Consolidarea cadrului de reducere a riscului de dezastre și a sistemului de apărare împotriva incendiilor la nivel național ROMÂNIA Acord de Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile privind Strategia de Reducere a Riscului de Dezastre (P172203) Livrabil 1 Analiza cadrului legal, reglementativ și instituțional care guvernează reducerea riscului de dezastre în România Aprilie 2021 Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional pentru Capacitate Administrativă 2014-2020 www.poca.ro Clauză de limitare a responsabilității Prezentul document este elaborat de personalul și consultanții Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în prezentul document nu reflectă în mod necesar opiniile directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor reprezentate de aceștia. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document. Limitele, culorile, denumirea și alte informații prezentate în orice hartă din această lucrare nu implică nicio judecată din partea Băncii Mondiale cu privire la statutul juridic al oricărui teritoriu sau aprobarea sau acceptarea acestor limite. Raportul nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al Uniunii Europene sau al Guvernului României. Declarație privind drepturile de autor Materialele din prezenta ediție sunt protejate prin drepturi de autor. Reproducerea și/sau transmiterea unor pasaje din prezentul document fără permisiune poate constitui o încălcare a legilor aplicabile. Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau reimprima orice secțiune din prezentul document, vă rugăm să transmiteți o solicitare care să cuprindă informații complete fie către: (i) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (Strada Banul Dumitrache, Nr. 46, Sector 2, București, România); (ii) Grupul Băncii Mondiale România (Strada Vasile Lascăr, Nr. 31, Et 6, Sector 2, București, România). Mulțumiri Acest raport a fost elaborat sub îndrumarea și supravegherea lui Christoph Pusch (Director de practică - domeniul Social, Urban, Rural și Reziliență, Europa și Asia Centrală) și a Tatianei Proskuryakova (Director de țară, România și Ungaria). Acest raport a fost elaborat de o echipă coordonată de Zuzana Stanton- Geddes (Disaster Risk Management Specialist), Alanna Simpson (Lead Disaster Risk Management Specialist) și Tafadzwa Irvine Dube (Senior Disaster Risk Management Specialist) cu contribuția experților Alexander Mirescu, Anda Georgiana Anica, Daniel Traian Pele, Emil Roman, Delia Moleș, Diana Lupu, Jayne Hoagbin, Matei Teodor Sumbasacu, Michael Hammond, Rebecca Bicksler, Roxana Popescu, Solene Dengler, Soraya Ridanovic, Tianyu Zhang, Yann Kerblat, Zahraa Saiyed și Zoltán Török. Raportul a beneficiat, de asemenea, de comentarii și îndrumări de la Carina Ferreira, Amparo Samper Hiraldo și Daniel Kull. Echipa dorește să își exprime recunoștința pentru colaborarea și îndrumarea oferite de reprezentanții Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și toate părțile interesate consultate în timpul pregătirii raportului. Declarație despre COVID-19 Pandemia COVID-19 a condus la restricții substanțiale pentru călătorii, organizarea de ateliere de lucru și întâlniri față în față. Au existat anumite limitări în ceea ce privește colectarea de informații și date din cauza restricțiilor impuse ca urmare a pandemiei. Acest raport a fost prezentat în aprilie 2021 în conformitate cu prevederile Acordului de Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile privind Strategia de Reducere a Riscului de Dezastre pentru România (P172203) semnat între Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 30 iunie 2020. Acesta corespunde Livrabilului 1 din cadrul acordului menționat mai sus. 2 Cuprins SUMAR EXECUTIV ....................................................................................................................................... 10 INTRODUCERE ȘI METODOLOGIE ............................................................................................................... 18 1. CAPITOLUL: ÎNȚELEGEREA RISCULUI DE DEZASTRU ........................................................................... 24 1.1. Pierderile și impactul în caz de dezastru ................................................................................... 24 1.2. Identificarea riscurilor și analiza socio-economică .................................................................... 32 1.3. Managementul datelor și informațiilor ..................................................................................... 44 1.4. Cercetare și dezvoltare privind RRD .......................................................................................... 54 1.5. Educația RRD, consolidarea capacității și creșterea nivelului de conștientizare....................... 63 1.6. Rezumatul capitolului: Principalele constatări și oportunități pentru o implicare ulterioară .. 76 2. CAPITOLUL: CONSOLIDAREA GUVERNĂRII RISCULUI DE DEZASTRU PENTRU A GESTIONA RISCUL DE DEZASTRU ................................................................................................................................................... 82 2.1. Cadrul legislativ și strategic ....................................................................................................... 82 2.2. Cadrul instituțional .................................................................................................................. 123 2.3. Procese de calitate și punere în aplicare ................................................................................. 146 2.4. Cooperare globală și regională ................................................................................................ 153 2.5. Rezumatul capitolului: Principalele constatări și oportunități pentru o implicare ulterioară 158 3. CAPITOLUL: INVESTIȚII ÎN REDUCEREA RISCULUI DE DEZASTRU PENTRU REZILIENȚĂ .................... 164 3.1. Investiții în RRD........................................................................................................................ 164 3.2. Reducerea riscului fondului construit și al mediului natural ................................................... 189 3.3. Planificare, proiectare și construcție fundamentate pe riscuri ............................................... 204 3.4. Rezumatul capitolului: Principalele constatări și oportunități pentru o implicare ulterioară 210 4. CAPITOLUL: ÎMBUNĂTĂȚIREA PREGĂTIRII ÎN CAZ DE DEZASTRE PENTRU UN RĂSPUNS EFICIENT ȘI PENTRU O „RECONSTRUCȚIE MAI BUNĂ” ÎN RECUPERARE, REABILITARE ȘI RECONSTRUCȚIE ............... 215 4.1. Măsurile de Pregătire și de Răspuns în Situații de Urgență .................................................... 215 4.2. Sisteme de avertizare timpurie ............................................................................................... 256 4.3. Pregătirea pentru recuperare și reconstrucție și îmbunătățirea procesului de reconstrucție 284 4.4. Finanțarea și asigurarea riscului de dezastru .......................................................................... 288 4.5. Rezumatul capitolului și oportunități pentru o implicare ulterioară ...................................... 303 5. CAPITOLUL: ÎNDRUMAR (ROADMAP) ............................................................................................... 311 6. ANEXE................................................................................................................................................ 319 6.1. Anexa 1. Glosar și terminologia selectată ............................................................................... 319 3 6.2. Anexa 2. Arii Prioritare ale CSRRD, indicatori și listă de verificare pentru urmărirea progresului 322 6.3. Anexa 3. Lista Părților Interesate Consultate .......................................................................... 333 6.4. Anexa 4. Informații suplimentare legate de guvernarea riscurilor ......................................... 339 6.5. Anexa 5. Liste de proiecte de cercetare și dezvoltare ............................................................. 343 6.6. Anexa 6. Lista campaniilor de conștientizare .......................................................................... 347 6.7. Anexa 7. Fondurile UE și naționale investite în MRD .............................................................. 356 6.8. Anexa 8. Informații despre evenimentele de dezastru din trecut .......................................... 381 6.9. Anexa 9. Bibliografie ................................................................................................................ 383 Lista de Figuri Figura 1. Înțelegerea evaluărilor riscurilor.................................................................................................. 21 Figura 2. RO-RISK Scenariu evaluat în matricea de risc .............................................................................. 33 Figura 3: Vulnerabilitate socială la hazardurile naturale din România ....................................................... 39 Figura 4: Țările din Europa și Asia Centrală, clasate pe Indice după seturile de date deschise, restricționate, închise și necunoscute referitoare la MRD. ........................................................................ 46 Figura 5. Identificarea incendiilor de vegetație prin satelit în pădurea Moneasa, județul Bihor ............... 49 Figura 6. Procesul decizional Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență .................... 125 Figura 7. Unitățile/direcțiile conducătoare pentru managementul riscului la inundații fluviale ............. 132 Figura 8. Ponderea fondurilor naționale alocate de ministerele de linie pentru activitățile de management al riscurilor în 2020 (procent) ............................................................................................. 166 Figura 9. Planificarea strategică a investițiilor pe baza datelor de risc - perspectiva SNRRS ................... 201 Figura 10. Exemplificarea schematică a folosirii unui plan de continuitate a activității........................... 233 Figura 11. Folosirea PCA în rândul companiilor participante la sondaj .................................................... 233 Figura 12. Implicarea în MRD .................................................................................................................... 234 Figura 13. Sugestii privind modul de consolidare a rezilienței sectorului privat ...................................... 235 Figura 14. Scorul indicelui pentru România comparativ cu scorul mediu (195 de țări) ........................... 243 Figura 15. Patru elemente ale SATMH ...................................................................................................... 257 Figura 16. Extras din Baza de Date Radar a OMM .................................................................................... 264 Figura 17. Estimări operaționale ale precipitațiilor radar de pe site-ul web al ANM ............................... 264 Figura 18. EFAS a modelat extensiile pentru România ............................................................................. 268 Figura 19. Observatoare seismologice în România ................................................................................... 270 Figura 20. Rețeaua seismică din România .......................................................................................... 271 Figura 21. Fluxul de comunicare în situații de urgență ............................................................................. 274 Figura 22. Avertizarea populației prin sirene............................................................................................ 276 Figura 23. Niveluri de avertizare furnizate de Meteoalarm...................................................................... 278 Figura 24. Fluxul de informații pentru managementul inundațiilor ......................................................... 279 Figura 25. Fluxul de informații pentru cutremurul rapid SAT ................................................................... 280 Figura 26. Exemplu de utilizare de către MeteoBlue a formatului CAP pentru diseminarea avertizărilor .................................................................................................................................................................. 281 Figura 27. Schimbarea paradigmei în trecerea la SAT bazat pe impact.................................................... 282 Figura 28. Arhitectura recomandată a SAT ............................................................................................... 283 Figura 29. Timpul mediu necesar pentru recuperarea sau reconstruirea a 75% din active după un eveniment de cutremur de 200 de ani (în funcție de regiune)................................................................. 287 Figura 30. Abordarea stratificării riscului de dezastru .............................................................................. 289 4 Figura 31. Mărimea estimată a pierderilor totale și a pasivelor guvernamentale la diferite perioade de rentabilitate (EUR, milioane) .................................................................................................................... 297 Figura 32. Șansele ca fiecare instrument să fie tras în totalitate într-un anumit an la diferite mărimi ale răspunderii guvernamentale..................................................................................................................... 297 Figura 33. Defalcarea instrumentului folosit pentru a finanța mărimi diferite de pasive guvernamentale scăzute în România ................................................................................................................................... 299 Figura 34. Defalcarea instrumentului folosit pentru a finanța mărimi diferite de pasive guvernamentale ridicate în România ................................................................................................................................... 299 Figura 35. Înțelegerea Riscului de Dezastru - Vulnerabilitate, Hazard și Expunere .................................. 319 Lista de Tabele Tabelul1. Hazardurile luate în considerare în analiza de diagnosticare conform proiectului RO-RISK ...... 22 Tabelul 2. Cadrul de la Sendai ..................................................................................................................... 22 Tabelul 3. Rezumatul raportului beneficii/costuri pentru investițiile susținute de Banca Mondială ......... 42 Tabelul 4. Institutele Naționale de Cercetare și Dezvoltare sub coordonarea ........................................... 56 Tabelul 5. Acțiuni Prioritare Propuse pentru Prioritatea 1 ......................................................................... 79 Tabelul 6. Incidența bolilor infecțioase în România în 2014 comparativ cu 2018/2019 (%000) .............. 123 Tabelul 7. Rezumat al Tabloului de Bord pentru Pregătirea Adaptării: Fișa de Țară pentru România ..... 150 Tabelul 8. Acțiuni Prioritare Propuse pentru Prioritatea 2 ....................................................................... 162 Tabelul 9. Fonduri dedicate din bugetele instituțiilor cu responsabilități de management al situațiilor de urgență ...................................................................................................................................................... 165 Tabelul 10. Proiecte cheie de cercetare legate de MRD, finanțate de la bugetul de stat prin Programul Național de Cercetare și Dezvoltare, 2019-2022 ...................................................................................... 167 Tabelul 11. Fonduri furnizate de IGSU de la bugetul de stat, în sprijinul implementării Programelor Operaționale ale UE 2014–2020 ............................................................................................................... 168 Tabelul12. Activități de gen și indicatori în investițiile MAI MRD susținute de Banca Mondială ............. 203 Tabelul 13. Acțiuni Prioritare Propuse pentru Prioritatea 3 ..................................................................... 214 Tabelul 14. Evenimente de dezastru major recente în România în perioada 2010-2020 ........................ 245 Tabelul15. Finanțarea FSUE pentru România în perioada 2002 - 2020 .................................................... 292 Tabelul 16. România: Studiu de caz - prezentare generală a aranjamentelor FARD și a pasivelor contingente ............................................................................................................................................... 296 Tabelul 17. Suma maximă care ar putea fi furnizată de FSUE pentru cutremur și inundații .................... 298 Tabelul 18. Acțiuni Prioritare Propuse pentru Prioritatea 4 ..................................................................... 308 Tabelul 19. Ghid propus de acțiuni pe baza analizei de diagnostic .......................................................... 312 Tabelul 20. Indicatori de Monitorizare Sendai pe Arie Prioritară ............................................................. 322 Tabelul 21. Părțile Interesate Consultate ................................................................................................. 333 Tabelul 22. Selectarea documentelor UE relevante pentru MRD ............................................................ 339 Tabelul 23. Strategii selectate privind MRD.............................................................................................. 340 Tabelul 24. Orașele care au dezvoltat strategii privind schimbările climatice ......................................... 341 Tabelul 25. Acorduri bilaterale/cooperare privind managementul riscului de inundații ......................... 342 Tabelul 26. Proiecte naționale de cercetare legate de cutremure în România ........................................ 343 Tabelul 27. Proiecte de cercetare RRD implementate de INHGA în ultimii ani ........................................ 345 Tabelul 28. Activități legate de conștientizarea publicului cu privire la riscul de dezastru la nivel național .................................................................................................................................................................. 347 Tabelul 29. Principalele proiecte finanțate de UE legate de MRD în România, 2014-2020 .................... 356 Tabelul 30. Principalele proiecte transfrontaliere/transnaționale ale UE legate de DRM cu România ca unul dintre beneficiari, 2014-2020 ........................................................................................................... 360 Tabelul 31. Principalele proiecte finanțate de UE care abordează riscul seismic în România, 2014-2020 .................................................................................................................................................................. 369 5 Tabelul 32. Principalele proiecte transfrontaliere ale UE care abordează riscul seismic în România, 2014- 2020 .......................................................................................................................................................... 370 Tabelul 33. Principalele proiecte finanțate de UE care abordează riscul de inundații, 2014-2020 .......... 371 Tabelul 34. Principalele proiecte transfrontaliere ale UE care abordează riscul de inundații în România, 2014-2020 ................................................................................................................................................. 372 Tabelul 35. Principalele proiecte finanțate de UE care abordează riscul de incendii de vegetație, 2014- 2020 .......................................................................................................................................................... 374 Tabelul 36. Principalele proiecte transfrontaliere ale UE care abordează riscul de incendii de vegetație în România, 2014-2020 ................................................................................................................................. 375 Tabelul 37. Principalele proiecte transfrontaliere ale UE care abordează riscurile tehnologice în România, 2014-2020 ................................................................................................................................................. 376 Tabelul 38. Fonduri furnizate de IGSU de la bugetul de stat, în sprijinul implementării Programelor Operaționale ale UE 2014-2020 ................................................................................................................ 377 Tabelul 39. Proiecte cheie de cercetare legate de MRD, finanțate de la bugetul de stat prin Programul Național de Cercetare și Dezvoltare, 2019-2022 ...................................................................................... 378 Tabelul 40. Fonduri dedicate din bugetele instituțiilor cu responsabilități de management al situațiilor de urgență ...................................................................................................................................................... 378 Tabelul 41. Lista proiectelor propuse de IGSU pentru Programul Operațional pentru Dezvoltare Durabilă 2021-2027 ................................................................................................................................................. 379 Lista de Casete Caseta 1. Aplicarea cadrului Dividendului Triplu de Reziliență în România ............................................... 42 Caseta 2. Inițiativa Convenția Primarilor privind Adaptarea la Schimbările Climatice ............................. 119 Caseta 3. Clasificarea de importanță și de expunere la cutremur în România ......................................... 171 Caseta 4. Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 ...................................................... 177 Caseta 5. Ce este un Plan de Continuitate a Activității? ........................................................................... 232 Caseta 6. Exemplu de SAT în România pentru anticiparea secetelor ....................................................... 269 Caseta 7. Traiectorii potențiale de recuperare post-dezastru în România (nivel subnațional) ................ 286 Caseta 8. Modalități de compensare oferite de MADR pentru evenimente de secetă............................ 295 Caseta 9. Listă de verificare pentru urmărirea progresului în ariile prioritare CSRRD ............................. 326 Caseta 10. Indicatori eșantion care pot fi luați în considerare în documentele strategice sau operaționale .................................................................................................................................................................. 330 Caseta 11. Evenimente recente de dezastru major - Prezentare generală .............................................. 381 6 Acronime și Abrevieri Rețineți că au existat mai multe modificări în denumirile oficiale ale ministerelor. Acest raport se referă la ministerele de resort cu cea mai recentă denumire. ABH Administrațiile Bazinului Hidrografic ACB Analiza Cost-Beneficiu AHSE Armonizarea Hazardelor Seismice în Europa ANAR Administrația Națională Apele Române ANM Administrația Națională de Meteorologie ANRSPS Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale ANSVSA Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor ASC Adaptarea la schimbările climatice ASUDI Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională BBB Reconstrucție mai bună (Building Back Better) CAP Protocol comun de alertare (Common Alerting Protocol) CATDDO Opţiune de Tragere Amânată în cazul producerii unei catastrofe ( Catastrophe Deferred Drawdown Option) CBRN Chimic, biologic, radiologic și nuclear CCC Centrul Comun de Cercetare CCRU Centrul de Coordonare a Răspunsurilor de Urgență CDS Companie deținută de stat CE Comisia Europeană CEPMRZ Centrul European de Prognoză Meteo pe Rază Medie CFM Cadrul Financiar Multianual CNSC Comisia Națională pentru Schimbări Climatice CNSCBT Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile CNSU Comitetul Național pentru Situații de Urgență CSRRD Cadrul de la Sendai pentru Reducerea Riscurilor de Dezastru CSU Căutare și salvare urbană DG ECHO Direcţie Generală Protecţie Civilă şi Operaţiuni Umanitare Europene DSU Departamentul pentru Situații de Urgență EFAS Sistemul european de avertizare în caz de inundații (European Flood Awareness System) FARD Finanțarea și Asigurarea Riscurilor de Dezastru FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională FICR Federația Internațională a Societăților de Cruce Roșie FSE Fondul Social European FSIE Fonduri Structurale și de Investiții Europene FSUE Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene GEM Fundația de Model de Cutremur Global (Global Earthquake Model Foundation) GES Gaz cu efect de seră GFDRR Programul Global pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (Global Facility for Disaster Reduction and Recovery) GIS Sistem Informațional Geografic GLERN Grupul de Lucru pentru Evaluarea Riscurilor la nivel Național GLT Grupul de Lucru Tehnic IAP Instrument pentru Asistență de Preaderare ICPDR Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea IEST Institutul European de Standardizare în Telecomunicații IEV Instrumentul European de Vecinătate IGSU Inspectoratul General pentru Situații de Urgență 7 IJSU Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență IMM Întreprinderi Mici și Mijlocii IMMM Întreprinderi Micro, Mici și Mijlocii INCDFM Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor INCDPM Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului INCDS Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură INFP Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor INHGA Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor INSP Institutul Național de Sănătate Publică IPA Instrumentul pentru Asistență de Preaderare (Instrument for Pre-Accession Assistance) IPCC Grupul interguvernamental de experţi privind schimbările climatice ISC Inspectoratul de Stat în Construcții JICA Agenția Japoneză de Cooperare Internațională MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale MAI Ministerul de Afaceri Interne MCID Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării MCSI Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației ME Ministerul Educației MEAT Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului MEIER Metodologia de evaluare a impactului economic al potențialelor dezastre/riscuri la nivel național MF Ministerul Finanțelor MIPE Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene MMAP Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor MPCU Mecanismul de protecție civilă al Uniunii MRD Managementul Riscurilor de Dezastre MRR Mecanismul de Redresare și Reziliență MS Ministerul Sănătății MTI Ministerul Transporturilor și Infrastructurii MTIC Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică ODD Obiective de Dezvoltare Durabilă OM Operațiuni și Mentenanță ONG Organizație non-guvernamentală OSC Organizație a societății civile PAAR Planul de Analiză și Acoperire a Riscurilor PAID Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale PAT Planul de Amenajare a Teritoriului PATN Planul de Amenajare a Teritoriului Național PCA Planul de Continuitate a Afacerii PIB Produs Intern Brut PM Program de Măsuri PMIS Program Management Integrat al Secetei PMRI Planul de Management a Riscului de inundații PNCDI Planul Naţional de Cercetare-Dezvoltare şi Inovare PNDL Programul Național de Dezvoltare Locală PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală PNMRD Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastru PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență PNRRD Platforma Națională pentru Reducerea Riscurilor de Dezastru PNUR Politica Națională Urbană Română PO Program Operațional 8 POAT Programul Operațional Asistență Tehnică POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă POCU Programul Operațional Capital Uman PODD Programul Operațional Dezvoltare Durabilă POIM Programul Operațional Infrastructură Mare POR Programul Operațional Regional PPAM Politica de Prevenire a Accidentelor Majore PSMLAND Analiza precipitațiilor și a condițiilor de umiditate a solului care declanșează alunecări de teren în zona subcarpatică dintre văile Prahova și Ialomița RRD Reducerea Riscurilor de Dezastru RS Raport de Securitate RSESE Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est SAT Sistem(e) de Avertizare Timpurie SATMH Sisteme de avertizare timpurie multi-hazard SATR Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile SATRC Sisteme de Avertizare Timpurie a Riscurilor Climatice SEE Spațiu Economic European SEIIF Sistemul European de Informare privind Incendiile Forestiere SGU Serviciul de Management al Urgențelor SIIIR Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România SIMIN Sistemul Meteorologic Național Integrat SMISU Sistemul de Management Informațional pentru Situații de Urgență SMURD Serviciul Mobil de Urgențe, Reanimare și Descarcerare SNCDI Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare SNRRD Strategia națională de reducere a riscurilor de dezastru SNRRS Strategia națională de reducere a riscului seismic SNUAU Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență SRATC Sisteme rapide de avertizare timpurie a cutremurelor SSG Securitate a sănătății globale SSN Site-uri de social networking SST Serviciul Special de Telecomunicații STDAC Sistemul transfrontalier al Dunării pentru alertele de cutremure SUERD Strategia UE pentru Regiunea Dunării UAT Unitate Administrativ-Teritorială UE Uniunea Europeană UEFISCDI Unitate Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetare, Dezvoltare și Inovare UM Unitate de Management UNDRR Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre UNISDR URBAN- Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială INCERC Durabilă UTCB Universitatea Tehnică de Construcții București VBG Violența bazată pe gen ZRPSI Zone cu risc potenţial semnificativ la inundații Notă: Au existat multe schimbări în denumirile oficiale ale ministerelor. Acest raport se referă la ministerele de resort cu cea mai recentă denumire. 9 SUMAR EXECUTIV România este expusă riscului prin prisma unei serii de hazarduri, inclusiv dezastre naturale, epidemii/pandemii și accidente tehnologice. Între 1970 și 2019, în România s-au înregistrat 90 de evenimente catastrofale, inclusiv 50 de inundații, 20 de evenimente de temperatură extremă, 10 furtuni, patru cutremure și două perioade de secetă, care au avut ca rezultat pierderi și daune de peste 6,1 miliarde USD și au afectat peste 2 milioane de persoane.1 De asemenea, România se confruntă cu un risc rar, dar potențial catastrofal, de cutremure. În 1977, un cutremur cu magnitudinea 7,2 a provocat peste 1.500 de decese și 11.321 de răniți. Până la 156.000 de apartamente rezidențiale s-au prăbușit sau au fost grav avariate, iar peste 2.274 de școli și 459 de spitale au fost grav avariate. Impactul dezastrelor este, de asemenea, în creștere, datorită (a) concentrației de oameni și a activelor economice, (b) finanțării insuficiente pentru reducerea riscurilor, în special în legătură cu îmbătrânirea infrastructurii și (c) schimbărilor climatice. Incendiile de pădure, secetele, alunecările de teren, vânturile puternice și căldura extremă reprezintă, de asemenea, amenințări semnificative, schimbările climatice fiind susceptibile de a crește considerabil apariția și severitatea dezastrelor legate de vreme. Pe lângă deteriorarea activelor, dezastrele afectează bunăstarea oamenilor, împingând familiile la sărăcie.2 România a făcut pași către o abordare proactivă și cuprinzătoare a gestionării riscurilor de dezastru. România a făcut eforturi pentru a îmbunătăți înțelegerea riscurilor cu care se confruntă la nivelul unei serii de hazarduri, în special prin intermediul proiectului național RO-RISK, concentrându-se pe 10 hazarduri prioritare. Cadrul legal al României a suferit mai multe modificări. România a aprobat recent Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastre (PNMRD) pentru un cadru strategic și de planificare. Există, de asemenea, o serie de strategii și planuri sectoriale/specifice hazardurilor, care contribuie la agenda de management al riscului de dezastru (MRD). Potrivit analizei documentare, între 2014 și 2021, peste 73 miliarde RON (15 miliarde EUR) au fost investite în MRD prin intermediul programelor naționale finanțate de la bugetul de Stat. Se estimează că între 2014 și 2020 România a beneficiat de investiții ale Uniunii Europene (UE) în MRD în valoare de aproximativ 7,3 miliarde RON (1,5 miliarde EUR) prin diferite programe de finanțare UE. România a făcut progrese semnificative în dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie (SAT) prin investiții în cunoașterea riscurilor (RO-RISK), capacități de monitorizare și prognoză în agenții specializate și tehnici îmbunătățite de diseminare a avertizărilor (RO-ALERT). În cele din urmă, evoluțiile recente arată că România a început, de asemenea, să se orienteze către o abordare mai cuprinzătoare și ex-ante a finanțării post-dezastre, asigurând și instrumente de finanțare de urgență. Reformele și acțiunile au loc, de asemenea, în paralel cu eforturi mai largi legate de atenuarea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă. Printre autoritățile de coordonare care se ocupă de procesele de reformă se numără Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) al Ministerului Afacerilor Interne (MAI) prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). Având în vedere natura intersectorială a MRD, există și alte părți interesate importante cu competențe axate pe riscurile cheie, în special legate de inundații/secete și cutremure. La nivel național, România a înființat Platforma Națională pentru Reducerea Riscurilor de 1 EM-DAT. 1900–2019. EM-DAT: Baza de date pentru evenimente de urgență, Université Catholique de Louvain–CRED, D. Guha- Sapir, Bruxelles, Belgia http://www.emdat.be/. 2 Banca Mondială. 2020c. Cercetare: Reexaminarea Impactului Dezastrelor și Șocurilor Climatice asupra Sărăciei în Regiunea Europei și a Asiei Centrale. Washington, DC: Banca Mondială. 10 Dezastre (PNRRD) care supraveghează realizarea obiectivelor strategice în reducerea riscului de dezastru (RRD) în conformitate cu Cadrul de la Sendai pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (CSRRD) 2015–2030. Autoritățile locale (de la nivel regional/județean/local) reprezintă prima linie de răspuns; și, în conformitate cu eforturile de descentralizare, acestea au și o serie de responsabilități în alte faze ale MRD, inclusiv utilizarea informațiilor despre risc, reducerea riscului, diseminarea avertizării timpurii și alte acțiuni de pregătire și recuperare. De asemenea, România are o bază puternică de organizații ale societății civile (OSC) care contribuie la activitățile MRD. Există oportunități de a profita de progresul activităților. Pe lângă îmbunătățirile juridice continue, eficientizarea gamei de instrumente juridice și clarificarea responsabilităților, în special la nivelurile subnaționale (regionale/județene/locale) și între diferiți actori, există oportunitatea de a consolida cadrul strategic pentru MRD. România intenționează să dezvolte prima sa Strategie Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastru (SNRRD) pentru a oferi viziunea și principiile generale, rezultatele așteptate, obiectivele strategice și măsurile prioritare care acoperă gama de hazarduri evaluate în proiectul RO-RISK. Există oportunitatea de a construi pe cadrul legal, strategic și instituțional existent; de a învăța din activitățile implementate sau în desfășurare; de a se consulta cu părțile interesate; și de a identifica acțiuni care pot sprijini operaționalizarea obiectivelor strategice, acțiunilor prioritare și măsurilor planificate care urmează să fie finanțate. Prin o mai bună urmărire a investițiilor sectoriale în MRD, SNRRD ar putea, de asemenea, să stimuleze eforturile și fondurile disponibile prin diferite surse și să crească nivelul de conștientizare privind MRD, arătând beneficiile multiple pentru societate. Intensificarea eforturilor de RRD ar trebui să fie principala prioritate în următorii ani. Implementarea politicilor RRD reprezintă un efort pe termen lung care necesită continuitatea politicilor și echipe dedicate. Provocări cheie și oportunități în viitor Pentru a sprijini realizarea acestor oportunități, prezentul raport de diagnostic urmărește să evidențieze problemele critice care trebuie abordate pentru a dezvolta cadrul și capacitățile MRD ale țării. Structura raportului este aliniată cu cele patru domenii prioritare ale CSRRD. Raportul ia în considerare, la diferite niveluri de detaliu, hazardurile naturale, epidemiile/pandemiile (în special cele legate de sănătatea umană) și accidentele tehnologice. Rezultatele prezentate se bazează pe analize documentare, analize de date și consultări cu părțile interesate. Datorită limitărilor asociate cu pandemia COVID-19, consultările s- au realizat online și prin sondaje. Constatările cheie și lista recomandărilor sunt incluse ca parte a unui îndrumar (roadmap) propus, care urmează să fie dezvoltat în continuare în Livrabilul 4: „Raport cu recomandări privind proiectul propus al strategiei naționale de RRD și al planului de acțiune” al acestui Acord de Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile (SATR). De asemenea, raportul prezintă lacunele de cunoștințe și domeniile pentru care sunt necesare analize suplimentare, consultări și implicarea părților interesate, pentru a sprijini formularea de soluții și acțiuni specifice. Recomandările cheie la nivel înalt sunt prezentate mai jos, iar mai multe detalii pot fi regăsite în capitolele corespunzătoare. Zece dintre principalele provocări generale identificate includ următoarele: 1. Lipsa unei metodologii naționale unice de evaluare a pagubelor pentru toate hazardurile și a proceselor standard pentru aplicarea unei astfel de metodologii într-o evaluare post-daune în teren. 11 2. Dificultăți legate de accesibilitatea informațiilor privind riscurile în rândul actorilor relevanți și capacitatea limitată de colectare, dezvoltare, management, prelucrare/analiză a datelor necesare cu o bună calitate, pentru diferite tipuri de evaluări ale riscurilor. 3. Lipsa de armonizare între legi, inclusiv concepte tehnice, roluri/responsabilități importante, în special la nivel local. 4. Provocări legate de aplicarea legii și punerea în aplicare a cadrelor legale actuale și, din cauza finanțării limitate, a resurselor și a instruirii pentru realizarea acestuia, acest lucru este deosebit de relevant pentru identificarea și reducerea riscurilor, precum și pentru pregătirea și răspunsul la nivel local. 5. Lacune în coordonarea inter-instituțională și colaborarea cu OSC și sectorul privat, cu privire la diferite aspecte ale MRD. 6. Lipsa unor planuri bine finanțate și pe termen lung privind formarea la locul de muncă, în vederea menținerii actualității capacității tehnice a personalului de management al situațiilor de urgență și a altor profesioniști din domeniul MRD, atât la nivel național cât și local, raportat la utilizarea instrumentelor tehnologice existente și noi. În prezent, capacitatea tehnică diferă foarte mult între nivelurile centrale și locale, precum și între municipalități. 7. Lipsa unei strategii de resurse umane pentru a asigura îmbunătățirea și diversificarea continuă a personalului MRD. 8. Lacune în corelarea agendelor de MRD și ASC, precum și utilizarea fondurilor pentru soluții integrate și durabile care contribuie la reziliența multi-hazard. 9. În ciuda expunerii ridicate a fondului construit la o serie de hazarduri, există câteva exemple de abordări strategice/prioritare pentru extinderea investițiilor RRD. 10. Planuri limitate de continuitate a activității și planificare a recuperării și reconstrucției pentru sectoare critice. Aria prioritară 1: Înțelegerea riscului de dezastru Cadrul legislativ, metodologiile și sistemele de informații pentru colectarea și analiza datelor despre daune și pierderi post-dezastru trebuie dezvoltate în continuare. Nu există definiții juridice specifice, metodologii consistente și baze de date stabilite la nivel național privind pierderile cauzate de dezastre în urma incendiilor de vegetație, cutremurelor, alunecărilor de teren, bolilor infecțioase la oameni/animale/plante sau a riscurilor tehnologice; totodată, există lacune legate de procesele standardizate de evaluare a daunelor. România dezvoltă în prezent o metodologie unitară pentru a asigura coerența și interoperabilitatea datelor de ieșire. În viitor, evaluarea daunelor și a pierderilor ar putea evolua către evaluarea pierderilor de servicii (întreruperi ale continuității serviciilor în urma unui dezastru) în sectoare critice și să documenteze pregătirea planurilor de continuitate a activității, prioritizarea investițiilor, planificarea recuperării și a reconstrucției, precum și proiectarea soluțiilor de protecție financiară. Nivelul de înțelegere a riscurilor de dezastru variază semnificativ între principalele hazarduri. Accesibilitatea și disponibilitatea informațiilor privind expunerea la hazarduri, vulnerabilitatea și alte riscuri variază foarte mult între principalele hazarduri care afectează România. Provocări legate de (a) standardele naționale pentru evaluarea riscurilor și colectarea și schimbul de informații despre dezastre și climă; (b) baze de date naționale privind activele publice care includ informații despre sectoarele critice; 12 și (c) evaluări ale hazardurilor și riscurilor care iau în considerare pe deplin schimbările climatice. În general, hazardurile de inundații, alunecări de teren și cutremure sunt abordate de autorități în ceea ce privește efectuarea unei analize mai detaliate la nivel local. Există un decalaj în ceea ce privește calitatea și soluționarea unor astfel de evaluări de risc la nivel local, precum și modul în care informațiile pot fi folosite pentru analize viitoare. Pe baza proiectului RO-RISK, trebuie dezvoltate mecanisme pentru a efectua evaluări mai detaliate/granulare pentru localități specifice, tipul de infrastructură, sector sau grupuri de populație, în conformitate cu obiectivele acestor evaluări de risc mai detaliate și cu domeniul de aplicare al impacturilor care trebuie investigate. În ceea ce privește cercetarea, deși există multe exemple, acestea sunt încă destul de limitate, fără sisteme de sprijin pentru a împărtăși rezultatele. Părțile interesate ar beneficia de înființarea unei platforme online care să catalogheze domeniile și programele de cercetare pentru a facilita schimbul de informații științifice, a reduce duplicarea eforturilor, a împărtăși lecțiile învățate și a facilita schimbul de cunoștințe. În ceea ce privește conștientizarea publicului, există oportunități de a construi pe inițiativele existente ale guvernului, precum și eforturile OSC și de a întreprinde o abordare strategică a comunicării/conștientizării cu privire la diferitele hazarduri. Viitoarea Strategie Națională de RRD ar putea fi un instrument bun pentru a sprijini aceste eforturi. Aria prioritară 2: Consolidarea guvernanței riscului de dezastru Legislația strategică românească în domeniul MRD este bine dezvoltată, însă există aspecte specifice în cadrul legal care pot fi abordate în cadrul unor consultări cu actorii relevanți. Lacunele sau lipsa unei descrieri specifice a acestor responsabilități/domeniul de aplicare al mandatului cu privire la includerea voluntarilor în protocoalele de intervenție de urgență; îmbunătățirea dotării și pregătirii serviciilor voluntare pentru situații de urgență; recuperare post-dezastru, reconstrucție și BBB, managementul ajutorului umanitar; lacune legate de hazarduri specifice, dar și transversal, cum ar fi metodologiile de evaluare a riscurilor; și adăugarea de dispoziții legate de gen, vulnerabilitate și violență bazată pe gen. În ceea ce privește MRD la modul general, deși există unele documente strategice, lipsește o strategie națională de RRD. O provocare generală remarcată la nivelul diferitelor documente strategice sectoriale o reprezintă capacitatea de a urmări pe teren rezultatele implementării. Dezvoltarea SNRRD poate fi o oportunitate de a sprijini integrarea MRD între sectoare, identificarea priorităților generale și stabilirea mecanismelor de sprijinire a implementării și monitorizării obiectivelor specifice privind MRD, în același timp completând lacunele pentru diferite hazarduri în cazul în care există documente strategice, inclusiv incendii de vegetație, alunecări de teren, și riscuri tehnologice. Lecțiile învățate din eforturile internaționale și naționale pot ajuta la dezvoltarea SNRRD. În viitor, strategiile sectoriale ar putea fi, de asemenea, examinate în mod sistematic și regulat pentru a sprijini integrarea aspectelor legate de MRD și ASC. Pe baza aranjamentelor existente, există oportunități de a consolida mecanismele de cooperare naționale și internaționale. În ceea ce privește coordonarea, platforma națională pentru RRD trebuie consolidată în continuare pentru a fi pe deplin operațională; iar asociația municipalităților ar trebui să 13 devină un membru activ. O platformă RRD pentru municipalități ar putea fi, de asemenea, înființată pentru a sprijini generarea și schimbul de cunoștințe, inclusiv oportunități practice de finanțare a investițiilor MRD sau politici/strategii la nivel local sau de a susține programe de pregătire mai formalizate. Conform unor consultări ample cu reprezentanții societății civile, există o dorință în rândul OSC și al sectoarelor private de a participa activ la pregătirea pentru situații de urgență și/sau faze de răspuns, care ar putea fi valorificate. Angajamentul regional și subregional ar putea fi valorificat în continuare, axându-se pe hazarduri specifice, zone geografice sau subiecte relevante pentru MRD. O oportunitate generală constă în necesitatea de a sprijini execuția cadrului juridic, strategic și instituțional, care abordează provocările umane, logistice și financiare. Atât autoritățile de la nivel central, cât și cele de la nivel local, au remarcat necesitatea asigurării unor finanțări și capacități umane suficiente (atât în ceea ce privește personalul, cât și oportunitățile de formare). În special la nivel local, consultările au evidențiat o serie de aspecte pentru care autoritățile nu au capacitatea tehnică sau financiară de a se angaja, rezultând în „mandate nefinanțate”. Provocările practice se referă la resurse umane și formare. Un Plan de Acțiune cu pași propuși atât pentru atragerea, cât și pentru formarea unei noi generații de specialiști în domeniul MRD ar putea sprijini abordarea acestor provocări. În mod similar, schimbul sistematic de informații despre oportunitățile de finanțare pentru MRD ar putea sprijini mobilizarea unor resurse mai mari pentru MRD în următorii ani și decenii. Aria prioritară 3: Investiții în reducerea riscului de dezastru pentru reziliență Pe baza analizei documentare efectuate cu privire la investițiile în MRD, una dintre provocările cheie identificate este absența unei baze de date centralizate sau a unui mecanism de urmărire care ar putea oferi o imagine de ansamblu asupra fondurilor UE și naționale investite de-a lungul timpului. Integrarea fondurilor naționale și UE poate contribui la evitarea suprapunerilor, precum și la asigurarea îndeplinirii priorităților naționale, regionale și locale, investițiile fiind astfel făcute strategic mai degrabă decât în funcție de disponibilitatea unor oportunități de finanțare unice. Solicitarea finanțării UE/externe pentru a investi în MRD nu este o practică obișnuită la nivel primăriilor, investițiile în MRD rămânând semnificativ limitate și dependente de bugetele locale. Administrația locală și, în special, comitetele locale pentru situații de urgență, nu accesează în mod obișnuit fondurile UE pentru MRD. Privind în perspectivă, ca priorități pentru ciclul financiar al UE 2021–2027, există o oportunitate unică de a asigura eligibilitatea și prioritizarea unor investiții cuprinzătoare și integrate. Având în vedere amploarea diferitelor tipuri de riscuri cu care se confruntă România, este nevoie urgentă de o creștere a investițiilor în RRD, în special în infrastructura critică, pentru a salva vieți și a asigura continuitatea serviciilor. România are o serie de reglementări naționale referitoare la planificarea urbană informată cu privire la riscuri, proiectarea și construirea infrastructurii, dar dificultățile în articularea surselor de finanțare și a instrumentelor tehnice, precum și capacitatea tehnică limitată din unele regiuni, pot compromite eficacitatea politicilor și a programului. În prezent, în ciuda expunerii ridicate a fondului construit la o serie de hazarduri, există câteva exemple de abordări strategice/prioritare pentru extinderea investițiilor în RRD. Seria de proiecte MRD întreprinse de MAI cu sprijinul Băncii Mondiale, care adoptă o abordare prioritară axată pe investiții sigure, care asigură siguranța multi- hazarduri cu îmbunătățiri funcționale, poate oferi, de asemenea, lecții învățate pentru alte clădiri și sectoare despre cum să se dezvolte intervenții mai eficiente și mai durabile. 14 O provocare generală legată de planificarea utilizării terenurilor o reprezintă lipsa granularității datelor disponibile atât autorităților la nivel central, cât și local, pentru a se asigura că planurile de utilizare a terenurilor sunt documentate cu privire la riscuri. O provocare conexă este și capacitatea planificatorilor de a putea utiliza informații despre riscuri, care pot necesita abilități tehnice și expertiză. România are o serie de reglementări naționale privind infrastructura nou construită. Cu toate acestea, clădirile mai vechi, în special cele construite conform codurilor de proiectare mai vechi de 1978, nu prezintă un nivel adecvat de protecție în fața acțiunii seismice. De asemenea, trebuie cât mai curând finalizate și publicate toate părțile încă nepublicate ale codului de proiectare seismică P100. În ceea ce privește proiectarea digurilor și rezervoarelor în scopul gestionării riscului de inundații, standardele de proiectare trebuie actualizate sau finalizate/adoptate (singura referință pentru proiectarea seismică a unor astfel de structuri în România fiind, în prezent, Eurocodul 8). O provocare generală se referă la infrastructura veche și îmbătrânită și la necesitatea unei întrețineri regulate și adecvate. Aria prioritară 4: Îmbunătățirea pregătirii pentru dezastre pentru un răspuns eficient și pentru o „reconstrucție mai bună” (BBB) în recuperare, reabilitare și reconstrucție Pot fi făcute îmbunătățiri în ceea ce privește planificarea, aranjamentele și capacitățile operaționale și implicarea părților interesate instituționale la nivel central și local, precum și a OSC -urilor și a sectorului privat. Cu o pregătire adecvată, informațiile și instrumentele de risc ar putea ajuta în special autoritățile locale să dezvolte planuri de urgență locale practice și personalizate. Există oportunități de a consolida coordonarea și de a crește gradul de conștientizare cu privire la PAAR-urile existente între OSC și sectorul privat. O provocare importantă de abordat este capacitatea tehnică a serviciilor de intervenție de urgență. Acest lucru se referă la dotarea tehnică pentru centrele operaționale și operative, asigurarea personalului specializat pentru diferite tipuri de riscuri ca aspect general, precum și instruirea în domeniul protecției civile. Deși acest raport nu s-a axat pe dotările actuale pentru intervenții de urgență, o analiză recentă pregătită de IGSU a furnizat detaliile necesare unei fundamentări a investițiilor prioritare în acest domeniu. În ceea ce privește pregătirea și răspunsul, s-au identificat oportunități de a consolida parteneriatele cu OSC-urile (informare către diferite grupuri, capacitate suplimentară de voluntariat), precum și cu sectorul privat (de exemplu, furnizarea rapidă de utilaje, date, expertiza pentru a răspunde la un dezastru etc.). De asemenea, pandemia COVID-19 indică faptul că planificarea continuității activității, atât pentru sectorul privat, cât și pentru unele dintre sectoarele utilităților critice, rămâne o verigă slabă în profilul de reziliență al României. În contextul pandemiei COVID-19, sunt necesare acțiuni și investiții pentru a îmbunătăți pregătirea serviciilor de sănătate. Evaluările vulnerabilității și a nivelului de pregătire pot identifica prioritățile pentru acțiuni de remediere, reabilitare/reconstrucție și pot oferi îndrumări practice pentru a îmbunătăți planificarea de urgență, planificarea resurselor și instruirea pentru a gestiona riscurile și a răspunde eficient. O astfel de evaluare poate fi ghidată de un set de cerințe pentru spitale, pentru a asigura pregătirea acestora pentru diferite tipuri de hazarduri și susținută de asistență tehnică pentru managementul spitalelor privind continuitatea serviciilor. România a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea sistemelor de avertizare timpurie prin investiții în cunoașterea riscurilor (RO-RISK), capacități de monitorizare și prognoză în agenții specializate și tehnici îmbunătățite de diseminare a avertizărilor (de exemplu, RO-ALERT). Sunt necesare 15 investiții continue în susținerea și îmbunătățirea acestor sisteme, concentrându-se atât pe tehnologie, cât și pe resurse umane. S-ar putea face eforturi pentru a integra sistemele de avertizare și a îmbunătăți zonele de acoperire=pentru a le spori eficacitatea , având în vedere acoperirea tehnologiilor de telecomunicații și zonele de acoperire ale sirenelor (audibilitatea). Integrarea sistemelor de de avertizare timpurie este necesară pentru a dezvolta un adevărat sistem public de avertizare timpurie multi-hazard la nivel național care folosește canale multiple. Sunt, de asemenea, necesare investiții pentru a viza interconectările dintre diferite sisteme de prognoză și serviciul național de avertizare publică (RO-ALERT). În special, mesajele de avertizare ar trebui să adopte formatul Protocolului Comun de Alertă (CAP). Având în vedere decalajul actual din legislație, dar și în aranjamentele operaționale, există oportunitatea de a dezvolta un cadru coerent de recuperare rezilient care să reflecte contextul țării și să faciliteze introducerea principiilor „BBB” de reconstrucție post-dezastru și cele mai bune practici. Un cadru de recuperare coerent și rezilient trebuie să ia în considerare nevoile diferitelor grupuri ale societății, precum și să aibă protocoale stabilite pentru a maximiza avantajul comparativ al sectorului privat. În ceea ce privește finanțarea post-dezastru, există o oportunitate de a dezvolta o abordare de finanțare structurată, pentru a anticipa și finanța răspunsul la dezastre și a continua acțiunile de diminuare a obligațiilor guvernamentale. Datele RO-RISK și analiza fiscală suplimentară pot ajuta la pregătirea unei strategii cuprinzătoare de finanțare și asigurare a riscului de dezastru, cu principii, obiective și metode generale pentru finanțarea costurilor de răspuns și recuperare asociate cu evenimentele care produc daune. Ghid cu acțiuni propuse Acest diagnostic recomandă urmarea celor zece acțiuni cheie privind MRD propuse mai jos, cu mai multe detalii în Îndrumarul din Capitolul 5. 1. Finalizarea dezvoltării unui sistem național de daune și pierderi care acoperă hazardurile cheie. 2. Stabilirea unui sistem de informații de ultimă generație cu privire la riscurile de dezastru care să acopere hazardurile cheie cu capacitatea de a împărtăși informațiile de risc cu diferiți actori, luând în considerare schimbările climatice și nevoile specifice de informații și utilizările potențiale a le informațiilor. 3. Efectuarea unor modificări legislative specifice pentru a clarifica rolurile/responsabilitățile și pentru a remedia lipsurile existente. 4. Elaborarea SNRRD împreună cu planul de implementare și obiectivele stabilite, care pot servi drept o platformă pentru coordonarea și implicarea mai multor hazarduri și sectoare în ceea ce privește reziliența la dezastre și schimbările climatice, incluzând diferite niveluri administrative, domeniul științific/mediul academic, OSC-uri, actori privați și publicul larg. 5. Consolidarea Platformei Naționale de RRD, cu o mai bună integrare a autorităților locale, a OSC- urilor și a sectorului privat. 6. Elaborarea unui plan de acțiune pentru consolidarea și diversificarea resurselor umane în domeniul managementului dezastrelor; și pentru îmbunătățirea capacității tehnice a profesioniștilor din cadrul instituțiilor responsabile și a părților interesate din domeniul MRD pe teme specifice de management tehnic/proiect. 7. Dezvoltarea unui mecanism pentru sistematizarea informațiilor privind investițiile făcute de diferite instituții pentru a reduce riscul de dezastru. 16 8. Realizarea unei evaluări a riscurilor pentru clădirile care găzduiesc serviciile de pompieri, secțiile de poliție, centrele de urgență și spitalele, pentru a informa abordarea prioritară de creștere a rezilienței acestora. 9. Elaborarea unui plan strategic de investiții pentru modernizarea sistemelor de monitorizare și prognoză, precum și îmbunătățirea serviciilor de avertizare publică și a abordărilor de diseminare „pe ultima milă”. 10. Elaborarea unei strategii naționale generale de finanțare și asigurare a riscului de dezastru. 17 INTRODUCERE ȘI METODOLOGIE Despre acest raport Acest raport face parte din Acordul de Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile (RAS) intitulat „Strategia de Reducere a Riscului de Dezastre pentru România” între Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) al Guvernului României și Banca Mondială în vigoare la 30 iunie 2020. Acest raport este rezultatul produs în cadrul Activității 1 (a), în cadrul căreia Banca Mondială sprijină IGSU prin „analizarea legislației, reglementărilor și a cadrului instituțional relevant care reglementează reducerea riscului de dezastru în România și aplicarea acestora, cu scopul de a evalua impactul acestora și de a identifica potențiale lacune care ar putea limita acțiunile necesare ale autorităților naționale și subnaționale (la nivel regional/județean/local) în vederea reducerii adecvate a riscurilor, a pregătirii și a răspunsului consolidate”(acordul SATR). Concluziile raportului își propun să sprijine pregătirea Livrabilului 4 al acestui acord SATR: „Raport cu recomandări privind proiectul propus al strategiei naționale de RRD și al planului de acțiune.” Constatările raportului vor fundamenta și activitățile din cadrul Livrabilului 5: „Raport privind activitățile de dezvoltare a capacității întreprinse pentru dezvoltarea cunoștințelor și consolidarea abilităților de RRD.” Audiența imediată a acestui raport este IGSU și Grupul de Lucru Tehnic (GLT) care a fost înființat pentru acest proiect; cu toate acestea, constatările se preconizează a fi informative și pentru o gamă mai largă de părți interesate, cu roluri formale sau informale legate de MRD. Gama de instituții/părți interesate care sunt implicate în MRD sunt descrise în Capitolul 2. Metodologie Acest raport este rezultatul unei analize documentare și a unei serii de consultări cu părțile interesate care au fost efectuate cu restricții privind pandemia COVID-19. Analiza documentară Acest raport se bazează pe analiza documentară a documentelor guvernamentale existente și pe diverse studii. Diagnosticul s-a axat pe o serie de provocări (instituționale, de reglementare, coordonare interministerială, procese, capacități, sensibilizare publică, finanțare etc.) care se poate să fi împiedicat extinderea acțiunilor de pregătire și prevenire și pot fi abordate și luate în considerare în planul de management al riscului de dezastru (MRD) planificat. De asemenea, un număr de studii de caz au fost incluse pe parcursul raportului. În contextul pandemiei COVID-19, acestea se referă și la managementul focarelor legate de sănătate. O bibliografie este inclusă în Anexa 9. În ceea ce privește înțelegerea riscului, acest raport s-a bazat pe rezultatele unei analize regionale MRD efectuate de Banca Mondială pentru Comisia Europeană (Direcția Generală Protecție Civilă Europeană și Operațiuni de Ajutor Umanitar, DG ECHO). Exemplul analizei cost-beneficiu (ACB) incluse în acest raport a fost realizat folosind abordarea Băncii Mondiale și a Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) Dividend Triplu al Rezilienței pentru trei proiecte de investiții. Aceste investiții sunt proiecte ale Băncii Mondiale care susțin Guvernul României cu reducerea riscului seismic, concentrându- se pe dezastrele critice și răspunsul de urgență. De asemenea, s-a efectuat o analiză a riscului de catastrofă a cutremurelor (seismice) și a inundațiilor (apelor fluviale și de suprafață) ca parte a analizei regionale 18 pentru a evalua pierderile. Pierderile pentru România sunt identificate atât ca perioade de revenire, cât și ca pierderi medii anuale la valoarea totală a stocului imobiliar pentru cutremure și, respectiv, inundații. Analiza pierderilor a folosit două modele probabilistice de risc de dezastru consecvente la nivel regional: modelul de management al riscurilor JBA (firmă de consultanță) pentru inundațiile fluviale și de suprafață și modelul Global Earthquake Model Foundation (GEM) pentru riscul seismic. În plus, a fost întreprinsă o revizuire a proiectelor de cercetare și dezvoltare (Anexa 5) și a diferitelor campanii de conștientizare a publicului (Anexa 6). În ceea ce privește guvernanța riscurilor, analiza documentară a luat în considerare documentația legislativă, de reglementare și instituțională, informațiile disponibile publicului și cercetările legate de MRD și alte sectoare pentru a înțelege statutul aplicării dispozițiilor instituționale și legale actuale, precum și deficiențele și lacunele care previn accelerarea rezilienței la dezastre la riscurile de dezastru. S-a făcut o cartografiere detaliată a părților interesate care acoperă diferite tipuri de actori implicați. În ceea ce privește reducerea riscurilor și, în general, finanțarea pentru MRD, analiza documentară a inclus și o analiză cantitativă a modului în care România a investit până acum în MRD, analizând amploarea fondurilor UE și naționale implementate între 2014 și 2020. S-au identificat în total 43 de proiecte finanțate de UE ca fiind relevante pentru MRD la nivel național, precum și 68 de proiecte transfrontaliere (Anexa 7). Aceste proiecte au fost implementate prin diferite programe ale UE, în principal prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA), Programul Operațional Capital Uman, (POCU), Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Programul Operațional Regional (POR), granturi ale Direcției Generale de Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene (DG ECHO) și Orizont 2020, corespunzătoare Cadrului Financiar Multianual (CFM) 2014– 2020. Proiectele au fost identificate pe baza obiectivelor legate de MRD sau riscuri specifice (de exemplu, seismice și inundații). Majoritatea proiectelor se axează pe consolidarea capacității în managementul situațiilor de urgență și dezvoltarea capacității administrative. Analiza a luat în considerare bugetele proiectului acoperite prin fonduri UE, fără a include fondurile acoperite prin alte surse (de exemplu, bugetul de stat). Proiectele transfrontaliere includ valoarea totală a proiectului pentru toate țările beneficiare, întrucât în multe cazuri fondurile alocate pentru fiecare țară nu erau disponibile. În ceea ce privește finanțarea riscului de dezastru, analiza documentară s-a bazat pe rezultatele unei analize regionale efectuate de Banca Mondială. Studiul a evaluat impactul macro-fiscal al cutremurelor și inundațiilor, așa cum s-a menționat mai sus, și a efectuat o analiză a instrumentelor financiare existente pentru a gestiona acest risc și a identifica eventualele lacune de finanțare asociate. O analiză a studiului de caz a deficitului de finanțare este realizată pentru România, care include o imagine de ansamblu a profilului dezastrului, instrumentelor de finanțare a riscului de dezastru, discuții privind pasivele contingente și analiză. Atât analiza deficitului macro-fiscal, cât și analiza deficitului de finanțare folosesc două scenarii pentru niveluri diferite de răspundere: (a) răspundere scăzută - se așteaptă ca guvernul să ajute doar la reconstrucția cotei cu venituri mici a gospodăriilor neasigurate, la reconstrucția tuturor activelor publice (cu o treime din aceste active asigurate) și la acoperirea costurilor de intervenție de urgență - și (b) răspundere guvernamentală ridicată - se așteaptă ca guvernul să ajute la reconstrucția tuturor gospodăriilor neasigurate, a activelor publice (fără asigurare de asistență publică) și să acopere costurile de intervenție de urgență. 19 Consultări În timp ce consultările planificate au fost afectate de restricțiile legate de pandemia COVID-19, acest raport se bazează pe consultări cu părților interesate realizate online, precum și pe feedback-ul colectat prin comunicări online. Au fost consultate în total 31 de părți interesate, inclusiv 13 ministere de linie/agenții tehnice cu responsabilități cheie în MRD, două institute naționale de cercetare, 8 municipalități locale, 14 organizații ale societății civile (OSC) și o corporație multinațională cu privire la planificarea de urgență a afacerilor. Consultările au fost realizate prin discuții de grup virtuale, interviuri aprofundate și chestionare (Anexa 3). Consultările au acoperit diverse părți interesate din sectorul administrației publice, atât la nivel național, cât și la nivel local. Pentru procesul de consultare la nivel național, un GLT a fost format de IGSU, convocând reprezentanți ai ministerelor de linie și instituțiilor publice cu responsabilități în MRD cu scopul de a analiza și aviza livrabilele finale și cele în stadiul de proiect. GLT s-a reunit de trei ori pe 5 noiembrie 2020, 11 martie 2021 și 25 martie 2021. Întâlnirea introductivă din noiembrie 2020 a fost urmată de alte două întâlniri de consultare cu privire la Prioritățile Sendai 2 și 4, respectiv Prioritățile 1 și 3. Discuții de aprofundare suplimentare au fost purtate pe tema sistemelor de avertizare timpurie (SAT) cu membri ai GLT, ministere de resort și instituții cheie cu responsabilități în acest domeniu. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP) și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) au fost, de asemenea, invitate să participe la întâlnirea de consultare privind SAT, deși nu sunt membri formali ai GLT. Pentru a completa consultările desfășurate la nivel național, s-au realizat consultări și la nivel local, cu reprezentanții a șapte primării. Au avut loc discuții virtuale cu reprezentanții primăriilor din Bacău, Baia Mare, Brașov, Câmpina, Craiova, Iași și Sinaia. Au avut loc interviuri aprofundate cu reprezentanții primăriei responsabili cu managementul situațiilor de urgență și protecția civilă (de exemplu, inspectori de protecție civilă, șefi ai serviciilor voluntare pentru managementul situațiilor de urgență și șefi ai protecției civile). Aceste municipalități locale au fost alese pe baza expunerii lor la diferite riscuri naturale (cutremure, inundații, alunecări de teren și avalanșe). Poziția lor geografică asigură o reprezentare teritorială a tuturor regiunilor majore ale țării: Nord-Est, Nord-Vest, Sud, Sud-Vest și Centru. De asemenea, orașele au dimensiuni diferite în raport cu populația lor: Bacău (peste 100.000 de locuitori), Baia Mare (peste 100.000 de locuitori), Brașov (peste 100.000 de locuitori), Câmpina (sub 100.000 de locuitori), Craiova (peste 100.000 de locuitori) Iași (peste 100.000 de locuitori), și Sinaia (sub 100.000 de locuitori). În legătură cu creșterea conștientizării publicului, implicarea organizațiilor societății civile și opiniile sectorului privat, acest raport se bazează, de asemenea, pe concluziile consultărilor efectuate ca parte a Acordului SATR privind Programul de Dezvoltare Urbană București (P169577), precum și din consultările specifice acestui proiect SATR (a se vedea Anexa 3). Raportul se bazează pe consultările efectuate cu un total de 38 de reprezentanți ai instituțiilor publice și ai societății civile care au desfășurat campaniile de conștientizare publică din trecut, 51 de organizații ale societății civile pe tema rezilienței sociale și 30 de companii private pe tema rezilienței în afaceri. Cadrul conceptual Acest raport se bazează, de asemenea, pe o serie de termeni și concepte legate de MRD, care sunt incluse în Anexa 1, iar cele mai importante sunt prezentate în paragrafele următoare. 20 Ce sunt riscul de dezastru și evaluarea riscului? Dezastrul poate fi înțeles ca o combinație a probabilității unui eveniment și a consecințelor sale negative (UNISDR, 2009). Evaluările riscurilor sunt instrumente pentru a înțelege mai bine riscurile de dezastru. Evaluările riscurilor urmează o metodologie stabilită pentru a determina natura și amploarea riscului, analizând potențialele hazarduri și evaluând condițiile existente de vulnerabilitate care, împreună, ar putea dăuna persoanelor expuse, proprietăților, serviciilor, mijloacelor de trai și mediului de care depind (Ghesquiere și Reid 2012). În contextul riscului de cutremur, evaluările riscului seismic reunesc informații despre hazard, expunere și vulnerabilitate pentru a dezvolta metode probabilistice de evaluare a victimelor și pierderilor materiale estimate după un cutremur. Astfel de evaluări sunt cruciale pentru prioritizarea bugetelor limitate între teritorii și tipologii de clădiri. Ele reprezintă și nivelul de referință pentru o planificare eficientă a acțiunilor de intervenție (GFDRR 2014).3 Figura 1. Înțelegerea evaluărilor riscurilor Sursa: GFRRD 2014. Ce sunt reducerea riscului de dezastru și managementul riscului de dezastru? Instituțiile și țările folosesc terminologii diferite legate de managementul riscului de dezastru. De exemplu, terminologiile Biroului Organizației Națiunilor Unite pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (UNDRR), Comisia Europeană (CE) și Banca Mondială diferă ușor în unele cazuri (a se vedea Anexa 1), iar țările respectă cadrele legislative, strategice și instituționale respective cu propriile definiții și înțelegerea activităților și fazelor MRD, potrivite contextului lor. Conform terminologiei UNDRR, „RRD vizează prevenirea riscurilor noi și reducerea riscurilor de dezastru existente și managementul riscurilor reziduale, toate acestea contribuind la consolidarea rezilienței și, prin urmare, la realizarea dezvoltării durabile. RRD este obiectivul politic al MRD, iar scopurile și obiectivele sale sunt definite în strategiile și planurile RRD”, în timp ce MRD este „aplicarea politicilor și strategiilor RRD pentru prevenirea riscurilor noi de dezastre, reducerea riscurilor de dezastru existente și managementul riscurilor reziduale, contribuind la consolidarea rezilienței și reducerea pierderilor în caz de dezastru.” 3GFRRD. 2014. Înțelegerea Riscului într-o Lume în Evoluție: Cele Mai Bune Practici Emergente în Evaluarea Riscurilor de Dezastre Naturale. 21 Care sunt domeniul de aplicare și structura? Acest raport ia în considerare hazardurile naturale, bolile infecțioase și hazardurile provocate de om (accidente tehnologice) la diferite niveluri de detalii pe baza datelor disponibile. Hazardurile luate în considerare sunt enumerate în Tabelul1, așa cum s-a convenit cu IGSU, concentrându-se pe cele 10 riscuri evaluate în proiectul RO-RISK, menționând că nu toate hazardurile sunt acoperite la același nivel de detaliu, pe fondul informațiilor publice limitate și/sau a informațiilor obținute în timpul consultărilor. Tabelul1. Hazardurile luate în considerare în analiza de diagnosticare conform proiectului RO-RISK Dezastre Inundații naturale Incendii de pădure Secetă Cutremur Alunecare de teren Boli Epidemii (boli infecțioase la om) infecțioase Epidemii animale și zoonoză (boli infecțioase la animale și plante) Accidente Accidente industriale majore care implică substanțe periculoase (accidente SEVESO) tehnologice Accidente nucleare și radiologice Accidente majore de transport care implică mărfuri periculoase Analiza capacității tehnice urmărește prioritățile Cadrului de la Sendai pentru Reducerea Riscurilor de Dezastru (CSRRD) 2015–2030,4 unde România este semnatară. În acest sens, se iau în considerare indicatorii folosiți pentru Sendai, împreună cu alte aspecte pe care Banca Mondială le folosește în operaționalizarea priorităților MRD.5 O listă completă a domeniilor analitice cheie și a indicatorilor CSRRD este furnizată în Anexa 2. Tabelul 2. Cadrul de la Sendai Prioritățile Cadrului de la Zone de interes/teme ale Cadrului de la Sendai în cadrul priorităților Sendai Prioritatea 1: • Impactul dezastrelor și al pierderilor (evaluarea pierderilor, baze de date, evaluările Înțelegerea impactului post-dezastru); riscului de • Identificarea riscurilor și analiza socio-economică (monitorizarea hazardurilor, evaluări dezastru ale riscurilor la diferite niveluri, hărți ale riscurilor, ACB); • Managementul datelor și informațiilor (platformă de d ate deschise etc.); • Cercetarea și dezvoltarea reducerii riscului de dezastru (RRD); • Educație RRD, creșterea gradului de conștientizare și consolidarea capacității (educație/conștientizare, consolidarea capacității pentru oficialii guvernamentali și sectorul civil/privat). Prioritatea 2: • Cadrul politic, strategic și legislativ (legislație, strategii/planuri, RRD și adaptarea la Consolidarea schimbările climatice (ASC)); guvernării riscului • Aranjamente instituționale (cadru, coordonare, sectorul de voluntariat); de dezastru • Implementare la nivel local (planuri la nivel local, coordonare); pentru a gestiona • Responsabilitate și răspundere (analize, aplicare, standarde de calitate) ; riscul de dezastru 4 UNISDR (Strategia Internațională a Organizației Națiunilor Unite pentru Reducerea Dezastrelor). Link. 5 Ghesquiere, Francis și Prashant Robert Reid. 2012. „Raportul de laSendai: Managementul Riscurilor de Dezastru pentru un Viitor Rezistent”. Washington, DC: Banca Mondială. 22 • Cooperare globală și regională (regională/transfrontalieră, evaluare inter pares/aranjamente internaționale). Prioritatea 3: • RRD în finanțe publice (buget, finanțe locale); Investiții în • Planificarea investițiilor (planificarea investițiilor publice/criterii); reducerea riscului • Lucrări publice sau infrastructură (protecția infrastructurii critice, întreținere, drumuri, de dezastru drenaj, managementul apei, clădiri guvernamentale, asigurare pentru infrastructură) ; pentru reziliență • Diferite sectoare (reducerea riscurilor): telecomunicații, energie, locuințe și dezvoltare urbană (reglementarea utilizării terenurilor, coduri de construcție, autorizații, modernizare etc.), economie (fonduri de urgență, transfer de risc, etc.), mediu, agricultură (siguranță alimentară, etc.), asistență socială (tran sferuri de numerar), sectorul de educație (consolidarea/pregătirea școlilor), sectorul de sănătate (evaluarea/consolidarea, planul de continuitate a activității [PCA] etc.), sectorul cultural, afaceri externe (cooperare internațională). Prioritatea 4. • Organizarea MRD (planuri de urgență la diferite niveluri, instruire și exerciții, centrul de Îmbunătățirea operațiuni de urgență, adăpost și depozit, stare de urgență, civil -militar, SAT, recuperare pregătirii în caz și reconstrucție, deplasare, recuperare și reconstrucție sensibile la risc); de dezastre • Lucrări publice sau infrastructură (protecţie a infrastructurilor critice, întreținere, pentru un drumuri, drenaj, managementul apei, clădiri guvernamentale, asigurare pentru răspuns eficient infrastructură, logistică/construcție pregătire); și pentru • Diferite sectoare (pregătire): telecomunicații, energie, locuințe și dezvoltare urbană “Îmbunătățire (reglementarea utilizării terenurilor, coduri de construcție, autorizații, modernizare, etc.), prin economie (fonduri de urgență, transfer de risc, etc.), mediu, agricultură (siguranța reconstrucție” în alimentară etc.), asistență socială (transferuri de numerar), sectorul educației recuperare, (consolidarea/pregătirea școlilor), sectorul de sănătate (evaluare/consolidare, PCA etc.), reabilitare și sectorul cultural, afaceri externe (cooperare internațională). reconstrucție Structura Raportului Acest raport începe cu un rezumat executiv și cu o introducere. Capitolele 1-4 se axează pe Prioritățile Sendai 1-4. Capitolul 5 include un îndrumar și un scurt rezumat al principalelor constatări, iar raportul se încheie cu anexe. 23 1. CAPITOLUL: ÎNȚELEGEREA RISCULUI DE DEZASTRU Acest capitol se referă la Prioritatea 1 CSRRD. În conformitate cu CSRRD, politicile și practicile pentru MRD trebuie să se bazeze pe o înțelegere a riscului de dezastru în toate dimensiunile sale de vulnerabilitate, capacitate, expunere a persoanelor și activelor, caracteristici de hazard și mediu. Aceste cunoștințe pot fi valorificate în scopul evaluării riscurilor înainte de dezastre, pentru prevenire și atenuare și pentru dezvoltarea și implementarea unei pregătiri adecvate și a unui răspuns eficient la dezastre.6 Arii de interes luate în considerare în cadrul acestui capitol includ următoarele: • Impactul dezastrelor și pierderilor (metodologia și baza de date de evaluare a pierderilor, evaluări ale impactului post-dezastru și analize) • Identificarea riscurilor și analiza socio-economică (profilul de risc multiplu și evaluarea riscurilor, vulnerabilitatea socială, impactul economic și ACB) • Managementul datelor și informațiilor (platformă de date deschise, date externalizate spre public și implicare media) • Cercetare și dezvoltare RRD (agenda de cercetare, institutele naționale de cercetare și interfața știință-politică) • Educație RRD, consolidarea capacității și sensibilizare (educație obligatorie, educație profesională, consolidarea capacității pentru oficialii guvernamentali, sectorul civil și privat și sensibilizarea) 1.1. Pierderile și impactul în caz de dezastru Colectarea și arhivarea datelor despre daune și pierderi sunt esențiale pentru efectuarea unor evaluări cuprinzătoare ale impactului fizic, economic și social al dezastrelor. Pentru a înțelege mai bine riscurile, datele privind daunele și pierderile oferă informații utile despre costurile dezastrelor și oferă informații bazate pe dovezi pentru luarea deciziilor în ceea ce privește politicile, practicile de management al riscurilor și investițiile. 1.1.1. Metodologia de evaluare a pierderilor și baza de date pentru evaluarea pierderilor România își actualizează periodic baza de date națională privind dezastrele.7 Cu toate acestea, începând din 2014 a existat o singură aplicație pentru evaluarea și înregistrarea pierderilor pentru inundații și urgențe de zăpadă și un sistem legal care să garanteze sustenabilitatea acesteia. Pierderile sunt evaluate la scară municipală și înregistrate la nivel național. Organizația mandatată este Ministerul Afacerilor Interne (MAI - IGSU), care mobilizează Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență (IJSU) și experții pe teren. Datele sunt folosite și de MAI, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) și Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) pentru a face față contabilității pierderilor și gestionării riscurilor. Alte hazarduri sunt înregistrate, dar nu fac parte din cerere. În prezent, România este în curs de dezvoltare a unei metodologii unitare de evaluare a daunelor și pierderilor. Metodologia va fi dezvoltată prin proiectul finanțat de Banca Mondială privind Consolidarea Gestionării Riscurilor de Dezastru și se va baza pe metodologia MEIER, metodologia RO-FLOODS și metodologii internaționale precum DaLA și FAO. Metodologia de evaluare a pierderilor și a daunelor va 6UNISDR. Modul: Citirea Cadrului de la Sendai: Înțelegerea Rolului Guvernelor. 7De Groeve, T., Poljansek, K., Ehrlich, D. și C. Corbane. 2014. Starea actuală și cele mai bune practici pentru înregistrarea datelor privind pierderile în caz de dezastru în Statele Membre UE: O Prezentare Cuprinzătoare a Practicilor Actuale din Statele Memb re ale UE. Comisia Europeană Centrul Comun de Cercetare. Link. 24 avea ca scop asigurarea coerenței și comparabilității 8 datelor. Se bazează pe nivelul de referință dezvoltat în timpul proiectului RO-RISK cu o metodologie națională de evaluare a riscurilor, sistemul IT care sprijină platforma RO-RISK și o evaluare a aproximativ 50 de scenarii detaliate de risc. În plus față de dezvoltarea metodologiei, se produce un sistem IT dedicat (software personalizat, bază de date) și se realizează o evaluare a lacunelor de date. La facilitățile INFP din București s-a instalat un sistem de evaluare a daunelor în timp real care calculează estimările daunelor și pierderilor pentru regiunea de frontieră româno-bulgară.9 Scopul sistemului este de a oferi o evaluare rapidă a daunelor către agențiile de management al urgențelor imediat după un eveniment seismic major. Reglementările relevante specifică faptul că aceste rapoarte sunt elemente de intrare pentru rapoartele agregate și/sau deciziile stipulate ale comitetelor locale pentru managementul situațiilor de urgență privind alocarea fondurilor pentru reabilitarea zonelor afectate și revenirea lor la starea normală. România a realizat cele mai multe progrese în metodologiile de evaluare a pierderilor specifice hazardurilor și bazele de date pentru inundații și secete, după cum se arată mai jos. Nu există definiții juridice specifice, metodologii coerente și baze de date stabilite la nivel național privind pierderile cauzate de dezastre ca urmare a incendiilor de vegetație, cutremure, alunecări de teren, epidemii, epizootii (zoonoză) sau riscuri tehnologice. Cu toate acestea, pentru anumite hazarduri au fost definiți indicatori specifici de pierderi (incendii de vegetație), s-au stabilit sisteme localizate de evaluare a daunelor și pierderilor, cum ar fi în București la INFP pentru regiunea de frontieră româno-bulgară (cutremure) sau în regiunea de nord-est (alunecări de teren). În ceea ce privește raportarea accidentelor de tip SEVESO către CE, din categoria riscurilor tehnologice, Legea 59/2016 stabilește pragurile pentru evaluarea consecințelor. Mai mult, au fost întreprinse cercetări extinse (prezentate în secțiunea 1.5.) și un studiu al Băncii Mondiale a analizat în mod specific în detaliu pierderile pentru sectorul locuințelor legate de riscul seismic.10 Hazarduri naturale Inundații În ceea ce privește înregistrarea pierderilor la inundații, România a adoptat cadrul Directivei UE 2007/60/CE privind evaluarea și managementul riscurilor de inundații. Această directivă impune țărilor UE să cartografieze zonele afectate de inundații istorice semnificative și să înregistreze impactul ne gativ al inundației asupra sănătății umane, economiei, patrimoniului cultural și mediului. Urmând propriile orientări și criterii ale națiunii, experții români au identificat în primul ciclu de implementare a Directivei privind inundațiile 36 de evenimente de inundații semnificative din punct de vedere istoric pentru bazinele fluviale interioare și trei pentru fluviul Dunărea, pentru perioada 1970-201011 și în al doilea ciclu 54 de 8 RO-RISK. 2021. RO-RISK. Link. 9 CMIS (Conferință Mondială privind Ingineria Seismică). 2012. Evaluarea daunelor în urma dezastrelor în timp real granița ROM - BG.CMIS. 10Banca Mondială. 2020e. Risc de Cutremur în Clădirile Rezidențiale Multifamiliale: Regiunea Europa și Asia Centrală. Banca Mondială, Washington, DC. Link. 11 RO Apă. noiembrie 2020. Rezumatul Abordării Generale. Link 25 inundații semnificative (32 din surse fluviale, 22 din surse pluviale) în perioada 2010-2016.12 Inundațiile au avut loc la diferite niveluri geografice și locația inundației, data apariției și consecințele au fost înregistrate în cadrul DI.13 De asemenea, a fost dezvoltată o serie de baze de date privind inundațiile și proiecte de evaluare a daunelor la nivel național. Danube Floodrisk este un proiect de evaluare a pagubelor care calculează daunele cauzate de inundații în câmpiile inundabile dunărene prin utilizarea hărților activelor (generate de bazele de date centrale și Sistemul Informațional Geografic [GIS]) și a funcțiilor de avarii existente.14 Finanțat de Ministerul Educației (ME), proiectul VULMIN de patru ani (vulnerabilitatea mediului și a așezărilor la inundații din România în contextul schimbărilor globale de mediu) este o bază de date care înregistrează evenimentele istorice de inundații și viituri rapide accesibile publicului. VULMIN colectează caracteristicile inundațiilor, precum și consecințele acestora. Secete Principalele sectoare pentru care sunt colectate datele privind impactul secetei sunt agricultura, silvicultura și utilizarea apei.15 În cadrul sistemelor de avertizare timpurie de secetă și de management al riscurilor, poate fi furnizată și o arhivă istorică de date climatice, în special o arhivă privind impacturile climatice din sectoarele vulnerabile asupra deficitului de apă și a secetei. Datele privind seceta hidrologică sunt colectate de INHGA și informațiile privind secetele din zonele împădurite sunt înregistrate de Registrul Forestier Național. În general, toate aceste date sunt colectate fie la Ministerul Mediului, fie la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Durabile, în funcție de tipul secetei și de sectorul de activitate. Anumite informații utile pot fi găsite și la Institutul Național de Statistică privind producția agricolă și așa mai departe. În ceea ce privește datele colectate privind impactul secetei asupra pădurilor, din întâlnirile avute cu experții din cadrul Grupului Tehnic de Lucru a rezultat faptul că aceștia nu dețin astfel de date centralizate, însă acestea ar putea fi obținute de la ocoalele silvice. În Registrul național sunt înregistrate toate asociațiile de proprietari de păduri și ocoalele silvice. În plus, proiectul DriDanube, finanțat de UE și implementat de ANM în perioada 2017-2019, a contribuit la creșterea capacității regiunii Dunării de a gestiona riscurile legate de secetă și a nivelului de conștientizare în regiunea Dunării, în special prin dezvoltarea a: 1) un nou sistem deschis de monitorizare online pentru regiune (Drought Watch), 2) rețele naționale de raportare pentru a spori gradul de conștientizare timpurie a impactului secetei cu o rețea de 800 de reporteri activi privind impactul secetei , 3) evaluări armonizate ale riscului de secetă cu hărți comparabile privind riscul de secetă și 4) o strategie privind seceta din Dunăre, inclusiv un model optim de gestionare a secetei. Seceta este printre cele mai dăunătoare și mai puțin înțelese dintre toate hazardurile naturale, având în vedere, printre altele, debutul lor lent și natura lor multifațetată. În general, estimarea "mediei" 12 Guvernul României. 2020. Rezumatul Evaluării Preliminare a Riscului de Inundații. Al doilea Ciclu al implementării Directivei privind Inundațiile 2007/60/CE. Link. 13 Chendes, Viorel et al. 2015. „O Proiectare a Bazei de Date a Evenimentelor Majore de Inundații din România din Inventare Naționale și Internaționale.” Conferință: Componentele aerului și apei din mediu. Link. 14 Adler, Mary-Jeanne. 2015. Riscul de inundații în Dunăre - Evaluarea riscului de inundații orientată către părțile interesate pentru zonele inundabile ale Dunării. Cartografierea hazardurilor de inundații și a riscurilor prin proiectele de participare din România: Dunăre FLOODRISK, e-LAC, VULMIN. ICPDR. Link. 15 Programul Transnațional Interregional Dunărea. 1 ianuarie 2017. Riscul Secetei Dridanube în Regiunea Dunării. Programul Transnațional Interreg. Dunărea. Link. 26 umidității solului este esențială pentru a putea efectua analize economice și cercetări privind seceta. Sistemele de irigații și de aprovizionare cu apă, sistemele de guvernanță multisectoriale și pe mai multe niveluri, avertizarea timpurie și pregătirea au fost unele dintre investițiile preventive întreprinse împotriva secetei în Europa și analizate într-un raport al Comisiei Europene și al Băncii Mondiale16. S-a demonstrat că aceste investiții preventive reduc necesitatea unor eforturi ridicate de reabilitare și ajutorare după secetă - dincolo de salvarea de vieți și de menținerea sănătății și a productivității. În plus, dovezi din întreaga lume sprijină abordările care abordează holistic pericole multiple, cum ar fi seceta și inundațiile, prin sisteme de guvernanță combinate17. 1.1.2. Evaluarea impactului post-dezastru Pentru a evalua potențialul impact al unui scenariu de risc, în 2016, Institutul de Prognoză Economică a elaborat „Metodologia de evaluare a impactului economic al dezastrelor/riscurilor potențiale la nivel național” (MEIER). Mai mult, în „Metodologia pentru evaluarea riscurilor și integrarea evaluărilor sectoriale a riscurilor”, elaborată în cadrul proiectului UE RO-RISK (finanțat prin POAT în perioada 2014- 2015 și ulterior prin POCA în perioada 2016-2018), se face trimitere la ghidul „Metodologie standard privind cercetarea impactului social și psihologic al riscurilor.” Nu există alte linii directoare pentru analiza impactului dezastrelor asupra mediului, sănătății, patrimoniului cultural sau altor sectoare. Proiectul finanțat de Banca Mondială privind Consolidarea Gestionării Riscurilor de Dezastru va asigura dezvoltarea metodologiei de evaluare a pierderilor și daunelor cauzate de dezastre, precum și actualizarea metodologiei naționale de evaluare a riscurilor, dezvoltată în cadrul proiectului RO-RISK. În timpul consultărilor întreprinse ca parte a acestui SATR18, reprezentanții administrației publice au punctat faptul că reglementările specifice pentru managementul situațiilor de urgență privind tipurile de riscuri descriu cerințele pentru evaluarea și raportarea daunelor și pierderilor umane și impun tuturor părților să participe la pregătirea rapoartelor. Comitetele locale pentru situații de urgență evaluează situațiile de urgență produse pe teritoriul unității administrativ-teritoriale și informează prin Centrele operaționale ale Inspectoratelor județene pentru Situații de Urgență, Comitetele județene pentru situații de urgență, care la rândul lor informează Comitetul Național prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Se așteaptă ca rapoartele de evaluare să fie elaborate în conformitate cu datele și costurile estimate de experții pe domenii, urmând ca acestea să fie analizate de către specialiștii din administrația publică respectivă. Prefecții constituie comisii de evaluare solicitând toate informațiile necesare a fi incluse în rapoartele de evaluare a impactului avut la dezastru. Imediat după un dezastru, CNSU19 conform Hotărârii Guvernului nr. 94/2014, poate folosi și informațiile post-dezastru pentru a lua decizii cu privire la acțiunile care trebuie întreprinse pentru a răspunde situației de dezastru, calamitate/urgență a legate de fenomenele naturale, tehnologice, biologice (cum ar fi 16 World Bank. 2021e, Investment in Disaster Risk Management in Europe Makes Economic Sense, Background Report, Economics for Disaster Prevention and Preparedness. Washington, DC: World Bank 17 World Bank. 2021f. Floods and Droughts: An EPIC Response to These Hazards in the Era of Climate Change , Washington, DC: World Bank 18 Consultații în timpul acestui SATR: Chestionar privind Evaluarea Capacității de Management al Riscurilor de Dezastre la Nivel Național. 19 Notă: Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a înlocuit Comitetul Național pentru Situații de Urgență Speciale (CNSUS)”, după cum s-a menționat mai târziu în document. 27 pandemiile) sau radiologice care au avut loc sau riscul iminent de dezastru natural. Deciziile sunt votate de toți membrii săi, conform procesului prezentat în Hotărârea Guvernului Nr. 94/2014.20 Dovezile legale rezultate sunt o decizie a CNSU, care este semnată de Președintele CNSU. În ceea ce privește evaluările de impact post-dezastru specifice hazardurilor, România este cea mai avansată pentru inundații, alunecări de teren, secete, cutremure, epidemii și accidente industriale, după cum se arată mai jos. Pentru alte hazarduri, se pare că nu sunt efectuate evaluări sistematice, dar există câteva exemple în care au fost efectuate evaluări de impact post-dezastru, respectiv: • În județul Vâlcea, după incendiul din aprilie 2019,21 datele de la satelitul Observarea Pământului au fost folosite pentru a furniza informații autorităților cu privire la impactul incendiilor, pentru a permite evaluarea daunelor și a fundamenta răspunsurile și intervențiile post-dezastru. • S-au făcut permanent analize cuprinzătoare în timpul pandemiei COVID-19,22 inclusiv cu privire la lecțiile învățate pentru a oferi informații necesare adaptării măsurilor și furnizării de servicii de bază. Hazarduri naturale Inundații: Strategia Națională de Management al Riscului de Inundații din România include evaluări pentru a examina pierderile și impactul inundațiilor din România.23 Secete: În timp ce în România au fost stabilite unele metodologii privind răspunsul și evaluările impactului post-dezastru la secete, în ultimele decenii, acestea s-au dovedit a fi insuficiente pentru evaluarea pagubelor cauzate de secete. În acest context, proiectul RO-RISK a dezvoltat o metodologie unitară care să integreze rezultatele metodologiilor și metodelor de evaluare existente și oferă un sistem actualizat pentru identificarea și cartografierea riscurilor de secetă și îmbunătățirea acțiunii de răspuns după apariția unei secete.24 Alunecări de teren: În temeiul Ordinului Comun al Ministrului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului Nr. 1995/18.11.2005 și Ministrul Administrației și Internelor Nr. 1160/30.01.2006, reglementările privind managementul riscurilor de cutremure și alunecări de teren au fost publicate la nivel național. Regulamentele adoptă măsurile și orientările necesare pentru prevenirea, intervenția imediată și evaluările post-dezastru pentru a reduce impactul cutremurelor și alunecărilor de teren.25 Cutremure: România are o lungă istorie în aplicarea inspecțiilor de siguranță post-cutremur și a îmbunătățit metodologiile naționale de măsurare a impactului de la cutremure. În 2007, MDLPA a revizuit metodologia (inițial intrată în vigoare în 1999) pentru evaluarea daunelor post-cutremur, cu accent pe impactul cutremurului asupra siguranței clădirilor. Metodologia prevede indicații și îndrumări pentru 20 Legislația română. 12 februarie 2014. Hotărârea Nr. 94 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență. Link. 21 ROSA (Agenția Spațială Română). 2019. „Monitorizarea incendiilor folosind date prin satelit, județul Vâlcea, România, martie – aprilie 2019. Link. 22 Organizația Mondială a Sănătății. 2021. Monitorul de Răspuns al Sistemului de Sănătate COVID -19: România. OMS. Link. 23 Legislația română. 11 august 2010. Decizia nr. 846 pentru aprobarea Strategiei Naționale de management al riscului la inundaț ii pe termen mediu și lung. Link. 24Banca Mondială. 2018b. Diagnostic Sistematic de Țară România Notă de Fundal Clima și Managementul Dezastrelor. Banca Mondială, Washington D.C. Link. 25Banca Mondială. 2021d. Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastru 28 evaluarea gradului de siguranță post-seism a clădirilor și a posibilității de utilizare și se aplică clădirilor rezidențiale, socio-culturale și administrative.26 De asemenea, metodologia oferă și soluții rapide pentru punerea în siguranță a clădirilor afectate. Epidemii (boli infectioase la om) Aprobată prin Legea nr. 82/2019, funcționarea Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) prin Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile a oferit îndrumare și supraveghere în timpul analizei riscului post-dezastru și a răspunsului rapid la bolile infecțioase importante la nivel național sau internațional.27 Riscuri tehnologice Accidente industriale: Legea 59/2016 stabilește obligațiile autorităților competente pentru inspecția și investigarea accidentelor industriale majore care implică substanțe periculoase. Procedura de investigare a accidentelor industriale majore a fost definită în Ordinul 520/1318/2006. În urma unui accident major, după intervenția echipelor de intervenție în caz de urgență, comisia pentru anchetă analizează aspectele tehnice, organizatorice și manageriale ale accidentului. În baza normelor definite în Ordinul 1176/2020, operatorul SEVESO are obligația de a anunța autoritățile despre accident. Pentru a pregăti și trimite notificarea cu privire la accidentul major, este necesar să se efectueze o analiză detaliată a evenimentului. Aspectele care vizează domeniul nuclear sunt reglementate prin Legea 111/1996 privind desfășurarea în siguranță, reglementarea, autorizarea și controlul activităților nucleare. Prevederile acestei legi se aplică tuturor situațiilor de expunere planificată, existentă sau de urgență. Reglementarea, autorizarea și controlul activităților în domeniul nuclear, conform legii, sunt atribute ale Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) ca autoritate competentă de interes public național. CNCAN este organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului și în coordonarea prim-ministrului prin Secretariatul General al Guvernului. CNCAN emite reglementări, general obligatorii și ghiduri, pentru detalierea cerințelor generale de securitate nucleară, de securitate radiologică de protecție împotriva radiațiilor ionizante, privind sistemele de management în domeniul nuclear, de protecție fizică, de transport al materialelor radioactive, de gestionare a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat, de planificare, pregătire și răspuns în situații de urgență nucleară sau radiologică. 1.1.3. Analiza post-dezastru După apariția unui dezastru, se presupune că se va face o analiză sistematică a impactului dezastrului, care examinează pierderile și daunele sociale, economice și de mediu. Rezultatele analizei sunt trimise 26 Georgescu, Emil-Sever. et al. 2008. „O Metodologie pentru Investigarea Pagubelor după Cutremur și Evaluarea Siguranței Clădirilor din România, în Context Euro-Mediteraneean și Mondial.” Cea de-a 14-a Conferință Mondială privind Ingineria Seismică. Beijing, China. 27 Banca Mondială 2021d. 29 guvernului, care apoi folosește rezultatele pentru a lua decizii informate și cruciale legate de politica de RRD, precum și pentru a stabili măsuri de reconstrucție pe termen mediu și lung. Raportul este pus la dispoziția mass-media. Prezintă publicului rezultatele evaluării post-dezastru și oricărei instituții individuale sau private interesate de raport i se va acorda acces la acesta.28 Cu toate acestea, existența și accesibilitatea publică a unei analize sistematice la nivel național rămân neclare. În ceea ce privește analizele specifice hazardurilor, post-dezastru, majoritatea informațiilor disponibile au fost legate de inundații, cutremure, accidente industriale și epidemii, precum și epizootii, după cum se arată mai jos. Pentru alte hazarduri, nu pare să se efectueze în prezent nicio analiză sistematică. Hazarduri naturale Inundații: Majoritatea analizelor post-dezastru găsite online au fost efectuate de cercetători OSC externi, cum ar fi evaluarea impactului dezastrelor de viituri rapide la nivel local în regiunea Depresiunii Transilvaniei din ultimul deceniu29 sau evaluarea evenimentului de inundații din aprilie 2006 prin care Fluviul Dunărea a inundat satul Rast din România.30 Cutremure: Analizele post-dezastru, precum și reflecțiile evenimentelor din trecut, se efectuează la nivelul MDLPA. Informațiile din analize sunt folosite în planificarea urbană pentru a reduce riscul seismic. În plus, guvernul a folosit informațiile pentru a analiza politicile de reducere a riscului seismic ale țării, incluzând modificarea codurilor de proiectare seismică (P 100-1 și P100-3), revizuirea cadrului de reglementare (ME 003-2007) și elaborarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de cutremur.31 În urma cutremurului din Vrancea din 1977, au fost întreprinse mai multe analize post-dezastru (inclusiv cercetări recente32) care au fundamentat acțiunile și politicile post-dezastru, inclusiv analiza codurilor de proiectare seismică, după cum s-a menționat mai sus. Riscuri tehnologice Accidente industriale: Cerința legală de integrare a lecțiilor învățate din accidente anterioare în rapoartele de securitate ale obiectivelor industriale care prezintă un risc tehnologic, respectiv unitățile SEVESO, este definită în Anexa 3 la Legea 59/2019. Legea prevede că rapoartele de securitate trebuie să includă analiza accidentelor și incidentelor din trecut (analiza istorică), cu aceleași substanțe și procese utilizate, luând în considerare experiența acumulată, precum și referința explicită la măsurile specifice luate pentru a preveni astfel de accidente în viitor. Analiza acestor accidente trebuie să se bazeze pe surse oficiale, rapoarte științifice sau baze de date acceptate la nivel internațional, cum ar fi eMARS al CCR.33 IJSU are obligația de a verifica aceste rapoarte și de a culege informații despre accidentele industriale. În plus, o 28 MAI. Comandamentul Protecției Civile. 2004. Raport Național privind Prevenirea Dezastrelor din România. București. Link. 29 Arghiuş, V., Ozunu, A., Samara, I., și Roşian, G. 2014. Rezultatele investigațiilor de dezastru post -viituri rapide în Depresiunea Transilvaniei (România) din ultimul deceniu (2001-2010). Hazarduri Naturale și Științe ale Sistemului Terestru. 14, 535–544. Link. 30 Ianoş, I., C. Ionică, I. Sîrodoe, A. Sorensen, E. Bureţa, G. Merciu, M. Paraschiv și C. Tălângă. 2019. „ Managementul Inadecvat al Riscurilor și Răspunsul Excesiv la Dezastrele de Inundații Creează Modificări Neașteptate ale Utilizării Terenului și Conflic te Locale Potențiale.” Politica de Utilizare a Terenurilor 88: 104081. Link. 31 Făcând, în prezent, subiectul unui proces de consultare cu MDLPA. 32 Georgescu, E. S., și A. Pomonis. 2018. „Noi dovezi de arhivă asupra cutremurului din Vrancea, România din 1977 și impactul său asupra gestionării dezastrelor și a riscului seismic.” Evaluarea Hazardului și Riscului Seismic (pp.281-295). Link. 33 Comisia Europeană. 2020. actualizări eMARS. Comisia Europeană. Link. 30 analiză sistematică și cuprinzătoare a fost efectuată după accidentul industrial masiv de deversări de cianură care au avut loc la Baia Mare în ianuarie 2000.34 Accidente nucleare și radiologice: Efectele de lungă durată de la Cernobâl sunt încă monitorizate și evaluate în România35 iar lecțiile învățate au fost deduse pe baza unei analize profunde a accidentului de la Fukushima Daiichi din Japonia.36 Analiza post-dezastru a accidentului din Fukushima Daiichi este, de fapt, un exemplu de bună practică a modului în care lecțiile învățate din accidentele din trecut sunt implementate proactiv în îmbunătățirea siguranței activităților nucleare și radiologice prin dezvoltarea și aplicarea Planului Național de Acțiune Român post-Fukushima (edițiile 2012, 2014, 2017, 2020). Mai mult, una dintre acțiunile strategice definite în Strategia Națională pentru Siguranţă și Securitate Nucleară (2014) a fost consolidarea programelor de utilizare a experienței de exploatare a instalațiilor nucleare și diseminarea lecțiilor învățate din experiența națională și internațională, astfel încât să îmbunătățească performanța de securitate nucleară. Epidemii și epizootii: La sfârșitul fiecărui an, un raport este publicat de Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul INSP, „Analiza evoluției bolilor transmisibile sub supraveghere”, care detaliază rezultatele investigațiilor din anul precedent privind bolile infecțioase care prezintă un risc pentru sănătatea publică. Centrul Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile publică și metodologii de supraveghere a bolilor aflate în responsabilitatea sa. Au fost efectuate, în special, analize cuprinzătoare (post)-dezastru pentru răspunsul la alerta de Ebola din 201437 și la cea mai recentă epidemie de rujeolă din 201638 . 1.1.4. Provocări și oportunități legate de pierderile și impactul dezastrelor Rămân provocări semnificative pentru toate hazardurile în ceea ce privește procesele standardizate de evaluare a daunelor, pentru a permite o cuantificare exactă a impactului dezastrelor și schimbărilor climatice39 precum și analiza mecanismelor MRD și însușirea lecțiilor învățate pentru îmbunătățirea practicilor. De fapt, metodologiile de evaluare a pierderilor și daunelor și bazele de date trebuie îmbunătățite pentru a permite un proces de contabilizare a impacturilor îmbunătățit, evaluarea sistematică a dezastrelor și informarea analizei economice a investițiilor în RRD. Cheia este dimensiunea în timp și amploarea dezastrelor care afectează diferite tipuri de informații utile pentru evaluările de impact post-dezastru și analize post-dezastru. Mai mult, evaluarea daunelor și pierderilor trebuie să includă evaluarea pierderilor de servicii și a timpilor de nefuncționare (întreruperi ale continuității serviciilor după dezastre) legate de sectoare critice, deoarece aceste date pot informa dezvoltarea 34 Grup de lucru Baia Mare. 2000. „Vărsarea cianurii la Baia Mare, România: Înainte, în timpul și după”. Centrul Regional de Mediu. Link; UNECE (Comisia Economică a Națiunilor Unite pentru Europa). 2015. Învățăminte Însușite după 15 ani de la “Baia Mare”. Link.; MAI Comandamentul Protecției Civile. 35 Gabora K., E. Barbus, C. Pestean, M. I. Larg, E. A. Bonci, C. Badulescu, și A. Piciu. 2018. “Carcinomul tiroidian indus de radiații în România- efectele căderii de la Cernobâl, o analiză sistematică a studiilor observaționale. Clujul Medical 91 (4): 372-375. Link. 36 IAEA. 2018. „Profiluri de Energie Nucleară de Țară: România.” IAEA. Link. 37 ISUVL. 2015. Misiunea de analiză inter pares a pregătirii Ebola, România. Raportul misiunii ECDC. Stockholm. Link. 38 Dascalu, S. 2019. „Epidemii de rujeolă în România: Lecții pentru Sănătatea Publică și Politica Viitoare.” Frontiere în sănătatea publică 7:98. Link; Habersaat, K. B., A. Pistol, A. Stanescu, C. Hewitt, M. Grbic, C. Butu, și C. Jackson. 2020. „Epidemii de rujeolă în România: Înțelegerea Factorilor Legați de Absorbția Suboptimală a Vaccinării.” European Journal of Public Health 30 (5): 986-992. Link; Fraser-Bell, C. J. 2019. „Reapariția Globală a Rujeolei- actualizare 2019.” Biosecuritate Globală, 1(1). Link. 39Banca Mondială. 2018b. Diagnostic Sistematic de Țară România Notă de Fundal - Clima și Managementul Dezastrelor. Banca Mondială, Washington D.C. Link. 31 planurilor de continuitate a activității, prioritizarea investițiilor, recuperarea și planificarea reconstrucției, precum și proiectarea instrumentelor de protecție financiară corespunzătoare. Acest lucru trebuie luat în considerare la proiectarea platformelor de informații și date, precum și la mecanismele de partajare. Dezastrele care sunt momentan cel mai puțin acoperite în ceea ce privește informațiile consolidate disponibile sunt riscuri tehnologice și dezastre cu declanșare lentă. Au fost întreprinse unele analize post-dezastru ale dezastrelor naționale și internaționale. Acesta a fost cazul accidentelor industriale (scurgeri toxice la Baia Mare40), cutremurelor, accidentelor nucleare (Fukushima41), inundațiilor pentru informarea elaborării politicilor pentru prevenire și pregătire și din 2020, evaluările COVID-19 au fost publicate online și actualizate periodic42. Acestea oferă exemple utile care ar putea fi aplicate sistematic pentru alte dezastre cu o interfață știință-politică îmbunătățită pentru a asigura valorificarea cercetărilor academice existente și a consultărilor cu părțile interesate întreprinse în urma post-evaluărilor publice. 1.2. Identificarea riscurilor și analiza socio-economică Metodologiile unitare pentru evaluarea riscurilor sunt esențiale pentru a asigura o analiză cuprinzătoare a riscurilor la nivelul diferitelor hazarduri, pentru a informa decizii și analize, precum evaluările vulnerabilității economice sau sociale care se bazează pe acestea. 1.2.1. Profil multi-hazard și evaluarea riscurilor În perioada 2015 și 2018, România a realizat o evaluare națională integrată a riscurilor printr-un proiect UE (proiectul RO-RISK).43 Această analiză de multi-hazarduri a fost implementată de IGSU împreună cu alte 13 autorități publice, precum și instituții de cercetare și academice. Proiectul a urmărit să dezvolte o metodologie comună de evaluare a riscurilor și o abordare integrată a evaluării riscurilor (naturale, biologice, tehnologice). Pe baza acestei metodologii, au fost efectuate evaluări preliminare ale riscurilor pentru 10 hazarduri cheie prezente pe teritoriul României. Acestea includ inundații, secetă, incendii forestiere, alunecări de teren, cutremure, accidente nucleare și radiologice, accidente industriale majore (SEVESO) și accidente de transport care implică substanțe periculoase, epidemii, epidemii de boli animale și zoonoză. Proiecțiile climatice au fost luate în considerare pentru evaluările privind seceta și incendiile forestiere. În urma proiectului RO-RISK, a fost elaborat un profil național de risc. Analizele au fost efectuate ultima dată în 2016 și au inclus analiza impactului economic (persoane afectate, clădiri, gospodării, infrastructură critică). Rezultatele analizelor sunt disponibile pe portalul public RO-RISK. Se așteaptă ca evaluările riscurilor să fie urmate în timpul pregătirii planurilor de management al riscurilor la nivel sectorial.44 Rezultatul evaluării naționale a riscului este o matrice de risc calitativă, în care probabilitatea și impactul au fost scalate de la 1 la 5 (1 – foarte scăzut, 5 – foarte ridicat) conform Figura 2. Ca parte a proiectului RO-RISK, au fost dezvoltate și instrumentele necesare procesului național de evaluare a riscurilor, 40 Penceca, R., Brădăţan, T., și S. Simion. 2013. Baia Mare - Avanpremiera Dezastrului Provocat de Industria Minieră. Mining Watch România. Link. 41 CNCAN România. 2011. Rapoarte Fukushima. CNCAN România. Link. 42 COVID-19 Health System Response Monitor. 2020. Romania. Link. 43 RO-RISK. 2021. Evaluarea Națională a Riscurilor de Dezastru. RO-RISK. Link. 44 Comisia Europeană. 2018b. Tablou de bord pentru pregătirea adaptării: Fișă de țară pentru România. Comisia Europeană. 32 respectiv metodologia, bazele de date GIS necesare și portalul GIS pentru vizualizarea riscurilor, accesibile autorităților naționale (informații detaliate) și pentru cetățeni (informații generale). Figura 2. RO-RISK Scenariu evaluat în matricea de risc În ceea ce privește evaluările riscurilor, România este la nivelul cel mai avansat privind inundațiile și celelalte nouă hazarduri incluse în proiectul RO-RISK. Au fost dezvoltate metodologii de evaluare a riscurilor și pentru alte hazarduri, de exemplu pentru hazardurile legate de schimbările climatice în cadrul SEERISK45, proiect finanțat de UE pentru Europa de Sud-Est, adresat macro-regiunii Dunării, precum și aplicate pentru analiza riscurilor de caniculă în orașul Arad din România.46 Dincolo de aceste inițiative, inclusiv o hartă de hazard la inundații în bazinul Dunării, există alte două proiecte de cooperare transfrontalieră, EMERSYS47pentru detectarea situațiilor de urgențe CBRN și dezvoltarea procedurilor armonizate și D-EMERSYS48, pentru înființarea forței comune de intervenție rapidă multinațională la situații CBRN în zona transfrontalieră România-Bulgaria. În afara acestor exemple, nu există alte dovezi că riscurile transfrontaliere sunt luate în considerare în mod sistematic în alte sectoare.49 În ceea ce privește evaluările de risc la nivel local, autoritățile locale au responsabilitatea generală pentru managementul și prevenirea situațiilor de urgență la nivel local și li se solicită să aibă hărți de hazard și risc pentru unitățile lor administrativ-teritoriale. Obligația de a efectua analize de risc de către 45 Uniunea Europeană. 2021 „Evaluarea Riscului și Pregătirea Comună a Gestionării Dezastrelor în Macroregiunea Dunării.” Keep.eu. Link. 46 Papathoma-Koehle, M., C. Promper, R. Bojariu, R. Cica, A. Sik, K. Perge, P. László, E. Balázs Czikora, A. Dumitrescu, C. Turcus, M. V. Birsan, L. Velea, și T. Glade. 2016. „O Metodologie Comună pentru Evaluarea și Cartografierea Riscurilor pentru Europa de Sud- Est: O Cerere pentru Riscul Valurilor de Căldură în România.” Hazarduri Naturale 82:89–109. Link. 47 Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (2015), URL: https://www.research.gov.ro/ro/articol/3746/despre-ancsi- proiectul-emersys-mis-etc-774-a-fost-finalizat-cu-succes 48 D-EMERSYS, URL: https://www.demersys-robg.eu/media.html 49 Comisia Europeană. 2018b. Tablou de bord pentru pregătirea adaptării: Fișă de țară pentru România. Comisia Europeană. 33 administrația publică locală este reglementată la nivel național prin Decizia 642/2005. Legislația nu prevede obligativitatea/modalitatea informării populației privind rezultatele analizelor de risc efectuate, asigurarea accesului la aceste informații a tuturor celor interesați.50 Evaluările riscurilor se bazează pe informațiile furnizate de actorii instituționali, operatorii și instituțiile economice, în funcție de sectoarele de activitate51. Cu toate acestea, lipsa resurselor umane și disparitatea standardelor folosite pentru evaluarea riscurilor și a daunelor la nivel local continuă să fie provocări care afectează calitatea anumitor evaluări locale. Informațiile consolidate și comparabile sunt limitate din cauza nivelurilor variate de implementare și dezvoltare a evaluărilor de risc locale în întreaga Românie, precum și a utilizării unor metodologii nestandardizate în dezvoltarea evaluărilor și a hărților de risc care împiedică o comparație cuprinzătoare. Hazarduri naturale Inundații Ca stat membru al UE din 2007, România a parcurs toate cele trei etape ale Directivei privind inundațiile pentru primul ciclu, inclusiv raportarea și implementarea primei runde de Planuri de Management al Riscului de Inundații (PMRI) în 2016, precum și finalizarea Evaluării Riscului Preliminar de Inundații pentru al doilea ciclu de implementare în septembrie 2019.52 Hărțile riscului de inundații arată posibilele consecințe negative53 asociate scenariilor de inundații, cum ar fi numărul indicativ de locuitori potențial afectați, tipul de activitate economică a zonei potențial afectate, instalațiile DEI (Directiva privind Emisiile Industriale) potențial afectate, zonele protejate din cadrul Directivei Cadru privind Apa și consecințele pentru patrimoniul cultural. Hărțile de risc și hazard de inundații în timpul primului ciclu au fost elaborate luând în considerare cerințele orientărilor existente în legislația națională (Hotărârea Guvernului 663/2013) privind scenariul de analiză, activitățile de elaborare a hărților de hazard, pașii de elaborare a hărților de risc, conținutul hărților de hazard de inundații, conținutul hărților cu risc de inundații și informații de bază necesare în hărți. Cu toate acestea, legea nu oferă detalii cu privire la abordarea modelării pentru surse diferite, mecanisme sau caracteristici ale inundațiilor, nici formatul, nici calitatea datelor de intrare/ieșire pentru modelarea hidraulică și cartografierea hazardului, condițiile la frontieră sau pașii necesari pentru calibrarea și validarea modelelor hidraulice și așa mai departe. De asemenea, metodologiile nu oferă niciun detaliu cu privire la modul de integrare a schimbărilor climatice în cartografierea hazardului de inundații și a riscului de inundații, incluzând doar inundațiile fluviale sau modul de exprimare a gradului de incertitudine. Modelarea hidraulică este o activitate critică pentru dezvoltarea PMRI, deoarece calitatea depinde de precizia datelor și de performanța modelului și rezultă din modelarea care a fost deja folosită de autorități 50 Site web RO-RISK. 2020. Link. 51 Consultări cu Ministerul Economiei în timpul acestui SATR. 52Banca Mondială. 2020d. SATR privind Asistența Tehnică pentru Pregătirea Planurilor de Management al Riscului de Inundații pentru România (P170989): Rezultatul Nr. 1 Raport privind inventarierea și planul de lucru Banca Mondială, Washington D.C. 53Consecințele adverse din trecut au fost identificate pe baza datelor înregistrate, iar consecințele potențiale ale inundațiilor viitoare au fost evaluate ținând cont de rezultatele obținute în proiectul PHARE 2005/017-690.01.01 - Contribuții la dezvoltarea strategiei de management al riscului de inundații (beneficiar - Ministerul și ANAR). 34 precum Administrațiile Bazinelor Hidrografice (ABH). Banca Mondială a efectuat o evaluare a modelelor și bazelor de date existente folosite pentru primul ciclu.54 Nu este disponibil niciun sistem central de stocare sau de management al datelor, ceea ce a complicat procesul de modelare. Mai mult, dezvoltarea hărților de hazard de inundații a fost inițiată înainte ca Directiva privind inundațiile să fie transpusă în legislația națională, ceea ce a condus la o răspândire eterogenă a implementării între ABH și o calitate diferită a rezultatelor bazate pe diferite tipuri de date și modele, precum și pe modelul și datele „proprietate’ de contractori. Metodologiile pentru primul ciclu au fost dezvoltate în concordanță cu îndrumarea Directivei privind inundațiile și publicate pe site-urile web ale INHGA și ale Administrației Naționale a Apelor Române (ANAR). Cadrul metodologic pentru evaluarea riscului de inundații a fost îmbunătățit pentru cel de-al doilea ciclu pentru a lua în considerare, de asemenea, posibilele efecte ale schimbărilor climatice și alți factori pe baza unor proiecte recente și studii de cercetare, cum ar fi Dunărea Floodrisk55, proiectul Flood CBA, RO-RISK și VULMIN. Deși cunoștințele din aceste diverse proiecte au oferit multe lecții învățate, ele au condus și la aplicarea diferitelor abordări în România, care au redus consistența. Multe metodologii nu au fost adoptate formal sau legal, dar liniile directoare explicite adesea lipseau. În prezent, Banca Mondială sprijină guvernul pentru a-și dezvolta capacitatea instituțională de modelare și evaluare și a-și consolida abilitățile tehnice pentru a aborda unele dintre aceste provocări. Incendii de vegetație În evaluarea națională a Guvernului, modelarea impactului incendiilor de vegetație a fost întreprinsă pentru Masivul Ceahlău, pe baza unui scenariu care ar putea fi aplicat altor zone protejate.56 Scenariul ia în considerare schimbările climatice cu impact ecologic ridicat (atacul insectelor, uscarea copacilor, întârzierea observării, dificultăți de acces la teren accidentat, zone arse etc.). Impactul scenariului a fost estimat la 12 răniți, 120 evacuați, 1.600 ha zonă protejată afectată, 350.000 EUR pierderi materiale directe și indirecte. Impactul social este, de asemenea, important, aproape 9% din populația din această zonă fiind afectată. Secete În autoevaluarea națională privind MRD din 2019, se observă că modelarea impactului secetei a fost realizată folosind un scenariu reprezentativ al secetei din 2011-2012 cu un interval de recurență de trei evenimente în 10 ani.57 Impactul este mediu spre ridicat, afectând peste 2.900 de unități administrative, 17 milioane de oameni, 12,5 milioane ha suprafețe agricole și 5,3 milioane ha pădure. Aproape 7 milioane ha de pământ în România sunt expuse riscului de deșertificare. În România, fenomenele secetei cu accente puternice în unele perioade au fost raportate cu mult timp în urmă. În ultimul deceniu, fenomenele de uscăciune extremă s-au extins ca urmare a transformărilor profunde ale patrimoniului agricol și forestier – defrișări, distrugerea perdelelor forestiere de protecție, neaplicarea irigațiilor etc. Conform datelor meteorologice obținute pentru o perioadă de peste 100 de ani în sud-estul țării, cuprinzând Dobrogea, 54Banca Mondială. 2020d. 55 ICPDR. 2021. Proiectul Danube FloodRisk. ICPDR. Link. 56 Guvernul României. 2019. „Autoevaluarea Națională a Cadrului de Condiționare Eficientă pentru Managementul Riscului de Dezastru.” Guvernul României. 57 Guvernul României. 2019. 35 estul Munteniei și sudul Moldovei, aproximativ 3 milioane ha din aceste zone sunt potențial afectate de deșertificare, din care 2,8 milioane ha sunt teren agricol. Suprafața afectată de secetă este semnificativ mai mare decât cea menționată, acoperind practic întreaga suprafață agricolă a țării. Cutremure Cea mai recentă și utilizată hartă națională de hazard seismic este inclusă în Codul de Proiectare Seismică pentru Clădiri Noi, P100-1, aprobat în 2013. Această hartă de hazard permite adaptarea cerințelor de proiectare a clădirilor la condițiile de hazard din întreaga țară. Harta de hazard la nivel național este, de asemenea, baza Codului de Evaluare Seismică (P100-3/2019 - Prevederi pentru evaluarea seismică a clădirilor existente). Pentru alte tipuri de construcții (cum ar fi poduri, baraje, infrastructură critică) nu există încă prevederi legale de proiectare sau de evaluare seismică. Cadrul legal actual nu prevede abordări rapide la nivel de portofoliu pentru evaluarea de risc. O analiză seismică a fost efectuată de Banca Mondială pentru România în cadrul unui studiu regional al riscului de cutremur.58 Studiul a folosit datele de hazard pentru Armonizarea Hazardului Seismic în Europa (SHARE) sau Modelul European de Hazard Seismic (ESHM13) pentru analiză,59 un model probabilistic de hazard seismic independent de timp care acoperă toate statele membre ale UE. Metodologia pentru obținerea rezultatelor pierderii a cuprins modelul GEM pentru riscul seismic, care a folosit un set de date ale clădirilor care cuprinde clădiri rezidențiale, comerciale, industriale, de asistență medicală și educație. Studiul estimează că România are al treilea cel mai ridicat risc anual seismic din toate statele membre ale UE, cu PMA (pierderi medii anuale) de 512 milioane EUR, majoritatea fiind cauzate de deteriorarea clădirilor rezidențiale. Pierderea medie anuală totală a riscului seismic ca procent din valoarea expunerii totale din România este de 0,12%. Există un risc mediu anual de pierderi de vieți omenești, estimat la 275 de decese în România. Riscul seismic este concentrat în estul țării, inclusiv în București, Bacău și Prahova. Hărțile dezvoltate arată expunerea populației și a activelor, precum și distribuția subnațională a valorilor medii anuale ale pierderilor. Avantajul evaluării regionale este analiza specifică în funcție de clădirile din sectorul public și privat pentru a sprijini înțelegerea lacunelor și instrumentelor de finanțare la nivelul UE și național. Alunecări de teren În vederea întocmirii unei hărți cu zonarea teritoriului României, din punctul de vedere al riscului potențial de alunecări de teren, s-a elaborat „Ghidul de elaborare a hărților de risc pentru alunecări de teren pentru a asigura stabilitatea construcțiilor” indicativ GT019-98, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 447 din 10.04.2003 „Norme metodologice privind elaborarea și conținutul hărților de risc natural în alunecări de teren”. Aceste norme prezintă cadrul general cu principalele etape pentru elaborarea hărților de risc. Hărțile de risc ale pantelor necesită suplimentar o corelație precisă a potențialului de alunecări de teren 58Banca Mondială. 2021b. Analiza Economică a Prevenirii și Pregătirii în Statele Membre ale Uniunii Europene și Țările aflate sub Mecanismul Protecției Civile al UE, Componenta 2: Riscuri financiare și oportunități de consolidare a rezilienței. Washington, DC: Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Banca Mondială. 59 Giardini, D., J. Wössner, și L. Danciu. 2014. „Cartografierea Hazardului Seismic al Europei.” Eos Transactions American Geophysical Union 95 (29): 261–262; Woessner, J., D. Laurentiu, D. Giardini, H. Crowley, F. Cotton, G. Grünthal, . . . S. Hiemer. 2015. „Modelul de Hazard Seismic European 2013: Componente și Rezultate Cheie.” Buletinul Ingineriei Seismice 13 (12): 3553- 3596. 36 cu evaluarea elementelor de risc din zonă. Hărțile trebuie să reflecte starea eforturilor pe versanți și valorile factorilor de stabilitate din secțiunile reprezentative, aceștia fiind principalii parametri pe baza cărora să se evalueze cât de mare este pericolul de a atinge limita de cedare a terenului, respectiv suprafața de alunecare. Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a Zone de risc natural, a stabilit Planul de dezvoltare a teritoriului național, iar hărțile și tabelele anexate la această legislație oferă informații cu privire la potențialul localităților de a fi afectate de alunecări de teren cauzate de inundații și scurgerea torenților sau cursuri de apă revărsate. Aceste hărți ale riscurilor sunt incluse în planurile de urbanism general și sunt gestionate de autoritățile locale. Cu toate acestea, din cauza lipsei de fonduri, este nevoie de mai mult timp pentru ca autoritățile locale să termine elaborarea hărților de risc integrate. Schimbările climatice Datele și cercetările privind schimbările climatice și evenimentele meteorologice extreme sunt furnizate de Administrația Națională de Meteorologie60 (ANM) și ANAR.61 De asemenea, ANM este partener într-o serie de proiecte de cercetare UE și internaționale, care produc modele și proiecții climatice valoroase, cum ar fi EURO4M. Nu există o metodologie standard de evaluare sau o bază de date națională care să conțină informații despre impactul schimbărilor climatice. S-au efectuat studii sectoriale de evaluare rapidă în șase sectoare (energie, transporturi, agricultură și dezvoltare rurală, silvicultură, mediul urban și apă) susținute de Banca Mondială și MMAP, care au contribuit la colectarea de date și informații cu privire la impacturi. Proiecțiile climatice pentru România dezvoltate de ANM pentru 2001-2030 (comparativ cu 1961-1990) au fost obținute atât prin metode statistice, cât și prin metode de redimensionare dinamică (dynamic downscaling), aplicate modelelor climatice globale și regionale, pe baza scenariului de emisii A1B al Grupului interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC). S-au realizat mai multe exerciții de modelare bazate pe diferite scenarii, ca parte a dezvoltării strategiei pentru schimbările climatice 2016-2020 pentru sectoarele cheie. Epidemii În autoevaluarea MRD națională din 2019, modelarea impactului epidemiilor a fost realizată folosind un scenariu reprezentativ al gripei pandemice cu probabilitate medie, un interval de recurență de 10 până la 100 de ani și un impact foarte mare (peste 100 de morți și 5.000 de persoane bolnave).62 Există date foarte limitate sau incomplete privind expunerea și vulnerabilitatea în sectorul sănătății pentru a permite evaluări eficiente ale riscurilor. Riscuri tehnologice Există dispoziții legale pentru obligația de a efectua evaluări ale riscurilor specifice sectorului SEVESO, dar nu există o metodologie legiferată pentru analiza riscurilor. În sectorul riscului nuclear și radiologic, Normele din 7/11/2006 privind evaluările probabilistice de securitate nucleară pentru centralele nuclearoelectrice stabilesc cerințele generale pentru aceste evaluări și utilizarea rezultatelor acestora în proiectarea și funcționarea centralelor nucleare. Cadrul normativ și procedural privind evaluarea riscurilor 60 Administrația Națională de Meteorologie. 2021. Clima. Administrația Națională de Meteorologie. Link. 61 Comisia Europeană. 2018b. 62 Guvernul României. 2019. 37 nu este dezvoltat într-o manieră integrată pentru a permite o abordare unitară a riscului la nivel național (RO-RISK – Nuclear. Capitolul 1. Metodologia de evaluare nucleară). Nu există referințe în legislație cu privire la o metodologie de evaluare a riscului legat de transportul mărfurilor periculoase. Obligația administrației publice locale de a efectua evaluări de risc este reglementată la nivel național prin Hotărârea de Guvern nr. 642/2005 – Art. 6, dar pentru sectorul SEVESO și sectorul nuclear, operatorii au obligația de a efectua evaluări de risc. De asemenea, conform OMAI 132/2007, autoritățile locale sunt obligate să elaboreze Planuri de Analiză și Acoperire a Riscurilor (PAAR) la nivelul unității administrativ- teritoriale (UAT). Aceste planuri se bazează pe schema cu riscuri teritoriale din UAT, elaborată de IJSU și pot include, de asemenea, hărți cu localizarea surselor de risc în cadrul UAT. Conținutul PAAR -urilor dezvoltate local nu se bazează întotdeauna pe studii științifice elaborate de specialiști în domeniul riscurilor tehnologice. Pentru elaborarea PAAR-urilor, studiile, prognozele și alte materiale specializate relevante pentru analiza riscurilor pot fi comandate de la specialiști în domeniu, dar fără a fi impusă obligația acestei activități. În legislația analizată, nu există prevederi cu privire la necesitatea existenței hărților de hazard. Pe baza analizelor de risc ale operatorilor Seveso, conform Ordinului 3710/2017, hărțile topo-cadastrale, reprezentând zonele de impact potențiale, sunt întocmite în scopul planificării teritoriale, iar conform Ordinului 156/2017, sunt întocmite hărți în scopul planificării de urgență interne și externe. În domeniul nuclear, hărțile de hazard și risc fac parte din documentația de bază a proiectului care este prezentată pentru a obține autorizația de funcționare, dar noțiunea de hartă a riscurilor nu este definită, nici autoritatea responsabilă cu atribuții în realizarea sa. 1.2.2. Evaluarea vulnerabilității sociale După cum s-a menționat în raportul „Reziliența socio-economică a dezastrelor din România” al Băncii Mondiale,63există o serie de indicatori noi și alternativi ai impactului dezastrelor care pot fi folosiți pentru a cuantifica valoarea intervențiilor în afara instrumentului tradițional de management al riscurilor. Pentru a completa indicele pierderilor de active, există mai mulți indicatori ai riscului de dezastru care pot fi folosiți: măsuri legate de sărăcie care evidențiază experiența celor săraci și a celor aproape săraci; pierderile de bunăstare, care oferă o estimare echilibrată a impactului asupra gospodăriilor sărace și bogate; și reziliența socio-economică. În România, raportul a arătat că cei bogați sunt mult mai bine echipați să facă față dezastrelor decât cei săraci. Disponibilitatea informațiilor consolidate este limitată din cauza nivelurilor variate de analiză a vulnerabilității sociale întreprinse de guvernul național și de administrațiile locale respective din România. Cercetările recente au dezvoltat un Indice de Vulnerabilitate Socială pentru toate așezările din România și, pe baza analizei exploratorii de date spațiale (Exploratory Spatial Data Analysis), a reușit să dezvăluie tiparul spațial al așezărilor caracterizate prin niveluri mai ridicate sau mai mici d e vulnerabilitate.64 Cercetarea arată că nivelurile ridicate de vulnerabilitate asociate cu niveluri scăzute de rezistență caracterizează zonele rurale periferice, locurile care sunt afectate în continuare de hazarduri naturale, în special de cutremure și de inundații (zone rurale aflate în părțile de est și sud-est ale României). Aceste 63 Walsh B., Hallegatte S, and Kerblat Y. 2019. Reziliența socio-economică la dezastre în România: Evaluarea impactului dezastrelor naturale asupra sărăciei și bunăstării. Banca Mondială, Washington. D.C. 64 Török, I. 2017. „Evaluarea Vulnerabilității Sociale la Hazardurile Naturale din România.” Jurnalul Carpatic al Pământului și Științele Mediului 12(2): 549-562. Link. 38 locuri tind să fie caracterizate de o situație economică mai puțin favorabilă, acces limitat la resurse și servicii, la grupuri sanitare, precum și niveluri scăzute de educație, ceea ce le reduce abilitățile de a face față dezastrelor. Totuși, zonele urbane pot prezenta semne de vulnerabilitate socială. Un aspect important este, de asemenea, vulnerabilitatea exacerbată a persoanelor care trăiesc în zone cu risc din cauza impactului psihologic al temerilor pe fondul riscului ridicat de impact potențial.65 Figura 3: Vulnerabilitate socială la hazardurile naturale din România Sursa: Török, I. 2017. „Evaluarea Vulnerabilității Sociale la Hazardurile Naturale din România.” Jurnalul Carpatic al Pământului și Științele Mediului 12(2): 549-562. Link. Proiectul planului de acțiune al Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei pentru perioada 2021-202766 a inclus câteva elemente de evaluare a vulnerabilității sociale în raport cu hazardurile naturale, ca parte a unei analize diagnostice extinse efectuate de Școala Națională de Studii Politice și Administrative67 cu actori ai societății civile la nivel local și guvernele locale. Planul de acțiune include, de asemenea, obiective specifice, cum ar fi un punct de acțiune privind analiza definițiilor privării materiale severe, referitoare la persoanele expuse riscului de sărăcie sau excluziune socială (at-risk-of poverty-or-social-exclusion – AROPE) pe baza schimbărilor economice și sociale impuse de pandemia COVID1968. Nu s-a putut găsi nicio dovadă că în evaluările și cartografierea riscurilor s-a luat în considerare în mod sistematic vulnerabilitatea socială, inclusiv riscurile în așezările informale69 și/sau zonele marginalizate70 care au fost identificate în anii precedenți. 65 Cucu-Oancea, O. 2017. Reflecții sociologice asupra problematicii impactului psihologic al dezastrelor . Serie nouă, anul XXVIII, nr. 5–6, p. 417–435. București. Link. 66 Consultări cu Ministerul Afacerilor Sociale și Muncii; Strategia se afla în stadiul de consultare publică din aprilie 2021. 67 Școala Națională de Studii Politice și Administrative. 2021. SNSPA - Home. Școala Națională de Studii Politice și Administrative. Link. 68 Ministerul Muncii şi Protecției Sociale. 2021. Planul de acțiune pentru implementarea strategiei naționale de incluziune și reducerea sărăciei pentru perioada 2021-2027, Anexa nr.2. Ministerul Muncii şi Protecției Sociale. Link. 69 URBAN INCD INCERC. 2014. Analiză privind Așezările Informale din România – Evaluarea Situaţiei Actuale în Vederea Formulării unor Reglementări şi Instrumente de Intervenție, Faza 2 - Recenzarea şi Cartografierea Așezărilor Informale din România. București. Link. 70 Teșliuc, Emil; Grigoraș, Vlad; Stănculescu, Manuela Sofia. 2016. Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate și al Dezvoltării Umane Locale din România. Banca Mondială, București. Link. 39 Hazarduri naturale Inundații: În cadrul tuturor populațiilor care sunt expuse riscurilor de inundații, grupurile marginalizate și sărace sunt cele mai vulnerabile, deoarece aceste grupuri au capacitate limitată de a se proteja pe ele însele și activele lor. În România, aproximativ 42% din populație este identificată ca trăind în sărăcie și excluziune socială, romii fiind unul dintre cele mai marginalizate grupuri din țară. Un proiect al Băncii Mondiale71 urmărește să ofere îndrumări pentru următoarea generație de PMRI-uri românești, realizând ca prim pas o evaluare participativă rapidă a vulnerabilității riscului de inundații pentru anumite Comunități de Romi. Această evaluare va permite o mai bună identificare a cauzelor vulnerabilității sociale la riscurile de inundații în comunitățile marginalizate. Un proiect separat de cercetare investește vulnerabilitatea socială la scară locală la hazardurile de inundații, identificând cele mai vulnerabile grupuri într-o gamă largă de locații geografice și îmbunătățind modelul de vulnerabilitate socială pentru a sprijini administrațiile la identificarea grupurilor vulnerabile.72 Cutremure: Cutremurele pot fi factorii principali ai sărăciei extreme în regiunile din România.73 Pierderile de consum de 1 USD din cauza unui dezastru natural pot avea consecințe foarte diferite pentru gospodăriile individuale, în funcție de venitul lor. În timp ce gospodăriile bogate își vor putea cheltui economiile sau vor reduce consumul de lux, gospodăriile mai sărace vor trebui adesea să reducă cheltuielile pentru nevoile de bază și consumul esențial, cum ar fi hrana, îngrijirea sănătății sau educația, afectând potențial perspectivele lor pe termen lung. Mai mult, aproximativ 90% din populația Bucureștiului locuiește în clădiri rezidențiale multifamiliale de dinainte de 2000, care sunt cele mai expuse riscului, deoarece sunt construite din cadre de beton armat (CBA) sau zidărie nearmată (ZNA).74 Se estimează că aceste două tipuri de clădiri vor provoca cele mai multe decese.75 Aproximativ 1,1 milioane de oameni, sau aproximativ 60% din populația orașului, locuiesc în tipuri de clădiri cu risc ridicat.76 Fără sprijin, mulți dintre ei ar rămâne în stare de insecuritate a locuințelor pe termen mai lung, până vor ajunge la sărăcie chiar și la un deceniu după eveniment. Această vulnerabilitate este agravată, în special, de lipsa de locuințe care conduce la supraaglomerarea locuințelor în clădiri nesigure din punct de vedere structural.77 Schimbările climatice: Indicele Vulnerabilității Sociale legate de climă78, dezvoltat recent pentru România, subliniază faptul că cel mai mare impact asupra vulnerabilității actuale a așezărilor din regiunea de testare (județul Cluj) poate fi atribuit lipsei capacității de adaptare și creșterii sărăciei, zonele cele mai vulnerabile fiind reprezentate de părțile de est și nord-vest ale județului. 71Banca Mondială. 2020d. pagina 59 mai departe. 72 Török, I. 2018. „Evaluarea Calitativă a Vulnerabilității Sociale la Riscurile de Inundații în România.” Durabilitate 10 (10): 3780. Link. 73Banca Mondială. 2020c. 74Banca Mondială. 2020e. Risc de Cutremur în Clădirile Rezidențiale Multifamiliale: Regiunea Europa și Asia Centrală. Banca Mondială, Washington, DC. Link. 75Banca Mondială. 2020e. 76Banca Mondială. 2020e. 77Banca Mondială. 2020e. 78 Török, I., Croitoru, A.-E., și Man, T.-C. 2021. O nouă abordare pentru a evalua impactul condițiilor de temperatură extremă asupra vulnerabilității sociale, Hazarduri Naturale Știința sistemului Pământ Discuții. [preimprimare], în analiză. Link. 40 Epidemii Diverse rezultate ale cercetărilor arată o incidență mai mare a epidemiilor (tuberculozei, rujeolei și rubeolei, COVID-19, HIV etc.) în comunitățile vulnerabile din România.79 1.2.3. Impacturi economice mai mari și ACB Folosirea Analizei ACB este o cerință obligatorie în România80 pentru a justifica programele și a asigura finanțarea. ACB este obligatorie pentru orice proiect de investiții reglementat prin Hotărârea de Guvern nr. 907/2016 privind etapele de elaborare și conținutul cadru al documentației tehnico-economice aferente obiectivelor sau proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice, în vigoare din februarie 2017.81 Aplicarea ACB a fost, de asemenea, obligatorie în ciclul de programare 2014-2020 al UE, dar acum este încurajată și voluntară pentru statele membre. În ceea ce privește aplicarea ACB pentru analiza pregătirii sau a investițiilor de prevenire pentru RRD, nu sunt disponibile informații consistente, iar unele exemple găsite au fost, în principal, pentru inundații. Pentru a estima beneficiile mai largi ale investițiilor în RRD, Banca Mondială și OCDE au dezvoltat cadrul Dividend Triplu al Rezilienței, care identifică și se axează pe identificarea și cuantificarea a trei tipuri de beneficii (dividende) în orice investiție MRD.82 Aceste beneficii includ (a) evitarea pierderilor și salvarea de vieți în timpul unui dezastru; (b) deblocarea potențialului economic ca urmare a inovațiilor stimulate și a activităților economice consolidate care decurg din reducerea riscurilor de fond legate de dezastre; și, (c) generarea de co-beneficii sociale, de mediu și economice ale investițiilor MRD chiar și în absența unui dezastru. Cadrul a fost aplicat pentru a evalua investițiile majore în RRD în România și sunt prezentate mai jos în Caseta 1. În ceea ce privește al doilea dividend, reziliența economică se referă la capacitatea unei anumite economii regionale, naționale sau municipale de a rezista, absorbi, recupera și, în cele din urmă, de a evolua în timpul și după dezastrele și factorii de stres provocate de om, pandemie și climă. Reziliența unui sistem economic este strâns legată de reziliența financiară – sau de pregătirea autorităților, a sectorului privat și a persoanelor fizice de a gestiona șocurile de severitate și frecvență diferite ale evenimentului. În centrul rezilienței economice se află argumentul conform căruia reziliența are un bun simț economic și că lipsa adoptării practicii de reziliență și a guvernării informate asupra riscurilor determină riscul și, prin urmare, crește exponențial costurile de răspuns, recuperare și reconstrucție. Banca Mondială a efectuat o evaluare rapidă a rezistenței economice a Orașului București în ceea ce privește cutremurul.83 79 Comisia Europeană, IOM, and EquiHealth. 2014. Implementarea Strategiei Naționale de Integrare a Romilor și a altor Angajamente Naționale în Domeniul Sănătății: România – Un raport de perspectivă cu mai multe părți interesate despre evoluțiile din 2005 - 2014. Link.; Njau J.D. Mai 2019. Evaluarea Sarcinii Economice a focarelor concomitente de rujeolă și rubeolă în România. Boli infecțioase emergente 25 (6): 1101-09. Link.; UNICEF. 29 aprilie 2020. Raport UNICEF: Pandemia COVID-19 crește riscurile pentru copiii vulnerabili și familiile lor din România Evaluarea rapidă efectuată de UNICEF împreună cu partenerii săi identifică problemele și recomandă soluții. București. Link. 80Banca Mondială. 2020d. pagina 41. 81 Proiect Macro Consult. 2021. „Ce tip de proiect necesită ACB?” Proiect Macro Consult. Link. 82 Tanner, T. et al., 2015. Dividend Triplu de Reziliență: Realizarea Obiectivelor de Dezvoltare prin Beneficiile Multiple ale Managementului Riscului de Dezastru, Londra și Washington, DC: Institutul de Dezvoltare de peste Mări și Banca Mondială. 83Banca Mondială. 2021a. Componenta 4: Programul de Reducere a Riscurilor Seismice din București. Rezultatul 15 Recomandări pentru o Strategie de Oraș și o mai Bună Sensibilizare a Publicului pentru Reducerea Riscului Seismic. SATR pe Programul de Dezvoltare Urbană București (P169577). Banca Mondială, Washington D.C. 41 Caseta 1. Aplicarea cadrului Dividendului Triplu de Reziliență în România Un avantaj principal al cadrului Dividendului Triplu de Reziliență este că prezintă un caz de afaceri larg pentru reducerea și managementul riscurilor de dezastre și schimbări climatice. De asemenea, promovează reflecții intersectoriale, interdisciplinare și multi-hazarduri, care sunt mai susceptibile să promoveze investițiile integrate, care sunt esențiale pentru realizarea tuturor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). Banca Mondială sprijină Guvernul României printr-o serie de trei proiecte de investiții legate de reducerea riscului seismic, concentrându -se pe reacțiile critice în caz de dezastru și de urgență. • Consolidarea managementului riscului de dezastru . Acest proiect urmărește să îmbunătățească reziliența infrastructurii critice în caz de catastrofe și de răspuns la intervenții de urgență. Proiectul se axează pe aproximativ 35 de clădiri, cum ar fi centrele de coordonare a situațiilor de urgență, precum și Serviciile de Ambulanță – Serviciul mobil de urgență pentru reanimare și descarcerare(SMURD). • Îmbunătățirea rezilienței și a răspunsului de urgență. Acest proiect care a început în 2017 urmărește să îmbunătățească reziliența unităților de poliție din România care sunt esențiale pentru a răspunde situațiilor de urgență și dezastrelor și a consolida capacitățile instituționale pentru pregătirea și răspunsul la situații de urgență. Proiectul se axează pe 37 de clădiri ale forțelor de poliție române. • Consolidarea pregătirii și a infrastructurii critice de urgență . Acest proiect a început în 2019 și vizează îmbunătățirea rezilienței unităților de jandarmerie din România, care sunt esențiale pentru a răspunde la situațiile de urgență și dezastre și a consolida capacitățile instituționale pentru pregătirea și răspunsul la situații de urgență. Banca Mondială a realizat o ACB folosind abordarea Băncii Mondiale și Dividendului Triplu al Rezilienței OCDE. Această metodă de evaluare a beneficiilor economice ia în considerare pierderile evitate și viețile salvate, potențialul economic deblocat datorită stimulării inovațiilor și consolidarea activității economice care decurg din reducerea riscurilor de dezastru și climă, precum și a co-beneficiilor sociale, de mediu și economice care se acumulează chiar în lipsa unui dezastru. ACB pentru cele trei proiecte care evaluează două scenarii de cutremur84 este mai jos. Odată cu includerea pierderii de vieți umane ca parte a analizei în investițiile de mai sus, valorile raportului cost-beneficiu arată eficiența ca fiind mai mare de 1. Tabelul 3. Rezumatul raportului beneficii/costuri pentru investițiile susținute de Banca Mondială Consolidarea Managementului Riscului de Dezastru Raport cost-beneficiu- Scenariul de Cutremur 1 1,73 (39%/50 de ani) Costuri totale: Beneficii totale: EUR 37.330.842 EUR 64.500.000 Raport cost-beneficiu- Scenariul de Cutremur 2 1,3 (10%/50 de ani) Costuri totale: Beneficii totale: EUR 37.330.842 EUR 48.300.000 Îmbunătățirea rezilienței și a răspunsului de urgență: Raport cost-beneficiu- Scenariul de Cutremur 1 1,57 (39%/50 de ani) Costuri totale: Beneficii totale: EUR 44.000.000 EUR 64.500.416 Raport cost-beneficiu- Scenariul de Cutremur 2 1,05 (10%/50 de ani) Costuri totale: Beneficii totale: EUR 44.000.000 EUR 48.347.637 84 Scenariul cutremurului 1 are o probabilitate mai mare cu o probabilitate anuală de depășire a hazardului de cutremur la 39% în 50 de ani și un cutremur corespunzător cu magnitudinea de aproximativ 7,5. Al doilea scenariu de cutremur are o probabilit ate anuală de depășire a hazardului de cutremur la 10% în 50 de ani și un cutremur corespunzător c u magnitudinea de aproximativ 7,9. 42 Consolidarea pregătirii și a infrastructurii critice de urgență Raport cost-beneficiu- Scenariul de Cutremur 1 1,16 (39%/50 de ani) Costuri totale: Beneficii totale: EUR 29.100.000 EUR 33.900.000 Sursa: Pe baza datelor și informațiilor din Documentul de Evaluare a Proiectului Băncii Mondiale (DEP), Raportul Nr. PAD2759 (Link), Raportul Nr. PAD3151 (Link), și Raportul Nr.DEP3169 (Link) În plus față de investițiile specifice clădirii de mai sus, Banca Mondială a efectuat o ACB ipotetică și conservatoare pentru SAT a Cutremurului din Sistemul Transfrontalier al Dunării pentru Alertele de Cutremur (Program DACEA anul 2007-201385 în România). Proiectul DACEA urmărește prevenirea dezastrelor naturale generate de cutremure în zona transfrontalieră a României și Bulgariei prin rețele de comunicații integrate de avertizare timpurie. Deoarece avertizarea timpurie a cutremurului are un timp scurt de executare (până la 27 de secunde în București), 86 scopul său principal este de a preveni pierderile de vieți omenești și rănile. Având în vedere costurile conservatoare evitate pentru o viață și o deraiere a unui tren împreună cu costurile de implementare și întreținere, s-a stabilit un interval al raportului cost-beneficiu de 3.4-11.1. Deși este posibil ca beneficiile să fie subestimate având în vedere lipsa de informații/date, costul real al implementării, în special în ceea ce privește sensibilizarea publicului cu privire la acțiunile de siguranță de luat în caz de cutremur, poate fi, de asemenea, subestimat. Hazarduri naturale Inundații A fost elaborat un cadru metodologic pentru dezvoltarea PMRI în vederea asigurării coerenței abordărilor la nivel național.87 Un catalog adecvat de măsuri servește ca bază pentru dezvoltarea programelor de măsuri. În metodologia-cadru, se realizează trei pași pe baza ghidului UE și a celor mai bune practici pentru pregătirea PMRI: (a) examinarea tuturor măsurilor posibile pentru reducerea riscurilor de inundații, (b) stabilirea priorităților în conformitate cu analiza pe mai multe criterii și (c) efectuarea unei ACB (cerință obligatorie) pentru măsurile efective care urmează să fie implementate. Deși Ghidul UE stabilește cerințe și instrucțiuni clare pentru o ACB și aplicarea acesteia, ANAR și INHGA nu dezvoltă și nu aplică sistematic această metodologie ACB la toate proiectele prioritare din fiecare unitate de management (UM=RBA) din lipsă de timp sau resurse. În consecință, nu există nicio ACB efectuată pentru programul de măsuri (PM) în primul PMRI , ceea ce le face inadecvate pentru asigurarea fondurilor UE. Luând în considerare zonele cu risc de inundații determinate în etapa anterioară,88 pentru fiecare UM a fost elaborat un PMRI pe baza „Metodologiei-cadru pentru elaborarea PMRI-urilor la nivelul Administrației Bazinului Hidrografic”. Împreună, PM propune 2.667 măsuri (structurale și nestructurale) pentru a reduce riscul de inundații în fiecare ZRPSI (clasificate în conformitate cu „Catalogul măsurilor potențiale la nivel național’). Acestea au fost prioritizate folosind metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului de inundații pe baza analizei pe mai multe criterii cu elemente cost-beneficiu și apoi, pentru întreaga țară, au fost proiectate 49 de proiecte majore integrate la nivelul UM. 85 Dimitrova, L., D. Solakov, S. Simeonova, și I. Aleksandrova. 2015. „Sistem de alertă de cutremure (SEA) în regiunea transfrontalieră România-Bulgaria.” Bulg Chem Commun 47 (B): 390–396; Uniunea Europeană. „Sistemul Transfrontalier al Dunării pentru Alertă de Cutremure.” Keep.eu. Link. 86 Neagoe, C. 2016. „Rețeaua Seismică Română.” Prezentare, Institutul Național pentru Fizica Pământului (INFP) România. Dubrovnik, Croația, 25–28 octombrie. Accesat pe 5 noiembrie 2020. Link. 87Banca Mondială. 2020d. p. 39 și mai departe. 88Banca Mondială. 2020d. p 24 și mai departe. 43 1.2.4. Provocări și oportunități legate de identificarea riscurilor și analiza socio-economică S-a stabilit o abordare uniformă a principalelor tipuri de riscuri i ar o primă evaluare națională a fost realizată prin proiectul RO-RISK în 2016, pe baza unei metodologii unitare și a unei abordări în linie a recomandărilor, celor mai bune practici și a liniilor directoare ale UE . Deși s-au făcut eforturi pentru a asigura buna operare și funcționare a platformei naționale, aceasta se confruntă în continuare cu dificultăți, în special în ceea ce privește mecanismele de evaluare continuă a riscurilor și structurile responsabile pentru aceasta. Rămân încă lacune semnificative, inclusiv (a) adoptarea standardelor naționale de evaluare a riscurilor și colectarea și schimbul de informații despre dezastre și climă;89 (b) baze de date naționale privind activele publice care includ transporturile, educația, clădirile administrative, etc. și atribute esențiale pentru evaluarea riscurilor sau vulnerabilităților; și (c) evaluări ale hazardurilor și riscurilor care iau în considerare pe deplin schimbările climatice, în special inundațiile pe râuri și fluviale. Printre altele, o limitare a setului de date RO-RISK este că acesta este agregat la nivel administrativ și, prin urmare, nu permite o evaluare detaliată a posibilelor daune care ar permite, de exemplu, o evaluare precisă a proiectelor integrate de prevenire a riscului de inundații la nivelul clădirii. Mai mult, interacțiunile dintre diferite dezastre trebuie luate în considerare mai sistematic atunci când se evaluează riscurile, un exemplu cel mai actual fiind riscul bolilor zoonotice cu transmitere de la animale la oameni, așa cum este probabil să fie cazul COVID-19. Istoria dezastrelor din România se pretează riscurilor de inundații, alunecări de teren și cutremure care primesc cea mai mare atenție, explicând astfel stadiul foarte avansat al acestor evaluări ale riscurilor. Acest lucru este combinat cu lipsa fondurilor alocate, lipsa prioritizării acțiunilor de evaluare a riscurilor specifice atribuite și interesul preferențial manifestat de autorități față de anumite tipuri de risc. Poate mai îngrijorătoare este lipsa de informații consolidate cu privire la dezvoltarea și implementarea evaluărilor la nivel local, ceea ce complică sarcina de îmbunătățire a activităților de orientare și de consolidare a capacității pentru a crește capacitățile tehnice. Acest lucru este deosebit de important pentru evaluările vulnerabilității sociale care au cel mai mult sens la un nivel dezagregat pentru a oferi un criteriu suplimentar pentru prioritizarea investițiilor în RRD. Un studiu al vulnerabilității sociale trebuie să ofere o listă validă și fiabilă a indicatorilor care pot clasifica unitățile geografice de diferite dimensiuni și niveluri în funcție de vulnerabilitatea lor la hazarduri naturale specifice și, de asemenea, să ofere evaluări mai detaliate ale impactului social al dezastrelor, după cum s-a exemplificat în timpul pandemiei de COVID-19 (probleme de sănătate mintală, violență domestică, etc.). Acest lucru poate sprijini elaborarea altor instrumente socio-economice, cum ar fi Cadrul Dividend Triplu de Reziliență prezentat mai sus. 1.3. Managementul datelor și informațiilor Pentru a permite și susține luarea deciziilor pe baza informațiilor pentru managementul riscurilor de dezastru în România, este esențial să se dezvolte o bază solidă de informații și cunoștințe care să acopere toate hazardurile și sectoarele critice. Punerea la dispoziție a acestor date – cu privire la hazardurile trecute și viitoare, expunerea și vulnerabilitatea – deschise și disponibile publicului va ajuta guvernul, societatea civilă și cetățenii să se pregătească mai bine și să reducă riscurile de dezastru. 89Banca Mondială. 2018b. 44 1.3.1. Platforme de date deschise și date externalizate spre public Bazele de date și platforma de date deschise au fost înființate pentru a crește reziliența și pregătirea pentru dezastre și pentru a înregistra pierderile cauzate de dezastre. La nivel național, guvernul a dezvoltat un portal de risc (portal GIS și bază de date) pentru evaluarea riscului de dezastru.90Toate datele și informațiile colectate în cadrul proiectului RO-RISK au fost, de asemenea, încărcate într-un sistem GIS de Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) și IGSU, care este legat de sistemul standard EU-INSPIRE (și va urma standardele Infrastructurii pentru Informații Spațiale în Comunitatea Europeană [INSPIRE]). Această platformă de date oferă autorităților informații cu privire la riscurile de dezastru, vulnerabilitate și impactul prin hărți și rapoarte.91 În 2021, a fost adoptată baza de date DesInventar92 prin hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU). Baza de date furnizează informații despre riscurile și impactul dezastrelor, care pot fi folosite pentru evaluarea dezastrelor și proiectarea intervențiilor și pot fi partajate cu entități internaționale.93 Cu toate acestea, rămân încă lacune în ceea ce privește colectarea și schimbul de informații cu privire la riscurile de dezastre și climatice care sunt accesibile publicului.94 Multe dintre bazele de date existente în România au acces restricționat. Datele Deschise pentru Indicele de Rezistență95 al României arată că doar patru baze de date pot fi accesate și folosite în mod liber de către public, în timp ce majoritatea bazelor de date din țară au anumite restricții tehnice, legale sau de cost (Figura 4). 90 RO-RISK. 2021. Evaluarea Națională a Riscurilor de Dezastru. RO-RISK. Link. 91 Din Chestionarul privind Evaluarea Capacității de Management al Riscurilor de Dezastre la Nivel Național. 92 DesInventar. Bine ați venit la DesInventar Sendai - Date privind pierderile în caz de dezastru pentru Obiectivele de Dezvoltare Durabilă și Sistemul de Monitorizare Cadru Sendai. DesInventar. Link. 93 Strategia de Reducere a Riscului de Dezastru pentru SATR România, Întâlnirea Grupului Tehnic de Lucru privind Prioritățile Sendai 1 și 3. 94Banca Mondială. 2018b. 95 O platformă internă a Băncii Mondiale care vizează îmbunătățirea informațiilor despre riscuri printr-un acces mai bun la date. Poate fi folosită pentru a verifica dacă starea bazelor de date dintr-o țară este deschisă, restricționată sau închisă. Pentru mai multe detalii, vedeți https://index.opendri.org/. 45 Figura 4: Țările din Europa și Asia Centrală, clasate pe Indice după seturile de date deschise, restricționate, închise și necunoscute referitoare la MRD. Țara Date deschise: Restricționat: Închis: Necunoscut: Acces, utilizare Restricții Accesul nu Nu există și partajare tehnice, legale este permis informații. gratuite; sau de cost; sau nu există; Trimiterea este necesară. Sursa: https://www.preventionweb.net/news/view/64160. Cu toate acestea, cu sectorul său tehnologic în expansiune rapidă, România a îmbunătățit activ modul în care colectează, analizează și prezintă datele privind riscul de dezastru. În 2017, DSU și IGSU au lansat un sistem național de informații pentru situații de urgență (SMISU) care permite serviciilor locale să furnizeze date și să facă schimb de informații despre dezastre și accidente.96 Proiectul RO-RISK a promovat și schimbul de date și informații cu privire la riscurile și vulnerabilitățile dezastrelor atât pentru autorități, cât și pentru public.97 Ca parte a proiectului RO-RISK, s-au dezvoltat un portal GIS și o bază de date, care oferă informații administrației publice despre expunerea la hazarduri, vulnerabilitate și impactul fizic, economic și social al dezastrelor.98 În plus, companiile de tehnologie și comunitățile societății civile au dezvoltat o serie de instrumente digitale inovatoare, din surse deschise.99 Informațiile obținute din datele externalizate spre public, deși informale, sunt folosite și pentru a furniza date în timp real după un dezastru.100 Aceste platforme permit o mai bună înțelegere și comunicare cu privire la riscurile de dezastru 96Banca Mondială. 2018b. 97 RO-RISK. 2021. Evaluarea Națională a Riscurilor de Dezastru. RO-RISK. Link. 98 Chestionar privind Evaluarea Capacității de Management al Riscurilor de Dezastre la Nivel Național. 99 Banca Mondială. 2019e. În capitalul european de risc în caz de dezastru, românii apelează la tehnologie. Banca Mondială. Link. 100 Tierney, T. F. 2014. „Răspunsul în caz de dezastru prin externalizare spre public: Mobilizarea rețelelor sociale pentru reziliența urbană.” European Business Review. Link. 46 și îmbunătățesc MRD în România. Datele externalizate spre public ar putea ajuta, de asemenea, agențiile de prognoză și avertizare să îmbunătățească evaluarea previziunilor acestora. Hazarduri naturale Inundații Pentru a monitoriza inundațiile din România, în special în partea de sud a țării, IGSU a activat cartografierea rapidă de la Serviciul de Management al Situațiilor de Urgență Copernicus GIO (SGUC)101, cu sprijinul Agenției Spațiale Române (ROSA)102. Sistemul servește drept platformă de date pentru utilizatorii naționali autorizați de Copernicus GIO EMS pentru a accesa și a face schimb de informații legate de riscurile de inundații. Oferă hărți de inundații prin satelit și date relevante pentru riscurile de inundații pentru protecția civilă și autoritățile locale. Hărțile și datele anumitor evenimente au fost puse la dispoziția publicului pe site-ul web al ROSA,103cu scopul de a sensibiliza publicul și de a permite publicului să înțeleagă mai bine dezastrele și efectele acestora. De asemenea, ANM a stabilit o platformă de date pentru monitorizarea în timp real a riscurilor de inundații, precum și pentru înregistrarea datelor pe termen lung privind evenimentele meteorologice la nivel național. Aceste informații vor fi apoi livrate autorităților locale și naționale.104Mai mult, o sursă alternativă de informații la CEMS este Cartografierea Riscurilor și Recuperării de la Copernicus105 și EFAS106 - ultima a restricționat accesul (dar România, ca membru, are acces la cantități mari de date și rezultate de modelare). În martie 2016, România a raportat rezultatele dezvoltării PMRI-urilor către CE în conformitate cu cerințele Directivei UE privind inundațiile, în timp ce PMRI -urile au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului 972/2016. În timpul fiecărei etape a implementării Directivei privind inundațiile, România este obligată să raporteze CE în depozitul central de date. Dispozițiile Directivei privind inundațiile prevăd că datele și informațiile referitoare la riscurile de inundații, inclusiv evaluările preliminare ale riscului de inundații, hărțile de risc și hazarduri de inundații și PMRI -urile trebuie să fie accesibile publicului. În acest context, ANAR a încărcat rapoartele de evaluare preliminară a riscului de inundații, hărțile de hazard și risc de inundații, rapoartele PMRI și alte informații relevante pe site-ul web al ANAR. În același timp, hărțile hazardurilor de inundații au fost publicate pe site-urile web ale consiliilor județene. Primăriile județelor au primit hărți digitale pentru inundații fluviale cu o perioadă de revenire de 100 de ani.107 Pentru cel de-al doilea ciclu de implementare a DI, noile rapoarte PFRA (2019) au fost la fel de bine încărcate pe site-urile web ale ANAR și INHGA. Deoarece disponibilitatea și acuratețea datelor sunt esențiale pentru managementul riscului de inundații și furnizarea de HHIRI (Harta Hazardului de Inundații și a Riscului de Inundații) și PMRI de înaltă calitate, Banca Mondială a oferit sprijin României în evaluarea datelor. Obiectivul principal al evaluării datelor este 101 Copernicus. 2021. Informații pentru răspunsul de urgență și managementul riscului de dezastru. Copernicus. Link. 102 UN-SPIDER (Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru Afaceri Spațiale). 2021. „Inundațiile din România monitorizate de SGU Copernicus.” Portul de cunoștințe: Informații spațiale pentru managementul dezastrelor și răspunsul la situații de urgență. Link. 103 ROSA. 2021. Agenția Spațială Română. ROSA. Link. 104 Strategia de Reducere a Riscului de Dezastru pentru SATR România, Întâlnirea Grupului Tehnic de Lucru privind Prioritățile Sendai 1 și 3. 105 Copernicus. 2021. Informații pentru răspunsul de urgență și managementul riscului de dezastru. Copernicus. Link. 106 Serviciul de Gestionare a Urgențelor Copernicus (SGUC). 2021. Acces la Date. SGUC. Link. 107 Banca Mondială. 2020d, pagina 24 și 29. 47 identificarea, colectarea și analiza datelor relevante pentru implementarea ciclului al doilea al Directivei UE privind inundațiile pentru dezvoltarea HHIRI și PMRI . Aceste date includ (a) DTM (Model de Teren Digital)/DSM (Model de Suprafață Digitală) și ortofotografii, (b) secțiuni transversale, batimetrii, poduri și analize topografice și (c) date de expunere pentru modelarea riscurilor. Acestea sunt evaluate și apoi folosite pentru modelarea hidraulică și de risc.108 Pe baza rezultatelor unei evaluări a acurateței datelor existente și luând în considerare domeniul de aplicare al modelării pentru cel de-al doilea ciclu, în anul 2021 sunt implementate două mari activități de achiziție de date. Incendii de vegetație Riscurile de incendiu din România sunt monitorizate de Sistemul European de Informații privind Incendiile Forestiere (SEIIF).109 Monitorizarea se face prin intermediul programului Copernicus, care oferă date în timp real, bazate pe observații prin satelit și la fața locului. Datele de la SEIIF facilitează prevenirea și prognozarea riscurilor de incendiu, ajută autoritățile să înțeleagă impactul și daunele provocate de incendiile de vegetație și îmbunătățesc răspunsul și recuperarea post-incendiu.110 În plus, companiile private au furnizat și platforme de date deschise pentru prevenirea și reacția la riscurile de incendiu în România. TERRASIGNA, o companie de tehnologie din România, a produs imagini prin satelit care identifică riscurile de incendiu din România prin tehnici de teledetecție și informații GIS.111 Aceste imagini din satelit sunt accesibile pentru factorii de decizie și sunt utile în ceea ce privește managementul crizelor de incendiu. Imaginile nu numai că identifică incendiul în zona de interes, dar oferă și alte informații utile despre riscurile de incendiu, cum ar fi direcțiile principale de răspândire, întinderea spațială a incendiului și zone posibil afectate. 108 Banca Mondială. 2020d. pagina 29 și 42. 109 ISUVL. 2021. Sistemul European de Informare privind Incendiile Forestiere SEIIF. SEIIF. Link. 110 Comisia Europeană. Scurt Istoric: Centrul Comun de Cercetare al Sistemului European de Informare privind Incendiilor Forestiere (SEIIF) Centrul științific al UE. MRD. Copernicus EMS. Link. 111 Terra Signa. 2021. „Identificarea incendiului folosind tehnici de teledetecție.” Terra Signa. Link. 48 Figura 5. Identificarea incendiilor de vegetație prin satelit în pădurea Moneasa, județul Bihor Sursa: Terra Signa. 2021. „Identificarea incendiului folosind tehnici de teledetecție.” Terra Signa. Link. Secete Informațiile și datele referitoare la prevenirea secetei, inclusiv avertizările de secetă, prognozele sezoniere și regionale, „prognozele imediate” (nowcasts) și hărțile de umiditate a solului pot fi accesate de către public pe site-ul web oficial al INHGA. Platforma web este eficace în a furniza cunoștințe publice și previziuni privind secetele și alte evenimente climatice extreme, deoarece se estimează că aproximativ 80% din populația României are acces și poate verifica platforma web în mod regulat.112 O altă platformă pentru monitorizarea secetei vine de la Observatorul UE 113 al Secetei în cadrul Programului Copernicus. Cutremure În România, monitorizarea cutremurului și schimbul în timp real de informații seismice se efectuează cu sprijinul INCDFP Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului114 și INCD Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă (URBAN- INCERC).115116 Mai exact, INCDFP a instalat un sistem național de monitorizare seismică. Deși sistemul de monitorizare a fost stabilit, mai e loc de îmbunătățire în ceea ce privește analizarea impactului intervențiilor în reducerea riscului de cutremur la nivel național. De asemenea, există necesitatea înființării unei baze de date sistematice și actualizate privind zonele și clădirile (rezidențiale și publice) vulnerabile la riscul seismic. 112 Banca Mondială. 2018b. 113 Copernicus. 2021. Observatorul European al Secetei. Copernicus. Link. 114 INCDFP. 2021. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului. INCDFP. Link. 115 Urban INCD INCERC. 2014. Cercetare în Domeniul Dezvoltării Durabile a Mediului Natural și Construit. Urban INCD INCERC. Link. 116 Consultare cu MDLPA. 49 Nu există un registru digitalizat al clădirilor sau fondului construit existent. Prin urmare, aceste date nu pot fi folosite în evaluările cutremurelor. Mai mult, în București, există puține date agregate colectate pentru activele publice, cum ar fi școlile, spitalele și alte infrastructuri critice, astfel încât rămâne necunoscută o înțelegere deplină a vulnerabilității lor generale la riscurile seismice. În ceea ce privește activele private și patrimoniul cultural, există și mai puține informații despre expunere.117 Trebuie să se observe că cu privire la proprietățile și imobilele private, România a făcut unele progrese vizibile prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară. Lansată în 2015, Cartea Funciară vrea să stabilească numărul proprietăților înregistrate deținute, granițele definitive ale proprietății prin măsurători cadastrale și desene pregătite și certificate de topografi recunoscuți.118 Cu toate acestea, cu peste 40 de milioane de proprietăți în țară, mai puțin de 39% dintre acestea din iulie 2020 au fost incluse în sistemul cadastral al României.119 Pe lângă faptul că există un sistem de monitorizare la nivel național, datele externalizate spre public au fost folosite și pentru evaluarea post-dezastru după producerea unui cutremur. De exemplu, Make Better120, un grup consultativ de dezvoltare locală orientat spre civism, a identificat mai mult de 8.000 de locuitori în clădiri care prezintă un risc mare de prăbușire după un cutremur, prin folosirea datelor colectate.121 Alunecări de teren În România, MDLPA finanțează și avizează hărți de risc pentru cutremure și alunecări de teren, conform HG nr. 932/2007. Informațiile furnizate de hărțile de risc pentru cutremure și alunecări de teren, avizate și aprobate conform legii, sunt preluate în planurile de urbanism general și regulamentul local de urbanism, precum și în planurile de amenajare a teritoriului județean, prin grija autorităților administrației publice locale. De asemenea, hărțile sunt de natură publică, deci sunt accesibile publicului pentru analize și comentarii.122 În perioada 2016 – 2018123, Grupul de lucru pentru alunecări de teren (format din membri ai IGSU, MDLPA, ANM, NARW, Institutul Român de Geologie, Institutul de Geografie al Academiei Române, Universitatea Tehnică din București, Universitatea Babeș-Bolyai și compania ESRI) au dezvoltat 3 studii de caz de alunecări de teren folosind drone pentru determinări topografice și combinând cu modelare și simulare. Pe baza rezultatelor, s-au formulat recomandări pentru sprijinirea deciziilor, luând în considerare managementul riscului alunecărilor de teren, reconstrucția și reabilitarea. 117 Banca Mondială 2021a. 118 Firma de avocatură Schoenherr. 2020. „Cât de eficientă este Cartea funciară românească în protejarea titlurilor și drepturilor de proprietate?” Link. 119 Firma de avocatură Schoenherr. 2020. 120 ISUVL. 2018. MKBT: Îmbunătățire - Know-how pentru regenerarea urbană și dezvoltarea locală. MKBT. Link. 121 Proskuryakova T. 2019. Pentru a depăși riscurile climatice și de dezastre, România se bazează pe inovație. Relief Web. Link. 122 Consultare cu MDLPA. 123 Guvernul României. 2018. Raport alunecări de teren Văleni Dâmbovița. Grup de lucru pe alunecări de teren. Link. 50 Schimbările climatice România se află încă într-un stadiu incipient de dezvoltare în ceea ce privește adoptarea contabilității economice de mediu și abordarea interacțiunii dintre mediu și activitățile economice. Cu toate acestea, sub obligația de a se alinia la legislația UE, s-au înregistrat unele progrese la nivel legislativ în ultimii ani.124 De exemplu, autoritățile publice au început să își asume responsabilitatea pentru obligațiile de divulgare a informațiilor despre mediu.125 Epidemii În ceea ce privește prevenirea și pregătirea epidemiologică, proiectul RO-RISK a elaborat câteva recomandări cu privire la modul de îmbunătățire a cadrului instituțional al platformei de date și a sistemului informațional. Acesta sugerează că este necesar ca România să îmbunătățească rețeaua de monitorizare și avertizare timpurie pentru bolile infecțioase și să crească participarea la schimbul de informații din țară, precum și cu organizațiile internaționale, pentru a crește supravegherea epidemiologică. 126 Riscuri tehnologice Nu s-au identificat politici și standarde pentru dezvoltarea și folosirea platformelor de date, accesibile publicului și structurilor interesate, care permit schimbul de informații cu privire la riscurile tehnologice. Rezultatele analizelor pentru riscurile tehnologice din cadrul proiectului RO-RISK sunt disponibile publicului larg în cadrul portalului bazat pe GIS, însă doar cu un acces limitat la informații. Armonizarea tipurilor de date și informații, precum și popularea portalului GIS RO-RISK cu aceste date trebuie să se bazeze pe studii de evaluare a riscurilor în conformitate cu orientările naționale specifice. Cu scopul informării populației și creșterii rezilienței, se recomandă dezvoltarea unei baze de date naționale pentru a acoperi riscurile tehnologice, care poate include un profil de risc specific pentru fiecare operator economic de tip Seveso sau din domeniul nuclear. De asemenea, dezvoltarea unei platforme virtuale de lucru pentru Grupul de Lucru pentru Evaluarea Riscurilor la nivel Național (GLERN) și grupurile de suport tehnico-științific ale comitetului național de urgență este considerată benefică. Pentru accidentele industriale, cum ar fi incidentele chimice sau poluarea, există hărți ale riscurilor elaborate pentru prevenirea și răspunsul la dezastre. Astfel de hărți includ hărțile electronice GIS ArcView și hărțile GAUSS-Kruger pentru planurile de apărare în caz de dezastru. Conform Legii nr. 544/2001, aceste hărți ale riscurilor sunt accesibile publicului, astfel încât să poată fi folosite de producătorii de energie, companiile private sau orice persoană interesată.127 124 Ungureanu, Mihaela. 2012. „Integrarea contabilității verzi în sistemul contabil românesc.” Documente de lucru CES IV (1): 100- 109. Link. 125 Aurelia-Aurora, D., și M. Geanina. 2012. „Perspective ale Contabilității de Mediu în România.” Procedia - Științe sociale și comportamentale 62:610–614. Link. 126 RO-RISK. 2016. Raport de țară – 5.1 Condiționalitate România. RO-RISK. 127 MAI Comandamentul Protecției Civile 2004. 51 1.3.2. Implicarea mass-mediei În România, mijloacele de informare în masă (mass-media) joacă un rol activ în furnizarea de rapoarte în timp util și activități reale de management a situației atunci când se produc dezastre. În temeiul reglementării Legii nr. 544 privind liberul acces la informațiile de interes public, mijloacele de informare în masă obligată să informeze publicul despre riscurile și răspunsurile la dezastre.128 În același timp, Legea nr. 124/1995 privind apărarea împotriva dezastrelor, oamenii trebuie să fie informați și de mijloacele de informare în masă despre apariția dezastrelor și riscurile asociate, inclusiv zonele potențiale predispuse riscurilor de dezastru, efectele dezastrelor și modalitățile de a preveni sau de a răspunde atunci când apare un dezastru. Ca urmare, comunicarea cu mijloacele de informare în masă privind managemen tul dezastrelor și a crizelor se realizează la nivel național, regional și local. În timp ce comunicarea la nivel național este supravegheată de DSU și IGSU, comunicarea la nivel regional și local este responsabilitatea celor 41 IJSU.129 Mai mult, după apariția unei urgențe sau a unui dezastru, mass-media este deseori invitată la conferințe unde autoritățile prezintă rezultate și reglementări privind MRD.130 Hazarduri naturale Inundații În ceea ce privește reducerea riscului de inundații, cercetările au arătat importanța mass-media în furnizarea de informații generale și previziuni publice, care afectează percepția oamenilor și le îmbunătățește răspunsurile la inundații. Potrivit unui studiu realizat de Cheval cu privire la percepția hazardurilor în România, mediatizarea este unul dintre factorii cruciali care modelează atitudinea și percepția publicului asupra inundațiilor.131 Un alt studiu privind inundațiile și percepția publicului asupra impactului acestora relevă, de asemenea, că mass-media, inclusiv știrile de la televizor, radio și internet, este principala sursă de prognoză și avertizare pentru inundații pentru public.132 Incendii de vegetație Conform Ordonanței de urgență nr. 21/2004, cele 41 de Inspectorate Județene pentru Situații de Urgență (ISU) sunt responsabile pentru siguranța la incendiu, protecția civilă și MRD, care implică activități de informare publică impuse de legislația națională. Aceste agenții locale de urgență folosesc adesea rețelele de socializare ca o platformă pentru a oferi publicului informații despre prevenirea și managementul riscurilor de incendiu. Un studiu de Meltzer et al. (2018) a analizat tiparul de utilizare al contului oficial de Facebook al acestor instituții și al postărilor legate de RRD publicate.133 Studiul a constatat faptul că scopul principal al postărilor privind riscurile de incendiu constă în educarea și creșterea nivelului de conștientizare publică, urmate de furnizarea de avertismente și publicarea rezultatelor intervențiilor privind riscul de dezastru. În concluzie, potrivit studiului, contul oficial de social media este o modalitate eficientă pentru instituții de a rămâne implicate cu părțile interesate și de a transmite mesaje cu privire la 128MAI Comandamentul Protecției Civile 2004. 129 Meltzer, M. et al. 2018. „Implicați-i permanent: Utilizarea Facebook a Inspectoratelor Județene Române pentru Situații de Urgență pentru Comunicarea Riscurilor de Dezastru și nu numai.” Durabilitate 10: 1411. doi:10.3390/su10051411. 130 MAI, Comandamentul Protecției Civile. 2004. 131 Cheval, S. 2003. Percepţia hazardurilor naturale. Rezultatele unui sondaj de opinie desfăşurat în România (octombrie 2001 - decembrie 2002). Riscuri şi catastrofe II: 49-59. 132 Comănescu Laura și Alexandru Nedelea. 2016. „Inundații și percepția publicului asupra efectului lor. Studiu de caz: Câmpia Tecuci (România), anul 2013.” Procedia Environmental Sciences 32:190–199. 133 Meltzer, M. et al. 2018. 52 RRD către publicul larg. În plus, administratorii și inspectoratele de urgență la nivel municipal și județean, consultate ca parte a acestui proiect SATR, au raportat în mod regulat utilizarea aplicațiilor mobile, cum ar fi WhatsApp, pentru a disemina informații nu doar între echipele de protecție civilă, ci și către grupurile orientate către public din care fac parte. Secete Informațiile legate de reducerea riscului de secetă, cum ar fi prognozele regionale și de sezon, avertismentele de secetă și hărțile de umiditate a solului, sunt furnizate canalelor de mass-media naționale pentru analiza publică de către INHGA.134 Cutremure După producerea unui cutremur în România, vor fi furnizate mass-mediei date științifice privind numărul de victime și pierderile, precum și alte informații generale, cu scopul de a informa publicul despre impactul cutremurului. Cu toate acestea, modul în care mass-media prezintă astfel de informații publicului generează uneori probleme. Deoarece este nevoie de știri spectaculoase, mass-media reformulează adesea sau chiar dramatizează datele și informațiile despre riscurile seismice pe care le-au obținut de la autorități și instituții științifice.135 După cutremurul din Vrancea din 1977, au existat mass-media care au citat cifre inexacte despre cauzalitățile și daunele cutremurului doar pentru a atrage atenția publicului.136 Mai mult, mulți reporteri de știri nu au un background tehnic cu privire la riscul de cutremur, ceea ce duce adesea la o lipsă de îngrijorare sau de accent pe termenii tehnici și științifici folosiți în raportare. Guvernul român a fost conștient de această problemă și a căutat modalități de a crește acoperirea și acuratețea presei. De exemplu, în 2002 s-a lansat un proiect național privind reducerea riscului seismic finanțat de guvern și Agenția Japoneză de Cooperare Internațională (JICA)137 și unul dintre obiectivele esențiale ale proiectului a fost consolidarea rolului mass-media în sprijinirea reducerii riscului seismic și acoperirea mediatică pozitivă, care, la rândul său, ar îmbunătăți înțelegerea și pregătirea publicului la cutremur.138 Riscuri tehnologice Pentru accidentele nucleare și radiologice, proiectul RO-RISK a concluzionat că România nu are un sistem de comunicare funcțional și actualizat pentru prevenire și restaurare post-dezastru. Prin urmare, este necesar să se îmbunătățească cadrul instituțional pentru a aborda această provocare. 139 Urmare a transpunerii prevederilor Directivei 2013/59/EURATOM a Consiliului de stabilire a normelor de securitate de bază privind protecția împotriva pericolelor prezentate de expunerea la radiații ionizante și de abrogarea a directivelor 89/618/Euratom, 90/641/Euratom, 96/29 /Euratom, 97/43/Euratom și 2003/122/Euratom, în acest moment CNCAN are în transparență decizională documentul intitulat Norme 134Banca Mondială. 2018a. 135 Wahlberg, A. A., și L. Sjöberg. 2000. „Percepția riscului și mass-media.” Jurnal de Cercetare a Riscului 3 (1): 31-50. 136 Georgescu et al. 2008. 137 JICA. 2021. Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. JICA. Link. 138 Georgescu et al. 2008. 139 RO-RISK 2016. 53 de bază privind informarea și comunicarea publică în situații de urgență nucleară sau radiologică, ce a fost transmis la MAI în vederea adoptării prin ordin comun MAI/CNCAN. 1.3.3. Provocări și oportunități legate de managementul datelor și informațiilor Colectarea și managementul sistematică a datelor și statisticilor legate de dezastre sunt esențiale pentru înțelegerea impactului și costurilor dezastrelor, astfel încât să se informeze politicile și să se reducă riscurile. Prin proiectul RO-RISK, România a înregistrat progrese pozitive pentru a trece de la un proces ad-hoc de colectare a datelor la o abordare mai sistematică și mai structurată. Este important să menționăm că doar o parte din datele colectate prin intermediul proiectului RO-RISK sunt disponibile și accesibile publicului, iar datele detaliate privind nivelurile de hazard și risc sunt accesibile doar autorităților. De asemenea, o serie de instrumente inovatoare și din surse deschise au fost dezvoltate de companiile de tehnologie și OSC. O provocare iminentă care încă trebuie abordată este lipsa accesibilității și condițiile limitate de utilizare a seturilor de date legate de dezastre de la alte părți interesate implicate în MRD. În special, multe dintre seturile de date cheie rămân sub acces restricționat, pot să nu aibă licențe deschise și, în unele cazuri, prezintă utilizatorilor dificultățile la descărcarea și obținerea seturilor de date brute pentru analize ulterioare. Va fi important să găsim modalități de a sprijini și de a încuraja publicarea datelor de risc într - un mod mai deschis, inclusiv prin dezvoltarea de cadre pentru partajarea datelor deschise și încurajarea unei colaborări mai mari între guvern, societatea civilă și alte părți interesate în colectarea și analiza datelor. Încurajarea parteneriatelor pentru date deschise va contribui, de asemenea, la reducerea duplicării și la îmbunătățirea transparenței. O altă provocare principală care trebuie abordată este cum să îmbunătățim calitatea și rezoluția datelor produse la toate nivelurile. Acest lucru va presupune, în special, asigurarea interoperabilității și standardizării seturilor de date și a bazelor de date, de exemplu, prin dezvoltarea cadrelor standard și a orientărilor naționale pentru armonizarea colectării, utilizării și schimbului de date legate de dezastre. Dezvoltarea metodologiilor coerente pentru colectarea sistematică a datelor ar îmbunătăți în mod semnificativ capacitatea României de a înțelege mai bine impactul spațial-temporal, social și economic al dezastrelor și de a informa politicile și luarea deciziilor. 1.4. Cercetare și dezvoltare privind RRD Cercetarea și dezvoltarea privind RRD sunt importante, deoarece acestea pot informa într-un mod eficace eforturile de prevenire și pregătire, conducând totodată la acțiuni concrete de elaborare a politicilor. 1.4.1. Agenda de cercetare Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (SNCDI) 2014-2020 a fost dezvoltată în contextul mai larg al Strategiei Europa 2020, al inițiativei ’’O Uniune a inovării’’ și al instrumentului de implementare Orizont 2020, în corelație cu politicile de coeziune ale UE. Strategia prezintă viziunea pentru cercetarea și inovarea românească, obiectivele sale, direcțiile, liniile de acțiune, impactul și o descriere a guvernanței sistemului de cercetare și dezvoltare. Instrumentele de implementare ale SNCDI 54 sunt, în principal, Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare pentru 2014-2020140 (PNCDI III), Programul Operațional pentru Competitivitate (POC) – Axa Prioritară „Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru susținerea și competitivitatea afacerilor”, împreună cu alte politici publice din sectoare conexe care sunt implementate prin instrumente precum POR, POCU, POCA și Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR). SNCDI formulează o serie de „domenii de specializare inteligentă” pentru ciclul strategic 2014-2020.141 Acestea includ (a) bioeconomia, (b) tehnologia informației și comunicațiilor, spațiul și securitatea, (c) energia, mediul și schimbările climatice și (d) eco-nano-tehnologiile și materialele avansate. În cadrul celui de-al doilea domeniu de specializare, SNCDI menționează managementul situațiilor de urgență ca unul dintre subiectele cheie atunci când se discută despre securitatea societății. Mai mult, pentru al treilea domeniu de specializare, conservarea mediului reprezintă o prioritate a tuturor politicilor actuale, cu investiții importante care urmează a fi făcute în tehnici de depoluare și reciclare, în managementul resurselor de apă și a zonelor umede, precum și soluții integrate de infrastructură pentru zonele urbane. Bugetul proiectat pentru 2020 pentru implementarea SNCDI este de 7.932.327.000 RON, reprezentând aproximativ 0,97% din produsul intern brut (PIB), care urmează să fie acoperit din fonduri publice. Cu toate acestea, documentul SNCDI nu are linii bugetare dedicate pentru sectoare specifice sau domenii de cercetare care urmează să fie acoperite în cadrul strategiei. PNCDI III este instrumentul principal pentru implementarea SNCDI. Planul Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2015-2020 a fost aprobat în 2015 prin Hotărârea Guvernului nr. 583 (HG 583/2015), cu modificările și completările ulterioare. Există patru programe principale în cadrul PNCDI III, coordonate de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI): (a) Dezvoltarea sistemului național de cercetare și dezvoltare; (b) Creșterea competitivității economiei românești prin cercetare, dezvoltare și inovare; (c) Cooperarea europeană și internațională; și (d) Cercetare fundamentală și de frontieră. Pe lângă SNCDI și PNCDI III, mai multe programe naționale și europene care sprijină cercetarea și dezvoltarea sunt disponibile prin intermediul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării. În cursul CFM 2014-2020, România a beneficiat semnificativ de fonduri UE dedicate cercetării și dezvoltării, în special prin Orizont 2020 și diferite programe transfrontaliere/transnaționale . Acestea includ proiecte de cercetare legate de MRD implementate de INFP, URBAN-INCERC, ANM, UEFISCDI și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM). Una dintre principalele provocări întâmpinate în cartografierea și analiza diferitelor programe de cercetare privind RRD implementate până în prezent este lipsa unei baze de date centralizate care să includă principalele programe de cercetare implementate de-a lungul timpului, indiferent de sursa lor de finanțare sau instituția implementatoare. O bază de date cu programe de cercetare privind RRD ar putea permite autorităților locale să monitorizeze cheltuielile cu cercetarea RRD și să se bazeze pe rezultatele celor mai relevante proiecte de cercetare în formularea politicilor sau în planificarea 140 Guvernul Român. 2021. Strategia Națională de Cercetare, Dezvoltare și Inovare (SNCDI) 2014 -2020, motor al dezvoltării economice și sociale. Guvernul Român. Link. 141 S-au identificat zone (domenii de specializare inteligentă) în funcție de potențialul lor științific și comercial, în urma unui amplu proces de consultare. 55 investițiilor viitoare. În plus, a avea o privire de ansamblu asupra acestor proiecte ar sprijini comunitatea de cercetare în sine, deoarece nu numai că ar contribui la evitarea suprapunerilor și a dublării eforturilor, ci ar oferi, de asemenea, un acces mai ușor institutelor de cercetare la munca unul celuilalt și o valorificare a constatările deja existente. Acest lucru ar putea contribui la un ansamblu de cunoștințe consolidat și la un mod mai eficient și coordonat de cheltuire a fondurilor. Mai multe informații privind acest subiect pot fi regăsite în Capitolul 3. Strategia Națională privind Schimbările Climatice 2013-2020 include actualizarea scenariilor privind schimbările climatice; sprijinirea activităților de cercetare în diferite domenii din agenda schimbărilor climatice și contribuția la crearea unei baze de date naționale privind schimbările climatice, drept primele două acțiuni prioritare în ceea ce privește adaptarea.142 Cu toate acestea, nu s-au putut găsi informații cu privire la nivelul progresului realizat până în prezent în aceste două domenii sau cu privire la procesele utilizate pentru a aborda periodic lacunele de cunoștințe. De asemenea, rămâne neclar modul în care lacunele de cunoștințe sunt folosite pentru a prioritiza finanțările în domeniul cercetării adaptării la schimbările climatice. 1.4.2. Institutele naționale de cercetare Există aproximativ 12 institute naționale de cercetare și dezvoltare principale sub coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, care se axează pe cercetarea legată de diferite hazarduri naturale și tehnologice (Tabelul 4). Aceste hazarduri sunt împărțite în șapte categorii: seismice, inundații, incendii de vegetație, secete, alunecări de teren, schimbări climatice, dezvoltare durabilă și hazarduri tehnologice. Tabelul 4. Institutele Naționale de Cercetare și Dezvoltare sub coordonarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării Hazarduri Numele Institutului Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP)143 Seismice Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă – URBAN-INCERC144 Institutul Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor – INHGA145 Inundații Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare „Delta Dunării” – INCDDD Tulcea Incendii de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea” 146 vegetație Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Secetă Mediului – ICPA București147 Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în domeniul Geologiei, Geofizicii, Geochimiei și Teledetecției – IGR București148 142 Comisia Europeană. 2018a. 143 ISUVL. 2014. Institutul Național pentru Fizica Pământului. ISUVL. Link. 144 RRRC. 2016. Despre Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă – URBAN-INCERC. RRRC. Link. 145 INHGA. 2021. Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor - Pagina de pornire. INHGA. Link. 146 eROSA. 2018. Explorați Ecosistemul de Date. e-ROSA. Link. 147 ICPA. 2021. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie și Protecția Mediului. Link. 148 ISUVL. 2014. Institutul Geologic al României. ISUVL. Link. 56 Alunecări de Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – teren GEOECOMAR București149 Schimbări Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului, INCDPM climatice, București150 dezvoltare Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Energie – ICEMENERG București151 durabilă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”- IFIN-HH București152 Tehnologic Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Securitatea Minieră și Protecție Antiexplozivă – INSEMEX-S.A. Petroşani153 Hazarduri naturale Cutremure INFP desfășoară activități de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domeniul fizicii pământului și al seismologiei. Cercetarea științifică din cadrul institutului este structurată pe trei departamente/laboratoare: (a) Departamentul de Cercetare și Dezvoltare Inovație în Științele Pământului, (b) Laboratorul Național de Rețea Seismică – LNRS și (c) Laboratorul Centrului Național de Date – CND. INFP este coordonat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, activitatea institutului fiind reglementată de o serie de acte normative. INFP a participat la peste 55 de proiecte internaționale , inclusiv proiecte majore de colaborare bilaterală, cum ar fi Proiectul Carpații de Sud (PCS) și Proiectul BURAR (Sistem Seismic Bucovina). Evaluarea, Strategia și Reducerea Riscurilor pentru Tsunami în Europa (ASTARTE), Infrastructura de Cercetare a Dinamicii Atmosferice în Europa (ICDAE) și Serviciul Global de Monitorizare Informală a Tsunamiurilor (SGMIT) sunt proiecte în curs de desfășurare notabile. Un număr important de programe de cercetare și dezvoltare privind riscul seismic a fost, de asemenea, implementat prin intermediul programului de bază național, inclusiv Programul de bază CERRS, Programul de bază CREATOR, Programul de bază CIRRUS, Programul de bază CRESC și Programul de bază CONCRET. O listă a principalelor proiecte de cercetare implementate de INFP prin fonduri naționale și internaționale poate fi găsită în Anexa 5 (Tabelul 39). Inundații INHGA este singurul institut național specializat care reprezintă România în domeniul hidrologiei, hidrogeologiei și gospodăririi apei la nivel național și internațional. INHGA implementează o diversitate de activități de cercetare pe probleme legate de hidrologie și gospodărirea apei, iar cercetările sunt efectuate și asupra impactului schimbărilor climatice asupra resurselor de apă și evaluarea rezervelor și resurselor de apă subterană ale țării. Pentru a-și atinge obiectivele, INHGA se bazează atât pe sprijinul național, cât și pe cel UE/internațional, precum și pe diverse parteneriate între mai multe părți interesate și colaborări de cercetare. O listă a principalelor proiecte de cercetare implementate de INHGA prin fonduri naționale și internaționale poate fi găsită în Anexa 5. 149 GeoEcoMar. 2019. Conferința „Dezvoltarea durabilă la Marea Neagră”, 8-9 mai 2019, București, România. Link. 150 INCDPM. 2018. Bine ați venit la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Mediului. INCDPM. Link. 151 IRIS. 2017. Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare pentru Energie - (ICEMENERG), România. IRIS. Link. 152 IFIN-HH. 2021. Departamente de Cercetare IFIN-HH. IFIN-HH. Link. 153 INSEMEX. 2021. SISTEM IECEx. INSEMEX. Link. 57 Incendii de vegetație Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) „Marin Drăcea”154 a fost înființat în 1933 sub numele Institutul de Cercetare și Experimentare Forestieră (ICEF), apoi redenumit Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) din 1974 până în 2015. Ulterior, în 2015, în baza Hotărârii Guvernului 318/2015, ICAS a fost reorganizat ca institut național de cercetare și dezvoltare sub coordonarea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică și Inovare (ANCSI) a Ministerului Educației și Cercetării Științifice. Este autorizat pentru planificarea gestionării pădurilor, reconstrucția ecologică și managementul bazinelor hidrografice, evaluarea riscurilor forestiere, cartografia pădurilor, geodezie și fotogrametrie, calitatea și conservarea semințelor și testarea pesticidelor în scopul certificării pădurilor.155 Mai mult, INCDS este, de asemenea, implicat în proiectul RO-RISK și a avut rolul de a evalua riscul de incendiu forestier pentru România, implicând analiza hazardului pentru riscul de incendiu forestier, dezvoltarea și analiza scenariilor de risc de incendiu forestier, analiza expunerii și vulnerabilității, impactul asupra populației și mediului, calculul impactului global.156 Secete Un studiu pilot formulat în cadrul proiectului OrientGate a fost realizat pentru a identifica în primul rând măsurile de adaptare a culturilor la schimbările climatice în două zone diferite din România (Caracal în sudul țării și Covasna în centru).157 În al doilea rând, pilotul a planificat să creeze legături directe între cercetători și practicieni pentru a împărtăși rezultatele și a învăța din măsurile practice și cunoștințele din două amplasamente diferite, selectate pe baza datelor climatice istorice. Doi parteneri români au condus lucrările: ANM, responsabilă cu implementarea Studiului Pilot 2 și Agenția pentru Protecția Mediului din Covasna, în calitate de contribuitor la procesul de implementare. Alunecări de teren Institutul de Geografie al Academiei Române, una dintre instituțiile de cercetare geografică fundamentală și aplicată din România, a efectuat cercetări și a colectat date pentru a dezvolta o hartă electrică a riscurilor geomorfologice, inclusiv alunecări de teren, avalanșe și eroziune.158 Analiza Precipitațiilor și Condițiilor de Umiditate a Solului care declanșează Alunecările de Teren în Zona Subcarpatică dintre Văile Prahova și Ialomița (PSMLAND) este susținută de Agenția Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (AEFISCDI) ca Proiect de Cercetare Postdoctorală de 2 ani (PD), cod PN-II- RU-PD-2012-3-0624, în temeiul contractului nr. 23/25.04.2013. Obiectivul general al proiectului este de a îmbunătăți înțelegerea științifică a influenței precipitațiilor și a condițiilor de umiditate a solului care declanșează alunecări de teren pentru estimarea preliminară a pragurilor critice de precipitații 154 Cres For Life. 2021. „Creșterea Competitivității Economice a Sectorului Forestier și a Calității Vieții prin Transferul de Cunoștințe, Tehnologie și Competențe.” Link. 155 Institutul Național de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) | Harta Agroalimentară (aginfra.eu). 156 RO-RISK. 2021. Evaluarea Națională a Riscurilor de Dezastru. RO-RISK. Link. 157 Climate-ADAPT. 2014. „Măsuri de adaptare la schimbările climatice în agricultura românească.” Climate-ADAPT. Link. 158 MAI, Comandamentul Protecției Civile. 2004. 58 responsabile de apariția alunecărilor de teren în zona Subcarpaților dintre Valea Prahova și Valea Ialomița.159 Schimbările climatice INCDPM operează în coordonare cu Ministerul Educației. INCDPM se axează pe participarea la proiecte de cercetare internaționale și naționale, publicarea de lucrări științifice și dezvoltarea relațiilor de colaborare cu alte instituții de profil și beneficiari, promovarea abilităților profesionale cu scopul de a face din INCDPM o instituție cheie în domeniile de cercetare a mediului. Departamentul pentru Schimbări Climatice și Dezvoltare Durabilă din cadrul INCDPM se axează pe dezvoltarea studiilor climatice specializate și a evaluărilor impactului asupra mediului, respectiv evaluarea și monitorizarea factorilor de mediu – apa și solul, energia regenerabilă și abordarea ecosistemică a dezvoltării durabile sunt acoperite. Printre domeniile cheie de competență ale departamentului se numără, de asemenea, urmărirea comportării construcțiilor și a terenului, managementul resurselor de apă și utilizarea GIS. Epidemii Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est (RSESE)160 a fost înființată în 2001 ca un efort de cooperare între guvernele din Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Moldova, Muntenegru, România, Serbia și fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (actuala Republica Macedonia de Nord). În 2002, RSESE a inițiat un proiect cu privire la bolile transmisibile care vizează consolidarea sistemelor de supraveghere atât naționale, cât și regionale, cu accent pe colaborarea transfrontalieră. De-a lungul timpului, RSESE a dezvoltat o structură regională de experți SEE în supravegherea și răspunsul bolilor transmisibile, care sunt capabili să discute probleme emergente și cele mai bune practici în orice moment fără a fi constrânși de rigiditatea sistemelor tradiționale sau existente. Principalele realizări până în prezent includ pregătirea comună a planurilor de pregătire pentru pandemie de gripă atât la nivel național, cât și la nivel regional și introducerea tehnicilor moleculare în laboratoarele de supraveghere a gripei la nivelul întregii regiuni. Riscuri tehnologice Există un Ghid (Roadmap) național al Infrastructurilor de Cercetare în care sunt furnizate principalele direcții de cercetare științifică și infrastructurile strategice, dar subiectele legate de reducerea riscului de dezastre tehnologice nu au fost identificate. Cu toate acestea, sunt dezvoltate proiecte de cercetare în domeniul dezastrelor tehnologice la diverse instituții de cercetare sau de învățământ superior și agenți economici, dar acestea nu sunt planificate la nivel național într-o manieră integrată. Accidente nucleare și radiologice Înființată la 1 octombrie 2013, după reorganizarea Autorității Române pentru Activități Nucleare și separarea activităților de cercetare și dezvoltare și inginerie tehnologică, RATEN (Regia Autonomă Tehnologii pentru Energia Nucleară) oferă suport tehnic pentru activitățile de energie nucleară din 159 AEFISCDI (Agenția Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării). 2012. Proiectul Analiza Precipitațiilor și a Condițiilor de Umiditate a Solului care Declanșează Alunecări de Teren în Zona Subcarpatică într e Valea Prahova și Valea Ialomița (PSMLAND). Geo-Spațial. Link. 160 Bino S, Cavaljuga S, Kunchev A, Lausevic D, Kaic B, Pistol A, Kon P, Karadjovski Z, Georghita S, Cicevalieva S. 25 ianuarie 2013. Rețeaua de Sănătate din Europa de Sud-Est (RSESE) Supravegherea bolilor transmisibile: un deceniu de corelarea a încrederii și colaborării. Emerging Health Threats Journal. 6 Link. 59 România. Compania acționează ca o entitate juridică românească strategică, coordonând cercetarea și dezvoltarea în domeniul energiei nucleare, menținând și dezvoltând competențele tehnice pe parcursul întregii perioade de valabilitate a instalațiilor nucleare și fiind implicată în dezvoltarea strategiei energetice și realizarea obiectivelor științifice și tehnice ale programului național de energie nucleară. Strategia RATEN este susținută de un program anual de cercetare și dezvoltare finanțat de Guvernul României, prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT), care este susținut de 18 programe. RATEN administrează două filiale: Institutul de Cercetări Nucleare Pitești, RATEN ICN și Centrul de Inginerie Tehnologică Obiective Nucleare București Măgurele, RATEN CITON, care sunt un institut de suport științific și tehnic, respectiv un institut de proiectare și inginerie. România a aderat la o varietate de inițiative și parteneriate în ceea ce privește energia nucleară, inclusiv EURATOM C&D. Mai mult, din septembrie 2019, proiectul Activităţi de pregătire a realizării infrastructurii de cercetare ALFRED în România (PRO ALFRED) a fost finanțat în cadrul Planului Național de Cercetare, Dezvoltare și Inovare 2014–2020 (PNCDI III). De asemenea, România a devenit membru activ al Parteneriatului Global pentru Energie Nucleară din septembrie 2007, membru al Cadrului Internațional pentru Cooperarea în domeniul Energiei Nucleare din 2010 și membru al Inițiativei Globale de Combatere a Terorismului Nuclear din 2007. Mai mult, oamenii de știință români sunt implicați activ în mai multe proiecte internaționale de cercetare. 1.4.3. Interfața politici-știință Un mecanism formal de îmbunătățire a dialogului și cooperării între comunitățile științifice și factorii de decizie politică a fost implementat prin Platforma Națională pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre (PNRRD). În cadrul PNRRD, membrii grupurilor de suport tehnico-științific și ceilalți membri nominalizați ai diferitelor entități sunt organizați în grupuri de lucru pentru fiecare tip de risc. Aceste grupuri de lucru sunt coordonate de reprezentanții ministerelor sau autoritățile administrației publice centrale responsabile cu managementul riscurilor (Hotărârea Guvernului 768/2016). GLERN integrează activitățile desfășurate de grupurile de lucru menționate mai sus, în domeniul cartografierii, coordonării și executării evaluării naționale a riscurilor (Regulamentul privind organizarea și funcționarea grupurilor de lucru). Mai mult, există multe inițiative de colaborare între comunitatea academică și instituțiile de cercetare naționale și locale implicate în prevenirea dezastrelor. Această colaborare a fost reprezentată prin diferite manifestări științifice, seminarii, conferințe, congrese și alte forme de instruire, precum și prin colaborare pentru dezvoltarea unor programe comune de cercetare. Academia Română este membru în cadrul unor grupuri de experți la nivel național, precum Comisia Națională pentru Schimbări Climatice, Comitetul Național Român pentru Modificările Globale ale Mediului și Consiliul Tehnic Superior al MDLPA – Comisia Tehnică pentru alunecări de teren. De asemenea, Academia Română a creat un grup de experți numit Comisia Academiei pentru studiul hazardurilor naturale. În plus, ME are un program principal de cercetare și dezvoltare denumit Tehnologii și Sisteme Avansate pentru Societatea informațională bazată pe Cunoaștere (TESIS). 60 Hazarduri naturale Inundații Pentru a stabili și îndeplini măsuri structurale și nestructurale de apărare împotriva inundațiilor, există o colaborare stabilită între Comitetul Ministerial pentru Situații de Urgență din cadrul MMAP și institutele specializate care dezvoltă studii și cercetări în acest domeniu. În principal Institutul Național de Hidrologie și Geologie și Administrația Națională de Meteorologie desfășoară astfel de studii și cercetări. Aceste institute stabilesc măsurători caracteristice de apărare și dezvoltă studii hidrologice, modele de propagare a undelor de apă, hărți ale riscurilor, organigrame pentru managementul barajelor hidrografice împotriva inundațiilor.161 Descoperirile lor sunt ulterior împărtășite public prin rețelele sociale, campanii, eforturi de mobilizare a comunității și mesaje la radio și televiziune. Cutremure Sub coordonarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor (MTIC), Proiectul CRC 461 a sprijinit o serie de studii care au contribuit la îmbunătățirea bazei normative pentru proiectarea, executarea, exploatarea și supravegherea construcției. Proiectul a implicat și colaborarea cu INFP, Institutul Național pentru Cercetarea Clădirilor și Universitatea Karlsruhe din Germania. În plus, în cadrul Proiectului de Cooperare Tehnică Româno-Japoneză pentru Reducerea Riscului Seismic al Clădirilor și Structurilor, Centrul Național pentru Reducerea Riscului Seismic a organizat în perioada 2003-2004, la Iași și București, seminarii tehnice privind „Inspecția rapidă a clădirilor din beton armat deteriorate de cutremure” la care au participat experți din universități și institute specializate de cercetare și proiectare, administrația publică centrală și locală, inspectoratele de protecție civilă și inspectoratele pentru construcții la nivel central și teritorial.162 Incendii de vegetație Deși există o cantitate vastă de informații despre incendii de vegetație la nivelurile locale, regionale și globale, o provocare majoră este asigurarea faptului că practica gestionării incendiilor și guvernarea sa asociată utilizează pe deplin descoperirile și inovațiile bazate pe știință. Trebuie dedicate eforturi specifice îmbunătățirii transferului de cunoștințe și schimbului cu practicienii și factorii de decizie, în special în ceea ce privește comportamentul și tendințele incendiilor, incendiilor de vegetație și schimbările climatice, ecologia incendiilor, incendiile și oamenii. Înțelegerea acestor factori este importantă pentru știința incendiilor, care poate fi tradusă într-o politică tangibilă de management al incendiilor. Epidemii animale și boli infecțioase ale plantelor Impactul zoonotic a crescut în importanță în agenda de cercetare internațională și UE.163 În data de 19 noiembrie 2020, Consiliul Științific al Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a fost convocat pentru a dezbate și a obține avize științifice cu privire la subiecte de interes în domeniile sănătății veterinare și siguranței alimentelor și a discuta situația infecției cu virusul 161 MAI, Comandamentul Protecției Civile. 2004. 162 MAI, Comandamentul Protecției Civile. 2004. 163 Plowright, R., Parrish, C., McCallum, H. et al. 30 mai 2017. Căi către deversarea zoonotică. Nat Rev Microbiol 15, –510 2017. Link. ; Van Langevelde F., Rivera Mendoza H. R., Matson K. D., Esser H. J., De Boer W. F. și Schindler S. 12 decembrie 2020. Legătura dintre pierderea biodiversității și răspândirea tot mai mare a bolilor zoonotice. Grupul de Reflecție al Parlamentului Europe an. Link. 61 SARS-CoV-2 la nurci (și mutațiile acestor gazde) detectate în Danemarca și alte state membre.164 În timp ce membrii Consiliului Științific au ajuns la concluzia că, la acea dată, nu existau date științifice clare sau motive suficiente pentru a interveni cu măsuri radicale, s-a considerat oportun să se aplice măsuri moderate, inclusiv faptul că România trebuie să fie mai bine pregătită prin elaborarea unui plan de urgență și prin validarea metodei de testare pentru a diagnostica noul virus SARS-CoV-2 la animale. În plus, au identificat măsuri optime de comunicare și cooperare cu crescătorii de animale, mediul academic și alte instituții publice pentru managementul focarelor de pestă porcină africană. Riscuri tehnologice Pentru a îmbunătăți managementul dezastrelor tehnologice, IGSU are o colaborare eficientă cu Universitatea Politehnică din București și Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, pe baza unor protocoale de cooperare.165 Un bun exemplu de colaborare între autorități cu funcții de inspecție a siguranței și funcționarea iazurilor de decantare, factori de decizie politică și oameni de știință este proiectul intitulat „Dezvoltarea capacității de îmbunătățire a condițiilor de siguranță a iazurilor de decantare din Bazinul Fluviului Dunării- Faza I: Țările Dunării de Nord-Est”166. Proiectul a fost finanțat de Programul de Asistență Tehnică al Ministerului Federal German pentru Mediu, Conservarea Naturii și Siguranța Nucleară și supravegheat de Agenția Germană de Mediu și condus de Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea167 (ICPDR) în cooperare cu Universitatea Babeș-Bolyai și organizația non-guvernamentală (ONG) „Platformă de Dezvoltare Durabilă’. Proiectul a vizat reducerea decalajelor de cunoștințe, în timp ce crește gradul de conștientizare despre iazurile de decantare și a hazardurilor acestora în Bazinul Fluviului Dunării (BFD), asigurând respectarea unui set comun de standarde minime și cerințe de siguranță în Bazinul Fluviului Dunărea (BFD), consolidând în același timp capacitatea tehnică și de management al facilităților în cauză și între autoritățile responsabile. Un eveniment regional de formare în România a fost organizat pentru a aprofunda cunoștințele operatorilor iazurilor de decantare invitați, inspectorilor de mediu și experților autorităților competente în managementul iazurilor.168 1.4.4. Provocări și oportunități pentru cercetare și dezvoltare Deși România beneficiază de existența SNCDI, nu există linii bugetare dedicate care să susțină activitățile sectoarelor cheie și domeniilor prioritare de cercetare identificate în strategie. Acest lucru poate fi văzut ca o potențială oportunitate ratată de a face progrese în construirea cunoștințelor științifice și bazei de cercetare din România. Cu toate acestea, România a beneficiat și de fondurile UE destinate 164 ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor). 2020. Teme de actualitate analizate împreună cu membrii Consiliului Științific al Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor. Comunicate 2020. Link. 165 Manuel Cardoso Castro Rego, F., Rodríguez, J.M.M., Calzada, V.R.V., și Xanthopoulos, G. editat de Faivre, N. 2018. Incendii Forestiere: Stimularea unor politici inteligente în UE. Proiecte de Cercetare și Inovare pentru Politici. Comisia Europeană, Direcția Generală Cercetare și Inovare Acțiune Climatică și Eficiență a Resurselor. Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene. Link. 166 Umweltbundesamt (Agenția Mediului din Germania). 2021. Dezvoltarea capacității pentru îmbunătățirea condițiilor de siguranță a instalațiilor de management al sedimentelor din bazinul Dunării. Umweltbundesamt. Link. 167 ICPDR. 2021. ICPDR – Pagina de pornire. ICPDR. Link. 168 ICPDR. 2019. Danube Watch 3/2019 - Îmbunătățirea siguranței instalațiilor de management a decantărilor din Bazinul Fluviului Dunărea. ICPDR. Link. 62 cercetării și dezvoltării și există posibilitatea de a dezvolta mecanisme structurate pentru a lega în mod sistematic prioritățile identificate în SNCDI de sursele de finanțare disponibile, inclusiv din UE. România a beneficiat de stabilirea unor mecanisme formale pentru îmbunătățirea dialogului și cooperării între comunitățile științifice și de el aborare a politicilor, inclusiv prin PNRRD. Un potențial pas următor natural care valorifică aceste mecanisme existente este dezvoltarea unei baze de date centralizate a tuturor principalelor programe de cercetare implementate în timp și care să acopere to ate sursele de finanțare și instituțiile. Acest exercițiu ar putea implica informații de externalizare spre public cu privire la cercetările relevante din domeniul RRD de la membrii grupurilor de lucru (cum ar fi cele formate în PNRRD) și cartografierea diferitelor programe de cercetare pentru a evalua zonele de suprapunere și lacunele de informații. O astfel de bază de date ar fi utilă atât pentru comunitățile de cercetare, cât și pentru factorii de decizie politică în ceea ce privește informarea prioritizării viitoarelor domenii de cercetare, furnizarea unei platforme de schimb de cunoștințe și contribuția la coordonarea finanțării pentru cercetare și inovare. În sfârșit, o zonă esențială de cercetare de mare relevanță pentru interfața știință-politică, condusă în mare parte de experiența recentă a României cu pandemia COVID-19, este zona riscurilor de răspândire zoonotică. Aceasta va necesita dezvoltarea unor abordări de monitorizare și cercetare multidisciplinare care să reunească diferite instituții de cercetare care sunt implicate în evaluarea riscurilor de sănătate publică, economice, sociale și de dezastre. Un proiect românesc de cercetare prin Universitatea din București a propus cadre de cercetare integrate pentru controlul reactiv și evaluarea proactivă a riscurilor epidemiilor zoonotice care ar putea fi luate în considerare în acest sens.169 1.5. Educația RRD, consolidarea capacității și creșterea nivelului de conștientizare Educația RRD, consolidarea capacității și conștientizarea sunt esențiale pentru a asigura o înțelegere largă a riscurilor, o capacitate adecvată de a dezvolta, de a implementa programe RRD și de a sprijini colaborarea între diferite părți interesate pentru prevenire, pregătire și răspuns la riscurile de dezastru. Această secțiune se axează pe educația obligatorie și profesională în domeniul MRD și prezintă și activitățile de consolidare a capacității pentru RRD (Capitolul 4 acoperă parțial instruirea legată de pregătirea și răspunsul la situații de urgență). Acesta prezintă campanii de sensibilizare care au avut ca scop creșterea cunoștințelor populației cu privire la diferite riscuri de dezastru. Deși există mai multe programe și proiecte de consolidare a capacității în curs de implementare, nu pare să existe o abordare sistematică la nivel național care să acopere toate pericolele. Cu toate acestea, există roluri definite pentru instituțiile responsabile cu informarea publicului și formarea profesioniștilor în domeniu170, respectiv: (a) la nivel local inspectori de protecție civilă, (b) la nivel județean ISUJ și Comitetele Județene pentru Situații de Urgență (în timpul exercițiilor sau al activităților de prevenire), personal specializat al instituțiilor economice și al operatorilor (lunar/trimestrial), (c) la nivel național de IGSU (în timpul procedurilor de evaluare și management al tipurilor de risc, precum și în timpul exercițiilor 169 Iordache, Virgil. 31 martie 2020. Cercetare transdisciplinară pentru controlul reactiv și evaluarea proactivă a riscurilor epidemiilor zoonotice. Universitatea București. Link. 170 Consultări cu Ministerul Economiei în timpul acestui SATR. 63 naționale cu personalul public) în conformitate cu legislația respectivă, cadrul tehnic și procedurile de autorizare a anumitor activități în domeniul ISP (Informații din Sectorul Public). 1.5.1. Educație obligatorie Ordonanța Guvernului nr. 47/1994 a permis Ministerului Educației și Cercetării să organizeze sarcini speciale și să introducă programe de instruire analitică pentru fiecare tip de dezastru pentru copii. Mai mult, un protocol agreat între MAI și ME171 a impus ca să fie implementate cunoștințele privind dezastrele și situațiile de urgență în programa sistemului național de educație. Acest lucru nu a fost implementat în toate școlile și, acolo unde a fost, subiectele s-au concentrat, în principal, pe incendii și pe cutremure. Acest protocol a fost valabil doar cinci ani, iar până în prezent nu a mai fost identificată nicio altă inițiativă legislativă în această direcție. Mai mult, nu s-au putut găsi informații consolidate cu privire la progresele realizate în implementarea activităților educaționale privind inundațiile în contextul Strategiei Naționale pentru Managementul Riscului de Inundații (2005) și a Strategiei Naționale pe Termen Mediu și Lung pentru Managementul Riscului de Inundații (2010). Epidemii: Pandemia de COVID-19 a scos în evidență multe instrumente inovatoare și inițiative ale societății civile care au fost dezvoltate pentru a îmbunătăți societatea. Printre acestea se numără platforme online si alte instrumente IT care să faciliteze învățarea elevilor și a profesorilor. De exemplu, Techsoup, o organizație non-profit care creează și oferă resurse IT și experiențe de învățare tehnologică pentru organizații non-profit, profesori și tineri, a lucrat cu alte trei OSC-uri în parteneriat cu ME pentru a lansa comunitatea „Școala pe net” când școlile au fost brusc închise în martie 2020.172 Comunitatea „Școală pe net” le-a permis profesorilor să învețe cum să folosească cu ușurință resursele didactice/educaționale online de la specialiști în educație și IT. Peste 10.000 de profesori au fost participat în webinarii pedagogice bune și conferințe „Școală pe net”. „Școala pe net” a fost recunoscută de CE ca o bună practică europeană care răspunde crizei induse de pandemie în sistemele de învățământ. 1.5.2. Educaţie profesională Nu a putut fi identificată nicio politică educațională care să sprijine dezvoltarea și menținerea programelor de licență sau postuniversitare în domeniul RRD. Cu toate acestea, unele programe post-universitare (programe de master, cursuri pe termen scurt și școli de vară173) la diferite universități acoperă subiecte legate de reducerea riscului de dezastre și managementul dezastrelor. Hazarduri naturale Incendii de vegetație: Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor ca autoritate responsabilă cu rol principal în realizarea managementului acestui tip de risc, îndrumă şi controlează activitatea de prevenire şi stingere a incendiilor de vegetație. Responsabilitățile MMAP includ activități de prevenire, localizarea, stingerea și lichidarea consecințelor incendiilor de vegetație, coordonarea și controlul reconstrucției ecologice a pădurilor afectate de incendii, etc. 171 Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației. 2013. Protocol privind pregătirea în domeniul situațiilor de urgență a copiilor, elevilor și studenților din învățământul național preuniversitar și superior - 62170/9647/2013. Link. 172 Brîndușa Stamata. 2021. Inovatori în educație – organizații. Twinkl. Link. 173 ISUMADECIP. 2020. Școala Internațională de Vară privind Managementul Dezastrelor. ISUMADECIP. Link. 64 Cutremure: Anii 1950 au marcat un punct de cotitură pentru proiectarea seismică, ca parte a cursurilor curiculare pentru formarea în inginerie. Pe lângă cursurile seismologice pentru geofizicieni și seismologi, în anii 1970 au fost introduse cursuri universitare orientate spre inginerie privind dinamica structurală și cutremurele, iar cursurile postuniversitare în acest domeniu au fost oferite după cutremurul din Vrancea din 1977. În zilele noastre, disciplinele de bază ale ingineriei seismice sunt incluse în programele tipice de construcții civile din România.174 Inundații: MMAP a angajat Grupul Băncii Mondiale ca parte a SATR „Asistență tehnică pentru Pregătirea Planurilor de Management al Riscului de Inundații pentru România” pentru a crește capacitatea de management al riscului de inundații a MMAP și ANAR. Acest lucru se va face prin sprijinirea dezvoltării în România, prin intermediul acestui Proiect de Asistență Tehnică, a hărților de hazarduri de inundații și a riscurilor de inundații și a PMRI -urilor, în conformitate cu Directiva UE privind Inundațiile (2007/60/CE). În cadrul acestui raport, „Proiectul’ se referă la toate activitățile care urmează să fie dezvoltate de Echipa Băncii Mondiale, inclusiv experți și firme contractate pentru a sprijini România în contextul acestui acord legal.175 Secete: Principalul obiectiv al Proiectului DriDanube176 este creșterea capacității regiunii Dunării de a gestiona riscurile legate de secetă. Proiectul își propune să ajute toate părțile implicate în managementul secetei să devină mai eficiente în timpul reacției de urgență la secetă și să se pregătească mai bine pentru următoarea secetă. Epidemii (boli infecțioase la om): Deși România se confruntă cu o epidemie atipică de HIV/SIDA, o mare parte din furnizorii de servicii medicale nu testează și nu depistează în mod frecvent HIV. Depistarea și testarea HIV sunt pași importanți pentru a pune capăt acestei epidemii, deoarece detectarea timpurie prelungește viața, previne transmiterea și reduce morbiditatea evitabilă. Într-un studiu efectuat pe furnizorii clinici din Transilvania și Moldova, cercetătorii au descoperit că „aproape toți furnizorii au indicat că sunt cel puțin oarecum interesați de mai multă formare în ceea ce privește depistarea și testarea HIV și o parte substanțială a furnizorilor care nu oferă în prezent depistarea de rutină a HIV și testarea la cel puțin una dintre populațiile segmentate a indicat faptul că mai multă formare privind depistarea și testarea HIV, o fundamentare mai mare pentru analiză și testare și instruirea cu privire la modul de a vorbi cu pacienții despre HIV i-ar ajuta să recomande depistarea HIV tuturor pacienților acestora.”177 Rețelele sociale au fost principalul mod în care furnizorii au răspândit vestea despre depistarea și testarea HIV, iar această informare extinsă va servi probabil ca o componentă a continuării localizate a educației și formării medicale. 174 MAI, Comandamentul Protecției Civile. 2004. 175Banca Mondială. 2020d. 176 Programul Transnațional Interregional Dunărea. 1 ianuarie 2017. Dridanube - Riscul Secetei în Regiunea Dunării. Programul Transnațional Interreg. Dunărea. Link. 177 Barbosu C.M., Radulescu A., Manciuc C., Muir E., Brooke A. Levandowski B.A., și Dye T. 2019. Atitudinile, practicile și prioritatea depistării și testării HIV în rândul furnizorilor clinici din Transilvania și Moldova, România. BMC Health Services Research. 19, 970. Link. 65 Epidemii animale și boli infecțioase ale plantelor: Proiectul Educație Online despre Zoonoze,178 finanțat de Erasmus+, își propune să creeze resurse educaționale digitale, cu acces deschis, bazate pe medicina veterinară. În ultimii 10 ani, proiectul de Educație Online despre Zoonoze a studiat 5–10 dintre cele mai întâlnite zoonoze identificate pentru a înțelege varietatea bolilor care acoperă spectrul agenților infecțioși și diferite modele de transmitere pe care le au în medii diverse.179Cercetările de ultimă generație efectuate asupra Leishmaniozei, a doua cea mai răspândită boală, vor fi încorporate într-un ghid și într-un curs online deschis care detaliază principalele boli infecțioase transmise de la ființe non-umane la oameni și procesele sale de bio-manipulare. Aceste materiale vor fi disponibile în șase limbi diferite. Riscuri tehnologice RATEN ICN a semnat acorduri de parteneriat cu Universitatea din Pitești și Universitatea Politehnică din București pentru activități educaționale pentru studenții din laboratoare și pentru îndrumarea tezelor de absolvire, masterat și doctorat. În 2019, 50 de studenți și-au finalizat diplomele de licență și master. Mai mult, candidații la master și doctorat de la Imperial College din Londra și Universitatea Cambridge din Marea Britanie au participat la prelegeri și au participat la activități experimentale în cadrul Departamentului de fizică și performanță a combustibilului reactorului pe reactorul de cercetare TRIGA PIEL din 2014. În 2019, 13 masteranzi și 10 doctoranzi au participat la activități teoretice și experimentale. Accidente industriale: Cu sprijinul Agenției pentru Dezvoltare Internațională și Agenției pentru Comerț și Dezvoltare din SUA, studiul de fezabilitate al Software-ului de Asistență a Deciziilor de Gospodărire a Apei pentru Sistemele de Canale (WATMAN), vizează „creșterea capacității de reacție a administrației publice în caz de inundații și poluări accidentale.”180 În perioada 2006-2008, inspectorii de la IJSU au participat la cursuri post-universitare privind „Analiza și evaluarea riscurilor tehnologice în contextul Directivelo r Seveso”, organizate de Centrul de Cercetare pentru Managementul Dezastrelor din cadrul Universității Babeș-Bolyai. 1.5.3. Consolidarea capacității pentru reprezentanții administrației publice, societatea civilă și sectorul privat Pentru consolidarea capacității funcționarilor guvernamentali la nivel național și local, există planuri de formare a diferitelor categorii de funcționari. La nivel național funcționează Centrul Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență și centre zonale de pregătire de protecție civilă. De asemenea, se pare că administrațiile (la nivel local și regional) elaborează planuri anuale de formare pentru intervenții de urgență, care includ și o evaluare a instruirilor implementate anterior. Nu s-au putut găsi informații consolidate despre câte municipalități/regiuni dezvoltă aceste planuri și nivelul de implementare (potențial măsurat prin autoevaluarea planurilor din anii următori). Aceste planuri includ planificarea instruirii, descrierea diverselor instruiri oferite, obiective și metode de evaluare a instruirilor, logistică și planificare financiară. La nivel local, autoritățile locale și comitetele de la nivel județean beneficiază de formare de către IGSU. În general, eforturile de consolidare a capacității 178 ZOE. 2017. ZOE - Educație Online despre Zoonoze. ZOE. Link. 179 Colibaba C.; Colibaba, A.C.; Gheorghiu, I.; Colibaba, S.; Ursa, O.; și Din, C. 2018. Bolile zoonotice identificate de Cercetarea de Ultimă Generație a Proiectului Zoe în România. Bulletin UASVM Veterinary Medicine. 75 (1). 15 -20. Link. 180 MAI, Comandamentul Protecției Civile. 2004. 66 pentru oficiali sunt în concordanță cu implementarea Strategiei IGSU pentru Consolidarea și Dezvoltarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență 2016-2025. Prevenirea și protecția împotriva dezastrelor este recunoscută în prezent ca o componentă a politicii generale a Guvernului de a păstra siguranța și calitatea vieții. Formarea populației cu privire la prevenirea și atenuarea dezastrelor este una dintre cele mai importante sarcini ale IGSU. Conform Deciziei Prim-Ministrului nr. 139/1999, instruirea populației, factorii de decizie și membrii formațiunilor profesionale și voluntare de protecție civilă se realizează prin diverse forme complexe de formare (exerciții, întâlniri, briefing-uri, simpozioane, lucrări, sesiuni, seminarii, ateliere, instruire). În zilele noastre, începe să se pună mai mult accent pe programele cu aspecte de prevenire. În general, capacitatea tehnică, abilitățile și oportunitățile de a contribui la agendele naționale de elaborare a politicilor sunt foarte variate în întreaga țară și există diferențe substanțiale în capacitatea părților interesate atunci când se compară Bucureștiul cu alte regiuni din România. La nivel local, Inspectoratul pentru Situații de Urgență Județean (ISU) face exerciții de testare a Planurilor de urgență externă, implicând și populația în scopul pregătirii și familiarizării cu posibilele acțiuni întreprinse în caz de accident. Accesul mass-media și al publicului se face la cerere și este gratuit pentru site-urile industriale, care sunt considerate nestrategice. Conform legislației, atribuțiile educative ale IGSU s-au concretizat în exerciții de intervenție în caz de dezastre pe teren, implicând mulți oameni, pentru a sensibiliza populația cu privire la riscurile existente și la măsurile de pregătire adecvate. Hazarduri naturale Incendii de vegetație: În cadrul consultărilor, a fost subliniat faptul că practicile și programele de instruire privind atenuarea riscurilor de dezastru au fost întreprinse drept competiții tradiționale pentru pompierii voluntari și membrii protecției civile. Mai mult, s-au organizat competiții în școli precum „Prietenii pompierilor” sau „Cu viaţa mea apăr viaţa” pentru a informa elevii gimnaziilor și liceelor.181 Secete: Etapa 7 a unui nou program de management al riscului de secetă denotă dezvoltarea unui program educațional extins dezvoltat de comitetul pentru secetă pentru a crește sensibilizarea prin furnizarea de informații despre programele de management al secetelor și programele de acțiune care implică toate părțile interesate. Aceste acțiuni includ înființarea unui grup responsabil pentru activitățile de instruire, identificarea grupurilor vulnerabile potențial afectate de secetă și a grupurilor cu potențialul de a influența un rezultat (de exemplu, factorii de decizie) și realizarea de materiale de instruire.182 Cutremure: Conform Ordonanței Guvernului 20/1994, Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, precum și Comitetul Municipal pentru Situații de Urgență din București sunt responsabile pentru „educația antiseismică a populației”.183 Cu toate acestea, nu sunt furnizate alte detalii cu privire la educația antiseismică (respectiv pregătire, sensibilizare, acțiuni recomandate) sau alte detalii, cum ar fi calendarul sau publicul țintă. În practică, instituțiile care oferă un anumit nivel de sensibilizare și pregătire 181 MAI, Comandamentul Protecției Civile. 2004. 182 Meteo România. 2015. Ghidul pentru pregătirea Planurilor de Management al Secetei Dezvoltarea şi Implementarea în contextul Directivei Cadru UE a Apei. Link. 183 OG 20/1994, Articolul 4, alineatul (7), punctul b. 67 de bază pentru situațiile de cutremur sunt DSU și IJSU. Cu toate acestea, activitățile educaționale tind să fie organizate pe o bază ad-hoc, fără un interval de recurență clar sau programare. Aceste activități se desfășoară de obicei la cerere și constau în principal din sesiuni organizate în școli pentru școlari. Riscuri tehnologice Sunt planificate activități pregătitoare pentru reprezentanții instituțiilor locale și ai administrației publice, precum și pentru reprezentanții agenților economici identificați ca surse de risc tehnologic (în special SEVESO și nuclear). Accidente industriale: Există unele prevederi din Directiva SEVESO III (transpuse în Legea 59/2006) pentru informarea publicului. Ghidul de evaluare a planurilor de urgență184 specifică responsabilitățile în informarea publicului, care revine atât autorității locale, cât și operatorului economic sursă de risc, cu scopul informării asupra datelor cu privire la substanțele periculoase și la efectele acestora asupra sănătății oamenilor, precum şi măsurile de autoprotecție și normele comportamentale ce trebuie adoptate în caz de urgență. Atingerea obiectivelor exercițiilor de prevenire și pregătire depinde de nivelul de informare a personalului desemnat pentru gestionarea urgenței, dar și de nivelul de informare a publicului. Pentru creșterea nivelului de informare a publicului, autoritatea locală și operatorul economic pot organiza întruniri pentru verificarea rezultatelor și pentru schimbul de experiență al participanților, cu scopul evidențierii punctelor slabe și îmbunătățirii planului de urgență externă. De asemenea, există o instruire dedicată privind managementul siguranței în sisteme complexe și investigația accidentelor (utile pentru analiza post-dezastru).185 1.5.4. Creșterea conștientizării publicului Din 1990, au fost implementate la nivel național mai multe campanii majore de conștientizare a publicului cu privire la consolidarea educației și a angajamentului privind reducerea riscului de dezastru și pregătirea care vizează diferite hazarduri. Pe baza analizei documentare, în ceea ce privește campaniile la nivel național (Tabelul 28), entitățile care dezvoltă aceste proiecte sunt preponderent instituții publice în parteneriat fie cu membri ai mediului academic, fie cu actori privați, în timp ce în București, situația este inversă, OSC-urile fiind principala forță motrice din spatele acestor inițiative. Mai mult, diferențele dintre aceste inițiative pot fi identificate și atunci când se analizează tipurile de hazarduri pe care le abordează, care arată mari discrepanțe între hazarduri. În timp ce inițiativele de sensibilizare sunt multiple în domeniul cutremurelor și a incendiilor de locuințe, de exemplu, alte hazarduri au ajuns, de curând, pe agenda publicului, cum ar fi campaniile de informare și de prevenire a pandemiei COVID-19, pe când altele sunt abordate vag ca o parte complementară a altor proiecte sau nu sunt deloc abordate, cum ar fi alunecările de teren, inundațiile sau hazardurile legate de riscurile tehnologice. Platforma Națională de Pregătire pentru Situații de Urgență186 oferă îndrumare publicului cu privire la modul de pregătire pentru situații de urgență. De asemenea, conține o serie de campanii de creștere a conștientizării, pentru diferite 184 ISUVL. 2007. Ghid pentru Evaluarea Planului de Urgență Externă în Contextul Directivelor Seveso. p. 14. Link. 185 AGIFER & ESReDA. 10 octombrie 2018. Cel de-al 55-lea seminar ESReDA privind investigarea accidentelor și învățarea îmbunătățirii managementului siguranței în sisteme complexe: Provocările Rămase. București, România. Link. 186 Departamentul pentru Situații de Urgență. 2020. FII PREGĂTIT pentru SITUAȚII DE URGENȚĂ. Fiipregătit.ro. Link. 68 tipuri de public. DSU a lansat recent inițiativa de a implica servicii de voluntariat și ONG-uri în îmbunătățirea platformei. Primele discuții (sesiuni de brainstorming) au avut loc pe 20 aprilie 2021. Hazarduri naturale Inundații Informațiile despre riscurile privind inundațiile sunt diseminate într-un mod mai degrabă nesistematic. O campanie de sensibilizare pe tema riscurilor identificată în timpul unei analize documentare privind comportamentul adecvat cu privire la inundații se află sub umbrela unei campanii naționale mai mari de sensibilizare, și anume, „O casă sigură, o viață în plus” 2010-2011, inițiată de IGSU, care tratează multiple hazarduri naturale structurate în trei module axate pe prevenirea incendiilor în case și gospodării, comportamentul corect în caz de cutremur, precum și comportamentul corect în caz de inundații, vizând atât copiii, cât și adulții. Ultimul modul din proiect dedicat creșterii sensibilizării cu privire la riscurile la care poate fi expusă populația în caz de inundații a fost compus din activități informative și educaționale la nivelul instituțiilor școlare din județele întregii țări folosind diverse materiale informaționale, inclusiv spoturi video, pliante, postere și broșuri. De asemenea, a încurajat consolidarea unui spirit preventiv al publicului în ceea ce privește învățarea și practicarea măsurilor corecte care trebuie luate în toate etapele inundațiilor nu numai pentru cetățeni, ci și pentru autoritățile publice locale și forțele voluntare în caz de urgență. În cadrul „Programului de prevenție și răspuns la dezastre naturale’’187 dezvoltat de Habitat for Humanity, cu accent pe sprijinirea comunităților pentru reconstrucția după inundații (de exemplu, oferă asistență tehnică și asistență cu materialele de construcții și distribuie kituri de intervenție rapidă în comunități). Proiectele au fost implementate în comunități vulnerabile la nivel național, primul în 2016, când peste 400 de familii din orașele Bacău și Galați au fost sprijinite pentru reabilitarea caselor afectate de inundațiile puternice, astfel 50 de locuințe au fost reparate și reabilitate. Al doilea proiect a asigurat reabilitarea locuințelor a 110 familii afectate de inundații puternice în trei orașe din România (Neamț, Covasna, Bacău) și distribuția de materiale de construcție și kit-uri cu instrumente pentru reparații în comunitate. De asemenea, pot fi menționate aici sistemul RO-ALERT și aplicația mobilă DSU care vizează în principal inundațiile și fenomenele meteorologice periculoase. Sistemul RO-ALERT permite diseminarea mesajelor Cell Broadcast pentru a alerta publicul în situații de urgență, conform cerințelor legii. Dintre cele 4 componente incluse, aplicația DES Mobile are și una de învățare. În această secțiune a aplicației „DSU”, utilizatorii au acces la zeci de articole despre inundații și alte pericole, prim-ajutor și măsuri rapide de salvare a vieții care pot fi luate dacă se confruntă cu o urgență de inundații. Incendii de vegetație Deși nu există nicio strategie națională dedicată creșterii gradului de sensibilizare și de educare a persoanelor referitor la RRD și pregătire în ceea ce privește incendiile de vegetație , au fost identificate o serie de inițiative disparate care aduc la cunoștința utilizatorilor măsuri specifice de reglementare și de 187Acesta este un program condus de OSC în domeniul prevenirii și răspunsului la dezastrele naturale, de zvoltat de Habitat for Humanity. Link. Prin „Starea de utilitate publică” obținută în 2008, Habitat for Humanity Romania poate prelua o parte din responsabilitățile autorităților publice în materie de răspuns la dezastre legate de prevenire și reconstrucție. 69 prevenție fie ca parte din campanii umbrelă de informare despre prevenirea riscurilor la incendii, fie ca mesaje comunicate pe paginile oficiale de social media de diferite instituții precum inspectoratele pentru situații de urgență la nivel național, majoritatea aliniindu-se devizei „Cetăţeni, nu uitaţi! Prevenind incendiile de pădure, protejaţi viaţa, mediul şi bunurile.” a Inspecției de Prevenire – Serviciul de Informare Preventivă, Statistică și Analiză Riscuri al IGSU. Campania „România sigură” reprezintă o astfel de inițiativă mai amplă care presupune o continuare firească a parteneriatului dintre E.ON și IGSU, în cadrul căreia este atins și subiectul conștientizării riscului de incendii de vegetație.188 În ceea ce privește postările de pe paginile de Facebook ale instituțiilor relevante ale statului, precum și de pe website-urile inspectoratelor pentru situații de urgență la nivel național prezintă implicarea serviciilor voluntare în efortul de stingere a incendiilor, care adesea vin în sprijinul serviciilor de urgență în situații concrete care necesită intervenţia specializată. Multe dintre incendiile de vegetație la care fac referire postările din mediul online au drept cea mai frecventă cauză declanșatoare o eroare umană (de exemplu, arderea vegetaţiei uscate în scopul igienizării terenurilor şi pregătirii acestora pentru lucrările agricole de primăvară189). Din acest motiv, postările cuprind deseori pe lângă măsurile de prevenție propuse de instituțiile statului și informații pe tema sancțiunilor aplicabile actorilor care nu respectă prevederilor legale privind interzicerea arderilor de vegetație uscată, stipulată prin H.G. nr. 537 din 06/06/2007. În ceea ce privește alegerea canalului de comunicare cu publicul țintă, trebuie menționat că pentru publicul vizat, în speță persoanele care își desfășoară activitatea în domeniul agriculturii în mediul rural, de exemplu, platforma Facebook și paginile oficiale web ale inspectoratelor județene pentru situații de urgență nu reprezintă canalul adecvat de comunicare, în acest context fiind mai eficientă o informare față în față în comunitățile vizate. De asemenea, o analiză condusă de Meltzer et al. (2018) a numărului de mesaje despre acest risc pe paginile de Facebook ale inspectoratelor pentru situații de urgență relevă faptul că nu există o comunicare proactivă consistentă pentru prevenirea unor astfel de evenimente, ținând seama de faptul că această comunicare preventivă are loc sporadic fiind direct proporțională cu creșterea numărului de intervenții, iar comunicarea riscului de incendii de vegetație se axează deseori mai degrabă pe prezentarea intervențiilor decât pe educarea preventivă190. Alte tipuri de incendii În ceea ce privește incendiile de locuință sau cele din altfel de structuri, s-au identificat șapte inițiative în acest domeniu (o listă detaliată este inclusă în Anexa 6). Campaniile naționale au fost dezvoltate în principal în cadrul unui parteneriat public-privat, adresat atât copiilor, tinerilor, cât și adulților, pentru a sensibiliza persoanele cu privire la pericolele la care pot fi expuse în caz de scurgeri de gaze, incendii provocate de improvizații și supraîncărcarea instalațiilor electrice, precum și a instalațiilor de gaze 188 România Sigură. 18 mai 2021. Postare pe tema comportamentului responsabil referitoar la riscul de incendii de vegetație pe Facebook. Link. 189 Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Horea” al judeţului Mureș. Mesaj preventiv referitor la riscul de incendii de vegetație „Atenție la incendiile de vegetație uscată”. Link. 190 Conform unei analize de Meltzer , M. et al. 2018 a numărului de mesaje despre riscurile naturale de pe paginile de Facebook a inspectoratelor pentru situații de urgență din pe parcursul lunii martie 2017 când au avut loc cele mai mult intervenții odată cu reluarea activităților agricole, numărul de mesaje pe tema riscului la incendii de vegetație a crescut și el. 61,5 % mesajele publicate pe paginile de Facebook vizate, adică 40 din cele 65 de mesaje din martie, au atins subiectul prevenirii incendiilor de vegetație. (pp. 137-138, dizertatie Monica) 70 naturale și incendii generate de coșuri de fum, de exemplu, Ziua Informării Preventive - Marți 13. De asemenea, un ghid practic de prevenire a incendiilor în gospodăriile rurale și dependințe191 diseminat de IGSU în 2007 este încă pus la dispoziția populației generale pe site-ul web oficial, care conține informații utile cu privire la regulile de prevenire a incendiilor în adăposturile de animale și în depozitele de furaje. Parteneriatul strategic public-privat între IGSU și E.ON România a fost inițiat în septembrie 2012, constând în desfășurarea, la nivel național, a mai multor campanii comune de informare și de creștere a conștientizării cu privire la riscurile la care este expus publicul în caz de utilizare abuzivă a surselor de energie (respectiv electricitate sau gaz natural) și educarea populației cu privire la comportamentul corect de adoptat în timpul acelor incidente care s-ar putea dovedi utile într-o oarecare măsură și în cazul incendiilor de vegetație. O altă campanie demnă de menționat este cea dezvoltată de Speed Fire Protection și Verifies Security”192 într-un parteneriat privat, intitulată „Nu te juca cu focul”, care face referire la riscurile la care sunt expuse companiile, angajații și partenerii lor atunci când nu respectă regulile privind incendiile. În perioada de implementare a acestui parteneriat, se estimează că peste 6 milioane de persoane au participat la activitățile desfășurate în cele șase proiecte dezvoltate în cadrul parteneriatului. Primul proiect „Flăcările Omoară Copii” (F.O.C) a fost conceput ca o campanie națională de sensibilizare cu privire la pericolele la care sunt supuși copiii lăsați nesupravegheați în casele lor cu scopul de a reduce numărul de victime copii. Următoarele trei proiecte RISC - Proiectul I RISC - Renunță! Improvizațiile sunt catastrofale (2013); Proiectul II RISC - Siguranța nu este un joc de noroc (2014); Proiectul III RISC - Siguranța nu este un joc de noroc (2015) - au fost destinate reducerii numărului de incendii și de explozii provocate de improvizațiile din instalațiile electrice și de gaze naturale din casele cetățenilor (de exemplu, pentru a reduce numărul de incendii generate de coșurile de fum). Cele mai recente proiecte - Proiectele IV-V RISC - „Mai bine previi decât să nu fii” dezvoltate în 2016 și 2018 s-au axat pe crearea unui apel eficient la acțiune prin încurajarea publicului să instaleze detectoare de incendiu în case. Acestora li se adaugă o nouă campanie de națională lansată în 2020, „Ai grijă la cea mai mare grijă: siguranța copilului tău!“, de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în parteneriat cu E.ON și DelGaz Grid care pune accent pe creșterea conștientizării adulților referitor la respectarea regulilor de siguranță în locuințe și supravegherea copiilor. Campania își propune difuzarea unor spoturi online și la televizor care promovează “ambasadori” din comunitate, precum reprezentanți importanți din domenii profesionale credibile și respectate precum pompieri, profesori, medici, preoți, actori. Cutremure În ultimii 30 de ani, 10 inițiative majore și campanii publice privind creșterea gradului de sensibilizare cu privire la riscul seismic au fost identificate la nivel național ca fiind implementate în principal de instituții publice fie în parteneriat cu membri ai mediului academic, fie cu entități private (o listă detaliată este inclusă în Anexa 6). Campaniile au vizat o gamă largă de grupuri de populație, inclusiv persoane cu dizabilități, vârstnici și copii. Canalele media folosite au fost diverse, în funcție de publicul țintă și de 191 Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. 2007. Ghidul practic pentru prevenirea incendiilor în gospodăriile și dependințele rurale. DIES. link. 192 Securitate in Romania. 2021. Evaluarea riscului de incendiu. Securitate în România. Link. 71 domeniul de aplicare al proiectului/campaniei, variind de la difuzarea materialelor tipărite (de ex. afișe, pliante, pliante) până la apariții media și activități de instruire. Proiectul SIPOCA 606 vizează și acțiuni de informare a populației și autorităților administrației publice centrale și locale prin organizarea de evenimente și elaborarea de informații și diseminarea materialelor de sprijin privind măsurile de reducere a riscului seismic precum și instruirea autorităților și populației cu privire la recomandări și conținutul cadru pentru strategii de comunicare pentru fiecare categoria de public țintă (în parteneriat cu MAI). În timp ce ia în considerare alte activități în domeniul rezilienței seismice la nivel municipal, în special în București, care au potențialul de a fi scalate la nivel național, sectorul societății civile se remarcă ca fiind cel mai proactiv actor. Acest lucru este valabil mai ales atunci când se ia în considerare cea mai extinsă campanie de instruire pentru București și locuitorii săi prin informare, educare și dezvoltarea unei rețele de sprijin pentru intervenție în caz de cutremur – și anume, programul Bucureștiul Pregătit, inițiat de Fundația Comunitară București. Prin aducerea împreună a resurselor private începând din 2019, programul Bucureștiul Pregătit a reușit să finanțeze 8 proiecte din 11 astfel de inițiative identificate în capitală, care are ca scop creșterea rezilienței sociale a orașului prin informații și oportunități adaptate publicului, pentru a atenua presiunea eforturilor de asistență în caz de dezastre asupra autorităților în urma unui astfel de eveniment. Majoritatea proiectelor vizează educarea și pregătirea copiilor și tinerilor de la grădiniță până la universitate, împreună cu familiile și cu membrii comunității lor (de exemplu, „Pregătit înseamnă protejat” coordonat de Societatea Națională de Cruce Roșie din România – Filiala Sector 6, „Antiseismic District” coordonat de ARCEN - Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate și Re:Rise - Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic, „Acordarea Primului Ajutor” coordonat de Asociația Medigate, „Știm și ne pregătim” coordonat de ADEMED - Asociația pentru Dezvoltare și Mediu), în timp ce alții contribuie la construirea unei infrastructuri de urgență pentru oraș (de exemplu, „Câini salvatori” coordonat de Clubul Câinilor Utilitari și „STAR - Sistem de Transmitere a Alertelor prin Radio” desfășurat de SRR - Societatea Română a Radioamatorilor). Alunecări de teren MDLPA este responsabil pentru gestionarea riscurilor de cutremure și alunecări de teren. Informațiile pentru cetățeni sunt furnizate permanent prin postarea de informații de interes public pe site-urile web ale autorităților responsabile și pe rețelele sociale. Între timp, activitățile de informare și comunicare la nivel național sunt furnizate de IGSU prin campanii, exerciții de simulare, instruire și așa mai departe. La nivelul autorităților locale, aceste activități sunt asigurate prin inspectoratele pentru situații de urgență și comitetele județene și locale pentru situații de urgență. Schimbările climatice Se așteaptă ca un program (operat de MMAP și finanțat de Agenția Norvegiană de Mediu193) să crească cunoștințele și responsabilitatea legate de evaluarea ecosistemelor, să îmbunătățească starea speciilor și 193Granturile SEE și Norvegia. 2019. Acord de program semnat pentru programul de mediu din România. Granturile SEE și Norvegia. Link. 72 habitatelor și să conducă la o mai bună acceptare a conservării biodiversității de către părțile interesate locale. Proiectele de restaurare vor contribui la menținerea pe termen lung a habitatelor extrem de fragile, contribuind în același timp la reducerea eliberării de dioxid de carbon și metan în atmosferă, reducând astfel efectele schimbărilor climatice. Mai mult, măsurile, activitățile și inițiativele pentru managementul riscurilor chimice vor facilita și crește capacitatea instituțională de a reduce efectele negative ale poluării și ale altor activități umane printr-un control îmbunătățit al substanțelor chimice periculoase. Beneficiarii acestui program sunt autoritățile publice atât la nivel local, cât și național, industria, instituțiile publice, universitățile, societatea civilă și publicul în general. Epidemii (boli infectioase la om) Pandemia COVID-19 a generat un răspuns detaliat și consolidat din partea autorităților publice, precum și a actorilor privați și a OSC în domeniul informării și prevenirii pe această temă (a se vedea Anexa 6). Se remarcă trei campanii majore de educare a publicului la nivel național: campania de informare a publicului „Poartă mască, arată că îți pasă!” pentru a limita răspândirea noului coronavirus în România realizat de Guvernul României; „Arătă că îți pasă, stai acasă!” campanie condusă de ProTV, o rețea de televiziune română gratuită, care se alătură eforturilor autorităților române; și Campania Națională de Informare COVID-19 coordonată de Societatea Națională de Cruce Roșie România finanțată de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (ASUDI) pentru a limita infecția cu SARS-CoV-2 și a crește reziliența instituțională în comunitățile rurale vulnerabile. Merită menționat faptul că aceste campanii au două caracteristici vitale care s-au dovedit a fi definitorii pentru o astfel de inițiativă de succes: comunicarea a fost dezvoltată pentru a ajunge la public in mod constant de la începutul pandemiei și a folosit mai multe canale pentru a fi ușor accesibile populației generale, crescând astfel șansele campaniilor de a genera în cele din urmă o schimbare de comportament. Cu toate acestea, campania publică condusă de guvern a fost criticată în ultimul timp că duce lipsă de un mecanism de evaluare a impactului pentru a măsura cu adevărat nivelul de eficiență și eficacitate al comunicării (de exemplu, nu există informații disponibile public cu privire la numărul de români la care au ajuns mesajele campaniei sau câți au fost încurajați să poarte o mască; de asemenea, nu există date pentru a măsura gradul de notorietate, memorare, amintire sau asociere cu comunicatorul, în acest caz guvernul român). Riscuri tehnologice Accidente nucleare și radiologice: Publicul din România are, în general, o opinie favorabilă cu privire la proiectele de energie nucleară. Nivelul de informare al populației despre energia nucleară a crescut, de asemenea, și îngrijorările cu privire la problemele de siguranță au scăzut. Acest lucru este probabil legat de campaniile de comunicare și informare publică ale SNN (SN "Nuclearelectrica" S.A.), o companie de stat de energie nucleară. Accidente Seveso: Rapoartele de securitate (RS) ale operatorilor Seveso de nivel superior și Politicele de prevenire a accidentelor majore (PPAM)ale operatorilor Seveso de nivel inferior sunt documente publice, disponibile la Secretariatul de Risc al Agenției pentru Protecția Mediului și uneori disponibile și online, în funcție de decizia companiei. În timpul dezbaterilor publice organizate de autorități, informațiile despre hazardurile potențiale și sursele de risc sunt diseminate pentru populația interesată. Din păcate, experiențele arată un interes foarte scăzut al populației potențial afectate. 73 1.5.5. Provocări și oportunități pentru educația RRD, consolidarea capacității și creșterea conștientizării Este necesar un nou protocol sau un alt cadru juridic pentru integrarea cunoștințelor privind riscul de dezastre în programa educațională națională și o pregătire adecvată a cadrelor didactice implicate în activitățile de educație MRD. Se recomandă ca, în domeniile în care există riscuri tehnologice, cursurile de formare pentru consolidarea capacității pentru oficiali să se axeze mai mult pe aceste subi ecte. Mai mult, introducerea activităților de formare pentru reprezentanții agenților economici, ai instituțiilor publice și alți actori situați în zona de impact a hazardurilor tehnologice specifice este considerată importantă pentru a crește reziliența și a sprijini și îmbunătăți activitățile de intervenție în caz de dezastru. Mai mult, trebuie acordată o atenție specială educației și formării diferitelor grupuri de populație vulnerabile, în funcție de nevoile acestora. România și-ar putea crește reziliența promovând parteneriate între sectorul public și cel al societății civile, precum și intensificând eforturile de implicare a ONG-urilor în pregătirea și în răspunsul la situații de urgență. Acest lucru poate fi realizat prin: (a) identificarea tuturor părților interesate cu roluri atât formale, cât și informale în situații de MRD și asigurarea capacităților necesare de a-și desfășura activitățile înainte, în timpul și după un dezastru (resurse materiale, precum și resurse umane, prin informarea și instruirea adecvată a personalului pentru situații de urgență); (b) cartografierea resurselor care urmează să fie mobilizate într-o situație de dezastru de fiecare actor (cum ar fi resursele umane și materiale, precum și cunoștințe - know-how) și explorarea modului în care acestea pot fi folosite într-un mod eficient; și (c) conturarea unui cadru unitar și coerent incluziv de acțiune pentru țară la nivel local și național, prin creșterea sensibilizării cu privire la PAAR-ul existent în rândul reprezentanților societății civile, inclusiv cei din afara comunității MRD, și asigurarea unui nivel optim de răspuns în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat, explorând căile de implicare a tuturor actorilor relevanți în colaborarea pe parcursul tuturor etapelor definind clar rolurile și responsabilitățile fiecărei părți interesate. Abordările participative între societatea civilă, cetățeni și autorități garantează o comunitate rezilientă. Consultările cu reprezentanții OSC-urilor care au beneficiari la nivel național au arătat că societățile reziliente se bazează pe incluziune și pe o „abordare centrată pe oameni” în care cetățenii înșiși sunt angajați în procesul de pregătire și de intervenție în caz de dezastre pentru a crea o cultură comună a siguranței. Având în vedere că reprezentanții societății civile (cum ar fi asistenții sociali, voluntarii, membrii fundațiilor comunitare, grupurile de inițiative sau asociațiile de proprietari) cunosc îndeaproape specificul local și sunt conectați cu reprezentanții societății civile în domeniile lor de activitate, aceștia pot acționa ca un vector de comunicare și de coordonare în cadrul unui parteneriat potențial între societatea civilă, sectorul privat și autoritățile publice pentru a crea o rețea la scară mai mare, astfel încât oamenii să înțeleagă și să susțină normele și valorile propuse de autorități. O astfel de abordare la nivelul întregii societăți pe plan național trebuie să aibă în vedere: (a) stabilirea unor aranjamente care să favorizeze un dialog semnificativ între autorități, public și societatea civilă bazate pe reciprocitate, transparență și deschidere; (b) informarea și îndrumarea populației într-o manieră participativă în ceea ce privește comportamentul înainte, în timpul și după un dezastru și adaptată ținând cont de nevoile și vulnerabilitățile lor specifice; și (c) adoptarea unei abordări comunitare de management al riscului de dezastru pentru a completa investițiile în MRD la diferite niveluri (oraș/național și așa mai departe). 74 Site-urile de rețele sociale (SNS - Social Networking Sites) au devenit o parte indispensabilă a vieții de zi cu zi a oamenilor, dar și un instrument puternic de comunicare în situații urgente, cum ar fi în caz de dezastre naturale. Acest lucru este dovedit de numeroase lucrări de cercetare194 care arată utilizarea SNS în circumstanțe dificile, cum ar fi persoane dispărute, avertizare cu privire la posibilele consecințe ulterioare, controale de siguranță în timpul dezastrelor naturale, informare despre locurile în care populația poate găsi ajutor sau un refugiu sigur. În același timp, SNS ar putea crește gradul de conștientizare a populației cu privire la hazardurile naturale. Persoanele care gestionează aceste evenimente trebuie să atingă un echilibru între valorificarea potențialului SNS și combaterea răspândirii dezinformării în perioadele de criză. Trebuie acordată o atenție deosebită circumstanțelor specifice ale conștientizării riscului. De fapt, unele studii195 au arătat o relație opusă între atașamentul de loc și percepția riscului asupra mediului: în aceste cazuri, atașamentul mai mare de loc a dus la perceperea și conștientizarea riscurilor mai mici. De exemplu, orașul București a fost ales ca zonă de studiu pentru a examina expunerea la risc seismic perceput în România196. Atașamentul respondenților intervievați de zona lor rezidențială s-a corelat cu un sentiment de siguranță, ceea ce i-a determinat să ignore și chiar să nege riscul seismic afirmând că nu cred că gospodăria lor va fi afectată sau că, dacă ar fi afectată, daunele ar fi minime. În cele din urmă, unele studii evidențiază importanța mass-mediei și a organismelor profesionale pentru anumite dezastre, cum ar fi epidemiile, pentru a influența dezbaterea, de exemplu, privind vaccinările197. Acțiunile simple sunt, de asemenea, importante în răspândirea mesajelor de creștere a conștientizării cu privire la hazarduri. Aceasta ar putea include organizarea de cursuri și de seminarii legate de măsurile de prevenire în caz de catastrofă (toate entitățile publice și private - începând de la grădinițe și școli) și elaborarea și distribuirea materialelor/broșurilor specifice în zonele cele mai expuse. În completarea acestor cursuri/seminarii pentru oameni și pentru entități publice și private, trebuie să existe cursuri specializate în managementul riscurilor de catastrofe pentru persoanele implicate și pentru cele responsabile. Accentul ar trebui pus asupra celor mai noi instrumente și tehnici disponibile în managementul riscurilor catastrofale, practicarea gestionării riscurilor de catastrofă, utilizarea diferitelor modele de management al riscurilor, rolul incertitudinii în evaluarea riscurilor catastrofale, vulnerabilitatea expunerii persoanelor și a entităților private sau publice, și acțiunile în timpul și după eveniment.198 194 Dragović N., Vasiljević D., Stankov U. și Vujičić M. 20 august 2019. Socializați pentru propria siguranță! Analiza utilizării rețelelor sociale în caz de dezastre naturale – studii de caz din întreaga lume. Open Geosciences. 11(1), 352-366. Link. 195 Bonaiuto M., Alves S., De Dominicis S., și Petruccelli I. 2016. Atașamentul de loc și riscul de hazard natural: Analiza cercetării și agenda. Journal of Environmental Psychology. 48. 33-53. Link. 196 Armas, Iuliana. 2006. Percepția Riscului de Cutremur în București, România. Analiza riscurilor: o publicație oficială a Societății pentru Analiza Riscurilor. 26. 1223-34. Link. 197 Csorba L. M., Bruca V. și Rusu S. 2018. Comportamentul controversat al consumatorilor români în ceea ce privește siguranța imunizării cu vaccinul gripal. Alternative Economice. 1, 86 – 112. Link. 198 Gavriletea M. D. May 8, 2017. Managementul riscului de catastrofă în specificul României și Transilvaniei. Probleme pentru administrațiile naționale și locale. Economic Research-Ekonomska Istraživanja. 30, 761 – 776. Link. 75 1.6. Rezumatul capitolului: Principalele constatări și oportunități pentru o implicare ulterioară Constatări cheie Accesibilitatea și disponibilitatea informațiilor non-sensibile privind expunerea la hazarduri, vulnerabilitate și alte informații legate de riscul de dezastru variază foarte mult între principalele hazarduri care afectează România. Există lacune în ceea ce privește colectarea și schimbul de informații cu privire la riscurile de dezastru și climă, care sunt liber accesibile publicului. Întrucât multe dintre bazele de date existente în România au acces restricționat și condiții de utilizare limitate, există riscul duplicării eforturilor în viitor și a colectării necoordonate de date. Alte lacune semnificative identificate includ: (a) necesitatea adoptării standardelor naționale pentru evaluarea riscurilor și colectarea și schimbul de informații despre dezastre și climă; (b) necesitatea bazelor de date naționale privind activele publice care includ informații despre sectoarele critice, cum ar fi transportul, educația, administrația publică și alte atribute care sunt esențiale pentru evaluarea riscurilor și a vulnerabilităților; și (c) necesitatea unor evaluări ale hazardurilor și ale riscurilor care să țină seama pe deplin de schimbările climatice. Nivelul de înțelegere a riscurilor de dezastru variază semnificativ între principalele hazarduri. Având în vedere istoricul dezastrelor din România, inundațiile, alunecările de teren și cutremurele primesc cea mai mare atenție și interes din partea autorităților în ceea ce privește efectuarea unei analize detaliate la nivel local. Ca urmare, există o lipsă de informații consolidate și accesibile cu privire la implementarea evaluărilor riscurilor la nivel local care acoperă toate hazardurile. O provocare cheie aferentă care va trebui abordată este cum poate fi îmbunătățită calitatea și rezolvarea unor astfel de evaluări de risc la nivel local și cum informațiile colectate și analizele dezvoltate pot fi puse la dispoziție într-un mod deschis, coordonat și transparent pentru analize viitoare. În ceea ce privește creșterea nivelului de conștientizare a publicului, există multe exemple de campanii/activități de conștientizare conduse de instituții publice și societatea civilă. Există multe lecții învățate care pot fi folositoare pentru eforturile viitoare. Oportunități pentru o implicare ulterioară Cadrul legislativ, metodologiile și sistemele de informații pentru colectarea și analiza datelor despre daune și pierderi post-dezastru trebuie dezvoltate în continuare. În prezent, România nu are o metodologie unitară de evaluare a pierderilor și a daunelor la nivelul diferitelor hazarduri. România este la nivelul cel mai avansat în ceea ce privește bazele de date și metodologiile de evaluare a pierderilor în urma unor hazarduri specifice pentru inundații și secete. Nu există definiții juridice specifice, metodologii coerente și baze de date stabilite la nivel național privind pierderile în urma dezastrelor pentru incendii de vegetație, cutremure, alunecări de teren, epidemii, epizootii (zoonoză) sau riscuri tehnologice. În plus, rămân provocări semnificative la nivelul tuturor hazardurilor în ceea ce privește procesele standardizate de evaluare a daunelor, pentru a permite un proces de contabilizare exactă a impactului dezastrelor și a schimbărilor climatice, precum și pentru a permite analiza mecanismelor MRD și însușirea lecțiilor învățate pentru îmbunătățirea practicilor. În viitor, evaluarea daunelor și a pierderilor ar putea evolua către evaluarea pierderilor la nivel de servicii (întreruperi ale continuității serviciilor în urma unui dezastru) în sectoare critice și ar putea informa pregătirea planurilor de continuitate a activității, prioritizarea 76 investițiilor, recuperarea și planificarea reconstrucției, precum și proiectarea soluțiilor de protecție financiară. Există posibilitatea de a îmbunătăți procesul de contabilizare a daunelor și a pierderilor pentru a informa implementarea politicilor și a practicilor în MRD. Există multe avantaje ale înființării unui sistem unitar de colectare a datelor despre daune și pierderi în caz de dezastru și punerea la dispoziția publicului a informațiilor nesensibile. Printre altele, beneficiile estimate includ asigurarea unor evaluări mai cuprinzătoare care leagă analiza daunelor și a pierderilor de planificarea generală pentru recuperare și reconstrucție, sprijinirea planificării investițiilor și stabilirea de priorități și dezvoltarea unei bune înțelegeri a nevoilor de finanțare post-dezastru pentru a planifica și a răspunde mai bine la viitoarele dezastre. România este în prezent în curs de dezvoltare a unei metodologii unitare în cadrul unui proiect finanțat de Banca Mondială, care se preconizează că va fi bazat pe standarde internaționale și că va asigura coerența și interoperabilitatea datelor rezultatului. Există oportunitatea de a valorifica eforturile trecute și existente pentru a îmbunătăți în continuare înțelegerea generală a riscurilor de dezastru în acele zone în care există lacune de informații. Proiectul RO-RISK a semnalat o schimbare pozitivă a eforturilor României de a îmbunătăți metodologiile și liniile directoare (guidelines) existente de evaluare a riscurilor pentru cele zece hazarduri principale prezente în România. Pentru a asigura sustenabilitatea și progresul acestor eforturi, va fi necesar să se dezvolte mecanisme pentru continuarea efectuării unor evaluări mai detaliate/granulare pentru localități specifice, tip de infrastructură, sector sau grupuri de populație, de exemplu, inclusiv cultivarea capacităților tehnice necesare la nivel național, sectorial și local pentru a folosi aceste evaluări. Eforturile s-ar putea axa și pe îmbunătățirea cunoștințelor privind riscurile despre hazarduri multiple și riscuri în cascadă. Acest lucru ar presupune definirea în mod clar a obiectivelor evaluărilor de risc mai detaliate și a domeniului de aplicare al impacturilor care urmează să fie investigate (de exemplu, întreruperi fizice, economice, sociale, comerciale etc.). Există oportunități de a favoriza schimbul de informații și de date despre hazard, expunere și vulnerabilitate între toți actorii implicați în MRD. Cercetătorii, factorii de decizie politică și publicul larg ar beneficia de crearea unei platforme online care să catalogheze domeniile și programele de cercetare, care să faciliteze schimbul de informații științifice, să reducă duplicarea eforturilor, să împărtășească lecțiile învățate și să faciliteze schimbul de cunoștințe. Disponibilitatea platformelor digitale, accesibilitatea bazelor de date și eliminarea neconcordanțelor au fost evidențiate în timpul consultărilor ca fiind extrem de importante pentru a permite o analiză și o gestionare eficiente a riscurilor de dezastru. Consolidarea capacității sistemelor de informații (respectiv dezvoltarea unor baze de date noi sau îmbunătățirea bazelor de date existente) și asigurarea interoperabilității seturilor de date specifice construcțiilor cu alte baze de date existente sunt considerate acțiuni cheie care trebuie întreprinse. Creșterea conștientizării publicului este esențială pentru formularea unei strategii RRD și creșterea rezilienței sociale. Mai mult, construirea unei comunități reziliente în caz de dezastre necesită o comunicare și implicare publică și civică dedicată și continuă, pentru a monitoriza constant și implementa strategiile de reducere a riscurilor la nivel național. Există multe oportunități de a valorifica eforturile legate de creșterea conștientizării publicului și eforturile societății civile, precum și de a întreprinde o 77 abordare strategică a comunicării/creșterii conștientizării cu privire la diferite hazarduri. Viitoarea SNRRD ar putea fi și un instrument bun pentru a sprijini aceste eforturi. În contextul COVID-19, este nevoie de campanii continue de educare a publicului cu privire la situațiile de urgență din domeniul sănătății și măsurile de protecție. Pe scurt, există o serie de oportunități de a îmbunătăți înțelegerea riscurilor cu care se confruntă România. Printre acțiunile prioritare se numără următoarele: (a) Îmbunătățirea contabilității daunelor și pierderilor pentru a informa/contura în baza acestora politicile și practicile în MRD ; (b) încurajarea schimbului de informații și de date privind hazardul, expunerea și vulnerabilitatea din partea tuturor actorilor implicați în MRD ; (c) îmbunătățirea înțelegerii riscului de cutremur și a altor hazarduri majore; (d) îmbunătățirea înțelegerii interacțiunilor dintre schimbările climatice și riscurile de dezastru, precum și între diferite riscuri de dezastru; (e) consolidarea interfeței știință-politică pentru a informa dezvoltarea și implementarea de proiecte în teren (sprijinirea monitorizării implementării SNCDI); (f) îmbunătățirea educației obligatorii cu privire la riscurile de dezastru; (g) consolidarea capacității funcționarilor publici în aspecte tehnice specifice legate de diferite riscuri de dezastru, după caz. Tabelul 5 cuprinde acțiunile cheie propuse pentru autoritățile responsabile. Pentru a sprijini urmărirea progresului privind acțiunile specifice care ar putea fi selectate, o serie de indicatori ar putea fi utilizați. Anexa 2 include un număr de indicatori eșantion care pot fi considerați ca parte a documentelor strategice sau operaționale (programatice). 78 Tabelul 5. Acțiuni Prioritare Propuse pentru Prioritatea 1 Acțiuni propuse Termen scurt Termen mediu Termen lung • Implementarea metodologiei unitare de • Operaționalizarea metodologiei procesului de • Implementarea unei platforme unitare evaluare a riscurilor, care să cuprindă contabilizare a daunelor și pierderilor și implementarea de date privind daunele și pierderile cu evaluarea daunelor și pierderilor pentru proceselor de daune și pierderi în toate sectoarele. ajutorul unor metodologii toate tipurile de risc, pentru a permite un • Actualizarea/ îmbunătățirea/operaționalizarea standardizate pentru colectarea și 1. Îmbunătățirea proces de contabilizare exactă a mecanismelor existente pentru a efectua în mod raportarea datelor și susținută de un contabilității daunelor și impactului dezastrelor și schimbărilor sistematic analize post-dezastru în vederea însușirii cadru instituțional clar pentru a asigura pierderilor pentru a climatice. Aceasta va implica consultări cu lecțiilor învățate și practicilor îmbunătățite ale MRD. raportarea durabilă pe termen lung. informa politicile și utilizatorii și furnizorii de informații privind • Evaluarea opțiunilor de folosire a evaluării pagubelor practicile în MRD riscurile, pentru a defini tipurile de date directe și indirecte asupra sectorului economic, pentru a privind daunele și pierderile, informa pregătirea planurilor de continuitate a metodologiile, structurile bazelor de date activității, reducerea riscurilor, planificarea recuperării și și aranjamentele instituționale. reconstrucției. • Consultarea cu părțile interesate și • Dezvoltarea unor modalități de a încuraja colaborarea • Operaționalizarea procesului de 2. Încurajarea schimbului de furnizorii de informații privind riscurile privind datele deschise (open data) cu sectorul privat, evaluare a riscurilor la nivel național si informații și date privind pentru a dezvolta cadre și îndrumări societatea civilă și alte părți interesate, inclusiv prin evaluarea scenariilor de risc folosind hazardurile, expunerea și naționale în vederea armonizării activități comune de cercetare. metoda de estimare a impactului vulnerabilitatea, de la toți colectării, folosirii și partajării datelor într- potențial folosită in RO-RISK pentru o actorii implicați în MRD un mod deschis și transparent. comparabilitate si integrabilitate a rezultatelor obținute. • Construind pe experiența din cadrul • Realizarea unor evaluări de risc mai detaliate/granulare, proiectului RO-RISK și planurile de a în special la nivel local, pentru acele riscuri unde există • Efectuarea unor evaluări periodice ale dezvolta o abordare standardizată pentru lacune de informații, de exemplu: caniculă, incendiu și riscurilor și cartografierea acestora evaluarea riscurilor (P166302), finalizarea epidemii. Realizarea unor evaluări multi-hazarduri cu pentru a actualiza și consolida periodic dezvoltării și implementării evaluărilor de analiza scenariilor pentru a informa politicile și deciziile baza de cunoștințe existentă, inclusiv 3. Îmbunătățirea înțelegerii risc; dezvoltarea și partajarea unor baze de finanțare și investiții. pentru a identifica proactiv riscurile de riscului seismic și a altor de date naționale privind activele publice • Realizarea unor evaluări mai detaliate/granulare, în dezastru și cele legate de schimbările hazarduri majore care includ sectoare critice precum special la nivel local, cu axare pe grupuri specifice de climatice, emergente/viitoare. transportul, educația, administrația persoane care ar putea fi deosebit de vulnerabile, cum ar publică și includerea impactului fi gospodăriile conduse de femei, pentru a ajuta, de • Încurajarea finanțării procesului de schimbărilor climatice în cadrul asemenea, la identificarea lacunelor în rezultatele evaluare a riscurilor la nivel național. evaluărilor hazardurilor și riscurilor. dezastrelor (de ex. mortalitatea) și cauzelor • Investirea în programe pentru o mai bună • Dezvoltarea unor grupuri de lucru specializate pe aceste înțelegere a măsurilor eficiente care ar teme transversale la nivelul dezastrelor, axate pe nexul putea aborda riscurile legate de politici publice - știință, pentru a dezvolta măsuri 4. Îmbunătățirea înțelegerii schimbările climatice (de ex. caniculă, concrete la nivel de politici, care ar trebui integrate în interacțiunilor dintre • Monitorizarea implementării secetă, incendiile de vegetație, impactul strategii. schimbările climatice și programelor și a comunicării cu privire asupra sănătății în orașe din cauza căldurii riscurile de dezastru, la măsurile preventive eficiente cu și inundațiile), precum și riscurile de boli precum și între diferite diferite părți interesate zoonotice și măsuri care ar îmbunătăți riscuri de dezastru interfața om-animal (biodiversitate și activități umane) în colaborare cu programele UE și internaționale. • Dezvoltarea unei baze de date a • Consolidarea capacității tehnice a părților interesate, în • Realizarea unor sondaje online 5. Consolidarea interfeței programelor de cercetare implementate în special a autorităților locale, de a folosi informațiile din periodice pe platformă, pentru a primi știință-politici pentru a RRD, corelate cu agende politice specifice baza de date pentru a își fundamenta programele (în feedback cu privire la utilitatea informa dezvoltarea și (nivel național și local); încurajarea special informații privind eficacitatea și evaluarea socio- diferitelor programe de cercetare și implementarea proiectului externalizării spre public (crowdsourcing) economică a programelor). lacunele de cercetare existente. pe teren (sprijinirea și a finanțării participative (crowdfunding) monitorizării a datelor și informațiilor din partea implementării SNCDI) cercetătorilor, a tinerilor academicieni și/sau a societății civile. • Îmbunătățirea implementării includerii în • Consolidarea capacității cadrelor didactice și formarea • Analize anuale ale implementării prin programele de instruire a tuturor riscurilor formatorilor de voluntari cu privire la riscurile de colectarea de feedback de la cadrele de dezastru relevante, asigurarea instruirii dezastru, care pot sprijini creșterea conștientizării în școli didactice și elevi/studenți cu privire la în toate școlile și acordarea de sprijin într-un mod sistematic; concursuri pentru studenți din cunoștințele lor despre riscurile de financiar pentru furnizarea de materiale întreaga țară pentru a implementa proiecte de creștere a dezastru; evaluarea eficacității (cărți, cursuri online, jocuri) pe această conștientizării în universitățile lor cu privire la riscurile de proiectelor de creștere a nivelului de 6. Îmbunătățirea educației temă (posibil printr-o nouă ordonanță); dezastru; dezvoltarea de programe de învățământ conștientizare în rândul studenților obligatorii privind riscurile elaborarea și implementarea programelor dedicate școlilor și universităților în domeniul MRD. privind riscurile de dezastru. de dezastru universitare specifice dedicate MRD legate de promovarea cercetării în acest domeniu; susținerea simulărilor și prezentărilor în spațiile publice ale universităților pentru a crește nivelul de conștientizare în rândul tuturor studenților. 80 • Pe baza deficiențelor de capacitate • Implementarea sistematică a acestor diferite formări Monitorizarea și evaluarea eficacității evaluate la nivelul a diferite administrații, specifice în întreaga țară (inclusiv cursuri online, cursuri formării; continuarea investițiilor în cele sprijinirea dezvoltării unor instrumente modulare, formarea formatorilor, exerciții mixte, etc.), mai potrivite formate și instrumente de specifice de formare personalizate și potențiala utilizare a centrelor de formare zonale în formare (de exemplu, online/în format canale de formare (de exemplu, cursuri situații de urgență ale autorităților locale. fizic, centre, formarea formatorilor), online, centre de formare, formarea • Identificarea unor metode pentru încurajarea participării pentru a asigura faptul că diferitele oferte formatorilor, ș.a.) în activitățile de formare, optimizarea și adaptarea de formare pot fi adoptate pentru diferite • Instrumentele de formare pentru procesului la nevoile reale și noile metodologii. audiențe. autoritățile locale ar trebui să îmbunătățească nivelul de cunoștințe privind RRD și implicațiile pentru diferite arii de politici, precum și aspectele ce țin de implementare (implementarea 7. Consolidarea capacității strategiilor, identificare și accesare fonduri reprezentanților etc.) administrației publice în • Sprijinirea administrațiilor locale în aspecte tehnice specifice domeniul RRD, a implementării Strategiei legate de diverse riscuri de de RRD la nivel local, identificarea și dezastru, după caz accesarea de fonduri, etc., prin consultanță specializată, de exemplu prin intermediul unei potențiale structuri dedicate, create la nivel central. • Instrumente de formare pentru oficiali la nivel național ar trebui să îmbunătățească nivelul de cunoștințe privind RRD, în mod deosebit asupra aspectelor naționale, dimensiuni transfrontaliere, interacțiunea cu schimbări climatice și riscuri compuse, precum și implementarea strategiilor naționale inter-sectoriale și interdepartamental pentru RRD. 81 2. CAPITOLUL: CONSOLIDAREA GUVERNĂRII RISCULUI DE DEZASTRU PENTRU A GESTIONA RISCUL DE DEZASTRU Acest capitol se referă la Prioritatea 2 CSRRD. În conformitate cu CSRRD, guvernarea riscului de dezastru este necesară pentru un management eficace și eficient al riscului de dezastru. Sunt necesare viziuni clare, planuri, competențe, îndrumări și coordonare între sectoare, precum și participarea părților interesate relevante. Consolidarea guvernanței riscului de dezastru pentru prevenire, atenuare, pregătire, răspuns și reabilitare este, prin urmare, necesară și încurajează colaborarea și parteneriatul între mecanisme și instituții pentru implementarea instrumentelor relevante pentru reducerea riscului de dezastru și dezvoltarea durabilă.199 Printre zonele de interes luate în considerare în cadrul acestui capitol se numără următoarele: • Cadrul juridic și strategic (RRD și legislație sectorială, strategii/planuri, RRD și ASC) • Cadrul instituțional (cadrul instituțional al MRD, acorduri cu sectorul voluntar, coordonarea părților interesate și la nivel local) • Procese de calitate și aplicare (standarde și procese de calitate, analize naționale legate de MRD, evaluări reciproce) • Cooperare globală și regională (globală, bilaterală, regională și transfrontalieră) 2.1. Cadrul legislativ și strategic Cadrul politic și legislativ cuprinde toate documentele legislative și strategice care se axează pe aspectele MRD. Acestea se pot axa, în principal, pe MRD și/sau pe alte sectoare relevante pentru MRD. 2.1.1. Legislația RRD România are un cadru juridic extins pentru MRD, care cuprinde diferite niveluri administrative și părți interesate instituționale, la nivel național, județean și local/municipal, și care se axează, în unele privințe, asupra implicării sectorului privat. Modelul de guvernare MRD al României include și voluntari și OSC-uri. Corpul legislativ al României, deciziile guvernamentale și parlamentare și amendamentele la practicile anterioare anului 1989 constată alinierea și armonizarea continuă cu acordurile juridice internaționale, bilaterale și regionale relevante, inclusiv CSRRD și predecesorul său, cadrul Hyogo pentru MRD.200 Punctul central, de la care pleacă toate activitățile de intervenție în caz de urgență, este Sistemul Național de Management al Situației de Urgență - Ordonanța de Urgență a Guvernului Nr. 21/din 15 aprilie 2004. Această legislație stabilește parametrii și determină componența și funcționarea Sistemului Național de Management a Situațiilor de Urgență, a tuturor ministerelor de resort și a instituțiilor administrației publice centrale, deleagă responsabilitățile în timpul situațiilor de urgență și stabilește sarcinile principale ale părților. Pornind de la Ordonanța de Urgență a Guvernului Nr. 21, Hotărârea 199 UNISDR. Modul: Citirea Cadrului de la Sendai: Înțelegerea Rolului Guvernelor. 200 Comisia Europeană. 2017. Vademecum – Protecția Civilă: Profiluri de Țară – România. Direcţia Generală Protecţie Civilă şi Operaţiuni Umanitare Europene. Link. Guvernului Nr. 557/2016201identifică tipul de risc pentru MRD. Conform acestor acte juridice, planurile sectoriale trebuie elaborate pentru a asigura managementul specific situațiilor de urgență.202 Alte acte legislative ale MRD includ următoarele: • Ordonanța 88/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea Serviciilor Comunitare Publice pentru Situații de Urgență (Inspectoratele Județene pentru Situații de Urgență) cu modificările ulterioare ale acesteia • Legea privind protecția civilă (481/2004). Această lege prevede măsuri care trebuie luat e pentru a proteja populația, echipamentele, valorile culturale și mediul în caz de război sau dezastru. Legea prevede planificarea de urgență în caz de criză sau război. • Hotărârea nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului național pentru situații speciale de urgență • Hotărârea Guvernului nr. 1490 din 9 septembrie 2004, pentru aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a organigramei Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgență. • Hotărârea Guvernului nr. 1491/28.09.2004, pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgență. • Hotărârea Guvernului nr. 1492/28.09.2004, privind principiile de organizare, funcționarea şi atribuțiile serviciilor de urgență profesioniste. • Hotărârea nr. 1514 din 29 noiembrie 2005 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1 490/2004 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. • Hotărârea Guvernului nr. 642/29.06.2005 pentru aprobarea criteriilor de clasificare a unităților administrativ-teritoriale, instituțiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al Protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice. • Hotărârea nr. 547 din 9 iunie 2005, pentru aprobarea Strategiei Naţionale de Protecție Civilă, 2005. • Hotărârea nr. 259 din 31 martie 2005, privind înființarea şi stabilirea atribuțiilor Centrului Naţional pentru Securitate la Incendiu şi Protecție Civilă, 2005. • Hotărârea nr. 1579 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare, 2005.203 • Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor republicată. • Ordinul MAI nr. 1184/06.02.2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgență; • Ordinul MAI nr. 1259/10.04.2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înștiințare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecție civilă; • Ordinul MAI nr. 132/29.01.2007 pentru aprobarea metodologiei de elaborare a planului de analiză și acoperire a riscurilor și a unei structuri-cadru a planului de analiză și acoperire a riscurilor 201 Legislația română. 3 august 2016. Hotărârea Nr. 557 privind managementul tipurilor de risc. Link. 202 Guvernul României. 2016. Raport de Țară - Condiționalitate România 2016. 203 Legături. 2020. Hotărârea nr. 1579 din 8 decembrie 2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare. Link. 83 • Hotărârea nr. 160 din 14 februarie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea, condiţiile de acordare şi folosire a uniformei, echipamentului de protecție şi însemnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situaţii de urgență voluntare/private, 2007.204 • Hotărârea nr. 548/2008 privind aprobarea Strategiei naționale de comunicare și informare publică pentru situații de urgență, 2008. • Ordinul MAI nr. 89 din 18 iunie 2013 privind aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, pregătire și desfășurare a activității de prevenire a situațiilor de urgență, executate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și structurile subordonate. • Protocolul 62170/9647/2013 convenit între Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Educației - Protocol privind pregătirea în domeniul situaţiilor de urgență a copiilor, elevilor și studenților din învățământul național preuniversitar și superior • Hotărârea Guvernului nr. 768/2016privind organizarea și funcționarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre. • Legea 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase • HG 557/2016 privind managementul tipurilor de risc • HG 762/2008 pentru aprobarea Strategiei naţionale de prevenire a situaţiilor de urgenţă • Decizia MAI pentru înființarea Grupului de Lucru pentru Evaluarea Riscurilor la nivel național (GLERN) - în curs. Cadrul MRD este, de asemenea, completat de o serie de reglementări/ordine/proceduri specifice de prevenire (aplicabile persoanelor fizice și companiilor private) privind reducerea riscului de incendiu, reglementările de construcție, omologarea produselor legate de incendiu, metodologiile de aprobare și control ale companiilor private din condițiile de securitate la incendiu etc. În ceea ce privește sectorul privat, Legea privind protecția civilă (481/2004) prevede măsuri care trebuie luate, atât de entitățile publice, cât și de cele private, pentru a proteja populația, echipamentele, valorile culturale și mediul în caz de război sau dezastru. Legea prevede planificarea de urgență în caz de criză sau război. Cadrul legal pentru voluntari este definit prin următoarele documente: • Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 privind apărarea împotriva incendiilor specifică principalele orientări privind stabilirea, atribuțiile și drepturile serviciilor de urgență voluntare și private. • Ordinul nr. 75 din 27 iunie 2019 pentru aprobarea criteriilor de performanță privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor voluntare şi a serviciilor private pentru situaţii de urgență. • Hotărârea Guvernului nr. 1579 din 08.12.2005 pentru aprobarea statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare. • Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activității de voluntariat în România 204 Legături. 2020. Hotărârea nr. 160 din 14 februarie 2007 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea, condiţiil e de acordare şi folosire a uniformei, echipamentului de protecție şi însemnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situaţii de urgență voluntare/private. Link. 84 • Hotărârea Guvernului nr. 160/14.02.2007 pentru aprobarea Regulamentului privind portul, descrierea, condiţiile de acordare şi folosire a uniformei, echipamentului de protecție şi însemnelor distinctive ale personalului serviciilor pentru situaţii de urgență voluntare/private • Ordinul MAI nr. 160/23.02.2007 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare, desfășurare a activităţii de prevenire a situațiilor de urgență prestate de serviciile voluntare pentru situații de urgență. • Hotărârea Guvernului 557/2016 supraveghează funcțiile de sprijin ale ministerelor, ale altor instituții centrale și ale ONG -urilor pentru prevenirea și managementul situațiilor de urgență. 2.1.2. Cadrul legislativ sectorial legat de MRD Există mai multe legi sectoriale care sunt relevante pentru hazarduri specifice și/sau faze ale MRD. Clasificate în funcție de sectoarele legislative și riscuri, următoarele secțiuni descriu dezvoltarea și progresul cadrului juridic al României. Hazarduri naturale Inundații Experiențele învățate ale României, deciziile guvernamentale și legislația care se referă la diferite aspecte ale ciclului hidrologic. Originile cadrului legal pentru inundații datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. În 1924, parlamentul român a adoptat primele sale legi privind managementul integrat al apei și apelor pluviale pentru a face față mai bine istoriei sale lungi de risc de inundații. O abordare mai extinsă a managementului apei, precum și a secetei, a fost introdusă după 1956. De-a lungul secolului XX și până în secolul XXI, perioadele caracterizate de evenimente hidrometeorologice dăunătoare au obligat legiuitorii români să acorde o atenție tot mai mare modului de management mai bun al apei, terenurilor și, prin urmare, al riscului la inundații. La aderarea țării la UE, legiuitorii români au început un proces de armonizare a cadrelor juridice naționale la directivele UE. În ceea ce privește sectorul inundațiilor, România își proiectează legislația în două moduri: prin înțelegerea (a) poziției sale geofizice unice ca una dintre puținele țări europene situate aproape complet în bazinul de colectare Danubian și (b) faptul că manifestările inerente ale riscului la inundații riverane în cea mai mare parte sunt legate de managementul inundațiilor și apei din alte state membre ale UE, cum ar fi Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Slovenia și Croația, precum și ale membrilor vecini din afara UE, precum Serbia și Ucraina. La nivel național, Legea apelor 107/1996 servește drept legislație de bază care supraveghează reglementarea sectorului hidrologic din România și reglementează și codifică proprietatea publică a apelor și terenurilor conexe. Legea apei 107/1996 respectă principiile generale și orientările stabilite de legile sale anterioare din perioada anterioară anului 1989, și anume Legea apei 8/1974, care poate fi înțeleasă cel mai bine ca o măsură legală pentru MRD importanta luata in urma unor inundații devastatoare în 1970. Aceste inundații, pe care s-au bazat actele din 1974, au pregătit mai întâi calea pentru o mai bună consolidare juridică pentru îmbunătățirea protecției împotriva inundațiilor de-a lungul tuturor râurilor principale, precum și la includerea altor riscuri hidrologice conexe, cum ar fi seceta și alunecările de teren. 85 Legea apelor nr. 107/1996 stabilește baza legală pentru „prevenirea și controlul inundațiilor și a oricăror alte fenomene hidrometeorologice periculoase” și identifică și prezintă ce organisme guvernamentale vor oferi sprijin în reducerea riscului la inundații al României, în primul rând ANAR, precum și MMAP; Comisia Centrală pentru Prevenirea și Controlul Inundațiilor; Fenomene Meteorologice Periculoase și Accidente de Structuri Hidraulice, Comisia Națională pentru Siguranța Barajelor și Structurilor Hidraulice și Comisia Națională pentru Programul Hidrologic Internațional (Articolul 7).205 Mai mult, Legea apelor nr.107/1996 recunoaște diferite aspecte ale amenajării teritoriului și îmbunătățirii eroziunii solului (Articolul 30); calitatea apei, lacurilor de acumulare și alimentare (Articolul 62); conform Articolului 43, reglementarea dezvoltării structurilor (rezidențiale, comerciale, de transport și infrastructuri similare) pe fluvii și afluenții în apropierea acestora; și, eliberarea de autorizații de gospodărire a apelor (Articolul 56), precum și diferite mecanisme de control a inundațiilor ca intervenție la evenimente periculoase, fie naturale, fie provocate de om. Adoptarea Legii apelor nr. 107/1996 a fost urmată de o serie de amendamente, actualizări și modificări ca o implementare mai largă a cadrului legislativ privind apa in România, în ceea ce privește riscul hidrologic și managementul apei: • Hotărârea Guvernului nr 1212/2000 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a celor 11 comitete de bazin • Hotărârea Guvernului nr. 1854/2005 prezintă o strategie pentru managementul riscului la inundații. • Legea nr. 310/2004 și Legea nr.112/2006 aduc amendamente și modificări la Legea nr. 107/1996 pentru a acoperi instrucțiunile tehnice privind cadrul general pentru utilizarea surselor de apă în activitățile umane. • Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 3/2010 modifică Legea nr. 107/1996 pentru a include, printre alte articole de modificare, acoperirea „atingerea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apă de suprafață și subterane prin toate organele de stat” (Articolul 1); „managementul riscului la inundații, cu scopul de a reduce consecințele negative pentru sănătatea umană, mediu, patrimoniul cultural și activitatea economică” (Articolul 2);” • Legea nr. 146/2010 transformă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 3/2010 în lege română și aduce legea română privind apa și inundațiile în conformitate cu jurisprudența UE. Cadrul legal pentru inundații include, de asemenea, mai multe legi și decizii guvernamentale care prezintă un corolar direct la reducerea riscului la inundații prin mecanisme de mediu și de utilizare a terenurilor, precum și prin cartografiere. Această nouă serie de legi are, de asemenea, un domeniu de aplicare pentru mai multe hazarduri, prin care sunt menționate alte riscuri legate de ciclul hidrologic - alunecări de teren și secete. • Legea nr. 575/2001 prevede aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Planului de amenajare a teritoriului naţional (Secţiunea a V-a Zone de risc natural). • Hotărârea Guvernului nr. 382/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigențele minime de conţinut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. 205 Parlamentul României. „Legea nr. 107/septembrie 1996.” 86 • Legea nr. 138/2004 privind îmbunătățirile funciare. • Legea nr. 20/2006 pentru modificarea Legii nr. 171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional. • Legea nr. 46/2008 privind codurile silvice. • ORDIN nr. 78 din 28 iunie 2019 pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică, precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale pe cursurile de apă și poluări marine în zona costieră • Ordinul nr. 330/44/2.178/2013 pentru aprobarea Manualului primarului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații și secetă hidrologică și a Manualului prefectului pentru managementul situațiilor de urgență în caz de inundații și secetă hidrologică • HOTĂRÂRE nr. 972 din 21 decembrie 2016 pentru aprobarea planurilor de management al riscului la inundații aferent celor 11 administrații bazinale de apă și fluviului Dunărea de pe teritoriul României • HOTĂRÂRE nr. 447 din 10 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare și conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren, al hărților de hazard la inundații și al hărților de risc la inundații În paralel cu organismul său juridic național de management al riscului la inundații, cadrul legislativ al României se aliniază la obligațiile sale de aderare la UE cu privire la mai multe domenii cheie ale dreptului UE. Cele două documente orientative principale sunt următoarele: • Directiva-cadru UE privind apa 2000/60/CE: Pentru implementarea sa, România a identificat Planul de Management al Bazinului/Planurile Raionale de Bazin ca instrument principal, care se aliniază la Articolul 13 din Directivă. Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 stabilește un cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind apa. Prin urmare, bazinul este unitatea europeană comună pentru toate acțiunile de management și planificare a apei. • Directiva 2007/60/CE privind inundațiile identifică PMRI ca principalul instrument de implementare în România, așa cum este reglementat de Articolul 7. PMRI este una dintre componentele pentru managementul cantitativ al resurselor de apă. Directiva privind inundațiile a urmat, în cadrul primului ciclu, un calendar de implementare, care a inclus următoarele: • Publicarea evaluărilor preliminare ale riscului la inundații (complet 2012) • Consultare publică privind hărțile hazardurilor (2013) organizată în cadrul întâlnirilor cu următoarele părți interesate: o 11 comitete de bazin o MMAP o ANAR și INHGA o Consiliile județene, instituțiile prefectului, primăriile și administrațiile bazinului de apă. Consultare publică privind hărțile de risc, hărțile de hazard și hărțile de risc de inundații (iulie- decembrie 2013 până în aprilie-octombrie 2014). • Publicarea Hărţilor de Hazard (decembrie 2013); 87 • Publicarea Hartilor de Risc la Inundatii (martie 2014); • Colectarea informatiilor, identificarea problemelor importante in domeniul managementul riscului la inundatii (aprilie-octombrie 2014) • Realizarea sintezei cu privire la problemele managementului riscului la inundatii pe baza unor chestionare intocmite de ANAR/INHGA si transmiterea informațiilor partilor interesate (octombrie-decembrie 2014) • Realizarea primului Plan de Management al Riscului la Inundaţii si publicarea lui pana la 22 decembrie 2015; • Punerea la dispozitia Comisiei a primului Plan de Management al Riscului la Inundaţii (22 martie 2016), conform art. 7(5) si art.15(1) din Directiva Inundatii. Pentru cel de-al doilea ciclu de implementare a DI, a fost finalizată etapa I – Evaluarea Preliminară a Riscului la Inundații, noile rapoarte PFRA (2019) fiind încărcate pe site-urile web ale ANAR și INHGA. În sprijinul etapelor a 2-a și a 3-a aferente ciclului II din Directiva Inundații, va fi implementat Proiectul RO-FLOODS – ”Întărirea capacităţii autorităţii publice centrale în domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2- a şi a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații” (SIPOCA 734) care are ca obiectiv fundamentarea şi sprijinirea măsurilor de implementare ce vizează adaptarea structurilor, optimizarea proceselor şi pregătirea resurselor umane necesare îndeplinirii obligaţiilor asumate prin Legea Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare, a H.G. 846/2010 privind aprobarea Strategiei Naţionale de Management al Riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung, precum şi conformarea cu cerinţele Directivei 2007/60/EC privind evaluarea şi gestionarea riscului la inundaţii în scopul consolidării capacităţii autorităţilor și instituţiilor publice din domeniul gospodăririi apelor şi al managementului riscului la inundaţii. În cadrul acestui proiect vor fi actualizate Planurile de Management al Riscului la Inundații la nivelul bazinelor hidrografice (11 PMRI + PMRI Fluviul Dunărea) pentru ciclul II de implementare al Directivei Inundații, care sa includă combinații de masuri structurale/nestructurale, masuri verzi si de punere in siguranță a infrastructurii bazate pe analize cost-beneficiu si prioritizate conform metodologiilor realizate in cadrul proiectului. Valoarea totală a proiectului este de 140.000.000 lei, din care 21.450.000 lei cofinanțare MMAP și ANAR. Incendii de vegetație Cadrul legal privind managementul riscului de incendii forestiere și incendii de vegetație este mai limitat, cu toate acestea, există o tendință notabilă care reflectă concentrarea mai mare a guvernului asupra adaptării pentru acest sector de risc și atenuarea multor moduri în care afectează economia României. Legea nr. 307 din 12 iulie 2006 pentru apărarea împotriva incendiilor (republicată la 25 martie 2016) Articolul 1 (1) stabilește apărarea împotriva incendiilor reprezintă ansamblul integrat de activități specifice, măsuri și sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar și de informare publică, planificate, organizate și realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii și reducerii riscurilor de producere a incendiilor și asigurării intervenției operative pentru limitarea și stingerea incendiilor, în vederea evacuării, salvării și protecției persoanelor periclitate, protejării bunurilor și mediului împotriva efectelor situațiilor de urgență determinate de incendii. 88 Termenii și expresiile referitoare la situații de urgență, factori și tipuri de risc, intervenția operativă și evacuare au semnificația din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004. Prezenta ordonanță se referă la Sistemul Național de Management al Urgențelor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005 și termenii și expresiile specifice apărării împotriva incendiilor: autorizație de securitate -act administrativ eliberat în baza legii și Inspectoratul pentru Situații de Urgență sau Municipalitatea București-Ilfov certifică, în urma inspecțiilor la fața locului și pe baza documentelor referitoare la implementarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, îndeplinirea cerințelor esențiale privind siguranță la incendiu în construcții, instalații tehnologice și alte facilități. În conformitate cu Hotărârea nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, pentru incendiile de vegetație există asociate trei tipuri de riscuri: (1) Incendii la fondul forestier (incendii de pădure), (2) Incendii la vegetație ierboasă și/sau arbustivă și (3) Incendii la culturi de cereale păioase. Riscul de incendii la fondul forestier Codul Silvic al României a trecut prin multiple schimbări de-a lungul anilor. Prima versiune a Codului Silvic a fost adoptată în 2008 prin Legea 46/2008, concentrându-se pe toate activitățile tehnice, economice și juridice desfășurate pentru a asigura managementul durabil al pădurilor, în conformitate cu regimul silvic. De atunci, au fost aduse o serie de modificări la Codul Silvic, cum ar fi adoptarea Legilor nr. 133/2015 și nr.197/2020 privind modificarea și completarea Legii nr. 46/2008. Totodată, legislația specifică include OMAI 1475/2006, OMAPPM 1654/2000, OMAAP 651/2002, și Regulament Consiliu 2158/1992. Ordinul comun MAI nr. 1475/2006 și MAPDR nr. 551/2006 1 aprobă și Regulamentului privind gestionarea situaţiilor de urgenţă ca urmare a incendiilor de pădure. Aceasta prevede că gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure este o activitate de interes național, având în vedere frecvența de producere și dimensiunea efectelor acestor tipuri de risc. Prin gestionarea situațiilor de urgență ca urmare a incendiilor de pădure se înțelege identificarea și monitorizarea, înștiințarea factorilor interesați, avertizarea populației, evaluarea, limitarea, înlăturarea sau contracararea incendiilor de pădure. Regulamentul stabilește atribuțiile ce revin tuturor structurilor implicate în gestionarea situațiilor de urgență, ca urmare a incendiilor de pădure. Ordinul MAPPM nr. 1654 din 31.10.2000 – privind aprobarea Normelor de prevenire și stingere a incendiilor din fondul forestier, cuprinde metode și procedee pentru identificarea și evaluarea riscului de incendiu în fondul forestier. Ordinul Ministrului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor nr. 651/2002 pentru aprobarea clasificării teritoriului naţional în funcţie de gradul riscului producerii incendiilor de pădure, având în vedere criteriile stabilite în Regulamentul Consiliului nr. 2.158/92/EEC și în baza Studiului pentru zonarea teritoriului țării în funcție de gradul de risc la incendii al fondului forestier, teritoriul României este clasificat în categoria de risc scăzut privind producerea incendiilor de pădure. 89 Riscul de incendii la vegetație ierboasă și/sau arbustivă Pentru riscul asociat de incendii la vegetație ierboasă/arbustivă nu există acte normative care să reglementeze evaluarea riscului. Menționăm faptul că, Ministerul Apelor și Pădurilor, în calitate de autoritate responsabilă cu rol principal pentru primele două riscuri asociate (incendii la fond forestier și incendii la vegetație ierboasă/arbustivă) este obligată, potrivit art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 557/2016 să emită regulamente de gestionare a situațiilor de urgență specifice tipului de risc repartizat, detaliate pe domeniile de acţiune. De asemenea, pentru identificarea, evaluarea riscurilor precum si pentru răspuns în cazul producerii unor situații de urgență, există prevederi în: • H.G.R. nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităților administrativ- teritoriale, instituțiilor publice și operatorilor economici din punct de vedere al protecției civile, în funcție de tipurile de riscuri specifice; • Ordin MAI nr. 132 din 29 ianuarie 2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi a Structurii-cadru a Planului de analiză şi acoperire a riscurilor. Riscul de incendii la culturi de cereale păioase Ordinul comun MIRA nr. 605/2008 și MADR nr. 579/2008 aprobă Dispozițiile generale de apărare împotriva incendiilor pe timpul utilizării focului deschis la arderea de mirişti, vegetaţie uscată şi resturi vegetale. Secetă Abordarea legislativă a României cu privire la secetă este inclusă în mai multe documente, de la acordurile internaționale în domeniul climei la ordonanțele de urgență naționale până la deciziile parlamentare. La semnarea tratatelor globale, parlamentul României a semnat la fiecare convenție majoră, inclusiv la următoarele: • Legea nr. 24/1994 privind ratificarea Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. • Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenției privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992. • Legea nr. 111/1998 pentru aderarea României la Convenția Organizației Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării în țările afectate grav de secetă și/sau deșertificare, adoptată la Paris la 17 iunie 1994. Obiectivul convenției este realizarea unei dezvoltări durabile în zonele afectate de secetă și deșertificare prin cooperare și acțiuni combinate la nivel internațional, regional și național, în conformitate cu prevederile Agendei 21. • Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la Convenția-cadru a Națiunilor Unite privind schimbărilor climatice, adoptat la 11 decembrie 1997. 90 La nivel național, România a introdus o nouă legislație privind managementul terenurilor, pădurilor și agriculturii începând cu 1991. Această legislație a actualizat, amendat și modificat regulat legile existente pentru a reflecta progresele științifice și tehnologice și obligațiile sale ca stat membru al UE în urma aderării sale. Legislația cheie include următoarele: • Legea fondului funciar nr. 18/1991, care se referă la utilizarea terenurilor agricole și forestiere; obligația proprietarilor de terenuri de a asigura protecția solului; prevenirea și combaterea proceselor de degradare și poluare cauzate de fenomene naturale sau cauzate de activități antropice; organizarea perimetrelor pentru îmbunătățirea solului în zone cu procese puternice de degradare și stabilirea unui fond special în acest scop. • Legea nr. 137/1995 privind protecția mediului, care prevede normele generale pentru utilizarea resurselor naturale în conformitate cu principiile dezvoltării durabile. • Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară. • După cum s-a documentat mai sus, Legea apelor nr. 107/1996, care prevede, printre altele, conservarea și protecția resurselor de apă; îndeplinirea cerințelor de apă din agricultură, industrie și alte ramuri ale economiei; executarea lucrărilor de management al bazinului hidrografic, inclusiv a celor de combatere a eroziunii solului, corecțiilor torenților etc., conform schemelor- cadru în conformitate cu strategia de mediu și planurile de utilizare a terenurilor. • Legea nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu. • Legea nr. 139/2000 privind activitatea de meteorologie. • Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală. • Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare. • Legea nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecție. • Legea nr. 138/2004 privind îmbunătățirile funciare. • Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. • Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006, care subliniază direcțiile de reglementare a activităților economice care vizează interesul public care constituie situații de urgență extraordinare, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă și care include reglementări privind protecția solului, subsolului și ecosistemelor terestre și conservarea biodiversității. • Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. • Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier naţional, republicată. • Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile, aprobată prin Legea nr. 246/2005. Cutremure Cadrul instituțional pentru reducerea riscului seismic cuprinde un sistem de administrații publice naționale (centrale), teritoriale (descentralizate) și locale. Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 stabilește autoritățile cu rol principal în coordonarea și managementul anumitor tipuri de riscuri, precum și pe cele cu rol secundar, desemnat să le sprijine pe cele cu rol principal. Împreună MAI și MDLPA îndeplinesc 91 responsabilitățile pentru managementul riscului seismic (MDLPA – autoritate responsabilă cu rol principal, MAI - autoritate responsabilă cu rol secundar), MAI având rolul principal în protecția civilă și intervenția în caz de urgență, iar MDLPA rolul principal în reziliența seismică a infrastructurii (reducerea riscului seismic al construcțiilor existente). România a început să folosească hărți de zonare a hazardului seismic pentru a fundamenta reglementările tehnice în construcții din 1963, iar reglementările tehnice, precum și zonarea hazardurilor, au evoluat de atunci. Prima hartă de zonare de hazard seismic din România, STAS 2923-63, a fost folosită pentru a fundamenta primul standard de proiectare seismică al României - P13, „Normativ condiționat pentru proiectarea construcțiilor civile și industriale în regiunile seismice”. Acest standard de proiectare seismică a fost actualizat ulterior în 1970, cu noul P13-70, „Normativ pentru proiectarea construcțiilor civile și industriale în regiunile seismice”. După cutremurul din 1977 și datorită noilor date provenite din accelerograma seismică INCERC și alte observații, a fost adoptat un nou standard de proiectare seismică (și îmbunătățit semnificativ) sub forma P100-78. Acest normativ a fost aplicat pe bază experimentală și a fost ulterior actualizat și adoptat la scară națională în 1981 - P100-81. Atât P100-78, cât și P100-81 au fost denumite „Normativ pentru proiectarea seismică a clădirilor rezidențiale, socio- culturale, agrozootehnice și industriale”. Principalul aspect în aceste noi ediții ale codului de proiectare seismică a fost luarea în considerare a caracteristicilor dinamice de perioadă lungă ale cutremurelor de adâncime intermediară din Vrancea, care anterior fuseseră trecute cu vederea. De atunci, codul de proiectare seismică a fost actualizat și dezvoltat în continuare de mai multe ori, cuprinzând acum opt părți diferite de la P100-1 până la P100-8, dintre care doar două sunt dezvoltate în prezent (P100-1/2013206 și P100-3/2019207) și un altul (P100-8208) este în discuție de ceva timp. Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 prevede că instituțiile publice care dețin sau administrează clădiri construite înainte de Normativul de Proiectare Seismică P100-78 din 1978 în zone cu o accelerație maximă a terenului mai mare sau egală cu 0,16 g să efectueze expertizări tehnice. În plus, toate clădirile rezidențiale publice și private de peste P+3E construite înainte de 1978 trebuie inventariate și supuse unor expertizări tehnice. Cum autoritățile locale nu au fost desemnate ca autoritate în Legea nr. 557/2016, Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 stabilește, de asemenea, responsabilitățile autorităților locale la răspuns, evaluare/investigație și recuperare. În timp ce reducerea riscului seismic este inclusă și acoperită de legi și reglementări mai largi pentru riscul de dezastre (de exemplu, Ordonanța de Urgență nr. 21/2004), singura lege care vizează explicit și separat doar reducerea riscului seismic este Ordonanța Guvernului nr. 20/1994. Această lege specifică responsabilitățile generale și atribuțiile părților implicate în reducerea riscului seismic, doar din punct de vedere al siguranței structurale a clădirilor existente. De atunci, Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 a fost republicată sau actualizată de 18 ori - în 1998, 2001, 2003, 2006 (×2), 2007 (×2), 2011, 2012, 2013, 2015 (×2), 2018 și 2019. Aceste actualizări au vizat în general adaptarea ordonanței la mediul substanțial schimbat. De exemplu, în 1994 (când a fost publicată inițial Ordonanța Guvernului), mai mult de două treimi din fondul clădirilor rezidențiale era deținut de stat. În 206 Dispoziții pentru proiectarea clădirilor. 207 Dispoziții pentru evaluarea și proiectarea seismică a consolidării structurale pentru construcții vulnerabile seismice. 208 Dispoziții pentru proiectarea consolidării structurale a monumentelor istorice și a construcțiilor valoroase din punct de vedere arhitectural. 92 decurs de un deceniu, procentul de proprietate publică asupra acestei categorii de clădiri a scăzut la mai puțin de 10%. Legea nr. 170/2019 modifică Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 pentru a solicita autorităților locale să contracteze rapoarte de expertiză tehnică pentru toate școlile construite înainte de 1978 și stabilește noi termene pentru finalizarea acestor evaluări. Aceste rapoarte de expertiză tehnică trebuie să fie finanțate din bugetele administratorilor sau proprietarilor infrastructurii vizate - în general, ale administrațiilor locale. Alunecări de teren În prezent, există trei acte legislative privind alunecările de teren, ca parte a profilului de risc al României. Acestea sunt după cum urmează: • Legea nr. 575/2001 privind aprobarea unui plan național de amenajare a teritoriului - Secțiunea 5 - zona de risc natural. • Hotărârea Guvernului nr. 382 și nr. 447/2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind elaborarea și conținutul hărților de risc natural la alunecări de teren și la inundații. • Ordinul Comun al Ministerului Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului, al Șefului Departamentului Administrației Publice Locale și al Ministerului Apelor și Protecției Mediului nr. 62/N-19.0/288-1.955/1998, pe baza Ghidului de redactare al hărților de risc la alunecare a versanților pentru asigurarea stabilității construcțiilor - Indicativul GT-019-98 a stabilit normele metodologice privind modul de elaborare și conținutul hărților de hazard de alunecări de teren pe baza calculării coeficientul mediu de hazard K(m). Schimbările climatice Există o serie de documente juridice legate de schimbările climatice. Instrumentele legale pentru managementul schimbărilor climatice includ legislația primară sub formă de legi și acte, ordonanțe care sunt adoptate uneori în Parlament ca legi, reglementări generale de mediu sub formă de directive guvernamentale sau ordine ministeriale și legislația referitoare la sectoare specifice, cum ar fi energia, transporturile, agricultura și silvicultura și programele specifice de planificare. • Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică urmărește să creeze un cadru legal pentru o politică națională privind eficiența energetică și să o pună în aplicare în diferite sectoare - primar, producție, distribuție și furnizare, transporturi - pentru a atinge obiectivul național de reducere a consumului de energie cu 19%. Legea stabilește un cadru pentru eliminarea barierelor, promovarea mecanismelor financiare, promovarea cooperării între utilizatorii finali, facilitarea cercetării, dezvoltarea pieței serviciilor energetice, etc. Promovează o strategie pentru construirea și restaurarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic în sectorul privat, public și comercial. • Legea nr. 278/2013 cu privire la emisiile industriale are ca scop prevenirea poluării apei, aerului și solului rezultate din activitățile industriale. Cu toate acestea, are o secțiune specială privind stocarea geologică a CO2 care prevede ca toți operatorii instalațiilor de ardere cu putere electrică de 300 MW sau mai mare să aibă locuri de stocare adecvate, facilități de transport, să aibă capacitate tehnică de captare și comprimare a CO2. 93 • Legea pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 18/2009 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe. • Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 18/2009 modificată prin Legea nr. 238/2013 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe. Scopul său este, în principal, creșterea performanței energetice a parcului locativ. Această lege viza blocurile de locuințe construite între anii 1950-1990, unitățile individuale de locuințe și fondul de locuințe sociale deținut sau administrat de consiliile locale. Consiliile locale sunt mandatate să elaboreze programe locale de modernizare pentru reabilitarea termică sau a anvelopelor clădirii și a sistemelor de încălzire, instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile. Finanțarea în acest sens trebuie împărțită între bugetele locale și naționale. • Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, actualizată și modificată prin Legea nr. 134/2012 și Legea nr. 23/2014 (care condiționa utilizarea certificatelor verzi de către companiile producătoare de energie regenerabilă de performanța acestora pe baza obiectivelor naționale și impactului asupra utilizatorilor finali oferă cadrul legal pentru extinderea producției și utilizării energiei electrice din surse regenerabile, reducerea emisiilor poluante și furnizarea unui cadru financiar și operațional). Legea nr. 220/2008 se aplică hidroenergiei cu o capacitate instalată de 10 MW, eoliană, solară, geotermală, biomasă, gaz pentru depozitele de deșeuri și gaz de fermentare de la instalațiile de tratare a nămolului livrate la rețea. Legea a stabilit un cadru pentru un sistem obligatoriu de cote de energie regenerabilă sau combinat cu un sistem de tranzacționare a certificatelor verzi la un preț fix. Mai mult, a stabilit un obiectiv de cotă a surselor de energie regenerabilă în consumul final de energie: 33% în 2010, 35% în 2015 și 38% în 2020. • Legea nr. 123/2012 privind energia electrică și gazele naturale stabilește un cadru legal pentru funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (care a înlocuit Agenția Română pentru Conservarea Energiei) pentru a reglementa producția de energie electrică și termică și utilizarea acesteia pentru a permite o utilizare optimă a surselor de energie primare și asigură disponibilitatea și accesibilitatea, siguranța, calitatea și protecția mediului pe baza Strategiei Energetice Naționale. • Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor urmărește să promoveze performanța energetică a clădirilor existente, precum și a clădirilor noi. Acesta impune construirea de clădiri noi cu consum redus de energie, facilitează reabilitarea termică a clădirilor existente cu stimulente și programe și promovează certificarea de performanță pentru a asigura conformitatea. • Legea nr. 321/2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv pașnice a energiei nucleare pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2003 stabilește un cadru legal pentru urmărirea energiei nucleare în scopuri pașnice prin cercetare, minerit, experimentare, proiectare și construcție de instalații care să permită producția și furnizarea de materiale radioactive. Legea a stabilit, de asemenea, cadre pentru protecția și managementul accidentelor. • Legea nr. 287/2002 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 124/2001 privind Fondul Român pentru Eficiența Energiei înființează fondul (FREE) ca un organism public independent autonom care oferă servicii pentru proiecte de eficiență energetică sub formă de credite până la 80% din costurile de capital. 94 • Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu creează un cadru legal pentru un fond special pentru realizarea obiectivului Planului Național de Acțiune pentru Protecția Mediului. • Hotărârea Guvernului nr. 1026/2014 pentru reorganizarea Comisiei Naționale privind Schimbările Climatice (CNSC) a reorganizat CNSC ca organism ministerial pentru a promova aplicarea uniformă a măsurilor și acțiunilor necesare pentru a face față schimbărilor climatice. Principalele sarcini sunt analiza progresului realizării obiectivelor stabilite în Planul Național de Acțiune privind Schimbările Climatice, identificarea și extinderea asistenței tehnice și financiare pentru acțiunile necesare, efectuarea cercetării privind politica și acțiunile climatice internaționale, precum și sprijinirea comunicării și obligațiile naționale și coordonarea și stabilirea legăturii cu alte organizații din România și din exterior pentru a permite implementarea obligațiilor și tratatelor românești. • Hotărârea Guvernului nr. 529/2013 pentru aprobarea Strategiei naţionale a României privind schimbările climatice (2013-2020) stabilește prioritățile naționale privind atenuarea și adaptarea la sectoarele prioritare identificate și o leagă de obiectivele post-Kyoto și de obiectivele de atenuare și adaptare. Hotărârea leagă administrațiile centrale și locale pentru a dezvolta măsuri la nivel sectorial, sub îndrumarea Ministerului Mediului și Schimbărilor Climatice (acum MMAP) și cu cooperarea altor actori naționali și internaționali. Strategia permite fiecărui sector să își dezvolte propriile măsuri și obiective, dar recomandă un cadru de bază al unor obiective generale. • Hotărârea Guvernului nr. 935/2011 privind promovarea utilizării biocarburanților și a biolichidelor, modificată și completată de Hotărârea Guvernului nr. 918/2012. Scopul său este să reducă emisiile de gaz cu efect de seră (GES) din sectorul transporturilor prin mandate prin cote specificate. Epidemii Cadrul legal pentru managementul infecțiilor și epidemiilor din domeniul sănătății în România este destul de vast și constă dintr-o serie de reglementări cu un accent general, precum și diverse documente juridice specifice anumitor boli. • Legea 95/2006 - Legea sănătății din România este documentul de referință în ceea ce privește prevederile în domeniul sănătății. În ceea ce privește managementul situațiilor de urgență din domeniul sănătății, Titlul IV stabilește cadrul legal referitor la asistența de urgență din sistemul public și privat, din spital și din ambulatoriu, precum și serviciile de ambulanță, serviciul mobil de urgență, reanimare şi descarcerare și asistența de urgență în caz de accidente colective sau hazarduri. • Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic. Legea reglementează temporar unele măsuri necesare în domeniul sănătății publice, în situații de risc epidemiologic și biologic, pentru a preveni introducerea și a limita răspândirea bolilor infecțioase în România. • Hotărârea Guvernului nr. 320/2013 privind aprobarea Planului național de intervenție pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populației generate de epidemii și pandemii. • Ordinul nr. 585/2004 privind înființarea Compartimentului pentru asistență medicală de urgență în caz de dezastre și crize. Înființează Compartimentul pentru asistență medicală de urgență în caz de dezastre și crize, în structura Direcției generale de asistență medicală. 95 • Ordinul nr. 860/2004 privind aprobarea listei bolilor transmisibile prioritare din România. Aprobă lista bolilor transmisibile prioritare din România și împuternicește Direcția Generală de Sănătate Publică și Inspecția Sanitară de Stat să elaboreze metodologii pentru supravegherea și raportarea acestora. • Ordinul nr. 1094/2005 - Plan național de intervenție în pandemia de gripă. • Hotărârea Guvernului nr. 589/2007 privind stabilirea metodologiei de raportare și de colectare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile. • Ordinul MS nr. 1466/2008 pentru aprobarea circuitului informațional al fișei unice de raportare a bolilor transmisibile. • Ordinul nr. 719/2009 privind organizarea unei linii de gardă în specialitatea epidemiologie la institutele de sănătate publică. • Hotărârea nr. 1164/2013 - Planul național de intervenție pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populației generate de epidemii și pandemii. • Ordinul nr. 720/2014 privind înființarea Comitetului național de verificare a eliminării rujeolei și rubeolei. • Ordinul nr. 489/2020 privind aprobarea modului de administrare, finanțare și implementare a acțiunilor prioritare pentru monitorizarea, tratamentul și îngrijirea pacienților critici, cu infecții emergente și reemergente. HIV/SIDA • Legea nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecție a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA. • Hotărârea Guvernului nr. 330/2003 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale pentru Supravegherea, Controlul și Prevenirea Cazurilor HIV/SIDA. • Hotărârea Guvernului nr. 1342/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecție cu HIV/SIDA în perioada 2004-2007. Infecții cu transmitere sexuală • Ordinul nr. 1.070/2004 pentru aprobarea programului de supraveghere și control al infecțiilor cu transmitere sexuală (ITS). • Hotărârea Guvernului nr. 1.342/2013 pentru aprobarea metodologiei de supraveghere a infecțiilor cu transmitere sexuală. SARS-CoV-2 • Hotărârea nr. 24/2020 privind aprobarea instituirii stării de alertă la nivel național și a măsurilor de prevenire și control a infecțiilor, în contextul situației epidemiologice generate de virusul SARS- CoV-2. • Hotărârea Guvernului nr. 921/2020 privind aprobarea Listei bolilor infectocontagioase pentru care se instituie izolarea persoanelor, la domiciliul acestora, la locația declarată de acestea sau, după caz, în unități sanitare sau în locații alternative atașate acestora, precum și a Listei unităților sanitare de bază în care se tratează persoanele bolnave. • Ordinul nr. 497/2020 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului sănătății nr. 414/2020 privind instituirea măsurii de carantină pentru persoanele aflate în situația de urgență 96 de sănătate publică internațională determinată de infecția cu COVID-19 și stabilirea unor măsuri în vederea prevenirii și limitării efectelor epidemiei. Hepatita • Ordinul nr. 657/2014 privind înființarea şi funcționarea Registrului naţional de hepatopatii virale. • Ordinul nr. 588/2019 pentru aprobarea Planului-cadru național privind controlul hepatitei virale în România pentru perioada 2019-2030. Tuberculoză • Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control ale tuberculozei (Este principalul document de politică publică care fundamentează măsurile de control ale tuberculozei la nivel național și definește strategia națională de control a tuberculozei în România pentru o perioadă până în 2030). • Hotărârea Guvernului nr. 121/2015 pentru aprobarea Strategiei Naționale de Control a Tuberculozei în România 2015-2020. • Ordinul nr. 1.577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de implementare a Programului național de control a tuberculozei. • Ordinul nr. 1.171/2015 pentru aprobarea Ghidului metodologic de implementare a Programului național de prevenire, supraveghere și control a tuberculozei. • Ordinul nr. 1.701/2020 pentru aprobarea Ghidului Național Managementul cazurilor de tuberculoză chimiorezistentă. Boli epizootice și zoonoză Majoritatea documentelor legale utilizate pentru managementul bolilor epizootice și a zoonozei sunt emise de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor și de MADR și s e axează pe limitarea impactului contaminării biologice asupra populației animale. • Ordinul nr. 145/2003 pentru aprobarea Regulamentului Comisiei centrale pentru epizootii şi supraveghere a contaminării radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale şi animale. • Ordinul nr. 1.103/2005 privind constituirea celulei de criză pentru supravegherea şi monitorizarea măsurilor de sănătate publică ce se impun în contextul existenței focarelor de gripă aviară la păsări. • Legea nr. 221/2006 privind măsurile ce se aplică pentru monitorizarea, combaterea şi eradicarea gripei aviare pe teritoriul României. • Ordinul nr. 31/2006 pentru aprobarea Metodologiei de supraveghere a cazurilor de gripă aviară la om. • Decizia nr. 59/2006 privind constituirea Centrului Naţional de Coordonare pentru Gripa Aviară. • Hotărârea Guvernului nr. 55/2008 modificată, pentru aprobarea programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările ulterioare. • Ordinul nr. 79/2008 modificat, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă și declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor. • Legea nr. 1 /2008 pentru modificarea și completarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activității sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. • HG nr. 1189/2009 privind organizarea, funcționarea şi atribuţiile Centrului Naţional de Combatere a Bolilor și ale structurilor din componența acestuia. 97 • Ordinul nr. 29/2008 modificat, pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice. • Regulamentul (UE) 2016/429 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2016 privind bolile transmisibile ale animalelor și de modificare și de abrogare a anumitor acte din domeniul sănătății animalelor („Legea privind sănătatea animală”), cu regulamentele delegate și actele de implementare. Furnizarea de servicii medicale în urma unui dezastru major Există puține mențiuni în cadrul legal românesc pentru continuarea activității unităților sanitare și furnizarea de servicii medicale în caz de dezastru major. Strategia Națională pentru Prevenirea Situațiilor de Urgență, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 762/2008 definește factorii de risc de pe teritoriul României, formulează direcțiile prioritare de acțiune și specifică resursele necesare pentru managementul situațiilor de urgență. Documentul acoperă o zonă foarte largă de factori de risc care pot provoca situații de urgență în România. De asemenea, subliniază importanța consolidării capacității instituțiilor specializate și a autorităților administrației publice locale și naționale pentru prevenirea situațiilor de urgență, precum și pentru managementul acestora. Cu toate acestea, deși riscurile biologice sunt incluse ca și cauze probabile pentru situațiile de urgență (cum ar fi epidemiile, epizootiile și zoonozele), nu există obiective specifice stabilite pentru prevenirea situațiilor de urgență cauzate de riscurile biologice și nici pentru recuperarea unităților de sănătate în caz de dezastre majore. Ordinul nr. 585/2004 deleagă responsabilitățile cu privire la asistență medicală de urgență în caz de dezastre și epidemii către Compartimentul pentru asistență medicală de urgență în caz de dezastre şi crize, care în caz de dezastre devine Secretariatul tehnic permanent al Comisiei centrale. In caz de dezastre și crize acesta are o serie de atribuții printre care: analizează și propune spre avizare planurile comisiilor județene de apărare împotriva dezastrelor pentru aspectele care privesc asistență medicală de urgență, colectează și verifică datele privind efectele dezastrelor și epidemiilor asupra populației, întocmește informări privind evoluția fenomenelor negative asupra populației și rețelei medicale, efectele acestora și măsurile luate și le transmite mass-media si inițiază anual și participă, în colaborare cu alte ministere, la întocmirea planurilor de intervenție în caz de producere a dezastrelor și epidemiilor. Legea nr. 95/2006 nu este specifică în ceea ce privește planurile de intervenție pentru acțiunile care afectează unitățile medicale. Se menționează că asistența de urgență în caz de accidente colective, calamități și dezastre va fi coordonată de IJSU sau direct de IGSU conform planurilor naționale aprobate. Pentru situațiile de accidente colective, calamități sau dezastre, cu consecințe deosebit de grave, vor fi elaborate planuri de acțiune comune cu celelalte instituții cu responsabilități în domeniu, care vor fi puse în aplicare la cererea IGSU. Conform Ordonanței de Urgență nr. 21/2004, spitalele trebuie să înființeze o celulă de urgență pentru managementul hazardurilor și a situațiilor de urgență. Celula de urgență este activată în caz de iminență și/sau apariția unor situații de urgență sau dezastre care afectează unitatea. Este formată din opt profesioniști desemnați și definește o serie de sarcini care trebuie îndeplinite înainte, în timpul și după situațiile de urgență. Mai multe spitale au publicat documente pe baza cărora se întemeiază celula de urgență corespunzătoare, dar nu s-a confirmat încă dacă a fost implementată de toate spitalele. 98 În 2015, Forțele Inspectoratului pentru Situații de Urgență aveau 13 spitale de campanie pregătite să intervină în caz de dezastre naturale. La începutul pandemiei COVID-19, Ordinul nr. 555/2020 (abrogat prin Ordinul nr. 434/2021) privind aprobarea Planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul pandemiei de coronavirus COVID-19 a instituit cadrul legal pentru utilizarea spitalelor de campanie din toată România ca să ofere sprijin spitalelor în faza I și faza II. Hazarduri tehnologice Accidente industriale Principalul cadru legislativ pentru sectorul de risc al industriei chimice este Legea nr. 59/2016, Directiva Seveso III fiind transpusă în legislația națională. A fost elaborată legislația ulterioară pentru identificarea operatorilor Seveso, planificarea utilizării terenului și a situațiilor de urgență și raportarea accidentelor către autorități și Centrul Comun de Cercetare (CCC). • Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase 209 • Ordinul nr. 156/2017 pentru pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea şi testarea planurilor de urgență în caz de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase; • Ordinul nr. 3710/1212/2017 privind aprobarea Metodologiei pentru stabilirea distanțelor adecvate față de sursele potențiale de risc din cadrul amplasamentelor care se încadrează în prevederile Legii nr. 59/2016privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanțe periculoase în activitățile de amenajare a teritoriului şi urbanism; • Ordinul nr. 1176/2019/40/2020 privind aprobarea Procedurii de notificare a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase, produse inclusiv în context transfrontalier; • Ordinul nr. 1175/39/2020 privind aprobarea Procedurii de notificare a activităților care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase. Accidente nucleare și radiologice Legislația de bază privind desfășurarea în condiții de siguranță a activităților nucleare este definită de Legea nr. 111/1996, modificată și actualizată în 1998 , în 2014 și ulterior prin Legea 63/2018. Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a publicat mai multe norme de siguranță privind evaluarea și controlul activităților nucleare și radiologice și al riscurilor conexe. • Legea nr. 111/1996 privind desfășurarea în siguranță a activităților nucleare, cu modificările și completările ulterioare. • Norme privind evaluările probabilistice ale securității nucleare (NSN-08) publicate în 2006 și alte acte legislative ulterioare. • Setul de norme pe următoarele domenii: securitate radiologică, securitate nucleară, garanții nucleare, protecție fizică, managementul deșeurilor radioactive și managementul urgențelor (http://www.cncan.ro/legislatie/norme/); 209 Hotărârea nr. 95/2003 privind controlul activităților care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanțe periculoase a fost abrogată și regulamentul inclus în această Lege nr. 59/2016. 99 • Ordinul comun 113/2018 al Președintelui CNCAN și 61/2018 al Ministerului Afacerilor Interne pentru aprobarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență specifice riscului nuclear și radiologie; • Legea nr. 321/2003 privind utilizarea în scopuri exclusiv pașnice a energiei nucleare pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 7/2003 stabilește un cadru legal pentru urmărirea energiei nucleare în scopuri pașnice prin cercetare, minerit, experimentare, proiectare și construcție de unități care să permită producția și furnizarea de materiale radioactive. Legea a stabilit, de asemenea, cadre pentru protecția și managementul accidentelor. • Ordonanța de Urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare; • Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc. Pentru asigurarea siguranței și securități nucleare precum și securitatea radiologică optimă CNCAN a elaborat un cadru de reglementare specific care pune accent pe : • Reglementarea dezvoltării, producerii și utilizării energiei nucleare și a producerii, posesiei și utilizării materialelor nucleare, echipamentelor și informațiilor controlate, în scopul prevenirii riscurilor inacceptabile pentru sănătatea și siguranța populației, a personalului expus profesional și a mediului; atenuarea consecințelor acestora; prevenirii riscurilor inadecvate pentru siguranța națională; respectării prevederilor legale și a obligațiilor internaționale pe care țara noastră și le- a asumat; • Diseminarea informațiilor obiective cu caracter științific, tehnic și de reglementare, cu privire la activitățile CNCAN și la efectele instalațiilor și activităților nucleare și radiologice asupra mediului, sănătății și siguranței populației și personalului expus profesional; • Asigurarea respectării, de către titularii de autorizații, a prevederilor Legii, a cerințelor din reglementările și autorizațiile emise în baza Legii, inclusiv a documentațiilor care au stat la baza emiterii autorizațiilor. Prin elaborarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență specific riscului nuclear sau radiologie, aprobat prin ordinul comun MAI/CNCAN nr.61/113/2018, au fost reglementate cerințele privind managementul riscului nuclear sau radiologie, repartizarea responsabilităților la nivelul autorităților naționale, locale și titulari de autorizație fiind stabilite documentele de planificare a măsurilor adoptate în vederea asigurării răspunsului corespunzător în cazul unei situații de expunere de urgență, pe baza evenimentelor postulate și a scenariilor conexe. Totodată, prin acest document, fiecare titular de autorizație, în funcție de încadrarea în categoria de pregătire pentru urgență - CPU - pentru obținerea autorizației CNCAN de desfășurare a oricărei activități supuse procesului de reglementare, trebuie să-și elaboreze propria analiză de pericole în baza căreia va elabora Planul de răspuns la urgențe nucleare sau radiologice, aceste documente fiind transmise spre evaluare la CNCAN. Prin Concepția Națională de Răspuns în caz de Accident Nuclear și/sau Radiologie, evaluarea pericolelor ține cont de următoarele scenarii posibile: • Evenimente care ar putea afecta instalația sau activitatea, inclusiv evenimentele cu probabilitate foarte scăzută și evenimentele care nu sunt luate în considerare în proiect; • Evenimente cu cauze multiple precum o urgență nucleară sau radiologică și o urgență convențională (o catastrofă naturală urmată de o urgență radiologică, distrugeri de facilități și bunuri care ar putea afecta răspunsul adecvat în cazul unei situații de urgență); 100 • Evenimente care ar putea afecta simultan mai multe instalații și activități, precum și interacțiunile dintre instalațiile și activitățile afectate; • Evenimente petrecute în alte instalații aflate în afara granițelor țării. Accidente de transport Hotărârea Guvernului nr. 1326/2009 stabilește cadrul unitar general pentru transportul de mărfuri periculoase pe drumuri, căi ferate sau căi navigabile interioare, desfășurat integral sau parțial pe teritoriul României, inclusiv alte activități conexe, cum ar fi încărcarea/descărcarea. Fiecare tip de transport este reglementat de legislația specifică, pe baza acordurilor și reglementărilor europene sau internaționale. • Hotărârea nr. 1326/2009 privind transportul mărfurilor periculoase în România. • Legea nr. 31/1994 pentru aderarea României la Acordul european referitor la transportul rutier internațional al mărfurilor periculoase (A.D.R.), adoptat la Geneva la 30 septembrie 1957, cu modificările și completările ulterioare. • Legea nr. 159/2008 pentru aderarea României la Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căile navigabile interioare (ADN), adoptat la Geneva la 26 mai 2000. • Legea nr. 53/2002 pentru aprobarea Ordinului Guvernului nr. 69/2001 de ratificare a Regulamentului privind transportul internațional feroviar al mărfurilor periculoase (RID) în Anexa C la Convenția privind transporturile internaționale feroviare (COTIF). 2.1.3. Nivelul UE Există o serie de directive și reglementări UE relevante pentru MRD, cele selectate sunt enumerate în Tabelul 22 Anexa 4. Mai recent, UE a început un proces de modernizare a cadrelor sale juridice MRD pentru a-și actualiza capacitățile de intervenție și a eficientiza intervenția coerentă la nivel regional către statele membre afectate. Mai exact, în 2019, Decizia nr. 2019/420 a revizuit legislația anterioară din 2013 privind Mecanismul de Protecție Civilă al Uniunii și a adăugat un nou element comun de intervenție. În plus, Comisia va consolida MRD prin intermediul Rețelei de Cunoaștere a Protecției Civile a Uniunii. Această calitate juridică consolidată susține MRD prin intermediul Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii (MPCU), Rezervei europene de protecție civilă, capacităților rescEU și Rețelei de Cunoaștere a Protecției Civile a Uniunii, care are ca obiectiv îmbunătățirea atât a Protecției cetățenilor împotriva dezastrelor, cât și managementul riscurilor emergente prin îmbunătățirea capacității de intervenție la dezastre a statelor membre ale UE. Directiva-cadru europeană a apei și Directiva Comisiei Europene nr. 2007/60/CE privind evaluarea și managementul riscurilor la inundații intrată în vigoare la 26 noiembrie 2007 vizau în special riscul la inundații, care au mandatat România să evalueze cursurile de apă și liniile de coastă care sunt expuse riscului de inundare, să cartografieze extinderea inundațiilor și activele și oamenii în pericol în aceste zone și să ia măsuri adecvate și coordonate pentru a reduce acest risc de inundații. În plus, Directiva nr. 2007/60/CE și Directiva nr. 2012/18/UE (Seveso III) consolidează drepturile publicului de a accesa aceste informații și de a avea un cuvânt de spus în procesul de planificare. 101 Pe lângă directive și reglementări, există și alte documente importante relevante pentru factorii de decizie din statele membre ale UE, inclusiv standardele Eurocodului 1998;210Documentul de lucru al serviciilor CE (17.6.2016 DLS (2016) 205 final/2) Planul de Acțiune privind Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscurilor de Dezastru 2015–2030: O abordare bazată pe riscuri de dezastru pentru toate politicile UE; Documentul de lucru al serviciilor Comisiei UE SEC (2010) 1626 final - Ghiduri de evaluare a riscurilor și cartografiere pentru managementul dezastrelor; Documentul de lucru al serviciilor Comisiei UE DLS (2020) 330 final - Prezentare generală a riscurilor de dezastre naturale și provocate de om cu care se poate confrunta UE; Cadrul UE privind securitatea sănătății, Planul de lucru pentru cultură (2015–2018); și formațiuni voluntare, cum ar fi Convenția globală a primarilor pentru climă și energie. Mai recent, la 24 februarie 2021, Comisia Europeană a adoptat o comunicare privind crearea unei Europe rezistente la climă - noua strategie a UE privind adaptarea la schimbările climatice, care prezintă strategia de adaptare, inclusiv elemente de prevenire a riscurilor de dezastre. 2.1.4. Strategii legate de sectorul MRD și hazarduri specifice România a adoptat o serie de strategii la nivel național în ultimii ani. Legăturile dintre nivelurile administrative de planificare supranaționale, naționale, regionale și locale sunt ilustrate în Figura 8. Există diverse documente strategice pe mai multe niveluri (respectiv nivelul european, național, regional și local) care stau la baza cadrului strategic al țării pentru RRD, cu o serie de strategii axate pe hazardurile specifice la care este expusă România (de exemplu, hazardurile seismice, inundații, secetă). O bază de date centralizată online a strategiilor adoptate de România de-a lungul anilor este furnizată de Unitatea de Strategie din cadrul Secretariatului General al Guvernului, care oferă o imagine de ansamblu asupra strategiilor structurate pe sector de activitate. Selectarea strategiilor relevante pentru MRD sunt incluse în Anexa 4, iar strategiile cheie sunt descrise în secțiunile următoare. 210 Eurocodul 8 este standardul UE referitor la proiectarea structurilor pentru rezistența la cutremure și acoperă clădiri, poduri, evaluarea și consolidarea clădirilor, silozuri, bazine și conducte, fundații, structuri de reținere, aspecte geotehnice și turnuri, stâlpi și coșuri de fum. De asemenea, articulează clasele de importanță ale clădirilor care necesită niveluri ridicate de rezistență la cutremure pentru școli, spitale, protecție civilă, etc. și cerințe minime pentru evaluarea riscului seismic. 102 Figura 8. Planificarea strategică la diferite niveluri administrative Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic (în curs de elaborare) Sursa: Banca Mondială 2019a. Strategii generale Strategia de consolidare și dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, pentru perioada 2016-2025 (2016) Adoptată în 2016, strategia este o anexă la Hotărârea Guvernului nr. 951/2016. Strategia se axează pe îmbunătățirea capacității IGSU de a interveni în situații de urgență, prin consolidarea și dezvoltarea IGSU pentru creșterea capacității operaționale și de intervenție, reducerea impactului efectelor de urgență asupra comunităților și îmbunătățirea calității misiunilor efectuate. Obiectivele generale ale strategiei includ următoarele: • Consolidarea rolului de autoritate în domeniul situațiilor de urgență; • Consolidarea pregătirii de urgență a populației, a autorităților, precum și a instituțiilor și operatorilor privați, în special a celor care gestionează infrastructura critică; • Consolidarea capacității operaționale și de intervenție; • Consolidarea capacității umane, logistice și administrative. Strategia se axează pe patru categorii de riscuri: riscuri de incendiu, riscuri naturale, riscuri tehnologice și riscuri biologice. Strategia include, de asemenea, prioritățile, politicile și cadrul legal al activității IGSU. În urma unei analize instituționale, s-a identificat o serie de probleme/lacune în următoarele domenii de activitate: prevenire, pregătire, intervenție, resurse umane, logistică și capacitate administrativă. O serie de indicatori de performanță vor arăta măsura în care au fost atinse obiectivele strategiei, cum ar fi timpul de intervenție de urgență, o eficiență sporită a cadrului legislativ, o capacitate operațională și de intervenție ridicată etc. 103 Documentul de implementare a strategiei este un plan de acțiune. Pentru fiecare dintre obiectivele generale, planul de acțiune include o serie de obiective specifice, activități/măsuri concrete, rezultatul scontat al acțiunii, indicatorii de performanță, intervalul de timp, resursele financiare necesare și instituția responsabilă. Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastre (2021) Finalizat în 2020, Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastre (PNMRD) reprezintă un document cheie elaborat de CNSU care are ca scop abordarea măsurilor și acțiunilor necesare pentru a asigura prevenirea, pregătirea și intervenția adecvate la nivel de sistem, într-un mod sistematic, uniform și inter-instituțional. Planul este în conformitate cu orientările și obligațiile internaționale ale României care decurg din statutul său de stat membru al UE și este aliniat cu principiile CSRRD. PNMDR se bazează pe rezultatele proiectului RO-RISK și pe rapoartele anterioare ale României privind linia de management al riscului de dezastru. PNMDR abordează 5 tipuri principale de riscuri cu care se confruntă România: cutremure, inundații, secete, incendii de vegetație și epidemii. Pentru fiecare dintre acestea, planul oferă o descriere a tipului de risc, o scurtă prezentare generală a dezastrelor majore anterioare și prezintă o hartă a zonelor expuse acestui pericol special din România. Sunt luate în considerare diferite scenarii pentru fiecare dintre aceste tipuri de riscuri și sunt formulate măsurile corespunzătoare pentru prevenirea, pregătirea și intervenția la aceste riscuri. Planul prezintă, de asemenea, resursele și mecanismele de finanțare disponibile pentru măsurile de prevenire, pregătire și intervenție la dezastre, precum și programele de investiții existente dedicate diferitelor tipuri de riscuri. PNMDR oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare a principalelor surse și mecanisme pentru finanțarea măsurilor de prevenire, pregătire și intervenție în caz de dezastre. Acestea includ diverse programe de investiții dedicate, sumele furnizate prin bugetele autorităților/instituțiilor în managementul situațiilor de urgență, asigurarea obligatorie a locuințelor, împrumuturile Băncii Mondiale, sumele furnizate anual de la bugetul de stat, Mecanismul de Finanțare Norvegian și fondurile europene. Deși nu există un mecanism de urmărire (tracking mechanism) pentru investițiile în MRD la nivel național, PNMDR oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor programe de investiții dedicate principalelor tipuri de riscuri, implementate în România. Mai mult, PNMDR include trei anexe detaliate care acoperă: (a) măsurile implementate; (b) măsuri în curs de implementare/care urmează să fie puse în aplicare; și (c) principalele mecanisme și surse de finanțare pentru măsurile de prevenire, pregătire și intervenție în caz de dezastru pentru perioada 2020-2027. Strategia națională de protecție civilă (2005) Aprobată în 2005 prin HG nr. 547/2005, strategia prezintă obiectivele și opțiunile fundamentale ale politicii de securitate națională a României referitoare la protecția oamenilor, a bunurilor, a patrimoniului și a mediului în caz de dezastre și/sau război, precum și pregătirea și realizarea acțiunilor de intervenție pentru a le elimina efectele lor. Strategia stabilește rolul protecției civile în România în eforturile de realizare a obiectivelor stabilite în Strategia de Securitate Națională și Strategia de Ordine Publică, precum și obiectivele Uniunii Europene privind cooperarea în domeniu. Strategia oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor riscuri la care este expusă România, interesele și obiectivele naționale ale protecției civile, principiile strategiilor, conceptele și misiunile, conducerea și organizarea sistemului 104 național de protecție civilă de urgență, precum și conceptul de pregătire și implicarea forțelor de protecție civilă în acțiuni care au ca scop atenuarea efectelor dezastrelor și/sau a conflictelor militare. Strategia națională de prevenire a situaţiilor de urgență (2008) Aprobată în 2008 prin HG nr. 762/2008, strategia reprezintă un document de planificare pe termen lung și mediu, elaborat de MAI. Aceasta definește ordinea publică și siguranța și interesul național în acest domeniu, evaluează starea actuală de prezență și manifestare a factorilor de risc din România, formulează principiile și direcțiile prioritare de acțiune și listează resursele pentru managementul situațiilor de urgență. Acest document subliniază faptul că, în caz de urgență, ajutorul operațional primit de la nivel național este complementar rolurilor la nivel local și județean. Principiul gradualității intervenției implică faptul că deciziile sunt luate la diferite niveluri (începând de la local la județ, la național). Conform strategiei, capacitatea națională de reziliență la posibile situații de urgență depinde de (a) reziliența comunităților locale, crescând implicarea și participarea acestora; (b) activitățile de prevenire a situațiilor de urgență, inclusiv de reducere a vulnerabilităților; (c) capacitatea de a gestiona situațiile de urgență; și (d) capacitatea de a gestiona impacturile și de a reveni rapid la normal. Principalele direcții de acțiune formulate în cadrul Strategiei sunt: (a) dezvoltarea de către autoritățile administrației publice centrale și locale a programelor de consolidare a capacităților de evaluare și cercetare în domeniul riscurilor naturale și antropice, elaborarea politicilor de prevenire, informarea și pregătirea populației, monitorizarea aplicării reglementărilor privind managementul dezastrelor, precum și constatarea și sancționarea neconformității; (b) instruirea autorităților, instituțiilor și organismelor cu atribuții legale în domeniul situațiilor de urgență; (c) reconstrucția și învățarea din experiența anterioară pentru a preveni situații similare; și (d) conectarea elementelor compatibile ale strategiei românești cu cele ale strategiei europene de dezvoltare durabilă și stabilirea obiectivelor specifice și a planurilor de acțiune pentru România. Inundații Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung (2010) Adoptată în 2010 prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, strategia stabilește cadrul pentru orientarea coordonată și intersectorială a tuturor acțiunilor, cu scopul de a preveni și de a reduce consecințele inundațiilor asupra activităților socio-economice, vieții umane, sănătății și mediului. Perioada de implementare a strategiei este 2010-2035, prevăzând alocarea unui buget de aproximativ 17 milioane EUR. Aceasta vizează managementul integrat al apei și al resurselor adiacente: amenajarea teritorială și dezvoltarea urbană, protecția naturii, dezvoltarea agricolă și forestieră, protecția infrastructurii de transport, construcții și zone turistice, protecția individuală etc. Strategia stabilește măsurile necesare pentru reducerea riscurilor asociate fenomenelor hidro- meteorologice periculoase, inclusiv dezvoltarea hărților de hazard și risc la inundații, elaborarea planurilor de management a riscului la inundații în bazinul hidrografic și actualizarea planurilor locale și județene de apărare împotriva inundațiilor. 105 Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării (2030) Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 602/2016, această strategie se axează pe protecția patrimoniului natural unic al Rezervației Biosferei Delta Dunării (RBDD) și dezvoltarea socio-economică a regiunii. Acest lucru se realizează prin îndeplinirea aspirațiilor locuitorilor din zonă prin îmbunătățirea condițiilor de viață, oportunități economice mai bune și utilizarea adecvată a patrimoniului natural și cultural. Strategia formulează două obiective strategice: (a) păstrarea valorilor naturale unice ale regiunii prin managementul de mediu ghidat de știință și consolidarea comunităților locale în rolul lor de protecție proactivă a acestui patrimoniu mondial și (b) dezvoltarea unei economii locale ecologice, incluzive, bazată pe protecție și consum durabil, eficient din punct de vedere al resurselor, valorificând avantajele comparative ale zonei și sprijinind serviciile publice îmbunătățite. Strategia este structurată pe cinci piloni, care au reieșit din obiectivele strategice și se completează reciproc: • Pilonul I: Protejarea mediului și resurselor naturale • Pilonul II: Îmbunătățirea economiei • Pilonul III: Îmbunătățirea conectivității • Pilonul IV: Asigurarea serviciilor publice • Pilonul V: Promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității. Strategia menționează, de asemenea, instituțiile implicate în implementarea strategiei, planul de acțiune corespunzător, perioadele estimate, precum și indicatorii de monitorizare și evaluare. De asemenea, prezintă o serie de priorități de investiții formulate pe baza unei analize tehnice sistematice și a unui proces participativ. Propunerea de investiții teritoriale integrate (ITI) și planul de acțiune sunt rezultatul unui proces strategic de dezvoltare pentru orizontul de timp 2030. Strategia UE pentru Regiunea Dunării (SUERD) SUERD și planul de acțiune aferent au fost adoptate de CE în decembrie 2010 și aprobate de Consiliul European în 2011. România continuă să joace un rol regional în eforturile sale de adaptare la climă și reducerea riscurilor fluviale prin contribuțiile sale la SUERD. SUERD este un cadru de cooperare regională condus de UE care abordează diverse aspecte ale activității economice, accesului comercial și ale riscurilor legate de climă care provin din fluviul Dunărea, o sursă critică atât de dezvoltare financiară, cât și economică pentru România, pecât este și un factor de risc atunci când managementul său nu este reglementat. Strategia a fost dezvoltată în comun de CE, împreună cu țările din Regiunea Dunării și alte părți interesate relevante. SUERD și planul de acțiune aferent definesc direcțiile de dezvoltare pentru Regiunea Dunării la nivel macroregional. Strategia este structurată în jurul a 4 piloni și 11 arii prioritare, susținute de o serie de acțiuni și proiecte de cursuri corespunzătoare: Pilonul I: Interonectarea regiunii; Pilonul II: Protejarea mediului în regiunea Dunării; Pilonul III: Creşterea prosperităţii în regiunea Dunării; și Pilonul IV: Consolidarea regiunii Dunării, susținută de următoarele domenii prioritare: Ameliorarea capacităţii instituţionale şi a cooperării și promovarea securității. 106 Obiectivele majore și prioritățile formulate în cadrul SUERD sunt reflectate și în Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării pentru dezvoltarea regiunii Delta Dunării. SUERD se axează pe 11 arii prioritare, dintre care mai multe ar putea fi luate în considerare și pentru SNRRD a României, precum și altele care sunt legate și/sau afectate de modul în care România abordează riscul de inundații. Ariile prioritare sunt următoarele: • Aria prioritară 1: Îmbunătăţirea mobilităţii şi a multimodalităţii • Aria prioritară 2: Încurajarea energiilor durabile • Aria prioritară 3: Promovarea culturii şi a turismului, a contactelor directe între oameni • Aria prioritară 4: Restaurarea şi întreţinerea calităţii apelor • Aria prioritară 5: Gestionarea riscurilor de mediu • Aria prioritară 6: Conservarea biodiversităţii, a peisajelor şi a calităţii aerului şi solurilor • Aria prioritară 7: Dezvoltarea societăţii bazate pe cunoaştere prin cercetare, educaţie şi tehnologii ale informaţiei • Aria prioritară 8: Sprijinirea competitivităţii întreprinderilor, inclusiv dezvoltarea clusterelor • Aria prioritară 9: Investiţia în oameni şi capacitate instituțională • Aria prioritară 10: Ameliorarea capacităţii instituţionale şi a cooperării • Aria prioritară 11: Promovarea securităţii şi soluţionarea problemelor legate de criminalitatea organizată şi de infracţiunile grave. Aria Prioritară 5 privind riscurile de mediu se axează pe abordarea provocărilor legate de deficiența apei și secetă, în conformitate cu Planul de Management a Bazinului Hidrografic al Fluviului Dunării, impactul secetelor din Bazinul Dunării și activitatea în curs de desfășurare în domeniul adaptării climatice. Mai mult, în cadrul Ariei Prioritare 5, SUERD a contribuit la elaborarea Comisiei internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea „Actualizarea Strategiei de Adaptare la Schimbările Climatice” în 2018, a sprijinit implementarea diferitelor proiecte de management al secetei și schimbări climatice și a diseminat rezultatele cercetării științifice privind impactul schimbărilor climatice la nivel local și regional. Un alt subiect important abordat în Aria Prioritară 5 este managementul riscului la inundații. Pentru a sprijini reducerea evenimentelor cu risc de inundații, Aria Prioritară 5 sprijină implementarea PMRI a Dunării și a evaluărilor riscurilor de dezastru în Regiunea Dunării, încurajând, de asemenea, reziliența la dezastre, pregătirea și activitățile de intervenție. Supravegherea implementării Ariei Prioritare 5 este asigurată atât de România, cât și de Ungaria. Incendii de vegetație În prezent, România nu are o strategie națională dedicată luptei împotriva incendiilor de vegetație. Cu toate acestea, există un Concept Național de Intervenție în caz de Incendii Forestiere elaborat la nivelul IGSU, care prezintă contextul general (cauzele incendiilor forestiere, vulnerabilitățile, impactul), misiunea generală și execuția (inclusiv prioritățile operaționale, pregătirea și implementarea acțiunilor de intervenție, factorii de decizie și principalele autorități implicate), misiunea fiecărei autorități, utilizarea structurilor subordonate DSU, logistica acțiunilor, relația cu mass-media și cooperarea cu structurile internaționale. De asemenea, în cadrul proiectului finanțat de UE „Consolidarea cadrului pentru reducerea riscului de dezastru și sistemului național de apărare împotriva incendiilor” implementat de IGSU prin POCA 2014-2020, unul dintre principalele rezultate ale proiectului este elaborarea Strategiei Naționale 107 pentru Apărare împotriva Incendiilor și planul de măsuri corespunzător pentru implementarea strategiei, care urmează să fie finalizat până în 2022. Secetă Strategia Națională privind Reducerea Efectelor Secetei, Prevenirea și Combaterea Degradării Terenurilor și Deșertificării, pe Termen Scurt, Mediu și Lung (2007) Versiunea modificată a strategiei a fost adoptată în cadrul reuniunii Comitetului Național pentru Combaterea Secetei, Degradării Terenurilor și Deșertificării (CNCSDTD) în 2008 . Strategia vizează reducerea impactului secetei asupra oamenilor, bunurilor și mediului, cuprinzând acțiunile și măsurile necesare pentru a reduce efectele secetei și pentru a preveni și combate deșertificarea și degradarea terenurilor, pe termen scurt, mediu și lung. Strategia urmărește să stabilească sarcinile Guvernului României, ale autorităților administrației publice centrale și locale și ale utilizatorilor de apă și terenuri, precum și să determine resursele necesare pentru implementarea programului național de acțiune corespunzător. Prezintă cadrul instituțional, precum și atribuțiile și responsabilitățile autorităților cheie. Strategia cartografiază, de asemenea, măsurile care trebuie întreprinse, termenele corespunzătoare, instituțiile responsabile de implementare, sursele de finanțare și bugetul necesar pentru unele dintre măsuri, instituțiile responsabile cu evaluarea și baza legală și legătura cu alte programe și strategii. Strategia promovează, printre altele, practicile integrate de planificare a dezvoltării în zonele rurale în funcție de cerințele locale, introducând principiile de optimizare a utilizării terenurilor pentru a se adapta la condițiile schimbărilor de mediu (secetă lungă, alunecări de teren, inundații, etc.). Strategia urmează să fie implementată prin intermediul diferitelor planuri și programe, inclusiv programe de cooperare subregionale și regionale, Programul Național de Acțiune pentru Combaterea Degradării Terenurilor, Secetei și Deșertificării și diferite instrumente de reducere a secetei. Strategia este documentul-cadru pentru pregătirea și adoptarea măsurilor care vizează următoarele: • Adoptarea unui concept integrat în abordarea aspectelor fizice, biologice și socio-economice ale proceselor de deșertificare și secetă. • Luarea în considerare corespunzătoare a contractelor comerciale și a datoriilor în vederea creării unui mediu economic favorabil care să conducă la promovarea dezvoltării durabile. • Integrarea strategiilor de eradicare a sărăciei în eforturile de combatere a deșertificării și de reducere a efectelor secetei. • Promovarea cooperării transfrontaliere în domeniile Protecției mediului și conservării solului și a resurselor de apă, în măsura în care acestea se referă la deșertificare și secetă. • Consolidarea cooperării subregionale, regionale și internaționale. • Promovarea cooperării în cadrul organizațiilor interguvernamentale competente. • Stabilirea mecanismelor instituționale, acordând atenție evitării paralelismelor. • Încurajarea utilizării mecanismelor și aranjamentelor financiare bilaterale și multilaterale existente care mobilizează și canalizează resursele financiare pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei. • Prioritizarea alocării resurselor adecvate pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei. 108 • Stabilirea de strategii și priorități în cadrul planurilor și/sau politicilor de dezvoltare durabilă pentru combaterea deșertificării și reducerea efectelor secetei. • Abordarea cauzelor profunde ale deșertificării și acordarea unei atenții speciale factorilor socio- economici care contribuie la procesele de deșertificare. • Stimularea formării conștiinței publice și facilitarea participării publicului la eforturile de combatere a deșertificării și de reducere a efectelor secetei. • Crearea unui cadru favorabil prin consolidarea legislației aplicabile sau prin adoptarea de legi noi, stabilirea politicilor pe termen lung și a programului de acțiune. Cutremur Căutând să accelereze reducerea riscului seismic și să promoveze reziliența, MDLPA dezvoltă Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic (SNRRS) cu asistență tehnică de la Banca Mondială. 211 SNRRS prezintă obiectivele și prioritățile pe termen lung pentru reducerea riscului seismic în România până în 2050. SNRRS se așteaptă să fie finalizată la începutul anului 2022 și, în acel proces, autoritățile publice locale au oportunități de a contribui și de a revizui strategia ca parte a procesului de consultare publică. SNRRS oferă un ghid detaliat al acțiunilor, politicilor și planurilor pentru realizarea următoarelor patru obiective specifice: • Obiectivul 1: Reducerea riscului seismic - la nivel național prin salvarea de vieți, reducerea rănirilor și protejarea activelor prin investiții prioritare și eficiente. • Obiectivul 2: Promovarea bunăstării - prin crearea de co-beneficii în ceea ce privește eficiența energetică și condițiile sanitare, printre alte aspecte ale funcționalității. • Obiectivul 3: Creșterea rezilienței - prin integrarea considerentelor de risc în amenajarea teritorială și sectorială și asigurarea proceselor de recuperare și de reconstrucție reziliente. • Obiectivul 4: Mobilizarea participării și acțiunii incluzive - se face prin sensibilizarea publicului cu privire la managementul riscurilor seismice și promovarea acțiunilor în implementarea măsurilor de reducere a riscurilor. SNRRS se axează în primul rând pe accelerarea acțiunilor de reducere a riscului seismic și nu include strategii de intervenție de urgență și reziliență socială. Cu toate acestea, există implicații pentru toți cei patru piloni ai acestei strategii. Cel mai mare impact este asupra rezilienței infrastructurii, acolo unde SNRRS intenționează: • Să pună la dispoziție datele de risc pentru deciziile de politică și investiții, • Să creeze un cadru pentru implementarea de programe noi pentru a extinde reducerea riscului seismic și a integra reducerea riscuui seismic cu eficiența energetică și alte îmbunătățiri funcționale, • Să integreze reducerea riscului seismic în alte strategii de dezvoltare/planificare și să pregătească pentru reconstrucția post-dezastru, • Să crească reziliența financiară prin scenarii de risc și să creeze mecanisme financiare noi, 211Acordul SATR privind consolidarea capacității de planificare strategică a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru renovarea stocului național de clădiri pentru eficiență energetică și risc seismic în România (P169420) între Banca Mondială și MDLPA. 109 • Să creeze un buget și activități periodice de comunicare pentru a mobiliza participarea și acțiunea incluzivă în reducerea riscurilor și • Să crească eficiența și capacitatea instituțiilor și a persoanelor de a extinde reducerea riscurilor, concentrându-se pe mecanismele interinstituționale pentru transferul de cunoștințe. Acțiunile și rezultatele respective necesare pentru realizarea rezultatelor strategiei sunt organiz ate pe nouă piloni, cu activități specifice pe termen scurt, mediu și lung, cu scopul de a obține toate rezultatele până în 2050. Aceste rezultate contribuie la obiectivul pe termen lung de a face comunitățile și fondul construit din România rezistente la cutremure. Programul de investiții, sistemul de monitorizare și strategia de sensibilizare a publicului sunt în curs de elaborare și se așteaptă să fie finalizate în 2021/2022. Alunecări de teren În prezent, România nu are o strategie națională dedicată gestionării alunecărilor de teren. Cu toate acestea, diverse documente și reglementări stau la baza abordării naționale a managementului alunecărilor de teren. De exemplu, IGSU instituie o procedură de sistem privind managementul situațiilor de urgență provocate de alunecările de teren, care are scopul de a stabili un set unitar de reguli pentru reglementarea situațiilor de urgență provocate de alunecările de teren la scară mai mare. De asemenea, prin OMTCT/OMAI nr 1995/1160 din 2005/2006 , a fost aprobat regulamentul privind prevenirea și managementul situațiilor de urgență specifice riscului de cutremur și/sau alunecării de teren. Totodată, legislația specifică privind riscul de alunecări de teren include o serie de hotărâri, ordine de ministru și normative: • Legea nr. 350 din 6 iunie 2001, privind amenajarea teritoriului și urbanismul, cu modificările și completările ulterioare • Legea nr. 575 din 22 octombrie 2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a V-a - Zone de risc natural • Hotărârea Guvernului nr. 525 din 26 iunie 1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind aprobarea Regulamentului general de urbanism • Hotărârea Guvernului nr. 382 din 2 aprilie 2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale • Hotărârea Guvernului nr. 447 din 10 aprilie 2003, pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare si conţinutul hărtilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii, cu modificări ulterioare (HG 663/2013) • Hotărârea Guvernului nr. 932 din 7 august 2007, pentru aprobarea Metodologiei privind finanţarea de la bugetul de stat a hărtilor de risc natural pentru cutremure şi alunecări de teren • Ordinul comun al ministrului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nr. 1995/18.11.2005 și al ministrului Administrației și Internelor nr. 1160/30.01.2006, pentru aprobarea Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgență specifice riscului la cutremure şi/sau alunecări de teren • Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor de intervenţie - GT006-97, aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr.10/1998 110 • Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hărţilor de risc la alunecarea versanţilor, pentru asigurarea stabilitătii construcţiilor - GT019-98 • Ordinul Ministrului transporturilor și infrastructurii nr. 358 din 4 mai 2012, actualizat, pentru aprobarea Liniilor directoare cu privire la măsurile de îmbunătăţire a siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră, în vederea aplicării Directivei 2008/96/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind gestionarea siguranţei infrastructurii rutiere. Schimbările climatice România a ratificat Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (CCONUSC) în 1994 și Protocolul de la Kyoto în 2001 . În conformitate cu protocolul, România și-a redus emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu 8% în perioada de angajament 2008-2012. Țara a participat, de asemenea, la Sistemul UE de comercializare a cotelor de emisii de la intrarea sa în UE în 2007. Aderarea la UE a condus la o perioadă de tranziție pentru multe programe, planuri și activități legate de schimbările climatice.212 România a avut o Strategie Națională pentru Schimbările Climatice pe termen scurt și un Plan Național de Acțiune în timpul aderării sale la UE în 2007. Scopul acestor acțiuni a fost să fie în conformitate cu angajamentele sale internaționale anterioare de reducere a consumului de carbon în economie și de adaptare la impactul schimbărilor climatice. Strategia Națională privind Schimbările Climatice pentru 2013-2020 a urmărit să integreze abordări sectoriale și un Plan Național de Acțiune 2011 -2020 axat pe mecanisme operaționale. Strategia Energetică 2007-2020 propune modernizarea sectorului energetic, inovarea sporită și utilizarea surselor regenerabile.213 ANM a fost modernizată prin lege în cadrul Ministerului Mediului în 2004 pentru a efectua măsurători și studii în meteorologie și climatologie. O directivă guvernamentală a instituit Sistemul de Inventar Național al GES în 2007, coordonat de fostul Minister al Mediului și Schimbărilor Climatice. Strategia națională privind schimbările climatice 2013-2020 (2013) Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 529/2013, Strategia Națională privind Schimbările Climatice 2013-2020 a fost concepută ca un punct de plecare în această misiune de combatere a schimbărilor climatice, cu scopul de a oferi sprijin, viziune și repere pentru acțiunile concrete viitoare. Această versiune inițială a Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice a fost supusă unui proces de extindere, consolidare și operaționalizare, astfel încât până în 2050 va acoperi un orizont mai larg, păstrând două referințe majore: 2020 și 2030. Strategia Națională privind Schimbările Climatice și Creștere Verde prin Reducerea Emisiilor de Carbon pentru 2016-2030, completată de Planul Național de Acțiune privind Schimbările Climatice pentru 2016- 2020 (2016) Strategia și planul de acțiune au fost aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 739/2016, ca urmare a unei colaborări extinse între echipa de experți a Băncii Mondiale, oficialii guvernamentali români și alte părți 212 Nachmany, M. et al. 2015. Legislația privind schimbările climatice în România: Un extras din Studiul Global al Legislației privind Clima din 2015 - o Analiză a Legislației privind Schimbările Climatice din 99 de țări. Institutul de Cercetare Graham pentru Schimbările Climatice și Mediu. 213 Nachmany et al. 2015. 111 interesate relevante. Noua strategie aduce o actualizare a Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice 2013-2020, acoperind în detaliu perioada până în 2030 și 2050. Strategia abordează cele două componente cheie ale eforturilor climatice: prevenirea și combaterea efectelor schimbărilor climatice prin acțiuni care vizează reducerea emisiilor de GES și adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Strategia oferă date și informații despre variațiile climatice care au afectat și vor afecta România, precum și despre contribuția fiecărui sector la emisiile de GES și modul în care activitatea umană împreună cu procesele naturale duc la aceste emisii. Planul de acțiune își propune să asiste guvernul în identificarea și programarea acțiunilor specifice de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice în perioada 2016-2020 pentru operaționalizarea și implementarea strategiei. Noua strategie se bazează pe cea anterioară și contribuie cu următoarele informații suplimentare: • Datele privind obiectivele 2030 și 2050 pentru reducerea emisiilor de GES și implicațiile acestor obiective pentru creșterea și distribuția economică în România. De asemenea, conține informații despre costurile reducerii emisiilor de GES și potențialul existent în acest sector. În m ajoritatea cazurilor, obiectivele strategice sunt mai concentrate și specifice în comparație cu Strategia Națională privind Schimbările Climatice 2013 - 2020. • Două noi secțiuni care nu existau în strategia anterioară sunt (a) finanțarea dezvoltării ecologice cu emisii reduse de carbon și (b) monitorizarea și raportarea. Capitolul de finanțare oferă date despre sursele de fonduri pentru reducerea emisiilor de GES și modul în care acestea pot facilita, de asemenea, dezvoltarea ecologică. Planul de acțiune prevede, de asemenea, o serie de acțiuni de adaptare propuse la nivel sectorial care abordează sectoarele prioritare identificate în Strategia Națională privind Schimbările Climatice anterioară (2013-2020). Sectoarele identificate includ industria; agricultura și dezvoltarea rurală; activități turistice și recreative; sănătate publică; mediul uman, infrastructură și urbanism; transport; apă potabilă și resurse de apă; silvicultură; energie; biodiversitate; asigurare; și educație și conștientizare. Strategia propune măsuri cheie care trebuie implementate în fiecare sector pentru a reduce emisiile de GES și a se adapta la efectele schimbărilor climatice. Componenta de atenuare se axează pe sectoare cheie precum energia, transportul, dezvoltarea urbană, procesele industriale, silvicultura, agricultura și managementul deșeurilor, inclusiv dezvoltarea strategiei sectoriale pentru reducerea emisiilor. Componenta de adaptare încorporează eforturile României de a reduce riscurile de incendii forestiere, secetă, grindină și inundații, precum și activitățile desfășurate pentru a evalua riscurile de dezastru la nivel național și pentru a elabora hărți de risc aferente. Se axează pe acțiuni de adaptare atât la nivel național, cât și la nivel sectorial (de exemplu, agricultură, pescuit, turism, sănătate publică). Sănătate Planul Naţional de Intervenție pentru Prevenirea Îmbolnăvirii în Masă a Populației Generată de Epidemii şi Pandemii (2013) Aprobat în 2013 prin Hotărârea Guvernului nr. 320/2013, Planul Național de Intervenție are ca scop prevenirea îmbolnăvirilor în masă ale populației provocate de virusurile gripale epidemice/pandemice, precum și stabilirea unei strategii pentru o intervenție rapidă și eficientă în caz de urgențe majore de acest gen. Acesta cuprinde strategii, obiective și măsuri de intervenție pentru autoritățile sanitare și întregul sistem de sănătate, precum și principii, obiective și măsuri care trebuie luate de celelalte sectoare. Planul 112 de intervenție acoperă strategia de acțiune (inclusiv fazele de planificare, pregătire și intervenție), elaborarea programului de organizare și adaptare a sistemului de sănătate în caz de pandemie și planul de acțiune pentru anul 2013 (inclusiv obiective, acțiuni, perioade de timp, persoane responsabile și costuri estimate). Planul de acțiune urmează să fie actualizat și aprobat prin ordin al ministrului Sănătății. Strategia națională de sănătate 2014 - 2020 Strategia a fost aprobată prin Hotărârea nr. 1028/2014 cu scopul de a defini răspunsul autorităților la principalele probleme de sănătate publică, modul în care va fi asigurat accesul la serviciile de sănătate și politica de resurse umane, investiții și infrastructură. În consecință, s-au estimat o serie de schimbări, cum ar fi dezvoltarea serviciilor de sănătate minime și de bază accesibile tuturor și o mai bună integrare a asistenței medicale prin consolidarea serviciilor clinice ambulatorii și reorganizarea serviciilor spitalicești. Strategia vizează o gamă întreagă de probleme de sănătate publică. Acestea includ: sănătatea mamei, scăderea ratei morbidității și mortalității datorate bolilor netransmisibile, îmbunătățirea sănătății mintale a populației și asigurarea accesului la servicii de diagnostic și tratament pentru patologii speciale. În ceea ce privește bolile infecțioase, o întreagă secțiune este dedicată reducerii morbidității și mortalității printr- un management mai bun al bolilor transmisibile și a impactului acestora la nivel de individ și societate. Cele șase subiecte principale abordate sunt după cum urmează: • Consolidarea capacității sistemului național de supraveghere a bolilor transmisibile, alertă rapidă și intervenție coordonată prin alinierea cadrului legal cu politica comună europeană și prin asigurarea capacității necesare de supraveghere a bolilor transmisibile și intervențiilor la alertele naționale și internaționale. • Protejarea sănătății populației împotriva bolilor care pot fi prevenite prin vaccinare. • Reducerea morbidității și mortalității TB și menținerea unor rate adecvate de detectare și succes terapeutic. • Reducerea incidenței HIV/SIDA și asigurarea accesului pacienților la tratamentele antivirale. Obiectivul prioritar de sănătate pentru România a fost menținerea profilului țării cu incidență scăzută a HIV prin măsuri de prevenire cuprinzătoare. • Reducerea incidenței hepatitei B și C și asigurarea accesului pacienților la tratamentele antivirale. • Asigurarea sângelui și a componentelor sanguine necesare în condiții de maximă siguranță și rentabilitate. Conform strategiei aprobate, a fost conceput un plan de acțiune care alocă indicatori de succes, bugete, surse de finanțare, instituții responsabile și intervale de raportare. Planul Strategic Național pentru Supravegherea, Controlul și Prevenirea Cazurilor de HIV/SIDA pentru perioada 2019-2021 Planul derivă din prioritățile exprimate în Strategia Națională de Sănătate Publică (2014-2020) și încă nu a fost aprobat. Obiectivul general este de a reduce incidența HIV/SIDA și de a asigura accesul la tratamentul HIV/SIDA pentru toți pacienții diagnosticați. Planul propune o serie de măsuri, cum ar fi prevenirea transmiterii HIV între grupurile prioritare, asigurarea accesului necondiționat și nediscriminatoriu al grupurilor prioritare la prevenire, testare, diagnostic, tratament și îngrijire și asigurarea testării gratuite HIV a membrilor grupurilor prioritare. 113 Strategia Națională de Control al Tuberculozei 2015-2020 Aprobată prin Hotărârea nr. 121/2005, strategia vizează eliminarea tuberculozei ca problemă de sănătate publică în România până în 2050. Deoarece tuberculoza este o problemă majoră de sănătate publică în România, beneficiile oferite de program sunt gratuite pentru cetățenii români (de exemplu, diagnosticarea și tratamentul pacienților cu tuberculoză, controlul contactelor acestora, tratament preventiv). Obiectivele majore stabilite să fie atinse până în 2020 au fost: asigurarea accesului universal la metode rapide pentru diagnosticarea tuberculozei, tratarea cu succes a cel puțin 75% din cazurile de tuberculoză rezistentă la medicamente și o scădere atât a ratei generale a mortalității (sub 5% locuitori), cât și incidența (sub 49% locuitori). Riscuri tehnologice Strategia națională de securitate și siguranță nucleară (2014) Adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 600/2014, strategia își propune să realizeze cadrul general necesar unei abordări unificate și coerente a obiectivului de îmbunătățire a siguranței și securității în domeniul nuclear, precum și să combine eforturile autorităților și instituțiilor cu responsabilitățile și obligațiile relevante. Principalele obiective ale strategiei sunt axate pe îmbunătățirea continuă a securității nucleare, protecției radiologice, protecției fizice, controlului garanțiilor, siguranței și securității nucleare, pregătirii intervenției de urgență, securității cibernetice în domeniul nuclear, îmbunătățirii sistemelor de management, competențelor de securitate națională, intensificării cooperării internaționale și asigurării resurselor necesare. Strategia se bazează pe următoarele principii: (a) Stabilirea și asumarea responsabilității pentru securitatea și siguranța nucleară de proprietarul activității; (b) Utilizarea energiei nucleare în scopuri exclusiv pașnice; (c) Controlul strict al activităților din domeniul nuclear; (d) Independența autorității de reglementare; (e) Management integrat care asigură o implementare coerentă și coordonată a securității nucleare, protecției radiologice și fizice, controlului de garanții, a calității, protecției mediului, sănătății și securității ocupaționale precum și aspectelor economice; (f) Prioritatea securității și siguranței nucleare în comparație cu beneficiile economice sau științifice; și (g) Justificarea practicilor; Optimizarea protecției și Limitarea riscurilor; Prevenirea accidentelor; Pregătirea pentru situații de urgență și Protecția generațiilor viitoare. Având în vedere factorii care contribuie la siguranța și securitatea armelor nucleare, în cadrul strategiei s-au formulat următoarele obiective strategice cheie: îmbunătățirea continuă a (a) siguranței nucleare, (b) protecției radiologice, (c) protecției fizice, (d) controlului garanțiilor, (e) securității și siguranței nucleare în procesul de gospodărire a combustibilului nuclear uzat și a deșeurilor radioactive; (f) pregătirii pentru intervenția de urgență și (g) securității cibernetice în domeniul nuclear. Pentru a atinge fiecare obiectiv strategic, sunt formulate mai multe dir ecții de acțiune, împreună cu acțiunile specifice, instituțiile participante, instituțiile coordonatoare, termenele și resursele financiare necesare. De asemenea, strategia cartografiază toate instituțiile care participă la implementarea Strategiei Naționale de Siguranță și Securitate Nucleară. 114 Implementarea strategiei va fi finanțată prin următoarele mecanisme: (a) alocarea echilibrată a resurselor bugetare pentru toate instituțiile implicate și (b) atragerea și utilizarea cea mai bună a fondurilor externe obținute prin programe de cooperare internațională. Alte strategii sectoriale relevante pentru MRD Dezvoltare durabilă Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă 2013-2020-2030 Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1216/2007, obiectivul acestei strategii este de a asigura sustenabilitatea sectoarelor prin integrarea dezvoltării lor economice cu angajamentele privind emisiile. Strategia a fost un proiect comun al Guvernului României, prin intermediul fostului Minister al Mediului și Dezvoltării Durabile și al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). Obiectivele strategice și măsurile de implementare la orizont pentru 2013, 2020 și 2030 au fost elaborate în conformitate cu orientările strategice ale UE, structurate de-a lungul Strategiei de Dezvoltare Durabilă a UE revizuită în 2006. Strategia oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor provocări de dezvoltare cu care se confruntă România, principalele surse posibile de finanțare pentru realizarea obiectivelor strategiei și modul de mobilizare a actorilor relevanți. Analiza documentară nu a găsit nicio elaborare specifică cu privire la implementarea/realizarea țintelor/obiectivelor. Strategia subliniază o serie de riscuri și vulnerabilități care decurg din factori endogeni și exogeni, unul dintre ei fiind capacitatea limitată de a anticipa apariția fenomenelor meteorologice extreme ca urmare a schimbărilor climatice (cum ar fi perioadele prelungite de secetă și inundații) și de a lua măsuri pentru a limita efectele lor posibile asupra sănătății și a bunăstării populației, a agriculturii și a prețurilor produselor agroalimentare. Pentru a identifica factorii de risc și a gestiona posibile situații de criză, strategia recomandă următoarele: (a) formarea unui contingent de evaluatori de risc și specialiști în managementul crizelor care să fie inserat în structurile de sprijinire a deciziilor; (b) dezvoltarea, prin instruiri și exerciții, a capacității de prevenire, management și atenuare a efectelor crizei; (c) integrarea, pe baza competențelor profesionale, a specialiștilor români în rețelele UE de experți în managementul crizelor; și (d) pregătirea planurilor de intervenție pentru a anticipa vulnerabilitățile sistemului și efectele posibile ale situațiilor de criză. În momentul elaborării strategiei, nu a fost prevăzută stabilirea unui buget separat pentru punerea în aplicare a obiectivelor sale strategice. Obiectivele țintă ale acestei strategii și ale revizuirilor sale ulterioare au vizat să reprezinte etaloane pentru elaborarea și fundamentarea bugetului de stat și a bugetelor locale (anuale și multianuale) și pentru formularea și susținerea propunerilor României pentru pregătirea și aprobarea alocațiilor financiare în următorii ani bugetari ai UE (2014-2020 și 2021-2027). Strategia de Dezvoltare Durabilă a României 2030 A fost adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018 și a fost dezvoltată sub coordonarea Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă ca parte a Biroului Primului Ministru, cu contribuții de la o gamă largă de părți interesate din sectorul public, privat, academic și societ atea civilă. Această strategie definește cadrul național al României pentru implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă și un ghid pentru realizarea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD), axându-se pe 115 dimensiunile economice, sociale și de mediu. Strategia formulează o serie de obiective cheie care trebuie atinse în Orizontul 2020 și obiectivele principale pentru 2030, specifice fiecăruia dintre cele 17 ODD-uri. Managementul riscurilor de dezastru și a situațiilor de urgență sunt abordate în cadrul diferitelor ODD- uri. Conform ODD 1: Eradicarea sărăciei în toate formele sale şi în orice context, unul dintre principalele obiective pentru 2020 este consolidarea sistemului național unificat de intervenție de urgență, reabilitare și servicii de compensare în caz de dezastre naturale, accidente industriale sau evenimente meteorologice extreme. Conform ODD 11: Orașele și așezările umane trebuie să devină incluzive, sigure, reziliente și durabile, unul dintre obiectivele cheie în cadrul Orizontului 2020 este (a) implementarea programelor și măsurilor pentru SAT și intervenție de urgență, precum și activități de reabilitare, în caz de dezastre naturale sau accidente și (b) pregătirea planurilor de urgență pentru a preveni și a limita efectele previzibile ale schimbărilor climatice. Ca parte a ODD 11, până în 2030, strategia vizează, de asemenea, următoarele: (a) o reducere semnificativă a pierderilor economice cauzate de inundații și alunecări de teren, îmbunătățirea răspunsului la dezastru și consolidarea rezistenței în caz de dezastru, reducerea impactului inundațiilor și alunecărilor de teren, inclusiv prin îmbunătățirea cadrului legislativ și (b) educarea și împuternicirea populației cu privire la riscul seismic. Conform ODD 13: Luarea măsurilor urgente pentru a combate schimbările climatice și impactul acestora, strategia se axează pe următoarele două obiective pentru anul 2020: (a) integrarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice în strategiile și planurile sectoriale de dezvoltare și (b) creșterea gradului de sensibilizare cu privire la riscul iminent al schimbărilor climatice, atât la nivel politic al instituțiilor de stat, cât și în rândul cetățenilor, indiferent de vârstă. În ceea ce privește obiectivele pentru 2030, strategia vizează (a) consolidarea rezilienței și capacității României de a se adapta la riscurile legate de climă și la dezastrele naturale; (b) consolidarea capacității de a reacționa rapid la evenimente meteorologice extreme neașteptate; (c) îmbunătățirea educației, sensibilizării și capacității umane și instituționale de a atenua, adapta și reduce impactul schimbărilor climatice, precum și implementarea SAT; (d) creșterea eforturilor naționale pentru realizarea tranziției către o economie „verde”. Conform ODD 15: Protejarea, restabilirea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terest re, strategia vizează combaterea deșertificării, restaurarea terenului și solului degradat, inclusiv a terenurilor afectate de deșertificare, secetă și inundații, ca unul dintre obiectivele sale până în anul 2030. În ceea ce privește monitorizarea strategiei, Institutul Național de Statistică urmează să actualizeze în doi ani de la aprobarea acestei Strategii, setul național de indicatori bazat pe noile obiective prioritare stabilite prin strategie. Implementarea strategiei urmează să fie monitorizată de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, care transmite rapoarte periodice către UE cu privire la progresele realizate de România în ceea ce privește implementarea Agendei 2030. 116 De asemenea, Strategia de Dezvoltare Teritorială a României adoptată în 2016 menționează măsurile legate de adaptarea la hazardurile naturale și schimbările climatice.214 De exemplu, menționează măsurile pentru protejarea orașelor, zonelor rurale și a habitatelor naturale de riscurile climatice, prevenirea dezastrelor naturale și dezvoltarea spațiului verde urban și a centurilor verzi din jurul zonelor urbane. Dezvoltare urbană România este una dintre puținele țări din UE fără o politică clară de dezvoltare urbană și fără un program de buget de stat dedicat exclusiv zonelor urbane/metropolitane. Absența unei planificări municipale coerente bazate pe bune practici, cum ar fi planificarea integrată a dezvoltării, bugetarea pe mai mulți ani și planificarea investițiilor de capital informate teritorial limitează capacitatea orașelor românești de a crește și de a se dezvolta în mod durabil. La nivel internațional, nevoia pentru o transformare urbană durabilă este subliniată de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, Noua Agendă Urbană, Acordul de la Paris și Pactul Verde al Comisiei Europene. Mai mult, Noua Cartă de la Leipzig adoptată în mai 2020 oferă un cadru politic pentru a prevedea și a realiza aceste acorduri europene și globale la scară urbană. Politica Națională Urbană Română (PNUR) este elaborată ca parte a asistenței tehnice acordate MDLPA de Banca Mondială. Politica se conturează în jurul celor trei obiective dezvoltate în Carta de la Leipzig: (a) ecologic și rezistent, (b) productiv și competitiv și (c) corect și incluziv (dezvoltare). Planul de acțiune de implementare propus are două programe distincte, dar legate între ele: infrastructură și consolidarea capacității. Pe de o parte, programul de infrastructură propune ca zonele dinamice mari, cum ar fi Bucureștiul, să fie vizate pentru investiții - mobilitatea urbană, managementul deșeurilor solide, reducerea riscului seismic și regenerarea urbană - pentru a direcționa fondurile UE și naționale către investiții dimensionate și vizate corespunzător. Pe de altă parte, în cadrul programului de consolidare a capacităților, orașele mici și mari din județ vor fi vizate pentru sprijinirea consolidării capacității care îmbunătățește absorbția fondurilor UE. Pe baza consultărilor SATR cu municipalitățile locale, accesarea fondurilor UE continuă să fie o provocare pentru primăriile din întreaga țară, unele dintre principalele motive fiind capacitatea umană și cunoștințele limitate privind modul de accesare a acestor fonduri. Dezvoltarea rurală Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 Strategia României pentru dezvoltare rurală se încadrează în contextul reformei și dezvoltării pe care UE îl propune prin strategia Europa 2020, respectiv strategia de creștere a UE pentru perioada 2010 - 2020.215 PNDR 2014 - 2020 este un program care acordă fonduri nerambursabile de la UE și guvernul României pentru dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale din România. PNDR sprijină dezvoltarea zonelor rurale prin următoarele obiective strategice: (a) restructurarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole; (b) managementul durabil al resurselor naturale și combaterea schimbărilor climatice; și (c) 214 Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. 2015. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României, Link. 215 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. 2013. Link. 117 diversificarea activităților economice, crearea de locuri de muncă, îmbunătățirea infrastructurii și a serviciilor pentru îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale. De asemenea, PNDR se axează pe trei obiective transversale: inovație, mediu și atenuare și adaptare la schimbările climatice. Cu toate acestea, integrarea considerațiilor de adaptare în aceste documente pare să fie determinată în principal de cerințele Politicii Agricole Comune, în special cele referitoare la fonduri. Prioritățile cheie de dezvoltare rurală pentru perioada de programare 2014-2020 includ (a) modernizarea și creșterea viabilității exploatațiilor agricole; (b) încurajarea întineririi generațiilor de fermieri prin sprijinirea instalării tinerilor fermieri; (c) dezvoltarea infrastructurii rurale de bază ca o condiție prealabilă pentru atragerea investițiilor în zonele rurale și crearea de locuri de muncă noi; (d) încurajarea diversificării economiei rurale; și (e) promovarea sectorului pomicol ca sector cu nevoi specifice printr-un subprogram dedicat. Protecție socială și vulnerabilitate Proiectul planului de acțiune al Strategiei Naționale privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei 2021-2027 este în curs de consultare publică.216 Planul prevede o direcție de acțiune menită să asigure continuitatea activității și măsuri de recuperare și reziliență în sistemul de servicii sociale în contextul pandemiei COVID-19 sau a altor situații speciale. Acțiunile vizează, de asemenea, creșterea accesului la locuințe adecvate pentru toate categoriile de oameni, în special tineri și alte grupuri vulnerabile, precum și pentru persoanele care trăiesc în așezări informale. În același timp, o prioritate importantă este dezvoltarea serviciilor sociale pentru grupurile vulnerabile, crescând în același timp accesul acestora la serviciile sociale. Unele obiective relevante pentru MRD includ, de exemplu: (a) Creșterea protecției populației și reducerea efectelor asociate cu situațiile de urgență și dezastrele asigurate/furnizarea de asistență de urgență calificată și asistență de urgență/prevenirea riscurilor asociate cu situațiile de urgență și dezastrele și îmbunătățirea eficacității intervenției; (b) Creșterea accesului persoanelor vulnerabile la serviciul de interes public general; (c) diferite obiective legate de urgențele de sănătate și de pandemia COVID-19; locuințe pentru victimele dezastrelor, precum și capacitatea autorităților/centrelor sociale de a interveni. Strategii la nivel de oraș Deși nu există informații centralizate despre strategiile sau planurile de adaptare elaborate la nivel regional, subregional sau local, orașele din toată țara și-au dezvoltat propria strategie de adaptare sau propriul plan de acțiune prin diferite proiecte și programe. Practic, toate aceste strategii/planuri de acțiune abordează problemele riscurilor, vulnerabilităților și/sau managementul situațiilor de urgență în contextul schimbărilor climatice și propun o serie de măsuri pentru a le aborda. În unele cazuri, planurile de acțiune pentru adaptarea la schimbările climatice sunt elaborate la nivel județean de către agențiile de protecție a mediului în cooperare cu instituțiile prefectului și alte instituții publice locale și ONG-uri. De exemplu, municipalitățile Târgu-Mureș, Sibiu și Brașov, cu sprijinul Agenției Sibiu pentru Protecția Mediului și printr-un serviciu de consultanță, și-au dezvoltat propriile planuri de 216http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/MMPS/Transparenta_decizionala/310321HG_strategie_2021- 2027ANEXA_NR2.pdf 118 acțiune pentru adaptarea la climă pentru perioada 2016-2020. Planurile de acțiune au fost elaborate ca parte a proiectului „Calea verde către dezvoltarea durabilă”, finanțat prin Mecanismul Financiar al Spațiului Economic european (SEE) 2009-2014 al subvențiilor SEE. Agenția pentru Protecția Mediului Sibiu este o instituție publică aflată sub jurisdicția MMAP, care îndeplinește responsabilitățile Agenției Naționale pentru Protecția Mediului la nivel local prin implementarea politicilor, strategiilor și legislației în domeniul Protecției mediului la nivel județean. Caseta 2. Inițiativa Convenția Primarilor privind Adaptarea la Schimbările Climatice Inițiativa „Primarii se adaptează” reprezintă Inițiativa Convenția Primarilor privind adaptarea la schimbările climatice. Lansată în 2014 de CE, inițiativa „Primarii se adaptează” își propune să angajeze și să sprijine orașele din întreaga UE în acțiuni de adaptare la schimbările climatice. Din octombrie 2015, inițiativa „Primarii se adaptează” este pe deplin integrată în Convenția Primarilor pentru Climă și Energie. Orașele care au semnat inițiativa „Primarii se adaptează” s-au angajat să contribuie la eforturile de realizare a obiectivului Strategiei de Adaptare a UE, prin dezvoltarea propriei strategii locale de adaptare sau integrarea adaptării la schimbările climatice în planurile deja existente care ar putea fi relevante. Sursa: Convenția Primarilor pentru Climă și Energie (2021), Link. În total, 17 orașe din România au semnat Inițiativa Convenția Primarilor privind Adaptarea la Schimbările Climatice, angajându-se să dezvolte propria strategie de adaptare la climă sau să integreze adaptarea la schimbările climatice în alte planuri relevante care există deja. Orașele Alba Iulia, Bacău, Bălan, Bistrița, Botoșani, Brașov, Gheorgheni, Moinești, Piatra Neamț, Râmnicu Vâlcea, Sebeș, Sfântu Gheorghe, Timișoara, Topoloveni, Vaslui, Victoria și Zalău sunt semnatare ale Inițiativei „Primarii se adaptează”, împreună cu alte mii de orașe din UE. Din numărul total de semnatari, 4 orașe românești (Bacău, Botoșani, Sebeș și Timișoara) și-au dezvoltat deja propria strategie de adaptare la climă (a se vedea Anexa 4). 2.1.5. Provocări și oportunități legate de cadrul juridic și strategic Cadrul juridic Cadrul legal al României pentru MRD este atât extins, cât și cuprinzător, în funcție de numeroasele riscuri la care țara este expusă. România a făcut pași mari în modernizarea multor aspecte ale legislației sale existente. Mai mult, există o cantitate tot mai mare de armonizare juridică cu standardele și practicile UE. Cu toate acestea, există unele lacune specifice care trebuie soluționate. Pe măsură ce România își aliniază legislația la practica europeană și internațională, există unele diferențe între terminologia tehnică românească din RRD (care are încă un puternic accent militar). Aceasta include, de asemenea, concepte noi care conduc la crearea de noi termeni tehnici, care sunt dificil de acum integrat în limbajul tehnic utilizat în actele legislative referitoare la RRD, precum și pregătirea și intervenția de urgență. Legislația strategică românească în domeniul MRD acoperă bine intervenția, dar este limitată în ceea ce privește reducerea și prevenirea riscurilor. Lunga istorie a Protecției civile din România a lăsat o puternică abordare militară axată pe intervenție prin comandă și control unice de forțe și resurse. Această abordare nu s-a schimbat chiar dacă aceleași acte legislative principale din sectorul de intervenție au evoluat și au fost actualizate, completate prin ordonanțe în funcție de necesități. Ariile de reducere și prevenire a riscurilor trebuie încă dezvoltate. Deși rolurile și responsabilitățile sunt stabilite între părțile interesate principale la nivel național, acestea trebuie să fie mai specifice în descrierea acestor 119 responsabilități. Aceste detalii pot oferi claritate și pot ajuta instituțiile să ia măsuri concrete și coordonate. Astfel de acte legislative există doar pentru riscul seismic și alunecarea de teren, riscul inundațiilor, seceta, accidentele și poluarea pe cursurile de apă și poluarea mării pe mal. În timp ce pregătirea, intervenția și recuperarea în caz de dezastre sunt discutate în continuare în Capitolul 4, există un decalaj important în cadrul legislativ privind reglementările în domeniul reabilitării și reconstrucției mai bune (BBB). Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 este principalul act legislativ care definește rolurile și responsabilitățile în domeniul mai larg al MRD la nivel național. În timp ce aceste responsabilități sunt definite în detaliu pentru sectorul de intervenție, în ceea ce privește reabilitarea și BBB, nu există alte detalii cu excepția definirii rolurilor pentru părțile interesate. O altă lacună legislativă este lipsa unui act legislativ care să ofere o structură comună realizării planurilor pentru perioada post- dezastru (reabilitare și BBB) pentru a fi siguri că toate planurile la nivel național au o structură comună. Un aspect important care lipsește din cadrul legal, dar și din practica din România este capacitatea de a gestiona ajutorul umanitar de la nivel internațional, dar și de la nivel local. Deși prin Ordinul nr. 735/2005 privind managementul distribuției ajutorului umanitar pentru populația afectată, comitetele județene de urgență sunt concepute ca responsabile pentru distribuirea ajutorului, nu există alte detalii sau specificații. Dacă în cazul dezastrelor cu debut lent, mecanismul de coordonare se poate reajusta în funcție de situație, în cazul dezastrelor cu debut rapid, fluxul semnificativ de ajutor și dinamica situației pot crea blocaje în stocarea și distribuirea ajutorului de urgență, dacă nu există o organizare minimă și exerciții. Prin urmare, protocolul și coordonarea îmbunătățită sunt esențiale între autoritățile publice și sectorul voluntar și privat în cazul dezastrelor majore. În ceea ce privește riscurile de inundații, merită luate în considerare mai multe aspecte care ar putea consolida cadrul legal existent. În primul rând, va fi important să ne asigurăm că rolurile și responsabilitățile dintre instituțiile participante și părțile interesate relevante sunt suficient de clare pentru a-și optimiza colaborarea și a oferi stimulente diferitelor părți interesate să lucreze împreună în abordarea problemelor complexe, cum ar fi implementarea PM pentru a reduce riscurile la inundații la nivel național. În al doilea rând, din perspectiva pericolului, va fi important să se clarifice (sau să se confirme) în cadrul legal existent referitor la riscurile la inundații dacă managementul riscului la inundații pluviale ar trebui să fie în mod sistematic responsabilitatea autorităților locale.217 Deoarece inundațiile pluviale sunt un fenomen local, există o nevoie clară de abordări diferite la scări diferite218 și de a asigura o acoperire geografică echilibrată în PMRI-urile părților interesate locale, cu o reprezentare mai incluzivă și diversă și o participare activă a grupurilor locale influente și a comunităților vulnerabile. De asemenea, integrarea luării în considerare a riscului la inundații în planificarea urbană este limitată din cauza lipsei de implementare a cadrelor legale existente, deoarece mai mulți factori, precum lipsa colaborării 217 Problema managementului riscului la inundații pluviale face parte dintr-o dezbatere mai largă și continuă în cadrul UE. Unele state membre UE ezită să stabilească dacă riscurile de inundații fluviale pot fi incluse în mod adecvat în evaluarea preliminară a riscurilor la inundații, deoarece (a) riscuri semnificative de inundații pluviale pot apărea peste tot și, p rin urmare, probabilitatea apariției este foarte scăzută și (b) evenimentele pluviale istorice, de asemenea, nu sunt indicatori buni ai evenimentelor vi itoare într-o anumită locație. În schimb, alte state membre ale UE au subliniat că inundațiile pluviale pot provoca daune economice semnificative și, ca atare, ar trebui determinat ZRPSI pentru inundațiile pluviale. 218 De exemplu, producerea hărților semnificative va necesita mai multe seturi de informații cu rezoluție locală și mai mare (de exemplu, umiditatea solului, suprafețe dure, MTD detaliate). 120 interinstituționale, experți pe ambele subiecte și fluxul de informații. Mai multe informații despre aceste aspecte se găsesc în Capitolul 3. Deși există unele progrese privind legislația pentru riscul seismic, ar trebui totuși să se facă progrese în ceea ce privește instrumentele care să permită analiza pe scară largă a parcului imobiliar. Pentru a înțelege riscul seismic, datele fiabile privind pericolul, vulnerabilitatea și expunerea trebuie puse la dispoziție și procesate sistematic și strategic. Cu toate acestea, reglementările existente nu acoperă și nu permit evaluări de risc la scară mai mare care ar putea permite o astfel de planificare strategică. Singurul mijloc legal actual de evaluare a vulnerabilității seismice a unei clădiri este efectuarea unei expertize tehnice - un proces detaliat și intensiv în resurse. Procesul de evaluare a riscurilor poate urma o abordare în trei pași, după cum urmează: (a) evaluarea riscului seismic pe baza hărților de pericol seismic, expunere (tipologiile clădirilor în funcție de funcția lor) și fragilitatea/vulnerabilitatea seismică a tipologiilor clădirii; (b) evaluarea tipologic-vizuală rapidă a clădirilor vulnerabile identificate în etapa (a); (c) sondaj tehnic pentru clădiri cu risc seismic confirmat la pasul (b). Această abordare este susținută și de faptul că ritmul de analiză a parcului imobiliar prin expertiză tehnică pare prea lent. De exemplu, o mare parte din rapoartele de anchetă tehnică existente, așa cum sunt raportate către MDLPA de consiliile județene, sunt nevalide, dat fiind că au fost elaborate pe baza codurilor seismice care au fost între timp actualizate și/sau având în vedere valabilitatea limitată a acestor rapoarte de sondaj tehnic. Nu au fost elaborate, până în prezent, toate părțile din codul de proiectare seismică P100. Cinci din cele opt părți ale codului de proiectare seismică nu sunt încă dezvoltate și altă parte este, în prezent, în curs de dezvoltare, dar încă nepublicat. În consecință, România nu are un cod de proiectare seismică explicit care să vizeze poduri, rezervoare, silozuri, conducte, fundații și ziduri de susținere, baraje, ecrane de palplanşe sau docuri. Mai multe informații sunt în Capitolul 3. În ceea ce privește riscurile de epidemii sau pandemii, cadrul legal existent ar putea fi actualizat pentru a include măsuri specifice stabilite pentru prevenirea situațiilor de urgență cauzate de riscurile biologice și pentru recuperarea unităților de sănătate în caz de dezastru și impact major. Autoritățile naționale de sănătate/urgențe ar trebui, de asemenea, să elaboreze un set de cerințe pentru spitale pentru a asigura pregătirea lor pentru hazardurile naturale. Lista cerințelor trebuie să fie însoțită de orientări clare cu privire la modalitățile de realizare mai bună a obiectivelor propuse. Managementul spitalului trebuie să primească, de asemenea, sprijin tehnic de la autoritățile naționale. În ceea ce privește riscurile tehnologice, legile și reglementările existente creează cadrul necesar pentru activitățile de management al dezastrelor. Toți operatorii Seveso trebuie să elaboreze un document de sine stătător, precum PPAM sau RS în care se analizează riscul pe amplasament, conform unei metodologii acceptate la nivel internațional. Există planuri de urgență (internă / externă) detaliate elaborate pentru operatorii Seveso. De asemenea, pentru toți operatorii Seveso sunt stabilite termene și responsabilități clare atât pentru autorități cât și pentru operatorii economici. Posibilitatea utilizării oricărei metodologii acceptate la nivel internațional, pentru analiza riscului, poate conduce la neconcordanțe intre rezultatele obținute prin utilizarea diferitelor metodologii de către autorități, operatori economici și evaluatori. În acest context stabilirea unei metodologii unitare specifice evaluării riscurilor Seveso, ar asigura un nivel performant și uniform pentru toate studiile de risc din cadrul RS și PPPAM. 121 Există o lacună în ceea ce privește evaluarea riscurilor pentru operatorii economici pe al căror amplasament există substanțe periculoase in cantități mai mici decât cele stabilite pentru amplasamentele de tip ” Seveso”, deoarece nu sunt reglementări specifice acestor amplasamente. De asemenea, există lacune în strategii cu planuri de acțiune detaliate, obiective, termene și responsabilități în sectorul de riscuri de transport substanțe periculoase. Cadrul strategic În ceea ce privește MRD, în general, deși există unele documente strategice, lipsește o SNRRD. Strategia pentru Consolidarea și Dezvoltarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, 2016–2025, este un domeniu de aplicare relativ restrâns și se axează, în principal, pe IGSU. PNMRD are un scop specific pentru îndeplinirea condiționalității de utilizare a fondurilor UE și se axează pe cinci riscuri cheie. Un PNMRD global ar putea oferi îndrumări strategice într-un mod cuprinzător, acoperind 10 hazarduri cheie; conecta diverse agende - inclusiv dezvoltarea durabilă/schimbările climatice, dezvoltarea urbană și rurală; și, de asemenea, consolida colaborarea între diferiți actori, inclusiv sectorul public, privat și OSC. Strategia ar putea deveni, de asemenea, un instrument de sensibilizare a publicului cu privire la MRD. Rezultatul 2 al acestui SATR oferă o analiză a experienței internaționale care poate fi luată în considerare. În ceea ce privește strategiile MRD/sectoriale existente, o provocare generală este urmărirea pentru a cuantifica și a evalua rezultatele implementării cadrului de reglementare, precum și pentru a monitoriza programele care sunt puse în aplicare pe teren. În unele cazuri, este lipsa planurilor de acțiune specifice, a fondurilor alocate și a mecanismelor de monitorizare/raportare. În cadrul consultărilor, s-a observat că este o provocare pentru instituțiile de la nivel central să urmărească implementarea la nivel local în contextul mecanismelor sau instrumentelor de raportare lipsă pentru a facilita introducerea datelor etc. În ceea ce privește hazardurile naturale individuale, o strategie națională de reducere a riscului seismic ofere cadrul strategic privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente. În ceea ce privește riscul de inundații, o strategie națională pentru managementul riscurilor la inundații nouă (atât pe termen mediu, cât și pe termen lung) a fost adoptată în 2010219 pentru a arăta schimbarea abordărilor privind riscurile de inundații introduse de Directiva UE privind inundațiile.220 În prezent, nu există documente strategice legate de incendiile de vegetație, deși un document strategic este în curs de elaborare. Nu există documente strategice legate de alunecările de teren. În legătură cu bolile infecțioase, noile strategii dezvoltate și implementate trebuie să se bazeze pe dovezi solide și pe rapoartele de implementare ale planurilor anterioare pe același subiect. Acest lucru va permite rezultate cumulative și o abordare mai cuprinzătoare. Fondurile investite trebuie, de asemenea, să se bazeze pe rapoartele de implementare anterioare. În acest sens, este nevoie de măsuri mai bune de urmărire a implementării strategiilor și planurilor finanțate de UE. În ceea ce privește Strategia Națională de Sănătate 2014-2020, singurul raport de implementare publicat de MS prezintă pe scurt progresele realizate în 2015. Cu toate acestea, prin compararea incidenței noilor cazuri de bo li transmisibile vizate de strategie pentru 2014 versus 2018/2019, singura afecțiune care prezintă o 219 Strategia definește cadrul pentru orientarea coordonată, intersectorială a tuturor acțiunilor, în vederea prevenirii și reduc erii consecințelor inundațiilor asupra activităților socio-economice, vieții și sănătății oamenilor și mediului. 220 Banca Mondială 2020d. 122 îmbunătățire semnificativă este Hepatita B. Dimpotrivă, în cazul rujeolei, incidența a crescut de 100 de ori între 2014 (0 decese) și 2018 (22 decese) din cauza ratelor scăzute de imunizare. Tabelul 6. Incidența bolilor infecțioase în România în 2014 comparativ cu 2018/2019 (%000) Boală 2014 2019/2018 Cancer cervical 34,9 (2012) 32,98 (2018) Tuberculoză 74,5 56,9 (2019) HIV 4,3 3,4 (2018) Hepatita B 1,29 0,61 (2018) Hepatita C 0,49 0,44 (2018) Pojar 0,3 - 0 decese 32,7 (2018) - 22 decese În ceea ce privește riscurile tehnologice, nu au fost identificate strategii sectoriale de RRD și planuri de riscuri industriale care implică substanțe periculoase. Acțiunile în această direcție sunt necesare pentru a fi incluse în SNRRD. Probleme transversale Deși nu a fost efectuată nicio evaluare cuprinzătoare a genului, axându-se pe cadrul juridic și strategic, un decalaj specific în cadrul legislativ și strategic al României pentru RRD este lipsa de dispoziții pentru tratarea violenței de gen și a violenței pe bază de gen (VBG), cea din urmă afișează frecvent creșteri marcate ale activității după evenimente de dezastru.221 România are oportunitatea de a atrage din alte state membre ale UE care au legi MRD care recunosc anumite garanții pentru gen în timpul și după dezastre. Potrivit Federației Internaționale a Societăților de Cruce Roșie (FISCR), majoritatea cadrelor legale naționale MRD nu prevăd în mod specific adăposturi post-catastrofe și niciunul nu a fost identificat în prezentul raport care să specifice standarde specifice pentru proiectarea și managementul acestor adăposturi și nici obligațiile generale de prevenire a VBG. Prin urmare, România ar putea vedea acest lucru ca pe o oportunitate de a include în cadrul politicilor sale reprezentanți ai ministerelor femeilor, organizațiilor de apărare a femeilor, furnizori de servicii specializați în VBG și organizații locale ale femeilor. Modificările legislative specifice trebuie să fie informate printr-o analiză mai aprofundată și o mai bună înțelegere a acestor tipuri de vulnerabilități. 2.2. Cadrul instituțional 2.2.1. Cadrul instituțional MRD Sistemul MRD din România cuprinde instituții ale administrației publice la nivel central, teritorial (descentralizat) și local. Un rol central în sistem îl joacă MAI și structura sa subordonată, IGSU sub DSU. MAI joacă rolul principal în situații de urgență, inclusiv în elaborarea politicilor și centralizarea evaluărilor conform legislației, sub responsabilitatea altor ministere de resort. Ministerul este responsabil pentru Sistemul Național de Management a Situațiilor de Urgență, monitorizarea continuă a situației operaționale și propunerea de măsuri pentru prevenirea și atenuarea consecințelor; și management 221FICR (Federația Internațională a Societăților de Cruce Roşie). 2017. „Legi și politici eficiente privind egalitatea de gen și protecția împotriva violenței sexuale și de gen în caz de dezastre”. 123 operațional în situații de urgență.222 Ministerul planifică și asigură în mod integrat coordonarea operațională a capacităților implicate în acțiunile de intervenție operativă pentru toate tipurile de risc. La nivel național, CNSU este un organism interinstituțional responsabil de managementul situațiilor de urgență. Comitetul este condus de Prim-Ministru, are trei Vicepreședinți, Ministrul de Interne, Ministrul Administrației Publice și Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență și este format din miniștri și directori ai instituțiilor publice centrale.223 Notă: CNSU a înlocuit Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență, în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 68 din 14 mai 2020 cu atribuții similare, actualizând Ordonanța nr. 21/2004 și Ordonanța nr. 1/2014. Principala responsabilitate a CNSU este adoptarea deciziilor strategice pentru managementul situațiilor de urgență legate de diferite tipuri de riscuri. Printre alte responsabilități se numără coordonarea managementului situațiilor de urgență și monitorizarea și evaluarea continuă a riscurilor.224 Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă declară, cu acordul prim-ministrului, starea de alertă la nivelul mai multor judeţe ori la nivel naţional, precum şi prelungirea sau încetarea acesteia.225 DSU este o structură operațională fără personalitate juridică in cadrul MAI. Are rol de coordonare pentru prevenirea și managementul situațiilor de urgență, asigurând și coordonând, permanent, resursele umane, materiale, financiare și de altă natură necesare pentru a face față situațiilor de urgență și a restabili starea de normalitate, inclusiv asistență medicală de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență în cadrul unităților de urgență. IGSU este un organism specializat în cadrul MAI.226 IGSU a fost creat în 2004 prin fuzionarea dintre Corpul Pompierilor Militari și Comandamentul Protecției Civile. IGSU este condus de un inspector general. În calitate de instituție cheie in cadrul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, un concept creat tot în 2004, IGSU asigură o coordonare unitară, permanentă și integrată a tuturor activităților de prevenire și management a situațiilor de urgență și funcționează, de asemenea, ca punct de contact național pentru toate organizațiile guvernamentale internaționale și OSC-uri relevante.227 IGSU are în organigramă centrul operațional național, îndeplineşte permanent funcţiile de monitorizare, evaluare, înştiinţare, avertizare, prealarmare, alarmare, alertare, coordonare şi conducere operaţională, 222 Comitetul European al Regiunilor. Divizia de Puteri: România – Protecția Civilă. Link. 223 MAI; MDLPA; Ministerul Apărării Naționale; Ministerul Finanțelor (MF); Ministerul Afacerilor Externe; MS; MMAP; Ministerul Transporturilor; MADR; Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului; Ministerul Energiei, Întreprinderilor Mici și Mijlocii și Mediului de Afaceri; Ministerul Societății Informaționale; ME; Serviciul Român de Informații; Serviciul de Telecomunicații Speciale; Serviciul de Protecție și Pază; Secretariatul General al Guvernului; Cancelaria Primului Ministru; Comisia Națională pentru Controlul Activității Nucleare; Agenția de Deșeuri Nucleare și Radioactive; Autoritatea Națională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor. 224 Legislația română. 15 aprilie 2014. Ordonanța de Urgență Nr. 21 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. Link. 225 ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă (modificată și completată prin ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 68 din 14 mai 2020) Articolul 4^3 (3) 226 Legislația română. 15 aprilie 2004; Legislația română. 9 septembrie 2004. Hotărârea Nr. 1.490 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Link. 227 Comisia Europeană. România: Prezentare generală a Sistemului Național de Management al Dezastrelor. Direcția Generală Protecția Civilă și Operațiuni Umanitare Europene. Link. 124 la nivel naţional, a situaţiilor de urgenţă. IGSU și structurile sale teritoriale au în organigramă 41 de centre operaționale și peste 280 subunități operative.228 Pentru a gestiona situațiile de urgență, IGSU și structurile județene îndeplinesc următoarele sarcini cheie: (a) monitorizare, evaluare și intervenție în situații de urgență; (b) informarea și educarea preventivă a populației și avertizarea populației, notificarea autorităților guvernamentale cu privire la posibilitatea/iminența unor situații de urgență; (c) căutarea și salvarea, descarcerarea persoanelor; și (d) evacuarea persoanelor, populației și bunurilor expuse prin asigurarea măsurilor de evacuare, instalarea taberelor de sinistrați și participarea la deplasarea populației și a anumitor categorii de bunuri. Sistemul național de management al situațiilor de urgență Structura Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență este prezentată în Figura 6. Figura 6. Procesul decizional Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență Sursa: Guvernul României. 2016. Raport de țară – Condiționalitate România 2016. Funcțiile diferitelor organe guvernamentale sunt următoarele: • Comitete pentru situații de urgență, înființate la nivel național, ministerial, la nivelul municipiului București, județean și local. 228 Devex. 2021. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) (România). Link. 125 • DSU asigură o coordonare integrată permanentă a activităților de protecție civilă, prevenirea și managementul situațiilor de urgență, asigurarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură necesare pentru restabilirea stării provizorii de normalitate la nivel național. • IGSU, în calitate de coordonator, asigură transmiterea deciziilor luate de guvern sau de CNSU către autoritățile administrației publice locale și centrale. • Servicii publice comunitare profesioniste pentru situații de urgență (ISUJ) și servicii de urgență voluntare conform Ordonanța de Urgență Guvernului nr. 21/2004. • Centre operative pentru situații de urgență (centru operativ), care pot fi permanente sau temporare, sunt înființate în cadrul ministerelor, altor instituții din sistem și la nivel de municipalitate. • Centre operaționale, care sunt la nivel național - IGSU și la nivel de județ - ISUJ. o Centre de coordonare și conducere a intervenției - la nivel național și județean. • Comandantul acțiunii este desemnat la nivel național, județean sau bucureștean, în funcție de natura și severitatea evenimentului și de mărimea categoriilor de forțe concentrate. Comitete de urgență și centre operaționale: Legislația stabilește cadrul pentru comitetele de urgență și centrul operațional de la nivel național la nivel local.229 Comitete ministeriale/județene/locale pentru situații de urgență: Pe lângă CNSU, se înființează comitete la nivel ministerial, pentru municipiul București și la nivel județean și local. Comitetele se întrunesc semestrial sau în funcție de situație. Comitetele ministeriale evaluează situațiile de urgență produse în domeniile lor de competență, stabilesc măsuri specifice de management și pot propune o stare de alertă sau o stare de urgență. Comitetele județene și locale sunt responsabile de informarea comitetului național despre pericolele iminente și de declararea locală a stării de alertă. Ele evaluează, de asemenea, situațiile de urgență produse în UAT, stabilesc măsuri și acțiuni specifice pentru managementul lor și monitorizează îndeplinirea acestora. ISUJ: Similar cu IGSU național, inspectoratele județene au responsabilitatea de a transmite informații (prognoze și avertismente) primite de la agenții tehnice, cum ar fi ANM. Acestea asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispozițiilor și ordinelor și vizează menținerea legăturilor de comunicare între centrele operaționale și operative implicate în managementul situațiilor de urgență. Centre operative pentru situații de urgență: Împreună cu centrul operațional național, există centre operative la nivel local, precum și centre operative legate de diferite ministere și departamente/agenții. Acestea pot fi permanente sau temporare. Centrele operative permanente trebuie să transmită informații despre evoluția hazardurilor către centrele operaționale ale IGSU și trebuie să monitorizeze situațiile de urgență. Monitorizează și evaluează situațiile de urgență. De asemenea, asigură fluxul de informații înainte sau în momentul unei urgențe - notificarea, avertizarea, alarmarea și coordonarea tehnică operațională a situațiilor de urgență. 229 Legislația română. 9 septembrie 2004. Regulamentul-cadru privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgență. Link. 126 Centrele operaționale la nivel județean acționează ca secretariat tehnic permanent pentru Comitetul județean pentru Situații de Urgență. Au aceleași atribuții ca și centrele operative. Un centru operațional național este organizat în cadrul IGSU și centrele operaționale de ISUJ la nivel de județ. Centrele de coordonare și conducere a intervenției asigură sprijinul decizional pentru comitete, evaluează situația și coordonează intervenția. Acestea sunt compuse din personalul inspectoratelor de urgență, precum și din experți și specialiști din instituțiile și operatorii economici. La nivel național, există un Centru Național de Coordonare și Conducere a Intervenției (CNCCI), care oferă sprijin decizional pentru comandamentul național de acțiune și pentru comitetul național. La nivelul MAI există și un Centru Național de Management Integrat (CNMI). Comandantul acțiunii asigură coordonarea unitară a tuturor capacităților de intervenție implicate în intervenție la o situație de urgență la nivel local, județean, regional sau național. Comandantul poate fi susținut de unul sau mai mulți comandanți de intervenție în locul în care a avut loc evenimentul excepțional. Inspectoratul General al Poliției Române este responsabil pentru coordonarea măsurilor de menținere a ordinii și siguranței publice și a intervenției în caz de dezastru natural sub îndrumarea și coordonarea MAI. Jandarmeria Română este o instituție care are statut militar și funcționează în cadrul MAI. În caz de dezastru, participă la limitarea și eliminarea consecințelor dezastrelor și asigură măsuri de ordine și protecție a zonelor în care a existat sau există un pericol iminent, a integrității fizice a oamenilor sau a bunurilor acestora. Serviciile voluntare pentru situații de urgență (SVSU) sunt create în comune, orașe și municipii, subordonate consiliilor locale. Serviciile private pentru situații de urgență (SPSU) sunt înființate, în cadrul operatorilor economici și instituțiilor publice, ca servicii proprii sau ca companii comerciale care furnizează servicii. Serviciile voluntare funcționează în beneficiul populației din comunitățile locale. Serviciile private acționează în beneficiul personalului propriu al operatorului economic căruia îi aparține sau al altor structuri, pe baza unui acord sau unui contract de servicii. Serviciile voluntare și private îndeplinesc următoarele responsabilități: • desfășurarea activităților de informare și instruire privind cunoașterea și respectarea regulilor și măsurilor de protecție împotriva incendiilor. • verificarea aplicării normelor, reglementărilor tehnice și dispozițiilor privind protecția împotriva incendiilor, în domeniul de competență. • asigurarea intervenției pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor și protecția persoanelor, animalelor și bunurilor periclitate de incendiu sau în alte situații de urgență. 127 Reglementări privind sectorul voluntar Toate hazardurile Hotărârea Guvernului nr. 1579/2005 (actualizată în 2016) definește statutul și regulile de funcționare ale serviciilor voluntare pentru situații de urgență. Conform Legii nr. 307/2006, sunt definite principalele orientări privind stabilirea, atribuțiile și drepturile serviciilor voluntare și private pentru situații de urgență. Consiliile locale au obligația de a înființa servicii voluntare de urgență, iar operatorii economici și instituțiile cu activități care contribuie sau pot creste riscul de incendiu trebuie să înființeze servicii private pentru situații de urgență. Nu există reglementări specifice privind acordarea de facilități pentru ONG -urile active în domeniul riscurilor sau al dezastrelor. Ordonanța Guvernului nr. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile stabilește noțiunea de statut de utilitate publică acordată asociațiilor și fundațiilor care îndeplinesc un set minim de condiții și sunt supuse unor obligații suplimentare de transparență. Acest statut înseamnă (a) recunoașterea de către autorități a faptului că anumite organizații se disting de altele prin gama de interese pe care le promovează și serviciile pe care le oferă comunității; și (b) disponibilitatea autorităților de a acorda acestor organizații anumite facilități, stabilite prin lege, de care pot beneficia doar preferențial organizațiile de utilități publice. Aceasta nu înseamnă restricționarea accesului altor organizații la resursele publice. Luând în considerare diversitatea domeniilor de activitate ale OSC-urilor, instituțiile publice centrale au elaborat criterii și proceduri specifice pentru acordarea statutului de utilitate publică în domeniile: educație și cercetare, protecția și adoptarea copilului, persoanele cu dizabilități, cultură și culte. Nu există criterii specifice pentru intervenție în caz de risc și dezastru. Prin utilitate publică, în sensul Ordonanței Guvernamentale nr. 26/2000, se înțelege orice activitate care vizează atingerea unor obiective benefice în interes public general și/sau al unor colectivități. Orice asociație, fundație sau federație poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă dovedește că îndeplinește anumite condiții de eligibilitate legate în principal de activitatea sa. Aceste condiții se referă la: • Activitatea sa se desfășoară în interesul general sau al unor colectivități, după caz. • Funcționează de cel puțin trei ani și a realizat o parte din obiectivele stabilite, dovedind o activitate neîntreruptă prin acțiuni semnificative. • Prezintă un raport de activitate rezultat din dezvoltarea unei activități anterioare semnificative, prin realizarea de programe sau proiecte specifice scopului său, însoțit de situații financiare anuale și bugete de venituri și cheltuieli pentru ultimii trei ani înainte de data cererii de recunoaștere a statutului de utilitate publică. • Deține un patrimoniu, logistică, membri și personal angajat, corespunzător îndeplinirii scopului propus. • Dovedește existența contractelor de colaborare și a parteneriatelor cu instituții publice sau asociații sau fundații din țară și străinătate. 128 • Dovedește obținerea unor rezultate semnificative cu privire la scopul propus sau prezintă scrisori de recomandare de la unele autorități competente din țară sau din străinătate, care recomandă continuarea activității. Autoritatea publică responsabilă cu acordarea statutului de utilitate publică este Guvernul României (prin intermediul Secretariatului General) care prin hotărâre de guvern acordă acest statut. Drepturile de care beneficiază organizațiile societății civile recunoscute ca fiind de utilitate publică pot fi drepturi patrimoniale (facilități fiscale) și drepturi nepatrimoniale (fără impact financiar). Există, de asemenea, facilități fiscale prevăzute în codul fiscal de care se bucură organizațiile de utilitate publică.230 Conform Ordonanței Guvernului nr. 26/2000, bunurile proprietății publice pot fi atribuite gratuit organizațiilor cu statut de utilitate publică. Acestea sunt (a) materialele educaționale, științifice sau culturale destinate instituțiilor publice sau serviciilor publice sau de utilitate publică cu caracter educațional, științific sau cultural sunt scutite de la plata taxelor de import și (b) instrumentele și aparatele științifice care sunt importate exclusiv în scopuri necomerciale sunt exceptate de la plata taxelor de import. Dreptul nepatrimonial de care beneficiază o organizație recunoscută ca fiind de utilitate publică trebuie să menționeze în toate documentele pe care le întocmește că asociația sau fundația este recunoscută ca fiind de utilitate publică. Nivelul municipal Principala reglementare pentru crearea cadrului legal privind voluntariatul la nivelul municipiului este Ordinul nr. 75 din 27 iunie 2019 pentru aprobarea Criteriilor de performanță privind stabilirea, clasificarea și dotarea serviciilor voluntare și a serviciilor private pentru situații de urgență. Serviciile voluntare de urgență sunt structuri specializate, altele decât cele aparținând serviciilor profesioniste de urgență, organizate cu personal angajat și/sau voluntar, pentru a proteja viața, proprietatea publică și/sau privată în situații de urgență. Serviciile voluntare se constituie, potrivit legii, în comune, orașe și municipii, subordonate consiliilor locale. Pentru operaționalizarea serviciului de voluntariat, este necesar să se obțină o aprobare pentru înființarea serviciului de voluntariat, care se eliberează de Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență. Serviciile voluntare sunt echipate cu vehicule și echipamente speciale, în funcție de riscurile gestionate în zona de competență. Vehiculele speciale, utilajele, mijloacele și echipamentele de protecție, uniforma și mijloacele de avertizare-alarmare, alertare și desfășurare a intervenției sunt deținute de serviciul voluntar pe baza titlurilor valabile, pe toată durata de funcționare a acestuia, gratuit. Drepturile și obligațiile voluntarilor sunt stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 1.579/2005 pentru aprobarea statutului personalului voluntar din serviciile de urgență voluntare. Acest statut 230 Acestea sunt (a) scutirea de la plata impozitului pe profit pentru veniturile obținute din publicitate și pentru acele organizații non-profit de utilitate publică în domeniul culturii, cercetării științifice, educației, sportului, sănătății; (b) scutire de la plata accizelor pentru orice produs importat, provenind din donații sau finanțate direct din împrumuturi nerambursabile, de guverne străine, organisme internaționale și organizații non-profit și de caritate, precum și din programele de cooperare științifică și tehnică și pentru o categorie limitată de produse precum: cafea, articole de îmbrăcăminte din blană naturală, articole din cristal; (c) scutire de la plata impozitelor speciale pentru autoturismele care provin din donații sau finanțate direct din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, organisme internaționale și organizații non -profit și de caritate, precum și din programe de cooperare științifică și tehnică (prima taxă de înmatriculare). 129 reglementează selecția, promovarea și facilitarea participării personalului voluntar, în spiritul solidarității civice, la acțiunile organizate de autoritățile administrației publice locale în cadrul serviciilor de urgență voluntare, precum și drepturile și obligațiile acestuia. Consiliul local în subordinea căruia funcționează serviciul de urgență voluntar încheie un contract de voluntariat cu fiecare persoană selectată. Riscuri tehnologice Hotărârea Guvernului nr. 1579/2005 definește statutul și regulile de funcționare ale acestor servicii voluntare. Pregătirea, echipamentul și capacitățile acestor servicii nu sunt specifice riscurilor tehnologice. În zonele în care există surse de risc tehnologic, coordonarea și instruirea acestor structuri voluntare locale trebuie îmbunătățite și ar trebui să fie dotate cu echipamente de intervenție specifice riscului. Un studiu de diagnostic la nivel național este recomandat pentru analiza capacității acestor servicii. Organizații ale societății civile active în MRD În ceea ce privește organizațiile societății civile active în domeniul MRD, există cel puțin 11 astfel de organizații. Majoritatea acestor organizații ale societății civile sunt active în principal în București, doar puține sunt organizate și dispun de resursele necesare astfel încât să permită activarea la nivel local (de exemplu, filiale municipale, urbane și comunale), sub o coordonare descentralizată așa cum este menționat mai sus. Organizațiile cheie cu capacitate de intervenție în managementul riscurilor de dezastre cu capacități naționale sunt, de exemplu, Societatea Națională de Cruce Roșie din România, singura organizație umanitară din țară care are atribuții clare ca auxiliar al autorităților publice în domeniul prevenirii și intervenției în caz de dezastre, Societatea Română de Radioamatori care organizează, sprijină și reprezintă Radioamatori Voluntari în Situații de Urgență (RVSU), Clubul Câinilor Utilitari (CCU), care coordonează echipele de intervenție om-câine în situații de urgență și Rescue 4x4231 (Asociația Salvatorilor Voluntari 4x4) care își propune să creeze un mediu care să faciliteze intervenția salvatorilor voluntari din comunitatea pe drumuri neamenajate în situații de urgență. • Crucea Roșie Română, având acces la cea mai extinsă rețea de voluntari conduși de societatea civilă cu aproximativ 8.000 de voluntari în întreaga țară, este organizată conform principiului teritorial alcătuit din 47 de filiale județene și filialele sectoarelor Municipiului București, precum și 713 de filiale municipale, urbane și comunale.232 • Radioamatorii Voluntari în Situații de Urgență, o echipă de profesioniști pusă la dispoziția comunității și a instituțiilor publice pentru a furniza radiocomunicații în caz de urgență sau dezastru atunci când comunicațiile instituționale sau civile nu mai pot face față, este organizată astfel încât să permită activarea la nivel local nivel, sub coordonare descentralizată și are o echipă 231 Potrivit lui Paul Dorneanu, Vicepreședintele Asociației Salvatorilor Voluntari 4x4, Rescue 4x4 a câștigat personalitate juridică în martie 2017 prin înființarea Asociației Salvatorilor Voluntari 4x4 prin coroborarea inițiativei fondatorului platformei Rescue4x4.ro și a membrilor co-fondatori ai asociației. Asociația are mai multe protocoale de colaborare cu structuri și instituții ale statului român, printre care: DSU, IGPR (Inspectoratul General al Poliției Române), S.A.B.IF (Serviciul de Ambulanță București- Ilfov) și ISUBIF. Link. 232 Vezi organigrama actuală a Societății Naționale a Crucii Roșii din România. Link. 130 de management care standardizează procedurile a aproximativ 50 de voluntari, dintre care aproximativ 30 au reședința în București.233 • În ceea ce privește Clubul Câinilor Utilitari, cu un total de 25 de echipe voluntare de intervenție om-câine în București, Brașov și Timișoara, organizația are acoperire națională în caz de urgențe pe baza protocolului cu IGSU care stipulează asocierea cu alte două organizații, respectiv Câinii SAR Gugulania Caransebeș cu o singură echipă și Asociația pentru Câini de Salvare Transilvaniacu aproximativ 15 echipe în Cluj, Alba și Hunedoara.234 • Rescue 4x4 are acoperire națională în toate județele din țară, cu un total de 3.643 membri activi235 din care 690 membri sunt în București-Ilfov care pot fi mobilizați în situații de urgență prin Telegram pentru activități de căutare și salvare, având capacitatea organizațională de a activa până la 400 de membri per incident în afara situațiilor de dezastru. 2.2.2. Reglementări instituționale pentru hazarduri/sectoare specifice Dincolo de rolul central al MAI și al instituțiilor, așa cum s-a menționat mai sus, o serie de ministere de resort îndeplinesc funcții de sprijin în managementul situațiilor de urgență, inclusiv MDLPA, MMAP, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), MS, MEAT,236 și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Tabelul 8. Responsabilități instituționale pentru principalele hazarduri (din Hotărârea Guvernului 557/2016) Hazard Rol principal Inundație MMAP Caniculă MMAP Condiții extreme de iarnă MMAP Furtuni severe MMAP Incendii de vegetație MMAP Secetă hidrologică MMAP Secetă pedologică MADR Cutremur MDLPA Alunecare de teren MDLPA Boala infecțioasă a omului MS Boli infecțioase la animale și plante ANSVSA Accident industrial MEAT (fostul MECRMA) Accident nuclear CNCAN Accidente de transport care implică mărfuri periculoase MAI și MEAT 233 Potrivit lui Adrian Florescu, Președintele Societății Române de Radioamatori, în timpul unui interviu aprofundat realizat în scopul acestei lucrări. 234 Potrivit lui Vlad Popescu, co-fondatorul Clubului Câinilor Utilitari, cele trei inițiative ale ONG-urilor de intervenție om-câine cu care CCU se află în parteneriat sunt coordonate la nivel național pe baza următorului principiu: de obicei, primul respondent este coordonatorul intervenției, dar acest lucru se poate schimba în funcție de situația și experiența fiecărei echipe prezente în misiune. Protocolul de colaborare dintre DSU și echipele naționale de intervenție om-câine a fost semnat în 2017. Link. 235 Consultați harta interactivă cu distribuția membrilor comunității Rescue 4x4 la nivel național. Link. 236 Fostul Minister al Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri. 131 Hazarduri naturale Inundații: MMAP este autoritatea cu rolul principal în managementul riscului la inundații, prin ANAR, inclusiv 11 administrații ale bazinului de apă și INHGA. Autoritățile cu rol secundar sunt MDLPA și MAI. În plus, rapoartele meteo și datele pentru SAT pentru evenimente hidrometeorologice sunt furnizate de ANM. Alți actori instituționali aduc contribuții importante, cum ar fi Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI). Înțelegerea riscului la inundații în România este strâns legată de expunerea riverană și de managementul principalelor fluvii și afluenți, deoarece acestea interacționează cu bazinul mai larg al Dunării. Abordarea României, așa cum a fost formulată și articulată în Legea apelor nr. 107/1996 și modificată prin Ordonanța de Urgență nr. 3 din 2010, de management al diferitelor forme de risc de inundații fluviale prin înființarea a 11 unități sau direcții diferite de management (a se vedea harta de mai jos) cu caracteristici legale sub îndrumarea ANAR. Figura 7. Unitățile/direcțiile conducătoare pentru managementul riscului la inundații fluviale Sursa: Banca Mondială. 2018d.237 Incendii de vegetație: MMAP are rolul principal în managementul riscului de incendii forestiere, în timp ce MAI are un rol secundar. Printre jucătorii suplimentari se numără Administrația Națională pentru Îmbunătățirea Terenului (ANIF), ANM și MADR. Secetă: Managementul riscului de secetă în România intră sub responsabilitatea MMAP, MADR având un rol secundar. ANM joacă un rol crucial și aici. MMAP Cutremure: Autoritatea responsabilă cu un rol principal în managementul riscului seismic este MDLPA, în conformitate cu Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul riscurilor, împreună cu MAI care are un rol secundar. ISC joacă un rol esențial în a înțelege nivelul de siguranță al construcțiilor și al mediului construit și, astfel, joacă un rol critic în special într-o situație post-seism. Ca instituție cu rol de sprijin, ISC asigură desfășurarea evaluării rapide a stabilității structurilor și stabilirea măsurilor de primă urgență la construcțiile vulnerabile. 237 Banca Mondială. 2018d. 132 Alunecări de teren: MDLPA este autoritatea care are rolul principal în managementul alunecărilor de teren, în timp ce MAI, MTI și MMAP joacă un rol suplimentar. Schimbările climatice: MMAP este autoritatea publică centrală responsabilă cu coordonarea generală a politicilor, strategiei și acțiunilor de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 38/2015 privind organizarea și funcționarea MMAP. MMAP este, de asemenea, coordonatorul Comisiei Naționale pentru Schimbări Climatice (CNSC), un important organism interministerial de coordonare pentru schimbările climatice, conform Hotărârii Guvernului nr. 1026/2014 privind reorganizarea CNSC. Epidemii (boli infecțioase la om) Principalele instituții cu mandat în domeniul sănătății publice la nivel național includ mai multe instituții, inclusiv cele care fac parte din sistemul național de management al situațiilor de urgență descris mai sus. MS este autoritatea responsabilă cu un rol de lider în caz de epidemie, astfel cum este definită în anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul riscurilor. În conformitate cu programul guvernamental, MS elaborează politici și programe de acțiune în domeniul sănătății populației, pe care le coordonează și le implementează la nivel național, regional și local. În caz de urgență, participă la limitarea efectelor și asigură resursele umane, materiale și financiare necesare funcționării instituțiilor sistemului public de sănătate. Comisia centrală pentru asistență medicală de urgență în caz de dezastre și epidemii funcționează în cadrul Ministerului Sănătății și este subordonată în caz de dezastre și epidemii Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor. Aceasta elaborează planul operativ al MS pentru apărare și intervenție medicală în caz de dezastre și epidemii. Este compus din reprezentanți ai autorităților administrației publice centrale cu responsabilități în acțiunile legate de acest tip de dezastru, precum și din specialiști din institute de cercetare specializate. INSP a fost înființat în 2009 sub autoritatea MS pentru următoarele sarcini principale : (a) coordonarea supravegherii naționale și a controlului rețelei de boli transmisibile; (b) coordonarea tehnică a sistemului național de alertă pentru bolile transmisibile; (c) coordonarea tehnică a răspunsului rapid în caz de focare sau alte evenimente de sănătate publică; (d) supravegherea, răspunsul, detectarea amenințărilor și instruirea; (e) monitorizarea și evaluarea programului național de imunizare; și (f) Coordonarea sistemului de informații cu privire la bolile transmisibile, raportarea către organizațiile internaționale. Activitatea INSP la nivel teritorial este realizată de 4 centre naționale și 6 centre regionale de sănătate publică, organizate în structura sa, fără personalitate juridică. Centrele naționale, care asigură o coordonare profesională specifică la nivelul național al institutului, sunt următoarele: • Centrul Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT) • Centrul Național pentru Monitorizarea Riscurilor în Mediul Comunitar (CNMRMC) • Centrul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății (CNEPS) • Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătate Publică (CNSISP) 133 Direcția Generală de Management al Urgențelor Medicale este o structură internă a DSU, responsabilă de managementul intervenției medicale de urgență, prin coordonarea resurselor necesare și a operațiunilor de intervenție. Un alt rol al acestei instituții este participarea la elaborarea legislației specifice medicinei de urgență și la analiza oricărui act normativ care are impact asupra activității sale. SMURD este compus din echipe specializate în acordarea primului ajutor de urgență și calificat. Acesta intervine în situații în care una sau mai multe persoane sunt în pericol atunci când este nevoie de prim ajutor de urgență, iar rolul său este de a transfera un echipaj medical spitalicesc, cu dotarea necesară, la locul unde se află un pacient în stare critică, în vederea acordării de asistență medicală de urgență calificată. La nivel județean, principalii responsabili de managementul situațiilor de urgență generate de îmbolnăviri în masă sunt Comitetele Județene pentru Situații de Urgență și Direcțiile de Sănătate Publică. Direcțiile de sănătate publică județene sunt subordonate Ministerului Sănătății și au următoarele responsabilități: • In colaborare cu autoritățile locale, instituții de învățământ si organizații guvernamentale si nonguvernamentale, organizează activități in domeniul sănătății publice. • Coordonează, organizează si evaluează programele naționale de sănătate ce se derulează in teritoriul arondat si exercita atribuții specifice de control in sănătatea publica • Organizează si coordonează asistenta medicala in caz de calamități, epidemii, catastrofe si alte situații deosebite, organizează, coordonează si răspund de pregătirea rețelei sanitare pentru apărare, sub coordonarea Ministerului Sănătății. • Participa la coordonarea acordării primului ajutor calificat împreună cu inspectoratele pentru situații de urgență si cu alte structuri ale Ministerului Sănătății. • Realizează politicile si programele naționale de sănătate, elaborează programe locale, organizează evidentele statistice pe probleme de sănătate, precum si de planificare si derulare a investiților finanțate de la bugetul de stat pentru sectorul de sănătate • Organizează culegerea si prelucrarea datelor statistice de la toți furnizorii de servicii medicale, indiferent de forma de organizare, întocmesc si transmit rapoarte statistice periodice către instituțiile desemnate in acest scop. Sistemul de supraveghere și control al bolilor transmisibile (infecțioase) MS este responsabil pentru toate problemele de sănătate publică referitoare la bolile transmisibile. INSP, împreună cu Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” și Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, coordonează supravegherea și controlul bolilor transmisibile, avertizarea timpurie, răspunsul la amenințări pentru sănătate, capacitățile laboratorului microbiologic de sănătate publică și măsurile preventive care ar trebui luate în caz de epidemii. În prezent, INSP este o instituție de coordonare a rețelei de boli transmisibile prin CNSCBT. Împreună cu responsabilitățile menționate anterior, INSP este desemnat să reprezinte guvernul român în ceea ce 134 privește rețeaua europeană de supraveghere epidemiologică și a fost desemnat un Organism Competent de Coordonare a Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor. Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Microbiologie și Imunologie „Cantacuzino” aduce o contribuție esențială la rezolvarea problemelor de sănătate publică, în special pandemii și epidemii, monitorizează circulația și modificările microorganismelor și vectorilor care pot reprezenta un risc pentru sănătatea publică și efectuează cercetări privind evaluarea modalităților de prevenire și combatere a acestora. Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” este un organism coordonator al unei rețele de nouă centre regionale pentru tratamentul bolilor transmisibile. Centrele au fost dezvoltate în 2007, după riscul unor epidemii de gripă aviară. Institutul este singura unitate sanitară care a fost implicată în lupta împotriva SARS, infecțiilor cu virusul gripal pandemic, infecția cu Ebola, ocupându-se în ultimii ani de șase alarme de Ebola. Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” are responsabilități similare în ceea ce privește supravegherea și tratamentul infecțiilor cu tuberculoză. Ambele institute colaborează cu CNSCBT. Datele epidemiologice de la nivel local pentru HIV/SIDA și tuberculoză sunt trimise periodic către direcțiile de sănătate publică județene și CNSCBT. Furnizarea de servicii de sănătate în caz de dezastre majore La nivel central, MS are atribuții specifice în ceea ce privește pregătirea pentru situații de urgență . MS organizează pregătirea sanitară a populației pentru apărarea împotriva dezastrelor, organizează instruirea personalului medical în probleme specifice de acordare a asistenței medicale în situații de dezastru și oferă asistență medicală de urgență în caz de dezastre. Direcția Generală de Management al Urgențelor Medicale a DSU este responsabilă de managementul intervenției medicale de urgență, prin coordonarea resurselor necesare și a operațiunilor de intervenție. Alte instituții de conducere îndeplinesc roluri de intervenție la dezastre, după cum s -a menționat mai sus. Printre responsabilitățile DSU se numără și acordarea primului ajutor și asistenței medicale de urgență în unitățile/compartimentele de primiri urgență. IGSU, într-un caz de urgență majoră, are datoria de a monitoriza și evalua cauzele apariției sale, de a avertiza și educa populația, de a salva persoanele aflate în pericol, de a le evacua, de a înființa și gestiona tabere de sinistrați. Este responsabil de coordonarea instituțiilor implicate în managementul situațiilor de urgență, dar acționează și ca punct de contact pentru organizațiile internaționale din domeniu. Echipele SMURD asigură primul ajutor de urgență și calificat. Rolul lor este de a transfera un echipaj medical spitalicesc, cu dotarea necesară, la locul unde se află un pacient în stare critică, în vederea acordării de asistență medicală de urgență calificată. Inspectoratul General al Poliției Române și Jandarmeria Română fac parte, de asemenea, din echipa primilor respondenți. La nivel local, principalii responsabili de managementul situațiilor de urgență legate de sănătate publică sunt Comitetele Județene pentru Situații de Urgență, Direcțiile de Sănătate Publică iar la nivel de UAT Comitetele Locale pentru Situații de Urgență. În ceea ce privește managementul situațiilor de urgență, responsabilitățile lor includ colectarea de date din sursele existente pe teritoriu și analiza datelor privind bolile transmisibile pentru avertizare timpurie și intervenție rapid și participarea la evaluările riscurilor 135 pentru evenimente care amenință sănătatea publică cu răspândire potențială la nivel național și internațional. Boli epizootice și zoonoză Acest risc intră sub responsabilitatea ANSVSA sub coordonarea MADR. Autoritățile secundare sunt MS și MADR. Comisia Centrală pentru Epizootii și Supraveghere a Contaminării Radioactive, Chimice sau Biologice a Produselor Vegetale și Animale din cadrul MADR este responsabilă de protecția împotriva apariției bolilor epizootice, supravegherea contaminării radioactive, chimice sau biologice a produselor vegetale și animale. Hazarduri tehnologice Conform Hotărârii Guvernamentale nr. 557/2016, principalele ministere responsabile pentru riscurile tehnologice sunt următoarele:238 • MEAT pentru riscul de accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice • Accidente, avarii, explozii şi incendii în activităţi de transport şi depozitare produse periculoase: o MEAT pentru riscul de accidente majore cu implicații pe amplasament o MAI pentru riscul de accidente majore cu implicații în afara amplasamentului o MEAT pentru riscul de accidente cu produse periculoase pe timpul activității de transport • CNCAN pentru riscurile accidente, avarii, explozii, incendii sau alte evenimente în activităţile nucleare sau radiologice și, de asemenea, pentru riscuri radiologice • Alte responsabilități și obligații privind activitatea de sprijin în diferite faze ale gestionării dezastrelor (conform Hotărârii Guvernamentale nr. 557/2016). Riscul de accidente industriale intră în responsabilitatea a două ministere: (a) MEAT, ca autoritate cu rol principal în caz de accidente, avarii, explozii şi incendii în industrie, inclusiv prăbuşiri de teren cauzate de exploatări miniere sau alte activităţi tehnologice, cu implicații pe amplasament și (b) MAI, ca autoritate cu rol principal în cazul unor astfel de accidente cu implicații în afara amplasamentului (așa cum sunt definite în Anexa 1 la Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc). Accidente nucleare și radiologice: Autoritatea responsabilă cu un rol principal în managementul riscurilor nucleare și radiologice este CNCAN. Autoritățile secundare sunt MAI, MEAT și MS. Accidente de transport care implică mărfuri periculoase: În funcție de tipul specific de risc implicat, autoritățile cu rol principal sunt MTIC și MEAT și cu rol secundar MAI. 238 Rețineți că, începând din 2016, numele ministerelor s-au schimbat și sunt enumerate numele actuale. 136 2.2.3. Coordonarea părților interesate și nivelul local Coordonarea părților interesate Există două tipuri principale de mecanisme de coordonare ale părților interesate - PNRRD și comitetele pentru situații de urgență. Platforme RRD Rolul PNRRD este definit în Hotărârea nr. 768/2016 privind organizarea și funcționarea PNRRD.239 Platforma naţională este formată din Comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă, grupurile de suport tehnico-ştiinţific şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, asociaţiilor profesionale, sindicatelor, instituţiilor de învăţământ superior şi institutelor de cercetare, instituţiilor culturale, ale cultelor şi asociaţiilor religioase recunoscute potrivit legii şi reprezentanţi ai mass-mediei. Pentru sectoarele specifice, inclusiv riscurile tehnologice, există grupuri de lucru diferite, coordonate de reprezentanții ministerelor principale. Platforma este învestită cu responsabilitatea îndeplinirii obiectivelor strategice privind RRD. Nu există un echivalent al PNRRD la nivel local. Mai exact, Asociația Municipiilor din România nu are în prezent o platformă pentru reziliență sau RRD/MRD. Pentru a asigura un canal de cooperare și coordonare cu nivelul local, Asociația Municipiilor din România ar putea fi membru al PNRRD. Comitetele pentru situații de urgență Comitetele pentru situații de urgență se întrunesc semestrial și ori de câte ori situația o impune. Rolul lor este esențial în gestionarea situațiilor de urgență. Structura Comitetului pentru Situații de Urgență este similară la nivel național, județean și local și este adaptată în funcție de tipuri de risc, incluzând în componență actorii specifici. Principalele secțiuni sunt: secretariat tehnic, grupuri de suport tehnic, informații, operațiuni (coordonarea situațiilor de urgență, coordonarea și evacuarea medicală de urgență, ordinea publică, asistență internațională), logistică, comunicare și informații publice, asistență tehnică, financiară și juridică. Din comitetul judeţean fac parte pe lângă prefect, preşedintele consiliului judeţean, şefi de servicii deconcentrate, descentralizate şi de gospodărie comunală şi alţi manageri ai unor instituţii şi societăţi comerciale de interes judeţean care îndeplinesc funcţii de sprijin în gestionarea situaţiilor de urgenţă, precum şi manageri ai agenţilor economici care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. În cadrul comitetului judeţean, inspectorul-şef al inspectoratului pentru situaţii de urgenţă judeţean este vicepreşedintele cu atribuţii de coordonare unitară a tuturor componentelor cu responsabilităţi în realizarea intervenţiei. În ceea ce privește comitetul local pentru situații de urgență, din componența sa fac parte pe lângă primar, un viceprimar, secretarul comunei, oraşului, sectorului sau municipiului, după caz, şi reprezentanţi ai serviciilor publice şi ai principalelor instituţii şi agenţi economici din unitatea administrativ-teritorială respectiva, precum şi manageri sau conducători ai agenţilor economici, filialelor, sucursalelor ori 239Legislația română. 19 octombrie 2016. Hotărârea Nr. 768 privind organizarea și funcționarea Platformei naționale pentru reducerea riscurilor la dezastre. Link. 137 punctelor de lucru locale, care, prin specificul activităţii, constituie factori de risc potenţial generatori de situaţii de urgenţă. Fondurile băneşti pentru realizarea şi desfăşurarea activităţilor de management al situaţiilor de urgenţă la nivel central şi local se asigura din bugetul de stat şi/sau din bugetele locale, după caz, precum ş i din alte surse interne şi internaţionale. În același timp, în calitate de șef al Protecției civile, prefectul poate folosi fondurile alocate de la bugetul de stat și baza logistică pentru intervenția în situații de criză, pentru a desfășura activitățile în condiții adecvate240. Comunicarea si coordonarea in cadrul sistemului național de management al situațiilor de urgenta este stabilita si reglementata din punct de vedere legislativ atât pe plan orizontal, intre membrii comitetelor, cat si pe plan vertical intre comitetele locale si județene de situații de urgenta prin OUG 21/2004 si HG 1491/2004. Aceste mecanisme bine stabilite si reglementate funcționează, asigurând un flux de informații continuu necesar si foarte important pentru luarea deciziilor. In același timp, in cadrul consultărilor realizate cu responsabilii cu gestionarea situațiilor de urgenta in cadrul primăriilor, au reieșit in mod constant doua aspecte care țin de modul de funcționare in practica a mecanismului de coordonare si de luare a deciziilor, si care, daca ar fi adresate, ar putea optimiza fluxul de informații. Primul punct se refera la coordonarea si comunicarea in plan orizontal intre membrii comitetelor pentru situații de urgenta. Conform legislației, aceștia sunt convocați in ședințe ordinare sau extraordinare de către prefect, in calitate de președinte, respectiv de către primar iar luarea deciziilor se realizează printr-o hotărâre adoptata prin vot. Numărul membrilor care asigura componenta acestor comitete este foarte mare (in unele cazuri se ajunge la aproximativ 60 de persoane) ceea ce îngreunează foarte mult discuțiile in cadrul ședințelor. De asemenea asigurarea unui spațiu optim pentru a facilita schimbul de informații intre membri este de asemenea o provocare pentru unele unități administrative. Acest lucru împiedica un schimb eficient de informații intre membri si găsirea rapida a unor soluții optime la problemele discutate, privilegiind o mai buna colaborare si împărtășire a resurselor de care fiecare instituție reprezentata dispune. Al doilea punct se refera la infrastructura logistica care sa susțină un flux de informații optim intre nivelul local si cel național. In practica, lipsa echipamentelor IT funcționale sau a unei conexiuni internet stabile, mai ales in unele situații de urgenta sau dezastru, nu permit membrilor sa respecte exact procedurile oficiale, folosind adesea mijloace de comunicare adiționale pentru a suplimenta. Prin urmare, folosirea unor diferite canale de comunicare poate crea confuzie si fragmenta fluxul de informații, ceea ce îngreunează coordonarea si luarea deciziilor. Coordonarea cu sectorul voluntar și privat În ceea ce privește coordonarea dintre actorii din cadrul sistemului de urgență și organizațiile de voluntariat, nu a fost clar dacă există o relație strânsă la nivel local și județean. Această relație poate diferi de la o unitate administrativă la alta. La nivel național, aceasta coordonare este mai strânsă, unde IGSU și DSU coordonează împreună cu OSC-urile și organizațiile de voluntari, ca parte din activitățile lor de planificare și operațiuni. Organizațiile de voluntariat nu face parte din comitetul pentru situații de urgență. 240 (OUG nr.21/2004 art.10-12 și art.33) 138 În timpul consultărilor, s-a observat, in schimb că, in cazul operatorilor privați, coordonarea cu instituții din cadrul comitetului pentru situații de urgență se realizează, în principal, prin contrac te prestabilite pe care autoritățile locale le au cu diferiți operatori economici care pot interveni cu resurse suplimentare atunci când este necesar ca parte a acordurilor formale, contractelor permanente sau acordurilor de servicii pentru a pune la dispoziția managerilor de urgență utilaje, echipamente, etc. La nivel național, în timp ce IGSU menține un inventar al acestor materiale și acorduri cu proprietarii lor din rândul operatorilor privați, administrațiile orașelor sunt obligate să mențină si ele astfel de inventare de echipamente pentru dezastre. În cazul în care lipsesc astfel de acorduri formale de coordonare, sunt utilizate și acorduri informale dacă este nevoie de o intervenție urgentă. Acest lucru s-a observat în sectorul construcțiilor, de exemplu. Nivel local241 Toate hazardurile Există dispoziții legale pentru toate tipurile de hazarduri (hazarduri naturale, epidemii/pandemii și tehnologice/provocate de om) care privesc si nivelul administrativ local. Hotărârea Guvernului nr. 642/2005 stabilește obligațiile pentru administrațiile locale, cum ar fi evaluarea detaliată a riscurilor, crearea și întreținerea bazelor de date și, conform Ordinului MAI nr. 132/2007, administrațiile locale, elaborarea Planurilor de Analiză si Acoperire a Riscurilor la nivel local. Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004242 și Legii nr. 481/2004, la nivel local (municipiu și județ) sunt organizate Comitete pentru Situații de Urgență. Consultările au arătat că nevoia de a adopta o abordare multi-hazard este conștientizată de către Comitetele municipale si locale de situații de urgență. Acest lucru se reflectă, în parte, în structura multor comitete la nivel local, care includ nu numai capacitățile tradiționale de intervenție (pompieri, forțele de poliție), dar pot include tot mai mulți reprezentanți ai utilităților publice (apă, electricitate, spital și clinici) și sectorul privat. De asemenea, consultările au mai arătat că exista din ce in ce mai multa colaborare intre membrii comitetelor de urgenta si alte departamente din cadrul primăriei sau altor instituii publice, cum ar fi planificarea urbană, arhitectura și ca aceasta colaborare favorizează schimbul de idei in ceea ce privește integrarea RRD în planificarea dezvoltării locale. În orașele cu profiluri de risc mai complexe, cum ar fi hidrometeorologice, incendii forestiere și seismice, aceste interacțiuni capătă o caracteristică multi- hazard. Epidemii/Pandemii Direcțiile de Sănătate Publică locale, prin serviciile de supraveghere medicală, coordonează, organizează, evaluează și participă la implementarea programelor naționale de sănătate care au loc pe teritoriul atribuit și exercită atribuții specifice de control în sănătatea publică. Departamentul de supraveghere epidemiologică și control al bolilor transmisibile din structura Direcției de Sănătate Publică locală este responsabil de coordonarea la nivel județean a activităților specifice din cadrul programelor naționale și 241 „Local „se referă la un set de unități administrative speciale aflate sub guvernul național, incluzând regiunea, instituția prefectului, statul, municipalitatea, orașul, satul, etc. în funcție de structura administrativă a țării. 242 O.U.G. nr. 21/2004 a implementat Legea Nr. 15 din 28 februarie 2005. 139 teritoriale de sănătate publică în domeniul bolilor transmisibile în vederea realizării obiectivelor angajate prin strategiile naționale și locale. Riscuri tehnologice Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 și Legea nr. 481/2004, la nivel local (comună/oraș/municipiu și județ) sunt organizate Comitete pentru Situații de Urgență, din care fac parte și reprezentanți ai agenților economici generatori de risc ( amplasamente Seveso, Nucleare etc.). Rolul administrației locale în RRD se axează pe partea de amenajare teritorială (pentru riscurile Seveso definite prin Ordinul nr. 3710/2017) și dacă sunt identificate hazarduri, administrația locala are de asemenea sarcina de informare a CNSU prin intermediul IJSU. Mai mult, în Hotărârea Guvernului nr. 642/2005, sunt definite obligațiile administrațiilor locale, cum ar fi evaluarea detaliată a riscurilor și crearea și întreținerea bazelor de date informaționale. Conform Ordinului MAI nr. 132/2007, administrațiile locale sunt responsabile cu elaborarea PAAR la nivel local. 2.2.4. Provocări și oportunități legate de cadrul instituțional Coordonare În ceea ce privește reducerea riscurilor, este necesar să se consolideze mecanismele de coordonare între instituțiile cheie la nivel orizontal (național și local) și la nivel vertical. Deși aceste mecanisme există, ele nu sunt suficient dezvoltate. Platforma națională de coordonare pentru RRD este încă relativ nouă și trebuie să fie operaționalizată. Consultările pentru acest raport au fost sprijinite prin intermediul acestei platforme și aceste eforturi ar putea fi continuate. Există o lipsă de reprezentare a consiliilor administrative la nivel județean și local in cadrul PNDRR. Deocamdată, singura legătură dintre nivelul local și național există la nivel legislativ, oferind dreptul asociației municipiilor de a fi membru al platformei, dar acest lucru nu s-a întâmplat încă. Mai mult, stabilirea unor platforme locale sau regionale pentru RRD ar putea ajuta la accelerarea dezvoltării MRD. Platformele RRD la nivel local sunt, de exemplu, înființate în Croația. Observând că Asociația Municipiilor din România nu are o platformă pentru RRD/MRD, există posibilitatea de a explora fezabilitatea definirii unei reglementari in acest sens. Se remarcă faptul că mai multe orașe iau parte la activități de ASC/inițiativele „Fă orașul meu rezilient”, iar aceasta ar putea fi o platformă pentru a sprijini generarea de noi cunoștințe și schimbul de experiența, concentrându-se pe cele mai bune practici, exemple/studii de caz, schimbul de informații despre oportunitățile de finanțare a investițiilor MRD sau politicilor/strategiilor la nivel local, precum și eventual pe o consolidare a capacităților mai formalizată, cum ar fi instruirile. În ceea ce privește pregătirea și răspunsul, mecanismele de coordonare sun t mai dezvoltate. Există o gamă de protocoale, fluxuri de comunicare și informații și planuri care conectează nivelul local cu nivelul național pentru toate tipurile de riscuri. Provocarea acestui mecanism este de a consolida activitățile axate pe pregătire implicând membrii comitetelor de urgență, precum și populația, cum ar fi, de exemplu, prin efectuarea regulată de exerciții și revizuirea și actualizarea a planurilor existente. O altă provocare se referă la extinderea structurii existente la o integrare mai bună a sectorului voluntar și privat, care nu sunt doar forțe importante care pot sprijini răspunsul, ci devin din ce în ce mai puternice la nivel de societate, ceea ce face coordonarea să devină inevitabilă. 140 Pentru implementarea strategiilor și programelor privind inundațiile, colaborarea interinstituțională este considerată o provocare majoră.243 Acest lucru se datorează unui număr de probleme, (a) lipsei de claritate a cadrului legal în ceea ce privește atribuirea de roluri și responsabilități clare pentru realizarea colaborării și implementarea PM pentru a reduce riscurile de inundații, (b) lipsei de specificitate a obiectivelor în PMRI -uri, inclusiv locațiile în care acestea vor fi atinse, și modul în care măsurile vor contribui la atingerea acestor obiective și (c) lipsei competențelor de finanțare ale RBA-urilor care gestionează PMRI -urile și a mai multor autorități care finanțează măsurile propuse și luarea deciziilor în conformitate cu procedurile respective. Mai mult, încercările de a include un număr mare de părți interesate pentru a se conforma Directivei UE privind inundațiile nu au fost cu adevărat fructuoase în ceea ce privește rezultatele obținute, deoarece puține instituții și-au asumat responsabilități pentru implementarea măsurilor de reducere a riscului la inundații. Alta cauza este si percepția că toate responsabilitățile legate de apă ar fi în mâinile MMAP, ANAR sau ABH. Cooperarea locală-națională este văzută ca fiind ineficientă din cauza fluxului de informații fragmentat și a lipsei mecanismelor de colaborare, așa cum s-a subliniat mai sus.244 Pentru implementarea viitoarei SNRRS și a programelor de investiții, va fi esențială colaborarea interinstituțională, în special între nivelul național și local. Servicii de urgență voluntare Deși există un cadru legal care permite autorităților locale să creeze un serviciu de urgență voluntar, consultările au dezvăluit un set de provocări pe care primăriile le întâmpină în crearea și dezvoltarea acestor servicii: • Criteriile privind dotarea, numărul de angajați specializați și logistica stipulate de lege și pe care trebuie să le îndeplinească pentru a crea serviciul voluntar stabilesc un standard prea ridicat pentru capacitatea efectivă a primăriilor din punct de vedere financiar, uman și tehnic. Deoarece legea nu obligă primăriile să creeze un astfel de serviciu în unitățile administrative unde există deja o unitate de intervenție profesionista care poate asigura răspunsul, majoritatea primăriilor din orașele medii sau mari nici măcar nu încearcă să-l creeze, deoarece se bazează pe Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta deja existente. O oportunitate la nivel legislativ ar fi reducerea complexității criteriilor tehnice pentru crearea serviciilor voluntare de urgență și acordarea unei libertăți mai mari primăriilor în organizarea serviciului • Un alt dezavantaj este aspectul financiar, deoarece, în prezent, sursa unică de finanțare este bugetul public. Pentru ca un astfel de buget să fie aprobat, are nevoie de votul consiliului local. Consultările au arătat ca nu întotdeauna bugetul cerut pentru finanțarea capitolului privind situațiile de urgenta este aprobat, consiliul având si alte priorități de investiții. Dezvoltarea serviciilor de urgență la nivelul primăriei, precum și a Protecției civile este privită mai degrabă ca o cheltuială decât ca o investiție, ceea ce nu încurajează partidele politice să îi acorde o prioritate ridicată pe agenda lor, subliniind încă o dată nevoia de a consolida cultura prevenirii la nivel de societate. 243 Banca Mondială 2020 P170989. Rezultatul nr. 1 Raport privind inventarierea și planul de lucru; Evaluare generală europeană a rapoartelor statelor membre privind evaluarea preliminară a riscului la inundații și identificarea zonelor cu risc potențial semnificativ de inundații, Raport final, septembrie 2015 link; Curtea Europeană de Conturi. 2018. Raport special - Directiva privind inundațiile: progres în evaluarea riscurilor, în timp ce planificarea și implementarea trebuie îmbunătățite , 2018, p. 32 Link. 244 Banca Mondială 2020 P170989. Rezultatul Nr. 1 Raport privind inventarierea și planul de lucru. 141 Voluntari Există încă bariere în calea creării unei abordări mai simplificate pentru includerea voluntarilor în planurile de răspuns la situații de urgență. Acest lucru este și mai mult afectat de lipsa de certificate, programe de formare sau diplome pentru civilii care doresc să sprijine comitetele municipale pentru situații de urgență. Deși există un cadru legal care garantează acest lucru, punerea în practică încă nu s-a realizat cu adevărat. Conform Deciziei prim-ministrului nr. 139/1999, instruirea populației, factorilor de decizie și membrilor formațiunilor profesioniste și voluntare de protecție civilă se realizează prin forme diverse și complexe de formare (exerciții, întâlniri, briefing-uri, simpozioane, sesiuni de lucrări, seminarii, ateliere, instruire). Cu toate acestea, în practică, acest nivel de formare și implicare nu a fost încă atins. Există mai mulți factori care împiedică formarea voluntarilor. Pentru a instrui voluntarii, autoritățile au nevoie de resurse financiare pentru a investi în facilități de instruire, dotare și echipamente specializate care reprezintă o provocare atât pentru serviciile profesioniste de urgență, cât și pentru serviciile voluntare de urgență. În zonele urbane mici, implicarea voluntarilor este foarte redusă și poate să nu motiveze autoritățile locale să investească în astfel de programe. De asemenea, există o lipsă de expertiză și disponibilitate a experților. Mai mult, pentru ca un astfel de program să fie eficient din punct de vedere financiar, acesta trebuie menținut pe o perioadă lungă de timp, prin urmare, trebuie sa existe o garanție ca voluntarii instruiți vor fi disponibili și atunci când e nevoie de ei la intervenții sau la participarea la instruiri. Deocamdată nu există un astfel de mecanism care să asigure formarea pe termen lung în România. Cetățenii care sunt cu adevărat interesați să devină parte a unei rețele de voluntariat trebuie să-și găsească propriul echilibru între activitățile lor profesionale și responsabilitățile lor în calitate de voluntar și nu există niciun stimulent din partea statului pentru a încuraja o astfel de activitate. În Franța, de exemplu, există un acord legal între pompierii voluntari și angajatorul lor care le permite să fie disponibili dacă este nevoie de ei în timpul programului lor de lucru. Aceste tipuri de mecanisme de cooperare între sectorul public, privat și sectorul de voluntariat adaptate la specificul diferitelor contexte (cum ar fi zonele rurale sau urbane) ar putea ajuta la dezvoltarea acestui sector. În timp ce unele OSC-uri activează in cadrul MRD, altele care nu au în expertiza imediată în acest domeniu, s-ar putea dovedi la fel de valoroase în caz de dezastru, dacă acestea ar putea fi incluse in planurile de răspuns, protocoale de colaborare și dacă ar beneficia de o formă de sprijin din partea autorităților publice. Această poziție este susținută de experiența recentă din timpul pandemiei COVID- 19, când OSC-urile au avut un rol compensator notabil în ameliorarea sarcinii instituțiilor publice și au cooperat la o scară mai mare în ceea ce privește răspunsul. 245 Un astfel de exemplu este Asociația Carusel, care, în timpul situației de urgență provocată la debutul pandemiei COVID-19, a oferit sprijin critic persoanelor cu vulnerabilități multiple (de ex. persoanele fără adăpost, persoanele cu HIV/SIDA, lucrătorii sexuali etc.). Această asociație își propune să mobilizeze acest segment al populației în caz de dezastru, întrucât organizația își vede beneficiarii ca pe o forță de muncă/resursă umană capabilă, care nu numai că se pot ajuta pe ei înșiși, dar și pe oamenii din comunitate. În plus, există și alți actori care și-au demonstrat recent calitatea de resursă valoroasă pentru societate în caz de dezastru, dat fiind că, în urma pandemiei COVID-19, s-au dovedit a fi de o importanță capitală în mobilizarea propriilor comunități particulare în 245Banca Mondială. 2020. Evaluarea rapidă a OSC din România în contextul COVID-19. Banca Mondială. 142 trecerea prin astfel de situații de urgență în toate etapele sale, inclusiv acele grupuri care se formează spontan care au capacitatea de a mobiliza rețele extinse de voluntari, oferind toate tipurile de sprijin de la know-how (de ex. Code4Romania, Geeks4Democracy, Civic Net) până la resurse umane (de ex. Cumpărături la Ușa Ta, rețeaua de 220 de studenți din Asociația Studenților la Construcții din București). Există dovezi care susțin necesitatea dezvoltării și consolidării parteneriatului public -OSC în domeniul managementului de dezastru. Realizarea unui sondaj privind reziliența socială difuzat in București, care a colectat răspunsuri de la 38 OSC -uri care lucrează în servicii sociale, sectorul sănătății, educație, susținere și promovare, politici publice, MRD, drepturile omului și dreptul umanitar, a arătat că, deși peste 70% dintre respondenți și-au confirmat dorința de a participa activ la etapele de pregătire și/sau intervenție la situații de urgență, aproximativ 40% dintre ei nu cred că instituția lor are capacitatea suficientă de a-și îndeplini rolurile și mandatul în caz de urgență. Situația este similară la nivel național, unde un sondaj distribuit între rețeaua de fundații comunitare din 10 zone cheie ale țării (de ex. București, Alba, Bacău, Buzău, Timișoara, Prahova, Cluj, Galați, Iași, Sibiu) a arătat aceleași constatări (Anexa 3). Sector privat Angajarea sectorului privat la nivel local rămâne o provocare pentru capacitatea municipalităților de a reduce riscul pentru micile afaceri din cadrul unității lor administrative, microîntreprinderilor, întreprinderile mici și mijlocii (IMMM), dar si pentru modul în care sunt gestionate răspunsul, reabilitarea și reconstrucția. Angajarea sectorului privat continuă să fie o verigă slabă în lanțul de reziliență, deși există acorduri contractuale formalizate cu companiile de transport și construcții privind accesul la utilaje, active tehnologice și echipamente care pot fi puse la dispoziția primăriile in caz de dezastru, pentru îndepărtarea deșeurilor spre exemplu. Punctul slab este totuși modul în care sunt înțelese perturbările economice și impactul lor asupra IMMM-urilor. Promovarea PCA la nivel local în prezent nu face parte din fluxurile de lucru ale comitetelor locale și ar putea fi o oportunitate de integrare. Mandate și capacitate Există o lipsă de corespondență între mandatele stabilite pentru instituții cu roluri în prevenire, pregătire, intervenție prin reglementări legale și implementarea efectivă a acestora. Aceste responsabilități, de cele mai multe ori nu se regăsesc în modul în care structura internă a fiecărei instituții este organizată, responsabilitățile prezente în legislație neregăsindu-se în regulamentul de organizare și funcționare a departamentelor și în bugetele locale alocate pentru îndeplinirea acestor responsabilități. Această nepotrivire este vizibilă la nivelul primăriilor unde, chiar dacă acestea trebuie să respecte același mandat, interpretarea și implementarea acestuia sunt diferite de la o municipalitate la alta. Motivele care au fost identificate în timpul consultărilor se refera la nivelul capacității tehnice de a înțelege reglementările legale, dar și faptul că acestea lasă loc interpretării și mai multă precizie și claritate ar fi relevante pentru a construi o înțelegere comună a acestora la nivel local. Acest lucru se poate face cu îndrumarea de la nivel național și în colaborare cu alte instituții de la nivel local. Finanțarea din bugetul local este, de asemenea, o problemă crucială la nivelul primăriei. Fiecare cerere pe care departamentul responsabil cu situațiile de urgență din primărie o formulează în faza de planificare bugetară trece prin două niveluri de decizie: la nivelul primăriei și la nivelul consiliului local. Primăria, reprezentată de primar, nu poate influența hotărârea consiliului local atunci când se referă la finanțarea managementului situațiilor de urgență. Deoarece managementul situațiilor de urgență este văzut mai mult ca o cheltuială 143 decât o investiție pe termen lung pentru RRD, bugetarea acestuia nu este o prioritate. Un alt factor este nivelul veniturilor fiecărei primării. Primăriile cu venituri fiscale mari sunt predispuse să aloce o finanțare mai importantă și pentru managementul situațiilor de urgență. O provocare observată în instituțiile publice la nivel central este insuficiența de personal, împreună cu nivelul scăzut de personal instruit în aspecte legate de MRD. S-a remarcat faptul că personalul cu responsabilități în domeniul MRD nu se ocupă exclusiv de această problemă și are multe alte responsabilități administrative, ceea ce duce la o capacitate insuficientă de acțiune, de coordonare și strategie. De exemplu, în ultimii trei ani, numărul capacităților de intervenție ale Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor s-a triplat, volumul de investiții și activități de management administrativ a crescut semnificativ, dar numărul angajaților a scăzut constant la aproximativ 65% din numărul de posturi alocate pentru buna funcționare a instituției. Mai mult, în general, domeniul MRD a fost istoric dominat de bărbați, în special acele sisteme naționale care se bazează în mare măsură pe armată, poliție și pompieri. Aceasta tendința a fost observată și în România. Pentru a aborda problema viitoare a personalului și a instruirii experților calificați în domeniul MRD, România are ocazia de a explora capitalul uman extins și de a extinde oportunitățile de lucru cu tineri și femei, ambele aducând o abordare mai nuanțată a răspunsului la dezastre. În ceea ce privește managementul riscului la inundații, pentru implementarea strategiilor și programelor de inundații, lipsa capacității este văzută ca un impediment major.246 De fapt, lipsa de experiență și cunoștințe tehnice (inclusiv continuitatea echipelor de la implementarea primei până la a doua Directivă privind inundațiile) și lipsa de personal (specialiști în scrierea proiectelor, specialiști în comunicare, modelare și experți tehnici etc.) și echipamente specializate (calculatoare de înaltă performanță, software de modelare etc.) ale ABH-urilor și ale altor instituții relevante a împiedicat o serie de activități în timpul primului ciclu de implementare a Directivei privind inundațiile și a PM-ului său. Acestea sunt, printre altele (a) supravegherea și monitorizarea eficientă a firmelor de consultanță contractate care realizează modelarea hidraulică (inclusiv costul pentru menținerea licențelor pentru modelele dezvoltate), (b) utilizarea unor mecanisme instituționale eficiente cu o cultură de colaborare între toate părțile interesate, (c) informare cuprinzătoare în special pentru grupurile vulnerabile in ceea ce privește evenimentele de comunicare în timpul consultărilor publice și (d) proiectarea de calitate a proiectelor majore integrate pentru reducerea riscurilor la inundații. Măsurile din Directiva privind inundațiile sunt evaluate ca fiind realizate aprox. 85%, dar gradul de implementare a altor măsuri finanțate de MMAP sau ANAR a fost mai scăzut în ABH, având în vedere problemele similare celor menționate mai sus, dar și o lipsă de finanțare și în special accesarea fondurilor UE (cofinanțarea Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală [FEADR], de exemplu, nu este considerată pentru implementare), capacitățile și cunoștințele limitate pentru exproprierea necesară sau utilizarea temporară a terenurilor private pentru depozitarea apei de inundații și lipsa unei analize multicriteriale corespunzătoare pentru a permite prioritizarea efectivă, precum și aplicarea ACB, pentru a permite o selecție a proiectelor în conformitate cu eficacitatea mai degrabă decât doar disponibilitatea pentru implementare, datorită capacităților limitate pentru studii de pre-fezabilitate și fezabilitate. 246 Banca Mondială 2020d. 144 În ceea ce privește reducerea riscului seismic, capacitatea tehnică de a efectua evaluări și de a stabili priorități (a se vedea Capitolul 3), în conformitate cu noul SNRRS, poate fi cea mai mare provocare în realizarea strategiei și a viitorului plan de investiții. Nivelul local Consultările au scos în evidență faptul că exista o oportunitate de a oferi comitetelor locale pentru situații de urgență un spațiu de decizie mai extins, precum și atribuții de coordonare în implementarea activităților specifice MRD. Consultările au arătat că, deși în general comitetele locale pentru situații de urgență reacționează și răspund bine în timpul răspunsului, pregătirea și activitățile de planificare nu sunt întotdeauna o prioritate pe agenda tuturor instituțiilor. Un exemplu este participarea la actualizarea PAAR în care fiecare autoritate responsabilă trebuie să contribuie cu informații corecte, dar nu este întotdeauna cazul. Un alt exemplu este organizarea și realizarea exercițiilor, așa cum se menționează în planurile de pregătire, care nu se fac întotdeauna la timp. Aceasta este o oportunitate ratată, care ar fi utilă pentru toate părțile interesate pentru a observa unde sunt punctele slabe și, prin urmare, necesitatea investițiilor pe termen lung, fiecare pentru domeniul său de acțiune. Aceasta este, de asemenea, si o modalitate de a aduce mai multă conștientizare a riscurilor în dezvoltarea fiecărui sector. Consultările a scos în evidență constrângerile de natură financiară în domeniul MRD. Reprezentanții primăriilor care au participat la consultări menționat provocările majore în accesarea finanțării pentru nevoile specifice MRD, atât la nivel național, cât și la nivelul UE. S-au remarcat, în special, lipsa accesului la finanțarea UE pentru MRD la nivel local. Mai exact, nu pare să existe un mecanism de finanțare directă prin care primăriile să îl poată accesa pentru investii in reducerea riscului de dezastru. În acest sens, punctele focale de management al situațiilor de urgență care lucrează în cadrul administrației orașului depind de modalitățile de redactare a subvenției și de cerere în cadrul municipalităților lor. În timp ce mai multe informații sunt furnizate în Capitolul 3, aici menționăm doar că există fonduri UE care sunt disponibile pentru orașe, dintre care multe se axează pe probleme urbane și sustenabilitate și sunt relevante pentru activitățile MRD la nivel local.247 Schimbul de informații între municipalități, în special personalul implicat în MRD, ar putea contribui la creșterea gradului de conștientizare și la sprijinirea mobilizării unor resurse financiare mai mari pentru MRD. De asemenea, consultările au evidențiat provocarea resurselor umane limitate. Pe de o parte, există o provocare de a atrage generațiile mai tinere și, în special, femeile in domeniul MRD. Consultările au relevat și provocarea de a creste si menține un nivel de expertiza adecvat in acest domeniu. Spre deosebire de funcționarii din instituțiile MRD, cum ar fi inspectoratele la nivel județean sau național pentru situații de urgență, experții din cadrul administrației orașului nu sunt instruiți în mod special ca specialiști în MRD. România nu are, de exemplu, o academie națională sau un institut de instruire pentru postul de responsabil de managementul dezastrelor la nivel de oraș. Este necesar se mențină o continuitate a 247 Fondurile disponibile includ, de exemplu, Fondurile Structurale și de Investiții Europene, în principal pentru politici de coeziune și structurale, cum ar fi Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC), Fondul Social European (FS E) și Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR); Fondul European pentru Investiții Strategice; Portalul european pentru proiecte de investiții; Acțiuni Inovatoare Urbane, care se axează pe resurse pentru a testa soluții noi și nedovedite pentru a aborda provocările urbane. Inițiativa are un buget total de 371 milioane EUR pentru perioada 2015-2020; URBACT, care promovează dezvoltarea urbană durabilă și ajută orașele să lucreze împreună pentru a dezvolta soluții pragmatice la provocările urbane. 145 cunoștințelor și experienței angajaților la nivel instituțional, deoarece multe dintre punctele focale la nivel de oraș pentru dezastre sunt în posturile lor de câteva decenii. Un plan de acțiune cu pașii propuși atât pentru atragerea, cât și pentru formarea unei noi generații de specialiști în domeniul MRD ar putea sprijini abordarea acestor provocări. O altă provocare privind capacitatea tehnică a resurselor umane pentru RRD atât la nivelul primăriei, cât și în cadrul IJSU este de a gestiona date, date geografice și sisteme informa tice geografice, atât pentru analiza riscurilor pentru prevenire, pregătire, cât și managementul situațiilor de urgență . Conform consultărilor, există o cooperare limitată între departamentul de management al situațiilor de urgență și alte departamente care se ocupă, de exemplu, cu amenajarea teritorială urbană. Primăriile ar beneficia de utilizarea acestui tip de expertiză tehnică în crearea hărților de pregătire sau ar realiza analiza riscurilor la o scară mai detaliată. În același timp, în timp ce IJSU are responsabilitatea de a elabora schema de risc la nivel de județ, aceștia nu sunt decât utilizatori de date prin compilarea datelor pe care le primesc de la nivel național. Le lipsește capacitatea de a modifica sau revizui datele pe baza nevoilor lor. O îmbunătățire a acestor abilități tehnice ar crește capacitatea de management riscurilor, care este esențială pentru RRD. 2.3. Procese de calitate și punere în aplicare248 Standarde și procese de calitate În prezent, România nu are propriile standarde de calitate legate de certificări sau premii pentru RRD. Cu toate acestea, mai multe orașe românești sunt membre ale ICLEI Europa, care recunoaște și celebrează orașele care demonstrează contribuții remarcabile și angajament față de excelență și leadership, deși mai mult legat de sustenabilitate. ICLEI face acest lucru prin găzduirea concursurilor de premii și, de asemenea, în calitate de membru al juriului participant la premiile naționale și europene. Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004, DSU este responsabil de implementarea managementului calității în sistemul național de urgență. Din punct de vedere legal, toate instituțiile/autoritățile trebuie să își revizuiască propriile planuri/strategii și să furnizeze informații despre nivelul de implementare. Cu toate acestea, informațiile nu sunt disponibile și sistematizate. Respectarea instituțională a legilor este supusă auditurilor periodice ale Curții de Conturi a României. Analize naționale legate de MRD Această secțiune se axează pe evaluarea generală; informații suplimentare care se axează asupra pregătirii și răspunsurilor în situații de urgență se găsesc în Capitolul 4. 248Conform UNDRR (Cornock M., 2011, în Nursing children and young people/Creșterea copiilor și tinerilor, Aprilie 2011, vol.23, no3, pp.25-26), răspunderea este înțeleasă ca fiind o activitate de nivel mai înalt decât responsabilitatea prin faptul că nu doar desemnează cine este responsabil pentru o acțiune, dar solicită și ca persoana care întreprinde sarcina să poată oferi o explicație, un motiv sau explicație pentru acțiune. Răspunderea este un concept legal și implică un dezavantaj pentru persoana care răspunde. Acest dezavantaj poate fi la fel de simplu ca cerința de a răspunde acțiunile sale în fața unui organism juridic sau într - un cadru legal. Prin urmare, răspunderea poate fi privită ca o formă de responsabilitate legală sau legislativă, având obligația legală de a răspunde în fața legii prin instanțe sau în fața unui organism de reglementare. Pe lângă obligația de a da răspunde, există și posibilitatea unei sancțiuni. 146 Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 reglementează obligația MAI de a elabora Registrul național de capabilități, prin integrarea datelor de la autoritățile responsabile pentru fiecare tip de dezastru. Un astfel de registru trebuie să fie actualizat anual. În 2018, România a dezvoltat prima evaluare a capabilităților MRD .249 În conformitate cu Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 decembrie 2013 privind mecanismul de protecție civilă al Uniunii și liniile directoare de evaluare a capacității de management al riscurilor (2015/C 261/03), rezultatul a fost raportat la Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare Europene - DG ECHO. În ceea ce privește această evaluare, IGSU a realizat un chestionar privind evaluarea capacității de management al riscurilor de dezastre la nivel național.250 Raportul arată că România are 2,5 puncte din 4, unde scorul minim este 2 pentru aspectele legate de evaluare a riscurilor, iar scorul maxim este 2,8 pentru implementarea măsurilor de prevenire și pregătire. Chestionarul a fost structurat în 3 părți: evaluarea riscurilor, planificarea managementului riscurilor și implementarea măsurilor de prevenire a riscurilor și de pregătire. Au acoperit diferite secțiuni despre coordonare, expertiză, informare și comunicare, IT, echipamente, proceduri, finanțare și altele. În același timp, fiecare secțiune a inclus întrebări bazate pe o scară de la 1 la 4, care acoperă mai multe aspecte, cum ar fi capacitățile administrative, tehnice și financiare de a efectua evaluări ale riscurilor, existența unui cadru relevant, alocarea competențelor și responsabilităților, existența expertizei necesare, precum și gradul de implicare a părților interesate externe și de comunicare. În ceea ce privește evaluarea capacității tehnice, chestionarul s-a axat pe evaluarea utilizării metodologiilor și a infrastructurii adecvate. Evaluarea a inclus și dimensiunile transfrontaliere și intersectoriale ale riscurilor, în cazul în care aceste aspecte sunt relevante, precum și impactul lor asupra infrastructurii. În evaluarea capacității financiare, accentul a fost pus pe evaluarea disponibilității resurselor financiare. Pe o scară de la 1 la 4, România ocupa locul 2 in ceea ce privește un număr semnificativ de întrebări de autoevaluare și, în unele cazuri, chiar și 1. De exemplu, România este percepută pe locul 2 în ceea ce privește măsura în care dimensiunea trans-sectorială a riscurilor a fost integrată în evaluarea riscurilor. Managementul riscurilor necesită o abordare intersectorială, având în vedere că elementele vulnerabile care sunt afectate în caz de dezastru sunt gestionate de diferite entități. Cu toate acestea, deși în România evaluarea riscurilor este în principal sectorială, la nivel central există evaluări multi-risc efectuate prin proiecte specifice (de exemplu: inundații cu cutremur, secetă cu incendii de pădure). Această abordare multisectorială și intersectorială a riscului este abordată în timp normal la nivel județean și local prin planificarea urbană și planificarea teritorială (de exemplu, pentru riscurile de cutremur, inundații și alunecări de teren) sau prin PAAR. Un alt exemplu ar fi regularitatea cu care se actualizează responsabilitățile atribuite evaluării riscurilor, pentru care România este percepută din nou pe locul 2. Responsabilitățile pentru evaluarea riscurilor sunt stabilite la nivel de sistem prin legi, hotărâri guvernamentale și legi ordinare. Instituțiile responsabile cu evaluarea riscurilor, stabilesc, de obicei, departamente specializate responsabile cu aspectele de evaluare a riscurilor de dezastre (departamente/direcții/servicii de urgență). De asemenea, România este percepută pe locul 2 în ceea ce 249 Guvernul României. 2018a. Evaluarea Capabilităților de Management a Riscurilor de Dezastre - România. 250Guvernul României. 2018b. Chestionar privind Evaluarea Capabilităților de Management al Riscurilor de Dezastre la Nivel Naţional. 147 privește capacitatea administrativă existentă necesară pentru a comunica la nivel intern rezultatele evaluărilor riscurilor, inclusiv scenarii, lecții etc., precum și în ceea ce privește disponibilitatea infrastructurii ITC pentru evaluarea riscurilor. Pe o scară de la 1 la 4, România este percepută pe locul 1 în ceea ce privește măsura în care experții cu responsabilități de evaluare a riscurilor au informațiile, instruirea și experiența corespunzătoare în evaluarea riscurilor. În general, nu există o abordare sistematică a pregătirii și instruirii personalului de evaluare a riscurilor din departamentele specializate, care intră în sistem cu un bagaj de cunoștințe relativ relevant pentru acest domeniu. Instruirile se desfășoară în principal la locul de muncă, dar cursurile de evaluare a riscului de dezastru sunt rareori organizate. În ceea ce privește furnizarea de instrumente de evaluare a riscurilor (cum ar fi software-ul de analiză de risc specializat), acestea sunt achiziționate sau actualizate la nivel instituțional, în funcție de disponibilitatea financiară, pe baza analizei și clasificării nevoilor. În unele cazuri, instrumentele necesare sunt dezvoltate pentru evaluarea riscurilor prin proiecte naționale sau europene. Un alt exemplu de aspecte unde România se clasează pe locul 1 este capacitatea administrativă necesară pentru a comunica publicului rezultatele evaluării riscurilor. Comunicarea cu cetățenii se realizează constant prin toate canalele de autorități - mass-media, rețelele sociale, contactul direct cu cetățeanul, etc. Abordarea este la nivel de componentă și, prin urmare, fluctuează ca intensitate și volum. „Autoevaluarea națională a cadrului eficient al condițiilor favorizante privind managementul riscului de dezastru”251 a fost prezentată CE în legătură cu îndeplinirea condițiilor CE care permit utilizarea fondurilor UE pentru cheltuieli legate de dezastre și schimbări climatice. Evaluarea oferă o descriere a riscurilor cheie, evaluate în conformitate cu dispozițiile Articolului 6 litera (a) din Decizia nr. 1313/2013/UE, reflectând profilurile de risc actuale și în evoluție. În timpul evaluării naționale a riscurilor, 5 dintre cele 23 de riscuri de dezastru identificate au fost prioritare, deoarece au fost considerate a avea o probabilitate mare și/sau un impact ridicat: cutremure, alimente, secetă, incendii forestiere, epidemii/pandemii. Autoevaluarea națională a concluzionat că criteriile pentru îndeplinirea condițiilor favorizante sunt în vigoare sau sunt planificate, luând în considerare programele și proiectele naționale sau europene în curs. Evaluarea oferă și o imagine de ansamblu asupra măsurilor de prevenire, pregătire și reacție în caz de dezastru pentru a aborda riscurile cheie identificate, prioritizate proporțional cu riscurile și impactul lor economic, lacunele de capacitate, eficacitatea și eficiența, luând în considerare alternativele posibile. Măsurile implementate la nivel național acoperă evaluarea națională a riscului de dezastru, evaluarea capacităților de management al riscurilor, Sistemul Național pentru Management al Situațiilor de Urgență, competențe și responsabilități desemnate, platforma RRD, organizarea națională a acțiunilor de 251Condițiile favorizante sunt că există un plan național sau regional de management al riscurilor de dezastru, în concordanță cu strategiile existente de adaptare la climă, care include (a) o descriere a riscurilor cheie, evaluată în conformitate cu dispozițiile Articolului 6 litera (a) din Decizia Nr. 1313/2013/UE, care reflectă riscurile actuale și pe termen lung (25-35 de ani) - evaluarea se bazează, pentru riscurile legate de climă, pe proiecțiile și scenariile climatice; (b) descrierea măsurilor de prevenire, pregătire și reacție în caz de dezastru pentru a aborda riscurile cheie identificate - măsurile trebuie prioritizate proporțional cu riscurile și impactul lor economic, lacunele de capacitate, eficacitatea și eficiența, luând în considerare posibilele alternative; și (c) informații despre resursele bugetare și de finanțare și mecanismele disponibile pentru acoperirea costurilor de funcționare și mentenanță (FM) legate de prevenire, pregătire și răspuns. 148 intervenție și sistemul național de avertizare a populației. Evaluarea acoperă și elementele legate de îmbunătățirea capacității de răspuns, măsuri de pregătire și asistență internațională. Autoevaluarea prezintă și principalele măsuri sectoriale implementate. Acestea includ programele de reducere a riscului seismic (de exemplu, programele anuale de acțiune privind proiectarea și executarea lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic al clădirilor rezidențiale cu mai multe etaje clasificate în clasa de risc seismic), de monitorizare a seismicității teritoriului național cu ajutorul rețelei naționale seismice și de sprijinire a informării și instruirii populației (de exemplu, prin intermediul aplicației mobile DSU, a caravanei „Fii pregătit”, a campaniei „Nu tremur la cutremur ”etc.). Evaluarea se axează și pe abordarea schimbărilor climatice într-un cadru strategic, pe baza obiectivelor strategice naționale stabilite de Strategia Națională privind Schimbările Climatice și Creșterea Economică bazată pe Emisii Reduse de Carbon pentru perioada 2016-2020, corelate cu angajamentele UE privind reducerea emisiilor GES. În ceea ce privește riscul de inundații, raportul oferă o prezentare generală a Strategiei Naționale pentru Managementul pe Termen Mediu și Lung a Riscului la Inundații, precum și a PMRI. Este prezentat, de asemenea, Proiectul Danube FloodRisk, care își propune să dezvolte și să producă hărți de riscuri la inundații și de hazard de inundație orientate către părțile interesate de înaltă calitate pentru zonele inundabile transnaționale ale fluviului Dunării. Rezultatul cheie al proiectului este Atlasul Dunării Floodrisk 2012, care își propune să arate zonele expuse hazardului la inundații și potențialele daune asociate și riscul la inundații. Prin urmare, Atlas susține prioritizarea măsurilor care trebuie luate în cadrul punerii în aplicare a Directivei UE privind inundațiile. Măsurile avute în vedere urmăresc să contribuie la managementul eficient al riscurilor și adaptarea riscurilor existente, inclusiv la schimbările climatice, printr -o abordare sistemică. Aceasta ar presupune abordarea problemelor generale relevante pentru întregul Sistem Național de Management al Situațiilor de Urgență (de exemplu, prin SNRRD), precum și a problemelor sectoriale, prin inițiative specifice riscului (de exemplu, prin Strategia de Apărare împotriva Incendiilor). În acest sens, s-a prezentat o serie de inițiative și proiecte în curs, precum și informații despre resursele bugetare și de finanțare și mecanismele disponibile pentru acoperirea costurilor de FM legate de prevenire, pregătire și răspuns. Unele dintre proiectele cheie enumerate sunt: (a) consolidarea cadrului de reducere a riscului de dezastru și a sistemului național de apărare împotriva incendiilor (2020-2022) finanțat prin POCA 2014 - 2020 cu ajutorul Băncii Mondiale; (b) consolidarea proiectului de management al riscului la dezastru (2018-2024) sprijinit de Banca Mondială; (c) „Modul Multirisc III” - Profesioniști pregătiți pentru situații de urgență, finanțat prin POCU 2014-2020, (d) elaborarea strategiei naționale de reducere a riscului seismic pentru consolidarea capacității de planificare strategică și operațională a Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, (e) consolidarea capacității autorității publice centrale în domeniul managementul apei în vederea implementării etapelor 2 și 3 ale Ciclului II al Directivei privind inundațiile - RO-INUNDAȚII, (f) creșterea capacității instituționale a MMAP și structurilor sale pentru a integra reducerea riscului la inundații în toate sectoarele relevante, finanțate în cadrul Programelor de Sprijin pentru Reformele Structurale 2017-2020;252 și (g) contribuția la răspunsul colectiv al UE la dezastre naturale - rescUE. 252 Starea acestui proiect urmează să fie verificată. 149 Evaluări inter pares (peer review) România a beneficiat de activitatea tabloului de bord (scoreboard) în ceea ce privește pregătirea pentru adaptare condusă de CE. Nu au fost identificați alți evaluatori inter pares în timpul analizei documentare. Comisia Europeană. 2018. Tablou de bord pentru pregătirea adaptării: Fișă de țară pentru România. În cadrul Acțiunii 1 a Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice (COM (2013) 216), în colaborare cu Statele Membre, CE a elaborat un tablou de bord pentru pregătirea adaptării. Utilizând tabloul de bord, CE a pregătit fișe de țară pentru fiecare stat membru într-un proces de consultare iterativ, evaluând politica de adaptare a statelor membre din iunie 2018, inclusiv conținutul strategiilor și planurilor naționale de adaptare. Fișele de țară evaluează politica de adaptare a statelor membre, inclusiv conținutul planurilor naționale de adaptare, pentru următoarele aspecte: structura instituțională, calitatea evaluărilor naționale ale vulnerabilității, crearea de cunoștințe (inclusiv sistemele naționale de observare în sectoarele relevante și modelarea climei), transfer și utilizare, planuri de acțiune (inclusiv RRD, planificare spațială, evaluarea impactului asupra mediului și polița de asigurare), cooperare transfrontalieră și mecanisme de monitorizare în diferite sectoare și niveluri de guvernanță. Pentru România, CE a luat în considerare Strategia națională privind Schimbările Climatice 2013-2020 și Planul Național de Acțiune privind Schimbările Climatice. Tabloul de bord a evaluat pregătirea adaptării României printr-un proces în cinci pași: Etapa A: Pregătirea terenului pentru adaptare; Etapa B: Evaluarea riscurilor și vulnerabilităților la schimbările climatice; Etapa C: Identificarea opțiunilor de adaptare; Etapa D: Implementarea acțiunii de adaptare; și (e) Etapa E: Monitorizarea și evaluarea activităților de adaptare. Tabelul 7 oferă un rezumat al Fișei de Țară a Tabloului de Bord pentru Pregătirea Adaptării pentru România. În ceea ce privește coerența dintre MRD și ASC, tabloul de bord indică „nu”, afirmând că nu este clar modul în care considerentele privind schimbările climatice sunt integrate în planificarea RRD. Tabloul de bord s-a referit la PNRRD, înființată în 2016 și operaționalizată în 2017, menționând o lipsă de claritate în ceea ce privește considerațiile privind schimbările climatice. Cu toate acestea, atunci când se analizează dacă strategiile de prevenire/pregătire în vigoare în cadrul planurilor naționale de management al riscurilor de dezastre iau în considerare impacturile și proiecțiile schimbărilor climatice, tabloul de bord indică „da”, menționând proiectul RO-RISK „Suport pentru îndeplinirea condiționalității ex ante 5.1. - evaluarea riscurilor la nivel naţional „pentru a dezvolta o metodologie comună de evaluare a riscurilor. Tabelul 7. Rezumat al Tabloului de Bord pentru Pregătirea Adaptării: Fișa de Țară pentru România Nr. Indicator Îndeplinit? Etapa A: Pregătirea terenului pentru adaptare 1 Structura de coordonare 1a Un organism administrativ central responsabil oficial de elaborarea politicilor de Da/Nu adaptare 1b Există mecanisme de coordonare orizontală (i.e. sectorială) în cadrul sistemului de Da/În curs de guvernanță, cu împărțirea responsabilităților desfășurare/Nu 1c În cadrul sistemului de guvernanță există mecanisme de coordonare verticală (i.e. Da/În curs de la niveluri de administrație), permițând niveluri mai mici de administrație să desfășurare/Nu influențeze procesul de elaborare a politicilor. 2 Implicarea părților interesate în dezvoltarea politicilor 150 Nr. Indicator Îndeplinit? 2a Există un proces dedicat pentru a facilita implicarea părților interesate în pregătirea Da/Nu politicilor de adaptare 2b Cooperarea transfrontalieră este planificată pentru a aborda provocările comune Da/Nu cu țările relevante Etapa B: Evaluarea riscurilor și vulnerabilităților la schimbările climatice 3 Schimbările climatice actuale și proiectate 3a Există sisteme de observare pentru a monitoriza schimbările climatice, Da/În curs de evenimentele climatice extreme și impactul acestora desfășurare/Nu 3b Scenariile și proiecțiile sunt folosite pentru a evalua impactul economic, social și de Da/În curs de mediu al schimbărilor climatice, luând în considerare specificitățile geografice și desfășurare/Nu cele mai bune științe disponibile (de ex. ca răspuns la evaluările IPCC revizuite) 3c Evaluări solide ale riscurilor climatice / vulnerabilității pentru sectoarele vulnerabile Da/În curs de prioritare sunt întreprinse pentru a sprijini luarea deciziilor de adaptare. desfășurare/Nu 3d Evaluările riscurilor climatice/vulnerabilității iau în considerare riscurile Da/În curs de transfrontaliere, atunci când sunt relevante desfășurare/Nu 4 Lacune de cunoaștere 4a Se lucrează pentru identificarea, stabilirea priorităților și soluționarea lacunelor de Da/În curs de cunoștințe desfășurare/Nu 5 Transferul de cunoștințe 5a Datele și informațiile relevante de adaptare sunt disponibile tuturor părților Da/În curs de interesate, inclusiv factorilor de decizie politică (de ex. printr -un site web dedicat desfășurare/Nu sau prin alte mijloace comparabile). 5b Au loc activități de consolidare a capacității; sunt disponibile și diseminate materiale Da/În curs de de educație și instruire privind conceptele și practicile de adaptare la schimbările desfășurare/Nu climatice Etapa C: Identificarea opțiunilor de adaptare 6 Identificarea opțiunilor de adaptare 6a Opțiunile de adaptare abordează riscurile sectoriale identificate în 3c, specificitățile Da/Nu geografice identificate în 3b și urmează cele mai bune practici în contexte similare 6b Selecția opțiunilor de adaptare prioritară se bazează pe metode solide (de ex. Da/Nu analize cu mai multe criterii, consultarea părților interesate etc.) și în concordanță cu cadrele de decizie existente 6c Există mecanisme pentru coordonarea gestionării riscurilor de dezastru și Da/În curs de adaptarea la schimbările climatice și pentru a asigura coerența între cele două desfășurare/Nu politici 7 Resurse de finanțare identificate și alocate 7a Sunt disponibile fonduri pentru creșterea rezistenței la schimbările climatice în Da/În curs de sectoarele vulnerabile și pentru acțiuni de adaptare transversale desfășurare/Nu Etapa D: Implementarea acțiunii de adaptare 8 Integrarea adaptării în procesele de planificare 8a Luarea în considerare a adaptării la schimbările climatice a fost inclusă în cadrul Da/Nu național pentru evaluările impactului asupra mediului 8b Strategiile de prevenire/pregătire în vigoare în cadrul planurilor naționale de Da/Nu management al riscului de dezastre iau în considerare impactul și proiecțiile schimbărilor climatice 8c Politicile cheie privind utilizarea terenurilor, amenajarea teritoriului, planificarea Da/Nu urbană și planificarea spațiului maritim iau în considerare impactul schimbărilor climatice 151 Nr. Indicator Îndeplinit? 8d Instrumentele de politică națională promovează adaptarea la nivel sectorial, în Da/În curs de conformitate cu prioritățile naționale și în domeniile în care adaptarea este desfășurare/Nu integrată în politicile UE 8e Adaptarea este integrată în instrumente de asigurare sau politici alternative, acolo Da/Nu unde este relevant, pentru a oferi stimulente pentru investiții în prevenirea riscurilor 9 Implementarea adaptării 9a Sunt implementate politici și măsuri de adaptare, de ex. așa cum este definit în Da/În curs de planurile de acțiune sau în documentele de politică sectorială desfășurare/Nu 9b Mecanisme de cooperare existente pentru a încuraja și a sprijini adaptarea la scări Da/Nu relevante (de ex. local, subnațional) 9c Sunt disponibile proceduri sau orientări pentru a evalua impactul potențial al Da/Nu schimbărilor climatice asupra proiectelor sau programelor majore și pentru a facilita alegerea opțiunilor alternative, de ex. infrastructură verde 9d Există procese de implicare a părților interesate în implementarea politicilor și Da/Nu măsurilor de adaptare. Etapa E: Monitorizarea și evaluarea activităților de adaptare 10 Monitorizare și raportare 10a Implementarea NAS/NAP este monitorizată și rezultatele monitorizării sunt Da/Nu diseminate 10b Integrarea adaptării la schimbările climatice în politicile sectoriale este monitorizată Da/Nu și rezultatele monitorizării sunt diseminate 10c Acțiunile regionale, subnaționale sau locale sunt monitorizate și rezultatele Da/Nu monitorizării sunt diseminate 11 Evaluarea 11a Este planificată o analiză periodică a strategiei naționale de adaptare și a planurilor Da/Nu de acțiune 11b Părțile interesate sunt implicate în evaluarea și analiza politicii naționale de Da/Nu adaptare Sursa: Comisia Europeană. 2018d. „Tablou de Bord pentru Pregătirea Adaptării - Fișe de țară care însoțesc Documentul, Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu cu privire la implementarea Strategiei UE privind Adaptarea la Schimbările Climatice”. Document de lucru al serviciilor Comisie (SWD/2018/460 final). 2.3.1. Provocări și oportunități legate de calitate și aplicare Deși există anumite dispoziții, în ansamblu, ar trebui consolidate aranjamentele pentru procesele periodice de revizuire a calității. O opțiune de luat în considerare, așa cum s-a menționat în Capitolul 1, este de a stabili mecanisme care să permită urmărirea și actualizarea periodică a RO-RISK, de exemplu la fiecare trei ani. De asemenea, există oportunități de a utiliza mai multe procese internaționale de evaluare inter pares, facilitate de organizații internaționale - CE și UNDRR - în special, de exemplu, legate de dezvoltarea viitoare a SNRRD. Țări, cum ar fi Bulgaria, au apelat la UNDRR pentru evaluarea inter pares a SNDRR. 152 2.4. Cooperare globală și regională Global România contribuie la mai multe acorduri/cadre globale legate de MRD și ASC. România este semnatară a CSRRD global. Cadrul vizează reducerea substanțială a riscului de dezastru și pierderea de vieți, mijloace de trai și sănătate, precum și în activele economice, fizice, sociale, culturale și de mediu ale persoanelor, întreprinderilor, comunităților și țărilor. România a participat la mai multe platforme regionale și globale pentru RRD, cum ar fi Platforma Globală pentru RRD de la Geneva în 2019. În calitate de stat membru al UE și semnatar al Acordului de la Paris, România este parte la angajamentele de atenuare și adaptare luate la contribuția UE colectivă stabilită la nivel național. De asemenea, România face parte din diferite inițiative OMM. Hazarduri naturale În plus față de informațiile furnizate mai sus, aranjamentele cheie transfrontaliere legate de riscul de inundații sunt enumerate mai jos. Epidemii/pandemii România a fost primul stat membru care a găzduit stocul medical rescUE la începutul pandemiei COVID- 19. În 2019, Comisia a înființat stocul rescEU, o nouă rezervă de resurse MPCU („rezerva rescEU”) care include un parc de avioane și elicoptere de stingere a incendiilor și avioane de evacuare medicală. De exemplu, în timpul sezonului de incendii forestiere, flota de stingere a incendiilor din stocul rescEU asigură pregătirea pentru situații de urgență. În 2020, stocul rescEU a fost extins pentru a include echipamente medicale și spitale de campanie care pot răspunde la urgențe de sănătate și la incidente chimice, biologice, radiologice și nucleare.253 Din iunie 2003, România a devenit beneficiarul diferitelor subvenții aprobate de Fondul Global pentru combaterea SIDA, tuberculozei și epidemiilor de malarie. Subvențiile aprobate pentru România constituie un sprijin major în creșterea capacității naționale de intervenție împotriva celor două epidemii (HIV/SIDA și tuberculoză). Fondurile sunt folosite pentru consolidarea și extinderea programelor de prevenire și serviciile de îngrijire a celor afectați. Multe dintre activitățile finanțate în prezent de Fondul Global din România sunt programe inovatoare pentru populațiile vulnerabile și greu accesibile (unele au devenit între timp modele de intervenție în regiunea Europei de Est), majoritatea fiind inițiate și dezvoltate de ONG-uri. UE și statele membre UE investesc în principal în instrumentul global COVAX și stabilesc o abordare europeană coordonată a partajării vaccinurilor printr-un mecanism UE de partajare a vaccinurilor pentru a ajuta țările partenere să depășească pandemia. O parte semnificativă a bugetului disponibil în cadrul instrumentului de sprijin pentru situații de urgență a fost mobilizată pentru a asigura aprovizionarea suficientă cu vaccin pentru statele membre printr-un portofoliu larg de Acorduri de 253Comisia Europeană. 2019. “Fișă informativă - rescEU.” Direcţia Generală Protecţie Civilă şi Operaţiuni Umanitare Europene. Link. 153 Cumpărare în Avans cu companiile producătoare de vaccinuri. Ca stat membru, România a beneficiat de Strategia Europeană privind Vaccinurile prin lansarea programului de vaccinare COVID, reglementat prin Hotărârea 1.031/2020 si demarat în decembrie 2020 și care a ajuns la peste 2 milioane de doze administrate până la sfârșitul lunii martie 2021. Riscuri tehnologice Prin Legea nr. 92/2003, România a aderat la Convenția privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale, adoptată la Helsinki la 17 martie 1992. Prezenta convenție se aplică activităților de prevenire, pregătire și răspuns la accidentele industriale care pot avea efecte transfrontaliere, inclusiv dezastre Natech, precum și cooperării internaționale în domeniul asistenței reciproce, cercetării și dezvoltării, schimbului de informații și tehnologii în domeniul prevenirii, pregătirii și intervenției în caz de accidente industriale. Prin Legea nr. 6/1991, România a aderat la Convenția de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deșeurilor periculoase și al eliminării acestora. De asemenea, în cazul transportului de produse periculoase pe cale rutieră, feroviară sau pe căi navigabile interioare, România a aderat la Acordul European privind Transportul Internațional al Mărfurilor Periculoase (A.D.R, R.I.D., A.D.N.). Prin Legea nr. 43/1995 România a ratificat Convenția privind Siguranța Nucleară, adoptată la Viena la 17 iunie 1994. Prin Decretul 223/11.05.1990, România a aderat la Convenția cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear și la Convenția cu privire la asistența în caz de accident nuclear sau urgentă radiologică. De asemenea, în ceea ce privește riscurile nucleare și radiologice, au fost semnate mai multe convenții cu țările vecine. În cadrul Convenției cu privire la notificarea rapidă a unui accident nuclear și a Convenției cu privire la asistența în caz de accident nuclear sau urgență radiologică, România are aprobate tratate bilaterale cu Bulgaria, Ungaria, Grecia, Ucraina, Serbia, Rusia, Turcia și Slovacia. În cazul unui incident sau a unei urgențe nucleare sau radiologice, CNCAN este autoritatea națională competentă care trebuie să formuleze recomandări către factorii de decizie la nivel național pentru protecția radiologică a populației, să notifice și să informeze comunitatea internațională în conformitate cu Convenția de notificare rapidă și să participe la procesul de comunicare și informare publică. Bilateral Activitățile internaționale sunt guvernate de acorduri politice/operaționale în domeniul managementului situațiilor de urgență. IGSU dezvoltă și îmbunătățește cooperarea bilaterală privind managementul situațiilor de urgență cu statele cu care România a semnat acorduri specifice. Asistența reciprocă în caz de urgență este, de exemplu, stabilită cu Bulgaria, Ungaria, Moldova și Turcia (și managementul situațiilor de urgență cu Germania, Franța, Italia, RU, SUA, Republica Cehă, Azerbaidjan). În plus, IGSU ia măsuri și pentru a semna acorduri cu alte state. Aspectele transfrontaliere ale gestionării riscului la inundații între România și țările vecine sunt, de asemenea, acoperite de acordurile bilaterale și de grupurile de lucru bilaterale respective care au fost înființate. Există acorduri bilaterale cu România și țările vecine Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia și Moldova (a se vedea Anexa 4). 154 Regional și Transfrontalier România participă activ la MPCU al UE. În 2001, UE a înființat MPCU, precum și Centrul de Coordonare a Răspunsurilor în Situații de Urgență (CCRSU) 24/7, pentru a consolida cooperarea dintre UE, statele sale membre, precum și statele participante la MPCU (Norvegia, Islanda, Macedonia de Nord, Serbia și Turcia) și a facilita coordonarea în domeniul Protecției civile pentru a îmbunătăți eficacitatea sistemelor de prevenire, pregătire și reacție la dezastrele naturale și provocate de om. MPCU include în plus capacități specializate, cum ar fi capacitățile de căutare și salvare urbană (CCSU), capacitățile chimice, biologice, radiologice și nucleare (CBRN) sau echipa medicală de urgență (EMU), precum și alte module preînregistrate în cadrul Rezervei Europene de Protecție Civilă, pentru a continua cooperarea în cadrul MPCU. România se implică activ și în intervenții de acordare a asistenței umanitare în state afectate de dezastre. Spre exemplu, în noiembrie 2019, în urma cutremurului din Albania, o echipă de căutare și salvare a participat la o misiune împreună cu echipe din Grece și Italia. De asemenea, ca răspuns la coronavirus, o echipă medicală de urgență (EMU), care face parte din rezerva de voluntari, a fost trimisă în aprilie 2020, în nordul Italiei, pentru a ajuta personalul medical italian în lupta cu pandemia. Operațiunea a permis, de asemenea, furnizarea de echipamente și consumabile medicale. Totodată, România participă la diverse exerciții internaționale, precum:2016 - Bulgaria, Estonia; 2017 - Austria, Macedonia De Nord, Polonia, Cehia; 2018 - Italia, Croația, Muntenegru. În cadrul UE, România este un participant activ la procesul decizional. Acestea includ, de exemplu, Grupul de Lucru al Consiliului UE pentru Protecție Civilă (PROCIV); Comitetul de Protecție Civilă al Comisiei Europene; Grupuri de experți din cadrul Comisiei Europene; Comitetul Autorităților Competente responsabile de implementarea Directivei SEVESO. În cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (OTAN), IGSU este implicat în desfășurarea misiunilor civile de planificare a situațiilor de urgență prin participarea la activități specifice Protecției infrastructurii critice, pregătirea pentru managementul consecințelor în caz de dezastre naturale și incidente care implică agenți chimici, biologici, radiologici, dar și informații publice. IGSU oferă reprezentare la nivelul următoarelor organisme: Comitetul de Planificare a Urgențelor Civile - CPUC; Grupul de Protecție Civilă - GPC; și grupuri de experți în asistență în caz de dezastru. IGSU participă activ la inițiative regionale, proiecte și acțiuni dezvoltate în cadrul organismelor regionale, din care face parte România, cum ar fi următoarele: • Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) • Organizația de Cooperare Economică la Marea Neagră (OCEMN) • Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est/Inițiativa de Prevenire și Pregătire a Dezastrelor (IPPD) • Ministerul Apărării Sud-Est (MASE) • Consiliul de Planificare a Urgențelor Civil-Militare pentru Sud-Estul Europei (CPUCV SEE) • Inițiativa Mării Negre privind Pregătirea Urgențelor Civil-Militare (IMN PUCM) • Comisia pentru Protecția Mării Negre împotriva Poluării - Grup Consultativ pentru Aspectele de Siguranța Mediului în ceea ce privește Transportul Maritim (GC-SSMTM) 155 • Agenția Europeană pentru Siguranța Maritimă (AESM) • Euro-Regiunea DKMT (Dunăre - Criș - Mureș - Tisa) • Altele. De asemenea, în ceea ce privește secetă, în 2013, Parteneriatul Global al Apei și Organizația Meteorologică Mondială au lansat un Program de Management Integrat al Secetei comun (PMIS) pentru a îmbunătăți monitorizarea și prevenirea unuia dintre cele mai mari hazarduri naturale din lume .254 Implementarea PMIS său de doi ani în Europa Centrală și de Est a început în februarie 2013. Sprijină guvernele Bulgariei, Republicii Cehe, Ungariei, Lituaniei, Moldovei, Poloniei, României, Slovaciei, Sloveniei și Ucrainei în dezvoltarea politicilor și planurilor de management al secetei. Acesta își propune să consolideze capacitatea părților interesate la diferite niveluri de a folosi o abordare proactivă de management integrat al secetei și, de asemenea, testează abordările inovatoare pentru planificarea viitoare a managementului secetei. Administrația Națională de Meteorologie și Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor din România participă la Proiectul OMM „Sistemul Consultativ de Avertizare Timpurie Multi-Hazard din Sud-Estul Europei”. Exemple de proiecte transfrontaliere finanțate de UE România este angajată, de asemenea, într-o serie de activități transfrontaliere, adesea susținute din fonduri comunitare. De exemplu, România colaborează cu Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Ungaria și Ucraina ca parte a CFM 2014-2020 a CE.255 În ceea ce privește riscurile de inundații la nivelul întregului bazin al Dunării, ca parte contractantă la Convenția de Protecție a Fluviului Dunărea din 1994 și membru al ICPDR, delegația României participă activ de două ori pe an la ședințele tehnice ale Grupului de Experți în Protecția împotriva Inundațiilor, care permite analiza, schimbul și coordonarea activităților privind managementul durabil al riscului la inundații la nivel internațional și dezvoltarea și implementarea PMRI internațional pentru Bazinul Fluviului Dunării. România colaborează și cu țările din Bazinul Fluviului Dunărea (9 țări ale UE și 5 țări din afara UE) prin Programul Transnațional Interreg Dunărea, precum și țările de la granița Mării Negre angajate în cooperare transfrontalieră prin Programul Operațional Bazinul Mării Negre 2014 -2020. Majoritatea proiectelor transfrontaliere și transnaționale ale UE au un domeniu general de aplicare, axându-se pe managementul situațiilor de urgență și consolidând capacitatea de intervenție în zonele de frontieră. Hazardurile cel mai frecvent abordate sunt inundațiile și incendiile de vegetație, cu un număr foarte limitat de proiecte care se referă la cutremure, alunecări de teren și secete. Pe baza rezultatelor analizei documentare, în total 17 proiecte transfrontaliere care abordează riscul de inundații sunt implementate sau sunt în curs de implementare în România. Unul dintre cele mai notabile proiecte este Danube Floodplain privind reducerea riscului la inundații prin restaurarea zonelor inundabile de-a lungul Fluviului Dunărea și afluenți, implementat în perioada 2018-2020 de ANAR, MMAP, INHGA și Fondul Mondial pentru Natură Asociația Dunăre-Carpați România. În ceea ce privește incendiile de 254Parteneriatul Global al Apei (PGA). 2014. Despre. Link. 255UNEP. 2014. Evaluarea Strategică de Mediu a Programului de Cooperare Transfrontalieră România -Bulgaria 2014-2020 – Raport de mediu. Link.; Curtea de Conturi Europeană. 2014. Este bine gestionat sprijinul acordat de UE pentru prevenirea și repararea daunelor cauzate pădurilor de incendii și de dezastre naturale?. Link. 156 vegetație, un total de opt proiecte transfrontaliere sunt implementate sau sunt în curs de implementare în regiunile transfrontaliere cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Ucraina. Instituțiile de implementare sunt în principal IJSU, unități administrativ-teritoriale, municipalități locale și consilii județene. Există un număr limitat de proiecte transfrontaliere finanțate de UE care abordează alunecările de teren și hazardurile de secetă. O colaborare regională notabilă legată de secetă este, de exemplu, proiectul DriDanube, implementat prin Programul transnațional Interreg Dunăre 2014-2020, care urmărește creșterea capacității Regiunii Dunării de a gestiona riscurile legate de secetă.256 Proiectul susține părțile interesate implicate în managementul secetei să devină mai eficiente în timpul reacției de urgență la secetă și se pregătesc mai bine pentru următoarea secetă. Cele 10 țări dunărene care participă la Proiectul DriDanube sunt Austria, Bosnia și Herțegovina, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia și Slovenia. Unul dintre produsele principale ale proiectului va fi serviciul utilizatorului pentru secetă, care va permite o monitorizare mai precisă și mai eficientă a secetei și avertizare timpurie în timp util. Serviciul va integra toate datele disponibile, inclusiv un volum mare al celor mai recente produse de teledetecție. Riscul seismic este abordat doar de la distanță prin proiectele transfrontaliere și transnaționale ale UE, principalele fiind „Consorțiu pentru o evaluare rapidă a daunelor provocate de cutremur - REDACt” implementat de Universitatea Ovidius din Constanța și „Monitorizarea și Protejarea în Comun a Mediului înconjurător în Bazinul Mării Negre - ALERTĂ” de Consiliul Județean Constanța, în cadrul Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020. Un alt proiect de abordare a riscului este „Întărirea capacității autorităților române și sârbe de a reacționa în caz de inundații și cutremure” în cadrul programului România-Serbia, implementat de Ministerul de Interne al Republicii Serbia și Inspectoratul pentru situații de urgență Drobeta în cadrul județului Mehedinți din România. România a participat și la patru proiecte transfrontaliere principale care abordează hazardurile tehnologice la regiunile de frontieră dintre România și Ucraina și România și Bulgaria și Regiunea Dunării. Mai multe detalii despre aceste proiecte pot fi găsite în Anexa 7. 2.4.1. Provocări și oportunități legate de coordonarea globală și regională România a stabilit un cadru pentru diferite tipuri de colaborare internațională. Aceste eforturi ar trebui susținute și dezvoltate în continuare. În cadrul acestor platforme, există oportunități pentru România de a promova activitățile RRD axate pe hazarduri specifice, care pot să nu fie încă bine înțelese sau gestionate; abordări specifice (cum ar fi soluțiile bazate pe natură sau axarea pe corelarea eficienței energetice cu consolidarea seismică); sau faze specifice ale MRD (cum ar fi înțelegerea impactului transfrontalier al hazardurilor sau colaborarea în prevenirea riscurilor). Proiectele transfrontaliere și transnaționale ale UE se axează adesea pe managementul situațiilor de urgență și consolidarea capacității de intervenție în zonele de frontieră. Există posibilitatea de a explora proiecte care se referă la cutremure, alunecări de teren și secete; precum și domeniile prioritare de înțelegere a riscului și reducerea riscului. 256 Parteneriatul Global al Apei (PGA). 2017. DriDanube. Link. 157 2.5. Rezumatul capitolului: Principalele constatări și oportunități pentru o implicare ulterioară Constatări cheie Cadrul legal al României pentru MRD este atât extins, cât și cuprinzător, în funcție de numeroasele riscuri la care țara este expusă. România a făcut pași mari în modernizarea multor aspecte ale legislației sale existente. Mai mult, există o cantitate tot mai mare de armonizare juridică cu standardele și practicile UE. Există lacune în legislația MRD legate de reducerea riscurilor și prevenire. Deși rolurile și responsabilitățile sunt stabilite între actorii principali la nivel național, o mai mare precizie ar putea clarifica și putea ajuta instituțiile să realizeze acțiuni mai coordonate. Un aspect important care lipsește din cadrul legal, dar și din practica din România este legat de managementul ajutorului umanitar internațional în cazul dezastrelor la scară largă. Progrese sunt realizate în ceea ce privește cadrul strategic pentru hazarduri specifice. În ceea ce privește riscul la inundații, o nouă strategie națională de management al riscului la inundații (atât pe termen mediu, cât și pe termen lung) a fost adoptată în 2010. În ceea ce privește riscul la cutremur, SNRRS este în curs de dezvoltare, urmărind să furnizeze cadrul strategic și mediul facilitator pentru reducerea riscului seismic al construcțiilor existente. În prezent, nu există documente strategice legate de incendiile de vegetație, deși un document strategic este în curs de elaborare. Nu există nici documente strategice legate de alunecările de teren. În ceea ce privește bolile infecțioase, noile strategii de asistență medicală care sunt dezvoltate și implementate trebuie să se bazeze pe dovezi solide și pe rapoartele de implementare ale planurilor anterioare pe același subiect. În ceea ce privește riscurile tehnologice, nu s-au identificat strategii sectoriale specifice RRD și planuri de riscuri industriale care implică substanțe periculoase. În ceea ce privește cadrul instituțional, având în vedere natura intersectorială a MRD, există numeroase instituții și actori implicați în diferite faze ale MRD. Există mecanisme de coordonare între părțile interesate cheie la nivel orizontal (național și local) și la nivel vertical. România are o platformă națională de RRD, precum și mecanisme stabilite pentru coordonarea răspunsurilor de urgență. Banca Mondială sprijină punerea în aplicare a Directivei UE privind inundațiile pentru a construi un mecanism mai formal (grup de coordonare)257 pentru coordonarea interinstituțională și intersectorială în ceea ce privește managementul riscului la inundații. Referitor la coordonarea cu societatea civilă, există doar câtev a organizații cu capacitate de intervenție în MRD și chiar mai puține cu acoperire națională care pot opera în situații de urgență ca forțe auxiliare ale instituțiilor publice pe baza protocoalelor de colaborare semnate anterior. Majoritatea acestor OSC-uri sunt active doar la nivelul Bucureștiului, deoarece nu au resursele necesare pentru a-și extinde activitatea la nivel național. Aceste protocoale sunt semnate individual între fiecare actor/grup de actori și diferite instituții ale statului care, apoi, dictează condițiile colaborării dintre aceste ONG-uri și autoritățile publice în situații de urgență. Consultările cu grupul de lucru tehnic la nivel național au arătat, de asemenea, că una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă autoritățile în îndeplinirea responsabilităților lor este capacitatea umană, logistică și financiară. Bugetul public, personalul și pregătirea specializată sunt insuficiente, iar spațiile de lucru nu sunt adaptate nevoilor instituțiilor. Singura sursă suplimentară de 257 Banca Mondială 2020 P170989. Rezultatul Nr. 1 Raport privind inventarierea și planul de lucru. 158 finanțare sunt fondurile UE, care ajută instituțiile să răspundă nevoilor lor pe termen scurt, însă au, de asemenea, condiții limitative iar termenul în care pot fi accesate este, de asemenea, limitat, ceea ce nu se potrivește întotdeauna cu viziunea pe termen lung atunci când vorbim despre consolidarea RRD. Oportunități pentru o implicare ulterioară Există câteva oportunități specifice în cadrul legal care pot fi abordate în cadrul consultărilor cu părțile interesate relevante, cum ar fi: (a) crearea unei abordări mai eficiente pentru includerea voluntarilor în protocoalele de intervenție în caz de urgență și stabilirea unor programe de formare pe termen lung; (b) abordarea lacunelor din cadrul legal pentru autoritățile locale privind crearea unui serviciu de urgență voluntar; (c) finalizarea cadrului juridic și operațional în ceea ce privește reabilitarea post-dezastru, reconstrucție și BBB, luând în considerare principalii actori MRD la nivel central și local, societatea civilă și sectoarele private, precum și publicul larg; (d) abordarea lacunelor din cadrul legal pentru continuarea unităților de sănătate și furnizarea de servicii medicale în caz de dezastre majore; (e) finalizarea metodologiilor de evaluare a riscurilor tehnologice care lipsesc din cadrul legal național, ceea ce înseamnă că eforturile de planificare a amenajării terenurilor nu se bazează pe o abordare unitară; și (f) adăugarea de dispoziții pentru abordarea aspectelor legate de gen, vulnerabilității și VBG. Unele terminologii tehnice necesită, de asemenea, alinierea la legislația sectorială/MRD. Deși există numeroase strategii și planuri, lipsește o strategie națională de RRD. O SNRRD globală ar putea oferi îndrumări strategice într-o manieră cuprinzătoare care să acopere 10 hazarduri cheie, ar putea asocia diverse agende și consolida colaborarea între diferite părți interesate, inclusiv sectorul public, privat și societatea civilă. SNRRD s-ar putea baza pe eforturile în curs de desfășurare ale MDLPA în dezvoltarea unei noi strategii de reducere a riscului seismic și umple golurile pentru hazarduri în cazul în care există documente strategice, inclusiv incendii de vegetație, alunecări de teren și riscuri tehnologice. Strategia trebuie să aibă aranjamente solide de monitorizare pentru a sprijini implementarea, revizuirea și generarea lecțiilor învățate. Trebuie stabilite obiective specifice în cadrul părților respective ale strategiei și acestea trebuie comunicate actorilor relevanți și publicului larg. Obiectivele și activitățile planificate trebuie aliniate cu investițiile sectoriale, astfel încât principiile de reziliență să poată fi integrate în diferite agende. De asemenea, există oportunitatea de a se alinia la rezultatele și la cadrul de monitorizare al altor strategii sectoriale pentru a facilita raportarea și a se consolida reciproc, inclusiv în viitoarea SNRRS. În paralel, este necesar ca MRD să fie integrat în sectoarele critice, într-o manieră cuprinzătoare. În ceea ce privește politicile și cadrele sectoriale; este nevoie de un grad de coerență intersectorială în ceea ce privește MRD. Integrarea MRD între sectoare trebuie să fie susținută de informații de risc relevante, scenarii de sprijin/analize ale vulnerabilității, să realizeze o armonizare cu strategiile/planurile sectoriale, precum și prin implicarea în procesul de monitorizare/revizuire a rezultatelor estimate/efective ale acestor strategii și planuri sectoriale. În prezent, este dificil să se vadă interdependențele dintre sectoare și modul în care fiecare măsură luată într-un sector are influență asupra celuilalt. Un instrument care ar putea ajuta la construirea unei armonizări continue ar putea fi, de exemplu, o examinare rapidă a strategiei sectoriale în ceea ce privește integrarea perspectivelor MRD/ASC, cu acțiunile propuse care iau în considerare alte eforturi sectoriale. Impactul integrării acestor perspective trebuie monitorizat pentru a facilita crearea unei baze de cunoștințe legate de integrarea MRD în politicile/programele sectoriale. 159 Având în vedere gama de actori implicați în MRD, ar putea fi realizată o mai bună înțelegere a rolurilor și responsabilităților instituționale, consolidând în același timp platformele de coordonare instituțională. Pașii care trebuie luați includ integrarea/actualizarea/armonizarea diferitelor reglementări cu privire la aceleași structuri responsabile sau atribuții specifice în acte de reglementare clare și precise care nu sunt interpretabile și sunt greu de identificat. Platforma națională pentru RRD ar trebui consolidată în continuare pentru a fi pe deplin operațională; iar asociația municipiilor trebuie să devină un membru activ. O serie de municipii sunt implicate activ în agenda de reziliență climatică și o platformă a municipiilor în domeniul RRD ar putea sprijini generarea de cunoștințe și schimbul de cunoștințe, inclusiv oportunități practice pentru finanțarea investițiilor MRD sau politici/strategii la nivel local sau ar putea susține instruiri mai formalizate. În ceea ce privește răspunsul la situații de urgență, este necesar să se consolideze activitățile axate pe pregătirea care implică membrii comitetelor de urgență, precum și populația, cum ar fi, de exemplu, efectuarea regulată de exerciții și revizuirea, precum și actualizarea planurilor existente. Colaborarea interinstituțională (în special pe verticală) este esențială pentru punerea în aplicare a strategiilor și programelor existente privind inundațiile și a strategiilor și programelor viitoare privind cutremurele. Coordonarea atât cu societatea civilă, cât și cu sectorul privat este esențială pentru consolidarea rezilienței sectorului social și privat la dezastre. Pe baza unor consultări extinse cu reprezentanții societății civile, există o dorință în rândul societatea civilă de a participa activ la pregătirea pentru situații de urgență și/sau faze de răspuns. Cu sprijinul adecvat și coordonarea cu instituțiile statului, aceste organizații ale societății civile care sunt lăsate în prezent în afara cadrului formal și-ar putea extinde potențialul. Lecțiile învățate în timpul pandemiei COVID-19 susțin această atitudine, arătând că organizațiile societății civile, indiferent de statutul juridic al parteneriatului lor cu statul, pot avea o contribuție valoroasă la eforturile autorităților în situații de urgență și că această contribuție poate fi valorificată în continuare doar prin consolidarea platformelor de coordonare instituțională și prin stabilirea de roluri și responsabilități clare ale acestor actori în relație cu autoritățile publice. Consultările cu sectorul privat arată, de asemenea, potențialul unui angajament mai mare (a se vedea Capitolul 4). Un punct general este necesitatea de a sprijini execuția cadrului legal, strategic și instituțional cu planuri de acțiune concrete, fonduri și capacități tehnice. Atât autoritățile centrale, cât și cele locale au remarcat necesitatea asigurării unei finanțări suficiente, a capacității tehnice și umane (atât în ceea ce privește personalul, cât și oportunitățile de formare), ducând uneori la „mandate nefinanțate”. În contextul descentralizării, există o deconectare observabilă între reglementările legislative și aplicarea lor finală la nivel local și cea a profesioniștilor la nivel de primărie, puțini angajați cu responsabilități în MRD fiind conștienți de modalitățile de atragere a fondurilor UE. Provocările practice se referă la resurse umane și formare. Un plan de acțiune cu pași propuși atât pentru atragerea, cât și pentru formarea unei noi generații de specialiști în domeniul MRD ar putea sprijini abordarea acestor provocări. În mod similar, schimbul sistematic de informații despre oportunitățile de finanțare pentru MRD ar putea sprijini mobilizarea unor resurse mai mari pentru MRD în anii și deceniile care urmează. Extinderea ar putea fi coordonată cu MIPE. 160 Privitor la bolile infecțioase, în lumina provocărilor prezentate și de pandemia COVID-19, este necesară îmbunătățirea măsurilor de urmărire în implementarea strategiilor naționale de asistență medicală și a programelor finanțate de UE. Noile strategii/planuri de asistență medicală ar trebui dezvoltate într-o manieră bazată pe dovezi și cu indicatori clari pentru a monitoriza progresul. Alocarea fondurilor trebuie să se bazeze pe progresul implementării. Pe termen mediu, este necesară continuarea urmăririi, evaluării și, după cum este necesar, adaptarea indicatorilor/obiectivului, etc., precum și ajustarea ariilor/investițiilor prioritare. Pe baza planurilor existente, se remarcă oportunități de a consolida mecanismele de cooperare internațională. Angajamentul regional și subregional ar putea fi valorificat în continuare, concentrându- se pe hazarduri specifice, zone geografice sau subiecte relevante pentru MRD. De asemenea, există oportunitatea de a aduce lecții internaționale învățate, inclusiv învățarea din experiența dezvoltării SNRRD (care este punctul central al raportului SATR, Livrabilul 2) și/sau de a beneficia de analize voluntare inter pares (peer review). Platformele globale și regionale pentru RRD oferă și un mijloc de monitorizare a progresului pe agenda MRD. În ceea ce privește procesele de analiză a calității, există posibilități de consolidare. O opțiune de luat în considerare este monitorizarea regulată și actualizările RO-RISK, de exemplu, la fiecare trei ani - poate fi legată de monitorizare sau de SNRRD. În legătură cu aceasta, există o oportunitate de a dezvolta instrumente care pot ajuta la urmărirea rezultatelor la diferite niveluri, cu capacitatea instituțiilor de a raporta automat/într-un mod ușor de utilizat. Pe scurt, există mai multe oportunități de a îmbunătăți înțelegerea riscurilor cu care se confruntă România. Printre acțiunile prioritare se numără următoarele: (a) implicarea părților interesate pentru a îmbunătăți cadrul juridic, strategic și instituțional al MRD și executarea acestuia de actori diferiți; (b) elaborarea unei Strategii Naționale de RRD; (c) sprijinirea integrării MRD în strategiile, planurile și investițiile sectoriale și execuția acestora; (d) continuarea îmbunătățirii mecanismelor de coordonare orizontală și verticală; și (e) consolidarea capacității și diversității profesioniștilor din protecția civilă și a actorilor relevanți din domeniul MRD. Tabelul 8 evidențiază acțiunile cheie propuse. Pentru a sprijini urmărirea progresului cu privire la acțiunile specifice care pot fi selectate, se pot folosi indicatorii care sunt incluși în Anexa 2. 161 Tabelul 8. Acțiuni Prioritare Propuse pentru Prioritatea 2 Acțiuni propuse Termen scurt Termen mediu Termen lung 1. Implicarea actorilor • Efectuarea unor evaluări și consultări legislative, evaluări de capacitate și • Stabilirea canalelor și proceselor • Consultarea și relevanți în de necesități cu părțile interesate la nivel național și subnațional, periodice de consultare pe probleme ajustarea periodică îmbunătățirea cadrului sectorul privat, organizațiile profesionale și științifice, pentru a promova juridice, strategice/politice, a aranjamentelor și legal, strategic și reforme privind aspecte legislative specifice sau legate de MRD, cum ar fi operaționale și tehnice. inițiativelor. instituțional al MRD și includerea voluntarilor în protocoalele de răspuns la situații de urgență, • Introducerea revizuirilor/reformelor executarea acestuia de crearea serviciului voluntar de urgență, reabilitarea post-dezastru, bazate pe priorități legislative sau către diferiți actori reconstrucție și BBB, managementul ajutorului umanitar, continuarea tehnice specifice și ținerea evidenței unităților de sănătate și furnizarea de servicii medicale în caz de dezastre feedback-ului cu privire la aceste majore; îmbunătățirea metodologiilor de evaluare a riscurilor precum și modificări pentru a evalua eficacitatea aspecte legate de gen, vulnerabilitate și VBG. acestora. • Revizuirea MRD/legislația sectorială pentru alinierea terminologiei tehnice. • Identificarea „mandatelor nefinanțate” cheie împreună cu autoritățile locale. 2. Elaborarea unei SNRRD • Efectuarea unor diagnostice și consultări pentru a înțelege lacunele și • Raportarea periodică la cel mai înalt • Analiza și provocările cheie din diferite hazarduri/sectoare și faze ale MRD. nivel cu privire la realizarea strategiei actualizarea • Consultarea la scară largă, cu angajament privind anumite obiective și și monitorizarea progresului la nivelul strategiei. dezvoltarea strategiei. diferitelor sectoare. • Comunicarea • Alinierea obiectivelor și activităților planificate cu investițiile sectoriale, • Continuarea mobilizării fondurilor rezultatelor la scară astfel încât principiile de reziliență să poată fi integrate în diferite pentru realizarea strategiei. largă pentru a agende. • Continuarea conștientizării și genera susținere. • Alocarea fondurilor și stabilirea aranjamentelor de monitorizare pentru a comunicării cu privire la importanța urmări progresul în raport cu obiectivele convenite. obiectivelor și rezultatelor strategiei. • Elaborarea unei strategii de comunicare/conștientizare atât pentru actorii instituționali, cât și mai larg, inclusiv pentru publicul larg. 3. Sprijinirea integrării • Promovarea verificării/evaluării strategiilor cheie actuale, cu accent pe • Urmărirea continuă a implementării • Evaluarea periodică MRD în strategiile, progresul rezultatelor în ariile relevante pentru MRD care acoperă toate rezultatelor acestor strategii. a strategiilor și planurile și investițiile hazardurile/sectoarele majore. Evaluarea indicatorilor de rezultat și investițiilor și sectoriale și execuția • Furnizarea de informații și recomandări privind riscurile pentru adaptarea măsurilor de punere în revizuirea acestora strategiile sectoriale/locale, în vederea integrării MRD și participării la aplicare în mod corespunzător. priorităților și procesul de monitorizare/raportare a implementării, cu scopul de a Evaluarea și dezvoltarea lecțiilor planificării, după verifica progresul. învățate din proiectele implementate. cum este necesar. 4. Continuarea • Sprijinirea operaționalizării platformei naționale de RRD, includerea • Continuarea analizei măsurilor și a • Continuarea îmbunătățirii reprezentanților asociației municipiilor și luarea în considerare a îmbunătățirii acestora. analizei măsurilor și mecanismelor de fezabilității înființării unei platforme RRD la nivel municipal. • Implementarea proiectelor pentru a îmbunătățirii coordonare orizontală • Îmbunătățirea informării societății civile și a sectorului privat prin hazarduri/arii/teme specifice MRD în acestora. și verticală dezvoltarea unui plan de acțiune/a unei abordări specifice, în consultare mecanisme de coordonare cu actorii respectivi. bilaterale/regionale/globale. • Consolidarea RRD și a coordonării răspunsului între nivelul central și cel sub-național (regional/județean/local), începând cu hazardurile cheie – inundații și cutremure. • Identificarea oportunităților de a urmări anumite hazarduri/arii/teme specifice MRD, în mecanisme de coordonare bilaterale/regionale/globale. 5. Consolidarea capacității • Evaluarea capacităților MRD pentru diferite tipuri de actori implicați în • Implementarea activităților de • Evaluarea și și a diversității MRD. consolidare a capacității la diferite dezvoltarea lecțiilor profesioniștilor în • Consultarea și dezvoltarea un plan de acțiune pentru a sprijini niveluri și evaluarea rezultatelor. învățate din protecția civilă și a consolidarea capacității diferiților actori implicați pentru a spori • Continuarea dezvoltării programelor proiectele părților interesate din capacitățile de îndeplinire a sarcinilor lor, inclusiv privind subiecte de formare conform solicitărilor din implementate. domeniul MRD tehnice și financiare, precum și alte subiecte, cum ar fi perspective de partea profesioniștilor din protecția gen și instrumente noi pentru MRD, cu un cadru de civilă și a părților interesate din monitorizare/evaluare stabilit. domeniul MRD. • Organizarea instruirii și a materialelor legate de subiecte specifice • Consultare și evaluare periodice. identificate. • Încurajarea reprezentării femeilor în • Elaborarea un plan de acțiune pentru a atrage profesioniști noi în rolurile de conducere prin adoptarea funcțiile de bază din cadrul MRD, cu accent și pe atragerea de de politici și cote care promovează profesioniști de sex feminin. incluziunea de gen și care să răspundă • Organizarea de cursuri de pregătire pentru funcții de conducere nevoilor specifice ale femeilor. (leadership trainings) și promovarea altor oportunități educaționale pentru femeile care lucrează în sectorul de pregătire și intervenție în situații de urgență. 163 3. CAPITOLUL: INVESTIȚII ÎN REDUCEREA RISCULUI DE DEZASTRU PENTRU REZILIENȚĂ Acest capitol se referă la Prioritatea 3 CSRDD. Investițiile publice și private în prevenirea și reducerea riscurilor de dezastre prin măsuri structurale și nestructurale sunt esențiale pentru a crește reziliența economică, socială, a sănătății și culturală a persoanelor, comunităților, țărilor și a activelor acestora, precum și a mediului.258 Printre ariile de interes luate în considerare în cadrul acestui capitol se numără următoarele: • Investiții în RRD (fonduri naționale/internaționale, capacitate financiară la nivel local pentru investiții în RRD) • Reducerea riscurilor pentru mediul construit și natural (infrastructură publică și privată, mediu urban și natural) • Planificare, proiectare și construcție fundamentate pe riscuri (amenajarea teritoriului, proiectare și construcție). 3.1. Investiții în RRD Următoarele secțiuni rezumă rezultatele unei analize documentare rapide a informațiilor disponibile publicului cu privire la proiectele planificate/implementate relevante pentru MRD, finanțate din fonduri naționale și UE. Având în vedere lipsa datelor consolidate, această analiză nu este considerată a fi atotcuprinzătoare, oferind mai degrabă o imagine de ansamblu asupra nivelului actual al investițiilor în RRD. Datele legate de finanțarea UE corespund CFM 2014-2020. Mai multe detalii despre domeniul de aplicare al analizei sunt incluse în Capitolul „Introducere și Metodologie” și în Anexa 7. Informațiile despre fondurile legate de aspectele post-dezastru sunt incluse în Capitolul 4. 3.1.1. Fonduri naționale Conform analizei documentare, în perioada 2014 - 2021, peste 74,1 miliarde RON (15,2 miliarde EUR) au fost investite în MRD prin intermediul programelor naționale finanțate de la bugetul de Stat. Analiza documentară a luat în considerare informațiile disponibile public în acest interval de timp, inclusiv datele documentate în PNMRD și prin consultarea părților interesate. Principalele instituții/programe incluse au fost MDLPA (Programul Anual de Acțiuni privind Proiectarea și Executarea Lucrărilor de Intervenție pentru Reducerea Riscului Seismic, Programul Național pentru Dezvoltare Locală [PNDL], Programul Anual pentru Elaborarea Hărților de Risc Natural pentru Cutremure și Alunecări de Teren și Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social), MAI (trei proiecte de investiții ale Băncii Mondiale în MRD), MADR (Programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale de Irigații), ME (Proiect pentru Reforma Educației Timpurii [PRET]) și ANAR (lucrări de operare, întreținere și reparare pentru apărarea împotriva inundațiilor). Mai mult, în perioada 2019 - 2020, bugetele alocate de instituțiile cheie pentru îndeplinirea atribuțiilor de management al riscurilor (respectiv MAI prin IGSU, MDLPA, MMAP, MS și MADR) s-au ridicat la un total de 19,3 miliarde RON (3,9 miliarde EUR). Fonduri naționale au fost alocate de către ministerele de linie și drept cofinanțare pentru programele UE în perioada CFM 2014-2020. De exemplu, pentru a atinge obiectivele și rezultatele preconizate ale diferitelor proiecte MRD implementate prin 258 UNISDR. Modul: Citirea Cadrului de la Sendai: Înțelegerea rolului guvernelor. principalele Programe Operaționale ale UE în perioada 2014-2020, IGSU a furnizat aproximativ 771,9 milioane RON, acoperite de la bugetul de stat. Există o coordonare limitată cu privire la programele finanțate de stat pentru implementarea investițiilor în infrastructură în România, întrucât fiecare minister de linie pare să aibă propriul său „program de investiții”.259 Această provocare devine și mai pronunțată atunci când vine vorba de investiții naționale în MRD. Printre cele mai recente eforturi de centralizare a informațiilor disponibile cu privire la investițiile în MRD la nivel național se numără elaborarea PNMRD dezvoltată de IGSU. Următoarele secțiuni rezumă finanțarea din partea ministerelor cu roluri cheie în MRD și în funcție de diferite hazarduri, în cazul mai multor actori. Sume furnizate prin bugetele autorităților/instituțiilor cu rol în managementul situațiilor de urgență Fiecare instituție cheie componentă a sistemului național de management al situațiilor de urgență care are responsabilitatea de a gestiona unul sau mai multe tipuri de riscuri, trebuie să furnizeze, de asemenea, fondurile necesare pentru desfășurarea activităților specifice de management al riscurilor . Aceste fonduri acoperă întregul spectru de cheltuieli necesare, de la activități specifice de prevenire, pregătire și intervenție în cazul diferitelor tipuri de riscuri identificate la nivel național, până la costuri legate de organizare și funcționare, furnizarea de echipamente necesare, salariile angajaților, etc. Tabelul 9 arată valoarea totală a fondurilor acoperite de instituțiile cheie cu atribuții de management al riscurilor în anii următori (de exemplu, MAI prin IGSU, MDLPA, MMAP, MS și MADR), totalul fondurilor deja alocate de acestea pentru 2019 și 2020 având o valoare de 3,9 miliarde EUR. Tabelul 9. Fonduri dedicate din bugetele instituțiilor cu responsabilități de management al situațiilor de urgență Instituții cu atribuții Buget alocat Buget alocat Buget alocat Buget alocat specifice de pentru 2019 pentru 2020 pentru 2021 pentru 2027 management al riscurilor (RON, mii) (RON, mii) (RON, mii) (RON, mii) Inspectoratul General 3.108.304 4.213.642 4.677.232 7.450.000 pentru Situații de Urgență Ministerul Dezvoltării, 3.594.326 3.820.794 4.295.000 7.145.000 Lucrărilor Publice și Administrației Ministerul Mediului, 477.491 305.597 955.482 1.000.000 Apelor și Pădurilor Ministerul Sănătății 701.059 1.229.351 1.229.351 2.500.000 Ministerul Agriculturii și 1.276.425 574.035 591.806 885.122 Dezvoltării Rurale Sursa: Comitetul Național pentru Situații de Urgență 2020. Rolul cheie jucat de IGSU și MDLPA în MRD se reflectă în bugetele naționale garantate de aceste instituții pentru a-și îndeplini atribuțiile de management al riscurilor (Figura 8). În 2020, IGSU a alocat cea mai mare sumă de fonduri activităților de management al riscurilor, urmat îndeaproape de MDLPA, bugetele ambelor instituții urmând să crească substanțial până în 2027. În mod notabil, se proiectează ca 259 Banca Mondială. 2015. 165 fondurile alocate de MMAP pentru activitățile de management al riscurilor urmează să fie aproape dublate în următorii 7 ani, ajungând la 1.000.000 mii RON până în 2027, ceea ce ar putea reflecta angajamentul României de a-și atinge obiectivele legate de climă și mediu care stau la baza MRD. În schimb, se preconizează că MADR va suferi o scădere a bugetului alocat pentru activitățile de management al riscurilor, în ciuda rolului cheie al Ministerului în abordarea diferitelor riscuri la care este expusă agricultura. Figura 8. Ponderea fondurilor naționale alocate de ministerele de linie pentru activitățile de management al riscurilor în 2020 (procent) Notă: Pe baza cifrelor din Tabelul 9 valoarea totală a fondurilor garantate de IGSU (MAI), MDLPA, MMAP, MADR la un loc în 2020 a fost de 10,1 miliarde RON (2 miliarde EUR). În timp ce aceste cifre oferă o imagine de ansamblu importantă asupra fondurilor naționale alocate MRD, există puține date detaliate sau granulare disponibile cu privire la ariile specifice în care aceste fonduri vor fi implementate, dincolo de informațiile disponibile privind unele din principalele proiecte legate de MRD ale acestor instituții. În cercetarea datelor privind investițiile în MRD, o altă provocare întâmpinată a fost faptul că bugetele totale disponibile uneori includ atât fonduri naționale, cât și fonduri externe, ceea ce face dificilă evaluarea cu exactitate a gradului de finanțare națională în investiții în MRD/tipuri specifice de riscuri. Informațiile referitoare la programele naționale de finanțare sunt adesea răspândite în diferite documente programatice și strategice, prezentate sub diferite forme, astfel încât însumarea acestora într-un total general prezintă riscul unor duble numărări sau suprapuneri, în timp ce alte programe de finanțare pentru care nu sunt disponibile date ar putea fi lăsate deoparte. PNMRD a făcut un progres important în centralizarea principalelor programe de investiții în MRD atât la nivel național, cât și la nivelul UE și poate servi ca punct de plecare pentru o bază de date mai largă și mai cuprinzătoare de investiții în MRD, împreună cu un mecanism de monitorizare corespunzător. Formularea unor concluzii cu privire la măsura în care bugetele alocate ale ministerelor de linie sunt suficiente pentru ca acestea să își îndeplinească responsabilitățile ar necesita date suplimentare despre nevoile lor specifice, obiectivele și alocările bugetare pentru MRD. Cu toate acestea, este important de menționat faptul că toate aceste instituții accesează surse externe de finanțare pentru a-și completa 166 bugetele naționale și a-și atinge obiectivele. Mai mult, unele dintre provocările formulate mai sus au fost deja identificate și recunoscute de ministerele de linie, cu acțiuni deja în curs pentru a adresa o parte dintre ele. De exemplu, conform consultărilor SATR, prin proiectul SIPOCA 606 privind consolidarea capacității de planificare strategică a MDLPA, s-a propus dezvoltarea unor programe de investiții sectoriale sau completarea și extinderea celor existente. Pe lângă consolidarea seismică a clădirilor, aceste programe se axează pe stabilirea unui criteriu transparent de stabilire a priorităților, definirea clară a responsabilităților, aplicarea instrumentelor de management al datelor, simplificarea etapelor în procesul de aprobare și implementare, precum și corelarea acestora cu alte programe și strategii existente. Aceste investiții prioritare pentru lucrările de intervenție sunt prevăzute atât în Programul Național de Consolidare a Clădirilor, în prezent în curs de aprobare, cât și în Programul Anual de Acțiuni de Reducere a Riscului Seismic existent, ambele finanțate de la bugetul de stat, precum și în cadrul PNRR, finanțat din bugetul UE pentru 2021-2027. Proiecte de cercetare și dezvoltare În plus față de investițiile naționale care vizează MRD, există numeroase proiecte de cercetare notabile finanțate de la bugetul de stat, pe teme legate de MRD. O parte din principalele proiecte de cercetare în domeniul MRD, finanțate de la bugetul de stat prin Programul Național de Cercetare și Dezvoltare, pot fi găsite în Tabelul 10 iar detalii suplimentare sunt, de asemenea, disponibile în Capitolul 1. Tabelul 10. Proiecte cheie de cercetare legate de MRD, finanțate de la bugetul de stat prin Programul Național de Cercetare și Dezvoltare, 2019-2022 Valoare totală Mecanism de finanțare Perioadă în mii (RON) Program nucleu BIOPIUTERAPII – Dezvoltarea potențialului de evaluare a 2019-2022 21.000 riscului biologic și de răspuns rapid în epidemii și pandemii și dezvoltarea de metode și produse terapeutice și preventive pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației Program nucleu SISPATH – Abordări sistemice în identificarea și/sau 2019-2022 45.000 validarea de ținte moleculare pentru strategii terapeutice în patologii cu impact major pentru sănătate Program nucleu MULTIRISC – Cercetări multidisciplinare ale fenomenului 2019-2022 55.000 seismic în vederea creșterii rezilienței la cutremure Program nucleu IRISEC – Irigații, conservarea apei și diminuarea efectelor 2019-2022 1.000 fenomenului de secetă Sursa: Comitetul Național pentru Situații de Urgență 2020. Ministerul Afacerilor Interne (multi-hazard) IGSU supraveghează o serie de activități legate de prevenire, pregătire și răspuns. Prioritățile de consolidare și dezvoltare ale IGSU au fost stabilite în cadrul „Strategiei de Consolidare și Dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, 2016-2025” prin obiectivele generale și specifice, precum și rezultatele preconizate. În scopul realizării acestor obiective și rezultate preconizate, IGSU a implementat, în principal, proiecte cu finanțare externă nerambursabilă. Mai mult, pentru a atinge obiectivele și rezultatele preconizate ale diferitelor proiecte de MRD implementate prin principalele Programe Operaționale ale UE în perioada 2014 - 2020, IGSU a furnizat fonduri în valoare de aproximativ 771,9 milioane RON, acoperite de la bugetul de stat (a se vedea Tabelul 11). 167 Tabelul 11. Fonduri furnizate de IGSU de la bugetul de stat, în sprijinul implementării Programelor Operaționale ale UE 2014–2020 Fondurile furnizate de Program Operațional IGSU de la Proiecte (2014–2020) bugetul de stat (RON, milioane) Programul Răspunsul eficient salvează vieți II - ERSL II 570 Operațional de Modul Multirisc I Infrastructură Mare Concept integrat modern pentru managementul situațiilor de urgență - VIZIUNE 2020-I VIZIUNE 2020 Program Operațional Șapte proiecte regionale, care acoperă întreg teritoriul național, cu 174,6 Regional excepția Regiunii București-Ilfov, care au ca obiectiv general îmbunătățirea sănătății populației prin creșterea serviciilor de sănătate în faza pre-spitalicească Programul Modul Multirisc III 8,1 Operațional Capital Uman Programul Consolidarea cadrului pentru reducerea riscului de dezastru și a 1,644 Operațional sistemului de apărare împotriva incendiilor Capacitate Administrativă Program Operațional CBC România-Moldova o zonă mai sigură prin îmbunătățirea 12,5 Comun România - infrastructurii de operare a Serviciului Mobil de Urgență, Reanimare și Republica Moldova Descarcerare (SMURD), creșterea nivelului de instruire și menținerea 2014–2020 capacității personalului profesionist de a interveni în situații de urgență – SMURD-2 Program Operațional Îmbunătățirea nivelului de siguranță și securitate a populației în zona 2,2 Comun România- transfrontalieră prin intensificarea acțiunilor comune de formare și Ucraina 2014–2020 cooperare în domeniul managementului situațiilor de urgență – BRIDGE Program de Simplificarea acțiunilor comune de răspuns la situații de urgență – 2,9 Cooperare STREAM Transfrontalieră Voluntariat comun pentru o viață mai sigură - JVSL România - Bulgaria Forță de intervenție rapidă în caz de urgență chimică, biologică, 2014–2020 radioactivă și nucleară pe fluviul Dunărea - D-EMERSYS Sursa: Guvernul României. 2020. Planul Național pentru Managementul Riscurilor de Dezastru. MAI implementează, de asemenea, investiții în valoare de aproximativ 136,2 milioane EUR în MRD prin trei proiecte cu acoperire națională. Proiectele sunt finanțate de MF, prin împrumuturi ale Băncii Mondiale (finanțare proiect de investiții). • Proiectul de Îmbunătățire a Rezilienței și a Răspunsului la Situații de Urgență, implementat de Inspectoratul General al Poliției Române, are ca scop îmbunătățirea rezilienței Unităților Poliției Române care sunt esențiale pentru a răspunde la situații de urgență și dezastre și pentru a consolida capacitățile instituționale pentru pregătirea și răspunsul la situații de urgență. Proiectul urmează să fie implementat în perioada 2019 - 2025 și are un buget total de aproximativ 47,6 milioane EUR. 168 • Proiectul Consolidarea Pregătirii și a Infrastructurii Critice de Urgență, implementat de Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, are ca scop creșterea rezilienței Unităților Jandarmeriei Române care sunt esențiale pentru a răspunde la situații de urgență și dezastre și a consolida capacitățile instituționale pentru pregătirea și răspunsul la situații de urgență. Proiectul urmează să fie implementat în perioada 2019 - 2025 și are un buget total de aproximativ 38 milioane EUR. • Proiectul de Consolidare a Managementului Riscului de Dezastru, implementat de DSU și IGSU, are ca scop îmbunătățirea rezilienței facilităților critice de intervenție în caz de dezastre și de urgență și consolidarea capacităților instituționale în planificarea investițiilor pentru RRD și ASC. Proiectul se axează pe consolidarea, modernizarea și eficientizarea energetică a centrelor de coordonare de urgență și a serviciilor de ambulanță SMURD și stingere incendii, cu cea mai mare expunere la cutremure și în starea cea mai critică. Proiectul urmează să fie implementat în perioada 2018 - 2024 și are un buget total de aproximativ 50,6 milioane EUR. Administrația Națională Apele Române (inundații) În perioada 2010 - 2020, ANAR a investit 4.025.076.000 RON în 354 de obiective de investiții legate de managementul riscului de inundații, acoperite atât prin bugetul de stat, cât și prin surse de finanțare externe nerambursabile (de exemplu, Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, POIM).260 Dintre aceste proiecte, 130 s-au axat pe mecanisme de apărare împotriva inundațiilor, 218 pe consolidarea malurilor râurilor și 5 pe protecția și reabilitarea litoralului, inclusiv proiectul WATMAN privind sistemul informațional pentru managementul integrat al apei. Mai mult, în perioada 2014 - 2020, ANAR a investit aproximativ 1.285.609.000 RON din propriul buget în exploatarea, întreținerea și repararea lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor.261 Nu există informații consolidate disponibile despre rezultatele legate de reducerea riscurilor la dezastru și/sau schimbări climatice. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (inundații, secetă) Program Național pentru Reabilitarea Infrastructurii Principale de Irigații Programul este implementat de MADR prin intermediul Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare. Programul sprijină diferite măsuri din sectorul irigațiilor care au fost formulate în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală, corespunzătoare perioadelor de programare financiară europeană 2007- 2013 și 2014-2020. În perioada 2016-2020, ca parte a acestui program, a fost alocată MADR suma totală de 1,015 miliarde EUR de la bugetul de stat pentru reabilitarea principalei infrastructuri de irigații din țară262. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (cutremur, alunecări de teren) MDLPA este autoritatea principală în domeniul managementului riscului seismic, contribuind la dezvoltarea și implementarea măsurilor de management al riscurilor prin revizuirea cadrului legislativ și de reglementare privind reducerea riscului seismic al construcțiilor existente și inițierea de noi 260 Comitetul Național pentru Situații de Urgență. 2020. „Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastru.” 261 Comitetul Național pentru Situații de Urgență. 2020. 262 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. 2016. 169 reglementări tehnice. MDLPA este, de asemenea, o sursă majoră de finanțare pentru reducerea riscului seismic. Programul Anual de Acțiuni privind Proiectarea și Executarea Lucrărilor de Intervenție pentru Reducerea Riscului Seismic Din 2001, România derulează un program anual de acțiuni privind proiectarea și executarea lucrărilor de intervenție pentru reducerea riscului seismic la construcțiile cu destinația de locuință multietajate, încadrate prin raport de expertiză tehnică în clasa I de risc seismic (Caseta 3). Finanțarea lucrărilor de intervenție este asigurată prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul MDLPA, pentru locuințe private ale persoanelor fizice. Programul este reglementat de Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 și elaborat de MDLPA, pe baza propunerilor consiliilor județene/Consiliului General București. În perioada 2014 - 2018, prin Programul anual de acțiuni, MDLPA a cheltuit 3,4 milioane RON (aproximativ 700.000 EUR) conform cheltuielilor anuale, pentru lucrări de intervenție la nivel național263. Principalii beneficiari ai programului au fost București (57,7%), Covasna (19,9%) și Bacău (10,7%), conform cifrelor de investiții din perioada 2015–2018. Un total de 1.494.000 RON (aproximativ 306.568 EUR) au fost investiți în lucrări de intervenție la nivelul Bucureștiului în perioada 2015 -2018. Cu toate acestea, din 2018, Bucureștiul nu a mai participat la programul MDLPA. În timp ce alocările bugetare au crescut în ultimul deceniu, cheltuielile bugetare au scăzut semnificativ până la un nivel de 1-2%. Procentul fondurilor utilizate a scăzut de-a lungul anilor, de la 25,2% în 2015 la 1,4% în 2018. În 2019, procentul fondurilor utilizate a fost 0, dat fiind că programul nu a fost aprobat. Pentru 2020, MDLPA a alocat 20 milioane RON (aproximativ 4,1 milioane EUR) programului de acțiune, vizând 38 de clădiri. Pentru 21 clădiri, va fi finanțată proiectarea lucrărilor de intervenție, în timp ce pentru celelalte 17 clădiri vor fi executate lucrări de intervenție264. S-au identificat mai multe probleme în urma implementării programului.265 Unele provocări sunt legate de utilizarea insuficientă a fondurilor alocate anual, respectiv fondurile alocate la începutul anului nu pot fi folosite în totalitate la sfârșitul anului, precum și de lipsa eficienței în administrarea proceselor atât la nivel central, cât și la nivel local. Programul a fost implementat într-un ritm lent comparativ cu dimensiunea reală și complexitatea problemei în ceea ce privește securitatea fondului construit și securitatea populației, ritmul lent fiind exacerbat în continuare de deficiențele în ceea ce privește raportarea și monitorizarea între autorități. În acest context, MDLPA a început elaborarea unui proiect de lege care să normeze un program care ar substitui programul descris de Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind măsurile de reducere a riscului seismic al clădirilor existente, precum și de normele sale de aplicare. 263 Banca Mondială. 2020f. 264 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. 2020. 265 Analiza detaliată a fost realizată ca parte a Acordului SATR privind Consolidarea Capacității de Planificare Strategică a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în Renovarea Fondului Construit Național din Perspectiva Eficienței Energetice și a Riscului Seismic în România (P169420) între Banca Mondială și MDLPA. 170 Caseta 3. Clasificarea de importanță și de expunere la cutremur în România • Clasa I de importanță seismică include clădiri de o importanță vitală pentru protecția civilă (spitale de urgență, stații de pompieri, stații de poliție și jandarmerie, centre de comunicații pentru situații de urgență, adăposturi de urgență, clădiri esențiale ale administrației publice, facilități esențiale de securitate națională și facilități de producție și distribuție pentru acestea). • Clasa II de importanță seismică include clădiri importante, a căror prăbușire sau deteriorare gravă ar avea un impact major asupra siguranței publice (spitale, clădiri educaționale, cămine de bătrâni, grădinițe, creșe, clădiri mari de birouri sau rezidențiale, săli de conferințe, centre comerciale și clădiri patrimoniu cultural, printre alte construcții). • Clasa III de importanță seismică include clădiri obișnuite (clădiri rezidențiale și de birouri, precum și clădiri mici de învățământ și administrație, printre alte construcții). • Clasa IV de importanță seismică include clădirile cu importanță redusă, ale căror prăbușiri sau deteriorare gravă ar avea un impact minor asupra siguranței umane (clădiri temporare și clădiri agricole). Programul Național de Dezvoltare Locală PNDL este un instrument de finanțare de la bugetul de stat, destinat proiectelor de importanță națională care susțin dezvoltarea regională. Acesta este coordonat de MDLPA, finanțând o gamă largă de investiții de la infrastructura rutieră și a utilităților până la investițiile socio-educaționale. PNDL este structurat oficial în trei subprograme: (a) subprogramul de modernizare a satului românesc, (b) subprogramul de regenerare urbană a municipiilor și orașelor și (c) subprogramul de infrastructură la nivel județean. Programul a început în 2013, cu scopul de a îngloba toate obiectivele de investiții în infrastructură locală într-un singur program. PNDL joacă un rol esențial în îmbunătățirea coordonării proiectelor de infrastructură publică din România, reprezentând în prezent cea mai mare sursă de finanțare a investițiilor de la bugetul de stat pentru proiectele de infrastructură ale autorităților locale și județene. Nu sunt mulți actori subnaționali (la nivel regional/județean/local) care au resurse proprii suficiente pentru a-și finanța integral nevoile de bază, așa că autoritățile locale/județene care încearcă să investească în proiecte de infrastructură au posibilitatea de a solicita fonduri UE sau fonduri de la bugetul de stat, PNDL fiind principalul instrument.266 Principalele județe care au beneficiat de program sunt Bihor (3,5%), Timiș (3,4%), Suceava (3,2%), Iași (3,2%), Olt (3%), Giurgiu (3%), Neamț (3%) și Vaslui (3%). Municipiul București a beneficiat doar într-o mică măsură de PNDL, majoritatea fondurilor fiind destinate reabilitării sau modernizării școlilor și grădinițelor. PNDL are două etape: etapa I (2015-2021) și etapa II (2017-2020). Prima etapă a avut o alocare financiară de 17,6 miliarde RON, în timp ce bugetul pentru a doua etapă a depășit 30 miliarde RON. În perioada 2015 - 2020, un procent ridicat din fondurile PNDL a fost alocat modernizării și reabilitării drumurilor și străzilor comunale (39,63%), urmate de investiții în îmbunătățirea și reabilitarea rețelelor de canalizare (15,01%). Aproximativ 13,47% din totalul fondurilor PNDL au fost alocate modernizării și reabilitării drumurilor județene din toată țara și 8,86% au fost investite în îmbunătățirea accesului la alimentarea cu apă. De asemenea, 4,49% din fondurile PNDL au fost alocate modernizării, reabilitării și construirii de școli267. Cu 266Banca Mondială. 2015. 267 Date compilate de Banca Mondială, bazată pe cifrele MDLPA 171 toate acestea, nu există informații despre rezultatele obținute privind consolidarea infrastructurii în raport cu riscurile de dezastru și/sau schimbările climatice. Programul Anual pentru Elaborarea Hărților de Risc Natural pentru Cutremure și Alunecări de Teren MDLPA este responsabil de avizarea tehnică a hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren, împreună cu organele specializate ale administrației publice centrale și locale competente conform legii. Conform Hotărârii Guvernului nr. 932/2007, hărțile de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren vor fi incluse în planurile de urbanism generale ale localităților, precum și în planurile județene de amenajarea teritoriului în vederea stabilirii unor măsuri specifice pentru reducerea riscurilor, la construcții și la amenajări. Se preconizează ca hărțile de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren să devină instrumente de prevenire și management al dezastrelor pentru autoritățile publice centrale și locale, fiind luate în considerare pentru planurile generale de planificare urbană și reglementările locale de planificare urbană, precum și în planurile de planificare județeană, sub îndrumarea autorităților administrației publice locale. Cu toate acestea, fondurile alocate au fost minime. În perioada 2016 - 2019, 1,5 milioane RON (aproximativ 300.000 EUR) au fost investite în elaborarea hărților de risc natural pentru cutremure și alunecări de teren. Programul este finanțat de la bugetul de stat, prin bugetul MDLPA. Județele care au beneficiat de program sunt Brăila, Galați, Gorj, Prahova și Vrancea. Procentul fondurilor utilizate a crescut de-a lungul anilor, de la 0% în 2015 la 71,1% în 2018 și 100% în 2019. Bugetul total alocat și investit prin program în 2019 a fost de 500.000 RON268. Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, administrat de Compania Națională de Investiții, sub coordonarea MDLPA, urmărește să facă investiții care să contribuie la dezvoltarea economică și socială a țării, prin crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea economiei locale și îmbunătățirea condițiilor de viață ale cetățenilor. Subprogramul lucrări în primă urgență își propune să efectueze lucrări de prevenire și atenuare a efectelor riscurilor naturale provocate de cutremure, inundații și alunecări de teren. Beneficiarii programului sunt autoritățile administrației publice centrale, UAT, asociațiile de proprietari, persoanele fizice, instituțiile publice și instituțiile religioase. În perioada 2015-2019, prin Subprogramul lucrări în primă urgență, s-au investit aproximativ 126 milioane RON (26 milioane EUR) în reabilitarea infrastructurii rutiere (drumuri, poduri, etc.) în toată țara, afectată, în special, de fenomene meteorologice precum inundațiile. De asemenea, s-au făcut investiții în consolidarea clădirilor afectate de cutremure sau alunecări de teren (biserici, unități de învățământ, baraje, ziduri de siguranță, etc.). Majoritatea fondurilor au fost investite în județul Caraș Severin (46%), urmate de Teleorman (11,6%), Galați (10,5%), Iași (7,7%) și Prahova (4,7%)269. În timp ce sursele de finanțare pentru Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social pot varia (de exemplu, 268 Date compilate de Banca Mondială, bazată pe cifrele MDLPA 269 Date compilate de Banca Mondială, bazată pe cifrele MDLPA 172 bugetul de stat, bugetul MDLPA, bugetul local al UAT-urilor beneficiare, fondurile rambursabile), Subprogramul lucrări în primă urgență este finanțat integral din bugetul MDLPA. Ministerul Educației (multi-hazard) Proiectul pentru Reforma Educaţiei Timpurii (PRET) PRET este implementat în perioada 2009 - 2021 de către ME prin Unitatea de Management al Proiectelor pentru Modernizarea Rețelei Școlare și Universitare. Obiectivul proiectului este de a construi și furniza un total de 384 de grădinițe, investind în clădiri noi pentru grădinițe care nu mai sunt sigure pentru funcționare, sunt amplasate în clădiri supuse restituirii sau au spații insuficiente și inadecvate pentru activități educaționale. În iunie 2019, au fost finalizate lucrările civile pentru 204 de grădinițe, în timp ce pentru 89 de grădinițe lucrările sunt în curs de desfășurare, pentru 64 de grădinițe a fost lansată procedura de achiziție a lucrărilor iar pentru 27 de grădinițe a fost pregătită documentația pentru lansarea procedurilor de achiziție (lucrări de proiectare sau execuție). Proiectul este finanțat de Guvernul României (38,2 milioane EUR) și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (66,8 milioane EUR), acoperind obiectivele de investiții din toate cele 42 de județe ale României270. Nu există informații consolidate disponibile despre rezultatele legate de reducerea riscurilor de dezastru și/sau schimbări climatice. Proiect pentru școli mai sigure, incluzive și durabile în România (P175308) - planificat Banca Mondială sprijină ME în pregătirea unui proiect de investiții (în valoare totală de 100 milioane EUR) pentru a îmbunătăți reziliența, eficiența energetică și mediul de învățare al școlilor selectate și a crește capacitatea instituțională pentru investiții integrate în școlile di n România. Majoritatea investițiilor se vor axa pe consolidarea și reabilitarea, sau demolarea și reconstrucția a aproximativ 55 dintre clădirile școlilor primare și gimnaziale cu cel mai mare risc271 prioritizate pentru intervenție în cadrul proiectului. Se estimează că proiectul va fi aprobat de Consiliul de Administrație al Băncii Mondiale în aprilie și va fi implementat în perioada 2021 - 2027. Ministerul Culturii (multi-hazard) Program Național de Restaurare a Monumentelor Istorice Prin Programul Național de Restaurare a Monumentelor Istorice, finanțat de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii și administrat de Institutul Național al Patrimoniului, în 2020 s -au alocat 9 milioane RON pentru lucrări de intervenție la diferite monumente istorice. Intervențiile constau, printre altele, în lucrări de primă urgență pentru monumentele istorice care prezintă un pericol pentru public sau pentru monumentele istorice care au suferit pierderi majore/ireversibile de substanță istorică; lucrări de conservare; consolidarea, restaurarea și punerea în valoare a monumentelor istorice. Nu există informații consolidate disponibile despre rezultatele legate de reducerea riscurilor de dezastru și/sau schimbări climatice. 270 Comitetul Național pentru Situații de Urgență. 2020. „Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastru.” 271 Pe baza prioritizării inițiale și a ACB, se anticipează că aproximativ 95 de clădiri din 55 de școli ar beneficia de acest proiect. 173 Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) Timbrul Monumentelor Istorice (TMI) este o taxă extrabugetară destinată finanțării lucrărilor de protejare a monumentelor istorice. Este obligatoriu pentru operatorii economici care desfășoară activități care generează venituri din vânzările de produse și servicii care promovează sau utilizează imagini ale monumentelor istorice, clădirilor de patrimoniu sau în zona de protecție a monumentelor istorice, să achite această taxă. Timbrul Monumentelor Istorice a fost înființat pentru a sprijini activitățile de protejare, restaurare și valorificare a monumentelor istorice, inclusiv un subprogram de lucrări de intervenții de urgență. În 2020, Ministerul Culturii, prin Institutul Național al Patrimoniului, a finanțat un total de 25 de situri/obiective istorice, prin subprogramul de intervenții de urgență. Suma totală alocată pentru anul curent este de 3,5 milioane RON272. Nu există informații consolidate disponibile despre rezultatele legate de reducerea riscurilor de dezastru și/sau schimbări climatice. 3.1.2. Fonduri UE În perioada 2014 - 2020, se estimează că România a beneficiat de investiții UE în MRD în valoare de aproximativ 7,3 miliarde RON (1,5 miliarde EUR) prin diferite programe de finanțare UE. Aproximativ 92,7% din aceste fonduri sunt încă în faza de implementare, majoritatea proiectelor urmând să fie finalizate în perioada 2021 - 2023. Mai mult, prin PNDR 2014–2020 finanțat prin FEADR, România a beneficiat de o alocare publică273 de 138 de milioane RON (28,4 milioane EUR) dedicată sprijinirii investițiilor în măsuri preventive pentru reducerea efectelor dezastrelor naturale, a evenimentelor climatice adverse și a evenimentelor catastrofice probabile, precum și pentru restaurarea terenurilor agricole, producția potențială afectată de dezastre naturale. 274 Anexa 7 prezintă principalele proiecte finanțate de UE în domeniul MRD în perioada 2014 - 2020 de care a beneficiat/beneficiază România, deși lista nu este exhaustivă. România a utilizat o serie de instrumente disponibile din partea UE pentru finanțarea activităților legate de MRD. Pe baza analizei documentare, principalele instrumente UE de care a beneficiat România în domeniul MRD în perioada 2014 - 2020 au inclus FSIE ca sursă principală de finanțare UE, în special FEDR și FSE. Implementarea programelor transfrontaliere este finanțată prin Instrumentul de Asistență pentru Preaderare (IPA) și Instrumentul European de Vecinătate (IEV). Aceste instrumente au fost canalizate prin diferite programe. La nivel național, principalele programe de finanțare UE de care a beneficiat România în domeniul MRD în perioada 2014 - 2020 au inclus următoarele: granturile POCA, POCU, POIM, POR, DG ECHO și programul Orizont 2020.275 România a primit, de asemenea, un sprijin considerabil din partea UE prin intermediul FSUE, în urma unor dezastre majore (de exemplu, inundații sau secete, a se vedea Baza de date MunichRe NatCat indică faptul că echivalentul a 12 miliarde EUR de pierderi legate de dezastre (99% dintre acestea fiind neasigurate) și aproape 1.322 de decese au fost înregistrate din 1980 în Româ nia, în mare parte 272 Comitetul Național pentru Situații de Urgență. 2020. „Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastru.” 273 Inclusiv atât fondurile bugetare UE, cât și de stat. 274 Etapa de implementare a PNDR 2014-2020 la 01.04.2021. 275 Bucureștiul a fost, de asemenea, beneficiar al mai multor programe transfrontaliere, de exemplu, Programul Operațional Comun Interreg VA - România-Bulgaria, România-Republica Moldova, Programul Operațional Comun România-Ucraina 2014– 2020, Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014 –2020, Programul Transnațional Interreg Dunăre, 2014–2020. 174 din cauza evenimentelor climatologice și hidrometeorologice. Pierderea medie anuală datorată daunelor cauzate de inundații ale clădirilor publice și private este estimată la 585 milioane EUR (0,28 % din PIB), similar cu 0,23 % din PIB estimat de CCR. Înregistrările EM-DAT pentru România, în perioada 1990-2020, arată 48 de inundații fluviale cu 443 de decese, 399.619 de persoane afectate; și daune totale de 3,13 miliarde USD. Aceasta înseamnă 55,8% din totalul dezastrelor naturale care au lovit România în aceeași perioadă și 8,73% din dezastrele europene induse de inundații. Mai mult, numărul total de decese induse de inundații reprezintă 15,3% din totalul deceselor provocate de inundații în Europa (inclusiv Rusia). Peste 50% din aceste evenimente au avut loc în sezonul de vară. Pe măsură ce clima se schimbă, se estimează că evenimentele de inundații vor apărea mai frecvent în multe bazine hidrografice, în special iarna și primăvara, dar și vara în bazine mici de recepție Mai mult, analizele recente indică faptul că România se confruntă și cu o expunere financiară semnificativă din cauza cutremurelor. În prezent, România are al treilea cel mai ridicat risc seismic anual dintre toate statele membre ale UE, cu o pierdere medie anuală de 512 milioane EUR, majoritatea fiind cauzată de avarierea clădirilor rezidențiale. Există un risc mediu anual estimat pentru viață de 275 de decese în România. Riscul seismic este concentrat în estul țării, inclusiv în București, Bacău și Prahova. Majoritatea cutremurelor au avut loc în 1940 (Mw 7.3, 1.000 decese), 1977 (Mw 7.5, 1.641 decese), și 1990 (Mw 6.7, 14 decese). Oamenii de știință și inginerii au calculat că, dacă un eveniment precum cutremurul din 1977 ar avea loc astăzi, ar genera costuri directe de daune de 7-11 miliarde EUR (din care 5 miliarde EUR ar fi pierderi neasigurate), cu pierderi economice care depășesc 25 miliarde EUR. În funcție de momentul și locația acestui tip de eveniment, estimările numărului de vieți pierdute variază de la 7 00 la 4.500, cu 250.000 de persoane estimate fără adăpost multe luni și mulți ani. Potrivit UNSAR, organismul profesional al asigurătorului român, mai mult de 80% din familiile afectate nu ar avea resursele necesare pentru a repara sau reconstrui după un cutremur precum evenimentul din 1977. Măsurile de finanțare a riscului de dezastru existente Bugetul național include fonduri de urgență dedicate dezastrelor sau cheltuielilor neașteptate. Fondurile de rezervă bugetare (cheltuieli urgente) și Fondurile de Intervenție pentru calamități la nivel național sunt gestionate de guvern și sunt alocate conform Legii nr. 500/2002. În 2020, guvernul a alocat 1,34 miliarde de lei autorităților locale pentru a acoperi costurile legate de criza COVID. Fondurile de rezervă bugetare sunt distribuite principalilor ordonatori de credite ai bugetului de stat și bugetelor locale, pe baza deciziilor guvernamentale, pentru finanțarea cheltuielilor urgente sau neașteptate suportate în cursul anului bugetar. Fondul de Intervenție este distribuit principalilor ordonatori de credite ai bugetelor de stat și locale, pe baza deciziilor guvernamentale, pentru finanțarea acțiunilor urgente legate de efectele dezastrelor naturale și sprijinirea persoanelor afectate. Primele cheltuieli post-dezastru sunt acoperite, în principal, de Fondul de intervenție. MF supraveghează Fondul de intervenție. Mărimea sa este stabilită anual, iar provizioanele inițiale sunt, de obicei, mai mici de 4 milioane EUR, dar pot fi mărite dacă parlamentul consideră că este necesar. Fondul de Intervenție poate fi, de asemenea, suplimentat pe tot parcursul anului din buget, în special din fondul de rezervă al guvernului. Dimensiunea Fondului de Intervenție nu este stabilită în prevederile legale și a fluctuat în ultimii ani, în funcție de gravitatea dezastrelor. În cazul în care costurile în caz de dezastru depășesc alocarea către Fondul de Intervenție la începutul anului fiscal, Fondul de Intervenție poate fi, de 175 asemenea, suplimentat pe tot parcursul anului din Fondul Guvernamental de Rezervă de Stat sau poate fi completat prin rectificări bugetare conform Articolului 30 din Legea Nr. 500/2002. Totuși, acesta din urmă are o acoperire mai largă și poate fi utilizat și pentru finanțarea altor măsuri urgente și cheltuieli neprevăzute din cursul anului. Legea nr. 273/2006 privind finanțele locale prevede că fondul de rezervă este disponibil în bugetele locale la dispoziția consiliului local/județean în cuantum de până la 5% din totalul cheltuielilor. Se așteaptă să fie utilizat pe baza deciziilor consiliilor respective, pentru finanțarea cheltuielilor urgente sau neașteptate efectuate în cursul anului bugetar, pentru managementul efectelor dezastrelor naturale și pentru acordarea de ajutor altor UAT-uri în situații de dificultate extremă, la cererea publică a primarilor acestor unități sau din proprie inițiativă. Fondurile de Rezervă Bugetară pot fi majorate pe parcursul anului, cu aprobarea consiliului local/județean. Programele de investiții locale pot sprijini, de asemenea, intervențiile pentru eliminarea efectelor acțiunilor accidentale și a calamităților naturale. Pe baza principiului solidarității prin intermediul politicilor bugetare locale, este posibil să ajute UAT-urile, precum și persoanele aflate în dificultate extremă, prin alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară înființat în bugetul local. Din punct de vedere istoric, România a folosit o combinație de mecanisme de finanțare ex ante și ex post. Aceasta include realocarea bugetului, asistența donatorilor și creditele interne sau externe și subvențiile de la FSUE. Evoluțiile recente arată că România a început, de asemenea, să se orienteze către o abordare mai cuprinzătoare și ex ante a finanțării post-dezastru. Studiul de caz prezentat la sfârșitul acestei subsecțiuni oferă o prezentare generală a acordurilor FARD din România și a diferitelor scenarii de răspundere contingentă. România are, de asemenea, acces la o linie de credit contingent furnizată de Banca Mondială începând cu 2018, care suplimentează rezervele naționale de dezastre și este stratificată între rezerve și aprobarea fondurilor de la FSUE. În ceea ce privește această linie specifică de credit contingent, eliberarea finanțării este condiționată de un eveniment de dezastru și de o declarație națională secvențială de dezastru/declarație de urgență. Avantajul creditului contingent este rapiditatea și capacitatea sa de a acoperi un decalaj de finanțare între un fond de rezervă și surse mai scumpe sau mai lungi de plăți (cum ar fi asigurările). În 2018, guvernul național a asigurat accesul la un Împrumut de Politică de Dezvoltare a Managementului Riscurilor de Dezastru cu o Asistență financiară preaprobată (Cat DDO) acordată de Banca Mondială în valoare de 400 milioane EUR. Acest credit de contingență a fost folosit de Guvernul României pentru a-și sprijini eforturile de a răspunde focarului COVID-19 pentru a reduce la minimum pierderile pentru sectorul public și privat și pentru a proteja viețile și mijloacele de trai, în general. Cu toate acestea, în absența unei linii de credit contingente, România trebuie să umple un decalaj între momentul în care rezervele sale naționale sunt epuizate și FSUE este aprobat (denumit uneori „finanțare- punte”). În ceea ce privește ajutorul extern, FSUE oferă sprijin financiar din partea comunității internaționale pentru România după dezastre. În urma dezastrelor majore (ceea ce în cazul României înseamnă un dezastru care provoacă daune directe totale care depășesc 0,6% din venitul național brut la prețurile din 2011, sau 986 milioane EUR), guvernul poate accesa și FSUE pentru repararea infrastructurii critice, salvare și adăpost temporar, reparațiile patrimoniului cultural și îndepărtarea/curățarea resturilor. În timp 176 ce România a primit un sprijin considerabil din partea FSUE (peste 47 de milioane EUR acordate în perioada 2007-2016 [a se vedea Error! Not a valid bookmark self-reference. pentru mai multe detalii), aceste fonduri sunt rareori suficiente pentru a acoperi pierderile economice suferite și sunt destinate să acopere numai pierderile identificate în sector public. Tabelul15, Capitolul 4.) Beneficiarii proiectului sunt, în principal, autorități publice române cu responsabilități în domeniul MRD, precum și diverse OSC-uri, universități și institute de cercetare. Printre autoritățile beneficiare se numără IGSU, MDLPA, Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), ANM și ANAR. Conform analizei documentare, deși Bucureștiul este listat cel mai frecvent drept beneficiarul principal, majoritatea proiectelor finanțate de UE în domeniul MRD au acoperire națională, urmărind consolidarea managementului de urgență și capacității de răspuns la nivel de țară. Există o serie de proiecte regionale finanțate prin POR 2014–2020 care se axează pe îmbunătățirea capacității de intervenție în situații de urgență medicală, adresate unor județe specifice din fiecare dintre principalele regiuni ale României: Centru (Alba, Mureș, Harghita, Covasna, Sibiu, Brașov); regiunea sudică (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova, Teleorman), regiunea sud-vest (Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt și Mehedinți); Regiunea Vest (Timiș), regiunea Nord-Vest (Satu Mare, Bihor, Cluj, Maramureș, Bistrița- Năsăud, Sălaj); regiunea Nord-Est (Bacău); și regiunea de sud-est (Brăila). Există, de asemenea, o serie de proiecte UE dedicate anumitor județe, precum Bacău, Brăila, Constanța și Vaslui. Principalele județe care beneficiază de proiecte transfrontaliere UE sunt cele din apropierea frontierelor naționale, cum ar fi Botoșani, Călărași, Dolj, Mehedinți, Giurgiu, Galați și Tulcea. În ceea ce privește aspectele asupra cărora se axează investițiile, analiza documentară a constatat că majoritatea proiectelor finanțate de UE în domeniul MRD se axează pe consolidarea pregătirii în caz de urgență și a capacității de răspuns la dezastre. Majoritatea acestor proiecte au acoperire națională, consolidând capacitatea națională de răspuns și beneficiind județele din România. Analiza a luat în considerare sumele aferente bugetelor de proiect acoperite prin fonduri UE, fără a include fondurile acoperite prin alte surse (de exemplu, de la bugetul de stat). Proiectele transfrontaliere includ valoarea totală a proiectului pentru toate țările beneficiare, întrucât în multe cazuri fondurile alocate pentru fiecare țară în parte nu erau disponibile. Caseta 4. Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020 PNDR 2014 - 2020 este un program care acordă fonduri nerambursabile de la UE și Guvernul României pentru dezvoltarea economică și socială a zonelor rurale din România. PNDR își propune să îndeplinească obiectivele generale ale Politicii Agricole Comune legate de securitatea alimentară, managementul durabil al resurselor naturale și dezvoltarea teritorială echilibrată, precum și obiectivele specifice ale dezvoltării rurale. PNDR își propune să finanțeze 14 măsuri de dezvoltare rurală cu o alocare financiară de 9.363 miliarde EUR, din care 8.015 miliarde EUR vor fi din FEADR și 1.347 miliarde contribuții naționale. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este instituția care asigură implementarea tehnică și financiară a PNDR 2014–2020. Sursa: Fonduri UE, https://www.fonduri-ue.ro/pndr-2014. De asemenea, România a beneficiat de investiții UE în valoare de aproximativ 506 milioane RON (104 milioane EUR) prin diferite programe operaționale transfrontaliere/transnaționale axate pe MRD, ca parte a CFM 2014-2020. Alte acțiuni relevante pentru MRD ar putea fi răspândite la nivelul mai multor 177 proiecte din alte sectoare similare (de exemplu, agricultură, infrastructură medicală), în timp ce în unele cazuri MRD poate veni sub forma unui beneficiu indirect al unui proiect de dezvoltare mai larg, și nu neapărat sub forma unui obiectiv explicit al proiectului. Inundații Riscul de inundații a primit o atenție deosebită din partea autorităților atât la nivel local, cât și la nivel central, având în vedere că România s-a confruntat frecvent cu situații de urgență cauzate de inundații, având ca rezultat pagube semnificative umane și materiale. În ceea ce privește proiectele la scară largă care abordează riscul de inundații, prioritatea a fost acordată proiectelor care vizează bazinele cu istoric de inundații ce au un impact major și efecte transfrontaliere. Analiza documentară a arătat că fonduri UE în valoare de aproximativ 150 de milioane RON (30,8 milioane EUR) au fost investite în România în perioada 2014 - 2020 prin diferite programe operaționale, în proiecte care abordează riscul de inundații. Cu toate acestea, este important de reținut că alte proiecte finanțate de UE care acoperă hazarduri multiple sau au un domeniu de aplicare general pot contribui, de asemenea, la atenuarea riscului de inundații (a se vedea Anexa 7 – Tabelul 33). Proiectul SATR al Băncii Mondiale care sprijină MMAP, în prezent în curs de desfășurare, va oferi o analiză mai detaliată în acest sens.276 Dezvoltarea PMRI-urilor pentru o perioadă de șase ani a permis identificarea și prioritizarea obiectivelor de investiții privind protecția împotriva inundațiilor, care pot fi atinse în perioada 2016 - 2020 la nivelul fiecărui bazin hidrografic. Au fost identificate în total 4 proiecte la nivel național și 49 proiecte integrate de lucrări de apărare împotriva inundațiilor la nivelul bazinelor. Cele patru proiecte la nivel național au vizat, printre altele, creșterea siguranței construcțiilor hidrotehnice (WATMAN 1 - 2012–2020), modernizarea sistemului național de monitorizare hidrologică și diseminarea informațiilor către autorități și public, precum și oferirea de asistență tehnică pentru punerea în aplicare a Directivei 2007/60/CE (RO- INUNDAȚII). Din cele 49 de proiecte integrate, 19 proiecte integrate au fost prioritizate și selectate (18 proiecte în curs de implementare și 1 proiect finalizat în 2020). În plus față de proiectele finanțate de UE, implementate prin programe operaționale adresate unei singure țări, România a beneficiat și de un sprijin substanțial din partea UE prin mai multe proiecte transfrontaliere care abordează riscul de inundații în regiunile de frontieră și în lunca Dunării. În perioada 2014 - 2020, peste 188,6 milioane RON (38,7 milioane EUR) au fost investite prin programe operaționale transfrontaliere, transnaționale și comune, în cadrul cărora România a fost unul dintre beneficiari. Anexa 7 – Tabelul 34 prezintă o imagine de ansamblu asupra principalelor proiecte transfrontaliere ale UE care abordează riscul de inundații în România în perioada 2014-2020. Proiectele transfrontaliere și transnaționale includ valoarea totală a proiectului pentru toate țările beneficiare, deoarece în multe cazuri fondurile alocate pentru fiecare țară beneficiară în parte nu erau disponibile. De asemenea, România a primit un sprijin considerabil din partea FSUE, în urma unor evenimente de inundații majore. În perioada 2014 - 2020, România a primit un ajutor în valoare de 81,3 milioane RON (16,7 milioane EUR) prin FSUE, ca răspuns la inundațiile severe din aprilie 2014, iulie 2014 și iunie -august 2018. În linii mari, ajutorul FSUE acoperă repararea infrastructurii esențiale, acțiunile de salvare, adăpostul 276 Acordul SATR privind Asistența Tehnică pentru Pregătirea Planurilor de Management al Riscului de Inundații pentru România, semnat între Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Banca Mondială la 16 octombrie 2019. 178 temporar, reparațiile patrimoniului cultural și îndepărtarea/înlăturarea dărâmăturilor. Cu toate acestea, în timp ce România a primit un sprijin important din partea FSUE ca răspuns la dezastrele din trecut, aceste fonduri sunt rareori suficiente pentru a acoperi pierderile economice suferite. Sumele alocate în urma inundațiilor severe din 2014 și 2018 au fost semnificativ mai mici comparativ cu daunele efective înregistrate după dezastre, care s-au ridicat la 3,3 miliarde RON (667,7 milioane EUR). Pentru mai multe informații despre alocările financiare ale FSUE primite de România în ultimii ani, a se vedea Baza de date MunichRe NatCat indică faptul că echivalentul a 12 miliarde EUR de pierderi legate de dezastre (99% dintre acestea fiind neasigurate) și aproape 1.322 de decese au fost înregistrate din 1980 în Româ nia, în mare parte din cauza evenimentelor climatologice și hidrometeorologice. Pierderea medie anuală datorată daunelor cauzate de inundații ale clădirilor publice și private este estimată la 585 milioane EUR (0,28 % din PIB), similar cu 0,23 % din PIB estimat de CCR. Înregistrările EM-DAT pentru România, în perioada 1990-2020, arată 48 de inundații fluviale cu 443 de decese, 399.619 de persoane afectate; și daune totale de 3,13 miliarde USD. Aceasta înseamnă 55,8% din totalul dezastrelor naturale care au lovit România în aceeași perioadă și 8,73% din dezastrele europene induse de inundații. Mai mult, numărul total de decese induse de inundații reprezintă 15,3% din totalul deceselor provocate de inundații în Europa (inclusiv Rusia). Peste 50% din aceste evenimente au avut loc în sezonul de vară. Pe măsură ce clima se schimbă, se estimează că evenimentele de inundații vor apărea mai frecvent în multe bazine hidrografice, în special iarna și primăvara, dar și vara în bazine mici de recepție Mai mult, analizele recente indică faptul că România se confruntă și cu o expunere financiară semnificativă din cauza cutremurelor. În prezent, România are al treilea cel mai ridicat risc seismic anual dintre toate statele membre ale UE, cu o pierdere medie anuală de 512 milioane EUR, majoritatea fiind cauzată de avarierea clădirilor rezidențiale. Există un risc mediu anual estimat pentru viață de 275 de decese în România. Riscul seismic este concentrat în estul țării, inclusiv în București, Bacău și Prahova. Majoritatea cutremurelor au avut loc în 1940 (Mw 7.3, 1.000 decese), 1977 (Mw 7.5, 1.641 decese), și 1990 (Mw 6.7, 14 decese). Oamenii de știință și inginerii au calculat că, dacă un eveniment precum cutremurul din 1977 ar avea loc astăzi, ar genera costuri directe de daune de 7-11 miliarde EUR (din care 5 miliarde EUR ar fi pierderi neasigurate), cu pierderi economice care depășesc 25 miliarde EUR. În funcție de momentul și locația acestui tip de eveniment, estimările numărului de vieți pierdute variază de la 7 00 la 4.500, cu 250.000 de persoane estimate fără adăpost multe luni și mulți ani. Potrivit UNSAR, organismul profesional al asigurătorului român, mai mult de 80% din familiile afectate nu ar avea resursele necesare pentru a repara sau reconstrui după un cutremur precum evenimentul din 1977. Măsurile de finanțare a riscului de dezastru existente Bugetul național include fonduri de urgență dedicate dezastrelor sau cheltuielilor neașteptate. Fondurile de rezervă bugetare (cheltuieli urgente) și Fondurile de Intervenție pentru calamități la nivel național sunt gestionate de guvern și sunt alocate conform Legii nr. 500/2002. În 2020, guvernul a alocat 1,34 miliarde de lei autorităților locale pentru a acoperi costurile legate de criza COVID. Fondurile de rezervă bugetare sunt distribuite principalilor ordonatori de credite ai bugetului de stat și bugetelor locale, pe baza deciziilor guvernamentale, pentru finanțarea cheltuielilor urgente sau neașteptate suportate în cursul anului bugetar. Fondul de Intervenție este distribuit principalilor ordonatori de credite ai bugetelor 179 de stat și locale, pe baza deciziilor guvernamentale, pentru finanțarea acțiunilor urgente legate de efectele dezastrelor naturale și sprijinirea persoanelor afectate. Primele cheltuieli post-dezastru sunt acoperite, în principal, de Fondul de intervenție. MF supraveghează Fondul de intervenție. Mărimea sa este stabilită anual, iar provizioanele inițiale sunt, de obicei, mai mici de 4 milioane EUR, dar pot fi mărite dacă parlamentul consideră că este necesar. Fondul de Intervenție poate fi, de asemenea, suplimentat pe tot parcursul anului din buget, în special din fondul de rezervă al guvernului. Dimensiunea Fondului de Intervenție nu este stabilită în prevederile legale și a fluctuat în ultimii ani, în funcție de gravitatea dezastrelor. În cazul în care costurile în caz de dezastru depășesc alocarea către Fondul de Intervenție la începutul anului fiscal, Fondul de Intervenție poate fi, de asemenea, suplimentat pe tot parcursul anului din Fondul Guvernamental de Rezervă de Stat sau poate fi completat prin rectificări bugetare conform Articolului 30 din Legea Nr. 500/2002. Totuși, acesta din urmă are o acoperire mai largă și poate fi utilizat și pentru finanțarea altor măsuri urgente și cheltuieli neprevăzute din cursul anului. Legea nr. 273/2006 privind finanțele locale prevede că fondul de rezervă este disponibil în bugetele locale la dispoziția consiliului local/județean în cuantum de până la 5% din totalul cheltuielilor. Se așteaptă să fie utilizat pe baza deciziilor consiliilor respective, pentru finanțarea cheltuielilor urgente sau neașteptate efectuate în cursul anului bugetar, pentru managementul efectelor dezastrelor naturale și pentru acordarea de ajutor altor UAT-uri în situații de dificultate extremă, la cererea publică a primarilor acestor unități sau din proprie inițiativă. Fondurile de Rezervă Bugetară pot fi majorate pe parcursul anului, cu aprobarea consiliului local/județean. Programele de investiții locale pot sprijini, de asemenea, intervențiile pentru eliminarea efectelor acțiunilor accidentale și a calamităților naturale. Pe baza principiului solidarității prin intermediul politicilor bugetare locale, este posibil să ajute UAT-urile, precum și persoanele aflate în dificultate extremă, prin alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară înființat în bugetul local. Din punct de vedere istoric, România a folosit o combinație de mecanisme de finanțare ex ante și ex post. Aceasta include realocarea bugetului, asistența donatorilor și creditele interne sau externe și subvențiile de la FSUE. Evoluțiile recente arată că România a început, de asemenea, să se orienteze către o abordare mai cuprinzătoare și ex ante a finanțării post-dezastru. Studiul de caz prezentat la sfârșitul acestei subsecțiuni oferă o prezentare generală a acordurilor FARD din România și a diferitelor scenarii de răspundere contingentă. România are, de asemenea, acces la o linie de credit contingent furnizată de Banca Mondială începând cu 2018, care suplimentează rezervele naționale de dezastre și este stratificată între rezerve și aprobarea fondurilor de la FSUE. În ceea ce privește această linie specifică de credit contingent, eliberarea finanțării este condiționată de un eveniment de dezastru și de o declarație națională secvențială de dezastru/declarație de urgență. Avantajul creditului contingent este rapiditatea și capacitatea sa de a acoperi un decalaj de finanțare între un fond de rezervă și surse mai scumpe sau mai lungi de plăți (cum ar fi asigurările). În 2018, guvernul național a asigurat accesul la un Împrumut de Politică de Dezvoltare a Managementului Riscurilor de Dezastru cu o Asistență financiară preaprobată (Cat DDO) acordată de Banca Mondială în valoare de 400 milioane EUR. Acest credit de contingență a fost folosit de Guvernul României pentru a-și sprijini eforturile de a răspunde focarului COVID-19 pentru a reduce la minimum 180 pierderile pentru sectorul public și privat și pentru a proteja viețile și mijloacele de trai, în general. Cu toate acestea, în absența unei linii de credit contingente, România trebuie să umple un decalaj între momentul în care rezervele sale naționale sunt epuizate și FSUE este aprobat (denumit uneori „finanțare- punte”). În ceea ce privește ajutorul extern, FSUE oferă sprijin financiar din partea comunității internaționale pentru România după dezastre. În urma dezastrelor majore (ceea ce în cazul României înseamnă un dezastru care provoacă daune directe totale care depășesc 0,6% din venitul național brut la prețurile din 2011, sau 986 milioane EUR), guvernul poate accesa și FSUE pentru repararea infrastructurii critice, salvare și adăpost temporar, reparațiile patrimoniului cultural și îndepărtarea/curățarea resturilor. În timp ce România a primit un sprijin considerabil din partea FSUE (peste 47 de milioane EUR acordate în perioada 2007-2016 [a se vedea Error! Not a valid bookmark self-reference. pentru mai multe detalii), aceste fonduri sunt rareori suficiente pentru a acoperi pierderile economice suferite și sunt destinate să acopere numai pierderile identificate în sector public. Tabelul15, Capitolul 4. În ceea ce privește zonele umede și turbăriile, MMAP a lansat în septembrie 2020 apelul pentru propuneri de proiecte „Restaurarea zonelor umede și turbăriilor”, finanțat în cadrul Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European 2014-2021. Bugetul total disponibil pentru acest apel este de EUR 3,550,000. Printre solicitanții eligibili se numără ONG-urile, societățile comerciale, instituțiile publice, instituțiile de cercetare și instituțiile de învățământ. Activitățile eligibile includ lucrări destinate restaurării a 45 de zone umede din România, elaborarea documentelor pregătitoare necesare implementării măsurilor dedicate ecosistemelor (de exemplu, studii de fezabilitate, documentaţia necesară eliberării avizelor şi acordurilor de mediu, proiectele tehnice, a detaliilor de execuţie, studii de evaluare a impactului asupra mediului, studii suport necesare elaborării documentaţiei de gospodărire a apelor, ș.a.), precum și activități de creştere a gradului de conştientizare cu privire la necesitatea îmbunătăţirii stării de conservare a zonelor umede și a turbăriilor277. Se estimează finanțarea unui număr de maxim 4 proiecte, adresate următoarelor regiuni: Nord-Est Regiunea 1, Nord-Est Regiunea 2 (Suceava și Botoșani), Regiunea centrală (Covasna și Harghita) și Regiunea de Nord-Vest (Bihor, Maramureș, Bistrița-Năsăud, Sălaj și Mureș). Suprafața totală care urmează a fi restaurată este de 11.22 km2.278 Incendii de vegetație Două proiecte principale finanțate de UE care abordează riscul de incendiu sunt, în prezent, implementate prin POCA, în valoare de 15,8 milioane RON (3,2 milioane EUR). Activitățile de prevenire și intervenție împotriva incendiilor de pădure conduse de instituții de stat cu responsabilități în domeniu au evidențiat necesitatea actualizării normelor de prevenire și stingere a incendiilor de pădure. Standardele proiectului „Implementarea și dezvoltarea de sisteme și standarde comune pentru 277 Fonduri Structurale (2020), Propunerile de proiecte pentru restaurarea zonelor umede și turbăriilor pot fi depuse! Finanțări de până la 900.000 euro, URL: https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/24689/propunerile-de-proiecte-pentru-restaurarea- zonelor-umede-si-turbariilor-pot-fi-depuse-finantari-de-pana-la-900-000-euro 278 EEA and Norway Grants (2020), Public consultation - Call for "Restoration of wetlands and peatlands, URL: Public consultation - Call for "Restoration of wetlands and peatlands" 181 optimizarea proceselor decizionale în domeniul apelor și pădurilor” este executat de MMAP prin POCA 2014–2020 (a se vedea Anexa 7 – Tabelul 35). De asemenea, România a beneficiat de investiții UE în valoare de aproximativ 27,7 milioane RON (5,7 milioane EUR) în combaterea incendiilor prin diferite programe transfrontaliere, cum ar fi Programul de Cooperare Transfrontalieră România - Serbia, Interreg V-A - România-Bulgaria, Programul Operațional Comun România - Ucraina și Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre pentru 2014-2020 (a se vedea Anexa 7 – Tabelul 36). Secetă Cel mai notabil proiect finanțat de UE care abordează riscul de secetă este DriDanube - Riscul de Secetă în Regiunea Dunării, implementat de ANM în perioada 2017 - 2019.279 Proiectul a fost finanțat prin Programul Transnațional Dunărea 2014-2020 și a beneficiat de o finanțare UE în valoare de 8,2 milioane RON (1,7 milioane EUR). Obiectivul principal al proiectului a fost creșterea capacității regiunii Dunării de a gestiona riscurile legate de secetă, prin sprijinirea tuturor părților interesate în îmbunătățirea eficienței managementului secetei. România a primit, de asemenea, sprijin prin intermediul FSUE în urma secetei severe și a incendiilor care au avut loc în august 2012. Ajutorul s-a ridicat la 2,5 milioane EUR. Cutremur În ciuda vulnerabilității semnificative a diferitelor regiuni ale României la riscul seismic, analiza documentară a constatat că programele de reziliență seismică finanțate de UE sunt limitate, majoritatea programelor axate pe riscul seismic fiind finanțate de la bugetul de stat. Cel mai notabil proiect finanțat de UE privind riscul seismic este implementat de MDLPA împreună cu URBAN-INCERC și Banca Mondială (SATR privind consolidarea capacității de planificare strategică și operațională a MDLPA în renovarea fondului național construit din perspectiva eficienței energetice și a riscului seismic). Bugetul total al proiectului este de 10,6 milioane RON, din care aproximativ 8,9 milioane RON sunt finanțate prin FSE în cadrul POCA 2014–2020.280 Deși fondurile UE axate pe infrastructură și consolidarea capacității privind riscul seismic sunt limitate, o serie de proiecte finanțate de UE contribuie la cercetări importante privind riscul seismic. De exemplu, prin Programul Orizont 2020, ca parte a proiectului TURNkey finanțat de UE, INFP implementează în prezent aproximativ 882.687,50 RON, contribuind la societăți urbane mai reziliente la cutremur printr-un sistem de informare bazat pe mai mulți senzori care să permită predicția cutremurului, avertizarea timpurie și realizarea acțiunilor de răspuns rapid. De asemenea, România a beneficiat de investiții UE în valoare de aproximativ 16 milioane RON (3,3 milioane EUR) în programe operaționale transfrontaliere/transnaționale care abordează riscul seismic (a se vedea Anexa 7). 279 Programul Transnațional Interregional Dunărea DriDanube. 2017. Raport comun privind situația curentă a managementulu i secetei - regiunea Dunării. Link. 280 POCA Lista operațiunilor finanțate 2021 182 Alunecări de teren Conform analizei documentare, un principal proiect finanțat de UE care abordează riscul alunecărilor de teren este U-Geohaz, un proiect transfrontalier axat pe evaluarea impactului geohazardului asupra zonelor urbane, implementat printr-un grant DG ECHO. Implementat în perioada 2016 - 2018, proiectul a avut ca beneficiari țări din întreaga UE, inclusiv România, prin participarea Institutului Național de Geologie. Proiectul a urmărit propunerea unei proceduri de elaborare a unor hărți care să permită evaluarea continuă a potențialului impact al activității geohazardelor. Aceste hărți vor furniza contribuții esențiale pentru a sprijini avertizarea timpurie pentru alunecări de teren și căderi de pietre, precum și un SAT pentru geohazarde vulcanice. Principalul rezultat al proiectului va fi dezvoltarea de noi produse în scopuri de prevenire a hazardelor geologice multiple și demonstrarea potențialităților acestora prin implementarea utilizării lor de către Autoritățile de Protecție Civilă implicate. De asemenea, se preconizează că unele activități de stabilizare a pantelor și așa mai departe pot fi finanțate prin investiții în infrastructură (de exemplu, în transport). Epidemii/Pandemii În conformitate cu Strategia Națională de Control al Tuberculozei 2015-2020, MS desfășoară cel mai mare program de depistare a tuberculozei la nivel național. Proiectul are o durată de cinci ani (2018– 2023) și se axează pe prevenirea, depistarea și diagnosticarea tuberculozei la un grup țintă de 75.010 persoane la nivel național, selectate din grupuri vulnerabile: oameni din comunități rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de la dependența de alcool, etc. Scopul Programului Operațional de Sănătate pentru 2021–2027 este implementarea unei rețele de intervenții care consolidează întregul sistem sau răspunsul rețelei la diagnosticul și tratamentul diferitelor afecțiuni. Programul vine cu o nouă abordare: este multifond, banii fiind alocați atât din FEDR, cât și din FSE. Bugetul total alocat de 4,068 miliarde EUR va fi direcționat către următoarele priorități și alocări: (a) 1,28 miliarde EUR pentru investiții în construcția de spitale regionale și noi infrastructuri spitalicești, cu impact teritorial major; (b) 235 milioane EUR pentru servicii de îngrijire a sănătății primare și comunitare și servicii ambulatorii; (c) 200 de milioane EUR pentru servicii de reabilitare, paliative și de îngrijire pe termen lung, adaptate fenomenului demografic de îmbătrânire a populației și profilului epidemiologic al morbidității; (d) 1,49 miliarde EUR pentru creșterea eficienței sectorului medical prin investiții în infrastructură și servicii; (e) 412 milioane EUR pentru abordări inovatoare ale cercetării medicale; (f) 214 milioane EUR pentru digitalizarea sistemului medical; și (g) 235 milioane EUR pentru măsuri de sprijinire a cercetării, computerizării în sănătate și folosirea metodelor moderne de investigație, intervenție și tratament. În ceea ce privește bolile infecțioase, noile priorități din Programul Operațional de Sănătate în comparație cu direcțiile prevăzute în Programul Operațional 2014-2020, includ următoarele: (a) investiții în laboratoare de microbiologie; (b) examinarea populației; (c) programe de diagnostic și tratament precoce (cancer pulmonar, cancer de prostată, cancer ginecologic, cancer de cap și gât, teste genetice); și (d) implementarea de programe și măsuri pentru controlul infecțiilor asociate asistenței medicale. 183 Hazarduri tehnologice Deși proiectele finanțate de UE axate pe hazarduri tehnologice sunt limitate, acțiuni relevante pentru acest tip de hazarduri ar putea fi răspândite în cadrul diferitelor proiecte MRD care au un domeniu de aplicabilitate mai general. Principalul proiect finanțat de UE care abordează hazardurile tehnologice este „Concept modern integrat pentru managementul situațiilor de urgență - VISION 2020 - I” implementat de IGSU în perioada 2017-2020. Proiectul a fost finanțat prin POIM 2014–2020 și a primit o finanțare UE în valoare de 183 milioane RON (37,6 milioane EUR). Obiectivul general al proiectului este ca IGSU să își optimizeze resursele prin consolidarea rezilienței la dezastre, prin îmbunătățirea capacității de răspuns la situații de urgență generate nu numai de accidente tehnologice și eșecul serviciilor publice, ci și de cutremure, alunecări de teren, inundații și incendii. Hazardurile tehnologice sunt abordate mai frecvent prin programe transfrontaliere și transnaționale. Aproximativ 79 milioane RON (16 milioane EUR) au fost investite de UE în patru proiecte care abordează hazardurile tehnologice în regiunea de frontieră dintre România și Ucraina și România și Bulgaria, precum și în regiunea Dunării. Mai multe detalii despre proiecte pot fi găsite în Anexa 7 – Tabelul 37. Privind în perspectivă - Cadrul Financiar Multianual al UE 2021-2027 Regulamentul de instituire a CFM 2021–2027 prevede pentru UE 27 un buget pe termen lung de 1.074,3 miliarde EUR, la nivelul prețurilor din 2018. Împreună cu instrumentul de redresare Noua Generație UE (Next Generation EU) de 750 de miliarde EUR, acest buget va permite UE să asigure o finanțare fără precedent în valoare de 1,8 trilioane EUR în următorii ani, menită să sprijine recuperarea statelor membre UE în urma crizei COVID-19 și realizarea priorităților pe termen lung ale UE. CFM 2021–2027 va oferi cadrul pentru finanțarea a aproape 40 de programe de cheltuieli ale UE în următorii șapte ani.281 Programul Operațional Dezvoltare Durabilă - PODD a fost dezvoltat în conformitate cu obiectivul UE de conservare, protecție și îmbunătățire a calității mediului. PODD va avea o alocare de 4,62 miliarde EUR, cuprinzând 3,05 miliarde EUR din FEDR, 837 milioane EUR din Fondul de Coeziune și 692 milioane EUR de la bugetul de stat.282 IGSU a propus 15 proiecte MRD care urmează să fie depuse ca parte a PODD 2021–2027, în cadrul Priorității 4 - Promovarea adaptării la schimbările climatice și managementul riscurilor. Propunerile de proiect au fost elaborate în contextul consultării publice lansate în august 2020 cu privire la propunerea pentru PODD 2021–2027. Majoritatea proiectelor propuse se axează pe consolidarea capacităților în pregătirea și răspunsul la situații de urgență, nouă dintre ele reprezentând continuări ale unor proiecte anterioare, implementate prin diferite programe operaționale finanțate ca parte a CFM 2014-2020. Mai multe informații despre proiectele propuse și bugetele estimate ale proiectelor pot fi regăsite în Anexa 7 – Tabelul 41. Având în vedere că investiția necesară doar la nivelul IGSU se ridică la aproximativ 1.011.500.000 EUR, IGSU a propus suplimentarea alocării financiare inițiale de 200.000.000 EUR pentru măsura axată pe prevenirea și managementul riscurilor naturale care nu sunt legate de climă (de exemplu, 281 Consiliul UE (2021), bugetul pe termen lung al UE pentru 2021-2027 și pachetul de redresare, site-ul web al Consiliului UE, URL: https://www.consilium.europa.eu/ro/policies/the-eu-budget/long-term-eu-budget-2021-2027/. 282 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (2020), consultări publice pentru 2021-2027: Programul Operațional de Dezvoltare Durabilă și Programul Operațional Tranziție Justă, site-ul web MIPE. 184 cutremure), precum și a riscurilor legate de activitățile umane (de exemplu, accidente tehnologice), inclusiv sensibilizarea, protecția civilă, sistemele și infrastructura pentru managementul dezastrelor, în cadrul PODD 2021-2027. Proiectele propuse urmează să fie implementate în parteneriat cu diverse instituții cheie cu responsabilități în MRD, cum ar fi Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul General de Aviație, agențiile specializate de intervenție ale MS, MTI, Societatea Națională a Căilor Ferate Române, Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară, STS și Comitete Județene pentru Situații de Urgență. Mecanismul de Redresare și Reziliență al UE și Planul Național de Redresare și Reziliență al României Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR) este elementul central al instrumentului de recuperare Noua Generație UE (Next Generation EU), care își propune să permită UE să iasă mai puternică și mai rezilientă din pandemia COVID-19. Prin împrumuturi și granturi, MRR va pune la dispoziția statelor membre UE un total de 672,5 miliarde EUR pentru a sprijini reformele și investițiile în diferite sectoare. MRR va juca un rol decisiv în asigurarea redresării Europei în urma impactului economic și social al pandemiei, a unei mai bune reziliențe a economiilor și societăților din UE și a progresului obiectivelor de tranziție ecologică și digitală. 283 MRR al UE este conceput pe șase piloni: (a) tranziție verde; (b) transformarea digitală; (c) creștere inteligentă, durabilă și incluzivă, cu accent pe coeziunea economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare și inovare, precum și o piață internă funcțională cu întreprinderi mici și mijlocii (IMM) puternice; (d) coeziunea socială și teritorială; (e) sănătatea, precum și reziliența economică, socială și instituțională, în vederea creșterii nivelului de pregătire și a capacității de răspuns în situații de criză, printre altele; și (f) politici pentru generația următoare, copii și tineri, cum ar fi educația și dezvoltarea abilităților. Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) stabilește prioritățile naționale de investiții ale României și principalele direcții de reformă, pentru a asigura îmbunătățirea stării economice a României și a consolida reziliența națională în timpul pandemiei COVID-19. Un total de 30,4 miliarde EUR este propus pentru România până la jumătatea anului 2026, aceste fonduri urmând a fi investite în proiecte de investiții publice mature, cu un grad avansat de documentare tehnico-economică și angajamente ferme de la beneficiarii finali de a încheia contracte de achiziții publice sau contracte sectoriale. Pilonul V al PNRR privind sănătatea și reziliența economică, socială și instituțională are trei componente: (1) Fondul pentru spitale - Creșterea accesului la sănătate; (2) Reziliența în situații de criză; și (3) România Educată - infrastructură școlară și universitară. Pornind de la lecțiile învățate în timpul pandemiei, în special deficiențele și vulnerabilitățile expuse în timpul crizei, Componenta 2 privind Reziliența în situații de criză propune o serie de reforme și investiții care urmează să fie finanțate în cadrul PNRR, cu un buget inițial de negociere de 700 de milioane EUR. Principalele acțiuni propuse pentru finanțare în cadrul acestei componente includ următoarele284: • Schimbarea cadrului legislativ și reducerea disparităților la nivel național în ceea ce privește capacitatea de prevenire și de intervenție în situații de criză. 283 Comisia Europeană. 2021. Mecanismul de Recuperare și Reziliență, site-ul web al Comisiei Europene. 284 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, 2021. Planul Național de Recuperare și Reziliență, martie 2021. 185 • Elaborarea/actualizarea documentelor de politici publice (cum ar fi strategiile, planurile de acțiune) pentru a asigura o abordare unitară care să permită corelarea și coerența acțiunilor tuturor autorităților cu responsabilități în managementul crizelor. • Creșterea rezilienței instituțiilor și a populației în timpul crizelor, cu scopul de a elimina disparitățile geografice în ceea ce privește capacitatea autorităților de a interveni pe tot teritoriul național. Acest obiectiv urmează să fie atins prin următoarele acțiuni: construirea a șapte baze logistice pentru stocurile naționale de urgență; construirea a patru depozite regionale pentru păstrarea stocurilor de grâu strategice; construirea a 100 de noi subunități de intervenție IGSU ; achiziționarea a 700 de ambulanțe și 3 elicoptere ușoare; o capacitate strategică de transport aerian pentru transportul personal, echipamente, victime multiple și stingerea incendiilor de pădure; mijloace și echipamente de mobilitate terestră pentru creșterea capacității structurilor care susțin IGSU în situații de criză; și poduri mobile pentru a asigura continuitatea accesului în zonele afectate de situații de urgență. PNRR oferă informații asupra alocărilor financiare estimate pentru diverse sectoare cheie legate de MRD. Conform PNRR, se estimează că aproximativ 1,85 miliarde EUR urmează a fi alocate proiectelor de infrastructură de sănătate. Se estimează că aproximativ 6,5 miliarde EUR vor fi alocate creșterii rezilienței României la schimbările climatice pentru a combate riscul de secetă, eroziunea solului, zonele umede, dar și protecția împotriva fenomenelor meteorologice rare. PNRR propune, de asemenea, aproximativ 47 de proiecte/lucrări la nivel național privind măsurile de adaptare la schimbările climatice care urmează să fie implementate de MMAP/ANAR, cu o valoare totală de 0,8 miliarde EUR. În plus, din lista proiectelor incluse în PMRI, 40 de proiecte privind lucrările de apărare împotriva inundațiilor sunt propuse pentru finanțare în cadrul PNRR, în valoare de 1,76 miliarde EUR. Potrivit PNMRD, finanțarea propusă pentru managementul situațiilor de urgență se ridică la aproximativ 190 de milioane EUR.285 Totodată, prin pilonul I al PNRR, componenta ’’Fondul pentru Valul renovării‘‘, se vor avea în vedere lucrări de consolidare ale clădirilor rezidențiale și publice în valoare de aproximativ EUR 227 million. 3.1.3. Capacitatea financiară la nivel local pentru investiții în RRD În România, veniturile bugetare locale sunt acoperite din mai multe surse: (a) venituri proprii din impozite, contribuții, alte plăți, alte venituri și acțiuni defalcate pe impozitul pe venit; (b) sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat; (c) subvenții primite de la bugetul de stat și de la alte bugete; (d) donații și sponsorizări; și (e) sumele primite de la UE și/sau alți donatori în urma unor plăți efectuate și pre-finanțări.286 Aproape jumătate din fiecare buget local provine din impozite pe veniturile personale și impozite pe companii locale. Prin urmare, în practică, performanța financiară a administrațiilor locale din România este strâns legată de performanța sectorului privat local. Fondurile pentru desfășurarea activităților de management al situațiilor de urgență la nivel local sunt furnizate de la bugetele de stat și/sau locale, după caz, precum și din alte surse interne și internaționale. Resursele umane, materiale și financiare necesare pentru managementul situațiilor de urgență sunt 285 Guvernul României. 2020. Planul Național pentru Managementul Riscurilor de Dezastru. 286 Legea 273 din 2006 privind finanțele publice locale, actualizată. 186 asigurate prin planuri județene analizate și aprobate de comitetele pentru situații de urgență înființate la nivel de județ/București, sub conducerea prefecților. Finanțarea limitată pentru MRD rămâne una dintre principalele provocări cu care se confruntă primăriile la nivel local. Majoritatea covârșitoare a primăriilor se bazează doar pe bugetul lor local pentru realizarea de investiții în managementul situațiilor de urgență și protecția civilă, fără a accesa surse de finanțare UE/externe. Conform consultărilor SATR, un buget anual pentru managementul situațiilor de urgență/protecție civilă este propus, pe baza nevoilor identificate la fața locului. Cu toate acestea, cel mai adesea bugetul propus este redus pe motiv că managementul situațiilor de urgență/protecția civilă nu reprezintă una dintre cele mai presante probleme ale municipalității care necesită finanțare. 3.1.4. Provocări și oportunități pentru investiții în RRD Pe baza analizei documentare efectuate cu privire la investițiile în MRD, una dintre provocările cheie identificate este absența unei baze de date centralizate sau a unui mecanism de urmărire (tracking mechanism) care ar putea oferi o imagine de ansamblu asupra fondurilor UE și naționale investite de-a lungul timpului. În prezent, deși există cheltuieli care contribuie la MRD, nu există suficiente informații consolidate/sistematizate disponibile pentru a monitoriza/urmări în ansamblu cheltuielile pentru reducerea riscului de dezastru sau pregătire și răspunsul în fiecare sector. În vreme ce există informații disponibile cu privire la principalele proiecte de MRD finanțate prin fonduri UE sau naționale, un număr important de inițiative MRD ar putea fi răspândite în cadrul proiectelor implementate în diverse alte sectoare, existând riscul ca aceste inițiative să nu fie contabilizate. Pentru viitor, un sistem de urmărire a investițiilor în MRD la nivel național ar permite autorităților locale să monitorizeze cheltuielile pentru MRD și să indice ce procent din bugetele naționale/locale/UE a fost cheltuit în acest domeniu. În plus, ar ajuta autoritățile să prioritizeze proiectele care maximizează reducerea riscurilor, să identifice tipurile-cheie de proiecte pe care să le întreprindă și să evite suprapunerea cu alte proiecte în desfășurare, încurajând astfel planificările de perspectivă și investițiile pe termen lung. Coordonarea instituțională reprezintă, de asemenea, o provocare cu care se confruntă instituțiile publice în pregătirea/implementarea investițiilor în măsurile de prevenire, pregătire și răspuns. Asigurarea unei bune coordonări a strategiilor și investițiilor este esențială, deoarece poate conduce la o utilizare mai eficientă a resurselor disponibile, pe baza unei logici clare, precum și la un impact mai mare al investițiilor. Mai mult, având în vedere numărul substanțial de suprapuneri în intervențiile bugetului de stat, este esențial ca investițiile să fie mai bine țintite și prioritizate, într-un mod sinergic, luând în considerare diferitele programe și sectoare.287 Privind în perspectivă, coordonarea îmbunătățită a strategiilor, programelor și proiectelor de investiții în domeniul MRD, sprijinite fie prin bugetul UE, fie prin bugetul de stat, este esențială pentru a se asigura că resursele financiare limitate disponibile sunt cheltuite în cel mai eficient și mai eficace mod.288 Acest lucru ar putea fi facilitat, de exemplu, prin raportarea periodică a implementării PNMRD sau a viitoarei strategii de RRD. Integrarea fondurilor naționale și UE poate contribui la evitarea suprapunerilor, precum și la asigurarea îndeplinirii priorităților naționale, regionale și locale, investițiile fiind astfel făcute într-un mod strategic 287Banca Mondială. 2020a. 288Banca Mondială. 2019a. 187 mai degrabă decât în funcție de disponibilitatea unor oportunități de finanțare unice. Coordonarea între programele naționale și cele finanțate de UE are potențialul de a stimula colaborarea instituțională la un nivel mai larg, deoarece aceleași bune practici din implementarea fondurilor UE ar putea fi aplicate pentru planificarea strategică, finanțarea și coordonarea la nivel local, regional și național. În acest fel, programele finanțate de la bugetul de stat pot adopta bune practici din cadrul mecanismului de finanțare al UE, pentru care coordonarea reprezintă un obiectiv clar definit.289 Aplicarea pentru finanțări UE/externe cu scopul de a investi în MRD nu este o practică obișnuită la nivelul primăriilor, investițiile în MRD rămânând semnificativ limitate și dependente de bugetele locale. Acest lucru este, în general, atribuit insuficienței personalului din cadrul primăriilor, în special în cazul echipelor/departamentelor de protecție civilă/management al situațiilor de urgență, care sunt cel mai adesea alcătuite dintr-un număr mic de angajați, care au deja multiple responsabilități. La acest lucru se adaugă și percepția conform căreia accesarea fondurilor UE reprezintă o activitate consumatoare de timp, care necesită cunoștințe și capabilități speciale, primăriile adesea renunțând la ideea de a aplica pentru finanțare UE/externă. Identificarea programului de finanțare/axei prioritare adecvate sau neeligibilitatea pentru anumite programe relevante de finanțare UE se numără printre celelalte provocări identificate la nivelul primăriilor în urma consultărilor. Prin urmare, implementarea unor programe de consolidare a capacității privind absorbția fondurilor UE în localitățile din toată țara este de o importanță deosebită. Sunt necesare eforturi pentru diversificarea surselor de finanțare pe care primăriile le accesează în prezent pentru investiții în MRD, împreună cu o investiție corespunzătoare în capacitatea umană de a gestiona aceste fonduri. În viitor, programe de informare/comunicare specifice ar putea facilita diseminarea de informații importante și creșterea capacității primăriilor de a solicita astfel de fonduri. Fondurile UE s-au dovedit a fi de un sprijin deosebit de important pentru strategiile naționale ale României relevante pentru MRD; cu toate acestea, comitetele pentru situații de urgență de la nivel local nu pot solicita o astfel de finanțare, deoarece nu au personalitate juridică. Comitetele locale, așa cum sunt definite legal de municipalitățile pe care le deservesc, sunt constituite la nivel de localitate, „sub conducerea primarului”.290 În timp ce orașele din statele membre ale UE au dreptul de a solicita finanțare, entitățile non-juridice aflate sub conducerea municipală nu pot face acest lucru. Prin urmare, modernizarea echipamentelor și îmbunătățirea resurselor umane și instruirea comitetelor locale pentru situații de urgență devin dependente de factori locali, cum ar fi voința politică a primarului. În plus, în timp ce consultările SATR au arătat că, de obicei, comitetele locale nu se confruntă cu eforturi anevoioase în ceea ce privește finanțările care necesită aprobarea consiliului, cu siguranță ar putea beneficia de mecanisme de finanțare suplimentare în afara cadrului local-național. Privind în perspectivă, în timp ce prioritățile pentru ciclul financiar al UE 2021–2027 - în special POR - și programele MRR, sunt conturate, există o oportunitate unică de a asigura eligibilitatea și prioritizarea unor investiții cuprinzătoare și integrate. 289Banca Mondială. 2020a. 290 Comitetul Local pentru Situație de Urgență al Municipiului Arad. Regulament – Cadrul privind structura organizatorică, atribuțiile, funcționarea şi dotarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgență al Municipiului Arad şi a Centrului. Operativ). Link. 188 3.2. Reducerea riscului fondului construit și al mediului natural Următoarele secțiuni se axează pe nevoile de investiții legate de diferite tipuri de active și luând în considerare acestea în legătură cu investițiile care se fac în prezent, așa cum este descris în secțiunea anterioară, pentru a înțelege potențiale lacune și oportunități. 3.2.1. Infrastructură privată și publică Sectorul locuințelor Fondul de clădiri din România, în special cel din București, rămâne extrem de vulnerabil la cutremure. Un studiu al Băncii Mondiale estimează că 73% din apartamentele din București, care au fost construite fără cod sau un cod deficitar, ar necesita reparații semnificative înainte de reocupare în cazul unui cutremur.291 Orice clădire construită înainte de 1977 ar putea fi considerată extrem de vulnerabilă deoarece codul adoptat în 1963 nu a luat în considerare în mod adecvat reziliența seismică. Clădirile construite în perioada 1978 - 2012 ar avea o rezistență seismică moderată sau bună, în funcție de întreținere și modificările executate de atunci. Începând cu codul de proiectare seismică din 2013, clădirile construite și care aderă la cod au un risc mai scăzut de cutremur; cu toate acestea, avariile ar putea apărea în continuare generând condiții nesigure. Absența întreținerii, managementului sau reparațiilor capitale regulate, în special în clădirile cu o concentrație ridicată de populație cu venituri mici și vulnerabilă (cum ar fi persoanele în vârstă) sau cu un amestec de grupuri diferite de venituri implică faptul că clădirile vor continua să se deterioreze, iar vulnerabilitatea lor să crească. Strategia Națională pentru Locuire, momentan în stadiul de proiect, a evidențiat locuințele României ca fiind printre cele mai aglomerate, degradate, scumpe și prost amplasate din orice țară din Europa, expunând în același timp mulți oameni riscului seismic ridicat. Peste 35% din cele 8,5 milioane de unități de locuit din România necesită reparații urgente și peste 10.000 de blocuri construite înainte de 1980 au nevoi legate de structură, acoperiș și încălzire. Acest lucru este atribuit absenței întreținerii, gestionării sau reparațiilor capitale, în special în clădirile cu o concentrație ridicată de populație cu venituri mici și vulnerabilă (cum ar fi persoanele în vârstă) sau un amestec de diferite grupuri de venit, caz în care obținerea consimțământului și contribuție pentru îmbunătățirii de la proprietari este o provocare. Mai mult, se estimează că 10.577 unități locative se găsesc în prezent în 607 clădiri rezidențiale încadrate în Clasa I - cel mai mare risc seismic. Peste 60% din clădirile încadrate în clasa I de risc seismic se află în București: aproximativ 370 de clădiri cu 6.480 de unități locative. Majoritatea locuințelor din aceste blocuri sunt ocupate. Peste 2.500 de blocuri rezidențiale din București sunt instabile (în clasele I și II de risc seismic și în categoriile de urgență 1, 2 și 3) și necesită consolidare. Potrivit sondajelor, mai puțin de 45% din oameni se simt în siguranță în ceea ce privește cutremurul, în clădirea în care locuiesc în prezent.292 Programul guvernamental curent pentru consolidarea clădirilor rezidențiale vulnerabile nu a reușit să își atingă obiectivele prevăzute. Dincolo de fondurile limitate alocate și utilizate/plătite, studiul Băncii Mondiale (2015)293 privind sectorul locuințelor a evidențiat barierele de reducere a riscului de dezastru în 291 Banca Mondială 2018b. 292 Calotescu, Ileana, Florin Pavel și Radu Văcăreanu. 2017. „Reziliența Seismică Comunitară pentru București, România: Rezultatele Sondajului Public.” A 12-a Conferință Internațională privind Siguranța și Fiabilitatea Structurală. 293 Banca Mondială. 2015. „Locuințele în România: Către o Strategie Națională de Locuințe.” 189 acest sector la scară largă. Provocările cheie includ următoarele: (a) lipsa unui adăpost tranzitoriu adecvat sau a „locuințelor de necesitate” - atât din punct de vedere cantitativ, cât și calitativ - pentru a găzdui rezidenții în perioada de consolidare; (b) lipsa de dorință a locuitorilor de a se muta din casele lor și, dimpotrivă, absența unui cadru legal complementar care să interzică locuirea în clădiri care sunt periculoase structural; (c) cerința de a obține un consens de 100% de la proprietarii de apartamente pentru a participa la program, lucru care a fost dificil de realizat, având în vedere istoria României și amestecul de venituri prezent în aceste clădiri; și (d) lipsa de conștientizare și absența unui sentiment de urgentare a abordării riscului asociat acestor clădiri, având în vedere că ultimul cutremur major a avut loc în urmă cu aproape 40 de ani. Mai mult, sondajele sugerează că doar 3% din proprietari ar acoperi integral costul consolidării , cu mai mult de 50% din proprietarii așteptând finanțare parțială sau totală sau împrumuturi fără dobândă de la guvern pentru a sprijini lucrările.294 Primii respondenți și administrația publică În cursul pregătirii seriei de proiecte ale Băncii Mondiale în MRD, aproximativ 40 de clădiri au fost identificate de guvern ca fiind primordiale în sistemul de intervenție și pregătire pentru situații de urgență și dezastru.295 Acestea includ sedii ale serviciilor de intervenție în caz de urgență, stații de pompieri și salvare, secții de poliție, centre de comandă și sunt evaluate ca având risc ridicat de colaps parțial sau complet în timpul unui cutremur. Colapsul acestor clădiri în timpul unui cutremur poate răni sau ucide persoanele care intervin și ar împiedica semnificativ eforturile de intervenție. Nivelul de siguranță general pentru diferitele tipuri de risc, al clădirilor serviciilor de intervenție nu se cunoaște. Mai mult, peste 37 de clădiri de primării sau ale administrației publice au fost, de asemenea, evidențiate ca fiind expuse riscului de prăbușire sau avariere. Prăbușirea lor ar exacerba recuperarea și reconstrucția după dezastru și ar pune în pericol funcțiile administrative vitale (cum ar fi înregistrarea nașterilor și deceselor). Sectorul sănătății și siguranța spitalelor Sectorul sănătății se bazează pe infrastructura proiectată acum 50-60 de ani, când nevoia de servicii de sănătate era diferită de realitățile actuale. Clădirile rețelei de spitale sunt, în majoritatea cazurilor, inadecvate din punct de vedere tehnic și tehnologic și neadaptate standardelor actuale (unele clădiri sunt construite conform standardelor de acum 100 de ani). Fluxurile intra-spitalicești nu sunt asigurate continuu în aceeași clădire, iar de multe ori funcțiile diferite sunt dispuse la distanțe mari una față de alta (de exemplu, spitale tip pavilion). Adaptarea infrastructurii la nevoile actuale ale serviciilor de sănătate (boli netransmisibile, acumularea de probleme de sănătate, existența unor tehnologii complexe, etc.) este în multe cazuri imposibilă sau mult mai costisitoare decât construcția de clădiri noi în care să se transfere activitatea curentă. Mai mult, mai ales în spitalele vechi cu circuite deficitare, controlul infecțiilor nosocomiale este problematic. Dotarea cu echipamentul necesar este încă departe de standardele din țările europene mai avansate, iar distribuția teritorială a echipamentelor nu este echilibrată și adaptată cerințelor. 294 Banca Mondială 2018b. 295 Banca Mondială 2018b. 190 Conform DSU (2020) privind controalele de prevenire efectuate de inspectorate pentru situații de urgență la secțiile de terapie intensivă, din 1.392 clădiri ale unităților sanitare cu paturi, 302 funcționează fără autorizație de securitate la incendiu, 52 sunt doar parțial autorizate și 728 clădiri nu se supun autorizării de securitate la incendiu. Principalele cauze care duc la funcționarea clădirilor fără autorizație de securitate la incendiu sunt fondurile insuficiente pentru modernizarea fragmentată a clădirilor sau pentru conformitatea construcțiilor la cerințele reglementărilor tehnice și calitatea inadecvată a documentației pregătite pentru obținerea aprobării și autorizației. La sfârșitul lunii aprilie 2021, ministrul sănătății a făcut o declarație potrivit căreia prima bază de date cu informații actualizate privind starea tehnică a spitalelor este construită de Ministerul Sănătății pentru a ști exact unde este necesară cea mai mare investiție. Toate clădirile spitalelor vor fi evaluate în ceea ce privește riscul seismic, eficiență energetică și riscul de incendiu. Investițiile, în principal din fonduri europene, pentru anii următori vor fi prioritizate pe baza datelor obținute și a gradului de nesiguranță a clădirilor. Peste 120 de incendii au avut loc în spitalele publice din România în ultimii cinci ani . Două dintre cele mai recente au avut loc în timpul pandemiei COVID-19, la secția de terapie intensivă a spitalului județean din Piatra Neamț (15 decese) și în ianuarie 2021 la spitalul de la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București (19 decese). Investigațiile au arătat că cele mai frecvente cauze al e incendiilor au fost instalațiile electrice defecte sau improvizate. În urma acestor evenimente, un memorandum a fost propus în februarie 2021 de MIPE împreună cu MS pentru a solicita alocarea a 50 de milioane EUR, din fonduri europene, prin POIM pentru creșterea siguranței pacienților în spitale. Ordonanța de urgență care abordează unele dintre problemele acoperite de memorandum a fost inițiată în noiembrie 2020. Fondurile sunt destinate asigurării evaluării, extinderii, reabilitării sau modernizării structurilor care utilizează fluide medicale pentru dezvoltarea actelor medicale terapeutice și a structurilor cu consum intensiv de energie electrică din spitalele publice de faza I, faza II și care oferă sprijin pandemiei COVID-19 din sistemul public de sănătate din România. Mai precis, se vizează reabilitarea și modernizarea infrastructurii de energie și gaze pentru a asigura o creștere a siguranței pacienților în spitalele din România. Consultarea publică pentru ghidul solicitantului care stabilește condițiile specifice pentru accesarea fondurilor a fost lansată pe 19 februarie de MIPE. Ghidul a fost publicat pe 19 martie, iar cererile sunt așteptate până la 31 decembrie 2021. În ceea ce privește riscul seismic, un studiu realizat în 2016 a relevat că 137 d e spitale din România, situate în București și în 15 județe, funcționează în clădiri cu risc seismic, conform datelor transmise de IGSU. În total 37 de spitale funcționau în clădiri cu risc seismic ridicat (Clasele I și II), ceea ce înseamnă un pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic, similar celui din 1977. Lista spitalelor cu risc seismic include spitalele cunoscute din București, precum Spitalul Colțea, Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș, Maternitatea Bucur, Giulești și Filantropia și Spitalul Colentina. În 2018, un proiect de lege a fost adoptat în unanimitate în senat, care prevede că până în 2024 toate clădirile folosite ca spital, policlinică sau dispensar medical vor fi examinate pentru a le încadra într-o categorie de risc seismic. 191 Școli În toată țara, un număr mare de școli sunt expuse unui risc seismic ridicat. Analiza preliminară a Băncii Mondiale susținută de Universitatea Tehnică de Construcții București (UTCB),296 folosind baza de date Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) al ME, arată că există peste 9.744 de școli în România care au fost construite înainte de 1977 și nu au fost consolidate . Analiza evidențiază faptul că școlile construite înainte de 1920 sunt cele mai vulnerabile, urmate de cele construite în 1920- 1950 și apoi în 1950-1970, având în vedere modificarea reglementărilor privind construcțiile. În general, se anticipează că școlile construite după cutremurul din 1977 se vor comporta mai bine deoarece codul de proiectare a fost actualizat. Din cele 9.744 de școli construite înainte de 1977, mai mult de 1.200 de școli sunt considerate având cel mai mare risc de avarii grave sau prăbușire într-un cutremur, lucru care ar putea duce la 10.000-15.000 de decese și mii de răniți în cazul în care școlile ar fi ocupate în momentul unui cutremur vrâncean semnificativ. Mai mult, școlile avariate ar duce la întreruperea pe termen lung a educației și a sănătății și bunăstării copiilor deja afectați de dezastru. De asemenea, o proporție ridicată a infrastructurii școlare din România nu întrunește standardele minime de siguranță la incendiu, calitatea aerului, salubritate de bază și eficiență energetică și nu sunt reziliente la dezastre sau la schimbări climatice. Un număr mare de școli din România - mai mult de 4.000 după unele estimări - nu întrunesc încă cerințele din codurile de incendiu.297 Multe școli încă nu au sisteme de detecție și avertizare pentru incendii și căi de ieșire adecvate pentru a asigura evacuarea rapidă. Mai mult, pe baza evaluării rapide a calității școlilor, efectuată de Banca Mondială, 25% din școli se bazează pe sisteme de încălzire arhaice (cum ar fi sobele) care cresc riscul declanșării incendiilor. Pe baza aceleiași evaluări, 33% din școli nu au autorizație sanitară și 22% din școli nu au surse de apă adecvate - respectiv aproape una din șase școli nu este conectată la o sursă autorizată de apă și canalizare. Aproximativ 30 - 35% din școli nu au băi interioare și aproape 10% din școlile primare și secundare - aproape toate din mediul rural - nu au acces la canalizare adecvată. Pandemia COVID-19 a arătat că școlile cu supraaglomerări, facilități de igienă și sanitare inadecvate pot exacerba riscurile pentru sănătatea publică. Deși școlile sunt desemnate de către autoritățile locale ca centre de evacuare și de dezastre, acestea nu asigură condițiile tehnice necesare pentru aceste activități, afectând astfel nivelul de pregătire pentru intervenții de urgență. În multe țări, școlile sunt recunoscute și promovate la scară largă drept centre de evacuare pe care comunitatea poate și trebuie să le folosească în situații de dezastru. Cu toate acestea, în România există două impedimente potențiale în ce privește utilizarea propriu-zisă (deci nu desemnarea) școlilor ca centre pentru evacuare. În primul rând, nu este clar dacă școlile pot rezista la cutremure și la alte dezastre și puține școli din România au făcut subiectul unor expertize tehnice care să ateste reziliența lor seismică. În al doilea rând, școlile ar putea să nu aibă, din proiectare, caracteristicile adecvate pentru adăpost, cum ar fi apa, mijloacele de comunicații și proviziile de urgență, spațiile adecvate și flexibile, facilități sanitare, etc. 296 Analiză efectuată de UTCB ca parte a pregătirii Proiectului propus de România pentru Școli mai Sigure, Incluzive și Sustenabi le (P175308) care urmează să fie implementat de ME în perioada 2021 - 2027 cu finanțare de la Banca Mondială. 297 Pe baza discuțiilor cu DSU și a raportării în surse de știri românești (Romanian Insider. 29 mai 2018. Inspectorat de Urgență: Doar 5 școli publice din București au autorizație de securitate la incendiu. Link); Grigoras A. 8 noiembrie 2015. Doar 7 școli din România au autorizație de prevenire a incendiilor. Monitorul Oficial. Link. 192 Clădiri de patrimoniu cultural Clădirile de patrimoniu cultural (monumente istorice) tind să fie deosebit de vulnerabile la cutremure din cauza vechimii și a nivelului de întreținere. Cu toate acestea, lucrările la clădirile de patrimoniu cultural nu sunt, în general, prioritizate, din cauza lipsei de stimulente și a numeroaselor obstacole, cum ar fi procesul de autorizare îndelungat sau necesitatea de a angaja forță de muncă foarte calificată pentru restaurare. Aceasta implică faptul că o mare parte din fondul construit cu valoare de patrimoniu cultural se află într-o stare precară. Într-adevăr, deși există unele informații despre toate monumentele istorice, alte date, cum ar fi nivelul de întreținere sau degradare, nu sunt disponibile cu ușurință.298 Cu toate acestea, un proiect în desfășurare în București își propune să cartografieze toate clădirile din zonele construite protejate din București. Rezultatele preliminare arată că, din cele 1.282 monumente istorice identificate în aceste zone până în prezent, 303 prezintă fisuri seismice la nivelul fațadelor.299 Acest lucru arată că o parte semnificativă a fondului construit din patrimoniul cultural ar putea avea nevoie de reparații chiar și într-o zonă vie din punct de vedere economic, cum ar fi centrul orașului București. Partea 8 din Codul de Proiectare Seismică P100 trebuie finalizată pentru a permite reducerea riscului seismic al bunurilor de patrimoniu cultural. Există o oportunitate de a integra considerațiile de reducere a riscului seismic în intervențiile pentru protejarea bunurilor patrimoniului cultural. Cu toate acestea, acest lucru necesită stabilirea unor reglementări tehnice pentru a facilita integrarea. Odată introduse, aceste reglementări pot ajuta la clarificarea intervențiilor acceptabile și, astfel, la accelerarea implementării. De asemenea, pot fi create birouri de asistență tehnică la nivelul primăriilor sau Direcțiilor Județene pentru Cultură, pentru a îndruma proprietarii de bunuri de patrimoniu cultural în procesul de consolidare, inclusiv sugerând intervenții recomandabile și surse de finanțare și crearea de valoare. Infrastructură de transport și IT În timpul analizei documentare, nu s-au găsit informații referitoare la vulnerabilitatea rețelelor/infrastructurii IT cu privire la riscurile de dezastru/schimbări climatice. Ca parte a RO-RISK, s-a efectuat o evaluare calitativă de vulnerabilitate la riscurile de transport, analizând 40 de scenarii de transport la început cu indicatori generali de vulnerabilitate și expunere și apoi pentru cele cinci sce narii cu cel mai mare risc, s-a efectuat o analiză mai detaliată. Aceste scenarii au inclus mijloace de transport rutier, feroviar și pe apă. Cu toate acestea, nu s-au găsit informații referitoare la evaluările la nivel de portofoliu pentru vulnerabilitatea la dezastre și la schimbări climatice din sectorul transporturilor pentru a fundamenta prioritizarea investițiilor pentru tipuri specifice de active/mijloace de transport sau zone geografice. Infrastructura de protecție împotriva inundațiilor În ultimii 50 de ani, România a investit puternic în infrastructura de protecție împotriva inundațiilor și a dezvoltat un sistem de management al inundațiilor (rețea de diguri, rezervoare permanente și temporare, poldere, canale de deviere și noduri hidrotehnice).300 Principalele cerințe pentru investițiile 298 Lista monumentelor istorice - o bază de date a tuturor bunurilor de patrimoniu cultural din România, structurată pe județe - este elaborată și menținută de Institutul Național al Patrimoniului. Lista este actualizată o dată la cinci ani, următoarea actualizare este planificată pentru 2021 și care va viza și extinderea bazei de date în ceea ce privește parametrii adunați. 299 Proiectul #catalogbucuresti implementat de asociația ARCEN, în parteneriat cu Re:Rise - date disponibile here. 300Banca Mondială. 2018d. Link. 193 în protecția împotriva inundațiilor identificate în mod corespunzător în conformitate cu Directiva privind inundațiile se ridică la 3,7 miliarde EUR. Cu toate acestea, cerințele prevăzute de această directivă se limitează la evaluarea riscurilor și transmiterea PMRI-urilor către CE - și nu există nicio obligație de raportare cu privire la executarea acestor planuri și efectuarea investițiilor identificate.301 Restanțele în ce privește întreținerea302 și incidența barajelor nesigure din punct de vedere structural care trebuie exploatate cu mult sub nivelul inițial de proiectare pentru a asigura siguranța populației din aval sunt două dintre problemele majore cu care se confruntă sistemul de apă din România. De fapt, în cel de-al doilea ciclu, 65 ZRPSI au fost legate de un mecanism de apărare sau de eșec infrastructural (comparativ cu 94 legate de viituri rapide sau 17 legate de surse pluviale). PM propune 2.667 măsuri (structurale și nestructurale) pentru reducerea riscului de inundații în fiecare ZRPSI clasificată în conformitate cu „Catalogul măsurilor potențiale la nivel național”, care au fost prioritizate folosind metodologia de prioritizare a măsurilor de management al riscului de inundații bazate pe analiza multi- criteriu cu elemente de cost-beneficiu și apoi 49 de proiecte majore integrate au fost proiectate la nivelul UM. În plus, doar câteva dintre obiectivele definite în PMRI-uri au fost legate de măsuri nestructurale sau neobligatorii,303 deși acestea au fost planificate în PM: cinci PMRI-uri au inclus soluții bazate pe natură legate de managementul pădurilor (noi zone umede, restaurarea malurilor naturale ale râurilor, restaurarea câmpiilor inundabile, re-direcționarea cursurilor de apă) în timp ce măsurile naturale de retenție a apei (MNRA) au inclus unele măsuri ecologice (restaurarea zonelor de retenție, înmagazinarea apei pluviale în zonele urbane, adaptarea practicilor de exploatare a terenului în agricultură, etc.). Deși PM a inclus MNRA, de amenajarea teritoriului și de exploatare a terenurilor, precum și cele care abordează impactul schimbărilor climatice, PMRI-urile nu au furnizat suficiente informații despre impactul măsurilor legate de schimbările climatice sau luarea în considerare a transportului apelor de inundații, printre altele. Deși măsurile ecologice au avut o prioritate ridicată de implementare în PMRI, nu s-a dezvoltat niciun instrument pentru estimarea beneficiilor economice. De asemenea, amenajarea teritoriului nu a fost suficient integrată cu managementul riscului de inundații. Unul dintre motivele majore pentru lipsa finanțării pentru măsurile nestructurale a fost pregătirea inadecvată a analizei economice pentru a justifica proiectele și, de asemenea, pentru Fondul de coeziune al UE. Din datele analizei documentației disponibile, România nu a utilizat fondurile programului LIFE în perioada CFM 2014-2020 pentru managementul riscurilor alimentare bazate pe ecosisteme/alte aspecte ale MRD. Chiar dacă programul LIFE cofinanțează proiecte în zonele de reziliență la lipsa apei, secete, incendii forestiere sau inundații, precum și tehnologii adaptive pentru sectoarele economice, se remarcă faptul că în această perioadă, fondurile programului LIFE au fost folosite pe conservarea speciilor, conservarea habitatului, asigurarea surselor de pradă pentru populațiile pe cale de dispariție și prevenirea și contracararea braconajului și a comerțului ilegal cu animale sălbatice. Cu toate acestea, o serie de proiecte relevante MRD au fost implementate prin intermediul programului în perioada de preaderare a UE, în special cu privire la problema managementului inundațiilor. Printre cele mai importante se numără 301 Banca Mondială. 2018d. 302 Banca Mondială 2020d. 303 Comisia Europeană 2015; Curtea de Conturi Europeană 2018, 32; Banca Mondială 2020d. 194 RIVERLIFE - Protecția RIVER LIFE prin atenuarea daunelor provocate de inundații, implementată de MMAP în perioada 2001-2004. Obiectivul proiectului a fost de a sprijini autoritățile locale în managementul riscului de inundații la nivelul bazinului hidrografic, cu un plan de management al apelor care va fi elaborat pentru Bazinul Râului Timiș-Bega, ca zonă demonstrativă. Un alt exemplu important și mai recent include proiectul CLEANWATER, implementat în 2010-2014 de INHGA. Proiectul a avut ca scop dezvoltarea, la scara bazinului hidrografic, a unui sistem integrat de management al apei pentru identificarea apelor amenințate și desemnarea zonelor vulnerabile pentru a oferi autorităților un mijloc de a dezvolta politici eficiente de management al bazinelor hidrografice pentru râul Bârlad și pentru a le evalua impactul. Având în vedere că numărul de proiecte legate de MRD finanțate prin programul LIFE a scăzut constant de -a lungul anilor, acest lucru ar putea fi văzut ca o potențială oportunitate ratată. Sectorul Energetic O evaluare a riscului seismic pentru sectorul energetic din România, finalizată în 2011, a evidențiat vulnerabilitatea extremă a acestui sector la întreruperi pe scară largă pentru diferite evenimente de scenariu. Vulnerabilitățile apar în special din (a) reziliența seismică insuficientă a echipamentelor, cum ar fi sistemele de blocare și înșurubare; (b) performanța inconsistentă și insuficientă a standardelor seismice în sectorul energetic; și (c) lipsa intervențiilor prioritare pentru a reduce sistematic riscul în sector.304 Cu toate acestea, nu există nicio politică cuprinzătoare în vigoare pentru protejarea infrastructurii energetice și a redundanței încorporate în situațiile de urgență. Eficiența Energetică și Reducerea Riscului Seismic Îmbunătățirea eficienței energetice este o contribuție esențială la strategiile naționale ale României privind energia și schimbările climatice și la acțiunile ce privesc clima în cadrul Pactului Verde European.305 Cu toate acestea, progresele au fost îngreunate la mai multe niveluri, așa cum au fost identificate în cadrul lucrărilor pregătitoare pentru Strategia de Renovare pe Termen Lung 2020 -2050 (SRTL):306 instituțional (conducere și coordonare limitate, lipsă de date și comunicații, absența stimulentelor implementarea programelor de eficiență energetică, bugetare, aplicare și evaluări inadecvate); tehnic (deficiențe structurale și de siguranță, calitate slabă a auditurilor energetice); și financiar (dobânzi comerciale ridicate, dependență de subvenții, lipsa bonității, etc.). Mai mult, în contextul (co)finanțării limitate și priorității de renovare a cât mai multor clădiri posibil, auditurile și proiectele energetice au fost pregătite pentru a se atinge nivelurile minime de eficiență, mai degrabă decât pentru a promova îmbunătățiri mai aprofundate. Ca urmare, calitatea renovărilor de eficiență energetică în clădirile publice a fost, în trecut, slabă. Expertizele tehnice seismice dezvoltate în scopuri diferite folosesc abordări diferite care pot genera rezultate contradictorii pentru aceeași clădire. Lucrările de consolidare seismică și lucrările de îmbunătățire a eficienței energetice finanțate din fonduri publice necesită o expertizare tehnică seismică 304Banca Mondială 2018b. 305 Proiectul de Strategie Energetică al României pentru 2016–2030 și Planul Național pentru Energie și Climă pentru 2021–2030 (PNEC) oferă cadrul general de politică pentru sector. Mai multe informații se află în Anexa 2. 306 Analiza Decalajului Strategiei de Renovare a Clădirilor pe Termen Lung (2019), parte a raportului pentru Consolidarea Capacității de Planificare Strategică a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pentru Renovarea Fondulu i Construit Național pentru Eficiență Energetică și Risc Seismic în România (2019). 195 a clădirilor vizate. OG 20/1994 definește cerințele pentru evaluarea structurală a unei clădiri pentru a determina vulnerabilitatea sa seismică. În conformitate cu OG20/1994, clădirile încadrate, în urma unei expertize tehnice, în clasa I de risc seismic sunt eligibile pentru finanțare publică pentru lucrările de consolidare. Conform regulamentelor privind eficiența energetică (EE) clădirile încadrate printr-un raport de expertiză tehnică în clasa de Risc Seismic Rs I nu sunt eligibile pentru finanțare publică. Cerințele pentru elaborarea de expertize tehnice seismice stabilite de legile în vigoare sunt diferite pentru cele două tipuri de intervenții, iar costurile pe unitate pentru cele două procese de evaluare a clădirii sunt evident diferite. Expertiza tehnică necesară în cadrul lucrărilor de consolidare seismică este mai detaliată și, prin urmare, mai scumpă. Deoarece cerințele pentru realizarea expertizelor tehnice sunt diferite și depind de tipul lucrărilor de intervenție, aceeași clădire poate fi etichetată în diferite clase de risc seismic, în funcție de abordarea folosită pentru evaluare. Acest lucru este provocat de faptul că investițiile pentru îmbunătățirea eficienței energetice necesită doar o evaluare structurală calitativă, conform legilor în vigoare, în timp ce investițiile necesare pentru consolidarea structurală a clădirii necesită evaluări calitative și cantitative detaliate. Ambele abordări pot fi efectuate în mod corect de un expert tehnic atestat, dar pot produce rezultate diferite, deoarece expertul nu poate identifica toate vulnerabilitățile structurale ale clădirii prin evaluarea calitativă. Conform legislației în vigoare, investițiile care vizează îmbunătățirea eficienței energetice în condominii pot fi hotărâte de majoritatea proprietarilor din clădire și nu este necesar un larg consens al acestora. Deoarece unii proprietari nu sunt de acord cu o astfel de investiție sau se comunică dificil cu ei (de exemplu, pot locui în altă parte și pot avea un nivel scăzut de interes pentru proprietate), este posibil ca expertul tehnic certificat să nu aibă acces la întreaga clădire în timpul evaluării calitative. Aceasta este o problemă care afectează calitatea acestui tip de evaluări. În cadrul ședințelor de consultare cu părțile interesate, au fost raportate clădiri clasificate inițial în clasa de risc seismic Rs I sau Rs II pe baza expertizelor tehnice, care ulterior au fost reîncadrate în clasa de risc seismic Rs III prin evaluări calitative, devenind astfel eligibile pentru investiții publice de eficiență energetică. Oportunitățile de finanțare de la nivelul UE nu au fost încă folosite pe deplin pentru a aborda în mod integrat eficiența energetică și consolidarea seismică. Investițiile în eficiență energetică reprezintă o oportunitate excelentă de a iniția lucrări complexe de renovare a clădirilor publice sau private. În prezent, o astfel de finanțare nu poate fi folosită pentru clădirile cu risc seismic ridicat. Modernizarea fondului construit din punct de vedere al eficienței energetice și al rezilienței seismice necesită o abordare cu mai multe fonduri, folosind atât fondurile UE, cât și fondurile guvernamentale pentru un singur program de renovare. De asemenea, necesită mai multe abilități de dezvoltare de program și flexibilitate instituțională. Autoritățile locale se plâng că, în prezent, nu li se permite să folosească fonduri publice proprii sau guvernamentale pentru consolidarea structurală și îmbunătățirea eficienței energetice în același timp. Investițiile FEDR nu trebuie să fie legate doar de eficiența energetică. Finanțarea poate fi alocată și altor priorități, inclusiv consolidării seismice. Cu toate acestea, această abordare nu a fost implementată până în acest moment, ea fiind vizată și promovată de Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, aflată în prezent în curs de elaborare. 196 3.2.2. Mediul urban și natural Reziliența urbană În contextul atât al riscurilor de dezastru, cât și al schimbărilor climatice, orașele reprezintă actori importanți, având în vedere densitatea lor și activele potențial expuse r iscului. În România, există o tendință pentru orașe de a-și crește investițiile în reziliența la schimbările climatice, în special în legătură cu problemele de eficiență energetică, poluarea aerului, ecologizarea spațiilor publice etc. Se remarcă, de asemenea, un interes puternic pe subiectul rezilienței la dezastre și la schimbările climatice, adoptată în contextul urban. Conform procesului extins de consultări condus în cadrul SATR PNUR între MDLPA și Banca Mondială, care a reunit 467 de actori relevanți, alături de angajamentul direct cu cetățenii prin intermediul rețelelor sociale, conferințelor și sondajelor, una dintre principalele teme recurente ale consultărilor a fost aceea a orașelor verzi și rezistente, problemele legate de orașele inteligente climatic și locuibile fiind legate, în principal, de poluarea aerului și de mobilitatea urbană. Actorii relevanți au evidențiat necesitatea îmbunătățirii mobilității urbane prin sprijinirea infrastructurii pietonale, a ciclismului și a sistemelor de transport public. O altă temă notabilă a fost necesitatea de a proteja și de a extinde spațiile verzi. Aceste acțiuni vor avea un efect compus în reducerea poluării aerului, o problemă care a fost, de asemenea, ridicată recurent. După cum s-a menționat în Capitolul 1 despre strategiile la nivel de oraș, orașele au multe investiții în derulare/planificate. Următoarele sunt exemple ale Municipiului Bacău și orașului București. Acestea arată o cerință mare, interes și potențial de a lega reziliența la dezastre cu astfel de eforturi care vizează adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice, modernizarea infrastructurii la nivel de oraș și îmbunătățirea capacității de trai pentru oameni. În acest context, accesarea fondurilor UE poate juca un rol fundamental, deoarece poate contribui nu doar la asigurarea finanțării necesare pentru atingerea obiectivelor de reziliență la climă și dezastre, dar și la diversificarea surselor locale de finanțare și la durabilitatea activităților planificate. CFM 2021–2027 își propune să investească substanțial în obiective legate de climă și mediu, UE urmând să devină primul bloc neutru din punct de vedere climatic din lume până în 2050. UE a formulat Planul European de Investiții pentru Pactul Verde (PEIPV), denumit și Planul de Investiții pentru o Europă Durabilă (PIED), care reprezintă pilonul de investiții al Pactului Verde. Pentru a atinge obiectivele stabilite de Pactul Verde European, planul va mobiliza cel puțin 1 trilion EUR în investiții durabile în următorul deceniu. Planul își propune să mobilizeze nu doar investițiile publice, ci și să contribuie la deblocarea fondurilor private prin intermediul instrumentelor financiare ale UE, în principal InvestEU. De asemenea, își propune să faciliteze investițiile durabile ale autorităților publice prin încurajarea bugetării și a achizițiilor ecologice. În acest context, CE a propus ca 25% din bugetul său total să contribuie la acțiunile climatice și la cheltuielile pentru mediu în cadrul mai multor programe (de exemplu, FEADR, FEDR, Fondul de Coeziune, Orizont Europa și fondurile programului Life), ceea ce se traduce printr-o o multitudine de oportunități de finanțare pentru autoritățile locale care încearcă să investească în obiective legate de climă. Exemplul Municipiului Bacău Municipiul Bacău este un exemplu de planificare a orașului pentru a investi substanțial în reziliența climatică. Planul de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) 2014–2020 își propune o serie de măsuri 197 pentru reducerea consumului de combustibili fosili în diferite sectoare de activitate și măsuri de adaptare prevăzute de municipiu pentru a proteja populația în următorii ani de factorii defavorabili care decurg din schimbările climatice locale. Planul se axează, de asemenea, pe creșterea gradului de sensibilizare a populației și a tuturor părților interesate care sunt interesate de dezvoltarea locală durabilă a Bacăului, prin creșterea economică, protecția mediului și creșterea calității vieții cetățenilor. Planul include măsuri cheie care trebuie luate în fiecare sector relevant, instituția responsabilă, termenul de implementare, amploarea reducerii emisiilor de CO2 și bugetul corespunzător. Planul acoperă măsurile cheie care trebuie luate la nivelul clădirilor, echipamentelor municipale și facilităților publice, clădirilor rezidențiale, iluminatului public, transportului public, energiei termice centralizate, energiei fotovoltaice, conștientizării publicului, managementului apelor și a deșeurilor municipale și a spațiilor verzi. Bugetul total alocat investițiilor în sectoare se ridică la 264.813.730 EUR. Un proiect notabil care își propune să contribuie la reducerea emisiilor de CO2 se axează pe îmbunătățirea eficienței consumului de căldură prin instalarea de panouri solare pentru pregătirea apei calde menajere, a pompelor de căldură, a turbinei eoliene și a instalațiilor de biogaz în 16 clădiri din Municipiul Bacău, inclusiv licee, școli, creșe și spitale. Proiectul are o valoare de 1 milion de euro și urma să fie implementat până în 2020 de Municipiul Bacău. Exemplul municipiului București Orașul București se axează pe asigurarea unei durabilități sporite a mobilității urbane. Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru București-Ilfov este un document strategic și un instrument de politică de dezvoltare care vizează îmbunătățirea accesibilității și integrarea adecvată a diferitelor moduri de mobilitate și transport în regiunea București-Ilfov. Planul își propune să realizeze un sistem de transport eficient, integrat, durabil și sigur în perioada 2016 - 2030. Este un plan cu investiții de 7 miliarde EUR, din care 3,5 miliarde EUR vor fi investiți în extinderea și modernizarea metroului și în restul proiectelor dezvoltate de autoritățile locale pentru transportul public de suprafață, managementul traficului, infrastructura de biciclete etc. Această prioritate se reflectă în modul în care Primăria București investește fondurile UE. Deși fondurile UE implementate de Primăria București în MRD sunt limitate, cea mai mare parte a investițiilor UE sunt direcționate către sectoare precum infrastructura de energie și transport. De exemplu, în perioada 2014 - 2020, prin POIM și POR, UE a alocat aproximativ 98 miliarde RON Primăriei Municipiului București pentru proiectele axate pe achiziționarea de troleibuze și autobuze hibride, reabilitarea sistemelor de încălzire urbană și îmbunătățirea infrastructurii apelor reziduale din București. În prezent, aceste proiecte sunt în faza de implementare și urmează să fie finalizate în 2021 și 2022. Banca Mondială sprijină Municipiul București prin acordul SATR privind „Programul de Dezvoltare Urbană București”, prin formularea unei serii de recomandări tehnice care formează baza viitoarei strategii de reziliență seismică a Bucureștiului. Raportul de diagnostic al SATR a evidențiat provocările și oportunitățile legislative, de reglementare și instituționale esențiale de a spori reziliența seismică în orașul București și a fost urmat de un raport privind Recomandările pentru o strategie a orașului și o mai bună conștientizare a publicului pentru reducerea riscului seismic. 198 Mediul natural Problema riscului de dezastru integrată în evaluarea impactului asupra mediului. Legea nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului stabilește procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Această procedură integrează evaluarea adecvată a zonelor naturale protejate de interes comunitar; conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice; evaluarea posibilelor efecte ale emisiilor industriale; și evaluarea hazardurilor de accidente majore care implică substanțe periculoase, cum ar fi hazardurile provocate de activitățile nucleare. Informațiile din evaluările de risc specifice ale riscurilor tehnologice pot fi folosite în Studiul de Evaluare a Impactului asupra Mediului și trebuie să includă măsurile preconizate pentru a preveni sau a atenua efectele adverse semnificative ale acestor evenimente asupra mediului, precum și detalii privind gradul de pregătire și răspunsul propus în astfel de situații de urgență. Dincolo de atenuarea impacturilor negative, după cum s-a menționat anterior, există o tendință de a investi mai mult în soluții bazate pe natură sau „ecologice”. Deși există un consens larg cu privire la beneficiul potențial al utilizării infrastructurii ecologice și a soluțiilor bazate pe natură pentru managementul inundațiilor, rămân provocări în stabilirea costurilor și evaluarea diferitelor tipuri de intervenții eco-sistemice. Așa cum este cazul soluțiilor inginerești, nu există o abordare „unică pentru toți” și soluțiile specifice trebuie să se potrivească caracteristicilor climatice, ecologice și hazardului. După cum s-a menționat mai devreme, există lacune în folosirea abordărilor bazate pe ecosisteme și integrarea acestora în managementul riscului de inundații în România. Una dintre provocări este, de asemenea, costul beneficiilor pe scară largă pe care aceste investiții le pot avea în ceea ce privește condițiile de trai, îmbunătățirea calității mediului, economii potențiale de întreținere etc. Cu toate acestea, există potențialul de a explora și de a corela reziliența la hazarduri cu astfel de eforturi care vizează adaptarea și atenuarea schimbărilor climatice cu privire la mediul natural. Soluțiile de prevenire a inundațiilor cauzate de fenomene naturale în zonele inundabile din România reprezintă o oportunitate pentru dezvoltarea infrastructurii ecologice.307 România a alocat 44% din obiectivul specific al programului operațional de infrastructură mare în cadrul axei prioritare „Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și managementul riscurilor” pentru un proiect de protecție a coastei pentru refacerea a 13 km de plaje de la Marea Neagră. Acest proiect va aduce beneficii imobiliarelor locale și piețelor turistice. Aceasta înseamnă că restul Fondurile UE de 239 milioane EUR în cadrul acestui program operațional ar putea acoperi costurile a aproximativ două treimi din proiectele identificate cu prioritate ridicată de prevenire și protecție împotriva inundațiilor.308 3.2.3. Provocările și oportunitățile legate de reducerea riscului mediului construit și natural Având în vedere amploarea diferitelor tipuri de riscuri cu care se confruntă România, este nevoie urgentă de o creștere a investițiilor de reducere a riscurilor, în special în infrastructura critică pentru a salva vieți și a asigura continuitatea serviciilor . Vulnerabilitatea infrastructurii publice și private reprezintă o provocare majoră. Pe baza analizei documentare, s-a constatat o utilizare limitată a abordărilor strategice/prioritare de reducere a riscurilor, bazate pe informații despre risc/evaluări de risc 307 https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR18_25/SR_FLOODS_EN.pdf. 308 Pentru mai multe informații: https://www.eca.europa.eu/Lists/ECADocuments/SR18_25/SR_FLOODS_EN.pdf. 199 și ghidate de un set de criterii. De exemplu, în ceea ce privește riscul seismic, programele actuale de consolidare nu au fonduri alocate suficiente și nici procese în vigoare pentru a sprijini folosirea rapidă a fondurilor. Nu există abordări sistematice adoptate pentru a evalua vulnerabilitatea diferitelor active la riscul seismic și a le consolida prin intermediul programului de consolidare și reconstrucție specific tipului de activ. Multe investiții sunt efectuate pe compartimente, se ocupă de o singură problemă - de exemplu, eficiența energetică și nu oferă o soluție cuprinzătoare și integrată pentru siguranță, funcționalitate și durabilitate multi-hazard. SNRRS va propune un proces în trei etape pentru a genera informații privind riscul și a prioritiza reducerea riscului seismic, urmărind obiectivele pe termen lung și va fi completată de un program de investiții și un plan de monitorizare. Metoda de evaluare a riscurilor pe trei niveluri care ar fundamenta alocările bugetare pentru intervenție atât la nivel național, cât și subnațional este descrisă mai jos (Figura 9). Evaluarea riscului de prim nivel constă într-o evaluare probabilistică a riscului, luând în considerare nivelurile de hazard seismic și caracteristicile de bază ale expunerii și vulnerabilității fondului de clădiri - date care pot fi colectate pe baza anchetelor sau a cererii de informații. După efectuarea evaluării la nivel național și prioritizarea anumitor sectoare sau zone geografice, evaluarea de nivel doi va fundamenta programele de investiții subnaționale. Acest tip de evaluare constă într-o examinare vizuală rapidă a fondului de clădiri și prioritizarea acesteia pe baza unui exercițiu mai detaliat de colectare a datelor. Evaluarea de nivel trei echivalează cu procesul de expertizare tehnică, dar este privită ca primul pas în proiectarea intervenției și nu mai este un instrument care trebuie folosit pentru evaluarea vulnerabilității pentru stabilirea priorităților intervenției. De asemenea, datele existente trebuie folosite până când sunt colectate suficiente date pentru a fundamenta abordări noi, prioritizând investițiile „fără regrete” în infrastructura publică critică sau cu expunere ridicată. În plus, seria de proiecte MRD întreprinse de MAI cu sprijinul Băncii Mondiale, care adoptă o abordare prioritară axată pe investiții fără regrete, asigurând siguranța multi -hazard și îmbunătățiri funcționale, poate furniza lecții învățate pentru alte clădiri și sectoare. Eforturile de reducere a riscurilor trebuie să aibă prioritate în special pentru fondul public de clădiri - inclusiv răspunsul de urgență, clădirile administrației publice, sănătatea, educația, drumurile, sectorul energiei, etc. În lumina lecțiilor învățate în urma pandemiei COVID-19, trebuie întreprinse acțiuni specifice pentru a evalua vulnerabilitatea infrastructurii de sănătate și a acorda prioritate intervențiilor integrate. 200 Figura 9. Planificarea strategică a investițiilor pe baza datelor de risc - perspectiva SNRRS Sursa: Draft SNRRS. Pentru a permite dezvoltarea unor abordări prioritare, este necesar să se îmbunătățească disponibilitatea și accesul la date și informații. În contextul informațiilor limitate, evaluările rapide la nivel de portofoliu pot ajuta la stabilirea priorităților imediate, în timp ce în paralel sunt colectate mai multe date și sunt efectuate evaluări mai detaliate de risc. În mod similar, este necesar să se reducă cerințele birocratice și pașii administrativi și să se mărească capacitatea la nivel central, dar, în special, la nivel subnațional, de management al proiectelor de infrastructură. Este necesar să se creeze intervenții mai eficace și mai durabile. Investițiile în reducerea riscurilor trebuie să fie multi-hazard și trebuie integrate considerente legate de hazarduri și schimbările climatice, care se aplică atât mediului urban, cât și mediului natural. Eficiența energetică Există multe oportunități de a lega eficiența energetică a infrastructurii publice și private de intervențiile de reducere a riscurilor. Pentru a reduce consumul de energie și emisiile de carbon ale sistemelor de încălzire, un prim pas este luarea în considerare izolarea termică a anvelopei clădirilor309 care îmbunătățește izolația clădirii. O astfel de abordare poate fi combinată cu reabilitarea/consolidarea seismică și instalarea sistemelor de încălzire sau răcire mai eficiente și cu capacitate mai mică. Acolo unde este posibil și rentabil, următorul pas implică instalarea sistemelor de încălzire regenerabile (de exemplu, pompe de căldură cu sursă geotermală/sol, apă caldă solară, solar fotovoltaic, cazane cu biomasă sau 309 Armătura sau anvelopa clădirii se referă la partea exterioară a clădirii cu rezistență la aer, apă, căldură, lumină și zgomot. 201 unități combinate de căldură și energie, după caz). Această abordare optimizează cantitatea de energie necesară pentru a furniza încălzire sau răcire, furnizând în același timp cerințele rămase de încălzire/răcire folosind surse regenerabile în măsura posibilului. Fiecare dintre acești pași trebuie să fie fundamentat prin audituri energetice de înaltă calitate, un proces care implică colaborarea transministerială și dezvoltarea unor termeni de referință de înaltă calitate și standardizați. Pe lângă co-beneficiile de atenuare a riscurilor, aceste investiții pot genera și co-beneficii de adaptare prin încălzire și ventilație îmbunătățite, care se adaptează vremii reci și valurilor de căldură. Economiile potențiale de energie trebuie evaluate și în raport cu utilizarea surselor regenerabile de energie, cum ar fi energia solară termică și fotovoltaică. SNRRS, în prezent în curs de pregătire de MDLPA, are în vedere o serie de acțiuni de eficientizare a investițiilor în consolidarea seismică și eficiența energetică. Printre acestea se numără următoarele: (a) stabilirea priorităților pentru intervenția în SNRRS trebuie să ia în considerare și unele criterii de eficiență energetică; (b) mecanismul de finanțare care trebuie creat pentru a folosi atât fonduri pentru eficiență energetică, cât și fonduri pentru consolidarea seismică pentru același proiect; (c) analize integrate (expertizări tehnice) - vulnerabilitate seismică și eficiență energetică; și (d) consolidarea seismică trebuie să preceadă, în general, măsurile de creștere a eficienței energetice, în proiectele care au nevoie de ambele, iar SRTL trebuie să acorde prioritate activelor sigure din punct de vedere seismic pentru lucrări de eficientizare energetică. Dincolo de eficiența energetică, investițiile de infrastructură în clădirile publice sau private pot adopta, de asemenea, abordări durabile mai largi, care depășesc investițiile eficiente din punct de vedere energetic și de reducere a riscului seismic, în conformitate cu SRTL. Aceasta poate include folosirea acoperișurilor reflectorizante, inițiativele ecologice sau pe bază de apă sau testarea modului în care activitățile orientate spre durabilitate, cum ar fi recoltarea apei de ploaie și zero deșeuri, pot fi integrate în proiectarea, întreținerea și funcționarea infrastructurii. Pe lângă reducerea emisiilor de GES, investițiile în eficiența energetică pot duce la economii pentru costurile de operare și mentenanță ale clădirii. Costurile de operare și mentenanță pentru clădirile deținute/administrate local sunt suportate de primăriile respective. Investițiile în eficiența energetică ar putea conduce la economii pentru primărie (de exemplu, pentru iluminat și încălzire) și ar putea reduce costurile curente de operare. Economiile de energie pot fi, de asemenea, potențial reinvestite în îmbunătățiri suplimentare. Infrastructură ecologică Există oportunități de a explora fezabilitatea aplicării anumitor tipuri în contextul României; acest lucru ar putea începe cu cercetarea, trecând prin pilotare și apoi extindere. În timp ce angajamentul permanent al Băncii Mondiale și al MMAP310 va oferi analize suplimentare, este de remarcat faptul că în România infrastructura ecologică și soluțiile bazate pe natură pentru protecția împotriva inundațiilor sunt puțin aplicate, deși recunoscute ca o posibilă soluție la nivel național. Există diferite tipuri de posibile soluții bazate pe natură, cu multe exemple internaționale care demonstrează beneficiile legate și de aspectele socioeconomice și ecologice. 310 Banca Mondială 2020d. 202 Egalitatea de gen Investițiile în reducerea riscurilor pot, de asemenea, să promoveze/să fie legate de eforturi mai largi privind atingerea egalității de gen în sectorul protecției civile/MRD. O serie de lacune privind egalitatea de gen în domeniul MRD în România sunt abordate ca parte a activității altor trei proiecte SATR în domeniul MRD, implementate de MAI (a se vedea Tabelul12). Aceste lacune includ participarea redusă a femeilor la programe de pregătire și răspuns la dezastre, lipsa locurilor care să răspundă nevoilor femeilor și aspectelor de siguranță, precum și lipsa unui design sensibil la gen în clădirile de poliție și jandarmerie din România. Pentru a remedia aceste lacune, seria de proiecte de reducere a riscurilor țintește promovarea evaluărilor de impact, dezagregate în funcție de gen și proiectarea adecvată a clădirilor și facilităților noi pentru a îndeplini cerințele femeilor și aspectele de siguranță, organizarea de activități de formare și sensibilizare cu privire la problemele legate de VBG, riscurile VBG și mecanismele de atenuare și includ măsurile de proiectare sensibile la gen în lucrările civile. Aceste eforturi ar putea fi extinse la o gamă largă de investiții. Tabelul12. Activități de gen și indicatori în investițiile MAI MRD susținute de Banca Mondială Numele și Numărul Lacune privind Acțiune pentru adresarea Indicatori de Proiectului egalitatea de gen lacunelor Performanță/Rezultat Proiect de Participarea Promovarea dimensiunilor de Rapoarte privind clădirile Consolidare a redusă a femeilor gen, cum ar fi evaluările de finalizate, inclusiv date despre Managementului la programul de impact dezagregate în funcție numărul de facilități noi pentru Riscului de Dezastru pregătire și de gen, consultări și femei (cum ar fi băile) și (P166302) răspuns la proiectarea adecvată a numărul de femei din personalul dezastre; lipsa de clădirilor și facilităților noi de salvare, personalul de locuri care să pentru a acoperi nevoile administrație, voluntari, etc. răspundă nevoilor femeilor și aspectele de Datele de bază au fost colectate femeilor și siguranță în timpul pregătirii proiectului aspectelor de siguranță Proiect de Lipsa unui design Instruire și sensibilizare cu Numărul de femei din Îmbunătățire a sensibil la gen în privire la problemele VBG; personalul de poliție cu acces la Rezilienței și a clădirile poliției riscurile VBG și mecanismele răspunsul de urgență rezilient Răspunsului la române de atenuare clădiri Situații de Urgență (P168119) Proiect privind Lipsa unui design Include măsuri de proiectare Procentul clădirilor de Consolidarea sensibil la gen în sensibile la gen în lucrările intervenție de urgență Infrastructurii și a Jandarmeria civile reconstruite sau consolidate Pregătirii pentru Română care au adăugat sau îmbunătățit Situații Critice de caracteristicile de proiectare Urgență (P168120) adaptate la gen Nivel local Dincolo de intervenția de urgență și protecția civilă, consiliile locale se confruntă, de asemenea, cu provocări în investițiile pentru reducerea riscurilor. În România, multe active de infrastructură sunt deținute și întreținute de consiliile locale, dar acestea se luptă pentru a accesa fondurile necesare de 203 reparații capitale și deseori nu au capacitatea tehnică de a îmbunătăți infrastructura municipală. Având în vedere impactul pandemiei actuale de COVID-19 asupra finanțelor locale, capacitatea primăriilor de a investi în infrastructura deținută sau administrată la nivel local va fi în continuare limitată în anii următori. Acest lucru va exacerba disparitățile severe în finanțarea infrastructurii reziliente și ar putea duce la agravarea în continuare a condițiilor diferitelor tipuri de infrastructură. De exemplu, în 2019, a fost adoptată o nouă legislație care impune tuturor autorităților locale să efectueze o evaluare seismică (cunoscută sub numele de expertiză tehnică) pentru toate școlile construite înainte de 1978, cu evaluări finalizate până în 2024.311 Se estimează că multe dintre aceste expertize tehnice vor evidenția deficiențele în materie de siguranță seismică care vor trebui remediate prin consolidare sau reconstrucție, ceea ce va însemna că municipiile și ME în acest caz, vor trebui să ofere sprijin și îndrumări semnificative cu privire la îmbunătățirea infrastructurii în următorii ani. 3.3. Planificare, proiectare și construcție fundamentate pe riscuri 3.3.1. Amenajarea teritorială Pentru includerea zonelor cu risc natural în planurile urbane, la nivel național există Legea nr. 575/2001 privind aprobarea Planului Național de Dezvoltare a Teritoriului (PNDT) - Secțiunea V zone de risc natural. Scopul său principal este de a delimita zonele geografice afectate de fenomene naturale, precum cutremure, alunecări de teren și inundații și de a stabili măsurile necesare pentru a preveni și a atenua efectele distructive ale acestor fenomene. Această lege este baza activității de urbanism și amenajare teritorială, prevederile planului național sunt preluate în celelalte planuri de dezvoltare teritorială, la nivel regional, zonal, județean și, în consecință, în planurile urbane generale. Delimitarea zonelor cu risc natural se bazează pe analize și studii elaborate de instituții specializate autorizate de autoritățile competente. Declararea unor zone cu risc natural se face prin decizia consiliului județean, pe baza procedurilor specializate aprobate de autoritățile responsabile cu tipurile de risc. Prin această lege, autoritățile administrației publice cu responsabilități în amenajarea teritoriului sunt obligate să delimiteze zonele cu riscuri naturale conform normelor și metodologiilor stabilite de legislație și să coordoneze amenajarea teritoriului și urbanismul pentru a preveni și a atenua riscurile provocate de cutremure, alunecări de teren și inundații. Cu toate acestea, o provocare majoră este nivelul de detaliu al datelor disponibile autorităților locale și capacitatea acestora de a le folosi în amenajarea teritoriului. Hotărârea Nr. 382 din 2 aprilie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind exigențele minime de conţinut ale documentațiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele de riscuri naturale. Normele metodologice sunt un instrument pentru stabilirea cerințelor suplimentare care se impun în ceea ce privește elaborarea planurilor de urbanism și amenajare a teritoriului pentru riscuri naturale. La nivelul fiecărei UAT (județ, municipiu, oraș, comună), structurile specializate ale administrației publice locale împreună cu instituțiile specializate întocmesc studiul factorilor de risc natural, care conține documente și desene (hărți de risc) privind riscurile naturale existente. Aceste studii sunt făcute publice și constituie documentația consultativă pusă la dispoziția dezvoltatorilor de documentație de planificare urbană și amenajare a teritoriului. Pe baza studiilor factorilor de risc natural elaborate de autoritățile locale, precum și pe baza hărților de hazard și risc privind riscurile naturale elaborate de instituțiile 311 Legea nr. 170/2019 a modificat Ordonanța Guvernului nr. 20/1994. Nerespectarea va duce la amenzi pentru municipii. 204 responsabile, elaboratorii documentelor de urbanism și amenajare a teritoriului delimitează zonele cu interdicție de construcție, temporare sau definitive. O altă reglementare în domeniu este Ordinul nr. 13/N din 10 martie 1999, pentru aprobarea regulamentului tehnic „Ghid privind metodologia de elaborare și conținutul cadru al planului urbanistic general”, indicativul GP038/99. În acest ordin, activitatea de inventariere și delimitare a zonelor cu riscuri naturale, în principal a zonelor supuse inundațiilor periodice și a zonelor cu alunecări de teren, este atribuită consiliilor județene și locale. Inventarierea și delimitarea se fac în cadrul unor lucrări distincte, pe baza (a) cercetării de teren; (b) studiilor geotehnice privind construcția terenului și condițiile de fundație ale clădirii; (c) concluziile studiilor de specialitate, elaborate în acest scop; (d) detalii privind macro-zonarea teritoriului țării, incluse în secțiunea PATN; (e) informații de la localnici cu privire la evoluția fenomenelor, ritmul și amploarea acestora. Zonele inventariate și delimitate sunt transpuse, pe categorii de producție a fenomenelor, pe foaia de analiză a situației existente sau separat. Inundații Deși sunt în vigoare mai multe reglementări privind exploatarea și amenajarea teritoriului pentru a atenua riscul de inundații, este necesar să fie elaborate si mai multe. Zonele de inundații sunt delimitate în Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice, conform Directivei UE privind inundațiile (2007/60/CE). Directiva UE privind inundațiile menționează, de asemenea, exploatarea terenurilor și planificarea spațiului ca aspecte pe care PMRI trebuie să le ia în considerare. Aceste activități sunt importante pentru limitarea expunerii persoanelor și activelor în zonele cu risc de inundații și reducerea scurgerilor din zonele situate în amonte. În timp ce România a introdus restricții în „zonele inundabile”, nu a existat întotdeauna o legătură clară cu hărțile de hazard de inundații provenite din aplicarea Directivei UE privind inundațiile.312 Regulamentele nu indicau nici tipul nici frecvența inundațiilor, nici adâncimea apei luate în considerare, indicații care evidențiază insuficiențele din reglementările actuale.313 România și-a exprimat interesul în actualizarea reglementărilor de amenajare teritorială pentru a integra mai bine amenajarea teritorială ca parte a măsurilor mai largi de management al inundațiilor. Având în vedere nivelul local, Legea nr. 575/22 octombrie 2001 a stabilit planul de dezvoltare a teritoriului național, iar hărțile și tabelele anexate la această legislație oferă informații cu privire la potențialul localităților de a fi afectate de alunecările de teren cauzate de inundații și drenarea torenților sau cursurilor de apă care se revarsă. Aceste hărți ale riscurilor sunt incluse în Planurile de Urbanism General și sunt gestionate de autoritățile locale. Cu toate acestea, din cauza lipsei de fonduri, este o provocare pentru autoritățile locale să finalizeze elaborarea hărților de risc integrate. 312Curtea de Conturi Europeană 2018. 313 În 2018, Curtea de Conturi Europeană a efectuat o evaluare în opt state membre (Slovenia, Italia, Spania, Portugalia, România , Bulgaria, Austria și Republica Cehă) pentru a stabili modul în care politicile și abordările arată eficacitatea lor pentru implementarea PM, pe baza criteriilor de audit care au luat în considerare documentele de politică ale UE, legislația, orientările Comisiei, studiile și alte publicații, întâlniri cu autoritățile statelor membre și experți în domeniul schimbărilor climatice și asigurării împotriva inundațiilor, precum și rezultatele unei misiuni pilot în Olanda în septembrie 2017. În România, au evalu at RGE-urile Argeș-Vedea și Dobrogea-Litoral și patru proiecte. Link. 205 Cutremur Nivelul de date disponibile nu pare a fi suficient pentru a justifica sau a permite politici diferențiate sau reglementări de planificare urbană într-o anumită zonă urbană. Integrarea considerentelor de risc seismic în documentele și planuri de amenajarea a teritoriului și de planificare urbanistică necesită date detaliate despre nivelurile de hazard seismic și condițiile subsolului la nivelul fiecărei zone urbane vizate. Datorită faptului că principala sursă seismogenă pentru România (Vrancea) se află la o adâncime intermediară, mișcările terenului pe care le generează tind să afecteze suprafețe mult mai mari decât sursele de suprafață, care sunt mai frecvente în lume. În esență, practic toată România poate fi afectată de cutremure puternice din sursa Vrancea - fapt ilustrat de harta de hazard seismic inclusă în codul de proiectare seismică P100-1/2013. Cu toate acestea, efectele de (de)amplificare locale nu sunt acoperite în detaliu în această hartă națională de hazard. În absența unor norme metodologice privind conținutul hărților locale de hazard seismic (cerute de PATN - Secțiunea V) și a clarificărilor privind utilitatea lor practică, puține județe au dezvoltat astfel de hărți. În cazurile în care astfel de hărți au fost elaborate, folosind fondurile puse la dispoziție de MDLPA din 2006, acestea sunt, de fapt, decupaje mărite din harta națională a intensității seismice, prevăzută ca anexă la Planul Teritorial Național (PTN) sau de la hart a de hazard din Codul de Proiectare Seismică P100-1, fără alte detalii sau clarificări. Finanțarea studiilor și cercetărilor necesare elaborării hărților riscurilor naturale, stabilirii bazelor de date asociate, precum și lucrărilor de prevenire și atenuare a riscurilor naturale se face de la bugetul de stat, prin bugetul MDLPA. Riscuri tehnologice În cazul amplasamentelor de tip Seveso, Legea nr. 59/2016 (Directiva Seveso III transpusă) stabilește obligațiile autorităților locale cu atribuții în amenajarea teritoriului și urbanism de a folosi rezultatele evaluării riscurilor pentru aceste scopuri. Ordinul nr. 3710/2017 stabilește metodologia pentru stabilirea distanțelor de siguranță adecvate față de sursele potențiale de risc de tip Seveso și principalele obligații ale operatorilor economici și autorităților în procesul de amenajare teritorială. Pe baza evaluării riscurilor din Rapoartele de Securitate sau Politicile de Prevenire a Accidentelor Majore ale operatorilor, hărțile vectoriale de risc specifice, care conțin zone de impact și date privind frecvența evenimentelor, trebuie elaborate și folosite în amenajarea teritorială de autoritățile locale. 3.3.2. Proiectare și construcție Se estimează că infrastructura considerată sigură pentru hazarduri multiple îndeplinește următoarele cerințe în conformitate cu reglementările naționale: • Rezistență seismică adecvată. Clădiri care respectă nivelul de rezistență seismică prescris în Eurocodul 8, P100-3/2019 și P100-1/2013 pentru România. Trebuie să se efectueze exerciții regulate de cutremur pentru ocupanții clădirii. • Rezistență adecvată la furtuni. Să se asigure sarcina adecvată pentru vânt și zăpadă în clădiri (CR1-1-3/2012, CR1-1-4/2012, CR0/2012). • Reziliența la inundații. Locațiile și căile de acces imediat trebuie să fie în afara zonelor cu hazard ridicat de inundații, iar școlile trebuie să aibă acces la SAT. Zonele de inundații sunt delimitate în Planurile de Management al Bazinelor Hidrografice, conform Directivei UE privind inundațiile (2007/60/CE). 206 • Sisteme de încălzire și răcire adecvate și potrivite. Reglementările românești (SR 1907-2: 2014 și I 5-2010) prescriu temperaturile interioare și nivelurile de umiditate pentru anotimpurile calde și reci pentru a asigura confortul și sănătatea ocupanților clădirii. • Siguranța privind incendiile. Asigurarea clădirilor cu sisteme de detectare și avertizare a incendiilor, sisteme de suprimare a incendiilor (cum ar fi aspersoarele) și căi de ieșire adecvate pentru a facilita evacuarea rapidă. Exercițiile frecvente de incendiu sporesc, de asemenea, siguranța. Regulamentul românesc: Standarde P118/2013, Ordonanța de Urgență a Guvernului Nr. 52/2015 de modificare a Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor și Hotărârea Guvernului nr. 915/2015. • Calitatea adecvată a aerului și ventilația. Camerele din clădiri trebuie să îndeplinească cerințele privind nivelurile de CO2 și să asigure un flux și o circulație a aerului suficiente pentru a reduce transmisia bolilor respiratorii (Standardul I 5-2010). • Apă și canalizare adecvate și potrivite. Clădirile au autorizație sanitară, băi interioare cu capacitatea de a acoperi cerințele ocupanților clădirii și acces la apa curentă. Noile norme de igienă au fost stabilite de ME (standardele I 9-2015 pentru instalațiile sanitare și Normele de Igienă conform Ordinului ministerial nr. 1456/2020). Dincolo de caracteristicile de proiectare structurală, bazate pe bune practici, clădirile trebuie să aibă acces la SAT pentru hazardurile hidrometeorologice, să aplice informații privind riscurile climatice și hazardul, să efectueze exerciții regulate de urgență și activități de pregătire de urgență, să aibă acces rapid la școli ca centre de evacuare și să conducă alte activități precum sensibilizarea. De asemenea, infrastructura trebuie să fie aliniată la abordări durabile, inclusiv operarea și mentenanța și să contribuie la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice: • Eficient din punct de vedere energetic. Clădirile trebuie să îndeplinească sau să depășească standardele minime de eficiență energetică conform Ordinului Ministerului României nr. 2641/2017 și a Metodologiei de calcul al performanței energetice a clădirilor Mc-001 (în curs de revizuire) • Valorificarea energiei regenerabile. Clădirile, acolo unde este posibil, trebuie să folosească energia regenerabilă pentru a sprijini atingerea țintelor stabilite prin legislația națională sau europeană. • Zero deșeuri. Ocupanții clădirilor trebuie să aibă sensibilizarea și sistemele de reducere a deșeurilor și creșterea reciclării, refolosirii și recuperării produselor (Legea nr. 27/2007). • Bine întreținut. Clădirile trebuie să aibă fonduri suficiente pentru a asigura funcționalitatea permanentă și operarea și mentenanța. Dacă este fezabil, se pot aplica economii de eficiență energetică pentru a face îmbunătățiri suplimentare către durabilitate. Cutremur După cum s-a menționat mai devreme, deși există unele progrese în ceea ce privește legislația privind riscul seismic, trebuie să se facă totuși progrese în ceea ce privește instrumentele care să permită analiza pe scară largă a fondului de clădiri. Codurile de proiectare seismică sunt încă incomplete, unele părți din Codul de Proiectare Seismică P100 lipsesc încă. În consecință, România nu are un cod de p roiectare 207 seismică explicit care să vizeze poduri, rezervoare, silozuri, conducte, fundații și ziduri de susținere, baraje, palplanșe sau docuri. Cadrul de reglementare al României privind proiectarea seismică a clădirilor a evoluat substanțial; cu toate acestea, clădirile mai vechi, construite conform codurilor de construcție anterioare, nu sunt conforme. Autoritățile publice române au elaborat mai multe ediții, actualizate periodic, ale reglementărilor privind calculul structurilor la acțiunea seismică, care sunt elaborate cu sprijinul inginerilor civili. Fiecare ediție include harta de zonare a hazardului seismic, a cărei utilizare este obligatorie în proiectarea seismică a clădirilor. Primul standard de proiectare seismică a fost introdus în 1963-P13, „Normativ condiționat pentru proiectarea construcțiilor civile și industriale în regiunile seismice”, cu harta de zonare seismică STAS 2923-63. Normativul a fost actualizat de mai multe ori după cutremurul din 1977, fiind redenumit P100. Această reglementare tehnică cuprinde în prezent Partea I - Dispoziții pentru Proiectarea Clădirilor (cunoscută drept P100-1) 2 și Partea III - Dispoziții pentru Evaluarea Seismică a Clădirilor Existente (cunoscută drept P100-3) . Codul de Proiectare Seismică P100-1/2013 conține o hartă de zonare a hazardului seismic la nivel național bazată pe valorile de vârf ale accelerației orizontale a terenului, stabilită pentru un interval de referință mediu de recurență, denumit accelerație de proiectare. Conform hărții de zonare seismică, valorile accelerației de proiectare corespund unui interval mediu de recurență de 225 de ani, cu o probabilitate de depășire de 20% în 50 de ani. De asemenea, codul de proiectare P100-1/2013 include zonarea teritoriului național în ceea ce privește perioada de control (colț), TC, a spectrului de răspuns, pentru descrierea simplificată a condițiilor de teren locale. Inundații În ceea ce privește proiectarea digurilor și rezervoarelor în scopul managementului riscului de inundații, standardele de proiectare sunt definite în prezent de legislația română învechită și, prin urmare, trebuie actualizate urgent. Cu toate acestea, este important să se observe că întreaga gamă de infrastructuri hidrotehnice existente nu este reprezentată în cele 526 ZRPSI, deoarece metodele folosite pentru a defini ZRPSI consideră parametrii precum evenimente istorice, daune potențiale, standarde de protecție împotriva inundațiilor, parametrii schimbărilor climatice, etc. Acest lucru se datorează faptului că evaluarea preliminară a riscului de inundații este baza pentru determinarea zonelor cu consecințe adverse potențiale semnificative ale inundațiilor viitoare (Articolul 4d). În acest sens, în România, informațiile din planurile de protecție împotriva inundațiilor au fost transformate în format digital și prelucrate ca evenimente de inundație selectate conform metodologiei INHGA. Acest lucru a fost corelat statistic cu informații despre distribuția populației, date privind exploatarea terenului (CORINE 2006) și informații despre infrastructura de comunicații deteriorată în trecut. De asemenea, au fost luate în considerare tendințele viitoare și influența lucrărilor hidraulice (rezervoare și diguri). Standardele românești pentru proiectarea digurilor se bazează pe analiza cost-vulnerabilitate socială. În acest fel, folosind nivelul de importanță, majoritatea digurilor au fost proiectate pentru o inundație cu o perioadă de revenire o dată la 100 de ani în zonele urbane (aproximativ 25% din lungimea totală a digurilor) și o dată la 10 ani pentru zonele agricole (aproximativ 20% din lungimea totală a digurilor). Analiza efectelor potențiale ale schimbărilor climatice și a tendințelor de dezvoltare a zonelor urbane a fost inclusă în identificarea ZRPSI. Pentru zonele fără lucrări de apărare împotriva inundațiilor, 208 „>1.000.000 EUR” a fost criteriul de avarie adoptat. Locațiile cu potențiale poluări semnificative în caz de inundații au fost incluse și în analiză. În total, s-au identificat 114 zone de inundații și 600 sectoare de râuri cu potențiale daune de peste 1 milion EUR.314 Riscuri tehnologice Proiectarea structurală a instalațiilor periculoase și a clădirilor care le conțin este realizată prin documentul „CR 0 - 2012. Cod de proiectare. Bazele proiectării clădirilor și structurilor”, care este pusă în aplicare și obligatorie din 2012. Codul este aliniat cu prevederile din „EN 1990: Eurocod - Bazele proiectării structurilor”. Conform Anexei A1 la CR 0 - 2012, tipologiile menționate se referă la Clasa I de importanță - expunere (cea mai importantă clasă). Pentru clădirile și structurile din această clasă, valorile cele mai ridicate ale factorilor de importanță-expunere se aplică valorilor caracteristice ale încărcăturilor. de exemplu, sarcina caracteristică cutremurului este înmulțită cu un factor de importanță-expunere de 1.4. 3.3.3. Provocări și oportunități pentru o planificare, proiectare și construcție fundamentate pe analiza de riscuri O provocare generală legată de amenajarea teritorială este (lipsa) detalierii datel or disponibile atât autorităților atât la nivel central, cât și local, pentru a se asigura că planurile de amenajare teritorială sunt fundamentate pe riscuri. Pentru inundații, deși există dispoziții pentru a evita urbanizarea/așezările în zone predispuse la inundații, cadrul nu este clar cu privire la parametri, ceea ce face ca aplicarea informațiilor din hărțile inundațiilor să fie dificilă. România intenționează să actualizeze reglementările de amenajare a terenurilor pentru a integra mai bine amenajarea terenurilor ca parte a măsurilor mai largi de management a inundațiilor. Pe partea seismică, nivelul de date disponibile nu pare să fie suficient pentru a justifica sau a permite politici diferențiate sau reglementări de planificare urbană într-o anumită zonă urbană. O provocare corespunzătoare este, de asemenea, capacitatea planificatorilor de a putea folosi informații despre riscuri, care pot necesita abilități tehnice și expertiză. Multe dintre amplasamentele industriale existente de tip Seveso, care acum câțiva ani se aflau în afara sau la limita zonelor rezidențiale ale municipiilor, se află astăzi în imediata vecinătate a zonelor populate din cauza unei dezvoltări urbane insuficient controlate. În aceste cazuri, s-au identificat multe incompatibilități între prevederile Ordinului nr. 3710/2017, referitoare la amenajarea teritoriului și realitatea existentă în domeniu. Acești operatori economici trebuie să identifice măsuri tehnice și non- tehnice pentru a reduce riscul la un nivel acceptabil, compatibil cu categoriile de utilizare a terenurilor, ceea ce în multe cazuri nu este rentabil sau chiar posibil. Utilizarea criteriilor de amenajare a teritoriului bazate pe risc în locul celor bazate pe consecințe, prezentate în Ordinul 3710/2017, ar oferi operatorilor Seveso o gamă mai mare de opțiuni pentru a-și rezolva problemele de compatibilitate la utilizare a terenurilor.315 Pentru acest domeniu de aplicare, vedem o oportunitate pentru dezvoltarea unei metodologii naționale de evaluare a riscurilor pentru riscurile tehnologice. 314 IPDR. 2012. Evaluarea Preliminară a Riscului De Inundații în Bazinul Fluviului Dunărea - Raport Sumar privind implementarea Articolelor 4, 5 Și 13(1) din Directiva Europeană privind Inundațiile în Bazinul Fluviului Dunărea. Link. 315 Török, Z. et al. 2020. „Analiza Compatibilității Teritoriale pentru Siturile de T ip Seveso folosind Diferite Metode de Evaluare a Riscurilor și tehnica GIS.” Politica de exploatare a terenurilor 95:103878. 209 România are o serie de reglementări naționale pentru a se asigura că infrastructura nou construită ia în considerare o serie de riscuri, inclusiv cutremure, furtuni, inundații, siguranță la incendiu, încălzire/răcire, calitatea aerului, zgomot, apă și canalizare, precum și eficiență energetică, utilizarea energiei regenerabile, etc. Codurile de proiectare seismică sunt încă incomplete, iar unele părți ale Codului de Proiectare Seismică P100 trebuie încă dezvoltate. Cu toate acestea, clădirile mai vechi, în special cele construite înainte de 1978, nu prezintă un nivel suficient de protecție seismică. În ceea ce privește proiectarea digurilor și rezervoarelor în scopul riscului de inundații, trebuie dezvoltate și adoptate toate părțile din codul de proiectare seismică P100. O provocare generală se referă la fondul construit vechi și îmbătrânit și la necesitatea unei întrețineri regulate și adecvate. 3.4. Rezumatul capitolului: Principalele constatări și oportunități pentru o implicare ulterioară Concluzii cheie MRD în România este finanțat cu resurse diferite. În perioada 2014 - 2020, România a beneficiat de multe proiecte finanțate de UE, axate pe măsuri de prevenire, pregătire și răspuns, care au fost implementate de o serie de actori instituționali. Acestea includ atât investiții structurale în infrastructura publică și privată, cât și investiții nestructurale (cum ar fi cercetarea). Deși s-a cheltuit o sumă considerabilă pe MRD, în lipsa mecanismelor de urmărire (tracking mechanisms), este dificil să se determine nivelul progresului în reducerea riscurilor. Există o coordonare limitată cu privire la investițiile în infrastructură între ministere, iar informațiile centralizate cu privire la investițiile întreprinse au fost actualizate abia recent în contextul PNMRD dezvoltat de IGSU. Mai mult, majoritatea investițiilor finanțate de UE au fost direcționate către pregătirea și intervenția în caz de urgență, în timp ce principalele investiții naționale identificate se axează pe riscuri specifice, în funcție de instituția responsabilă cu implementarea. Dincolo de investițiile identificate în MRD, există și proiecte care pot avea RRD ca un beneficiu indirect al programelor sectoriale mai largi (agricultură, sănătate și așa mai departe). Având în vedere volumul investițiilor din ultimii ani, cea mai mare parte a investițiilor naționale și europene în MRD s-au axat pe reducerea riscului de inundații, urmate de câteva programe naționale cheie dedicate reducerii riscului seismic. Trebuie luate măsuri pentru a înțelege mai bine nevoile potențiale de investiții și în alte hazarduri (secetă, valuri de căldură, hazarduri tehnologice etc.), precum și sectoare specifice, în special cele care furnizează servicii critice. Hazardurile tehnologice sunt abordate cel mai frecvent prin intermediul programelor transfrontaliere și transnaționale. Implementarea eficientă a investițiilor reprezintă o problemă, ceea ce duce la lipsa utilizării depline a fondurilor disponibile. De altfel, în reducerea riscului seismic, de exemplu, a fost evidențiat în urma unei revizuiri a programelor implementate faptul că ineficiența în procesele de administrare la nivel național și local, precum și monitorizarea deficiențelor au împiedicat utilizarea eficientă a fondurilor și au întârziat implementarea activităților importante. În general, nu există informații disponibile despre eficacitatea programelor pentru RRD, inclusiv și, în special, pentru modernizarea infrastructurii critice (școli, clădiri culturale etc.). La nivel local, investițiile în MRD rămân în mare măsură dependente de bugetele locale, fondurile UE limitate fiind mobilizate în acest scop. De fapt, autoritățile locale care au beneficiat de fonduri UE (proiecte transfrontaliere) erau în mare parte aproape de frontierele naționale. Deși fondurile din PNDL 210 coordonate de MDLPA începând cu 2013 sunt disponibile special pentru investiții la nivel local, fondurile au fost folosite, în principal, pentru anumite măsuri (aproximativ 55% pentru reabilitarea drumurilor și străzilor comunale, precum și pentru modernizarea rețelelor de canalizare) și nu există informații suficiente privind rezultatele obținute în ceea ce privește RRD. Se pare că s-au alocat fonduri insuficiente pentru măsuri mai ușoare, cum ar fi dezvoltarea hărților de risc seismic și de alunecări de teren și, în general, măsurile MRD tind să fie cele excluse mai întâi din bugetele locale, considerate adesea ca fiind cea mai mică prioritate. În ciuda acestui lucru, România are o serie de reglementări naționale legate de planificarea, proiectarea și construcția urbană fundamentate pe riscuri, există blocaje legate de identificarea surselor de finanțare, dezvoltarea și implementarea instrumentelor tehnice (de exemplu, pentru prioritizare), precum și capacitatea tehnică de a implementa acțiuni de reducere a riscurilor. Există reglementări care asigură că infrastructura nou construită ia în considerare o serie de riscuri, inclusiv cutremure, furtuni, inundații, siguranță la incendiu, încălzire/răcire, calitatea aerului, zgomot, apă și salubritate, precum și eficiență energetică, utilizarea energiei regenerabile etc. Cu toate acestea, România are un fond mare de infrastructuri publice și private îmbătrânite, vulnerabile la o serie de hazarduri, iar eficacitatea programelor de modernizare a infrastructurii împotriva riscurilor de hazard s-a dovedit a fi redusă sau insuficientă în comparație cu nevoile, în special pentru infrastructura critică, cum ar fi unitățile educaționale. Dezvoltarea și implementarea investițiilor integrate, cum ar fi reducerea seismică combinată și măsurile de eficiență energetică, au lipsit, de asemenea, din cauza capacității tehnice adesea limitate și a reglementărilor inadecvate. Dezvoltarea și implementarea măsurilor ecologice au lipsit din cauza cunoștințelor limitate și a scepticismului cu privire la rentabilitatea acestor tipuri de măsuri. În cele din urmă, nivelul redus de date adecvate și lipsa de cunoștințe cu privire la instrumentele adecvate pentru operatorii economici pentru amenajarea teritoriului au împiedicat dezvoltarea unor politici sau reglementări eficiente și diferențiate pentru utilizarea terenului bazată pe risc și planificarea urbană. Oportunități pentru o implicare ulterioară În urma analizei investițiilor în MRD, au fost evidențiate oportunități de a îmbunătăți informațiile și a urmări investițiile în RRD într-un mod sistematic și cuprinzător. Ținerea evidenței atât a beneficiilor directe, cât și indirecte pentru MRD a programelor UE/naționale ar permite o prezentare mai exactă a investițiilor și ar facilita coordonarea strategiilor, programelor și proiectelor de investiții. Instrumentele de urmărire îmbunătățite ar putea ajuta, de asemenea, la prioritizarea investițiilor specifice și a oportunităților de finanțare. Acest lucru este deosebit de important, având în vedere resursele substanțiale care vor deveni disponibile în UE în următorii ani. În plus, există o oportunitate de a îmbunătăți nivelul investițiilor UE în MRD la nivel local prin implementarea de programe de consolidare a capacității privind absorbția fondurilor UE în orașele din toată țara. De asemenea, investițiile în consolidarea capacității umane de implementare a acestor fonduri pot contribui în continuare la sustenabilitatea acestei abordări și la diversificarea surselor de finanțare ale municipiilor pentru investițiile în MRD. Este necesar să se intensifice eforturile pentru ca infrastructura cu risc să fie mai rezilientă la hazarduri și la schimbările climatice. Există o serie de oportunități de îmbunătățire a identificării/prioritizării investițiilor, precum și a executării acestora. Dezvoltarea abordărilor de stabilire a priorităților necesită 211 date (inclusiv informații despre risc); cu toate acestea, există oportunități de a efectua diferite tipuri de evaluări la nivel de portofoliu, care pot indica prioritățile inițiale, în timp ce datele suplimentare sunt colectate prin evaluări mai detaliate ale riscurilor. Viitoarea SNRRS propune un proces în trei etape pentru a genera informații privind riscul și a reduce riscul seismic în mod prioritar, urmărind obiectivele pe termen lung și fiind completate de un program de investiții cu un plan de monitorizare. De asemenea, există unele investiții în reducerea riscurilor care pot fi considerate „fără regrete” (no-regret), cum ar fi consolidarea clădirilor primilor respondenți în caz de dezastru, inclusiv stații de pompieri, spitale critice, clădiri destinate adăpostului, etc. Pe fondul lecțiilor învățate în timpul pandemiei de COVID-19 și a vulnerabilității spitalelor la incendii și cutremure, dar și a altor hazarduri, trebuie efectuate evaluări ale siguranței și pregătirii spitalelor pentru a identifica prioritățile pentru acțiuni de remediere, inclusiv adaptarea rentabilă. Investițiile în reducerea riscurilor fizice trebuie să fie completate cu măsuri nestructurale, inclusiv pregătirea îmbunătățită în caz de urgență și planificarea răspunsului și instruirea personalului pentru a gestiona riscurile și a răspunde eficient (a se vedea Capitolul 4). O provocare generală se referă la infrastructura veche și îmbătrânită și la necesitatea unei întrețineri regulate și adecvate. În vreme ce sunt concepute prioritățile pentru ciclul fondurilor UE 2021 - 2027 - în special POR - și programele MRR, există o oportunitate unică de a asigura investiții cuprinzătoare și integrate. De exemplu, există multe oportunități de a lega eficiența energetică a infrastructurii publice și private de intervențiile de reducere a riscurilor; cu toate acestea, multe investiții de modernizare în clădiri publice/private pot combina aspecte multi-hazard. Pentru a crea intervenții mai eficiente și mai durabile și a depăși provocările din trecut, sunt necesare măsuri cheie de consolidare instituțională la nivel național și subnațional. Va fi esențial să se consolideze procesele prin care se acordă prioritate investițiilor, să se reducă cerințele birocratice și etapele administrative și să se mărească capacitatea la nivel subnațional și național de a gestiona proiecte de infrastructură. De asemenea, este esențială îmbunătățirea disponibilității și a accesului la date și informații cu privire la aceste probleme. Este necesar să se promoveze soluții durabile și multi-hazard atât pentru mediul urban, cât și pentru cel natural. În ceea ce privește orașele, există multe oportunități de a lega reziliența la hazarduri cu acțiunile de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice, în special în contextul fondurilor care vor fi acordate actorilor naționali și subnaționali pentru a contribui la realizarea Pactului Verde. Eforturile de reducere a riscurilor trebuie să echilibreze măsurile structurale și nestructurale. Aceasta include și integrarea soluțiilor bazate pe natură. Autoritățile române ar putea lua în considerare o abordare pe etape, învățând din cercetarea internațională, realizând fezabilitatea, intervențiile pilot sunt urmate de o extindere. În ceea ce privește planificarea, proiectarea și construcția fundamentate pe riscuri, există posibilități de îmbunătățire legate de integrarea informațiilor privind hazardurile în planificarea urbană. În ciuda cadrului legal existent, în practică informațiile despre riscuri nu sunt integrate sistematic – în unele cazuri, informațiile lipsesc și/sau nu sunt suficient de detaliate, în altele, provocarea este capacitatea instituțiilor de a transpune informațiile despre riscuri în instrumente de planificare. În acest sens, trebuie consolidate aplicarea codurilor și a practicilor de construcție. De asemenea, trebuie actualizate standardele de proiectare pentru diguri și bazine în scopul managementului riscului de inundații. O problemă specifică este integrarea eficienței energetice și a consolidării seismice – care trebuie abordată atât la nivel strategic – respectiv consolidarea seismică trebuie să preceadă măsurile de eficiență energetică, iar finanțarea 212 trebuie să fie disponibilă pentru a combina aceste intervenții - dar și prin ajustări în procesele de proiectare prin integrarea evaluărilor tehnice pentru vulnerabilitatea seismică și eficiența energetică. În cazul amplasamentelor industriale de tip Seveso deja existente, care acum câțiva ani se aflau în afara sau la limita zonelor rezidențiale ale municipiilor, astăzi, datorită unei dezvoltări urbane insuficient controlate, multe dintre aceste amplasamente se află în imediata vecinătate a zonelor populate. Pe scurt, există o serie de oportunități de a investi în reducerea riscurilor în România, inclusiv: (a) consolidarea capacității instituționale de urmărire și finanțare a investițiilor RRD; (b) facilitarea extinderii investițiilor de reducere a riscurilor; și (c) sprijinirea integrării informațiilor privind riscurile în planificarea și proiectarea urbană, promovând abordări integrate și durabile. Tabelul 13 evidențiază acțiunile cheie propuse. Pentru a sprijini urmărirea progresului în ceea ce privește acțiunile specifice care pot fi selectate, indicatorii ar putea fi utilizați în documentele strategice, incluse în Anexa 2. 213 Tabelul 13. Acțiuni Prioritare Propuse pentru Prioritatea 3 Acțiuni propuse Termen scurt Termen mediu Termen lung 1. Consolidarea • Dezvoltarea unui sistem de schimb de informații și de monitorizare a investițiilor în RRD, într-un • Examinarea rezultatelor și • Continuarea dezvoltării capacității mod sistematic și cuprinzător, pentru a servi actorii relevanți și publicul îmbunătățirea continuă a sistemului funcționalității instituționale pentru • Analiza cerințelor părților interesate în legătura cu folosirea surselor de finanțare ex-ante și ex- de urmărire (tracking system), sistemului de urmărire urmărirea și post (naționale/UE), în special la nivel local. privitor la monitorizarea strategiilor (tracking system), și finanțarea investițiilor • Activități de comunicare cu instituțiile relevante (ministere și autorități de dezvoltare regională) și a planurilor. corelarea acestuia cu în RRD • Continuarea consolidării capacității schimbul de bune pentru a asigura eligibilitatea finanțării prin instrumentele UE pentru nevoile MRD și asigurarea părților interesate de a utiliza surse practici și cu lecțiile că MRD este inclus în diferitele niveluri sectoriale și administrative relevante, folosind fonduri învățate. naționale/UE, în coordonare cu Autoritățile de Dezvoltare Regională și autoritățile care de finanțare ex-ante și ex-post. implementează PO. • Continuarea analizei noilor moduri • Consolidarea capacității legate de utilizarea diferitelor surse de finanțare și comunicare pentru de finanțare disponibile pentru creșterea finanțării pentru RRD, în special la nivel subnațional, și pentru hazardurile care poate MRD. nu au beneficiat încă de investiții majore. 2. Facilitarea extinderii • Pe baza eforturilor legate de „înțelegerea riscului” și a consultărilor cu părțile interesate, • Continuarea promovării investițiilor • Evaluarea periodică a investițiilor de pentru a înțelege lipsurile și nevoile lor de date, mobilizarea asistenței tehnice pentru ca actorii în schimbul de bune practici în investițiilor, analiza reducere a riscurilor relevanți să integreze informațiile privind riscurile în procesele de luare a deciziilor la nivel domeniul RRD. priorităților și planificarea, național, regional și local. • Împărtășirea de exemple de bune după cum este necesar. • Împărtășirea bunelor practici în urma investițiilor MRD implementate de către MAI, cu alți practici și lecții privind integrarea Împărtășirea lecțiilor actori relevanți la nivel sectorial. MRD în sectoare și/sau hazarduri învățate în acest proces. • Finanțarea dezvoltării abordărilor de stabilire a priorităților pentru extinderea investițiilor de specifice. reducere a riscurilor, axându-se pe hazarduri specifice sau tipuri de active (de exemplu, • Pe baza rezultatelor evaluărilor infrastructura primului respondent, școli, spitale etc.) sau sectoare. prioritare, stabilirea programelor de • Promovarea dezvoltării de programe care vizează consolidarea multi-hazard a tipurilor specifice investiții pentru hazarduri specifice, de active de infrastructură. tipuri de active sau sectoare de risc. 3. Sprijinirea integrării • Susținerea îmbunătățirii codurilor și a standardelor de proiectare la niveluri de calitate • Consultarea periodică și continuarea • Evaluarea periodică a informațiilor privind adecvate. furnizării de informații investițiilor și partajarea riscurile în planificarea • Analiza nevoilor părților interesate (în special la nivel subnațional) și furnizarea de informații personalizate. lecțiilor învățate. și proiectarea urbană, personalizate pentru a facilita integrarea informațiilor privind riscurile în planificare. • Partajarea bunelor practici privind promovând abordări • Coordonarea cu actorii relevanți la nivel sectorial și implicarea în eforturile continue legate de soluțiile integrate și durabile, cu integrate și durabile studii de caz specifice diseminate integrarea MRD (inclusiv corelarea între eficiența energetică și consolidarea seismică). • Generarea de bune practici și promovarea intervențiilor durabile care iau în considerare între părțile interesate vizate. hazardurile multiple, precum și schimbările climatice, efectuarea de studii și furnizarea de informații/consolidarea capacității, în special la nivel local. 4. CAPITOLUL: ÎMBUNĂTĂȚIREA PREGĂTIRII ÎN CAZ DE DEZASTRE PENTRU UN RĂSPUNS EFICIENT ȘI PENTRU O „RECONSTRUCȚIE MAI BUNĂ” ÎN RECUPERARE, REABILITARE ȘI RECONSTRUCȚIE Acest capitol se referă la Prioritatea 4 CSRRD, legată de acțiunile întreprinse înainte de evenimentele de dezastru, integrarea RRD și dezvoltarea capacităților de răspuns și recuperare eficace la diferite niveluri. Dezastrele au demonstrat că fazele de recuperare, reabilitare și reconstrucție, care trebuie pregătite înainte de un dezastru, reprezintă o oportunitate esențială pentru o „Îmbunătățire prin Reconstrucție”, inclusiv prin integrarea RRD în măsurile de dezvoltare, făcând națiunile și comunitățile reziliente la dezastre. În conformitate cu CSRRD, împuternicirea femeilor și a persoanelor cu dizabilități să conducă și să promoveze public abordări echitabile de gen și accesibile universal, de recuperare, reabilitare și reconstrucție este esențială.316 Printre zonele de interes luate în considerare în cadrul acestui capitol se numără următoarele: 1) Măsuri de urgență și pregătire (stare de urgență și stare de alertă; planuri de intervenție la diferite niveluri; coordonare de urgență; adăpost, evacuare, locuințe temporare și depozite; servicii publice critice și pregătirea și continuitatea sectorului de afaceri; capacități de răspuns la situații de urgență, evaluări ale capacității și lecții învățate) 2) SAT (cadrul; detectarea, monitorizarea, analiza și prognozarea hazardurilor și a posibilelor consecințe; difuzarea și comunicarea avertismentelor) 3) Pregătirea pentru recuperare și reconstrucție și BBB 4) Finanțarea și asigurarea riscului de dezastru (expunere financiară, aranjamente existente de finanțare a riscului de dezastru, revizuirea capacității - analiza deficitului de finanțare. 4.1. Măsurile de Pregătire și de Răspuns în Situații de Urgență 4.1.1. Starea de urgență și starea de alertă Starea de urgență În conformitate cu Constituția, președintele își menține dreptul de a declara starea de urgență în întreaga țară sau în unele UAT și poate solicita parlamentului să aprobe măsura adoptată în termen de cinci zile de la propunerea sa. Dacă parlamentul nu se află în sesiune, acesta se va reuni prin lege în cel mult 48 de ore de la declararea stării de urgență și va rămâne în vigoare pe toată durata urgenței. Ordonanța de Urgență Nr. 1/1999 (aprobată, modificată și completată de Legea nr. 453/2004, Legea nr. 348/2004, Legea nr. 164/2019) privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență conține următoarele prevederi. Starea de urgență este un set de măsuri extraordinare de natură politică, economică și de ordine publică, aplicabile în întreaga țară sau în unele UAT, care sunt stabilite în conformitate cu următoarele condiții: (a) existența unor pericole grave actuale sau iminente în ceea ce privește securitatea națională sau funcționarea democrației constituționale și (b) iminența apariției sau producerii unor calamități care fac necesară prevenirea, limitarea sau eliminarea consecințelor dezastrelor în mod corespunzător. O stare de urgență poate fi declarată și menținută doar în măsura cerută de situațiile care le determină și în conformitate cu obligațiile asumate de România potrivit dreptului internațional. În timpul unei 316 UNDRR. Modul: Citirea Cadrului de la Sendai: Înțelegerea Rolului Guvernelor. situații de urgență, exercitarea drepturilor și libertăților fundamentale poate fi restricționată, cu excepția drepturilor omului și a libertăților fundamentale prevăzute de lege, doar în măsura cerută de situație și în conformitate cu Articolul 53 din Constituția României. În timpul stărilor de urgență, sunt interzise următoarele (drepturi și libertăți fundamentale care nu pot fi restricționate): (a) limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor în care moartea este rezultatul unor acte de război legale; (b) tortură și tratamente sau pedepse inumane sau degradante; (c) condamnare pentru infracțiuni neprevăzute, în conformitate cu legislația națională sau internațională; și (d) restricționarea accesului liber la justiție. Articolul 53 din Constituție restrânge exercițiul unor drepturi și libertăți, care poate fi restrâns numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor; desfășurarea instrucției penale; prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru sau ale unui sinistru deosebit de grav. Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporțională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenței dreptului sau a libertății. Se poate stabili o stare de urgență pentru o perioadă care nu depășește 30 de zile. Conform Ordonanței nr. 1 din 1999, starea de urgență este declarată de Președintele României prin decret, contrasemnată de Prim-Ministru și publicată imediat în Monitorul Oficial al României. Decretul de stabilire a stării de urgență va fi adus la cunoștința populației fără întârziere de mass-media, împreună cu măsurile urgente de punere în aplicare, care vor intra în vigoare imediat. Decretul va fi difuzat la posturile de radio și televiziune, cel târziu la două ore de la semnare și va fi difuzat repetat în primele 24 de ore de la stabilirea stării de asediu sau de urgență. În termen de maximum cinci zile de la stabilirea stării de urgență, Președintele României va solicita parlamentului să aprobe măsura adoptată. În cazul în care parlamentul nu aprobă măsura, Președintele trebuie să revoce imediat decretul, făcând astfel măsurile să devină nule. Decretul de stabilire a stării de asediu sau de urgență trebuie să prevadă următoarele: • Motivele care au impus stabilirea stării • O zonă în care este stabilită • O perioadă pentru care este stabilită • Primele măsuri de urgență care trebuie luate • Drepturile și libertățile fundamentale al căror exercițiu este restricționat, în limitele prevederilor constituționale și ale ordonanței de urgență • Autoritățile militare și civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului și a competențelor acestora • Alte dispoziții, dacă se consideră necesare. În timpul stării de urgență cauze de producerea iminentă a unor calamități, gestionarea Sistemului Național de Management al Urgențelor se află sub conducerea directă a MAI și sub coordonarea Prim Ministrului. În această situație, autoritățile și instituțiile publice, sectorul privat și populația sunt obligate să respecte și să urmeze prevederile legale speciale în domeniu, precum și măsurile dispuse de autorități. 216 Stare de alertă Legislația relevantă include următoarele: Ordonanța de Urgență nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (cu modificările și completările ulterioare ale Legii nr. 15/2005; Ordonanța de Urgență nr. 1/2014; Ordonanța de Urgență nr. 89/2014; Ordonanța de Urgență nr. 68/2020 și Decizia nr. 157/2020 și Legea nr. 55/2020). În timpul unor situații de urgență sau condiții care ar putea genera situații de urgență, se iau acțiuni și măsuri în conformitate cu legea, de la caz la caz, pentru următoarele motive: (a) avertizarea populației, instituțiilor și agenților economici din zonele periculoase și (b) declararea stării de alertă. Starea de alertă este răspunsul la o situație de urgență de o anumită amploare și intensitate, determinată de unul sau mai multe tipuri de risc, constând dintr-un set de măsuri temporare, proporționale cu nivelul de severitate manifestat sau prezis, și necesare pentru prevenirea și eliminarea amenințărilor iminente asupra vieții, sănătății umane, mediului, valorilor materiale sau culturale importante sau a bunurilor. Starea de alertă este declarată la nivel local, București, județ sau național, atunci când analiza factorilor de risc indică necesitatea escaladării răspunsului la o situație de urgență pentru o perioadă limitată care nu depășește 30 de zile. Starea de alertă poate fi prelungită ori de câte ori analiza factorului de risc indică necesitatea menținerii răspunsului ridicat pentru o perioadă suplimentară, dar nu mai mult de 30 de zile. Starea de alertă este suspendată înainte de termenul limită pentru care a fost declarată sau prelungită, atunci când analiza factorilor de risc indică faptul că nu mai este necesar să se mențină răspunsul. Pentru a declara starea de alertă, se analizează cumulativ următorii factori de risc: • Amploarea situației de urgență și manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel local al municipiului București, județean sau municipiu național • Intensitatea situației de urgență, viteza de evoluție, înregistrată sau estimată, a fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate • Insuficiența și/sau inadecvarea capacităților de răspuns • Densitatea populației din zona afectată în funcție de tipul de risc • Existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate pentru a gestiona tipul de risc. Comitetul local pentru situații de urgență declară, cu acordul prefectului, starea de alertă la nivel local, precum și prelungirea sau încetarea acesteia. Comitetul Județean pentru Situații de Urgență declară, cu acordul MAI, starea de alertă la nivelul uneia sau mai multor localități din județ sau la nivelul întregului județ, precum și prelungirea sau încetarea acesteia. Comitetul pentru Situații de Urgență al Municipiului București declară, cu acordul MAI, starea de alertă la nivelul municipiului București. Cu acordul Prim Ministrului, CNSU declară starea de alertă la nivelul mai multor județe sau la nivel național, precum și prelungirea sau încetarea acesteia. La declararea stării de alertă și în timpul acesteia, comitetele pentru situații de urgență decid să aplice, în conformitate cu legea, una sau mai multe măsuri pentru a crește capacitatea de răspuns, pentru a asigura reziliența comunităților și a reduce impactul tipului de risc. Deciziile prin care se declară sau se prelungește starea de alertă, precum și cele prin care se stabilește aplicarea anumitor măsuri în timpul stării de alertă, includ (a) baza legală; (b) perioada stării de alertă; (c) măsuri pentru creșterea capacității de răspuns, asigurarea rezilienței comunităților și 217 reducerea impactului tipului de risc necesar aplicării, condițiile concrete de aplicare și destinatarii acestor măsuri; și (d) instituțiile și autoritățile publice care pun în aplicare sau urmăresc respectarea aplicării măsurilor, după caz. Epidemii/PandemiiÎn secțiunile următoare se găsesc mai multe detalii despre răspunsul guvernului la COVID-19. Alertele de urgență pentru focarul de pandemie au respectat procedurile normale prevăzute de legi și descrise anterior. În timpul stării de urgență, în conformitate cu Ordonanța nr. 1 din 1999 și Decretul Nr. 195 din 16 martie 2020, privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, funcționarea spitalelor publice s-a limitat la spitalizare și asistență în cazuri urgente, decizie implementată ca măsură de urgență. Technologic Starea de urgență și starea de alertă se aplică atât evenimentelor naturale, cât și celor provocate de om, în funcție de anvergura acestora. Nu există prevederi speciale pentru riscurile tehnologice. 4.1.2. Planuri de intervenție naționale și locale Nivel național În România există planuri de intervenție naționale în cadrul „Concepției Naționale de Răspuns”. Planul este un document strategic care necesită o comandă unică și un sistem integrat de responsabilități între autorități, instituții și cetățeni. În Articolul 9 alineatul (2) din Hotărârea nr. 557/2016 se stipulează că IGSU, cu aprobarea DSU, va elabora o Concepție Națională de Răspuns pentru cutremure, epidemii, inundații, accident nuclear și radiologic și incendii de pădure. Planurile naționale descriu în detaliu rolurile și responsabilitățile autorităților și organizațiilor care au un mandat în pregătirea și răspunsul, dar și în restabilirea stării de normalitate. Acțiunile întreprinse sunt planificate la nivel național, regional, județean și local. Planul vizează următoarele obiective principale: • Consolidarea, dezvoltarea și integrarea cunoștințelor, capacităților și resurselor colective ale autorităților, instituțiilor și organizațiilor care alcătuiesc Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență • Managementul, coordonarea și controlul integrat al capacităților pe care statul român și comunitățile le au pentru protecția vieții, a proprietății și a mediului, limitând și eliminând efectele cauzate de un dezastru • Măsuri de răspuns integrate și eficiente la nivel național, județean și local • Creșterea rezilienței la dezastre la nivel național prin stabilirea cadrului național de răspuns organizațional și adaptarea continuă la realitatea operațională. Conform PNMRD, conceptele pentru cutremure, inundații, accidente nucleare și/sau radiologice și incendii de pădure au fost aprobate de DSU, iar conceptul național în caz de epidemii se află în faza de proiect. Aceste concepte au fost testate la nivel național, regional și județean prin exerciții complexe. 218 • În ceea ce privește răspunsul post-cutremur, pentru a verifica viabilitatea și măsurile prevăzute în Concepția Națională de Răspuns Post-Seismic, au fost organizate exerciții naționale „SEISM” începând cu 2016, care au fost efectuate cu o frecvență de un exercițiu pe an, devenind din ce în ce mai complexă în ceea ce privește structurile, categoriile de forțe și numărul de personal implicat, precum și în ceea ce privește planificarea, organizarea și desfășurarea.317 • Pentru incendiile de vegetație, Concepția Națională de Răspuns la Incendii de Pădure (2018) - în 2019 s-a desfășurat exercițiul național „ForFirEx 2019” în județele Caraș-Severin și Hunedoara, o premieră națională, atât prin specificitate, cât și prin amploarea evenimentelor simulate. • Pentru inundații, au fost efectuate exerciții de simulare și/sau înștiințare, alarmare și evacuare în perioada 2007 - 2020 pentru a crește capacitatea de răspuns, a dezvolta și testa Concepția Națională privind Inundațiile și Poluarea Accidentală a Cursurilor de Apă, a oferi instruire și a îmbunătăți managementul integrat al răspunsului local/național. • Pentru epidemie, „Planul Național de Intervenție pentru Prevenirea Îmbolnăvirii în Masă a Populației generate de Epidemii și Pandemii” a fost aprobat în 2013 prin Hotărârea Guvernului nr. 320/2013 și completat prin Hotărârea 1164/2013.. În 2018, au fost întocmite proiecte pentru Planul Național Generic de Pregătire și Răspuns la Evenimentele Epidemiologice de Boală Transmisibilă de Importanță Națională și pentru Planul Național de Răspuns la Epidemii, însă acest plan nu este încă finalizat. Primul exercițiu național cu implicare internațională (prin activarea Mecanismului de Protecție Civilă al UE) asupra unui scenariu asociat cu manifestarea riscului de epidemie în partea de vest a țării era programat să aibă loc în luna mai 2020; cu toate acestea, nu a avut loc din cauza focarului COVID-19. Riscuri tehnologice Nucleare: Concepția Națională de Răspuns în caz de accident nuclear și/sau radiologic a fost publicată în 2020, dezvoltat de CNCAN. Acest concept național a fost dezvoltat pentru a pregăti și implementa planuri de răspuns la nivel național, județean și local pentru orice situație nucleară sau radiologică de pe teritoriul României, rezultată din activități autorizate, neautorizate sau rău intenționate sau alte evenimente din afara țării cu efecte potențiale asupra teritoriului și populației României. Printre principalele obiective ale conceptului național, se remarcă următoarele informații: furnizarea informațiilor necesare pentru factorii de decizie și crearea de orientări pentru pregătire, răspuns integrat de urgență la situații nucleare și radiologice, stabilirea sistemelor de comandă. Seveso: Pentru Seveso și accidentele de transport care implică mărfuri periculoase, nu există nicio cerință legală pentru dezvoltarea Concepției Naționale de Răspuns. Nivel local PAAR-urile la nivelul UAT-urilor conțin aspecte de planificare în situații neprevăzute pentru diferite accidente naturale și tehnologice (Ordinul MAI nr. 132/2007). PAAR-urile includ riscurile potențiale identificate la nivelul UAT-urilor și măsurile, acțiunile de intervenție și resursele necesare pentru managementul riscurilor respective. Conform Articolului Nr. 10, Hotărârea nr. 557/2016, administrația locală trebuie să elaboreze un plan de acțiune pe tipuri de risc la nivelul UAT. PAAR-urile sunt întocmite 317 Mai multe detalii despre exerciții se găsesc în PNMRD. 219 de comitetul județean/al municipiului București pentru situații de urgență și de comitetele locale pentru situații de urgență și se aprobă de consiliul județean/consiliul general al municipiului București și de consiliile locale, corespunzător UAT-urilor pe care le reprezintă. Pentru a susține activitatea de analiză și acoperire, consiliile județene, consiliul general al municipiului București și consiliile locale pot comanda specialiștilor în domeniu elaborarea de studii, prognoze și alte materiale de specialitate. Analiza se face pentru riscurile incluse în schemă cu riscurile din UAT elaborate de IJSU și aprobate de prefect. Există numeroase planuri care nu îndeplinesc pe deplin cerințele și nevoile stabilite ale comunităților. Provocările cheie identificate includ următoarele aspecte legate de înțelegerea riscului; personalizarea conținutului standard în context local; lipsa detaliilor legate de capacitățile pe teren; impactul potențial; lipsa utilizării scenariilor de adăpostire/evacuare; și lipsa descrierii conceptului de dezvoltare a protecției, selectarea cursului optim de acțiune și stabilirea acțiunilor de intervenție adecvate. • Analiza nu se efectuează pe tipuri de riscuri, pe baza datelor și înregistrărilor statistice, precum și a altor documente existente - studii, prognoze, etc. • Hărțile de risc nu sunt la o scară detaliată care le fac o sursă utilizabilă pentru cei interesați sau responsabili de răspunsul la dezastre. • Atribuțiile autorităților și ale funcționarilor incluși în PAAR sunt doar o preluare a prevederilor din reglementările existente, fără a fi personalizate pentru situația existentă în cadrul UAT. • Compoziția nominală a structurilor cu competențe în domeniul managementului situațiilor de urgență nu include toate structurile, iar componenta unor structuri poate fi greoaie și nu îndeplinește neapărat scopul. Există liste nesfârșite de oameni din diverse instituții, cu o incluziune redusă a comunității științifice, de exemplu, în grupurile de sprijin tehnic. • Riscurile potențiale în UAT-urile învecinate, care ar putea afecta zonele de competență, sunt prezentate într-o listă care prezintă riscurile, fără a identifica sursele, domeniile de manifestare, măsurile, etc. și practic fără date relevante din analiza riscurilor. • Măsurile adecvate pentru a evita apariția riscurilor, pentru a reduce frecvența producerii sau pentru a limita consecințele acestora, în funcție de factorul de risc, sunt prezentate ca măsuri posibile valabile, în general, în orice locație, fără individualizare pentru nevoile și situația din zona analizată. Aceste măsuri reprezintă mai mult o colecție de bune practici care, atunci când sunt aplicate în practică, pot reduce efectele distructive. • La nivelul UAT, capacitatea de avertizare și alarmă este prezentată fără a face referire la nivelul de audibilitate și la gradul de acoperire a audibilității în toate zonele populate. Nu sunt menționate alte mijloace de comunicare, cum ar fi stațiile radio și amplificarea radio și soneriile. Gradul de centralizare a sirenelor la diferite niveluri nu este prezentat. • Obiectivele care pot fi afectate de apariția unei situații de urgență sunt prezentate folosind tabele în funcție de tipul de risc care poate produce efecte și de numărul aproximativ de obiective care pot fi afectate (de exemplu, localitatea X, inundații, 13 case) fără a fi definite exact ariile care pot fi afectate, definirea riscului, numărul de persoane, bunuri, persoane cu dizabilități sau probleme de sănătate, etc. • Mecanismul care reglementează fluxul informațional-decizional ia în considerare, în general, modul de transmitere a informațiilor între autorități fără a indica metode fiabile de transmitere a informației către pentru populația generală. 220 • Zonele de evacuare în caz de urgență și dotarea acestora sunt prezentate ca date statistice privind serviciile de cazare și masă pe teritoriul UAT fără a stabili nicio corelație cu persoanele evacuate în diferite scenarii. În unele cazuri, sunt disponibile doar dispozițiile legale referitoare la executarea evacuării. • Planurile și procedurile de intervenție sunt adesea prezentate sub formă de liste cu planurile existente, fără a indica cine este responsabil pentru implementare, unde pot fi consultate aceste planuri, dacă acestea sunt accesibile publicului și în ce condiții. De asemenea, sunt prezentate prevederile generale din reglementări privind unele proceduri sau acțiuni. • Exercițiile/aplicațiile conform prevederilor legale în vigoare sunt prezentate doar ca o frecvență fără planificare pe termen lung, pentru a asigura continuitatea instruirii și alternarea exercițiilor. • Activele și resursele (echipamente și materiale) și echipamentele de intervenție de apărare existente la nivelul comitetelor locale pentru situații de urgență sunt prezentate cantitativ fără a indica locația sau proprietarul acestora. Nu sunt prezentate resurse umane și financiare. • Multe planuri îndeplinesc cerințele tehnice, inclusiv elaborarea protecției, selectarea cursului optim de acțiune și determinarea acțiunilor de intervenție, luarea deciziilor și specificarea/transmiterea acestora către structura lor de cooperare. Multe planuri nu includ o analiză a metodologiei pentru implementarea și actualizarea planurilor. Conform cerințelor, intervențiile constau în stabilirea etapelor și fazelor intervenției, în funcție de evoluția probabilă a situațiilor de urgență, definirea obiectivelor, crearea scenariilor pe baza acțiunilor de dezvoltare și a premiselor condițiilor viitoare (completarea alternativelor în comparație cu obiectivele urmărite, identificarea și alegerea alternativei optime de acțiune și recomandarea planului de acțiune care trebuie aplicat). Riscuri tehnologice În baza prevederilor Legii nr. 59/2016, IJSU are obligația la nivel de județ de a elabora planuri de intervenție externe pentru unitățile Seveso de nivel superior. Aceste planuri se bazează pe rezultatele evaluării riscurilor din rapoartele de securitate și pe planurile de urgență interne elaborate de operatori. Pentru instalațiile Seveso de nivel inferior, în conformitate cu prevederile din Anexa 4 punctul (v) din Legea nr. 59/2016, operatorii sunt obligați să elaboreze planuri de urgență. În acest caz, IJSU nu are nicio obligație de a elabora planuri de urgență externe. 4.1.3. Coordonarea de urgență Aceste informații sunt complementare informațiilor prezentate în Capitolul 2, axându-se pe răspunsul de urgență. Centre de urgență Există diferite tipuri de centre de operațiuni de urgență care coordonează informații, activități și părți interesate în timpul dezastrelor. Consultați Capitolul 2 despre cadrul instituțional. • În cadrul IGSU este organizat Centrul Operațional Național, iar la nivelul ISUJ, acestea sunt centre operaționale județene. Acestea sunt dotate cu personal specializat pe tipuri de riscuri, în comunicații, informatică și relații publice. Centrele operaționale județene asigură secretariatele tehnice permanente ale comitetelor județene pentru situații de urgență. 221 • Centrele operative pentru situațiile de urgență sunt înființate la nivelul Secretariatului General al Guvernului, al ministerelor și al altor instituții publice centrale cu responsabilități în managementul situațiilor de urgență, municipalități, orașe și comune. Centrele operative asigură secretariatele tehnice ale comitetelor înființate la nivelul autorităților publice centrale sau locale. Centrele operative și centrele operaționale îndeplinesc permanent funcțiile de monitorizare, evaluare, notificare, avertizare, pre-alarmă, alertă și coordonare tehnică la nivel local, județean sau național a situațiilor de urgență. • La nivel național, Centrul Național pentru Coordonare și Conducere a Intervenției este organizat pentru a oferi sprijin decizional comandantului de acțiune și comitetului național. • La nivelul județelor sunt stabilite centre de coordonare și conducere a intervenției, care asigură analiza și evaluarea situației, coordonarea acțiunilor de intervenție și sprijinul decizional al comitetelor județene. • Centrele județene pentru coordonarea și conducere a intervenției pentru situații de urgență sunt formate din personal din ISUJ, precum și experți și specialiști din instituțiile și operatorii economici de interes local care asigură funcții de sprijin. • În funcție de zona și complexitatea situației, centrele de coordonare și conducere a intervenției pot fi create la nivel zonal, prin ordin al MAI, la propunerea Secretarului de Stat, Șeful DSU. Suport orizontal la nivel local Există măsuri stabilite care permit autorităților locale să se bazeze pe capacități și resurse mai mari. Printre atribuțiile principale ale primarului, în Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă se regăsesc dispoziții privind cooperarea cu primarii din localitățile sau din sectoarele învecinate, după caz, în chestiuni de interes comun; aprobarea planurilor de cooperare cu localitățile învecinate și organisme neguvernamentale; și solicitarea de asistență tehnică și sprijin pentru managementul situațiilor de protecție civilă. În același context, prefectul este obligat să asigure condiții pentru buna desfășurare și integrare a activității forțelor de intervenție din alte județe sau ale echipelor internaționale, după necesități, în UAT pentru a limita și elimina efectele dezastrelor. Conform Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, pe baza principiului solidarității, prin politici bugetare locale, este posibil să se ajute UAT-urile, precum și persoanele aflate în situații de dificultate extremă, prin alocarea de sume din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local. Din fondul de rezervă bugetară constituit în bugetul local, consiliile locale, județene sau consiliul general al municipiului București, după caz, pot aproba acordarea de ajutor UAT-urilor în dificultăți extreme, la cererea publică a primarilor acestor UAT sau din proprie inițiativă. La nivel local, pot exista acorduri de colaborare între UAT pentru intervenții de urgență, în special în cazul celor care pot produce efecte pe teritoriul localităților învecinate. Dacă comitetul local consideră că se depășesc posibilitățile de răspuns local, vor solicita intervenția forțelor suplimentare prin comitetul județean/național pentru situații de urgență. 222 Cooperarea civili-militari România are prevederi legale în vigoare pentru intervenția armatei în caz de dezastre și pentru planificarea și utilizarea armatei. Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă prevede că structurile de intervenție cu atribuții în domeniu și formațiunile militare ale Ministerului Apărării participă la acțiunile de limitare și eliminare a consecințelor situațiilor de protecție civilă. Intervenția operativă a acestor structuri se realizează pe baza planurilor de intervenție și cooperare elaborate de autoritățile competente, în limitele funcțiilor de sprijin care trebuie asigurate de ministere, alte organe centrale și ONG-uri pentru prevenirea și managementul situațiilor de urgență. Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării Naționale prevede - prin derogare de la prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, la cererea instituțiilor publice, în alte situații decât cele prevăzute de această ordonanță de urgență - că Ministrul Apărării Naționale poate dispune executarea misiunilor care necesită măsuri și acțiuni urgente, fără a afecta capacitatea operațională a armatei. Misiunile includ căutarea și salvarea; evacuare; transportul aerian, maritim și terestru; și alte astfel de activități. Executarea misiunilor este finanțată din fondurile alocate în acest scop în bugetul Ministerului Apărării Naționale. Principalele misiuni pe care Ministerul Apărării Naționale le poate îndeplini în caz de dezastre sunt prevăzute în Hotărârea nr. 557 din 3 august 2016 privind managementul tipurilor de risc. Acestea sunt acțiuni de căutare – salvare nave, aeronave, populație; fundamentarea deciziei privind evacuarea populației; suplimentarea capacității de transport pentru evacuare; acțiuni de distribuire a ajuto arelor umanitare de urgență în localitățile afectate; instalarea pe teren a spitalelor de campanie; transport medical; furnizarea de asistență medicală prin propriile rețele de sănătate; sprijinirea structurilor specializate de stingere a incendiilor; sprijin pentru autoritățile locale la evacuarea populației, precum și în transportul resurselor necesare intervenției și asistenței de primă necesitate; decontaminarea populației, drumurilor și clădirilor. De obicei, reprezentanții unităților militare staționate pe teritoriul UAT fac parte din comitetele locale pentru situații de urgență și participă la luarea deciziilor, aprobarea planurilor, etc. Dacă este necesar, comitetele locale pot solicita sprijinul Ministerului Apărării Naționale după apariția unui dezastru sau pot solicita elaborarea de acorduri și planuri de acțiune. Acestea sunt aprobate la nivel ministerial. 4.1.4. Măsuri pentru adăpostire, evacuare, locuințe temporare și rezerve Există dispoziții legale care reglementează adăpostirea, evacuarea, furnizarea de provizii imediate și locuințe temporare. Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 definește protecția populației (evacuarea locuinței, asigurarea adăpostului, apei și hranei, alte măsuri de protecție) ca totalitatea activităților desfășurate pentru îndepărtarea temporară sau permanentă a persoanelor, animalelor și bunurilor din zonele de risc și asigurarea condițiilor minime de subzistență, inclusiv activități de management al datelor și informațiilor legate de desfășurarea acestor acțiuni, precum și asigurarea populației și animalelor cu apă și hrană. Multe dintre acestea sunt responsabilitatea autorităților locale, în special în primele 72 de ore. După cum s-a menționat anterior în secțiunea despre PAAR, spațiile de evacuare în caz de urgență și finanțarea acestora sunt indicate în PAAR fără a stabili nicio corelație cu persoanele care pot fi evacuate 223 în diferite scenarii si capacitatea acestor spatii de a le primi. În unele cazuri, sunt disponibile doar dispozițiile legale referitoare la executarea evacuării. Adăpostirea În conformitate cu prevederile Legii nr. 481 din 8 noiembrie 2004 - privind protecția civilă art. 9 lit. g) adăpostirea este o măsură specifică de protecție a populației, a bunurilor materiale, a valorilor culturale și de patrimoniu, pe timpul conflictelor militare și al situațiilor de urgență, împotriva efectelor acestora. În continuare însă în această lege este tratată numai adăpostirea în cazul conflictelor militare iar spațiile destinate acestui scop sunt denumite adăposturi de protecție civilă. Adăposturile de protecție civilă sunt spații special amenajate pentru protecție în situații specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucțiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență şi aprobate de MAI. La Art. 45 este definit sistemul național de adăpostire dar cu aceeași mențiune că se referă la situațiile provocate de conflictele militare. Conform art. 45 (1), pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional de efectele atacurilor din aer se realizează sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situațiilor de Urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile. Adăpostirea populației se realizează doar la atacurile din aer pe timpul conflictelor armate și prin excepție , în zonele de planificare la urgență nucleară sau incidente CBRN, în caz de situații de urgență generate de accidente CBRN. Există adăposturi de protecție civilă operative și funcționale dar există și adăposturi vechi, unele neîntreținute și cu facilități necorespunzătoare. Nu a fost identificată legislație aferentă reglementării adăpostirii populației în situația producerii unor dezastre. Menționam ca in acest caz, adăpostirea este înțeleasă în sensul de cazare a evacuaților. Tangențial unele elemente privind această activitate pot fi considerate cele referitoare la asigurarea condițiilor de protecție și supraviețuire (cazare, hrănire, asistență medicală, etc.) în urma evacuării populației. In ordinul nr. 1184 din 6 februarie 2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență se face o referire generală la faptul că dispunerea evacuaților trebuie să se facă în zone sau localități care asigură condiții de protecție și supraviețuire fără a fi stabilite norme specifice privind condițiile necesare. De asemenea există norma tehnică privind organizarea și funcționarea taberelor pentru sinistrați în situații de urgență din 07.11.2006 . Aceste normative prevăd ca în taberele de sinistrați se asigură condiții de cazare, cu aplicarea normelor profilactice de igienă individuală și colectivă, aprovizionare cu alimente de bază și apă potabilă, hrănire, asistență medicală, psihologică, religioasă și veterinară, mijloace de comunicații, precum și condiții pentru desfășurarea altor activități necesare. Aprovizionarea cu produse alimentare și industriale de strictă necesitate se realizează de către comitetele pentru situații de urgență județene/locale, în sistem raționalizat, astfel: a) în primele 72 de ore de la evacuare sau la instituirea stării de alertă, prin rețeaua comercială locală; b) ulterior primelor 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situației de urgență, de la Administrația Națională a Rezervelor de Stat; c) articole de igienă personală, textile, încălțăminte și alte produse industriale, în funcție de sezon. 224 În general, pentru situații de urgență, adăposturile/spațiile de cazare utilizate sunt clădiri publice sau private existente care sunt adaptate nevoilor. Acestea includ școli, hoteluri și cămine studențești, pentru care nu există norme tehnice de funcționare și organizare. De asemenea, nu există norme tehnice pentru construirea unui adăpost multi-risc, așa cum se întâmplă în alte țări. În România, există doar o adaptare a utilizării clădirii la cea de tip adăpost/spațiu de cazare, dar este posibil ca aceasta să nu se potrivească întotdeauna nevoilor. În România, există o utilizare limitată a modelării de scenarii pentru a înțelege mai bine nevoile de adăpostire/evacuare/răspuns imediat. De asemenea, o revizuire a terminologiei în ceea ce privește diferența dintre termenul de adăpost în caz de conflicte militare si spațiu de cazare in urma unui dezastru ar fi utilă pentru o mai bună planificare și pregătire. Evacuare Asigurarea condițiilor de protecție și supraviețuire a persoanelor afectate de dezastre este legată de evacuare. Unele prevederi referitoare la această activitate sunt incluse în Ordinul nr. 1184/2006 pentru aprobarea normelor privind organizarea și asigurarea activității de evacuare în situații de urgență. Norma prevede că acțiunile de evacuare sunt planificate și organizate în funcție de tipul de risc, având în vedere parametrii specifici care caracterizează evoluția și amploarea consecințelor sale. Evacuarea se execută pe baza planurilor întocmite conform normelor iar în zonele sau localitățile în care vor fi ordonate evacuările trebuie să asigure condiții de protecție și supraviețuire. Localitățile în care se efectuează evacuarea trebuie să asigure legături de comunicare, condiții de cazare, masă și asistență medicală, precum și continuarea activității socioeconomice, funcționarea instituțiilor și operatorilor economici, dezvoltarea procesului educațional, etc. Planificarea, managementul și coordonarea resurselor umane, materiale, financiare sau altor resurse ale acțiunilor de evacuare în situații de urgență se realizează de comitetele pentru situații de urgență ministeriale, județene și locale, pe baza planurilor elaborate în perioadele normale. Acțiunile de evacuare includ și acțiunile de asigurare a protecției și supraviețuirii persoanelor afectate. Logistica acțiunilor în situații de urgență este asigurată de următoarele structuri: • Structurile administrației publice centrale și ale altor instituții, pentru propriul personal. • Consiliile județene și locale, pentru populație și angajații proprii. • Operatorii economici, pentru personalul angajat. Fondurile financiare pentru pregătirea și desfășurarea acțiunilor la nivel național, județean, municipiul București, orașe și comune sunt asigurate din bugetul de stat și bugetele locale, precum și din alte fonduri legal constituite din perioade normale. La pregătirea fondurilor necesare pentru anul următor, ministerele și celelalte autorități ale administrației publice vor include și fondurile necesare pentru pregătirea și desfășurarea acțiunilor de evacuare. Comitetele pentru situații de urgență ale autorităților publice centrale și ale ministerelor/instituțiilor publice, județului și municipiului București trimit către IGSU un extras din bugetul propriu, referitor la fondurile financiare destinate organizării și desfășurării acțiunilor de evacuare. Ordinul nr. 1184 din 2006 reglementează activitatea de evacuare în situații de urgență și o definește ca fiind măsura de protecție civilă luată înainte, pe timpul sau după producerea unei situații de urgență, 225 la declararea stării de alertă, care constă în scoaterea din zonele afectate sau potențial a fi afectate, în mod organizat, a populației, a unor instituții publice, operatori economici, animalelor, bunurilor materiale și în dispunerea lor în zone sau localități care asigură condiții de protecție și supraviețuire. Pentru a adăposti victimele sau evacuații, este necesar să se implice mai mulți actori: administrația centrală și locală, sucursalele locale ale Crucii Roșii, OSC-urile, etc. Experiențele internaționale au demonstrat că această sarcină este foarte complexă iar colaborarea cu alți actori care ar putea sprijini procesul de evacuare dar in special cooperarea cu populația crește eficiența și rapiditatea procesului. În același timp, există mai multe tipuri de constrângeri și limitări cu privire la posibilitățile de adăpostire a victimelor (populației) în urma unui dezastru. Pentru adăpostire, se iau în considerare următoarele: • Se evacuează în spații de adăpostire aparținând autorităților publice locale – pe termen scurt și mediu; Se amenajează spații de cazare în instituțiile publice (internate, săli de sport, săli culturale, săli de spectacole, cămine ale instituțiilor de învățământ superior, etc.) • Ulterior se amenajează tabere de sinistrați de regulă până la 72 de ore cu susținerea CLSU- urilor pe teritoriul administrative a unității administrative teritoriale afectate de tipul / tipurile de risc; • Taberele de sinistrați se administrează de consiliile locale și funcționează până la definitivarea reabilitării zonei în urma dezastrului. De asemenea, Ordinul nr. 1184 din 2006 la art. 6 prevede că în toate situațiile se va avea în vedere și posibilitatea autoevacuării. Desfășurarea acestei activități impune intervenția organelor specializate ale autorităților administrației publice pentru evitarea confuziei, panicii, aglomerației și blocajelor pe căile de comunicații, precum și a dezordinii și actelor antisociale. Organizarea, conducerea și asigurarea acțiunilor de evacuare în situații de urgență se stabilesc prin planurile de evacuare și se realizează de: a) ministerele și instituțiile publice centrale, pe baza planurilor de evacuare proprii, avizate de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și aprobate de ministrul de resort sau de conducătorul instituției; b) instituțiile publice locale, pe baza planurilor de evacuare proprii, avizate de șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean/al municipiului București și aprobate de ministrul sub a cărui coordonare se află; c) autoritățile administrației publice locale, pe baza planurilor de evacuare proprii, întocmite de personalul cu atribuții în domeniu, avizate de vicepreședintele comitetului pentru situații de urgență și de șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean/al municipiului București și aprobate de președintele comitetului; d) inspectoratele pentru situații de urgență județene/al municipiului București, pentru evacuarea populației și a unor bunuri materiale, pe baza planurilor de evacuare proprii, avizate de vicepreședintele comitetului pentru situații de urgență și aprobate de președintele comitetului; e) operatorii economici, pe baza planurilor de evacuare proprii, avizate de șeful inspectoratului pentru situații de urgență județean/al municipiului București și aprobate de președintele comitetului pentru situații de urgență local. Raioanele (locurile) de primire/cazare ale victimelor sau ale populației evacuate vor fi, în principiu, în afara sau în localitatea afectată, la o distanță care nu mărește prea mult timpul de transport. De asemenea, există puncte de adunare a sinistraților. Acestea sunt locurile stabilite pentru înregistrarea persoanelor fără adăpost și care vor fi găzduite prin grija autorităților în tabere pentru sinistrați sau în alte locuri special amenajate. Exercițiile de evacuare cu populația sunt rare și, prin urmare, evaluarea eficacității este dificilă. Făcând aceste exerciții și învățând din experiențe internaționale, în legislația 226 română se poate dezvolta un set de norme bazate pe context pentru diferite tipuri de adăposturi/spatii de cazare. Nu există un concept de centre comunitare care să promoveze conștientizarea publicului și stocarea materialelor de urgență. Există o legislație specifică și pentru evacuarea în caz de război. Evacuarea în caz de conflict armat: conform Legea 481/2004, art. 57, HG 1222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situaţii de conflict și HCSAT Nr.107 din 18.09.2015, art.9 și 10, 11, 12 din Concepția Națională de protecție prin evacuare și adăpostire a personalului autorităților publice centrale și locale, instituțiilor publice, operatorilor economici și a populației, în situații de conflict armat. • Evacuarea în situații de conflicte armate este distinctă față de evacuarea în situații de urgență. • Evacuarea în caz de conflict armat se realizează la trecerea de la starea de normalitate la starea de urgență sau de mobilizare / război. Ținând cont de diferențele conceptuale și tehnice explicate mai sus dintre adăpost – adăpostire în caz de conflict armat și adăpostirea înțeleasă în sensul de cazare a populației evacuate în urma unei situații de urgență sau unui dezastru, precum și de diferențele dintre evacuarea în caz de conflict armat și în caz de situații de urgență, subliniem importanța necesității și dezvoltării procesului de evacuare – cazare în contextul românesc pentru situații de urgență. Din punct de vedere legislativ, o clarificare din punct de vedere a terminologiei însoțită și de o adaptare/actualizare a normelor tehnice ar aduce mai multă claritate pentru planificare și pregătire. În același timp, pentru a spori eficacitatea evacuării, o dezvoltare a conceptului de autoevacuare ar fi oportună, însoțită de o mai bună comunicare cu populația și cu organizații de voluntariat care ar putea sprijini acest proces. Rezerve și provizii România are o legislație în vigoare pentru menținerea stocurilor de alimente și măsurile de distribuție în caz de dezastru.318 Logistica activităților este asigurată, la cererea autorităților administrației publice centrale și locale, de companii de stat sau private, pe baza acordurilor de servicii încheiate în prealabil și anexate la planurile de evacuare de urgență. Sursele de aprovizionare sunt economia națională, rezervele de stat, rezervele de mobilizare și ajutorul umanitar. De asemenea, în situații speciale pot fi furnizate bunuri și servicii rechiziționate conform legii. Comitetele de urgență județene/locale aprovizionează cu produse alimentare și industriale de strictă necesitate în sistem raționalizat, după cum urmează: • În primele 72 de ore de la evacuare sau instituirea stării de alertă, prin rețeaua comercială locală • După primele 72 de ore, până la încetarea evacuării sau a situației de urgență, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat • Articole de igienă personală, textile, încălțăminte și alte produse industriale, în funcție de sezon. Aprovizionarea cu apă și alimente pentru populație se face după cum urmează: • În primele 72 de ore de la evacuare sau instituirea stării de alertă sau în funcție de necesități: autoritățile administrației publice locale și MAI, prin ANRSPS, în condițiile aprobării legale a produselor de intervenții operaționale din rezerva de stat 318 Din analiza documentară nu a reieșit dacă există dispoziții pentru achiziționarea de alimente în caz de lipsă de alimente. 227 • După primele 72 de ore, până la încetarea situației de evacuare sau de urgență: MAI, prin ANRSPS • Verificarea apei potabile și a alimentelor pentru persoanele afectate sau evacuate: MS, prin direcțiile de sănătate pentru municipalitățile județene și bucureștene, Societatea Națională de Cruce Roșie din România. Asistența medicală în localitățile de eliminare este asigurată de MS. Societatea Națională a Crucii Roșii Române și alte servicii specializate se ocupă de acest lucru prin unitățile sanitare teritoriale, în limitele competențelor conferite de lege, pe baza planurilor de cooperare elaborate în acest scop de inspectoratele județene de urgență. Furnizarea de Locuințe Temporare România a dezvoltat strategii pentru a oferi locuințe temporare celor afectați de dezastre. Un exemplu este prin înființarea „utilităților publice de stat”. Mai exact, în 2008, România a creat un astfel de acord de utilitate publică cu Habitat for Humanity, prin care este de acord să construiască și să repare case cu familii cu venituri mici care locuiesc în case deteriorate sau supraaglomerate; să ajute la construirea sau repararea centrelor de utilități publice în comunitățile vulnerabile, inclusiv centre comunitare, centre medicale și/sau școli; și să preia unele dintre responsabilitățile autorităților publice în problemele de răspuns la dezastre legate de prevenire și reconstrucție. Pentru reducerea și răspunsul la riscurile de dezastru, Habitat for Humanity România intervine în cazurile de dezastre naturale în comunitățile vulnerabile și sprijină instruirea pentru prevenire pentru a educa oamenii privind modul de intervenție sau pregătire în caz de dezastre provocate de om sau naturale. Printr-un parteneriat cu MAI și DSU, Habitat for Humanity este recunoscut ca un partener oficial pentru prevenire, iar răspunsul la dezastre naturale a devenit parte a PNRRD din România. Ajutor Umanitar MAI se ocupă de asigurarea, distribuirea ajutorului, organizarea primirii și distribuirea ajutorului umanitar de urgență prin IGSU și ANRSPS, autoritățile administrației publice locale, Societatea Națională de Cruce Roșie, ONG-uri, și Ministerul Apărării Naționale, pentru distribuirea de urgență a ajutorului umanitar în localitățile afectate. Nivelul Local În conformitate cu Legea nr. 481/2004, primarii au următoarele atribuții principale: • Dispunerea de măsuri și controlarea modului de întreținere a spațiilor de adăpost colectiv de către administratorul lor. • Coordonarea directă a evacuării populației din zonele afectate de situațiile de protecție civilă. • Stabilirea măsurilor necesare pentru a asigura hrana, cazarea și aprovizionarea cu energie și apă a populației evacuate. Planurile de evacuare elaborate la nivel local includ și date despre următoarele: • Situația populației evacuate: localitatea din care este evacuată, instituția; numărul de personal pe categorii și numărul membrilor familiei; personalul didactic, medical, de servicii, după caz; localitatea și județul în care este evacuată; natura, tipul și numărul mijloacelor de transport 228 • Situația bunurilor care urmează să fie evacuate: localitate, operator economic, depozit sau instituție, natura și cantitatea mărfurilor, personalul însoțitor, natura și tipul mijloacelor de transport, localitatea în care sunt evacuate, punctul de debarcare/descărcare și locul de instalare/depozitare, forța de muncă necesară • Instituțiile care sunt evacuate: numele, localitatea, numărul de angajați și membri ai familiei care sunt evacuați, localitatea și adresa clădirii unde sunt evacuați și alte date utile. Prefectul are responsabilități suplimentare. In ceea ce privește evacuarea, acolo unde este cazul, prefectul coordonează, prin comitetul județean/al municipiului București pentru situații de urgență, acțiunile de evacuare a oamenilor, animalelor si bunurilor materiale, conform planurilor de evacuare, in afara zonelor potențial predispuse la inundații. De asemenea, emite ordine de evacuare și recepție/distribuire la cererea președintelui comitetelor locale de urgență. În ceea ce privește evacuarea populației și bunurilor materiale în situații de urgență, prefectul colaborează cu IJSU pentru a întocmi și actualiza Planul Județean pentru Evacuarea Populației în Situații de Urgență, precum și pentru a solicita periodic locurile pentru primirea evacuaților și zonele pentru instalarea taberelor. În același timp, prefectul beneficiază si de sprijinul membrilor comitetului județean pentru situații de urgență, care au responsabilități în managementul riscului de inundații, verificând măsurile pentru asigurarea logistică a acțiunii de evacuare. 4.1.5. Pregătirea și continuitatea serviciilor publice esențiale și ale sectorului de afaceri Planificarea continuității/urgenței serviciilor publice critice Guvernul român menține planuri de continuitate pentru utilități esențiale, cu excepția spitalelor (mai încolo în acest capitol), a centralelor energetice și a furnizării apei. Interviurile cu specialiștii în recuperare în caz de dezastru și PCA de la Deloitte România au confirmat că subiectul continuității nu a devenit relevant până la pandemia COVID-19, în special pentru sectorul privat, dar cu o anumită aplicație pentru guvern. În general, acest domeniu nu este bine înțeles și rămâne un subiect nou pentru România și, prin urmare, sunt necesare analize mai aprofundate și consultări cu părțile interesate. Pentru școli, nu există planuri de intervenție obligatorii. Pandemia COVID-19 a demonstrat lipsa de pregătire pentru a trece la învățarea online. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că finanțarea pentru învățământul primar și preuniversitar recunoaște necesitatea bugetării pentru situații de urgență. Mai exact, un protocol de finanțare complementar (unul dintre cele trei mecanisme de finanțare pentru institutele de învățământ din România) asigură cheltuielile de capital, cheltuielile sociale și alte costuri asociate procesului de învățământ preuniversitar public. Finanțarea complementară este asigurată din bugetele locale ale unităților administrative și teritoriale la care sunt atașate unitățile de învățământ preuniversitar și din sumele deduse din taxa pe valoarea adăugată și pot fi folosite pentru situațiile de management al situațiilor de urgență.319 Acest lucru nu este specificat mai detaliat și nu se referă la transferuri de numerar, bonuri sau măsuri similare de protecție socială pentru studenți sau facultate. În sectorul social, România are legislație și politici privind protecția socială; cu t oate acestea, nu sunt concepute sau orientate spre managementul situațiilor de urgență sau populațiile afectate de dezastre. 319 Comisia Europeană. 2021. Euridice - România: Finanțarea educației pre-școlare și școlare. 5 aprilie 2021. Link. 229 Politicile existente sunt derivate din combaterea sărăciei, excluziunii sociale, șomajului, alocațiilor pentru locuințe și pensiilor pentru persoanele în vârstă. Direcționarea slabă și redistribuirea regresivă sunt agravate de nivelul scăzut al cheltuielilor pentru ajutoare sociale. Cheltuielile totale ale statului bunăstării în România sunt sub 15% din PIB, în timp ce media europeană se situează în prezent la 28% din PIB, în timp ce, în general, în ceea ce privește cheltuielile pentru bunăstare, România rămâne în urmă în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est.320 În ceea ce privește sectorul turismului, în timp ce consultările cu administratorii municipali și managerii de urgență în birourile primarilor au confirmat că orașele din România întrețin, de fapt, relații contractuale cu sectorul privat, când vine vorba de hardware tehnic, echipamentele de eliminare și echipamentele de transport, nu există nicio reflecție nici în protocoalele legale, nici în consultări care să sugereze că sectorul turistic românesc își mobilizează sau pune la dispoziție capacitățile, de exemplu, pentru locuințe de urgență, la dispoziția respondenților. În sectorul transporturilor, s-au observat mai multe inițiative privind pregătirea transportului pentru dezastre. Un exemplu este Rețeaua de Siguranță a Dunării „Îmbunătățirea Siguranței Transportului” care acoperă secțiunea comună bulgară-română a Fluviului Dunărea prin îmbunătățirea răspunsului la dezastre prin cooperarea transfrontalieră. Este un proiect comun al administrației Bulgariei și României deoarece Agenția Executivă „Administrația Maritimă” este partenerul principal. Acordul de Implementare a fost semnat pe 14 septembrie 2018 la Călărași, România și durata acestuia este de 36 de luni. Mai mult, va fi elaborat un plan de acțiune comun pentru situațiile de rutină și de urgență care pun în pericol siguranța transportului în secțiunea bulgară-română comună a Fluviului Dunărea, va fi instituit un Sistem Comun de Informații de Răspuns în caz de Urgență, vor fi asigurate nave multifuncționale fără autopropulsie pentru nevoile autorităților competente implicate în răspunsul la dezastre și accidente de-a lungul fluviului Dunărea. La nivel local, unele municipalități din România au contracte permanente pentru mobilizarea activelor, echipamentelor tehnice și echipamentelor grele de la companiile de transport din sectorul privat. Cu toate acestea, nu există informații consolidate în acest sens. În plus, fiecare dintre cele șapte municipii, ale căror puncte focale de management al situațiilor de urgență la nivel de oraș au fost intervievate, au confirmat că mențin acorduri contractuale permanente cu companiile de transport pentru eliminarea deșeurilor pentru scenarii post-dezastre. În timp ce acordurile de prietenie informale cu firmele de transport din sectorul privat pot continua să persiste în localități mai mici sau mai puțin organizate, consultările noastre au confirmat că tendința se îndreaptă cu siguranță către solicitările municipale de acorduri formalizate. Sectorul Sănătății Legea nr. 95/2006 intitulată Sistemul Național de Asistență Medicală în caz de Urgență și de Prim Ajutor creează o bază pentru continuitatea serviciilor în caz de dezastre prin „asigurarea operațiunilor de alertă și răspuns în caz de dezastre sau amenințări la adresa sănătății publice”. Această legislație se bazează pe 320 Adăscăliței, Dragoș, Cristina Raţ, și Marcel Spătari. 2020. Îmbunătățirea Protecției Sociale în România. Berlin: Friederich Ebert Stiftung. 230 un istoric anterior de asigurare a continuității serviciilor de sănătate de urgență, inclusiv Articolul 5 din Legea nr. 263/2004. Mai recent, sectorul sănătății din România a transpus legislația din Uniunea Europeană în jurisprudența românească, deși mai mult în sectorul continuității operaționale. Există un cadru legal, care a intrat în vigoare la 12 ianuarie 2019, pentru asigurarea unei continuități operaționale mai mari pentru „institutele de asistență medicală” și în special „spitale și clinici”, așa cum este subliniat în Legea nr. 362/2018, care solicită „un nivel mai înalt de securitate comună a rețelelor și a sistemelor de informații”.321 Această lege derivă și este transpusă din Directiva Uniunii Europene nr. 1148 din 2016, adoptată de Parlamentul European și Consiliu la 6 iulie 2016 privind „măsurile pentru un nivel comun ridicat de securitate a rețelelor și a sistemelor informatice în Uniune”.322 Această directivă a stabilit un cadru legal la nivelul UE pentru infrastructura critică, cum ar fi spitalele și unitățile medicale, dar, de fapt, are un domeniu de aplicare mult mai larg. Directiva nr. 1148/2016 sau Rețeaua și Sistemul Informatic se adresează în detaliu sectorului sănătății, precum și altor industrii intersectoriale care ar putea suferi o perturbare cauzată, de exemplu, de un dezastru natural. În primul rând, este un cadru de securitate cibernetică prin care „statele membre ale UE trebuie să supravegheze [cibersecuritatea] operatorilor de piață esențiali din țara lor: Supravegherea ex-ante în sectoarele critice (energie, transport, apă, sănătate, infrastructura digitală și sectorul financiar), supravegherea ex-post pentru furnizorii de servicii digitale critice (piețe online, cloud și motoare de căutare online).323 Întrucât cibersecuritatea și MRD prezintă zone de suprapunere, Directiva nr. 1148/2016 prevede că „pentru a stabili dacă un incident ar putea avea un efect perturbator asupra furnizării unui serviciu, ar trebui să se ia în considerare și factori specifici fiecărui sector. În ceea ce privește furnizorii de energie, printre acești factori s-ar putea număra volumul sau proporția de energie generată la nivel național; pentru furnizorii de petrol, volumul zilnic; pentru transportul aerian, inclusiv aeroporturile și transportatorii aerieni, transportul feroviar și porturile maritime, volumul de trafic național și numărul de pasageri sau de operațiuni de transport de mărfuri pe an; pentru infrastructurile piețelor bancare sau financiare, importanța lor sistemică, pe baza activelor totale sau a raportului dintre activele totale respective și PIB; pentru sectorul sănătății, numărul anual de pacienți aflați în grija furnizorului; pentru producția, tratarea și furnizarea de apă, volumul și numărul și tipul de utilizatori incluzând, de exemplu, spitale, organizații de serviciu public sau persoane fizice, precum și existența surselor de apă alternative care să acopere aceeași zonă geografică.”324 Pentru legislația UE, definiția furnizorilor de servicii medicale este „definită la Articolul 3 litera (g) din Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European și a Consiliului”.325 Cu toate acestea, există limite în ceea ce privește înțelegerea acestui cadru legal în măsura în care acesta se referă doar la sistemele și rețelele informaționale, dar nu și la planificarea continuității activității și planurile de urgență în caz de dezastre curente. Aceasta este o zonă gri sau suprapunere care necesită cercetări și clarificări suplimentare în ce măsură securitatea cibernetică și MRD merg împreună în acest context. 321 Legea nr. 362/2018. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/209670. 322 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:32016L1148&from=EN. 323 Directiva INS https://www.enisa.europa.eu/topics/nis-directive. 324 Ibid. 325 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:32016L1148&from=EN. 231 Conform Ordonanței de Urgență nr. 21/2004, spitalele trebuie să înființeze o celulă de urgență pentru managementul hazardurilor și a situațiilor de urgență. Celula de urgență este activată în caz de iminență și/sau apariția unor situații de urgență sau dezastre care afectează unitatea. Este formată din opt profesioniști desemnați și definește o serie de sarcini care trebuie îndeplinite înainte, în timpul și după situațiile de urgență. Mai multe spitale au publicat documente pe baza cărora se întemeiază celula de urgență corespunzătoare, dar nu s-a confirmat încă dacă a fost implementată de toate spitalele. În 2015, Forțele Inspectoratului pentru Situații de Urgență aveau 13 spitale de campanie pregătite să intervină în caz de dezastre naturale. La începutul pandemiei COVID-19, Ordinul nr. 555/2020 privind aprobarea planului de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul pandemiei COVID-19 a instituit cadrul legal pentru utilizarea spitalelor de campanie din toată România pentru a oferi sprijin spitalelor în faza I și II. În ciuda transpunerii și adoptării de către România a Directivei nr. 1148/2016, în prezent nu există un cadru legal sau un document strategic care să solicite unităților de sănătate să dezvolte planurile de urgență și planificarea continuității activității, în special în caz de dezastre sau hazarduri naturale. Protocolul românesc de triaj al pacienților din structurile de primiri urgențe, aprobat prin Ordinul nr. 443/2019, se bazează pe scala de triaj ESU (Indice de Severitate de Urgență). Necesitatea implementării a venit dintr-o aparentă neomogenitate structurală și funcțională a resurselor umane și materiale în ceea ce privește structurile de primire a urgențelor din spitalele din România. Triajul este efectuat doar de asistenta de triaj instruită corespunzător de Școala Națională de Sănătate Publică. Serviciile de urgență medicală și chirurgicală, atât în asistența medicală primară, cât și în cele specializate în ambulatoriu, sunt gratuite pentru toți cetățenii din România. În caz de urgență medicală, pacienții pot contacta medicul de familie și spitalul și pot primi tratamentul medical necesar. În cazul spitalizării, atunci când situația nu mai este o urgență medicală, pacientul fie este externat din spital, fie trebuie să plătească pentru serviciile medicale primite. Sectorul Privat - planificarea continuității activității Unul dintre cele mai simple și mai rentabile mecanisme pentru îmbunătățirea rezilienței sectorului privat este integrarea și aplicarea PCA. PCA-urile pot genera o cultură a rezilienței și a informațiilor privind riscurile în cadrul companiei. Deși concepute pentru operațiuni critice de afaceri, de exemplu, resurse umane, date și informații, active fizice și hardware, PCA-urile au un efect pozitiv de transmitere asupra zonelor mai largi, inclusiv asupra lanțurilor de aprovizionare critice. Următoarele secțiuni se bazează pe rezultatele consultărilor efectuate cu reprezentanți ai companiilor de diferite dimensiuni active în București. Caseta 5. Ce este un Plan de Continuitate a Activității? Un PCA poate fi văzut ca un „proces de elaborare a unui plan practic de management care să demonstreze cum, în urma unei situații de urgență, se face recuperarea sau restabilirea parțială a serviciilor sau funcțiilor la un nivel predefinit și acceptabil de funcționare cu un interval de timp predeterminat”.326 Unele dintre obiectivele cheie ale unui PCA sunt evitarea pierderii cotei de piață, reducerea costurilor de recuperare, creșterea siguranței, protejarea reputației sectorului/companiei, îmbunătățirea comunicării și reducerea impactului asupra consumatorilor/clienților și publicului larg. Mai mult, un plan trebuie să fie practic și concret, conținând informații despre procesele critice și 326Banca Mondială. 2018. 232 aspectele organizaționale pentru o comunicare și un răspuns eficiente în timpul și după o urgență. Planul trebuie să precizeze clar ce hazarduri sunt cele mai relevante (în cazul unui scenariu multi-hazard), ce urgențe potențiale prezintă cel mai mare risc și cum pot fi atenuate. Folosirea unui PCA este exemplificată în Figura 10. Figura 10. Exemplificarea schematică a folosirii unui plan de continuitate a activității Sursa: Utilități Infrastructură Critică și Planul de Continuitate a Activității în Tuzla Istanbul citate în Banca Mondială și FGRRD 2020. Observații din Consultații PCA-urile și integrarea lor în timp util, precum și revizuirea periodică prezintă o serie de provocări, dar și o oportunitate de a face rapid schimbări pozitive. Aproximativ 40% dintre companiile respondente au un anumit plan de continuitate pentru a-și asigura continuitatea operațională într-o situație de criză sau dezastru, dar aproape jumătate dintre ele nu au revizuit planul recent și nici nu au efectuat exerciții sau simulări. În același timp, 1 din 5 companii respondente nu a luat nicio măsură pentru a asigura continuitatea activității, iar 13,3 % au efectuat doar o evaluare de bază a riscului, dar nu un PCA încă. 13,3% din respondenți sunt asigurați pentru riscuri în situații de criză și dezastre. Figura 11. Folosirea PCA în rândul companiilor participante la sondaj Sursa: Sondaj SATR București în rândul companiilor. Notă: Bazat pe 30 de răspunsuri. Aceste rezultate indică faptul că întreprinderile românești au un nivel ridicat de puncte slabe ale continuității, ceea ce contribuie la un mediu economic și de afaceri vulner abil. În timp ce au avut loc unele progrese pentru a crește disponibilitatea și accesibilitatea instruirilor PCA, cum ar fi prin intermediul 233 Asociației de Standardizare din România, trebuie să se lucreze mult mai mult, în special în domeniul conștientizării și al claselor și al certificărilor prin diferiți actori - camere de comerț, asociații de mici afaceri, grupuri comerciale și industriale și bresle profesionale. Principalul motiv pentru care companiile nu au un PCA este lipsa de informații sau de instruire cu privire la PCA-urile disponibile, oferite fie de guvern, fie de asociații de afaceri, camere de comerț sau alte entități relevante. Alte motive includ faptul că nu există stimulente sau obligații de a investi într-un PCA, precum și faptul că, adesea, un astfel de PCA nu este considerat o prioritate sau relevant pentru companie. Până în acest moment, mediul de reglementare românesc și instituțiile de creditare, băncile și subscriitorii de asigurări nu oferă stimulente întreprinderilor pentru a proiecta o operaționalitate mai rezilientă, ceea ce creează un ciclu de auto-consolidare a vulnerabilității: fără stimulente și puține opțiuni pentru a primi sprijin pe PCA, lipsa de reziliență economică va persista probabil și va duce la un risc mai mare. Agențiile de management al situațiilor de urgență la nivel municipal, județean și național nu angajează suficient sectorul privat. După cum se arată în Figura 12, 70% dintre companii nu au participat, nu au contribuit sau nu au sprijinit niciodată pregătirea/reducerea riscurilor și/sau activitățile de planificare a răspunsului la dezastre în comunitatea sau municipalitatea lor locală. O funcție fundamentală a managerilor de urgență este de a desfășura activități comunitare către comunitățile vulnerabile. Figura 12. Implicarea în MRD Sursa: Sondaj SATR în rândul companiilor. Note: pe baza a 30 de răspunsuri. Mai mult, agențiile guvernamentale de management al situațiilor de urgență ar putea, de asemenea, să desfășoare și să adapteze campaniile specifice de comunicare publică și de conștientizare cu privire la PCA-uri și planurile de urgență în sectorul privat. Sectorul privat nu trebuie consultat doar în elaborarea planurilor și informațiilor de management al situațiilor de urgență în România, ci trebuie perceput și ca un catalizator transversal și multisectorial pentru eficientizarea practicilor de reziliență în industriile unde altfel guvernul ajunge mai greu. Prin urmare, sectorul privat poate acționa și ca „mesager” și „campion” pentru reziliență. Companiile respondente au identificat în mai mult de jumătate din cazuri că este nevoie de o formă mai mare de interacțiune între public-privat. Acestea au variat de la un mediu de reglementare care stimulează PCA-urile (30%) la campanii guvernamentale menite să promoveze adoptarea PCA-urilor 234 (23,3%). În timp ce sectorul privat ar putea asuma un rol mai dinamic, 13,3% vor să sprijine managementul situațiilor de urgență, iar 13,3% respondenți au indicat, de asemenea, schimbul de informații PCA prin intermediul autorităților și asociațiilor de afaceri. Figura 13. Sugestii privind modul de consolidare a rezilienței sectorului privat Sursa: Sondaj RAS între companii. Note: pe baza a 30 de răspunsuri. Sursa: Sondaj SATR București în rândul companiilor. Notă: Bazat pe 30 de răspunsuri. Deși acest lucru nu constituie subiectul acestui raport, sondajul a oferit, de asemenea, o oportunitate de a obține informații despre modul în care companiile respondente au fost afectate de focarul COVID- 19. Modurile de impact au inclus: (a) reducerea eficienței muncii din cauza muncii de acasă; (b) cerere și venituri reduse, pierderi financiare; (c) închiderea magazinelor și cererea redusă pentru anumite produse; (d) interacțiune limitată/întâlniri directe cu clienții; (e) impact indirect, prin modul în care au fost afectați clienții lor (de exemplu, reducerea costurilor prin reducerea serviciilor externalizate); (f) imprevizibilitatea pieței și altele. Principalele moduri în care companiile și-au adaptat domeniul de activitate sau operațiunile în lumina COVID-19 sunt următoarele: lucrul de acasă; întâlniri online cu clienții și interacțiune redusă cu aceștia; măsuri de siguranță la locul de muncă (de exemplu, munca în schimburi, ore de lucru flexibile, măsuri sanitare); flexibilitatea și diversificarea serviciilor; reducerea echipei de proiect și a operațiunilor; reorientarea către sectoarele economice care și-au continuat activitatea în timpul pandemiei (de exemplu, construcții, agricultură); analiza și răspunsul la risc; monitorizare și raportare continuă; comunicare. În ceea ce privește lecțiile învățate pentru acțiuni viitoare, afacerea a identificat necesitatea investițiilor ecologice pentru a evita dependența de utilități și servicii, îmbunătățirea activității online și a proceselor de digitalizare, actualizarea PCA pentru biroul de acasă (inclusiv asigurarea laptopurilor pentru toți angajații, deoarece infrastructura IT rămăsese în urmă), asigurând stocuri mai mari de mărfuri și reducând producția și personalul. Companiile care colaborează cu autoritățile au subliniat că există încă foarte multe lucruri care trebuie îmbunătățite, evidențiind implementarea lentă și limitată a măsurilor, reacția lentă a instituțiilor și procesele birocratice. Cu toate acestea, au fost evidențiate aspecte pozitive, cum ar fi îmbunătățirea sistemelor informatice și electronice, care au dezvoltat colaborarea cu autoritățile locale în comparație cu contextul pre-pandemic. Diferite măsuri facilitate de stat pentru a reduce contactul fizic în administrația publică au fost, de asemenea, recunoscute, cum ar fi utilizarea semnăturilor electronice, procedurile de 235 achiziții publice pe platforma online a Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP) și posibilitatea de a solicita/primi certificate fiscale de la distanță. 4.1.6. Capacități de răspuns de urgență, evaluări ale capacității și lecții învățate Instruire în domeniul situațiilor de urgență Instruirea formală în domeniul situațiilor de urgență urmărește să îmbunătățească cunoștințele și abilitățile necesare pentru a preveni și reduce impactul situațiilor de urgență. Legea nr. 481/2004 prevede că instruirea pentru protecția civilă include instruirea populației și a angajaților, instruirea serviciilor de urgență, instruirea personalului cu funcții de conducere în domeniul protecției civile, precum și a personalului specializat. Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 21/2004, IGSU coordonează dezvoltarea programelor naționale de pregătire în domeniul protecției în caz de dezastre și urmărește la nivel național aplicarea strategiilor și programelor internaționale, europene și regionale pentru prevenirea și reducerea dezastrelor. Această subsecțiune acoperă dezvoltarea capacităților legate în cea mai mare parte de prevenire, în timp ce Secțiunea 1.5 descrie dezvoltarea capacității axată pe pregătire și intervenție în situații de urgență. Centrul Naţional de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgență de la Ciolpani oferă instruire diferitelor tipuri de personal. Instruirea pentru reprezentanții instituției prefectului și instruirea personalului cu funcții de conducere în administrația publică locală se desfășoară prin cursuri de formare care are loc o dată la 2-4 ani timp de 5 zile. Instruirea se face pentru membrii comitetului județean și ai comitetelor locale pentru situații de urgență, personalul centrelor operative și celulelor de urgență, inspectori de protecție civilă, personalul specializat și personalul serviciilor publice voluntare și serviciilor private pentru situații de urgență. Aceasta se desfășoară prin diferite tipuri de instruiri, exerciții practice și competiții profesionale organizate de comitete pentru situații de urgență, de servicii profesionale subordonate IGSU, sau de instituții/operatori economici unde sunt înființate structurile respective și prin programe de formare a adulților organizate de furnizori autorizați. • Un curs de instruire o dată la 2-4 ani (de 5 zile) în centre de formare zonale • O instruire anuală (de 2-4 ore) organizată la nivelul IJSU • O instruire semestrială (de 2-4 ore) organizată la nivelul comitetului de urgență. Instruirea angajaților în instituțiile publice și a operatorilor economici se face prin instruire în domeniul situațiilor de urgență. Instruirea practică se axează pe avertizare, alarmare, evacuare, adăpostire și prim ajutor, precum și prin exerciții de intervenție, în funcție de factorii de risc existenți și tipurile de risc la care sunt expuși. Categoriile de instruire, principiile, modalitățile, cerințele și condițiile de organizare a activității de instruire în domeniul situațiilor de urgență sunt stabilite prin Ordinul MAI nr. 712/2005 pentru aprobarea dispozițiilor generale privind instruirea salariaților în domeniul situațiilor de urgență, cu modificările și completările ulterioare. Instruirea în instituțiile de învățământ include următoarele: • Instruirea persoanelor cu funcții de conducere/directori/profesori desemnați să desfășoare instruirea în domeniu se face prin ședințe de instruire, organizate de IJSU în colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean. 236 • Pregătirea preșcolarilor, elevilor și studenților este organizată și desfășurată pe baza Protocolului nr. 62170/9647/08.07.2013 privind pregătirea în domeniul situațiilor de urgență a copiilor, elevilor și studenților din învățământul național preuniversitar și superior. • Pregătirea preșcolarilor și a studenților se face prin parcurgerea unor subiecte specializate și activități extracurriculare incluse în programele și planurile activităților de profil, în funcție de particularitățile de vârstă specifice nivelurilor de educație. • Studenții și cursanții sunt instruiți în discipline educaționale, luând în considerare autonomia universității, prin integrarea cunoștințelor specializate și activități de formare privind protecția și acțiunea în caz de urgențe generate de principalele tipuri de risc. Fiecare unitate/instituție de învățământ desfășoară semestrial cel puțin două instruiri practice despre comportament și acțiune în situații de urgență (cutremur, incendiu în interiorul sau în exteriorul clădirii, inundații, explozii, accidente chimice în vecinătate, etc.), în funcție de factorii de risc existenți. Planificarea anuală a acestor activități este întocmită de fiecare unitate/instituție de învățământ și este aprobată de IJSU, înainte de începerea anului școlar. Populație De asemenea, există instruiri pentru populația generală. Populația este instruită prin participarea la exerciții de alarmare publică organizate de autoritățile administrației publice locale, prin exerciții specializate organizate de servicii profesionale de urgență și prin mass-media sau acțiuni desfășurate de ONG-uri relevante, pe baza protocoalelor încheiate cu inspectoratele de urgență. Ordinul Inspectorului General al IGSU nr. 10/2019 pentru aprobarea instrucțiunilor privind planificarea, desfășurarea și evaluarea exercițiilor în IGSU și unitățile subordonate definește obiectivele și principiile de bază ale exercițiilor, tipurile de exerciții la nivel național și la nivel județean sau local, precum și planificarea și programul acestor exerciții. Exercițiile de avertizare pentru alarmare publică și evacuarea populației se efectuează cel puțin o dată la trei ani pentru fiecare localitate. Exercițiile naționale pot fi organizate cu participarea mai multor județe, precum și exerciții internaționale în colaborare cu alte state sau organisme internaționale. Exercițiile de pregătire și răspuns sunt planificate în corelație cu tipul specific de risc care există. Periodicitatea exercițiilor pentru structurile de răspuns este de un exercițiu pe an în zonele cu risc de cutremur, un exercițiu la fiecare doi ani pentru celelalte riscuri. Pentru riscurile Seveso, este planificat un exercițiu la fiecare trei ani, în timp ce pentru accidentele de transport care implică mărfuri periculoase sau surse de radiații ionizante este planificat un exercițiu pe an la nivelul subunității de răspuns de urgență. Nu există o politică educațională identificată care să sprijine dezvoltarea și menținerea programelor de licență sau postuniversitare în domeniul RRD. Cu toate acestea, unele programe postuniversitare (programe de masterat, cursuri pe termen scurt și școli de vară327) din diferite universități acoperă subiecte legate de RRD și MRD. Un studiu care investighează modul în care personalul medical și paramedical participant reacționează la incidentele și dezastrele reale și simulate cu victime în masă din România a constatat că educarea personalului medical prin simulări poate servi ca o metodă adecvată de 327 ISUMADECIP. 2020. Școala Internațională de Vară privind Managementul Dezastrelor. Link. 237 evaluare a comunicării pentru incidentele, accidentele și dezastrele cu victime în masă, permițându-le să înțeleagă mai bine unele probleme comune de comunicare întâmpinate în timpul incidentelor reale de accidente în masă.328 Evaluări ale capacității MRD Strategia pentru Consolidarea și Dezvoltarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență 2016– 2025 Îmbunătățirea capacității operaționale și de răspuns a IGSU este esențială pentru asigurarea eficacității pregătirii și răspunsului la dezastre. Prin urmare, rezolvarea problemelor recurente cu care se confruntă IGSU și asigurarea unui răspuns adecvat la provocările și nevoile generate de evoluția societății românești în următorii 10 ani necesită realizarea unui cadru programatic coerent, prin Strategia de Consolidare și Dezvoltare 2016 - 2025. Pentru a identifica principalele direcții de acțiune și domeniile care trebuie consolidate și dezvoltate la nivelul IGSU, a fost efectuată o analiză instituțională, care a identificat o serie de probleme/lacune recurente și a propus soluții în următoarele domenii de activitate: prevenire, pregătire, răspuns, resurse umane, logistică și capacitate administrativă.329 Mai precis, principalele provocări și oportunități pentru pregătirea și răspunsul la dezastre identificate au fost legate de salvare și asistență, asigurarea nevoilor de bază, adăpost și evacuare, compensare, evaluarea daunelor și pierderilor, prevenire, pregătire, comunicarea și conștientizarea riscurilor, resurse și echipamente, proiecte cheie în desfășurare pentru pregătirea și răspunsul la dezastre, și instruiri și exerciții. Ca parte a misiunii sale de a asigura managementul eficient al situațiilor de urgență, IGSU este afectat în special de mai multe probleme recurente în ceea ce privește prevenirea, pregătirea, răspunsul, resursele umane, logistica și capacitatea administrativă. Capacități de prevenire În activitățile de prevenire, provocările cheie includ adaptarea insuficientă a cadrului legal la nevoile societății și perpetuarea elementelor legislative învechite și supra-reglementarea legislației secundare și terțiare, împreună cu implicarea necorespunzătoare a personalului din structurile operaționale în activitatea de prevenire. Mai mult, lipsește o bază de date integrată de informații și există o insuficiență generală a mijloacelor tehnologice ale informației. Există, de asemenea, dificultăți în furnizarea de personal calificat în inspecția de prevenire, iar parteneriatul cu societatea civilă nu este suficient consolidat. O serie de obiective și rezultate specifice sunt propuse pentru îmbunătățirea activităților de prevenire, cum ar fi îmbunătățirea legislației în domeniu și a capacității personalului de aplicare a legii, precum și îmbunătățirea structurilor, standardelor și procedurilor de lucru ale inspecției de prevenire. Mai mult, legislația primară, secundară și terțiară în domeniile apărării împotriva incendiilor și protecției civile trebuie consolidată, precum și activitățile de supraveghere și aprobare și autorizare a pieței. Procedurile 328Stănescu A., Boeriu C. și Copotoiu S. M. 9 februarie 2016. Incidente de Masă și Participarea la Dezastre în Evenimente Reale sau Simulate în România. Sciendo. Link. 329 Strategia pentru Consolidarea și Dezvoltarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență, 2016 - 2025. 238 de aprobare și autorizare trebuie actualizate, eliminând legăturile inutile (birocratice). Noile tehnologii care vizează reducerea impactului situațiilor de urgență trebuie promovate și aplicate și trebuie dezvoltată componenta de cercetare privind cauzele de incendiu. Capacități de pregătire În ceea ce privește pregătirea, înțelegerea slabă a conceptului de pregătire pentru situații de urgență este notabilă. Există resurse umane și materiale insuficiente la Centrul Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgență (CNPPMSU) și la centrele zonale corespunzătoare. De asemenea, există o colaborare limitată cu societatea civilă în activități de pregătire și activitățile de voluntariat într-un stadiu incipient. Lipsește un sistem național integrat de avertizare și alarmă și implicarea inspectoratelor de urgență în activitățile de pregătire este insuficientă. Nu există centre zonale de instruire pentru personalul operațional și nu există mijloace instituționale adecvate pentru pregătirea de a aborda riscurile precum epidemiile și efectele bioterorismului. În sfârșit, a fost evidențiată, de asemenea, insuficienta specializare a personalului în anumite domenii de acțiune, împreună cu capacitatea insuficientă de formare (privind îmbunătățirea și specializarea). Pentru a îmbunătăți capacitatea de pregătire, IGSU își propune să se axeze pe consolidarea activității de comunicare și informare preventivă și formarea personalului responsabil cu managementul situațiilor de urgență, precum și consolidarea propriului rol de instituție responsabilă cu formarea personalului din serviciile de urgență voluntare și private. Un alt obiectiv cheie este preluarea responsabilităților de alertare a populației prin modernizarea și eficientizarea sistemului național integrat de notificare- avertizare și alarmare. În cadrul acestei strategii, IGSU își propune să dezvolte un concept integrat de pregătire . Se va axa pe dezvoltarea CNPPMSU și a centrelor zonale de formare, precum și pe înființarea altora noi, în funcție de nevoile de pregătire și de performanță. Strategia vizează, de asemenea, creșterea nivelului de formare și educație a populației cu privire la situațiile de urgență, precum și a nivelului de luare a deciziilor în instituțiile publice centrale și locale. Alte măsuri care ar putea consolida capacitatea de pregătire sunt îmbunătățirea nivelului de voluntariat în cadrul instituției, precum și activitatea serviciilor de urgență voluntare și private (de exemplu, prin instruirea personalului, evaluări, aprobarea tehnicilor și logistică). IGSU se va axa, de asemenea, pe realizarea unui sistem național integrat de notificare-avertizare și de alarmare eficient și pe introducerea de noi elemente tehnologice de detectare și semnalizare a incendiilor în fiecare clădire publică și privată. Capacități de răspuns IGSU pune în prezent cel mai mare accent pe componenta care implică răspunsul la situații de urgență, prin promovarea unui concept de răspuns care permite o tranziție rapidă de la managementul situațiilor actuale (incidente) la managementul situațiilor de urgență pe scară largă. În ceea ce privește activitățile de răspuns, echipamentele și mijloacele tehnice insuficiente reprezintă o provocare semnificativă pentru obținerea unui răspuns multi-risc de înaltă performanță. Sistemul de comandă și control IGSU este insuficient dezvoltat, precum și subunitățile de intervenție la nivelul UAT-urilor, pentru a reduce timpul de răspuns. Există doar o implementare parțială a standardelor și procedurilor de acțiune și există o aplicare insuficientă a lecțiilor învățate (organizarea învățării). Capacitatea potențială de a anticipa noi 239 riscuri și nevoi este limitată, precum și consolidarea capacității de răspuns și cooperare la nivel regional și transfrontalier. Pentru a îmbunătăți capacitatea de răspuns, IGSU se va axa pe creșterea capacității de răspuns integrate în situații de urgență medicală, incendii și protecție civilă, implementarea de noi standarde, proceduri operaționale și tehnologii moderne. Accentul va fi, de asemenea, pe consolidarea cooperării la nivel național și internațional, crescând în același timp participarea voluntarilor în cadrul echipelor de intervenție IGSU. Unele dintre rezultatele cheie care trebuie obținute pentru îmbunătățirea capacității de răspuns sunt reducerea timpului de răspuns, adaptarea rapidă la noile tipuri de situații de urgență care vor apărea și limitarea consecințelor situațiilor de urgență (scăderea numărului de victime și limitarea activelor afectate). În plus, strategia vizează îmbunătățirea circuitului informațional și a cooperării, asigurarea unei participări active la mecanismele internaționale de cooperare și asistență și asigurarea unui răspuns adecvat în caz de dezastru major sau pentru mai multe situații de urgență pe scară largă. Capacitatea de răspuns va fi, de asemenea, mărită prin recrutarea voluntarilor. Resurse umane Printre vulnerabilitățile cheie identificate în ceea ce privește resursele umane care susțin activitățile IGSU se numără vechimea personalului, ceea ce înseamnă că vârsta medie a personalului este de 38 de ani și există aproximativ 1.335 de angajați care se vor retrage în perioada 2016 - 2026 (în 2026, vor exista aproximativ 6.170 pompieri cu vârste cuprinse între 50 - 56 de ani). Mai mult, nu există reglementări suficiente în ceea ce privește specializarea, adaptarea tardivă a conținutului instruirii la nevoile de instruire ale personalului și capacitatea limitată a școlilor și centrelor de formare inițială și continuă. Domeniul este, de asemenea, marcat de o predictibilitate limitată a dezvoltării carierei, din cauza lipsei unui ghid de carieră specific domeniului situațiilor de urgență, precum și a unei planificări slabe a muncii și organizațiilor. În ceea ce privește condițiile de muncă ale personalului, acestea pot să nu fie întotdeauna adecvate. Logistică Logistica operațiunilor este semnificativ subfinanțată, precum și întreținerea bunurilor mobile și imobile. În plus, echipamentele și mijloacele de intervenție sunt adesea actualizate sau sunt în funcțiune de mult timp. De exemplu, 56% dintre autospecialele de stingere a incendiilor au peste 20 de ani și 45% din ambulanțele SMURD au 8 ani de funcționare. În același timp, echipamentele și mijloacele de intervenție existente sunt adesea limitate, în special când vine vorba de autovehicule speciale, mijloace speciale de intervenție și echipamente pentru executarea misiunilor operaționale: asanare pirotehnică, intervenție CBRN, căutare-salvare urbană, căutare-și-salvare și intervenții specifice în apele teritoriale, adăpostire și înștiințare-alarmare. De asemenea, echipamentul de protecție pentru personal este insuficient, iar stocurile de materiale și mijloace tehnice necesare pentru managementul situațiilor majore de urgență lipsesc (de exemplu, cutremur). De asemenea, sistemul nu are centre de recuperare mentală și fizică pentru personalul de intervenție. În cele din urmă, sistemul de comunicații și tehnologia informației trebuie modernizate. Administrative Provocările administrative cu care se confruntă IGSU includ tendința către birocrația excesivă; lacune în pregătirea practică a personalului; lipsa unor criterii de performanță; promovarea insuficientă a 240 managementului calității; utilizarea insuficientă a mijloacelor informatice (de exemplu, baze de date, semnătură electronică, acreditarea rețelelor, organizarea muncii); și reziliența generală la schimbare. Analiza Instituțională a Capacității de Răspuns și a Cerințelor Operaționale ale IGSU (2019) Această analiză a fost dezvoltată în 2019, în conformitate cu evaluarea RO-RISK. Acesta servește ca o „radiografie instituțională” a IGSU în ceea ce privește posibilitatea de a asigura o capacitate de răspuns fiabilă, cu resurse adecvate tipurilor de riscuri identificate, adaptate și prioritizate în funcție de cerințele operaționale. Analiza își propune să susțină realizarea, cel puțin la un nivel minim, a obiectivelor formulate în cadrul Strategiei pentru consolidarea și dezvoltarea IGSU pentru 2016-2025. Aceasta ia în considerare rolul integrator și coordonator al IGSU ca parte a Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, precum și capacitatea sa de a furniza primele echipe de intervenție, dat fiind că asigură primul răspuns la 97% din totalul situațiilor de urgență, pe baza datelor înregistrate pe parcursul ultimilor 14 ani. Analiza se axează pe îmbunătățirea nivelului de echipamente tehnice și mijloace de intervenție în situații de urgență complexe, precum și a facilităților de pregătire pentru personalul operațional. Acoperă o analiză a tipurilor de risc majore (de exemplu cutremure, inundații, incendii, accidente cauzate de substanțe periculoase, accidente nucleare și radiologice și epidemii), aspecte diverse, cum ar fi zonele expuse hazardului, evaluarea riscurilor corespunzătoare în conformitate cu RO-RISK și o serie de scenarii evaluate, inclusiv impactul scontat. Analiza oferă, de asemenea, o imagine de ansamblu asupra managementului situațiilor de urgență, inclusiv a cadrului organizațional, a modului în care acțiunile de răspuns sunt organizate la nivel național și a diferitelor misiuni aflate în competența IGSU. Analiza acoperă, de asemenea, capacitatea de răspuns a IGSU, prin prezentarea principalelor mijloace tehnice de intervenție ale instituției, precum și a deficitului în anumite categorii de echipamente și mijloace de intervenție (de ex. transportul mai multor victime, ambulanțe, nave, autospeciale pentru pompieri, ventilatoare, vehicule de salvare). Analiza a subliniat că menținerea în utilizare a mijloacelor tehnice care sunt învechite a generat eforturi umane semnificative și materiale suplimentare necesare, având în vedere că există o insuficiență de fonduri pentru procurarea pieselor de schimb necesare și repararea necesară. Analiza subliniază că nu numai că este necesară continuarea bunei practici de reînnoire a mijloacelor tehnice, ci și corelarea acesteia cu achiziționarea mijloacelor de intervenție cu capacități multi-hazard și echipamente de protecție individuală pentru toate tipurile de riscuri. De asemenea, analiza ia în considerare modalitățile de îmbunătățire a pregătirii pentru răspuns, prin diferite facilități de instruire în prezent în cadrul IGSU. Mai mult, pe baza analizei unităților de formare existente, a stării mijloacelor de intervenție tehnică, precum și a deficitelor înregistrate în anumite categorii specifice de resurse, analiza instituțională formulează o serie de priorități de acțiune, care se axează pe aspectele cheie și priorități pe parcursul fazelor de management al situațiilor de urgență (de ex., îmbunătățirea nivelului de pregătire prin construirea de noi centre de formare în diferite județe, consolidarea capacității de răspuns prin îmbunătățirea nivelului de echipamente și mijloace tehnice, etc.). Principalele unități de formare necesare pentru diferite tipuri de misiuni sunt următoarele: (a) construirea unei baze de formare la Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă „Pavel Zăgănescu” Boldești; (b) construirea unei baze de formare pe căutare și salvare la Centrul Național Ciolpani pentru Formarea în Managementul Situațiilor de Urgență; (c) construirea a cel puțin două centre de formare sau extinderea celor existente cu unități de căutare și salvare; (d) dublarea capacităților de cazare, masă și formare ale 241 centrelor de formare existente în extracție și asistență medicală de urgență; (e) dublarea numărului de centre de formare existente specializate în stingerea incendiilor; (f) construirea unui centru de formare inițială și continuă pentru scafandri în județul Constanța; (g) construirea unui centru multidisciplinar privind riscurile chimice, biologice, radiologice și nucleare în județul Mureș; și o (h) Școala Națională Superioară a Ofițerilor Pompieri. Evaluarea capacității legate de problemele de sănătate În intervalul 2008-2019, numărul intervențiilor de urgență a crescut cu peste 500%, ajungând la un total de 503.594 intervenții în 2019 comparativ cu 88.820 intervenții în 2008, cu o creștere de aproximativ 25 % în perioada 2017 - 2020. Timpul mediu de răspuns al echipajelor de stingere a incendiilor a rămas constant în 2017-2020, iar timpul mediu de intervenție a crescut cu 7 minute până în 2020. Timpul mediu de răspuns al echipajelor SMURD a crescut cu 2 minute (datorită misiunilor efectuate în context epidemic) pe fondul creșterii cu 13 minute a timpului mediu de intervenție comparativ cu aceeași perioadă în 2017-2020. Este important să se țină cont de resursele umane implicate în intervențiile de urgență concomitent cu modernizarea tehnicilor și echipamentelor specifice, creșterea nivelului de instruire sau intensificarea activității de prevenire. Echilibrul dintre capacitatea operațională și capacitatea de răspuns în situații de urgență s-ar putea agrava în România, dacă nu se iau măsuri cu privire la resursele umane implicate în intervenții. Deficiențele din dotarea actuală a serviciilor de urgență pot face imposibilă furnizarea de servicii medicale de urgență populației, ceea ce înseamnă pierderea vieții umane sau apariția complicațiilor care rezultă din neasigurarea serviciilor medicale urgente necesare, care pot avea ca efect creșterea numărului de zile de spitalizare necesare. Având în vedere provocările menționate mai sus, este necesară îmbunătățirea infrastructurii de răspuns în caz de urgență și criză, prin creșterea capacității de stocare a produselor de rezervă de stat, concomitent cu operaționalizarea și creșterea capacității de răspuns pentru misiunile de urgență din domeniul medical și al terapiei intensive. Noile spații de depozitare care urmează să fie construite trebuie să fie amplasate uniform la nivel național și trebuie să asigure o distribuție ușoară și optimă la nivel regional. Epidemii/Pandemii: capacitățile instituțiilor românești în managementul bolilor infecțioase Indicele Securitate Sanitară Globală (SSG) reflecta o evaluare cuprinzătoare a siguranței in sănătătate și a capacităților conexe din cele 195 de țări care alcătuiesc statele participante la Regulamentul Sanitar Internațional. Acesta creează un cadru detaliat bazat pe 140 de întrebări, organizat pe 6 categorii și 34 de indicatori pentru a evalua capacitatea unei țări de a preveni și atenua epidemiile și pandemiile. Deși se clasează pe o poziție medie comparativ cu toate cele 195 de țări, România se află pe un loc inferior față de majoritatea statelor membre ale UE, depășind doar Bulgaria (poziția 61) . Pentru România, valoarea indicelui SSG este de 45,8 puncte din 100 posibile, situând-se pe locul 60 din cele 195 de țări. Cel mai înalt clasament este obținut de SUA (83,5 puncte), urmate de Marea Britanie (77,9 puncte). 242 Cu toate acestea, deși țările cu venituri ridicate raportează un scor mediu de 51,9, indicele arată că la nivel colectiv, pregătirea internațională pentru epidemii și pandemii rămâne foarte slabă. Din cele șase categorii evaluate, cel mai mare scor obținut de România (65,7 față de o medie de 55) a fost în secțiunea „Mediul cu risc global și vulnerabilitatea țării la amenințări biologice” care măsoară riscul politic și de securitatea, reziliența socioeconomică, riscurile de mediu, și vulnerabilități de sănătate publică care pot afecta capacitatea unei țări de a preveni, detecta sau răspunde la o epidemie sau pandemie. Cel mai mic scor a fost atins în secțiunea „Răspuns rapid” (35,3 comparativ cu o medie de 38,4), care arată performanțe scăzute în domenii precum pregătirea pentru situații de urgență, planificarea răspunsului, comunicarea riscurilor și accesul la infrastructura de comunicații. Cel mai mic scor (0 puncte) a fost obținut pentru indicatorii care evaluează conexiunea dintre sănătate publică, autoritățile de securitate și comunicarea riscurilor, ceea ce subliniază legătura slabă dintre autorități pentru un răspuns rapid în timpul unui eveniment biologic și o comunicare publică insuficientă. Alți indicatori care au obținut 0 puncte în celelalte patru secțiuni (Prevenire, Detecție și Raportare, Sistemul de sănătate și Respectarea normelor internaționale) au fost Comunicarea cu personalul medical în timpul unei urgențe de sănătate publică, Integrarea datelor între sectoarele sănătății umane/animale/mediului, și cercetarea cu dublă utilizare și cultura științei responsabile. Deși raportarea a fost realizată pentru 2019, toate aceste vulnerabilități ale sistemului de sănătate din România au fost evidențiate apoi de pandemia COVID-19. Figura 14. Scorul indicelui pentru România comparativ cu scorul mediu (195 de țări) Sursa: Indicele Securitatea Sănătății Globale (SSG). (1) PREVENIRE; (2) DEPISTARE; (3) RĂSPUNS; (4) SĂNĂTATE; (5) NORME; (6) RISC Scorul e-SPAR, bazat pe o abordare multisectorială pentru a obține informații de la toate sectoarele implicate în dezvoltarea capacităților necesare pentru a detecta, evalua, notifica, raporta și răspunde la riscul pentru sănătatea publică, plasează România (67%) ușor peste media globală (64%), dar sub scorul EURO (75%). Rezultatul obținut în indicatorul „Evenimente zoonotice și interfața om-animal” arată că mai există multe lucruri de îmbunătățit cu privire la efortul de colaborare în activitățile de abordare a zoonozelor, în special în prevenirea, detectarea și răspunsul la majoritatea hazardurilor prioritare la nivel național, intermediar și local. S-au obținut rezultate slabe și în secțiunea de comunicare a riscurilor, care se referă la schimbul de informații, sfaturi și opinii în timp real între experți sau oficiali și persoane care se confruntă cu o amenințare la adresa supraviețuirii, sănătății, bunăstării economice sau sociale. Prin urmare, mecanismele formalizate de comunicare a riscurilor de urgență pentru toate hazardurile încă 243 lipsesc în România, iar persoanele expuse riscului nu pot lua decizii în cunoștință de cauză pentru a atenua efectele unei amenințări și a lua măsuri de protecție și de prevenire. Profilul OCDE de Sănătate a țării pentru România (2019) identifică o serie de probleme de sănătate publică, dintre care unele cu privire la răspunsul la bolile infecțioase și la amenințările pe care aces tea le reprezintă. Raportul arată că România are una dintre cele mai mici cheltuieli alocate prevenției bolilor pe persoană în UE și că există o lipsă de conștientizare și participare sistematică la activitățile de testare. În 2014, doar un sfert dintre femeile cu vârste cuprinse între 20 - 69 de ani au raportat că au fost testate pentru cancer de col uterin în ultimii doi ani (comparativ cu media UE de 66%) și doar 6% din românce cu vârsta cuprinsă între 50 - 69 de ani au raportat că s-au testat pentru depistarea cancerului de sân în aceeași perioadă. Controlul anumitor boli infecțioase, cum ar fi tuberculoza și rujeola, continuă să fie o problemă gravă de sănătate publică în România. Deși numărul cazurilor de tuberculoză a scăzut în ultimul deceniu, încă este cel mai mare din UE. Rujeola este, de asemenea, o problemă persistentă de sănătate publică, cu una dintre cele mai ridicate rate de notificare din UE. Chiar dacă România are un program de vaccinare recomandat, ezitarea la vaccin a provocat o scădere dramatică a ratelor de vaccinare pentru copii și, în consecință, mai multe focare de rujeolă în 2016 și 2017. Rata vaccinării împotriva gripei în rândul persoanelor în vârstă este, de asemenea, redusă, scăzând de la 54% în 2007 la 8% în 2017. O altă problemă stringentă rămâne rezistența antimicrobiană. Deși s-a avansat în procesul de punere în aplicare a unei strategii naționale, rezistența antimicrobiană rămâne o preocupare majoră, nivelurile de reziliență la o clasă puternică de ultimă instanță de antibiotice fiind încă foarte ridicate. Capacități de răspuns la nivel local Câteva observații legate de activitățile și capacitățile la nivel local în MRD au fost colectate ca parte a procesului de consultare/analiza documentară. Mai jos sunt selectate studii de caz: Studiu de caz: Inspectoratul pentru Situații de Urgență “Mihail Grigore Sturdza” al județului Iaşi (2017) În ceea ce privește operaţiunile și resursele umane, raportul de activități330 a menționat că poate fi afectată capacitatea instituțională de o serie de probleme recurente: • Creșterea insuficientă a capacității operaționale și de răspuns în raport cu nevoile societății și cu cerințele cetățenilor, ca urmare a alocării în ultimii ani a resurselor financiare pe principiul suficienței • Creșterea numărului, diversității și sensibilității intervențiilor și nevoia de adaptare continuă a abilităților forței de muncă • Nevoia de specializări: medicală, de stingere a incendiilor, scafandri, alpiniști, CBRN, etc. • Procesul de îmbătrânire treptată a personalului și pierderi sistematice în termeni ai raportului de intrare (este așteptat ca în 2025 doar 6,4 % din totalul personalului va fi mai tânăr de 35 ani) • În ceea ce privește raportul de intrare și ieșirile de personal din sistem, în perioada 2009 - 2017, a existat o scădere a numărului de subofițeri cu peste 15%. 330 ISUJIS (Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Mihail Grigore Sturdza” al județului Iași). Raport de Evaluare. Link. 244 Studiu de caz: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă "Avram Iancu" al judeţului Cluj (2019) Raportul de activități331 a menționat mai multe disfuncționalități ale serviciului, din următoarele cauze: • Lipsa acoperirii pentru stațiile radio, în special în zonele montane ale județului, a creat dificultăți în linia de comunicație între echipajele de la fața locului și dispecer. • Starea proastă a hidranților în anumite localități, absența acestora, în special în zonele rurale • Defecțiuni sau lipsa presiunii în rețeaua de apă, creând dificultăți în stingerea unor incendii • Echipa de scafandri a fost incompletă în cea mai mare parte a anului 2019, ceea ce a dus la solicitarea sprijinului de la inspectoratele vecine pentru intervenții. Studiu de caz: Inspectoratul pentru Situaţii de Urgență "Semenic" al judeţului Caraș-Severin (2012) Pe baza provocărilor din anul precedent, raportul de activități notează următoarele obiective pentru 2013:332 • Creșterea gradului de profesionalism și eficiență în intervențiile și misiunile subunităților de intervenție. • Asigurarea fluxului de informare/luare a deciziilor, de la faza de identificare a surselor de risc până la monitorizarea factorilor de risc și măsuri de prevenire. • Reducerea numărului de incendii în locuințe/gospodării și victime rezultate din acestea. • Crearea unei culturi a securității la nivelul comunităților locale (autorități locale și cetățeni) pentru cunoașterea diferitelor tipuri de riscuri specifice, măsurile de prevenire și comportamentul care trebuie adoptat în cazul apariției acestora, astfel încât managementul situațiilor de urgență generate de riscurile naturale sau tehnologice pot fi realizate pe cât posibil cu resurse locale. • Colaborare constantă, promptă și obiectivă cu organele administrației publice județene și locale, atât mass-media locală cât și centrală, instituțiile publice și operatori economici importanți (risc ridicat, sursă de risc), pentru informarea preventivă și formarea populației și a angajaților. • Execuția periodică a exercițiilor de cooperare cu forțe și mijloace în teren pentru toate componentele structurilor Sistemului Național pentru Situații de Urgență, constituit la nivelul județului Caraș-Severin, pentru creșterea gradului de interoperabilitate și, nu în ultimul rând, implementarea al SMISU. Observații din evenimentele din trecut/lecțiile învățate Câteva evenimente severe au avut loc în România în ultimul deceniu, care oferă oportunități de revizuire/evaluare a lecțiilor învățate. Studiile de caz selectate se găsesc în Tabelul 15, iar în Anexa 8 se găsesc informații suplimentare. Tabelul 14. Evenimente de dezastru major recente în România în perioada 2010-2020 Risc de Tip de hazard Evenimente de dezastru dezastru Hazarduri naturale Inundații Inundații de primăvară în aprilie 2014 Inundații Inundații de vară în iulie 2014 331 ISUCJ (Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj). 2019. Raport de evaluare a Activității desfășurate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj. Link. 332 ISU Semenic (Inspectoratul pentru Situaţii de Urgență „Semenic” al județului Caraș -Severin). 2012. Raport de Evaluare a activităţii desfășurate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgență „Semenic” al județului Caraș-Severin în anul 2012. Link. 245 Risc de Tip de hazard Evenimente de dezastru dezastru Seismice Cutremurul din septembrie 2016 - magnitudine 5.8 Mw Inundații Inundații de vară în iunie - august 2018 Seismice Cutremurul din octombrie 2018 - magnitudine 5.8 Mw Secetă Secetă extremă în 2020 Hazarduri biologice Epidemice Epidemia de rujeolă a început în septembrie 2016 Pandemice Pandemia COVID-19 a început în februarie 2020 Tehnologice/Seveso Chimice Incendiu la o rafinărie din apropierea orașului Năvodari - 22 august 2016 Chimice Incendiu și explozii la o uzină chimică din orașul Orăștie - 12 septembrie 2017 Managementul riscului de inundații Managementul eficient al unui eveniment grav de dezastru necesită toate planurile operaționale de urgență necesare și trebuie să conțină măsuri realiste și proceduri clare. De exemplu, în ceea ce privește managementul inundațiilor, pregătirea pentru situații de urgență și planurile de intervenție trebuie să se bazeze pe o cooperare strânsă și lină între toate părțile interesate relevante care ar putea interveni într- un eveniment extrem de inundații: companii de management al apei, protecție civilă, armată, pompieri, poliție, administrații bazinale, servicii hidrologice și hidrometeorologice și personalul municipal de apărare împotriva inundațiilor. După cum se vede în studiul de caz din 2013 privind inundațiile de la Dunăre, este esențial ca sistemele naționale de avertizare și monitorizare a inundațiilor să funcționeze adecvat și să informeze autoritățile responsabile de managementul apei și de atenuare a inundațiilor în timp util. Acest exemplu demonstrează, de asemenea, importanța existenței unor canale de comunicare eficiente, precum și a unor planuri de intervenție adecvate. Acest lucru este important deoarece permite părților interesate să colaboreze eficient și să ia decizii în timp util, inclusiv comitetelor locale pentru situații de urgență și serviciilor voluntare pentru situații de urgență care au participat la eforturile de control al daunelor într-o manieră coordonată. În cele din urmă, lanțul de comunicare a riscurilor asigură, de asemenea, că pot fi suficient informate comunitățile cu risc (și publicul în general) în orice moment cu privire la măsurile adecvate de pregătire și la orice alte evoluții importante. Studiu de caz: 2013 Inundații ale Bazinului Hidrografic al Dunării333 Au avut loc inundații extreme în iunie 2013 în Dunărea superioară și inferioară, iar forța și intensitatea acestui eveniment de inundație au amintit de inundațiile din 2002. Impactul inundațiilor a fost devastator în Germania, Austria, Slovacia, România și Ungaria și s-au observat impacturi semnificative și în Bulgaria, Croația și Serbia. În România, numeroase municipii din 13 din cele 41 de județe334 ale României au fost afectate de inundații severe, iar valoarea totală a pagubelor în toate județele afectate a fost de 206,2 milioane RON (46,1 milioane EUR).335 333 Sursa: ICPDR 2014 334 Cele mai afectate județe din iunie au fost Argeș, Bacău, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Iași, Mureș, Neamț, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vaslui și Vrancea. 335 Inundațiile au afectat 336 case, 544 gospodării, 16 centre sociale, 822 poduri și pasarele pietonale, 2.225 km de drumuri (naționale, județene și locale), 16.190 ha de teren agricol și 52 de structuri hidraulice. 246 Având în vedere că ANM este responsabilă pentru pregătirea avertismentelor cu privire la fenomenele meteorologice severe, în iunie 2013, a emis 4 avertismente naționale și 115 avertismente pe termen foarte scurt (cu anticipare de 3-6 ore). Drept urmare, în iunie 2013, Centrul Național de Prognoze Hidrologice (CNPH)336 a putut emite 18 avertismente hidrologice (cod galben și cod portocaliu).337 În urma avertismentelor meteorologice și hidrologice, instituțiile responsabile cu intervențiile operative (comitetele române de apă, județene și locale pentru situații de urgență și IGSU) au întreprins acțiuni specifice, precum următoarele: • Golirea rezervoarelor pentru creșterea capacității acestora de atenuare a inundațiilor • Întărirea digului cu saci de nisip, tuburi de inundare și geotextile • Supravegherea permanentă a sectoarelor fluviale și a bazinelor piscicole afectate • Pomparea apei din case, gospodării și curți • Desfundarea jgheaburilor și canalelor stradale • Eliminarea excesului de apă din canale și din sistemele de drenaj de stațiile de pompare • Eliminarea blocajelor cauzate de resturile plutitoare, în special în zonele podurilor, rigolelor și prizelor de apă. Studiu de caz: Septembrie 2013 Inundații județul Galați338 Din cauza ploilor abundente, s-au produs inundații, râurile din mai multe comune s-au revărsat și au provocat distrugeri în 39 de localități din județul Galați. 9 persoane au murit, 8.265 de persoane au fost evacuate, 227 de persoane au fost salvate, 3.443 de case au fost inundate, 71 de case au fost distruse complet, 7.700 de animale moarte, 752 au fost salvate. 747 poduri și podețe au fost avariate, 3.947 hectare de suprafețe agricole au fost inundate, 770 hectare de pășune, 150 de hectare de pădure, drumurile DN 25 și DN 26 au fost afectate pe diferite segmente, 11 drumuri județene, 6 drumuri comunale, 25 drumuri sătești și un segment feroviar. În urma evenimentelor, vicepremierul din acea perioadă a cerut meteorologilor și hidrologilor din instituțiile specializate să efectueze simulări ale efectelor negative pe care le-ar putea avea fenomenele meteorologice prognozate, astfel încât autoritățile locale să fie mai bine pregătite. El a spus că, în multe cazuri, o simplă avertizare de cod galben sau de cod roșu nu este suficientă, motiv pentru care sunt necesare simulări, iar autoritățile locale trebuie avertizate dacă ploile abundente pot genera torenți. S-a subliniat necesitatea hărților de risc, care vor fi realizate până în 2014, precum și importanța strategiei de management al riscului de inundații, potrivit căreia România are nevoie de 17 miliarde EUR până în 2035 pentru investiții în infrastructura de apărare împotriva inundațiilor. Un exemplu de lecții învățate din aceste evenimente a fost oferit de primarul din Cudalbi (care a văzut anterior 400 de case afectate, 2 morți și multe alte daune). Deși toată lumea credea că un astfel de eveniment ar putea avea loc doar o dată la 100 de ani, primarul a dorit să ia măsuri pentru protejarea 336 CNPH care acționează în cadrul INHGA este însărcinat cu previziunile hidrologice operaționale pe termen scurt, mediu și lung și cu avertismentele de inundații la nivel național. 337 În plus, Sistemul European de Conștientizare a Inundațiilor (SECI) a emis 13 avertismente de inundații de diferite niveluri î n perioada 28 mai - 10 iunie pentru părți ale fluviului Dunărea și afluenților săi. 338 Comuna Cudalbi (a se vedea și Agerpres). 247 orașului, pe baza analizei concluzionate că regularizarea albiei ar putea proteja orașul. Cu mult efort, primarul a reușit să realizeze acest lucru. În octombrie 2016, o inundație nouă, mai puternică, a lovit localitatea, dar, datorită lucrărilor efectuate, localitatea a scăpat fără pagube majore, în timp ce localitățile învecinate au suferit din nou pagube majore. Sectorul sănătății România a fost afectată de o serie de boli infecțioase în ultimul deceniu. Mai jos este un rezumat al cazurilor recente, axându-se pe răspunsul guvernului. Studiu de caz: Măsuri luate pentru managementul gripei aviare (2006) Gripa aviară afectează în principal păsările, dar poate infecta și speciile de mamifere. În 9 octombrie 2005, virusul H5N1 a fost identificat pentru prima dată în România la păsările din Ceamurlia de Jos, județul Tulcea. România a fost prima țară europeană în care prezența acestui virus a fost confirmată oficial, urmată de Turcia, Bulgaria și Ucraina. Autoritățile române au pus în aplicare o serie de măsuri imediate împotriva posibilelor focare. Eforturile s-au concentrat în localitățile Ceamurlia de Jos și Maliuc din județul Tulcea, unde au fost ucise toate păsările domestice. S-a decretat carantina pentru opt localități din județul Tulcea, în locuri în care au fost înregistrate decese suspecte la păsările de curte. S-au luat măsuri comune cu Republica Moldova pentru supravegherea și analiza cazurilor suspecte și s-au extins discuțiile cu ministrul agriculturii din Ucraina și autoritățile bulgare pentru o mai bună supraveghere regională. Pentru a preveni răspândirea gripei aviare, a fost creat un așa-numit cordon de protecție din patru județe, Galați, Brăila, Ialomița și Călărași. Dezinfectarea vehiculelor a fost obligatorie la intrarea într-un alt județ, transportul păsărilor din Dobrogea către alte zone ale țării a fost interzis, iar fermele și piețele de păsări din Tulcea și Constanța au fost închise. Pentru supravegherea clinică a tuturor păsărilor din gospodării, a fost solicitat un recensământ în fiecare gospodărie. Dezinfectarea zonelor în care au murit păsările a fost obligatorie odată cu închiderea păsărilor, dar și a porcilor, pentru a preveni contactul cu animalele bolnave. În ceea ce privește tratarea populației, persoanele expuse riscului (vârstnici, copii și cei care suferă de boli cronice) în localitățile în care a fost descoperită gripa aviară au fost vaccinate gratuit de către MS cu vaccinul împotriva gripei umane, deoarece s-a dovedit că întărește rezistența corpului. De asemenea, MS a oferit Județului Tulcea peste 13.000 de doze de tratament profilactic antiviral. Centrul Național de Coordonare pentru Gripa Aviare a fost înființat prin Decizia 59/2006. Centrul este subordonat ANSVSA și oferă consiliere specializată Comandamentului Central Anti-Epizootic, ANSVSA și autorităților locale. Planul de intervenție al României pentru gripa aviară a fost aprobat prin Ordinul nr. 98/2005 și stabilește măsurile naționale care trebuie aplicate în cazul unui focar de gripă aviară. Planul de intervenție acoperă atât cazurile de suspiciune, cât și confirmarea gripei aviare și descrie toate măsurile care trebuie luate în cazul unui focar, cum ar fi înființarea unui centru de criză la nivel național, modul rapid de achiziționare a echipamentelor și materialelor necesare, metodele de distrugere a surselor de infecție și metodele de decontaminare. Acesta evidențiază cadrul legal pentru toate activitățile necesare; 248 definește cheltuielile estimate; și stabilește ierarhia la nivel național, teritorial și local. Ordinul nr. 31/2006 a aprobat metodologia de supraveghere a cazurilor de gripă aviară la om. A fost emis ca răspuns la riscul grav pentru sănătatea publică pe care îl prezintă apariția gripei aviare la păsările cu virus gripal A/H5N1 și considerând că identificarea timpurie a posibilelor boli ale gripei aviare umane este o prioritate pentru toate structurile de sănătate publică. Studiu de caz: Planul de intervenție al României pentru anumite boli ale porcinelor 1) Gripa porcină Gripa porcină este o boală respiratorie, specifică porcilor din ferme, cauzată de virusul gripei A (H1 N1). Boala se transmite ocazional oamenilor, de obicei persoanelor care intră în contact cu animalele infectate. Deși a fost o boală ușoară de gripă cu mortalitate scăzută, de la debutul său în aprilie 2009 până în august 2010, pandemia a provocat între 150.000 și 575.000 de decese în întreaga lume. În România, primul caz la om a fost identificat în mai 2009, la o femeie care tocmai se întorsese din SUA. 2) Pesta porcină clasică Responsabilitatea pentru controlul pestei porcine este delegată de MAI președintelui ANSVSA - la nivel central și Directorului Coordonator - la nivel de județ. Președintele ANSVSA este responsabil pentru direcționarea strategiilor de combatere a bolii către partea operațională a centrelor locale de control. La nivel județean, responsabilitatea deplină pentru combaterea sau controlul pestei porcine, pe lângă sarcinile veterinare specifice, aparține Centrului Local de Combatere a Bolilor condus de prefect. În urma misiunii Oficiul Internațional de Epizootii (OIE) de a evalua conformitatea României cu dispozițiile relevante ale Codului Terestru OIE din mai 2017, România a fost recunoscută oficial ca țară fără PPC. Cu toate acestea, un audit efectuat de aceeași instituție în ianuarie 2020 a arătat că România nu mai respectă în totalitate dispozițiile relevante ale Codului de Sănătate a Animalelor Terestre și, prin urmare, statutul de „țară liberă de pestă porcină clasică” a fost suspendat. 3) Pesta porcină africană Pesta porcină africană nu se transmite de la animale la om, însă provoacă pierderi economice semnificative, având astfel un mare impact social și media. În absența unui vaccin eficient, singura modalitate de a opri răspândirea virusului printre porci este sacrificarea tuturor porcilor din regiunile infectate și stabilirea carantinei. Un audit efectuat de CE în februarie 2017 cu privire la programul de supraveghere a pestei porcine africane (PPA) pentru 2015 și 2016 pentru porci domestici și mistreți din România a concluzionat că România nu aplică multe măsuri prevăzute pentru prevenirea pestei porcine africane, de exemplu, managementul populației de mistreți și biosecuritatea în exploatații neprofesionale și le va aplica numai dacă boala este confirmată, ceea ce determină o întârziere substanțială a rezultatelor. Primul focar din România a fost confirmat pe 31 iulie 2017, de Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală într-o gospodărie de la periferia orașului Satu-Mare. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A) a fost partener la primul studiu care demonstrează prezența ADN-ului viral al pestei porcine africane (PPA) la insectele 249 hematofage din genul Culicoides (asemănătoare cu țânțarul). Pentru a identifica noi mijloace de luptă împotriva pestei porcine africane (PPA), în intervalul martie 2020 – ianuarie 2021, specialiști din cadrul A.N.S.V.S.A și ai Institutului de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) au colaborat cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (U.S.A.M.V Cluj-Napoca) într-un proiect de cercetare finanțat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA). Studiul a analizat posibilitatea transmiterii virusului pestei porcine africane (PPA) prin intermediul insectelor hematofage ( Culicoides, Stomoxys, Tabanidae, Ixodoidae ), in treizeci de exploatații de porci din România în care evolua boala. În urma determinărilor de laborator, descoperirea majoră a acestui studiu a fost că în anumite specii de insecte hematofage care se hrănesc cu sângele porcilor, capturate din focarele de PPA, a fost pus în evidența ADN-ul virusului PPA. În cazul fermelor comerciale unde evolua PPA, peste 70% dintre insectele hematofage capturate conțineau ADN-ul virusului PPA, ceea ce arată că importanța insectelor hematofage în transmitere virusului PPA ar putea fi mai mare decât se considera până în prezent. De asemenea, s-a constat că vectorii cel mai frecvent întâlniți în exploatațiile de suine sunt Culicoides şi Stomoxys și că dinamica sezonieră a acestor insecte ar putea explica numărul crescut de focare de PPA în lunile de vară. Identificarea în insecte a ADN-ul virusului PPA susține ipoteza rolului acestora în transmiterea bolii, fiind necesare, însă, studii suplimentare în acest sens. Concluziile acestui studiu, primul care demonstrează prezența ADN-ului viral al PPA la specia Culicoides, aduc o contribuție relevantă în elaborarea și aplicarea de noi strategii pentru combaterea acestei boli cu impact economic major. In perioada 15 mai 2019 și 15 septembrie 2019 A.N.S.V.S.A a realizat un studiu finanțat de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) care a analizat factorii de risc pentru apariția PPA la porcii domestici din România. În România au fost descrise trei tipuri de exploatații: exploatații non-profesionale, exploatații de tip A și ferme comerciale. Studiul a analizat in total, 199 de cazuri din 23 de județe de pe teritoriul României, selectate din zone identificate ca focare de infecție, dintre care 9 ferme comerciale de tip A și 13 ferme comerciale. În plus, 460 de ferme au fost incluse ca controale, din care 32 de ferme de tip A și 74 de ferme comerciale. Numărul de cazuri din fiecare județ a variat de la 3 la 49, cu o medie de 8. În special Giurgiu (GR) și Teleorman (TR) au avut numeroase focare și, prin urmare, au inclus 31 și 49 cazuri Principalii factori de risc identificați ca semnificativi la exploatațiile non-profesionale au fost: mărimea exploatației, distanța fată de cel mai apropiat focar la domestic, distanța față de cazul de la mistreț și densitatea mistreților, originea furajului, vecinătate mistreților cu exploatația, așternutul ( in special paiele), porcii introduși in perioada de risc înalt. Singurul factor de risc identificat ca semnificativ la exploatațiile comerciale a fost distanța fată de cel mai apropiat focar de PPA înregistrat la o exploatație non-profesională. Studiu de caz: Planul de intervenție al României pentru boala Newcastle (2003) Ordinul nr. 1.114/2003 (pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planul de urgență și Manualul de instrucțiuni pentru boala Newcastle) stabilește măsurile naționale care trebuie aplicate în 250 cazul apariției unui focar de boală Newcastle. Pentru îndeplinirea corespunzătoare a prevederilor planului, trebuie să existe acces la dotări, echipamente, antiseptice și dezinfectanți, produse biologice, personal și alte materiale adecvate necesare eradicării rapide și eficiente a focarului. De asemenea, include prevederi referitoare la notificările interne și internaționale imediate în caz de suspiciune sau diagnostic pozitiv, ierarhia și resursele financiare, etc. Studiu de caz: Managementul pandemiei COVID-19 Starea de urgență (16 martie 2020 - 14 mai 2020). Primul caz confirmat de infecție cu COVID-19 a fost înregistrat în România pe 26 februarie 2020. În următoarele 12 zile au existat 1 -2 cazuri confirmate zilnic și începând cu 10 martie, tendința ascendentă s-a accelerat, ajungând în noiembrie 2020 la peste 10.000 de infectați pe zi cu noul coronavirus. Pe 16 martie 2020, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România intră în stare de urgență pentru 30 de zile, instaurată printr decret prezidențial și prelungită printr-un decret suplimentar până pe 15 mai. Anunțul a venit la doar câteva zile după ce Organizația Mondială a Sănătății a declarat pandemia COVID-19. Ultima dată când s-a declarat o stare de urgență în România a fost în timpul exploatării miniere în ianuarie 1999. Măsurile luate pe parcursul celor 60 de zile, în urma deciziilor CNSU, au vizat sănătatea publică și activitățile sociale și culturale, dar și restricționarea drepturilor și libertăților fundamentale . Școlile au fost închise; folosirea metroului, traficul rutier, feroviar, maritim, fluvial sau aerian pe diferite rute a fost interzisă treptat; iar deplasarea vehiculelor sau a persoanelor către sau din anumite zone sau între anumite ore a fost limitată sau restricționată. Oamenii și-au putut părăsi casele doar din motive esențiale și trebuiau să dețină o declarație semnată care să precizeze destinația și 1 din cele 10 motive aprobate pentru deplasare. Starea de alertă (începută la 15 mai 2020): La 15 mai 2020, România a intrat în stare de alertă care a fost declarată de către CNSU în conformitate cu Ordonanța de Urgență nr. 21/2004 și care a fost prelungită la fiecare 30 de zile de atunci. Aceasta a impus implementarea imediată a planurilor de acțiune și a măsurilor de prevenire și combatere a efectelor pandemiei COVID-19, avertizarea populației, limitarea și eliminarea consecințelor urgenței. Măsurile propuse inițial includeau obligația de a purta o mască de protecție în spațiile publice închise, obligația tuturor operatorilor economici publici și privați de a asigura triajul epidemiologic pentru tot personalul propriu, precum și dezinfectarea obligatorie a mâinilor înainte de intrarea în serviciu și recomandarea de a evita pătrunderea în spații aglomerate de orice fel, dacă nu este necesar. Frontierele au fost închise până pe 7 iulie 2020, cu excepția călătoriilor esențiale. Măsurile de restricție și supraveghere au fost actualizate și adaptate constant în funcție de starea epidemiologică din interiorul și din afara României. Zborurile comerciale au fost reluate în iulie 2020 și de atunci, pasagerii provenind din țări în care incidența cazurilor noi în ultimele 14 zile la 100.000 de locuitori a fost mai mică sau egală cu incidența înregistrată în România au fost scutiți de carantină. România a început testarea pentru coronavirus pe 3 martie 2020, cu un total de 76 de teste efectuate în prima zi. Numărul a crescut constant, ajungând la o medie de 31.000 zilnic în martie 2021. Testarea este coordonată la nivel național de INSP, care este autorizat să colecteze toate datele privind rezultatele 251 testelor și să le raporteze MS și altor autorități naționale și internaționale. La nivel local, direcțiile de sănătate publică județene coordonează colectarea și transportul probelor prelevate către laboratoare care au obligația de a comunica imediat rezultatele pozitive către INSP. Vaccinarea împotriva COVID a început în România la 10 luni de la apariția primului caz de coronavirus pe baza unei strategii elaborate de guvern și aprobată de Consiliul Suprem de Apărare Națională. Strategia de vaccinare COVID a fost definita si aprobata prin Hotărârea nr. 1.031 din 27 noiembrie 2020. Investiții făcute de guvern pentru managementul pandemiei COVID-19. Conform Hotărârii Nr. 1.092 din 17 decembrie 2020, bugetul MS a fost suplimentat din Fondului de rezervă bugetară la dispoziția guvernului, cu 45.405.000 RON destinate rezervei pentru situații speciale ale MS. Fondurile au fost folosite pentru achiziționarea de medicamente pentru tratamentul pacienților cu COVID-19 spitalizați în unitățile sanitare din România și materiale de protecție personală pentru personalul medical. Fondurile au fost, de asemenea, alocate pentru acordarea de ajutor umanitar extern, gratuit, Republicii Moldova, constând din medicamente pentru pacienții cu COVID-19 și echipamente de protecție pentru personalul medical. Aprobarea măsurilor de sprijin rambursate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii COVID -19 în timpul stării de urgență. În urma răspândirii COVID-19 în timpul stării de urgență, în aprilie 2020, guvernul a aprobat implementarea măsurilor de sprijin rambursate din fonduri europene, pentru a oferi populației afectate surplusul de produse de igienă și alimente achiziționate anterior pentru stabilirea măsurilor necesare pentru implementarea Programului Operațional „Ajutorarea celor defavorizați”. Produsele au fost distribuite oamenilor aflați în carantină, izolare, auto-izolare; persoanele în vârstă din căminele de bătrâni; copii și adulți instituționalizați cu dizabilități în centre rezidențiale și altor persoane aflate în situații vulnerabile, la cererea autorităților administrației publice locale. Au existat, de asemenea, rambursări din fonduri UE pentru cheltuieli salariale, transport și echipamente de protecție medicală, precum și alte categorii de cheltuieli de personal în domeniul asistenței sociale și comunitare implicate în sprijinirea persoanelor în vârstă în izolare la domiciliu, a persoanelor cu dizabilități și a familiilor care au grijă de persoanele cu dizabilități în timpul pandemiei COVID-19 și pentru alte grupuri identificate ca fiind vulnerabile. Un stimulent de risc în valoare de 2.500 de lei pe lună, în timpul stării de urgență, a fost acordat, de asemenea, personalului medical specializat și auxiliarului medical în contact direct cu pacienții diagnosticați cu COVID-19, personalului de sănătate publică implicat în activitățile de recoltare pentru testarea SARS -CoV-2, și altor furnizori de servicii medicale expuși direct la riscul de a contracta virusul COVID-19. Măsuri luate pentru pregătirea spitalelor publice pentru pandemia COVID-19 și lista spitalelor de sprijin. Pe baza recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și a CE, un plan de măsuri pentru pregătirea spitalelor în contextul pandemiei COVID-19 a fost elaborat de către experții din cadrul comisiilor specializate ale unității de terapie intensivă, boli infecțioase și specialiști în cadrul MS, care a fost aprobat prin Ordinul nr. 533/2020. Documentul stabilește pașii care trebuie urmați de managementul unităților sanitare și măsurile care trebuie puse în aplicare pentru izolarea și tratarea cazurilor pozitive de COVID. De asemenea, conține reglementări privind utilizarea echipamentului individual de protecție la nivelul unității sanitare în funcție de departament, personal și tipul de activitate și include lista spitalelor de sprijin pentru pacienții testați pozitiv cu virusul COVID-19 care necesită tratament pentru patologii specifice (de exemplu, boli de inimă, ortopedie). Spitalizările programate urmau să fie reduse cu până la 80%, precum 252 și intervențiile chirurgicale programate pentru pacienții cronici din unitățile de îngrijire cu paturi din centrele universitare. În timpul stării de urgență, oamenilor li s-a spus să meargă la spitale numai în caz de urgență. Ordinul nr. 555/2020 (modificat ulterior prin alte câteva ordine) enumeră spitalele de faza I și faza II care oferă asistență medicală pacienților testați pozitiv pentru virusul SARS-CoV-2 precum și spitalele de sprijin pentru pacienții testați pozitiv sau suspectați de virusul SARS-CoV-2. Presiunea exercitată de pandemia COVID-19 asupra sistemului de sănătate din România a evidențiat o serie de aspecte critice: • Personal medical insuficient. După ani de exod în străinătate, România se numără printre țările UE cu cea mai mare lipsă de medici și asistente medicale pe cap de locuitor. Raportul „Sănătatea în Uniunea Europeană”, publicat de CE la sfârșitul anului 2019, a arătat că România avea în acel moment o medie de doar 2,9 medici la mia de locuitori, în timp ce media UE este de 3,6. • Lipsa echipamentului de protecție în spitale. Majoritatea spitalelor nu aveau suficient echipament de protecție pentru personalul medical la debutul pandemiei de coronavirus în România. În unele spitale, materialele de prim ajutor, echipamentele de protecție și dezinfectanții au venit de la ONG-uri care au strâns aproximativ 20 de milioane EUR în etapa inițială a pandemiei. • Număr insuficient de paturi și echipamente medicale. Spitalele din România au intrat în pandemie cu un total de 3.495 paturi de terapie intensivă, dintre care doar 1.730 sunt echipate cu ventilatoare mecanice. Dintre acestea, unele au fost ținute pentru pacienții non-COVID în unitățile de terapie intensivă, rezultând în puțin peste 1.000 de paturi echipate cu ventilatoare de sprijin respirator alocate unităților de terapie intensivă pentru pacienții cu COVID. Între timp, numărul de paturi a fost suplimentat, ajungând la 1.573 de paturi la sfârșitul lunii martie 2021. • Pacienți non-COVID cu acces limitat la serviciile de sănătate. O proporție considerabilă de pacienți cronici nu au avut acces la servicii medicale în 2020, fie din cauza unor spitale unde activitatea a fost limitată doar la tratarea COVID, a deciziei unor spitale de a limita drastic accesul pacienților, fie din cauza pacienților care se tem să meargă la medic în timpul unei pandemii. Autoritățile au încurajat în primul rând tratamentul urgențelor medicale în primele luni ale pandemiei. • Crize de medicamente esențiale. Produsele farmaceutice din România tind să fie mai puțin costisitoare decât în alte țări ale UE, ceea ce încurajează exportul paralel pe lângă faptul că piața românească a devenit neprofitabilă pentru producători, provocând crize extinse de medicamente esențiale. Au existat numeroase situații în care măsurile restrictive, stabilite și adoptate de autorități, au fost contestate în instanță și, în unele cazuri, considerate abuzive. Acest lucru necesită, prin urmare, o definire mai clară a tuturor situațiilor și restricțiilor, precum și a responsabilităților, pentru a menține claritatea. • Curtea de Apel București a anulat un ordin prin care șeful DSU a prelungit restricțiile de la Timișoara în perioada 22-24 martie. • CCR a constatat că amenzile pentru încălcarea stării de urgență sunt neconstituționale. • Restricțiile Guvernului asupra activității economice au fost anulate de o instanță din Tribunalul Bacău, care a decis că unitățile de alimentație publică, precum și restaurantele, barurile și cafenelele din județ pot rămâne deschise, indiferent de numărul de cazuri de coronavirus, în raport cu nivelul incidenței la nivel județean. 253 • Curtea de Apel București a anulat un articol dintr-o Decizie a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prin care se urmărea interzicerea participării persoanelor din alte localități la pelerinaje și evenimente religioase care au loc în alte județe. • Secția a II-a Civilă a Tribunalului Iași - Contencios Administrativ și Fiscal a admis cererea de anulare a articolelor Deciziei Comitetului Județean pentru Situații de Urgență Iași, prin care a fost suspendată participarea elevilor la ore în școală. La nivel național, există multe exemple de acest tip. Nu toate deciziile sunt definitive și nu produc efecte imediate, dar provoacă totuși neîncrederea populației în autorități. Riscuri tehnologice În urma accidentului de la Fukushima Daiichi care a avut loc în martie 2011, măsurile de siguranță și securitate nucleară bazate pe lecțiile învățate au fost identificate și puse în aplicare la nivel internațional. • O reevaluare a siguranței și securității nucleare și pregătirii de urgență a fost efectuată de autoritățile române împreună cu părțile interesate din industria nucleară. • S-a elaborat un plan național de acțiune, care rezumă acțiunile identificate în revizuirile reglementărilor, autoevaluări, evaluări inter pares și recomandări generice la nivel internațional. • Primul plan de acțiune a fost emis în decembrie 2012 și a fost revizuit în 2014, 2017 și 2020. Au fost implementate toate actualizările importante legate de siguranță (Planul Național de Acțiune Românesc post-Fukushima, 2020). • Necesitatea îmbunătățirii sistemelor centralelor nucleare, a resurselor și a instruirii, pentru a permite răspunsuri ad-hoc eficiente la accidente grave (inclusiv scenarii Natech) este una dintre lecțiile învățate, aflându-se deja în etapa de implementare în România (NSN-07-CNCAN). 4.1.7. Provocări și oportunități în pregătirea de urgență și măsuri de răspuns Planurile naționale recunosc interdependențele dintre activitățile de prevenire, pregătire, răspuns și reabilitare. Având în vedere aceste planuri, există o oportunitate de a consolida acțiunile planificate pentru a asigura continuitatea acțiunilor de răspuns, în special a celor care asigură furnizarea de servicii critice, cum ar fi apă, hrană, adăpost, energie, servicii de urgență medicală, transport, canalizare și comunicații. De asemenea, se observă că managementul deșeurilor nu este menționat în cadrul serviciilor esențiale, deși în caz de dezastru major este un sector important. Evaluările capacității existente și consultările privind pregătirea și răspunsul multi-hazard pot ajuta la definirea priorităților specifice de investiții. Privind planurile locale de intervenție, există multe PAAR-uri care nu îndeplinesc pe deplin cerințele și nevoile stabilite de comunități. Provocările cheie identificate includ înțelegerea riscului, adaptarea conținutului standard la contextul local, lipsa detaliilor legate de capacitățile de pe teren, impactul potențial, lipsa utilizării scenariilor de adăpostire/evacuare și nedescrierea conceptului de dezvoltare a protecției, selectarea cursului optim de acțiune și stabilirea acțiunilor de intervenție adecvate. Pentru riscurile tehnologice care implică substanțe periculoase, atât în cazul operatorilor Seveso și non-Seveso, cât și al activităților de transport, există încă un decalaj la nivel local în elaborarea planurilor de acțiuni de către administrația locală. 254 Nu toate județele au o bună dotare tehnică pentru centrele operaționale și operative, iar lipsa de personal specializat pentru diferite tipuri de riscuri este o problemă generală. La nivel local, în principal în municipiile mici, este dificil să se mențină un centru operativ pentru perioade lungi de timp din cauza lipsei de personal instruit, iar echipamentul tehnic necesar este limitat. O altă problemă la nivel local se referă la centrele operaționale temporare din cadrul autorităților locale. Deoarece nu sunt considerate centre permanente, nu există nicio obligație legală de a avea personal permanent la nivelul primăriei pentru a primi alerte sau doar pentru a convoca comitetul de urgență. În timpul pandemiei COVID-19, această nevoie a fost îndeplinită informal, de la caz la caz, în funcție de disponibilitatea și dorința angajaților. Legislația ar putea contribui la completarea acestei lacune și, de asemenea, ar putea prevedea compensații pentru astfel de situații. O provocare în sistemul de urgență și răspuns este formarea în domeniul protecției civile. Răspunsul la situații de urgență este o problemă cu mai multe fețe care nu poate fi explicată doar din punct de vedere legislativ în ceea ce privește responsabilitățile, ci necesită pregătire și abilități specifice, precum și practică în teren și experiență anterioară. Consultările au arătat că există o nevoie și un interes al inspectorilor de protecție civilă, dar și al personalului specializat de la primării de a fi instruiți sau ghidați în înțelegerea prevederilor legale și în aplicarea acestora. Deși în legislație există obligația de a avea o pregătire minimă la ocuparea acestei funcții, pentru cineva care nu are studii în protecția civilă, nu este suficient să înțeleagă complexitatea acestui domeniu. Din punct de vedere juridic, soluția ar fi introducerea unor criterii mai specifice în faza de recrutare pentru a restrânge domeniul educațional care este în prezent prea mare. O altă soluție ar fi o cooperare mai bună cu serviciile profesionale de urgență în realizarea planurilor de urgență și pregătire care le pot oferi sprijin practic și experiență în domeniu. Complexitatea instruirii în domeniul protecției civile este o sursă de vulnerabilitate și în sectorul evacuării. Consultările au arătat că unul dintre motivele pentru care auto-evacuarea nu este adesea luată în considerare în planurile de evacuare este că populația nu este suficient de instruită pentru a urma instrucțiunile. Pe de altă parte, nu toate planurile de evacuare sunt publicate pe site-ul web al centrelor municipale. În trecut, aceste planuri erau considerate secrete, în timp ce acum trebuie să fie publice și aduse în atenția populației prin diferite mijloace. După cum s-a menționat mai devreme, utilizarea scenariilor de impact potențial, care ar putea combina mai multe straturi de informații despre riscuri, despre vulnerabilitățile fizice și sociale, nu este răspândită și limitează oportunitățile pentru autoritățile locale de a se pregăti mai bine pentru evenimente de dezastru, în special în ceea ce privește satisfacerea nevoilor imediate ale populației după un dezastru În ceea ce privește continuitatea serviciilor publice cheie, acest subiect nu este bine studiat și există lacune de cunoștințe. Acesta ar fi un domeniu pentru cercetări viitoare și consultări cu părțile interesate, în special în lumina lecțiilor învățate din răspunsul la pandemia de COVID-19, timp în care atât serviciul public, cât și sectorul privat au trebuit să își adapteze activitățile. În legătură cu reziliența afacerii și planificarea continuității, în prezent, guvernul român nu are un plan care să stimuleze întreprinderile să adopte PCA-uri. Pe baza consultărilor desfășurate cu axare pe companiile active în București, există o nevoie clară de oferte și programări mai mari pentru PCA. În timp ce, ca parte a acestui raport, nu a fost efectuată nicio analiză detaliată a dotărilor actuale pentru răspuns de urgență, analiza recentă pregătită de IGSU, inclusiv „Strategia de Consolidare și Dezvoltare a 255 Inspectoratului General pentru Situații de Urgență 2016-2025” și „Analiza Instituțională a Capacității de Răspuns și Nevoile Operaționale ale IGSU (2019)” evidențiază o serie de provocări operaționale. Acestea includ lacune și provocări legate de salvare și asistență, asigurarea nevoilor de bază, adăpost și evacuare, compensare, evaluarea daunelor și pierderilor, prevenire, pregătire, comunicare și conștientizare a riscurilor, resurse și echipamente, proiecte cheie în desfășurare pentru pregătirea și răspunsul la dezastre, precum și instruiri și exerciții fizice. Analizele menționează, de asemenea, că logistica operațiunilor este semnificativ subfinanțată, precum și întreținerea bunurilor mobile și imobile și că există un deficit în anumite categorii de echipamente și mijloace de intervenție. Controlul anumitor boli infecțioase, cum ar fi tuberculoza și rujeola, continuă să fie o problemă importantă de sănătate publică în România. Sunt necesare eforturi legate de îmbunătățirea vaccinărilor și tendinței descrescătoare. Deși s-au făcut pași pentru punerea în aplicare a unei strategii naționale, rezistența antimicrobiană rămâne o preocupare majoră, nivelurile de reziliență la o clasă puternică de ultimă instanță de antibiotice fiind încă foarte ridicate. Și pandemia COVID-19 a evidențiat o serie de aspecte critice care trebuie abordate în anii următori. Acestea includ: (a) personal medical insuficient; (b) lipsa echipamentului de protecție în spitale; (c) numărul insuficient de paturi și echipamente medicale; (d) pacienți non-COVID cu acces limitat la serviciile de sănătate; (e) lipsa medicamentelor esențiale. 4.2. Sisteme de avertizare timpurie 4.2.1. Introducere Creșterea disponibilității și accesului la sisteme de avertizare timpurie multi -hazard (SATMH) este unul dintre cele șapte obiective din CSRRD. CSRRD remarcă faptul că la nivel național este necesar să „investim, să dezvoltăm, să menținem și să consolidăm sistemele de prevenire și alertare timpurie multi- hazard centrate pe oameni...’’. Aceste sisteme trebuie dezvoltate prin procese participative și sunt adaptate nevoilor utilizatorilor, astfel încât diseminarea informațiilor de avertizare timpurie să fie extinsă. Accentul pus pe SATMH este o recunoaștere a câștigurilor de eficiență și a consecvenței care rezultă din astfel de sisteme. Pentru a îndeplini obiectivele Cadrului Sendai, guvernele trebuie să înțeleagă punctele forte ale sistemelor existente și să identifice lacunele și nevoile de investiții. Abordarea evaluării acestor capacități și lacune este modelată de un consens internațional larg care este îmbrățișat de Rețeaua Internațională pentru Sisteme de Avertizare Timpurie Multi-Hazard (RI-SATMH) și de Inițiativa privind Sistemele de Risc Climatic și Avertizare Timpurie (SRCAT). Grupul Băncii Mondiale este un partener cheie pentru ambele inițiative. Această abordare este surprinsă în ghidurile internaționale de bune practici.339 Evaluarea este axată pe patru elemente, prezentate în Figura 15. Pe lângă aceste patru domenii, s-au identificat mai multe probleme transversale: (a) guvernanță eficientă și măsuri instituționale, (b) o abordare multi-hazard în ceea ce privește avertizarea timpurie, (c) implicarea comunităților locale și (d) luarea în considerare a perspectivei de gen și a diversității culturale. 339 Acestea includ, de exemplu: Sisteme de Avertizare Timpurie Multi-Hazard: O listă de verificare (RI-SATMH, 2017); Liniile directoare cu privire la Serviciile de Prognoză și Avertizare bazate pe Impact Multi-Hazard (OMM, 2015); și Măsurarea Accesului și Eficacității Avertizării Timpurii (CRSAT, 2017). 256 Figura 15. Patru elemente ale SATMH Cunoașterea riscului de dezastre Detectarea, monitorizarea, analiza și - S-au identificat hazardurile cheie și riscurile aferente? prognoza hazardurilor și a - S-au evaluat expunerea, vulnerabilitățile, capacitățile și consecințelor posibile riscurile? - Sunt implementate sisteme de monitorizare? - S-au identificat rolurile și responsabilitățilepărților interesate? - Sunt implementate servicii de prognoză și avertizare? - Informațiile despre risc sunt consolidate? - Sunt implementate mecanisme instituționale? Diseminarea și comunicarea avertizărilor Capabilități de pregătire și răspuns -Măsurile de pregătire în caz de dezastru, inclusiv - Sunt implementate și operaționale procesele planurile de răspuns sunt dezvoltate și operaționale? organizaționale și de luare a deciziilor? - Se fac campanii de conștientizare publică și educație? - Sunt implementate și operaționale sistemele și echipamentele de comunicare? - Conștientizarea publică și răspunsul au fost testate și evaluate? - Avertizările timpurii bazate pe impact sunt comunicate eficient pentru a stimula acțiunea prin grupuri țintă? Sursa: RI-SATMH 2017. 4.2.2. Cadrul Sistemului de Avertizare Timpurie Această analiză de mai jos se axează pe legislația care conduce sistemele de avertizare timpurie, cu accent limitat pe avertizare, în special pe dezvoltarea informațiilor de avertizare, diseminarea către utilizatorii finali din partea guvernului central. Această listă nu se dorește a fi exhaustivă și există o multitudine de alte legi (de ex., pentru înființarea diferitelor agenții. Informațiile din Capitolul 2 completează această analiză. Cadrul legal pentru SATMH Ordonanța de urgență nr. 21/2004 stabilește principalele elemente ale Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență. Ordonanța stabilește principiile cheie ale sistemului, care include importanța previziunii și prevenirii și prioritatea protejării și salvării vieților. Ordonanța stabilește, de asemenea, necesitatea de a avertiza populația, instituțiile și operatorii economici care se află în zone de risc. Ordonanța (și modificările ulterioare) identifică părțile interesate cheie și atribuțiile acestora, incluzând DSU; IGSU; comitetele pentru situații de urgență la nivel național, județean și local; și centrele operaționale și operative. Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 se bazează pe Ordonanța de urgență nr. 21/2004 pentru a stabili hazardurile acoperite de sistemul național, principalii actori și rolurile și responsabilitățile acestora . În cazul avertizărilor timpurii, MAI, prin intermediul IGSU, are rolul principal de a „asigura transmiterea avertismentelor către public și de a notifica autoritățile administrației publice centrale și/sau locale, prin sisteme de avertizare și alarmare, cu informații autorizate de instituțiile competente cu privire la posibilitatea și iminența unor situații de urgență.” Agențiile tehnice sau ministerele sunt plasate într-un 257 rol secundar de a „asigura transmiterea avertismentelor către autoritățile administrației publice centrale și/sau locale”. De exemplu, MMAP, prin ANM, INHGA și ANAR, este responsabil pentru asigurarea transmiterii de avertismente cu privire la fenomenele hidro-meteo periculoase. ME, prin intermediul INFP și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă, este responsabil pentru riscurile seismice. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (MCSI), Consiliul Național al Audiovizualului, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune, companiile private de radiodifuziune și companiile de presă și internet sunt toate responsabile de asigurarea transmiterii avertismentelor publice prin intermediul mass-media. Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 impune, de asemenea, ca fiecare dintre autoritățile principale pentru fiecare hazard să întocmească un Registru Național de Capabilități care să detalieze cine este responsabil pentru diferite funcții de asistență (care includ avertizarea timpurie). Registrul Național de Capabilități va fi pus la dispoziția Centrului Operațional de Comandă al Guvernului, Centrului Național de Conducere Integrată și Centrului Operațional Național al IGSU și va fi utilizat în gestionarea situațiilor de urgență de amploare și intensitate deosebită. Sunt semnate protocoale între IGSU și agențiile publice centrale care au rolul de a avertiza populația. Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 și Hotărârea Guvernului nr.1151/2014340 stabilesc împreună modalitățile de lucru pentru Comitetul Național pentru Situații de urgență. Componenta interministerială a CNSU constituie Platforma de Coordonare Operațională. Această Platformă de Coordonare Operațională este necesară pentru a înființa Centrului Operațional de Comandă al Guvernului, prin care se face gestionarea situațiilor de urgență. Hotărârea Guvernului nr. 117/2014341 stabilește rolul Centrului Operațional de Comandă al Guvernului de a „stabili un sistem de alertare a structurilor reprezentate în Comitetul Național,... și de a asigura transmiterea operativă a mesajelor de avertizare, alertă și alarmă”. Ordinul nr. 1259/2006 și norma asociată stabilesc cerințele privind organizarea și asigurarea activității de înștiințare, avertizare, prealarmare și alarmare în situații de protecție civilă și definește procedurile și sistemele de alarmare, atribuțiile fiecărei părți interesate, etc.342 Pentru hazardurile hidrometeorologice, Ordinul ministerial nr. 459/2019 și Regulamentul din 7 martie 2019 stabilesc cadrul pentru managementul acestor tipuri de evenimente, inclusiv rolurile, responsabilitățile și procesele de avertizare a publicului. Hazardurile hidrometeorologice includ inundații, precipitații abundente, secete și temperaturi extreme Pentru accidentele industriale, Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă este principalul cadru legal. Acesta definește obligațiile diferitelor autorități și părți interesate (cum ar fi operatorii economici Seveso sau non-Seveso) implicate în activitățile și responsabilitățile de protecție civilă privind alarmarea, după cum urmează: 340 Legislația română. 23 decembrie 2014. Hotărârea Guvernului nr. 1.151 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea şi componența Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgență . Link. 341 Legislația română. 19 februarie 2014. Hotărârea Guvernului nr. 117 privind organizarea şi funcționarea Centrului operaţional de comandă al Guvernului. Link. 342 Sava, J. A. 2020. „Coronavirus (COVID-19) în România - Statistici și Fapte.” Statista. Link; Economica. 2020. Retrospectiva 2020 Agricultura României Zdruncinată de Pandemie și Secetă. Link. 258 • La nivel județean, prefectul județului este responsabil cu aprobarea schemelor teritoriale de risc și poate propune consiliului județean completarea sistemului de alarmare, dacă se consideră necesar. La nivel local, primarul orașului este responsabil pentru funcționarea și operarea sistemelor de alarmare. • Fiecare operator economic sau instituție cu o anumită sursă de risc tehnologic are obligații de avertizare a populației în caz de accident, până la limita zonelor de impact potențial, utilizând sisteme de alarmare instalate pe clădirile lor. Avertizarea poate fi făcută de autoritățile publice locale sau centrale sau de operatorul însuși. Caracteristicile sistemului sunt definite de Inspectoratul General sau Județean pentru Situații de Urgență, pe baza studiilor de audibilitate. Directiva Seveso a UE343 este implementată în Legislația română prin Legea nr. 59/2016. Există un regulament specific pentru răspunsul la accidente majore, ce include nevoia de a notifica autoritățile, de a avertiza publicul și de a evacua, dacă este necesar 1175/2020344 și Ordinul 1176/2020345). Cadrul strategic pentru SATMH Nu există documente strategice dedicate pentru SAT/SATMH, deși mai multe documente strategice iau în considerare SAT. Strategia Națională a Schimbărilor Climatice a României pentru 2013-2020 (2013) recunoaște necesitatea îmbunătățirii capacităților de avertizare timpurie și prognoză. Strategia Națională din România privind Creșterea Economică bazată pe emisii reduse de carbon346 a identificat avertizarea timpurie ca fiind o prioritate, unde se evidențiază importanța comunicării îmbunătățite. Această strategie a identificat îmbunătățiri în evaluările riscurilor, crearea de abordări armonizate și stabilirea unei baze de date pentru colectarea și diseminarea acestor informații. De asemenea, a pledat pentru investiții în instrumente de tehnologie a informației pentru a partaja date și a difuza mai ușor avertismente către public. Planul Național de Acțiune însoțitor pentru Implementarea Strategiei Naționale pentru Schimbări Climatice și Creșterea Economică bazată pe emisii reduse de carbon (2016-2020) identifică acțiuni de îmbunătățire a serviciilor de avertizare timpurie.347 Planul de acțiune a identificat investiții de 6,4 milioane EUR în SAT (inclusiv supravegherea sănătății). Creșterea accesului publicului la SAT și la informații cu privire la riscul de dezastru este, de asemenea, unul dintre obiectivele strategice supravegheate de PNRRD. 343 Uniunea Europeană. 4 iulie 2012. Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului. Link. 344 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224321 345 http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/224315 346 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România. 2021. Planul național de acțiune pentru punerea în aplicare a Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și Creșterea Economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016–2030. Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 739/2016 (Strategia Națională privind Schimbările Climatice). Link. 347 Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor din România. 2021. Planul național de acțiu ne pentru punerea în aplicare a Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și Creșterea Economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016–2030. Anexa 2 la Hotărârea Guvernului nr. 739/2016 (Strategia Națională privind Schimbările Climatice). Planul național de acțiune pentru punerea în aplicare a Strategiei Naționale privind Schimbările Climatice și Creșterea Economică bazată pe emisii redus e de carbon pentru perioada 2016–2030. Link. 259 Cadrul instituțional IGSU, în urma Hotărârii Guvernului nr. 557/2016, are responsabilitatea principală de a avertiza populația și instituțiile publice în caz de urgență potențială sau reală. Printre responsabilitățile sale cheie se numără (a) analiza și monitorizarea riscurilor, prognozarea evoluției hazardurilor și avertizarea populației; (b) coordonarea măsurilor de prevenire și managementul situațiilor de urgență; (c) asigurarea faptului că publicul este informat cu privire la amenințările iminente; și (d) asigurarea coordonării centrelor operaționale. Fondat în 2004, IGSU este o parte cheie a Sistemului Național de Urgență. IGSU și structurile sale teritoriale sunt compuse din 42 de centre operaționale și peste 280 subunități operative. Mai multe instituții tehnice au un rol secundar în procesul de avertizare. Printre acestea se numără următoarele: • MMAP, ANM, INHGA și ANAR pentru hazarduri hidrometeorologice348 • ME, prin INFP și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă pentru Hazarduri Seismice • MCSI, Consiliul Național al Audiovizualului, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune, companiile private de radiodifuziune, companiile de presă și internet și STS pentru transmiterea avertismentelor către public prin intermediul mass-media • MDLPA, prin serviciul specializat Salvamar, pentru asigurarea transmiterii avertismentelor publice asupra condițiilor mării în Marea Neagră • MTI, prin MRCC Constanța (din cadrul Autorității Navale Române), pentru asigurarea transmiterii avertismentelor de furtună și a avizelor de navigație pentru zonele maritime. Cele mai importante agenții tehnice sunt descrise în următoarele paragrafe: ANM are mandatul „de a monitoriza vremea și clima, precum și de a furniza prognoze meteo și informații de consiliere pentru utilizarea acestora în dezvoltarea durabilă a țării”.349 ANM are sediul central în București, unde include Centrul Național de Prognoză Meteorologică. În plus, există șapte centre meteorologice regionale. ANM are aproximativ 1.200 de angajați (300 la sediul central). Bugetul său anual în 2019 a fost cotat la aproximativ 15.000.000 EUR. Bugetul total este format din fonduri bugetare alocate de guvernul român prin Ministerul Mediului (80%) și fonduri extrabugetare (20%). ANAR este agenția tehnică și operațională responsabilă de managementul resurselor de apă. Structura sa include 11 Administrații Bazinale de Apă, 41 Sisteme de Gospodărire a apelor și INHGA (cu personalitate juridică). Printre alte funcții, este responsabilă pentru „administrarea, funcționarea și întreținerea... Sistemului Național de Supraveghere Hidrologică și Hidrogeologică și... Sistemului Național de Supraveghere a Calității Resurselor de Apă”, precum și „implementarea sistemelor de informații și telecomunicații,... producții software... în domeniul managementului apei, hidrologiei și 348 De exemplu, pentru SAT de secetă, sistemul funcțional oferă avertizare timpurie publicului prin (a) buletin agro -meteorologic standard care este difuzat către Președinție, guvern, MMAP și MADR în scopuri de informare și de luare a deciziilor; buletin agro- meteorologic specializat și prognoze care sunt diseminate către fermieri prin mass-media și difuzări periodice (respectiv viața satului) care sunt realizate prin radio și TV publice cu acoperire națională și regională, vizând publicul rural; și (c) prognozele agrometeorologice pentru mai multe publicații și reviste de specialitate, difuzate săptămânal sau lunar în format electronic (www.gazetafermierului.ro; www.profitulagricol.ro; www.revista-ferma.ro) și format hârtie (lumea satului). 349 Legislația română. 27 mai 2004. Legea Nr. 216 privind înființarea Administrației Naţionale de Meteorologie. Link. 260 hidrogeologiei.”350 De asemenea, este responsabilă de „cunoașterea resurselor de apă, precum şi activitățile de hidrologie operativă şi prognoză hidrologică”. Funcționarea sa este descrisă pe site -ul web rowater.351 INHGA este o instituție specializată subordonată ANAR. Fondată în forma sa actuală în 2002, este responsabilă cu monitorizarea hidrologică, dezvoltarea de avertismente hidrologice, furnizarea de analize și efectuarea de cercetări. 352 Oferă avertismente pentru inundații, viituri, secete și îngheț.353 Împreună cu ANM, INHGA este înregistrată ca autoritate de alertă la Organizația Meteorologică Mondială (OMM). INFP, înființat în forma sa actuală în 1996, este responsabil pentru cercetarea fundamentală și aplicată în domenii care includ monitorizarea seismică, evaluarea riscurilor, predicția și avertizarea cutremurelor. Găzduiește rețeaua națională seismică și centrul de date național. De asemenea, găzduiește SRATC. Mai multe informații despre capacitățile sale de prognoză sunt prezentate în secțiunile următoare. STS este responsabil de administrarea Sistemului Național Unic de Apel de Urgență 112 (SNUAU) și de asigurarea continuității rețelelor de comunicații și informații pentru Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență. Instituțiile publice județene sau locale sunt responsabile de transmiterea avertismentelor. IJSU este responsabil pentru transmiterea avertismentelor primite de la guvernul central către administrația locală și comitetele locale pentru situații de urgență. Aceste comitete locale au sediul, de obicei, în cadrul primăriilor. Municipalitățile sunt responsabile pentru (a) stabilirea unui sistem de avertizare a populației locale; (b) asigurarea comunicării continue și confirmarea primirii notificărilor; (c) transmiterea avertismentelor către public la timp, astfel încât publicul să poată lua măsuri înainte de un eveniment periculos; (d) instruirea personalului pentru îmbunătățirea performanței operaționale, cum ar fi întreținerea și utilizarea sirenelor și a altor echipamente; și (e) încheierea de acorduri cu mass-media pentru difuzarea avertismentelor la stațiile radio și televiziune locale. La nivel județean, prefectul stabilește responsabilitățile de avertizare și alertare a populației în zonele cu risc de inundații și accidente în construcțiile hidrotehnice. Conform OUG nr.21/2004; HG nr.1491/2004; Ordinul nr. 459/78/2019 și Ordinul nr.330/44/2178/2013, prefectul ia următoarele măsuri: • Aprobă planul județean de notificare și alarmare întocmit de Inspectoratul pentru Situații de Urgență al județului/municipiului București; • Solicită IJSU pregătirea și actualizarea schemei cu fluxul informațional-decizional la nivelul județului/municipiului București; • Înaintează consiliului județean sau consiliului general al municipiului București, după caz, propuneri de completare a sistemului de notificare și alarmare a populației; • Solicită IJSU organizarea de exerciții de simulare pentru a verifica modul în care fluxul de informații funcționează până la nivelul localității și al cetățenilor din zonele inundabile; 350 Legislația română. 5 septembrie 2002. Ordonanță de Urgență Nr. 107 privind înființarea Administrației Naționale „Apele Române”. Link. 351 https://rowater.ro/despre-noi/organizare-si-functionare/regulament-de-organizare-si-functionare/ 352 INHGA (Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor). Link. 353 Banca Mondială 2018b. 261 • Transmite Comitetului Național pentru Situații Urgență, prin centrul operațional județean al IJSU centralizarea informațiilor privind efectele inundațiilor, cu sprijinul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; • Verifică prin intermediul IJSU existența, funcționalitatea și eficiența mijloacelor de avertizare a populației; • Aprobă Planul Județean pentru Evacuarea Populației în Situații de Urgență • Are responsabilități legate de evacuare așa cum s-a menționat anterior. Monitorizarea seismică va fi efectuată cu sprijinul instituțiilor relevante, INCDFP și INCD URBAN - INCERC, care administrează cele două rețele seismice naționale. Pentru monitorizarea situațiilor de urgență și primirea în timp real a informațiilor despre cutremure, la nivelul Serviciului de Informații de Urgență și Clasificate - Departamentul Centrului Operațional de Urgență MDLPA - INCDFP a instalat o aplicație națională de monitorizare seismică. 4.2.3. Cunoașterea riscului de dezastru pentru SAT După cum s-a menționat în Capitolul 1, evaluarea națională a riscurilor RO-RISK a acoperit 10 hazarduri. Axându-se doar asupra acestor 10 hazarduri, lacunele sunt inevitabile. Anumite hazarduri, precum zăpada abundentă și temperaturile extreme, au fost excluse din evaluare. Evaluarea riscurilor a făcut, de asemenea, scenarii de utilizare limitată privind schimbările climatice și au existat limitări în metodologiile de evaluare. Se fac eforturi pentru a se asigura că aceste hărți sunt accesibile online și că informațiile privind hazardurile sunt conform directivei EU-INSPIRE. În cadrul Planului Național de Adaptare (2016- 2020), s-a realizat modelarea climei pentru a evalua impactul schimbărilor climatice. Modele climatice regionale reduse au fost utilizate pentru a evalua impactul schimbărilor climatice asupra sectorului agricol, apei și energiei.354 Baza de Date Meteo Europeană Severă, a cărei membru este ANM, colectează date istorice despre evenimentele meteorologice extreme.355 De asemenea, România dezvoltă o metodologie de daune și pierderi, care va ajuta la standardizarea și colectarea acestor informații. Nu se înțelege bine cum sunt utilizate informațiile de risc în proiectarea SAT și răspunsurile la dezastre, cum ar fi rutele de evacuare. Consultările au indicat faptul că punerea în aplicare a previziunilor bazate pe impact, care se bazează pe înțelegerea „ce vor face hazardurile” se află în stadii incipiente de dezvoltare. 4.2.4. Detectarea, monitorizarea, analiza și prognoza hazardurilor și consecințelor Monitorizarea și prognozarea hazardurilor se face printr -o serie de departamente și agenții tehnice. Capabilitățile naționale de monitorizare și prognozare a hazardurilor aparțin unei game de ministere și agenții, așa cum este descris în Hotărârea Guvernului nr. 557/2016. Aceste capabilități sunt descrise mai jos, grupate după natura hazardurilor. Hazarduri meteorologice ANM operează un sistem integrat de monitorizare a vremii și climatului României. Sistemul Meteorologic Integrat Național (SIMIN) este conceput ca un sistem integrat, care primește și prelucrează date de la mai 354 Comisia Europeană 2018b. 355 BECMS (Baza de date europeană pentru condiții meteorologice dificile). 2018. Link. 262 multe subsisteme de observare (suprafață, radar, subsisteme de satelit, etc.) și diferite tipuri de echipamente. Sistemul SIMIN include o componentă de diseminare în timp cvasi-real a informațiilor meteorologice, astfel încât autoritățile locale și alți utilizatori să poată fi informați cu promptitudine cu privire la apariția evenimentelor meteorologice severe.356 Capabilitățile rețelei de observație ale ANM includ următoarele: • 166 stații meteorologice automate (MAWS) • 66 stații meteo care integrează un program special de măsurători agrometeorologice - umiditatea solului și date fenologice (grâu de iarnă, porumb, floarea-soarelui, rapiță, pomi fructiferi și podgorii) • Radare Doppler: 5 WRS-98D (banda S) și 3 CEE și Gematronik (banda C) • 15 stații meteo care integrează un program special în zonele montane cu risc ridicat de avalanșă • Stația de recepție și procesare a satelitului: Stație de recepție EUMETCast, antenă Ku-band și C- band, servere de procesare, sistem de stocare • Schimb internațional de date meteo cu 23 de stații în Rețeaua Sinoptică de Bază Regională (RSBR) și 14 stații în Rețeaua Climatică de Bază Regională (RCBR) • Rețea de aer superior românească formată din trei stații de sondare operaționale de aer superior situate în București, Cluj și Constanța • Datele și produsele prin satelit sunt furnizate de EUMETSAT și postprocesate local pentru a satisface cererile din partea sistemelor care vizualizează, distribuie și trasează parametrii vremii (sectorizare, schimbare de proiecție, export de format grafic, etc.). O bază de date OMM oferă informații despre rețeaua radar din România.357 Figura 16 arată informațiile din această bază de date, care indică faptul că România are o rețea operațională de 5 radare în bandă S și 2 radare în bandă C (toate polarizare unică). ANM nu are acces la radare în bandă X. Se pare că există o discrepanță între informațiile raportate de baza de date radar a OMM, ceea ce sugerează că informațiile trebuie actualizate. Imaginile radar pot fi accesate în timp real la http://www.meteoromania.ro/radarm/radar.index.php. 356 Dr. Ivanovici V., Dr. Cordoneanu E., Dr. Banciuí D., Apostu A., și Allen G. Simin – Sistemul Integrat de Supraveghere Meteorologică, Prognoză și Alertă în România. Organizația Meteorologică Mondială. Link. 357 https://wrd.mgm.gov.tr/Countries/Country_Detail/M2M0TTNOT3ZaZG5BVTdDVUI5Y0tRZz09 263 Figura 16. Extras din Baza de Date Radar a OMM Figura 17. Estimări operaționale ale precipitațiilor radar de pe site-ul web al ANM ANM oferă o serie de servicii de monitorizare și prognoză care se adresează diferitelor scale de timp și utilizatori. Principalele produse sunt următoarele: • Previziuni/avertismente cu rază foarte scurtă de acțiune (prognoză imediată/0-6 ore) - pe baza datelor radar și a imaginilor din satelit • Previziuni scurte (24-48 de ore) și medii (3-5 zile) - pe baza modelelor meteo digitale • Estimarea săptămânală a temperaturii aerului și a precipitațiilor (4 săptămâni) la nivel național - pe baza modelelor Centrului European pentru Prognoza Meteo pe Medie (CEPMM) (global) • Estimarea săptămânală a temperaturii extreme a aerului (min și max) și a precipitațiilor - la nivel regional • Buletine săptămânale pentru servicii agrometeorologice (actualizate zilnic) care includ informații specifice (temperatura aerului, precipitații, ETP, umiditatea solului, necesarul de apă pentru culturi) utile pentru evaluarea apariției secetei • Rapoarte de monitorizare a climei. 264 În timp ce avertismentele privind evenimentele meteorologice extreme de către ANM sunt deseori corecte, se raportează că termenele de livrare prognozate sunt uneori prea scurte pentru a le permite să fie transmise. Acest lucru are un impact asupra capacității instituțiilor guvernamentale (de ex. IGSU) sau a autorităților locale de a lua măsuri. ANM produce, de asemenea, unele produse specializate care includ hărți ale vulnerabilității termice (temperaturi extreme ridicate și scăzute); indicatori ai stresului apei la nivel național, regional și local; și hărțile umidității solului, ca buletine săptămânale și prog noze sezoniere. ANM din România monitorizează schimbările climatice și evenimentele meteorologice extreme și are propriul departament de cercetare. România este un stat cooperant al CEPMRZ care produce prognoze operaționale utilizând un model global pe o gamă de orizonturi de prognoză. Acestea sunt împărtășite cu statele membre și cooperante și cu comunitatea meteorologică mai largă. În calitate de membru cooperant, România (prin ANM) are responsabilitatea de a partaja date cu CEPMRZ, în timp ce rezultatele obținute din produsele de cercetare și operaționale ale CEPMRZ, precum și resursele de instruire și calcul, sunt disponibile ANM. ANM raportează o suită de modele meteorologice digitale în care fie primește rezultatele modelului (prognoze) de la furnizori externi, fie rulează modelele în interior. Aceste modele includ următoarele: • Modelul CEPMRZ - un model global de prognoză cu un orizont de prognoză de până la 10 zile • ARPEGE (Meteo France) - un model global, cu un orizont de prognoză de până la 4 zile • Modelul ALADIN - un model regional, care acoperă România și inclus în cadrul modelului ARPEGE • Modelul COSMO, care rulează la 7 km și 2,8 km. Rezultatele acestor modele necesită post-procesare care se face la ANM. Modelul COSMO este în tranziție la ICON-LAM, prin intermediul Proiectului Prioritar C2i.358 Investițiile la ANM sunt în curs de desfășurare, folosind fonduri UE pentru infrastructuri mari . Aceste investiții includ următoarele: • Actualizarea rețelei radar (radar cu bandă 3 S) și a aplicațiilor specializate, inclusiv servere de prelucrare a datelor • Modernizarea rețelei actuale de stații meteo automate - 45 de stații • Modernizarea sistemului de telecomunicații și vizualizarea produselor de prognoză a vremii și avertizarea fenomenelor meteorologice periculoase • Modernizarea sistemului de management al datelor climatice utilizând standarde de reprezentare geospațială • Actualizarea aplicațiilor operaționale și de asimilare a datelor pentru a îmbunătăți previziunile pe termen scurt și foarte scurt (prognoză imediată). În plus, sunt planificate alte asistențe tehnice, folosind POIM: • Modernizarea rețelei radar meteorologice (7 benzi Doppler S, dual-polarimetric) • Modernizarea rețelei de detectare a trăsnetului 358 COSMO (Consorțiu pentru Modelare la Scară Mică). Aprilie 2018. Proiect prioritar „C2I” Tranziția COSMO la ICON-LAM. Link. 265 • Modernizarea infrastructurii de comunicații și îmbunătățirea performanței sistemului IT al Administrației Naționale de Meteorologie • Extinderea modernizării rețelei naționale de stații meteo automate (80) • Sistem de așteptare activ pentru primirea, prelucrarea, vizualizarea, arhivarea și diseminarea datelor de la sateliții de supraveghere meteorologică și atmosferică • Sistem pentru primirea, prelucrarea, arhivarea și diseminarea datelor de la sateliții Copernicus Sentinel-1, Sentinel-2 și Sentinel-3 pentru a putea monitoriza zonele afectate de dezastre sau situații de criză pe teritoriul național. O inițiativă cheie este înființarea unui Centru Regional Agrometeorologic pentru Asociația Regională VI a OMM (Europa). Acest centru va spori capacitățile de monitorizare a secetei în România și regiune. Se așteaptă ca centrul să ofere servicii și instrumente pentru sectorul agricol și joacă un rol cheie în monitorizarea, observarea, schimbul de date, prelucrarea, livrarea serviciilor și produselor. Au existat unele întârzieri din cauza COVID-19 și nu se știe când centrul va deveni operațional. România este implicată în inițiative de promovare a schimbului de date meteorologice și hidrologice. În 2019, ANM a adoptat Politica privind Schimbul de Date, Informații, Prognoze și Recomandări Hidrologice și Meteorologice. Această politică care promovează schimbul de date și informații între furnizorii de servicii a fost susținută prin intermediul Sistemului de Consultanță pentru Avertizare Timpurie Multi- Hazard din Europa de Sud-Est. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și își propune să consolideze capacitățile SAT existente în regiune. De asemenea, urmărește să crească disponibilitatea diferitelor sisteme digitale de predicție a vremii la rezoluții mai fine. Anti-Grindină MADR găzduiește Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Anti-Grindină. Acest sistem se bazează pe lansarea de rachete cu iodură de argint pentru a însămânța nori. La începutul anului 2019, s-a raportat că protejează 13.000 km2 de teren agricol, inclusiv culturi, precum și podgorii și livezi. Sistemul se bazează pe primirea avertismentelor de furtuni de grindină de la ANM, folosind rețeaua de radare meteo. Pentru a spori eficiența sistemului, s-a raportat că sunt necesare mai multe site-uri de lansare, combinate cu avertismente mai rapide de furtuni. Hazarduri hidrologice (inundații și secete) INHGA și predecesorii săi au o istorie lungă de monitorizare hidrologică . Fondată în forma sa actuală în 2002, este responsabilă cu monitorizarea hidrologică, dezvoltarea avertismentelor hidrologice și analiza. Oferă avertismente pentru inundații, viituri, secetă și îngheț.359 Rețeaua hidrometrică a României cuprinde peste 880 de stații de monitorizare, dintre care aproximativ 600 sunt automatizate. Această rețea de monitorizare măsoară nivelurile de apă și deversările și zăpada. Stațiile măsoară și parametrii meteorologici (precipitații, temperatură), dar aceste stații nu sunt toate co nforme cu standardele OMM, spre deosebire de stațiile ANM. Au fost raportate întreruperi frecvente sau probleme de telecomunicații la stațiile hidrometrice. WATMAN a fost un proiect care a dezvoltat infrastructura de informare și luare a 359 INHGA (Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor). Link. 266 deciziilor pentru managementul apei.360 Proiectul WATMAN a condus la înființarea a 23 de centre operaționale, pregătite să răspundă riscurilor de inundații, cu timpi de răspuns de până la 90 de minute în cazul inundațiilor îndepărtate (la peste 95 km distanță).361 INHGA efectuează cercetări, efectuează studii și oferă asistență tehnică în următoarele domenii: • Prognozele hidrologice pe termen scurt, mediu și lung. • Avertismente cu privire la evenimente hidrologice periculoase pentru prevenirea și managementul situațiilor de urgență (inundații, secete). • Modelarea matematică a resurselor de apă de suprafață și subterane, a parametrilor sintetici hidrologici și hidrogeologici. • Managementul resurselor de apă, eco-hidrologia, managementul riscului de inundații și secetă, impactul activității umane și al schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic. • Dezvoltarea bazei de date hidrologice și hidrogeologice, aplicații hidrologice GIS. • Coordonarea activității hidrologice și hidrogeologice la nivel național, oferind îndrumarea și asistența tehnică și științifică a rețelei hidrologice și pentru implementarea programelor de modernizare a sistemului hidrologic național. • Previziuni pentru utilizatori specifici, care includ centrala nucleară de la Cernavodă și operatorii hidroenergetici și de rezervoare. CNPM găzduiește Sistemul Național de Prognozare și Modelare Hidrologică pentru efectuarea prognozelor hidrologice. Sistemul se bazează pe schimbul rapid și eficient de date. Aceasta include date privind nivelul apei, descărcarea și adâncimea zăpezii din rețeaua hidrologică națională gestionată de Administrația Națională a Apelor Române; observații meteorologice și date prognozate de la ANM (modelul digital de prognoză meteo este ALADIN); și date din țările vecine. Sistemul de prognoză a fost dezvoltat prin proiectul de reducere a apei distructive și controlul dezastrelor provocate de apă (DESWAT). Sistemul de prognoză este capabil să furnizeze prognoze la diferite scale temporale și spațiale. Se compune din următoarele: • Un model hidrologic „conceptual” (pentru bazinele mai mari de 200 km2, bazat pe fostul sistem național de prognoze fluviale din SUA), care oferă prognoze pentru până la 15 zile într-o etapă de șase ore • Un model hidrologic distribuit (bazat pe modelul NOAH-R, cu o rezoluție spațială de 100 m), oferind prognoze pentru până la 48 de ore • Sistemul românesc de ghidare a viiturilor, care folosește un model conceptual hidrologic pentru bazinele mai mici, care estimează deficitele de umiditate a solului și totalul de precipitații necesar pentru a provoca inundații. Imaginile radar în timp real și un produs radar meteo prognozat imediat (Hydro FutureScan, care se extinde până la două ore la o rezoluție de 1 km) pot conduce la declanșarea alertelor. S-au dezvoltat alte sisteme de prognoză de sine stătătoare (de exemplu, EAST AVERT în Bazinele Superioare Siret și Prut). O lacună pe care investițiile viitoare ar putea să o umple este dezvoltarea de 360 Link. 361 Grupul Băncii Mondiale 2018d. 267 modele de inundații urbane care să ia în considerare infrastructura locală de drenaj și alte caracteristici la scară mică. Previziunile privind inundațiile folosesc nivelurile de prag dezvoltate local, care sunt revizuite de INHGA. Aceste praguri diferă în funcție de tipurile de modele. România operează propriul sistem de prognoză hidrologică pentru Dunăre. Acesta se bazează pe două modele hidrologice (DONAU, în amonte de România și DANUBIUS, în aval de graniță, la Porțile de Fier). Prognozele sunt furnizate timp de 7 zile, precum și prognozele hidrologice lunare și pe termen lung. INHGA cooperează, de asemenea, cu partenerii regionali în ceea ce privește prognoza inundațiilor. Proiectul DAREFFORT (Cooperarea Îmbunătățită a Prognozei Inundațiilor din Bazinul Hidrografic al Dunării) (2018-2021), finanțat de UE urmărește să îmbunătățească prognozarea inundațiilor și schimbul de date în bazin. Un obiectiv este dezvoltarea Sistemului de Informații Hidrologice al Dunării (DanubeHIS). Acest sistem armonizat ar servi ca sursă de date pentru EFAS. În 2008, primul sistem operațional de prognozare a inundațiilor din Bazinul Hidrografic al Dunării a fost inițiat de ICPDR și CCR. Aceasta s-a bazat pe un acord de cooperare între țările bazinului (Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Moldova, Serbia, Slovacia, Slovenia și România) și ar permite până la 10 zile de avertizare. Acest lucru a fost înlocuit de EFAS. EFAS este un consorțiu de parteneri, care include CEPMRZ care calculează prognozele și găzduiește platforma și mai mulți parteneri meteorologici (Deutsche Wetter Dienst) și de diseminare (SMHI). Sistemul se bazează pe râurile majore din România și este posibil să nu surprindă riscul de inundație asociat cu cursurile de apă minore (dar încă potențial predispuse la inundații). Produsele EFAS nu sunt folosite pentru operațiuni de INHGA, ci mai degrabă sunt folosite pentru a iniția activități sau a face comparații cu sistemele interne. Ca și în cazul Sistemului European de Informații privind Incendiile Forestiere (a se vedea mai jos), astfel de servicii externe nu sunt de obicei urmate, iar informațiile sunt doar transmise mai departe (de ex. către IGSU) după ce au fost validate intern. Figura 18. EFAS a modelat extensiile pentru România 268 Există mai multe evoluții în curs și planificate ale sistemului național de prognozare și modelare. Aceste activități sunt fie întreprinse ca parte a activității normale a institutului, fie vor fi implementate prin proiecte, dacă sunt finanțate. Aceste progrese includ noi sisteme de modelare hidrologică care pot furniza prognoze de ansamblu care surprind mai bine incertitudinea în prognozarea inundațiilor și progresele tehnice în integrarea datelor observaționale, cum ar fi datele prin satelit pentru observațiile despre zăpadă și îmbunătățiri în integrarea produselor de precipitații din diferite surse. Un program numit WATMAN II, dacă ar fi finanțat de UE, ar sprijini investițiile în actualizarea sistemului de prognozare a inundațiilor, care să se bazeze pe Sistemul Comunitar de Prognoze Hidrologice din SUA. Acesta va permite tehnici avansate de prognozare a inundațiilor (de exemplu, prognozarea inundațiilor în ansamblu cu timp mai scurți) Alte domenii de îmbunătățire ar include prognozele operaționale pentru exploatarea rezervorului. Un domeniu cu puncte slabe este prognozarea hazardurilor în zonele barajelor, unde hărțile de hazard și de risc nu sunt pe deplin disponibile. Proiectul WATMAN II urmărește îmbunătățirea monitorizării și prognozării în zonele barajelor prin Programul Național de Recuperare și Reziliență. Monitorizarea secetei se face, în principal, prin ANM și este susținută de produse derivate din Sistemul European de Management al Situațiilor de Urgență Copernicus, care operează Observatorul Secetei, folosind date teledetectate și stații agrometeorologice. EMS Copernicus furnizează ANM informații bazate pe indicii de sănătate a vegetației teledetectați.362. De asemenea, ANM oferă servicii de monitorizare a secetei prin rețeaua sa de stații agrometeorologice. Aceștia măsoară indicatorii climatici (de exemplu, Indicele de Precipitații Standardizat, Indicele de Ariditate), indicatori precum umiditatea solului și evapotranspirația și, în cele din urmă, indicatorii de secetă pe baza produselor derivate din satelit (NDVI, LAI, etc.).363 Caseta 6. Exemplu de SAT în România pentru anticiparea secetelor În ceea ce privește seceta SAT din România, sistemul funcțional oferă avertizare timpurie către publicul larg prin următoarele: • Buletine agrometeorologice standard care sunt difuzate către Președinție, guvern, Ministerul Mediului și Pădurilor și MADR, în scopuri de informare și de luare a deciziilor • Buletin agrometeorologic specializat și prognoze care sunt diseminate către fermieri prin mass -media și difuzări periodice (respectiv viața satului), prin radio și TV publice cu acoperire națională și regională, vizând publicul rural • Prognoze agrometeorologice pentru mai multe publicații și reviste de specialitate: difuzate săptămânal sau lunar în format electronic (www.gazetafermierului.ro; www.profitulagricol.ro; www.revista-ferma.ro) și în format hârtie (lumea satului). Sursa: GWP. Link. 362 Copernicus. 3 martie 2020. Copernicus Caz de Utilizare a Serviciului Funciar Global: Monitorizarea Secetei în România. Link. 363Mateescu E., Smarandache M., Jeler M, și Apostol V. Inițiativa privind „Dezvoltarea Capacității pentru a Sprijini Politica Națională de Gestionare a Secetei” (OMM, UNCCD, FAO and UNW -DPC) Raport de țară - Condiții de secetă și strategie de management în România. Convenția Națiunilor Unite pentru Combaterea Deșertificării. Administrația Națională de Meteorologie, București, România; Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice; Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Link. 269 Hazard Seismic INFP operează o rețea seismică în timp real concepută pentru a monitoriza activitatea seismică care a avut loc pe teritoriul României. Rețeaua seismică a României este formată din stații independente și opt observatoare distribuite în toată țara. Rețeaua de monitorizare este formată din 125 de stații seismice în bandă largă și perioade scurte și 150 de senzori de mișcare puternici. O rețea suplimentară este găzduită prin rețeaua INCD URBAN-INCERC. Fondată în 1967, această rețea este formată din 55 de accelerometre, situate în 45 de localități din România. Figura 19. Observatoare seismologice în România Sursa: Popa et al, 2015. INFP operează Sistemul Rapid de Alertare Seismică (SRAS).364 Este „primul sistem operațional de alarmă seismică din Europa, inițiat în anii 1980-1982 într-o formă timpurie, primind un brevet în 1997 și dezvoltându-se până în anii 2000. Se spune că este primul sistem funcțional dedicat cutremurelor intermediare din întreaga lume.” Sistemul folosește intervalul de timp dintre detectarea valului „P” al unui cutremur puternic la suprafață în zona epicentrică din Vrancea și sosirea valului periculos „S” în locul de protejat. Pentru București, acest interval de timp este de aproximativ 25-28 de secunde, iar timpii de livrare ar putea fi de până la 60 de secunde. În afară de avertismente, INFP produce evaluări ale daunelor în timp real, care pot sprijini primele intervenții și ShakeMaps care demonstrează magnitudinea cutremurului. SAT servește și Bulgariei, ale cărei autorități de protecție civilă primesc avertismente (DACEA). Din septembrie 2013, sistemul a înregistrat și a furnizat avertismente pentru 41 de evenimente cu magnitudini mai mari de 4,0. Sistemul funcționează cu succes și se raportează că are o rată de alarmă falsă de 0%. Pentru comparație, un sistem similar care funcționează în California este considerat de succes dacă are o rată falsă de alarmă de 25%. 364 INFP. Sistem de Alertă Timpurie a Cutremurului Rapid. Serviciul Hidrografic Român. Link. 270 Figura 20. Rețeaua seismică din România Receptorii de avertizare sunt instalați la inspectoratele de urgență din România (Constanța, Călărași, Giurgiu, Teleorman, Dolj, Olt și Mehedinți) și Centrul Operațional pentru Situații de Urgență al guvernului român, Centrul Operațional al Armatei Române și IGSU. Din punct de vedere operațional, două persoane sunt de serviciu: 24 de ore pe zi și 7 zile pe săptămână. Sistemul interacționează cu autoritățile în cazul cutremurelor cu magnitudini mai mari de 3,5. Consultarea a identificat puncte slabe în comunicarea către autoritățile locale. Se raportează că sistemul ar beneficia de o reproiectare în care s-a pus un accent mai mare pe avertizarea automată a populațiilor (timpul de răspuns este critic) și ar putea fi mai bine integrat cu funcționarea infrastructurii. Întreținerea suplimentară a sistemelor existente ar putea fi consolidată. Incendii de Pădure Monitorizarea incendiilor de pădure intră în responsabilitatea MMAP. Potrivit Concepției Naționale de răspuns în caz de incendii de pădure, sunt monitorizate zonele cu risc ridicat, ce include utilizarea Sistemului European de Informare privind Incendiile Forestiere (EFFIS). Inspectoratul General de Aviație poate participa, de asemenea, la monitorizarea incendiilor de pădure. Totodată, Agenția Spațială Română poate monitoriza incendiile de pădure prin intermediul datelor teledetectate, dar nu se știe cum este implementat acest lucru din punct de vedere operațional.365 SEIIF face parte din Sistemul de Management al Situațiilor de Urgență Copernicus și este un parteneriat între 40 de țări europene, care include România. Sistemul oferă mai multe servicii care includ următoarele: • Un indice de risc de incendiu, bazat pe prognozele meteo de la CEPMRZ și Meteo France • Monitorizarea activă a incendiilor prin produse prin satelit și chiar prin monitorizarea fluxurilor SSR • Evaluarea daunelor, inclusiv prin intermediul produselor prin satelit. 365 Monitorizarea incendiilor forestiere din Apuseni, România și California, SUA, folosind datele Sentinel (ro sa.ro) 271 Un element cheie în sistemele de alertă este prin primirea de apeluri telefonice de către serviciile de urgență (112), unde avertismentele pot fi ulterior transmise organizațiilor locale. Alunecările de teren Alunecările de teren sunt eroziuni ale solului monitorizate de MADR, care lucrează în parteneriat cu Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor. Combinând cunoștințele despre parametrii geotehnici cu nivelurile monitorizate ale apei, există un sistem pentru avertizarea alunecărilor de teren. Acest sistem a fost raportat ca fiind pilotat în județul Vâlcea, iar rezultatele inițiale au fost promițătoare. Investițiile ar putea viza extinderea acestui sistem pentru a acoperi zone mai largi. Investițiile din Programul Național pentru Reziliență sunt destinate îmbunătățirii monitorizării și prognozării alunecărilor de teren, folosind senzori noi. Accidente nucleare și radiologice Schimbul de Informații Radiologice Urgente al Comunității Europene este mecanismul prin care statele membre UE notifică și furnizează informații cu privire la incidente. Este operat de Direcția Generală pentru Energie a CE. Informațiile sunt partajate prin intermediul sistemului WebECURIE. Alte sisteme importante pentru schimbul de informații sunt EURDEP366 și ENSEMBLE.367 A se vedea și conceptul naţional pentru gestionarea incidentelor nucleare.368 Accidente Seveso (accidente industriale majore care implică substanțe periculoase) Monitorizarea hazardurilor tehnologice se realizează la nivelul operatorilor economici, prin propriile proceduri și metode de control operațional. Ordinul nr. 1175/39/2020 privind aprobarea procedurii de notificare a activităților care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase este un instrument pe care autoritățile îl pot utiliza pentru colectarea datelor și monitorizarea hazardurilor chimice industriale. Ordinul nr. 1176/2019 privind aprobarea procedurii de notificare a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase, produse inclusiv în context transfrontalier, specifică datele și informațiile necesare, responsabilitățile asociate schimbului și diseminării informațiilor în cazul unui accident industrial major. În cazul unui accident, operatorul economic are responsabilitatea de a informa IJSU, chiar dacă evenimentul nu îndeplinește criteriile unui accident major, stabilite în Anexa 7 la Legea nr. 59/2016. În plus, operatorul este obligat să dețină un registru al accidentelor anterioare. IJSU are obligația de a informa publicul, alte autorități locale din gama posibilelor zone de impact, inspectoratele județene învecinate și, în cazul în care accidentul prezintă posibile efecte transfrontaliere, de a informa țările vecine despre eveniment și evoluția acestuia. 366 https://rem.jrc.ec.europa.eu/RemWeb/activities/Eurdep.aspx 367 https://rem.jrc.ec.europa.eu/RemWeb/activities/Ensemble.aspx 368 IGSU. 2020. Concepția Națională de Răspuns în Caz de Accident Nuclear și/sau Radiologic. Link. 272 4.2.5. Diseminare și comunicare de avertizare Mesajele de avertizare sunt transmise către o varietate de audiențe și utilizatori prin diferite mecanisme. Aceste mecanisme de diseminare implică agențiile tehnice însărcinate cu dezvoltarea avertismentelor, autoritățile guvernamentale naționale și locale și membrii publicului. Gama de abordări pentru furnizarea de avertizări timpurii în România include o combinație de mesaje de e-mail, fax și telefon pentru a alerta autoritățile locale, precum și sistemele de mesaje de difuzare celulară (sistemul de avertizare de urgență „RO-ALERT”) - televizor, radio, sirenele de alarmă, rețele sociale, aplicații pentru smartphone-uri și site-uri web. IGSU are responsabilitatea generală pentru avertizarea populației.369 IGSU și ISUJ au obligații privind înștiințarea și prealarmarea. Avertizarea constă în aducerea la cunoștință populației a informațiilor despre iminența producerii sau producerea unor dezastre și se realizează de către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, pe baza înștiințării transmise de structurile abilitate (OMAI 1259/2006). IGSU este responsabil pentru avertizarea populației prin Centrul Operațional Național (la nivelul central) și ISUJ (și a municipiului București) la nivel județean/local. Inspectoratele județene notifică comitetele pentru situații de urgență județene și locale și alți operatori economici (de exemplu, amplasamente industriale mari). În consultare, s-a observat că nu toți operatorii industriali au primit avertismente timpurii care le-ar putea fundamenta operațiunea. IGSU informează centrele operative pentru situații de urgență cu activitate permanentă la nivelul ministerelor și instituțiilor publice centrale și prin unitățile subordonate organizează și execută notificarea comitetelor pentru situații de urgență județene, locale și București, pe zone și grupuri, în funcție de amploarea și intensitatea situației de protecție civilă. În conformitate cu Legea nr. 481/2004 privind protecția civilă, sunt definite patru categorii de acțiuni de informare: • Înștiințare - activitatea de transmitere a informațiilor autorizate despre iminența apariției sau apariția dezastrelor și/sau conflictelor armate către autoritățile administrației publice centrale sau locale, după caz, pentru a evita surpriza și a lua măsuri de protecție. • După caz, pentru a evita surpriza și a lua măsuri de protecție. • Avertizarea – aducerea la cunoștința populației a informațiilor necesare despre iminența producerii sau apariția dezastrelor. • Prealarmarea - trimiterea de mesaje/semnale de avertizare către autorități cu privire la probabilitatea unui atac aerian. • Alarmarea - transmiterea de mesaje/semnale de avertizare către populație despre iminența producerii unor dezastre sau a unui atac aerian. O componentă cheie a fluxului de informații este SNUAU, care este operat de STS.370 SNUAU este responsabil pentru primirea și distribuirea apelurilor de urgență. Figura 21 prezintă o schemă a fluxului de informații în timpul situațiilor de urgență. Există două căi principale pentru diseminarea informațiilor de avertizare timpurie: (a) de la agențiile guvernamentale centrale (inclusiv agențiile tehnice) direct către 369 Legislația română. 10 aprilie 2006. Norma privind organizarea şi asigurarea activităţii de înștiințare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecție civilă. Link. 370 Legislația română. 19 martie 2008. Ordonanța de Urgență Nr. 34 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență. Link. 273 publicul larg sau către alți utilizatori finali și (b) de la administrația centrală indirect, prin administrația județeană și locală, către public. Figura 21. Fluxul de comunicare în situații de urgență Sursa: Autori. Există două standarde internaționale principale pentru managementul Serviciilor de Avertizare Publică: ISO 22322:2015 (Securitate socială - Managementul situațiilor de urgență - Liniile directoare pentru avertizarea publică) și Institutul European de Standardizare în Telecomunicații (Standarde Tehnice IEST (ST) 102 182 (Comunicații de Urgență).371 Prima abordează monitorizarea hazardurilor și difuzarea avertismentelor. Acesta din urmă oferă cerințe pentru diseminare. În cazul IEST, cerințele includ acoperirea geografică a avertismentelor, timpul necesar primirii unui avertisment, procentul populației care primește un mesaj. De asemenea, abordează factori precum mecanismele de livrare, accesibilitatea mesajelor, protecția datelor și recunoașterea avertismentului. Prin consultare, nu este evident dacă SAT din România sunt conforme cu aceste standarde. S-ar putea depune eforturi pentru a se asigura că SAT românești sunt aliniate la standardele internaționale. În general, eforturile de a evalua în mod sistematic modul în care sunt recepționate și înțelese avertismentele pot fi îmbunătățite. IGSU raportează că nu evaluează periodic cine primește avertismente și modul în care sunt înțelese și tratate. O implicație a acestui fapt este că pot exista lacune de care IGSU nu este conștient. Eforturile de îmbunătățire a avertizărilor de monitorizare ar putea duce la îmbunătățirea serviciilor de avertizare. Coproducția de servicii este un element crucial al serviciilor de avertizare timpurie multi-hazard, centrate pe oameni. 371 Rossi, et al. 2018. „Cele mai bune practici privind sistemele publice de avertizare pentru hazardurile naturale provocate de climă”. Comisia Europeană Centrul Comun de Cercetare. Link. 274 Diseminarea către Public de la Guvernul Central Celula de radiodifuzare RO-ALERT Directiva europeană privind Codul european al comunicațiilor electronice prevede că toate statele membre ale UE trebuie să stabilească un sistem de avertizare publică pentru a proteja cetățenii până la 21 iunie 2022. Acest regulament prevede că aceste avertizări trebuie să poată viza utilizatorii dintr-o locație geografică, chiar dacă temporar, să transmită mesaje gratuit. Sistemul RO-ALERT este sistemul național de radiodifuziune celulară care își propune să satisfacă această directivă. Sistemul RO-ALERT este operat de IGSU 24/7, cu suportul tehnic al STS. Scopul sistemului este de a primi informații de la instituțiile publice prin intermediul Sistemului Național Unic de Apel de Urgență, de a verifica necesitatea de a avertiza publicul și de a transmite mesaje prin rețeaua de telefonie mobilă, în funcție de locațiile destinatarilor. Se intenționează să ofere avertizări atunci când există o „amenințare gravă la adresa vieții, stării de sănătate sau bunurilor”. Mesajele trebuie trimise gratuit. MAI, prin intermediul Departamentului pentru Situații de Urgență, este responsabil de conștientizarea utilizatorilor finali și a publicului cu privire la sistemul RO-ALERT.372 RO-ALERT folosește interfețe deschise bazate pe Protocol Comun de Alertă (PCA) care permite interconectarea cu alte sisteme de alertă. RO-ALERT funcționează pentru evenimente precum evenimente meteorologice extreme sau terorism și alte evenimente precum atacuri de urși. În cazul cutremurelor, informațiile pot fi trimise după un eveniment, unde cetățenii sunt expuși riscului în perioada imediat următoare. Operatorii de telefonie mobilă sunt responsabili de transmiterea mesajelor în rețelele sale. Acestea sunt prevăzute cu o hartă pentru a identifica locația destinatarilor vizați ai mesajului. RO-ALERT este operațional pentru evenimente numai în caz de amenințare gravă la adresa vieții, astfel încât, spre deosebire de alte servicii de avertizare, avertismentele nu sunt clasificate în funcție de severitatea lor (de exemplu, verde, galben, portocaliu, roșu). Există unele limitări cu RO-ALERT. O limitare a serviciului este că acesta nu este disponibil în prezent pentru toate tipurile de dispozitive. RO-ALERT poate necesita configurare de către utilizatori, ceea ce poate fi complicat pentru unii utilizatori. O altă limitare a RO-ALERT este că unele agenții tehnice nu pot utiliza direct RO-ALERT. În prezent, INHGA poate distribui mesaje pe RO-ALERT indirect, prin intermediul IGSU. ANM lucrează în prezent la operaționalizarea sistemului, astfel încât RO-ALERT să poată accesa mesajele prin CAP. INFP nu folosește RO-ALERT unde utilizarea acestuia ar putea provoca panică. De asemenea, DSU a dezvoltat o aplicație pentru telefoane inteligente care poate oferi utilizatorilor avertizări. În cazul avertizărilor meteorologice extreme, ANM poate avertiza populația direct printr-o aplicație pe care a dezvoltat-o (Sistem de Avertizări Meteorologie sau SAM) - vezi „Hazarduri meteorologice și hidrologice”. 372 Legislația română. 25 iunie 2019. Ordonanța de urgență Nr. 46 privind operarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență „RO-ALERT”. Link. 275 Mijloacele de radiodifuziune și rețelele sociale Mijloacele de radiodifuziune sunt un canal important de avertizare a publicului. Societatea Română de Televiziune și Societatea Română de Radiodifuziune sunt responsabile de avertizarea populației generale. DSU și IGSU operează conturi de socializare pe platforme precum Facebook și Twitter, care pot fi folosite pentru avertizarea populației. Diseminarea către public prin intermediul administrației județene și locale Municipalitățile au un rol în diseminarea informațiilor pe care le primesc de la administrația centrală și județeană. În general, un primar sau secretar va primi avertismente de la alte organizații descrise mai sus. Primarul sau secretarul este responsabil pentru transmiterea acestor informații publicului și altor utilizatori locali. În general, nu există personal dedicat pentru această sarcină, iar resursele umane la nivel local sunt limitate. În unele municipalități, poate fi disponibil un dispecerat legat de serviciile de urgență. Astfel de servicii nu sunt disponibile 24/7, deși personalul de securitate care lucrează noaptea poate îndeplini acest rol. În unele cazuri, poate fi înființat un centru operativ care să se ocupe de comunicarea și fluxul de informații. Municipalitățile transmit adesea informații de avertizare prin apeluri telefonice, deși există diferențe între zonele rurale și cele urbane în ceea ce privește accesul la tehnologie. Zonele rurale cu populații dispersate reprezintă o provocare pentru comunicare. Este posibil ca municipalitățile să aibă acces la sirene, dar este posibil ca acestea să nu acopere zona, iar mesajul transmis de o alarmă nu este adesea clar pentru destinatari. În unele zone urbane, în special în zonele predispuse la inundații, sunt utilizate noi sirene inteligente. În cazurile în care sirenele sunt disponibile, caracteristicile lor sunt definite în legislație Figura 22. S-a evidențiat în timpul consultărilor că există întârzieri în implementarea alarmelor de avertizare la nivel local prin intermediul sirenelor, ceea ce reduce eficacitatea acestora. Figura 22. Avertizarea populației prin sirene Consultările au remarcat faptul că populațiile nu sunt conștiente de hazardurile cu care se confruntă și nu au acces la informații despre cum să acționeze în cazul evenimentelor. Adesea, membrii individuali ai 276 publicului vor recurge la activități de autoconservare. Autoritățile de alertare au depus eforturi pentru a comunica publicului semnificația diferitelor avertismente, iar autoritățile locale sunt obligate să afișeze informații cu privire la nivelurile de alertă. Cu toate acestea, în timpul consultării, s-a raportat că nivelurile nu sunt întotdeauna bine înțelese; o alertă roșie hidrologică poate diferi de o alertă roșie meteorologică. De asemenea, s-a raportat că ar putea fi folosite mai multe resurse pentru a lucra cu publicul și cu alți utilizatori de informații de avertizare timpurie pentru a ajuta la îmbunătățirea serviciilor. Avertismente ale agențiilor tehnice pentru hazarduri specifice Multe dintre agențiile tehnice furnizează avertismente pentru hazarduri specifice direct publicului prin intermediul site-urilor web, buletinelor și altor mijloace. Hazarduri meteorologice și hidrologice Legislațiile guvernamentale stabilesc un proces convenit pentru transmiterea avertizărilor meteorologice și hidrologice. Informațiile de avertizare furnizate de agențiile tehnice (INHGA și ANM) sunt comunicate Centrului Operațional de Urgență al MMAP și ANAR și mass-media. Aceste avertizări sunt apoi transmise Centrului Operațional Național al IGSU, Comitetelor Județene pentru Situații de Urgență și Direcției Generale Relații cu instituțiile prefectului. Comitetele județene pentru situații de urgență transmit avertizările prin centrele operaționale ale IJSU către comitetele locale pentru situații de urgență (primăriile). Comitetele locale pentru situații de urgență (primăriile) au obligația de a se asigura că persoanele din zonele de risc sunt alertate și alarmate. Centrele meteorologice regionale și autoritățile bazinelor hidrografice au un rol de jucat în comunicarea avertismentelor, în funcție de amploarea situației de urgență. ANM oferă în mod direct avertizare publicului larg prin intermediul site-ului său web, prin buletine și emisiuni meteorologice. Avertizările sunt furnizate folosind PCA, ceea ce înseamnă că avertismentele pot fi încorporate de utilizatori în fluxuri RSS (în format XML). Actorii din sectorul privat profită de această facilitate. ANM poate trimite, de asemenea, e-mailuri direct către peste 2.000 de utilizatori speciali care ar putea avea nevoie de avertizări meteorologice. ANM va emite, de asemenea, avertismente prin intermediul Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, prin centre operaționale (în MMAP și la IGSU, către centrele operaționale de la IJSU). În cazul evenimentelor meteorologice extreme care pot afecta doar scara regională, cele șapte centre meteorologice regionale pot informa direct IJSU. Avertizările sunt transmise și altor autorități, inclusiv Biroul Președintelui și aproximativ 2.000 de entități sunt avertizate prin e-mail. ANM și-a dezvoltat propriul sistem de avertizare (SAM). Se pregătește un protocol de colaborare între DSU, STS și ANM, care ar permite sistemului RO-ALERT să se conecteze direct cu SAM. Se raportează că avertizările RO-ALERT pentru hazarduri meteorologice nu sunt în format CAP. Avertizările meteorologice (și hidrologice) sunt furnizate pe bază de coduri de culori, ale căror niveluri sunt definite în legislație (Ordinul 459/78/2019 și Regulamentul din 7 martie 2019): (a) codul verde este folosit pentru zonele în care nu sunt prevăzute evenimente meteorologice periculoase; (b) codul galben este folosit dacă fenomenele meteorologice prognozate sunt temporar periculoase pentru anumite 277 activități, dar sunt altfel frecvente pentru perioada sau zona respectivă; (c) codul portocaliu se aplică acelor fenomene meteorologice menite să fie periculoase, cu un grad ridicat de intensitate; și (d) codul roșu se aplică acelor fenomene meteorologice menite să fie periculoase, cu un grad foarte ridicat de intensitate și efecte dezastruoase. Prin consultare, a devenit evident că au existat oportunități de adaptare sporită a pragurilor pentru sectoare și zone. Legislația oferă detalii suplimentare în cazul unor fenomene meteorologice particulare. De exemplu, în cazul vânturilor puternice, un cod roșu poate sugera că „întreruperile de alimentare și de comunicare pot fi de lungă durată” sau că „traficul rutier poate fi întrerupt în zone extinse”. România este membră a MeteoAlarm. MeteoAlarm integrează informații meteorologice severe provenind de la Serviciile Publice naționale Meteorologice oficiale din 37 de țări europene, ca parte a rețelei EUMETNET, rețeaua de Servicii Meteorologice Europene. Pentru România, ANM oferă avertismente pentru următoarele evenimente meteorologice severe: vânturi, zăpadă/gheață, furtuni, ceață, temperaturi ridicate, temperaturi scăzute și ploaie. Nivelurile de avertizare sau conștientizare sunt furnizate la patru niveluri (verde, galben, portocaliu și roșu). Interpretarea lor este prezentată în Figura 23. La momentul scrierii, versiunea 1.0 a MeteoAlarm (meteoalarm.eu) este în curs de retragere și versiunea 2.0, care folosește PCA, este în curs de desfășurare (meteoalarm.org). Figura 23. Niveluri de avertizare furnizate de Meteoalarm (1) Alb: Date lipsă, insuficiente, învechite sau suspecte. (2) Verde: Nu este necesară o conștientizare specială cu privire la vreme. (3) Galben: Vremea este potențial periculoasă. Fenomenele meteorologice care au fost prognozate nu sunt neobișnuite, dar fiți atenți dacă intenționați să practicați activități expuse riscurilor meteorologice. Țineți-vă la curent cu condițiile meteorologice preconizate și nu vă asumați niciun risc evitabil. (4) Portocaliu: Vremea este periculoasă. Au fost prognozate fenomene meteorologice neobișnuite. Este posibil să se producă pagube și victime. Fiți foarte vigilenți și informați-vă regulat despre condițiile meteorologice preconizate. Fiți conștienți de riscurile care ar pu tea fi inevitabile. Respectați orice recomandare dată de autoritățile dumneavoastră. (5) Roșu: Vremea este foarte periculoasă. Au fost prognozate fenomene meteorologice excepțional de intense. Este posibil ca daunele majore și accidentele să fie, în multe cazuri, cu amenințări pentru viață și membre, într-o zonă largă. Informați-vă frecvent despre condițiile meteorologice detaliate și riscurile preconizate. Respectați ordinele și orice recomandare dată de autoritățile dvs. în orice circumstanțe, fiți pregătiți pentru măsuri extraordinare. MADR operează Sistemul Național Anti-Grindină și Precipitații, care este un destinatar cheie al avertizărilor meteorologice. Lucrând îndeaproape cu ANM, sistemul funcționează prin mobilizarea rachetelor care trag iodură de argint în nori, provocând ploaia prematură. În ultimii 10 ani, sistemul s-a extins pentru a acoperi peste 1.000.000 ha. Autoritatea, care operează sistemul, lucrează cu sectoarele agriculturii (și viticulturii) pentru a reduce pierderile economice. Un următor pas este dezvoltarea unei 278 platforme integrate pentru a ajuta operatorii privați și publici să intervină mai eficient și să reducă pierderile. Prognoza bazată pe impact se află într-un stadiu incipient în România. ANM participă la un proiect OMM (finanțat de GFRRD) - Sistemul de Consultanță pentru Avertizarea Timpurie Multi-Hazard din Sud-Estul Europei - care dezvoltă standarde pentru prognozele bazate pe impact. Primul pas în implementarea prognozelor bazate pe impact în România ar fi un studiu pilot, care ar putea fi apoi extins în toată țara. Hazarduri hidrologice (inclusiv secete) INHGA are un potențial limitat de a oferi avertizări de inundații direct publicului. Avertizările și alte buletine hidrologice sunt furnizate direct la http://www.inhga.ro/. În general, avertizările sunt diseminate prin structurile guvernului central până la nivel local. Avertizările de inundații ajung astfel la publicul larg prin sistemele deja descrise care includ RO-ALERT, mass-media și structurile guvernamentale locale (de exemplu, sirenele). Fluxul de informații referitor la prognozele hidrologice poate fi rezumat în figurile următoare.373 Figura 24. Fluxul de informații pentru managementul inundațiilor Hazarduri seismice RSAT transmite în prezent informații către un număr de utilizatori oficiali . Mesajele sunt trimise prin SMS folosind STS și prin e-mail și fax care includ IGSU, MAI și Ministerul Apărării Naționale. De asemenea, trimite informații către Centrala Nucleară din Kosloduy, operatorii Barajelor Vidraru și Bicaz, Institutul de Cercetări Nucleare din București, unde instalațiile sunt securizate automat și Podul Pasajul Basarab din 373 https://rowater.ro/despre-noi/descrierea-activitatii/managementul-situatiilor-de-urgenta/flux-informational-de-situatii-de- urgenta/ 279 București, unde semafoarele pot fi declanșate pentru a opri intrarea vehiculelor. Centrul este în prezent în proces de instalare a receptoarelor de avertismente care ar putea fi folosite pentru a opri fluxul de gaz în clădirile rezidențiale din București. Figura 25. Fluxul de informații pentru cutremurul rapid SAT Utilizatori Guvern IGSU Agenții Media Infrastructură Infrastructură Cetățeni Guvernamentale periculoasă necesară Canale de SMS Fax Sirene Linii Difuzare E-mail distribuție Telefon mobil Telefon dedicate Sistem de Monitorizare seismică Informații comandă/control Componenta de intervenție comandă și Achiziţionate date în Alertare Coordonare analiză timp real intervenție Analiză date Informare continuă Intervenție Stabilizarea situației Rețea Rețeaua Sisteme de seismică REWS simulare Sursa: Institutul Național de Fizică a Pământului. INFP este capabil să disemineze avertismentele către public în mai multe moduri. Mesajele sunt trimise gratuit prin intermediul aplicației de mesagerie Telegram și printr-o aplicație operațională pentru smartphone (care are în jur de 7.000 de utilizatori). Avertizările sunt disponibile și prin Twitter (@cutremurinfo și @rews), precum și prin intermediul site-ului web (alerta.infp.ro). O aplicație Skype este în prezent în curs de dezvoltare. Există utilizări neexploatate ale sistemului. Se raportează că avertizarea asupra hazardurilor seismice ar putea fi folosită mai larg în cazuri precum protecția instalațiilor petroliere, închiderea automată a conductelor de gaze naturale pentru reducerea riscului de incendiu, protecția sistemelor informatice, infrastructura de transport și alertarea altor servicii de urgență, și chiar publicul. Pentru a crește utilizarea informațiilor de avertizare timpurie, INFP își propune să dezvolte un centru de educație dotat cu tehnologii precum o masă oscilantă. INFP intenționează să producă materiale educaționale, broșuri și filme și să susțină formarea profesioniștilor implicați în MRD și a celor responsabili de transmiterea mesajelor de avertizare. Hazarduri tehnologice Sunt necesare mai multe informații cu privire la diseminarea hazardurilor tehnologice care pot fi diseminate prin alte structuri. După cum s-a menționat anterior, operatorii economici sunt responsabili pentru avertizarea populației din zona de impact în caz de accident, folosind sisteme de alarmă. Conform Ordinului nr. 1259/2006, există cerințe legale pentru aceste alarme, care definesc frecvența sistemelor acustice: (a) sisteme acustice care emit între 200 și 500 Hz: sirenele electrice (emițăto are de sunet) sau electronice (pot emite și mesaje vocale); sirenele cu aer comprimat sau moto-sirene; alte dispozitive acustice - fluiere cu aer comprimat sau abur, sonerii și așa mai departe și (b) sisteme optice instalate, de obicei, la operatorii economici. Cu toate acestea, în practică, se raportează că sistemele nu sunt întotdeauna testate și multe nu sunt operaționale. În plus, populațiile nu sunt întotdeauna bine instruite pentru a face față hazardurilor pe care este posibil să nu le înțeleagă (în cazul accidentelor industriale). 280 Pentru siturile chimice și operatorii minieri care intră sub incidența reglementărilor Directivei Seveso (transpusă în Legea nr. 59/2016), există un regulament specific pentru procedura de notificare, avertizare și alarmare. Acesta este Ordinul nr. 156/2017 pentru aprobarea normei metodologice privind elaborarea și testarea planurilor de urgență în caz de accidente majore care implică substanțe periculoase. În cazul acestor instalații de tip Seveso, planul de urgență externă este elaborat de IJSU, pe baza planului de urgență internă al operatorului și raportului de securitate. Acest plan trebuie să conțină fluxul de informații, metodele de notificare, avertizare și alarmare a populației și a altor operatori economici, tipuri de mesaje și echipamente de alarmare, zona de acoperire pentru sirenele din rețeaua locală, sirenele electronice ale operatorului cu sursa de risc, surse optice, dacă sunt disponibile. În termeni simpli, fluxul de informații trebuie să fie de la operator la comitetul județean sau local pentru situații de urgență, care apoi avertizează populația. Hazarduri epidemiologice Informațiile privind supravegherea și comunicarea bolilor infecțioase sunt incluse în Capitolul 2. Sector privat Actorii din serviciul public pot disemina avertizări cu privire la evenimente meteorologice extreme . De exemplu, MeteoBlue poate utiliza formatul CAP, conectându-se direct la fluxul XML MeteoAlarm printr- un API (fluxul XML este furnizat de ANM). Cu toate acestea, datorită utilizării formatului CAP, există oportunități pentru alți actori din sectorul privat de a juca un rol mai mare în diseminare. Figura 26. Exemplu de utilizare de către MeteoBlue a formatului CAP pentru diseminarea avertizărilor 4.2.6. Rezumatul provocărilor și oportunităților legate de cadrul sistemului de avertizare timpurie Investițiile în modernizarea sistemelor de monitorizare și prognoză rămân esențiale pentru îmbunătățirea continuă a eficacității avertizării timpurii. Consultările cu agențiile tehnice au demonstrat nevoile de hardware îmbunătățit (IT și telecomunicații și echipamente de monitorizare, de exemplu, sisteme radar meteorologice de ultimă generație) și instrumente de modelare. Sunt necesare investiții în capacitățile tehnice, inclusiv bugete de întreținere, pentru a asigura funcționarea continuă a sistemelor. În cazul SAT pentru cutremure, sunt necesare actualizări semnificative ale sistemului pentru a proiecta 281 sistemul în jurul utilizatorului final și a răspunsului automat la șocurile de cutremur. Noile tehnologii și abordări precum Internetul obiectelor și senzorii cu costuri reduse sau știința cetățenilor ar putea ajuta agențiile tehnice să își îmbunătățească serviciile. Actualizarea sistemelor trebuie să ia în considerare factori precum întreținerea, durabilitatea, flexibilitatea și adaptabilitatea. Este important să se asigure resurse umane suficiente în agențiile cu responsabilități de avertizare timpurie. Unele instituții au raportat că era obișnuit ca unii angajați să plece pentru noi oportunități, lăsând unitățile tehnice cu puțini angajați experimentați. Prognoza hazardurilor este extrem de specializată, iar modelele și instrumentele necesită personal cu expertiza necesară. Serviciile de prognoză și avertizare s-ar putea orienta către un sistem de prognoză bazat pe impact. Bazându-se pe informații de risc îmbunătățite și folosind facilități de cercetare și dezvoltare, prognozele bazate pe impact ar putea folosi praguri mai rafinate definite la nivel local, care să permită destinatarilor avertizărilor să acționeze mai eficient. Având o abordare etapizată, este probabil ca proiectele pilot să fie necesare pentru a testa eficiența unor astfel de sisteme, pentru a ridica nivelul de conștientizare al utilizatorilor cu privire la noile sisteme și pentru a dezvolta abordări îmbunătățite pentru coproducția de servicii. Această abordare necesită o schimbare de paradigmă în gândire, așa cum este reprezentat în Figura 27. Figura 27. Schimbarea paradigmei în trecerea la SAT bazat pe impact Sursa: A SE VEDEA-MHSAT -A. Prezentat la reuniunea inițială a proiectului. Zagreb. Octombrie 2016 282 Consolidarea capacității la nivel municipal ar sprijini eficiența SAT. În prezent, municipiile și comitetele locale de urgență nu sunt capabile să funcționeze 24/7 cu personal dedicat. Deși acest lucru nu este întotdeauna fezabil, o alternativă ar fi să se asigure crearea concedierilor în aceste zone, prin extinderea sau consolidarea sistemelor la nivel de județ. Progresele în ceea ce privește capacitatea la nivel local ar putea fi axate pe îmbunătățirea abordărilor de diseminare de pe ultima sută de metri. Sunt necesare eforturi pentru a extinde integrarea SAT pentru a dezvolta un SAT public cu adevărat național. În special, eforturile ar putea viza interconectările dintre diferite sisteme de prognoză și serviciul național de avertizare publică (RO-ALERT). Sunt necesare eforturi pentru a crește disponibilitatea RO- ALERT, care este raportată ca fiind limitată. Aceasta poate însemna extinderea STS în zone mai îndepărtate. Recunoașterea acoperirii RO-ALERT prin difuzare celulară (cell broadcasting) nu trebuie să diminueze eforturile pentru a asigura o abordare multi-canal a avertizării. În timp ce eforturile sunt în curs de desfășurare (a se vedea eforturile de la ANM și INHGA), aceasta ar putea fi consolidată. Ar putea fi întreprinse eforturi pentru a se asigura că sistemele de avertizare publică din România sunt conforme cu un standard internațional relevant. Toate mesajele de avertizare trebuie să adopte formatul CAP. O arhitectură recomandată pentru sisteme de avertizare a publicului (preluată de la Rossi și colab. 2018) este prezentată în Figura 28. Figura 28. Arhitectura recomandată a SAT Sursa: Rossi et al, 2018. (1) AUTORITĂȚI DE MESAJ CAP INFRASTRUCTURA SISTEMULUI DE MESAJ CAP SUBSISTEMELE DE AVERTIZARE PUBLICĂ ALERTĂ (AA) AVERTIZARE CENTRALĂ (CWSI). (PWSub). AUTORITĂȚI SERVER PRINCIPAL DE AVERTIZARE: Trimite mesajul NAȚIONALE PUBLICE ADAPTOR SUBSISTEM: DIFUZARE TV, ȘTIRI TV UTILIZATOR este colectorul de avertizare, prin mai multe Trebuie să fie (DIGITAL, ANALOGIC, PRIN CABLU). certificate pentru TERȚ (de ex. agregatorul și dispeceratul. canale la care ADAPTOR SUBSISTEM: DIFUZARE RADIO, ȘTIRI utilizarea sistemului. METEOALARM) STRAT API sunt subscrise RADIO (AM, FM). AUTORITĂȚI Stocarea mesajelor de avertizare. subsistemele ADAPTOR SUBSISTEM: DIFUZARE CELULARĂ, CERTIFICATE Utilizarea sistemului de rezervă atunci MESAJE SMS CĂTRE TELEFOANE MOBILE. EXTERNE (UE, când este necesar. ADAPTOR SUBSISTEM: SIRENE, ACTIVAREA TRANSFRONTALIERE). STRAT API SIRENELOR. ADAPTOR SUBSISTEM: SERVICII INTERNET, ȘTIRI PORTAL WEB. 283 STOCAREA SISTEMULUI DE ADAPTOR SUBSISTEM: ALTE TEHNOLOGII, AVERTIZARE: APLICAȚII MOBILE ȘI REȚELE SOCIALE. Colectează mesajele de avertizare. SERVER DE REZERVĂ: În cazul întreținerii serverului principal. Abilitatea de a furniza avertizări timpurii reprezintă o capacitate cheie pentru instituțiile publice locale. Aici, există indicii ale unei bune colaborări în special cu ANM. În scenarii de criză mai grave, unitățile de poliție au capacitatea de a aduce avertismente la nivelul comunităților locale. Cu toate acestea, prognozele bazate pe impact și capacitatea de a lega modul în care se va comporta vremea cu modul în care va impacta oamenii prin interacțiunea cu mediile locale, precum zonele urbane, și cu populațiile locale, nu sunt incluse în capacitățile de răspuns municipale. Așa cum era de așteptat, există încă tendința de a conta predominant pe reacție și răspuns, în ciuda progreselor evidente în înțelegerea prevenirii și pregătirii. 4.3. Pregătirea pentru recuperare și reconstrucție și îmbunătățirea procesului de reconstrucție Fazele de recuperare,374 reabilitare și reconstrucție sunt o oportunitate critică pentru BBB, inclusiv prin integrarea RRD în măsurile de dezvoltare. După cum s-a văzut în Capitolul 2, Sistemul Român de Management al Dezastrelor a suferit schimbări majore în ultimele decenii, de la un sistem extrem de militarizat și centralizat la o structură de răspuns în caz de dezastre și de urgență, care este condusă de sectorul civil și descentralizată, bazată pe reguli și reglementări compatibile cu cele ale OTAN și UE. Înainte de 1989, guvernul național și-a asumat întreaga responsabilitate pentru lucrările de reconstrucție în urma dezastrelor: guvernul a mobilizat resursele militare și alte resurse publice/private prin intermediul directivelor de sus în jos pentru a gestiona daunele la scară largă și toate consecințele financiare aferente dezastrelor la scară largă au fost gestionate direct de stat. Din 1989, România trece printr -o tranziție majoră cu reorganizarea asociată a structurii de management al dezastrelor, care a inclus crearea unui organism specializat de urgență civil profesional care să abordeze dezastrele și catastrofele naturale, atât la nivel național, cât și la nivel local.375 Cu toate acestea, în timp ce cadrul legal existent face referire la eforturile de recuperare și reconstrucție, nu s-au identificat politici specifice de recuperare și reconstrucție. Legea nr. 481/2004 prevede asigurarea coordonării privitoare la elaborarea și dezvoltarea programelor de recuperare, reabilitare sau restaurare în situații de urgență de către reprezentanții autorităților, instituțiilor sau operatorilor economici stabiliți de comitetele de urgență competente. Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 prezintă acțiuni pentru autoritățile responsabile, pentru prevenirea, pregătirea și răspunsul la dezastre, precum și pentru restaurarea/reabilitarea post-eveniment. 374 Faza de recuperare este, de obicei, structurată în trei etape principale: (a) ajutor umanitar, inclusiv căutare și salvare, precum și asistență medicală; (b) restaurarea serviciilor de bază, inclusiv furnizarea de apă curată, alimente și salubrizare, energie de bază, mobilitate și necesități de îngrijire a sănătății; și (c) faza de reconstrucție, inclusiv reconstrucția infrastructurii, repa rarea sau înlocuirea echipamentelor de construcție și producție și recuperarea activelor de gospodării - de obicei, cea mai lungă și mai costisitoare fază de recuperare (Hallegatte, Rentschler și Walsh 2018). 375 Banca Mondială. 2018b. 284 Restaurarea/reabilitarea zonelor afectate se face prin planuri și programe care sunt aprobate prin decizii ale comitetelor de urgență, pregătite pe baza rapoartelor de evaluare a pagubelor. Recuperarea/reabilitarea este setul de măsuri și acțiuni planificate, prioritizate și efectuate ca urmare a procesului de investigare/evaluare post-eveniment pentru restabilirea vieții normale. În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 762/2008, strategia de prevenire a situațiilor de urgență prevede că ministerele și instituțiile centrale participă la reabilitarea zonei afectate în coordonare/subordonare sub autoritatea ministerului/instituției centrale și oferă expertiză tehnică specializată pentru reabilitarea zonelor afectate. Finanțarea acțiunilor de prevenire, intervenție și reabilitare se face, potrivit legii, prin bugetul de stat; bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor și județelor; și bugetul instituțiilor și operatorilor economici, din alte surse interne și internaționale. În prezent, României îi lipsește un cadru BBB pentru a ghida potențialele eforturi de recuperare și reconstrucție post-dezastru. Nu au existat informații care să stabilească dacă România are stimulente financiare sau legale în vigoare pentru a încuraja recuperarea și reconstrucția întreprinderilor și gospodăriilor fundamentate pe riscuri (de exemplu, relocarea în condiții de siguranță, consolidarea). Mai mult, nu a existat nici o informație legată de disponibilitatea pieței pentru reconstrucție (respectiv capacitatea sectorului construcțiilor etc.). Astfel de orientări și reglementări ar putea fi deosebit de importante pentru sectorul locuințelor, care este adesea sectorul cel mai afectat în urma dezastrelor. Chiar dacă locuința este un bun privat în majoritatea cazurilor, beneficiile economice și sociale ale recuperării locuințelor justifică inerent sprijinul guvernului, mai ales atunci când gospodăriile sunt sărace și nu au acces la asigurări sau alte mijloace de recuperare. Prin urmare, ar putea fi dezvoltat un mecanism standardizat și previzibil pentru asistența financiară post-dezastru și ar simplifica și furniza standarde pentru eforturile de reconstrucție și ar contribui la asigurarea unui proces de asistență transparent pentru gospodăriile afectate.376 În cele din urmă, este important să se asigure că cetățenii sunt informați cu privire la procesul de asistență pentru recuperarea post-dezastru și la măsurile de reconstrucție aferente stabilite.377 Deși un dezastru este un șoc din care recuperarea durează ani de zile, gospodăriile din unele regiuni ale României ar putea necesita mai mult timp pentru recuperare decât din altele. Dezastrele cauzează distrugerea, dar prezintă și o oportunitate de a construi societăți mai reziliente printr-o abordare BBB a recuperării, în care aspectele fizice, sociale și economice ale unei comunități sunt simultan îmbunătățite pentru a ajunge la un „nou normal” mai rezilient decât stadiul înainte de dezastru. Experiența arată că această abordare reduce semnificativ pierderile de active și de bunăstare pentru comunitățile afectate. Cu toate acestea, recuperarea și reconstrucția reziliente și eficiente sunt posibile numai dacă legislația, politicile și instrumentele adecvate sunt puse la dispoziția gospodăriilor, întreprinderilor și autorităților locale și naționale afectate înainte de dezastru. Acestea sunt, de obicei, încorporate într-un cadru de recuperare în caz de dezastru, care include planuri de intervenție și aranjamente instituționale, cu o alocare clară a responsabilității în timpul perioadei de recuperare, acces la cunoștințe și informații care 376 Mecanismele de asistență financiară ar putea include (dar fără a se limita la acestea) subvenții pentru dezastre individuale și gospodărești, împrumuturi de reconstrucție cu dobândă redusă și subvenții fiscale. Un program de asistență post-dezastru trebuie să includă procese standardizate de aprobare și cerere, definirea eligibilității, plăți maxime și termene clare. 377 Hallegatte, Rentschler și Walsh 2018. 285 pot fi transpuse în acțiune și o protecție financiară puternică și incluzivă oferită de o combinație de plase de siguranță sociale adaptabile la dezastre, mecanisme de asigurare și acces la împrumuturi pentru finanțarea reconstrucției. 378 După identificarea zonelor care sunt mai susceptibile de a crește ratele sărăciei din cauza șocurilor legate de dezastre, este esențial să înțelegem de ce aceste zone sunt mai vulnerabile decât altele. În cel mai scurt timp Caseta 7, cuantificarea impactului potențial al dezastrelor prin utilizarea considerațiilor privind sărăcia și bunăstarea poate contribui, de asemenea, la măsurarea beneficiilor intervențiilor post-dezastru care nu pot reduce neapărat pierderile de active, dar, în schimb, ar putea reduce semnificativ impactul socio-economic al dezastrelor. Astfel de intervenții ar putea include, de exemplu, o incluziune financiară crescută, protecție socială adaptivă sau, în general, furnizarea de sprijin post-dezastru în timp util și bine direcționat gospodăriilor afectate. Caseta 7. Traiectorii potențiale de recuperare post-dezastru în România (nivel subnațional) Modelele spațiale ale inegalităților socio-economice din aceeași țară - indiferent dacă este legată de distribuția veniturilor sau de accesul la servicii esențiale (sănătate, educație, conectivitate transport, etc.) - restricționează eforturile de reducere a sărăciei, dar pot avea și implicații importante în ceea ce privește recuperarea potențială post-dezastru (PNUD 2016). Analiza pierderilor de active și a sărăciei de consum descrie starea gospodăriilor individuale imediat după ce are loc un anumit eveniment de dezastru, iar aceste informații pot oferi informații importante despre modul în care guvernele, factorii de decizie locali și alte părți interesate implicate în recuperare trebuie să prezinte pe secvențe eforturile de recuperare timpurie în consecință. Dar o altă îngrijorare importantă este dacă gospodăriile afectate de dezastre se împotmolesc în sărăcie cronică sau sunt capabile să realizeze o recuperare rapidă, deoarece impactul sărăciei evidențiază doar situația persoanelor care trăiesc la limita sărăciei (și nu ține cont de ceea ce se întâmplă cu alte grupuri de venituri dintr -o anumită zonă afectată). Spre deosebire de accentul pus doar pe pierderile de active în sine, pierderile modelate de venituri și de consumuri sunt indicatori suplimentari care pot sprijini, de asemenea, factorii de decizie să anticipeze și să gestioneze mai bine severitatea și durata unui șoc provocat de un anumit dezastru (Banca Mondială 2021c). 378 Hallegatte, Rentschler și Walsh 2018. 286 Figura 29. Timpul mediu necesar pentru recuperarea sau reconstruirea a 75% din active după un eveniment de cutremur de 200 de ani (în funcție de regiune) Analiza timpului estimat de recuperare post-dezastru la nivel subnațional poate oferi informații utile pentru factorii de decizie și poate fundamenta eforturile de recuperare post -dezastru - de exemplu, prin anticiparea celor mai defavorizate regiuni în urma unui eveniment de cutremur major și prin cartografierea duratei de recuperare pentru fiecare regiune din România după un eveniment potențial de cutremur de 200 de ani. Figura 29 arată că viteza reconstrucției poate varia semnificativ de la o regiune la alta din aceeași țară. 379 În timp ce toate regiunile ar putea recupera 25% din activele avariate în mai puțin de un an, diferența se mărește ușor între București -Ilfov și regiunea de nord-est atunci când vine vorba de recuperarea a 75% din activele pierdute. 380 Cu alte cuvinte, regiunile de nord-est ale României - unde sunt concentrate majoritatea zonelor rurale marginalizate - ar putea fi afectate în mod disproporționat de dezastre, deoarece au acces la resurse limitate pentru a face față și a se recupera din astfel de șocuri (Sandu și colab. 2016). Strategiile MRD care urmăresc să minimizeze timpul de recuperare după dezastre 381 trebuie să ia în considerare furnizarea unui sprijin post -dezastru bine orientat și în timp util în zonele subnaționale în care reconstrucția și recuperarea se așteaptă să fie mai lente (Banca Mondială 2021c). 379 În urma unui dezastru, gospodăriile afectate își pierd activele productive, ceea ce le reduce în mod direct veniturile, dar pierderile de consum la nivelul gospodăriei nu se termină aici, deoarece activele distruse nu se reconstruiesc singure. Mai degrabă, gospodăriile afectate vor trebui să își mărească rata de economii - respectiv, să evite consumul unei fracțiuni din venitul lor după dezastru - pentru a recupera aceste active. Presupunând că fiecare gospodărie urmărește o cale exponențială de reconstrucție a activelor, se calculează o rată de reconstrucție pentru fiecare gospodărie pentru a -și optimiza bunăstarea în cei peste 10 ani care urmează unui dezastru evitând în același timp aducerea consumului sub nivelul de subzistență (dacă este posibil). Pentru a modela recuperarea fiecărei gospodării, s-a presupus că gospodăriile afectate de catastrofe își reconstruiesc activele pierdute exponențial în câțiva ani după un șoc dat. În plus, un alt parametru a fost acela că gospodăriile trebuie să își mențină consumul peste un anumit nivel pentru a-și satisface nevoile esențiale (Banca Mondială 2021c). 380 Acest rezultat de modelare este în mare măsură independent de pierderile inițiale de active, exprimând în schimb capacitatea estimată a fiecărei regiuni din România de a absorbi sau de a face față pierderilor în urma unui eveniment de cutremur de acu m 200 de ani (Banca Mondială 2021c). 381 Această acțiune politică ipotetică poate fi realizată prin combinația de soluții de inginerie și macroeconomice care ar duce l a îmbunătățirea productivității medii a capitalului și la un acces mai bun la produsele financiare (cum ar fi accesarea împrumuturilor de reconstrucție; simplificarea procedurilor administrative, cum ar fi autorizațiile de construcție; asigurarea unui acces ma i bun la echipamente, lucrători în construcții și materiale pentru reconstrucție, etc.) (Banca Mondială 2021c). 287 4.4. Finanțarea și asigurarea riscului de dezastru 4.4.1. Introducere Dezastrele reprezintă un șoc financiar pentru resursele publice și șocuri severe asupra populației, mai ales asupra populației vulnerabile. În mod tradițional, guvernele își asumă o parte semnificativă din costurile de recuperare și reconstrucție ale infrastructurii, ceea ce poate duce la o povară semnificativă asupra finanțelor publice. În urma unui dezastru, costul financiar al răspunsului, recuperării și reconstrucției este o povară semnificativă asupra finanțelor guvernamentale, atât la nivel național, cât și la nivel subnațional. Adesea, recuperarea finanțării are ca rezultat întârzierea dezvoltării cheie planificate și a îmbunătățirilor de capital. În același timp, dezastrele pot reduce, de asemenea, veniturile guvernamentale din cauza întreruperii activităților economice și veniturilor din activele sau serviciile publice generatoare de venituri. Împreună, pot crea un impact fiscal negativ semnificativ, ducând la o recuperare mai lentă. Drept urmare, poate crește durata și amploarea impactului asupra economiei, sectorului privat și gospodăriilor. Costurile pe care dezastrele le impun guvernelor sunt considerate datorii contingente în cazul veniturilor publice reduse și al pierderilor contingente ale veniturilor. Pasivele contingente explicite legate de dezastru sunt obligații de plată bazate pe contracte guvernamentale, legi sau angajamente politice clare care ar putea eșua în caz de dezastru. Pasivele contingente implicite legate de dezastru sunt cheltuieli pe care guvernul le face ca răspuns la un dezastru fără angajamente formale prealabile. Așteptările pentru aceste plăți ar putea apărea din presiunea politică sau morală de a accelera recuperarea pentru a stimula creșterea.382 Finanțarea și asigurarea riscului de dezastru (FARD) este o parte integrantă a managementului riscului climatic, deoarece cuantificarea impactului financiar și fiscal al riscului poate escalada această agendă de management al riscurilor către ministerele care gestionează investițiile publice. În acest context, reziliența financiară se referă la un concept de pregătire a autorităților, sectorului privat și a persoanelor fizice pentru a gestiona șocurile de severitate și frecvență diferite ale evenimentului. Protecția financiară ajută țările să gestioneze eficient impactul financiar al dezastrelor asupra infrastructurii și să protejeze furnizarea de servicii către populație. Buna practică globală arată că acordurile FARD sunt o responsabilitate comună între autoritățile naționale și locale, sectorul privat și gospodării. În general, și în special la nivel național, consolidarea rezilienței financiare implică existența unor sisteme și finanțe pentru a răspunde unui dezastru înainte ca acesta să se producă. Creșterea capacității de răspuns financiar permite, de asemenea, guvernelor să răspundă nevoilor de finanțare post-dezastru fără a compromite soldurile fiscale și obiectivele de dezvoltare.383 S-a demonstrat că accesul la finanțări previzibile, rapide și flexibile pentru răspunsul, recuperarea și reconstrucția în caz de dezastru reduce efectele sociale, fizice și fiscale ale dezastrelor. În conformitate cu abordarea „stratificării riscului de dezastru” (Error! Not a valid bookmark self-reference.) o serie de instrumente pot fi folosite de guvernele naționale și locale. Aceste instrumente includ rezerve bugetare, finanțare de urgență, asigurări, etc. Reziliența financiară asigură faptul că instituțiile cu responsabilități critice în contextul post-dezastru au mijloacele financiare pentru a-și îndeplini mandatele și pentru a-și sprijini în mod adecvat populația imediat după aceea, precum și pentru recuperarea și reconstrucția pe 382 Banca Mondială 2014; Clarke et al. 2016. 383 Banca Mondială 2012b; Banca Mondială 2014. 288 termen lung. La nivel de gospodărie, reziliența financiară implică accesul și capacitatea de a beneficia de o serie de instrumente, inclusiv asigurări și altele.384 Figura 30. Abordarea stratificării riscului de dezastru Sursa: Ghesquiere și Mahul 2010. Severitate ridicată, severitate scăzută. Frecvență scăzută, frecvență ridicată. Asistență internațională a donatorilor/Valori mobiliare legate de asigurări/Asigurări/Reasigurări/Credit contingent/Rezerve. Transfer de risc, reținerea riscului. 4.4.2. Expunerea financiară Baza de date MunichRe NatCat indică faptul că echivalentul a 12 miliarde EUR de pierderi legate de dezastre (99% dintre acestea fiind neasigurate) și aproape 1.322 de decese au fost înregistrate din 1980 în România, în mare parte din cauza evenimentelor climatologice și hidrometeorologice . Pierderea medie anuală datorată daunelor cauzate de inundații ale clădirilor publice și private este estimată la 585 milioane EUR (0,28 % din PIB), similar cu 0,23 % din PIB estimat de CCR. Înregistrările EM-DAT pentru România, în perioada 1990-2020, arată 48 de inundații fluviale cu 443 de decese, 399.619 de persoane afectate; și daune totale de 3,13 miliarde USD. Aceasta înseamnă 55,8% din totalul dezastrelor naturale care au lovit România în aceeași perioadă și 8,73% din dezastrele europene induse de inundații. Mai mult, numărul total de decese induse de inundații reprezintă 15,3% din totalul deceselor provocate de inundații în Europa (inclusiv Rusia). Peste 50% din aceste evenimente au avut loc în sezonul de vară. Pe măsură ce clima se schimbă, se estimează că evenimentele de inundații vor apărea mai frecvent în multe bazine hidrografice, în special iarna și primăvara, dar și vara în bazine mici de recepție385386 Mai mult, analizele recente indică faptul că România se confruntă și cu o expunere financiară semnificativă din cauza cutremurelor. În prezent, România are al treilea cel mai ridicat risc seismic anual dintre toate statele membre ale UE, cu o pierdere medie anuală de 512 milioane EUR, majoritatea fiind 384 Banca Mondială 2014; Clarke et al. 2016. 386 Banca Mondială. 2021a. 289 cauzată de avarierea clădirilor rezidențiale. Există un risc mediu anual estimat pentru viață de 275 de decese în România. Riscul seismic este concentrat în estul țării, inclusiv în București, Bacău și Prahova. Majoritatea cutremurelor au avut loc în 1940 (Mw 7.3, 1.000 decese), 1977 (Mw 7.5, 1.641 decese), și 1990 (Mw 6.7, 14 decese).387 Oamenii de știință și inginerii au calculat că, dacă un eveniment precum cutremurul din 1977 ar avea loc astăzi, ar genera costuri directe de daune de 7-11 miliarde EUR (din care 5 miliarde EUR ar fi pierderi neasigurate), cu pierderi economice care depășesc 25 miliarde EUR. În funcție de momentul și locația acestui tip de eveniment, estimările numărului de vieți pierdute variază de la 700 la 4.500, cu 250.000 de persoane estimate fără adăpost multe luni și mulți ani. Potrivit UNSAR, organismul profesional al asigurătorului român, mai mult de 80% din familiile afectate nu ar avea resursele necesare pentru a repara sau reconstrui după un cutremur precum evenimentul din 1977.388 Măsurile de finanțare a riscului de dezastru existente Bugetul național include fonduri de urgență dedicate dezastrelor sau cheltuielilor neașteptate. Fondurile de rezervă bugetare (cheltuieli urgente) și Fondurile de Intervenție pentru calamități389 la nivel național sunt gestionate de guvern și sunt alocate conform Legii nr. 500/2002. În 2020, guvernul a alocat 1,34 miliarde de lei autorităților locale pentru a acoperi costurile legate de criza COVID. Fondurile de rezervă bugetare sunt distribuite principalilor ordonatori de credite ai bugetului de stat și bugetelor locale, pe baza deciziilor guvernamentale, pentru finanțarea cheltuielilor urgente sau neașteptate suportate în cursul anului bugetar. Fondul de Intervenție este distribuit principalilor ordonatori de credite ai bugetelor de stat și locale, pe baza deciziilor guvernamentale, pentru finanțarea acțiunilor urgente legate de efectele dezastrelor naturale și sprijinirea persoanelor afectate. Primele cheltuieli post-dezastru sunt acoperite, în principal, de Fondul de intervenție. MF supraveghează Fondul de intervenție. Mărimea sa este stabilită anual, iar provizioanele inițiale sunt, de obicei, mai mici de 4 milioane EUR, dar pot fi mărite dacă parlamentul consideră că este necesar. Fondul de Intervenție poate fi, de asemenea, suplimentat pe tot parcursul anului din buget, în special din fondul de rezervă al guvernului. Dimensiunea Fondului de Intervenție nu este stabilită în prevederile legale și a fluctuat în ultimii ani, în funcție de gravitatea dezastrelor.390 În cazul în care costurile în caz de dezastru depășesc alocarea către Fondul de Intervenție la începutul anului fiscal, Fondul de Intervenție poate fi, de asemenea, suplimentat pe tot parcursul anului din Fondul Guvernamental de Rezervă de Stat sau poate fi completat prin rectificări bugetare conform Articolului 30 din Legea Nr. 500/2002.391 Totuși, acesta din 387 Fundația GEM. 1 martie 2019. Profil de Risc de Țară pentru România. Versiunea 1.2, 2019-03-01. Link. 388 Banca Mondială 2021a; a se vedea și Radu A. 12 octombrie 2016. Asigurare Lasig. Link.. 389 Fondul de rezervă budgetară. 390 În ceea ce privește mărimea Fondului de Intervenție, nu există o reglementare exactă în vigoare. Singurul principiu de ghidar e este că trebuie să evite să cadă în unul dintre următoarele scenarii extreme: în timp ce o cantitate excesiv de mică face imposibil managementul adecvat al unui eveniment catastrofal; un fond supradimensionat ar putea însemna conferirea guvernului unui nivel excesiv de autoritate în mobilizarea cheltuielilor excedentare fără aprobarea parlamentului. În alte țări, nivelul fondur ilor de rezervă variază între 1% și 3% din totalul cheltuielilor guvernamentale, această limită fiind stabilită de parlament, care monitorizează continuu distribuția acestora. 391 În cazul în care costurile în caz de dezastru depășesc alocarea către Fondul de intervenție la începutul anului fiscal, Fondu l de intervenție poate fi suplimentat pe tot parcursul anului din Fondul de Rezervă de Stat al guvernului sau poate fi completat prin rectificări bugetare conform Articolului 30 din Legea nr. 500/2002. 290 urmă are o acoperire mai largă și poate fi utilizat și pentru finanțarea altor măsuri urgente și chel tuieli neprevăzute din cursul anului. 392 Legea nr. 273/2006 privind finanțele locale prevede că fondul de rezervă este disponibil în bugetele locale la dispoziția consiliului local/județean în cuantum de până la 5% din totalul cheltuielilor. Se așteaptă să fie utilizat pe baza deciziilor consiliilor respective, pentru finanțarea cheltuielilor urgente sau neașteptate efectuate în cursul anului bugetar, pentru managementul efectelor dezastrelor naturale și pentru acordarea de ajutor altor UAT-uri în situații de dificultate extremă, la cererea publică a primarilor acestor unități sau din proprie inițiativă. Fondurile de Rezervă Bugetară pot fi majorate pe parcursul anului, cu aprobarea consiliului local/județean. Programele de investiții locale pot sprijini, de asemenea, intervențiile pentru eliminarea efectelor acțiunilor accidentale și a calamităților naturale. Pe baza principiului solidarității prin intermediul politicilor bugetare locale, este posibil să ajute UAT-urile, precum și persoanele aflate în dificultate extremă, prin alocarea sumelor din Fondul de rezervă bugetară înființat în bugetul local. Din punct de vedere istoric, România a folosit o combinație de mecanisme de finanțare ex ante și ex post. Aceasta include realocarea bugetului, asistența donatorilor și creditele interne sau externe și subvențiile de la FSUE. Evoluțiile recente arată că România a început, de asemenea, să se orienteze către o abordare mai cuprinzătoare și ex ante a finanțării post-dezastru.393 Studiul de caz prezentat la sfârșitul acestei subsecțiuni oferă o prezentare generală a acordurilor FARD din România și a diferitelor scenarii de răspundere contingentă. România are, de asemenea, acces la o linie de credit contingent394 furnizată de Banca Mondială începând cu 2018, care suplimentează rezervele naționale de dezastre și este stratificată între rezerve și aprobarea fondurilor de la FSUE. În ceea ce privește această linie specifică de credit contingent, eliberarea finanțării este condiționată de un eveniment de dezastru și de o declarație națională secvențială de dezastru/declarație de urgență. Avantajul creditului contingent este rapiditatea și capacitatea sa de a acoperi un decalaj de finanțare între un fond de rezervă și surse mai scumpe sau mai lungi de plăți (cum ar fi asigurările). 395 În 2018, guvernul național a asigurat accesul la un Împrumut de Politică de Dezvoltare a Managementului Riscurilor de Dezastru cu o Asistență financiară preaprobată (Cat DDO) acordată de Banca Mondială în valoare de 400 milioane EUR.396 Acest credit de contingență a fost folosit de Guvernul României pentru a-și sprijini eforturile de a răspunde focarului COVID-19 pentru a reduce la minimum 392Banca Mondială. 2018b. 393Banca Mondială. 2018b. 394 Măsurile de credit contingent asigură lichidități rapide care sunt plătite în urma unui eveniment de o mărime agreată în prealabil sau pe baza unui factor de declanșare convenit în prealabil (de exemplu, declararea unei situații naționale de urgență). Creditele contingente pot fi fungibile sau condiționate prin proiectare. La fel ca alte surse de credit, suma disponibilă va depinde de starea de dezvoltare a țării și de raportul de deservire a datoriilor. 395 România a ales să recurgă la finanțare în două tranșe în timpul pandemiei COVID-19. Prima tranșă a fost declanșată la începutul lunii februarie 2020, înainte de orice caz raportat de COVID-19 în România, pentru a permite achiziționarea de echipamente medicale și de protecție personală esențiale pentru a-și consolida capacitatea de răspuns la pandemie. În martie 2020, odată cu răspândirea pandemiei, a doua tranșă de 200 de milioane de euro a fost acordată drept o alocare bugetară suplimentară la Fondul de rezervă guvernamental. Acest fond de rezervă a sprijinit Ministerul Sănătății să acopere serviciile de sănătate pentru persoanele infectate cu COVID, costurile pentru persoanele aflate în carantină (hrană, cazare, nevoi medicale) și acoperirea concediilor medicale suplimentare. A se vedea Banca Mondială 2018b. 396 Această finanțare de urgență oferă României o linie de credit după finalizarea cu succes a unor acțiuni politice care sunt finalizate în avans. A se vedea Banca Mondială 2018e. 291 pierderile pentru sectorul public și privat și pentru a proteja viețile și mijloacele de trai, în general. Cu toate acestea, în absența unei linii de credit contingente, România trebuie să umple un decalaj între momentul în care rezervele sale naționale sunt epuizate și FSUE este aprobat (denumit uneori „finanțare- punte”).397 În ceea ce privește ajutorul extern, FSUE oferă sprijin financiar din partea comunității internaționale pentru România după dezastre. În urma dezastrelor majore (ceea ce în cazul României înseamnă un dezastru care provoacă daune directe totale care depășesc 0,6% din venitul național brut la prețurile din 2011, sau 986 milioane EUR), guvernul poate accesa și FSUE pentru repararea infrastructurii critice, salvare și adăpost temporar, reparațiile patrimoniului cultural și îndepărtarea/curățarea resturilor. În timp ce România a primit un sprijin considerabil din partea FSUE (peste 47 de milioane EUR acordate în perioada 2007-2016 [a se vedea Error! Not a valid bookmark self-reference. pentru mai multe detalii), aceste fonduri sunt rareori suficiente pentru a acoperi pierderile economice suferite și sunt destinate să acopere numai pierderile identificate în sector public.398 Tabelul15. Finanțarea FSUE pentru România în perioada 2002 - 2020 Total daune An Dezastru Lună Categorie Ajutor FSUE (EUR) directe (EUR) 2005 Inundație Aprilie Majore 489.000.000 18.800.000 2005 Inundație Iulie Majore 1.050.000.000 52.400.000 2008 Inundație Iulie Regionale 471.000.000 11.800.000 2010 Inundație Iunie Majore 876.000.000 25.000.000 2012 Secetă și incendii August Majore 807.000.000 2.500.000 2014 Iarnă extremă 2014 Regionale 27,.897 milioane 0 (Respinse) 2014 Inundație Aprilie Vecinătate 168.000.000 4.200.000 2014 Inundație Iulie Regionale 172.000.000 4.300.000 Iunie- 2018 Inundație August Regionale 327.700.000 8.200.000 Sursa: Site web CE (link). Asigurarea insuficientă a gospodăriilor împotriva dezastrelor naturale reprezintă o povară semnificativă pentru guvern. În 2008, guvernul a introdus, de asemenea, asigurarea obligatorie pentru proprietarii de case pentru a asigura oamenii împotriva catastrofelor provocate de cutremure, inundații și alunecări de teren - cele mai importante dezastre naturale din țară (Legea nr. 260/2008).399 Conform legii, sistemul de asigurare împotriva dezastrelor naturale (PAID), care a intrat în vigoare la jumătatea anului 2010, obligă toți cetățenii români să achiziționeze o asigurare multi-hazard, cu opțiunea de acoperire fie pentru 10.000 397Banca Mondială. 2021a. 398 Banca Mondială 2018cb; Banca Mondială 2018e. 399 Legea principală în acest sens este Legea nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuințelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren și a inundațiilor și normele aferente acesteia, respectiv Norma nr. 6/2013 privind poolul de asigurare împotriva dezastrelor naturale, emisă pentru prima dată în 2009 și actualizată în 2013. Sursa: https://paidromania.ro/en/description 292 EUR, fie pentru 20.000 EUR, în funcție de calitatea clădirii.400 Cu toate acestea, clădirile considerate nesigure din punct de vedere seismic (RS I) nu pot fi asigurate prin PAID.401 Drept urmare, primele depind doar de tipul de construcție și nu de probabilitatea de hazard sau de nivelul de expunere. În termeni economici, deși această sumă permite proprietarului să repare sau să aibă un avans pentru o clădire viitoare, aceasta înseamnă, de asemenea, că această sumă nu ar fi suficientă pentru a repara daunele în cazul unei pierderi majore sau totale a unei clădiri. Dincolo de această politică, gospodăriile pot achiziționa o asigurare a proprietății multi-hazard de la asigurătorii privați cu prime de asigurare la prețul pieței.402 Asigurarea obligatorie este administrată de PAID - o companie comercială de asigurări și reasigurări supusă reglementării și supravegherii publice.403 PAID a fost înființat în 2009 cu scopul de a (a) furniza plăți în timp util gospodăriilor afectate, (b) furniza un produs accesibil, (c) reduce impactul bugetar al dezastrelor naturale și (d) contribui la educația financiară a publicului privind asigurarea ca mijloc indispensabil de protecție. Guvernul a întărit mandatul asigurării pentru catastrofe, hotărând să nu acorde beneficii financiare după dezastre unei gospodării neasigurate și penalizând nerespectarea legii asigurărilor obligatorii cu amendă.404 Cu toate acestea, în ciuda faptului că este obligatorie, nivelul general al sistemului de asigurări pentru catastrofe rămâne scăzut în 2020405 (la aproximativ 20% din fondul de locuințe asigurabil) și există o lipsă de încredere în instrument. Din cauza provocărilor legale și de reglementare, există o aplicare limitată a aspectului „obligatoriu” la nivel municipal și o lipsă de conștientizare a publicului. De asemenea, programul suferă de defecte ale designului actual al produsului de asigurare.406 În cazul unei catastrofe naturale care să conducă la daune asigurate care depășesc potențialul de despăgubire al fondului național de asigurări pentru catastrofe, statul va plăti diferența. Astfel, întregul sistem de asigurare obligatorie a gospodăriei este, prin urmare, garantat de stat.407 În România, producția agricolă este deosebit de vulnerabilă la dezastre și la schimbările climatice - un sector cheie care angajează în jur de 21% din forța de muncă408 și susține indirect un număr mare de locuri de muncă în agroindustrie în zonele rurale. Scăderile recente ale producției agricole și ale veniturilor provocate de secetă în rândul fermierilor și lucrătorilor agricoli au afectat mijloacele de trai și securitatea alimentară a persoanelor vulnerabile și doar o mică parte din terenurile arabile din zonele rurale sunt acoperite de asigurări agricole.409 În România, producția de animale și culturi a suportat, de obicei, aproximativ 80% din daunele și pierderile cauzate de secete și 25% din daunele și pierderile cauzate de toate dezastrele legate de climă revin sectorului agricol. Având în vedere acest lucru, asigurările 400 Conform Legii nr. 260/2008, casele sunt împărțite în două mari categorii, cu sume asigurate diferite și prime de asigurare diferite: Case de clasă A - clădirea are structura sa din beton, fier, lemn și pereți exteriori din piatră, cărămizi sau alte materiale de construcție rezultate dintr-un proces termic sau chimic. Pentru aceste case din clasa A, suma asigurată este de 20.000 EUR, iar prima de asigurare este de 20 EUR. Case din clasa B - clădirea are pereții exteriori din diferite materiale care nu au rezultat dintr- un proces termic sau chimic. 401 De exemplu, sistemul PAID nu acoperă clădirea existentă care este identificată ca având un risc ridicat de cutremur în București. 402 Banca Mondială 2018b; Banca Mondială 2019c. 403 PAID este format din asociația a 12 companii de asigurări, autorizate de stat să ofere asigurări de locuințe pe care propriet arii de case trebuie să le cumpere. 404 Paid România. 2021. Polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale. Link. 405 Paid România. 2021. Harta-Pad. Link. 406 Politica PAID nu are nicio cheltuială deductibilă, ceea ce încurajează frauda în asigurări și crește costul de întreținere a produsului; suferă de limite de acoperire insuficiente și se vinde la un preț care nu acoperă costul pe termen lung al riscul ui. 407 Banca Mondială 2021a; Banca Mondială 2021b. 408 Institutul Național de Statistică, date pentru 2019. 409Banca Mondială. 2018b. 293 agricole pot proteja fermierii împotriva riscurilor de producție cauzate de fenomene climatice și meteorologice extreme. Pentru fermierii mijlocii și mici, achiziționarea de asigurări le permite să își protejeze veniturile viitoare. Accesând o poliță de asigurare agricolă, fermierii pot beneficia de protecție financiară împotriva evenimentelor climatice nefavorabile, cum ar fi inundații, grindină, ploi torențiale sau ploi excesive de lungă durată, furtună, furtună cu trăsnete, uragan, tornadă, îngheț (începutul toamnei, iernii sau sfârșitul primăverii), secetă sau căldură.410 Cadrul legal pentru înființarea și funcționarea companiilor de asigurări mutuale există (Legea nr. 71/2019), dar până în prezent nu s-au primit cereri de autorizare a acestor fonduri. În prezent, aproximativ 2,2 milioane ha sunt acoperite de asigurări (aproximativ 18% din terenurile agricole arabile) care corespund unui număr estimat de 11.000 de fermieri pentru o fermă de dimensiune medie de 200 ha. În general, principalii utilizatori ai asigurărilor agricole sunt fermierii mai mari, ca parte a strategiei de management al riscurilor de afaceri, în timp ce marea majoritate a fermierilor mici nu au acoperire de asigurare din cauza lipsei resurselor financiare sau a informațiilor despre semnificația instrumentelor de management al riscurilor.411 Guvernul a operat programe pentru pierderile catastrofale cauzate de evenimentele naturale din sectorul agricol. În ultimii ani, după cum s-a menționat anterior, dezastrele au avut un impact negativ asupra producției agricole, care au transformat asigurările agricole dintr-un instrument costisitor de atenuare a riscurilor într-un instrument important de risc. Pierderea asigurată a producătorilor agricoli este compensată fie de companiile de asigurări, fie de stat. Conform legii (nr. 381/2002), guvernul îi despăgubește exclusiv pe producătorii agricoli ale căror daune sunt cauzate de calamități naturale și care și-au asigurat culturile agricole, animalele,412păsările, albinele și/sau peștii prin companii de asigurări care sunt aprobate de Ministerul Agriculturii.413 În prezent, este disponibilă o asigurare cu risc unic, precum și cu risc combinat, în timp ce nu sunt furnizate produse de asigurare bazate pe randament sau pe indici în acest moment. Atât asigurarea pentru recoltă cât și pentru animale este voluntară pentru fermieri. Furnizorii de împrumuturi pot solicita o asigurare legată de credit, dar aceasta este supusă politicii individuale specifice instituțiilor financiare. După cum este descris în Caseta 14, MADR a implementat anterior programe pentru a compensa fermierii pentru pierderile cauzate de evenimente catastrofale. Actele legislative emise de guvern au fost Hotărârea Guvernului nr. 562/2012, nr. 606/2014 și nr. 293/2015 de compensare a fermierilor pentru condițiile meteorologice nefavorabile care afectează culturile din ariile protejate (zăpadă, grindină și alte evenimente catastrofale) și Ordonanța de Urgență nr. 410 Tarifele primelor sunt bazate pe piață, iar politica de prețuri este determinată de concurența de pe piață. Rata medie de asigurare a recoltei este de 2%, cu o gamă cuprinsă între 1% și 3%. AGRAS a introdus politici de indexare pentru micii fermieri cu o suprafață de până la 5 ha. Politica compensează o sumă fixă a costului de producție pe unitate de suprafață. 411 Conform datelor statistice naționale (2006), aproximativ 12% din terenul arabil este asigurat în România. Aproximativ 18% din fermele comerciale achiziționează polițe de asigurare pentru recolte și animale. Având în vedere numărul total de ferme din România este de 4,2 milioane, dintre care majoritatea sunt ferme mici, cu o suprafață cultivată de până la 10 ha, rata totală de participare este de aproximativ 1% (43.003 ferme fiind asigurate în 2006, din care 41.818 sunt ferme vegetale și restul sunt producători de animale). Banca Mondială 2020j; Tebaldi și Gobjila 2018. 412 Politicile de creștere a animalelor acoperă toate riscurile de mortalitate, cu excepția bolilor infecțioase, deoarece guvernu l compensează deja pierderile fermierilor cauzate de bolile infecțioase, ceea ce înseamnă că nu este necesar să se asigure aces t risc. 413 Anterior, guvernul acordase asistență ad-hoc fermierilor care sufereau de secete, inundații și distrugere prin îngheț (respectiv pierderea totală a culturilor de iarnă din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile în timpul iernii). Guvernul acoperă, de asemenea, pierderile fermelor zootehnice în caz de deces sau sacrificare a animalelor din cauza bolilor epidemice. Cu alte cuvinte, în cazul în care pierderile apar din cauza „riscurilor standard” (riscuri asigurabile), compensația este plătită de compania de asigurări, în timp ce dacă daunele apar din cauza calamităților naturale definite de Legea nr. 381/2002, compensația producătorului agricol pentru „riscuri standard” este suportată de stat. Mitu 2008, în UNDP 2009. 294 45/2015 care compensează efectele secetei severe în perioada aprilie-septembrie 2015. În ultimii trei ani, MADR nu a implementat niciun program menit să ofere plăți fermierilor pentru dezastre sau evenimente catastrofale. Cu toate acestea, conform codului fiscal în vigoare, un eveniment care afectează mai mult de 30% din suprafața agricolă, producătorii agricoli - persoane fizice, individual sau sub formă de asociere, pot beneficia de o deducere fiscală pe baza veniturilor și pierderilor.414 Caseta 8. Modalități de compensare oferite de MADR pentru evenimente de secetă În caz de secetă, guvernul, prin MADR, compensează fermierii afectați pentru pierderile lor de recoltă prin schema de ajutor de minimis pentru compensarea efectului fenomenului secetei cu privire la culturile agricole acordate în agricultură, în sectorul vegetal - și schema de minimis de sprijin pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici din zona rurală pentru a facilita înființarea și dezvoltarea activităților economice neagricole. Beneficiarii schemei de minimis sunt fermieri care exploatează teren arabil și culturi. Ajutorul se acordă atât fermierilor înregistrați la APIA pentru plată în funcție de suprafața suprafeței, cât și fermierilor care au mai puțin de 1 ha de teren (și nu se află în sistemul APIA existent). Valoarea maximă a ajutorului de minimis poate fi de 7.500 EUR pe fermă. Numărul estimat de beneficiari ai ajutorului de minimis este de 558.000 de fermieri, cu o suprafață de aproximativ 2 milioane ha de teren arabil din 9 milioane ha la nivel național. Sursa (p.68): Link. 4.4.3. Analiza capacității - analiza deficitului de finanțare - rezultatele studiului pentru România Următoarele secțiuni descriu o analiză a deficitului de finanțare care a fost realizată pentru România ca parte a studiului Băncii Mondiale privind riscul seismic și de inundații, a evaluat impactul macrofiscal al cutremurelor și inundațiilor în statele membre UE.415 Banca Mondială a efectuat o analiză a instrumentelor financiare existente pentru a gestiona acest risc și a identifica orice finanțare asociată. Analiza macro-fiscală se bazează pe o adaptare a modelului de creștere economică Solow-Swan pentru a evalua modul în care daunele aduse activelor cauzate de dezastre afectează PIB-ul și cheltuielile guvernamentale. Un model de bază în care nu are loc un dezastru folosește date de analiză pentru perioada 2000–2019 din mai multe surse: populația și variabilele conexe provin din diverse surse.416 Analiza deficiențelor de finanțare oferă un instrument care să ajute România să își construiască strategiile de finanțare a riscului de dezastru pentru a sprijini luarea deciziilor financiare cu privire la numărul de fonduri care trebuie alocate înainte de dezastre, la modul de evaluare a instrumentelor de transfer al riscului sau la cuantumul cheltuielilor pentru reducerea riscurilor. Aici, distribuția pierderilor guvernamentale este comparată cu acordurile de finanțare a riscului de dezastru în regiunea UE. Atât analiza macro-fiscală, cât și analiza deficitului de finanțare utilizează două scenarii pentru niveluri diferite de răspundere guvernamentală: (a) răspundere redusă - se așteaptă ca guvernul să ajute la reconstrucția doar a cotei cu venituri mici a gospodăriilor neasigurate, la reconstrucția tuturor activelor publice (cu o treime din aceste active asigurate) și să acopere costurile de intervenție de urgență și (b) răspundere guvernamentală ridicată - se așteaptă ca guvernul să ajute la reconstrucția tuturor gospodăriilor 414 Banca Mondială 2020j; Tebaldi și Gobjila 2018. 415 Pentru mai multe informații, consultați Banca Mondială 2021a. 416 Indicatorii Mondiali de Dezvoltare (IMD), parametrii modelului provin din Penn World Table (PWT), iar PIB-ul și variabilele conexe provin din baza de date Eurostat 295 neasigurate, la reconstrucția tuturor activelor publice (fără nicio asigurare de activ public) și să acopere costurile de intervenție de urgență. 417 Tabelul 16. România: Studiu de caz - prezentare generală a aranjamentelor FARD și a pasivelor contingente Scenariu de pasiv contingent Scenariu de pasiv contingent FARD guvernamental scăzut guvernamental ridicat Finanțare prestabilită: EUR 354.18 milioane EUR 354.18 milioane fonduri de rezervă pentru dezastre și fonduri contingente Asigurările Se estimează că 20% din gospodării sunt Se estimează că 20% din gospodării sunt gospodăriilor și acoperite de asigurări pentru catastrofe. acoperite de asigurări pentru catastrofe. pasivele Se așteaptă ca guvernul să compenseze Se așteaptă ca guvernul să compenseze guvernamentale la restul gospodăriilor, doar ponderea 100% din pierderile celorlalte gospodării gospodăriilor cu venituri mici - 23,5% (pe neasigurate. baza statisticilor EUROSTAT privind sărăcia și veniturile). Asigurarea activelor Se așteaptă ca guvernul să acopere Se așteaptă ca guvernul să acopere toate publice și pasivele costurile de reconstrucție a tuturor costurile de reconstrucție a activelor guvernamentale activelor publice neasigurate. publice. Nu sunt acoperite active în Aproximativ 33% din pierderile de active conformitate cu ipotezele studiului sunt acoperite prin asigurare, în general. conformitate cu ipotezele studiului general. Pierderi comerciale și Nu se așteaptă ca Guvernul să acopere Nu se așteaptă ca Guvernul să acopere industriale aceste pierderi. aceste pierderi. Linie de credit EUR 330 milioane (echivalentul a 400 de EUR 330 milioane (echivalentul a 400 de contingențe milioane de USD Cat DDO care au fost milioane de USD Cat DDO care au fost folosite în întregime pentru a acoperi folosite în întregime pentru a acoperi urgența de sănătate COVID-19). urgența de sănătate COVID-19). Sursa: OCDE 015, 2016 și 2018; Raportul consiliului fiscal România 2019; GFRRD 2008; Ministerul Sănătății din România 2020; rata riscului de sărăcie EUROSTAT Pasivele guvernamentale cuprind toate costurile post-dezastru care se așteaptă să fie acoperite prin bugetul public, inclusiv sprijin pentru gospodăriile afectate, reconstrucția activelor publice și costurile de urgență. Totalul pasivelor guvernamentale reprezintă costurile guvernamentale care acoperă pierderile din activele rezidențiale și publice și costurile de răspuns în caz de urgență, asigurare netă, dar nu iau în considerare efectul fondurilor de rezervă și de urgență. Din cauza lipsei unui set de date cuprinzător privind finanțarea riscului de dezastru (în special datele privind asigurarea activelor publice), studiul analizează două scenarii potențiale: 1. Scenariul A - Pasive guvernamentale scăzute. În acest scenariu, se presupune că guvernul este responsabil pentru susținerea doar a unei părți de gospodării neasigurate sub un nivel de venit scăzut și pentru reconstrucția tuturor activelor publice neasigurate (se presupune că aproximativ o treime din activele publice sunt asigurate în medie). 2. Scenariul B - Pasive guvernamentale ridicate. În acest scenariu, se presupune că guvernul este responsabil pentru sprijinirea reconstrucției proprietăților tuturor gospodăriilor neasigurate (așa 417 Pentru mai multe informații despre Programele de Asigurare a Activelor Publice: Banca Mondială 2020i. Programe de Asigurare pentru Catastrofe pentru Active Publice - Cadrul Operațional (engleză). Washington, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. Link 296 se întâmplă adesea după majoritatea dezastrelor distructive, cum ar fi cutremurele). Se presupune că nu există o asigurare de bunuri publice.418 Figura 31 consideră pierderile totale estimate din cauza cutremurelor și inundațiilor: Scenariul A (pasiv scăzut) și Scenariul B (pasiv ridicat) la diferite perioade de rentabilitate. Figura 31. Mărimea estimată a pierderilor totale și a pasivelor guvernamentale la diferite perioade de rentabilitate (EUR, milioane) Notă: Pierderea se referă la pierderea totală; Pas. ridicate = pasive ridicate; Pas. scăzute = pasive scăzute. Se estimează ca atât fondul de rezervă, cât și linia de credit contingentă să fie utilizate pe deplin în majoritatea cazurilor de pierdere seismică și de inundații (Figura 32). Întrucât acestea sunt strâns legate, dependența de mecanismul FSUE este mult mai mică în România decât alte state membre din cadrul studiului și numai pentru situația în care guvernul decide să acopere majoritatea gospodăriilor neasigurate. Dacă guvernul decide să acopere doar gospodăriile afectate sărace (pasiv scăzut), atunci nu există riscul de a atinge nivelul maxim de plată de 660 milioane EUR din FSUE. Figura 32. Șansele ca fiecare instrument să fie tras în totalitate într-un anumit an la diferite mărimi ale răspunderii guvernamentale 418Modelul presupune că guvernul va acoperi reconstrucția tuturor activelor publice neasigurate. Există date limitate despre penetrarea asigurărilor de bunuri publice în Europa, inclusiv în România. Bräuninger et al. (2011) menționează că doar o trei me din activele publice și private din UE sunt asigurate împotriva inundațiilor și a secetei (cu activele publice, în general, neasigurate). 297 FSUE, Linie de credit contingent, Fond de rezervă. Notă: Pierderea se referă la pierderea totală; Pas. ridicate = pasive ridicate; Pas. scăzute = datorii scăzute. Analizele deficitelor de finanțare urmăresc să estimeze proporția pierderilor viitoare din cauza cutremurelor și inundațiilor care pot fi acoperite de instrumentele financiare existente deținute de statele membre ale UE, cum ar fi România, și ceea ce rămâne de finanțat - decalajul de finanțare. Analiza deficitului de finanțare în caz de dezastru pentru România demonstrează modul în care combinarea diferitelor instrumente de finanțare a riscului poate afecta suma finanțării disponibile pentru pierderile cauzate de catastrofe. Au fost dezvoltate trei strategii pentru a facilita analiza deficitului de finanțare (Error! Not a valid bookmark self-reference.). Strategiile („Baza”, „B” și „C”) sunt folosite pentru a demonstra modul în care combinarea diferitelor niveluri de instrumente de finanțare a riscurilor în cadrul fiecărui scenariu al pasivelor guvernamentale poate afecta suma finanțării disponibile pentru pierderile în caz de dezastru. Studiul a examinat nivelul maxim al resurselor naționale disponibile pentru plata pentru dezastre și punctul de activare (pragul dezastrelor) al mecanismului FSUE. Tabelul 17. Suma maximă care ar putea fi furnizată de FSUE pentru cutremur și inundații Nivel de activare Strategie Procentul pierderilor acoperite Suma maximă acoperită („punct de atașare”) Bază Standard, așa cum 4-5% din pierderile totale de active, în 660 milioane EUR pentru este definit în medie, după cum arată analiza istorică a inundații și cutremure orientările FSUE dezastrelor anterioare atunci când a fost utilizat sprijinul FSUE Strategie B Standard, așa cum Cu 70% mai mult decât media arătată de 1.100 milioane EUR este definit în analiza istorică a dezastrelor anterioare pentru inundații și orientările FSUE atunci când a fost folosit sprijinul FSUE, cutremure. pentru a utiliza tot fondul de 1,2 miliarde EUR. Strategia C Punct de activare mai 4-5% din pierderile totale de active, în 0 milioane EUR pentru mic, de 0,5% din medie, după cum arată analiza istorică a inundații și cutremure. venitul național brut dezastrelor anterioare, atunci când a fost utilizat sprijinul FSUE. Dacă penetrarea asigurărilor rămâne redusă și există o presiune pentru guvernul român să acopere toate gospodăriile asigurate în caz de dezastru, atunci într-un anumit an poate exista un decalaj de finanțare egal cu valoarea rezervelor naționale pentru dezastre (Error! Not a valid bookmark self-reference., și Figura 34). Mecanismul FSUE este util pentru evenimente medii până la severe (cu perioade de revenire de 1–5 și 1–50 de ani) dacă există o linie de credit contingentă împreună cu fondurile naționale pentru dezastre. Acest lucru sugerează că guvernul trebuie să ia în considerare creșterea rezervei naționale în timp ce încearcă să crească rata de penetrare a asigurărilor pentru catastrofe în gospodării. În prezent, rata de penetrare a asigurărilor pentru catastrofe nu este încă suficientă (doar 20% până în prezent) iar tipul de gospodării (doar sărace sau toate cele asigurate) care ar obține sprijinul guvernului în caz de dezastru are un impact puternic asupra pasivelor guvernamentale. 298 Figura 33. Defalcarea instrumentului folosit pentru a finanța mărimi diferite de pasive guvernamentale scăzute în România Note: (1) Roșu: decalaj de finanțare; (2) Albastru: FSUE; (3) Galben: linie de credit contingent; și (4) Verde: Fond de rezervă Figura 34. Defalcarea instrumentului folosit pentru a finanța mărimi diferite de pasive guvernamentale ridicate în România 4.4.4. Rezumatul provocărilor și oportunităților în domeniul asigurărilor și finanțării riscului de dezastru Elaborarea unei abordări de finanțare structurată pentru a anticipa și finanța răspunsul la dezastre Asigurarea disponibilității finanțării prestabilite pentru a acoperi nevoile imediate de lichiditate în urma dezastrelor și a crizelor este esențială, deoarece costul financiar al răspunsului, recuperării și reconstrucției este o sarcină semnificativă pentru finanțele guvernamentale, atât la nivel național , cât și subnațional. Fondurile sunt rareori suficiente pentru a acoperi pierderile economice suportate în caz de dezastru.419 Astfel de cheltuieli de intervenție în caz de dezastru necesită acces imediat la lichidități și 419 De exemplu, în 2009, în urma inundațiilor severe din anul precedent, ajutorul internațional primit de România a reprezenta t doar 2,5 % din costul pagubelor suferite. 299 mobilizarea rapidă a fondurilor pentru a atenua impactul negativ al dezastrelor asupra oamenilor și activelor. Dacă infrastructura publică este deteriorată și nu este asigurată, guvernul trebuie să ia în calcul și costurile semnificative de reconstrucție.420 Înțelegerea nivelului și scopului finanțării este esențială pentru înțelegerea modului de structurare a unei anumite capacități de răspuns financiar. Pandemia COVID-19 în desfășurare demonstrează modul în care acțiunea în timp util duce la rezultate mai bune. Asigurarea disponibilității finanțării pentru a sprijini un astfel de răspuns în timp util este la fel de importantă pentru a avea planuri de intervenție în vigoare. Acest lucru ar putea fi realizat, de exemplu, printr-un management îmbunătățit al fondurilor de urgență existente sau prin introducerea de fonduri naționale dedicate de răspuns la dezastre; cu toate acestea, guvernanța, debursarea și procedurile acestor fonduri trebuie să fie clar definite. Utilizarea unei abordări de stratificare a riscurilor care utilizează o combinație de instrumente pentru a aborda dezastrele naturale și crizele de diferite severități și frecvențe și pentru a satisface diferitele nevoi post-dezastre pe măsură ce apar, va contribui la dezvoltarea unei abordări rentabile și sensibile la context. 421 Guvernul rămâne extrem de expus la pierderile financiare mari cauzate de dezastre, care afectează planificarea fiscală și stabilitatea economică a țării și bunăstarea populației sale. Deși actualul sistem de finanțare a riscului de dezastru în România este în curs de modernizare, acesta încă nu are capacitatea de a acoperi toate pierderile potențiale cauzate de un eveniment extrem. Există o nevoie din ce în ce mai mare de luare a deciziilor financiare în cunoștință de cauză cu privire la suma alocată înaintea dezastrelor, la modul de evaluare a instrumentelor de transfer al riscului sau la cheltuielile pentru reducerea riscurilor. Datorită acestui nivel de incertitudine, expunerea fiscală reziduală a guvernului la o catastrofă naturală majoră rămâne ridicată și sunt necesare măsuri adecvate pentru a oferi mai multă capacitate de finanțare. Expunerea guvernului la pierderile financiare cauzate de dezastre necesită, prin urmare, o abordare cuprinzătoare pentru a asigura finanțarea previzibilă și flexibilă pentru ajutor de urgență și pentru a oferi opțiuni pentru finanțare pentru reconstrucția pe termen mai lung. Lecțiile învățate indică faptul că recuperarea finanțării duce adesea la o întârziere a dezvoltării cheie planificate și a îmbunătățirilor de capital. Mai exact, prin consolidarea capacității financiare a guvernului pentru un răspuns eficient și în timp util, devine posibilă reducerea impactului umanitar, protejarea bugetului național de astfel de șocuri și păstrarea câștigurilor socio-economice ale țării.422 Reducerea expunerii explicite și implicite a pasivelor contingente la nivel național După cum s-a sugerat în alte capitole ale acestui raport, Guvernul României trebuie să își mărească investițiile în reducerea riscurilor în diferite hazarduri. Reziliența trebuie înțeleasă ca un „model de afaceri bun”, în care chiar și investițiile mici în infrastructura critică pot duce la dividende mai mari, cum ar fi mai puțin stres bugetar pe termen lung și un impact mai izolat asupra macro-variabilelor precum PIB și bugetul municipal. În timp ce reziliența financiară este o componentă importantă în consolidarea rezilienței generale a serviciilor și a sistemului de infrastructură, fără investiții substanțiale și imediate în identificarea riscului de dezastru, RRD, pregătirea de urgență, conștientizare și informare, costul pe termen lung al dezastrelor va deveni din ce în ce mai nesustenabil în ceea ce privește resursele 420 În ceea ce privește răspunsul la dezastru și reconstrucția, guvernul joacă un rol central, care poate duce la o sarcină semnificativă asupra finanțelor publice. 421 Banca Mondială 2014; Ghesquiere și Mahul 2010. 422 Banca Mondială 2014. 300 guvernamentale. Intensificarea eforturilor de promovare a investițiilor care să economisească vieți și costuri, într-o manieră prioritară, este foarte necesară pentru a atenua potențialele impacturi negative, în special pentru clădirile publice cu funcții critice înainte, în timpul și după răspunsul și recuperarea post- dezastru. Managementul pasivelor contingente legate de dezastre necesită, de asemenea, informații și analize solide privind riscul în care dezastrele afectează indicatorii fiscali cheie, cum ar fi soldurile fiscale, datoria publică și sustenabilitatea datoriei. Evaluările riscurilor de dezastru efectuate și puse la dispoziție prin intermediul platformei RO-RISK constituie, prin urmare, un aport inițial important în analiza potențialelor impacturi fiscale ale dezastrelor. În viitor, guvernul va putea utiliza datele RO-RISK și evaluările riscurilor pentru analiza fiscală și va încorpora rezultatele în viitoarele strategii fiscale și bugetare. Aceasta ar putea fi o bază pentru luarea în considerare a altor instrumente financiare pentru a gestiona impactul fiscal al dezastrelor către o strategie mai cuprinzătoare de finanțare a riscului de dezastru. MF a recunoscut necesitatea unor informații mai bune cu privire la impactul (potențial) fiscal al dezastrelor și a evidențiat necesitatea de a colecta și împărtăși mai multe informații și mai sistematice și împărtășirea cheltuielilor legate de dezastre de către ministerele de resort cu MF. Elaborarea unei strategii globale de finanțare a riscului de dezastru și asigurarea că pregătirea financiară pentru dezastre și crize completează măsurile existente de MRD După cum a confirmat analiza deficitului de finanțare, România ar beneficia de pe urma dezvoltării unei strategii globale pentru a anticipa și gestiona mai bine impactul financiar al dezastrelor . O strategie cuprinzătoare de finanțare a riscului de dezastru stabilește principiile generale, obiectivele și metodele de finanțare a costurilor de răspuns și recuperare asociate evenimentelor cauzatoare de daune. O alocare justă între reținerea riscului (respectiv rezervele bugetare) și transferul riscului (respectiv asigurarea), precum și luarea în considerare a numeroase surse complementare de finanțare a riscului, asigură faptul că finanțarea este diversă și nu este supusă unui singur punct de eșec. Prin urmare, o evaluare a fezabilității extinderii și/sau introducerii diferitelor instrumente în cadrul legal actual fundamentează selectarea instrumentelor adecvate. 423 Bazându-se pe o evaluare fiscală mai detaliată, beneficiile și provocările potențiale ale diferitelor instrumente de finanțare și asigurare a riscurilor pot fi analizate pe baza nevoilor țării, a viziunilor și a procedurilor instituționale existente și a mecanismului de livrare. Primul pas ar include determinarea priorităților naționale în consolidarea intervențiilor de finanțare a riscului de dezastru (cum ar fi dacă să se concentreze, de exemplu, pe gospodăriile expuse, cei mai săraci membri ai societății, alocațiile bugetare guvernamentale fluctuante). Dincolo de cutremure și inundații, ar putea fi luate în considerare și alte hazarduri, inclusiv incendii de vegetație și evenimente de caniculă. Având în vedere expunerea ridicată a activelor publice din România, o acțiune imediată ar putea fi explorarea opțiunilor de asigurare 423 A se vedeași Grupul Băncii Mondiale. 2014. Protecția Financiară împotriva Dezastrelor Naturale: Un Cadru Operațional pentru Finanțarea și Asigurarea Riscurilor de Dezastru, Washington DC, link; și Forumul Dezvoltării Asigurărilor (FDA). 2019. Ghid Practic pentru Asigurarea Activelor Publice, link. 301 a activelor publice (pentru a acoperi activele deținute de guvern), pentru a minimiza povara financiară pentru reconstrucție.424 Având în vedere expunerea sa la o serie de hazarduri și rolul critic în economia națională, Primăria Municipiului București ar putea beneficia, de asemenea, din dezvoltarea propriei strategii globale de management al impactului financiar al dezastrelor. O strategie cuprinzătoare de finanțare a riscului de dezastru stabilește principiile generale, obiectivele și metodele de finanțare a costurilor de răspuns și recuperare asociate evenimentelor cauzatoare de daune. Aprofundarea mecanismelor de reziliență financiară existente Dincolo de concentrarea asupra activelor deținute de guvern, este necesar să se ia în considerare eforturile de creștere a rezilienței financiare la nivel de gospodărie. În 2008, Guvernul României a introdus o asigurare obligatorie pentru proprietarii de case pentru a asigura persoanele împotriva catastrofelor provocate de cutremure, inundații și alunecări de teren - cele mai importante hazarduri din țară (Legea nr. 260/2008). Cu toate acestea, în ultimii ani, programul PAID a înregistrat o creștere lentă a numărului de proprietari acoperiți de program - 20% - din cauza dificultăților cu aplicarea cerinței de asigurare obligatorie. Autoritățile locale, care sunt responsabile pentru aplicarea cerinței de asigurare obligatorie, nu au nici mijloacele tehnice, nici stimulentele politice pentru îndeplinirea acestui mandat legal. Guvernul României trebuie să ia în considerare opțiunile pentru extinderea asigurării gospodăriei în caz de catastrofe, identificând oportunități suplimentare de parteneriat public-privat și conștientizând cu privire la rolul important jucat de asigurarea proprietarilor de case. Un exemplu în care s-a făcut acest lucru este Fondul turc de asigurare a riscului de catastrofă, care a văzut introducerea asigurării obligatorii împotriva cutremurului după cutremurul de la Marmara.425 În cele din urmă, desfășurarea unei campanii de informare publică pentru conștientizarea publicului cu privire la necesitatea asigurării pentru a proteja proprietatea împotriva pierderilor cauzate de calamitățile naturale contribuie indirect la consolidarea capacității de finanțare a guvernului prin creșterea penetrării asigurărilor voluntare împotriva incendiilor și a altor hazarduri naturale, precum și prin penetrarea asigurării obligatorii a proprietăților rezidențiale împotriva cutremurului, alunecărilor de teren și a inundațiilor. În zonele rurale ale României, o proporție redusă de teren arabil este asigurată în prezent, ceea ce crește expunerea comunităților cu risc. În general, principalii utilizatori ai asigurărilor agricole tind să fie fermele mari (ca parte a strategiei mai largi de management al riscurilor de afaceri), în timp ce marea majoritate a fermierilor mici rămân fără acoperire de asigurare din diferite motive tehnice.426 Există îngrijorări din ce în ce mai mari în sectorul agricol cu privire la impactul schimbărilor climatice asupra sectorului asigurărilor, deoarece evenimentele extreme devin mai catastrofale și poate mai frecvente și mai intense. Conform Uniunii Naționale a Cooperativelor Agricole din sectorul vegetal, puține companii de asigurare pot furniza fermierilor astfel de produse de asigurare împotriva secetei și a valurilor de căldură ca parte a portofoliului 424 Se pare că asigurarea activelor publice este în mare parte indisponibilă în România. Ar putea fi probabil ca reconstrucția și recuperarea activelor publice după dezastre să fie acoperite ad hoc prin bugetele guvernamentale. Cu alte cuvinte, ac easta înseamnă că guvernul (și UE) este asigurătorul de ultimă instanță pentru activele publice. Pentru mai multe informații despre programele de asigurare a activelor publice, a se vedea Banca Mondială 2021i; link. 425 A se vedea TCIP, „Tariful și instrucțiunile de asigurare obligatorie împotriva cutremurelor”. Link. 426 AgroInfo. 7 septembrie 2020. „De ce nu sunt avantajoase polițele de asigurare ale fermierilor?”. Link. 302 lor. Dintre opțiunile de asigurare existente, termenii și compensațiile specifice pot varia de la unul la altul și nu oferă întotdeauna acoperire financiară în sine, deoarece tind să favorizeze interesul financiar al companiilor de asigurări. Unul dintre motive este că nu există companii de asigurări care să asigure împotriva secetei sau a evenimentelor de caniculă, ci se axează mai degrabă pe pierderea de venituri și/sau producția preconizată, corelată cu alte condiții. Ca urmare, acest set de factori crește costurile asigurărilor și face compensația mult mai mică decât prima plătită, mai ales având în vedere rata de reapariție a secetelor din ultimii ani. Acest lucru explică parțial absența unor produse de asigurare mai cuprinzătoare care pot acoperi mai multe riscuri. De exemplu, unul dintre riscurile meteorologice este înghețul de iarnă. Un astfel de risc este foarte ridicat și destul de costisitor, limitând absorbția acestuia. Există posibilitatea de a introduce politici pentru a extinde absorbția și utilizarea asigurărilor - de exemplu, prin reducerea decalajului dintre ratele de finanțare și participare prin introducerea de măsuri precum conștientizarea și educația pentru potențialii utilizatori ai asigurărilor. Factorii de decizie vor trebui, de asemenea, să monitorizeze și să evalueze nivelul și modalitățile de subvenționare a primelor pentru a evalua impactul acestora asupra beneficiarilor (fermierilor) și pentru a reduce riscul moral. Mai departe, va fi important să se implementeze contracte de asigurare agricole echilibrate și flexibile pentru a ajuta producătorii agricoli să gestioneze incertitudinea schimbărilor climatice. 4.5. Rezumatul capitolului și oportunități pentru o implicare ulterioară Constatări cheie România are un cadru bine stabilit pentru pregătirea și răspunsul la situații de urgență; cu toate acestea, există îmbunătățiri care pot fi făcute. Planurile naționale recunosc interdependențele dintre activitățile de prevenire, pregătire, răspuns și reabilitare. Măsurile pentru elaborarea planurilor locale și coordonarea în perioadele de dezastre sunt în vigoare, precum și furnizarea de instruire pentru funcționarii publici și pentru populație. În timp ce cadrul MRD al României acoperă toate fazele dezastrelor, recuperării și reconstrucției, nu există prevederi specifice pentru BBB. România a înregistrat progrese semnificative în dezvoltarea SAT prin investiții în cunoașterea riscurilor (RO-RISK), capacități de monitorizare și prognoză în agenții specializate și tehnici îmbunătățite de diseminare a avertizărilor (RO-ALERT). Sunt necesare investiții continue în susținerea și îmbunătățirea acestor sisteme (concentrându-se pe tehnologie și resurse umane). S-ar putea depune eforturi pentru a dezvolta integrarea sistemelor de avertizare și pentru a îmbunătăți acoperirea avertizărilor pentru a crește eficacitatea acestora. Planificarea continuității activității, atât pentru sectorul privat, cât și pentru unele dintre sectoarele de utilități critice, în special sănătatea, rămâne o verigă slabă în profilul de reziliență al României. Abia odată cu pandemia COVID-19, problema rezilienței și continuității sectorului privat a devenit mai răspândită. Există unele părți interesate naționale și multinaționale care oferă aceste servicii atât sectorului public, cât și sectorului privat, dar eforturile trebuie accelerate pentru a integra PCA în cultura de reziliență a României. În ceea ce privește finanțarea post-dezastru, România a folosit o combinație de mecanisme de finanțare ex ante și ex post. Aceasta include realocarea bugetului, asistența donatorilor și creditele și granturile interne sau externe de la FSUE. Evoluțiile recente arată, de asemenea, că România a început să se 303 orienteze și către o abordare mai cuprinzătoare și ex ante a finanțării post-dezastre. Aceasta a inclus și utilizarea unui împrumut de urgență de la Banca Mondială care a fost legat de pandemia COVID-19. Oportunități pentru o implicare ulterioară Există oportunități de a consolida aspecte în cadrul măsurilor de pregătire și intervenție în caz de urgență, care pot contribui la pregătirea practică. Planurile naționale de intervenție în caz de urgență și- ar putea consolida domeniul de aplicare referitor la continuitatea serviciilor critice, cum ar fi apa, alimentele, adăposturile, energia, serviciile medicale de urgență, transportul, canalizarea și managementul deșeurilor și comunicarea. Acesta ar fi un domeniu pentru cercetări viitoare și consultări cu părțile interesate, în special în lumina lecțiilor învățate din răspunsul la pandemia de COVID-19, timp în care atât serviciul public, cât și sectorul privat au trebuit să își adapteze activitățile. Instrumentele și metodologiile moderne se pot baza pe informații de risc (chiar limitate) pentru a ajuta la fundamentarea planificării intervențiilor de urgență în caz de dezastru. Pregătirea la nivel local trebuie, de asemenea, îmbunătățită, prin sprijinirea autorităților locale în elaborarea planurilor de intervenție locale practice și personalizate. Unele dintre provocările identificate pot fi abordate prin înțelegerea nevoilor locale; furnizarea de informații de risc mai personalizate; susținerea personalizării conținutului standard; furnizarea de asistență tehnică pentru înțelegerea domeniului de aplicare al impacturilor (inclusiv folosirea scenariilor facilitate cu GIS modern pentru adăpostire/evacuare); și pregătirea acțiunilor de răspuns adecvate și a acțiunilor de intervenție. Auto - evacuarea nu este în prezent luată în considerare în mod obișnuit în planurile de evacuare, iar informațiile nu sunt disponibile public, ceea ce limitează capacitatea oamenilor de a răspunde în mod adecvat. Cu o pregătire adecvată, informațiile și instrumentele de risc ar putea ajuta, în special, autoritățile locale în adaptarea ghidurilor/șabloanelor generale la nevoile și realitățile locale. Pentru riscurile tehnologice care implică substanțe periculoase, atât în cazul operatorilor Seveso, non-Seveso, cât și al activităților de transport, există încă un decalaj la nivel local în elaborarea Planurilor de acțiuni de administrația locală. Pe baza consultărilor din partea OSC, există oportunități de a consolida coordonarea și creșterea gradului de conștientizare cu privire la PAAR existent în rândul reprezentanților OSC, inclusiv cei tradiționali din afara comunității MRD. O astfel de cooperare ar putea contribui la asigurarea unui răspuns optim în caz de urgență, adecvat fiecărui tip de risc identificat, explorând în același timp căile de implicare a tuturor actorilor relevanți în colaborarea pe parcursul tuturor etapelor, prin definirea clară a rolurilor și responsabilităților fiecărei părți interesate. În mod similar, există, de asemenea, oportunități de a implica sectorul privat în planificarea răspunsului de urgență și de a crește capacitatea sectorului privat însuși pentru planificarea continuității activității. O provocare importantă de abordat este capacitatea tehnică a serviciilor de răspuns în caz de urgență. Aceasta se referă la dotarea tehnică pentru centrele operaționale și operative, asigurarea personalului specializat pentru diferite tipuri de riscuri, precum și instruirea în domeniul protecției civile. Instruirea este un domeniu care este, de asemenea, identificat în mod constant ca o prioritate de evaluările capacității IGSU legate de răspunsul și pregătirea de urgență. Consultările au arătat că inspectorii au nevoie și sunt interesați de protecție civilă, dar și personalul specializat din primării are nevoie să fie instruit sau ghidat în înțelegerea prevederilor legale și în aplicarea acestora. Trebuie depuse eforturi 304 pentru a atrage noi profesii (așa cum se menționează în Capitolul 2), precum și pentru a îmbunătăți cooperarea cu serviciile profesionale de urgență, în special în realizarea planurilor de urgență și pregătire care le pot oferi sprijin practic și experiența lor din domeniu. În timp ce acest raport nu a concentrat dotările actuale pentru răspunsul de urgență, analiza recentă pregătită de GIE, inclusiv „Strategia pentru Consolidarea și Dezvoltarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență 2016-2025” și „Analiza Instituțională a Capacității de Răspuns și Nevoile Operaționale ale IGSU (2019)” evidențiază o serie de provocări operaționale, care trebuie să informeze investițiile prioritare în acest domeniu. Pe fondul situației COVID-19, acțiunile și investițiile pentru îmbunătățirea pregătirii serviciilor de sănătate trebuie să încerce să îmbunătățească: (a) comunicările privind măsurile preventive, cum ar fi instruiri coordonate de autorități și schimb de informații între profesioniști pentru pregătirea și răspunsul la focar; (b) coordonarea, în special legăturile dintre autoritățile de securitate și sănătatea publică, în medii nesigure; (c) campaniile regulate de educare a publicului cu privire la situațiile de urgență din domeniul sănătății și măsurile de protecție; (d) intensificarea eforturilor în combaterea HIV și a tuberculozei; (e) politicile pentru a împiedica personalul medical al unităților de terapie intensivă să părăsească țara; și (f) servicii de vaccinare capabile să livreze și să distribuie vaccinuri în mod ordonat, eficient și nediscriminatoriu pe o perioadă și în conformitate cu o situație epidemiologică în schimbare rapidă. În ceea ce privește vaccinarea, este necesar să se educe populația cu privire la beneficiile și accesibilitatea vaccinării și să se dezvolte scheme de vaccinare extinse pe o perioadă de timp și în conformitate cu o situație epidemiologică în schimbare rapidă. Pandemia COVID-19 a demonstrat, de asemenea, importanța informațiilor coerente privind situațiile de urgență pentru a evita neîncrederea și/sau confuzia în rândul populației. Având în vedere caracterul critic al serviciilor de sănătate, este necesar să se efectueze o evaluare cuprinzătoare a pregătirii spitalelor dincolo de evaluarea propusă a vulnerabilității, așa cum este sugerată în Capitolul 2 pentru diferite clase de infrastructură critică. Evaluările vulnerabilității și pregătirii pot identifica prioritățile pentru acțiuni de remediere, reabilitare/reconstrucție și pot oferi îndrumări practice pentru a îmbunătăți planificarea de urgență, planificarea resurselor și instruirea pentru a gestiona riscurile și a răspunde eficient. O astfel de evaluare poate fi ghidată de un set de cerințe pentru spitale pentru a asigura pregătirea lor pentru diferite tipuri de hazarduri și susținută de asistență tehnică pentru managementul spitalului legată de continuitatea serviciilor. Investițiile în SAT contribuie la alte aspecte ale MRD și pot aduce beneficii socio -economice la scară largă. Angajamentele reînnoite față de SAT pot spori capacitatea de pregătire și răspuns în toate sectoarele. Investițiile în acest domeniu pot plăti dividende în facilitarea proceselor de recuperare, reabilitare și reconstrucție, acționând înainte de apariția unui dezastru. Avertismentele fiabile, adaptate pentru sectoare precum operatorii de infrastructură, pot ajuta la asigurarea funcționării continue a infrastructurii critice în timpul situațiilor de urgență și la reducerea efectelor secundare ale dezastrelor. Progresele în avertizare ar trebui, de asemenea, să fie corelate cu îmbunătățirea activităților de evacuare și deplasare, astfel încât autoritățile locale și de urgență să poată conduce mai bine oamenii la siguranță. SAT eficiente necesită o coordonare instituțională puternică, care trebuie să aibă efecte pozitive asupra întregului sistem MRD. 305 Investițiile în modernizarea sistemelor de monitorizare și prognoză rămân esențiale pentru îmbunătățirea continuă a eficacității avertizării timpurii . Noile tehnologii și abordări ar putea ajuta agențiile tehnice să își îmbunătățească serviciile. Modernizarea sistemelor trebuie să ia în considerare factori precum întreținerea, durabilitatea, flexibilitatea și adaptabilitatea. Pentru a opera aceste sisteme, sunt necesare resurse umane suficiente și instruite în mod adecvat. În viitor, serviciile de prognoză și avertizare ar putea merge către un sistem de prognoză bazat pe impact. Având o abordare etapizată, este probabil ca proiectele-pilot să fie necesare pentru a testa eficiența unor astfel de sisteme, pentru a crește nivelul de conștientizare a utilizatorilor cu privire la noile sisteme și a dezvolta abordări îmbunătățite pentru coproducția de servicii. Este important să menționăm că este esențială consolidarea capacității la nivel municipal pentru a sprijini eficacitatea SAT, îmbunătățind în special abordările de diseminare de pe ultima sută de metri. Sunt necesare eforturi pentru a extinde integrarea sistemelor de avertizare timpurie pentru a dezvolta un sistem public național de avertizare timpurie adevărat. În special, eforturile ar putea viza interconectările dintre diferite sisteme de prognoză și serviciul național de avertizare publică (RO - ALERT). În special, toate mesajele de avertizare trebuie să adopte Protocolul Comun de Alertă. Există o oportunitate de a dezvolta un cadru de recuperare coerent și rezilient care să reflecte contextul țării și care facilitează introducerea principiilor și a celor mai bune practici de reconstrucție post - dezastru „BBB”. Aceasta include stabilirea de aranjamente instituționale, politici și surse de finanțare pentru recuperare înainte ca un dezastru să aibă loc. Ca parte a acestui exercițiu, sectoarele critice ale economiei, infrastructurii, protecției sociale și bunăstării și elementele transversale, inclusiv RRD, gen, mediu etc. Cadrul trebuie să se bazeze pe o evaluare eficientă a daunelor și nevoilor post-dezastru care poate ajuta la cuantificarea și caracterizarea nevoilor de recuperare și la formularea unor strategii largi de recuperare. O astfel de evaluare depinde atât de disponibilitatea datelor de bază, cât și de capacitatea diferitelor părți interesate de a identifica și prioritiza eforturile necesare pentru a răspunde nevoilor sectoarelor respective și grupurilor de părți interesate (inclusiv întreprinderi, organizații nonprofit, comunități, gospodării și persoane fizice) din comunitatea afectată. În conformitate cu abordările RRD, cadrul trebuie să ia în considerare și integrarea unor principii mai largi de sustenabilitate, cum ar fi ASC, îmbunătățirea abordărilor comunitare/participative etc. Un cadru coerent de recuperare rezilient trebuie să includă, de asemenea, protocoale bine definite cu sectorul privat în ceea ce privește capacitatea tehnologică, hardware, echipamente și active speciale, precum și resurse umane și expertiză pentru operațiuni. Această oportunitate necesită o analiză aprofundată a actualului set de practici al României, care se află în mare parte la nivel municipal și județean, după cum reiese din consultările cu administratorii de afaceri și cu administratorii locali de urgență la nivel de primar. Analiza practicilor la nivel local care au avut succes dovedit poate ajuta la fundamentarea și susținerea unei baze de date naționale de echipamente și expertiză care provine din sectorul privat, în special în aspectele mai mecanice necesare pentru răspuns și recuperare, respectiv, mașini grele, transporturi și practici de construcții. Mai mult, o bază de date în stil „rolodex” trebuie să fie întemeiată pe un cadru legal care să delimiteze evenimentele care ar declanșa desfășurarea, cine ar opera și în temeiul căror acorduri (de exemplu, pentru rambursare sau înlocuire), în caz de deteriorare sau pierdere. 306 În ceea ce privește finanțarea post-dezastru, există o oportunitate de a dezvolta o abordare de finanțare structurată pentru a anticipa și finanța răspunsul la dezastre și a continua acțiunile de reducere a pasivelor guvernamentale. Guvernul rămâne extrem de expus la pierderile financiare mari cauzate de dezastre, care afectează planificarea fiscală și stabilitatea economică a țării și bunăstarea populației sale. Existența unei abordări structurale a finanțării ar contribui la asigurarea disponibilității esențiale finanțării prestabilite pentru a acoperi nevoile imediate de lichiditate în urma dezastrelor și a crizelor, dat fiind că este o sarcină semnificativă asupra finanțelor guvernamentale costul financiar al răspunsului, recuperării și reconstrucției, atât la nivel național, cât și subnațional. Instrumentele specifice de finanțare a riscului de dezastru pot contribui la reducerea nivelului pasivelor guvernamentale, atât în valori absolute, cât și ca procent din PIB. În acest sens, guvernul ar putea folosi datele RO-RISK și evaluările riscurilor pentru analiza fiscală și încorpora rezultatele în viitoarele sale strategii fiscale și bugetare și dezvolta o strategie mai cuprinzătoare de finanțare a riscului de dezastru pentru a stabili principiile, obiectivele și metodele generale de finanțare a costurilor de răspuns și recuperare asociate cu evenimentele care provoacă daune. Strategia ar putea, de asemenea, să sublinieze modalități de aprofundare sau de ajustare a mecanismelor financiare existente, inclusiv a programului PAID, să ia în considerare fezabilitatea extinderii asigurărilor agricole, precum și a asigurării bunurilor publice. Autoritățile la nivel central și local pot crește reziliența lor economică prin consolidarea rezilienței sectorului privat implicat în oraș/ideea mai largă. Aceasta înseamnă (a) stabilirea unor aranjamente care să favorizeze un dialog semnificativ pentru a implica camerele de comerț locale, naționale și internaționale, asociațiile de afaceri și societățile comerciale și profesionale pentru a înțelege vulnerabilitățile și riscurile acestora (de exemplu, înființarea de grupuri de lucru și organizarea de întâlniri/mecanisme de consultare periodice); (b) informarea și îndrumarea sectorului cu privire la necesitatea, importanța și posibilitățile de economisire a costurilor pentru integrarea PCA în operațiunile lor; (c) luarea în considerare a stimulentelor pentru a împuternici sectorul privat să acționeze ca un catalizator pentru practicile de reziliență și managementul dezastrelor; și (d) efectuarea unei analize rapide a rezilienței lanțurilor critice de aprovizionare și a siguranței și comunicațiilor angajaților. Prin aceste activități, orașele au, de asemenea, oportunitatea de a genera o mai bună înțelegere a faptului că sectorul privat contribuie la majoritatea activităților economice din România și pot aborda aspecte precum angajamentul de gen și tineret ca un beneficiu comun. 307 Tabelul 18. Acțiuni Prioritare Propuse pentru Prioritatea 4 Acțiuni Propuse Termen scurt Termen mediu Termen lung 1. Îmbunătățirea • Prioritizarea și creșterea investițiilor pe baza analizelor existente • Implementarea de acțiuni în vederea Analiza periodică a gradului de ale elementelor critice legate de răspunsul și recuperarea în caz creșterea gradului de pregătire pentru măsurilor și nevoilor. pregătire a de dezastru, cum ar fi adăpostirea, planificarea evacuării, pre- răspuns și efectuarea unor evaluări de elementelor poziționarea stocurilor, instruirea, etc. urmărire cu părțile interesate pentru a critice ale • Evaluarea fezabilității folosirii instrumentelor moderne pentru a facilita deciziile viitoare și investițiile răspunsului de sprijini luarea deciziilor pentru răspunsul de urgență. privind pregătirea pentru situații de urgență și • Efectuarea unor consultări aprofundate cu părțile interesate la urgență. planificarea nivel național, județean și municipal, precum și cu voluntarii și • Implementarea activităților de consolidare pentru sectorul privat, pentru a înțelege oportunitățile de îmbunătățire a capacității conform planului. recuperare și a eficacității sistemului de răspuns în caz de urgență; de • Implementarea proceselor agreate legate BBB exemplu, continuitatea serviciilor/planificarea contingenței de de daune și evaluări, „BBB” și planificarea afaceri, coordonarea. recuperării și reconstrucției • Elaborarea unui plan pentru consolidarea capacităților părților interesate la răspunsul în caz de urgență, inclusiv diferite tipuri de programe de formare. • Elaborarea conceptului de politică și îndrumările pentru procesele legate de daune și evaluări și „îmbunătățire prin reconstrucție” (building back better). 2. Consolidarea • Identificarea modalităților de îmbunătățire a furnizării de • Implementarea consolidării capacității și a • Analiza și capacităților informații privind riscurile, direcționate către diferite părți activităților de informare prin tehnologii adaptarea sectoriale interesate, cum ar fi sectoarele cheie/ministerele de linie, moderne și noi mijloace de diseminare. măsurilor în mod pentru privind pregătirea lor, precum și către autoritățile locale pentru • Elaborarea îndrumărilor specifice pentru periodic. răspunsul la pregătirea planurilor locale de intervenție. continuitatea infrastructurii critice și dezastre și BBB • Sprijinirea unei pregătiri îmbunătățite în caz de urgență și stimularea coordonării cu voluntarii în integrarea „continuității serviciilor” și „BBB” în diferite sectoare toate fazele MRD. - cum ar fi sectorul sănătății, oferind asistență tehnică • Examinarea progresului și împărtășirea furnizorilor/infrastructurii de servicii critice pentru a evalua exemplelor de bune practici. vulnerabilitatea acestora la riscuri multiple, precum și pregătirea pentru răspuns și recuperare. • Implementarea campaniilor de educare a publicului asupra diferitelor hazarduri, inclusiv urgențele medicale și măsurile de protecție, luând în considerare diferite nevoi și grupuri vulnerabile. 3. Parteneriat • Informarea și ghidarea sectorului privat cu privire la necesitatea, • Elaborarea unor îndrumări specifice • Analiza periodică a extins cu importanța și posibilitățile de economisire a costurilor pentru pentru continuitatea activității sectorului materialelor pentru sectorul privat integrarea PCA în operațiunile lor. privat. îmbunătățirea pentru • Efectuarea unei analize rapide a rezilienței lanțurilor de • Implementarea relațiilor juridice și noilor tehnologii. îmbunătățirea aprovizionare critice, a siguranței angajaților și a comunicațiilor. contractuale necesare pentru utilizare și • Actualizarea bazei răspunsului și • Analiza relațiilor contractuale dintre managerii locali de urgență întreținere între managerii naționali de de date națională recuperării în și industriile critice, cum ar fi construcțiile și transporturile. urgență și companiile private. privind activele, caz de dezastru • Analiza măsurilor legale privind utilizarea echipamentelor, • Identificarea protocoalelor și a situațiilor după cum este posibilele pierderi sau daune ale activelor care aparțin pentru desfășurarea acestora. necesar. companiilor. • Desfășurarea rapidă, corelarea dintre • Revizuirea • O mai bună înțelegere a expertizei operatorilor. posibila utilizare și momentele de acordurilor legale, • Crearea unei tipologii de bune practici la nivel municipal și „declanșare” cu monitorizarea și după cum este județean pentru o posibilă aplicare națională. comunicarea dezastrelor din Pilonul II și III necesar. • Crearea un „Rolodex” național de actori din sectorul privat care al SATMH. poate furniza servicii, hardware, active, tehnologie și resurse • Colectarea datelor și menținerea umane esențiale. informațiilor despre succes, eșecuri, • Identificarea asociațiilor naționale de afaceri și de industrie provocări și momente de învățare pentru a conectate cu aceste companii pentru o mai bună susținere. eficientiza o mai bună implementare. 4. Creșterea • Efectuarea unei evaluări tehnice pentru extinderea monitorizării și • Extinderea rețelei de monitorizare și • Integrarea rețelei de investițiilor în îmbunătățirii sistemelor de prognoză, împreună cu investițiile în implementarea prognozei bazate pe impact. monitorizare sistemele de capacitatea umană. • Efectuarea evaluării tehnice pentru a îmbunătățită în monitorizare și • Eforturi rapide de operaționalizare a sirenelor existente, operate de îmbunătăți rezoluția geografică și temporală a procesul de către entități publice și private. predicțiilor și avertizărilor. prognozare. prognoză și • Îmbunătățirea măsurilor de prognoză prin îmbunătățirea partajării • Implementarea integrării SAT, luând în Îmbunătățirea SAT rezoluției geografice datelor, întreținerea datelor și capacitatea de stocare a datelor. considerare rolul utilizatorilor ca centru. • Îmbunătățirea protocoalelor de partajare a datelor cu organizațiile • Stimularea investițiilor pentru și temporale a naționale și internaționale pentru a crește beneficiile colaborării operaționalizarea sirenelor existente, operate avertizărilor. regionale. de către entități publice și private. • Analiza și adaptarea • Elaborarea studiilor pilot pentru previziuni bazate pe impact. regulată a măsurilor. • Investigarea fezabilității și cerințelor pentru integrarea mai multor SAT pentru toate hazardurile. Ca parte a acestei evaluări, luarea în considerare în mod explicit a rolului utilizatorilor ca parte a proiectării. 5. Consolidarea • Implementarea formatului CAP pentru toate sistemele de • Implementarea și adaptarea comunicării și • Analiza și comunicării și avertizare; efectuarea studiilor pentru a explora fezabilitatea informării, prin tehnologii moderne de adaptarea diseminării SAT creșterii utilizării informațiilor moderne și a tehnologiei informare și comunitare, precum și prin măsurilor în mod comunitare , precum și a noilor mijloace de diseminare. noi mijloace de diseminare. periodic. 309 • Efectuarea unei evaluări a conformității SAT cu standardele internaționale. 6. Elaborarea • Efectuarea unei analize financiare cuprinzătoare pentru a • Desfășurarea activităților stabilite prin • Analiza eficacității unei strategii fundamenta dezvoltarea unei strategii durabile de finanțare a strategie: adaptarea măsurilor existente, abordării strategice generale de riscului de dezastre. urmărirea unor instrumente noi, generale și a finanțare a • Consultarea și consolidarea coordonării părților interesat e cheie conectarea la programe de îmbunătățire instrumentelor riscului de în ceea ce privește finanțarea post-dezastru, inclusiv sectorul prin reconstrucție, lansarea de campanii individuale, dezastru privat, pentru a înțelege prioritățile, provocările și soluțiile de conștientizare a publicului cu privire la precum și potențiale. reziliența financiară, urmărirea potențială adaptarea • Evaluarea oportunităților de analiză a instrumentelor existente a legislației pentru a încuraja o acoperire a acestora, după cum (de exemplu, PAID)/de dezvoltare de instrumente noi asigurării extinsă. este necesar. (agricultură, active publice). • Continuarea dialogului cu părțile interesate. 310 5. CAPITOLUL: ÎNDRUMAR (ROADMAP) Îndrumarul propus se bazează pe principalele constatări și recomandări prezentate în acest raport. Îndrumarul oferă o listă orientativă a recomandărilor care pot fi luate în considerare ca parte a viitoarelor discuții în cadrul Livrabilului 4 al acestui acord SATR: „Raport cu recomandări privind proiectul propus al strategiei naționale de RRD și al planului de acțiune.” Se anticipează că rezultatele raportului vor fundamenta, de asemenea, pregătirea activităților care vor fi întreprinse pentru a sprijini elaborarea Livrabilului 5 „Raport privind activitățile de dezvoltare a capacității, întreprinse pentru dezvoltarea cunoștințelor și consolidarea abilităților de RRD”. Lista de recomandări propusă este aliniată la concluziile formulate în cadrul Strategiei Naționale pentru Consolidarea și Dezvoltarea IGSU 2016–2025, precum și la PNMRD. Strategia Națională pentru Consolidarea și Dezvoltarea IGSU 2016 - 2025 identifică o serie de probleme/lacune recurente și soluții propuse, legate de prevenire, pregătire, răspuns, resurse umane, logistică și capacitate administrativă. PNMRD rezumă măsurile cheie și acțiunile necesare pentru a asigura prevenirea, pregătirea și răspunsul adecvat la nivel de sistem, într-un mod sistematic, uniform și interinstituțional. Ambele documente vor fi esențiale pentru dezvoltarea SNRRD. Pentru Aria Prioritară 1, acțiunile-cheie propuse sunt: (a) Îmbunătățirea contabilității daunelor și pierderilor pentru a informa politicile și practicile în MRD; (b) încurajarea schimbului de informații și date privind hazardurile, expunerea și vulnerabilitatea, de la toți actorii implicați în MRD; (c) îmbunătățirea înțelegerii riscului de cutremur și a altor hazarduri majore; (d) îmbunătățirea înțelegerii interacțiunilor dintre schimbările climatice și riscurile de dezastru și între diferite riscuri de dezastru; (e) consolidarea interfeței știință-politică pentru a fundamenta dezvoltarea și implementarea proiectului pe teren (sprijinirea monitorizării implementării SNCDI); (f) îmbunătățirea educației obligatorii cu privire la riscurile de dezastru; (g) consolidarea capacității funcționarilor în aspecte tehnice specifice legate de diferite riscuri de dezastru, după caz. Pentru Aria Prioritară 2, acțiunile cheie propuse sunt: (a) implicarea părților interesate în îmbunătățirea cadrului juridic, strategic și instituțional al MRD și a executării acestuia de către diferiți actori; (b) elaborarea unei strategii naționale de RRD; (c) sprijinirea eficientizării MRD în strategiile, planurile și investițiile sectoriale și execuția acestora; (d) continuarea îmbunătățirii mecanismelor de coordonare orizontală și verticală; și (e) consolidarea capacității și a diversității profesioniștilor din protecția civilă și a părților interesate din domeniul MRD. Pentru Aria Prioritară 3, acțiunile cheie propuse sunt: (a) consolidarea capacității instituționale de urmărire și finanțare a investițiilor în RRD; (b) facilitarea extinderii investițiilor de reducere a riscurilor; și (c) sprijinirea integrării informațiilor privind riscurile în planificarea și proiectarea urbană, promovând abordări integrate și durabile. Pentru Aria Prioritară 4, acțiunile cheie propuse sunt: (a) Îmbunătățirea disponibilității elementelor critice ale răspunsului la situații de urgență, a planificării pentru recuperare și a BBB; (b) consolidarea capacităților sectoriale pentru răspunsul la dezastre și BBB; (c) parteneriat extins cu sectorul privat pentru îmbunătățirea răspunsului și a recuperării în caz de dezastre; (d) creșterea investițiilor în sisteme de monitorizare și prognoză și sisteme de avertizare timpurie; și (e) consolidarea comunicării și a diseminării sistemelor de avertizare timpurie. Tabelul 19. Ghid propus de acțiuni pe baza analizei de diagnostic Aria Prioritară 1 Acțiuni propuse Termen scurt Termen mediu Termen lung 1. Îmbunătățirea • Implementarea metodologiei unitare de evaluare a riscurilor, care • Operaționalizarea metodologiei procesului • Implementarea unei contabilității să cuprindă evaluarea daunelor și pierderilor pentru toate tipurile de contabilizare a daunelor și pierderilor și platforme unitare de date daunelor și de risc, pentru a permite un proces de contabilizare exactă a implementarea proceselor de daune și privind daunele și pierderile pierderilor pentru a impactului dezastrelor și schimbărilor climatice. Aceasta va implica pierderi în toate sectoarele. cu ajutorul unor metodologii informa politicile și consultări cu utilizatorii și furnizorii de informații privind riscurile, • Actualizarea/ standardizate pentru practicile în MRD pentru a defini tipurile de date privind daunele și pierderile, îmbunătățirea/operaționalizarea colectarea și raportarea metodologiile, structurile bazelor de date și aranjamentele mecanismelor existente pentru a efectua în datelor și susținută de un instituționale. mod sistematic analize post-dezastru în cadru instituțional clar vederea însușirii lecțiilor învățate și pentru a asigura raportarea practicilor îmbunătățite ale MRD. durabilă pe termen lung. • Evaluarea opțiunilor de folosire a evaluării pagubelor directe și indirecte asupra sectorului economic, pentru a informa pregătirea planurilor de continuitate a activității, reducerea riscurilor, planificarea recuperării și reconstrucției. 2. Încurajarea • Consultarea cu părțile interesate și furnizorii de informații privind Dezvoltarea unor modalități de a încuraja • Operaționalizarea schimbului de riscurile pentru a dezvolta cadre și îndrumări naționale în vederea colaborarea privind datele deschise (open procesului de evaluare a informații și date armonizării colectării, folosirii și partajării datelor într-un mod data) cu sectorul privat, societatea civilă și riscurilor la nivel național si privind hazardurile, deschis și transparent. alte părți interesate, inclusiv prin activități evaluarea scenariilor de risc expunerea și comune de cercetare. folosind metoda de vulnerabilitatea, de estimare a impactului la toți actorii potențial folosită in RO-RISK implicați în MRD pentru o comparabilitate si 3. Îmbunătățirea • Construind pe experiența din cadrul proiectului RO-RISK și planurile • Realizarea unor evaluări de risc mai integrabilitate a rezultatelor înțelegerii riscului de a dezvolta o abordare standardizată pentru evaluarea riscurilor detaliate/granulare, în special la nivel local, obținute. seismic și a altor (P166302), finalizarea dezvoltării și implementării evaluărilor de pentru acele riscuri unde există lacune de hazarduri majore risc; dezvoltarea și partajarea unor baze de date naționale privind informații, de exemplu: caniculă, incendiu și • Efectuarea unor evaluări activele publice care includ sectoare critice precum transportul, epidemii. Realizarea unor evaluări multi- periodice ale riscurilor și educația, administrația publică și includerea impactului schimbărilor hazarduri cu analiza scenariilor pentru a cartografierea acestora climatice în cadrul evaluărilor hazardurilor și riscurilor. informa politicile și deciziile de finanțare și pentru a actualiza și investiții. consolida periodic baza de • Realizarea unor evaluări mai cunoștințe existentă, detaliate/granulare, în special la nivel local, inclusiv pentru a identifica cu axare pe grupuri specifice de persoane proactiv riscurile de care ar putea fi deosebit de vulnerabile, dezastru și cele legate de cum ar fi gospodăriile conduse de femei, schimbările climatice, pentru a ajuta, de asemenea, la emergente/viitoare. identificarea lacunelor în rezultatele dezastrelor (de ex. mortalitatea) și cauzelor • Încurajarea finanțării procesului de evaluare a riscurilor la nivel național. 4. Îmbunătățirea • Investirea în programe pentru o mai bună înțelegere a măsurilor • Dezvoltarea unor grupuri de lucru Monitorizarea implementării înțelegerii eficiente care ar putea aborda riscurile legate de schimbările specializate pe aceste teme transversale la programelor și a comunicării cu interacțiunilor dintre climatice (de ex. caniculă, secetă, incendiile de vegetație, impactul nivelul dezastrelor, axate pe nexul politici privire la măsurile preventive schimbările climatice asupra sănătății în orașe din cauza căldurii și inundațiile), precum și publice - știință, pentru a dezvolta măsuri eficiente cu diferite părți și riscurile de riscurile de boli zoonotice și măsuri care ar îmbunătăți interfața om- concrete la nivel de politici, care ar trebui interesate dezastru, precum și animal (biodiversitate și activități umane) în colaborare cu integrate în strategii. între diferite riscuri programele UE și internaționale. de dezastru 5. Consolidarea • Dezvoltarea unei baze de date a programelor de cercetare • Consolidarea capacității tehnice a părților Realizarea unor sondaje online interfeței știință- implementate în RRD, corelate cu agende politice specifice (nivel interesate, în special a autorităților locale, periodice pe platformă, pentru politici pentru a național și local); încurajarea externalizării spre public de a folosi informațiile din baza de date a primi feedback cu privire la informa dezvoltarea (crowdsourcing) și a finanțării participative (crowdfunding) a datelor pentru a își fundamenta programele (în utilitatea diferitelor programe și implementarea și informațiilor din partea cercetătorilor, a tinerilor academicieni special informații privind eficacitatea și de cercetare și lacunele de proiectului pe teren și/sau a societății civile. evaluarea socio-economică a programelor). cercetare existente. (sprijinirea monitorizării implementării SNCDI) 6. Îmbunătățirea • Îmbunătățirea implementării includerii în programele de instruire a • Consolidarea capacității cadrelor didactice Analize anuale ale educației obligatorii tuturor riscurilor de dezastru relevante, asigurarea instruirii în toate și formarea formatorilor de voluntari cu implementării prin colectarea privind riscurile de școlile și acordarea de sprijin financiar pentru furnizarea de privire la riscurile de dezastru, care pot de feedback de la cadrele dezastru materiale (cărți, cursuri online, jocuri) pe această temă (posibil sprijini creșterea conștientizării în școli într- didactice și elevi/studenți cu printr-o nouă ordonanță); elaborarea și implementarea un mod sistematic; concursuri pentru privire la cunoștințele lor programelor universitare specifice dedicate MRD legate de studenți din întreaga țară pentru a despre riscurile de dezastru; promovarea cercetării în acest domeniu; susținerea simulărilor și implementa proiecte de creștere a evaluarea eficacității prezentărilor în spațiile publice ale universităților pentru a crește conștientizării în universitățile lor cu privire proiectelor de creștere a nivelul de conștientizare în rândul tuturor studenților. la riscurile de dezastru; dezvoltarea de nivelului de conștientizare în programe de învățământ dedicate școlilor și rândul studenților privind universităților în domeniul MRD. riscurile de dezastru. 7. Consolidarea • Pe baza deficiențelor de capacitate evaluate la nivelul a diferite • Implementarea sistematică a acestor Monitorizarea și evaluarea capacității administrații, sprijinirea dezvoltării unor instrumente specifice de diferite formări specifice în întreaga țară eficacității formării; reprezentanților formare personalizate și canale de formare (de exemplu, cursuri (inclusiv cursuri online, cursuri modulare, continuarea investițiilor în cele administrației online, centre de formare, formarea formatorilor, ș.a.) formarea formatorilor, exerciții mixte, etc.), mai potrivite formate și publice în aspecte • Instrumentele de formare pentru autoritățile locale ar trebui să potențiala utilizare a centrelor de formare instrumente de formare (de tehnice specifice îmbunătățească nivelul de cunoștințe privind RRD și implicațiile zonale în situații de urgență ale autorităților exemplu, online/în format fizic, legate de diverse pentru diferite arii de politici, precum și aspectele ce țin de locale. centre, formarea formatorilor), riscuri de dezastru, implementare (implementarea strategiilor, identificare și accesare • Identificarea unor metode pentru pentru a asigura faptul că după caz fonduri etc.) încurajarea participării în activitățile de diferitele oferte de formare 313 • Sprijinirea administrațiilor locale în domeniul RRD, a implementării formare, optimizarea și adaptarea pot fi adoptate pentru diferite Strategiei de RRD la nivel local, identificarea și accesarea de fonduri, procesului la nevoile reale și noile audiențe. etc., prin consultanță specializată, spre exemplu prin intermediul metodologii. unei potențiale structuri dedicate, create la nivel central. • Instrumente de formare pentru oficiali la nivel național ar trebui să îmbunătățească nivelul de cunoștințe privind RRD, în mod deosebit asupra aspectelor naționale, dimensiuni transfrontaliere, interacțiunea cu schimbări climatice și riscuri compuse, precum și implementarea strategiilor naționale inter-sectoriale și interdepartamental pentru RRD. Aria Prioritară 2 8. Implicarea actorilor • Efectuarea unor evaluări și consultări legislative, evaluări de • Stabilirea canalelor și proceselor periodice • Consultarea și ajustarea relevanți în capacitate și de necesități cu părțile interesate la nivel național și de consultare pe probleme juridice, periodică a aranjamentelor îmbunătățirea subnațional, sectorul privat, organizațiile profesionale și științifice, strategice/politice, operaționale și tehnice. și inițiativelor. cadrului legal, pentru a promova reforme privind aspecte legislative specifice sau • Introducerea revizuirilor/reformelor bazate strategic și legate de MRD, cum ar fi includerea voluntarilor în protocoalele de pe priorități legislative sau tehnice instituțional al MRD răspuns la situații de urgență, crearea serviciului voluntar de specifice și ținerea evidenței feedback-ului și executarea urgență, reabilitarea post-dezastru, reconstrucție și BBB, cu privire la aceste modificări pentru a acestuia de către managementul ajutorului umanitar, continuarea unităților de evalua eficacitatea acestora. diferiți actori sănătate și furnizarea de servicii medicale în caz de dezastre majore; îmbunătățirea metodologiilor de evaluare a riscurilor precum și aspecte legate de gen, vulnerabilitate și VBG. • Revizuirea MRD/legislația sectorială pentru alinierea terminologiei tehnice. • Identificarea „mandatelor nefinanțate” cheie împreună cu autoritățile locale. 9. Elaborarea unei • Efectuarea unor diagnostice și consultări pentru a înțelege lacunele • Raportarea periodică la cel mai înalt nivel • Analiza și actualizarea SNRRD și provocările cheie din diferite hazarduri/sectoare și faze ale MRD. cu privire la realizarea strategiei și strategiei. • Consultarea la scară largă, cu angajament privind anumite obiective monitorizarea progresului la nivelul • Comunicarea rezultatelor la și dezvoltarea strategiei. diferitelor sectoare. scară largă pentru a genera • Alinierea obiectivelor și activităților planificate cu investițiile • Continuarea mobilizării fondurilor pentru susținere. sectoriale, astfel încât principiile de reziliență să poată fi integrate realizarea strategiei. în diferite agende. • Continuarea conștientizării și comunicării • Alocarea fondurilor și stabilirea aranjamentelor de monitorizare cu privire la importanța obiectivelor și pentru a urmări progresul în raport cu obiectivele convenite. rezultatelor strategiei. • Elaborarea unei strategii de comunicare/conștientizare atât pentru actorii instituționali, cât și mai larg, inclusiv pentru publicul larg. 10. Sprijinirea integrării • Promovarea verificării/evaluării strategiilor cheie actuale, cu accent • Urmărirea continuă a implementării Evaluarea periodică a MRD în strategiile, pe progresul rezultatelor în ariile relevante pentru MRD care rezultatelor acestor strategii. Evaluarea strategiilor și investițiilor și planurile și acoperă toate hazardurile/sectoarele majore. indicatorilor de rezultat și adaptarea revizuirea priorităților și 314 investițiile sectoriale • Furnizarea de informații și recomandări privind riscurile pentru măsurilor de punere în aplicare în mod planificării, după cum este și execuția acestora strategiile sectoriale/locale, în vederea integrării MRD și participării corespunzător. Evaluarea și dezvoltarea necesar. la procesul de monitorizare/raportare a implementării, cu scopul de lecțiilor învățate din proiectele a verifica progresul. implementate. 11. Continuarea • Sprijinirea operaționalizării platformei naționale de RRD, includerea • Continuarea analizei măsurilor și a • Continuarea analizei îmbunătățirii reprezentanților asociației municipiilor și luarea în considerare a îmbunătățirii acestora. măsurilor și a îmbunătățirii mecanismelor de fezabilității înființării unei platforme RRD la nivel municipal. • Implementarea proiectelor pentru acestora. coordonare • Îmbunătățirea informării societății civile și a sectorului privat prin hazarduri/arii/teme specifice MRD în orizontală și dezvoltarea unui plan de acțiune/a unei abordări specifice, în mecanisme de coordonare verticală consultare cu actorii respectivi. bilaterale/regionale/globale. • Consolidarea RRD și a coordonării răspunsului între nivelul central și cel sub-național (regional/județean/local), începând cu hazardurile cheie – inundații și cutremure. • Identificarea oportunităților de a urmări anumite hazarduri/arii/teme specifice MRD, în mecanisme de coordonare bilaterale/regionale/globale. 12. Consolidarea • Evaluarea capacităților MRD pentru diferite tipuri de actori implicați • Implementarea activităților de consolidare • Evaluarea și dezvoltarea capacității și a în MRD. a capacității la diferite niveluri și evaluarea lecțiilor învățate din diversității • Consultarea și dezvoltarea un plan de acțiune pentru a sprijini rezultatelor. proiectele implementate. profesioniștilor în consolidarea capacității diferiților actori implicați pentru a spori • Continuarea dezvoltării programelor de protecția civilă și a capacitățile de îndeplinire a sarcinilor lor, inclusiv privind subiecte formare conform solicitărilor din partea părților interesate tehnice și financiare, precum și alte subiecte, cum ar fi perspective profesioniștilor din protecția civilă și a din domeniul MRD de gen și instrumente noi pentru MRD, cu un cadru de părților interesate din domeniul MRD. monitorizare/evaluare stabilit. • Consultare și evaluare periodice. • Organizarea instruirii și a materialelor legate de subiecte specifice • Încurajarea reprezentării femeilor în identificate. rolurile de conducere prin adoptarea de • Elaborarea un plan de acțiune pentru a atrage profesioniști noi în politici și cote care promovează incluziunea funcțiile de bază din cadrul MRD, cu accent și pe atragerea de de gen și care să răspundă nevoilor profesioniști de sex feminin. specifice ale femeilor. • Organizarea de cursuri de pregătire pentru funcții de conducere (leadership trainings) și promovarea altor oportunități educaționale pentru femeile care lucrează în sectorul de pregătire și intervenție în situații de urgență. Aria Prioritară 3 13. Consolidarea • Dezvoltarea unui sistem de schimb de informații și de monitorizare a • Examinarea rezultatelor și îmbunătățirea • Continuarea dezvoltării capacității investițiilor în RRD, într-un mod sistematic și cuprinzător, pentru a continuă a sistemului de urmărire (tracking funcționalității sistemului instituționale pentru servi actorii relevanți și publicul system), privitor la monitorizarea de urmărire (tracking urmărirea și • Analiza cerințelor părților interesate în legătura cu folosirea surselor strategiilor și a planurilor. system), și corelarea finanțarea de finanțare ex-ante și ex-post (naționale/UE), în special la nivel • Continuarea consolidării capacității părților acestuia cu schimbul de investițiilor în RRD local. interesate de a utiliza surse de finanțare ex- bune practici și cu lecțiile ante și ex-post. învățate. 315 • Activități de comunicare cu instituțiile relevante (ministere și • Continuarea analizei noilor moduri de autorități de dezvoltare regională) pentru a asigura eligibilitatea finanțare disponibile pentru MRD. finanțării prin instrumentele UE pentru nevoile MRD și asigurarea că MRD este inclus în diferitele niveluri sectoriale și administrative relevante, folosind fonduri naționale/UE, în coordonare cu Autoritățile de Dezvoltare Regională și autoritățile care implementează PO. • Consolidarea capacității legate de utilizarea diferitelor surse de finanțare și comunicare pentru creșterea finanțării pentru RRD, în special la nivel subnațional, și pentru hazardurile care poate nu au beneficiat încă de investiții majore. 14. Facilitarea extinderii • Pe baza eforturilor legate de „înțelegerea riscului” și a consultărilor • Continuarea promovării investițiilor în • Evaluarea periodică a investițiilor de cu părțile interesate, pentru a înțelege lipsurile și nevoile lor de schimbul de bune practici în domeniul RRD. investițiilor, analiza reducere a riscurilor date, mobilizarea asistenței tehnice pentru ca actorii relevanți să • Împărtășirea de exemple de bune practici și priorităților și planificarea, integreze informațiile privind riscurile în procesele de luare a lecții privind integrarea MRD în sectoare după cum este necesar. deciziilor la nivel național, regional și local. și/sau hazarduri specifice. Împărtășirea lecțiilor • Împărtășirea bunelor practici în urma investițiilor MRD • Pe baza rezultatelor evaluărilor prioritare, învățate în acest proces. implementate de către MAI, cu alți actori relevanți la nivel sectorial. stabilirea programelor de investiții pentru • Finanțarea dezvoltării abordărilor de stabilire a priorităților pentru hazarduri specifice, tipuri de active sau extinderea investițiilor de reducere a riscurilor, axându-se pe sectoare de risc. hazarduri specifice sau tipuri de active (de exemplu, infrastructura primului respondent, școli, spitale etc.) sau sectoare. • Promovarea dezvoltării de programe care vizează consolidarea multi-hazard a tipurilor specifice de active de infrastructură. 15. Sprijinirea integrării • Susținerea îmbunătățirii codurilor și a standardelor de proiectare la • Consultarea periodică și continuarea Evaluarea periodică a informațiilor privind niveluri de calitate adecvate. furnizării de informații personalizate. investițiilor și partajarea riscurile în • Analiza nevoilor părților interesate (în special la nivel subnațional) și • Partajarea bunelor practici privind soluțiile lecțiilor învățate. planificarea și furnizarea de informații personalizate pentru a facilita integrarea integrate și durabile, cu studii de caz proiectarea urbană, informațiilor privind riscurile în planificare. specifice diseminate între părțile interesate promovând abordări vizate. • Coordonarea cu actorii relevanți la nivel sectorial și implicarea în integrate și durabile eforturile continue legate de integrarea MRD (inclusiv corelarea între eficiența energetică și consolidarea seismică). • Generarea de bune practici și promovarea intervențiilor durabile care iau în considerare hazardurile multiple, precum și schimbările climatice, efectuarea de studii și furnizarea de informații/consolidarea capacității, în special la nivel local. Aria Prioritară 4 16. Îmbunătățirea • Prioritizarea și creșterea investițiilor pe baza analizelor existente ale • Implementarea de acțiuni pentru a crește Verificarea periodică a gradului de pregătire elementelor critice ale răspunsului și recuperării în caz de dezastru, gradul de pregătire pentru răspuns și măsurilor și nevoilor. a elementelor critice efectuarea unor evaluări de urmărire cu 316 ale răspunsului de cum ar fi adăpostirea, planificarea evacuării, pre-poziționarea părțile interesate pentru a facilita deciziile urgență și stocurilor, instruirea, etc. viitoare și investițiile privind pregătirea planificarea pentru • Evaluarea fezabilității folosirii instrumentelor moderne pentru a pentru situații de urgență. recuperare și BBB sprijini luarea deciziilor pentru răspunsul de urgență. • Implementarea activităților de consolidare • Efectuarea unor consultări aprofundate cu părțile interesate la nivel a capacității conform planului. național, raional și municipal, precum și cu voluntarii și sectorul • Implementarea proceselor agreate legate privat, pentru a înțelege oportunitățile de îmbunătățire a eficacității de daune și evaluări, „BBB” și planificarea sistemului de răspuns în caz de urgență, de exemplu, continuitatea recuperării și reconstrucției serviciilor/planificarea contingenței activității, coordonarea. • Elaborarea unui plan pentru consolidarea capacităților părților interesate la răspunsul în caz de urgență, inclusiv diferite tipuri de programe de formare. • Elaborarea conceptului de politică și orientările pentru procesele legate de daune și evaluare și „îmbunătățire prin reconstrucție”. 17. Consolidarea • Identificarea modalităților de îmbunătățire a furnizării de informații • Implementarea consolidării capacității și Analiza și adaptarea regulate a capacităților privind riscurile direcționate către diferite părți interesate, cum ar fi informarea prin tehnologii moderne și noi măsurilor. sectoriale pentru sectoarele cheie/ministerele de resort legate de pregătirea lor și mijloace de diseminare. răspunsul la dezastre autoritățile locale pentru pregătirea planurilor locale de • Elaborarea îndrumărilor specifice pentru și BBB contingență. continuitatea infrastructurii critice și • Sprijinirea pregătirii îmbunătățite în caz de urgență și integrarea stimularea coordonării cu voluntarii în toate „continuității serviciilor” și „BBB” în sectoare - cum ar fi sectorul fazele MRD. sănătății, oferind asistență tehnică furnizorilor/infrastructurii de • Examinarea progresului și împărtășirea servicii critice pentru a evalua vulnerabilitatea acestora la riscuri exemplelor de bune practici multiple, precum și pregătirea pentru răspuns și recuperare. • Implementarea campaniilor de educare a publicului asupra diferitelor hazarduri, inclusiv urgențele medicale și măsurile de protecție, luând în considerare diferite nevoi și grupuri vulnerabile. 18. Parteneriat extins cu • Informarea și ghidarea sectorului privat cu privire la necesitatea, • Elaborarea unor orientări specifice pentru • Analiza periodică a sectorul privat importanța și posibilitățile de economisire a costurilor pentru continuitatea activității sectorului privat. materialelor pentru pentru integrarea PCA în operațiunile lor. • Implementarea relațiilor juridice și îmbunătățirea noilor îmbunătățirea • Efectuarea unei analize rapide a rezilienței lanțurilor de contractuale necesare pentru utilizare și tehnologii. răspunsului și aprovizionare critice și a siguranței și comunicărilor angajaților. întreținere între managerii naționali de • Actualizarea bazei de date recuperării în caz de • Analiza relațiilor contractuale dintre managerii locali de urgență și urgență și companiile din sectoarele națională privind activele, dezastru industriile critice, cum ar fi construcțiile și transporturile. private. după cum este necesar. • Analiza măsurilor legale privind utilizarea echipamentelor, posibilele • Identificarea protocoalelor și situațiilor • Revizuirea acordurilor legale pierderi sau daune ale activelor care aparțin companiilor pentru implementare. după cum este necesar. • O mai bună înțelegere a expertizei operatorilor • Desfășurarea rapidă, corelarea dintre • Crearea unei tipologii de bune practici la nivel municipal și județean posibila utilizare și momentele de pentru o posibilă aplicare națională. „declanșare” la monitorizarea și comunicarea dezastrelor din Pilonul II și III al SATMH. 317 • Crearea un „Rolodex” național de actori din sectorul privat care • Colectarea datelor și menținerea poate furniza servicii, hardware, active, tehnologie și resurse umane informațiilor despre succes, eșecuri, esențiale. provocări și momente de învățare pentru a • Identificarea asociațiilor naționale de afaceri și de industrie legate eficientiza implementarea mai bună. de aceste companii pentru o mai mare susținere. 19. Creșterea • Efectuarea unei evaluări tehnice pentru extinderea monitorizării și • Extinderea rețelei de monitorizare și • Integrarea rețelei de investițiilor în îmbunătățirii sistemelor de prognoză, împreună cu investițiile în implementarea prognozei bazate pe monitorizare îmbunătățită în sistemele de capacitatea umană. impact. procesul de prognozare. monitorizare și • Eforturi rapide de operaționalizare a sirenelor existente, operate de • Efectuarea evaluării tehnice pentru a Îmbunătățirea rezoluției prognoză și SAT către entități publice și private. îmbunătăți rezoluția geografică și geografice și temporale a • Îmbunătățirea măsurilor de prognoză prin îmbunătățirea partajării temporală a predicțiilor și avertizărilor. avertizărilor. datelor, întreținerea datelor și capacitatea de stocare a datelor. • Implementarea integrării SAT, luând în • Analiza și adaptarea regulată • Îmbunătățirea protocoalelor de partajare a datelor cu organizațiile considerare rolul utilizatorilor ca centru. a măsurilor. naționale și internaționale pentru a crește beneficiile colaborării • Stimularea investițiilor pentru regionale. operaționalizarea sirenelor existente, • Elaborarea studiilor pilot pentru previziuni bazate pe impact. operate de către entități publice și private. • Investigarea fezabilității și cerințelor pentru integrarea mai multor SAT pentru toate hazardurile. Ca parte a acestei evaluări, luarea în considerare în mod explicit a rolului utilizatorilor ca parte a proiectării. 20. Consolidarea • Implementarea formatului CAP pentru toate sistemele de • Implementarea și adaptarea comunicării și • Analiza și adaptarea regulate comunicării și avertizare; efectuarea studiilor pentru a explora fezabilitatea informarea prin tehnologii moderne de a măsurilor. diseminării SAT creșterii utilizării informațiilor moderne și a tehnologiei comunitare informare și comunitare și prin noi mijloace și a noilor mijloace de diseminare. de diseminare. • Efectuarea unei evaluări a conformității SAT cu standardele internaționale. 318 6. ANEXE 6.1. Anexa 1. Glosar și terminologia selectată Infrastructură critică: Structuri fizice, unități, rețele și alte active care furnizează servicii esențiale pentru funcționarea socială și economică a unei comunități sau societăți. Sursa: UNDRR 2017. Degradări: Distrugerea totală sau parțială a activelor fizice existente în zona afectată. Degradarea are loc în timpul și după dezastre și se măsoară în unități fizice (respectiv metri pătrați de locuințe, kilometri de drumuri, etc.). Valoarea sa monetară este exprimată în funcție de costurile de înlocuire și prețurile predominante c hiar înainte de eveniment. Sursa: Ghesquiere et al. 2012. Risc de dezastru: Probabilitatea, pe o perioadă de timp specificată, de modificări severe în funcționarea normală a unei comunități sau societăți din cauza unor evenimente fizice periculoase care interacționează cu condiții sociale vulnerabile, ducând la efecte negative în termeni umani, materiali, economici sau de mediu pe scară largă, care necesită răspuns imediat la dezastru pentru a satisface nevoile umane esențiale și care pot necesita sprijin extern pentru recuperare. Sursa: IPCC 2012. Figura 35. Înțelegerea Riscului de Dezastru - Vulnerabilitate, Hazard și Expunere Sursa: IPCC (Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice). 2012: „Glosar de termeni.” Hazard Vulnerabilitate Expunere Fenomene care pot provoca Caracteristici și circumstanțe Oameni, active, proprietăți, clădiri, degradări, pierderi, perturbări, Ale comunității/sistemului/activelor infrastructură, rețele/sisteme etc. etc. Cuantificat în ceea ce care le fac susceptibile la impacturi supuse unor daune și pierderi privește probabilitatea dăunătoare; Factori: tipologia potențiale. apariției/intensității pe baza clădirii, contextul socio-economic datelor istorice sau a analizei (sărăcie), dizabilități, sănătate, științifice. vârstă. Informații privind riscul de dezastru: Informații cuprinzătoare despre toate dimensiunile riscului de dezastru, inclusiv hazardul, expunerea, vulnerabilitatea și capacitatea, legate de persoane, comunități, organizații și țări și activele acestora. Informațiile privind riscul de dezastru includ toate studiile, informațiile și cartografierea necesare pentru a înțelege determinanții riscurilor de dezastru și factorii de risc care stau la baza acestora. Sursa: BNURRD 2017. Managementul riscului de dezastru (MRD): Procese de proiectare, implementare și evaluare a strategiilor, politicilor și măsurilor pentru îmbunătățirea înțelegerii riscului de dezastru, încurajarea reducerii și transferului riscului de dezastru și promovarea îmbunătățirii continue a pregătirii, răspunsului și practicilor de recuperare după dezastru, cu scopul explicit de a crește securitatea umană, bunăstarea, calitatea vieții și dezvoltarea durabilă. Sursa: CISC 2012. Reducerea riscului de dezastru (RD): Denotă atât un obiectiv politic, cât și măsurile strategice și instrumentale folosite pentru anticiparea riscului viitor de dezastru; reducerea expunerii, hazardului sau vulnerabilității existente; și îmbunătățirea rezilienței. Sursa: IPCC 2012. Investițiile MRD sunt înțelese ca investiții în identificarea riscurilor (evaluări ale riscurilor, etc), reducerea riscurilor (prevenirea), avertizarea timpurie, pregătirea pentru dezastre și răspuns la dezastre, conștientizarea publicului, reziliența financiară (diverse instrumente) și recuperarea rezilientă. Plan de reducere a riscului de dezastru: Un document pregătit de o autoritate, sector, organizație sau întreprindere care stabilește obiective specifice pentru reducerea riscului de dezastru împreună cu acțiunile aferente pentru realizarea acestor obiective. Sursa: UNISDR 2009. Managementul dezastrelor: Organizarea și managementul resurselor și responsabilităților pentru abordarea tuturor aspectelor situațiilor de urgență, în special etapele de pregătire, răspuns și recuperare inițială . Sursa: SINURD 2009. Expunerea: Situația oamenilor, infrastructurii, locuințelor, capacităților de producție și altor bunuri corporale umane situate în zone expuse pericolului. Expunerea include numărul de persoane sau tipurile de active dintr -o zonă. Acestea pot fi combinate cu vulnerabilitatea specifică și capacitatea elementelor expuse oricărui hazard special pentru a estima riscurile cantitative asociate cu acel hazard în zona de interes. Hazard: Apariția potențială a unui eveniment fizic natural sau provocat de om care poate conduce la pierderi de vieți omenești, vătămări sau alte efecte asupra sănătății, precum și degradări și pierderi asupra proprietății, infrastructurii, mijloacelor de trai, furnizării de servicii și resurselor de mediu. Sursa: IPCC 2012. Impactul (scenariul) este o evaluare folosită în pregătire referitoare la ceea ce s -ar putea întâmpla pentru oameni și active dintr-un singur eveniment de dezastru. Sursa: GDRR 2014. Răspundere implicită și explicită: Dezastrele pot crea pasive contingente majore explicite sau implicite pentru guvern. Pasivele contingente explicite pot include pierderile suportate din activele guvernamentale și răspunsul și recuperarea în caz de dezastru. În ciuda unei reglementări uneori clare care definește limitele responsabilității guvernamentale, presiunile politice și sociale determină adesea guvernul să accepte pasive suplimentare după un dezastru major, de exemplu, pentru locuințe cu venituri mici. Aceste pasive contingente implicite sunt adesea cel mai dificil de evaluat și pot reprezenta un risc fiscal major pentru bugetul guvernului. Sursa: Mahul et al. 2013. Atenuarea (riscului de dezastru și dezastrului): Diminuarea potențialelor efecte negative ale hazardurilor fizice (inclusiv a celor provocate de om) prin acțiuni care reduc hazardul, expunerea și vulnerabilitatea. Sursa: CISC 2012. Pregătirea: Cunoștințele și capacitățile dezvoltate de guverne, organizații profesionale de răspuns și recuperare, comunități și indivizi pentru a anticipa, răspunde la și redresa din impactul evenimentelor sau condițiilor de hazard probabil, iminent sau curent. Pregătirea include activități precum planificarea de urgență, depozitarea de echipamente și provizii, dezvoltarea de măsuri de coordonare, evacuare și informare publică, precum și instruirea și exercițiile de teren asociate. Sursa: Ghesquiere et al. 2012. 320 Prevenirea: Evitarea directă a impactului negativ al hazardurilor și al dezastrelor aferente. Exemple de acțiuni întreprinse în prealabil: reglementări privind utilizarea terenurilor care nu permit nicio așezare în zone cu risc ridicat, proiecte de inginerie seismică care asigură supraviețuirea și funcționarea unei clădiri critice în orice cutremur probabil. * De foarte multe ori evitarea completă a pierderilor nu este fezabilă și sarcina devine sarcina de atenuare. Parțial din acest motiv, termenii „prevenire” și „atenuare” sunt uneori folosiți în mod interschimbabil în mod obișnuit. Sursa: UNISDR 2009. Conștientizarea publicului: Amploarea Nivelul de cunoștințe comun despre riscul de dezastru, factorii care duc la dezastre și acțiunile care pot fi întreprinse individual și colectiv pentru a reduce expunerea și vulnerabilitatea la hazarduri. Sursa: UNISDR 2009. Riscul este combinația dintre probabilitatea unui eveniment (cum ar fi cutremurul) și consecințele sale negative. Sursa: GFDRR 2014. Redresarea: Restaurarea și îmbunătățirea, după caz, a facilităților, mijloacelor de trai și a condițiilor de viață ale comunităților afectate de dezastre, inclusiv eforturile de reducere a factorilor de risc de dezastru. Sarcina reabilitării și reconstrucției, din procesul de redresare, începe imediat după încheierea fazei de dezastru și ar trebui să se bazeze pe strategii și politici preexistente care să faciliteze responsabilități instituționale clare pentru acțiunile de redresare și să permită participarea publicului. Programele d e redresare, împreună cu conștientizarea și implicarea publicului sporite după un dezastru, oferă o oportunitate valoroasă de a dezvolta și implementa măsuri de reducere a riscului de dezastru și de a aplica principiul „îmbunătățire prin reconstrucție” / build back better. Sursa: UNISDR 2009. Reabilitarea serviciilor: Restabilirea serviciilor și facilităților de bază pentru funcționarea unei comunități sau societăți afectate de un dezastru. Sursa: UNDRR 2017. Reziliență: Capacitatea unui sistem și a componentelor sale de a anticipa, absorbi, acomoda sau recupera după efectele unui eveniment periculos în timp util și eficient, inclusiv prin asigurarea conservării, restaurării sau îmbunătățirii structurilor și funcțiilor sale esențiale de bază. Sursa: IPCC 2012. Răspuns: Furnizarea de servicii de asistență în caz de dezastru și asistență publică în timpul sau imediat după un dezastru pentru a salva vieți, a reduce impactul asupra sănătății, a asigura siguranța publică și pentru a satisface nevoile de bază ale persoanelor afectate. Sursa: UNISDR 2009. Risc: Combinația probabilității unui eveniment și a consecințelor sale negative. Sursa: UNISDR 2009. Evaluarea riscului: O metodologie pentru a stabili natura și amploarea riscului prin analizarea potențialelor hazarduri și evaluarea condițiilor de vulnerabilitate existente care împreună ar putea răni persoanele expuse, proprietățile, serviciile, mijloacele de trai și mediul de care depind. Sursa: Ghesquiere et al. 2012. Managementul riscului: Abordarea sistematică și practica de gestionare a incertitudinii pentru a minimiza potențialele degradări și pierderi. Sursa: UNISDR 2009. Vulnerabilitate: Caracteristicile și circumstanțele fondului construit și ale comunităților care le fac susceptibile la impacturi dăunătoare (sau vulnerabilitate umană). Factorii de vulnerabilitate includ tipul de construcție al clădirii, contextul socio-economic. Consolidare și reconstrucție: Consolidarea se referă la consolidarea sau modernizarea infrastructurii pentru a îmbunătăți nivelul de siguranță și performanța de siguranță, pentru a deveni mai rezistente și mai reziliente la efectele dăunătoare ale hazardurilor. Reconstrucția se referă la un proces de demolare și refacere (nou). Sursa: UNISDR 2009. Evaluările de riscseismic reunesc informații despre hazard, expunere și vulnerabilitate pentru a dezvolta metode probabilistice de estimaare a numărului de victime și a pierderilor materiale după un cutremur. Astfel de evaluări 321 6.2. Anexa 2. Arii Prioritare ale CSRRD, indicatori și listă de verificare pentru urmărirea progresului O serie de indicatori conform îndrumărilor CSRRD, enumerați în Tabelul 20, au sprijinit analiza documentară privind lacunele actuale și oportunitățile potențiale. Pentru a fundamenta documentele operaționale sau strategice de dezvoltare, o listă de verificare cu indicatori/aspecte care pot sprijini realizarea obiectivelor din cadrul ariilor prioritare, sunt incluse în Caseta 9. Tabelul 20. Indicatori de Monitorizare Sendai pe Arie Prioritară Prioritatea 1: Înțelegerea Riscului Prioritatea 2: Consolidarea Prioritatea 3 Investiții în Reducerea Prioritatea 4 Îmbunătățirea Pregătirii în caz de de Dezastru Guvernării Riscului de Dezastru Riscului de Dezastru pentru Reziliență Dezastre pentru un Răspuns Eficient și pentru un pentru a Gestiona Riscul de Dezastru proces de Recuperare, Reabilitare și Reconstrucție mai bun 1. Impact și pagube în caz de 1. Cadrul politic și legislativ 1. RRD în finanțele publice 1. Organizarea sistemului MRD dezastru A1: Evaluarea pagubelor B1: Legislația RRD E1 (C1): Buget E5 (D1): Planuri naționale de intervenție A2: Baza de date cu pagubele în B2: Strategia și planul național RRD E2 (C2): Capacitățile financiare locale E6 (D2): Planuri de intervenție la nivel local caz de dezastru A3: Evaluări ale impactului post- B3: Strategia și planul RRD sectorial E7 (D3): Planuri de intervenție la nivel de sector dezastru B4: Planificarea dezvoltării A4: Analiza post-dezastru E8 (D4): Instruire și exerciții economice și RRD B5: Adaptarea la schimbările A5: Lecții internaționale învățate E9 (D5): Instruiri și exerciții la nivel local climatice și RRD 2. Identificarea riscurilor și 2. Planificarea investițiilor 2. Reglementări instituționale E10 (D14): Instruire și exerciții care vizează cetățenii analiza socio-economică E3 (C42): Planificarea Investițiilor E11 (D6): Centrul de operațiuni de urgență A6: Monitorizarea hazardurilor B6: Cadrul instituțional Publice (managementul informațiilor) B7: Coordonarea cu mai multe părți A7: Evaluările riscurilor E12(D7): Adăpostire și rezerve interesate E4 (C43): Criterii de Investiții Publice A8: Profil de risc multi-hazard B8: Parlamentari E13 (D8): Centre comunitare A9: Evaluările riscurilor la nivel de E14 (D9): Planificarea Continuității Activității B9: Sectorul voluntar sector Guvernamentale A10: Evaluări de risc la nivel local E15 (D10): Cooperare orizontală A11: Hărți de risc și hazard E16 (D11): Starea de urgență A12: Evaluarea vulnerabilității E17 (D12): Cooperarea civilă-militară sociale 322 A13: Analiza cost-beneficiu E18 (D13): Avertizare timpurie A14: Îmbunătațirea datelor de mediu prin Sistemul de E19 (D33): Politica de reabilitare și reconstrucție Contabilitate Economică de Mediu (SEEA) 3. Managementul datelor și 3. Implementare la nivel local E20 (D34): Politica de relocare forțată informațiilor E21 (D35): Stimulente pentru reabilitarea și A15: Platforma de date deschise B10: Strategia și planul RRD local reconstrucția activelor sensibile la risc B11: RRD în planul de dezvoltare A16: Implicarea mass-media locală A17: Mecanism de colectare de B12: Coordonarea cu mai multe părți date publice interesate 4. Lucrări publice sau sectorul 2. Lucrări publice sau sectorul infrastructurii 4. Cercetare și dezvoltare RRD 4. Responsabilitate și răspundere infrastructurii (inclusiv transport, apă (inclusiv transport, apă și canalizare) și canalizare) A18: Agenda de cercetare B13: Analize naționale E22 (C3): Protecția infrastructurii critice E32 (D21): Pregătirea sectorului de construcții A19: Interfață știință-politică B14: Analize locale E23 (C50): Infrastructură sensibilă la risc E33 (D22): Pregătirea logistică B15: Analiza capacității E24 (C4): Întreținerea infrastructurii B16: Implementare E25 (C5): Drumuri și transport B17: Standarde de calitate E26 (C6): Infrastructura de drenaj E27 (C7): Managementul apei E28 (C8): Clădiri publice E29 (C9): Asigurări pentru infrastructură E30 (C51): Parteneriate public-privat E31 (C52): Contract PFI 5. Educație RRD, conștientizare și 5. Sectorul telecomunicațiilor 5. Cooperare globală și regională 5. Sectorul telecomunicațiilor consolidarea capacităților A20: Educație obligatorie B18: Cooperare Regională E34 (C11): Infrastructură IT E34 (C11): Infrastructură IT A21: Educaţie profesională B19: Cooperare transfrontalieră B20: Platforma Globală și Regională A22: Conștientizare pentru RRD A23: Consolidarea capacităților B21: Evaluare inter pares (de tip pentru funcționarul public „peer review”) A24: Consolidarea capacității B22: Reglementări internaționale pentru sectorul civil și privat 6. Sectorul energetic 6. Sectorul energetic 323 E35 (C13): Infrastructura energetică E35 (C13): Infrastructura energetică 7. Sectorul locuințelor și dezvoltării 7. Sectorul locuințelor și dezvoltării urbane urbane E36 (C15): Modernizarea zonelor E47 (D23): Locuință temporară rezidențiale E37 (C54): Politica și planificarea reglementării utilizării terenurilor (inclusiv planificarea urbană) E38 (C16): Facilitarea relocării E39 (C55): Coduri de construcție E40 (C17): Facilitarea consolidării locuințelor/clădirilor E41 (C56): Autorizații de construire E42 (C18): Drepturi de proprietate E43 (C59): Reziliența la locul de muncă E44 (C53): Locuințe din sectorul public E45 (C57): Dezvoltarea urbană incluzivă E46 (C58): Licență de arhitect 8. Sectorul economiei și finanțelor 8. Sectorul economiei și finanțelor (inclusiv comerțul (inclusiv comerțul și investițiile) și investițiile) E 48 (C20): Infrastructura financiară E 48 (C20): Infrastructura financiară E49 (D17): Pregătirea sectorului bancar E50 (C21): Fondul de urgență E50 (C21): Fondul de urgență E51 (C22): Alocarea bugetului anual E51 (C22): Alocarea bugetului anual pentru situații de pentru situații de urgență urgență E52 (C23): Transfer de risc E52 (C23): Transfer de risc E53 (C24): Credit de urgență E53 (C24): Credit de urgență E54 (C25): Asigurarea pentru catastrofe E54 (C25): Asigurarea pentru catastrofe E55 (C26): Microfinanțare E55 (C26): Microfinanțare E56 (D19): Compensare E57 (D20): Remiteri E58 (C44): Emiterea de Obligațiuni Naționale E59 (C45): Divulgare și raportare 324 E60 (C47): Promovarea investițiilor E61 (C48): Politica ISD E62 (D15): Comerț regional E63 (C46): Divulgarea Deținerilor de Drepturi asupra Resurselor Naturale E64 (D16): Planificarea continuității activității E65 (D18): Pregătirea in detaliu E66 (C49): Achiziții publice 9. Sectorul mediului, inclusiv 9. Sectorul mediului, inclusiv silvicultura silvicultura E67 (C65): Managementul ecosistemelor E68 (C27): Planificarea durabilă a gestionării pădurilor E69 (C28): Planificarea durabilă a managementului zonei costale E70 (C29): Restaurarea/conservarea/îmbunătățire a mediului E71 (C64): Zona de protecție a ecosistemului E72 (C66): Evaluarea Impactului asupra Mediului (EIM) E73 (C67): Evaluarea Strategică a Mediului (ESM) 10. Sectorul agriculturii și dezvoltării 10. Sectorul agriculturii și dezvoltării rurale rurale E74 (C31): Siguranța alimentară E75 (C32): Infrastructura agricolă E76 (C33): Protecția activelor productive E77 (C69): Planificarea dezvoltării rurale E78 (C70): Agricultura comercială și dezvoltarea terenurilor 11. Sectorul asistenței sociale (inclusiv ocuparea forței de muncă) E79 (C34): Schema de protecție socială 325 E80 (C71): Transferuri de numerar pentru gospodăriile vulnerabile E81 (C72): Scheme de garantare a ocupării forței de muncă 12. Sectorul educației 12. Sectorul educației E82 (C35): Evaluarea și consolidarea E84 (D24): PCA în educație școlilor E83 (C60): Școli sigure E85 (D25): Pregătirea școlilor E86 (D26): Continuarea școlarizării 13. Sectorul sănătății 13. Sectorul sănătății E87 (C37): Evaluarea și consolidarea E89 (D28): Sectorul sănătății PCA unității sanitare E88 (C62): Unități sanitare sigure E90 (D29): Pregătirea unității sanitare E91 (D30): Pregătirea lucrătorilor din domeniul sănătății E92 (D32): Furnizarea continuă de servicii de sănătate 14. Sectorul cultural 14. Sectorul cultural E93 (C39): Protecția patrimoniului E93 (C39): Protecția patrimoniului cultural cultural 15. Turism 15. Turism E94 (C41): Pregătirea pentru turism E94 (C41): Pregătirea pentru turism 16. Afaceri externe 16. Afaceri externe E95 (D33): Cooperarea internațională E95 (D33): Cooperarea internațională Caseta 9. Listă de verificare pentru urmărirea progresului în ariile prioritare CSRRD Prioritatea 1 • Promovarea colectării, analizei, managementului și folosirii datelor relevante și a informațiilor practice și asigurarea diseminării acestora, luând în considerare nevoile diferitelor categorii de utilizatori. • Încurajarea folosirii și consolidarea liniilor de bază și evaluarea periodică a vulnerabilității la riscurile de dezastru, capacității, expunerii, caracteristicilor hazardului și posibilele efecte secvențiale ale acestora la scara socială și spațială relevantă asupra ecosistemelor, în conformitate cu circumstanțele naționale. • Elaborarea, actualizarea periodică și diseminarea, după caz, a informațiilor despre riscul de dezastru bazate pe locație, inclusiv a hărților de risc, că tre factorii de decizie, publicul larg și comunitățile cu risc de expunere la dezastre într-un format adecvat folosindîntr-un mod adaptat tehnologia de informații geospațiale. • Evaluarea sistematică, înregistrarea, distribuția și contabilizarea publică a pierderilor cauzate de hazard și înțelegerea impactului economic, social, de sănătate, educație, mediu și patrimoniu cultural, după caz, în contextul informațiilor privind expunerea la pericole și vulnerabilități specifice evenimentului.. 326 • Punerea gratuită la dispoziție și accesibilitatea, după caz, a informațiilor nesensibile privind expunerea la hazarduri, vuln erabilitatea, riscurile, dezastrele și dezagregarea pierderilor. • Promovarea accesului în timp real la date fiabile, utilizarea spațiului și a informațiilor in situ, inclusiv GIS, și utilizarea inovațiilor în tehnologia informației și a comunicațiilor pentru a îmbunătăți instrumentele de măsurare, precum și colectarea, analiza și diseminarea datelor. • Consolidarea cunoștințelor oficialilor guvernamentali la toate nivelurile, a societății civile, a comunităților și a voluntarilor, precum și a sectorului privat, prin schimbul de experiențe, lecții învățate, bune practici și formare și educație în domeniul RRD, inclusiv utilizarea mecanismelor de formare și de educație existente și învățare inter pares. • Promovarea și îmbunătățirea dialogului și cooperării între comunitățile științifice și tehnologice, alte părți interesate relevante și factorii de decizie politică pentru a facilita o interfață știință-politică pentru luarea eficientă a deciziilor în MRD. • Asigurarea utilizării cunoștințelor și practicilor tradiționale, indigene și locale, după caz, pentru a completa cunoștințele științifice în evaluarea riscului de dezastru și dezvoltarea și implementarea politicilor, strategiilor, planurilor și programelor din sectoare specifice, cu o abordare intersectorială; care ar trebui să fie adaptate localităților și contextului. • Consolidarea capacității tehnice și științifice de a valorifica și consolida cunoștințele existente și de a dezvolta și aplica metodologii și modele pentru a evalua riscurile de dezastru, vulnerabilitățile și expunerea la toate hazardurile. • Promovarea investițiilor în inovare și dezvoltare tehnologică în cercetarea pe termen lung, multi -hazard și bazată pe soluții în MRD pentru a aborda lacunele, obstacolele, interdependențele și provocările sociale, economice, educaționale și de mediu și riscurile de dezastru. • Promovarea încorporării cunoștințelor privind riscul de dezastre, inclusiv prevenirea dezastrelor, atenuarea, pregătirea, răspunsul, recuperarea și reabilitarea, în educația formală și non-formală, în educația civică la toate nivelurile și în educația și formarea profesională. • Promovarea strategiilor naționale pentru a consolida educația publică și conștientizarea în RRD, inclusiv informații și cunoștințe privind riscul de dezastru, prin campanii, rețele sociale și mobilizarea comunitară, luând în considerare segmentele specifice ale publicului și nevoile acestora. • Aplicarea informațiilor privind riscurile în toate dimensiunile sale de vulnerabilitate, capacitate și expunere a persoanelor, comunităților, țărilor și activelor, precum și caracteristicile de hazard, pentru a dezvolta și implementa politicile RRD. • Consolidarea colaborării între oamenii de la nivel local pentru diseminarea informațiilor privind riscul de dezastre prin implicarea organizațiilor comunitare și a ONG-urilor. Prioritatea 2 • Convenționalizarea, normalizarea și integrarea reducerii riscului de dezastru atât intra=sectorial, cât și inter -sectorial, precum și revizuireași promovarea coerenței și a dezvoltării continue, după caz, a cadrelor naționale și locale de legi, reglementări și politici publice, care, prin definirea rolurilor și responsabilităților, ghidează sectoarele public și privat în: abordarea riscului de dezastru în servicii și infrastructuri deținute, administrate sau regle mentate public; promovarea și furnizarea de stimulente, după caz, pentru acțiuni ale persoanelor, gospodăriilor, comunităților și întreprinderilor; îmbunătățirea mecanismelor și inițiativelor relevante pentru transparența riscului de dezastre, care pot include stimulente financiare, conștientizarea publicului și inițiative de formare, cerințe de raportare și măsuri juridice și administrative; și punerea în aplicare a structurilor de coordonare și organizare. • Adoptarea și implementarea strategiilor și planurilor RRD naționale și locale pe diferite perioade de timp, cu obiective, indicatori și intervale de timp, menite să prevină crearea de risc; reducerea riscului existent; și consolidarea rezilienței economice, sociale, de sănătate și de mediu . • Efectuarea unei evaluări a capacității MRD tehnice, financiare și administrative pentru a face față riscurilor identificate la nivel local și național. • Încurajarea stabilirii mecanismelor și stimulentelor necesare pentru a asigura niveluri ridicate de conformitate cu prevederi le existente de îmbunătățire a siguranței din legile și reglementările sectoriale, inclusiv cele care se referă la utilizarea terenului și planificarea urbană, codurile de construcție, managementul mediului și al 327 resurselor, precum și standardele de sănătate și siguranță și actualizarea acestora, acolo unde este necesar, pentru a vă asigura o concentrare adecvată asupra MRD. • Dezvoltarea și consolidarea, după caz, a mecanismelor de monitorizare ( follow-up), evaluare periodică și raportare publică a progreselor înregistrate în planurile naționale și locale și promovarea controlului public și încurajarea dezbaterilor instituționale, inclusiv de către parlamentari și alți oficiali relevanți, cu privire la rapoartele de progres ale planurilor locale și naționale pentru RRD. • Alocarea, după caz, rolurilor și sarcinilor clare reprezentanților comunității din cadrul instituțiilor și a proceselor MRD și luării deciziilor prin cadre juridice relevante și realizarea unor consultări publice și comunitare cuprinzătoare pe parcursul dezvoltării acestor legi și reglementări pentru a sprijini punerea lor în aplicare. • Stabilirea și consolidarea forurilor de coordonare guvernamentală compuse din părțile interesate relevante la nivel național și local, cum ar fi platformele naționale și locale pentru RRD și un punct focal național desemnat pentru implementarea CSRRD 2015–2030. Este necesar ca astfel de mecanisme să aibă o bază solidă în cadrele instituționale naționale cu responsabilități clar atribuite și autoritate, inter alia, care să permită identificarea riscului de dezastru sectorial și multisectorial, și consolidarea conștientizării și cunoașterii riscului de dezastru prin partajarea și diseminarea informațiilor și a datelo r nesensibile privind riscul de dezastru, contribuția și coordonarea rapoartelor privind riscul de dezastru la nivel local și național, coordonarea campaniilor de conștientizare a publ icului cu privire la riscul de dezastru, facilitarea și sprijinirea cooperării multisectoriale locale (de exemplu, între autoritățile locale) și contribuția la stabilirea și raportarea cu privire la planurile MRD locale și naționale și toate politicile relevante pentru MRD. Aceste responsabilități trebuie stabilite prin legi, reglementări, standarde și proceduri. • Împuternicirea autorităților locale, după caz, prin mijloace de reglementare și financiare să lucreze și să se coordoneze cu societatea civilă, comunitățile, popoarele indigene și migranții în privința MRD la nivel local. • Încurajarea parlamentarilor să sprijine punerea în aplicare a RRD prin elaborarea unei noi legislații sau modificarea legislației relevante și stabilirea alocă rii bugetare. • Promovarea dezvoltării standardelor de calitate, cum ar fi certificările și atribuirile pentru MRD, cu participarea sectorului privat, a societății civile, a asociațiilor profesionale, a organizațiilor științifice și a Națiunilor Unite. • Formularea politicilor publice, acolo unde este cazul, care să vizeze abordarea problemelor de prevenire sau de relocare a oa menilor, în măsura în care este posibil. Prioritatea 3 • Alocarea resurselor necesare, inclusiv a finanțelor și logisticii, după caz, la toate nivelurile administrației pentru dezvoltarea și implementarea strategiilor, politicilor, planurilor, legilor și reglementărilor RRD în toate sectoarele relevante. • Promovarea mecanismelor de transfer și de asigurare a riscului de dezastre, de partajare și de păstrare a riscurilor și de protecție financiară, după caz, atât pentru investiții publice, cât și private, pentru a reduce impactul financiar al dezastrelor asupra guvernelor și societăților, în zonele urbane și rurale. • Consolidarea, după caz, a investițiilor publice și private reziliente la dezastre, în special prin măsuri structurale, nestructurale și funcționale de prevenire și de reducere a riscurilor de dezastre în facilități critice, în special școli și spitale și infrastructuri fizice; și construirea mai bună de la început pentru a rezista hazardurilor printr-o proiectare și construcție adecvate, inclusiv prin utilizarea principiilor de proiectare universală și de standardizare a materialelor de construcție; consolidarea și reconstruirea; încurajarea unei culturi de întreținere; și luarea în considerare a evaluărilor impactului economic, social, structural, tehnologic și de mediu. • Protejarea sau susținerea protecției instituțiilor culturale și de colectare și a altor locuri de patrimoniu istoric, cultural și de interes religios. • Promovarea rezilienței la riscurile de dezastru a locurilor de muncă prin măsuri structurale ș i nestructurale. • Promovarea normalizării (mainstreaming) evaluărilor riscurilor de dezastru în elaborarea și punerea în aplicare a politicii de utilizare a terenurilor, incluzând planificarea urbană, evaluările degradării terenurilor și a locuințelor informale și nepermanente, precum și utilizarea de linii directoare și instrumente de monitorizare (follow-up) fundamentate de schimbările demografice și de mediu anticipate. 328 • Promovarea normalizării (mainstreaming) evaluării riscului de dezastru; cartografierea și managementul dezvoltării rurale; planificarea și managementul, printre altele, munților, râurilor, zonelor de câmpie inundabilă de coastă, zonelor uscate, zonelor umede și a tuturor celorlalte zone predispuse la secetă și inundații, inclusiv prin identificarea zonelor care sunt sigure pentru așezarea umană și, în același timp, conservarea funcțiilor ecosistemului care ajută la reducerea riscurilor. • Încurajarea revizuirii codurilor și standardelor de construcție existente sau dezvoltarea altora noi și a practicilor de reabilitare și reconstrucție la nivel național sau local, după caz, cu scopul de a le face mai aplicabile în context local, în special în așezările umane informale și marginale; și consolidarea capacității de a implementa, inspecta și pune în aplicare astfel de coduri printr-o abordare adecvată, în vederea încurajării structurilor rezistente la dezastre. • Îmbunătățirea rezilienței sistemelor naționale de sănătate, inclusiv prin integrarea MRD în asistența medicală primară, secundară și terțiară, în special la nivel local. • Dezvoltarea capacității lucrătorilor din domeniul sănătății în înțelegerea riscului de dezastre și aplicarea și implementarea abordărilor RRD în activitatea de sănătate; promovarea și consolidarea capacităților de formare în domeniul medicinei în caz de dezastre; și sprijinirea și formarea grupurilor de sănătate comunitare în abordările RRD în cadrul programelor de sănătate, în colaborare cu alte sectoare, precum și în punerea în aplicare a Regulamentelor Internaționale de Sănătate (2005) ale Organizației Mondiale a Sănătății. • Consolidarea proiectării și punerii în aplicare a politicilor incluzive și a mecanismelor sociale de plasă de siguranță ( social safety-net mechanisms), inclusiv prin implicarea comunității, integrate cu programe de îmbunătățire a mijloacelor de trai și acces la serviciile de bază de îngrijire a sănătății, inclusiv sănătatea mame i, nou-născuților și a copilului, sănătatea sexuală și reproductivă, siguranța alimentară și nutriția, locuințe și educație, orientate spre eradicarea sărăciei și către găsirea de soluții durabile în faza post-dezastru și împuternicirea și ajutarea persoanelor afectate în mod disproporționat de dezastre. • Persoanele cu boli cronice și care pun viața în pericol, din cauza nevoilor lor specifice trebuie incluse în proiectarea politicilor și planurilor de gestionare a riscurilor înainte, în timpul și după dezastre, inclusiv privitor la accesul la servicii de salvare a vieții. • Încurajarea adoptării de politici și programe care abordează mobilitatea umană cauzată de dezastre pentru a consolida reziliența persoanelor afectate și a comunităților gazdă, în conformitate cu legile și circumstanțele naționale. • Promovarea, după caz, a integrării considerațiilor și măsurilor RRD în instrumentele financiare și fiscale. • Consolidarea utilizării și managementului durabil al ecosistemelor și implementarea abordărilor integrate de management al mediului și resurselor naturale care încorporează RRD. • Creșterea rezilienței în mediul de afaceri și protecția mijloacelor de trai și a activelor productive în cadrul lanțurilor de aprovizionare, asigurarea continuității serviciilor și integrarea MRD în modelele și practicile de afaceri. • Consolidarea protecției mijloacelor de trai și a activelor productive, inclusiv a șeptelului, a animalelor folosite la lucru, a uneltelor și a semințelor. • Promovarea și integrarea abordărilor MRD în întreaga industrie turistică, având în vedere dependența, adeseori semnificativă, de sectorul turismului, considerat un factor-cheie al creșterii economice. Prioritatea 4 • Pregătirea sau revizuirea și actualizarea periodică a politicilor, planurilor și programelor de pregătire în caz de dezastru și situații de urgență, cu implicarea instituțiilor relevante, luând în considerare scenariile privind schimbările climatice și impactul acestora asupra riscului de dezastru și facilitând, după caz, participar ea tuturor sectoarelor și a părților interesate relevante. • Investirea, dezvoltarea, menținerea și consolidarea prognozelor și SAT m ultisectoriale, multi-hazard, centrate pe oameni, riscurile de dezastru și mecanismele de comunicații de urgență, tehnologiile sociale și sistemele de telecomunicații de monitorizare a hazardurilor; dezvoltarea unor astfel de sisteme printr-un proces participativ; adaptarea lor la nevoile utilizatorilor, inclusiv la cerințele sociale și culturale, în special la gen; promovarea aplicării de echipamente și facilități de avertizare timpurie simple și ieftine; și extinderea canalelor de lansare a informațiilor de avertizare timpurie în caz de dezastre naturale. 329 • Promovarea rezilienței infrastructurii critice noi și existente, inclusiv infrastructura de apă, transport și telecomunicații, facilități educaționale, spitale și alte unități de sănătate, pentru a se asigura că acestea rămân sigure, eficiente și operaționale în timpul și după dezastre pentru a oferi servicii esențiale și de salvare a vieții. • Înființarea de centre comunitare pentru promovarea conștientizării publicului și stocarea materialelor necesare pentru implementarea activităților de salvare și ajutorare. • Adoptarea de politici și acțiuni publice care sprijină rolul lucrătorilor din serviciile publice de a stabili sau consolida mecanismele și procedurile de coordonare și finanțare pentru asistență și planificarea și pregătirea pentru recuperarea și reconstrucția post -dezastru. • Instruirea forței de muncă existente și a lucrătorilor voluntari în răspunsul la dezastre și consolidarea capacităților tehnice și logistice pentru a asigura un răspuns mai bun în caz de urgență. • Asigurarea continuității operațiunilor și planificării, inclusiv redresarea socială și economică și furnizarea de servicii de bază în faza post-dezastru. • Promovarea exercițiilor periodice de pregătire, răspuns și recuperare în caz de dezastru, inclusiv exerciții de evacuare, instruire și stabilirea de sisteme de sprijin în funcție de zonă, în vederea asigurării unui răspuns rapid și eficient la dezastre și deplasări aferente, inclusiv accesul la adăpost sigur, alimente esențiale și provizii de ajutor non-alimentare, în funcție de nevoile locale. • Promovarea cooperării între diverse instituții, autorități multiple și părți interesate aferente la toate nivelurile, inclusiv comunitățile și afacerile afectate, având în vedere natura complexă și costisitoare a reconstrucției post-dezastru, sub coordonarea autorităților naționale. • Promovarea încorporării MRD în procesele de recuperare și reabilitare post -dezastru; facilitarea legăturii dintre ajutor, reabilitare și dezvoltare; utilizarea oportunităților în timpul fazei de recuperare pentru a dezvolta capacități care reduc riscul de dezastru pe termen scurt, mediu și lung, inclusiv prin dezvoltarea de măsuri precum amenajarea teritorială, îmbunătățirea standardelor structurale și schimbul de expertiză, cunoștințe, analize post-dezastru și lecții învățate; și integrarea reconstrucției post-dezastru în dezvoltarea durabilă economică și socială a zonelor afectate. Acest lucru ar trebui să se aplice și așezărilor te mporare pentru persoanele strămutate de dezastre. • Elaborarea de îndrumări pentru pregătirea pentru reconstrucția la dezastre, cum ar fi planificarea utilizării terenurilor și îmbunătățirea standardelor structurale, inclusiv prin învățarea din programele de recuperare și reconstrucție pe parcursul deceniului care a trecut de la adoptarea Cadrului de acțiune de la Hyogo și schimbul de experiențe, cunoștințe și lecții învățate. • Luarea în considerare a relocării facilităților și infrastructurilor publice în zone din afara domeniului de risc, ori de câte ori este posibil, în procesul de reconstrucție post-dezastru, în consultare cu persoanele în cauză, în funcție de situație. • Consolidarea capacității autorităților locale de a evacua persoanele care locuiesc în zone predispuse la dezastre. • Stabilirea unui mecanism de înregistrare a cazurilor și unei baze de date a mortalității cauzate de dezastre pentru a îmbunătăți prevenirea morbidității și a mortalității. • Îmbunătățirea schemelor de recuperare pentru a oferi servicii de asistență psihosocială și de sănătate mintală tuturor persoanelor care au nevoie. • Revizuirea și consolidarea, după caz, a legilor și a procedurilor naționale privind cooperarea internațională, pe baza Ghidului pentru Facilitarea Internă și Reglementarea Ajutorului Internațional în caz de Dezastru și Asistență Inițială de Recuperare. Sursa: UNISDR. Modul: Citirea Cadrului de la Sendai: Înțelegerea rolului guvernelor. Caseta 10. Indicatori eșantion care pot fi luați în considerare în documentele strategice sau operaționale Prioritatea 1 • Evaluările riscurilor pentru principalele sectoare economice au fost finalizate printr -o rezoluție adecvată, luând în considerare aspectele legate de confidențialitate și securitate. 330 • Au fost finalizate evaluările riscurilor pentru anumite tipuri de infrastructură (cum ar fi stațiile de pompieri, infrastructura primilor respondenți). • Configurarea platformei de date care oferă acces ușor la datele scenariilor privind hazardurile și schimbările climatice, precum și cartografierea grupurilor vulnerabile și a infrastructurii critice. • Materiale de orientare și metodologii disponibile utilizatorilor cu privire la modul de accesare și includere a informațiilor despre dezastre și climă în procesul decizional. • Activități de conștientizare desfășurate și monitorizate regulat și informații partajate public. Prioritatea 3 • Strategia de management al activelor și a infrastructurii critice este aprobată și publicată. • Agenția responsabilă de coordonarea rezilienței activelor și infrastructurii critice este creată și funcțională. • Există sisteme de management al activelor cu planuri de întreținere bazate pe dovezi. • Infrastructură critică și servicii identificate. • Inventarul bunurilor publice și a infrastructurii pregătite (clădiri de spitale, școli și universități, cu stare, expunere la hazarduri și istoric de întreținere). • Deficiențe în infrastructură și active publice identificate. • Au fost finalizate planurile de investiții pentru creșterea rezilienței serviciilor publice și a sistemelor de infrastructură. • Standardele de construcție pentru infrastructură și clădiri sunt actualizate, luând în considerare hazardurile și criticitatea locală, iar mecanismele de aplicare sunt în vigoare. • Timpul de recuperare estimat pentru sistemele de infrastructură critice, respectiv energie, transport și apă - după un eveniment major. • Cadrul legal revizuit pentru a aloca riscurile între părțile interesate, inclusiv în parteneriatele public -private și clădiri. • Întreprinderile de stat au inclus schimbările climatice în strategia și procesul decizional. • Procentul de țări/municipalități cu planuri de utilizare a terenului sau de urbanizare revizuite care includ hazardurile actuale și proiectate. • Ponderea populației care locuiește (sau se mută din) zone cu risc ridicat, clădiri fragile sau clădiri fragile consolidate. • Strategia sau reglementările specifice privind utilizarea soluțiilor bazate pe natură aprobate. • Zonele imposibile sau prea costisitor de protejat împotriva impactului schimbărilor climatice identificate și comunicate publicului. • Regulament care prevede furnizarea de informații pentru climă și hazard cumpărătorului pe piețele imobiliare. Prioritatea 4 • Sunt desemnate căi de evacuare și adăposturi, iar aceste informații sunt cunoscute de autorități și public. • Distanța medie până la cel mai apropiat adăpost. • Capacitatea adăposturilor sau a serviciilor de urgență, de exemplu, numărul de unități de servicii medicale de urgență, profe sioniști instruiți în situații de urgență medicală etc. • Durata comunităților poate funcționa în siguranță și independent (de exemplu, depozitarea apei și alimentelor, medicamente). • Numărul de exerciții de dezastru efectuate. • Ponderea populației acoperite de planurile de evacuare. • Planurile de recuperare și reconstrucție reziliente sunt gata de implementare, cu utilizarea și standardele revizuite ale ter enului. 331 • Contracte aprobate în prealabil pentru intervenții de urgență (cum ar fi îndepărtarea resturilor) sau reconstrucție (cum ar fi reparațiile drumurilor) aprobate, cu standarde îmbunătățite. • Strategie generală de management al riscurilor reziduale și a dezastrelor pregătită și aprobată. • Ponderea populației acoperite de cel puțin un instrument financiar pentru a face față șocurilor (de exemplu, asigurări, protecție socială sau acces la împrumuturi în caz de dezastru). • Ponderea populației cu asigurări de dezastru. • Ponderea populației cu acces la împrumuturi de urgență de la instituția financiară. • Ponderea populației care primește remitențe. • Ponderea populației cu economii financiare într-un cont bancar. • Test de stres al sistemelor existente finalizat, inclusiv mecanisme de livrare. • Planul contingent pentru extinderea sistemelor de protecție socială elaborat și aprobat. • Mecanismul de livrare existent (de exemplu, conturi bancare pentru gospodării). • Ponderea populației acoperite de protecție socială sau în registrul social (inclusiv potențialii beneficiari în caz de mărire ). • Fracțiunea firmelor cu planuri de continuitate a activității sau acoperire de asigurare în caz de dezastru. • Numărul de planuri de continuitate a activității bazate pe zone. Sursa: Hallegatte, Stephane, Jun Rentschler și Julie Rozenberg. 2020. Principii de Adaptare: Un Ghid pentru Proiectarea Strategiilor. 332 6.3. Anexa 3. Lista Părților Interesate Consultate Tabelul 21. Părțile Interesate Consultate Partea interesată consultată Activitate de consultare Instituție Departament Administrația publică la nivel național Întâlnirea de consultare GLT (5 noiembrie); Întâlniri de consultare GLT privind Prioritățile Sendai 2 și 4 IGSU - Departamentul de (11 martie) și Prioritățile 1 și 3 (25 martie); Prevenire a Dezastrelor Întâlnirea de consultare GLT privind Sistemele de Ministerul Avertizare Timpurie (1 aprilie); Afacerilor Interne Răspunsuri scrise la întrebări despre SAT. Întâlniri de consultare GLT cu privire la Prioritățile Sendai Direcţia Generală pentru 2 și 4 (11 martie); Relațiile cu Instituțiile Chestionar privind Prioritățile 2 și 4 completat; Prefectului Chestionar privind Prioritățile 1 și 3 completat. Direcția Generală a Apelor Direcția Managementul Chestionar preliminar completat; Resurselor Forestiere Întâlnirea de consultare GLT (5 noiembrie); Ministerul Direcţia Managementul Întâlniri de consultare GLT privind Prioritățile Sendai 2 și 4 Mediului, Apelor și Riscului la Inundații şi (11 martie) și Prioritățile 1 și 3 (25 martie). Pădurilor Siguranţa Barajelor Întâlnire de consultare GLT privind Sistemele de Direcția Politici şi Strategii în Avertizare Timpurie (1 aprilie). Silvicultură Întâlniri de consultare GLT privind Prioritățile Sendai 2 și 4 (11 martie) și Prioritățile 1 și 3 (25 martie); Administrația Naţională de Meteorologie Chestionar privind Prioritățile 1 și 3 completat; Întâlnirea de consultare GLT privind Sistemele de Avertizare Timpurie (SAT) pe 1 aprilie. Întâlnirea de consultare GLT (5 noiembrie); Administrația Întâlniri de consultare GLT privind Prioritățile Sendai 2 și 4 Departamentul pentru Națională „Apele (11 martie) și Prioritățile 1 și 3 (25 martie); Situații de Urgență Române” (ANAR) Întâlnire de consultare GLT privind Sistemele de Avertizare Timpurie (1 aprilie). Chestionar preliminar completat; Ministerul Întâlnirea de consultare GLT (5 noiembrie); Transporturilor și Serviciul Situații de Urgență Chestionar privind Prioritățile 2 și 4 completat; Infrastructurii Comisia Națională Departamentul de Urgență pentru Controlul Nucleară și Radiologică Chestionar preliminar completat; Activităților (DUNR) Nucleare (CNCAN) Ministerul Întâlnirea de consultare GLT (5 noiembrie); Direcția pentru Politici Economiei, Energiei Întâlniri de consultare GLT privind Prioritățile Sendai 2 și 4 Industriale și și Mediului de (11 martie) și Prioritățile 1 și 3 (25 martie); Competitivitate Afaceri/Ministerul Chestionar privind Prioritățile 2 și 4 completat; Economiei, Autoritatea Competentă Antreprenoriatului pentru Asigurarea Primul chestionar completat; și Turismului Aprovizionării cu Gaz Natural 333 Autoritatea Competentă pentru Asigurarea Chestionar preliminar completat; Aprovizionării cu Energie Electrică Autoritatea Competentă pentru Înființarea și Chestionar preliminar completat; Întreținerea Stocurilor de Petrol și Produse Petroliere Direcția Generală pentru Întâlnirea de consultare GLT (5 noiembrie); Țiței și Gaze Naturale Chestionar preliminar completat; Direcția Generală pentru Întâlniri de consultare GLT privind Prioritățile Sendai 2 și 4 Politici Agricole și Strategii (11 martie) și Prioritățile 1 și 3 (25 martie); Autoritatea pentru Chestionar privind Prioritățile 2 și 4 completat; Ministerul Administrarea Sistemului Întâlnirea de consultare GLT privind Sistemele de Agriculturii și Național Antigrindină și de Avertizare Timpurie (1 aprilie); Dezvoltării Rurale Creștere a Precipitațiilor (MARD) Agenția Națională de Chestionar privind Prioritățile 2 și 4 completat; Îmbunătățiri Funciare (ANIF) Centrul Operativ pentru Situații de Urgență Chestionar preliminar completat; Comisia Tehnică de Ministerul Amenajare a Teritoriului și Întâlnirea de consultare GLT (5 noiembrie); Dezvoltării, Urbanism Întâlniri de consultare GLT privind Prioritățile Sendai 2 și 4 Lucrărilor Publice și (11 martie) și Prioritățile 1 și 3 (25 martie); Direcția Tehnică, Administrației Chestionar privind Prioritățile 1 și 3 completat; Departamentul de (MDLPA) Reglementare în Construcții Autoritatea Direcţia Evidenţă Națională Sanitară Informatizată, Tehnologia Veterinară și pentru Informaţiei şi Gestiunea Chestionar preliminar completat; Siguranța Activităţilor de Import - Alimentelor - Export ANSVSA Direcția Generală de Ministerul Sănătății Asistență Medicală și Întâlnirea de consultare GLT (5 noiembrie); Sănătate Publică Direcția Politici Servicii Întâlniri de consultare GLT privind Prioritățile Sendai 2 și 4 Ministerul Muncii și Sociale (11 martie) și Prioritățile 1 și 3 (25 martie); Protecției Sociale Direcția Politici Beneficii Chestionar privind Prioritățile 2 și 4 completat. Sociale Direcția Generală de Întâlniri de consultare GLT privind Prioritățile Sendai 2 și 4 Ministerul Educației Management Strategic și (11 martie) și Prioritățile 1 și 3 (25 martie); Politici Publice Întâlnirea de consultare GLT privind Sistemele de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Avertizare Timpurie (1 aprilie); Apelor Interviu aprofundat despre SAT din perspectiva INHGA. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Întâlnirea de consultare GLT privind Sistemele de Fizica Pământului Avertizare Timpurie (1 aprilie); Nivel local Primăria Bacău Interviu aprofundat; Primăria Baia Mare Interviu aprofundat; Primăria Brașov Interviu aprofundat; 334 Primăria Câmpina Interviu aprofundat; Primăria Craiova Interviu aprofundat; Primăria Iași Interviu aprofundat; Primăria Sinaia Interviu aprofundat; Nicolaie Moldovan, fostul City Manager al Interviu aprofundat; municipiului Alba Iulia Sectorul de afaceri Deloitte România Interviu aprofundat; Societatea Civilă Federaţia Fundaţiile Comunitare din România Întâlniri de consultare GLT privind Prioritățile Sendai 2 și 4 (FFCR) (11 martie) și Prioritățile 1 și 3 (25 martie); Chestionar privind reziliența socială completat; Fundația Comunitară Iași Chestionar privind reziliența socială completat; Fundația Comunitară Alba Chestionar privind reziliența socială completat; Fundația Comunitară Sibiu Chestionar privind reziliența socială completat; Fundația Comunitară București Chestionar privind reziliența socială completat; Fundația Comunitară Buzău Chestionar privind reziliența socială completat; Fundația Comunitară Cluj Chestionar privind reziliența socială completat; Fundația Comunitară Bacău Chestionar privind reziliența socială completat; Fundația Comunitară Timișoara Chestionar privind reziliența socială completat; Fundația Comunitară Galați Chestionar privind reziliența socială completat; Fundația Comunitară Prahova Chestionar privind reziliența socială completat; Societatea Română a Radioamatorilor Chestionar privind reziliența socială completat; Ștefan Cibian, PhD, Director Executiv, Institutul de Întâlnirea de consultare GLT cu privire la Prioritățile 1 și 3 Cercetare Făgăraș și reprezentantul FOND - (25 martie); Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Chestionar privind reziliența socială completat; Dezvoltare din România Federaţia Fundaţiile Comunitare din România Întâlniri de consultare GLT privind Prioritățile Sendai 2 și 4 (FFCR) (11 martie) și Prioritățile 1 și 3 (25 martie); Chestionar privind reziliența socială completat; Vlad Popescu, Cofondator, Clubul Câinilor Utilitari Interviu telefonic; Paul Dorneanu, Vicepreședinte, Interviu telefonic. AsociațiaSalvatorilor Voluntari 4x4 (Rescue 4x4) Prezentul SATR a valorificat, de asemenea, concluziile colectate în urma consultărilor desfășurate în cadrul acordului SATR privind Programul de Dezvoltare Urbană din București - Componenta 4: Programul de Reducere a Riscului Seismic din București - care a fost realizat în perioada octombrie 2020 - februarie 2021.427 Secțiunile de mai jos descriu domeniul de aplicare al acelor consultări care s-au concentrat asupra orașului București și asupra riscului seismic, precum și a celor efectuate, în perioada martie - aprilie 2021, în cadrul prezentului SATR, sub forma unui al doilea chestionar privind reziliența socială distribuit în rețeaua de fundații comunitare din România, precum și în cadrul MRD și al comunității academice. Conștientizarea publicului: Consultările au inclus actori cheie implicați în 23 de inițiative MRD pentru a înțelege impactul diferitelor campanii de conștientizare cu privire la reziliența la dezastre la nivel național și dezvoltate de un spectru oarecum redus de entități care au fost proactive în ultimele decenii și au contribuit la aducerea subiectului riscului de dezastru în atenția publicului, constând, în principal, din instituții publice, inclusiv mediul academic, actori privați și, în unele cazuri rare, ONG-uri, în special în aria de reziliență seismică. În cadrul unei serii de interviuri realizate cu profesioniști care au coordonat sau au participat la campanii de conștientizare a publicului din trecut cu privire la diferite tipuri de riscuri de 427 Banca Mondială 2021. RAS privind Programul de Dezvoltare Urbană București (P169577). 335 dezastre, au fost analizate principalele rezultate în ceea ce privește lecțiile învățate și oportunitățile și a fost propus un rezumat al recomandărilor cheie de extindere și de valorificare a eforturilor autorităților publice la nivel național în ceea ce privește proiectarea și implementarea viitoarelor campanii, văzute ca o parte critică a managementului riscului de dezastre. Reziliență socială: În procesul de determinare a modului în care reziliența socială se aplică la nivel național și de ce este important să se înțeleagă modul în care organizațiile societății civile, în special, se poziționează în raport cu acestea atunci când se are în vedere crearea unei strategii naționale de reducere a riscului de dezastre pentru țară, au fost diseminate două sondaje între diferite perspective cheie. Primul sondaj a fost adresat în principal organizațiilor societății civile active la nivel de București, în timp ce, în același timp, unele dintre ele aveau competențe și la nivel național, adunând un total de 38 de răspunsuri din partea organizațiilor care lucrează în sectoare precum serviciile sociale, educația pentru sănătate, promovare, politici publice, MRD, drepturile omului și asistență umanitară. Sondajul a fost urmat de interviuri aprofundate cu reprezentanți ai patru ONG-uri care lucrează cu grupuri vulnerabile și consultări prin e-mail cu reprezentanții mediului academic pentru o imagine de ansamblu mai cuprinzătoare asupra particularităților rezilienței sociale. Pentru o mai bună înțelegere a lacunelor și oportunităților de reziliență socială și implicarea ONG-urilor în contextul diferitelor dezastre la nivel național, a fost diseminat un al doilea sondaj în cadrul rețelei de fundații comunitare din România, colectând răspunsuri din 10 zone cheie ale țării (respectiv București, Alba, Sibiu, Iași, Buzău, Cluj, Bacău, Timișoara, Galați, Prahova), precum și din organizația generală, Federația Română a Fundațiilor Comunitare (FRFC). Au avut loc consultări suplimentare cu reprezentanți ai domeniului academic și ai comunității MRD la nivel național. Consultări prin intermediul sondajului privitor la reziliența socială la nivel de București 1. Alianța Națională pentru Boli Rare 2. Asociația Română împotriva SIDA 3. Asociația „FDP - Protagoniști în educație” 4. Asociația „Ridică-te și Umblă” 5. Asociația #better 6. Asociația Carusel 7. Asociația Culturală Flower Power 8. Asociația Dăruiește Aripi 9. Asociația De-a Arhitectura 10. Asociația Down Plus București 11. Asociația Envision 12. Asociația GEYC 13. Asociația Inima Copiilor 14. Asociația JRS România 15. Asociația Lindenfeld 16. Asociația MozaiQ LGBT 17. Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România 18. Asociația Nevăzătorilor din România 19. Asociația Pe Stop 20. Asociația pentru Dezvoltare și Mediu 21. Asociația Pro Arta Dezvoltare și Cunoaștere 22. Asociația Română pentru Cultură, Educație și Normalitate 23. Asociația Tandem 24. Centrul Român pentru Inovaţie în Dezvoltare Locală 25. Organizația Națională Cercetașii României 336 26. Consiliul Național al Dizabilității din România 27. Consiliul Național Român pentru Refugiați 28. Consiliul Tinerilor Instituționalizați 29. Societatea Națională de Cruce Roșie din România 30. Societatea Națională de Cruce Roșie din România - Filiala Sector 6 31. Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale 32. Fundația Comunitară București 33. Fundația Umanitară de Orientare și Integrare Socială HAND-ROM 34. Fundația SERA România 35. Pro Vobis 36. Re:Rise - Asociația pentru Reducerea Riscului Seismic 37. SOS Satele Copiilor România 38. Fundația Autonomă Interviuri telefonice aprofundate – Grupuri vulnerabile • Asociația Carusel - Marian Ursan, Director Executiv • Consiliul Național Român pentru Refugiați – Ana Cojocaru, Consilier pentru Integrare • Consiliul Tinerilor Instituționalizați – Andreas Novacovici, Președinte • Federația Organizațiilor Nonguvernamentale pentru Servicii Sociale – Mihaela Steliana Munteanu, Director Comunicare și Advocacy Consultații grup tematic - Persoane cu dizabilități • Consiliul Național al Dizabilității din România - Daniela Tontsch, Președinte • Asociația Nevăzătorilor din România - Dacian Pribeanu, Responsabil de Proiecte • Asociația „Ridică-te și Umblă”- Dan Faur, Asistent Manager • Asociația Națională a Surzilor din România - Elisabeta Paraschiv, Vicepreședinte Consultări prin e-mail – reprezentanți ai Academiei • Dr. Ștefan Cibian, Director Executiv, Institutul de Cercetare Făgăraș • Andrei Mihail, Profesor Asistent, Departamentul de Sociologie al Facultății de Studii Politice, Școala Națională de Studii Politice și Administrative • Drd. Ruxandra Mocanu, Ashoka România • Aurel Bilanici, Col. (Rez.) Reziliența activității În cadrul acordului SATR privind Programul de Dezvoltare Urbană București, s-a realizat o serie de consultări și cu reprezentanții sectorului privat, pe tema rezilienței afacerilor. Prin intermediul unui chestionar diseminat prin Camerele de Comerț și Ambasade din București, au fost adunate răspunsuri de la 30 de companii private din România. Aproximativ 66% dintre companiile respondente își au sediul în București, restul activând în toată țara (de exemplu, Ilfov, Reghin, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Ploiești, Giurgiu și Constanța). Răspunsurile au venit, în principal, de la corporații (33,3%), IMM-uri (30%) și companii mari (20%). Principalele sectoare de activitate reprezentate au fost producția și vânzările de bunuri (de exemplu, bunuri de larg consum, echipamente industriale, materiale de construcții, produse farmaceutice), comerț, transport, construcții și imobiliare, HORECA, consultanță în afaceri, asigurări și drept. Chestionarul a inclus un total de 14 întrebări legate de (1) pregătirea pentru dezastre și 337 continuitatea activității și (2) lecțiile învățate din criza COVID-19. În ceea ce privește distribuția sectorului industrial, informațiile sunt furnizate în Figura 38. Trebuie remarcat faptul că cea mai mare secțiune a „corporației”, cu 33,3%, surprinde cel mai probabil acele IMM-uri care sunt înființate legal ca și corporații, precum societățile cu răspundere limitată (SRL) și tipuri similare de identități corporative. Figura 38. Clasificarea companiilor respondente Sursa: Sondaj SATR în rândul companiilor; Notă: Pe baza a 30 de răspunsuri. Sondajul a fost diseminat cu ajutorul următoarelor Camere de Comerț și Ambasade: • Ambasada Spaniei la București • Ambasada Olandei la București • Ambasada Regatului Unit în București • Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană • Camera de Comerț și Industrie Franceză din România • Avantaj Austria - în cadrul Camerei Economice Austriece • AmCham România - Camera de Comerț Americană din România • Misiunea Economică și Comercială a Israelului în România Interviuri aprofundate: • Dl. Nicolaie Moldovan, fost City Manager al municipiului Alba Iulia, România 338 6.4. Anexa 4. Informații suplimentare legate de guvernarea riscurilor Tabelul 22. Selectarea documentelor UE relevante pentru MRD Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană (INSPIRE)428 Directiva 2008/114/CE a Consiliului din 8 decembrie 2008 privind identificarea și desemnarea infrastructurilor critice europene și evaluarea necesității de îmbunătățire a protecției acestora Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii Decizia nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii (actualizată în 2019, a se vedea mai jos) Regulamentul (CE) nr. 1257/96 privind ajutorul umanitar Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor planurilor și programelor asupra mediului (Directiva SEA) Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului Text cu relevanță pentru Spațiului Economic European (SEE) ( Directiva Seveso III) Regulamentul (UE) nr. 375/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 3 aprilie 2014 de instituire a Corpului Volunt ar European de Ajutor Umanitar (inițiativa „Voluntari UE pentru Ajutor Umanitar”) Regulamentul (UE) 2016/369 al Consiliului din 15 martie 2016 privind furnizarea sprijinului de urgență pe teritoriul Uniunii Decizia de punere în aplicare (UE) 2019/1310 a Comisiei din 31 iulie 2019 de stabilire a normelor privind funcționarea Rezervei europene de protecție civilă și a rescEU [notificată cu numărul C(2019) 5614] Decizia (UE) 2019/420 a Parlamentului European și a Consiliului din 13 martie 2019 de modificare a Deciziei nr. 1313/2013/UE privind un Mecanism de Protecție Civilă al Uniunii PE/90/2018/REV/1 Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/452 a Comisiei din 26 martie 2020 de modificar e a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce privește capacitățile instituite pentru a interveni în cazul unor riscuri cu probabilitate redusă de producere și cu impact major [notificată cu numărul C(2020) 2011] Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/414 a Comisiei din 19 martie 2020 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce priveșt e capacitățile rescEU de constituire a unor stocuri medicale Decizia de punere în aplicare (UE) 2021/88 a Comisiei din 26 ianuarie 2021 de modificare a Deciziei de punere în aplicare (UE) 2019/570 în ceea ce privește capacitățile de salvare în domeniul incidentelor chimice, biologice, radiologice și nucleare (notificată cu documentul C (202 1) 313) Acordul european referitor la transportul internaţional rutier al mărfurilor periculoase (ADR) Acordul european privind transportul internațional al mărfurilor periculoase pe căi navigabile interioare (ADN) Directiva 96/49/CE a Consiliului din 23 iulie 1996 de apropiere a legislațiilor statelor membre privind transportul feroviar de mărfuri periculoase 429 Nuclear Safety Directive (2014/87/Euratom)430 428 Conform acestei directive, statele membre trebuie să proiecteze infrastructuri de date spațiale care să asigure că datele spațiale sunt stocate, puse la dispoziție și întreținute la cel mai adecvat nivel, permițând combinarea datelor din diferite surse și descoperirea cu ușurință a datelor spațiale. Această directivă acoperă seturile de date cheie pentru evaluarea riscului de dezastru - unități administrative, parcele cadastrale, rețele de transport, hidrografie, altitudine, acoperire terestră, ortoimagine, geologie, etc. 429 Link. 430 Link. 339 Tabelul 23. Strategii selectate privind MRD An Titlul strategiei (Engleză) Titlul strategiei (Română) 2005 National Strategy for Civil Protection Strategia Națională de Protecție Civilă 2005 National Flood Risk Management Strategy Strategia Naţională de Management al Riscului la Inundaţii 2007 National Strategy to Reduce the Effects of Drought in the Short, Strategia Națională pentru Reducerea Efectelor Secetei pe termen scurt, mediu şi Medium and Long Term lung 2008 National Emergency Prevention Strategy Strategia Naţională de Prevenire a Situaţiilor de Urgenţă 2008 National Strategy of 21 May 2008 for Communication and Public Strategia Națională din 21 mai 2008 de comunicare şi informare publică pentru Information for Emergency Situations situaţii de urgenţă 2008 National Strategy on Drought Reduction, Prevention and Strategia Naţională privind Reducerea Efectelor Secetei, Prevenirea și Combating Land Degradation and Desertification, on the Short, Combaterea Degradării Terenurilor și Deşertificării, pe termen Scurt, Mediu și Medium and Long Term Lung 2010 National Flood Risk Management Strategy for the Medium and Strategia naţională de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi Long Term, 2010–2035 lung, perioada 2010 – 2035 2013 National Climate Change Strategy for 2016–2020 Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2016 -2020 2013 National Intervention Plan for the Prevention of Mass Illness of Planul Naţional de Intervenţie pentru Prevenirea Îmbolnăvirii în Masă a the Population, Generated by Epidemics and Pandemics Populaţiei Generată de Epidemii și Pandemii 2016 Strategy for the Consolidation and Development of the General Strategia de Consolidare și Dezvoltare a Inspectoratului General pentru Situaţii Inspectorate for Emergency Situations, 2016–2025 de Urgenţă pentru perioada 2016-2025 2016 National Strategy on Climate Change and Low Carbon Green Strategia Națională privind Schimbările Climatice și Creșterea Economică Bazată Growth for 2016–2020 pe Emisii Reduse de Carbon pentru perioada 2016-2020 2016 National Action Plan for the Implementation of the National Planul Național de Acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind Strategy on Climate Change and Low Carbon Green Growth for schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon 2016–2020 pentru perioada 2016-2020 2020 National Defence Strategy 2020–2024 Strategia Națională de Apărare a țării pentru perioada 2020-2024 2020 National Plan for Disaster Risk Management Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastre 340 Tabelul 24. Orașele care au dezvoltat strategii privind schimbările climatice Oraș Strategie elaborată în temeiul Pactului Primarilor pentru Climă și Energie Alba Iulia Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiului Alba Iulia Bacău Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiului Bacău Plan de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice Bacău Bălan Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al orașului Bălan Bistrița Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiului Bistrița 2008–2020 Botoșani Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiului Botoșani 2020–2030 Plan de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) Botoșani, 2018 Brașov Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiului Brașov 2010–2020 Gheorgheni Strategia de la Gheorgheni pentru Reducerea Emisiilor de CO22016–2020–2030 Moinești Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiului Moinești 2012–2020 Piatra Neamț Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiului Piatra Neamț Râmnicu Vâlcea Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiului Râmnicu Vâlcea 2010– 2020 Sebeș Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiului Sebeș 2030 Plan de Acțiune pentru Adaptarea la Schimbările Climatice (PAASC) Sebeș Sfântu Gheorghe Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă (PAED) al municipiului Sfântu Gheorghe 2013– 2020 Timișoara Strategia Locală privind Schimbările Climatice al municipiului Timișoara; Plan de Acțiune Strategic privind Combaterea, Atenuarea și Adaptarea la Efectele Schimbărilor Climatice al municipiului Timișoara Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă al municipiului Timișoara 2010–2020 Topoloveni n.a. Vaslui Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă al municipiului Vaslui 2011–2020 Victoria n.a. Zalău Plan de Acțiune pentru Energie Durabilă al municipiului Zalău 2014–2020 Sursa: Convenția Primarilor privind Climă și Energie. 341 Tabelul 25. Acorduri bilaterale/cooperare privind managementul riscului de inundații Țara Data aprobării Scop Denumirea bazinului guvernamentale hidrografic/alte puncte de referință geografice Ucraina 30.09.1997 Obiectivele și principiile cooperării includ, printre altele, cooperarea în domeniul managementul Zona de frontieră comună apei pentru protecția și utilizarea apelor de frontieră, cooperarea și luarea măsurilor juridice, Tisa, Siret și Dunăre. administrative și tehnice adecvate pentru cel puțin menținerea sau îmbunătățirea stării actuale a calității apei la frontieră, pentru a preveni și reduce impactul negativ și schimbările care sunt sau pot fi cauzate, vizând apărarea eficientă împotriva inundațiilor, asigurând utilizarea rațională a apelor de frontieră, în scopul aprovizionării cu apă potabilă, industrială și de irigații, precum și pentru acoperirea altor cerințe. Ungaria 25.06.1986 Scopul acestui acord este de a rezuma acele reglementări și obligații pe baza cărora părțile următoarele râuri sunt contractante desfășoară colaborarea legată de apele de frontieră, precum și condițiile incluse în acest acord: Tur, organizatorice, instituționale și economice care formează cadrul pentru pune rea lor în aplicare. Someș, Crasna, Barcău, Ier, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb și Mureș Serbia 06.05.2019 Ambele părți au decis să stabilească obiective de cooperare, inclusiv, inter alia, realizarea și Dunărea menținerea stării bune a apelor transfrontaliere, controlul poluării, implementarea și actualizarea Planului de Management al Riscului de Inundații elaborat de fiecare Parte și prevenirea, eliminarea, limitarea și controlul fenomenelor hidrologice periculoase pe apele transfrontaliere, inclusiv poluarea accidentală Bulgaria 12.11.2004 Să abordeze în comun problemele legate de managementul apei din bazinul hidrografic, Dunărea și Marea Neagră managementul riscului de inundații și grupurile de lucru de pe Dunăre și Marea Neagră Moldova 11.02.2010 Să stabilească cadrul legal pentru colaborarea părților contractante pentru protecția și utilizarea Prut și Dunăre; bazinul durabilă a resurselor de apă, exploatarea nodului hidrotehnic Stânca -Costești de pe râul Prut, Stânca-Costești construirea și exploatarea altor lucrări hidrotehnice, precum și condițiile organizatorice, instituționale și economice care formează cadrul pentru cooperarea economică, științifică și tehnică a părților contractante în domeniul acordului 342 6.5. Anexa 5. Liste de proiecte de cercetare și dezvoltare Tabelul 26. Proiecte naționale de cercetare legate de cutremure în România Ani Titlul proiectului Obiectivul proiectului Proiecte naționale în curs 2020-2022 DETACHED - Sistemul de Avertizare Domeniul de aplicare al proiectului DETACHED (Sistemul de Avertizare Timpurie a Cutremurelor cu decizie Timpurie a Cutremurelor cu decizie Decentralizată la fiecare dintre Nodurile de Alertă) este de a crea un instrument ieftin, robust și versatil pentru Decentralizată la fiecare dintre utilizatorii finali, cu implicații directe în societate și în managementul infrastructurii critice, pentru a atenua Nodurile de Alertă riscurile asociate cu fenomenele periculoase și a reduce pierderile umane. 2020-2022 PREVENT - Sistem de monitorizare PREVENT își propune să utilizeze cunoștințele bazate pe cercetare și tehnologiile TIC pentru a dezvolta, testa și integrată a structurilor civile promova o platformă de servicii de referință online în care sunt utilizate date în timp real (seismice, de mediu) sau alte tipuri de date, ușor integrate, procesate folosind algoritmi de ultimă generație precum și în timp real, și soluții de asistență decizională care trebuie livrate pentru situații de urgență, monitorizarea sănătății structurii și planificarea continuității activității, folosind capacitățile IT. 2020-2022 PhENOMeNAL - Platforma virtuală Dezvoltarea unei platforme geofizice integrate funcționale, care va oferi acces publicului la informații despre: pentru colectarea interactivă și corelația temporală dintre seismicitatea globală, regională și națională, cataloage, hărți interactive și analiza datelor geofizice videoclipuri, date macroseismice și hărți ale cutremurelor recente și viitoare, moderate și mari din România, multidisciplinare câmpul geomagnetic înregistrat în ultimii douăzeci de ani la stațiile din interiorul și exteriorul zonei seismice Vrancea, reprezentat ca diagrame temporale și corelat cu seismicitatea și furtunile magnetice. 2020-2022 GUNDETECT - Sistem de identificare Proiectul GUNDETECT vizează o cercetare în domeniul tehnicilor, metodologiilor și instrumentelor pentru și localizare a aerului și a solului monitorizarea, achiziționarea și prelucrarea infrasunetelor. Scopul său principal este de a crea o instalație pilot pentru pozițiile gropii de foc în raza și metode cu ajutorul cărora să detecteze, să localizeze și să identifice stingătoarele de incendiu în raza incendiului incendiului. 2020-2022 Pre-Quake- Pregătirea pentru Îmbunătățirea nivelului de pregătire științifică pentru un cutremur major, analizând modul în care noile următorul cutremur major: tehnologii ne pot ajuta să înțelegem mai bine manifestarea fenomenului seismic și impactul acestuia asupra explorarea de noi oportunități societății. științifice 2020-2022 SPEIGN - Prevenirea exploziilor și a În urma cutremurului major din martie 1977, exploziile și incendiile devastatoare din cauza scurgerilor de gaze incendiilor cauzate de cutremure naturale provenite de la instalațiile de gaze naturale legate de clădirile avariate au avut o contribuție majoră la creșterea pagubelor materiale și a victimelor umane. În acest context, scopul proiectului este să dezvolte și să implementeze un prototip validat al unui sistem complex pentru prevenirea exploziilor și a incendiilor devastatoare datorită instalațiilor de utilizare a gazelor naturale - SPEIGN deteriorate de cutremure majore. Obiectivul principal al proiectului este extinderea gamei de servicii, respectiv instalarea, punerea în funcțiune și întreținerea sistemului SPEIGN pe baza asimilării și transferului rezultatelor cercetării validate în condiții de laborator de Institutul Național de Cercetare -Dezvoltare pentru Fizica Pământului. 2019-2023 NUCLEU - MULTIRISC Program de Proiectul își propune să îmbunătățească performanța sistemului de alarmare la cutremur prin folosirea de cercetare multidisciplinară asupra metodologii noi de detectare și estimare a parametrilor sursei și extinderea acestora la zone seismice noi, 343 Ani Titlul proiectului Obiectivul proiectului fenomenului seismic pentru a folosind date de înaltă precizie furnizate de Sistemul Satelitar de Navigație GNSS (Global Navigation Satellite crește reziliența la cutremure System) pentru a reduce riscul seismic, evaluarea geo-pericolului și exploatarea, utilizarea durabilă a geo- resurselor prin estimarea parametrilor sursei seismice pentru cutremure de suprafață și adânci, folosind metode avansate de detectare și localizare a surselor seismice. Proiecte Naționale Finalizate 2012-2016 BIGSEES - Reducerea decalajului Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea eficienței metodelor de atenuare a riscului seismic și a dintre seismologie și ingineria capacității acestuia de a proteja structurile, infrastructurile și oamenii. Proiectul își propune să evalueze cel cutremurului mai bun mod de a folosi în comun toate informațiile provenite din prognoza cutremurului, scăderea vulnerabilității într-un cadru probabilistic adecvat pentru luarea deciziilor. 2014-2017 DARING - Siguranța barajelor în Proiectul DARING va dezvolta un instrument practic de prevenire și atenuare a efectelor devastatoare ale timpul cutremurelor distructive: ruperii barajelor mari după apariția cutremurelor distructive. Experiența consorțiului în evaluarea hazardurilor evaluare, îmbunătățire, și riscurilor naturale, monitorizarea, prognozarea și avertizarea acestora pe baza celor mai recente observații, monitorizare, avertizare și planuri modele și teorii geofizice și seismologice, va fi utilizată pentru a crea un echipament operațional puternic de intervenție pentru investigare, monitorizare, avertizare și pentru a crește nivelul de siguranță al populației și teritoriilor din aval de baraje mari, îmbunătățind calitatea vieții. 2016 - RO-RISK - Evaluarea națională a Proiectul își propune să aducă beneficii directe și indirecte tuturor autorităților administrației publice, 2018 riscurilor de dezastru cunoașterea riscurilor la care sunt supuse comunitățile, rezultând o actualizare și o creștere a calității planurilor de prevenire și răspuns de urgență, generate de manifestarea tipurilor de riscuri pe care autoritățile administrației publice le gestionează și le pun în aplicare în astfel de situații. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență are în cadrul proiectului rolul de beneficiar și lider al parteneriatului cu 13 instituții, cărora li se atribuie o serie de responsabilități în implementarea proiectului. Proiecte internaționale în derulare 2020-2023 Proiect ARISTOTLE - ENHSP Sistem ARISTOTEL-ENHSP este un proiect finanțat de Direcția Generală Protecție Civilă și Operațiuni Umanitare integrat pentru toate riscurile către Europene (CE DG ECHO) conceput pentru a crea un sistem flexibil și scalabil care oferă servicii multi -hazard în Parteneriatul Științific European întreaga lume către Centrul de Coordonare a Răspunsului la Urgențe (CCRU) și un grup de experți în domeniul holistic privind Hazardurile Naturale meteorologiei și geofizicii din Europa pentru a sprijini CCRU în evaluările crizei. - Avertizarea Timpurie 2020-2023 EPOS - Sistemul European de Sistemul European de Observare a Plăcilor - EPOS este un plan de integrare pe termen lung pentru a crea o Observare a Plăcilor - Faza de infrastructură unică, durabilă, permanentă a Științei Pământului, care include rețele de monitorizare geofizică, durabilitate observatoare locale, laboratoare experimentale și analogice în Europa și integrarea datelor prin sate lit. 2018-2022 TURNkey - Către societăți urbane TURNkey este un proiect finanțat de UE în cadrul apelului H2020 - SC5 - 2018 - 2, Acțiunea RIA - Acțiune de mai reziliente la cutremure - printr- Cercetare și Inovație. Obiectivul general al TURNkey este de a ajuta la reducerea riscului seismic prin un sistem de Informații bazat pe reducerea pierderilor economice și sociale viitoare în Europa și atenuarea consecințelor directe și indirecte ale mai mulți senzori care să permită cutremurelor. prognozarea cutremurului, 344 Ani Titlul proiectului Obiectivul proiectului avertizarea timpurie și acțiuni de răspuns rapid Proiecte Internaționale Finalizate 2020-2022 REDACt – Consorțiul pentru Obiectivul global este îmbunătățirea monitorizării datelor și informațiilor de mediu transfrontaliere, a Evaluarea Rapidă a Daunelor disponibilității și cooperării în ceea ce privește prevenirea dezastrelor la cutremur, managementul și reducerea Provocate de Cutremur (2020- riscurilor seismice, prin dezvoltarea unui cadru de armonizare și cooperare, precum și a unui nou serviciu, 2022) bazat pe soluții TIC inovatoare (un Sistem de Evaluare Rapidă a Dezastrelor în caz de Cutremur; o aplicație pentru smartphone; un centru educațional) care depășește practica existentă în domeniul pregătirii și răspunsului la situații de urgență în caz de cutremure. Proiectul este implementat prin Programul Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2014-2020. 2017-2020 SERA - Alianța Infrastructurii de SERA este un proiect sprijinit de Orizont 2020 care răspunde priorităților identificate sub tema INFRAIA -01- Cercetare a Seismologiei și a 2016-2017 „Integrarea activităților pentru comunitățile avansate”. SERA își propune să reducă riscul seismic pe Ingineriei Cutremurelor pentru baza unor proiecte inovatoare de cercetare și dezvoltare și va îmbunătăți semnificativ accesul la date, servicii și Europa infrastructuri de cercetare pentru oamenii de știință și alți specialiști. 2012-2014 ESNET - Plasa (Rețeaua) de Proiectul reunește în cadrul „Programului Operațional Comun Bazinul Mării Negre 2007 -2013” experiența a Siguranță împotriva Cutremurului la patru state de la Marea Neagră care se confruntă, de obicei, cu efectele cutremurelor: Bulgaria, Republica Marea Neagră Moldova, România și Turcia. Obiectivul general al proiectului este de a contribui la prevenirea dezastrelor naturale provocate de cutremure în bazinul Mării Negre prin dezvoltarea unui concept (plan) comun de monitorizare și intervenție. Tabelul 27. Proiecte de cercetare RRD implementate de INHGA în ultimii ani Ani Titlul proiectului Obiectivul proiectului Fonduri naționale 2012- CLIMHYDEX - „Modificări ale extremelor Îmbunătățirea cunoștințelor privind înțelegerea mecanismelor complexe de control al variabilității 2016 climatice și impactul asociat în evenimente celor mai importante condiții meteorologice și climatice care au loc în România, la diferite scale de hidrologice din România” timp, pentru a estima incertitudinea asociată cu proiecțiile lor într-un viitor afectat de climă și a cuantifica impactul schimbării climatice asupra regimului hidrologic concentrându -se pe evenimente extreme. 2012- VULMIN - „Vulnerabilitatea așezărilor și a Îmbunătățirea dezvoltării de noi metodologii sau îmbunătățirea celor existente pentru a evalua 2016 mediului la inundații în România în contextul vulnerabilitatea localităților, infrastructurii și mediului la hazardurile hidrologice la diferite scale de schimbărilor globale de mediu” abordare (naționale sau locale), dezvoltarea unei baze de date geospațiale privind inventarul evenimentelor istorice și dezvoltarea procedurilor bazate pe criterii geomorfologice pentru identificarea, cu un anumit grad de precizie, a zonelor asemănătoare inundațiilor 2012- e-LAC - „Funcționarea proactivă a bazinelor în Proiectarea și construirea unui sistem prototip complex de sprijinire a deciziilor (SSDC) pentru 2016 condiții extreme (inundații și secetă) cu ajutorul funcționarea optimă a bazinelor în condiții hidrologice extreme (inundații și secete) 345 sistemului complex de sprijinire a deciziilor (SSDC). Studiu de caz: Bazinul Jijia 2013- Analiza precipitațiilor și a condițiilor de Monitorizarea precipitațiilor și umidității solului ca factori în apariția alunecărilor de teren în zona 2015 umiditate a solului care declanșează alunecarea Prahova-Ialomița. de teren în zona subcarpatică dintre Prahova și Valea Ialomiței Fonduri internaționale 2018- Proiect DAREFFORT - Cooperare îmbunătățită Programul este o inițiativă de implementare a unor măsuri nestructurale de reducere a riscului de 2021 privind previziunea inundațiilor din bazinul inundații în bazinul Dunării într-un mod durabil în întregul bazin hidrografic. fluviului Dunărea. 2017- JOINTISZA - „Consolidarea cooperării în cadrul Scopul principal al proiectului este de a îmbunătăți în continuare integrarea aspectelor de 2019 realizării planurilor de Management al bazinelor management al apei și prevenirea riscului de inundații pentru următorul ciclu de planificare, în a planurilor de prevenire a riscului la inundații conformitate cu legislația europeană în domeniu. Rezultatul principal al proiectului va fi un proiect pentru îmbunătățirea stării apelor în bazinul final actualizat al Planului de Management Integrat al Bazinului Hidrografic Tisa, care include deja hidrografic Tisa” aspecte ale Directivei privind inundațiile. 2018- DANUBE FLOODPLAIN - Reducerea riscului la Scopul proiectului: Îmbunătățirea managementului transfrontalier al apei și prevenirea riscului de 2020 inundații prin restaurarea luncii inundabile a inundații, maximizând în același timp beneficiile biodiversității; crearea unei rețele de ecosisteme fluviului Dunărea și a afluenților acvatice mai stabile și bogate în specii, care oferă beneficii suplimentare comunităților locale și reduc atât impactul diferitelor activități umane, cât și efectul evenimentelor climatice extreme. 2014- SNOWBALL - „Integrarea datelor de Proiectul va furniza un sistem prototip de monitorizare a zăpezii care va combina datele zilnice 2017 teledetecție, din modelare și in-situ pentru furnizate de sateliții Sentinel-1 și Sentinel-3, cu observații in situ de la stațiile meteo și cea mai evaluarea parametrilor stratului de zăpadă și a modernă modelare climatică a stratului de zăpadă. hazardurilor asociate în perspectiva schimbărilor climatice” 2014- FREEWAT - „Instrumente software GRATUITE și În cadrul proiectului FREEWAT va fi dezvoltată o platformă pentru managementul resurselor de 2017 din surse deschise pentru managementul apă, atât de suprafață, cât și subterane, software produs poate fi utilizat, fără costuri, de resurselor de apă” autoritățile sau instituțiile interesate de țările participante la proiect. 2013- EAST AVERT - „Prevenirea și protecția împotriva Îmbunătățirea managementului inundațiilor, poluării accidentale în bazin și a calității resurselor d e 2015 inundațiilor în bazinele superioare ale râului apă pentru a preveni situațiile de urgență Siret și Prut, prin implementarea unui sistem modern de monitorizare cu stații automate” 2012- DANUBE WATER - „Managementul integrat al Îmbunătățirea sistemelor de monitorizare și avertizare a apei, diseminarea datelor la frontiera 2015 fluviului Dunărea” româno-bulgară Sursa: http://www.inhga.ro/proiecte_nationale#. 346 6.6. Anexa 6. Lista campaniilor de conștientizare Tabelul 28. Activități legate de conștientizarea publicului cu privire la riscul de dezastru la nivel național Titlul campaniei/proiect Organizație An Obiectiv Activități ului în română și Tip de organizație engleză Dezastre Multiple Campanie națională de educare a publicului Inspectoratul asupra multiplelor hazarduri naturale „O casă sigură, o Diseminarea informațiilor a fost făcută prin materiale General pentru structurată pe trei module, după cum 2010 - viață în plus”/ “A tipărite (pliante, afișe și broșuri) și spoturi video care Situații de Urgență urmează: prevenirea incendiilor în case și 2011 safe house, an vizează atât adulți și copii, cât și autoritățile publice (IGSU), instituție gospodării, comportamentul corect în caz de extra life” locale și forțele voluntare în caz de urgență. publică cutremur, precum și comportamentul corect în cazul inundațiilor. APPA – Association Cea de-a 8-a ediție a proiectului „Octombrie - for the Promotion Luna Asigurărilor de locuințe” s-a desfășurat of Insurance între 1 și 31 octombrie 2020 și a avut (Asociația pentru următoarele obiective: Printre activitățile proiectului, se numără: Promovarea (1) Creșterea gradului de conștientizare a a) O amplă campanie națională de informare și Octombrie - Luna Asigurărilor) românilor cu privire la pericolele la care este educare a populației cu privire la asigurările de Asigurărilor de împreună cu expusă locuința lor; locuință, bazată pe distribuirea materialelor Locuințe 2020 - UNSAR – Uniunea (2) Informarea românilor despre formele de informative; 2012 - Ediția a VIII-a Națională a protecție financiară pe care le oferă încheierea b) Diseminarea mesajelor privind necesitatea asigurării prezent /October - Month Societăților de asigurării obligatorii sau opționale a locuinței; de locuințe printr-o campanie dedicată desfășurată of Housing Asigurare- (3) Creșterea gradului de conștientizare a prin intermediul canalelor de socializare; Insurance 2020 - Reasigurare și PAID impactului indirect al schimbărilor climatice c) Un eveniment dedicat riscurilor de catastrofe și The 8th edition România – Pool-ul asupra siguranței locuințelor și a riscurilor asigurării de locuință: ICAR - Forumul Internațional al de Asigurare generate de schimbările climatice; Riscurilor Catastrofale. împotriva (4) Creșterea gradului de conștientizare a Dezastrelor măsurilor care pot fi luate pentru protejarea Naturale, ONG - mediului și reducerea efectelor schimbărilor privat climatice. Consolidăm Habitat for Humanity România și Kaufland Proiectul „Consolidăm Comunități” s-a desfășurat pe Habitat for 2015- Comunități/ România au implementat proiectul cu scopul parcursul a 8 luni în comunități vulnerabile din Humanity România 2016 Consolidating de a dezvolta un program de identificare, județele București-Ilfov, Iași și Bacău și a implicat: și Kaufland Communities analiză și minimizare a riscului dezastrelor a) Instruiri pentru 3.000 de liceeni. Au învățat, prin 347 România, ONG-uri naturale în comunitățile vulnerabile prin simulări și jocuri, comportamentul corect înainte și Private educație preventivă, intervenții directe și după un cutremur sau incendiu (Iași, Bacău, distribuirea GIK (Dar în Natură). Proiectul a București). fost susținut de Inspectoratul pentru Situații b) 400 de familii care locuiesc în zone defavorizate au de Urgență (ISUJ) din Bacău. fost ajutate să elimine improvizațiile care le amenință viața și casele prin reparații la instalațiile de încălzire și electrice. c) 300 de kituri de răspuns au fost puse la dispoziție, astfel încât Habitat for Humanity să poată răspunde rapid în caz de dezastre (județul Bacău și Galați). d) O campanie de responsabilizare care a avut ca scop informarea a aproximativ 250.000 de persoane cu privire la măsurile pe care trebuie să le ia pentru a atenua riscurile și a-și salva viața în caz de cutremur și incendiu (Județul Bacău). Aplicația DSU are patru componente: a) Informații - În această secțiune, utilizatorii aplicației găsesc cele mai recente știri despre urgență direct de la sursă. b) Alertă - este pentru prima dată când o aplicație grupează într-un singur loc toate informațiile despre situațiile de urgență care au loc în România. În această Aplicația mobilă DES (DSU) include știri, alerte, secțiune se găsesc alerte meteorologice, alerte de MAI prin raportare și informații utile legate de situații inundații, drumuri blocate etc. 2016 și Departamentul de urgență pe teritoriul României, disponibile c) Raportare - publicul are acum posibilitatea de a Aplicația DSU/DES mai pentru Situații de în Google Play și App Store. Aplicația își sprijini personalul serviciilor de urgență. Oricine este Mobile Application departe Urgență (DSU), propune să pregătească populația pentru a martor la o urgență, fie că este vorba de inundații, instituție publică face față unei situații de urgență până la alunecări de teren, un incendiu sau un accident rutier, intervenția serviciilor profesionale de urgență. va putea trimite fotografii și videoclipuri către Departamentul pentru Situații de Urgență. d) Învățare - este esențial să știi cum să faci față unei situații de urgență. Prin urmare, în această secțiune a aplicației DSU, utilizatorii au acces la zeci de articole despre cutremure, inundații, incendii, prim-ajutor și măsuri rapide de salvare a vieții care pot fi luate în cazul unei situații de urgență. 2017 - Sistemul RO-ALERT MAI, prin Sistemul RO-ALERT permite diseminarea Sistemul RO-ALERT este folosit în situații majore în prezent / RO-ALERT System Inspectoratul mesajelor Cell Broadcast pentru a alerta care viața și sănătatea cetățenilor sunt expuse riscului, 348 General pentru publicul în situații de urgență, conform cum ar fi evenimente meteorologice extreme, Situații de Urgență cerințelor legii. inundații amenințătoare, atacuri teroriste sau alte (IGSU) și cu situații care amenință grav comunitățile. Funcțiile sprijinul tehnic al Sistemului RO-ALERT: Serviciului de a) Diseminarea mesajelor de avertizare adaptate Telecomunicații evenimentului iminent prin rețelele operatorilor de Speciale (STS), telefonie mobilă; instituții publice b) Diseminarea rapidă a mesajelor către toți utilizatorii din zona amenințată chiar și în condiții de aglomerare a rețelelor operatorilor de telefonie mobilă; c) Afișarea instantanee a mesajelor pe ecranul terminalului mobil fără a fi nevoie de intervenția utilizatorului; d) Repetarea ciclică a mesajelor de alertă la intervale; e) Primirea mesajelor de avertizare de terminalele Roaming din România; f) Acuratețea mesajelor de avertizare, formulate doar pe baza informațiilor furnizate de surse autorizate. UR Europa s-a axat pe înțelegerea riscului de climă și Grupul Băncii dezastru pentru a ghida investițiile guvernamentale și Mondiale și Conferința UR Europe a avut loc la București în a crea societăți mai reziliente. Conferința a prezentat Understanding Risk GFRRDR, în perioada 27-29 noiembrie 2019 și a reunit sute 2019 cele mai bune practici și abordări inovatoare din (UR) Europe parteneriat cu MAI de experți și practicieni din Europa și din întreaga regiune și a explorat modul în care prin DSU, instituții întreaga lume. tehnologiile perturbatoare accelerează eforturile de a publice și IFI construi reziliența la dezastru și climă. Cutremure Programul MDLPA (fostul Min. Național de de Transport, educare anti- Construcții, seismică a Turism) (fost Campanie națională de educare a populației cu 1990- Pliante distribuite de autoritățile publice locale, sesiuni populației MDPWA), MAI, privire la comportamentul corect în caz de 2007 desfășurate în școli. /National Program Min. Educației. cutremur. for Anti-seismic Coordonare tehn. Education of de INCERC, Population instituție publică 2006- MDLPA (Ministerul Prima încercare (respectiv site-ul web a fost Constă dintr-un site web cuprinzător, cu informații 2007 INFORISX Dezvoltării, inițiat în 2006 și lansat online în 2007) de a despre riscurile seismice, inclusiv secțiuni despre: (încă Lucrărilor Publice și pune la dispoziție sistematic pe internet - Informații despre cutremure; 349 activ, dar Administrației), informațiile privind riscul seismic. Informațiile - Date seismice; neîntreți INCD URBAN- au fost colectate din două surse principale: - Protecție antiseismică; nut) INCERC (Institutul materiale informaționale și lucrări de cercetare - Regulament. Național de prezentate de Dl. Emil Sever Georgescu (de ex. Cercetare- broșuri, rapoarte etc.) și informații despre Dezvoltare în subiectul seismicității din România puse la Construcții, dispoziție de oamenii de știință și academicieni Urbanism și de la Universitatea Tehnică de Construcții Dezvoltare București (UTCB/TUCEB) precum profesorul Teritorială Radu Văcăreanu. Durabilă), UTCB (Universitatea Tehnică de Construcții București), instituție publică Activități incluse: a) Efectuarea unui sondaj de populație pentru a stabili nivelul de pregătire pentru primii pași care trebuie luați după cutremur; b) Realizarea unui sondaj adresat echipelor Inspectoratul Proiectul a vizat îmbunătățirea profesionale și voluntare de salvare pentru a-și General pentru comportamentului post-dezastru al populației identifica așteptările cu privire la potențialul sprijin pe Situații de Urgență care locuiește în zone urbane cu risc seismic care îl pot primi de la civili în timpul operațiunilor de (IGSU) prin ridicat prin creșterea gradului de salvare; Inspectoratul conștientizare a publicului cu privire la un set c) Împărtășirea experienței privind cele mai bune 2010- pentru Situații de de reguli de comportament, în special pentru SAFE QUAKE practici urmate de echipele de intervenție 2011 Urgență „Dealul grupurile țintă (de exemplu, persoane cu profesională și elaborarea unui set de reguli de bază Spirii” București- dizabilități, copii, vârstnici), precum și prin pentru populație într-un seminar cu participare Ilfov (ISUBIF) promovarea colaborării între populația internațională; finanțat de Comisia generală și autoritățile și serviciile profesionale d) Realizarea unui studiu de caz asupra grupurilor Europeană, de urgență în acțiunile de intervenție în caz de vulnerabile, analiza caracteristicilor și nevoilor instituție publică dezastru. fiecăruia dintre ele și elaborarea unui set de reguli de bază; e) Diseminarea informațiilor și conștientizarea publicului prin campanii de promovare adresate publicului larg și în școli, aziluri, școli speciale; 350 f) Efectuarea unei demonstrații practice asupra comportamentului descris în setul de reguli de bază. Inspectoratul pentru Situații de Proiectul a avut ca scop instruirea elevilor din Urgență „Dealul București cu privire la răspunsul Spirii” București- comportamental adecvat în cazul unui Ilfov (ISUBIF), Prin toate activitățile promovate de Inspectoratul cutremur. Obiectivul principal a fost să se Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealu Spirii” din București, asigure că participanții cunosc conceptele de Școlar din copiii și studenții implicați au beneficiat de informații 2012 Too quick to Quake bază despre cutremure și sunt capabili să București, în și exemple menite să-i formeze ca oameni și cetățeni, explice impactul cutremurului asupra parteneriat cu să consolideze comportamentul preventiv acum, oamenilor, mediului și asupra bunurilor membri ai precum și o atitudine responsabilă la maturitate. materiale, precum și să demonstreze o comunității de înțelegere a modului de reacție în caz de un afaceri durabile cutremur. suedeze, public- privat Principalul produs al proiectului este o expoziție Institutul Național mobilă (transportabilă) despre cutremure, menită să de Cercetare- ofere o sursă de informații atractivă și fiabilă. Dezvoltare pentru Proiectul MOBEE intenționează să transmită Alte produse ale proiectului vor fi: Fizica Pământului, informații actuale despre ce sunt cutremurele, a) Un studiu de necesitate și un plan de implementare 2014- Universitatea cum ne pot afecta și ce putem face pentru a ne b) Un portal care conține:• Informații despre proiect; 2017 și Națională de Arte, MOBEE proteja de efectele lor, prin tehnologii • Un tur virtual al expoziției; mai care asigură moderne, exponate, activități interactive și • Diverse resurse educaționale pentru diferite; departe calitatea vizuală a interacțiunea dintre oamenii de știință și categorii de utilizatori; materialelor public. • Multe alte surprize. MOBEE și Siveco, c) Sesiuni de instruire pentru profesori și angajați ai instituțiilor publice muzeelor și Academiei d) Activități de diseminare și publicitate URBAN-INCERC Obiective educaționale ROEDUSEIS - (Institutul Național Faza I Dezvoltarea resurselor educaționale Rețeaua Seismică de Cercetare- a) Instruirea elevilor și profesorilor în analiza și Faza II Faza de pregătire: modele de implementare 2012- Educațională din Dezvoltare în interpretarea datelor seismologice; Faza III Faza de implementare: Dezvoltarea inițiativelor 2016 și România / Construcții, RoEduSeis-Net și didactice mai ROEDUSEIS - Urbanism și b) Proiectarea și testarea activităților didactice Faza IV Faza de diseminare: Experiențe de formare și departe Romanian Dezvoltare folosind instrumente informatice și orientate trezire la riscul seismic Educational Teritorială pe web; Seismic Network Durabilă), Institutul 351 Național pentru c) Instalarea unei rețele de seismograf în școli; Fizica Pământului Ministerul d) Crearea de noi module de învățare și Educației propunerea implementării acestora în planul Naționale, UBB- educațional anual; FSIM (Universitatea Obiective sociale Babeș-Bolyai, Facultatea de a) Facilitarea interacțiunii dintre studenți, Știința și Ingineria profesori și oameni de știință; Mediului), instituție publică și b) Promovarea interacțiunii la nivel de domeniul comunitate; academic c) Îmbunătățirea prevenirii riscurilor; Obiective științifice a) O arhivă de forme de undă de cutremur cu date obținute prin dispozitivele instalate în școală - date care vor fi folosite de elevi și profesori în scopuri educaționale; b) Dezvoltarea unei rețele seismografice care poate fi integrată în Rețeaua Seismică Națională; c) Folosirea datelor obținute pentru a dezvolta metodologiile integrate de management al riscurilor; d) Introducerea utilizării instrumentelor avansate și a metodelor experimentale în școli. Diseminarea informațiilor a fost făcută prin materiale Ministerul tipărite (pliante, afișe și broșuri) și șapte spoturi Afacerilor Interne - „Nu tremur la cutremur” este o campanie Nu tremur la animate. Publicul țintă al campaniei a fost informat 2015 și Departamentul națională de informare cu obiectivul principal cutremur /I do not despre cum să se pregătească pentru efectele unui mai pentru Situații de de creștere a gradului de conștientizare, tremble at the cutremur major și despre comportamentul adecvat în departe Urgență, prin informare și pregătire a populației pentru a earthquake cazul unui cutremur cu magnitudine mare. Au fost Inspectoratul reacționa corect în timpul unui cutremur. abordate mai multe situații: acasă, pe stradă, la General pentru serviciu, în mall-uri și la școală. 352 Situații de Urgență, instituție publică Creșterea gradului de conștientizare a tinerilor privind pregătirea şi Inspectoratul protecția împotriva General pentru riscurilor - Jocul Situații de Urgență online educativ (IGSU), „Rex & Andrei „Rex & Andrei versus dr. Formidabilis”, este un Universitatea versus dr. joc online educativ pentru copii cu vârste Babeș-Bolyai și Formidabilis”/ cuprinse între 7 și 12 ani. Jocul îi învață pe 2016 Biroul Federal de N/A Raising Young copii cum să reacționeze la situații de urgență Protecție Civilă și People's precum incendii, accidente de uz casnic, Asistență în caz de Awareness on inundații, furtuni sau cutremure. catastrofe din Preparedness and Germania, instituții Self-protection - publice și mediul YAPS - ''Rex & academic Andrei versus dr. Formidabilis'' educational online game Platforma agregă informații despre mai multe tipuri de Departamentul Fiipregatit.ro reprezintă sursa oficială de risc într-o singură platformă care este în continuă pentru Situații de informații pentru a ajuta cetățenii să înțeleagă evoluție. Include și caravana „Fii pregătit”- un centru Fii pregătit – 2016 și Urgență (DSU), în mai bine riscurile și pentru a-i informa cu mobil de instruire care predă primul ajutor publicului fiipregatit.ro/ Be mai parteneriat cu privire la măsurile de prevenire și larg. Prepared - departe CivicNet comportamentul pe care ar trebui să le aibă în DSU are și o aplicație mobilă, disponibilă atât pe iOS, fiipregătit.ro Association, ONG - diverse situații de urgență sau dezastre de cât și pe Android, protocoale de colaborare media public anvergură. pentru alertele majore de urgență și sistemul RO ALERT care a început să funcționeze în 2018. Articolul a fost distins la Concursul de superscrieri Cutremur în orașul „Cutremur în orașul vulnerabil” este un articol 2017 și a animat motorul unei mișcări civice. După DoR (Decât o vulnerabil (Articol) scris de Georgiana Ilie, Editor, pentru DoR # 28 publicarea articolului, a existat un val imens de reacții, Revistă), 2017 / Earthquake in the (vara 2017), care documentează scenariul în dar cel mai important lucru care s-a întâmplat a fost că organizație non- Vulnerable City care are loc un cutremur de mărime similară a reunit toți oamenii care nu numai că erau îngrijorați profit (Article) celui din 1977 din București. de venirea următorului cutremur, dar și interesați de găsirea unor soluții. 353 Campanii de conștientizare asupra incendiilor Campanie națională, adresată atât copiilor, cât Ziua informării Inspectoratul și tinerilor și adulților, de conștientizare cu preventive - Marți General pentru privire la pericolele la care pot fi expuși în cazul Diseminarea a 1 spot video, de pliante, autocolante și 2011 13/ Preventive Situații de Urgență nerespectării măsurilor și regulilor de conduită postere. Information Day - (IGSU) și E.ON, specifice tipurilor de situații de urgență legate Tuesday 13 public-privat de utilizarea corectă a surselor de energie. Campanie națională de conștientizare a Inspectoratul pericolelor în cazul copiilor lăsați singuri sau F.O.C – Flăcările General pentru nesupravegheați în case și informarea Diseminarea a unui spot video, unui spot audio, Omoară Copii/ 2012 Situații de Urgență populației despre comportamentul legat de pliante, postere, autocolante și cutii de chibrituri Flames Kill (IGSU) și E.ON, folosirea corectă a surselor de energie pentru personalizate. Children public-privat a reduce numărul incendiilor casnice și, implicit, a copiilor victime. RISC. Proiectul I – Renunță! Inspectoratul Campanie națională, adresată atât copiilor, cât Improvizațiile sunt General pentru și tinerilor și adulților, pentru reducerea Diseminarea a unui spot video, 5 spoturi audio, 2013 catastrofale/ RISC. Situații de Urgență numărului de incendii și explozii provocate de pliante, postere și autocolante. Project I - Give up! (IGSU) și E.ON, improvizații în instalațiile electrice și de gaze Improvisations are public-privat naturale din casele cetățenilor. catastrophic RISC. Proiectul II – Inspectoratul Siguranța nu este Campanie națională, adresată atât copiilor, cât General pentru un joc de noroc/ și tinerilor și adulților, pentru reducerea Diseminarea a unui spot video, 4 spoturi audio, 2014 Situații de Urgență RISC. Project II - numărului de incendii generate de coșurile de pliante, postere și autocolante. (IGSU) și E.ON, Safety is not fum din casele cetățenilor. public-privat gamble RISC. Proiectul III – Inspectoratul Campanie națională, adresată atât copiilor, cât Siguranța nu este General pentru și tinerilor și adulților, pentru reducerea un joc de noroc/ Diseminarea a unui spot video, 2 spoturi animate, 4 2015 Situații de Urgență numărului de incendii provocate de RISC. Project III - spoturi audio, pliante și postere. (IGSU) și E.ON, improvizații și supraîncărcarea instalațiilor Safety is not public-privat electrice din casele cetățenilor. gamble RISC. Proiectul IV. Inspectoratul Campanie națională, adresată atât copiilor, cât Mai bine previi General pentru și tinerilor și adulților, pentru reducerea Diseminarea a unui spot video, 2 spoturi audio, pliante 2016 decât să nu fii/ Situații de Urgență numărului de victime și a pagubelor materiale și postere. Better to prevent (IGSU) și E.ON, cauzate de incendiile din casă. than not to be public-privat 354 RISC. Proiectul V – Inspectoratul Campanie națională, adresată atât copiilor, cât Mai bine previi General pentru și tinerilor și adulților, cu privire la pericolele la Diseminarea a 3 spoturi video, postere, pliante și 2018 decât să nu fii/ Situații de Urgență care ar putea fi expuși în cazul scurgerilor de autocolante. Better to prevent (IGSU) și E.ON, gaz în case. than not to be public-privat “Ai grijă la cea mai mare grijă – Inspectoratul siguranța copilului General pentru Campanie națională, adresată adulților, tău”/ "Take care of Situații de Urgență Diseminarea unor spoturi pe posturile TV și în mediul 2020 asupra importanței supravegherii copiilor și a the greatest (IGSU), E.ON și online. respectării regulilor de siguranță în locuințe. interest - the DelGaz, public- safety of your privat child" Campanie națională, adresată adulților, continuare a parteneriatului tradițional IGSU Inspectoratul E.ON, conținând informații esențiale despre Diseminarea unor spoturi în mediul online, în special General pentru România Sigură/ comportamentul adecvat în situații de urgență, pe Facebook unde este creat un grup dedicat N/A Situații de Urgență Safe Romania despre verificarea instalațiilor de încălzire și comunității România Sigură. (IGSU) și E.ON, despre intervențiile autorizate. Conține public-privat informații de prevenție privitoare la incendiile de vegetație. O campanie de informare și prevenire care vizează companiile care atrag atenția asupra Nu te juca cu Speed Fire and riscurilor la care sunt supuse companiile atunci Diseminarea diverselor articole online, despre riscurile 2020 FOCUL/ Don’t Play VerifiES, privat când nu respectă reglementările privind de incendiu și situațiile de urgență. with FIRE incendiile sau implementează măsuri de prevenire și reducere a riscurilor de incendiu. Epidemii - SARS-CoV-2 (COVID-19) Arată că îți pasă, Campanie națională de informare și ProTV, o rețea de televiziune română gratuită, se stai acasă!/ Show 2020 PRO TV, privat conștientizare a populației pentru a limita alătură eforturilor autorităților române prin campania that you care, stay infecția cu virusul SARS-CoV-2. # staiacasă. Diferite vedete explică importanța și at home! pledează pentru respectarea distanței sociale. Campania de Campanie națională de informare și informare publică Guvernul conștientizare pentru a limita răspândirea Campania se desfășoară atât prin mijloace tradiționale 2020 „Poartă mască, României, public noului coronavirus în România (COVID-19). de comunicare, cât și în mediul online. arată că îți pasă!”/ Principalul obiectiv al campaniei este de a Public information 355 campaign "Wear a informa populația corect despre metodele de mask, show that prevenire a infecției cu noul COVID-19. you care!" Societatea Campanie Națională a Crucii Activități incluse: Națională de Roșii din România Campanie națională de informare și a) 23.500 de studenți din peste 40 de județe și din Informare finanțată de 2020- conștientizare pentru a limita infecția cu SARS- București, precum și 188.000 de adulți beneficiază de COVID19/ COVID19 Agenția Statelor 2021 CoV-2 și a crește rezistența instituțională în campanii de informare; National Unite pentru comunitățile rurale vulnerabile. b) 8.122 familii nevoiașe beneficiază de pachete de Information Dezvoltare produse de igienă. Campaign Internațională (USAID), ONG 6.7. Anexa 7. Fondurile UE și naționale investite în MRD Tabelul 29. Principalele proiecte finanțate de UE legate de MRD în România, 2014-2020 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) Etapizarea proiectului Watman - sistem informațional Administrația Națională Apele POIM 2014-2020 2017-2020 RON 8.278.715,25 pentru managementul integrat al apei - etapa I Române (ANAR) Etapizarea lucrărilor pentru reducerea riscului de Administrația Națională Apele POIM 2014-2020 2016-2021 RON 5.594.888,19 inundații în proiectul bazinului hidrografic Prut - Bârlad Române (ANAR) Reducerea eroziunii de coastă Faza II (2014-2020) Administrația Națională Apele POIM 2014-2020 2015-2023 RON 2.727.111.601,50 Române (ANAR) Dezvoltarea sistemului național de monitorizare și Administrația Națională de POIM 2014-2020 2017-2021 RON 24.082.786,51 avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase Meteorologie (ANM) pentru a asigura protecția vieții și a bunurilor materiale Asistență tehnică pentru pregătirea Cererii de Administrația Națională de POIM 2014-2020 2020-2023 RON 6.940.913,00 Finanțare și documentația de atribuire pentru Proiectul Meteorologie (ANM) INFRAMETEO Răspunsul eficient salvează vieți II IGSU POIM 2014-2020 2016-2017 RON 93.811.032,81 MULTI RISC - MODULUL I IGSU POIM 2014-2020 2016-2019 RON 133.392.654,72 Modernizarea infrastructurii hardware și software a Serviciul de Telecomunicații POIM 2014-2020 2018-2021 RON 188.478.864,01 Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență Speciale (STS) 356 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) Concept modern integrat pentru managementul IGSU POIM 2014-2020 2017-2020 RON 183.491.924,21 situațiilor de urgență - VIZIUNE 2020 - I Modernizarea infrastructurii hardware și software a Serviciul de Telecomunicații POIM 2014-2020 2019-2022 RON 197.035.488,99 platformei comune TETRA Speciale (STS) Viziune 2020 IGSU POIM 2014-2020 2017-2022 RON 2.768.250.645,13 Sistem integrat pentru intervenția la dezastre, urgențe Serviciu de Protecție și Pază POIM 2014-2020 2019-2023 RON 201.806.827,44 și crize (SPP) Evaluarea Națională a Riscurilor de Dezastru (RO-RISK) IGSU POCA 2014-2020 2016-2018 RON 23.983.572,76 Dezvoltarea de politici și mecanisme în domeniul ASOCIAȚIA DE DEZVOLTARE POCA 2014-2020 2018-2020 RON 822.248,62 serviciilor de utilitate publică prin entități asociative de INTERCOMUNITARĂ tip inter-comunitar și promovarea parteneriatelor „EURONEST” - A.D.I.E. public-privat pentru o dezvoltare sustenabilă a comunităților Decizia SMART ASOCIAȚIA „PREVENIREA POCA 2014-2020 2018-2019 RON 826.401,25 CONFLICTELOR ȘI CENTRUL DE AVERTIZARE TIMPURIE” Implicarea salvează vieți! Societatea Națională de Cruce POCA 2014-2020 2018-2020 RON 809.057,98 Roșie din România Ajută din nou! Societatea Națională de Cruce POCA 2014-2020 2018-2020 RON 810.699,03 Roșie din România - Filiala Satu Mare Consolidarea capacității de planificare strategică a Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor POCA 2014-2020 2019-2021 RON 8.877.559,80 Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și Administrației Publice în renovarea fondului național construit din (MDLPA), împreună cu URBAN- perspectiva eficienței energetice și riscului seismic INCERC Dezvoltarea capacității administrative a Ministerului Ministerul Mediului, Apelor și POCA 2014-2020 2019-2022 RON 12.098.670,20 Mediului privind gestionarea situațiilor de urgență Pădurilor generate de riscurile specifice ministerului și situațiilor privind starea mediului Întărirea capacității autorității publice centrale în Ministerul Mediului, Apelor și POCA 2014-2020 2019-2022 RON 117.574.048,60 domeniul apelor în scopul implementării etapelor a 2-a Pădurilor și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO- FLOODS 357 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) Consolidarea capacității instituționale de îmbunătățire Ministerul Mediului, Apelor și POCA 2014-2020 2019-2022 RON 14.797.731,89 a schimbărilor climatice și adaptarea la efectele Pădurilor politicilor privind schimbările climatice Consolidarea capacității autorității publice centrale în Ministerul Mediului, Apelor și POCA 2014-2020 2020-2022 RON 9.288.170,13 domeniul gestionării apei pentru implementarea Pădurilor Strategiei Naționale de Management al Riscului de Inundații (INMR) pe termen mediu și lung Implementarea și dezvoltarea de sisteme și standarde Ministerul Mediului, Apelor și POCA 2014-2020 2018-2021 RON 9.176.268,13 comune pentru optimizarea proceselor de luare a Pădurilor, în parteneriat cu deciziilor în domeniul apelor și pădurilor, aplicarea Academia de Studii Economice sistemului politic bazat pe dovezi în Ministerul Apelor și INSTITUTUL NAȚIONAL DE și Pădurilor pentru sistematizarea și simplificarea CERCETARE-DEZVOLTARE ÎN legislației în domeniul apelor și implementarea SILVICULTURĂ” „MARIN procedurilor simplificate pentru reducerea sarcinii DRACEA administrative pentru întreprinderile din domeniul forestier Consolidarea cadrului de reducere a riscului de IGSU POCA 2014-2020 2020-2022 RON 6.673.124,29 dezastre și a sistemului de apărare împotriva incendiilor la nivel național Management eficient și unitar la nivelul Ministerului Ministerul Afacerilor Interne POCA 2014-2020 2017-2021 RON 12.243.037,97 Afacerilor Interne pentru serviciile de urgență (MAI) MULTI RISC - MODULUL III IGSU POCU 2014-2020 2019-2022 RON 43.960.756,40 Reabilitarea și modernizarea Muzeului Național al IGSU POR 2014-2020 2017-2022 RON 16.998.851,05 Pompierilor „Foișorul de Foc” din București, Sector 2 Îmbunătățirea capacității de intervenție la urgențele IGSU, ISU Alba, ISU Braşov, ISU POR 2014-2020 2018-2022 RON 61.060.975,10 medicale - Regiunea Centru Covasna, ISU Harghita, ISU Mureş şi ISU Sibiu Îmbunătățirea capacității de intervenție la urgențele IGSU POR 2014-2020 2018-2022 RON 62.062.586,99 medicale - Regiunea Sud Îmbunătățirea capacității de intervenție la urgențele IGSU, ISU Dolj, ISU Gorj, ISU POR 2014-2020 2018-2022 RON 46.234.210,24 medicale - Regiunea Sud-Vest Vâlcea, ISU Olt și ISU Mehedinți Îmbunătățirea capacității de intervenție la urgențele IGSU, ISU Județul Arad, ISU POR 2014-2020 2018-2022 RON 46.833.592,60 medicale - Regiunea Vest Județul Caraș-Severin, ISU 358 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) Județul Hunedoara, ISU Județul Timiș Îmbunătățirea capacității de intervenție la urgențele IGSU, ISU Bihor, ISU Bistrița POR 2014-2020 2018-2022 RON 62.966.568,16 medicale - Regiunea Nord-Vest Năsăud, ISU Cluj Îmbunătățirea capacității de intervenție la urgențele IGSU, ISU Botoșani, ISU POR 2014-2020 2018-2022 RON 59.071.838,27 medicale - Regiunea Nord-Est Suceava, ISU Iași, ISU Neamț, ISU Bacău și ISU Vaslui Îmbunătățirea capacității de intervenție la urgențele IGSU, ISU Brăila, ISU Buzău, ISU POR 2014-2020 2018-2022 RON 53.002.427,56 medicale - Regiunea Sud-Est Constanța, ISU Galați, ISU Tulcea și ISU Vrancea Răspuns la inundațiile de primăvară din aprilie 2014 Părți interesate multiple în Fondul de Solidaritate al 2015-2017 RON 20.445.112,25 România UE Răspuns la inundațiile de vară din iulie 2014 Părți interesate multiple în Fondul de Solidaritate al 2015-2017 RON 20.930.164,25 România UE Răspuns la inundațiile de vară din iunie-august 2018 Părți interesate multiple în Fondul de Solidaritate al 2019 RON 39.934.000,00 România UE Asistență tehnică pentru pregătirea procedurilor de IGSU Subvenție DG ECHO 2019 RON 2.435.000,00 licitație pentru lucrările de construcții (proiectare și pentru o singură țară construcție) și servicii de supraveghere a lucrărilor aferente pentru șase centre ale IGSU din România BRIGAID - Reduce lacunele privind inovațiile în AQUAPROIECT SA, SPECTRUM Orizont 2020 2016-2020 RON 2.923.618,59 reziliența la dezastre CONSTRUCT SRL, ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ APELE ROMÂNE, UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI Către mai multe societăți urbane rezistente la INSTITUTUL NAȚIONAL DE Orizont 2020 2019-2022 RON 882.687,50 cutremure printr-un sistem de informații bazat pe mai CERCETARE-DEZVOLTARE mulți senzori care să permită prognozarea PENTRU FIZICA PĂMÂNTULUI cutremurului, avertizare timpurie și acțiuni de răspuns rapid ERA4CS - Spațiul European de Cercetare pentru Servicii Unitatea Executivă pentru Orizont 2020 2016-2021 RON 1.191.463,76 Climatice. Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, 359 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) Dezvoltării și Inovării; Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării PRIMAVERA - Simulare climatică bazată pe proces: ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ DE Orizont 2020 2015-2020 RON 158.275,00 Progrese în modelarea de înaltă rezoluție și evaluarea METEOROLOGIE R.A. europeană a riscurilor climatice EXHAUSTION - Expunerea la stresul termic și poluarea ADMINISTRAȚIA NAȚIONALĂ DE Orizont 2020 2019-2023 RON 501.269,10 aerului în Europa - impacturi cardiopulmonare și METEOROLOGIE R.A. beneficii ale atenuării și adaptării Sursa: (1) Comisia Europeană - Rezultatele Căutării CORDIS UE, DG ECHO; (2) Programe operaționale - site-uri web oficiale, Liste de proiecte/operațiuni finanțate; și (3) site-ul web IGSU. Tabelul 30. Principalele proiecte transfrontaliere/transnaționale ale UE legate de DRM cu România ca unul dintre beneficiari, 2014-2020 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) Partener principal: Ministerul de Interne al Republicii Serbia, Sectorul pentru Întărirea capacității autorităților române „Programul de Cooperare Managementul Situațiilor de Urgență și sârbe de a reacționa în caz de inundații Transfrontalieră IPA România 2017-2019 RON 8.364.295,62 Partener 2: Inspectoratul pentru Situații de și cutremure - Serbia 2014-2020” Urgență Drobeta din Județul Mehedinți (RO) „Programul de Cooperare Pompierii și managementul situațiilor de Partener principal: Orașul Recaș (RO) Transfrontalieră IPA România 2017-2019 RON 5.853.327,51 urgență Recaș-Zagubica Partener 2: Municipiul Zagubica - Serbia 2014-2020” Partener principal: Unitatea Administrativ- „Programul de Cooperare Sisteme de pregătire pentru situații de Teritorială Orașul Moldova Noua (RO) Transfrontalieră IPA România 2017-2019 RON 3.896.480,04 urgență Partener 2: Municipiul Golubac - Serbia 2014-2020” „Programul de Cooperare Eficiența în managementului situațiilor de Partener principal: Comuna Șișești (RO) Transfrontalieră IPA România 2017-2019 RON 3.496.378,42 urgență Partener 2: Comunitatea Locală Mosna - Serbia 2014-2020” 360 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) Partener principal: Administrația bazinului hidrografic Banat; Partener 2: Consiliul Județean Timiș; Partener 3: Secretariatul „Programul de Cooperare Repararea infrastructurii de navigație pe Provincial pentru Cooperare Interregională Transfrontalieră IPA România 2017-2021 RON 57.334.920,49 Canalul Bega și Autonomie Locală; Partener 4: Compania - Serbia 2014-2020” Publică de Management al Apei „Vode Vojvodine RO: Asociația Vasiliada, Crucea Roșie- Opoziția Comunitară a Evenimentelor „Interreg V-A - România- Filiala Dolj; BG: Centrul de Tineret Gratuit 2016-2018 RON 1.161.404,71 Dezastruoase (CODE) Bulgaria 2014-2020" (FYC), Crucea Roșie Bulgară (BRC) RO: Asociația Vasiliada; BG: Centrul gratuit „Interreg V-A - România- Rețeaua de școli sigure pentru tineret (FYC), Rețeaua Regională 2016-2018 RON 1.192.524,59 Bulgaria 2014-2020" pentru Educație Inovatoare (RREI) RO: Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Managementul riscurilor pentru Nucleară Horia Hulubei (IFIN-HH); Asociația „Interreg V-A - România- infrastructuri de mari dimensiuni în zona Română pentru Transfer Tehnologic şi 2016-2018 RON 2.877.877,90 Bulgaria 2014-2020" transfrontalieră română-bulgară Inovare (ARoTT) BG: Universitatea din Ruse „Angel Kanchev”; Centrul de Inovație și Afaceri Innobridge Capacități și interoperabilitate pentru RO: Institutul Național de Cercetare- intervenția comună transfrontalieră Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - română - bulgară de intervenție a „Interreg V-A - România- INCDFM; Inspectoratul General al Poliției 2016-2018 RON 24.833.257,84 primului respondent la exploziv chimic - Bulgaria 2014-2020" Române (IG) BG: Ministerul Afacerilor biologic - radiologic - nuclear cu Interne randament ridicat RO: Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Fizică şi Inginerie EMERSYS – Pentru un sistem Nucleară-Horia Hulube transfrontalier integrat de detecție și Inspectoratul General pentru Situaţii de Programul de cooperare proceduri armonizate de răspuns rapid la Urgenţă BG: Directoratul General pentru transfrontalieră România – 2013-2015 Nu există informații situații de urgențe nucleare, radiologice, Siguranţă la Incendii şi Protecţie Civilă, Bulgaria 2007 – 2013 biologice, chimice Institutul pentru Cercetări Nucleare şi Energie Nucleară 361 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) RO: Institutul Național de Cercetare- Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - D-EMERSYS - Forța de intervenție rapidă INCDFM; Inspectoratul General al Poliției „Interreg V-A - România- în caz de urgență chimică, biologică, 2016-2018 RON 24.648.116,03 Române (IG) BG: Direcția Generală Bulgaria 2014-2020" radiologică și nucleară pe Dunăre Securitate la Incendiu și Protecție Civilă - Ministerul de Interne GRADe - Sistem comun de prevenire și management al riscurilor pentru RO: Unitate Administrativ-Teritorială - „Interreg V-A - România- comunitățile Grădinari - Malu - Byala Comuna Grădinari; Unitate Administrativ- 2016-2019 RON 2.920.509,49 Bulgaria 2014-2020" pentru o regiune transfrontalieră sigură și Teritorială - Comuna Malu Municipiul Byala dezvoltată Inițiative și soluții comune în abordarea RO: Unitate Administrativ-Teritorială - „Interreg V-A - România- situațiilor de urgență din zona Orașul Drobeta Turnu Severin BG: 2017-2020 RON 4.860.732,97 Bulgaria 2014-2020" transfrontalieră Municipiul Belogradchik RIMANA - Managementul riscurilor și RO: Unitate Administrativ-Teritorială – protecția împotriva inundațiilor în „Interreg V-A - România- Județul Călărași BG: Municipiul Polski 2017-2021 RON 15.951.627,92 regiunile transfrontaliere Călărași și Polski Bulgaria 2014-2020" Trambesh Trambesh RO: Unitatea Administrativ-Teritorială - Comuna Braniștea; Unitate Administrativ- „Interreg V-A - România- Parteneri în siguranță 2017-2020 RON 4.308.430,46 Teritorială - Comuna Broșteni BG: Bulgaria 2014-2020" Municipiul Boynitsa RO: Unitatea Administrativ-Teritorială - Investiții pentru o regiune sigură: Județul Județul Giurgiu BG: Direcția Generală „Interreg V-A - România- 2017-2022 RON 20.945.045,61 Giurgiu și raionul Ruse Securitate la Incendiu și Protecție Civilă - Bulgaria 2014-2020" Ministerul de Interne (DG FSCP) Reacții coordonate și eficiente ale RO: Unitate Administrativ-Teritorială autorităților în situațiile de urgență din Inspectoratul Județean Dolj pentru Situații „Interreg V-A - România- 2017-2023 RON 24.570.595,85 regiunea Dolj-Vratsa (Acronim: DJ-VR: de Urgență Oltenia, județul Dolj BG: Bulgaria 2014-2020" R.A.E.S) Municipiul Vratsa RO: Inspectoratul General pentru Situații Eficientizarea acțiunilor de răspuns de Urgență (IGSU) BG: Direcția Generală „Interreg V-A - România- 2018-2021 RON 4.176.533,23 comun la situații de urgență Siguranță la Incendiu și Protecție Civilă - Bulgaria 2014-2020" Ministerul de Interne 362 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) Management integrat al riscurilor și RO: Unitate Administrativ-Teritorială „Interreg V-A - România- reacții eficiente ale autorităților pentru Municipiul Ovidiu BG: Municipiul Shabla 2018-2020 RON 4.093.250,05 Bulgaria 2014-2020" siguranța civilă Fundația de dezvoltare Idein Standarde uniforme, coordonare RO: Unitate Administrativ-Teritorială „Interreg V-A - România- 2018-2020 RON 4.095.640,15 îmbunătățită - securitate comună Orașul Zimnicea BG: Municipiul Svishtov Bulgaria 2014-2020" RO: Unitate Administrativ-Teritorială Parteneriatul CBC Tsenovo-Hotarele- Comuna Hotarele; Unitate Administrativ- „Interreg V-A - România- 2018-2021 RON 3.536.204,89 Greaca împotriva riscurilor naturale Teritorială Comuna Greaca BG: Municipiul Bulgaria 2014-2020" Tsenovo Investiții comune în domeniul situațiilor RO: Unitate Administrativ-Teritorială „Interreg V-A - România- de urgență pentru Consiliul Județean Olt Județul Olt BG: Municipiul Dolna 2018-2021 RON 3.791.978,65 Bulgaria 2014-2020" și Municipiul Dolna Mitropolia Mitropolia RO: Asociația AISSER Călărași; Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” BG: Fundația „Interreg V-A - România- YoungVolunteer 2018-2020 RON 1.444.358,48 „Dezvoltare durabilă și prosperitate”; Bulgaria 2014-2020" Liceul „Vasil Levski” RO: Unitatea Administrativ-Teritorială Managementul eficient în situații de Județul Călărași; Inspectoratul de Jandarmi „Interreg V-A - România- urgență în regiunea transfrontalieră 2018-2021 RON 3.931.694,76 Județean Călărași „Generalul de brigadă Bulgaria 2014-2020" Călărași-Veliko Tarnovo Barbu Paraianu” BG: Municipiul Pavlikeni RO: Unitatea Administrativ-Teritorială - „Interreg V-A - România- Echipamentele ne salvează viețile 2018-2020 RON 3.769.189,00 Comuna Motatei BG: Municipiul Montana Bulgaria 2014-2020" RO: Inspectoratul General pentru Situații Voluntariat comun pentru o viață mai „Interreg V-A - România- de Urgență (IGSU) BG: Asociația Națională 2018-2021 RON 4.134.597,66 sigură Bulgaria 2014-2020" a Voluntarilor din Republica Bulgaria Eforturi comune împotriva dezastrelor „RO: Inspectoratul de Jandarmi Județean „Interreg V-A - România- 2018-2021 RON 3.879.339,54 naturale Mehedinți BG: Municipiul Mezdra” Bulgaria 2014-2020" Managementul comun al riscurilor pentru „RO: Unitatea Administrativ-Teritorială - „Interreg V-A - România- reacții eficiente ale autorităților locale în 2018-2021 RON 4.087.623,98 Orașul Călărași BG: Municipiul Belene” Bulgaria 2014-2020" situații de urgență Managementul comun al riscurilor și „RO: Inspectoratul pentru Situații de „Interreg V-A - România- parteneriatul în regiunea de frontieră Urgență al Județului Călărași „Barbu 2019-2021 RON 3.312.494,81 Bulgaria 2014-2020" Călărași - Dobrich Știrbei” BG: Municipiul Dobrichka” 363 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) „RO: Asociația Română pentru Transfer și Inovare Tehnologică BG: Agenția de „Interreg V-A - România- Siguranță pentru copiii noștri Dezvoltare Regională și Asociația Centru de 2019-2021 RON 1.443.389,25 Bulgaria 2014-2020" Afaceri 2000 „Parteneriate regionale pentru dezvoltare durabilă - Vidin” Pachetul educaţional pentru copii privind „RO: Asociația Română pentru Transfer și „Interreg V-A - România- prevenirea riscurilor în situaţii de criză Inovare Tehnologică BG: Teatrul de Păpuși 2019-2021 RON 1.152.398,18 Bulgaria 2014-2020" C.A.R.E. de Stat-Vidin” „RO: Unitatea Administrativ-Teritorială - Județul Giurgiu; Crucea Roșie Sucursala Parteneriate pentru Depășirea „Interreg V-A - România- Giurgiu BG: Crucea Roșie Bulgară, 2020-2023 RON 4.115.222,12 Dezastrelor pentru o regiune sigură Bulgaria 2014-2020" Universitatea din Ruse „Angel Kanchev”, Clusterul pentru afaceri și inovare Ruse+” „RO: Unitatea Administrativ-Teritorială - Prevenirea incendiilor forestiere în Județul Dolj; Inspectoratul pentru Situații „Interreg V-A - România- regiunea transfrontalieră Dolj și Lom, de Urgență Oltenia, Județul Dolj; „Mihai 2020-2023 RON 3.899.260,47 Bulgaria 2014-2020" Montana Bravul” Inspectoratul de Jandarmi Județean Dolj; BG: Municipiul Lom” „(LB) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență Inspectoratul General al Aviației al Ministerului Afacerilor Interne (IGAv-RO) - Ministerul Sănătății din CBC România-Moldova o zonă mai sigură România (MS-RO) - Inspectoratul „Mihail prin îmbunătățirea infrastructurii de Grigore Sturdza” din România pentru operare a Serviciul Mobil de Urgență, Situații de Urgență al județului Iași / „Programul Operațional Reanimare și Descarcerare (SMURD), prin Inspectoratul General pentru Situații de Comun România - Republica 2019-2022 RON 31.304.360,00 creșterea nivelului de instruire și Urgență Ministerul Sănătății, Muncii și Moldova 2014-2020” menținerea capacității personalului Protecției Sociale al Republicii Moldova profesionist de a interveni în situații de (MSMPS-RM) Inspectoratul General pentru urgență Situații de Urgență (IGSU-RM) - Republica Moldova Institutul de Medicină Urgentă al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova” 364 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) „(LB) Societatea Națională de Cruce Roșie - Abordare transfrontalieră integrată Filiala Galați Agenția de Cooperare „Programul Operațional pentru o capacitate îmbunătățită de Transfrontalieră și Integrare Europeană Comun România - Republica 2020-2021 RON 1.056.380,92 prevenire, gestionare și reacție la situații Departamentul de Situații Excepționale Moldova 2014-2020” de urgență Cahul” „(LB) Centrul Republican de Instruire al Inspectoratului General pentru Situații de Creșterea protecției populației în situații „Programul Operațional Urgență al Ministerului Afacerilor Interne de urgență provocate de dezastre Comun România - Republica 2020-2021 RON 1.460.999,51 din Republica Moldova Inspectoratul naturale în zona transfrontalieră Moldova 2014-2020” pentru Situații de Urgență „Generalul Eremia Grigorescu” din județul Galați” Îmbunătățirea timpului de răspuns pentru situații de urgență în zona „Programul Operațional transfrontalieră prin renovarea și „ASOCIAȚIA (LB) GOOD MAN Centrul Comun România - Republica 2020-2022 RON 1.431.156,64 echiparea infrastructurii necesare Republican de Instruire” Moldova 2014-2020” formării și gestionarea eficientă a populației în acordarea primului ajutor Dezvoltarea și implementarea unui Sistem de Management al Situațiilor de Urgență „Programul Operațional „PRIMĂRIA BULBOACA COMUNA IVĂNEȘTI comun de către comuna Ivănești din Comun România - Republica 2020-2022 RON 1.273.580,44 (LB)” județul Vaslui și satul Bulboaca din raionul Moldova 2014-2020” Anenii Noi Dezvoltarea și implementarea unui Sistem de Management al Situațiilor de Urgență „Programul Operațional „PRIMĂRIA COMUNEI IBĂNEȘTI SATUL comun de către comuna Ibănești din Comun România - Republica 2020-2021 RON 1.231.299,00 CĂRĂHĂȘANI” județul Vaslui și satul Cărăhășani din Moldova 2014-2020” raionul Ștefan Vodă Îmbunătățirea timpului de reacție pentru „Departamentul Situații Excepționale din prevenirea și eliminarea inundațiilor în Chișinău (LB) Inspectoratul General pentru „Programul Operațional zona transfrontalieră (Județul Vaslui, Situații de Urgență ”„Podul Înalt” Comun România - Republica 2020-2021 RON 1.446.390,00 România; Chișinău, Hâncești, Criuleni, „Inspectoratul pentru Situații de Urgență al Moldova 2014-2020” Dubăsari, raioanele Anenii Noi, Strășeni, Județului Vaslui” Republica Moldova) 365 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) „(LB)” „Gheorghe Asachi” „Universitatea „Programul Operațional Rețele Integrate pentru Managementul Tehnică din Iași Universitatea Tehnică a Comun România - Republica 2020-2021 RON 1.289.098,74 Riscurilor de Hazard Moldovei Institutul de Geologie și Moldova 2014-2020” Seismologie” „Comitetul executiv al Consiliului orașului „Programul Operațional Izmail Asociația de Cooperare Râu curat Comun România - Ucraina 2019-2022 RON 18.846.900,00 Transfrontalieră Euroregiunea Dunării de 2014-2020” Jos Consiliul Județean Tulcea” „IGSU - Inspectoratul General pentru Situații de Urgență Inspectoratul General al Aviației al Ministerului Afacerilor Interne Îmbunătățirea nivelului de siguranță și Inspectoratul General al Jandarmeriei securitate a populației în zona Române Departamentul Serviciului de „Programul Operațional transfrontalieră prin îmbunătățirea Urgență de Stat din Ucraina în Chernivtsi Comun România - Ucraina 2019-2022 RON 32.507.250,00 acțiunilor comune de formare și oblast Departamentul Serviciului de 2014-2020” cooperare în managementului situațiilor Urgență de Stat din Ucraina în regiunea de urgență - BRIDGE Ivano-Frankivsk Inspectoratul „Bucovina” pentru Situații de Urgență al județului Suceava” „(LB)” „Delta” „Inspectoratul pentru Situații de Urgență din județul Tulcea „Programul Operațional Răspuns Comun de Urgență peste Dunăre Departamentul Principal al Situației de Comun România - Ucraina 2020-2021 RON 2.434.999,95 Urgență de Stat din Ucraina în Regiunea 2014-2020” Odesa” „Programul Operațional Cooperare transfrontalieră pentru „Comuna Vlădeni (LB) Consiliul Municipal Comun România - Ucraina 2019-2020 RON 1.451.211,30 serviciile de stingere incendii și salvare Novoselytsya” 2014-2020” „Centrul Municipal al Companiei de Sistem Integrat de Pregătire pentru Dezvoltare Durabilă Raionul Reni (LB) și „Programul Operațional Situații de Urgență din Delta Dunării Studii de Mediu din Regiunea Dunării UAT Comun România - Ucraina 2020-2021 RON 2.390.288,53 (Urgență Dunăre) Centrul de informare pentru inovare și 2014-2020” dezvoltare NOVUM al municipiului Isaccea” 366 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) „(LB) Comuna Păltiniș Comuna Hudești Soluții Comune la Probleme Comune: „Programul Operațional Consiliul Satului Mamaliga Botoșani” Dezastre Naturale și Provocate de Om la Comun România - Ucraina 2020-2021 RON 2.409.819,18 „Nicolae Iorga” „Inspectoratul pentru granița româno - ucraineană 2014-2020” Situații de Urgență” „Programul Operațional PREVENIREA ȘI APĂRARE COMUNĂ ÎN „(LB) Primăria Comunei Sarasau Solotvino” Comun România - Ucraina 2020-2021 RON 2.141.279,54 SITUAȚII DE URGENȚĂ 2014-2020” „(LB) Comuna Concești Comuna Havarna Acțiuni Comune pentru Prevenirea „Programul Operațional Consiliul Satului Mamaliga Botoșani Dezastrelor Naturale și Provocate de Om Comun România - Ucraina 2020-2021 RON 2.407.730,97 „Nicolae Iorga” Inspectoratul pentru la Frontiera Româno - Ucraineană 2014-2020” Situații de Urgență” Managementul sigur al riscului de „Programul Operațional „(LB) Primăria Cândești Hlyboca Consiliul inundații în zona transfrontalieră a râului Comun România - Ucraina 2020-2021 RON 2.176.602,91 Local Staryi Vovchynets” Siret 2014-2020” Programul Operațional Monitorizarea și Protecția Mediului Consiliul Județean Constanța Comun Bazinul Mării Negre 2018-2021 RON 3.241.445,02 Comun la Marea Neagră - ALERT 2014 - 2020 Programul Operațional Consorțiu de Evaluare Rapidă a Daunelor Universitatea Ovidius din Constanța Comun Bazinul Mării Negre 2020-2022 RON 4.367.762,74 Provocate de Cutremure- REDACt 2014 - 2020 „Administrația Națională a Pădurilor; Agenția pentru Protecția Mediului Cooperarea în direcția rutelor avansate Covasna; Administrația Națională de Programul Transnațional de management pentru impactul utilizării Meteorologie din România; Universitatea 2017-2019 Dunărea Interreg., 2014-2020 RON 10.713.598,66 terenurilor asupra regimului apei din de Științe Agronomice și Medicină bazinul Dunării - CAMARO-D Veterinară - Facultatea de Îmbunătățiri Funciare si Ingineria Mediului; Sistemul de Gospodărire a Apelor Covasna Administrația Națională „Apele Române”; DANUBE FLOODPLAIN Reducerea riscului Ministerul Apelor și Pădurilor; Institutul la inundații prin restaurarea luncii Programul Transnațional Național de Hidrologie și Gospodărire a 2018-2020 RON 15.202.958,78 inundabile a fluviului Dunărea și a Dunărea Interreg., 2014-2020 Apelor; Fondul Mondial pentru Natură afluenților Asociația Dunăre Carpați România” 367 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) DANUBE HAZARD M3C - Abordarea poluării cu substanțe periculoase în Programul Transnațional Bazinul Fluviului Dunărea prin măsurare, Administrația Națională „Apele Românești” 2020-2022 RON 10.752.284,63 Dunărea Interreg., 2014-2020 management bazat pe modelare și consolidarea capacității DANUBE SEDIMENT Managementul Administrația Națională „Apele Române”; Sedimentelor din Dunăre- Restaurarea Institutul Național de Hidrologie și Programul Transnațional 2017-2019 RON 14.730.748,48 echilibrului sedimentelor în fluviul Gospodărire a Apelor; Ministerul Apelor și Dunărea Interreg., 2014-2020 Dunărea Pădurilor; HIDROELECTRICA SA” DAREFFORT Cooperarea îmbunătățită Institutul Național de Hidrologie și Programul Transnațional pentru previzionarea inundațiilor din 2018-2021 RON 5.596.184,35 Gospodărire a Apelor Dunărea Interreg., 2014-2020 bazinul fluviului Dunării Programul Transnațional Riscul Secetei în Regiunea Dunării Administraţia Naţională de Meteorologie 2017-2019 RON 8.174.477,63 Dunărea Interreg., 2014-2020 IDES Îmbunătățirea calității apei Dunării și „UNIVERSITATEA BUCUREȘTI; WWF afluenților săi printr-un management România; Ministerul Mediului, Apelor și Programul Transnațional 2020-2022 RON 8.076.868,22 integrat al zonelor inundabile bazat pe Pădurilor; Institutul Național pentru Dunărea Interreg., 2014-2020 Servicii Ecosistemice Hidrologie și Gospodărirea Apelor” JOINTISZA Consolidarea cooperării dintre „Administrația Națională „Apele Române”; realizarea planurilor de management al Ministerul Apelor și Pădurilor; Institutul Programul Transnațional bazinelor și a planurilor de prevenire a 2017-2019 RON 9.330.957,79 Național de Hidrologie și Gospodărire a Dunărea Interreg., 2014-2020 riscului la inundații pentru îmbunătățirea Apelor” stării apelor în bazinul hidrografic Tisa SIMONA Sistem de Informații, Monitorizare și Evaluare a calității „Universitatea Tehnică din Cluj Napoca; Programul Transnațional sedimentelor pentru a sprijini cooperarea Institutul Geologic din România; 2018-2021 RON 7.240.616,12 Dunărea Interreg., 2014-2020 transnațională pentru gestionarea Administrația Națională Apele Române” comună a apei din bazinul Dunării Evaluarea impactului geohazardului Subvenții transfrontaliere DG Institutul Geologic 2016-2018 RON 3.614.163,99 pentru zonele urbane (U- Geohaz) ECHO Spitalul Medical de Teren al Uniunii Departamentul pentru Situații de Urgență Subvenții transfrontaliere DG 2016 RON 3.820.057,22 Europene (MFH UE) (DSU) - Ministerul Afacerilor Interne ECHO 368 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri implementare UE (RON) Parteneriatul European pentru Orașe Subvenții transfrontaliere DG Inovatoare în cadrul unei Perspective de Municipiul Alba Iulia 2017-2019 RON 3.004.585,46 ECHO Reziliență Urbană (EPICURO) Creșterea gradului de conștientizare a „IGSU; Universitatea Babeș - Bolyai din Cluj Subvenții transfrontaliere DG tinerilor cu privire la pregătire și 2016-2017 RON 3.467.440,00 (BBU)” ECHO autoprotecție (YAPS) „Asociația Multisalva Satu Mare (MULTISALVA); Inspectoratul pentru Consolidarea operabilității Situații de Urgență „Someș” Satu Mare; Subvenții transfrontaliere DG 2015-2016 RON 939.744,42 transfrontaliere și inter-sectoriale (START) Societatea Națională de Cruce Roșie din ECHO România, Filiala Satu Mare; Asociația Organizația Caritas a Diecezei Satu Mare;” „Institutul Național de Cercetare- Monitorizarea și Evaluarea Pregătirii Dezvoltare în Construcții, Urbanism și Subvenții transfrontaliere DG Hazardurilor Naturale în Mediul Școlar (E- 2015-2016 RON 2.207.420,03 Dezvoltare Teritorială Durabilă, (URBAN- ECHO PreS) INCERC)” Îmbunătățirea managementului „[RO] ABAM - Administrația Bazinală de Programul Interreg V-A transfrontalier privind riscul de inundații Apă Mureș [HU] ATIVIZIG - Alsó-Tisza- România - Ungaria 2014 - 2018-2022 RON 13.078.672,33 pe râul Mureș vidéki Vízügyi Igazgatóság” 2020 Dezvoltarea centrului de protecție „[RO] ABAC - Administrația Națională Programul Interreg V-A împotriva inundațiilor din Szanazug și Apele Române - Administrația Bazinală de România - Ungaria 2014 - 2018-2021 RON 9.552.730,09 reabilitarea instalațiilor hidrostatice și Apă Crișuri [HU] KÖVIZIG - Körös-vidéki 2020 mecanice din Tulca Vízügyi Igazgatóság” Sursa: (1) Comisia Europeană - Rezultatele căutării pe platforma CORDIS UE, DG ECHO; și (2) Site-uri web oficiale ale programelor operaționale interregionale/comune, Liste de proiecte/operațiuni finanțate. Tabelul 31. Principalele proiecte finanțate de UE care abordează riscul seismic în România, 2014-2020 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar român Program de finanțare acoperită prin implementare fonduri UE (RON) Concept modern integrat pentru managementul situațiilor de urgență - IGSU POIM 2014-2020 2017-2020 RON 183,491,924.21 VIZIUNE 2020 - I 369 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar român Program de finanțare acoperită prin implementare fonduri UE (RON) Consolidarea capacității de planificare strategică a MDLPA în renovarea fondului MDLPA, împreună cu URBAN-INCERC POCA 2014-2020 2019-2021 RON 8,877,559.80 construit național din perspectiva eficientei energetice și a riscului Către societăți urbane mai reziliente la cutremure printr-un sistem informatic INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE- bazat pe mai multe senzori care să DEZVOLTARE PENTRU FIZICA Orizont 2020 2019-2022 RON 882,687.50 permită acțiuni de prognoză a PAMANTULUI cutremurelor, de avertizare timpurie și de reacție rapidă Source: (1) Comisia Europeană (2) Listele operațiunilor/proiectelor finanțate în cadrul fiecărui Program Operațional (POIM, POCA) și Orizont 2020. Tabelul 32. Principalele proiecte transfrontaliere ale UE care abordează riscul seismic în România, 2014 -2020 Perioada de Valoarea proiectului acoperită prin Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare implementare fonduri UE (RON) Partener principal: Ministerul de Interne al Republicii Serbia, „Programul de Sectorul pentru Cooperare Întărirea capacității autorităților române și sârbe Managementul Situațiilor de Transfrontalieră IPA 2017-2019 RON 8.364.295,62 de a reacționa în caz de inundații și cutremure Urgență Partener 2: România - Serbia 2014- Inspectoratul pentru Situații 2020” de Urgență Drobeta din Județul Mehedinți (RO) Programul Operațional Monitorizarea și Protecția Mediului Comun la Consiliul Județean Constanța Comun Bazinul Mării 2018-2021 RON 3.241.445,02 Marea Neagră - ALERT Negre 2014 - 2020 Programul Operațional Consorțiu de Evaluare Rapidă a Daunelor Universitatea Ovidius din Comun Bazinul Mării 2020-2022 RON 4.367.762,74 Provocate de Cutremure- REDACt Constanța Negre 2014 - 2020 Sursa: Listele operațiunilor/proiectelor finanțate în cadrul fiecărui Program Operațional Transfrontalier/Interreg/Transnațional. 370 Tabelul 33. Principalele proiecte finanțate de UE care abordează riscul de inundații, 2014-2020 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar român Program de finanțare acoperită prin implementare fonduri UE (RON) Etapizarea proiectului Watman - sistem informațional pentru managementul integrat Administrația Națională Apele Române POIM 2014-2020 2017-2020 RON 8.278.715,25 al apei - etapa I Etapizarea lucrărilor pentru reducerea riscului de inundații în bazinul hidrografic Prut - Administrația Națională Apele Române POIM 2014-2020 2016-2021 RON 5.594.888,19 Bârlad Întărirea capacității autorității publice centrale în domeniul apelor în scopul Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor POCA 2014-2020 2019-2022 RON 117.574.048,60 implementării etapelor a 2-a și a 3-a ale Ciclului II al Directivei Inundații – RO-FLOODS Consolidarea capacității autorității publice centrale în domeniul gestionării apei pentru implementarea Strategiei Naționale de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor POCA 2014-2020 2020-2022 RON 9.288.170,13 Management al Riscului de Inundații (INMR) pe termen mediu și lung Implementarea și dezvoltarea de sisteme și standarde comune pentru optimizarea proceselor de luare a deciziilor în domeniul apelor și pădurilor, aplicarea sistemului de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în politici bazat pe dovezi în Ministerul Apelor și parteneriat cu Academia de Studii Economice și POCA 2014-2020 2018-2021 RON 9.176.268,13 Pădurilor pentru sistematizarea și INSTITUTUL NAȚIONAL DE CERCETARE- simplificarea legislației în domeniul apelor și DEZVOLTARE ÎN SILVICULTURĂ „MARIN DRACEA” implementarea procedurilor simplificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderile din domeniul forestier Sursa: Listele operațiunilor/proiectelor finanțate în cadrul fiecărui Program Operațional (POIM, POCA) 371 Tabelul 34. Principalele proiecte transfrontaliere ale UE care abordează riscul de inundații în România, 2014 -2020 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin implementare fonduri UE (RON) Partener principal: Ministerul de Interne al Programul de Întărirea capacității autorităților române și Republicii Serbia, Sectorul pentru Cooperare sârbe de a reacționa în caz de inundații și Managementul Situațiilor de Urgență Partener Transfrontalieră IPA 2017-2019 RON 8.364.295,62 cutremure 2: Inspectoratul pentru Situații de Urgență România - Serbia 2014- Drobeta din Județul Mehedinți (RO) 2020 Partener principal: Administrația bazinului hidrografic Banat; Partener 2: Consiliul Programul de Județean Timiș; Partener 3: Secretariatul Cooperare Repararea infrastructurii de navigație pe Provincial pentru Cooperare Interregională și Transfrontalieră IPA 2017-2021 RON 57.334.920,49 Canalul Bega Autonomie Locală; Partener 4: Compania România - Serbia 2014- Publică de Management al Apelor „Vode 2020 Vojvodine” RIMANA - Managementul riscurilor și RO: Unitate Administrativ-Teritorială – Județul Interreg V-A - România- protecția împotriva inundațiilor în regiunile 2017-2021 RON 15.951.627,92 Călărași BG: Municipiul Polski Trambesh Bulgaria 2014-2020 transfrontaliere Călărași și Polski Trambesh RO: Unitatea Administrativ-Teritorială - Județul Giurgiu; Crucea Roșie Sucursala Giurgiu BG: Parteneriate pentru Depășirea Dezastrelor Interreg V-A - România- Crucea Roșie din Bulgaria, Universitatea Ruse 2020-2023 RON 4.115.222,12 pentru o regiune sigură Bulgaria 2014-2020 „Angel Kanchev”, Grupul de Afaceri și Inovare Ruse+ Îmbunătățirea timpului de reacție pentru prevenirea și eliminarea inundațiilor în zona (LB) Departamentul de Situații Excepționale Programul Operațional transfrontalieră (Județul Vaslui, România; din Chișinău Inspectoratul pentru de Situații de Comun România - 2020-2021 RON 1.446.390,00 Chișinău, Hâncești, Criuleni, Dubăsari, Urgență „Podul Înalt” Inspectoratul pentru Republica Moldova raioanele Anenii Noi, Strășeni, Republica Situații de Urgență al județului Vaslui 2014-2020 Moldova) (LB) „Delta” Inspectoratul pentru Situații de Programul Operațional Urgență din județul Tulcea Departamentul Răspuns Comun de Urgență peste Dunăre Comun România - 2020-2021 RON 2.434.999,95 Principal pentru Situații de Urgență de Stat din Ucraina 2014-2020 Ucraina în Regiunea Odesa Programul Operațional Managementul sigur al riscului de inundații în (LB) Primăria Cândești Hlyboca Consiliul Local Comun România - 2020-2021 RON 2.176.602,91 zona transfrontalieră a râului Siret Staryi Vovchynets Ucraina 2014-2020 372 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin implementare fonduri UE (RON) Programul Operațional Monitorizarea și Protecția Mediului Comun la Consiliul Județean Constanța Comun Bazinul Mării 2018-2021 RON 3.241.445,02 Marea Neagră - ALERT Negre 2014 - 2020 Administrația Națională a Pădurilor; Agenția pentru Protecția Mediului Covasna; Cooperarea în direcția rutelor avansate de Programul Administrația Națională de Meteorologie din management pentru impactul utilizării Transnațional Dunărea România; Universitatea de Științe Agricole și 2017-2019 RON 10.713.598,66 terenurilor asupra regimului apei din bazinul Interreg., 2014-2020 Medicină Veterinară din București - Facultatea Dunării - CAMARO-D de Îmbunătățiri Funciare și Ingineria Mediului; Sistem de Gospodărire a Apelor Covasna Administrația Națională „Apele Române”; DANUBE FLOODPLAIN Reducerea riscului de Ministerul Apelor și Pădurilor; Institutul Programul inundații prin restaurarea câmpiei inundabile Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor; Transnațional Dunărea 2018-2020 RON 15.202.958,78 de-a lungul fluviului Dunărea și afluenți Fondul pentru Natură Asociația Dunăre Carpați Interreg., 2014-2020 România” Administrația Națională „Apele Române”; DANUBE SEDIMENT Managementul Programul Institutul Național de Hidrologie și Sedimentelor din Dunăre - Restaurarea Transnațional Dunărea 2017-2019 RON 14.730.748,48 Gospodărirea Apelor; Ministerul Apelor și Echilibrului Sedimentelor în fluviul Dunărea Interreg., 2014-2020 Pădurilor; HIDROELECTRICA SA DAREFFORT Bazinul Fluviului Dunărea Programul Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire Cooperare Îmbunătățită pentru Prognozarea Transnațional Dunărea 2018-2021 RON 5.596.184,35 a Apelor Inundațiilor Interreg., 2014-2020 IDES Îmbunătățirea calității apei Dunării și UNIVERSITATEA BUCUREȘTI; WWF România; Programul afluenților săi printr-un management integrat Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Transnațional Dunărea 2020-2022 RON 8.076.868,22 al zonelor inundabile bazat pe Servicii Institutul Național pentru Hidrologie și Interreg., 2014-2020 Ecosistemice Gospodărirea Apelor JOINTISZA Consolidarea cooperării în cadrul realizării planurilor de management al Administrația Națională „Apele Române”; Programul bazinelor a planurilor de prevenire a riscului Ministerul Apelor și Pădurilor; Institutul Transnațional Dunărea 2017-2019 RON 9.330.957,79 la inundații pentru îmbunătățirea stării apelor Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor Interreg., 2014-2020 în bazinul hidrografic Tisa SIMONA Sistemul de Informare, Monitorizare Universitatea Tehnică din Cluj Napoca; Programul și Evaluare a Calităţii Sedimentelor pentru Institutul Geologic din România; Administrația Transnațional Dunărea 2018-2021 RON 7.240.616,12 sprijinirea cooperării transnaţionale în Națională Apele Române Interreg., 2014-2020 373 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin implementare fonduri UE (RON) managementul comun al apei din bazinul hidrografic al Dunării Îmbunătățirea managementului [RO] ABAM - Mureș Water Basin Programul Interreg V-A transfrontalier privind riscul de inundații pe Administration [HU] ATIVIZIG - Alsó-Tisza- România - Ungaria 2014 2018-2022 RON 13.078.672,33 râul Mureș vidéki Vízügyi Igazgatóság - 2020 [RO] ABAC - Administrația Națională Apele Dezvoltarea centrului de protecție împotriva Programul Interreg V-A Române - Administrația Bazinală de Apă Crișuri inundațiilor din Szanazug și reabilitarea România - Ungaria 2014 2018-2021 RON 9.552.730,09 [HU] KÖVIZIG - Körös-vidéki Vízügyi instalațiilor hidrostatice și mecanice din Tulca - 2020 Igazgatóság Sursa: Listele operațiunilor/proiectelor finanțate în cadrul fiecărui Program Operațional Transfrontalier/Interreg/Transnațional. Tabelul 35. Principalele proiecte finanțate de UE care abordează riscul de incendii de vegetație, 2014-2020 Valoarea proiectului Program de Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român acoperită prin finanțare implementare fonduri UE (RON) Implementarea și dezvoltarea de sisteme și standarde comune pentru optimizarea proceselor de luare a deciziilor în domeniul apelor și pădurilor, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; aplicarea sistemului politic bazat pe dovezi în Academia de Studii Economice; Institutul RON Ministerul Apelor și Pădurilor pentru sistematizarea POCA 2014-2020 2018-2021 Național de Cercetare-Dezvoltare în 9.176.268,13 și simplificarea legislației în domeniul apelor și Silvicultură „Marin Dracea” implementarea procedurilor simplificate pentru reducerea sarcinii administrative pentru întreprinderile din domeniul forestier Consolidarea cadrului de reducere a riscului de RON dezastre și a sistemului de apărare împotriva IGSU POCA 2014-2020 2020-2022 6.673.124,29 incendiilor la nivel național Sursa: Listele operațiunilor/proiectelor finanțate în cadrul POCA. 374 Tabelul 36. Principalele proiecte transfrontaliere ale UE care abordează riscul de incendii de vegetație în România, 2014 -2020 Valoarea proiectului Denumirea proiectului/investiției Perioada de Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri UE (EN) implementare (RON) Programul de Cooperare Pompierii și managementul Partener principal: Orașul Recaș (RO) Transfrontalieră IPA situațiilor de urgență Recaș- 2017-2019 RON 5.853.327,51 Partener 2: Municipiul Zagubica România - Serbia 2014- Zagubica 2020 RO: Unitatea Administrativ-Teritorială - Județul Giurgiu; Crucea Roșie Sucursala Parteneriate pentru Depășirea Interreg V-A - România- Giurgiu BG: Crucea Roșie din Bulgaria, 2020-2023 RON 4.115.222,12 Dezastrelor pentru o regiune sigură Bulgaria 2014-2020 Universitatea Ruse „Angel Kanchev”, Grupul de Afaceri și Inovare Ruse+ RO: Unitatea Administrativ-Teritorială - Prevenirea incendiilor forestiere în Județul Dolj; Inspectoratul pentru Situații Interreg V-A - România- regiunea transfrontalieră Dolj și de Urgență Oltenia, Județul Dolj; „Mihai 2020-2023 RON 3.899.260,47 Bulgaria 2014-2020 Lom, Montana Bravul” Inspectoratul de Jandarmi Județean Dolj; BG: Municipiul Lom RO: Unitatea Administrativ-Teritorială - Comuna Braniștea; Unitate Administrativ- Interreg V-A - România- Parteneri în siguranță 2017-2020 RON 4.308.430,46 Teritorială - Comuna Broșteni BG: Boynitsa Bulgaria 2014-2020 Municipality Programul Operațional Cooperare transfrontalieră pentru (LB) Comuna Vlădeni Consiliul Orășenesc Comun România - 2019-2020 RON 1.451.211,30 serviciile de Incendiu și Salvare Novoselytsya Ucraina 2014-2020 (LB) Consiliul Raional Reni Centrul Companiei Municipale pentru Dezvoltare Sistem Integrat de Pregătire pentru Programul Operațional Durabilă și Studii de Mediu din Regiunea Situații de Urgență din Delta Dunării Comun România - 2020-2021 RON 2.390.288,53 Dunării UAT din Centrul de informare (Urgență Dunăre) Ucraina 2014-2020 pentru Inovare și Dezvoltare al Municipiului Isaccea NOVUM Programul Operațional Acțiuni Comune pentru Prevenirea (LB) Comuna Concești Comuna Havarna Comun România - 2020-2021 RON 2.407.730,97 Dezastrelor Naturale și Provocate Consiliul Satului Mamaliga Botoșani Ucraina 2014-2020 375 Valoarea proiectului Denumirea proiectului/investiției Perioada de Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri UE (EN) implementare (RON) de Om la Frontiera Româno - Inspectoratul de situații de urgență Ucraineană „Nicolae Iorga” Programul Operațional Monitorizarea și Protecția Mediului Consiliul Județean Constanța Comun Bazinul Mării 2018-2021 RON 3.241.445,02 Comun la Marea Neagră - ALERT Negre 2014 - 2020 Sursa: Listele operațiunilor/proiectelor finanțate în cadrul fiecărui Program Operațional Transfrontalier/Interreg/Transnațional. Tabelul 37. Principalele proiecte transfrontaliere ale UE care abordează riscurile tehnologice în România, 2014-2020 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri UE implementare (RON) Capacități și interoperabilitate pentru RO: Institutul Național de Cercetare- intervenția comună transfrontalieră Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - Interreg V-A - română - bulgară de intervenție a INCDFM; Inspectoratul General al Poliției România-Bulgaria 2016-2018 RON 24.833.257,84 primului respondent la exploziv chimic - Române (IG) BG: Ministerul Afacerilor 2014-2020 biologic - radiologic - nuclear cu Interne randament ridicat „Comitetul executiv al Consiliului orașului Programul Izmail Asociația de Cooperare Operațional Comun Râu curat 2019-2022 RON 18.846.900,00 Transfrontalieră Euroregiunea Dunării de România - Ucraina Jos Consiliul Județean Tulcea” 2014-2020 DANUBE HAZARD M3C - Abordarea Programul poluării cu substanțe periculoase în Transnațional Bazinul Fluviului Dunărea prin măsurare, Administrația Națională „Apele Românești” 2020-2022 RON 10.752.284,63 Dunărea Interreg., management bazat pe modelare și 2014-2020 consolidarea capacității RO: Institutul Național de Cercetare- D-EMERSYS - Forță de intervenție rapidă Interreg V-A - RON 24.648.116,03 Dezvoltare pentru Fizica Materialelor - la urgențele chimice, biologice, România-Bulgaria 2016-2018 INCDFM; Inspectoratul General al Poliției radiologice și nucleare de pe Dunăre 2014-2020 Române (IG) BG: Direcția Generală 376 Valoarea proiectului Perioada de Denumirea proiectului/investiției (EN) Beneficiar/partener român Program de finanțare acoperită prin fonduri UE implementare (RON) Securitate la Incendiu și Protecție Civilă - Ministerul de Interne Sursa: Listele operațiunilor/proiectelor finanțate în cadrul fiecărui Program Operațional Transfrontalier/Interreg/Transnațio nal. Tabelul 38. Fonduri furnizate de IGSU de la bugetul de stat, în sprijinul implementării Programelor Operaționale ale UE 2014-2020 Fondurile bugetului de stat Program Operațional (2014–2020) Proiecte furnizate de IGSU (RON) Răspunsul Eficient Salvează Vieți II – RESV II Modul Multirisc I Programul Operațional pentru Concept integrat modern pentru managementul situațiilor de urgență - VIZIUNEA 570 milioane RON Infrastructură Mare (POIM) 2020-I VIZIUNEA 2020 7 proiecte regionale, care acoperă întreg teritoriul național, cu excepția Regiunii Program Operațional Regional (POR) București-Ilfov, care au ca obiectiv general îmbunătățirea sănătății populației prin 174,6 milioane RON creșterea serviciilor de sănătate în faza pre-spitalicească Programul Operațional Capital Uman Modul Multirisc III 8,1 milioane RON (POCU) Programul Operațional Capacitate Consolidarea cadrului pentru reducerea riscului de dezastru și a sistemului de 1,644 milioane RON Administrativă (POCA) apărare împotriva incendiilor CBC România - Moldova o zonă mai sigură prin îmbunătățirea infrastructurii de Programul Operațional Comun România operare a Serviciul Mobil de Urgență, Reanimare și Descarcerare (SMURD), prin 12,5 milioane RON – Republica Moldova 2014-2020 creșterea nivelului de instruire și menținerea capacității personalului p rofesionist de a interveni în situații de urgență”– SMURD-2 Îmbunătățirea nivelului de siguranță și securitate a populației în zona Programul Operațional Comun România transfrontalieră prin intensificarea acțiunilor comune de formare și cooperare în 2,2 milioane RON – Ucraina 2014-2020 domeniul managementului situațiilor de urgență – BRIDGE Program de Cooperare Transfrontalieră Simplificarea acțiunilor de răspuns comun la situații de urgență - STREAM 2,9 milioane RON România - Bulgaria 2014–2020 Voluntariat comun pentru o viață mai sigură - JVSL 377 Fondurile bugetului de stat Program Operațional (2014–2020) Proiecte furnizate de IGSU (RON) Forța de răspuns rapid de urgență de natură chimică, biologică, radioactivă și nucleară pe fluviul Dunărea - D-EMERSYS Sursa: Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastru (2020). Tabelul 39. Proiecte cheie de cercetare legate de MRD, finanțate de la bugetul de stat prin Programul Național de Cercetare și Dezvolta re, 2019- 2022 Mecanism de finanțare Sursa de finanțare Perioadă Valoare totală (mii RON) Program nucleu BIOPIUTERAPII – Dezvoltarea potențialului de evaluare a riscului biologic și de răspuns rapid în epidemii și pandemii și dezvoltarea Buget de stat 2019-2022 21.000 de metode și produse terapeutice și preventive pentru îmbunătățirea stării de sănătate a populației Program nucleu SISPATH – Abordări sistemice în identificarea și/sau validarea de ținte moleculare pentru strategii terapeutice în patologii cu Buget de stat 2019-2022 45.000 impact major pentru sănătate Program nucleu MULTIRISC – Cercetări multidisciplinare ale fenomenului Buget de stat 2019-2022 55.000 seismic în vederea creșterii rezilienței la cutremure Program nucleu IRISEC – Irigații, conservarea apei și diminuarea efectelor Buget de stat 2019-2022 1.000 fenomenului de secetă Sursa: Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastru (2020). Tabelul 40. Fonduri dedicate din bugetele instituțiilor cu responsabilități de management al situațiilor de urgență Instituții cu atribuții specifice de management al Buget alocat pentru Buget alocat pentru Buget alocat pentru Buget alocat pentru riscurilor 2019 (mii RON) 2020 (mii RON) 2021 (mii RON) 2027 (mii RON) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență 3.108.304 4.213.642 4.677.232 7.450.000 Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și 3.594.326 3.820.794 4.295.000 7.145.000 Administrației Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor 477.491 305.597 955.482 1.000.000 Ministerul Sănătății 701.059 1.229.351 1.229.351 2.500.000 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale 1.276.425 574.035 591.806 885.122 Sursa: Planul Național de Management al Riscurilor de Dezastru (2020). 378 Tabelul 41. Lista proiectelor propuse de IGSU pentru Programul Operațional pentru Dezvoltare Durabilă 2021 -2027 Perioada de Buget estimat Titlul proiectului Beneficiar implementare (EUR) Mecanisme integrate și compatibile pentru valorificarea datelor de interes operațional 25 milioane pentru amplasamentele/unitățile cu risc ridicat până la foarte mare de incendii, precum și IGSU și unități subordonate 36 luni EUR date specifice prevenirii situațiilor de urgență 50 milioane Managementul integrat al situațiilor de urgență, speciale și de criză IGSU și unități subordonate 48 luni EUR Modernizarea energiei și reabilitarea clădirilor aparținând patrimoniului Inspectoratului 45 milioane IGSU și unități subordonate 48 luni General pentru Situații de Urgență EUR Dezvoltarea sistemului național integrat de înștiințare/avertizare și alarmare a populației 110 milioane IGSU și unități subordonate 36 luni și optimizare a fluxului decisiv de informații EUR 70 milioane Creșterea capacității de intervenție și dezvoltarea facilităților de formare IGSU și unități subordonate 36 luni EUR Continuarea îmbunătățirii mijloacelor tehnice de intervenție pentr u a asigura gestionarea 309 milioane eficientă a situațiilor de urgență, precum și a evenimentelor IRPS (Impact Ridicat IGSU și unități subordonate 36 luni EUR Probabilitate Scăzută) sau a efectelor transfrontaliere IGSU și bazele de reparații de Modernizarea și echiparea bazelor de reparații de răspuns în caz de urgență și întreținere 4 milioane răspuns în caz de urgență și 48 luni tehnică EUR întreținere tehnică Îmbunătățirea capacității de alimentare pentru a reveni la normalitatea comunităților 1,2 milioane IGSU și unități subordonate 36 luni afectate de urgențe pe scară largă și evenimente IRPS într-un timp scurt. EUR IGSU și unități subordonate, Stabilirea stocurilor de răspuns de urgență la nivel județean/municipal în București și 38 milioane Consiliile Județene, Consiliul 36 luni asigurarea sustenabilității programului de voluntariat „Salvator din pasiune” EUR General al Municipiului București Sistem de comandă și control performant, prin revizuirea Sistemului de Management 15 milioane Informaţional pentru Situaţii de Urgenţă (SMISU) și îmbunătățirea nivelului de instruire a IGSU și unități subordonate 48 luni EUR personalului Dezvoltarea capacităților aeriene pentru răspunsul la incendii forestiere și evacuarea IGSU și unități subordonate; 223,44 36 luni medicală în caz de dezastre Inspectoratul General de Aviație milioane EUR Creșterea capacității de răspuns a instituțiilor cu rol în managementul situațiilor de 50,6 milioane urgență pentru a asigura un răspuns eficient în cadrul TEN-T (Rețeaua trans-europeană de IGSU 36 luni EUR transport) 379 Perioada de Buget estimat Titlul proiectului Beneficiar implementare (EUR) Creșterea capacității de răspuns a instituțiilor cu rol în managementul situațiilor de 30,8 milioane IGSU și unități subordonate 36 luni urgență, pentru a asigura un răspuns eficient pe căile navigabile EUR 25,3 milioane Consolidarea capacității de primire a unui aflux de migranți IGSU și unități subordonate 36 luni EUR 14 milioane Dezvoltarea și îmbunătățirea sistemului de instruire pentru personalul medical de urgență IGSU și unități subordonate 36 luni EUR Sursa: Documente interne IGSU. 380 6.8. Anexa 8. Informații despre evenimentele de dezastru din trecut Caseta 11. Evenimente recente de dezastru major - Prezentare generală Inundații 2014 • Anul 2014 a fost marcat de inundații severe care au afectat diferite părți ale țării; • Prejudiciul direct total revendicat de România a fost de 167,9 milioane EUR după inundațiile din primăvară și de 172 milioane EUR după inundațiile din vară; • Sprijinul financiar total primit de la Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) a fost de 4,2 milioane EUR (20,4 milioane RON) pentru inundațiile din primăvară și de 4,3 milioane EUR (20,9 milioane RON); • Precipitațiile abundente înregistrate în perioada 18-20 aprilie în sudul României au condus la inundarea mai multor localități din bazinul hidrografic Vedea. Sute de case au fost avariate și patru persoane au murit (Rosa, 2014).431. 85 de sate au fost afectate, în timp ce 2.267 ha de pășuni și 8.745 ha de suprafețe agricole au fost inundate.432. • În mai 2014, un al doilea val de inundații a izolat mai mult de 8.000 de persoane și 125 de localități au fost afectate; în total, 30 de drumuri naționale și județene au fost închise sau parțial distruse de apă și noroi433. Cutremurele din 2016 și 2018 • Cele mai puternice două cutremure care au avut loc pe teritoriul României în ultimii 10 ani au avut o magnitudine de 5,8 Mw; • Cutremurele au fost resimțite puternic în București și în Republica Moldova, chiar în est, aproape de Ucraina; • Nu s-au înregistrat pagube semnificative; • În 2016, principalele pagube înregistrate au fost fațadele prăbușite; de asemenea, cutremurul a fost puternic resimțit la Iași, afectând una dintre clădirile majore ale orașului, o clădire de patrimoniu care nu a fost niciodată reabilitată; Inundații 2018 • După inundațiile din iunie - august 2018, România a raportat un prejudiciu total de 327,7 milioane EUR; • Sprijinul financiar primit de la FSUE s-a ridicat la 8,2 milioane EUR; • Inundațiile au provocat pagube în 16 județe. • Agricultura a fost printre sectoarele cu cele mai mari pierderi, cu mii de hectare de teren agricol inundate și recolte compromise. Cel puțin 11.000 de hectare din 12 județe au fost inundate, plus cel puțin încă 5.000 de hectare afectate de grindină434. Seceta din 2020 • Seceta extremă din 2020 a fost una dintre cele mai grave din ultimii 50 de ani, cu un impact direct și semnificativ asupra PIB-ului României435; • Aproximativ 2,4 milioane de hectare de teren arabil, un sfert din terenurile cultivate ale României, au fost devastate; • Fermierii români au suferit daune grave în anul agricol 2019/2020, susținând că a fost cel mai greu din ultimii 50 de ani; • Datele prezentate în programul de guvernanță 2020-2024 privind zonele afectate de fenomene meteorologice nefavorabile în ultimii 5 ani arată că 1,75 milioane de hectare au fost distruse în 2015, din care 1,58 milioane au 431 Rosa (2014), URL: http://portal.rosa.ro/index.php/en/news-menu/stiri/526-monitorizarea-inundatiilor-din-sudul-romaniei- aprilie-2014 432 https://reliefweb.int/map/serbia/23-april-2014-serbia-romania-floods 433 Libertatea (2014), URL: https://www.libertatea.ro/stiri/bilantul-tragic-al-inundatiilor-8000-de-oameni-izolati-codul- portocaliu-valabil-pentru-17-judete-1023896 434 Agrostandard (2018), URL: http://www.agrostandard.ro/mii-de-hectare-de-culturi-agricole-compromise-de-ape-laurentiu- baciu-are-400-ha-de-porumb-si-grau-inundate/#more-12886 381 fost distruse numai de secetă, iar în ultimii trei ani suprafața zonelor s-a redus de la 411.383 hectare în 2017 la 171.720 în 2019. Pandemia COVID-19 • În România, orașele cele mai afectate de pandemia COVID-19 au fost București, Cluj, Iași, Brașov și Timiș436. • Cel mai mare număr de pacienți spitalizați la terapie intensivă din cauza infecției cu coronavirus a fost raportat la 11 decembrie, în total 1.299 de pacienți. Din noiembrie 2020 până în februarie 2021, au existat aproximativ o mie de pacienți în stare critică. • Până pe 10 februarie, numărul deceselor cauzate de infecția cu coronavirus (COVID -19) în România a ajuns la 19.135. • Din numărul total de infecții cu coronavirus din România, 2,5% au fost reprezentate de întregul personal care lucrează în sectorul medical. Până în februarie 2021, numărul angajaților infectați care lucrau în sistemul de sănătate din România a ajuns la 18.657. • În afară de lucrările de construcție, toți principalii indicatori economici ai României au înregistrat cele mai scăzute valori din aprilie 2020 din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19). • Indicele de consum al gospodăriilor a scăzut de la 10,7% în februarie la -51,2% în aprilie. • Cea mai mică scădere a fost înregistrată pentru serviciile oferite populației, care a trecut de la 9 ,8% la -78,1% în mai 2020 • Rata șomajului a crescut de la 3,9% în februarie la 5,3% în octombrie 2020. Epidemia de rujeolă • Au existat 17.918 de cazuri noi de rujeolă în perioada 2016 - 2018 și 61 de decese. • O cotă de 55% din decese au fost sub vârsta de un an; această grupă de vârstă este cea mai afectată, deoarece este un grup care nu poate fi protejat pe deplin prin vaccinare, deoarece sugarii sunt prea tineri pentru a fi vaccinați. • La nivelul UE, aproximativ jumătate din cazurile de rujeolă din 2016 - 2019 au fost mai vechi de 14 ani; acest lucru arată că rujeola nu este doar o boală din copilărie, ci poate afecta și adulții. Incendiu la o rafinărie din apropierea orașului Năvodari – 22.08.2016437 • Rafinăria Petromidia este singura din România situată pe malul Mării Negre. • Incendiul a început la o conductă a unei unități de distilare atmosferică, datorită eliberării de hidrocarburi foarte inflamabile. Cauzele eliberării nu sunt identificate. • Consecințe: 1 mort, 3 răniți cu arsuri. Incendiu și explozii la o uzină chimică din orașul Orăștie – 12.09.2017438 • Cauzele accidentului sunt încă în curs de investigare, dar unele dovezi arată că a avut loc o explozie la un echipament și din cauza unor butoaie metalice depuse neregulat pe coridoarele clădirii, focul s -a propagat prin întreaga uzină. Compania a fost amendată de mai multe ori anterior de autorități pentru nerespectarea reglementărilor de siguranță. • Consecințe: 1 mort, 4 răniți, 370 de persoane evacuate din cauza norului toxic, poluarea masivă a râurilor Orăștie și Mureș, efectele domino externe prin propagarea focului către o altă unitate industrială. 437 Economica. 23 august 2016. Rompetrol: Conform cercetărilor inițiale, incendiul de pe platforma Petromidia nu a fost precedat de o explozie (Rompetrol: Conform primelor cercetări, incendiul de pe platforma Petromidia nu a fost precedat de o explozie). 438 Orghici D. 12 septembrie 2017. Incendiu la TERPENA S.R.L din Orăștie, fabrica de uleiuri esențiale. Ziarul Hunedoreanului. Link.; HotNews. 13 septembrie 2017. Intervenția pentru stingerea incendiului de la fabrica de vopseluri din Orăștie continuă pe durata nopții. ISU: A fost redusă aria afectată. Link. 382 6.9. Anexa 9. Bibliografie Adler, Mary-Jeanne. “Danube Floodrisks – Stakeholder Oriented Flood Risk Assessment for the Danube Floodplains.” Flood Hazard and Risk Mapping through the Romanian Participation Projects: Danube FLOODRISK, e-LAC, VULMIN. Aginfra. 2020. “Accelerating User-Driven e-Infrastructure Innovation in Food & Agriculture.” European Union’s Horizon 2020 Research and Innovation Programme, Grant Agreement No 731001. Link. AgroInfo. 2020. “Why Are Farmers’ Insurance Polices Not Advantageous?” Link. AgroStandard. 2018. Mii de hectare de culturi agricole, compromise de ape. Laurentiu Baciu are 400 ha de porumb si grau inundate! [Thousands of Hectares of Agricultural Crops, Compromised by Water. Laurentiu Baciu Has 400 ha of Flooded Corn and Wheat!]. Link. ANSVSA (Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor). 2011. Teme de actualitate analizate împreună cu membrii Consiliului Ştiinţific al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor [Current Issues Analyzed Together with the Members of the Scientific Council of the National Sanitary Veterinary and Food Safety Authority]. Link. Arghiuş, V., A. Ozunu, I. Samara, and G Roşian. 2014. “Results of the Post Flash-flood Disaster investigations in the Transylvanian Depression (Romania) during the Last Decade (2001–2010).” Natural Hazards and Earth System Sciences 14: 535–544. Link. Aurelia-Aurora, D., and M Geanina. 2012. “Perspectives of Environmental Accounting in Romania.” Procedia - Social and Behavioral Sciences62:610–614. Link. Baia Mare Task Force. 2000. “The Cyanide Spill at Baia Mare, Romania: Before, During, and After.” Regional Environmental Cent er. Link. Barbosu, C. M., A. Radulescu, C. Manciuc, E. Muir, A. Brooke, B. A. Levandowski, and T. Dye. 2019. “Attitudes, Practices, and Priority of HIV Screening and Testing among Clinical Providers in Transylvania and Moldavia, Romania.” BMC 19: 970. Link. Bino, S., S. Cavaljuga, A. Kunchev, D. Lausevic, B. Kaic, A. Pistol, P. Kon, Z. Karadjovski, S. Georghita, and S. Cicevalieva. 2013. “Southeastern European Health Network (SEEHN) Communicable Diseases Surveillance: A Decade of Bridging Trust and Collaboration.” Emerging Health Threats Journal 6 (1): 1–8. Link. Bonaiuto, M., S. Alves, S. De Dominicis, and I. Petruccelli. 2016. “Place Attachment and Natural Hazard Risk: Research Review and Agenda.” Journal of Environmental Psychology 48: 33–53. Link. Bousquet, H. 2008. “PHARE 2005 / 017 –690.01.01 Project: ‘Contributions to the development of the Flood Risk Management Strategy in Romania’.” Link. Bräuninger, M., S. Butzengeiger-Geyer, A. Dlugolecki, S. Hochrainer, M. Köhler, J. Linnerooth-Bayer, R. Mechler, A. Michaelowa, and S. Schulze. 2011. Application of Economic Instruments for Adaptation to Climate Change . Report to the European Commission, Directorate General CLIMA, Brussels. Link. Cernicova-Buca, M., and A. Palea. 2021. “An Appraisal of Communication Practices Demonstrated by Romanian District Public Health Authorities at the Outbreak of the COVID-19 Pandemic.” Sustainability 13 (5): 2500. Link. Chendes, V., D. Bălteanu, D. Micu, M. Sima, B. Ion, I. Grigorescu, M. Persu and C. Dragotă. 2015. “A Database Design of Major Past Flood Events in Romania from National and International Inventories.” Conference: Air and Water Components of the Environment. Cheval, S. 2003. Percepţia hazardelor naturale. Rezultatele unui sondaj de opinie desfăşurat în România (octombrie 2001- decembrie 2002). Riscuri şi catastrofe II: 49 – 59. Climate Adapt. 2014. “Climate Change Adaptation Measures in Romanian Agriculture.” Link. Climate Adapt. 2020. “Mayors Adapt - The Covenant of Mayors Initiative on Adaptation to Climate Change.” The Covenant of Mayors for Climate and Energy. Link. Colibaba, C. 2018. “Zoonotic Diseases Identified by the State-Of-The-Art Zoe Project Research in Romania.” Link. 383 Coman A., Cherecheş R. M., Ungureanu M. I., Marton-Vasarhelyi E. O., Valentine M.A., Sabo-Attwood T., and Gray G. C. May 8, 2015. “An Assessment of the Occupational and Environmental Health Needs in Seven Southeastern European and West - Central Asian Countries.” J Epidemiol Glob Health 5(4): 375–384. Link. Comănescu, Laura, and Alexandru Nedelea. 2016. “Floods and Public Perception on Their Effect. Case Study: Tecuci Plain (Romania), year 2013.” Procedia Environmental Sciences 32:190–199. Connections. 2020a. “Decision no. 95/2003 on the Control of Major Accident Hazards Involving Dangerous Substances.” Link. Connections. 2020b. “Government Ordinance no. 160 of 14 February 2007 Regarding the Conditions and Details for Using the Uniform Protection Equipment and Distinctive Signs for Emergency Volunteer Services Personnel.” Link. Connections. 2020c. “Government Ordinance no. 1579 of 08 December 2005 Regarding the Statute of Volunteer Personnel from Emergency Volunteer Services.” Link. Copernicus. 2020. “Copernicus Global Land Service Use Case: Drought Monitoring in Romania.” Link. Cornock, M., 2011. “Nursing Children and Young People.” 23 (3): 25–26. COSMO (Consortium for Small Scale Modelling). 2018. “Priority Project ‘C2I’ Transition of COSMO to ICON-LAM.” Link. COVID-19 Health System Response Monitor. 2020. “Policy Responses for Romania.” Romania. Link. CREWS (Climate Risk and Early Warning Systems). 2017. “Measuring Early Warning Access and Effectiveness.” Cres For Life. 2021. “Increasing the Economic Competitiveness of the Forest Sector and the Quality of Life through the Transf er of Knowledge, Technology, and Competences.” Link. Csorba, L. M., V. Bruca, and S. Rusu. 2018. “The Controversial Behavior of Romanian Consumers Regarding the Safety of Flu Sho t Immunization.” Economic Alternatives 1: 86–112. Link. Cucu-Oancea, O. 2017. Reflecţii sociologice asupra problematicii impactului psihologic al dezastrelor [Sociological Reflections on the Psychological Impact of Disasters]. Bucharest. Link. Dascalu, S. 2019. “Measles Epidemics in Romania: Lessons for Public Health and Future Policy.” Frontiers in Public Health 7:98. Link. De Groeve, T., K. Poljansek, D. Ehrlich, and C. Corbane. 2014. Current Status and Best Practices for Disaster Loss Data Recording in E Member Statets: A Comprehensive Overview of Current Practice in the EU Member States. JRC Scientific and Policy Report. Link. Devex. 2021. “General Inspectorate for Emergency Situations (IGSU) (Romania).” Link. Dimitrova, L., D. Solakov, S. Simeonova, and I. Aleksandrova. 2015. “System of Earthquakes Alert (SEA) in the Romania -Bulgaria Cross Border Region.” Bulg Chem Commun 47 (B): 390–396. DPPI (Disaster Preparedness and Prevention Initiative) for South-Eastern Europe. 2017. “Romania: Considerations about ‘Sendai Framework for Disaster Risk Reduction 2015 – 2030’ at national level.” 34th DPPI SEE Regional Meeting, Bucharest, April 3– 5. Link. Dragović, N., D. Vasiljević, U. Stankov, and M. Vujičić. .2019. “Go Social for Your Own Safety! Review of Social Networks Use on Natural Disasters – Case Studies from Worldwide.” De Gruyter. Link. ECDC (European Centre for Disease Prevention and Control). 2015. Ebola Preparedness Peer Review Mission, Romania . ECDC Mission Report. Stockholm. Link. Economica. 2016. Rompetrol: Conform primelor cercetări, incendiul de pe platforma Petromidia nu a fost precedat de o explozie [Rompetrol: According to Initial Research, the Fire on the Petromidia Platform Was Not Preceded by An Explosion]. Link. Economica. 2020. Retrospectiva 2020 Agricultura Romaniei Zdruncinata de Pandemie si Seceta. Link. ESWD (European Severe Weather Database). 2018. Link. European Commission. 2015. European Overview Assessment of Member States’ Reports on Preliminary Flood Risk Assessment and Identification of Areas of Potentially Significant Flood Risk. Final Report. Link 384 European Commission. 2017. “Vademecum – Civil Protection: Country Profiles – Romania.” Directorate General for Civil Protection and Humanitarian Aid Operations. Link. European Commission. 2018a. “Adaptation Preparedness Scoreboard: Country Fiche for Greece.” Link. European Commission. 2018b. “Adaptation Preparedness Scoreboard: Country Fiche for Romania.” Link. European Commission. 2018c. “Eradication: Final Report for Bluetongue 2018.” SANTE Data Collection Platform. Link. European Commission. 2018d. “Adaptation Preparedness Scoreboard Country Fiches Accompanying the Document, Report from the Commission to the European Parliament and the Council on the implementation of the EU Strategy on Adaptation to Climate Change.” Commission Staff Working Document (SWD/2018/460 final). European Commission. 2019. “rescEU - Factsheet.” Directorate General for Civil Protection and Humanitarian Aid Operations. Link. European Commission. 2020. “Romania: Overview of the National Disaster Management System.” Directorate -General for European Civil Protection and Humanitarian Aid Operations. Link. European Commission. 2021. “Copernicus: Emergency Management Service.” Link. European Commission, IOM, and EquiHealth. 2014. “Implementation of the National R oma Integration Strategy and Other National Commitments in the Field of Health.” Romania – A multi-stakeholder perspective report on 2005–2014 developments. Link. European Commission’s Directorate General for Civil Protection and Humanitarian Aid Operations . 2014. “23 April 2014: Serbia & Romania – Floods.” Relief Web. Link. European Committee of the Regions. Romania – Civil Protection. Division of Power. Link. European Court of Auditors. 2018. Floods Directive: Progress in Assessing Risks, While Planning and Implementation Need to ++Improve, 32 https://www.eca.europa.eu/en/Pages/DocItem.aspx?did=47211 European Union. 1996. “Council Directive 96/49/EC of 23 July 1996 on the Approximation of the Laws of the Member States with Regard to the Transport of Dangerous Goods by rail.” Link. European Union. 2012.” Directive 2012/18/EU of the European Parliament and of the Council on the Control of Major-Accident Hazards Involving Dangerous Substances, Amending and Subsequently Repealing Council Directive 96/82/EC.” Link. European Union. 2013a. “The Prevention and Protection against Floods in [...].” Keep EU. Link. European Union. 2013b. “Decision No. 1313/2013/EU of the European Parliament and of the Council of 17 December 2013 on a Union Civil Protection Mechanism.” Link. European Union. 2014. “Council Directive 2014/87/Euratom of 8 July 2014 Amending Directive 2009/71/Euratom Establishing a Community Framework for the Nuclear Safety of Nuclear Installations.” Link. European Union. “Danube Cross-border System for Earthquakes Alert.” Keep.eu. Link. Fraser-Bell, C. J. 2019. “Global Re-emergence of Measles - 2019 Update.” Global Biosecurity 1 (1). Link. Gabora K., E. Barbus, C. Pestean, M. I. Larg, E. A. Bonci, C. Badulescu, and A. Piciu. 2018. “Radiation Induced Thyroid Carci noma in Romania - Effects of the Chernobyl Fallout, a Systematic Review of Observational Studies.” Clujul Medical 91 (4): 372–375. Link. Gavriletea, M. D. 2017. “Catastrophe Risk Management in Romania and Transylvania’ Specifics. Issues for National and Local Administrations.”Economic Research-Ekonomska Istraživanja 30 (1): 761–776. Link. GEM Foundation. 2019. “Country Risk Profile for Romania.” Version 1.2, 2019-03-01. Link. Georgescu, E. S., and A. Pomonis. 2018. “New Archival Evidence on the 1977 Vrancea, Romania E arthquake and Its Impact on Disaster Management and Seismic Risk.” Seismic Hazard and Risk Assessment, 281–295. Link. 385 Georgescu, E.S., L. Crainic, R.,Vacareanu, B. Chesca, C. Balan, C.P. Stamatiade, and G. Ionescu. 2008. “A Methodology for Pos t- earthquake Damage Investigation and Safety Assessment of Buildings in Romania, in Euro-Mediterranean and Worldwide Context.” The 14th World Conference on Earthquake Engineering. Beijing, China. GFDRR (Global Facility for Disaster Reduction and Recovery). 2014. Understanding Risk in an Evolving World. Emerging Best Practices in Natural Disaster Risk Assessment. Ghesquiere, Francis, and Olivier Mahul. 2010. “Financial Protection of the State against Natural Disasters A Primer.” The Pol icy Research Working Paper, World Bank, Washington, DC. Ghesquiere, Francis, and Prashant Robert Reid. 2012. The Sendai Report: Managing Disaster Risks for a Resilient Future . Washington, DC: World Bank. Giardini, D., J. Wössner, and L. Danciu. 2014. “Mapping Europe's Seismic Hazard.” Eos Transactions American Geophysical Union 95 (29): 261–262. Grant, D., J. J. Bommer, R. Pinho, and G. M. Calvi. 2006. Defining Priorities and Timescales for Seismic Interventions in School Buildings in Italy. Government of Romania. 2016. Country Report - Conditionality Romania 2016. Government of Romania. 2018a. Evaluarea Capabilităților De Management A Riscurilor De Dezastre – Romania. Government of Romania. 2018b. Chestionar Privind Evaluarea Capabilităţilor De Management Al Riscurilor De Dezastre La Nivel Naţional. Government of Romania. 2019. “The National Self-Assessment of the Enabling Condition Efficient Framework on Disaster Risk Management.” Government of Romania. Ministry of Transport, Infrastructure and Communications. Link. Habersaat, K. B., A. Pistol, A. Stanescu, C. Hewitt, M. Grbic, C. Butu, and C. Jackson. 2020. “Measles Outbreak in Romania: Understanding Factors Related to Suboptimal Vaccination Uptake.” European Journal of Public Health 30 (5): 986–992. Link. Habitat for Humanity Romania. Prevenție si răspuns la dezastre naturale [Prevention and Response to Natural Disasters]. Link. Hallegatte, Stéphane, Jun Rentschler, and Brian Walsh. 2018. Building Back Better: Achieving Resilience through Stronger, Faster, and More Inclusive Post-Disaster Reconstruction. Washington, DC: World Bank. Link. Hallegatte, Stephane, Jun Rentschler, and Julie Rozenberg. 2020. Adaptation Principles: A Guide for Designing Strategies for Climate Change Adaptation and Resilience. Washington, DC: World Bank. HotNews. 2017. Interventia pentru stingerea incendiului de la fabrica de vopseluri din Orastie continua pe durata noptii. ISU: A fost redusa aria afectata. September 13. Link. IAEA (International Atomic Energy Agency). 2018. “Country Nuclear Power Profiles: Romania (updated 2018).” Link. IAEA. 2020. “Country Nuclear Power Profiles: Romania.” Link. Ianoş, I., C. Ionică, I. Sîrodoe, A. Sorensen, E. Bureţa, G. Merciu, M. Paraschiv, and C. Tălângă. 2019. “ Inadequate Risk Management and Excessive Response to Flood Disaster Create Unexpected Land Use Changes and Potential Local Conflicts.” Land Use Policy 88: 104081.Link. ICPDR (International Commission for Protection of Danube River). “Assessment of Flood Monitoring and Forecasting in the Danube river basin.” Flood Protection Expert Group. Link. IDF (Insurance Development Forum). 2019. Practical Guide to Insuring Public Assets. Link. IFRC (International Federation of the Red Cross). 2017. ”Effective Law and Policy on Gender Equality and Protection from Sexual and Gender-based Violence in Disasters.” Link. IGSU. 2017. Ghiid prevenirie incendii mediu rural. Link. IGSU. 2020. Conceptia nationala de Raspuns in Caz de Accident Nuclear si/sau Radiologic. Link. 386 Infoclima. 2021. Problemă arzătoare: incendiile de vegetație în contextul schimbărilor climatice.Ce ne așteaptă și cum ne pregătim? [Burning Issue: Vegetation Fires in the Context of Climate Change. What Awaits Us and How Do We Prepare?]. Link. INFP (Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Fizica Pamantului). “Rapid Earthquake Early Warning System.” Romanian Hydrographic Service. Link. INHGA (Insitutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor). Domenii de activitate. Link. Interreg Danuuabe Transnational Programme. 2017. “Dridanube Drought Risk in the Danube Region.” Link. IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change). 2012: “Glossary of Terms.” In Managing the Risks of Extreme Events and Disasters to Advance Climate Change Adaptation, edited by C. B. Field, V. Barros, T. F. Stocker, D. Qin, D. J. Dokken, K. L. Ebi, M. D. Mastrandrea, K. J. Mach, G. -K. Plattner, S. K. Allen, M. Tignor, and P. M. Midgley. A Special Report of Working Groups I and II of the Intergovernmental Panel on Climate Change (IPCC), 555–564. Cambridge, UK and New York, NY: Cambridge University Press. IPDR. 2012. Preliminary Flood Risk Assessment in the Danube River Basin - Summary Report on implementation of Articles 4, 5 and 13(1) of the European Floods Directive in the Danube River Basin District. Link ISUJIS (Inspectoratul pentru Situații de Urgență ”Mihail Grigore Sturdza” al județului Iași). “Fire Prevention.” Link. ISUMADECIP. 2020. “2020 International Summer School on Disaster Management.” Link. Ivanovici, V., E. Cordoneanu, D. Banciuí, A. Apostu, and Allen G. Simin. 2004. “The Integrated System for Meteorological Surveillance, Forecast and Alert in Romania.” World Meteorological Organization. Link. Keep.EU. 2015. “The Prevention and Protection against Floods in the Upper Siret and Prut River Basins, through the Implementation of a Modern Monitoring System with Automatic Stations.” Link. Local Commitee for Emergency Situations of the Municipalité of Arad (Comitetul Local pentru Situatie de Urgenta al Municipuluil Arad). Regulament – Cadruu privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Arad şi a Centrului. Operativ. Link. Macro Consult Project. 2021. “What Type of Project is CBA Needed?” Link. Mahul, Olivier, Hannah Joy Yi, and Rubem Hofliger Topete. 2013. Quantify Contingent Liabilities Associated with Natural Disasters (English).Towards Effective Post Disaster Public Financial Management Note Series. Washington, DC: World Bank Group. Mateescu, E., M. Smarandache, M. Jeler, and V. Apostol. “Drought Conditions and Management Strategies in Romania.” Initiative on Capacity Development to Support National Drought Management Policy” (WMO, UNCCD, FAO and UNW -DPC) Country ReportUnited Nations Convention to Combat Desertification. National Meteorological Administration, Bucharest, Romania; Ministry of Environment and Climate Change; Ministry of Agriculture and Rural Development. Link. Meltzer, M., L. Ștefănescu and A. Ozunu. 2018. “Keep Them Engaged: Romanian County Inspectorates for Emergency Situations’ Facebook Usage for Disaster Risk Communication and Beyond.” Sustainability 10: 1411. doi:10.3390/su10051411. Meteo Romania. 2015. Ghidul pentru pregătirea Planurilor de Management al Secetei Dezvoltarea şi Implementarea în contextul Directivei Cadru UE a Apei. Link. Ministry of Agriculture and Rural Development. 2016. National Programme for the Rehabilitation of the Main Irrigation Infrastructure in Romania. Link. Ministry of Development, Public Works and Administration. 2015. Strategia de Dezvoltare Teritorială a României. Link. Ministry of Development, Public Works and Administration. 2020. Guvernul alocă 20 milioane lei pentru construcțiile cu risc seismic major. Link. MoIA Civil Protection Command. 2004. National Report Regarding the Disasters Prevention in Romania. Link. Moderc, A. 2018. “Common Report on Existing Drought Management Status – Danube region.” Interreg Danuuabe Transnational Programme, Ljubljana, Slovenia. Link. National Administration of Meteorology. 2021. Administratiei Nationale de Meteorologie. Link. 387 National Administration of Romanian Waters. 2020a. Flux informational de situatii de urgenta [Emergency Information Flow]. Link. National Administration of Romanian Waters. 2020b. Regulament de organizare și funcționare [Regulation of Organization and Functioning]. Link. National Administration of Romanian Waters. 2020c. “WATMAN.” Link. National Committee for Emergency Situations. 2020. “National Plan for Disaster Risk Management.” Nachmany, M., S. Fankhauser, N. Kingsmill, T. Landesman, H. Roppongi, J. Setzer, A. Sharman, J. Sundaresan, T. Townshend, C. S. Singleton, P. Schleifer, and J. Davidová. 2015. Climate Change Legislation in Romania: An Excerpt from the 2015 Global Climate Legislation Study—A Review of Climate Change Legislation in 99 Countries. Graham Research Institute on Climate Change and the Environment. Neagoe, C. 2016. “Romanian Seismic Network.” Presentation, National Institute for Earth Physics (NIEP) Romania. Dubrovnik, Croatia, October 25–28. Accessed November 5, 2020, Link. Njau, J. D. 2019. “Assessment of Economic Burden of Concurrent Measles and Rubella Outbreaks in Romania.” E merging Infectious Diseases 25 (6): 1101–09. Link. Nuclear Threat Initiative. 2019. Global Health Security Index: Building Collective Action and Accountability. Link. OECD (Organisation for Economic Co-operation and Development). 2019. “OECD Romania Country Health Profile 2019.” Link. Open DRI (Open Data for Resilience Index). 2019. “Tracking Open Data for Resilience.” Link. Orghici, D. 2017. Incendiu la TERPENA S.R.L din Orăștie, fabrica de uleiuri esențiale. Ziarul Hunedoreanului. Link. Paid Romania. 2021. Polița de asigurare împotriva dezastrelor naturale. Link. Papathoma-Koehle, M., C. Promper, R. Bojariu, R. Cica, A. Sik, K. Perge, P. László, E. Balázs Czikora, A. Dumitrescu, C. Turcus, M. V. Birsan, L. Velea, and T. Glade. 2016. “A Common Methodology for Risk Assessment and Mapping for South-East Europe: An Application for Heat Wave Risk in Romania.” Natural Hazards 82:89–109. Link. Pencea, R., T. Brădățan, and S. Simio. 2013. Baia Mare Avanpremiera dezastrului provocat de industria minieră [Baia Mare Preview of the Disaster Caused by the Mining Industry]. Mining Watch Romania. Link. Planul național de acțiune pentru implementarea Strategiei naționale privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2016-2030 [National Action Plan for the Implementation of the National Climate Change and Low Carbon Green Growth Strategy 2016-2020]. 2016. Annex 2 to Government Decision 739/2016, Link. Proskuryakova, T. 2019. To Outpace Climate and Disaster Risk, Romania Is Counting on Innovation. World Bank. Relief Web. Link. Radu, A. 2016. “Insurance Lasig.” Link. Rego, Francisco Manuel Cardoso Castro, Jose Manuel Moreno Rodríguez, Victoriano Ramon Vallejo Calzada, and Gavriil Xanthopoulos. 2018. “Forest Fires: Sparking Firesmart Policies in the EU.” Research and Innovation Projects for Policy. Directorate-General for Research and Innovation Climate Action and Resource Efficiency. European Commission. Link. Revista Ferma. 2021. Link. Rijks, J. M., F. Cito, A. A. Cunningham, A. T. Ranttsios, and A. Giovannini. 2015. “Disease Risk Assessments Involving Compan ion Animals: An Overview for 15 Selected Pathogens Taking a European Perspective.” Link. RO-RISK. 2016. Country Report – 5.1 Conditionality Romania. Romanian Legislation. September 5, 2002. Emergency Ordinance No. 107 of September 5, 2002 on the Establishment of the National Administration "Romanian Waters" (privind înființarea Administrației Naționale "Apele Române). Link. Romanian Legislation. April 15, 2004. Emergency Ordinance No. 21 on the National Emergency Management System ( privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă). Link. Romanian Legislation. May 27, 2004. Law No. 216 on the Establishment of the National Meteorological Administration ( privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale de Meteorologie). Link. 388 Romanian Legislation. September 9, 2004. Framework Regulation on the Organizational Structure, Tasks, Functioning and Endowment of Committees and Operational Centers for Emergency Situations ( privind structura organizatorică, atribuţiile, funcţionarea şi dotarea comitetelor şi centrelor operative pentru situaţii de urgenţă ). Link. Romanian Legislation. September 9, 2004. Decision No. 1,490 for the Approval of the Regulation on the Organization and Functioning and of the Organizational Chart of the General Inspectorate for Emergency Situations ( pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare și a organigramei Inspectoratului General pentru Situații de Urgență ). Link. Romanian Legislation. April 10, 2006. Rule on the Organization and Provision of the Activity of Notification, Warning, Pre-alarm and Alarm in Civil Protection Situations (privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă). Link. Romanian Legislation. March 19, 2008. Emergency Ordinance No. 34 on the Organization and Functioning of the Single National Emergency Call System (privind organizarea și funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență ). Link. Romanian Legislation. August 11, 2010. Decision No. 846 for the Approval of the National Strategy for Medium and Long Term Flood Risk Management (pentru aprobarea Strategiei naţionale de management al riscului la inundaţii pe termen mediu şi lung). Link. Romanian Legislation. October 18, 2012. Order No. 245 for the Approval of Procedures for the Codification of Meteorological and Hydrological Information, Warnings and Warnings (pentru aprobarea procedurilor de codificare a informărilor, atenţionărilor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice). Link. Romanian Legislation. February 12, 2014. Decision No. 94 on the Organization, Functioning and Composition of the National Committee for Special Emergency Situations (privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă). Link. Romanian Legislation. February 19, 2014. Decision No. 117 on the Organization and Functioning of the Government Operational Command Center (privind organizarea şi funcţionarea Centrului operaţional de comandă al Guvernului). Link. Romanian Legislation. December 23, 2014. Decision No. 1,151 for the Modification and Completion of the Government Decision no. 94/2014 on the Organization, Functioning and Composition of the National Committee for Special Emergency Situations (pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcţionarea şi componenţa Comitetului naţional pentru situaţii speciale de urgenţă). Link. Romanian Legislation. August 3, 2016. Decision No. 557 on the Management of Risk Types ( privind managementul tipurilor de risc). Link. Romanian Legislation. October 19, 2016. Decision No. 768 on the Organization and Functioning of the National Platform for Disaster Risk Reduction (privind organizarea şi funcţionarea Platformei naţionale pentru reducerea riscurilor la dezastre). Link. Romanian Legislation. March 7, 2019. Regulation on the Management of Emergencies Caused by Dangerous Hydrometeorological Phenomena Having as an Effect the Occurrence of Floods, Hydrological Droughts as well as Incidents / Accidents at Hydrotechnical Constructions, Accidental Pollution of Watercourses and Marine Pollution in the Coastal Area (privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase având ca efect producerea de inundații, secetă hidrologică precum și incidente/accidente la construcții hidrotehnice, poluări accidentale ale cursurilor d e apă și poluări marine în zona costieră). Link. Romanian Legislation. June 25, 2019. Emergency Ordinance No. 46 on the Operation of the "RO-ALERT" Emergency Warning System (privind operarea Sistemului de avertizare a populației în situații de urgență "RO -ALERT"). Link. Romania Legislation. December 20, 2019. Notification Procedure of Major Accidents Involving Dangerous Substances, including in a Cross-Border Context (a accidentelor majore în care sunt implicate substanțe periculoase, produse inclusiv în context transfrontalier). Link. Romania Ministry of Administration and Interior Civil Protection Command. 2005. National Report Regarding the Disasters Preventing in Romania. UNISDR, Kobe - Hyogo, Japan, January 18-22. Link. 389 Romanian Ministry of Environment, Waters, and Forests. 2021. “National Action Plan for the Implementation of the National Climate Change and Low Carbon Green Growth Strategy 2016-2020.” Annex 2 to Government Decision 739/2016 (Strategia Națională privind Schimbările Climatice). Link. RO-Alert. 2021. “About RO-ALERT.” Link. RO-RISK (2018). “National Disaster Risk Assessment.” Link. ROSA (Romanian Space Agency - Agenția Spațială Română). 2021. Link. ROSA (Romanian Space Agency - Agenția Spațială Română). 2019. “Monitoring Fires Using Satellite Data, Valcea County, Romania, March-April 2019.” Link. Rossi, C., G. Falcone, A. Frisiello and F. Dominici. 2018. “Best Practices on Public Warning Systems for Climate -Induced Natural Hazards.” Joint Research Commission. Sandu, Dumitru D., Bogdan Corad, Cătălina Iamandi-Cioinaru, Titus-Cristian Man, Monica Marin, Ciprian Moldovan, Georgiana Neculau, Emil Daniel Tesliuc, Vlad Alexandru Grigoras, and Manuela Sofia Stanculescu. 2016. Atlas Marginalized Rural Areas and Local Human Development in Romania (English). Washington, DC: World Bank. Link. Sava, J. A. 2020. “Coronavirus (COVID-19) in Romania – Statistics and Facts.” Statista. Link. Securitate in Romania. 2021. Evaluarea riscului de incendiu [Fire Risk Assessment]. Link. Serea, A. 2014. “The Tragic Balance of Floods: 8000 isolated people! Code Orange, Valid for 17 counties!” Link. Schoenherr Law Firm. 2020. “How Effective Is the Romanian Land Book in Safeguarding Title and Property Rights?”. Link. Stănescu, A., C. Boeriu, and S. M. Copotoiu. February 9, 2016. Mass Casualty Incidents and Disaster Participation in Real ver sus Simulated Events in Romania. Sciendo 62 (1): 15–20 Link. Terra Signa. 2021. “Fire Identification Using Remote Sensing Techniques.” Link. Tierney, T. F. 2014. “Crowdsourcing Disaster Response: Mobilizing Social Media for Urban Resilience.” The European Business Review Link. Török, I. 2017. “Assessment of Social Vulnerability to Natural Hazards in Romania.” Carpathian Journal of Earth and Environmental Sciences 12 (2): 549–562. Link. Török, I. 2018. “Qualitative Assessment of Social Vulnerability to Flood Hazards in Romania.” Sustainability 10 (10): 3780. Link. Török, I., A.-E. Croitoru, and T.-C. Man. 2021. “A New Approach to Assess the Impact of Extreme Temperature Conditions on Social Vulnerability.”Nat. Hazards Earth Syst. Sci. Discuss. https://doi.org/10.5194/nhess-2021-45. Link. Török, Z. et al. 2020. “Analysis of Territorial Compatibility for Seveso-Type Sites Using Different Risk Assessment Methods and GIS Technique.” Land Use Policy 95:103878 Twinkl. Inovatori în educație – organizații [Innovaors in education - organizations]. Link. UEFSCDI (Executive Agency for Higher Education, Research, Development and Innovation Funding). 2012. Analysis of Precipitation and Soil Moisture Conditions Triggering Landslides in Subcarpathian Area between Prahova and Ialomita Valleys (PSMLAND) Project. Geo-Spatial. Link. UNDP (United Nations Development Programme). 2009. Climate Change in Moldova. Socio-economic Impact and Policy Options for Adaptation.National Human Development Report 2009/2010. UNDP. 2016. Risk-Proofing the Western Balkans: Empowering People to Prevent Disasters. Human Development Report. Link. UNDRR (United Nations Office for Disaster Risk Reduction). 2017. Report on the Open-ended Intergovernmental Expert Working Group on Indicators and Terminology Relating to Disaster Risk Reduction. UNECE (United Nations Economic Commission for Europe). 2015. Invataminte Insusite Dupa 15 ani de la “Baia Mare” [Lessons Learned after 15 Years of “Baia Mare”]. Link. 390 UNICEF (United Nations Children’s Fund). 2020. UNICEF Report: COVID-19 Pandemic Increases Risks to Vulnerable Children and Their Families in Romania. The Rapid Assessment Carried out by UNICEF Together with Its Partners Identifies Problems and Recommends Solutions. Bucharest. Link. UNISDR (United Nations International Strategy for Disaster Reduction). 2009. Terminology on Disaster Risk Reduction. UN-SPIDER (United Nations Office for Outer Space Affairs). 2021. “Floods in Romania monitored by Copernicus EMS.” Knowledge Port: Space-based information for Disaster Management and Emergency Response. Link. Ungureanu, Mihaela. 2012. “Integration of Green Accounting into Romanian Accounting System.” CES Working Papers IV (1): 100–109. Link. Van Langevelde, F., H. R. Rivera Mendoza, K. D. Matson, H. J. Esser, W. F. De Boer, and S Schindler. 2020. “The Link between Biodiversity Loss and the Increasing Spread of Zoonotic Diseases.” European Parliament Think Tank. Link. Wahlberg, A. A., and L. Sjöberg. 2000. “Risk Perception and the media.” Journal of Risk Research 3 (1): 31–50. Walsh, B., S. Hallegatte, and Y. Kerblat. 2019. Socioeconomic Resilience to Disasters in Romania: Assessment of Natural Disasters’ Impact on Poverty and Well-Being. WCEE (World Conference on Earthquake Engineering). 2012. Real-time EQ Damage Assessment ROM BG Border Woessner, J., D. Laurentiu, D. Giardini, H. Crowley, F. Cotton, G. Grünthal, . . . S. Hiemer. 2015. “The 2013 European Seismi c Hazard Model: Key Components and Results.” Bulletin of Earthquake Engineering 13 (12): 3553–3596. World Bank. 2012a. Building Urban Resilience: Principles, Tools, and Practice. Washington, DC: World Bank. World Bank. 2012b. The Sendai Report: Managing Disaster Risks for a Resilient Future (English). Washington, DC: World Bank. World Bank. 2015. Component 1: Coordination of Strategies and Programs for EU and State-Funded Investments in Romania’s Infrastructure. Agreement for Advisory Services on Harmonizing State and EU Funded Projects in Regions. World Bank. 2016a. Preparedness Map for Community Resilience: Earthquakes. Experience of Japan. World Bank. 2016b. Making Schools Resilient at Scale: The Case of Japan. Washington, DC: World Bank. World Bank. 2017. Promoting Disaster Resilient Cultural Heritage. Washington, DC: World Bank and GFDRR. World Bank. 2018a. From Uneven Growth to Inclusive Development: Romania's Path to Shared Prosperity. Systematic Country Diagnostic. Washington, DC: World Bank. Link. World Bank. 2018b. Romania Systematic Country Diagnostic - Background Note - Climate and Disaster Management. Washington, DC: World Bank. Link. World Bank. 2018c. Romania - Strengthening Disaster Risk Management Project: Project Appraisal Document. Washington, DC: World Bank Group. Link. World Bank. 2019a. Component 1 - Output 2: Identification and Analysis of Existent and Relevant Strategic and Programmatic Documents. Reimbursable Advisory Services Agreement on the Bucharest Urban Development Program (P169577) World Bank. 2019b. From Uneven Growth to Inclusive Development: Romania’s Path to Shared Prosperity. World Bank. 2019c. Romania - Improving Resilience and Emergency Response Project: Project Appraisal Document. Washington, DC: World Bank Group. Link. World Bank. 2019d. Romania - Strengthening Preparedness and Critical Emergency Infrastructure Project: Project Appraisal Document. Washington, DC: World Bank Group. Link. World Bank. 2019e. In Europe’s Disaster Risk Capital, Romanians Turn to Technology. Link. World Bank. 2020a. Output 3: Inputs to the Urban Policy 2020–2035. Reimbursable Advisory Services Agreement on the Romania Urban Policy (P171176). 391 World Bank. 2020b. Output 4: Diagnosis of the situation of people with disabilities in Romania . Reimbursable Advisory Services Agreement on “Consolidating the Coordination Mechanism to Implement the United Nations Convention on the Rights of Persons with Disabilities (CRPD)”. International Bank for Reconstruction and Development (IBRD), World Bank. World Bank. 2020c. Rapid Assessment of Romanian CSO in the Context of COVID-19. Washington, DC: World Bank. World Bank. 2020d. Reimbursable Advisory Services Agreement on Technical Support for the Preparation of Flood Risk Management Plans for Romania (P170989): Output No. 1 Report on Stocktaking and Workplan. World Bank. 2020e. Earthquake Risk in Multifamily Residential Buildings: Europe and Central Asia. GFDRR. World Bank. 2020f. Output 5: Interim Report on the Current National Investment Program for Seismic Risk Reduction, Reimbursable Advisory Services Agreement on “Consolidation of the Strategic Planning Capacity of the Ministry of Public Works, Development and Administration for Renovation of the National Building Stock for Energy Efficiency and Seismic Risk in Romania”. World Bank 2021a. Component 4: Bucharest’s Seismic Risk Reduction Program. Output 15 Recommendations for a City Strategy and Enhanced Public Awareness for Seismic Risk Reduction. RAS on the Bucharest Urban Development Program (P169577). World Bank. 2021b. Economic Analysis of Prevention and Preparedness in European Union Member States and Countries under EU Civil Protection Mechanism, Component 2: Financial Risk and Opportunities to Build Resilience. Washington, DC: International Bank for Reconstruction and Development/World Bank. World Bank. 2021c. Overlooked: Examining the Impact of Disasters and Climate Shocks on Poverty in the Europe and Central Asia Region. Washington, DC: World Bank. World Bank. 2021d. “National Management Plan of Disaster Risks.” World Bank. 2021e, Investment in Disaster Risk Management in Europe Makes Economic Sense , Background Report, Economics for Disaster Prevention and Preparedness. Washington, DC: World Bank World Bank. 2021f. Floods and Droughts: An EPIC Response to These Hazards in the Era of Climate Change , Washington, DC: World Bank World Bank Group. 2014. Financial Protection against Natural Disasters: An Operational Framework for Disaster Risk Financing and Insurance.Washington, DC: World Bank Group. Link World Bank, and the BFRB. 2020. Seismic Risk in Multifamily Residential Buildings in EUROPE and the Central Asia Region. Washington, DC: World Bank. World Bank, and Global Facility for Disaster Reduction and Recovery (GFDRR). 2020. Understanding Risk Europe: Innovate for Resilience. Proceedings from the 2019 Understanding Risk Europe Conference. World Bank Group. 2018. Romania Water Diagnostic Report: Moving toward EU Compliance, Inclusion, and Water Security . Washington, DC: World Bank. Link. WMO (World Meteorological Organization). 2015. “Guidelines on Multi-hazard Impact-based Forecast and Warning Services.” WMO. 2017. “Multi-Hazard Early Warning Systems: A Checklist.” WMO Radar Database. Romania. Link. Zoonoses Online Education. 2017. “Online Courses with Videos for the Field of Veterinary Communication Dealing with Prevention, Diagnosis and Treatment of Diseases Transferable from Animals to Humans.” Link. 392 Competence makes a difference! Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the European Social Fund 393