ROMÂNIA Acord pentru servicii de asistență tehnică rambursabile pentru consolidarea capacității, în vederea asigurării unei abordări integrate privind dezvoltarea durabilă (P178917) Livrabilul 3 Raport privind recomandările oferite cu privire la abordările bugetare și opțiunile de finanțare pentru operaționalizarea CExDD Ianuarie 2023 „PNRR Finanțat de Uniunea Europeană - NextGenerationEU" https://mfe.gov.ro/pnrr/ https://www.facebook.com/PNRROficial/ Declinarea responsabilității Acest raport este un produs al Băncii Mondiale. Constatările, interpretarea și concluziile exprimate în acest document nu reflectă în mod neapărat opiniile directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează pentru acuratețea datelor incluse în acest document și nu își asumă răspunderea pentru orice erori, omisiuni sau discrepanțe în informații sau răspunderea în ceea ce privește utilizarea sau neutilizarea informațiilor, metodelor, proceselor sau concluziilor prezentate. Granițele, culorile, denumirile și alte informații prezentate pe orice hartă din acest document nu implică nicio apreciere din partea Băncii Mondiale cu privire la statutul juridic al vreunui teritoriu sau aprobarea sau acceptarea acestor granițe. Raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României. Declarație privind drepturile de autor Materialul din această publicație este protejat prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea unor părți din această lucrare fără permisiune poate constitui o încălcare a legilor aplicabile. Pentru permisiunea de a fotocopia sau de a retipări orice parte a acestei lucrări, vă rugăm să trimiteți o solicitare cu informațiile complete la: (i) Secretariatul General al Guvernului (Palatul Victoria, Piața Victoriei 1, sector 1, București, România sau (ii) Grupul Băncii Mondiale România (Strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, sector 2, București, România). Raportul de față a fost transmis în Ianuarie 2024 în cadrul proiectului Acord pentru servicii de asistență tehnică rambursabile privind consolidarea capacităților pentru o abordare integrată a dezvoltării durabile (P178917), încheiat pe 18 noiembrie 2022, între Secretariatul General al Guvernului (SGG) și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD). Acesta corespunde Livrabilului 3 din acordul mai sus-menționat. 2 Mulțumiri Acest raport a fost realizat de echipa Băncii Mondiale pentru Practica globală de guvernanță și Practica globală de mediu în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților pentru o abordare integrată a dezvoltării durabile" (RAS DD) (P178917), condus de Robin van Kippersluis (liderul echipei), Fanny Weiner (co-liderul echipei) și Sasa Eichberger (co-liderul echipei de lucru). Raportul a fost elaborat de o echipă formată din Costel Todor (economist senior), Mircea Tulea (expert în bugetare) și Sorin Buda (expert în programe de finanțare europeană). Echipa ar dori să le mulțumească lui Fabian Seiderer (manager de practică, Practica globală de guvernanță, Europa și Asia Centrală), Annei Akhalkatsi (manager de țară), echipei de operațiuni ECA pentru guvernanță și echipei de portofoliu din România, pentru sfaturile, îndrumarea și sprijinul acordate pe parcursul elaborării acestui raport. De asemenea, echipa ar dori să le mulțumească lui May Olalia (specialist senior sectorul public), Anitei Sobjak (specialist senior guvernanță), lui Dimitrie Mihes (specialist guvernanță și sector public), lui Łukasz Marć (economist senior), lui Holly Burduja (specialist senior sectorul public) și lui Răzvan Voinescu (expert senior sectorul public) pentru feedback-ul și sugestiile valoroase, precum și pentru sprijinul operațional oferit de Ana Maria Tomescu (asistent de echipă). Echipa dorește să își exprime recunoștința față de oficialii guvernamentali și omologii din cadrul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (DDD) din cadrul Guvernului României, pentru colaborarea constructivă, în special față de dl. László Borbély (Consilier de Stat, Coordonator Național pentru Implementarea Agendei 2030), dna Luminița Bălălău (Director, DDD) și dna Anamaria Iacoviță (Manager de proiect, DDD). 3 Cuprins Lista figurilor .................................................................................................................... 5 Lista tabelelor .................................................................................................................. 5 Acronime ......................................................................................................................... 6 Rezumat executiv ............................................................................................................. 7 1. Introducere ............................................................................................................... 9 Abordare și asistență tehnică .................................................................................................... 9 Audiența ..................................................................................................................................... 9 2. Proiectarea CExDD .................................................................................................. 11 3. Metoda de calcul a costurilor CExDD și rezultatele calculelor ................................... 14 3.1. Metodologie ............................................................................................ 14 3.2. Calcule bugetare ...................................................................................... 16 3.3. Impactul bugetar al operațiunilor CEXDD .................................................. 17 4. Surse financiare suplimentare și alternative pentru sustenabilitatea CExDD ............ 18 ANEXE ............................................................................................................................ 23 Anexa 1: Abordarea costurilor, metode, intrări, model de calcul ........................... 23 Abordarea costurilor ................................................................................................................. 23 Metode...................................................................................................................................... 23 Intrări pentru calcularea bugetului ........................................................................................... 24 Modelul de calcul ...................................................................................................................... 29 Anexa 2: Detalii privind calculele bugetare ........................................................... 37 Cheltuieli de personal - Titlul I .................................................................................................. 37 Cheltuieli cu materialele și serviciile (recurente și nerecurente) - Titlul II ............................... 40 Cheltuieli cu activele nefinanciare (investiții în active fixe) - Titlul XIV .................................... 42 Cheltuieli ocazionate de proiectele finanțate prin PNRR - Titlul XII ......................................... 43 Cheltuieli cu intervențiile specifice din cadrul SNDD sau din alte documente strategice ........ 43 Estimare bugetul pentru primul an........................................................................................... 45 Estimări ale previziunilor bugetare pe cinci ani ........................................................................ 45 Anexa 3: Considerații privind cerințele legale pentru instituționalizarea operațiunilor CExDD ............................................................................................. 47 Anexa 4: Materiale pentru atelier - Calcularea costurilor CExDD ........................... 49 4 Lista figurilor Figura 1: Obiectivul strategic al CExDD și rezultatul pe termen lung al celor cinci funcții ...... 12 Figura 2: Proiectul de organigramă a CExDD ........................................................................... 13 Figura 3: Cheltuieli repartizate pe clasificații economice ........................................................ 14 Figura 4: Fluxul modelului de calcul......................................................................................... 15 Figura 5: Responsabilitățile CexDD în cadrul PNA (cu roșu) (sursa: DDD) ............................... 28 Lista tabelelor Tabelul 1. Bugetul CExDD pentru o perioadă de cinci ani ....................................................... 16 Tabelul 2. Impactul bugetar al operațiunilor CExDD ............................................................... 17 Tabelul 3. Structura minimă a unei instituții publice; departamente și posturi ..................... 26 Tabelul 4. Salariul de bază al directorului general, asimilat cu cel al secretarului de stat ...... 37 Tabelul 5. Salariile de bază pentru funcțiile de conducere...................................................... 37 Tabelul 6. Salariul de bază pentru alte posturi de conducere ................................................. 37 Tabelul 7. CExDD cheltuieli legate de salarii ............................................................................ 38 Tabelul 8. CExDD - buget Titlul I - Cheltuieli de personal ........................................................ 39 Tabelul 9. CExDD Cheltuieli cu materialele și serviciile pentru anul 1..................................... 41 Tabelul 10. Cheltuieli cu stocurile ............................................................................................ 42 Tabelul 11. Cheltuieli cu imobilizările corporale - investiții ..................................................... 42 Tabelul 12. Servicii și investiții aleCExDD finanțate prin PNRR ............................................... 43 Tabelul 13. Buget A12 .............................................................................................................. 44 Tabelul 14. Buget A13 .............................................................................................................. 44 Tabelul 15. Estimări bugetare pentru primul an...................................................................... 45 Tabelul 16. Previziuni bugetare pe cinci ani ............................................................................ 46 5 Acronime CExDD Centrul de Excelență pentru Dezvoltare Durabilă AMC Agenda maritimă comună DDD Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă UE Uniunea Europeană OMF Ordinul ministrului finanțelor FTE Echivalent normă întreagă HG Hotărâre de Guvern GR Guvernul României SGG Secretariatul General al Guvernului BIRD Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare TIC Tehnologia informației și comunicațiilor MIPE Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene PNA Planul național de acțiune PNRR Planul național de redresare și reziliență SNDD Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OSS Ghișeu unic (one-stop-shop) PDD Programul de dezvoltare durabilă POAT Programul Operațional de Asistență Tehnică POCIDIF Programul operațional creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare RAS Servicii de asistență tehnică rambursabile C&D Cercetare și dezvoltare MRR Mecanismul de redresare și reziliență DD Dezvoltare durabilă EDD Expert dezvoltare durabilă ODD Obiective de dezvoltare durabilă IST Instrument de sprijin tehnic ONU Organizația Națiunilor Unite 6 Rezumat executiv Context și domeniu de aplicare În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență al României (PNRR), Secretariatul General al Guvernului (SGG), prin intermediul Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă (DDD), consolidează coordonarea inițiativelor de dezvoltare durabilă pentru o abordare integrată și coerentă la nivelul Centrului Guvernului. În acest context, DDD oferă un sprijin cuprinzător agendei pentru implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), în jurul a trei piloni. Primul pilon urmărește consolidarea capacității de guvernanță de la nivel central și local, prin înființarea unui Centru de Excelență pentru Dezvoltare Durabilă (CExDD). Cel de-al doilea pilon se concentrează pe dezvoltarea resursei umane din administrația centrală și locală, pentru a se asigura că personalul dispune de competențele necesare pentru a lucra ca experți în dezvoltare durabilă. Cel de-al treilea pilon se concentrează pe consolidarea capacității de implementare și monitorizare la nivel local, prin operaționalizarea unui centru unic România 2030 - un centru virtual de resurse care susține localizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Guvernul colaborează cu două organizații internaționale în vederea înființării Centrului de excelență pentru dezvoltare durabilă. Centrul își propune să consolideze coordonarea, implementarea și monitorizarea inițiativelor de dezvoltare durabilă și să asigure o abordare mai integrată pentru realizarea ODD -urilor. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) oferă sprijin pentru conceptualizarea centrului (e.g., obiectivul strategic, funcțiile, guvernanța și modelul de funcționare), în timp ce Banca Mondială oferă asistență tehnică pentru estimarea costurilor operațiunilor centrului, pentru o perioadă de cinci ani. Acest Raport privind recomandările oferită cu privire la abordările bugetare și opțiunile de finanțare pentru operaționalizarea CExDD, este realizat în cadrul Serviciilor de asistență tehnică rambursabile (RAS) privind „Consolidarea capacităților pentru o abordare integrată a dezvoltării durabile" (P178917). Acesta include sfaturi privind abordarea estimărilor bugetare, metodele de estimare, sumele bugetare estimate pentru înființarea și funcționarea centrului și oferă informații privind procesul legislativ de aprobare și opțiunile alternative de finanțare pentru a sprijini sustenabilitatea financiară a CExDD. Informațiile prezentate în raport au ca scop oferirea bazei analitice de care SGG-DDD ar putea ține cont la elaborarea proiectului de lege pentru aprobarea înființării centrului. Rezumatul constatărilor cheie Calculul bugetului ia în considerare proiectul organigramei CExDD, care reflectă cerințele legale1 și financiare2 pentru a-i permite să funcționeze ca entitate publică a administrației publice centrale. OCDE a furnizat schița centrului, care a reprezentat baza procesului de calcul al costurilor, în timp ce DDD, cu sprijinul Băncii Mondiale, a identificat numărul necesar de personal și de posturi și distribuția acestora în cadrul organizației, pentru a respecta cerințele legale. Calculul costurilor pentru CExDD este în concordanță cu cerințele bugetare actuale și cu clasificația economică a cheltuielilor, așa cum este detaliată în legislația românească. Bugetul CExDD pentru o perioadă de cinci ani este estimat la 53.288.721 RON, în timp ce pentru primul an acesta este de 13.795.110 RON. Estimările bugetare constau în cheltuieli de funcționare recurente și nerecurente, defalcate pe clasificația economică și grupate pe titluri bugetare pentru un an fiscal și pentru o perioadă de cinci ani. Sunt incluse și cheltuielile finanțate prin intermediul proiectelor din cadrul PNRR, precum și cele cu inițiativele din cadrul Planului Național de Acțiune (PNA)3 (A12 și A13) pentru implementarea Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă (SNDD). Impactul bugetar al operațiunilor CExDD pe o perioadă de cinci ani evidențiază un cost total pentru bugetul de stat de 35.589.135 RON, din care 2.887.837 RON constituie venituri la bugetele locale. Anual, impactul asupra bugetelor locale este pozitiv până la 577.567 RON, în timp ce pierderile (impact negativ) la bugetul de 1 OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925 2 Legea finanțelor publice nr. 500/2002 - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/180952 3 A12. Programul de comunicare și promovare a conceptelor de dezvoltare durabilă; și A13. Anchetă sociologică anuală 7 stat sunt de 7.117.827 RON. Estimările bugetare pe clasificație economică pentru funcționarea pe o perioadă de cinci ani și impactul bugetar asupra bugetului de stat și a bugetelor locale trebuie să completeze actul normativ care aprobă înființarea CExDD. Calcularea costurilor ia în considerare informațiile furnizate de DDD în ceea ce privește modelul de guvernanță și de funcționare a CExDD, care este o entitate permanentă la nivel central, sub coordonarea SGG, cu 50 de posturi echivalente normă întreagă și finanțată integral de la bugetul de stat. Entitatea publică include un director general și alte trei posturi de conducere, precum și un consiliu științific cu șapte membri. Estimările au fost realizate cu un model de calcul care se bazează pe clasificația economică a cheltuielilor (OMF 1954/2005) și folosește informații furnizate de prevederile legale aplicabile sectorului administrației publice din România (Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice; Legea nr. 153/2017 a salarizării publice; H.G. nr. 467/2022 privind bugetarea bazată pe performanță). Sustenabilitatea financiară a CExDD trebuie analizată în contextul mandatului, misiunii și contribuțiilor sale la dezvoltarea durabilă a României. Odată ce CExDD este înființat și are un mandat clar stabilit prin legea de aprobare, ar trebui să se pregătească un plan de dezvoltare a activității (PA), care să integreze rezultatele și realizările preconizate a fi obținute pe termen mediu cu resursele financiare disponibile/necesare. CExDD ar putea lua în considerare, de exemplu, potențialele fonduri UE pentru a suplimenta resursele bugetare. Prin urmare, se recomandă dezvoltarea capacității de a atrage și de a utiliza fonduri externe prin organizarea unor departamente și procese specifice și prin recrutarea de personal calificat în cadrul centrului, care să poată ajuta la identificarea surselor financiare alternative pe termen lung. Structura raportului Raportul este împărțit în patru capitole. • Capitolul 1: Introducere - oferă informații despre scopul raportului, abordarea și asistența tehnică oferită pentru elaborarea acestuia, precum și despre publicul vizat. • Capitolul 2: Proiectarea CExDD - oferă detalii privind obiectivul strategic, rolul și funcțiile, structura și organizarea centrului, datele de intrare pentru calcularea costurilor operațiunilor. • Capitolul 3: Abordarea costurilor și rezultatele calculelor - descrie abordarea, metodele, instrumentele și condițiile folosite pentru validarea costurilor, și furnizează rezultatele calculelor și impactul bugetar al funcționării CExDD (1-5 ani). • Capitolul 4: Surse financiare suplimentare și alternative pentru sustenabilitate - oferă informații despre resursele financiare disponibile, care pot fi folosite de CExDD, și despre opțiunile pentru atragerea acestor resurse. Raportul conține și patru anexe cu informații și instrumente suplimentare. Printre acestea se numără metodologia de calcul al costurilor și modelul de calcul (furnizate sub formă de fișier electronic), precum și materialele atelierului de lucru. 8 1. Introducere Asistența tehnică a Băncii Mondiale este oferită DDD în cadrul Serviciilor de asistență tehnică rambursabile (RAS) privind „Consolidarea capacităților pentru o abordare integrată a dezvoltării durabile" (P178917). RAS-ul are trei componente, cu cinci livrabile: • Componenta 1 - Sprijin pentru elaborarea programului de dezvoltare a carierei pentru anumite fișe de post în domeniul dezvoltării durabile (DD) (Livrabilul 1, Livrabilul 2 și Livrabilul 4); • Componenta 2 - Sprijin pentru activitățile pregătitoare, în vederea înființării unui centru virtual de resurse pentru localizarea ODD-urilor (Livrabilul 5); și • Componenta 3 - Asistență privind propunerea de operaționalizare a CExDD (Livrabilul 3). Acest raport corespunde Componentei 3 - Asistență privind propunerea de operaționalizare a CExDD (Livrabilul 3). Acest livrabil, Raportul privind recomandările oferite cu privire la abordările bugetare și opțiunile de finanțare pentru operaționalizarea CExDD , include recomandări privind abordarea bugetară, metodele de estimare și sumele (cifrele) bugetare pentru înființarea și funcționarea CExDD (pentru scenariul de un an și previziuni pentru o perioadă de cinci ani). Raportul își propune să ofere informații pentru procesul de decizie al SGG, cu privire la organigrama finală și modalitățile de implementare a CExDD. Raportul oferă informații privind opțiunile alternative de finanțare pentru a sprijini sustenabilitatea financiară și procesul legislativ de aprobare a înființării centrului. Echipa Băncii Mondiale a adaptat abordarea de estimare a costurilor și asistența tehnică pe baza datelor disponibile și a rezoluțiilor privind guvernanța și modelul de funcționare al centrului. Abordare și asistență tehnică Principalele activități desfășurate pentru pregătirea prezentului raport includ: • Furnizarea de asistență tehnică pentru definirea structurii CExDD, care a inclus reuniuni tehnice: (i) între DDD și Bancă, pentru clarificarea atribuțiilor financiare și a caracteristicilor de management ale CExDD în cadrul structurii guvernamentale; (ii) între DDD, OCDE și Bancă, pentru recomandări privind guvernanța și pentru adaptarea modelului de funcționare la cerințele Codului Administrativ din România sau ale Legii Finanțelor Publice; (iii) între DDD, OCDE și Bancă, pentru definirea numărului de poziții și departamente operaționale și de management în cadrul structurii organizatorice a CExDD; • Colectarea de date pentru calcularea bugetului, care a inclus: (i) structura și conținutul cheltuielilor care sunt incluse în calculul bugetului, în conformitate cu clasificația economică4; (ii) metodele de stabilire a estimărilor bugetare, pe articole și pe titluri și (iii) cadrul juridic5 aplicabil la calcularea costurilor/bugetării unei entități publice nou-înființate; • Elaborarea unui model de calcul al costurilor: (i) crearea a 12 foi de calcul, interconectate, care permit estimarea bugetului prin modificarea variabilelor; (ii) introducerea datelor și verificarea rezultatelor în fluxul de calcule; (iii) validarea rezultatelor preliminare cu DDD; și (iv) calcularea impactului bugetar al funcționării CExDD pe o perioadă de cinci ani; • Transferul de cunoștințe privind utilizarea modelului de calcul al costurilor, prin organizarea unui atelier de lucru de o zi și a unei instruiri practice pentru DDD; și prezentarea rezultatelor calculării costurilor către DDD. Public Publicul principal al acestui raport include personalul de nivel de conducere și cel tehnic din SGG -DDD, care are sarcina de a pregăti actul normativ pentru înființarea operațiunilor CExDD. Alți actori naționali și subnaționali6 implicați în implementarea Agendei 2030 ar putea fi interesați să învețe și să coopereze cu CExDD 4 OMF nr. 1954/2005 privind clasificația economică a cheltuielilor bugetare 5 Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice; Legea nr. 153/2017 a salarizării în administrația publică; H.G. nr. 467/2022 privind bugetarea bazată pe performanță 6 Ministerele și agențiile din toate sectoarele Guvernului României: Comitetul Interdepartamental pentru Dezvoltare Durabilă; Consiliul Consultativ pentru Dezvoltare Durabilă; Coaliția pentru Dezvoltare Durabilă; Subcomisia Parlamentară pentru Dezvoltare Durabilă; Parlamentari; Organizații Non-Guvernamentale; mass-media; și publicul larg. 9 și sunt invitați să consulte acest raport, precum și rapoartele relevante ale OCDE7 cu privire la modelele de guvernanță și operare analizate și propuse pentru cazul României. În plus, alte instituții publice implicate în stabilirea bugetului pentru un departament, o subunitate (ex. structură teritorială) sau o agenție existentă sau nou înființată ar putea fi interesate de abordarea calculului bugetar, de metodele, datele necesare și modelul de calcul detaliat în acest raport. Modelul de calcul ar putea fi adaptat de către instituțiile interesate (în funcție de unitatea administrației publice - de exemplu, centrală sau locală) și alimentat cu informații și date specifice (de exemplu, structura organizatorică și posturile; gradele de salarizare), pentru a stabili bugetul și previziunile pentru cheltuielile de personal, materiale și servicii. 7 „Centrul de Excelență pentru Dezvoltare Durabilă: Raport de evaluare comparativă" ; Livrabilul 1 - OCDE; „Raport de proiectare - schiță de proiect";Livrabilul 2 - OCDE 10 2. Proiectarea CExDD Operaționalizarea instituțiilor publice se referă, de obicei, la procesul de înființare a unor astfel de organizații și de asigurare a funcționării lor eficiente. Aceasta presupune transpunerea scopurilor și obiectivelor instituției în acțiuni concrete și implementarea structurilor, proceselor și sistemelor necesare pentru a atinge obiectivele stabilite. Operaționalizarea unei instituții publice implică, de obicei, mai multe etape procedurale: (i) Planificare: Aceasta implică definirea mandatului, misiunii, viziunii și obiectivelor instituției, precum și identificarea strategiilor și activităților necesare pentru a le realiza. (ii) Structura organizatorică: Stabilirea structurii organizatorice a instituției, inclusiv definirea departamentelor sau a unităților necesare, precum și a rolurilor și responsabilităților corespunzătoare acestora. (iii) Alocarea resurselor: Alocarea resurselor necesare, cum ar fi bugetul, personalul și infrastructura, pentru a sprijini operațiunile instituției. (iv) Elaborarea politicilor: Elaborarea de politici și proceduri care să ghideze operațiunile instituției, inclusiv guvernanța, procesul decizional și furnizarea de servicii, în funcție de necesități și de cerințele cadrului juridic aplicabil. (v) Managementul resurselor umane: Recrutarea, angajarea și formarea personalului cu competențele și expertiza necesare, pentru a îndeplini în mod eficient funcțiile instituției. (vi) Implicarea părților interesate: Interacțiunea cu părțile interesate relevante, cum ar fi instituțiile guvernamentale de la nivel național și local, organizațiile de cercetare și educație, organizațiile comunitare, companiile, mass-media și publicul, pentru a asigura participarea și sprijinul acestora în operațiunile instituției și pentru a aborda potențiala opoziție, ținând cont de interesele și influența acestora. (vii) Monitorizarea și evaluarea: Stabilirea unor mecanisme de monitorizare a performanței și a impactului instituției și evaluarea periodică a eficacității și eficienței acesteia în atingerea obiectivelor sale. SGG a beneficiat de sprijin din partea OCDE pentru „proiectarea Centrului de excelență" și din partea Băncii Mondiale pentru calcularea costurilor de funcționare a centrului. OCDE a furnizat schița centrului8, folosită de echipa Băncii Mondiale ca bază pentru procesul de calcul al costurilor. Experții OCDE, împreună cu echipa DDD, au analizat contextul implementării ODD în România și au proiectat obiectivul strategic al centrului, funcțiile specifice și rezultatele pe termen lung corespunzătoare (Figura 1), precum și modelul de guvernanță și funcționare (centralizat, descentralizat, hibrid). Pe parcursul acestui proces, DDD a facilitat mai multe consultări tehnice cu echipa OCDE, pentru a împărtăși și discuta conceptele de proiectare cu experții Băncii Mondiale. În paralel, DDD a pregătit și transmis un proiect de lege preliminar și a indicat numărul preconizat de posturi în CExDD. Proiectul CExDD finalizat se reflectă într-o organigramă care se aliniază cu cerințele legale9 și financiare10, pentru a putea funcționa ca entitate publică în cadrul administrației publice centrale. CExDD se dorește a fi un centru inovator de cercetare, educație și dialog privind dezvoltarea durabilă (DD) în cadrul administrației publice, prin care se poate asigura că politicile și deci ziile publice sunt aliniate cu ODD-urile. Centrul va avea ca scop facilitarea cooperării interdisciplinare și a elaborării de politici, precum și a schimbului de cunoștințe între instituțiile de învățământ superior și cercetătorii în domeniul dezvoltării durabile. De asemenea, acesta va oferi consultanță specializată și își va asuma, dezvolta și implementa capacități de modelare a dezvoltării durabile, care vor sprijini activitățile administrative și legislative ale factorilor de decizie. În plus, va pregăti proiecte și parteneriate care ar putea asigura finanțarea și care ar putea fi adaptate și aplicate în cadrul intervențiilor de dezvoltare durabilă. Se preconizează că va avea și o 8 „Centrul de Excelență pentru Dezvoltare Durabilă: Raport de inventariere comparativă"; Livrabilul 1 - OECD; „Raport de proiectare"; Livrabilul 2 - OCDE; 9 OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925 10 Legea finanțelor publice nr. 500/2002 - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/180952 11 audiență/acoperire națională, sprijinind înființarea de centre de dezvoltare durabilă prin parteneriate cu universitățile. Figura 1: Obiectivul strategic al CExDD și rezultatul pe termen lung al celor cinci funcții Sursa: OCDE Legendă: Obiectiv strategic: să promoveze dezvoltarea durabilă prin administrație publică inovatoare și colaborativă, cercetare și educație 1. Centrul de date: rezultat pe termen lung - capacitate guvernamentală sporită pentru a lua decizii bazate pe date (evidențe) pentru dezvoltarea durabilă; 2. Generarea de argmente ștințifice: rezultat pe termen lung - capacitatea crescută de elaborare a politicilor în domeniul dezvoltării durabile bazate pe cercetare; 3. Rețele și parteneri: rezultat pe termen lung - colaborări naționale și internaționale solide ce coordonează dezvoltarea durabilă; 4. Think-tank și strategie: rezulat pe termen lung - mai multă inovație și reziliență pentru strategiile de dezvoltare durabilă; 5. Comunicare și cunoaștere: rezultat pe termen lung – transparență mai mare și angajament public, și educație în dezvoltare durabilă CExDD va fi înființat și va funcționa „ca o instituție publică de interes național"11 sub coordonarea SGG (a se vedea anexa 3). Conceput ca o entitate permanentă la nivel central, modelul de funcționare propus pentru CExDD include 50 de posturi de personal echivalent cu normă întreagă (FTE) și un consiliu științific format din șapte membri. Un comitet director, format din președintele și vicepreședintele consiliului științific, directorul general și cei doi directori, va sprijini conducerea CExDD. Proiectul de organigramă, care a fost elaborat împreună cu SGG-DDD și care reprezintă baza pentru calcularea costurilor, include un cabinet (departament) subordonat unui director general, două direcții și o unitate (serviciu în cadrul unei direcții) care acoperă funcțiile centrului și care ar putea cuprinde viitoarele departamente propuse, după cum urmează: (i) colectarea și gestionarea datelor; (ii) generarea de argumente științifice; (iii) consolidarea relațiilor și a parteneriatelor; (iv) comunicarea și diseminarea cunoștințelor; (v) gândirea strategică; (vi) atragerea de fonduri (FENR, donatori etc.); (vii) formatori; și (viii) funcții de sprijin (figura 2). Funcțiile de sprijin organizate în cadrul direcției administrative cuprind: buget și contabilitate, resurse umane și salarizare, achiziții, audit, consultanță juridică, administrație generală și logistică, relații publice și comunicare și marketing. 11 Mențiune PNRR, componenta 14. Buna guvernare 12 Figura 2: Proiectul de organigramă a CExDD Consiliul științific 7 Comitetul director 5 Director general 1 Cabinetul directorului Director științific 1 2 Director administrativ 1 general 1 E. Thinktank/ B. Generarea de C. Consolidarea D.Comunicarea și G. Funcții suport (ex. gândire strategică 3 argumente 9 rețelelor și a 4 diseminarea 5 buget și contabilitate, 10 științifice parteneriatelor cunoștințelor resurse umane, juridic, F. Atragerea de fonduri A. Centru de 3 (UE, IFI, donatori) 2 date H. Formatori 8 Notă: Numerele indică posturile de conducere și de execuție corespunzătoare din cadrul departamentelor. CExDD va deveni operațional după ce va fi aprobat din punct de vedere juridic și va primi resurse financiare pentru a implementa activitățile aflate în responsabilitatea sa. Funcționarea CExDD va fi aprobată printr-un act normativ care va avea o fundamentare bugetară, inclusiv impactul bugetar al funcționării centrului asupra bugetului de stat și a bugetelor locale. Acest raport estimează bugetul necesar pentru funcționarea pe o perioadă de cinci ani, în funcție de clasificația economică. Procesul de calcul a costurilor/bugetării a calculat resursele financiare necesare și a determinat modificările anticipate ale cheltuielilor bugetului de stat și câștigurile/pierderile acestuia pentru o perioadă de cinci ani. Estimarea bugetului ia în considerare două categorii de cheltuieli: (i) costurile operaționale, care acoperă cheltuielile de personal (inclusiv cheltuielile legate de salarii), materiale și servicii, active și investiții; și (ii) costurile necesare activităților PNA 12 prevăzute ca parte a responsabilității CExDD de a implementa SNDD. Rezultatele exercițiului de calcul al costurilor sunt prezentate în capitolul următor, iar detaliile calculelor pot fi găsite în anexele la prezentul raport. 12 A12. Programul Comunicare și promovare a conceptelor de dezvoltare durabilă; și A13. Anchetă sociologică anuală 13 3. Metoda de calcul a costurilor CExDD și rezultatele calculelor 3.1. Metodologie Costurile propuse pentru CExDD au fost pregătite în conformitate cu cerințele bugetare actuale, așa cum sunt detaliate în legislația românească. Bugetul unei entități publice permanente din România cuprinde estimarea cheltuielilor recurente și nerecurente pe clasificații economice și este grupat pe titluri bugetare pentru un an bugetar sau pentru o altă perioadă determinată. Orice activitate consumatoare de resurse pe care CExDD o implementează are costuri atașate, care ar trebui să se încadreze într -unul dintre cele patru titluri bugetare: Titlul I - Cheltuieli de personal; Titlul II - Cheltuieli cu bunuri și serviciile; Titlul XII - Proiecte finanțate din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferente PNRR; și Titlul XV - Cheltuieli de capital (active nefinanciare). Estimarea bugetului ia în considerare structura organizațională și scenariul de funcționare preconizate ale CExDD (de exemplu, personalul, calificările, volumul de muncă, rezultatele preconizate în cadrul PNA) coroborate cu cadrul legislativ românesc în vigoare (OMF nr. 1954/2005; Legea nr. 153/2017; Legea nr. 165/2018) (Figura 3). Figura 3: Cheltuieli repartizate pe clasificații economice Cheltuieli recurente Cheltuieli nerecurrente Cheltuieli cu Cheltuieli cu Cheltuieli de Cheltuieli de materialele și materialele și personal capital serviciile serviciile nerecurente Intrări Intrări Active fixe structurate Poziții din organigramă Obiecte de inventar Cheltuielile cu în funcție de structurate în funcție materialele și serviciile categoria/tipul Nivelul de educație de categoria/tipul lor, a șapte (7) instituții acestora (extrase din execuțiile Salariul minim brut pe bugetare) țară Cantitățile necesare Cantitățile din fiecare din fiecare categorie categorie de articole Date privind cheltuielile de active fixe de inventar necesare totale cu salariile de Cheltuieli bugetare Coeficienți legali - multiplicatori pentru bază posturi și grade Prețurile unitare Prețurile unitare (inclusiv TVA) pentru (inclusiv TVA) pentru Valoarea maximă Chei de repartiție fiecare categorie de fiecare categorie de legală a tuturor pentru fiecare active fixe obiecte de inventar sporurilor și cheltuială materială bonificațiilor proporțional cu cheltuielile salariale Fracțiune reglementată a zilei normale de lucru Ieșiri Ieșiri Salarii de bază lunare Cheltuieli curente brute pentru tot pentru materiale și Cheltuieli pentru Cheltuieli totale pentru personalul servicii ale centrului, achiziția fiecărei achiziționarea tuturor detaliate pe clasificație categorii de active fixe obiecte de inventar Salarii de bază lunare economică la nivel de brute pentru tot paragraf bugetar personalul Cheltuieli nerecurente finanțate din PNRR Intrări Ieșiri Fundamentare buget în NRRP Cheltuieli totale finanțate din PNRR 14 Pentru calcularea bugetului CExDD s-au folosit mai multe metode care se aplică în sectorul administrației publice, după cum urmează: (viii) Metoda deterministă de calcul a costului pe articol pentru salarii, materiale și servicii, obiecte de inventar și active nefinanciare; (ix) Extrapolarea tendințelor de consum de materiale și servicii și ajustarea anuală a valorilor acestora; (x) Estimarea valorii materialelor și serviciilor pe baza prețurilor pieței; (xi) Extrapolarea datelor de la alte instituții publice sau de la instituții publice similare, folosind o cheie de repartizare pentru categorii de cheltuieli (de exemplu, materiale și servicii) atunci când nu sunt disponibile informații istorice. Estimările au fost calculate cu ajutorul unui model care se bazează pe clasificația economică a cheltuielilor (OMF 1954/2005). Modelul de calcul cuprinde 12 fișe de lucru interconectate (figura 4) și permite calcularea bugetului prin modificarea unei serii de variabile. Modelul de calcul a fost pregătit de experții Băncii și este detaliat, împreună cu metodele, în Anexa 1: Abordarea costurilor, metode, date de intrare, model de calcul. Având în vedere flexibilitatea sa, modelul de calcul ar putea fi folosit de orice instituție publică pentru a fundamenta bugetul unui departament, al unei sucursale sau al unei agenții existente sau nou înființate, sau atunci când trebuie să aibă loc o reorganizare a instituțiilor. În funcție de tipul de unitate/instituție a administrației publice (centrală sau locală) avută în vedere pentru calcularea costurilor, modelul de calcul ar putea fi ușor adaptat și alimentat cu detalii și date specifice (de exemplu, structura organizatorică și posturile; gradele de salarizare) pentru a stabili bugetul și previziunile pentru cheltuielile de personal, materiale și servicii. Modelul este conceput pentru a fi ușor de utilizat și, prin urmare, facilitează calcularea bugetelor de către orice angajat care consultă descrierea (anexa 1) sau care primește o formare de bază privind modul de funcționare a modelului. În cazul CexDD, în timpul unui atelier de lucru de o zi, personalul desemnat al DDD a fost informat despre structura modelului și despre modul de utilizare al acestuia, putând să modifice, să adauge date de intrare (de exemplu, poziții în organigramă; grade de salarizare; obiecte de inventar sau active nefinanciare) și să observe calculele generate(a se vedea și Anexa 4: Materiale pentru atelier - Calcularea costurilor CExDD). Personalul desemnat din DDD a beneficiat și de o formare prin activitatepractică, acesta învățând cum să detalieze nevoile bugetare și cum să justifice cifrele în fața Ministerului Finanțelor în timpul consultărilor privind proiectul de lege și al procesului de aprobare. În plus, DDD (sau CExDD) ar putea utiliza acest model în viitor în scopul elaborării bugetului, prin adaptarea numărului și tipului de personal și a posturilor de conducere ale departamentelor și prin actualizarea prevederilor legale privind salariile și limitele pentru diferite elemente bugetare (de exemplu, prime și beneficii financiare; sau valoarea cheltuielilor materiale și de servicii alocate de personal). Figura 4: Fluxul modelului de calcul 4.Cheltuieli 5. Articole de 6. Cheltuieli de 1.Organigrama 2.Salarii 3.Stat de plată materiale inventar investiții 7. Total cheltuieli 8. Cheltuieli 9. Inițiative și 10.Buget total 11.Proiecții 12.Impactul Org&Mgmt. PNRR măsuri anul 1 bugetare 1-5 ani bugetar Estimările sunt valabile în baza mai multor ipoteze, după cum urmează: (i) Toate posturile prevăzute în buget sunt posturi echivalente cu normă întreagă, toate posturile care nu sunt de conducere fiind clasificate ca fiind de funcționari publici și plătite integral pentru o perioadă de 12 luni (pentru primul an de funcționare), ceea ce oferă o estimare a celor mai mari costuri potențiale pentru cheltuiala salarială. 15 (ii) Salariul este în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/201713. (iii) Toate cheltuielile cu materiale și servicii, calculate pe baza cheilor de repartizare, sunt exprimate pe baza execuțiilor bugetare din 2022. (iv) Cheltuielile cu obiectele de inventar și investițiile sunt efectuate în primul an de activitate (estimările se bazează pe prețurile pieței din 2023). (v) Cheltuielile cu serviciile de consultanță finanțate prin PNRR au fost estimate prin raportarea prețurilor și a volumului de servicii din proiectele SIPOCA). (vi) Previziunile bugetare pentru o perioadă de funcționare de cinci ani iau în considerare inflația care afectează costul materialelor și al serviciilor. 3.2. Calcule bugetare Calculul costurilor a estimat bugetul necesar pentru operațiunile CExDD, ținând cont de proiectul propus și de respectarea procedurii legislative, care necesită o estimare pentru o perioadă de cinci ani. Trebuie remarcat faptul că estimările pot varia în funcție de datele de intrare furnizate. Variabilele pot fi ajustate în modelul de calcul și pot fi generate scenarii bugetare alternative. Astfel, în funcție de modificările intervenite în mandatul, misiunea sau structura funcțională a entității, rezultatele ar putea fi ajustate pentru a respecta structura și numărul de posturi și/sau plafonul stabilit de MF din cauza constrângerilor bugetare, care ar putea apărea în cursul exercițiului financiar. Distribuția cheltuielilor pe titluri bugetare, pe clasificație economică și pe ani este prezentată în tabelul de mai jos. A. Bugetul CExDD pentru o perioadă de cinci ani este estimat la 53.288.721 RON. B. 13.795.110 RON reprezintă bugetul pe primul an al CExDD, care cuprinde cheltuielile de organizare și funcționare, inclusiv cheltuielile pentru proiectele PNRR și inițiativele PNA (A12 și A13). Tabelul 1. Bugetul CExDD pentru o perioadă de cinci ani Repartizarea cheltuielilor în A. TOTAL B. Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 clasificația economică [RON] TOTAL cheltuieli de organizare și funcționare 52.496.930 13.650.110 9.728.604 9.712.699 9.703.951 9.701.566 Titlul I Cheltuieli de personal 44.428.262 8.885.652 8.885.652 8.885.652 8.885.652 8.885.652 Titlul II Cheltuieli pentru materiale și servicii 4.308.648 1.004.437 842.951 827.047 818.299 815.913 Titlul XII Proiecte finanțate din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR 2.807.520 2.807.520 0 0 0 0 Titlul XIV Cheltuieli cu activele nefinanciare 952.500 952.500 0 0 0 0 TOTAL cheltuieli pentru inițiativele PNA 791.792 145.000 153.700 159.848 164.484 168.760 Titlul II Implementarea inițiativei PNA A12 - cheltuieli 573.366 105.000 111.300 115.752 119.109 122.206 Titlul II Implementarea inițiativei PNA A13 - cheltuieli 218.425 40.000 42.400 44.096 45.375 46.555 TOTAL BUGET CExDD 53.288.721 13.795.110 9.882.304 9.872.547 9.868.435 9.870.326 Detaliile calculelor se regăsesc în Modelul de calcul (Anexa 1) și în Detalii privind calculele bugetare (Anexa 2). 13 Legea nr. 153/2017 - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/190446 16 3.3. Impactul bugetar al operațiunilor CEXDD Înființarea și funcționarea CExDD va necesita o finanțare inițială de la bugetul general consolidat. Resursele bugetare sunt necesare pentru finanțarea personalului de specialitate și administrativ care va deservi instituția, precum și pentru investiții, echipamente și asigurarea fondurilor pentru finanțarea/cofinanțarea proiectelor naționale, europene și internaționale. Întrucât resursele publice sunt limitate, orice schimbare în (sau pentru) o organizație care afectează resursele bugetare necesită calcularea impactului bugetar asupra bugetului consolidat de stat și asupra celor locale. Tabelul 2. Impactul bugetar al operațiunilor CExDD RON media pe 5 Indicatori bugetari: Anul în curs Următorii 4 ani ani 1 2 3 4 5 6 7 2024 2025 2026 2027 2028 2024-2028 1. Modificări ale veniturilor bugetare, câștiguri/pierderi (minus/plus), din care: 4.286.841 4.076.837 4.074.983 4.074.202 4.074.561 4.117.485 a) bugetul de stat, din care: 399.368 189.364 187.510 186.729 187.088 230.012 i. impozit pe profit 0 0 0 0 0 0 ii. impozit pe venit 0 0 0 0 0 0 iii. alte venituri 399.368 189.364 187.510 186.729 187.088 230.012 b) bugete locale 577.567 577.567 577.567 577.567 577.567 577.567 i. impozit pe venit 577.567 577.567 577.567 577.567 577.567 577.567 c) bugetul asigurărilor sociale de stat: 3.309.905 3.309.905 3.309.905 3.309.905 3.309.905 3.309.905 i. contribuții asiguratorii 3.309.905 3.309.905 3.309.905 3.309.905 3.309.905 3.309.905 2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, câștiguri/pierderi (minus/plus0, din care: 13.795.110 9.882.304 9.872.547 9.868.435 9.870.326 10.657.744 a) bugetul de stat, din care: 13.795.110 9.882.304 9.872.547 9.868.435 9.870.326 10.657.744 i. cheltuieli de personal 8.885.652 8.885.652 8.885.652 8.885.652 8.885.652 8.885.652 ii. bunuri și servicii 4.909.457 996.651 986.895 982.783 984.674 1.772.092 b) bugete locale 0 0 0 0 0 0 i. cheltuieli de personal 0 0 0 0 0 0 ii. bunuri și servicii 0 0 0 0 0 0 c) bugetul asigurărilor sociale de 0 0 0 0 0 0 stat: i. cheltuieli de personal 0 0 0 0 0 0 ii. bunuri și servicii 0 0 0 0 0 0 3. Impactul financiar, câștiguri/pierderi (minus/plus), din care: -9.508.269 -5.805.467 -5.797.564 -5.794.233 -5.795.765 -6.540.260 a) bugetul de stat -10.085.836 -6.383.035 -6.375.132 -6.371.801 -6.373.332 -7.117.827 b) bugete locale 577.567 577.567 577.567 577.567 577.567 577.567 Impactul bugetar al funcționării CExDD pe o perioadă de cinci ani relevă un sold negativ de (32.701.298 RON) din care o pierdere de (35.589.135 RON) pentru bugetul de stat și un câștig de 2.887.837 RON pentru bugetele locale. Anual, impactul asupra bugetelor locale este pozitiv până la câștiguri de 577.567 RON, în timp ce pierderile la bugetul de stat sunt de 7.117.827 RON. Prin urmare, se recomandă ca încă de la început, CExDD să se concentreze pe identificarea resurselor financiare suplimentare și alternative pe termen lung și să ia în considerare dezvoltarea surselor de venit. Capitolul următor discută acest aspect în detaliu. 17 4. Surse financiare suplimentare și alternative pentru sustenabilitatea CExDD Sustenabilitatea financiară a CExDD trebuie analizată în contextul misiunii și contribuțiilor sale la dezvoltarea durabilă a României. Instituțiile publice se confruntă adesea cu constrângeri în ceea ce privește finanțarea, personalul și infrastructura, ceea ce poate împiedica operaționalizarea acestora. Acest lucru poate fi (parțial) compensat prin identificarea și accesarea unor resurse financiare suplimentare și complementare celor deja disponibile sau ușor de mobilizat. Expertiza și competențele pe care CExDD le deține/va deține ar putea fi exploatate pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea și sectoarele publice sau organizații similare din România, care au nevoie de un partener care să dezvolte proiecte, să identifice opțiunile de finanțare adecvate și să asigure managementul proiectului, pentru a le susține dezvoltarea și creșterea capacității. Sustenabilitatea financiară va consta în venituri suplimentare obținute pentru activitățile CExDD din diferite surse care ar putea include: (i) finanțarea directă a proiectelor CExDD din fonduri europene și internaționale nerambursabile; (ii) parteneriate cu autoritățile de management ale fondurilor europene disponibile în România pentru implementarea activităților de asistență tehnică în cadrul programelor operaționale; (iii) parteneriate, contracte pentru consultanță, proiecte și activități solicitate de către terți (alte organizații publice și private; furnizori de formare, companii); și (iv) orice alte oportunități identificate în timpul activității zilnice a CExDD. Sustenabilitatea financiară a CExDD ar putea fi analizată în continuare prin adaptarea scenariilor și a studiilor de caz din Raportul OCDE14 privind potențialele surse financiare disponibile în România și opțiunile de diversificare a surselor financiare. „Scenariile modelului de finanțare" (secțiune a Centrului de excelență pentru dezvoltare durabilă al OCDE: Raport de inventariere comparativă) oferă scenarii de bază, integrate și inovatoare detaliate și documentate, pentru finanțarea centrului. De asemenea, studiile de caz explică intervențiile financiare aplicate de organizații similare cu CExDD din alte țări. Acestea constituie exemple de activități pe care CExDD ar trebui să le ia în considerare, iar completarea lor cu potențialele proiecte și parteneriate prezentate în acest capitol ar putea diversifica sursele financiare care pot fi accesate pentru funcționarea centrului. Mai mult, prin combinarea acestora cu programele active de finanțare nerambursabilă disponibile pentru România în perioada 2024-2027 (prezentate mai jos), personalul CExDD ar avea o mai bună înțelegere a oportunităților și a procesului de obținere de finanțări suplimentare (venituri), ceea ce ar putea asigura sustenabilitatea financiară pe termen mediu a CExDD. Centrele de dezvoltare economică, transport și mediu (ELY) au derulat în mod eficient diverse proiecte pentru a promova dezvoltarea durabilă în Finlanda. Eforturile lor au îmbunătățit coordonarea între sectoare, permițând o alocare mai eficientă a resurselor și intervenții bine direcționate (Aarnio și Hyvärinen, 2014). Acest model operațional funcțional le-a permis centrelor ELY să se concentreze pe domeniile lor respective, ceea ce a dus la soluții mai eficiente și mai cuprinzătoare pentru problemele de dezvoltare durabilă ale Finlandei. (Studiu de caz: Modelul operațional funcțional al Finlandei pentru dezvoltare durabilă - Raport OCDE 1 „Structura interfuncțională a Agenției pentru proiecte de cercetare avansată în domeniul energiei (ARPA-E) îi permite să facă legătura între cercetare, dezvoltare și implementarea pe piață. Agenția sprijină proiecte care pot transforma piețele energetice și pot da naștere unor noi industrii, încurajând, în același timp, colaborarea între mediul academic, industrie și guvern (Bonvillian și Van Atta, 2011)" (Studiu de caz: Modelul interfuncțional al SUA pentru consolidarea capacităților, Raport OCDE 1) „Un exemplu relevant al scenariului de finanțare inovatoare este Fondul danez pentru inovare (DIF) din Danemarca. Fondul investește în idei noi în domeniul cercetării, tehnologiei și inovării, încurajând gândirea inovatoare și spiritul antreprenorial. Prin această abordare, Danemarca a devenit un lider mondial în domeniul tehnologiilor durabile (Fondul danez pentru inovare, 2018)." (Scenariul de finanțare inovatoare - Raportul OCDE 1) 14 Centrul de Excelență pentru Dezvoltare Durabilă: Raport de inventariere comparativă; Livrabilul 1, OCDE, 2023. 18 Fondurile UE reprezintă o sursă foarte atractivă și bine cunoscută de resurse financiare pentru institutele de cercetare și instituțiile publice. CExDD ar trebui să considere aceste fonduri ca fiind o sursă suplimentară esențială pentru finanțarea operațiunilor sale. Pentru a profita de aceste fonduri, CExDD ar putea dezvolta proiecte și parteneriate; prin urmare, ar fi important ca CExDD să își dezvolte capacitatea de a atrage fonduri internaționale prin împuternicirea și mandatarea departamentelor sale în acest sens. Pentru a realiza acest lucru, se recomandă ca CExDD să recruteze personal calificat, care poate ajuta la identificarea surselor financiare alternative pe termen lung. Având în vedere că organigrama CExDD include un departament dedicat acestei activități, personalul din acest departament ar trebui să cartografieze periodic resursele financiare disponibile și să pregătească planuri de acțiune pentru accesarea fondurilor. Prin implicarea departamentelor tehnice, CExDD ar putea crea un portofoliude proiecte și parteneriate, pentru a atrage finanțare externă. Mai jos sunt prezentate câteva sugestii privind modul în care CExDD ar putea atrage astfel de finanțări. Odată ce CExDD este înființat și are un mandat clar prin legea de aprobare, s -ar putea pregăti un plan de dezvoltare a activității (PA), care să integreze rezultatele și realizările așteptate pe termen mediu cu resursele financiare disponibile/necesare. Acest PA ar trebui să indice acțiunile care trebuie întreprinse de conducere și de personal pentru a atrage fonduri care să cofinanțeze funcțiile și activitatea zilnică a CExDD. Veniturile ar putea fi reprezentate de granturi, care sunt acordate în principal prin programele de finanțare ale UE și din facturarea clienților CExDD în domeniul managementului de proiect, al administrării, al scrierii de propuneri, al transferului de cunoștințe și al altor activități. Sursele de granturi includ programe finanțate de UE disponibile până în 2027. Deoarece capacitatea de a pregăti proiecte este direct legată de înființarea CExDD, sursele de finanțare vor fi cel mai probabil explorate la începutul activității, iar ulterior vor fi planificate mai atent, pe măsură ce apar nevoile. Anterior, pentru a clarifica eligibilitatea CExDD de a accesa astfel de fonduri, trebuie consultat Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), administratorul fondurilor europene în România. Programele UE care ar putea fi de interes pentru CExDD includ: ➢ Instrumentul de sprijin tehnic (IST)[1] creat de Comisia Europeană poate fi o sursă pentru dezvoltarea și consolidarea capacității administrative a CExDD. Punctul național de contact în România este SGG[2]-- „Instrumentul de sprijin tehnic (IST) este programul UE care oferă expertiză tehnică personalizată statelor membre ale UE, pentru a concepe și implementa reforme. Sprijinul este determinat de cerere și nu necesită cofinanțare din partea statelor membre. Spirjinul tehnic este oferit într-o gamă largă de domenii de politică, inclusiv, dar fără a se limita la acțiunea climatică, tranziția digitală și sănătatea. De asemenea, statele membre pot solicita sprijin pentru pregătirea, modificarea, implementarea și revizuirea planurilor naționale de redresare și de reziliență în cadrul programului Mecanismul de redresare și reziliență." Cererile sunt strânse anual. Cu toate acestea, este esențial să subliniem faptul că în ultimii ani concurența a crescut, deoarece finanțarea prin politica de coeziune pentru reforma administrației publice a fost eliminată treptat. Valoarea granturilor nu depășește, de obicei, 800 000 EUR. [1] https://commission.europa.eu/funding-tenders/find-funding/eu-funding-programmes/technical-support- instrument/technical-support-instrument-tsi_en [2] https://sgg.gov.ro/1/tsi/ ➢ Orizont Europa[3]-- Programul de finanțare a cercetării și inovării până în 2027 . Orizont Europa este principalul program de finanțare al UE pentru cercetare și inovare, cu un buget de 95,5 miliarde de euro. Acesta abordează schimbările climatice, contribuie la realizarea Obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și stimulează competitivitatea și creșterea economică a UE. Programul facilitează colaborarea și consolidează impactul cercetării și inovării în elaborarea, susținerea și implementarea politicilor UE, abordând, în același timp, provocările globale. Sprijină crearea și o mai bună diseminare a cunoștințelor și tehnologiilor excelente. 19 [3] https://research-and-innovation.ec.europa.eu/funding/funding-opportunities/funding-programmes-and- open-calls/horizon-europe_en [4] https://defence-industry-space.ec.europa.eu/eu-defence-industry/european-defence-fund-edf_en ➢ Programul creștere inteligentă, digitalizare și instrumente financiare 2021 -2027[5] (POCIDIF) vizează măsuri la nivel național în domeniul cercetării, dezvoltării și inovării și al digitalizării, inclusiv din sectorul cultural, pe baza analizei nevoilor de dezvoltare, a priorităților de finanțare din Acordul de Parteneriat (AP), precum și a documentelor strategice relevante la nivelul UE și la nivel național (de ex. Strategia Națională pentru Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (SNCISI), Analiza factorilor care împiedică diseminarea inovării, inclusiv a digitalizării (AFIDI), Facilitatea de Sprijinire a Politicilor (FSP), Politici Publice eGov, Catalogul Serviciilor Publice (CSP), Bariere în calea digitalizării mediului public și privat din România (BDMPP RO)). Acțiunile 1.2, 2.2 și 2.3 din cadrul PoCIDIF acoperă subiecte orizontale și acționează ca un hub între institutele de cercetare și dezvoltare. CExDD ar trebui să discute cu MIPE pentru a stabili eligibilitatea pentru această finanțare. [5] https://mfe.gov.ro/pcidif-21-27/ ➢ Programul asistență tehnică 2021-2027[6] (POAT) - POAT își propune să asigure sprijin pentru un proces de implementare eficientă și eficace a fondurilor în România. Pentru a ajunge la o economie neutră din punct de vedere climatic până cel târziu în 2050, POAT are în vedere intervenții de sprijin pentru creșterea gradului de conștientizare și a capacității administrative a structurilor implicate în gestionarea programelor asistate, pentru a aborda aspectele legate de schimbările climatice în ciclul de viață al proiectelor finanțate. Cel de-al doilea domeniu prioritar al programului oferă sprijin care vizează asigurarea integrării cerințelor de mediu la nivelul proiectelor selectate, inclusiv respectarea principiului „eficiența energetică pe primul loc", a principiului „do no significant harm (DNSH) (a nu provoca daune semnificative)", „climate proofing (rezistența la schimbările climatice)" în domeniile relevante. [6] https://mfe.gov.ro/pat-21-27/ ➢ Programul dezvoltare durabilă 2021-2027[7] (PODD) - PoDD contribuie la transformarea economiei UE într-o economie modernă, competitivă și eficientă, disociată de utilizarea resurselor, în conformitate cu obiectivele Pactului Verde European (EGD) și ale Planului de acțiune al UE privind reducerea poluării la zero, ca parte integrantă a EGD. PDD se bazează pe Strategia Națională de Dezvoltare Durabilă a României (SNDD) 2030, care are la bază Obiectivele de Dezvoltare Durabilă (ODD) conform Agendei 2030 a ONU pentru Dezvoltare Durabilă și Concluziile Consiliului UE și contribuie la obiectivele EGD. [7] https://mfe.gov.ro/pdd-21-27/ ➢ Consolidarea spațiului administrativ european (ComPAct)[8] - ComPAct va ajuta statele membre să abordeze Agenda UE privind competențele și acțiunile din cadrul Anului european al competențelor, să îndeplinească obiectivele Deceniului digital, care urmărește ca 100 % din serviciile publice esențiale să fie accesibile online până în 2030, și să creeze condițiile pentru ca economiile și societățile să îndeplinească obiectivele ambițioase privind clima și energia pentru 2030. [8] https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/ ➢ Fondul de inovare[9] - Fondul de inovare este unul dintre cele mai mari programe de finanțare din lume pentru demonstrarea tehnologiilor inovatoare cu emisii reduse de dioxid de carbon și a fost instituit prin articolul 10a alineatul (8) din Directiva 2003/87/CE pentru a sprijini, în toate statele membre, inovarea în domeniul tehnologiilor și proceselor cu emisii reduse de dioxid de carbon. CExDD ar trebui să consulte apelurile de propuneri deschise și să ia în considerare parteneriate sau facilitarea de proiecte cu alte organizații naționale sau internaționale de cercetare și dezvoltare. Punctul național 20 de contact este Ministerul Economiei, Direcția Politici Industriale și Competitivitate, Ministerul Economiei. [9] https://climate.ec.europa.eu/eu-action/eu-funding-climate-action/innovation-fund_en ➢ Agenda maritimă comună (AMC) pentru Marea Neagră[10] - Este o inițiativă la nivelul bazinului maritim menită a consolida cooperarea regională, în vederea realizării unei economii maritime durabile în Marea Neagră. Aceasta este elaborată în cadrul mai larg al Sinergiei Mării Negre și dispune de un fond de inovare (100 de milioane de euro). [10] https://black-sea-maritime-agenda.ec.europa.eu/node/557 ➢ P4 - Program de cercetare fundamentală și de frontieră [11] - Acesta are în vedere dezvoltarea cercetării fundamentale în domeniile în care România și-a stabilit prioritățile naționale prin Strategia Națională de Cercetare Dezvoltare și Inovare 2020; este implementat de UEFSCDI. [11] https://uefiscdi.gov.ro/p4-cercetare-fundamentala-si-de-frontiera ➢ Politica de coeziune pentru 2021-2027. Nevoile de dezvoltare administrativă au fost cartografiate în timpul proiectării programelor 2021-2027, iar finanțarea a fost asigurată pentru intervenții specifice. În prezent, aceasta nu prevede un program special pentru a aborda consolidarea administrației publice. Cu toate acestea, au loc revizuiri periodice, iar finanțarea este realocată dacă este disponibilă. MIPE ar putea oferi consultanță cu privire la posibilitatea de a utiliza astfel de fonduri pentru a sprijini operaționalizarea CExDD. Granturile UE oferă diverse oportunități de finanțare care ar putea fi utilizate fie direct, fie indirect, prin implementarea proiectelor proprii ale CExDD sau în parteneriat cu alții. O altă opțiune este de a oferi servicii de consultanță unor terțe părți. În plus față de opțiunile oferite de OCDE, există mai multe idei care pot fi explorate în continuare. Cu toate acestea, este important de remarcat faptul că aceste idei nu au fost testate sau puse în aplicare în altă parte. Decizia cu privire la opțiunea care trebuie urmată și la momentul în care trebuie urmată ar trebui să fie luată de către CExDD. Această decizie ar trebui să se bazeze pe necesitatea și oportunitatea unui proiect specific, luând în considerare capacitatea CExDD de a-l implementa cu succes. PA ar trebui să indice țintele asociate rezultatelor preconizate și capacitățile care ar trebui utilizate pentru atingerea acestui obiectiv. ➢ Conectarea institutelor românești de cercetare și dezvoltare la rețelele europene de cercetare și dezvoltare ; CExDD ar putea sprijini institutele românești în scrierea propunerilor de proiecte și în managementul proiectelor. • Identificarea institutelor de cercetare-dezvoltare din România cu implicare redusă sau inexistentă în proiectele de cercetare-dezvoltare ale UE (ar trebui să fie luate în considerare și universitățile); cartografierea competențelor și a infrastructurii institutelor; • Identificarea institutelor similare din UE și cartografierea subiectelor de cercetare și dezvoltare din UE (de exemplu, Orizont Europa ar putea fi un punct de plecare). ➢ Activarea ca hub pentru teme orizontale între institutele de cercetare și dezvoltare din cadrul POCIDIF, facilitând contractele de acces la infrastructura de cercetare și dezvoltare. Facilitarea accesului companiilor la testarea în laborator a noilor iterații pentru produsele lor, prin utilizarea infrastructurii institutelor de cercetare și dezvoltare. În prezent, companiile își folosesc liniile de producție pentru a testa noi iterații de produse, ceea ce generează costuri ridicate de testare și pierderi de venituri din producție. • Realizarea unei hărți a infrastructurii de laborator a institutelor de cercetare și dezvoltare din România (se poate lua în considerare și infrastructura regională); • Identificarea companiilor din industrie care au linii de producție ce pot fi reproduse la nivel de laborator. În prealabil, ar fi necesar să se discute cu MIPE pentru a clarifica dacă CExDD este eligibil. 21 ➢ Sprijinirea institutelor de cercetare-dezvoltare pentru accesarea fondurilor de coeziune ; Semnarea unui protocol cu Autoritatea de Management (MIPE) a Programului Asistență Tehnică (PoAT) 2021 - 2027 pentru servicii precum „sprijin pentru procesul de pregătire a proiectelor/portofoliilor de proiecte, documentația (...) proiectelor finanțate la nivel de program"; serviciile ar urma să fie finanțate din PoAT; • Cartografierea institutelor de cercetare și dezvoltare care nu au un istoric satisfăcător în ceea ce privește accesarea fondurilor UE; • Furnizarea de sprijin pentru institutele de cercetare și dezvoltare, în vederea elaborării și implementării proiectelor finanțate de UE. ➢ Sprijinirea managementului programelor de finanțare a coeziunii 2021-2027, cum ar fi POCIDIF, PODD și altele; • Semnarea unui protocol cu Autoritatea de Management POCIDIF în cadrul Programului Asistență Tehnică 2021-2027 pentru servicii precum „sprijin pentru (...) evaluarea, selecția, monitorizarea și verificarea proiectelor finanțate la nivel de program"; • Furnizarea de sprijin pentru Autoritatea de management a POCIDIF 2021-2027, în vederea evaluării, selecției, monitorizării și verificării portofoliului de proiecte. ➢ Conceperea și implementarea proiectelor finanțate prin fonduri de coeziune în parteneriat cu alte institute de cercetare și dezvoltare; • Cartografierea institutelor de cercetare și dezvoltare care nu au un istoric satisfăcător în ceea ce privește accesarea fondurilor UE; • Cartografierea subiectelor intersectoriale care nu sunt acoperite de un singur institut de cercetare și dezvoltare; • Crearea de parteneriate între institutele de cercetare și dezvoltare; • Solicitarea de finanțare UE, prin liniile financiare corespunzătoare, atunci când proiectele sunt eligibile. ➢ Parteneriat cu Institutul Național de Administrație (INA). INA supervizează coordonarea agendei de formare în administrația publică din România și ar putea să se asigure că cunoștințele și cursurile de formare dezvoltate de CExDD sunt încorporate în propriile oferte de formare în domeniul dezvoltării durabile. În calitate de lider al rețelei principalilor furnizori privați de formare profesională și de promotor al standardelor de calitate a formării, INA ar putea să îi încurajeze și pe alți furnizori să își alinieze programa legată de dezvoltarea durabilă la agenda CExDD și să contracteze formarea cu personalul acestuia. CExDD ar putea deveni un model de referință, un model de bune practici pentru utilizarea sau sprijinirea altor organizații în finanțarea proiectelor din surse externe. 22 ANEXE Anexa 1: Abordarea costurilor, metode, intrări, model de calcul Abordarea costurilor Calcularea bugetului se bazează pe un proces care ia în considerare și răspunde la următoarele: 1. Ce ar trebui să se obțină la finalul calculului? Întrucât avizarea actului normativ necesită o evaluare a impactului bugetar al operațiunilor centrului pentru o perioadă de cinci ani, trebuie calculat tipul de cheltuieli care trebuie fundamentate. • Structura impactului bugetar pe articole și pe ani reprezintă descrierea rezultatului preconizat - titlurile bugetare I, II, XII, XIV (secțiunea 4 din nota de fundamentare a unui act normativ). • Procesul de estimare a cheltuielilor bugetare calculează resursele financiare necesare și stabilește modificările cheltuielilor bugetului de stat, câștigurile/pierderile pentru o perioadă de cinci ani. 2. Cum ar trebui calculat bugetul? Estimarea bugetului ia în considerare cheltuielile totale cu salariile personalului (inclusiv contribuțiile aferente salariilor), cu cantitățile de materiale și volumul serviciilor, numărul și tipurile de dotărilor cu obiecte de inventar și investițiile necesare pentru funcționarea centrului. De asemenea, cheltuielile de realizare a intervențiilor (activităților) pe care CExDD le are în atribuții prin PNA și cele finanțate din PNRR. Pentru calcul trebuie folosite diverse metode și operații matematice disponibile, cunoscute și ușoare. (A se vedea discuția privind metodele de mai jos.) 3. Care sunt intrările? Numărul de personal, calificările, volumul de muncă, volumul de servicii, limitele și cerințele privind obiectele de inventar, investițiile, mediul de lucru și altele sunt datele de intrare. 4. Ce instrumente ar trebui folosite? Calculul trebuie să fie ușor de actualizat și să utilizeze o tehnologie comună, disponibilă la nivelul administrației publice. Un model de calcul în programul cu foi de calcul EXCEL ar putea sprijini calculul și permite accesul persoanelor interesate. Programul cu foi de calcul este bine cunoscut de către personalul administrației publice și nu ridică probleme în utilizare. Deoarece punctele (2.), (3.) și (4.) sunt strâns legate între ele, abordarea prezintă metodele, datele de intrare și modelul de calcul. Rezultatele (1.) sunt incluse într-o anexă separată, cu detalii și explicații privind metodele aplicate. Metode La calculul bugetului s-au folosit mai multe metode aplicate în administrația publică. În cazul unui centru nou înființat, a fost necesară utilizarea unor metode combinate pentru calcularea bugetului, după cum urmează: (i) Metoda deterministă de calcul a costului pe articol. Metoda este folosită, în general, pentru instituțiile care dispun de registre (evidențe) contabile și de un istoric al execuției bugetare (de cel puțin un an). Sunt disponibile serii cronologice de date referitoare la evoluția consumului de resurse utilizate, exprimate fie în unități fizice, fie în unități valorice și pentru fiecare articol de cheltuieli. Calculele se fac prin înmulțirea cantităților de articole cu prețul acestora. (ii) Extrapolarea tendințelor privind cantitățile și cheltuielile cu materialele și serviciile. Folosirea cheltuielilor medii rezultate din execuțiile din aniilor anteriori este o practică obișnuită pentru instituțiile publice. În astfel de cazuri, o metodă folosită pentru a estima cheltuielile cu materialele și serviciile este analiza evoluției acestora în timp și extrapolarea tendinței. Astfel, într-o serie temporară de 3-4 ani bugetari, o creștere medie cu 3-5 procente (sau rata inflației) în fiecare an a cheltuielilor pentru un articol de cheltuieli reprezintă o ipoteză de extrapolare a acestei creșteri și în planul anual. (iii) Ajustarea valorii cheltuielilor materiale cu un indice de creștere anuală este adesea folosită în administrația publică, deoarece este ușoară și necesită un consum mic de timp de fundamentare. 23 În general, indicele de creștere este discutat cu reprezentanții Ministerului de Finanțe și ia în considerare orientările din Scrisoarea-cadru privind bugetul de stat. (iv) Extrapolarea datelor de la alte instituții publice sau de la instituții publice similare. Având în vedere că, la momentul înființării CExDD, nu există informații istorice disponibile care să justifice în mod rezonabil consumul de resurse (materiale și servicii), acest tip de informații pot fi preluate fie de la instituții, dacă este posibil similare ca mărime și, de preferință, ca domeniu de activitate, fie de la cele care oferă suficiente detalii (număr de personal și execuție bugetară) pentru a calcula un raport între salarii și cheltuieli materiale15. Pentru a determina bugetul necesar pentru funcționarea CExDD, s-au folosit date colectate de la șapte instituții publice16 care funcționează de mai mulți ani și au un istoric de execuție bugetară. În acest caz, procesul de extrapolare a inclus mai multe etape: a. Calcularea cheilor de repartizare a cheltuielilor cu materiale și servicii, detaliate la nivel de articol bugetar, ca raport între cheltuiala cu articolul bugetar respectiv, pentru fiecare dintre instituțiile analizate, și totalul cheltuielilor cu salariile de bază ale acestora; b. Calculul medianei (indicator al tendinței centrale) pentru fiecare cheie de repartizare stabilită pentru fiecare articol de cheltuieli și instituție analizată; c. Extrapolarea cheilor de repartizare pentru justificarea cheltuielilor cu materialele și serviciile CexDD; d. Calcularea cheltuielilor cu materiale și servicii pentru primul an complet de funcționare a CexDD, prin înmulțirea valorii mediane a cheilor de alocare, calculate pentru fiecare articol bugetar, cu suma totală estimată a cheltuielilor pentru salariile de bază ale CexDD; e. Ajustarea unor elemente de cheltuieli prin folosirea mediei aritmetice în locul medianei, în situația în care rezultatele nu erau suficient de relevante. (v) Estimarea valorilor bunurilor și serviciilor prin consultarea prețurilor de pe piață. În cazul obiectelor de inventar sau al activelor nefinanciare, estimările sunt în conformitate cu prețurile pieței. Ca o abordare generală, în cadrul reglementat de OMF nr. 1954/2005, cheltuielile de personal și cheltuielile cu materialele și serviciile se stabilesc după cum urmează: Cheltuieli de personal = Cheltuieli cu salariile de bază + alte cheltuieli legate de salarii Cheltuieli cu materialele/serviciile = Consumul anual de resurse (unități fizice) X prețul unitar Intrări pentru calcularea bugetului Pentru a estima costurile de funcționare sunt necesare două grupuri de date de intrare. Unul este reprezentat de structura organizatorică, cu funcționalitățile obligatorii prevăzute de actele normative în vigoare, domeniul de aplicare și rolul CExDD, care asigură personalul (număr și calificări) - cel mai mare 15 Metoda a fost utilizată numai pentru cheltuielile recurente cu materialele și serviciile necesare pentru funcționarea normală a u nei instituții publice. Cheltuielile materiale au fost detaliate la nivel de articol bugetar/paragraf (linie), în conformitate cu OMF 1954 pentru aprobarea clasificației indicatorilor privind finanțele publice. Pentru estimarea bugetului unei instituții nou-înființate, s-a presupus că există o corelație directă între evoluția valorii (volumului) cheltuielilor materiale și mărimea instituției, exprimată fie în termeni de: (i) numărul de personal (informație care nu este disponibilă în execuțiile bugetare); sau (ii) valoarea cheltuielilor totale cu s alariile de bază (disponibilă în execuțiile bugetare). S-a stabilit că un indicator special este raportul dintre valoarea fiecărui element de cheltuieli materiale și valoarea totală a cheltuielilor cu salariul de bază (fără alte indemnizații sau prime). Cu alte cuvinte, pentru fiecare RON cheltuit pe salarii, s-a stabilit suma cheltuită pentru fiecare articol de cheltuieli materiale. Dacă numitorul fracției (valoarea salariilor) crește sau scade, numitorul fracției (valoarea articolului de cheltuieli materiale) crește sau scade în aceeași proporție. Pr in urmare, valoarea indicatorului rămâne neschimbată. Acest lucru a fost aplicat pentru șapte instituții. 16 Ministerul Finanțelor; Secretariatul General al Guvernului; Agenția Națională de Integritate; Academia Română; Consiliul Economic și Social; Ministerul Economiei; Autoritatea Electorală Permanentă; 24 consumator de resurse și care oferă orientare pentru calculul cheltuielolor cu materiale și servicii de funcționare. Celălalt grup este reprezentat de responsabilitățile CExDD derivate din PNA al SNDD, care va consuma resurse suplimentare odată cu implementarea intervențiilor. Acestea sunt corelate cu cerințele impuse de actele normative de înființare a centrului, după cum urmează: (1) Codul administrativ17 care stabilește structura minimă, funcțiile obligatorii, calificările și posturile, specifice contractului de muncă al angajaților publici pentru o instituție publică; (2) Legea salarizării publice18 care stabilește limitele salariilor pentru posturile din cadrul instituției publice; (3) Legea finanțelor publice19 care stabilește obligațiile privind elaborarea bugetului și sursele financiare disponibile pentru instituțiile publice centrale; (4) Alte acte normative care stabilesc reguli pentru calcularea cheltuielilor sau oferă detalii despre proces: (a) Clasificația indicatorilor privind finanțele publice specifică toate elementele care pot filuate în considerare pentru calcularea costurilor și elaborarea bugetului (OMF nr. 1954/2005); (b) Cerințele minime necesare pentru a funcționa în spațiile publice, care specifică suprafața sau volumul alocat unui birou pentru fiecare angajat (HG nr. 866/1996); (c) Programele și intervențiile (măsurile) din cadrul Planului strategic instituțional (PSI) al SGG, care operaționalizează strategiile naționale/sectoriale, respectiv intervențiile și rezultatele imediate ale acestora, care trebuie să fie evaluate pentru estimarea necesarului bugetar (HG nr. 427/2022); și (d) Procesul de planificare și execuție bugetară, care se aplică tuturor instituțiilor centrale (HG nr. 467/2022). Datele de intrare au fost identificate (i) prin stabilirea structurii organizatorice care este cerută de actele normative aplicabile, a domeniului de aplicare și a rolului CExDD; și (ii) prin cartografierea intervențiilor (măsuri și reforme) pe care CExDD le va implementa ca parte a responsabilităților sale alocate prin PNA din SNDD, care vor consuma resurse. Structura CExDD Structura organizatorică a unei instituții publice, cum ar fi CExDD, este conformă Codului administrativ. Acesta trebuie să includă departamente (direcții, servicii) și posturi care să asigure îndeplinirea atribuțiilor și realizarea misiunii. O astfel de structură respectă cerințele legale de funcționare continuă și include un nucleu de activități permanente (activități de sprijin încrucișat, cum ar fi: Resurse umane, buget și contabilitate, consultanță juridică, audit, administrativ), împreună cu funcțiile specifice20, pe care le va îndeplini CExDD. Acestea determină numărul de posturi specializate și de unități. Repartizarea pe unități ajută la clarificarea numărului de posturi de conducere disponibile pentru a respecta dispozițiile legale. Art. 391, alin (1), (2), (3) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ: (1) Numărul total al funcțiilor publice de conducere din cadrul fiecărei autorități sau instituții publice, cu excepția funcțiilor publice de secretar general al unității/subdiviziunii administrativ-teritoriale, precum și a funcțiilor publice de conducere a căror ocupare se face prin detașare cu personal din cadrul instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, potrivit statelor de organizare aprobate, potrivit legii, este de maximum 8% din numărul total de posturi aprobate. (2) Pentru a stabili numărul total de posturi de conducere prin aplicarea cotei de 8% prevăzute la alin. (1), se procedează după cum urmează: a) dacă numărul rezultat este mai mic decât unu, se rotunjește la întreg; 17 OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ -https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925 18 Legea nr. 153/2017 - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/190446 19 Legea nr. 500/2002 - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/180952 20 Funcțiile CExDD sunt descrise în rapoartele elaborate de OCDE; DDD a distribuit Raportul nr. 1 și Raportul nr. 2 elaborate de OCDE 25 b) dacă numărul rezultat este mai mare decât unu, acesta se rotunjește la numărul întreg imediat superior, dacă fracția este mai mare de 0,50. (3) Structura organizatorică a autorităților și instituțiilor publice trebuie să respecte următoarele cerințe: a) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 10 posturi de execuţie; b) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 20 posturi de execuţie; c) pentru constituirea unei direcţii generale este necesar un număr de minimum 40 de posturi de execuţie. Procesul de calculare a costurilor/de bugetare va lua în considerare personalul distribuit în cadrul unei structuri organizaționale cu două direcții și un serviciu, un cabinet sub conducerea directorului general și un comitet științific. Conducerea Centrului este asigurată de Consiliul științific, de Comitetul director și de directorul general. Consiliul științific este compus din 7 membri. Comitetul director este un organism deliberativ alcătuit din președintele și vicepreședintele Consiliului științific, directorul general, directorul științific și directorul administrativ al departamentelor de sprijin ale centrului. Directorul general al Centrului de excelență este responsabil de gestionarea zilnică a centrului și este asimilat, din punct de vedere salarial, cu funcția de secretar de stat. Membrii consiliului științific vor primi o indemnizație lunară de 20 % din salariul de bază al directorului general. Pentru desfășurarea activităților sale, Centrul poate atrage și utiliza colaboratori externi în calitate de experți (specialiști în domeniu), remunerați în conformitate cu legea. Structura organizatorică indică personalul și, prin urmare, dotările necesare pentru funcționarea centrului. Funcțiile CExDD sunt susținute de 50 de posturi FTE. La acest număr de personal corespund patru posturi de conducere, ceea ce este în conformitate cu dispozițiile legale. Calculul cheltuielilor ia în considerare costul forței de muncă (calificări, normă întreagă / normă parțială, contract permanent sau temporar) și facilitățile de funcționare (spații, lucrări, echipamente, licențe, utilități și logistică). Valoarea cheltuielilor calculate reprezintă bugetul care va fi solicitat și negociat cu Ministerul Finanțelor în momentul în care proiectul de lege va fi aprobat. Tabelul 3. Structura minimă a unei instituții publice; departamente și posturi Crt./ Unități/structuri din cadrul Posturi în cadrul Numărul de Numărul Permanent Funcționar Artic organizației unității/structurii posturi minim preconizat de (P) public (FP) olul necesar posturi în cadrul CExDD Temporar Contractual (T) (C) 1 Director general (secretar Director general 1 1 P C de stat) 2 Consiliul științific Membru al Consiliului 7 7(*) T C științific 3 Director științific Director științific 1 1 P C 4 Director administrativ Director administrativ 1 1 P C 5 Cabinetul directorului Șef de cabinet 1 1 P C (FP) general Secretar 1 1 P C (FP) Consilieri - 0 P/T C (FP) 6 Unități tehnice (câte una Experți tehnici 25 25 P/T C (FP) pentru fiecare dintre funcțiile CExDD) 7 Buget și contabilitate Contabili 2 2 P FP 8 Resurse umane și salarizare Specialist HR 1 2 P FP 9 Achiziții publice Specialist în achiziții 1 1 P FP publice 10 Audit Auditor 1 1 P FP 26 11 Departamentul juridic Consilier juridic 1 1 P FP 12 Administrator IT Administrator IT 1 1 P FP (C) 13 PR și comunicare Specialist în 1 1 P C comunicare și PR 14 Finanțare internațională Specialiști în finanțări - 2 P FP (C) internaționale 15 Unitate de formare în Experți DD - 16(**) P/T C domeniul DD 16 Logistică și administrație Personal administrativ 1-3 1 P C Total x 50 * Conform proiectului de lege, aceste posturi nu fac parte din structura permanentă a CExDD. Membrii primesc o indemnizație lunară egală cu 20% din salariul directorului general. ** Posturile sunt 1/2 FTE, însumând 8 FTE așa cum sunt luate în considerare pentru calculele efectuate. Materialele și serviciile necesare pentru activitatea CExDD sunt legate proporțional cu numărul de personal. Dotările, activele și echipamentele de inventar sau activele nefinanciare (laptopuri, PC-uri, mobilier, săli de ședință),birotica și utilitățile sunt direct/proporțional legate de numărul de personal. Aceste informații sunt folosite în modelul de calcul, pentru a stabili bugetul necesar pentru operațiunile CExDD. Intervențiile specifice din cadrul PNA CExDD va trebui să îndeplinească sarcinile stabilite prin PNA. În procesul de calcul al cheltuiielilor, aceste sarcini sunt considerate intervenții/acțiuni specifice care solicită resurse pentru coordonare, cercetare și muncă și care generează un consum suplimentar de resurse. PNA este structurat pe direcții prioritare, obiective specifice, acțiuni, rezultate, responsabilități și are resurse financiare orientative. Intervențiile din PNA care intră în responsabilitatea CExDD ar trebui bugetate în mod corespunzător. Analizând activitățile din planul de acțiune, se vor distinge activitățile care generează un consum suplimentar de resurse. Dintre cele 5 activități PNA (A12, A13, A14, A15 și A16), doar două (A12 și A13) generează un consum suplimentar de resurse. Celelalte activități pot fi realizate integral de personalul CExDD, în limita atribuțiilor, competențelor, responsabilităților din fișele de post, în timpul programului normal de lucru și în limita bugetului de funcționare alocat. În calculul cheltuielilor, activitățile sunt defalcate și sunt identificate resursele necesare pentru implementare. Activitățile folosesc resurse pentru a genera produse și a atinge jaloane (bunuri și servicii). Fiecare activitate implică mai multe contribuții/intrări (resurse umane, materiale, servicii etc.) care concurează pentru realizarea rezultatelor care trebuie determinate și a cheltuielilor care trebuie estimate. Cu toate acestea, CExDD ar putea lua în considerare externalizarea celorlalte activități din PNA care intră în responsabilitatea sa pentru îmbunătățirea eficacități implementării acestora și, prin urmare, trebuie să se prezinte o cerere de resurse bugetare suplimentare către SGG. Detaliile sunt prezentate în calculul costurilor (anexa 2 la raport). 27 Figura 5: Responsabilitățile CexDD în cadrul PNA (cu roșu) (sursa: DDD Obiectiv specific Acțiune Indicatori de realizare Indicatori de rezultat Coordonator Institutional Responsabil Finantare Status DIRECȚIA PRIORITARĂ 1 Consolidarea și Extinderea Cadrului de Guvernanță pentru Dezvoltare Durabilă OS2 Cadru național de planificare A3 Implementarea cadrului de Declarații de buget pentru ODD Nr. execuții bugetare / declarații de buget pe ținte / ODD bugetară pentru implementarea raportare bugetară pentru m bugetării pe baza ODD fiecare ODD pe baza identificării CCDD, CExDD, UEFISCDI, alocărilor și execuțiilor bugetare DDD Alocări bugetare proprii CNR prin universități corespunzătoare fiecărei ținte SNDDR 2030 OS3 Sprijin acordat autorităților locale A4 Dezvoltarea de instrumente de Bune practici identificate Nr. bune practici pentru încorporarea principiilor și comunicare și informare care să Nr. autorități locale la care au fost difuzate/diseminate valorilor conceptului de dezvoltare faciliteze integrarea ODD în m durabilă în politicile și strategiile politicile și strategiile locale CCDD, CExDD, UEFISCDI Instrumente elaborate Nr. instrumente comunicare locale DDD CNR prin universități Alocări bugetare proprii Nr. workshop-uri Nr. sesiuni de instruire Nr. entități paricipante la workshop-uri / sesiuni de instruire OS4 Sprijinirea și stimularea mediului A5 Elaborarea și operaționalizarea Codul Român al Sustenabilității (CRS) Nr. declarații nefinanciare din partea entităților obligate CCDD, CExDD, CoRS, de afaceri și al societății civile în Codului Român al Ghid de implementare CRS să raporteze Consiliul Economic și m adoptarea și implementarea Sustenabilității (CRS) DDD Social, Parteneri sociali Alocări bugetare proprii principiilor și valorilor conceptului Plaformă de publicare a declarațiilor Nr. declarații nefinanciare din partea entităților care dezvoltării durabile nefinanciare raportează voluntar A6 Campanii de informare și Plan de comunicare și informare Nr. workshop-uri organizate sesiuni de instruire care să CCDD, CExDD, CoRS, faciliteze integrarea ODD în Nr. sesiuni de instruire Consiliul Economic și m DDD Alocări bugetare proprii mediul de afaceri și al societății Social, Parteneri sociali Nr. entități participante la workshop-uri / sesiuni de civile instruire DIRECȚIA PRIORITARĂ 3 Promovarea Principiilor și Valorilor Conceptului de Dezvoltare Durabilă OS8 Promovarea conceptelor de A12 Realizarea Programului de Platformă de comunicare Nr. accesări pagini de pe platformă dezvoltare durabilă cu scopul comunicare și promovare a Program de comunicare anual Incidență termeni DD în căutări pe platformă atingerii țintelor SNDDR 2030 conceptelor de dezvoltare Nr. instrumente de comunicare durabilă m Nr. acțiuni de comunicare (emisiuni TV, articole publicate on-line) INS, NDD, CCDD, CExDD, DDD Alocari bugetare proprii Nr. grupuri interesate CoRS, parteneri media Audiență TV Nr. vizualizări pagini de social media Incidență termeni DD în analiza de conținut a materialelor multimedia A13 Realizarea de barometre de Studii sociologice anuale Nr. barometre de opinie opinie privind percepția cu privire la gradul de m conștientizare a principiilor și NDD, CCDD, CExDD, valorilor conceptului de Nr. interviuri semistructurate DDD Alte surse CoRS dezvoltare durabilă și a progreselor înregistrate în atingerea ODD m A14 Realizarea și promovarea Manual de identitate vizuală Nr. entități care integrează identitate vizuală și identitate CExDD DDD Alocari bugetare proprii, Alte elementelor de identitate verbală surse vizuală privind dezvoltarea durabilă în România DIRECȚIA PRIORITARĂ 4 Monitorizarea și Evaluarea Implementării SNDDR 2030 OS11 Raportarea stadiului implementării A18 Realizarea, publicarea și Actualizarea anuală a Tabloului de Bord Nr. accesări pagină web m SNDDR 2030 promovarea Tabloului de Bord cu INDD pe pagina web a DDD Alocări bugetare proprii INS, NDD, CCDD, CExDD, cu INDD privind progresul DDD Alte surse Nr. citări CoRS, parteneri media României în atingerea țintelor 2030 Nr. comunicate de presă 28 Modelul de calcul S-a creat un model de calcul în programul EXCEL, pentru a sprijini pregătirea propunerii de buget a CExDD. Programul cu foi de calcul este bine cunoscut de către personalul administrației publice și nu ridică probleme în utilizare. Modelul permite dezvoltarea unor scenarii alternative pentru elaborarea bugetului, prin modificarea variabilelor cu care operează. În principiu, valoarea unei variabile este introdusă o singură dată, iar modelul o preia în toate foile de lucru. Modelul este format din 12 fișe de lucru, numerotate de la 1 la 12. Fiecare cifră este urmată de un nume scurt, care se referă la conținutul fișei de lucru. Modelul folosește, ca date de intrare, structura funcțională și operațională a entității publice propuse, transmisă de SGG-DDD. Instituțiile publice își limitează cheltuielile la cele strict prevăzute de lege și își structurează bugetele în funcție de venituri și cheltuieli. În acest caz, structura CExDD este prezentată în raport cu indicarea funcțiilor pe care trebuie să le îndeplinească (pe baza informațiilor furnizate de DDD) și cu o estimare a numărului de posturi din cadrul acestora. Valorile bugetului de funcționare al CExDD vor fi estimate pe baza structurii organizatorice finale și a numărului de personal, pe categorii și funcții. În versiunea actuală, modelul a fost alimentat cu valori ale variabilelor care țin cont de prevederile legale existente la momentul elaborării, de opțiunile membrilor grupului de lucru al DDD din cadrul SGG, de propunerile expertului și de prețurile rezultate în urma unei analize de piață. Orice dispoziții legale sau decizii manageriale și administrative cu impact asupra variabilelor sunt reprezentate în model printr-o modificare corespunzătoare a valorii variabilelor, ceea ce conduce la un scenariu alternativ pentru elaborarea bugetului. Structura modelului este următoarea: • Foaie de lucru 1. Organigrama - se folosește la modelarea structurii organizatorice și a numărului total de personal pe niveluri ierarhice, structuri funcționale și categorii de personal (conducere și execuție). • Foaie de lucru 2. Salarii - se folosește la stabilirea, conform legii, a salariilor de bază lunare ale întregului personal, structurat pe niveluri ierarhice și departamente funcționale. • Foaie de lucru 3. Stat de plată - se folosește la modelarea cheltuielilor anuale de personal care cumulează atât salariile de bază, cât și celelalte obligații legale de plată ale angajatorului (sporuri, indemnizații, alocații, prime, premii, inclusiv cele pentru indemnizații de hrană și de vacanță și contribuțiile la asigurările de muncă). • Foaie de lucru 4. Cheltuieli materiale - se folosește pentru a modela cheltuielile materiale și de servicii recurente în structura dată de Ordinul de ministru 1954 din 2005 privind clasificarea indicatorilor finanțelor publice - clasificația economică. • Foaie de lucru 5.Obiecte de inventar - se folosește la modelarea cheltuielilor pentru obiecte de inventar necesare la înființarea de noi instituții. obiectele de inventar au o durată mai lungă de utilizare și nu vor genera cheltuieli anuale. • Foaie de lucru 6. Cheltuieli de investiții - se folosește la modelarea cheltuielilor cu imobilizările corporale - active fixe necesare pentru funcționarea instituției din momentul înființării. • Foaie de lucru 7. TOTAL.organizare și cheltuieli de funcționare - face un total al tuturor cheltuielilor modelate în foile de lucru 2 - 6, grupându-le pe titluri, în clasificarea economică și stabilind cheltuielile totale pentru înființarea și funcționarea centrului. • Foaie de lucru 8. PNRR - este folosit la centralizarea tuturor cheltuielilor finanțate din PNRR. Modelul preia motivațiile care au stat la baza elaborării PNRR. • Foaie de lucru 9. Inițiative&măsuri - este folosit pentru a modela cheltuielile pentru implementarea inițiativelor, în cazul de față proiectele incluse în PNA al SNDD, care intră în competența de implementare a CExDD. 29 • Foaie de lucru 10. TOTAL buget anul 1 - cumulează cheltuielile de înființare și funcționare ale centrului cu cheltuielile de realizare a inițiativelor, calculând cheltuielile totale necesare pentru primul an de funcționare a centrului. • Foaie de lucru 11. Proiecții bugetare - realizează o proiecție a cheltuielilor bugetare pe un orizont de timp de 5 ani bugetari. • Foaie de lucru 12. Impactul bugetar - prezintă, în conformitate cu metodologia standard, impactul financiar pe care implementarea Centrului l-ar avea asupra veniturilor și cheltuielilor diferitelor categorii bugetare pe un orizont de timp de 5 ani. Următoarele foi de lucru descriu rolul fiecărei foi de lucru și detaliază modul în care se calculează datele de intrare și de ieșire ale acestora. Modelul este disponibil în format electronic și este furnizat împreună cu prezentul raport. Foaia de lucru 1 < Organigrama > Rol - modelarea structurii organizaționale și a numărului total de personal pe niveluri ierarhice, structuri funcționale și categorii de personal (conducere și execuție). Cum - modelul folosește o structură cu cel mult patru (4) niveluri ierarhice în care sunt reprezentate structurile consultative, conducerea colectivă, departamentele funcționale, conducerea și funcțiile executive. Modelul permite introducerea numelor structurilor și a numărului de personal care le deservește, diferențiat în personal de conducere și personal executiv. Date de intrare: • Denumirea structurilor consultative, a conducerii colective, a departamentelor funcționale și numărul de posturi de conducere și de execuție • Numărul de personal care deservește aceste structuri Date de ieșire: Numărul de persoane alocate structurii consultative, Numărul de persoane repartizate în structura de conducere colectivă, Numărul de posturi de director general, Numărul de posturi de director, Numărul de posturi de șef de serviciu, Numărul de posturi de funcționari executivi. Foaia de lucru 2 Rol - calcularea salariilor de bază pentru personalul desemnat în organigramă Cum - Modelul calculează salariile de bază pentru șeful instituției (directorul general), personalul de conducere (directori și șefi de departament) și personalul de execuție, în conformitate cu prevederile legale. Se folosesc grilele de salarizare, multiplicatorii și coeficienții legali pentru fiecare categorie de personal, care se aplică la salariul minim brut în plată la data calculului/pentru anul de calcul, după caz. Date de intrare: • Posturile stabilite prin organigramă, titlul și tipul acestora (preluate din foaia de lucru „Organigrama") • Nivelul de educație (superior, secundar) • Salariul minim brut garantat în plată în 2023 - 3300 de lei • Coeficientul legal - multiplicator pentru calculul salariului de bază brut în sistemul public (funcții de demnitar public, secretar de stat - 8; funcții de conducere între 3,3 - 4,98; funcții de execuție 1,86; 2,63; • Gradul I (3,3-4,56) sau II (3,65-4,98) - multiplicator al coeficientului legal pentru personalul de conducere • Clasele 0-5 - multiplicator al coeficientului legal pentru personalul de execuție (1 - 1,075) Date de ieșire: 30 Salariile de bază lunare brute în RON pentru categoriile de personal luate în considerare pentru calcul și pentru toate gradele disponibile. Alegerea salariilor de bază pe categorii, posturi și grade este la latitudinea organizației (utilizatorul modelului). Foaia de calcul 3. Rol - calculul cheltuielilor anuale de personal conform organigramei și a datelor de ieșire din foaia de calcul. Cum - pentru fiecare departament funcțional și categorie de personal, modelul permite, pe de o parte, generarea, sau nu, a cheltuielilor de tip salarial (alocarea cifrei 1 reprezintă generarea de drepturi salariale, alocarea cifrei 0 reprezintă ne-generarea de drepturi salariale). Modelul măsoară ziua normală de lucru prin împărțirea zilei de 8 ore (se alocă un indice de subunitate sau cel mult un indice de unitate, corespunzător fracțiunii din ziua normală). Soluția este necesară pentru a face posibilă plata salariilor cu jumătate de normă pentru anumite categorii de personal (de exemplu, formatorii) sau pentru a plăti o indemnizație calculată ca o fracțiune din salariul de bază al directorului general în cazul membrilor structurii consultative. Modelul calculează cheltuielile anuale cu salariile/indemnizațiile de bază pentru fiecare structură consultativă, conducere, departament funcțional și categorie de personal prin înmulțirea numărului de posturi cu salariile/indemnizațiile de bază corespunzătoare pentru un exercițiu bugetar de 12 luni. Având în vedere modificările aduse Legii-cadru a salarizării, fișa de lucru permite modelarea sporurilor, compensațiilor, indemnizațiilor, alocațiilor, primelor și premiilor, inclusiv a indemnizațiilor de hrană și de vacanță, în cuantum care, până la modificarea cadrului legal existent, este de maximum 30% . La suma astfel determinată se adaugă contribuția de 2,25%, reprezentând contribuțiile de asigurare a muncii, estimându-se astfel cheltuielile anuale totale cu personalul. Date de intrare: • Denumirea structurilor consultative, de conducere și funcționale, tipul și numărul de posturi care le sunt atribuite (se preia din fișa de lucru „Organigrama"), • Distincție între personalul angajat și cel plătit (de exemplu, consiliul de administrație și formatorii plătiți în baza unui contract de servicii) prin alocarea de 1 și, respectiv, 0, • Fracțiunea din ziua normală de lucru de 8 ore care urmează să fie reglementată pentru fiecare categorie de personal, prin alocarea unui coeficient care să nu depășească 1, • Valoarea maximă a sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor, inclusiv a indemnizațiilor de hrană și de vacanță, care pot fi acordate în conformitate cu legea, prin aplicarea unui procent la salariul de bază. În acest caz, conform prevederilor legale, procentul este de maximum 30%. Date de ieșire: Salariile de bază brute anuale/indemnizațiile anuale pentru toate structurile de conducere și de consiliere, nivelurile ierarhice, structurile funcționale și categoriile de personal, valoarea totală legală a primelor, indemnizațiilor etc., valoarea totală legală a contribuțiilor de asigurări de muncă și, în final, prin cumularea acestor elemente, valoarea totală a cheltuielilor anuale de personal exprimate în lei. Alegerea procentului care reprezintă valoarea maximă a indemnizațiilor, alocațiilor și a altor drepturi salariale utilizate în model este la latitudinea organizației (utilizatorul modelului). Foaia de lucru 4< Cheltuieli materiale > Rol - calcularea cheltuielilor recurente cu materiale și servicii pentru funcționarea centrului, în primul an de funcționare. Cum - modelul utilizează clasificația economică a indicatorilor bugetari detaliați la nivel de alineat, în conformitate cu Ordinul 1954 din 2005 pentru aprobarea clasificației indicatorilor privind finanțele publice. Având în vedere că organizația va fi nou înființată și că nu există execuție bugetară pentru anii anteriori, se folosesc ca referință execuțiile bugetare pentru anul 2022 ale celor 7 instituții publice. 31 Instituțiile avute în vedere sunt: Ministerul de Finanțe, Secretariatul General al Guvernului, Agenția Națională de Integritate, Academia Română, Consiliul Economic și Social, Ministerul Economiei și Autoritatea Electorală Permanentă. Pe baza execuțiilor bugetare din 2022, pentru fiecare dintre cele 7 instituții, modelul calculează, la nivel de alineat (în clasificație economică), un indicator considerat relevant: „cheltuieli cu bunuri și servicii în raport cu cheltuielile totale cu salariile de bază", denumit în continuare „cheie de repartizare", care va fi folosit pentru a dimensiona cheltuielile recurente cu bunuri și servicii, detaliate la nivel de alineat, pentru primul an de funcționare a centrului. Pentru fiecare indicator bugetar detaliat la nivelul alineatului bugetar, se calculează: - seria de valori corespunzătoare fiecărei instituții alese ca punct de referință, - mediana (indicator al tendinței centrale) seriei de valori, care, în majoritatea cazurilor, este considerată mai reprezentativă decât media aritmetică. - media aritmetică (la alegerea utilizatorului) în situații specifice în care utilizatorul o consideră mai relevantă. Pentru estimarea cheltuielilor recurente cu bunurile și serviciile la nivel de alineat pentru primul an de funcționare a centrului, valoarea mediană care reprezintă cheia de repartizare corespunzătoare fiecărui indicator bugetar (alineat bugetar) se înmulțește cu suma totală bugetată a cheltuielilor salariale de bază ale centrului pentru primul an de funcționare. Rezultatul este valoarea estimată a fiecărui indicator bugetar, detaliată la nivelul alineatului bugetar, pentru primul an de funcționare a Centrului, exprimată în lei. De asemenea, modelul îi permite utilizatorului să calculeze valoarea medie aritmetică a indicatorilor bugetari, detaliată la nivel de alineat bugetar, dacă acest lucru este considerat mai relevant în anumite situații. Date de intrare: • date detaliate la nivel de alineat bugetar, corespunzătoare titlului II (cheltuieli cu bunuri și servicii) din execuția bugetară pe anul 2022, pentru cele 7 instituții, respectiv: Ministerul Finanțelor, Secretariatul General al Guvernului, Agenția Națională de Integritate, Academia Română, Consiliul Economic și Social, Ministerul Economiei și Autoritatea Electorală Permanentă. • date privind cheltuielile totale cu salariile de bază pentru anul 2022 pentru cele 7 instituții menționate mai sus, • cheltuielile totale estimate pentru salariile de bază în primul an de funcționare a centrului , extrase din fișa de calcul . Date de ieșire: Cheltuieli curente pentru bunuri și servicii ale centrului, detaliate la nivel de linie bugetară în conformitate cu Ordinul 1954/2005, pentru primul an de funcționare, exprimate în lei. Foaia de lucru 5 Rol - calcularea cheltuielilor materiale nerecurente pentru achiziționarea de obiecte de inventar necesare pentru funcționarea centrului. Obiectele de inventar sunt bunuri (active circulante) utilizate pentru o perioadă mai lungă de timp, cu o valoare de achiziție/inventariere mai mică de 2.500 lei. Cum - modelul permite folosirea unei liste extinse de obiecte de inventar considerate necesare pentru buna desfășurare a activităților centrului. Pentru fiecare categorie de obiecte de inventar, cantitatea considerată necesară se înmulțește cu prețul de achiziție (inclusiv TVA) obținut în urma unui studiu de piață. Suma valorii de achiziție a tuturor obiectelor de inventar reprezintă cheltuielile totale pentru dotarea centrului cu aceste active și, în final, cheltuielile materiale nerecurente totale. Date de intrare: • obiecte de inventar structurate în funcție de categoria/tipul lor, • cantitățile din fiecare categorie de obiecte de inventar necesare, • prețurile unitare (inclusiv TVA) pentru fiecare categorie de obiecte de inventar 32 Date de ieșire: Cheltuieli pentru achiziția fiecărei categorii de obiecte de inventar, exprimate în lei Cheltuieli totale pentru achiziționarea tuturor obiectelor de inventar necesare bunei desfășurări a activităților Centrului, exprimate în lei Foaia de lucru 6 < Cheltuieli de investiții > Rol - calcularea cheltuielilor nerecurente pentru achiziționarea de active nefinanciare - active fixe necesare pentru funcționarea centrului. Cum - modelul permite folosirea unei liste extinse de active fixe considerate necesare pentru buna funcționare a centrului. Pentru fiecare categorie de active fixe, cantitatea considerată necesară se înmulțește cu prețul de achiziție (inclusiv TVA) obținut în urma unui studiu de piață. Prin înmulțirea cantităților cu prețurile unitare pentru fiecare categorie de mijloace fixe, se obține cheltuiala totală pentru dotarea cu acea categorie de mijloace fixe și, în final, cheltuiala totală de natură nefinanciară, nerecurentă, pentru achiziționarea de mijloace fixe. În cazul achiziționării de autoturisme, s-a presupus că, întrucât Centrul este o instituție emblematică în domeniul dezvoltării durabile, acesta se va dota cu autoturisme electrice, depășind astfel suma maximă de 23 000 EUR pe autoturism, în condițiile prevăzute de Ordonanța nr. 80/2001 privind stabilirea normelor de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice. Date de intrare: • active fixe structurate în funcție de categoria/tipul acestora, • cantitățile necesare din fiecare categorie de active fixe, • prețurile unitare (inclusiv TVA) pentru fiecare categorie de active fixe Date de ieșire: Cheltuieli pentru achiziția fiecărei categorii de active fixe, exprimate în lei, Cheltuieli totale pentru achiziționarea tuturor activelor fixe necesare pentru buna desfășurare a activităților Centrului, exprimate în lei. Foaia de lucru 7< TOTAL.Cheltuieli de organiz&funcționare Rol - reprezintă o centralizare a tuturor cheltuielilor de înființare și funcționare a centrului, calculate în fișele de calcul anterioare Cum - modelul preia automat totalurile cheltuielilor bugetare, pe titluri, în funcție de clasificația economică a indicatorilor privind finanțele publice, după cum urmează: Titlul I Cheltuieli de personal - preluate automat din foaia de calcul , Titlul II Cheltuielile cu bunuri și servicii se constituie prin însumarea totalului din foaia de lucru pentru cheltuielile materiale recurente cu totalul foii de lucru pentru cheltuielile materiale nerecurente. Datele sunt preluate automat. Pentru mai multă transparență, cele două componente - recurentă și nerecurentă - ale titlului II sunt prezentate separat. Titlul XIV Cheltuieli cu activele nefinanciare se preia automat din foaia de lucru Modelul cumulează cheltuielile anuale, estimate pentru primul an de funcționare a centrului, structurate în funcție de clasificația economică, rezultând o cheltuială anuală totală pentru înființare și funcționare, exprimată în lei. Date de intrare: • Sume estimate ca fiind necesare pentru primul an de înființare și funcționare, defalcate pe titlul I Cheltuieli de personal, titlul II Cheltuieli cu bunuri și serviciilși titlul XIV Cheltuieli cu activele nefinanciare Date de ieșire: Cheltuieli anuale totale pentru înființarea și funcționarea centrului în RON 33 Foaia de lucru 8 Rol - are rolul de centralizare a tuturor cheltuielilor finanțate din PNRR Cum - Modelul preia fundamentările care au stat la baza elaborării PNRR. Activitățile sunt detaliate, iar creditele bugetare sunt estimate în funcție de fundamentarea din PNRR. Metoda deterministă a fost folosită pentru evaluarea cheltuielilor cu prestarea de servicii de către experți, precum și identificarea în mediul public a informațiilor privind achiziții publice similare - achiziționate în cadrul proiectelor SIPOCA (extras din JOUE - anunțul CSM pentru proiectul SIPOCA 752/SMIS 129914). Date de intrare: • numărul necesar de experți • timpul total necesar exprimat în zile • tariful orar al expertului • prețurile rezultate din achizițiile pentru furnizarea de mijloace pentru conferințe online, achiziționate în cadrul proiectelor SIPOCA (extras din anunțul JOUE - CSM pentru proiectul SIPOCA 752/SMIS 129914). Date de ieșire: Total anual al cheltuielilor finanțate din PNRR în RON Foaia de lucru 9 Rol - estimarea bugetară pentru activitățile A12 și A13 din PNA pentru implementarea SNDD ce intră în responsabilitatea Centrului Cum - modelul este folosit pentru a evalua bugetul activităților A12 și A13. Activitatea A12 - Implementarea programului de comunicare și promovare a conceptelor de dezvoltare durabilă care presupune implementarea a 2 sub-activități și anume: 1) realizarea platformei electronice de comunicare și instruire și folosire; și 2) contractarea aparițiilor TV. Modelul permite definirea tipurilor și a numărului de intrări necesare pentru realizarea fiecărei sub-activități și calcularea cheltuielilor totale prin înmulțirea numărului de intrări cu costurile unitare specifice. Activitatea A 13 - Ancheta sociologică anuală, sunt necesare 2 sub-activități, și anume: 1) realizarea de sondaje de opinie; și 2) realizarea de interviuri semi-structurate. Modelul permite și definirea tipului și numărului de intrări necesare pentru realizarea fiecărei sub-activități și calcularea cheltuielilor totale prin înmulțirea numărului de intrări cu costurile unitare specifice. Costurile unitare ale factorilor de producție necesari pentru desfășurarea activităților A 12 și A 13 sunt evaluate pe baza unei analize de piață. Date de intrare: • activitățile prevăzute în PNA al SNDD în cadrul competenței de implementare a centrului • sub-activitățile fiecărei activități • intrările necesare pentru realizarea fiecărei sub-activități • numărul de intrări necesare • costul unitar al intrărilor necesare Date de ieșire: Costurile totale și, prin urmare, cheltuielile bugetare pentru implementarea celor 2 activități din planul de acțiune RSDS care intră în competența de implementare a centrului. 34 Foaia de lucru 10. Rol - cumulează toate cheltuielile pentru organizarea, funcționarea și implementarea inițiativelor din Planul de acțiune al Strategiei naționale de dezvoltare durabilă. Acesta se referă strict la primul an de activitate a Centrului Cum - modelul centralizează și agregă toate cheltuielile efectuate pentru înființarea și funcționarea centrului, furnizate de: - foaia de lucru 7 - < TOTAL.Chelt org&funcț > - foaia de lucru 8 - . Totalurile cumulate sunt exprimate în RON Date de intrare: • total pentru titlul I - Cheltuieli de personal • total pentru titlul II - Cheltuieli pentru bunuri și servicii total pentru titlul XIV - Total cheltuieli pentru active nefinanciare - active imobilizate • cheltuielile totale pentru implementarea inițiativelor din PNA al SNDD care sunt de natura economică a cheltuielilor pentru materiale și servicii Date de ieșire: Cheltuieli totale în primul an de funcționare a Centrului, exprimate în lei Foaia de lucru 11< Proiecții bugetare > Rol -prevede evoluția bugetului Centrului pe un orizont de timp de 5 ani Cum - modelul reproduce cheltuielile bugetare pentru primul an - înființarea și funcționarea centrului, detaliate în foaia de lucru . Pentru previziunile bugetare, modelul folosește două variabile, și anume: 1) evoluția indicelui general al prețurilor și 2) evoluția produsului intern brut. Nefiind cunoscute modificările legislative cu impact asupra salariilor din sectorul public, se presupune o evoluție liniară a cheltuielilor de personal pe întregul orizont de prognoză. Modificările ulterioare ale cadrului juridic, care vor avea un impact asupra salariilor personalului Centrului, vor influența variabilele modelului EXCEL. Începând cu al doilea an de funcționare, cheltuielile recurente ale Centrului, cu excepția cheltuielilor de personal, sunt în creștere, cu un indice care combină estimările privind evoluția indicelui general al prețurilor cu cele privind produsul intern net, rezultând o creștere față de anul precedent de 7%, 6%, 5% și, respectiv, 4%. Trebuie remarcat faptul că cheltuielile cu materialele și serviciile pentru perioada de prognoză nu iau în considerare cheltuielile pentru achiziționarea altor obiecte de inventar. Date de intrare: • Total Titlul I Cheltuieli de personal • total Titlul II - Cheltuieli pentru bunuri și servicii • total Titlul XIV - Cheltuieli cu activele nefinanciare - active fixe • cheltuielile totale pentru implementarea inițiativelor din PNA al SNDD, care sunt de natura economică a cheltuielilor pentru bunuri și servicii Date de ieșire: Previziuni privind bugetul centrului, detaliate în clasificația economică, incluzând separat cheltuielile pentru inițiativele care vizează implementarea planului de acțiune RSDS. Orizontul de prognoză include 5 ani bugetari, și anume primul an (înființare și funcționare) și următorii 4 ani. Acesta din urmă are ca punct de plecare fundamentarea din primul an. Cifrele bugetare sunt exprimate în RON. 35 Fișa de lucru 12< Impactul bugetar S4 SN > Rol - evaluarea impactului înființării și funcționării Centrului asupra bugetelor consolidate de stat și locale Cum - modelul este un format pe care inițiatorii de acte legislative trebuie să îl completeze pentru a fundamenta impactul bugetar al inițiativelor care generează venituri și cheltuieli pentru bugetul consolidat de stat și bugetele locale. Modelul preia automat toate elementele de cheltuieli din tabelul detaliat de previziuni bugetare în funcție de natura lor economică. Contribuțiile la asigurările sociale, contribuțiile la asigurările sociale de sănătate și contribuțiile la asigurările de muncă se ridică la 37,25 % din venitul brut total al personalului angajat. Aceste contribuții constituie venituri pentru bugetul de stat consolidat. Bugetele locale beneficiază de venituri proprii reglementate prin lege, care constau într-o cotă de 10% aplicată la veniturile personalului angajat, așa-numitele sume defalcate din impozitul pe venit. Toate contribuțiile stabilite prin ratele menționate mai sus sunt calculate și prezentate pe un orizont de timp de 5 ani. Luând în considerare înființarea și funcționarea Centrului pe o perioadă de prognoză de 5 ani, se calculează următoarele: i. venituri la bugetul general consolidat al statului (TVA; CAS; CASS; CAM) ii. venituri la bugetele locale și județene din impozitul pe venit dedus (salarii și indemnizații) iii. cheltuielile totale de la bugetul de stat Nicio altă categorie bugetară nu suportă cheltuieli pentru înființarea și funcționarea Centrului. În aceste condiții, diferența dintre (i) și (iii) duce la un impact net asupra bugetului general consolidat al statului. Impactul asupra bugetelor locale este unul pozitiv, evidențiat de un venit menționat la punctul (ii) Date de intrare: • Total Titlul I Cheltuieli de personal • total Titlul II - Cheltuieli pentru bunuri și servicii • total Titlul XIV - Cheltuieli cu activele nefinanciare - active imobilizate • cheltuielile totale pentru implementarea inițiativelor din planul de acțiune RSDS, care sunt de natura economică a cheltuielilor pentru materiale și servicii Produs: Impactul net asupra bugetului general consolidat al statului și asupra bugetelor locale exprimat în mii RON 36 Anexa 2: Detalii privind calculele bugetare Cheltuieli de personal - Titlul I Fundamentele cheltuielilor de personal au avut în vedere structura organizatorică propusă cu un număr maxim de 50 de posturi remunerate în echivalent normă întreagă (FTE). Titlul I din buget include salariile personalului (de bază) și alte cheltuieli salariale conexe. Stabilirea drepturilor salariale s-a realizat în conformitate cu prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Astfel, în conformitate cu articolul 12 alineatul (2), începând cu anul 2023, salariile de bază și indemnizațiile de încadrare în muncă se stabilesc pe baza coeficienților prevăzuți în anexele I-VIII, aplicați la salariul de bază minim brut în vigoare, garantat în plată. Prin Hotărârea nr. 900/202321, Guvernul României a stabilit salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată la 3.300 de lei. Având în vedere rolul și sarcinile Centrului, precum și necesitatea de a recruta și de a angaja personal cu înaltă calificare și experiență, este important ca pachetul salarial să fie motivant. Astfel, coeficienții legali utilizați pentru stabilirea salariilor de bază sunt următorii: - coeficientul 8 pentru salariul de bază al directorului general, similar cu cel al secretarului de stat; - coeficientul 4,77 (gradul II) pentru director (funcții de conducere); - coeficientul 4,35 (gradul II) pentru postul de șef de serviciu (funcții de conducere); și - coeficientul 1,05 (gradul 3) pentru posturile de execuție. Prin aplicarea coeficienților s-au stabilit valorile salariilor de bază lunare, după cum urmează: Tabelul 4. Salariul de bază al directorului general, asimilat cu cel al secretarului de stat Salariul minim brut garantat în plată în Salariul de bază în Funcția publică Coeficient juridic 2023 2023 - în RON Secretar de Stat 3.300 8 26.400 Tabelul 5. Salariile de bază pentru funcțiile de conducere Salariul minim Coeficient Grad Clasa Clasa Clasa Poziția brut garantat Grad 1 Grad 2 juridic 0 3 4 5 în plată în 2023 Coeficient x 1 1,075 1,05 1,05 1,025 1,025 Salariul de bază pentru consilier, consilier juridic, expert, inspector; grad profesional superior 3.300 2,63 8.679 9.330 9.796 10.286 10.543 10.807 Șef de cabinet 3.300 1,86 6.138 6.598 6.928 7.275 7.457 7.643 Tabelul 6. Salariul de bază pentru alte posturi de conducere Funcții publice de stat Salariul Nivelul de Salarii de bază - RON de bază Poziția Coeficient Salariul minim educație Anul 2022 2023 - în brut garantat în RON Gradul I Grad II Gradul I Gradul II plată în 2023 Director S 10.880 11.933 4,35 4,77 3.300 15.741 Șef serviciu S 10.002 10.880 4 4,35 3.300 14.355 În cadrul titlului I - Cheltuielile de personal au inclus și alte cheltuieli legate de salarii. Calculul a luat în considerare prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 și derogările stabilite prin OUG nr. 70/2020. Astfel, suma 21 HG nr. 900/2023 privind stabilirea salariului de bază minim brut garantat în plată la nivel național, https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/274843 37 maximă permisă pentru această categorie de cheltuieli de personal este de până la 30% din salariul de bază anual pentru întreaga instituție. „Suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor, premiilor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţă, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază, a soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, soldelor de grad/salariilor gradului profesional deţinut, gradaţiilor şi a soldelor de comandă/salariilor de comandă, a indemnizaţiilor de încadrare şi a indemnizaţiilor lunare, după caz.” Personalul CExDD ar putea beneficia de următoarele cheltuieli legate de salarii: (i) O majorare de până la 15% din salariul de bază, corespunzătoare timpului lucrat, acordată pentru condiții periculoase sau nocive. În practica majorității instituțiilor din România, această majorare se acordă aproape întregului personal. (ii) O alocație de hrană de 346 lei/zi. În scenariul bugetar actual, tot personalul beneficiază de această indemnizație, cu excepția membrilor Consiliului științific și a formatorilor plătiți cu ora. (iii) Angajații din sistemul public primesc vouchere de vacanță în valoare de 1.600 de lei, în baza Legii nr. 165/2018 privind acordarea voucherelor. (iv) Personalul care lucrează în structurile care implementează proiecte cu finanțare nerambursabilă din fonduri europene poate beneficia de o majorare cu 50% a salariului de bază. Acest bonus a fost aplicat la calcularea cheltuielilor de personal. (v) Prin lege, angajatorul este obligat să plătească o contribuție de 2,25%, reprezentând contribuția legală de asigurare a muncii. Contribuția se aplică la totalul salariilor de bază. Această contribuție are și ea caracterul economic al cheltuielilor de personal. Având în vedere că valoarea totală a salariilor pentru primul an este de6.684.711 RON, atunci prin aplicarea regulilor menționate (max. 30% și 2,25%) valoarea sumei cheltuielilor legate de salarii se ridică la 2.200.941 lei. Tabelul 7. CExDD cheltuieli legate de salarii TOTAL A: Personal angajat/plătit și salarii 50 6.684.711 TOTAL B: Sporuri, compensații, adaosuri, bonusuri, premii Suma și indemnizații, inclusiv indemnizații de hrană și de 30% 2.005.413 maximă vacanță TOTAL C: Contribuții de asigurare de muncă legale Suma 2,25% 195.528 maximă Bugetul titlului I - Cheltuieli de personal (valoare totală) a rezultat din însumarea cheltuielilor cu salariile de bază și a altor cheltuieli legate de salarii. Bugetul anual pentru cheltuielile de personal este de 8.885.652 RON pentru primul an de funcționare (12 luni). Detaliile articolelor sunt prezentate în tabelul de mai jos. 38 Tabelul 8. CExDD - buget Titlul I - Cheltuieli de personal Angajat/plătit Numărul (da sau nu) Salariul de Cheltuieli anuale cu Descriere de posturi da=1 bază salariile de bază [RON] fracțiune nu=0 Structuri de conducere și de consiliere Consiliul științific 7 1 0,20 5.280 88.704 Comitetul director 5 0 0,00 0 0 Director general/Secretar de stat 1 1 1,00 26.400 316.800 Director științific 1 1 1,00 15.741 188.892 Director administrativ 1 1 1,00 15.741 188.892 Cabinetul directorului general 2 1 1,00 7.275 174.592 Centru de date Șef de departament 0 1 1,00 14.355 0 Personal de execuție (funcționari) 3 1 1,00 10.286 370.305 Generarea de argumente științifice Șef de departament 1 1 1,00 14.355 172.260 Personal de execuție (funcționari) 7 1 1,00 10.286 864.044 Consolidarea rețelelor și a parteneriatelor Șef de departament 0 1 1,00 14.355 0 Personal de execuție (funcționari) 4 1 1,00 10.286 493.740 Comunicarea și diseminarea cunoștințelor Șef de departament 0 1 1,00 14.355 0 Personal de execuție (funcționari) 7 1 1,00 10.286 864.044 Thinktank / gândire strategică Șef de departament 0 1 1,00 14.355 0 Personal de execuție (funcționari) 3 1 1,00 10.286 370.305 Atragerea de fonduri (NEDF, donatori) Șef de departament 0 1 1,00 14.355 0 Personal de execuție (funcționari) 2 1 1,00 15.429 370.305 Funcții de asistență Șef de departament 0 1 1,00 14.355 0 Personal de execuție (funcționari) 10 1 1,00 10.286 1.234.349 Formatori Șef de departament 0 1 1,00 14.355 0 Formatori contractuali (8 posturi ocupate de 16 1,00 formatori contractuali cu jumătate de normă) 8 1 10.286 987.479 CENTRALIZARE Consiliul științific 7 88.704 Personal de conducere 4 866.844 Personal executiv 46 5.729.163 TOTAL A: Personal angajat/plătit și salarii 50 6.684.711 TOTAL B: Sporuri, compensații, adaosuri, bonusuri, premii și indemnizații, inclusiv Suma maximă 30% 2.005.413 indemnizații de hrană și de vacanță TOTAL C: Contribuții de asigurare de muncă Suma maximă legale 2,25% 195.528 Total cheltuieli de personal 8.886.652 39 Calculul respectă dispozițiile Codului administrativ. Numărul total de posturi de conducere este stabilit în limita a 8% din numărul total de posturi de execuție (a se vedea Caseta 1). De asemenea, sunt respectate și normele de structură, în sensul că pentru înființarea unei direcții generale sunt necesare minimum 40 de posturi, pentru înființarea unei direcții sunt necesare minimum 20 de posturi, iar pentru înființarea unui serviciu sunt necesare minimum 10 posturi de execuție. Cheltuieli cu materialele și serviciile (recurente și nerecurente) - Titlul II Toate cheltuielile din cadrul titlului II - Materiale și servicii pot fi suportate de o entitate publică permanentă. Estimarea bugetului include materialele și serviciile și obiectele de inventar . Fundamentarea cheltuielilor pentru materiale și servicii se bazează pe numărul de angajați (50 de angajați în echivalent normă întreagă), precum și pe suprafața și starea fizică a clădirii care urmează să fie repartizată Centrului în scopul desfășurării activităților sale curente. În cazul CExDD, nu sunt disponibile informații care să justifice în mod rezonabil consumul de resurse, dar acest tip de informații pot fi colectate de la alte instituții, dacă este posibil similare ca mărime și, de preferință, ca domeniu de activitate. În cazul în care datele despre o instituție similară ca mărime nu sunt disponibile sau ar putea fi interpretate ca nefiind relevante, ar trebui să se ia în considerare informațiile disponibile despre bugetele instituțiilor publice, chiar dacă acestea sunt diferite în ceea ce privește mărimea și domeniul de activitate, dar oferă o descriere suficientă a pozițiilor bugetare în clasificația economică. Calculul resurselor necesare a folosit mai multe condiții prealabile, după cum urmează: (i) Cvasi-totalitatea cheltuielilor recurente cu materialele și serviciile pentru funcționarea CexDD este direct proporțională cu numărul de personal și, prin urmare, cu cheltuielile cu salariile de bază; (ii) În lipsa unor date istorice privind acest tip de cheltuieli la nivelul CexDD, au fost analizate execuțiile bugetare din anul 2022 pentru 7 instituții publice diferite ca mărime și domeniu de activitate (Ministerul Finanțelor, Secretariatul General al Guvernului, Agenția Națională de Integritate, Academia Română, Consiliul Economic și Social, Ministerul Economiei, Autoritatea Electorală Permanentă). Calculul cheltuielilor cu materialele și serviciile extrapolează datele obținute de la cele șapte instituții examinate, prin folosirea cheilor de repartizare. Pentru fiecare instituție s-a calculat, la nivel de alineat bugetar, raportul dintre elementul cheltuieli și cheltuielile totale cu salariile de bază. S-au obținut astfel șapte serii de 20 de indicatori (corespunzătoare fiecărui alineat de cheltuieli), reprezentând același număr de chei de repartizare. Pentru fiecare dintre cei 20 de indicatori s-a calculat valoarea mediană la nivelul celor 7 instituții, ca indicator reprezentativ al tendinței centrale. Valoarea mediană a fost extrapolată pentru centrul de excelență. În cazul în care valorile mediane sunt egale cu 0 și în cazul în care elementul a fost considerat relevant pentru CExDD (a se vedea cărți, publicații, servicii de relații publice), s-a calculat valoarea medie aritmetică a indicatorilor bugetari și s-a aplicat pentru calculul final. Bugetul pentru cheltuieli cu materiale și servicii a fost calculat la nivel de alineat (795.237 RON pentru primul an de funcționare). Calculele sunt prezentate în detaliu și în mod explicit în model (a se vedea anexa 1). 40 Tabelul 9. CExDD Cheltuieli cu materialele și serviciile pentru anul 1 Buget Previziuni Mediana Salariile CExDD buget Denumirea indicatorilor din seria de bază prognozat CExDD pe Titlu Articol Alineat financiari în conformitate cu celor totale ale pe baza Media indicatori OMF nr. 1954/2005 șapte CExDD în indicatorilor medii în instituții RON mediani în RON RON 10.01.01 Salarii de bază 6.684.711 10.01.13 Indemnizații de delegare 0,670% 44.766 0,94% 63.053 20.01.01 Birotică 0,232% 15.517 0,51% 33.839 20.01.02 Materiale de curățenie 0,062% 4.136 0,35% 23.636 Încălzire, electricitate și 20.01.03 energie electrică 2,481% 165.832 3,59% 239.936 20.01.04 Apă, canalizare, salubritate 0,325% 21.735 0,50% 33.634 20.01.05 Combustibili și lubrifianți 0,285% 19.039 0,39% 26.298 20.01.06 Piese de schimb 0,022% 1.472 0,07% 4.516 Poștă, telecomunicații, 20.01.08 radio, tv, internet 1,029% 68.784 1,55% 103.353 Materiale și servicii de 20.01.09 natură funcțională 0,883% 59.017 11,02% 736.806 Alte bunuri și servicii 20.01.30 pentru întreținere și exploatare 2,693% 180.028 5,25% 350.637 Deplasări interne, detașări, 20.06.01 transferuri 0,195% 13.049 0,24% 15.718 20.06.02 Călătorii în străinătate 0,236% 15.755 0,29% 19.699 Cărți, publicații și materiale 20.11 documentare 0,009% 590 0,02% 1.545 20.12 Consultanță și expertiză 0,048% 3.211 0,18% 12.156 20.13 Formare profesională 0,067% 4.500 0,13% 9.017 20.14 Protecția muncii 0,077% 5.173 0,19% 12.947 20.30.01 Reclamă și publicitate 0,072% 4.813 0,31% 20.845 20.30.02 Protocol și reprezentare 0,088% 5.913 0,26% 17.347 Alte cheltuieli cu bunuri și 20.30.30 servicii 2,422% 161.908 4,64% 310.437 Fondul conducătorului instituției publice 0,000% 0 0,00% 109 Total 795. 237 x 2.035.528 În bugetul Centrului este inclus costul obiectelor de inventar, estimat la 209.200 RON. Acestea sunt calculate prin metoda deterministă, pe baza prețurilor de piață ale elementelor de inventar necesare. Majoritatea obiectelor de inventar vor fi achiziționate la începutul primului an de funcționare. Astfel, pentru exercițiile bugetare ulterioare, acest tip de cheltuieli nu este planificat și nu este calculat. 41 Tabelul 10. Cheltuieli cu obiectele de inventar Costul pe Număr de Cost total Descriere unitate unități RON RON] Birouri individuale conducere 3 3.000 9.000 Scaune individuale conducere 3 1.700 5.100 Birouri individuale 47 1.500 70.500 Scaune de birou 50 500 25.000 Scaunele pentru invitați 30 450 13.500 Mese de ședință 4 2.500 10.000 Dulapuri/ dulăpioare, etc. 34 650 22.100 Telefoane mobile 8 500 4.000 Alte echipamente (mic mobilier, întreținere, curățenie etc.) 50.000 Total x x 209.200 Cheltuieli cu activele nefinanciare (investiții în active fixe) - Titlul XIV Cheltuielile de investiții constau în achiziționarea de active fixe necesare pentru înființarea și funcționarea CExDD. Fundamentarea cheltuielilor de investiții se bazează pe nevoia de active fixe și pe prețurile unitare de pe piață. Se aplică metoda deterministă. Cheltuielile cu activele nefinanciare sunt de 952.500 RON și sunt detaliate pe categorii în tabelul de mai jos. Deoarece acestea vor fi achiziționate în primul an de funcționare, este vorba de o cheltuială nerecurentă și, prin urmare, nu va mai fi calculată pentru exercițiile bugetare ulterioare. Tabelul 11. Cheltuieli cu imobilizările corporale - investiții Costul pe unitate (TVA Nume Număr de unități Cost total [RON] inclus) [RON] Laptop 8 8.000 64.000 PC-uri + monitoare 42 5.000 210.000 Imprimantă laser A3 multifuncțională 2 20.000 40.000 Imprimantă laser A3 5 6.000 30.000 Licență software 50 350 17.500 Videoproiector portabil 2 8.000 16.000 Mașină 2 125.000 250.000 Dubiță 1 325.000 325.000 Total x x 952.500 42 Cheltuieli ocazionate de proiectele finanțate prin PNRR - Titlul XII CExDD a primit resurse financiare consistente prin PNRR, care sunt prevăzute într -un titlu bugetar separat în cadrul clasificației economice. Aproximativ 2.807.520 RON sunt planificați pentru servicii, aplicații IT și licențe software care susțin funcțiile CExDD: (i) colectarea și gestionarea datelor; (ii) generarea de argumente științifice; (iii) consolidarea relațiilor și a parteneriatelor; (iv) comunicarea și diseminarea cunoștințelor; și (v) gândirea strategică. Chiar dacă acest titlu bugetar include servicii, bunuri de inventar și investiții, care ar fi putut fi considerate la titlul II sau titlul IV, este obligatoriu ca titlul XII să fie expus separat datorită finanțării FRR. Distribuția costurilor este prezentată în tabelul următor. Tabelul 12. Servicii și investiții aleCExDD finanțate prin PNRR Cheltuieli Titlu Articol Linie Denumirea elementului/indicatorilor anuale (RON) 20.30.30 Alte cheltuieli cu bunuri și servicii Servicii de expertiză pentru elaborarea Cartei Centrului de Excelență pentru Administrație Publică în domeniul Dezvoltării Durabile 825.100 Servicii de dezvoltare de aplicații IT - suport Funcția 1. Centru de date 297.000 Servicii de dezvoltare de aplicații IT - suport Funcția 2. Centrul de generare a argumentelor științifice în sprijinul deciziilor administrației publice 297.000 Servicii de dezvoltare de aplicații IT - suport Funcția 3. Diseminarea cunoștințelor 297.000 Servicii de dezvoltare de aplicații IT - suport Funcția 4. Consolidarea rețelelor și a parteneriatelor 297.000 Dotarea centrului de conferințe online (Funcția 5. Gândire strategică) - investiții 544.420 Licență software 250.000 Total 2.807.520 Cheltuieli cu intervențiile specifice din cadrul SNDD sau din alte documente strategice Două activități din cadrul PNA (A12 și A13) generează un consum suplimentar de resurse la nivel de CExDD. Procesul aplicat pentru estimarea costurilor (bugetare) ale unei acțiuni sau ale unui proiect, în vederea stabilirii resurselor bugetare necesare pentru implementare. Procesul de bugetare este similar cu cel aplicat de către SGG și ministere pentru Planul strategic instituțional și este prevăzut în HG nr. 427/2022 și HG 467/2022. Explicațiile prezentate mai jos ar putea fi încorporate într-o procedură internă aplicată de DDD/SGG, o abordare metodologică prin care se realizează o estimare a cheltuielilor aferente proiectelor și activităților. Scopul este elaborarea unei propuneri/solicitări de finanțare și, implicit, elaborarea ulterioară a propunerii de buget a instituției. Activitățile și proiectele sunt componente ale intervențiilor (de exemplu, măsuril e din cadrul PSI) desfășurate de instituție în scopul atingerii anumitor obiective. La fel ca în cazul PNA, obiectivele specifice sunt operaționalizate/ implementate prin activități, care sunt cuprinzătoare, apoi vor fi folosite subactivitățile pentru a defalca și identifica resursele necesare pentru implementare. Activitățile folosesc resurse pentru a genera produse și a atinge jaloane (bunuri și servicii). Fiecare sub-activitate implică mai multe contribuții/intrări (resurse umane, materiale, servicii etc.) care concurează pentru realizarea rezultatelor care trebuie determinate și a cheltuielilor care trebuie estimate. Formularea subactivităților implică mai multe etape: 43 (i) Descompunerea A12 și A13 în sub-activități componente, cât mai cuprinzătoare posibil, și ordonarea logică a acestora; (ii) Elaborarea unei liste de verificare a fezabilității juridice, operaționale și economice a sub- activităților, pe baza unor criterii care pot fi folosite cu ușurință și care trebuie să clarifice cel puțin următoarele aspecte: • dacă cheltuiala ocazionată are un temei juridic; • dacă sub-activitatea este necesară sau dacă se poate renunța la ea fără a compromite realizarea obiectivului; • dacă sub-activitatea generează cheltuieli semnificative sau neglijabile; • dacă există alternative mai ieftine pentru sub-activitate; și • dacă se stabilește împărțirea responsabilităților de finanțare între parteneri; (iii) Analiza sub-activităților în conformitate cu lista de verificare, completarea, modificarea, fuzionarea sau renunțarea la unele dintre activități (de exemplu: renunțarea la activitățile care generează cheltuieli fără un temei juridic sau care generează cheltuieli nesemnificative, care au alternative mai eficiente etc.); și (iv) Alegerea, din lista revizuită de sub-activități, a celor considerate necesare și suficiente. Monetizarea contribuțiilor reprezintă calculul cheltuielilor și estimarea bugetelor sub -activităților. CExDD are nevoie de 105.000 RON pentru a implementa A12 - Implementarea programului de comunicare și promovare a conceptelor de dezvoltare durabilă și A13 - Realizarea anchetei sociologice anuale. Mai jos este prezentat bugetul inițiativelor A12 și A13. Tabelul 13. Buget A12 Unitatea Numărul Cost unitar Cost total Sub-activități Observații de măsură de intrări [RON] [RON] Implementarea platformei electronice de Contractare comunicare și instruire a utilizatorilor buc servicii 50 1100 55.000 puncte de Contractare Contractare apariții TV rating servicii 100 500 50.000 TOTAL A12 105.000 Tabelul 14. Buget A13 Unitatea Numărul Cost unitar Cost total Activități Observații de măsură de intrări [RON] [RON] Contractare efectuarea de sondaje de opinie număr servicii 1 25.000 25.000 Contractare realizarea de interviuri semi-structurate număr servicii 1 15.000 15.000 Total 40.000 44 Estimare bugetul pentru primul an Bugetul total al CExDD pentru primul an este format din cheltuielile de organizare și funcționare, la care se adaugă cheltuielile proiectelor și inițiativelor din PNRR (A12 și A13). Pentru primul an de funcționare a fost estimată o sumă totală de 13.795.110 RON. Tabelul 15. Estimări bugetare pentru primul an Descriere Anul 1 TOTAL cheltuieli de organizare și funcționare 13.650.110 Titlul I Cheltuieli de personal 8.885.652 Titlul II Cheltuieli pentru bunuri și servicii 1.004.437 Titlul XII Proiecte finanțate din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR 2.807.520 Titlul XIV Cheltuieli cu activele nefinanciare 952.500 TOTAL cheltuieli cu inițiativele 145.000 Titlul II Implementarea inițiativei A12 - cheltuieli 105.000 Titlul II Implementarea inițiativei A13 - cheltuieli 40.000 BUGET TOTAL CExDD (primul an de funcționare) 13.795.110 Estimări ale previziunilor bugetare pe cinci ani Prognoza pe cinci ani a fost elaborată pentru a fundamenta proiectul de lege pentru aprobarea înființării centrului. Au fost luate în considerare mai multe ipoteze, după cum urmează: (i) Materialele și serviciile sunt ajustate cu indicele general al prețurilor indicat de Ministerul Finanțelor Publice în Scrisoarea-cadru pentru buget publicată pe 13 noiembrie 202322 (6% în 2024; 4% în 2025; 2,9% în 2026 și 2,6% în 2027) (ii) Salarizarea se face în baza prevederilor Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar salariile de bază rămân neschimbate. (iii) Începând cu al doilea an de activitate, nu se achiziționează nici obiecte de inventar și nici active fixe (investiții). 22 https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/Scrisoarecadru2024/Scrisoareacadrubuget2024.pdf 45 Tabelul 16. Previziuni bugetare pe cinci ani Repartizarea cheltuielilor în clasificația Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 economică TOTAL cheltuieli de organizare și funcționare 13.650.110 9.728.604 9.712.699 9.703.951 9.701.566 Titlul I Cheltuieli de personal 8.885.652 8.885.652 8.885.652 8.885.652 8.885.652 Titlul II Cheltuieli pentru materiale și servicii 1.004.437 842.951 827.047 818.299 815.913 Titlul XII Proiecte finanțate din sumele reprezentând asistența financiară nerambursabilă aferentă PNRR 2.807.520 0 0 0 0 Titlul XIV Cheltuieli cu activele nefinanciare 952.500 0 0 0 0 TOTAL cheltuieli cu inițiativele 145.000 153.700 159.848 164.484 168.760 Titlul II Implementarea inițiativei A12 - cheltuieli 105.000 111.300 115.752 119.109 122.206 Titlul II Implementarea inițiativei A13 - cheltuieli 40.000 42.400 44.096 45.375 46.555 TOTAL BUGET CExDD 13.795.110 9.882.304 9.872.547 9.868.435 9.870.326 Descriere Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Creșterea salariului de bază și a altor drepturi legale 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% Indicele inflației 100,00% 106,00% 104,00% 102,90% 102,60% Rata de creștere a cheltuielilor bugetare, cu excepția titlurilor I, XII și XIV 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 46 Anexa 3: Considerații privind cerințele legale pentru instituționalizarea operațiunilor CExDD Demersul legalist pentru instituționalizarea unei noi entități publice este de competența autorităților române. Cu toate acestea, considerații privind procedurile legale aplicabile pentru aprobarea înființării și funcționării CExDD au fost furnizate SGG în timpul proiectului. Opiniile prezentate mai jos au fost furnizate în cadrul Acordului RAS. CExDD va fi înființat și va funcționa „ca o instituție publică de interes național"23 sub coordonarea SGG. Activitățile pe care CExDD le va implementa vor conduce la o organizație, care funcționează ca un institut de cercetare și dezvoltare. Mai multe aspecte se referă la procedura legală de înființare a CExDD: (i) prevederile legale de organizare a administrației publice centrale, care sunt prevăzute de Constituția României și de Codul administrativ; (ii) specificul (tipul) entității publice, care clarifică rolul în administrație (minister, agenție, departament); (iii) încadrarea (ierarhia) în administrația publică centrală, care clarifică raporturile, subordonarea și drepturile financiare; și (iv) instituția abilitată sau deținătoarea atribuțiilor legale de aprobare a înființării. Toate acestea sunt corelate între ele și influențează procesul legislativ. Două proceduri legale pentru înființarea de noi instituții/entități publice ar putea fi considerate ca fiind aplicabile pentru operaționalizarea CExDD. În primul rând, printr-o lege care ar trebui să fie promovată de SGG și aprobată de camerele Parlamentului (Senat și Camera Deputaților) și, în final, promulgată de Președintele României. Și, în al doilea rând, printr-o hotărâre de guvern promovată de SGG, avizată de miniștrii cu rol consultativ (de exemplu, Justiție, Finanțe, Muncă, Investiții și Fonduri Europene) și aprobată de Guvernul României. Modul legalist de aprobare (lege sau HG) nu afectează neapărat procesul de calculare a costurilor/bugetării, care reprezintă obiectul prezentului raport, dar în final va contribui la ușurința adaptării cifrelor, de la caz la caz. S-a făcut o trecere în revistă a actelor normative aplicabile și a caracteristicilor/diferențelor dintre lege și procesul decizional guvernamental. Prevederile legale, care indică procesul de înființare a CExDD, sunt următoarele: (1) Constituția României24: (a) Art. 116 Structură (a administrației publice) - menționează că (1) Ministerele se înființează, se organizează și funcționează potrivit legii. și (2) Alte organe de specialitate pot fi organizate în subordinea Guvernului sau a ministerelor ori ca autorități administrative autonome. (b) Art. 117 Configurație (2) Guvernul și ministerele, cu avizul Curții de Conturi, pot înființa organe de specialitate, în subordinea lor, numai dacă legea le recunoaște această competență. (2) Codul administrativ25: (a) ART. 51 Structura administrației publice centrale de specialitate (1) Administrația publică centrală de specialitate este formată din ministere, alte structuri aflate în subordonarea sau în coordonarea Guvernului sau a ministerelor și autorități administrative autonome. (b) ART. 67 Organe specializate din subordinea Guvernului (1) Guvernul poate înființa în subordinea sa, cu avizul conform al Curții de Conturi, organe de specialitate, altele decât ministerele. (2) Competența organelor prevăzute la alin. (1) este distinctă de cea a Guvernului și de cea a ministerelor. (3) Dispozițiile prezentului cod, prin care se reglementează organizarea și funcționarea Guvernului și a ministerelor, se aplică în mod corespunzător și celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepția unor instituții de interes public a căror organizare și funcționare sunt reglementate prin legi speciale. (4) Natura funcțiilor deținute de conducătorii organelor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin actul de înființare al acestora. 23 Mențiune PNRR, componenta 14. Buna guvernare 24 Constituția României https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/1413 25 OUG nr. 57/2019 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925 47 (3) Ordonanța de guvern nr. 57/200226 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică: (a) ART. 11 Unităţile de cercetare-dezvoltare organizate ca institute naţionale sau ca instituţii publice se înfiinţează sau se reorganizează prin hotărâre a Guvernului, dacă legea nu prevede altfel. (a) Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a institutelor naționale de cercetare-dezvoltare (aprobat prin H.G. nr. 637/200327). Cadrul se aplică la elaborarea Hotărârii de Guvern pentru înființarea institutului de cercetare-dezvoltare. Cadrul conține norme privind modul concret de organizare și funcționare (obiectul de activitate, patrimoniul, structura organizatorică și funcțională, organele de conducere, bugetul de venituri și cheltuieli și execuția acestuia, precum și relațiile financiare). (4) PNRR specifică o lege ca fiind actul juridic de înființare și funcționare a noii entități publice: (a) Înființarea prin lege a institutului de cercetare ar putea fi realizată în situația în care normele derogatorii de la Ordonanța de Guvern nr. 57/2002 sunt considerate excepții. (b) În cazul CExDD, PNRR precizează actul normativ prin care se înființează noua entitate publică. Caracteristicile domeniului de aplicare și ale obiectivelor centrului trebuie să fie descrise de SGG (DDD ca parte a acestuia) într-o notă justificativă pentru a susține excepția. În caz contrar, Parlamentul nu poate legifera atunci când legea stabilește că atribuirea/autoritatea aparține Guvernului (risc potențial de neconstituționalitate). Din perspectiva procesului administrativ legal, pentru a decide între o hotărâre de guvern și o lege, trebuie să se ia în considerare următoarele aspecte: (a) Hotărârea de guvern impune un proiect inițiat de SGG în cazul CExDD. Odată pregătit, acesta urmează să fie avizat la nivel interministerial și aprobat de Guvern. Perioada obișnuită de aprobare este cuprinsă între 30 și 60 de zile. În cazul revizuirii sau modificării dispozițiilor legale stabilite prin hotărâre de guvern, procesul și durata sunt similare celor descrise mai sus. (b) Promovarea unui proiect de lege presupune trei etape. Mai întâi, după elaborarea proiectului de lege, se include Curtea de Conturi în circuitul de avizare a actului normativ. Apoi, la nivelul Guvernului, unde proiectul de lege trebuie aprobat și înaintat Parlamentului pentru adoptare (30- 60 de zile). În final, la nivel parlamentar, care presupune dezbaterea în Senat (60 de zile) și în Camera Deputaților. Camera nu are un termen limită pentru dezbatere și adoptare și, practic, procesul legislativ ar putea dura 1, 2 sau mai multe luni. În timpul vacanței parlamentare, proiectele de lege nu sunt adoptate (ianuarie și iulie-august). În cazul revizuirii sau modificării dispozițiilor legale, procesul și durata sunt similare celor descrise mai sus. Combinând observațiile făcute, există argumente pro și contra pentru ambele opțiuni - lege și hotărâre de guvern - de stabilire a funcționării entității. Dispozițiile din Constituție și din Codul administrativ clarifică modul de înființare a CExDD. Guvernul trebuie să demonstreze excepția aplicabilă pentru organismele publice organizate sub coordonarea sa/SGG și, dacă este cazul, să elaboreze și să promoveze o lege. Acest lucru ar putea fi interpretat în contextul angajamentelor PNRR - CExDD va fi înființat și va funcționa „ca o instituție publică de interes național înființată prin lege". Procesul de evaluare a opțiunilor ar putea viza stabilitatea managementului și a funcționării centrului, coordonarea și colaborarea, capacitatea de a interacționa cu organisme similare din administrația centrală și publică sau din străinătate, precum și durata proceselor legislative. Din perspectiva domeniului de aplicare declarat al CExDD coroborat cu procesul de aprobare (lege vs. act normativ/hotărâre de guvern), opțiunea legalistă de stabilire aparține SGG-DDD. 26 OG no. 57/2002 - https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/38222 27 HG nr. 637/2003 https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/44394 48 Anexa 4: Materiale pentru atelier - Calcularea costurilor CExDD Atelier de lucru pentru calcularea costurilor CExDD, 24 octombrie 2023 (DDD și SGG) 1. Introducere 2. CExDD - concept de management și operațional 3. Condiții prealabile pentru calcularea costurilor/bugetării CExDD a. Cerințe legale b. Obiective aflate sub responsabilitatea centrului c. Structura organizatorică permanentă, i. Unitate centrală ii. Hub-uri subordonate/teritoriale iii. Coordonarea, subordonarea și colaborarea cu alte părți interesate (entități publice, academice, private) d. Surse de finanțare (buget de stat, fonduri europene și internaționale, donații, venituri proprii) 4. Concepte care trebuie aplicate pentru calcularea costurilor/bugetării CExDD - utilizarea modelelor de calcul al costurilor a. Cerințe privind nota de fundamentare b. Bugetul unei entități publice permanente i. Costul personalului/salariilor, al bunurilor și serviciilor, al investițiilor de capital ii. Bugetul activităților recurente ale CExDD - considerații c. Bugetarea intervențiilor aflate în responsabilitatea CExDD (de exemplu, în cadrul Planului național de acțiune pentru implementarea SNDD, alte sarcini atribuite prin i. Cartografierea responsabilităților centrului în implementarea PNA, alte sarcini ii. Procesul de bugetare bazat pe rezultate - alinierea la cerințele stabilite de SGG și MFP (Planul strategic instituțional, bugetul pe programe HG 427/2022 și HG 467/2022) d. Consolidarea plafoanelor bugetare folosind rezultatele de la a. și b. e. Alte opțiuni de calculare a costurilor pentru corelarea rezultatelor OCDE și BM i. Scenariul 1 - propunere de buget minim în cazul în care nu există contribuții disponibile din partea OCDE privind structura ii. Scenariul 2 - actualizarea propunerii de buget atunci când datele sunt disponibile (cel târziu după promulgarea legii) 5. Structura bugetului în vederea promovării proiectului de lege pentru instituționalizarea și funcționarea CExDD (unu-cinci ani) Fișierul electronic cu materialele este distribuit împreună cu raportul. https://mfe.gov.ro/pnrr/ https://www.facebook.com/PNRROficial/ 49