oferi servicii publice la standardele UE. În sectorul sănătății, lipsa de coordonare între prin- cipalele părți interesate împiedică realizarea obiectivelor naționale privind transpa- rența, eficiența costurilor și calitatea îngrijirii. De exemplu, achizițiile de medicamente și materiale medicale au loc la nivelul unităților sanitare, ceea ce duce la fragmentare, la lipsa economiilor de scară și la o calitate nestandardizată; în mod similar, mecanismele de plată ale furnizorilor nu încurajează o îngrijire de calitate. În plus, deși politicile edu- caționale promovează sisteme școlare și rezultate ale învățării de înaltă calitate, punerea lor în aplicare este în mare măsură necoordonată, deficitară în ceea ce privește trans- parența și răspunderea și fără un cadru integrat de gestionare a investițiilor publice47. În sectorul apelor, Administrația Națională Apele Române (ANAR) — ramura operațio- nală a managementului resurselor de apă — este subfinanțată și are deficit de personal, fiind astfel în imposibilitatea de a întreține corespunzător o infrastructură învechită și de a implementa proiecte de investiții. În plus, punerea în aplicare a politicilor și stra- tegiilor de administrare a terenurilor a fost lentă, în special în ceea ce privește intabu- larea sistematică a terenurilor (mai exact, peste 60 % din terenurile țării sunt probabil neintabulate). Aceste întârzieri au perpetuat litigiile privind terenurile, au cauzat mari pierderi de venituri statului, au complicat urbanismul și amenajarea teritoriului și au limitat investițiile în sectoare conexe, cum ar fi agricultura și locuințele. Furnizarea de servicii de infrastructură publică de înaltă calitate — apă potabilă, salubritate, energie — rămâne la un nivel scăzut, în special pentru locuitorii săraci și cei din mediul rural. În 2020, mai mult de 20 % dintre români nu aveau baie, duș și WC în interiorul gospodăriei — o pondere mult mai mare decât în orice altă țară din UE. În rândul românilor săraci, această pondere ajunge la cifra șocantă de 56 %. În plus, 23 % dintre românii săraci nu își pot încălzi suficient casa, față de 6 % dintre românii aflați peste pragul sărăciei48. După cum s-a precizat și mai sus, România este singura țară din UE fără acces universal la apă curentă; eliminarea acestei probleme ar necesita inves- tiții de 6 miliarde EUR. Reabilitarea perimetrelor de irigații viabile ar necesita peste 1 miliard EUR, iar măsurile importante de protecție împotriva inundațiilor ar costa apro- ximativ 3,6 miliarde EUR49. Rezultatele României în ceea ce privește capitalul uman se află cu mult în urma celor- lalte țări ale UE, din cauza cheltuielilor insuficiente și a serviciilor de sănătate și educație inadecvate. În 2021, investițiile publice ale României în sănătate și educație au fost printre cele mai mici din UE ca pondere din PIB (figura 2.5). Ca urmare, rezulta- tele în ceea ce privește sănătatea nu se ridică la standardele UE; în acest sens, România Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 43 se află pe locul doi în UE ca rată a mortalității evitabile50, după Letonia51. În plus, rata de participare a copiilor români cu vârsta de cel puțin trei ani la activitățile de dezvol- tare timpurie — piatra de temelie a capacității de învățare și un factor care favorizează participarea femeilor la forța de muncă — este de 78 %, una dintre cele mai mici din UE, și a scăzut constant începând din 201552. În rândul copiilor defavorizați, cum ar fi cei din comunitatea romă, rata de participare este de doar 27 %53. În plus, nivelul studii- lor absolvite diferă foarte mult în funcție de zona geografică și de nivelul veniturilor. Rezultatele obținute de elevi sunt mai modeste în școlile de la sate: în 2018, 40 % din- tre elevii de clasa a opta din școlile rurale au obținut o notă mai mică de 5 la evaluarea națională. Ponderea celor care au părăsit timpuriu școala a scăzut doar puțin și se men- ține peste obiectivele guvernamentale, cu discrepanțe mari între ponderea celor care au abandonat școala în orașe (4 %) și în zonele rurale (23 %) în 202054. În viitoarea eva- luare a României dintr-o perspectivă de gen (Country Gender Assessment — CGA) se vor discuta și factorii care stau la baza diferențelor de gen dintre rezultatele în ceea ce pri- vește capitalul uman. FIGURA 2.5  Cheltuielile guvernamentale în domeniul sănătății și al educației sunt printre cele mai scăzute din UE a. Cheltuieli pentru sănătate b. Cheltuieli pentru educație Germania Suedia Franța Belgia Austria Estonia Suedia Danemarca Olanda Cipru Belgia Finlanda Spania Letonia Portugalia Malta Danemarca Slovenia UE-27 9,9 Franța Italia Croația Grecia Olanda Cehia Lituania Finlanda Polonia Malta Austria Bulgaria Cehia Slovenia UE-27 5,0 Cipru Luxembourg Croația Portugalia Estonia Germania Lituania Ungaria Letonia Slovacia Ungaria Spania Irlanda Grecia Slovacia Italia Polonia Bulgaria România 6,3 România 3,7 Luxembourg Irlanda 0 2 4 6 8 10 12 14 0 2 4 6 8 % PIB % PIB Sursa: Eurostat 2022. Un model de finanțare nesustenabil exacerbează problemele legate de accesul la asis- tența medicală. O reformă fiscală realizată în 2019 a redus baza de calcul a contribuți- ilor la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS); ca urmare, în perioada 2019 – 2021 doar 6 milioane de persoane — majoritatea salariate — au contribuit la FNUASS. Pierderea estimată a contribuțiilor din partea pensionarilor și a lucrătorilor Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 44 din construcții în această perioadă — în total, aproximativ 6,5 milioane de persoane — s-a ridicat la 12,5 miliarde RON (2,5 miliarde EUR sau 40 % din totalul contribuțiilor la sănă- tate din 2020). Din acest motiv, în fiecare an deficitul FNUASS este compensat de la buge- tul de stat prin subvenții ad-hoc. În plus, ineficiența cheltuielilor pentru sănătate este evidentă în subfinanțarea serviciilor de asistență medicală primară eficiente din punc- tul de vedere al costurilor, în achizițiile descentralizate de medicamente și materiale medicale, în lipsa unor politici farmaceutice inovatoare și în utilizarea limitată a date- lor pentru a urmări cheltuielile. Accesul la servicii este obstrucționat de distribuția ine- gală a medicilor și asistenților medicali între zonele urbane și rurale, precum și între județele în care există școli medicale și cele în care nu există. CASETA 2.1  Accesul inegal la oportunități comune în comunitățile de romi Romii reprezintă a doua minoritate etnică din România decât pentru cele de alte etniie. Ca urmare a nivelului ca mărime și suferă de o prevalență ridicată a sărăciei scăzut de acumulare de capital uman, adulții de et- și a deprivării materiale. Potrivit estimărilor Consiliului nie romă (în special femeile) au rar acces la locuri de Europei, romii reprezintă între 6 și 12 % din popula- muncă formale. În 2021, aproximativ 41 % dintre romi ția României. Ponderea romilor expuși riscului de să- au indicat că au un loc de muncă remunerat, față de o răcie a fost de 78 % în 2021a. Calitatea slabă a locu- rată națională de ocupare a forței de muncă de 66 %f. ințelor, infrastructura neadecvată și lipsa accesului la servicii edilitare de bază rămân vulnerabilități majo- Munca informală și lipsa documentelor legale împie- re pentru multe comunități de romi. Aproximativ ju- dică accesul romilor la serviciile sociale, o lipsă pe care mătate din populația romă trăiește în locuințe de sla- încearcă să o compenseze organizațiile societății civi- bă calitate, față de 10 % din populația de alte etniib. le. În timpul pandemiei, din cauza lipsei documentelor 68 % din gospodăriile rome nu au apă curentă, iar în de proprietate și de domiciliu, romii cei mai margina- 80 % nu există baie sau duș. lizați nu au fost eligibili pentru serviciile de urgență. Deși ONG-urile locale au avut un rol important în fur- Copiii din comunitățile de romi sunt puternic mar- nizarea de servicii și sprijin, în special în comunitățile ginalizați și se confruntă cu dezavantaje de la vârste bine conectate, societatea civilă nu este bine organi- foarte mici. Identitatea romă atrage un stigmat social zată în cadrul comunităților de romi, ceea ce exacer- puternic în România, iar segregarea spațială și discri- bează deficiențele privind accesul la serviciig. minarea sunt severe. Astfel, segregarea școlară afec- tează mai mult de jumătate dintre copiii romi cu vârste Pandemia de COVID-19 a adâncit inegalitățile care cuprinse între 6 și 14 ani din România. În plus, părin- afectează romii. Condițiile de locuit supraaglomera- ții, tutorii și elevii romi se confruntă din ce în ce mai te și lipsa accesului la apa curentă au făcut dificilă res- mult cu discriminare din partea autorităților școlare: pectarea măsurilor de igienă și de distanțare socială. în 2021, 14 % dintre romi au declarat că au fost discri- Deoarece lucrătorii romi au adesea locuri de muncă minați, față de 4 % în 2016c. informale, aceștia au avut mai puține șanse să bene- Comunitățile de romi au acces limitat la serviciile de ficieze de programele guvernamentale de sprijinire a sănătate și la posibilitățile de angajare formală. 58 % muncii în timpul pandemiei. Comunitățile margina- dintre adulții romi sunt acoperiți de o asigurare de lizate au fost grav afectate de perturbarea serviciilor sănătate de bazăd. Rata mortalității materne, care în comunitare de sănătate și a școlilor. În plus, romii s-au România este deja printre cele mai ridicate din UE, confruntat cu mai multă izolare, stigmatizare și discri- este de peste 15 ori mai mare pentru femeile rome minare ca urmare a pandemieih. a. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE, 2022 b. Carrera et al. 2019. Scaling up Roma Inclusion Strategies Truth, reconciliation and justice for addressing antigypsyism. Parlamentul European. c. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE, 2022 d. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE, 2022 e. Banca Mondială, 2014 f. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE, 2022 g. Banca Mondială 2020. Analize rapide privind comunitățile din România h. Banca Mondială 2020. Analize rapide privind comunitățile din România Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 45 Acoperirea rețelei de securitate socială în zonele rurale, unde este cea mai mare nevoie de ea, este redusă. Potrivit raportului Comisiei Europene din 2021 privind adec- varea pensiilor, aproape două treimi dintre vârstnicii României nu își permit o îngri- jire adecvată. În plus, o treime din comunitățile rurale și aproape jumătate din orașele mici (cu mai puțin de FIGURA 2.6  Impactul transferurilor sociale 2 000 de locuitori) nu dispun de servicii publice de asis- asupra reducerii sărăciei în România este cel mai tență socială55. Guvernul a inițiat mai multe proiecte scăzut din UE pentru a introduce o abordare integrată a serviciilor publice la nivel comunitar, care cuprind asistența soci- România Bulgaria ală, asistența medicală, educația și ocuparea forței de Malta muncă, dar acestea au suferit întârzieri și nu au adus Croația rezultate substanțiale56. Spania Letonia Grecia Sistemul de prestații sociale din România, în speci- Portugalia Lituania al programele în care prestațiile se acordă în func- Germania ție de resurse, se confruntă cu probleme de fond. În Estonia 2020, cheltuielile pentru prestații sociale — care cu- UE-27 Cipru prind prestațiile universale, specifice și condiționa- Polonia te de resurse — au fost de 1,16 % din PIB, sub media UE Olanda de 1,36 % din PIB. Doar 0,15 % din PIB (sau 14 % din to- Luxembourg Slovacia talul cheltuielilor cu asistența socială) se îndreaptă Cehia către programe de asistență socială acordate în func- Austria Suedia ție de resurse — mai puțin de jumătate din media UE- Ungaria 27. Programele acordate în funcție de resurse (venitul Slovenia minim garantat, alocația pentru susținerea familiei și Belgia Franța ajutorul pentru încălzirea locuinței) nu oferă benefi- Finland cii generoase, iar acoperirea lor este limitată. În plus, Danemarca Irlanda valoarea prestațiilor sociale nu a fost ajustată sistema- 0 10 20 30 40 50 60 70 tic la inflație, în pofida lansării indicatorului social de Procent referință în 2008. Per ansamblu, impactul transferu- 2020 2021 rilor sociale asupra reducerii sărăciei în România este cel mai scăzut din UE (figura 2.6). Sursa: Eurostat 2022 (TESPM050). Accesul frapant de inegal la serviciile publice și deficiențele sistemului de prestații sociale au drept rezultat o mare inegalitate de șanse în România. Inegalitatea rela- tivă a oportunităților57 în țară — adică ponderea inegalității care se datorează unor cir- cumstanțe ce nu pot fi controlate de individ, cum ar fi locul în care s-a născut și statu- tul familiei — se ridică la 40,5 %. Acest nivel este al cincilea din UE ca mărime și este aproape dublu față de cel al Suediei, statul membru al UE în care inegalitatea de șanse este cea mai scăzută (figura 2.7). Este posibil ca pandemia de COVID-19 să fi exacerbat decalajele în ceea ce privește accesul la servicii și ar putea avea efecte pe termen lung asupra grupurilor sărace și marginalizate. Perturbarea furnizării deja limitate a serviciilor publice ar putea face ca românii din mediul rural să se îndepărteze și mai mult de standardele de viață europene. Închiderea temporară a școlilor a afectat în mod disproporționat elevii săraci și margina- lizați, în special fetele rome, parțial din cauza imposibilității lor de a avea acces la echi- pamente IT și la o conexiune stabilă la internet58. De asemenea, pierderile de venituri Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 46 cauzate de pandemie vor pune la încercare capacitatea gospodăriilor de a menține copiii în școală, vor spori numărul tinerilor fără școală și care părăsesc timpuriu școala și, în cazul multora, vor împiedica tranziția către învățământul terțiar. Pierderile de învă- țare și scăderea numărului de ani petrecuți în școală pentru cohortele de elevi afectați de COVID-19 vor reduce câștigurile preconizate ale acestora cu aproximativ 3,6 % — pre- supunând că un an de școlarizare crește câștigurile cu 8 % în medie –, pierderea econo- mică potențială putând ajunge în total până la 2 miliarde USD (PPC 2011) pe an59. În plus, efectele pandemiei pot exercita o presiune continuă asupra sistemului de sănătate deja suprasolicitat, în special în zonele rurale. FIGURA 2.7  Inegalitatea de șanse în România este mai mare decât în majoritatea țărilor UE 55 50 45 40 35 30 IOE 25 20 15 10 5 0 da a Cr a ța ția ia u ria a Irl a Po ia Ro nia m ia ia a Le ia a ta O a Sl rg Bu a ia Au a ia Un a Po nd nd ri ni ni ci hi li i c pr an an lg xe ân ar ed al ac an al u ar Ita n ga st oa re lo to to Ce bo Ci Be ug lg la a la M ov Sp tu Lu m em Su Fr G Es n rt Li Fi an D Sursa: Calcul realizat de Banca Mondială pe baza datelor EU-SILC 2020. Noile tehnologii și instrumente digitale pot îmbunătăți calitatea asistenței medi- cale și a educației, dar în lipsa unui acces universal și accesibil la serviciile digitale, inegalitatea s-ar putea extinde. Consultațiile la distanță pentru afecțiuni ușoare ar putea ajuta serviciile de asistență medicală să ajungă în zonele rurale fără costuri prea mari. În domeniul educației, predarea de conținut digital în moduri inovatoare, flexi- bile și interactive poate încuraja mai mulți elevi, părinți, mai multe comunități locale și mai mulți furnizori de tehnologie să participe. Pe de altă parte, accesul inegal la cana- lele digitale va expune elevii vulnerabili unui risc mai mare de a pierde oportunități de învățare. Experiența școlii online din timpul pandemiei a scos la lumină efectele acute ale decalajului digital: din cauza lipsei accesului la internet și la dispozitivele digitale, decalajul dintre competențele de citire ale copiilor din chintila cea mai săracă și, respec- tiv, cea mai bogată — deja echivalent cu peste trei ani de școlarizare — va crește probabil cu încă 10 %, deși școlile nu au fost închise decât timp de trei luni60. Mai târziu în viață, acest decalaj tot mai mare va avea efecte adverse suplimentare asupra oportunităților de angajare pentru elevii mai săraci. Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 47 2.3 DEFICITUL DE FORȚĂ DE MUNCĂ CALIFICATĂ ȘI FRICȚIUNILE DE PE PIAȚA MUNCII LIMITEAZĂ OFERTA DE FORȚĂ DE MUNCĂ Populația activă în vârstă de muncă a României este în scădere, în mare parte din cauza emigrației și a participării scăzute pe piața muncii, ceea ce reduce oferta de forță de muncă și, prin urmare, creșterea economică potențială. Ineficiențele din sis- temul de învățământ, atitudinile nefavorabile față de învățarea pe tot parcursul vieții, ineficacitatea formării profesionale și a politicilor active privind piața muncii, combi- nate cu exodul creierelor, provoacă deficite de competențe și neconcordanțe între aces- tea și cererea pieței, precum și reducerea capacității de inovare, a creșterii economice și a potențialului de câștig. În mare parte din cauza emigrației, România a înregistrat o scădere și o îmbătrânire atât a populației, cât și a forței de muncă. Populația României a scăzut de la 22,8 mili- oane la 19,1 milioane între 2000 și 2021 (figura 2.8) și se preconizează că va scădea la 17,8 milioane până în 203061. În ultimii 10 – 15 ani au emigrat mai mult de 2 milioane de români — reprezentând aproape 20 % din forța de muncă –, mulți definitiv, ceea ce a dus la decalaje de competențe, deficite de forță de muncă în roluri-cheie (de exemplu, medici), cereri salariale FIGURA 2.8  Populația României este în scădere și distorsionate și scăderea productivității reale a mun- în curs de îmbătrânire cii. Întrucât românii care emigrează sunt de obicei mai tineri și cu un nivel de educație mai ridicat decât popu- 24 45 lația rămasă, societatea românească îmbătrânește și 43,0 suferă de pe urma unuia dintre cele mai grave exoduri 23 de creiere din întreaga lume62. Rata fertilității este sub 40,1 Populație (milioane) Vârstă medie (ani) nivelul de înlocuire, fiind estimată la 1,8 în 202063, în 22 40 timp ce vârsta mediană în țară a crescut de la 34,4 ani 21 în 2000 la 43,0 ani în 202164. Variațiile regionale sunt 20,2 considerabile, București-Ilfov înregistrând cea mai mică 20 35 vârstă mediană din țară (41 de ani) și cea mai mică pon- 19,2 dere a populației de peste 65 de ani (16,5 %) — cu mai 19 mult de patru ani și, respectiv, 4,4 puncte procentuale sub nivelurile din Sud-Vest Oltenia. Astfel, punctele de 18 30 presiune demografică (de exemplu, o cerere mai mare 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20 de asistență medicală mai complexă pentru persoa- Populație (milioane) nele în vârstă) sunt mai acute în regiunile slab dezvol- Vârstă medie (scala din dreapta — rhs) tate, în care furnizarea de servicii este deja dificilă (a se vedea secțiunea 2.2). Sursa: Eurostat (demo). Deși înainte de pandemie piața muncii din țară beneficia de pe urma creșterii econo- mice solide, în prezent, mulți români încă nu au revenit în câmpul muncii, ceea ce limitează forța de muncă. Piața muncii din România avea rezultate foarte bune înainte de criza generată de pandemia de COVID-19, rata șomajului în cohorta de vârstă 15 – 64 de ani scăzând la 4 % în 2019, cel mai scăzut nivel din ultimii 20 ani65 și mult sub media UE, de 6,8 %. Cu toate acestea, rata ocupării forței de muncă rămâne scăzută (65,6 % în 2020) în raport cu media UE (67,5 %). Rata de inactivitate a României66 (30,8 %) este printre cele mai ridicate din UE67, iar participarea la piața muncii (69,2 % în 2020)68 este Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 48 printre cele mai scăzute69, ceea ce limitează oferta de forță de muncă pe fondul crește- rii cererii dintr-o economie în expansiune. Rata de participare este deosebit de scăzută în rândul femeilor, al tinerilor și al per- soanelor cu mai puține studii absolvite. În 2020, rata de participare a femeilor pe piața muncii din România a fost de 59,3 %, cu 19,4 puncte procentuale mai mică decât rata băr- baților și cu 8 puncte procentuale sub media UE pentru femei — în concordanță cu ratele scăzute de înscriere în învățământul preșcolar și cu atitudinile rigide ale societății față de munca prestată de femei70. Participarea tinerilor pe piața muncii a fost și mai mică: 38,3 %, cu mult sub media UE de 58 %. Ponderea tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET) a fost de 14,7 % — al doilea loc în UE după Italia –, cu cea mai pro- nunțată diferență de gen din UE (17,9 % dintre femei, față de 11,5 % dintre bărbați)71. Cea mai mare rată de participare pe piața muncii s-a înregistrat în rândul absolvenților de învățământ terțiar (90,9 % în 2020 și 89,1 % în cazul femeilor), față de 71,8 % și, respectiv, 47,7 % în rândul persoanelor care au absolvit învățământul secundar și primar. Diferențele de gen de pe piețele muncii vor fi explorate în continuare în viitoarea CGA România. Participarea pe piața muncii este deosebit de scăzută în rândul persoanelor sărace. Aproape jumătate dintre cei care locuiesc în gospodării aflate în procentul de 40% de la baza distribuției veniturilor nu au un loc de muncă formal, iar alți 28 % sunt în conti- nuare angajați în agricultură72. În condițiile în care zonele rurale înregistrează rate mai ridicate ale sărăciei, o concentrare a segmentelor de forță de muncă cu un nivel mai scă- zut de calificare și o piață a muncii mai slabă, aceste date evidențiază legăturile dintre lipsa oportunităților de angajare și nivelul de sărăcie. În timp ce oferta de de muncă este în scădere, cere- rea de competențe este în creștere și se preconizează FIGURA 2.9  Deficitul de forță de muncă calificată că deficitele și neconcordanțele între cerere și ofertă a devenit principala constrângere pentru se vor acutiza pe măsură ce dubla tranziție verde și întreprinderi digitală avansează. Deficitul de competențe și necon- reglementarea muncii cordanțele între acestea și cererea pieței, deja conside- practicile sectorului rabile, se adâncesc tot mai mult: lipsa de competențe informal adecvate în rândul forței de muncă era deja principala licențe și permise de afaceri constrângere pentru întreprinderile din România îna- transporturi inte de pandemie, potrivit sondajelor Băncii Mondiale administrație fiscală în rândul întreprinderilor (figura 2.9), iar rata locurilor de muncă vacante s-a dublat între 2013 și 2019. O mare acces la finanțare parte dintre persoanele cu studii superioare sunt fie su- corupție prainstruite pentru ocupația lor (neconcordanță pe ver- instabilitate politică ticală), fie lucrează într-un sector care nu corespunde cote de impozitare domeniului lor de studii (neconcordanță pe orizonta- forță de muncă lă)73 74. Procesele de producție automatizate și econo- educată inadecvat mia dominată din ce în ce mai mult de servicii necesi- 0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 tă mai multe abilități cognitive non-rutiniere, cum ar % din firme fi gândirea critică și abilitățile socio-comportamenta- 2013 2019 le, precum și mai multe competențe digitale (de bază, Sursa: Sondajul Băncii Mondiale în rândul întreprinderilor 2013, pentru majoritatea lucrătorilor, dar și avansate, pentru 2019. Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 49 locurile de muncă legate de IT). Totuși, s-au înregistrat deficite de forță de muncă atât în​​ ocupațiile cu nivel înalt, cât și în cele cu nivel scăzut de calificare75. Viitorul Diagnostic al sectorului privat din România (CPSD) cuprinde o analiză mai detaliată pe această temă. Deficitele de competențe ar putea reprezenta un obstacol în calea dublei tranziții verzi și digitale, iar ajustarea paralelă a cererii de competențe ar putea adânci inegalită- țile între regiunile și grupele de populație din România. România are rezultate slabe la capitolul competențe digitale, clasându-se pe ultimul loc în UE în ceea ce privește capi- talul uman digital. Mai puțin de o treime dintre persoanele cu vârste cuprinse între 16 și 74 de ani au cel puțin competențe digitale de bază (față de media UE de 58 %) și doar 35 % au cel puțin competențe software de bază (față de media UE de 61 %). Dintre zonele urbane din UE, cele din România se situează pe ultimul loc în ceea ce privește compe- tențele digitale, iar dintre zonele rurale, cele din România se situează pe penultimul loc. Emigrația continuă să aibă efecte negative: deși România are o proporție relativ mare de absolvenți în domeniul TIC (5,6 % din totalul absolvenților în 2020, față de media UE de 3,6 %), ponderea specialiștilor TIC în cadrul forței de muncă (2,2 %) este mult inferioară celei din restul UE (3,9 %). Există și „oaze” de competențe digitale, dar adesea acestea par să deservească piețele străine: România este singura țară din UE prezentă în topul celor mai mari 20 de furnizori de lucrători în domeniul dezvoltării de software pe platformele de muncă online în limba engleză76. Lipsa generală a competențelor digitale în rândul populației reprezintă un impediment clar pentru adoptarea pe scară mai largă a servicii- lor digitale de către cetățeni și întreprinderi și, de asemenea, poate să încetinească tran- ziția către locuri de muncă verzi, care necesită niveluri relativ ridicate de competențe. Dezvoltarea și activarea competențelor sunt la un nivel scăzut, iar sistemul deficitar de furnizare de competențe împiedică România să facă față circumstanțelor mondi- ale în continuă schimbare. Sistemul de educație și formare reușește cu greu să ofere competențele de care are nevoie țara, iar faptul că nu există o conexiune între angaja- tori, lucrători și furnizorii de educație și de formare determină diferitele părți intere- sate să acționeze în mod izolat77. Ca atare, doar aproximativ 20 % din nevoile actuale ale pieței muncii sunt acoperite. Înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19, sistemul de învățământ reușea cu greu să ofere o educație de înaltă calitate tuturor elevilor și stu- denților, iar țara se confrunta cu o serie de provocări legate de dezvoltarea umană (a se vedea secțiunea 2.2). Atât numărul celor care părăsesc timpuriu școala, cât și rata anal- fabetismului funcțional și calitatea învățământului terțiar reprezintă motive de îngri- jorare. România are performanțe deosebit de slabe în raport cu mediile UE, înregistrând un număr mare de NEET și de persoane care părăsesc timpuriu școala78. România are cea mai mică rată de participare la învățarea pe tot parcursul vieții din UE, din cauza barierelor culturale și sistemice. Aproximativ 1 % dintre persoanele cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani participă la activități de învățare în rândul adulți- lor, cu mult sub obiectivele naționale și sub media UE de 9,1 % (figura 2.10). În România, învățarea pe tot parcursul vieții nu deblochează, de obicei, o evoluție pozitivă a salariu- lui sau a carierei, nici nu este apreciată la nivel personal, în special în rândul persoane- lor de peste 40 de ani79. Educația și formarea profesională (EFP) a intrat în atenția publi- cului în ultimul deceniu din cauza deficitului de forță de muncă din țară, dar calitatea sa este sub nivelul optim. Competențele non-tehnice sunt de asemenea deficitare, întrucât nici învățământul tradițional, nici sistemul EFP nu se concentrează asupra acestora80. Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 50 În sfârșit, firmele românești investesc relativ puțin în formarea competențelor, doar 21 % dintre firme oferind FIGURA 2.10  Ponderea populației implicate în formal instruire angajaților, față de 31 % în EAC și 36 % învățarea pe tot parcursul vieții este scăzută în țările cu venituri ridicate81. 10 în educație și formare pentru 7,8 Rata de participare (%) Cheltuielile publice reduse și relativ ineficiente pen- 8 9,1 vărstele 25 – 64 tru politicile active în domeniul forței de muncă con- 6 tribuie la nivelul scăzut de accesibilitate a informa- țiilor privind oportunitățile de pe piața muncii82. În 4 pofida faptul că există suficiente fonduri UE pentru a 2 1,0 sprijini extinderea programelor destinate pieței muncii, România este țara din UE care cheltuiește cel mai puțin 0 1,4 în acest domeniu în raport cu PIB-ul său83 — doar 0,09 % 2010 2020 din PIB în 2018, mai puțin de 10 % din suma cheltuită în România UE-27 medie în UE-27 (figura 2.11)84. În plus, 40 % din cheltu- Sursa: Eurostat (TRNG_LFS_02), rata de participare la educație ieli sunt destinate mai degrabă unor măsuri pasive decât și formare (ultimele 4 săptămâni). unor măsuri active care să vizeze stimularea perspecti- velor de activitate lucrativă sau a capacității de câștig. Cheltuielile publice ale României pentru protecție socială și asistență socială sunt relativ mici comparativ cu ale altor state membre ale UE și ale altor țări din EAC. Astfel, pe lângă faptul că se confruntă cu inegalitatea accesului la servicii, persoanele sărace nu dispun nici de resurse pentru a investi în capitalul lor uman85. FIGURA 2.11  Cheltuielile României pentru programele destinate pieței muncii sunt cele mai reduse din UE 3,0 2,8 2,6 2,4 2,2 2,0 1,8 1,6 % PIB 1,4 Media UE-27 = 1,2 1,2 1,0 0,8 0,6 0,4 0,2 0,0 Sp a Su a Es da nl a Be a Au ia O ia ia Irl rg Lu rtu a Un ia Cr ia G a Li cia Sl nia Le ia Bu nia ia u ov a Fr a er ia m lia Po a a Ro alta ia d nd i i ți i i ni c ț pr an lg r ed Po an n r en ar h G tal ac ân an u ar xe ga an an st ga oa re to a to Ce lo bo Ci lg la M m tu m em ov I Sl Fi an D Servicii de angajare Politici active pentru ocuparea a forței de muncă (ALMP) Măsuri pasive Sursa: Eurostat. Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 51 2.4 CONECTIVITATEA SCĂZUTĂ, DEZVOLTAREA DEFICITARĂ A SECTORULUI FINANCIAR ȘI MEDIUL DE AFACERI NEFAVO- RABIL ÎMPIEDICĂ DEZVOLTAREA SECTORULUI PRIVAT Mai mulți factori, pe lângă deficitele de competențe și neconcordanțele între acestea și cererea pieței (discutate în secțiunea 2.3), împiedică dezvoltarea sectorului privat din România. În primul rând, decalajele în materie de infrastructură — în mare parte din cauza investițiilor publice ineficiente care rezultă din slăbiciunea instituțională — sunt semnificative atât la nivel național, cât și mai ales în regiunile rămase în urmă (secțiu- nea 2.1). În al doilea rând, piețele financiare subdezvoltate și lipsa de capacitate în sec- torul public limitează absorbția unor fonduri europene substanțiale și împiedică dez- voltarea parteneriatelor public-private (PPP). În al treilea rând, mediul de afaceri este imprevizibil, suprareglementat și nefavorabil inovării și concurenței. Viitorul CPSD România cuprinde o analiză mai detaliată a acestor subiecte. În pofida investițiilor publice semnificative, calitatea și acoperirea infrastructurii rămân sub standardele UE. Calitatea infrastructurii generale din România în perioada 2008 – 2018 a fost cea mai scăzută din UE86. Potrivit raportului Competitivitatea globală 2019 al Forumului Economic Mondial, România s-a clasat pe locul 55 la nivel mondial în ceea ce privește calitatea infrastructurii generale, după țări precum Maroc și Mexic, ocu- pând o poziție chiar mai slabă în ceea ce privește calitatea drumurilor (locul 119 din 141 de țări). Principalele subsectoare de infrastructură necesită investiții mai mari și mai eficiente includ: transporturi (drumuri, căi ferate, aeriene, căi navigabile și porturi); energie (rețea de transport, surse regenerabile și eficiență energetică), subsectorul digi- tal (rețele de telecomunicații și centre de date) și servicii municipale (apă, gestionarea deșeurilor, transport urban și periurban și termoficare). Prezența majoră a ICS-urilor în domeniul infrastructurii (în special în sectorul transporturilor și al energiei) con- duce la investiții insuficiente și/sau exclude sectorul privat (a se vedea secțiunea 2.2). Rețeaua de transport a României este printre cele mai scurte și mai puțin dense din UE. România se numără printre țările UE care au făcut cele mai mici progrese în ceea ce privește construirea rețelei transeuropene de transport (TEN-T), finalizând doar 35 % din lungimea rețelei centrale de drumuri TEN-T (886 km din 2 544 km) și 23 % din rețeaua centrală feroviară convențională TEN-T (572 km din 2 514 km). Cea mai densă rețea de autostrăzi se găsește în jurul Bucureștiului și al unor noduri economice cheie din cen- trul și vestul țării, în timp ce regiuni întregi din est și sud sunt complet lipsite de auto- străzi (figura 2.12). Densitatea feroviară se situează în jurul mediei UE (figura 2.13), însă rețeaua are nevoie de reparații și modernizări urgente: este electrificată în proporție de mai puțin de 40 %, viteza medie în 2022 a fost sub 45 km/h la trenurile de călători și 15 km/h la trenurile de marfă. Rețeaua de căi navigabile interioare are o densitate scăzută și este în mare parte neutilizată. O mai bună guvernanță este esențială pentru realizarea unei infrastructuri de transport mai verde și de calitate superioară87. La baza deficitului de infrastructu- ră al României stau, în mare parte, sistemele de guvernanță marcate de instabilita- te și ineficiență în realizarea proiectelor. În pofida nevoilor majore de investiții și a disponibilității unor resurse financiare semnificative, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii cheltuiește în mod obișnuit mai puțin decât creditele bugetare inițiale Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 52 FIGURA 2.12  Densitatea autostrăzilor din FIGURA 2.13  Densitatea căilor ferate este la România este printre cele mai scăzute din UE nivelul mediei UE, însă rețeaua are nevoie de reparații și modernizări urgente km de autostradă la 1 000 km² > 80 km de linii de cale ferată la 1 000 km² 30 – < 80 ≥ 300 15 – < 30 100 – < 300 1 – < 15 60 – < 100 0 30 – < 60 Date indisponibile 1 – < 30 0 Date indisponibile Sursa: Eurostat 2020. Sursa: Eurostat 2020. și rectificate (cu o medie de 29 % în perioada 2015 – 2019). De asemenea, România nu valorifică ocazia de a adopta modelul de parteneriat public-privat, acolo unde este ca- zul, pentru a implica sectorul privat în finanțarea, dezvoltarea, modernizarea și ex- ploatarea activelor-cheie de infrastructură — parțial din cauza lipsei unui cadru legis- lativ și de reglementare solid88. Acoperirea insuficientă a rețelelor de infrastructură de transport reprezintă un obsta- col în calea competitivității și a creării de locuri de muncă. Deficiențele infrastruc- turii de transport de bază sunt menționate adesea drept constrângeri insurmontabile pentru investiții și dezvoltarea sectorului privat89 și drept o cauză majoră a decalajelor regionale persistente în ceea ce privește performanța economică. Într-un sondaj al BEI din 2019, 73 % dintre IMM-urile respondente au menționat că infrastructura de trans- port inadecvată reprezintă un obstacol principal în calea extinderii investițiilor90. În plus, în 2017, Banca Mondială a constatat o corelație semnificativă din punct de vedere statistic între starea drumurilor și accesul la educație (în sensul că o calitate scăzută a drumurilor este strâns legată de un acces redus la educație)91. Nu în ultimul rând, lipsa căilor ferate metropolitane împiedică mobilitatea forței de muncă. România are performanțe relativ bune în ceea ce privește infrastructura digitală, dar între regiuni sunt diferențe mari, iar nivelul competențelor este insuficient. În 2020, 92 % din- tre gospodăriile din București-Ilfov erau conectate la internet (fix și/sau mobil), în timp ce în Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 53 Regiunea Nord-Est rata era de doar 77 % (figura 2.15). În plus, așa cum s-a discutat în secțiu- nea 2.3, valorile competențelor digitale și utilizarea productivă a internetului rămân slabe. FIGURA 2.14  În România, gradul de utilizare FIGURA 2.15  Diferențele regionale privind a internetului fix la nivelul gospodăriilor este accesul la internet (fix și mobil) sunt destul de ridicat semnificative PRT 100 BLR GRE SVK Gradul de penetrare a internetului GEO MKD HUN 80 fix la nivelul gospodăriilor SRB BGR ALB ROU HRV CZE LTU BIH TUR RUS AZE EST 60 ARM POL MDA 40 UKR KAZ UZB TKM 20 KGZ ≥ 80 – 82 ≥ 82 – 84 ≥ 85 – 88 TJK ≥ 88 – 91 ≥ 91 – 96 0 0 5 10 15 20 25 Sursa: vizualizare cartografică pe baza datelor Eurostat Venit Național Brut (VNB) pe cap de locuitor Notă: Accesul gospodăriilor la internet este măsurat ca și procent al gospodăriilor în care orice membru poate accesa Sursa: datele TeleGeography 2021; datele ITU 2020. internetul de acasă. Sectorul energetic al României a făcut progrese de la aderarea țării la UE, dar mai rămân multe de făcut în ceea ce privește securitatea energetică și decarbonizarea. În cadrul raportului Energy Architecture Performance Index (EAPI) 2017 (Indicele de per- formanță a arhitecturii energetice 2017) al Forumului Economic Mondial92, care ierar- hizează 127 de țări în funcție de capacitatea lor de a furniza energie sigură, durabilă și la prețuri accesibile, România s-a clasat pe locul 24 — un salt de 15 locuri față de EAPI 2009 — și pe locul 16 în rândul membrilor UE. Potrivit indicelui respectiv, România depă- șește media UE în ceea ce privește capacitatea sectorului energetic de a susține creșterea și dezvoltarea economică, dar este inferioară mediei UE în ceea ce privește sustenabili- tatea mediului și accesul la energie/securitatea energetică. Principalele provocări pen- tru securitatea energetică a României sunt: (i) valorificarea bogățiilor naturale priel- nice ca surse regenerabile de energie (în special energia eoliană); și (ii) realizarea de interconexiuni, care ar stimula și potențialul de export de energie al țării. În 2020, nive- lul de interconectare a rețelelor electrice din România a fost de 9 %93, sub obiectivul de 10 % stabilit de UE. Infrastructura de încălzire este veche și ineficientă: 80 % din capa- citatea de generare a energiei termice este mai veche de 30 de ani, iar unele instalații au peste 45 de ani vechime. Înverzirea sectorului energetic va fi esențială pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare ale României și pentru asigurarea securității energetice (a se vedea secțiunea 2.5 și viitoarele CCDR și CPSD România pentru mai multe detalii)94. Infrastructura municipală — inclusiv apa, transportul urban, iluminatul stradal și gestionarea deșeurilor solide — rămâne subdezvoltată și necesită investiții semnifica- tive. Transportul urban se confruntă cu provocări în multe orașe, Bucureștiul situându-se Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 54 printre cele mai aglomerate din lume, iar sectorul transporturilor a fost cauza princi- pală a creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră din țară din ultimii ani, în principal ca urmare a navetei zilnice în cadrul zonelor metropolitane. Mobilitatea electrică rămâne scăzută. România a rămas în urmă și în ceea ce privește eliminarea deșeurilor, bazându-se pe depozitele de deșeuri — o soluție poluantă și ineficientă — în cea mai mare măsură din UE, în timp ce ratele de reciclare sunt printre cele mai scăzute din UE (0,392 tone pe cap de locuitor, față de media UE de 2,304 tone pe cap de locuitor, conform Eurostat). Investițiile publice scăzute, volatile și ineficiente perpetuează decalajele de infrastruc- tură. Investițiile publice au avut o medie de 4,2 % din PIB în perioada 2000 – 2020, peste media de 3,2 % din PIB înregistrată în UE-27, dar au fost foarte volatile95. Reducerea de către guvern a investi- FIGURA 2.16  Investițiile în România (ca procent țiilor ca instrument pentru atingerea țintelor privind din PIB) sunt comparabile cu media UE-27 deficitul bugetar a contribuit în mod semnificativ la (2019 – 2020), dar nevoile sunt mult mai mari volatilitate. În plus, impactul investițiilor publice a fost slab, din cauza unor factori precum coordona- Irlanda rea instituțională insuficientă, punerea în aplicare și Estonia Ungaria monitorizarea ineficientă a politicilor, procesul decizi- Cehia onal politizat și politicile deficitare în domeniul resur- Austria selor umane din administrația publică. Prin urmare, Suedia Letonia infrastructura de transport rămâne insuficientă și de Finlanda slabă calitate, în pofida disponibilității unor fonduri Belgia europene substanțiale. România Franța Danemarca Investițiile private au fost relativ mari în ultimii ani, Croația dar mediul de afaceri imprevizibil, gradul ridicat de UE-27 control al statului asupra economiei și insuficienta Germania Malta dezvoltare a piețelor financiare limitează creșterea Olanda acestora. În 2020, investițiile mediului de afaceri din Lituania România au fost de 14,8 % din PIB, puțin peste media UE Spania Cipru și mai mari decât în majoritatea celorlalte țări din regi- Slovacia une96. Fluxurile de investiții străine directe (ISD) s-au Bulgaria redresat după pandemie, ajungând la 8,9 miliarde EUR Portugalia Slovenia în 2021 și urcând până la 10,7 miliarde EUR în 202297. Italia Ca urmare a remanierilor guvernamentale frecvente, Luxembourg o mare parte din potențialul de reformă identificat în Polonia DST 2018 a rămas nevalorificat. Progresele în ceea ce Grecia privește îmbunătățirea guvernanței ICS-urilor și ajus- 0 10 20 30 40 % din PIB tarea domeniului de activitate al acestora au stagnat, iar în anumite sectoare statul rămâne atât autoritatea Sursa: Eurostat. de reglementare, cât și proprietarul principalilor jucă- tori corporativi98. Astfel, firme românești de toate dimensiunile și din toate sectoarele au indicat în 2016 – 2021 că climatul politic și de reglementare a fost principalul obstacol în realizarea investițiilor planificate99. Sectorul financiar al României rămâne subdezvoltat în comparație cu cel al țărilor din regiune și cu cel al țărilor similare ca venituri. Activele sectorului financiar, ca procent din PIB, se situau la 77,1 % la sfârșitul anului 2021. Deși sectorul este dominat de Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 55 bănci, activele acestora au reprezentat 53,5 % din PIB în 2021 — mai puțin de jumătate față de țările similare FIGURA 2.17  Ponderea activelor totale ale (Polonia, Bulgaria, Ungaria și Croația) și aproximativ o sectorului bancar în PIB rămâne scăzută (T2 2021) cincime din media UE100. Intermedierea creditelor ban- 300 care este superficială, limitând oferta de posibilități de zona Euro 250 finanțare a investițiilor pentru firme. Potrivit Finstats 200 % din PIB 2020, creditul total s-a ridicat la 26% din PIB în 2020, 150 semnificativ sub percentila 25 preconizată și mai mic 100 decât media de 41 % din EAC101. Oferta de credite pen- 50 tru întreprinderi a fost de 12,9 % din PIB în 2021, față 0 de o medie de 22,5 % în Bulgaria, Croația, Ungaria și ia a ria ia ția a ni hi Polonia102. În ansamblu, creditarea bancară este foarte ân r ga ga oa lo Ce m l Un Po Cr Bu Ro concentrată în regiunea București-Ilfov103. În plus, sec- torul privat beneficiază de o finanțare redusă din partea Sursa: Depozitul de date al BCE. instituțiilor financiare nebancare (IFN) și a piețelor de capital, în special pe termen lung. IFN-urile sunt mici — deși pot juca un rol important pentru microantreprenori, deoarece multe sunt situate în zone rurale și în orașe mici. Piețele de capital din România rămân cele mai puțin dezvoltate din Europa, iar baza de investitori instituționali este restrânsă. Piața internă a datoriilor este dominată de obliga- țiunile guvernamentale, în timp ce peisajul titlurilor emise de societăți rămâne subdez- voltat. Bursa de Valori București are lichiditate redusă și este semnificativ mai mică decât bursele celorlalte țări din regiune: în septembrie 2022, piața sa principală număra doar 83 de societăți listate, cu o capitalizare bursieră totală de 28,5 miliarde EUR (sau 11,9 % din PIB)104. Finanțarea capitalului de risc și a capitalului privat este, de asemenea, limitată. România are un nivel scăzut de incluziune financiară, inclusiv în ceea ce privește deținerea și utilizarea de conturi bancare, accesul la finanțare și utilizarea plăți- lor digitale. 69,8 % dintre adulți dețin un cont curent105 — sub media regională și medi- ile pe categorii de venituri. Accesul la servicii financiare este concentrat în regiunea București, cu decalaje majore în cazul consumatorilor din mediul rural, cu venituri mai mici și cu un nivel de educație mai scăzut106. Utilizarea conturilor și economiile sunt, de asemenea, mai reduse decât în celelalte țări din regiune. Deși în trecut nivelul de deți- nere și utilizare a cardurilor a fost scăzut, plățile digitale au crescut semnificativ în ulti- mii ani107: potrivit Global Findex 2021, peste 63 % dintre adulți au declarat că au efectuat sau au primit o plată digitală în anul precedent108. Nivelul scăzut de incluziune financi- ară se datorează atât constrângerilor legate de cerere, cât și celor legate de ofertă: slaba alfabetizare financiară, neîncrederea în sectorul financiar, confortul oferit de utiliza- rea numerarului, precum și o infrastructură rurală deficitară în ceea ce privește plă- țile, deoarece punctele de acces fizice din zonele rurale (precum bancomatele și sucur- salele bancare) s-au redus în mod constant. MIMM-urile sunt slab deservite de sectorul financiar. În 2019, MIMM-urile reprezen- tau 53 % din PIB și în cadrul lor era angajată 66 % din forța de muncă din România. Cu toate acestea, creditele în curs de derulare primite de IMM-uri de la băncile comerci- ale s-au ridicat la 7,5 % din PIB în 2020, cea mai mică pondere în rândul țărilor din regi- une, cu excepția Poloniei109. Sondajul Băncii Mondiale în rândul întreprinderilor 2019 a constatat că 36 % dintre întreprinderile mici și 46,6 % dintre întreprinderile mijlocii aveau un împrumut/o linie de credit110. Mai puțin de o treime dintre firme se bazează Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 56 pe bănci pentru a-și finanța investițiile (o pondere mai mică decât în celelalte țări din regiune), multe firme bazându-se în principal pe surse interne de finanțare111. Cu toate acestea, MIMM-urile în sine nu percep accesul la finanțare ca pe un obstacol semnifi- cativ în calea activității lor, conform sondajelor în rândul întreprinderilor realizate de Banca Mondială și sondajelor BNR. În general, finanțarea MIMM-urilor din România este limitată atât de factori legați de cerere (subcapitalizarea firmelor, informalitate, garan- ții limitate, alfabetizare financiară scăzută), cât și de factori legați de ofertă (deficiențe în infrastructura financiară). Viitorul CPSD România cuprinde o discuție mai detaliată asupra rolului de facilitare al sectorului financiar pentru investițiile sectorului privat. Economia României este mai puternic reglementată și mai puțin competitivă decât în aproape orice altă țară din UE. Controlul statului este omniprezent, proprietatea statului asupra unor companii și tratamentul preferențial al ICS-urilor fiind mai ridi- cate decât în orice țară din cadrul OCDE sau al UE112. Sarcina impusă de reglementare în România este, de asemenea, printre cele mai ridicate din UE113. De exemplu, constrânge- rile rigide în ceea ce privește furnizarea de servicii juridice împiedică accesul firmelor la unele resurse necesare, iar cerințele administrative pentru întreprinderile nou-în- ființate sunt aproape cele mai oneroase din UE (după cele din Bulgaria) începând din 2018114. De asemenea, băncile consideră cadrul legislativ imprevizibil drept un factor de risc major, cu un efect negativ asupra gradului de intermediere financiară în economie115. Capacitatea de inovare a economiei României este redusă, în principal deoarece inves- tițiile sunt excesiv de scăzute și există un permanent deficit de competențe. Tabloul de bord al UE privind inovarea consideră România un „inovator emergent” și o clasează pe ultimul loc în UE, semnalând o capacitate slabă a firmelor românești de a avansa în lan- țul valoric. Țara are, de departe, cea mai mică pondere a întreprinderilor inovatoare din UE — în 2019, doar 10 % dintre firmele românești introduseseră un produs sau un servi- ciu nou sau îmbunătățit semnificativ în ultimele 12 luni. Firmele românești nu reușesc să inoveze la fel de mult ca firmele din UE în ceea ce privește produsele și procesele, mar- ketingul și structura organizațională, cheltuiesc mai puțin pentru cercetare și dezvol- tare, depun mai puține cereri de brevete și sunt mai puțin pregătite în domeniul TIC116. FIGURA 2.18  România se situează pe ultimul loc în clasamentul UE privind inovarea 160 140 120 100 Scor 80 60 40 20 0 Be a em da Su a Un ția ța Le ria G a ia Bu nia Po ia Sl nia Cr ia tu a ia Sl hia Es ia u Irl g O ia ia a Fr a Lu Au a m ia ia lia Fi rca d d ri i ni i t ur G ipr an n ac c an en xe str lg ed an al Po al an It a an D l an an a ga oa re â to lo Ce to a bo ug lg M ov C Sp m m ov nl rt Ro er Li an Inovatori emergenți Inovatori medii Lideri în inovație Inovatori puternici 2015 2021 Sursa: Tabloul de bord european privind inovarea 2022. Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 57 Calitatea mediului de afaceri este foarte inegală la nivelul țării. Indicele regional al capitalului uman evidențiază disparități puternice în ceea ce privește oportunitățile de care se bucură cetățenii municipiilor din România117. Concentrația firmelor variază, de asemenea, substanțial în țară (figura 2.19). Indicele mediului de afaceri local, realizat de Institutul Aspen FIGURA 2.19  Numărul de firme variază România, evaluează și clasifică municipiile din România semnificativ în funcție de județ pe baza a patru factori: antreprenoriatul local, inovarea, finanțarea investițiilor și sprijinul public local. Scorul pentru București, cel mai performant municipiu, a fost de aproape șapte ori mai mare decât cel pentru Vaslui, orașul cel mai puțin performant. Anterior, evaluările regionale, indicatorii financiari și alte statistici regionale prezentau o imagine similară. Dubla tranziție verde și digitală ar putea să adâncească și mai mult inegalitățile regionale prin exacerbarea decalajului digital, reduce- rea oportunităților de afaceri în regiunile cu industrii cu emisii ridicate sau epuizarea capacității municipii- lor de a absorbi fonduri UE suplimentare. Mediul de afaceri imprevizibil, piețele financiare in- suficient dezvoltate, instituțiile slabe, lipsa de conec- 3 841 – 6 939 6 940 – 12 492 12 493 – 20 854 tivitate și deficitul de competențe frânează dezvol- 20 855 – 36 580 36 581 – 119 798 tarea sectorului privat, contribuția MIMM-urilor la Sursa: Banca Mondială, pe baza datelor Institutului Național de economia națională fiind mai mică decât în celelalte Statistică (2019). țări din regiune118. Decalajul dintre regiunea București și restul țării în ceea ce privește performanța firmelor se adâncește. Ca urmare a acestor provocări, 14 % dintre firmele românești au avut mai multe datorii decât active în 2018, una dintre cele mai mari rate ale firmelor cu capital negativ din Europa119. 2.5 PROVOCĂRILE ÎN REALIZAREA TRANZIȚIEI VERZI ȘI ÎN ATENUAREA SCHIMBĂRILOR CLIMATICE DEVIN EVIDENTE Schimbările climatice prezintă atât oportunități uriașe, cât și riscuri semnificative pentru România. DST 2018 a subliniat necesitatea ca România să își dezvolte capaci- tatea de adaptare la schimbările climatice și reziliența la dezastre naturale (a se vedea secțiunea 2.6). De atunci, PVE a pus accentul pe măsuri echitabile de atenuare a schim- bărilor climatice prin intermediul tranziției verzi. De asemenea, PVE cuprinde un plan de acțiune pentru ca statele membre UE să utilizeze mai des și mai eficient resursele printr-o economie circulară și nepoluantă, să restabilească biodiversitatea și să reducă poluarea. Viitorul raport de țară privind clima și dezvoltarea (CCDR) pentru România va discuta aceste aspecte în detaliu. PVE și strategiile naționale ale României stabilesc obiective ambițioase, care necesită politici publice și măsuri considerabile. Emisiile de CO2 pe cap de locuitor ale României sunt sub media UE (figura 2.20), însă în absența unor politici120 se preconizează că ele vor crește, riscând să compromită îndeplinirea obiectivelor stabilite în Acordul de la Paris și în PVE. Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 58 FIGURA 2.20  Emisiile de CO2 pe cap de locuitor (1962 – 2018) 12 (tone metrice per capita) 10 8 Emissii de CO 6 4 2 0 60 62 64 66 68 70 72 74 76 78 80 82 84 86 88 90 92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18 20 20 20 20 20 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 19 20 19 19 19 20 20 19 19 20 20 România Uniunea Europeană Sursa: Indicatorii de dezvoltare mondială. Sectorul energetic este principalul contribuitor la emisiile de GES din România, ceea ce subliniază importanța tranziției energetice. Sectorul energetic generează 66 % din emisiile de gaze cu efect de seră din România (unde 32 % din emisii provin direct din industria energetică, 24 % din transporturi și 15 % din activitățile de producție), agri- cultura — 17 %, procesele industriale și utilizarea produselor — 12 %, iar deșeurile — 5 % (figura 2.21). FIGURA 2.21  Mai mult de jumătate din emisiile de gaze cu efect de seră din România provin din sectorul energetic. Observație: datele nu includ activitățile LULUCF. 32 % Industria energetică Procese industriale 12 % și utilizarea produselor 15 % Industria prelucrătoare Deșeuri 5% Energie 66 % 24 % Transporturi Agricultură 17 % 13 % Emisii fugitive 16 % Alte sectoare Sursa: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră 2018. Tranziția către aprovizionarea cu energie verde și către un consum de energie mai eficient este esențială pentru îndeplinirea obiectivelor ambițioase privind clima și pentru consolidarea securității energetice. În 2020, producția de energie electrică s-a bazat în mare măsură pe combustibilii fosili (36 %), urmați de hidroenergie (28 %) și de energia nucleară (20 %) (figura 2.22). Energia eoliană și solară reprezintă aproximativ 16 % din mixul energetic. Ultimul deceniu a adus schimbări structurale semnificative în sectorul energetic: în timp ce ponderea cotei cărbunelui s-a înjumătățit, sursele rege- nerabile de energie au acoperit cea mai mare parte a lacunei lăsate de acesta, datorită Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 59 dezvoltării accelerate în perioada 2010 – 2015, iar pon- FIGURA 2.22  Producția de energie electrică derea gazului natural a crescut de la 11 % la 18 %. Totuși, din România se bazează în mare măsură pe odată cu închiderea treptată a centralelor pe cărbune și combustibili fosili, hidroenergie și energie fără noi investiții în producție din 2015, România a deve- nucleară. nit importator net de energie electrică în 2019, iar pon- derea energiei din surse regenerabile rămâne cu mult Biocombustibili Nuclear sub media UE-27. Intensitatea energetică a României, 1% 21% deși peste media europeană, a scăzut, în timp ce opor- tunitățile de eficientizare energetică rămân în mare Hidro 28% 12% Eolian măsură nevalorificate. 3% Solar Eforturile de decarbonizare a sistemului energetic necesită investiții publice (de exemplu, în rețele de 18% 17% transport), precum și investiții private (de exemplu, Cărbune Gaz natural în producția de energie electrică din surse regenerabi- le și în generarea de energie termică). În cadrul PNRR, Sursa: Agenția Internațională a Energiei. România s-a angajat să elimine complet utilizarea cărbu- nelui până în 2032. Într-un moment în care toate centralele pe bază de cărbune urmează să fie dezafectate, se constată că investițiile sectorului privat în capacitatea de producție din surse regenerabile au fost insuficiente încă din 2015. În plus, este nevoie de o nouă in- frastructură de transport și de echilibrare, inclusiv de rețele inteligente, pentru a gestio- na înlocuirea unităților pe bază de cărbune cu tehnologii de producere variabilă a energiei electrice, precum și pentru a permite descentralizarea capacității de producție și partici- parea mai activă a consumatorilor de energie la gestionarea sistemului. În ceea ce priveș- te termoficarea, majoritatea instalațiilor de producție existente funcționează de peste 30 de ani, iar modernizarea va necesita investiții de peste 300 de milioane EUR. În plus, ter- moficarea — împreună cu sectorul industrial și cel al transportului de marfă — va trebui să treacă de la combustibilii fosili la alternative mai curate, cum ar fi hidrogenul verde sau albastru, biogazul sau biocombustibilii, ceea ce presupune investiții în producerea și transportul acestora și în modernizarea echipamentelor și a instalațiilor pentru utilizarea finală. În cele din urmă, este stringentă nevoia de renovare a clădirilor existente, pentru a reduce consumul de energie și expunerea la volatilitatea prețurilor internaționale ale energiei și pentru a îmbunătăți securitatea și confortul locuințelor. În acest context difi- cil, sectorul energetic reușește cu greu să atragă investiții private la scară largă, din cau- za unor cadre de reglementare instabile, a capacității și a resurselor limitate din sectorul public pentru gestionarea tranziției și a influenței excesive a ICS-urilor asupra sectoru- lui. Viitoarele CPSD și CCDR pentru România analizează aceste aspecte mai în detaliu. Decarbonizarea transporturilor va fi, de asemenea, importantă pentru atingerea obiectivelor de emisii zero nete, pe fondul dependenței excesive de transportul rutier și al pregătirii slabe pentru mobilitatea electrică. Transportul generează aproxima- tiv 16 % din emisiile de gaze cu efect de seră ale țării, iar peste 90 % din această pondere provine din transportul rutier121; prin urmare, sectorul rutier are un rol major în tran- ziție. Sectorul de mobilitate electrică din România se află încă într-o etapă incipientă122. Numărul de vehicule electrice este în creștere (în 2022, una din cinci mașini vândute în țară a fost fie electrică, fie hibridă), dar are încă o pondere scăzută în parcul auto total (în 2022, ponderea vehiculelor electrice și hibride a fost de 0,25 % și, respectiv, 1,2 %), în timp ce mai mult de una din patru mașini înmatriculate în țară are o vechime de peste Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 60 20 de ani. Infrastructura de încărcare este modestă, iar cele mai multe stații de încărcare sunt concentrate în București și în alte orașe mari. Raportul dintre vehiculele electrice plug-in și punctele de încărcare era de 15 la sfârșitul anului 2020, față de media UE de 12123. Intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din agricultură în România este printre cele mai scăzute din UE. Acest lucru se datorează producției relativ mici a sectorului, dar emisiile ar putea crește în absența unor măsuri de atenuare dacă produc- tivitatea și eficiența agricolă se vor îmbunătăți. Agenda agricolă a României este legată de politicile agricole comune ale UE (PAC UE), care oferă un cadru pentru integrarea măsu- rilor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. Următoarea perioadă de programare a PAC va fi legată în mod inextricabil de PVE, în centrul său aflându-se strategia UE „De la fermă la consumator”. Schemele de plăți directe pentru activitățile de înverzire vor fi integrate și mai mult, pentru a atinge obiectivele de mediu și clima- tice, stabilindu-se obiective de cheltuieli stricte pentru măsurile agricole de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea. România este statul membru al UE cel mai puțin pregătit pentru realizarea unei eco- nomii circulare. Se depun eforturi multiple pentru a accelera tranziția circulară, inclu- siv elaborarea unei strategii naționale privind economia circulară (EC). Există un cor- pus legislativ bogat, dar acesta se concentrează în principal pe gestionarea deșeurilor. În plus, monitorizarea și aplicarea legislației insuficiente subminează eficacitatea Planului Național de Prevenire și Gestionare a Deșeurilor. Printre principalele obstacole în calea declanșării unei tranziții mai profunde se numără absența unei viziuni pe termen lung, insuficiența capacității administrative și tehnice a administrațiilor centrale și locale, insuficiența monitorizării și aplicării legislației, datele imprecise și de slabă calitate și cooperarea redusă între părțile interesate. Externalitățile de mediu cresc odată cu activitatea economică și cu prosperitatea zonelor urbane ale României. Poluarea aerului în zonele urbane depășește frecvent limitele UE, determinată de practicile nesustenabile de încălzire a locuințelor, de creș- terea transportului urban, de prevalența vehiculelor poluante și de extinderea activită- ților economice. Nivelurile de poluare sunt mai mari în timpul iernii, din cauza impac- tului încălzirii locuințelor. Zonele rurale reușesc cu greu să gestioneze pădurile, printre altele, din cauza exploatărilor forestiere ilegale și a defrișărilor localizate. În plus, polu- area cu nutrienți și cu substanțe chimice în corpurile de apă, în special în Marea Neagră, reprezintă un motiv de îngrijorare din ce în ce mai mare, nu în ultimul rând din cauza efectelor sale transfrontaliere. Este de așteptat ca orașele, datorită concentrației de oameni și activități economice, să fie primele care vor îmbrățișa o dezvoltare verde, rezilientă și incluzivă. Pentru a atinge obiectivul Acordului de la Paris și al PVE de atingere a neutralității climatice până în 2050, precum și obiectivul intermediar „Fit for 55”, Comisia Europeană îndrumă ora- șele să fie în fruntea schimbării. Misiunea „100 de orașe neutre din punct de vedere cli- matic până în 2030” va aloca resurse semnificative pentru ca 100 de orașe din UE și alte orașe care le vor urma să atingă neutralitatea climatică până în 2030, și să servească drept exemplu pentru alte localități și să genereze inovații care vor accelera tranziția către neutralitatea climatică. În România, orașele implicate sunt: sectorul 2 al Bucureștiului (una dintre unitățile administrative ale capitalei), Cluj-Napoca și Suceava. Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 61 Trecerea României la un model de creștere economică sustenabilă va necesita acți- uni substanțiale din partea sectorului public și privat, precum și o schimbare a per- cepției publice. Trei măsuri fiscale verzi vor fi esențiale pentru atingerea obiectivelor economice, sociale și de mediu ale PVE: creșterea taxelor pe carbon, eliminarea subven- țiilor pentru combustibilii fosili și — cu sprijinul fondurilor UE — intensificarea inves- tițiilor publice verzi, în special pentru decarbonizarea sectorului energiei și al trans- porturilor. Măsurile de politică vor avea nevoie și de sprijinul publicului. Schimbările climatice reprezintă o problemă mai puțin arzătoare pentru cetățenii români decât pen- tru europenii obișnuiți: doar 7 % dintre români consideră schimbările climatice cea mai gravă problemă a lumii, față de o medie a UE de aproximativ 20 %124. Piețele financiare joacă un rol esențial în dubla tranziție verde și digitală. Tranziția verde a României va necesita investiții substanțiale125. Fondurile publice naționale și ale UE vor contribui la tranziție, dar restul va trebui să fie acoperit de sectorul financiar. Activele verzi reprezintă aproximativ 3 % din portofoliul băncilor românești, mai puțin de jumătate din media zonei euro, în timp ce potențialul de împrumut verde al societă- ților locale este estimat la aproximativ 3 miliarde EUR. În același timp, aproximativ 50 % din portofoliul de credite al băncilor românești este acordat unor societăți expuse ris- curilor legate de climă. Pe partea de ofertă, capacitatea instituțională redusă împiedică creditorii să se implice mai mult în finanțarea verde, deși băncile fac progrese în direc- ția dezvoltării unor abordări personalizate. Pe partea de cerere, debitorii nu înțeleg ris- curile și oportunitățile asociate schimbărilor climatice și nu au capacitatea de a elabora planuri de tranziție, ceea ce duce la o cerere redusă de investiții verzi și la o slabă capa- citate de împrumut pentru proiectele verzi care sunt prezentate creditorilor. Deși este de așteptat ca băncile să finanțeze cea mai mare parte a investițiilor verzi ale sectorului privat din România, piețele de capital vor avea la rândul lor un rol de jucat. Guvernul intenționează să înființeze în 2023 un cadru pentru emisiunea de obligațiuni suverane verzi/sustenabile pentru a emite obligațiuni cu tematică MSG, care vor ajuta România să realizeze tranziția verde. Capacitatea guvernului de a crea un mediu favorabil pentru tranziția verde va deter- mina competitivitatea viitoare a economiei naționale. Guvernele pot facilita tranzi- ția industrială verde prin: asigurarea accesului la factori de producție verzi, cum ar fi energia, la prețuri competitive; sprijinirea utilizării eficiente a resurselor de către ramurile industriale și consumatori; optimizarea și direcționarea subvențiilor către rezultate verzi; crearea unor cadre de stabilire a prețurilor carbonului care să conducă la o schimbare structurală în economie; asigurarea disponibilității unui capital uman adaptat la cerințele piețelor verzi; aprofundarea piețelor financiare și a instrumente- lor de sprijinire a tranziției; și asigurarea faptului că sectorul public dispune de strate- gii clare pe termen lung, de capacitate tehnică și de o arhitectură instituțională adec- vată. Lipsa acestor măsuri poate eroda competitivitatea economică, poate reduce cota de piață a societăților locale în Europa și poate transfera exporturile către piețe cu valoare adăugată mai mică. Acest subiect va fi explorat în viitorul CCDR România, iar viitorul CPSD România cuprinde o scurtă analiză a punctelor forte și a oportunităților de care se bucură România în cadrul lanțului valoric al energiei solare și eoliene și al vehiculelor electrice. Elaborarea și punerea în aplicare a programului guvernamental general pen- tru tranziție, precum și a politicilor sectoriale relevante, vor determina dacă România va putea: (i) să își protejeze resursele naturale fără a sacrifica creșterea și dezvoltarea; Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 62 (ii) să decarbonizeze economia, asigurând în același timp securitatea energetică; și (iii) să protejeze persoanele vulnerabile atât de impactul schimbărilor climatice, cât și de potențialele dislocări economice induse de tranziția verde. Eliminarea constrângerilor instituționale și de guvernanță în ceea ce privește punerea în aplicare a programelor și atragerea de fonduri în sectorul privat va fi esențială. 2.6 REZILIENȚA LA DEZASTRE NATURALE ȘI LA SCHIMBĂRILE CLIMATICE ESTE SCĂZUTĂ România este predispusă la o serie de dezastre naturale induse de schimbările cli- matice, epidemii/pandemii și accidente tehnologice. În țară s-au înregistrat 101 eve- nimente catastrofale între 1900 și 2021 — printre care 53 de inundații, 11 cutremure, 20 de episoade de temperatură extremă, 11 furtuni și două secete majore –, care au afectat peste 2 milioane de oameni și au provocat aproape 5 000 de decese și pagube de peste 17,2 miliarde USD126. Trebuie reamintit faptul că România se numără printre țările UE cu cel mai mare risc de cutremure și inundații cauzate de apele fluviale și de suprafață127. Mai mult de 75 % din populația țării trăiește în zone predispuse la cutremure, Bucureștiul fiind considerat orașul cu cel mai mare risc seismic din Europa. Riscurile potențiale și pagubele care pot fi cauzate de inundații și seisme sunt în creș- tere, din cauza schimbărilor climatice și a infrastructurii îmbătrânite. Răspunderea guvernamentală pentru pierderile în caz de dezastru major ar putea depăși 0,4 % din PIB, având în vedere vulnerabilitatea clădirilor rezidențiale (estimat la peste 50 % din pier- derile potențiale) și a activelor publice128. România trebuie să reducă substanțial expu- nerea la dezastre și la riscurile schimbărilor climatice, atât în sectorul privat, cât și în cel public, să încurajeze încheierea de asigurări pentru bunurile de uz casnic și public și să ia în considerare utilizarea instrumentelor financiare de nivel suveran (de exem- plu, finanțarea contingentă și obligațiunile pentru situații de catastrofă). În 2020, fon- dul construit din România cuprindea peste 5,5 milioane de clădiri — clădirile rezidențiale reprezentând peste 90 % din total, urmate de unitățile de învățământ și de clădirile cu scop comercial129. Majoritatea activelor publice sunt deținute sau gestionate de autorită- țile locale, care au, astfel, un rol major în consolidarea rezilienței la dezastre și la efectele schimbărilor climatice. Dezastrele afectează, de asemenea, mijloacele de trai și bunăs- tarea oamenilor, riscând să ducă familiile la sărăcie130. Indicele vulnerabilității sociale arată că nivelurile ridicate de vulnerabilitate se corelează cu rezistența scăzută la dez- astre în zonele rurale periferice, care sunt deosebit de expuse riscului de cutremure și de inundații131. Și zonele urbane prezintă semne de vulnerabilitate socială. La rândul lor, efectele dezastrelor sunt tot mai acute din cauza concentrării popu- lației și a activelor economice și din cauza schimbărilor climatice. Incendiile foresti- ere, secetele, alunecările de teren, vânturile puternice și căldura extremă reprezintă de asemenea amenințări semnificative, schimbările climatice fiind susceptibile de a crește frecvența și gravitatea dezastrelor legate de fenomene meteorologice. În același timp, disponibilitatea pentru adaptare este relativ scăzută în România, după cum se sublini- ază în DST 2018 și CCAP EAC. Baza de date MunichRe NatCat132 estimează pierderi de 12 miliarde EUR (din care 99 % nu au fost asigurate) și aproape 1 322 de decese în România din 1980 până în prezent din cauza evenimentelor climatologice și hidrometeorologice. Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 63 Ca mențiune specială, dezastrele naturale și riscurile schimbărilor climatice afectează în mod disproporționat județele mai sărace ale României133. Schimbările climatice provoacă o mai mare variabilitate a precipitațiilor, ceea ce con- duce la creșterea severității evenimentelor de inundații și de secetă și la provocări legate de securitatea resurselor de apă. Acest lucru va crește semnificativ provocările deja existente ale sectorului apei din România de a furniza în condiții de siguranță apă pentru consum, agricultură și producția de energie și de a proteja societatea, econo- mia și mediul împotriva inundațiilor. Securitatea resurselor de apă este deja în pericol în condițiile climatice actuale. Obiectivele de infrastructură de apă existente, inclusiv lacuri de acumulare și cele de protecție împotriva inundațiilor, prezintă lipsuri semni- ficative și pot suferi avarii sub presiunea schimbărilor climatice. Atât infrastructura, cât și instituțiile cu rol în managementul resurselor de apă , în special a riscurilor legate de apă, necesită modernizare și consolidare urgentă. Provocările din sectorul apei sporesc vulnerabilitatea sectorului energetic și a celui agricol. Secetele tot mai severe și mai frecvente vor afecta producția de hidroenergie și de energie nucleară, care reprezintă aproximativ 30 % și, respectiv, 20 % din produc- ția de energie electrică din România. Pentru a consolida reziliența sectorului energetic, este nevoie de îmbunătățirea managementului resurselor de apă și a eficienței infras- tructurii de producție a hidroenergiei, de diversificarea surselor de energie, de reduce- rea presiunii din partea cererii prin măsuri de eficientizare energetică și de investiții în capacități suplimentare pentru a compensa reducerea potențială a hidroenergiei în peri- oadele uscate. În plus, sectorul agricol este deosebit de vulnerabil la efectele schimbări- lor climatice din cauza exploatațiilor agricole fragmentate, a serviciilor inadecvate de consultanță agricolă, a lipsei unor sisteme moderne și eficiente de irigare/drenaj care să reducă dependența producției de cantitatea de precipitații și a sistemelor TIC slab dez- voltate pentru schimbul de informații și pentru furnizarea de servicii de consiliere și sprijin fermierilor, în special micilor proprietari care reușesc cu greu să acceseze astfel de servicii prin canalele tradiționale ale pieței. Deși vulnerabilitatea României la schimbările climatice și la dezastrele naturale este relativ ridicată, capacitatea sa de adaptare rămâne scăzută. România și-a consolidat cadrul legislativ și instituțional pentru reducerea, pregătirea și răspunsul în caz de dez- astre. Cu toate acestea, realizarea investițiilor necesare pentru a sprijini politici efici- ente privind clima și reducerea riscurilor de dezastre rămâne scăzută, cu oportunități nereușite de a maximiza adaptarea și beneficiile de incluziune conexe realizabile odată cu îmbunătățirea activelor publice și private. Pregătirea pentru evenimente catastrofale necesită o mai bună coordonare interinstituțională și o capacitate orizontală și verticală sporită. În plus, sistemul de protecție socială nu este în măsură să se adapteze la șocu- rile induse de climă, neavând capacitatea de a integra date privind sărăcia și dezastrele naturale pentru a identifica vulnerabilitățile134. Coordonarea dintre sectorul manage- mentului riscului de dezastre (MRD) și sistemul de protecție socială este redusă, după cum arată lipsa mecanismelor de declanșare a unei reacții rapide pentru sprijinirea comunităților în caz de nevoie. Constrângeri care frânează creșterea economică și prosperitatea în România 64 3 PRIORITĂȚI PENTRU O CREȘTERE ECONOMICĂ FAVORABILĂ INCLUZIUNII, PUTERNICĂ ȘI SUSTENABILĂ Prezenta actualizare a DST reevaluează prioritățile României pentru realizarea unei creșteri economice incluzive, puternice și sustenabile, bazându-se pe analiza pre- zentată în capitolele anterioare, pe consultări ample cu administrațiile centrale și locale, cu ONG-uri/OSC-uri, cu mediul academic și cu alte părți interesate, precum și pe îndrumarea Unității de management de țară (UMT) a Băncii Mondiale. Reformele propuse în actualizarea DST sunt aliniate cu cele identificate în DST 2018, dar sunt gru- pate diferit. Prezenta revizuire își propune să evidențieze rolul jucat de reformele rele- vante în îmbunătățirea nivelului de trai al populației și să acorde un rol mai vizibil pri- orităților emergente — în special adaptării la schimbările climatice și atenuării acestora –, având în vedere importanța tranziției verzi (și a fondurilor UE aferente) pentru obiec- tivele de politică naționale și ale Uniunii Europene. Selectarea priorităților s-a bazat pe consultări ample cu UMT România și cu echipe sec- toriale din cadrul Băncii Mondiale, al CFI și al MIGA. În urma acestor discuții, echipa a întocmit o listă inițială de aproape 100 de măsuri de politică pentru abordarea constrân- gerilor descrise în capitolul 2. Echipa a folosit apoi patru criterii pentru a ordona aceste măsuri în funcție de prioritate: (i) impactul preconizat înspre îndeplinirea obiective- lor duble ale Grupului Băncii Mondiale; (ii) complementaritatea cu alte politici și obiec- tive; (iii) fezabilitatea politicilor în condițiile economice, de guvernanță și de capacitate actuale; și (iv) orizontul de timp în care politicile pot să producă rezultate. În urma procesului de ordonare, FIGURA 3.1  De la priorități la HLOs și la actualizarea DST stabilește 17 priorități, la baza cărora obiectivele duble stau măsuri specifice. Anexa 2 conține un tabel deta- liat care prezintă poziția fiecăreia dintre priorități în Prioritățile, cadrul celor patru criterii de selecție. însoțite de măsuri specifice Cele 17 priorități rezultate au fost suprapuse peste ...abordează constrângerile (capitolul 2) cele șase Rezultate la Nivel Înalt (HLOs) formulate ...și contribuie la realizarea pentru a surprinde îmbunătățirile dorite în (mai multor) HLOs ceea ce privește bunăstarea populației (Tabelul 3.1). Prioritățile iden- tificate vizează aborda- Obiectivele de nivel înalt (HLOs) rea principalelor con- strângeri discutate în ...denotă rezultate care duc la îmbunătățirea bunăstării capitolul 2. Fiecare prio- oamenilor ritate contribuie la pro- gresul către unul sau mai multe HLOs, cores- Obiective duble pondențele dintre pri- Prosperitate orități și obiective fiind Reducerea pentru sărăciei prezentate în Tabelul toți cetățenii 3.1. Dacă ar fi realizate în următorii cinci-zece ani, aceste rezultate ar marca o îmbunătățire a bunăstării populației, în speci- al a persoanelor dintre cele mai sărace și mai vulnerabile (figura 3.1). HLOs sunt com- plexe, interconectate și — după cum sugerează și numele — la nivel înalt; prin urmare, mai multe priorități pot fi relevante pentru mai multe HLOs. Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 66 Acest capitol prezintă prioritățile relevante pentru fiecare HLO. Prioritățile sunt nume- rotate, dar numerotarea nu reprezintă un clasament. Capitolul recomandă, de aseme- nea, măsuri specifice care ar contribui la realizarea priorităților și a HLOs, dar lista măsu- rilor propuse nu este exhaustivă. TABELUL 3.1  Rezultate la Nivel Înalt (HLOs) și priorități Rezultate la Nivel Înalt Priorități I. Un mediu instituțional și 1. Atenuarea impactului instabilității politice prin stabilirea de priorități stra- economic previzibil pentru tegice și în materie de cheltuieli pe termen mediu și lung [HLO2, HLO3, cetățeni și întreprinderi HLO4, HLO5, HLO6] 2. Creșterea încrederii în stat a cetățenilor [HLO2, HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] 3. Asigurarea sustenabilității fiscale [HLO2, HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] II. Acces egal la servicii publice 4. Consolidarea gestionării resurselor umane din sectorul public pentru a îm- de înaltă calitate la nivel bunătăți prestarea serviciilor publice [HLO1, HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] central și local 5. Creșterea eficacității și a eficienței în prestarea de servicii publice la nivel central și local [HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] 6. Îmbunătățirea accesului persoanelor sărace, vulnerabile și din zone rura- le la infrastructură și servicii publice de calitate (de exemplu în ceea ce pri- vește transporturile, rețeaua digitală, apa și salubritatea, termoficarea, ges- tionarea deșeurilor solide, prestațiile sociale și serviciile sociale) [HLO3, HLO4, HLO5, HLO6] III. Rezultate mai bune pentru 7. Îmbunătățirea rezultatelor în ceea ce privește sănătatea și asigurarea acce- toți în ceea ce privește sului echitabil la serviciile de asistență medicală [HLO4] sănătatea și educația 8. Asigurarea accesului la educație de calitate pentru toți [HLO4] 9. Consolidarea formării de competențe pe tot parcursul vieții, în special în cazul grupurilor vulnerabile [HLO4] IV. Condiții favorabile creșterii 10. Eliminarea deficitelor de la nivelul infrastructurii de transport și al al- numărului și calității locurilor tor tipuri de infrastructură pentru conectivitatea internă și internațională de muncă în sectorul privat [HLO2] 11. Creșterea gradului de intermediere și incluziune financiară [HLO 5, HLO6] 12. Îmbunătățirea concurenței și a inovării pe piață [HLO5, HLO6] V. Atenuarea schimbărilor clima- 13. Accelerarea decarbonizării, îmbunătățirea interconexiunilor regionale și tice, pentru ca activitatea eco- asigurarea securității energetice [HLO2] nomică să fie sustenabilă în 14. Reducerea degradării mediului (apă, terenuri, atmosferă) [HLO2] raport cu mediul VI. Reziliență la șocuri și adaptare 15. Intensificarea eforturilor de prevenire/reducere a riscurilor și creșterea gra- la schimbările climatice, în dului de pregătire pentru dezastre naturale, a capacității de răspuns și de special pentru gospodăriile redresare în urma acestora [HLO2] vulnerabile 16. Consolidarea rezilienței financiare la dezastre naturale a sectorului public și privat [HLO2, HLO4] 17. Protejarea securității resurselor de apă și asigurarea unei mai bune preven- ții și protecții împotriva dezastrelor legate de apă [HLO2] Notă: în paranteze se menționează Rezultate la Nivel Înalt, dar cu rol secundar Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 67 mediu instituțional și economic previzibil pentru HLO-I Un cetățeni și întreprinderi Deși multe priorități și Rezultate la Nivel Înalt sunt interconectate, HLO-I — Un mediu politic și economic previzibil pentru cetățeni și întreprinderi — este transversal, fiecare dintre prioritățile sale regăsindu-se în toate HLOs. Se repetă principala lecție din DST 2018: în pofida creșterii economice impresionante, realizarea prosperității pentru toți cetățenii și a unei bunăstări mai durabile vor rămâne o realitate îndepărtată dacă România nu își va rezolva problemele de guvernanță. Consolidarea instituțională este necesară la toate nivelurile administrației (național și local) și în toate domeniile de politică, atât pentru provocările și oportunitățile existente, cât și pentru cele emergente. Prioritățile identificate în cadrul acestui HLO vizează consolidarea cadrului de planificare și imple- mentare publică, prin ancorarea acestuia cu obiective pe termen mediu, reducerea per- turbărilor cauzate de instabilitatea politică, consolidarea treptată a sustenabilității fis- cale și promovarea responsabilității pentru a spori încrederea cetățenilor. PRIORITATEA 1: Atenuarea impactului instabilității politice prin stabilirea de priorități strategice și în materie de cheltuieli pe termen mediu și lung, sprijinită de următoarele măsuri specifice: Corelarea planificării strategice cu prioritățile bugetare la nivel de Centru al Guvernului (CG). Acest lucru poate fi realizat prin consolidarea legăturii dintre planificare și chel- tuielile publice (eficiență/eficacitate), prin alinierea priorităților strategice în materie de politică la investițiile publice, pentru a reduce suprapunerea, ineficiența și deficitul de infrastructură și prin creșterea transparenței și îmbunătățirea monitorizării pune- rii în aplicare a planurilor strategice. Consolidarea cadrului strategic de gestionare și planificare la nivel central. Aceasta implică punerea accentului pe implementarea modificărilor legislative recente din cadrul PNRR, cu scopul de a consolida managementul și planificarea strategică și de a introduce treptat bugetarea bazată pe rezultate. Un astfel de efort va necesita leadership politic, precum și consolidarea capacității de planificare și bugetare a ministerelor și agențiilor prin perfec- ționarea competențelor și îmbunătățirea sistemelor. Planurile strategice instituționale întocmite de ministere vor beneficia de integrarea în procesul de pregătire a bugetului. PRIORITATEA 2: Creșterea încrederii în stat a cetățenilor Consolidarea responsabilității instituțiilor prin întărirea Curții de Conturi. Consolidarea capacității de audit a Curții de Conturi a României (CCR) ar avea un impact pozitiv asu- pra serviciilor publice și asupra utilizării eficiente a resurselor guvernamentale. În acest scop, este esențial să se dezvolte programele anuale și multianuale de audit ale CCR legate de scopurile și obiectivele planului său strategic și să se pună în aplicare un model de recrutare și de formare a personalului care să coreleze competențele personalului cu prioritățile strategice instituționale, îmbunătățind în același timp calitatea auditurilor. Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 68 Elaborarea și punerea în aplicare a unei noi strategii pentru sectorul justiției. Ar fi ideal ca această strategie să fie axată pe îmbunătățirea capacității intra- și interinstituționale, pe consolidarea practicilor de MRU și pe construirea unei infrastructuri mai receptive și mai reziliente pentru a furniza cetățenilor servicii de înaltă calitate, eficiente și eficace. PRIORITATEA 3: Asigurarea sustenabilității fiscale Reducerea deficitului bugetar și stabilizarea datoriei publice prin reforme politice și instituționale. Pentru a reduce deficitul fiscal rezultat în urma problemelor structurale (salariile și pensiile din sectorul public), a crizei provocate de pandemie și a invadării Ucrainei de către Rusia, guvernul s-a angajat în PNRR să promoveze reforma pentru ambele părți ale bugetului: venituri și cheltuieli. Pentru a îmbunătăți colectarea veni- turilor, a fost inițiat un proces de modernizare a Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), deși rezultatele vor deveni vizibile doar pe termen mediu. Eliminarea sau reducerea scutirilor fiscale (de exemplu, pentru persoanele care desfășoară o activi- tate independentă sau pentru anumite categorii de angajați) ar crește semnificativ veni- turile bugetare. În ceea ce privește cheltuielile, reformele recent lansate ale salariilor și pensiilor publice, dacă vor fi duse la bun sfârșit, au potențialul de a conduce către o tra- iectorie mai sustenabilă și mai echitabilă din punct de vedere fiscal. Adoptarea unor măsuri de consolidare fiscală pe termen mediu, cum ar fi îmbunătățirea administrării fiscale, precum și a proceselor și sistemelor de plăți. Sunt relevante în acest sens măsuri precum: raționalizarea proceselor bugetare; dezvoltarea unui sistem infor- matic integrat de gestiune financiară (IFMIS) digitalizat; creșterea eficienței și eficacită- ții colectării veniturilor și a administrării fiscale prin remodelarea proceselor de afaceri, managementul integrat al riscurilor și modernizarea sistemelor; și obligativitatea utiliză- rii facturilor electronice pentru creșterea colectării TVA și combaterea evaziunii fiscale. egal la servicii publice de înaltă calitate la nivel HLO-II Acces central și local HLO-II se concentrează pe realizarea de servicii publice care să fie atât de înaltă cali- tate, cât și accesibile pentru toate categoriile geografice, de venituri, etnice, precum și în orice alte diviziuni formale sau informale. La fel ca în cazul HLO-I, prioritățile din cadrul HLO-II sunt în mare măsură transversale. De exemplu, prioritatea 4 recunoaște necesitatea dotării urgente a guvernului cu structuri de competențe și stimulente care să poată încuraja furnizarea de servicii pentru cetățenii din întreaga țară, dar și să conso- lideze funcțiile guvernamentale de bază la nivel central și local. Pe lângă îmbunătățirea capacității, o coordonare mai puternică între departamentele guvernamentale și între nivelurile de guvernare poate aduce creșteri de eficiență, iar descentralizarea selectivă poate avea drept rezultat un proces decizional mai responsabil și mai informat la nivel local, adaptat la nevoile cetățenilor. În același timp, îmbunătățirea calității serviciilor sociale și a acoperirii sistemelor de protecție socială orientate spre rezultate, simultan cu direcționarea acestora către grupurile vulnerabile și cele cu acces redus la oportuni- tăți, ar contribui la o societate mai echitabilă. Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 69 PRIORITATEA 4: Consolidarea gestionării resurselor umane din sectorul public pentru a îmbunătăți prestarea serviciilor publice Accelerarea implementării reformelor din domeniul managementului resurselor umane (MRU) în serviciul public și digitalizarea sistemului MRU. Operaționalizarea reforme- lor în domeniul MRU concepute pentru serviciul public ar contribui la asigurarea unei abordări bazate pe competențe în ceea ce privește recrutarea, managementul perfor- manței și avansarea în carieră. Aceasta ar presupune introducerea modelului de cadru al competențelor, alături de o mai bună clasificare a locurilor de muncă din administrația publică și de elaborarea unor fișe ale posturilor cât mai clare. Noul sistem de recrutare bazat pe merit (concurs național) ar trebui să fie testat printr-un proiect-pilot și actu- alizat pe baza rezultatelor acestuia. De asemenea, ar fi util să se digitalizeze sistemul de MRU și să se dezvolte o formare mai eficientă bazată pe competențe. Nu în ultimul rând, guvernul poate introduce instrumente de implicare a angajaților pentru a moni- toriza progresele înspre realizarea principalelor reforme, inclusiv prin implementa- rea în viitor a unor mecanisme de remunerare bazate pe performanță. Implementarea reformelor în domeniul MRU va necesita, de asemenea, o structură instituțională mai puternică și o capacitate mai mare în cadrul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.  PRIORITATEA 5: Creșterea eficacității și a eficienței în prestarea de servicii publice la nivel central și local Sprijinirea transformării digitale a sectorului public, inclusiv a dezvoltării competențe- lor digitale. Guvernul poate accelera transformarea digitală a administrației publice prin- tr-o abordare holistică, pornind de la consolidarea elementelor fundamentale, cum ar fi arhitectura TIC, cadrele de politică și de reglementare și competențele digitale. Mandatul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării poate include rolul unui birou de transfor- mare digitală în Centrul Guvernului, cu o atribuție clară de coordonare interguvernamen- tală. Guvernul poate lua în considerare, de asemenea, dezvoltarea infrastructurii de Cloud Guvernamental, crearea unui portal de e-guvernare centrat pe cetățeni și elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii de RU pentru personalul TIC din administrația publică. Aceste măsuri vor necesita actualizări ale infrastructurii de date, noi platforme și servicii digitale, precum și legi și reglementări noi sau actualizate. În același timp, pentru realizarea incluziunii va fi necesară garantarea unui acces fizic suficient la servicii. O transformare de succes va depinde, de asemenea, de perfecționarea funcționarilor publici și de promova- rea competențelor digitale de bază în rândul populației mai largi, cu accent pe grupurile de populație cu nivel scăzut de educație, cu venituri mici, vârstnici și persoanele vulnerabile. Implementarea bugetării pe programe, bazată pe rezultate. Eficiența și eficacitatea programelor de investiții publice ar beneficia de pe urma trecerii de la o abordare indi- viduală, axată pe investițiile individuale, la un cadru mai sistematic și orientat spre rezultate. Astfel, alocările bugetare pentru investiții ar trebui să fie legate de un set de condiții de acces minim și/sau bazate pe performanță. Colectarea și analizarea informa- țiilor din execuția bugetului și reintroducerea acestora în procesul decizional ar con- tribui la consolidarea progresivă a legăturilor dintre performanță și alocările bugetare. Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 70 Consolidarea Centrului Guvernului pentru a promova coordonarea interguvernamen- tală și corelarea managementului investițiilor publice (MIP) cu prioritățile strategice. Ca măsuri relevante, menționăm: consolidarea capacității administrației publice nați- onale și a administrațiilor subnaționale de a spori eficiența și raportul calitate-preț în cheltuielile publice de capital; dezvoltarea unor sisteme informatice integrate de pla- nificare și monitorizare pentru a ajuta la luarea la cunoștință a deciziilor cu privire la investițiile publice; stabilirea unei strategii guvernamentale consolidate de investiții; lansarea unei platforme de date consolidate și a unei bănci de proiecte pentru a prio- ritiza mai bine proiectele și pentru a monitoriza mai eficient investițiile individuale și portofoliile mai ample. În plus, achizițiile publice pot fi un instrument strategic de asi- gurare a unor beneficii sociale, de mediu și de inovare. De asemenea, reducerea costu- rilor administrative prin achiziții centralizate, creșterea transparenței, consolidarea funcțiilor de monitorizare, supraveghere și control a achizițiilor publice și dezvolta- rea în continuare a capacității, capabilității și integrității profesioniștilor din domeniul achizițiilor publice, atât la nivel național, cât și la nivel subnațional ar îmbunătăți cali- tatea administrării investițiilor publice. Descentralizarea, transferul anumitor active publice și crearea posibilității de a obține venituri din surse proprii pentru administrațiile locale. Transferul unei părți din acti- vele deținute de administrația centrală către autoritățile locale sau crearea de partene- riate între administrația centrală și administrațiile locale — asigurându-se în același timp că acestea din urmă dispun de resurse adecvate — ar putea crea premisele unor proiecte de regenerare locală cu potențial transformator. Alte domenii critice sunt revi- zuirea cadrului care reglementează transferurile fiscale subnaționale, dezvoltarea unui sistem de evaluare a proprietăților bazat pe piață și dotarea administrațiilor locale ast- fel încât să își îmbunătățească sistemul de colectare a impozitului pe proprietate și altor domenii critice. PRIORITATEA 6: Îmbunătățirea accesului persoanelor sărace, vulnerabile și din zone rurale la infrastructură și servicii publice de calitate (de exemplu, în ceea ce privește transporturile, rețeaua digitală, apa și salubritatea, termoficarea, gestionarea deșeurilor solide, asistența și serviciile sociale) Îmbunătățirea accesibilității și a calității infrastructurii și serviciilor municipale — trans- port, rețele digitale, apă curată și salubritate, termoficare și gestionarea deșeurilor solide, inclusiv prin parteneriate public-private, după caz. Reducerea decalajului din- tre mediul urban și cel rural și eliminarea lipsurilor de infrastructură în localitățile periurbane necesită investiții majore în infrastructura publică (eventual sub forma unui parteneriat public-privat), abordări integrate (de exemplu, la nivel de zonă metropoli- tană sau de zonă urbană funcțională), o amenajare bine coordonată a teritoriului, o mai mare specificitate și un accent mai puternic pe rezultate, impact și sustenabilitate. Vor fi necesare investiții publice în conectivitatea digitală în regiuni care nu sunt viabile din punct de vedere economic pentru operatorii privați de telecomunicații. În plus, pregă- tirea, implementarea și monitorizarea de către guvern a unor programe în domeniul Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 71 infrastructurii de apă și salubritate — cum este programul național „Prima conectare la sistemul public de alimentare cu apă și de canalizare” din cadrul PNRR — ar putea avea un impact semnificativ, iar elaborarea unei strategii naționale privind alimenta- rea cu apă și canalizarea poate contribui la eliminarea blocajelor existente în realizarea infrastructurii și poate stimula îmbunătățirea performanței. Consolidarea în continu- are a capacităților și consolidarea instituțională a unor actori sectoriali importanți, cum ar fi Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (ANRSC), sunt de asemenea importante. O legislație privind responsabilitățile în materie de gestionare a deșeurilor și de asumare a responsabilității în acest dome- niu ar fi benefică pentru sistemul de gestionare a deșeurilor solide aflat în dificultate și în mare măsură ineficient, în special dacă se încurajează participarea sectorului pri- vat. În infrastructura de transport, este esențială eliminarea întârzierilor în ceea ce pri- vește întreținerea și reabilitarea rețelei rutiere și feroviare de pe coridoarele TEN-T și nu numai. Întreținerea rețelei feroviare ar avea nevoie de finanțare suplimentară, 75 % din totalul liniilor necesitând reparații urgente. În plus, aproape 60 % dintre drumurile și autostrăzile naționale și-au depășit durata de exploatare și necesită reparații majore, o problemă pentru soluționarea căreia CNAIR (administratorul cu capital de stat al dru- murilor) are o capacitate redusă. Soluția poate consta în gestionarea de către noua enti- tate CNAIR a noilor investiții în autostrăzi și în colaborarea CNAIR cu autoritățile locale pentru asigurarea serviciilor de întreținere. În general, cea mai eficientă modalitate de a aduce beneficii utilizatorilor transporturilor este de a asigura concurența în furniza- rea de servicii de transport, ceea ce ar motiva operatorii să asigure eficiență și calitate. Sporirea eficacității și a eficienței administrative a sistemului de beneficii sociale. Ca măsuri relevante, menționăm: (i) asigurarea faptului că beneficiile acordate în funcție de resurse se adresează mai mult persoanelor sărace și au o valoare suficientă pentru a ajuta beneficiarii să depășească sărăcia și excluziunea socială; (ii) consolidarea benefi- ciilor acordate în funcție de resurse, pentru a spori eficiența administrativă și a facilita accesul familiilor eligibile; și (iii) corelarea beneficiilor sociale cu rezultatele dezvoltă- rii umane, de exemplu prin utilizarea intervențiilor pentru dezvoltarea timpurie ante- preșcolară și a altor servicii sociale care cresc rata de frecventare a școlii în rândul gru- purilor vulnerabile de populație; precum și stimularea ocupării forței de muncă prin conectarea grupurilor vulnerabile la serviciile de ocupare a forței de muncă și de dez- voltare a competențelor. Consolidarea serviciilor sociale comunitare pentru grupurile vulnerabile, inclusiv pentru persoanele cu dizabilități și pentru populația în vârstă. Înregistrarea de pro- grese în domeniul serviciilor sociale depinde de un cadru de reglementare adecvat, de o strategie clară de dezvoltare a serviciilor la nivel județean, adaptată nevoilor grupu- rilor vulnerabile, precum și de măsuri bugetare care să asigure o finanțare suficientă. Având în vedere tendințele demografice ale țării, se preconizează că cererea de servicii sociale pentru grupurile vulnerabile — inclusiv pentru copii, persoanele cu dizabilități și persoanele în vârstă, printre altele — va crește. Satisfacerea acestei cereri va necesita o gestionare mai bună a cazurilor, evaluări precise ale nevoilor, furnizarea de servicii integrate la nivelul comunității, un grad mai mare de utilizare a codeciziei și de partici- pare a beneficiarilor la furnizarea de servicii sociale, dezinstituționalizarea mai rapidă și o mai bună gestionare și monitorizare a informațiilor. Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 72 mai bune pentru toți în ceea ce privește HLO-III Rezultate sănătatea și educația Având în vedere faptul că lipsa de competențe este o constrângere din ce în ce mai proble- matică, care limitează creșterea economică și incluziunea, HLO-III definește îmbunătăți- rea capitalului uman ca obiectiv de sine stătător, recunoscând în același timp legăturile sale strânse cu HLO II și IV. Deși rezultatele privind capitalul uman depind de o multitu- dine de factori, sănătatea și educația au un impact substanțial asupra bunăstării economice și fizice a unei persoane. Capitalul uman — în special din perspectiva competențelor — a fost semnalat, de asemenea, ca reprezentând un blocaj din ce în ce mai acut în timpul con- sultărilor ample cu părțile interesate din sectorul privat, cu administrația publică, mediul academic și societatea civilă. La fel ca HLO-II, și HLO-III se bazează pe priorități care au în vedere îmbunătățirea rezultatelor în materie de sănătate și educație pentru toți — acor- dând o atenție deosebită persoanelor care au în prezent acces redus ori beneficiază de ser- vicii de calitate mai scăzută și celor ale căror rezultate în materie de învățare s-au deterio- rat în timpul pandemiei. În plus, prioritatea 9 pledează pentru o abordare îndreptată către formarea de competențe pe tot parcursul vieții, nu numai pentru a îmbunătăți rezultatele economice ale lucrătorilor — în special pentru cei care rămân în urmă sau sunt angajați în sectoare aflate în declin — , ci și pentru a construi o forță de muncă mai puternică și mai adaptabilă, care să poată contribui la stimularea creșterii economice în deceniile următoare. PRIORITATEA 7: Îmbunătățirea rezultatelor în ceea ce privește sănătatea și asigurarea accesului echitabil la serviciile de asistență medicală Creșterea eficienței cheltuielilor pentru sănătate și îmbunătățirea calității asistenței medicale și a siguranței pacienților. Se recomandă introducerea disciplinei în cheltuie- lile publice și sprijinirea prevenției și a asistenței medicale primare (AMP) astfel încât România să poată obține cel mai bun raport calitate-preț. Ca măsuri relevante, mențio- năm: reechilibrarea sistemului actual axat pe spital spre AMP eficace; implementarea achizițiilor publice centralizate și a altor politici farmaceutice și îmbunătățirea guver- nanței datelor și a sistemelor informatice din domeniul sănătății. Extinderea domeniului de aplicare al AMP, furnizarea de asistență medicală în ambu- latoriu pentru comunitățile vulnerabile și armonizarea pachetelor de beneficii pen- tru asigurați și neasigurați. Îmbunătățirea accesului la AMP pentru populația defavori- zată — comunitățile sărace, neasigurate și vulnerabile — necesită extinderea drepturilor legale și a finanțării publice. Armonizarea pachetelor de beneficii pentru asigurați și nea- sigurați ar aduce beneficii economice directe printr-o mai mare eficiență a cheltuielilor pentru sănătate. În plus, rolul medicilor de familie ar trebui consolidat prin: (i) extinderea atribuțiilor cu prevenție și inițierea îngrijirii pentru mai multe afecțiuni care pot fi tra- tate în ambulatoriu; și (ii) ajustarea ratelor de utilizare a plății ”per capita” în funcție de riscul de boală, astfel încât furnizorii să fie stimulați să trateze grupurile cu risc ridicat. Consolidarea serviciilor comunitare de asistență medicală, cum ar fi asistenții medi- cali comunitari și mediatorii de sănătate pentru comunitatea romă. Modelele de îngri- jire la nivel de comunitate pot facilita educația în domeniul sănătății și pot contribui la Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 73 evitarea normelor culturale care împiedică utilizarea unor metode de îngrijire accesi- bile din punct de vedere legal, fizic și financiar. Ca măsuri relevante, menționăm: (i) extinderea asistenței medicale comunitare, inclusiv prin creșterea alocărilor bugetare, și consolidarea colaborării dintre aceasta și AMP; (ii) standardizarea activității zilnice a lucrătorilor din domeniul sănătății comunitare, inclusiv a asistenților medicali comu- nitari și a mediatorilor de sănătate pentru comunitatea romă; și (iii) furnizarea de edu- cație în domeniul sănătății și de sprijin pentru ‘navigarea’ în sistemul de sănătate, în special în sistemul AMP. Modernizarea infrastructurii de sănătate publică și a furnizării de servicii. Investițiile specifice — care se bazează pe sinergiile dintre sprijinul acordat de Banca Mondială, finanțarea prin PNRR și fondurile structurale — s-ar putea concentra pe: (i) îmbunătăți- rea accesului la anumite servicii și metode de screening care salvează vieții, precum și a calității acestora; (ii) consolidarea capacității guvernamentale de îmbunătățire a cali- tății asistenței medicale; (iii) consolidarea răspunsului în situații de urgență în mate- rie de sănătate publică, în special în ceea ce privește COVID-19; (iv) creșterea resurse- lor pentru spitale, AMP și îngrijirea pacienților internați; și (v) reformarea anumitor specialități ale asistenței medicale rămase mult în urmă, cum ar fi sănătatea mintală, îngrijirea paliativă și geriatria. PRIORITATEA 8: Asigurarea accesului la educație de calitate pentru toți Creșterea accesului la educație și îngrijire timpurie (ECEC) integrată, de calitate și la prețuri accesibile, în special în zonele rurale, sărace și marginalizate, precum și în zonele în care oportunitățile de angajare și de învățare pentru femei sunt mai mari. Furnizarea de servicii ECEC de calitate poate fi cuplată cu programe de educație și for- mare profesională sau cu programe de educație duală, acordând prioritate mamelor cu nivel scăzut de educație — inclusiv celor din comunitățile de romi, în care riscul de căsă- torie timpurie este mai mare — și persoanelor NEET. Îmbunătățirea calității educației în școlile primare și secundare în care mai mulți elevi sunt expuși riscului de abandon școlar și prezintă performanțe școlare slabe. Un cadru integrat de educație și sprijin psihosocial în astfel de școli depinde de investiții mai mari și mai eficiente în dezvoltarea competențelor cognitive și socio-emoționale ale copiilor, de formarea profesorilor și de existența unui mediu de învățare modern și incluziv. În plus, un mecanism de avertizare timpurie în școli ar ajuta școlile să identifice, să sprijine și să urmărească progresul elevilor expuși riscului de abandon școlar, punând accentul pe crearea unui climat pozitiv în școli, pe readucerea la școală a copiilor neșcolarizați, pe punerea în aplicare a planurilor de recuperare a învățării și pe monitorizarea pro- greselor către rezultate mai bune ale învățării și finalizarea școlii. Accelerarea procesului de recuperare a învățării, în special în cazul copiilor din familii cu nivel socio-economic scăzut. Un cadru adecvat pentru recuperarea învățării cuprinde o evaluare inițială, o programă de învățământ consolidată, practici îmbunătățite la clasă, timp de instruire extins, echipamente digitale, tutorat în grupuri mici și învățare auto- ghidată, în special pentru elevii defavorizați. Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 74 PRIORITATEA 9: Consolidarea formării de competențe pe tot parcursul vieții, în special în cazul grupurilor vulnerabile Conceperea unor măsuri de activare și de sprijinire a ocupării forței de muncă pentru persoanele vulnerabile aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru populația inac- tivă. Guvernul poate spori capacitatea și eficiența agenției publice de ocupare a forței de muncă (ANOFM) pentru a ajuta tinerii, grupurile vulnerabile și alte grupuri dificil de angajat să intre pe piața muncii. Reforma poate ajuta ANOFM să ofere programe și cur- suri de formare care să abordeze cererea specifică de competențe de pe piața muncii, să sprijine tranziția de la educație la piața muncii (în special pentru tinerii vulnerabili) și să îmbunătățească medierea pe piața muncii. În plus, guvernul poate stimula punerea în aplicare și integrarea eficientă a programelor existente de informare, consiliere, for- mare și mediere și poate consolida modul de gestionare a cazurilor pentru a îmbunătăți serviciile oferite persoanelor defavorizate sau vulnerabile aflate în căutarea unui loc de muncă și populației inactive din punct de vedere economic. Este la fel de important să se alinieze politica în domeniul migrației la nevoile pieței muncii, pentru a contribui la acoperirea deficitelor de forță de muncă emergente. O mai mare capacitate de monito- rizare și evaluare ar contribui la asigurarea faptului că resursele publice sunt direcțio- nate către programe cu rezultate pozitive solide. Proiectarea unui sistem flexibil de formare profesională axat pe competențe rele- vante pentru piața muncii. Este important să se armonizeze calitatea educației și for- mării profesionale inițiale (EFPI) cu cea a educației și formării profesionale continue (EFPC), să se clarifice legăturile dintre standardele profesionale, calificări și programa de învățământ și să se asigure faptul că programele de învățământ și competențele au relevanță pe piața muncii. Învățământul profesional și tehnic (IPT), inclusiv cursurile scurte, trebuie să fie mai flexibil, permeabil și accesibil, astfel încât să ofere oportuni- tăți de învățare pe tot parcursul vieții pentru forța de muncă din România. Investițiile în infrastructura digitală și în programele de formare pentru profesori și elevi pot îmbu- nătăți învățarea și predarea online, în special în cadrul EFPI. În plus, guvernul poate lua în considerare abordări mai incluzive pentru livrarea programelor și poate colecta mai multe date despre elevii vulnerabili. Îmbunătățirea formării la locul de muncă, inclusiv a stagiilor și a uceniciilor. Guvernul poate utiliza structura parteneriatului social existent pentru a consolida rolul și respon- sabilitatea angajatorilor în furnizarea de formare la locul de muncă pentru lucrători, pre- cum și pentru a stimula investițiile private într-o formare mai eficientă la locul de muncă. favorabile creșterii numărului și calității locurilor HLO-IV Condiții de muncă în sectorul privat HLO-IV recunoaște că sectorul privat va rămâne motorul creșterii economice, dar are nevoie de un mediu favorabil pentru a funcționa eficient și a fi competitiv în cadrul UE și în afara acesteia. Având în vedere că pachetul de resurse publice al României este printre cele mai mici din UE, este esențial să ne concentrăm pe prioritățile-cheie: o infrastructură mai bună, un mediu de reglementare mai previzibil pentru a stimula Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 75 concurența pe piață, capacitatea de inovare și dezvoltarea sectorului financiar, precum și piețe funcționale ale muncii, unde angajatorii pot să găsească și să valorifice compe- tențele relevante. Deși viitorul CPSD România se va ocupa de aceste aspecte, prezenta secțiune prezintă unele dintre măsurile necesare. PRIORITATEA 10: Eliminarea deficitelor de la nivelul infrastructurii de transport și al altor tipuri de infrastructură pentru conectivitatea internă și internațională Investiții mai multe și mai eficiente în infrastructura de transport națională și subna- țională, cu mobilizarea de finanțare privată dacă este cazul. Parteneriatele curente cu administrațiile locale și dificultatea de a finanța numeroasele proiecte de transport ale următorului deceniu depășesc cu mult finanțarea UE disponibilă. Apar astfel două provo- cări, legate de: (a) consolidarea capacității de a evalua, realiza și monitoriza zeci de pro- iecte de infrastructură de transport; și (b) mobilizarea fondurilor necesare. Protejarea juridică a unităților de implementare a proiectelor, mecanismele clare de dezbatere poli- tică legată de proiecte și stabilitatea procesului tehnic pot contribui la atenuarea provo- cărilor de ordin politic ale economiei în diferitele etape ale ciclului unui proiect. Măsurile de acest tip s-ar putea aplica proiectelor de importanță națională, cum ar fi moderniza- rea autostrăzilor și a căilor ferate naționale. PRIORITATEA 11: Creșterea gradului de intermediere și incluziune financiare Dezvoltarea unei abordări strategice și coordonate care să promoveze incluziunea financiară, alfabetizarea financiară, dezvoltarea pieței de capital și înverzirea sectoru- lui financiar. Eforturile coordonate ale factorilor de decizie sunt esențiale pentru a aborda lacunele semnificative în materie de incluziune financiară. Ca măsuri critice, menționăm: desemnarea unei instituții principale în domeniul incluziunii financiare, cu un mandat clar; dezvoltarea unei abordări cuprinzătoare a alfabetizării financiare pentru persoa- nele fizice și IMM-uri, axată pe segmentele-cheie; și lansarea unei strategii coordonate în sprijinul dezvoltării pieței de capital, integrată cu agenda privind finanțarea sustena- bilă. Instituțiile de finanțare a dezvoltării, inclusiv banca națională de dezvoltare care urmează să fie înființată în curând, pot avea un rol de catalizator pe piețele finanțării verzi. Infrastructura de date pe care se construiește incluziunea financiară, în special în ceea ce privește datele referitoare la înapoierea mediului rural, trebuie să devină mai solidă. Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru persoanele fizice, prin creșterea gradului de deținere și utilizare a conturilor și prin valorificarea serviciilor financiare digitale. Principalele inițiative ar trebui să se axeze pe: (i) digitalizarea plăților de la persoanele fizice către stat și de la stat către persoanele fizice, pentru a încuraja diminuarea utili- zării numerarului în rândul consumatorilor; (ii) consolidarea infrastructurii de plăți în mediul rural, în special pentru a stimula acceptarea plăților electronice de către comer- cianți; (iii) valorificarea rețelelor rurale existente, cum ar fi Poșta Română și comerci- anții cu amănuntul terți, drept canale de livrare cu costuri reduse; și (iv) o mai mare Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 76 încurajare a tehnologiilor financiare și a inovării în sens mai larg. Alte etape importante sunt efectuarea unei analize ample a constrângerilor care limitează plățile digitale și ela- borarea unei strategii de plăți de retail/digitale.  Îmbunătățirea accesului la finanțare pentru MIMM-uri prin diversificarea instrumen- telor financiare disponibile și a actorilor de pe piață și prin consolidarea infrastruc- turii financiare. Ca măsuri relevante, menționăm: sprijinirea băncilor cooperatiste și a instituțiilor de microfinanțare în vederea modernizării sistemelor și a extinderii acti- vității; facilitarea accesului instituțiilor financiare la date guvernamentale relevante privind IMM-urile; încurajarea utilizării unor instrumente deosebit de valoroase pen- tru IMM-uri, cum ar fi factoring-ul; realizarea unei evaluări cuprinzătoare a aspectelor juridice, normative, fiscale și de infrastructură a pieței care afectează dezvoltarea pie- țelor de capital; și încurajarea consolidării capacităților în rândul părților interesate de pe piețele de capital. Instrumentele de sprijin public, cum ar fi programele de garantare a creditelor pentru IMM-uri, pot fi reevaluate pentru a identifica domeniile care nece- sită îmbunătățiri și pentru a maximiza eficiența resurselor publice, inclusiv prin inter- mediul viitoarei bănci de dezvoltare. Printre măsurile de îmbunătățire a infrastructu- rii de credit se numără posibilitatea Biroului de Credit de a obține surse alternative de date și informații despre societăți, reducerea pragului de acoperire pentru ca Registrul central al creditelor să cuprindă și debitorii mici și soluționarea problemelor cadrului privind insolvența și tranzacțiile securizate. Înființarea băncii naționale de dezvoltare a României va avea ca scop eliminarea problemei lipsei de acces la finanțare și va con- tribui la catalizarea investițiilor private. PRIORITATEA 12: Îmbunătățirea concurenței și a inovării pe piață Eliminarea constrângerilor normative care împiedică creșterea economică a firmelor productive și raționalizarea procedurilor administrative. Deteriorarea eficienței de alo- care în anumite sectoare arată că este important să se elimine barierele din calea fluxu- lui liniar al factorilor de producție, precum și să existe o concurență mai mare. Sectorul serviciilor necesită o atenție deosebită din partea responsabililor de elaborarea politi- cilor, deoarece se confruntă cu provocări specifice generate de barierele anticoncuren- țiale și de procedurile administrative oneroase care frânează în mod semnificativ creș- terea economică a firmelor mai productive. Reducerea/raționalizarea rolului ICS-urilor în vederea asigurării neutralității con- curențiale. Activitatea ICS-urilor ar trebui să aibă o logică economică clară și să evite excluderea sectorului privat. Prin urmare, firmele controlate de stat ar trebui să funcți- oneze numai în sectoare în care prezența statului este necesară ca ultimă soluție, pentru a corecta o disfuncționalitate a pieței. Atunci când concurează cu sectorul privat, ICS- urile ar trebui să respecte normele comerciale, demonstrând că au o valoare actualizată netă pozitivă și obținând o rată de rentabilitate comercială. Îmbunătățirea conceperii și a punerii în aplicare a politicilor care promovează adop- tarea tehnologică, transferul de tehnologie, digitalizarea și modernizarea capacită- ților firmelor. Este important să se elaboreze politici care să stimuleze firmele să se Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 77 digitalizeze, să își consolideze capacitatea de inovare și să își îmbunătățească abilită- țile manageriale pentru tranziția cu succes către industria 4.0. De asemenea, legăturile dintre firmele străine și furnizorii locali ar promova extinderea întreprinderilor, ino- varea și îmbunătățirea competențelor, în special în sectoarele TIC și auto, în care este concentrat un număr semnificativ de societăți foarte productive. Creșterea amplorii și a eficacității cheltuielilor pentru cercetare și inovare și consoli- darea ecosistemului de inovare. O finanțare sporită pentru cercetare și inovare (C&I) poate contribui la îmbunătățirea calității rezultatelor inovării. În plus, creșterea predic- tibilității și a competitivității resurselor puse la dispoziția sectorului C&I este o priori- tate presantă, alături de consolidarea guvernanței, a coordonării și a capacității la nive- lul tuturor instituțiilor care concep și pun în aplicare politici în domeniul C&I. schimbărilor climatice, pentru ca activitatea HLO-V Atenuarea economică să fie sustenabilă în raport cu mediul HLO-V și prioritățile aferente stabilesc primii pași esențiali pentru îndeplinirea obiec- tivelor ambițioase ale României în materie de climă, ancorați în angajamentele și ter- menele obligatorii din punct de vedere juridic asumate la nivelul UE. Întrucât politi- cile climatice reprezintă o provocare suplimentară pentru prioritățile de dezvoltare ale României, acestea sunt intrinsec legate de alte HLO și se bazează pe progresul către aces- tea — în special către consolidarea instituțională și planificarea pe termen lung formu- late în cadrul HLO-I. Oportunitățile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea vor fi prezentate mai detaliat în viitorul CCDR România, însă prioritățile de mai jos pun accentul pe decarbonizare în principalele sectoare poluante (în special sectorul energiei și al transporturilor), pe extinderea absorbanților de carbon prin managementul pădurilor și pe măsuri de prevenire a degradării mediului în general. Va fi necesară o ana- liză atentă a politicilor, nu numai pentru a asigura echitatea tranziției — nu doar în regi- unile carbonifere, ci și în sectoarele în scădere ale economiei, deoarece măsurile de poli- tică menite să atenueze schimbările climatice determină transformări structurale –, ci și pentru a limita compromisurile dintre obiectivele de dezvoltare și cele climatice, acestea trebuind mai degrabă aliniate în vederea unei creșteri economice sustenabile și incluzive. PRIORITATEA 13: Accelerarea decarbonizării, îmbunătățirea interconexiunilor regionale și asigurarea securității energetice Accelerarea implementării tehnologiilor de producere a energiei electrice și termice cu emisii scăzute de dioxid de carbon și electrificarea economiei, asigurând o tranziție energetică echitabilă. Stimularea adoptării de noi tehnologii și realizarea eficienței și a sustenabilității financiare în sectorul energetic depind de mobilizarea investițiilor din sectorul privat la scară largă și de creșterea absorbției fondurilor UE. Acest lucru nece- sită instituții mai eficiente, ICS-uri bine guvernate și cadre juridice și de reglementare stabile, previzibile și transparente. Pentru creșterea producției de energie verde este necesară modernizarea rețelei de transport al energiei electrice. Eliminarea treptată a tehnologiilor învechite și poluante va necesita adăugarea de noi capacități de energie Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 78 din surse regenerabile într-un ritm adecvat, precum și politici care să asigure o tranzi- ție echitabilă pentru grupurile de populație care vor resimți un impact negativ. Reducerea intensității energetice a economiei printr-un consum de energie mai eficient. Fondul construit, care include și clădirile publice, va avea nevoie de renovare progresivă pentru a reduce pierderile de energie, precum și de instalarea de echipamente și aparate eficiente din punct de vedere energetic. Consumul de energie al utilităților poate fi redus și prin renovarea rețelelor de distribuție (de exemplu, a celor de termoficare și de apă). Procesele industriale și agricole ar trebui să încorporeze tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon și să integreze sisteme eficiente din punct de vedere energetic. Populația poate contribui prin adoptarea soluțiilor de eficiență energetică și de conservare a energiei. Sprijinirea decarbonizării transporturilor prin trecerea la moduri de transport mai curate. Sectorul transporturilor, în special transportul rutier, este a treia sursă de emi- sii de CO2 din România ca importanță, după producerea de energie electrică și termică. Pentru a îndeplini obiectivele obligatorii ale UE privind emisiile, România va trebui să introducă taxe de drum, să pună capăt subvențiilor pentru combustibilii fosili și să îmbu- nătățească gestionarea căilor ferate. Facilitarea tranziției orașelor către neutralitatea climatică. Eforturile coordonate și inte- grate la nivel local sunt esențiale pentru tranziția către neutralitatea climatică, mai ales având în vedere că zonele urbane și periurbane generează aproape jumătate din emisiile de GES de la nivel național. Dacă vor fi sprijinite prin eforturi susținute și coordonate, și alte orașe din România pot urma exemplul oferit de București, Cluj-Napoca și Suceava, care s-au angajat să finalizeze tranziția până în 2030 în cadrul misiunii emblematice a UE „100 de orașe neutre din punct de vedere climatic până în 2030”. PRIORITATEA 14: Reducerea degradării mediului Consolidarea gestionării ariilor naturale protejate și a pădurilor. În cadrul PNRR, România s-a angajat să reformeze protecția ariilor naturale și să pună în aplicare Strategia UE privind biodiversitatea. PNRR prevede, de asemenea, o reformă a sistemelor de gestio- nare și de guvernanță a pădurilor, prin elaborarea unei noi strategii naționale în dome- niul forestier și a unui cadru strategic și de reglementare solid pentru punerea în apli- care a unor politici forestiere sustenabile în sprijinul atenuării schimbărilor climatice și al adaptării la acestea. Punerea în aplicare a acestor reforme ar contribui la reduce- rea declinului biodiversității și a degradării pădurilor. Implementarea Strategiei naționale privind economia circulară. În cadrul PNRR, România a adoptat în septembrie 2022 Strategia națională privind economia circulară. Alte măsuri din cadrul PNRR cuprind adoptarea unui plan de acțiune privind econo- mia circulară care să acopere întregul ciclu de viață al produselor, precum și a unei legislații privind gestionarea unitară a deșeurilor, tratarea deșeurilor, serviciile muni- cipale de salubritate și responsabilitățile producătorilor de ambalaje. Va fi esențial ca Strategia națională privind economia circulară și planul de acțiune aferent să fie puse în aplicare rapid.  Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 79 Adoptarea unui program național de combatere a poluării atmosferice. România tre- buie să respecte pe deplin standardele UE de calitate a aerului și să mențină o tendință descendentă în ceea ce privește emisiile de poluanți atmosferici pentru a reduce impac- tul negativ asupra sănătății și a economiei. Modernizarea rețelei de monitorizare a cali- tății aerului și asigurarea raportării în timp util a datelor privind calitatea aerului repre- zintă două măsuri prioritare în acest scop. la șocuri și adaptare la schimbările climatice, în HLO-VI Reziliență special pentru gospodăriile vulnerabile Având în vedere vulnerabilitatea ridicată a României la dezastre naturale și la impac- tul schimbărilor climatice, HLO-VI reiterează importanța modernizării continue a capacităților de răspuns, redresare și adaptare ale țării. Reziliența la dezastre natu- rale și capacitatea de adaptare la schimbările climatice se bazează pe dezvoltarea unor sisteme de răspuns cu capacitate și finanțare adecvate. Îmbunătățirea sistemelor finan- ciare și de protecție socială nu numai că ar sprijini în mod direct populația, ci ar con- tribui și la punerea bazelor pentru eforturile de atenuare prezentate în cadrul HLO-V. Având în vedere accesul insuficient la serviciile de alimentare cu apă și rolul acestuia în capacitatea principalelor sectoare economice de a se adapta la schimbările climatice, măsurile în domeniul apei sunt esențiale. PRIORITATEA 15: Intensificarea eforturilor de prevenire/reducere a riscurilor și creșterea gradului de pregătire pentru dezastre naturale, a capacității de răspuns și de redresare în urma acestora Integrarea rezilienței la dezastre și la schimbările climatice în politicile de dezvoltare și în investiții. Guvernul are la dispoziție următoarele domenii de acțiune: raționalizarea proceselor de aprobare, efectuarea de revizuiri periodice bazate pe prioritățile legisla- tive sau tehnice și evaluarea eficacității acestora după consultări periodice. Investițiile pot fi direcționate astfel încât să maximizeze eficiența costurilor, să abordeze mai multe hazarduri și să asigure beneficii conexe în ceea ce privește sustenabilitatea, incluziu- nea și bunăstarea populației. Investiții în clădiri publice și private rezistente la dezastre și la schimbările climatice. Creșterea ponderii clădirilor rezistente la dezastre și la schimbările climatice în fondul construit total și investițiile în infrastructura critică de intervenție în situații de urgență reprezintă priorități stringente. Amenajarea teritoriului și planificarea urbanizării tre- buie, de asemenea, să integreze reziliența la dezastre și la schimbările climatice. Consolidarea sistemului de protecție civilă (pe verticală și pe orizontală). Există opor- tunități de modernizare a infrastructurii, a echipamentelor și a instrumentelor, de mobi- lizare a unor resurse umane și financiare suplimentare și de îmbunătățire a cadrelor pri- vind evacuarea, adăpostirea și implicarea voluntarilor, în conformitate cu o abordare la nivelul întregii societăți. Un cadru coerent privind redresarea va trebui să țină seama de principiile abordării „a reconstrui mai bine” pentru reconstrucția post-dezastru. Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 80 Consolidarea capacității de intervenție rapidă în sectorul public și privat în cazul unor evenimente catastrofale, complexe și în cascadă. În contextul dezastrelor tot mai frec- vente și mai intense, o capacitate adecvată de intervenție rapidă este esențială pentru salvarea vieților și a mijloacelor de trai și pentru protejarea patrimoniului. Realizarea acesteia presupune sprijinirea instituțiilor-cheie și a sectorului privat în vederea unei mai bune planificări pentru situații neprevăzute de urgență și pentru asigurarea con- tinuității activității, precum și a pregătirii pentru riscuri multiple. În acest sens, este esențial să se asigure creșterea capacității de intervenție rapidă a serviciilor de răspuns în situații de urgență, de asistență medicală și a serviciilor sociale. PRIORITATEA 16: Consolidarea rezilienței financiare la dezastre naturale a sectorului public și privat Dezvoltarea unui sistem de protecție socială adaptabil. Programele de protecție socială ale României trebuie să devină adaptabile, astfel încât să poată răspunde mai bine șocu- rilor și să sprijine persoanele cele mai sărace și mai vulnerabile în redresarea după dez- astre. Aceasta implică: (i) colectarea optimizată a datelor, (ii) integrarea cadrelor stra- tegice și a strategiilor privind MRD și protecția socială, (ii) coordonarea și colaborarea între guvern și organizațiile societății civile; și (iv) interoperabilitatea datelor privind protecția socială și evenimentele de dezastre. Extinderea disponibilității asigurărilor în caz de dezastre pentru activele private și publice. Răspunsul la dezastre, redresarea și reconstrucția creează o povară financiară majoră pentru guvern, în parte din cauza ratei scăzute de utilizare a asigurărilor în caz de catastrofe de către proprietarii de case (chiar dacă acestea sunt obligatorii din punct de vedere legal) și a aplicării limitate a asigurărilor activelor publice. O examinare amplă a asigurărilor în caz de dezastre naturale ar contribui la evaluarea instrumentelor exis- tente și/sau la crearea de noi instrumente. Sporirea gradului de pregătire a sectorului financiar pentru a sprijini atenuarea schim- bărilor climatice și adaptarea la acestea și creșterea gradului de conștientizare a publi- cului. În multe scenarii de dezastru există un deficit de finanțare clar. O strategie de finanțare în caz de dezastre care să vizeze elaborarea unor instrumente de finanțare pre- vizibile, rapide și flexibile (de exemplu, linii de credit pentru situații neprevăzute, asigu- rări) pentru răspunsul, redresarea și reconstrucția în caz de dezastre este un pas esențial. PRIORITATEA 17: Securizarea resurselor de apă și asigurarea unei mai bune prevenții și protecții împotriva dezastrelor legate de apă Accelerarea investițiilor în infrastructura de apă și crearea unui nou model de finan- țare pentru sectorul apei. Exploatarea, întreținerea și modernizarea resurselor de apă și a infrastructurii de management al riscului la inundații depind de existența unor mecanisme de finanțare actualizate și mai robuste. Aceasta presupune o revizuire a legislației actuale (Legea Apelor și legislația secundară aferentă), precum și extinderea Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 81 capacității și a alocării resurselor ANAR atât prin formare, cât și printr-o nouă abordare a celor trei T: tarife, taxe și transferuri. Extinderea capacităților de retenție a apei, atât a celor naturale, cât și a celor create de om. Având în vedere variabilitatea tot mai mare a precipitațiilor ca urmare a schim- bărilor climatice, rolul retenției apei este din ce în ce mai important în perioadele de secetă, precum și în reținerea excesului de apă și prevenirea inundațiilor. Sunt necesare investiții pentru reabilitarea, modernizarea și exploatarea mai bună a acumulărilor exis- tente. Retenția naturală trebuie protejată mai eficient și, acolo unde este posibil, restabi- lită, de exemplu prin reconectarea luncilor inundabile cu râurile sau prin reîmpăduriri. Evaluarea securității resurselor de apă și elaborarea de strategii de management al ris- cului de secetă la nivelul bazinelor hidrografice. O mai bună înțelegere a riscurilor pri- vind securitatea resurselor de apă și elaborarea unor strategii de management al resur- selor de apă pe termen lung necesită o evaluare actualizată a disponibilității și cererii de apă, precum și a riscurilor la inundații, de secetă și privind calitatea apei la scara bazi- nelor hidrografice. Planurile rezultate în urma acestor evaluări ar trebui să stabilească politici privind alocarea apei, măsuri pentru o utilizare și o reutilizare mai eficientă a apei, precum și prognoza perioadelor de secetă și programe privind situațiile de urgență. Creșterea capacității de adaptare a agriculturii la schimbările climatice. Numeroase riscuri pentru agricultură sunt legate de apă (de exemplu, intensificarea inundațiilor și a secetei), ceea ce arată necesitatea îmbunătățirii gradului de pregătire a sectorului pentru adaptarea la schimbările climatice. Eforturile în acest domeniu ar putea începe cu elaborarea unei strategii naționale și a unui plan de acțiune pentru adaptarea agri- culturii la schimbările climatice, susținute de un studiu de diagnostic la nivelul zonelor și al exploatațiilor agro-ecologice. LIPSURI ÎN MATERIE DE CUNOȘTINȚE Prioritățile României vor continua să evolueze pe măsură ce peisajul politic și econo- mic se schimbă pe plan intern și internațional și noi date concrete continuă să apa- ră. În timpul elaborării diagnosticului, echipa a identificat anumite lipsuri în materie de cunoștințe pentru care o cercetare suplimentară este necesară. Completarea acestor lacune ar ajuta factorii de decizie în conceperea unor intervenții mai eficiente, cât și în o mai bună evaluare a impactului acestora. Unele lacune vor fi abordate în rapoarte de diagnostic viitoare, precum CCDR, CGA și CPSD; altele țin de deficiențe la nivelul datelor disponibile momentan. Merită menționate următoarele lipsuri în materie de cunoștințe: • Analiza actualizată a modelului migrației și a legăturii sale cu modelul spațial al cere- rii și ofertei de pe piața muncii, caracteristicile detaliate ale migranților români și rolul remitențelor în economia locală. O nouă rundă de date ale recensământului la nivelul UE din 2021-2022 poate fi o sursă importantă pentru a completa cunoștin- țele lipsă. • O analiză aprofundată a disparităților spațiale în ceea ce privește sărăcia, vulnerabi- litatea la schimbările climatice și rezultatele conexe ale dezvoltării, la nivel granular Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 82 (de exemplu, oraș/comună), și a corelațiilor dintre acestea. Datele din recensământul din 2022 al României, împreună cu datele administrative și referitoare la gospodării și cu hărțile de risc climatic, ar putea să completeze cunoștințele lipsă. • Efectele tendințelor demografice (de exemplu, îmbătrânirea și emigrația) asupra de- calajului fiscal (în ceea ce privește atât veniturile fiscale, cât și cheltuielile sociale), asupra creșterii economice și a rezultatelor de dezvoltare. • Factorii determinanți ai diferențelor între genuri în privința oportunităților pe piața muncii. Abordarea cauzelor profunde ale diferențelor între genuri în privința opor- tunităților economice poate contribui la reducerea presiunii exercitate de deficitul de competențe identificat în prezenta actualizare a DST. Viitoarea CGA poate crea o bază pentru înțelegerea aprofundată a disparității de gen și poate contribui la elabo- rarea unor politici adecvate pentru abordarea constrângerilor cu care se confruntă femeile din România pe piața muncii. • Analiza aprofundată a impactului la nivelul întregii economii al atingerii obiectivelor PVE, precum și a compromisurilor și a opțiunilor de politică pentru România în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea. Viitorul CCDR va fi un punct de plecare pentru activități de analiză privind interacțiunea dintre obiec- tivele de dezvoltare și cele climatice. Priorități pentru o creștere economică favorabilă incluziunii, puternică și sustenabilă 83 ANEXA 1 CASETE CASETA A.1  Actualizare privind productivitatea firmelor În pofida a trei decenii de creștere economică dinamică, ale eficienței alocative (figura CA.1.1) — practic, capacită- productivitatea muncii din România rămâne sub media țile sporite ale firmelor cu productivitate ridicată s-au UE. Pentru a realiza o producție egală cu producția me- tradus într-o cotă de piață mai mare, ceea ce subliniază die a unei firme similare din Germania, un producător ro- o dinamică eficientă a pieței. Încetinirea productivită- mân obișnuit are nevoie de aproape patru ori mai mulți ții în cadrul firmelor după acest vârf indică necesitatea angajați, iar o firmă obișnuită din domeniul construc- unor politici care să stimuleze îmbunătățirea continuă țiilor sau al serviciilor are nevoie de trei ori mai mulți. a capacităților în rândul firmelor — de exemplu prin di- gitalizare, consolidarea capacității de inovare și îmbu- Performanța agregată a productivității este determinată nătățirea competențelor manageriale — pentru a reali- în principal de două componente: i) creșterea produc- za cu succes tranziția către industria 4.0. tivității în cadrul firmei, adică îmbunătățirea producti- vității la nivel de firmă ca urmare a inovării, a adoptării În ceea ce privește serviciile, o alocare ineficientă a re- de tehnologii sau a unor practici manageriale mai bune, surselor către firme mai puțin productive (adică o com- de exemplu; și ii) creșterea productivității între firme, ponentă negativă a productivității între firme) a contra- adică o eficiență alocativă mai mare, care ajută firmele carat performanța pozitivă a productivității din cadrul mai productive să își crească cota de piață. firmelor. Firmele de servicii din România au înregistrat, la rândul lor, un șoc pozitiv al productivității în cadrul Începând aproximativ din 2013, creșterea marjelor de firmei, care s-a estompat treptat după vârful din perioa- profit și a eficienței la nivel de firmă (creșterea producti- da 2015 – 2016 (figura CA.1.2). Spre deosebire de indus- vității în cadrul firmei) a stimulat productivitatea totală tria prelucrătoare, firmele de servicii productive nu au a factorilor (PTF) în sectorul de producție din România; reușit să valorifice eficiența îmbunătățită, ceea ce indi- în ultimii ani, firmele mai productive și-au crescut cota că o dinamică ineficientă a pieței. Lipsa de progrese în de piață (creșterea productivității între firme), susținând ceea ce privește eficiența alocativă în domeniul servici- performanța productivității în domeniul lor de activitate. ilor justifică o investigație urgentă din partea responsa- Producătorii din România au înregistrat un șoc pozitiv al bililor de elaborarea politicilor economice și evidențiază productivității în cadrul firmei, care a atins punctul cul- necesitatea unor instrumente care să faciliteze mobi- minant în jurul anilor 2015 – 2016, urmat de îmbunătățiri litatea factorilor de producție între firmele din sector. FIGURA CA.1.1  Descompunerea creșterii FIGURA CA.1.2  Descompunerea creșterii productivității în industria prelucrătoare (PTF) productivității în sectorul serviciilor (PTF) 5 7 Schimbare procentuală Schimbare procentuală 6 4 5 3 4 3 2 2 1 1 0 0 −1 −1 −2 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Înăuntrul Între Intrare Ieșire Înăuntrul Între Intrare Ieșire Sursa: Analiza Băncii Mondiale pe baza datelor primite de la Ministerul Finanțelor din România.  Notă: Descompunerea ratelor de creștere a productivității pe trei ani, conform metodei Melitz-Polanec (Melitz și Polanecc, 2015), a fost ajustată pentru a arăta variația anuală. 84 CASETA A.2  DST 2022 este o actualizare a DST 2018 Prezentul studiu își propune să actualizeze primul În acest context, DST 2018 s-a axat pe patru dome- Diagnostic Sistematic de Țară (DST) pentru România, nii principale... finalizat în 2018, care a identificat patru domenii pri- oritare pentru stimularea creșterii economice și a in- 1. Reducerea constrângerilor legate de ofertă în cluziunii în această țară (a se vedea mai jos). De la pu- ceea ce privește creșterea economică blicarea DST 2018, România a făcut unele progrese 2. Extinderea oportunităților de prosperitate pen- înspre eliminarea constrângerilor care frânează creș- tru toți cetățenii terea economică, precum și în reducerea sărăciei și a 3. Îmbunătățirea rezilienței la dezastre naturale și la inegalității, dar mai sunt multe de făcut pentru a îm- efectelor schimbărilor climatice bunătăți substanțial rezultatele pentru cetățenii și 4. Consolidarea instituțiilor pentru o creștere favo- întreprinderile din toate categoriile de venituri și din rabilă a incluziunii toate regiunile. … și a identificat patru domenii de intervenție prioritare: Rezumatul DST România 2018 • creșterea eficienței și eficacității statului în furni- Transformarea țării în cei 30 de ani anteriori anului zarea serviciilor publice 2018 a fost caracterizată prin sintagma „povestea ce- • asigurarea egalității de șanse pentru toți lor două Românii”: una urbană, dinamică și integrată • catalizarea creșterii și a competitivității sectoru- în UE; alta rurală, săracă și izolată. Consolidarea insti- lui privat tuțiilor democratice a fost însoțită de o creștere fără • consolidarea rezilienței pentru o creștere precedent a veniturilor pe cap de locuitor. Cele mai sustenabilă dinamice firme și persoane fizice au beneficiat pe de- plin de aderarea țării la UE în 2007, Bucureștiul și câte- Principala lecție din DST 2018: În pofida creșterii eco- va alte orașe devenind centre pline de viață, cu o po- nomice impresionante, progresele realizate în ceea ce pulație și venituri în creștere. Însă alte segmente vaste privește prosperitatea pentru toți cetățenii și bunăsta- ale populației au fost lăsate în urmă, fiind incapabile rea durabilă vor rămâne o realitate îndepărtată dacă să profite de aceleași oportunități. România nu își va rezolva problemele de guvernanță. CASETA A.3  Dezvoltarea orașelor secundare Majoritatea regiunilor cu performanțe bune din UE fost martorele unei tendințe de dezvoltare în zone au o zonă urbană sau o aglomerare dinamică în inte- urbane funcționale (ZUF) care depășesc granițele lor riorul granițelor lor sau se află aproape de o astfel de administrative. Populația acestor ZUF a crescut sem- zonă. Un număr semnificativ de cercetări arată că zo- nificativ în ultimii ani. nele urbane sunt motoarele de creștere economică ale unei țări și zonele cu cele mai mari șanse să gene- Zonele urbane funcționale ale Bucureștiului și ale ce- reze surplusul de productivitate necesar pentru a sus- lor 40 de capitale de județ ale României realizează ține creșterea regională și națională. 90 % din veniturile firmelor naționale. De asemenea, ele concentrează 80 % din populația care a absolvit Orașele secundare sunt deosebit de importante, deoa- forme de învățământ superior, au atras 67 % dintre na- rece performanța lor poate impulsiona sau zdruncina vetiști în 2011 și 66 % dintre migranți între 2001 și 2011 o economie regională. În regiunile rămase în urmă, zo- și reunesc 61 % din persoanele ocupate de la nivel na- nele urbane tind să aibă performanțe slabe. În schimb, țional și 58 % din populație. zonele urbane dinamice au un impact pozitiv asu- pra dezvoltării care depășește cu mult granițele lor Mai important este faptul că zonele rurale din cadrul administrative. acestor ZUF au înregistrat cea mai rapidă creștere în Dintre regiunile mai puțin dezvoltate ale României, ultimii ani. Aceasta arată că cea mai eficientă cale de cele din apropierea unui oraș dinamic prezintă rate dezvoltare a regiunilor rămase în urmă presupune de dezvoltare socioeconomică mult mai mari decât consolidarea principalelor zone urbane ale acestora cele situate mai departe, potrivit unei serii de indica- și extinderea accesului hinterlandului rural la opor- tori (de exemplu, veniturile firmelor și indicele dezvol- tunitățile pe care le oferă orașele (de exemplu locuri tării umane locale). Deși nu toate orașele din România de muncă, educație, asistență medicală specializată, sunt centre economice dinamice, cele mai multe au artă, cultură, divertisment, cumpărături și transport). Anexa 1 85 CASETA A.4  Creșterea verde și oportunitățile pentru viitor Expresia „creștere verde” descrie creșterea economi- Acțiunile ceea ce privește schimbările climatice, se află în că în care patrimoniul natural continuă să furnizeze centrul Pactului verde european (PVE) lansat în decem- resurse și servicii de mediu pentru bunăstarea oame- brie 2019, iar accesul la fondurile UE va oferi oportunități nilor. Utilizarea sustenabilă a resurselor regenerabile, de punere în aplicare a unor măsuri specifice. PVE este cum ar fi pădurile, pescăriile, apa și aerul curat, pre- un pachet ambițios de măsuri care vizează transforma- cum și epuizarea eficientă a resurselor neregenerabi- rea UE în primul bloc continental neutru din punct de le, cum ar fi mineralele, sunt considerate parte a unei vedere climatic până în 2050, având ca rezultat un me- agende privind creșterea sustenabilă de zeci de ani. diu mai curat, energie la prețuri mai accesibile, transport România dispune de o mare diversitate de resurse na- mai inteligent, noi locuri de muncă și o mai bună calita- turale, care, dacă sunt utilizate productiv, pot sprijini o te a vieții în general. În plus, la sfârșitul anului 2020 UE creștere economică puternică și susținută. și statele sale membre s-au angajat în comun să atingă obiectivul obligatoriu de reducere internă netă cu cel Atenuarea emisiilor de GES este o altă componentă criti- puțin 55 % a emisiilor de GES până în 2030, comparativ că și deosebit de dificilă a durabilității mediului. Ca mem- cu nivelurile din 1990. bru al UE, România are obligația de a-și reduce emisii- le de GES, țintele actuale și viitoare urmând să ducă la Tranziția verde oferă României ocazia de a-și înscrie creș- cerințe din ce în ce mai stricte pentru reducerea emisi- terea economică pe o traiectorie mai durabilă. Pentru a ilor de carbon. sprijini această tranziție, peste 41 % din fondurile din Planul național de redresare și reziliență al României sunt alo- Calea către creștere sustenabilă a unei țări include și adap- cate măsurilor verzi. În plus, fondurile de coeziune ale UE tarea la o climă în schimbare. Independent de emisiile de pentru perioada 2021 – 2027 vor oferi oportunități ample GES viitoare, clima deja se schimbă, fenomenele mete- de sprijinire a obiectivelor PVE. orologice extreme fiind din ce în ce mai frecvente și mai grave. Fiind o țară care se confruntă cu riscuri semnifica- tive din cauza schimbărilor climatice, România trebuie să FIGURA CA.5.1  Diagrama creșterii verzi ia în considerare impactul potențial al acestora în plani- ficarea căilor către dezvoltarea sustenabilă. Cel mai recent element al agendei privind creșterea ver- Utilizarea sustenabilă Atenuarea emisiilor de de este accentul puternic pus pe inovare și pe locurile a resurselor naturale gaze cu efect de seră de muncă verzi. Se preconizează că trecerea la o crește- re mai verde va stimula inovarea tehnologică, în speci- Creștere al în sectorul energetic, și va promova apariția de noi ra- Verde muri industriale. Inovarea poate contribui la decuplarea Adaptare la schim- Inovare și locuri creșterii economice de epuizarea resurselor naturale și bările climatice de muncă verzi de emisiile de GES, făcând posibilă o producție mai mare cu resurse mai puține și mai ecologice. FIGURA CA.4.1  Pactul Verde European (PVE) Mobilizarea cercetării și stimularea inovației Creșterea ambiției UE în materie de Ambiția de poluare zero pentru climă pentru 2030 și 2050 un mediu netoxic UE c n area econom t c li m ati c e u r o p ea Furnizarea de energie curată, rm Conservarea și restaurarea a lid e r g accesibilă și sigură sfo ie ecosistemelor și a biodiversității n iU Tra E Pactul lob al Mobilizarea industriei pentru o De la „Fermă la furculiță”: un sistem alimentar Verde economie curată și circulară echitabil, sănătos și prietenos cu mediul European U n pac Construire și renovare într-un mod eficient din nt l Accelerarea trecerii la mobilitatea pe bi ru na punct de vedere energetic și al resurselor un te sustenabilă și inteligentă v iit o r s u s Finanțarea Nu lăsa pe nimeni în tranziției urmă (Tranziție Jusă) Anexa 1 86 CASETA A.5  PNRR și impactul preconizat Planul național de redresare și reziliență (PNRR) al ale României au fost alocate dublei tranziții verzi (41 %) Guvernului României prezintă prioritățile în mate- și digitale (20,5 %). România a acordat prioritate inves- rie de reformă și de investiții ale țării, pentru sprijini- tițiilor în transport sustenabil și în stații de încărcare a rea rezilienței și a pregătirii pentru situații de criză și VE (8,9 miliarde EUR), în educație și formare pentru a pentru promovarea adaptabilității, a sustenabilității și sprijini competențele digitale (4,9 miliarde EUR) și în a creșterii favorabile incluziunii. Un PNRR solid este tehnologii curate și surse regenerabile de energie (4,5 o condiție prealabilă pentru accesarea fondurilor din miliarde EUR). Aceste eforturi vizează rezolvarea pro- cadrul Mecanismului de redresare și reziliență al UE. blemelor critice care afectează creșterea și dezvoltarea, PNRR al României se axează pe șase piloni: (i) tranziția cum ar fi starea precară a infrastructurii, neconcordan- verde; (ii) transformarea digitală; (iii) creșterea inteligen- țele dintre competențe și cererea pieței și deficiențele tă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; (iv) coeziunea în ceea ce privește calitatea forței de muncă. socială și teritorială; (v) sănătatea și reziliența econo- Guvernul estimează că fondurile și inițiativele din PNRR mică, socială și instituțională; și (vi) politici pentru ur- vor adăuga până la 5,4 puncte procentuale la PIB-ul mătoarea generație, copii și tineri. Principalele refor- real în perioada 2021 – 2026, într-un scenariu de ab- me propuse în aceste șase domenii vizează sistemul sorbție în proporție de 100 % atât a granturilor, cât și de pensii, sistemul judiciar, administrația publică, siste- a împrumuturilor. Pe de altă parte, într-un scenariu de mul fiscal, programele de incluziune socială și salariul absorbție în proporție de 100 % a granturilor și de 33 % minim, educația și asistența medicală și decarboniza- a împrumuturilor, impactul cumulat s-ar reduce la 4,3 rea, în special în domeniul energiei și al transporturilor. puncte procentuale. Având în vedere nivelul scăzut de Finanțarea substanțială va sprijini dubla tranziție verde absorbție a fondurilor UE de către România în trecut, și digitală, cu scopul de a vindeca rănile sociale provo- este posibil un impact chiar mai mic decât în scena- cate de pandemie și de a elimina blocajele în materie riul guvernamental mai pesimist, ceea ce ar putea în- de infrastructură. Peste 60 % din fondurile din PNRR cetini redresarea economică a țării. Anexa 1 87 ANEXA 2 PRIORITĂȚI ȘI CRITERII DE SELECȚIE Fezabilitatea Orizontul de politicilor timp în care po- Impactul în condiții- liticile vor pro- preconi- Comple- le economice, duce rezultate zat asupra mentarita- de guvernanță (termen scurt, Rezultate la Nivel obiective- tea cu alte și de capaci- termen mediu, Înalt (HLOs) Priorități lor duble politici tate actuale termen lung)* I. Un mediu 1. Atenuarea impactului insta- Mare Mare Mediu Termen lung instituțional bilității politice prin stabili- și economic rea de priorități strategice și previzibil în materie de cheltuieli pe pentru cetățeni termen mediu și lung și întreprinderi 2. Creșterea încrederii cetățeni- Mare Mare Mediu Termen lung lor în stat 3. Asigurarea sustenabilității Mare Mare Mediu Termen fiscale mediu-lung II. Acces egal la 4. Consolidarea gestionării re- Mare Mare Mare Termen servicii publice surselor umane din sectorul mediu-lung de înaltă public pentru a îmbunătăți calitate la nivel prestarea serviciilor publice central și local 5. Creșterea eficacității și a efi- Mare Mare Mare Termen cienței în prestarea de ser- mediu-lung vicii publice la nivel central și local 6. Îmbunătățirea accesului per- Mare Mare Mediu Termen soanelor sărace, vulnerabi- mediu-lung le și din zone rurale la in- frastructură și servicii publice de calitate (de exemplu în ceea ce privește transporturi- le, rețeaua digitală, apa și sa- lubritatea, termoficarea, ges- tionarea deșeurilor solide, prestațiile sociale și servicii- le sociale) III. Rezultate mai 7. Îmbunătățirea rezultatelor în Mare Mare Mare Termen bune pentru ceea ce privește sănătatea și mediu-lung toți în ceea asigurarea accesului echita- ce privește bil la serviciile de asistență sănătatea și medicală educația 8. Asigurarea accesului la edu- Mare Mare Mare Termen cație de calitate pentru toți mediu-lung 9. Consolidarea formării de Mare Mare Mare Termen competențe pe tot parcursul mediu-lung vieții, în special în cazul gru- purilor vulnerabile 88 Fezabilitatea Orizontul de politicilor timp în care po- Impactul în condiții- liticile vor pro- preconi- Comple- le economice, duce rezultate zat asupra mentarita- de guvernanță (termen scurt, Rezultate la Nivel obiective- tea cu alte și de capaci- termen mediu, Înalt (HLOs) Priorități lor duble politici tate actuale termen lung)* IV. Condiții favo- Eliminarea deficitelor de la ni- Mare Mare Mediu Termen rabile crește- velul infrastructurii de transport mediu-lung rii numărului și și al altor tipuri de infrastructură calității locu- pentru conectivitatea internă și rilor de mun- internațională că în sectorul privat Creșterea intermedierii financia- Mare Mare Mare Termen re și a incluziunii mediu-lung Îmbunătățirea concurenței și a Mare Mare Mare Termen inovării pe piață mediu-lung V. Atenuarea Accelerarea decarbonizării, îm- Mare Mare Mediu Termen schimbărilor bunătățirea interconexiunilor mediu-lung climatice, pen- regionale și asigurarea securită- tru ca activita- ții energetice tea economică să fie sustena- Reducerea degradării mediului Mare Mare Mediu Termen lung bilă în raport (apă, terenuri, atmosferă) cu mediul VI. Reziliență Intensificarea eforturilor de pre- Mare Mare Mediu Termen la șocuri și venire/reducere a riscurilor și mediu-lung adaptare la creșterea gradului de pregătire schimbări- pentru dezastre naturale, a ca- le climatice, în pacității de răspuns și de redre- special pentru sare în urma acestora gospodăriile vulnerabile Consolidarea rezilienței financi- Mare Mare Mediu Termen lung are la dezastre naturale a secto- rului public și privat Protejarea securității resurse- Mare Mare Mediu Termen lor de apă și asigurarea unei mai mediu-lung bune prevenții și protecții împo- triva dezastrelor legate de apă (*) Termenul scurt este definit ca fiind de maximum 2 ani, termenul mediu este cuprins între 2 și 5 ani, iar termenul lung depășește 5 ani. Anexa 1 89 REFERINȚE Aiyar, Shekhar și Christian Ebeke. 2020 „Inequality of oppor- De Rosa, Donato; Kim, Yeon Soo; Chatzinikolaou, Aimi- tunity, inequality of income and economic growth”. lios; Bulman, David Janoff; Hopkins, Johns; Dospi- World Development. Volumul 136, decembrie 2020 nescu, Andrei Silviu; Karver,Jonathan George; Meis- Arcia, G., de Hoyos, R., Patrinos; H., Sava, A., Shmis, T., Tei- ner, Craig M.; Murisic, Maja; Pauna, Catalin; Tsoungui xeira, J. 2021. „Learning Recovery after COVID-19 in Eu- Belinga, Vincent De Paul. 2018 From uneven growth rope and Central Asia: Policy and Practice.” Banca Mon- to inclusive development: Romania’s path to shared dială, Washington, DC prosperity — Systematic Country Diagnostic. Washin- Arnhold, Nina; Arias, Omar; Pauna; Catalin; Moarcas, Mari- gton, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. http://docu- ana Doina; Laat, Joost de; Florescu, Richard; Cahu, Paul. ments.worldbank.org/curated/en/673121528867676119/ Europe 2020 Romania: evidence-based policies for pro- From-uneven-growth-to-inclusive-development-Ro- ductivity, employment, and skills enhancement (engle- mania-s-path-to-shared-prosperity-systematic-coun- ză). Washington, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. try-diagnostic Institutul Aspen România, 2018. Economic Opportunities & Banca Europeană de Investiții. 2021 Sondajul BEI privind in- Financing the Economy — White paper, https://aspe- vestițiile pe 2021: Sumar pentru Uniunea Europeană. © ninstitute.ro/white-paper-aspen-economic-opportuni- Banca Europeană de Investiții (BEI) ties-financing-the-economy-program-2018/ EM-DAT: 2019 „Global Occurrences from Natural Disasters”. http://documents.worldbank.org/curated/ EM-DAT: Baza de date a evenimentelor de urgență, Uni- en/493561468294619439/Europe-2020-Romania-evi- versité Catholique de Louvain-CRED (EM-DAT, CRED / dence-based-policies-for-productivity-employ- UCLouvain), D. Guha-Sapir. Bruxelles, Belgia ment-and-skills-enhancement Evaluarea EUPACK. 2017. A comparative overview of pu- Balica, Magdalena; Bîrzea, Cezar; Fartusnic; Ciprian; Horga, blic administration characteristics and performance in Irina; Jigau, Mihaela; Tufă, Laura; Voicu, Bogdan; Achi- EU28, 2017 mescu, Vlad. 2010 Anchetă privind participarea la for- Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare 2017. marea continuă a angajaților aflați în situație de risc pe Raportul de tranziție 2016 – 2017. piața muncii, București Banca Centrală Europeană. 2022. Depozitul de date statisti- Fundația Bertelsmann. 2022 Sustainable Governance Indica- ce. https://sdw.ecb.europa.eu/ tors (SGI) 2022 — Romania Chapter Comisia Europeană. 2021. Raport privind Eurobarometrul Bossavie, Laurent; Garrote-Sánchez, Daniel; Makovec; Mattia; special 509 — Aspecte sociale. Özden, Çağlar. 2022 Skilled Migration: A Sign of Europe’s Comisia Europeană. 2021. Eurobarometru, , https://europa. Divide or Integration? Washington, DC: Banca Mondială. eu/eurobarometer/surveys/detail/2272 © Banca Mondială. https://openknowledge.worldbank. Comisia Europeană. 2020. Rapoarte de țară ale adminis- org/handle/10986/37101 Licență: CC BY 3.0 IGO. trației publice europene — România. https://ec.euro- Bradbury, K. R. Triest. 2016 „Inequality of opportunity and pa.eu/info/departments/structural-reform-support/ aggregate economic performance”. Russell Sage Foun- european-public-administration-country-reports_en dation Journal of the Social Sciences, 2 (2016) Comisia Europeană. 2022. Indicele internațional al economi- Bursa de Valori București. 2022 Buletin lunar septembrie ei și societății digitale (DESI) 2022, https://digital-stra- 2022. https://m.bvb.ro/info/Rapoarte/Lunare/OCTOM- tegy.ec.europa.eu/ro/policies/desi BRIE2022.pdf Comisia Europeană. 2021. The 2021 Ageing Report: Economic Carrera, Sergio et al. 2019 Scaling up Roma Inclusion Strate- and Budgetary Projections for the EU Member States gies. Truth, reconciliation and justice for addressing an- (2019 – 2070). Documentul instituțional 148. Mai 2021. tigypsyism. Bruxelles: Parlamentul European. Bruxelles Cook, Samantha Jane; Simpson, Alanna Leigh; Stanton-Ged- Comisia Europeană. 2019. Monitorul educației și formării des; Zuzana; Skalon, Tatiana; Pele, Daniel Traian; Mar- 2019 — România. Uniunea Europeană, 2019. Luxemburg: khvida, Maryia; Fraser, Stuart Alexander; Stefan, Cris- Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2019. tina; Bouessel Du Bourg, Thibault Jacques Marie. 2021 Comisia Europeană. 2022. Tabloul de bord european privind Economics for Disaster Prevention and Preparedness: inovarea 2022, https://ec.europa.eu/research-and-in- Financial Risk and Opportunities to Build Resilien- novation/en/statistics/performance-indicators/ ce in Europe (engleză). Washington, D.C.: Grupul Băn- european-innovation-scoreboard/eis cii Mondiale. http://documents.worldbank.org/curated/ Comisia Europeană. 2022. Semestrul european: Raport de en/231121622437102944/Economics-for-Disaster-Preven- țară — România , https://ec.europa.eu/info/publication- tion-and-Preparedness-Financial-Risk-and-Opportuni- s/2022-european-semester-country-reports_en ties-to-Build-Resilience-in-Europe Rapoarte de țară ale administrației publice europene 2020. Cruz, Marcio; Kapil, Natasha; Astudillo Estevez; Pablo An- Public Administration and Governance: Romania. Dis- dres; Haley, Christopher; Lu, Zoe Cordelia; CAN, Arslan. ponibil la adresa: https://ec.europa.eu/info/sites/defa- 2022 Starting Up Romania: Entrepreneurship Ecosys- ult/files/romania-ht0921318enn.en_.pdf tem Diagnostic. World Bank, Washington, DC. © Ban- Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. ca Mondială. https://openknowledge.worldbank.org/ 2016. Al doilea sondaj privind minoritățile și discrimina- handle/10986/37564 Licență: CC BY 3.0 IGO. rea în Uniunea Europeană. Romii — rezultate selectate 90 Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Organizația Internațională a Muncii. 2019. World Employ- 2022. Roma in 10 European Countries — Main Results ment and Social Outlook: Tendințe 2019, https://www. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Euro- ilo.org/global/research/global-reports/weso/2019/ pene. 2022. Raportul privind drepturile fundamenta- WCMS_670542/lang--en/index.htm le 2022, https://fra.europa.eu/en/publication/2022/ Fondul Monetar Internațional. 2022. Sondaj privind accesul fundamental-rights-report-2022 la finanțare (FAS) , https://data.imf.org/?sk=E5DCAB7E- Agenția pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europe- A5CA-4892-A6EA-598B5463A34C ne. 2016. Al doilea sondaj privind minoritățile și discri- Kerblat, Yann; Arab, Ali; Walsh, Brian James; Simpson, Alan- minarea în Uniunea Europeană. Romii — rezultate se- na Leigh; Hallegatte, Stephane. Overlooked: Exami- lectate. https://fra.europa.eu/en/publication/2017/ ning the Impact of Disasters and Climate Shocks on Po- second-european-union-minorities-and-discriminati- verty in the Europe and Central Asia Region (engleză). on-survey-main-results Washington, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. http://docu- Eurostat. 2020. Statistici experimentale — Compe- ments.worldbank.org/curated/en/493181607687673440/ tențele. https://ec.europa.eu/eurostat/web/ Overlooked-Examining-the-Impact-of-Disas- experimental-statistics/skills ters-and-Climate-Shocks-on-Poverty-in-the-Euro- Eurostat. 2022. Rata de ocupare a forței de muncă în func- pe-and-Central-Asia-Region ție de sex, vârstă și cetățenie (%). Cod de date online: Marrero, G. și J. Rodríguez. 2013. „Inequality of opportu- LFSA_ERGAN. https://ec.europa.eu/eurostat/datab- nity and growth”. Journal of Development Economics, rowser/view/LFSA_ERGAN__custom_242510/default/ 104(2013), p. 107 – 122 table?lang=en Marrero, G., Rodríguez, J. și Van der Weide, R. 2016. „Unequ- Eurostat. 2022. Populația inactivă ca procent din popula- al Opportunity, Unequal Growth”, Documentul de lucu ția totală, în funcție de sex și vârstă (%). https://ec.eu- de cercetare în domeniul politicilor seria 7853 (Washin- ropa.eu/eurostat/databrowser/view/lfsa_ipga$DV_610/ gton: Banca Mondială). default/table?lang=en Melitz, Marc și Saso Polanec. 2015. „Dynamic Olley-Pa- Eurostat. 2022. Rata șomajului — date anuale. Cod de date kes Productivity Decomposition with Entry and Exit”. online: TIPSUN20. https://ec.europa.eu/eurostat/datab- RAND Journal of Economics 46 (2): 362 – 375 rowser/view/TIPSUN20/default/table?category=tips. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrați- tipsun ei și Banca Mondială. 2022. Proiectul de elaborare a po- Eurostat. 2022. Indicatori de structură a populației la nivel na- liticii urbane. Disponibil la adresa: https://citadini.ro/ țional. Cod de date online: DEMO_PJANIND. https:// barometru-urban-2020/ ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/DEMO_PJA- Banca Națională a României. 2021. Sondaj privind acce- NIND__custom_815687/bookmark/table?lang=en&book- sul la finanțare al companiilor nefinanciare din Ro- markId=4c802ba9-e830-435d-9655-509676433a5c mânia. https://www.bnr.ro/PublicationDocuments. Eurostat. 2022. Rata fertilității totale. Cod de date online: aspx?icid=15748 TPS00199. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/ Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudenți- view/tps00199/default/table?lang=enEurostat ală (CNSM). 2021. Grupul de lucru pentru sprijinirea fi- Eurostat. 2022. Productivitatea muncii pe persoană angajată nanțării verzi — Raport final. Iunie 2021 și oră de lucru. Cod de date online: TESEM160. https:// Nevena Kulic, Giulia M. Dotti Sani, Susanne Strauss și Luna ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tesem160/ Bellani, 2020. „Economic disturbances in the COVID-19 default/table?lang=en crisis and their gendered impact on unpaid activities in Eurostat. 2022. Accesibil la adresa: https://ec.europa.eu/ Germany and Italy”. European Societies. 13 octombrie eurostat/data/database 2020. DOI: 10.1080/14616696.2020.1828974 Eurostat. 2022. Ponderea investițiilor în PIB pe sectoare in- OCDE/UCLG. 2022. Profiluri de țară ale Observatorului stituționale. Cod de date online: SDG_08_11. https:// Mondial al Finanțelor Publice Subnaționale și Inves- ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/sdg_08_11/ tițiilor (SNG-WOFI), https://www.sng-wofi.org/, pro- default/table fil România Instrumentul global de reducere a dezastrelor și de redresa- OCDE. 2020. Ediția din 2018 a indicatorului și bazei de date re și Banca Mondială. 2021. Overlooked: Examining the RPP OCDE — Methodological Improvements and Policy impact of disasters and climate shocks on poverty in the Insights, Documentul de lucru al departamentului eco- Europe and Central Asia region. nomic nr. 1604, anulează și înlocuiește același document Hsieh, C., Hurst, E., Jones, C. și Klenow, P., 2013, „The Alloca- din 17 martie 2020 tion of Talent and U.S. Economic Growth”, Documentul OCDE. 2021. Analiza OCDE a pieței de capital din România 2021: de lucru NBER 18693 (Cambridge, Massachusetts: Natio- Raport de cartografiere, Seria Piața de capital a OCDE nal Bureau of Economic Research) Pal, Rozalia; Wruuck, Patricia; Stamate, Amalia; Dumi- OIM, 2020, „Monitorul OIM: COVID-19 și lumea muncii, a trescu, Constantin Catalin. 2019. What holds Romanian doua ediție, estimări și analize actualizate”. firms back? Documentul de lucru 2019/07 al Băncii Eu- Inchauste, Gabriela; Militaru, Eva. 2018. The Distributional ropene de Investiții Impact of Taxes and Social Spending in Romania. Docu- Medierea în domeniul sănătății romilor din România — Stu- mentul de lucru de cercetare în domeniul politicilor nr. diu de caz. 2013. Copenhaga, Biroul Regional pentru Eu- 8565. World Bank, Washington, DC. © Banca Mondială. ropa al OMS. Caz privind sănătatea romilor. https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/ Planul național integrat în domeniul energiei și schimbări- 30292 Licență: CC BY 3.0 IGO. lor climatice 2021 – 2030 al României Referințe 91 Cancelaria Prim-Ministrului României. 2023. Raport: Răs- Grupul Băncii Mondiale. 2018b. Romania Gender As- punsul României la criza refugiaților din Ucraina. Con- sessment. World Bank, Washington, DC. © Ban- silier de Stat, Cancelaria Prim-Ministrului. 13 ianua- ca Mondială. https://openknowledge.worldbank.org/ rie 2023. handle/10986/29963 Licență: CC BY 3.0 IGO. Sava, Alina; Maries, Iulia; Ciucanu, Ioana Raluca. Roma- Grupul Băncii Mondiale. 2018c. Romania Water Diagnostic nia — Advisory Services on Informed Decision-Ma- Report (Vol. 2): Romania water diagnostic report (engle- king on Investments in Infrastructure: Output Se- ză). Washington, D.C.: World Bank Group http://docu- ven — Report on Building and Enhancing Capacity ments.worldbank.org/curated/en/114311530025860150/ to Monitor the Strategy for Infrastructure Invest- Romania-water-diagnostic-report ments in Education Institutions (engleză). Washing- Sondajul Băncii Mondiale în rândul întreprinderilor. 2019. ton, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. http://documents. Washington, DC. © World Bank. www.enterprisesur- worldbank.org/curated/en/465981583989104130/ veys.org Romania-Advisory-Services-on-Informed-Deci- Banca Mondială, 2020a. Programul de evaluare a sectorului sion-Making-on-Investments-in-Infrastructu- infrastructurii din România. Raport final re-Output-Seven-Report-on-Building-and-Enhan- Banca Mondială. 2020b. Rapid Assessment of Romanian CSO cing-Capacity-to-Monitor-the-Strategy-for-Infrastruc- in the Context of Covid-19. Washington, DC. © World ture-Investments-in-Education-Institutions Bank. https://documents1.worldbank.org/curated/ Schwab, Klaus. 2019. The Global Competitiveness Report en/374111602685815317/pdf/Rapid-Assessment-of-Roma- 2019. Forumul Economic Mondial. http://www3.wefo- nian-CSO-in-the-Context-of-COVID-19.pdf rum.org/docs/WEF_TheGlobalCompetitivenessRe- Banca Mondială. 2020c. Piețe și oameni: Memorandum port2018.pdf economic de țară pentru România. Dezvoltarea inter- TeleGeography. 2021. The State of the Network. Ediția 2021. națională în centrul atenției. Washington, DC: Ban- https://www2.telegeography.com/hubfs/assets/Ebooks/ ca Mondială. © Banca Mondială. https://openknowle- state-of-the-network-2021.pdf dge.worldbank.org/handle/10986/33236 Licență: CC BY Tesliuc, Emil; Grigoras, Vlad; Stanculescu, Manuela. 2015. 3.0 IGO. Studiu de fundamentare pentru Strategia națională pri- Banca Mondială. 2020. Romania — Urban Policy: Out- vind incluziunea socială și reducerea sărăciei 2015 – 2020. put 2. Companion Paper 5 — An Analysis of Public In- Banca Mondială, București. © Banca Mondială. frastructure Shortage in Suburban and Peri-urban Thorsten Beck, Asli Demirguc-Kunt, Ross Eric Levine, Mar- Areas with Focus on a Number of Key Indicators (en- tin Cihak și Erik H.B. Feyen. 2019. Global Financial De- gleză). RAS Politica urbană a României. Washing- velopment Report 2019 / 2020: Bank Regulation and Su- ton, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. http://documents. pervision a Decade after the Global Financial Crisis, worldbank.org/curated/en/099315002252216895/ Document de lucru de cercetare în domeniul politicilor P1711760312d5203a0ac2e0dcfd977a73c2 al Băncii Mondiale Banca Mondială. 2021a. The Changing Wealth of Nations Török, I., 2017. „Assessment of Social Vulnerability to Na- 2021: Managing Assets for the Future. Washington, tural Hazards in Romania”. Carpathian Journal of Earth DC: Banca Mondială. © Banca Mondială. https://open- and Environmental Sciences 12 (2): 549 – 562 knowledge.worldbank.org/handle/10986/36400 Licen- Transparency International. 2021. Barometrul global al co- ță: CC BY 3.0 IGO. rupției 2021. https://www.transparency.org/en/gcb/eu/ Banca Mondială. 2021b. Baza de date Global Findex 2021: In- european-union-2021 cluziunea financiară, plățile digitale și reziliența în era Banca Mondială. 2014. Diagnostics and Policy Advice for COVID-19, https://www.worldbank.org/en/publication/ Supporting Roma Inclusion in Romania. Washington, globalfindex DC. © Banca Mondială. https://openknowledge.world- Banca Mondială și Comisia Europeană. 2021. Economics bank.org/handle/10986/17796 Licență: CC BY 3.0 IGO. of Prevention and Preparedness — Financial Risk and Grupul Băncii Mondiale. 2015a. A Measured Approach to Opportunities to Build Resilience in Europe Ending Poverty and Boosting Shared Prosperity: Con- Banca Mondială. 2021c. Acord de servicii de asistență cepts, Data, and the Twin Goals. Raport de cercetare în tehnică rambursabile privind Consolidarea domeniul politicilor. Washington, DC: Banca Mondială. capacității de planificare strategică a Ministerului © Banca Mondială. https://openknowledge.worldbank. Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației org/handle/10986/20384 Licență: CC BY 3.0 IGO. în renovarea fondului construit național de clădiri Grupul Băncii Mondiale. 2015b. Coordonarea strate- din perspectiva eficienței energetice și a riscului giilor și a programelor privind investițiile în in- seismic în România (P169420). Livrabilul 4. Strategia frastructura României finanțate de la bugetul de stat națională de reducere a riscului seismic (SNRRS). și de către UE World Bank, Washington, DC. © Ban- Iulie 2021. ca Mondială. https://openknowledge.worldbank.org/ Banca Mondială. 2021d. E-mobility readiness handle/10986/24455 Licență: CC BY 3.0 IGO. assessment — Romania Grupul Băncii Mondiale. 2018a. Raport Diagnostic privind Banca Mondială. 2022a. Macro Poverty Outlook, Spring Apele din România. Pași către conformarea cu norme- Meetings 2022: Country-by-country Analysis and le UE, incluziune și securitatea resurselor de apă. World Projections for the Developing World. Washington, Bank, Washington, DC. © Banca Mondială. https:// DC. © Banca Mondială. https://openknowledge. openknowledge.worldbank.org/handle/10986/29928 Li- worldbank.org/handle/10986/37346 Licență: CC BY cență: CC BY 3.0 IGO. 3.0 IGO. Referințe 92 Banca Mondială. 2022b. West Balkans Regular Econo- Banca Mondială. 2022d. EU Regular Economic Report 8: Li- mic Report no. 21, Spring 2022: Steering Through Cri- ving Up to Potential in the Wake of Adverse Shocks: ses. Raport economic periodic pentru Balcanii de Part 2 — Growth Over the Next Decade. Raport econo- Vest nr. 21. Washington, DC: Banca Mondială. © Ban- mic periodic UE nr. 8. Washington, DC: Banca Mondială. ca Mondială. https://openknowledge.worldbank.org/ © Banca Mondială. https://openknowledge.worldbank. handle/10986/37368 Licență: CC BY 3.0 IGO. org/handle/10986/37715 Licență: CC BY 3.0 IGO. Banca Mondială. 2022c. COVID-19 Household Mo- nitoring Dashboard, https://www.world- bank.org/en/data/interactive/2020/11/11/ covid-19-high-frequency-monitoring-dashboard Referințe 93 NOTE FINALE 1. Definit ca PIB real pe cap de locuitor la paritatea puterii de 21. Eurostat, SILC 2010-2020 pentru România, referitoare la cumpărare, exprimată în dolari internaționali 2017. veniturile gospodăriilor în perioada 2009-2019 2. Banca Europeană de Investiții, 2021. 22. Institutul Național de Statistică, 2022 3. Pal et al. 2019 23. GFDDR și Banca Mondială, 2021 4. Modificarea netă a activelor fixe ale întreprinderilor. 24. Eurostat 2022 5. Eurostat. 2022. Productivitatea muncii pe persoană angaja- 25. Banca Mondială, 2020 tă și pe oră lucrată. Cod date online: TESEM160. https:// 26. Baza de date Global Findex a Băncii Mondiale, 2021 ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/tesem160/ 27. Construit de Institutul Aspen România, indicele mediu- default/table?lang=en lui de afaceri la nivel local (IMAL) evaluează și clasea- 6. Cruz, Marcio et al, raport al Băncii Mondiale – Starting ză municipalitățile din România pe baza a patru fac- Up: Entrepreneurship Ecosystems in Romania (Porni- tori: antreprenoriatul local (pondere de 30 %), inovația rea unei afaceri: ecosistemele antreprenoriale din Ro- (20 %), finanțarea investițiilor (35 %) și sprijinul public mânia), Banca Mondială, 2022: https://openknowledge. local (15 %). worldbank.org/handle/10986/37564 28. Banca Mondială, 2021a 7. Inchauste și Militaru 2018. 29. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor, date 8. Banca Mondială 2018. DST ROU DST 2018 – Notă contextu- din octombrie 2022. ală privind agricultura 30. România se învecinează cu Ucraina la nord și la est și re- 9. Începând din 2020, România face obiectul procedurii UE prezintă o rută potențială pentru persoanele strămuta- aplicabile deficitelor excesive, având ca termen limită te forțat. România are o minoritate ucraineană de apro- pentru eliminarea deficitului excesiv anul 2024. ximativ 8 000 de locuitori permanenți – a șasea etnie ca 10. Analiză a sustenabilității datoriei efectuată de personalul mărime din țară –, concentrați în nord. Băncii Mondiale, februarie 2023. 31. Date UNHCR, accesate în februarie 2023 11. În 2021, activele sectorului public, exprimate în principal 32. Cancelaria Prim-Ministrului României, 2023 în moneda națională, reprezentau 24,2 % din portofo- 33. Banca Mondială, 2021a liul agregat de active al sectorului bancar, ceea ce face ca 34. Banca Mondială, 2021c portofoliile bancare să fie deosebit de sensibile la modifi- 35. România a coborât două locuri în Indicele economiei și so- cările ratei dobânzii. Între ianuarie și sfârșitul lunii apri- cietății digitale (DESI) între 2020 și 2021, clasându-se pe lie 2020, randamentele obligațiunilor suverane pe 10 ani ultimul loc din 27 de țări conform celui mai recent indice. au crescut de la 4,38 % la 4,74 %, în timp ce spread-ul pe 36. DESI, 2021 10 ani al swapurilor pe riscul de credit pentru România a 37. Eurostat, 2022 crescut de la 115,6 puncte de bază la 169,8 puncte de bază. 38. Eurostat, Impactul COVID-19 asupra utilizării TIC în rân- 12. Ponderea împrumuturilor clasificate în stadiul 2 (cele dul întreprinderilor, 2021 cu risc de credit crescut) a fost cea mai mare din UE în 39. Alături de Mecanismul de redresare și reziliență, planul 2021. Next Generation EU prevede finanțare pentru alte pro- 13. OIM, 2020; Kulic et al., 2020 grame, printre care schema pentru o tranziție justă, RE- 14. Estimare de lucru a Băncii Mondiale ACT-EU, InvestEU, Orizont și RescEU. 15. Banca Mondială 2022d 40. Conform rapoartelor Ministerului Investițiilor și Proiec- 16. Conform clasificării realizate de Banca Mondială pe baza telor Europene din decembrie 2021 datelor din 2021. Criza declanșată de pandemie a cobo- 41. Eurostat 2022 rât pentru scurt timp România la statutul unei economii 42. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administra- cu venituri medii superioare în 2020, dar în 2021 crește- ției și Banca Mondială 2022 rea economică puternică a dus la creșterea VNB pe cap 43. Comisia Europeană 2022. „Eurobarometrul din vara anu- de locuitor și a readus România în grupul economiilor lui 2022 – fișa informativă de țară pentru România” cu venituri mari. 44. Eurobarometru Flash nr. 489, T1 (disponibil la adresa: 17. Venitul național brut https://europa.eu/eurobarometer/surveys/detail/2272) 18. Inchauste și Militaru 2018. 45. Doar 17 % dintre utilizatorii de internet din România ac- 19. Prezentul DST face referire la două tipuri de rate ale sără- cesează activ serviciile de e-guvernare. Țara are per- ciei: (i) rata națională, oficială a riscului de sărăcie, con- formanțe semnificativ mai mici decât media UE în ceea form definiției Eurostat; și (ii) ratele internaționale ale ce privește disponibilitatea serviciilor publice digita- sărăciei utilizate pentru comparații între țări și între le pentru cetățeni (cu un scor de 44, față de media UE de perioade. Pragul național al riscului de sărăcie este defi- 75) și pentru întreprinderi (cu un scor de 42, față de me- nit ca 60 % din mediana veniturilor pe adult echivalent dia UE de 82). Gradul de utilizare a formularelor pre- după transferurile sociale. Pragul internațional al sără- completate a crescut de la an la an, dar scorul României ciei este de 6,85 USD pe cap de locuitor pe zi, la paritatea în acest domeniu, și anume 19, este semnificativ sub me- puterii de cumpărare din 2017. dia UE de 63. În plus, la 76 %, țara se situează sub media 20. Comisia Europeană, 2021. UE (81 %) în ceea ce privește datele deschise. 94 46. Comisia Europeană, 2020. 76. Otto Kässi, Vili Lehdonvirta, Online labour index: Mea- 47. A se vedea prima evaluare a intervențiilor POCU realizate suring the online gig economy for policy and research, în perioada 2014-2020 în domeniul educației, 2020, link Technological Forecasting and Social Change, Volumul accesat în noiembrie 2021: Primul-raport-de-evalua- 137, 2018, p. 241-248. re-a-intervențiilor-POCU-2014-2020-în-domeniul-edu- 77. Banca Mondială 2020c cației-1.pdf. 78. Monitorul educației și formării al Comisiei Europene, Ra- 48. Eurostat 2022 portul pentru România 2019 49. Banca Mondială 2018. Analiză privind apa 79. Conform Anchetei privind participarea la formarea con- 50. Mortalitatea evitabilă cuprinde decesele care ar fi putut fi tinuă a angajaților aflați în situație de risc pe piața mun- prevenite (adică evitate prin intervenții mai bune de să- cii, Magdalena Balica, Cezar Bîrzea, Ciprian Fartușnic, nătate publică, cum ar fi screeningul sistematic pentru Irina Horga, Mihaela Jigău, Laura Tufă, Bogdan Voicu, cancer) și decesele cu cauze tratabile (care ar putea fi Vlad Achimescu. 2010 evitate dacă sistemul de sănătate ar asigura tratamentul 80. Printre competențele non-tehnice foarte căutate se nu- medical în timp util și eficient). mără abilitățile interpersonale și de comunicare, pro- 51. Eurostat 2022 fesionalismul, abilitățile de colaborare și de lucru în 52. Eurostat 2022 echipă, atenția la detalii și abilitățile de planificare și 53. Agenția pentru Drepturi Fundamentale a UE, 2022 organizare. 54. Eurostat 2022 81. Sondajul Băncii Mondiale în rândul întreprinderilor 2019 55. Tesliuc et al., 2015 82. Banca Mondială 2020c 56. Comisia Europeană (2020), Raport de țară din 2020 pri- 83. În perioada de programare a UE 2014-2020, Agenția Na- vind România, Bruxelles, SWD(2020) 522 final țională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) a 57. Am calculat inegalitatea de șanse pe baza metodologiei României avea în plan să utilizeze fondurile sociale eu- introduse de Banca Europeană pentru Reconstrucție și ropene pentru a sprijini mai multe proiecte de moderni- Dezvoltare (2017). zare și de consolidare a capacităților. Totuși, din cauza 58. Banca Mondială 2021a capacității reduse a ANOFM de a elabora proiecte, pre- 59. Calcul realizat de Banca Mondială. pe baza datelor Insti- cum și a altor constrângeri de ordin instituțional, până tutului Național de Statistică, 2021 la sfârșitul anului 2020 au fost utilizate mai puțin de 60. Banca Mondială, 2020b 10 % din fondurile alocate. 61. Eurostat. Raportul UE privind îmbătrânirea 2021 84. Datele Eurostat privind politica pieței forței de muncă, 2022 62. Banca Mondială, 2018. DST România 85. Proiectul Strategiei naționale pentru ocuparea forței de 63. Eurostat, 2022 muncă 2021-2027 reflectă importanța unei noi abordări 64. Eurostat, 2022 a ANOFM în punerea în aplicare a politicilor active în 65. Eurostat, 2022 domeniul forței de muncă pentru îmbunătățirea acce- 66. Rata persoanelor în vârstă de muncă care nu fac parte din sului pe piața muncii al persoanelor aflate în căutarea forța de muncă (nici nu lucrează, nici nu caută în mod unui loc de muncă și al persoanelor inactive. Fondurile activ un loc de muncă). UE, și anume cele alocate prin PNRR și prin Programul 67. Indicatorul Eurostat lfsa_ipga, accesat în aprilie 2021. Rata Operațional Educație și Ocupare 2021-2027, vor fi esenți- de inactivitate a persoanelor cu vârste cuprinse între 15 ale pentru introducerea unor măsuri relevante. și 64 de ani a scăzut de la 34,4 % în 2016 la 31,4 % în 2019 86. Scoruri de competitivitate globală 2008-2018. Forumul 68. Eurostat, 2022 Economic Mondial, Raport asupra competitivității globale 69. Banca Mondială, 2020c 2017-2018 70. Un sondaj realizat în 2020 de către Departamentul pentru 87. InfraSAP România 2019 Dezvoltare Durabilă al României a constatat că majori- 88. Vă rugăm să consultați InfraSAP (2019) și CPSD (în curs tatea respondenților credeau în egalitatea dintre femei de apariție) pentru o discuție mai detaliată. și bărbați, dar erau mai conservatori în ceea ce priveș- 89. Banca Mondială, 2019. te rolurile de gen în cadrul familiei. 76 % dintre respon- 90. Banca Europeană de investiții, 2019 denți considerau că rolul unui bărbat este să câștige 91. Elemente pentru elaborarea Strategiei României pentru bani, iar 83 % considerau că cel mai important rol al fe- investiții în infrastructură în instituțiile de învățământ, meilor este să aibă grijă de casă și de familie. componenta privind transporturile, iunie 2017, Banca 71. OIM 2019 Mondială. 72. EU-SILC 2020 92. EAPI cuprinde un set de indici care iau în considerare 73. Banca Mondială, 2020c trei obiective-cheie ale sectorului energetic: i) crește- 74. Statistici experimentale Eurostat privind neconcordanțe- rea și dezvoltarea economică; ii) durabilitatea mediului le între competențe și cererea pieței: https://ec.europa. și iii) accesul la energie și securitatea energetică. Clasa- eu/eurostat/web/experimental-statistics/skills mentul se bazează pe media acestor trei dimensiuni. 75. De exemplu, dezvoltatori și analiști de software și aplicații, 93. Planul național integrat în domeniul energiei și schimbă- medici generaliști și specialiști, ingineri electricieni, teh- rilor climatice 2021-2030 al României nicieni în fizică și în științe inginerești, mecanici și repa- 94. Decarbonizarea sectorului energetic este explorată în vi- ratori de utilaje, bucătari, șoferi de camionete și de moto- itorul CCDR România, iar rolul sectorului privat în do- ciclete, lucrători în industria confecțiilor și în alte domenii meniul energiei din surse regenerabile reprezintă o conexe (Diagnostic Sistematic de Țară, România, 2018). temă centrală a viitorului CPSD România. Note finale 95 95. Măsurate pe baza deviației standard pe parcursul perioa- 112. RPP OCDE, 2020 dei examinate. Volatilitatea investițiilor publice în Ro- 113. OCDE 2020 mânia a fost de aproximativ cinci ori mai mare decât 114. Indicele competitivității globale, 2020 media UE-27. 115. Banca Națională a României – sondaj iunie 2021 96. Eurostat, 2022 116. În 2021, procentul MIMM-urilor din România care au 97. Banca Națională a României realizat inovații în ceea ce privește produsele și procese- 98. RPP OCDE, 2020 le, marketingul și structura organizațională sau care au 99. Banca Europeană de Investiții, 2021 asigurat instruirea personalului în domeniul TIC a fost 100. Depozitul de date al BCE. sub media UE. Cheltuielile pentru cercetare și dezvol- 101. În mod similar, nivelul de penetrare al depozitelor tare au însumat 0,48 % din PIB în 2019, cu mult sub țin- (37,8 % din PIB) este mai mic atât decât percentila 25 ta de 2 % pentru 2020 și sub media de 2,12 % a Uniunii preconizată (83,8 %), cât și decât media EAC (43,8 %). Europene. În 2021, România s-a situat pe ultimul loc în Sursa: Finstats 2020 UE ca număr de cereri de brevete depuse la Oficiul Eu- 102. Creditele acordate gospodăriilor populației se situau la ropean de Brevete la un milion de locuitori (2,79, față de 14,2 % din PIB la sfârșitul anului 2021. Sursa: BNR media UE de 147). 103. Analiza Băncii Mondiale a datelor BNR 117. Banca Mondială, 2022b 104. Raportul lunar al Bursei de Valori București pentru sep- 118. Baza de date structurală privind întreprinderile a tembrie 2022. Calcule realizate de Banca Mondială pe Eurostat baza capitalizării bursiere interne a BVB (conform bule- 119. OCDE, 2021 tinelor lunare ale BVB pentru decembrie 2020 și decem- 120. Estimările personalului Băncii Mondiale, REP UE 7, 2021 brie 2021). Estimări ale PIB din baza de date a raportu- 121. Raportul de țară pentru România al Comisiei Europene, lui Perspectiva economică globală al FMI din octombrie 2020 2022 122. Banca Mondială România, 2021d 105. Baza de date globală Findex a Băncii Mondiale, 2021 123. Comisia Europeană 2022 106. În cazul celor mai săraci 40 % dintre locuitori, proba- 124. Eurobarometru – Ediție specială privind schimbările bilitatea de a deține un cont a fost cu 20 de puncte pro- climatice, 2021 centuale mai mică decât în cazul celor mai bogați 60 %, 125. Grupul de lucru al Comitetului Național pentru Supra- un decalaj care s-a redus din 2017, dar care rămâne sub- vegherea Macroprudențială (CNSM) privind sprijinirea stanțial. Diferența în ceea ce privește deținerea de con- finanțării verzi, raport final, iunie 2021 turi între adulții cu un nivel mai ridicat și cei cu un 126. EM-DAT. 1900-2019. „Global Occurrences from Natu- nivel mai scăzut de educație a fost de 38,6 puncte pro- ral Disasters”. EM-DAT: Baza de date a evenimentelor de centuale. Sursa: Findex 2021 urgență, Université Catholique de Louvain-CRED (EM- 107. Potrivit Sondajului FMI privind accesul la finanțare DAT, CRED / UCLouvain), D. Guha-Sapir. Bruxelles, Bel- (FAS), numărul de carduri de debit și de credit la 1 000 gia. Link. de adulți din România a fost de 1 149 în 2020, cel mai 127. România se află pe a treia poziție în clasamentul state- scăzut dintre țările din regiune. În mod similar, Global lor membre ale UE ca risc seismic anual, cu o pierde- Findex 2021 plasează deținerea de carduri de debit în re medie anuală de 512 milioane EUR cauzată în cea mai rândul adulților români la 52,6 %, mai puțin decât în ce- mare parte de deteriorarea clădirilor rezidențiale. Ris- lelalte țări din regiune, precum Serbia (61,5 %), Unga- cul mediu anual pentru viață este estimat la 275 de dece- ria (79,0 %), Bulgaria (71,3 %), Polonia (83,9 %), Republi- se. Pierderile medii anuale cauzate de inundațiile care ca Cehă (89,0 %) și Croația (67,5 %). afectează clădirile publice și private sunt estimate la 585 108. Ponderea a fost de 87,5 % în Serbia, 87,1 % în Croația, de milioane EUR (0,28 % din PIB). Pagubele provocate de 93,2 % în Polonia, 94,1 % în Republica Cehă, 86,4 % în furtuni sunt estimate la 83 de milioane EUR anual, iar Ungaria și 75,2 % în Bulgaria. În România, 61,9 % dintre peste 660 000 de persoane din România sunt expuse ris- adulți au declarat că plătesc facturile de utilități doar în cului de furtuni. numerar – o pondere semnificativ mai mare decât în ce- 128. Cook, Samantha et al., 2021 lelalte țări din regiune. 129. Banca Mondială, 2021c 109. Sondajul FMI privind accesul la finanțare 2020 130. Kerblat, Yann et al., 2021 110. 40 % dintre firme aveau un împrumut / o linie de credit. 131. Kerblat, Yann et al., 2021 Sondajul în rândul întreprinderilor 2019 132. Munich Re, NatCatService – date privind dezastrele na- 111. Incluziunea financiară în România: Probleme și oportu- turale din 1980 până în prezent, https://www.munichre. nități. Banca Mondială, martie 2020. Rezultate simila- com/en/solutions/for-industry-clients/natcatservice. re sunt raportate în Sondajul privind accesul la finanța- html, link accesat în noiembrie 2022 re al societăților nefinanciare din România, realizat de 133. Banca Mondială 2018. DST România BNR în 2021. 85 % dintre respondenți au folosit exclusiv 134. Potrivit unei analize efectuate de Banca Mondială pri- surse interne de finanțare și doar 7 % dintre întreprin- vind adaptarea sistemelor de protecție socială la șocuri- deri au folosit credite bancare ca sursă de finanțare. le naturale (de exemplu, cutremure și inundații) în 2021 Note finale 96