EVALUAREA EFICACITĂȚII POLITICILOR
PRIVIND ȘTIINȚA, TEHNOLOGIA ȘI
INOVAREA ÎN ROMÂNIA: ANALIZA MIXULUI
DE POLITICI ȘI A FUNCȚIONALITĂȚII
INSTRUMENTELOR DE SPRIJIN
August 2023
Clauză de limitare a responsabilității
Această lucrare este un produs al personalului Băncii Mondiale. Constatările, interpretarea și
concluziile exprimate în acest document nu reflectă în mod obligatoriu părerile Directorilor
Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu
garantează acuratețea datelor incluse în această lucrare și nu își asumă responsabilitatea pentru
eventualele erori, omisiuni sau discrepanțe la nivel de informație și nicio răspundere cu privire la
utilizarea sau neutilizarea informațiilor, metodelor, proceselor sau concluziilor prezentate.
Limitele, culorile, denumirile și alte informații indicate pe
orice hartă din această lucrare nu implică nicio opinie din
partea Băncii Mondiale cu privire la statutul juridic al
oricărui teritoriu sau la susținerea sau acceptarea limitelor
respective.
Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.
1
Declarație privind drepturile de autor
Materialele din această publicație sunt protejate de drepturi de autor. Copierea și/sau
transmiterea unor părți din această lucrare fără permisiune poate reprezenta o încălcare a
legislației aplicabile.
Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau de a retipări orice parte din această lucrare,
trimiteți o cerere cu informații complete la: (i) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din
România (strada Mendeleev nr. 21-25, cod poștal 010362, București, România sau (ii) Grupul
Băncii Mondiale România (strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, sector 2, București, România).
Acest raport a fost livrat în cadrul Acordului de prestări servicii de asistență tehnică rambursabile
privind modernizarea cercetării în România: Îmbunătățirea calității și relevanței sectorului de
cercetare, semnat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România cu Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 3 decembrie 2022. Raportul corespunde
Livrabilului 3: Raport care conține o evaluare și recomandări privind opțiunile pentru creșterea
procentului de finanțări competitive la nivel de sistem și previzibilitatea fluxurilor de finanțare la
nivel instituțional; analiză funcțională cu recomandări pentru îmbunătățirea instrumentelor de
sprijin pentru cercetare și metodologie de evaluare a mixului de politici și pentru analiza
funcțională a instrumentelor de sprijin, din acordul menționat mai sus.
2
Cuprins
Mulțumiri .................................................................................................................................... 8
Abrevieri și acronime.................................................................................................................. 9
Sumar executiv .........................................................................................................................11
1. Introducere ............................................................................................................................22
1.1 Analiza eficacității politicilor .............................................................................................23
2. Analiza mixului de politici de C&I...........................................................................................28
2.1 Analiza nevoilor la nivelul țării ..........................................................................................28
2.1.1 Performanța națională în materie de inovare .............................................................29
2.1.2 Intrări pentru inovare .................................................................................................30
2.1.3 Ieșiri produse de domeniul inovării ............................................................................37
2.1.4 Rezultate în materie de inovare.................................................................................40
2.2 Analiza mixului de politici .................................................................................................42
2.2.1 Prezentare generală a sistemului de C&I din România..............................................42
2.2.2 Strategii de C&I .........................................................................................................50
2.2.3 Mixul de politici de C&I al României ..........................................................................53
3. Analiza funcțională ................................................................................................................69
3.1 Metodologie .....................................................................................................................70
3.2 Constatări ........................................................................................................................75
3.2.1 Proiectarea................................................................................................................76
3.2.2 Implementare ............................................................................................................91
3.2.3 Guvernanță și coordonare .......................................................................................107
3.2.4 Analiza privind mai multe țări...................................................................................112
3.2.5 Tendințe în materie de funcționalitate la nivelul diferitelor instrumente ....................113
3.2.6 Percepțiile beneficiarilor privind proiectarea și implementarea programelor ............114
4. Recomandări.......................................................................................................................121
4.1 Îmbunătățirea previzibilității sprijinului acordat pentru cercetare și inovare ....................122
4.2 Abordarea lacunelor și aspectelor ineficiente în mixul de politici ....................................126
4.3 Îmbunătățirea calității proiectării, implementării și coordonării instrumentelor de C&I: ...130
Referințe .................................................................................................................................136
Anexa 1. Instrumentele incluse în cartografierea portofoliului și analiza funcțională ................138
Anexa 2. Procesul proiectelor .................................................................................................146
Anexa 3. Constatări din analiza funcțională - varianta extinsă .................................................148
Anexa 4. Sondajul realizat în rândul beneficiarilor ...................................................................156
3
Listă de figuri
Figura 1 Funcția de producție de inovare ..................................................................................24
Figura 2 Patru etape ale analizei AEP .......................................................................................25
Figura 3 Tabloul de bord european privind inovarea, 2022 ......................................................29
Figura 4 Tabloul de bord regional privind inovarea, 2021 ..........................................................30
Figura 5 Alocările bugetare pentru C&D ca și cotă din PIB și CBCD ca și cotă din PIB .............31
Figura 6 Cheltuieli publice planificate versus cheltuieli publice efective cu C&D, 2014-2021 .....32
Figura 7 CBCD pe sectoare de realizare a cercetării și pe surse de finanțare, media anuală 2015-
2021..........................................................................................................................................33
Figura 8 Finanțarea instituțională pentru CDI, 2016-2021 .........................................................34
Figura 9 CBCD pe tipuri de cercetare realizată .........................................................................35
Figura 10 interacțiunea dintre sectorul public și sectorul privat - reprezentată prin procentul de
publicații comune (stânga) și CBCD realizate de IÎS finanțate de sectorul privat (dreapta). .......35
Figura 11 Personalul din C&D pe sectoare 2013-2020 (stânga) și numărul de absolvenți de studii
doctorale și cercetători (dreapta). ..............................................................................................36
Figura 12 Participarea la programele Orizont, 2014-2020 (a) și rata de succes, în funcție de PIB
(b) .............................................................................................................................................38
Figura 13 Selecție de statistici pentru datele referitoare la brevete din România. ......................39
Figura 14 Rata creării de firme noi și procentul de firme cu creștere mare în România .............40
Figura 15 procentul de firme care introduc inovații noi și asigură locuri de muncă, din toate firmele
.................................................................................................................................................41
Figura 16 Ratele de digitalizare a firmelor conform DESI, 2021 ................................................41
Figura 17 Cadrul instituțional pentru C&I ...................................................................................44
Figura 18 Prezentare generală a cartografierii portofoliului .......................................................54
Figura 19 Fonduri plătite și număr de instrumente pe mecanisme de finanțare .........................56
Figura 20 Cheltuielile pe tipuri de finanțare și surse de finanțare ..............................................57
Figura 21 Finanțare alocată și plătită pentru tot portofoliul și pe programe ................................58
Figura 22 Dimensiunea bugetului pentru instrumentele de CDI, 2016-2021 ..............................59
Figura 23 Cheltuielile alocate ale instrumentelor și numărul de instrumente pe rezultate și
obiective....................................................................................................................................59
Figura 24 Eligibilitatea pentru finanțarea plătită și numărul de instrumente pe tipuri de beneficiari
.................................................................................................................................................60
Figura 25 Cheltuielile și numărul de mecanisme de intervenție și criterii pentru instrumentele care
beneficiază de finanțare competitivă .........................................................................................61
Figura 26 Cheltuielile din 2016-2021 în comparație cu investițiile în CDI planificate pentru 2022-
2027..........................................................................................................................................62
Figura 27 Finanțare PN3 în comparație cu PN4 pe obiective principale ....................................63
Figura 28 Finanțarea din POC 2014-2020 în comparație cu 2021-2027, pe obiective principale
.................................................................................................................................................64
Figura 29 Finanțarea din POR 2014-2020 în comparație cu POR 2021-2027, pe obiective
principale ..................................................................................................................................64
Figura 30 Pachetul de investiții în cadrul PNRR, conform calendarului (stânga) și obiectivelor
(dreapta) ...................................................................................................................................65
Figura 31 Variabilele din analiza funcțională .............................................................................70
Figura 32 Prezentare generală a scorurilor din analiza funcțională ...........................................75
Figura 33 Scoruri medii pentru Proiectare .................................................................................76
Figura 34 Distribuția scorurilor pentru variabila Origine .............................................................77
Figura 35 Distribuția scorurilor pentru variabila Fundamentare .................................................78
4
Figura 36 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații în cadrul portofoliului .............................80
Figura 37 Distribuția scorurilor pentru variabila Obiectiv ............................................................81
Figura 38 Distribuția scorurilor pentru variabila Instrument alternativ ........................................81
Figura 39 Distribuția scorurilor pentru variabila teoria schimbării ...............................................82
Figura 40 Distribuția scorurilor pentru variabila Principalii beneficiari ........................................85
Figura 41 Distribuția scorurilor pentru variabila Criterii de selecție ............................................86
Figura 42 Distribuția scorurilor pentru variabila Public ...............................................................87
Figura 43 Distribuția scorurilor pentru variabila Intrări ...............................................................88
Figura 44 Distribuția scorurilor pentru variabila Activități ...........................................................88
Figura 45 Distribuția scorurilor pentru variabila Produse/Ieșiri ...................................................89
Figura 46 Distribuția scorurilor pentru variabila Rezultate dorite ................................................90
Figura 47 Distribuția scorurilor pentru variabila Monitorizare și evaluare ...................................91
Figura 48 Scoruri medii pentru variabila Implementare .............................................................92
Figura 49 Distribuția scorurilor pentru variabila Apeluri de propuneri.........................................93
Figura 50 Distribuția scorurilor pentru variabila Informații privind criteriile de eligibilitate și
depunerea cererilor ...................................................................................................................94
Figura 51 Distribuția scorurilor pentru variabila Procesul de depunere a cererilor și selecție .....95
Figura 52 Distribuția scorurilor la variabila Baza de date a programului și informații privind
participanții și cererile................................................................................................................95
Figura 53 Distribuția scorurilor pentru variabila Închideri de proiecte.........................................96
Figura 54 Distribuția scorurilor pentru variabila Buget și resurse financiare...............................97
Figura 55 Distribuția scorurilor pentru variabila Managementul programului .............................99
Figura 56 Distribuția scorurilor pentru variabila Roluri și autonomie ..........................................99
Figura 57 Distribuția scorurilor pentru variabila Personal și formare ........................................100
Figura 58 Distribuția scorurilor pentru variabila Stimulente ......................................................102
Figura 59 Distribuția scorurilor pentru variabila Monitorizarea proceselor................................103
Figura 60 Distribuția scorurilor pentru variabila M&E în implementare ....................................104
Figura 61 Distribuția scorului pentru variabila Dovezi de învățare în timpul implementării .......106
Figura 62 Scorurile medii pentru Guvernanță și coordonare....................................................107
Figura 63 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații instituționale ........................................108
Figura 64 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații cu alte instrumente ..............................109
Figura 65 Distribuția scorurilor pentru variabila Cunoașterea constrângerilor de natură juridică
...............................................................................................................................................110
Figura 66 Distribuția scorurilor pentru variabila Gravitatea constrângerilor de natură juridică ..111
Figura 67 Scorurile la analiza funcțională, pe țări ....................................................................112
Figura 68 Oportunități de învățare internă ...............................................................................113
Figura 69 Gradul de satisfacție al beneficiarilor în legătură cu aspecte legate de procesele de
depunere a cererilor, selecție și contractare ............................................................................115
Figura 70 Costul și timpul mediu necesar pentru finalizarea cererii .........................................116
Figura 71 Servicii externe necesare pentru completarea cererii ..............................................117
Figura 72 Satisfacția în ceea ce privește sprijinul primit în timpul implementării ......................118
Figura 73 Satisfacția în raport cu procesul de monitorizare .....................................................119
Figura 74 Satisfacția privind rezultatele proiectelor .................................................................119
Figura 75 Scoruri din analiza funcțională - instrumentele pentru cercetare și inovare în comparație
cu instrumentele pentru antreprenoriat ....................................................................................148
Figura 76 Scoruri pentru instrumentele finanțate din programele operaționale în comparație cu
cele finanțate din bugetul național ...........................................................................................150
Figura 77 Scoruri în funcție de beneficiarii vizați .....................................................................151
Figura 78 gruipare în funcție de similaritatea cazurilor ............................................................155
5
Figura 79 grupare în funcție de tipuri de performanță ..............................................................155
Figura 80 Satisfacția cu procesul de depunere a cererilor, pe instrumente.............................158
Figura 81 Costul și timpul mediu necesar pentru finalizarea cererii .........................................159
Figura 82 Servicii externe necesare pentru completarea cererii ..............................................159
Figura 83 Procentul de beneficiari care au considerat că, în comparație cu beneficiile, costurile
(monetare și nemonetare) cu depunerea cererilor pentru program au fost adecvate ...............160
Figura 84 Procentul de respondenți care consideră că ar trebui adăugate, modificate sau
eliminate criterii de eligibilitate .................................................................................................161
Figura 85 Procentul de respondenți care consideră că ar trebui adăugate, modificate sau
eliminate criterii de selecție .....................................................................................................162
Figura 86 Procentul de respondenți care au considerat că finanțarea a fost plătită conform
condițiilor contractuale ............................................................................................................162
Figura 87 Procentul de respondenți care au considerat că finanțarea primită a fost suficientă 163
Figura 88 Motive din care sprijinul a fost insuficient ................................................................163
Figura 89 Procentul de respondenți care au considerat că timpul alocat pentru implementare a
fost suficient ............................................................................................................................164
Figura 90 Motive din care timpul a fost insuficient ...................................................................164
Figura 91 Satisfacția în ceea ce privește sprijinul primit în timpul implementării ......................165
Figura 92 Satisfacția în raport cu procesul de monitorizare .....................................................166
Figura 93 Sprijin suplimentar de care au avut nevoie respondenții pentru a își desfășura proiectele
...............................................................................................................................................166
Figura 94 Satisfacția privind rezultatele proiectelor .................................................................167
Figura 95 Procentul de respondenți care ar fi dispuși să participe din nou la program, în modul în
care acesta este implementat în prezent .................................................................................167
Listă de tabele
Tabelul 1 Primele 5 instituții românești în Clasamentul Instituțional Scimago, 2020 ..................37
Tabelul 2 Listă de indicatori pentru publicațiile științifice, pe țări. ...............................................38
Tabelul 3 Instituții de C&I ..........................................................................................................49
Tabelul 4 Țintele, obiectivele și planurile și programele de implementare din SNCDI (2014-2020)
și SNCISI (2022-2027) ..............................................................................................................51
Tabelul 5 Principalele organisme de implementare pentru instrumentele de CDI din România .55
Tabelul 6 Alinierea dintre nevoile țării și sprijinul pentru CDI furnizat prin mixul de politici .........65
Tabelul 7 Instrumentele incluse în analiza funcțională și de guvernanță ...................................73
Tabelul 8 Instrumentele incluse în studiul în rândul beneficiarilor ............................................114
Tabelul 9 Rezumatul recomandărilor.......................................................................................121
Tabelul 10 Surse de date pentru analiza mixului de politici .....................................................147
Tabelul 11 Grupuri de instrumente și variabile cu scoruri medii ordonate ................................151
Tabelul 12 lista de instrumente grupate pe grupuri de instrumente .........................................152
Tabelul 13 grupare în funcție de practicile de management ....................................................153
Tabelul 14 Instrumentele incluse în studiul în rândul beneficiarilor ..........................................156
Listă de casete
Caseta 1 Proiectul Băncii Mondiale privind strategia României referitoare la ecosistemul de start-
up-uri ........................................................................................................................................25
6
Caseta 2 Organismul de coordonare planificat pentru CDI ........................................................47
Caseta 3 Stimulente fiscale pentru C&D în România ................................................................61
Caseta 4 Domeniu critic de îmbunătățit - Fundamentarea ........................................................78
Caseta 5 Domeniu critic de îmbunătățit – Teoria schimbării ......................................................82
Caseta 6 Sprijinul Băncii Mondiale pentru consolidarea capacității de elaborare a teoriilor
schimbării pentru reformele din PNRR ......................................................................................84
Caseta 7 Domeniu critic de îmbunătățit - Bugetul......................................................................97
Caseta 8 Domeniu critic de îmbunătățit - Resursele umane pentru implementarea în domeniul
C&I..........................................................................................................................................100
Caseta 9 Domeniu critic de îmbunătățit – Monitorizarea și evaluarea .....................................104
Caseta 10 Sprijinul Băncii Mondiale de consolidare de capacitate pentru dezvoltarea de
capabilități de M&E .................................................................................................................105
Caseta 11 Impactul ajutorului de stat asupra politicilor de C&I ................................................111
7
Mulțumiri
Pregătirea acestui raport a fost condusă de Łukasz Marć și Natasha Kapil, iar din echipa-nucleu
de redactare au făcut parte Daniel Querejazu, Anna Turskaya și Cristina Serbanica. Lyubomira
Dimitrova, Juan Rogers, Christopher Haley, Jasmina Mrkonja, Emanuel Rauta, Magda Malec,
Dan Croituro și Razvan Antonescu au furnizat sprijin valoros în materie de cercetare, analiză și
interviuri. Echipa a beneficiat de îndrumări primite de la Ilias Skamnelos, Gallina Vincelette, Anna
Akhalkatsi și Reena Badiani-Magnusson. Tom Haven și Dusko Vasiljevic au oferit feedback și
comentarii valoroase cu privire la acest raport și la rezultatele asociate. Îi mulțumim lui Aarre
Laakso pentru sprijinul cu activitatea de editare a sumarului executiv.
Echipa dorește să mulțumească Guvernului României și în special Ministerului Cercetării, Inovării
și Digitalizării (MCID), Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerului
Educației (MEDU), Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării,
Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
(MDLPA) și Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADr-uri), precum și tuturor celorlalte ministere și
agenții publice care au furnizat contribuții valoroase, date și feedback pentru exercițiul de
cartografiere de politici și care au participat la interviurile de analiză funcțională. De asemenea,
echipa le mulțumește instituțiilor publice de cercetare, universităților, cercetătorilor și firmelor care
au participat la exercițiul de sondare a beneficiarilor.
8
Abrevieri și acronime
ABCD Alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare
ADR-uri Agenții de dezvoltare regională
AEP Analiza eficacității politicilor
ASAS Academia de Științe Agricole și Silvice
ASM Academia de Științe Medicale
BM Banca Mondială
CBCD Cheltuieli brute pentru cercetare și dezvoltare
C&D Cercetare și dezvoltare
C&I Cercetare și inovare
CDI Cercetare, dezvoltare și inovare
CFCD Cheltuielile firmelor pentru cercetare și dezvoltare
CMN Corporații multinaționale
CNPSTI Consiliul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare
ECE Europa Centrală și de Est
ELI Extreme Light Infrastructure
FBP Finanțare pe baza performanței
FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională
FESI Fondurile Europene Structurale și de Investiții
FMI Fondul Monetar Internațional
GR Guvernul României
IFA Institutul de Fizică Atomică
IÎS Instituție de învățământ superior
IMM-uri Întreprinderi mici și mijlocii
INCD Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare
Programul pentru finanțarea instalațiilor și obiectivelor speciale de interes
IOSIN
național
ISP Instrumentul de Sprijin pentru Politici
IVP Impozitul pe venitul personal
KPI-uri Indicatori principali de performanță
LGV Lanțul global de valoare
M&E Monitorizare și evaluare
MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
MCID Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
MEDU Ministerul Educației
MIPE Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
OCDE Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare
OPC Organizații publice de cercetare
OTT Oficii de transfer tehnologic
PI Proprietate intelectuală
9
PIB Produs intern brut
PN3 Planul național pentru CDI III (2015-2020)
PN4 Planul național pentru CDI IV (2022-2027)
PNRR Planul național de redresare și reziliență
PO Program Operațional
POC Programul Operațional Competitivitate (2014–2020)
Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente
POCIDIF
Financiare (2021-2027)
POCU Programul Operațional pentru Capital Uman
POEO Programul Operațional Educație și Ocupare
POR Programe operaționale regionale
REI Registrul Educațional Integrat
RIS3 Strategii regionale de specializare inteligentă
ROSA Agenția Spațială Română
SEE Spațiul Economic European
SNCDI Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare
SNCISI Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă 2022 – 2027
TIC Tehnologie de informații și comunicații
TS Teoria schimbării
TTI Transfer de tehnologie și inovație
UE Uniunea Europeană
Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării,
UEFISCDI
Dezvoltării și Inovării
10
Sumar executiv
Performanța României în materie de inovare nu a ținut pasul cu creșterea economică
rapidă a țării în ultimele decenii. România a fost una din economiile cu cea mai rapidă creștere
din Europa, cu PIB pe cap de locuitor la standardele puterii de cumpărare crescând de la 30%
din media Uniunii Europene (UE) în 1995 la 77% în 2022 (Eurostat, 2023). Deoarece creșterea
generată de sursele tradiționale, cum ar fi costurile scăzute cu munca și reformele asociate cu
aderarea la UE, este epuizată, țara trebuie să se orienteze pe tranziția la activități economice cu
valoare adăugată mai mare, activități economice care folosesc mai intens cunoștințele, însă este
trasă înapoi de un sistem național de cercetare și inovare (C&I) care a rămas mult în urmă față
de alte țări europene. România se situează pe ultimul loc între statele membre ale UE la mai mulți
indicatori-cheie legați de C&I. Această performanță slabă în materie de inovare se datorează mai
multor factori, printre care investițiile cronic scăzute în C&I, guvernanța fragmentată a sistemului,
erodarea capitalului uman, interacțiunea slabă dintre sectorul public și cel privat și o capacitate
limitată de proiectare și implementare a politicilor de sprijin pentru C&I.
Pentru a aborda această performanță slabă în materie de inovare, Guvernul României (GR)
și-a luat angajamente ample și ambițioase de a moderniza sectorul de cercetare. Ghidat de
recentul raport în cadrul Instrumentului de Sprijin pentru Politici (ISP) (Comisia Europeană,
2022b) în care sunt definite reformele necesare pentru îmbunătățirea calității și performanței
sistemului de C&I, GR realizează o serie de reforme și investiții țintite în cadrul Planului Național
de Redresare și Reziliență (PNRR). Eforturile de modernizare a sectorului cercetării vor fi
conduse de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și de unitatea de ISP nou înființată
la acest minister. Reformele cuprind o serie de aspecte, printre care îmbunătățirea guvernanței
pentru politicile de cercetare, dezvoltare și inovare, reformarea cadrului carierei de cercetător,
consolidarea legăturilor dintre sectorul de afaceri și sectorul public de cercetare și sprijinirea
integrării organizațiilor de cercetare în Spațiul European de Cercetare. Aceste reforme sunt
completate de noi investiții în centre de competență, centre regionale de îndrumare în carieră,
sprijin pentru participarea la parteneriate și misiuni în cadrul Orizont Europa, programe de
mentoring și alte tipuri de sprijin pentru dezvoltarea resurselor umane. Ca parte din
angajamentele sale privind reformarea sectorului de C&I, GR a cerut asistență Băncii Mondiale,
pentru a prioritiza, a proiecta și a implementa sub formă de pilot eforturi critice de reformă și
investiții, într-un nou proiect de modernizare a cercetării în România.
Fiind unul dintre primii pași din Proiectul de Modernizare a Cercetării din România,
prezentul raport oferă contribuții bazate pe dovezi pentru recalibrarea mixului de politici
de cercetare și inovare și identificarea problemelor în vederea sprijinirii C&I. Raportul oferă
două elemente esențiale de analiză:
• O analiză a mixului de politici, care cuprinde toate instrumentele care sprijină
cercetarea și inovarea (C&I) în România în perioada programatică 2014-2020.
Această cartografiere a mixului de politici din România oferă o perspectivă detaliată a
sprijinului pentru C&I și analizează coerența în alocarea resurselor în raport cu nevoile și
prioritățile de dezvoltare ale țării și cu obiectivele de politici. Această analiză reprezintă
prima analiză holistică, de jos în sus, a politicilor naționale ale României care sprijină C&I
la nivel de instrument, completând o cartografiere anterioară a sprijinului acordat în
România pentru antreprenoriat (World Bank, 2022a). Cartografierea include toate
instrumentele de C&I care erau operaționale în ciclul de programare 2014-2020, cu accent
pe perioada bugetară 2016-2021, deoarece, în practică, implementarea instrumentelor
din ciclul 2014-2020 nu a început până în 2016 și s-a prelungit dincolo de anul 2020. În
11
total au fost cartografiate 76 de instrumente, care reprezintă 3,4 miliarde EUR ca fonduri
plătite pentru activități de C&I între 2016 și 2021.
• Analiză funcțională a principalelor instrumente de sprijin pentru C&I . Analiza
funcțională oferă o evaluare a calității proceselor implicate în crearea și implementarea
instrumentelor de C&I, inclusiv a proceselor privind proiectarea, implementarea, sistemele
de monitorizare și evaluare, resursele umane și guvernanța. Această analiză cuprinde 32
de instrumente care sprijină cercetarea și inovarea în România în perioada programatică
2014-2020, care reprezintă 61 la sută din finanțarea totală plătită pentru C&I. De
asemenea, analiza funcțională a inclus un sondaj al beneficiarilor mai multor instrumente
cheie, pentru a înțelege percepțiile beneficiarilor cu privire la aspecte cheie ale proiectării
și implementării instrumentelor.
Prezentul raport este structurat în trei secțiuni. Prima secțiune detaliază analiza mixului de
politici, care conține o analiză a performanței țării în materie de inovare și a nevoilor acesteia
legate de C&I, o schiță a sistemului și strategiilor de C&I ale României și o analiză descriptivă a
portofoliului de instrumente de C&I al țării. Secțiunea a doua detaliază analiza funcțională, care
oferă o evaluare a calității proceselor utilizate la proiectarea, implementarea și coordonarea
instrumentelor de C&I. Ultima secțiune detaliază un set de recomandări de politici, care au scopul
de a îmbunătăți previzibilitatea și funcționalitatea sprijinului României pentru cercetare și inovare.
Constatările din analiza mixului de politici și analiza funcțională fundamentează trei
provocări principale cu care se confruntă sistemul românesc de C&I, împreună cu o serie
de recomandări pentru abordarea acestor provocări:
1. Sprijin insuficient și imprevizibil pentru cercetare și inovare
• România investește în C&I mai puțin decât țările similare. Cheltuielile brute pentru
C&D (CBCD) ca procent din PIB sunt mai mici decât în toate celelalte țări similare și au
crescut doar puțin din 2015 până în 2021, de la 0,3% până la 0,4%, iar cheltuielile cu C&D
se mențin cu mult sub ținta de 1% din PIB pe care și-a stabilit-o România. Un factor
semnificativ care contribuie la cheltuielile generale reduse ale țării cu C&D îl reprezintă
cheltuielile guvernamentale foarte scăzute: alocările bugetare guvernamentale pentru
C&D (ABCD) ca și cotă din PIB sunt printre cele mai scăzute din statele membre ale UE
și au scăzut din 2014. De asemenea, dintre statele membre ale UE, România folosește
cea mai mică cotă (2,7%) din fondurile structurale pentru C&I. În perioada de programare
2014-2020, România a cheltuit numai 58% din ceea ce era planificat în Strategia națională
de CDI 2014-2020, din cauza alocării deficitare de fonduri, iar multe din instrumentele de
sprijin pentru C&I au fost anulate sau s-a organizat un singur apel de propuneri din cauza
restricțiilor bugetare.
• Pe lângă neajunsurile bugetare, instrumentele de C&I mai sunt afectate și de
bugetele imprevizibile: bugetele sunt stabilite la începutul fiecărui an fiscal, după ce se
decide bugetul național, astfel că entitățile care se ocupă de implementare nu cunosc care
vor fi bugetele pentru instrumente în anii fiscali următori. Această incertitudine înseamnă
că ei nu pot emite apeluri de propuneri în mod regulat, ci le emit ad hoc, atunci când au la
dispoziție un buget suficient. Analiza funcțională a dezvăluit mai multe exemple de
beneficiari vizați care nu au știut de lansarea unor noi apeluri de propuneri.
• În următoarea perioadă de programare, Planul național de CDI 2022-2027 (PN4)
include o creștere uriașă a cheltuielilor planificate, dar pare să fie foarte improbabil
să fie alocate și cheltuite toate aceste fonduri. Bugetul anunțat, de 12 miliarde UE, ar
reprezenta o creștere de peste 700% față de cheltuielile actuale din planul național
12
anterior, dar nu este clar de unde ar urma să provină aceste fonduri. Probabil că acest
buget mare este determinat de ținta României de 1% din PIB cheltuieli guvernamentale
pentru C&D, dar având în vedere tiparele de cheltuieli actuale și trecute, pare extrem de
improbabil să se facă efectiv toate aceste cheltuieli. PN4 include aproape 60 de noi
instrumente de sprijin pentru C&I, dar este foarte incert dacă vor exista suficiente fonduri
disponibile pentru toate aceste programe noi.
• PNRR va aduce o injecție de peste 250 milioane EUR în fonduri pentru C&I, dar
aceste programe ar putea să dispară apoi. Investițiile în C&I din PNRR alocă 250
milioane EUR ca finanțare nouă pentru activitățile de C&I. Însă multe din aceste investiții
vor lansa un singur apel de propuneri în 2022-2023, cu implementare până în 2026. Nu
este sigur dacă aceste programe de finanțare vor continua după 2026 printr-un mecanism
de finanțare alternativ.
Recomandări pentru îmbunătățirea previzibilității sprijinului pentru C&I
Recomandare Entitate responsabilă Prioritizare Calendar
(entități
responsabile)
Elaborarea de bugete pentru Planurile Entitate principală Ridicată Termen
naționale de CDI, pe baza unor proiecții (entități principale): scurt
bugetare realiste pe termen mai lung: MCID, Ministerul
• Bugetul pentru Planul național de CDI și Finanțelor
instrumentele acestuia ar trebui să se
bazeze pe proiecții bugetare realiste, pe Alte părți interesate:
termen mai lung, elaborate în colaborare UEFISCDI
cu Ministerul Finanțelor
• Dat fiind bugetul de finanțare pentru
Planul național, probabil limitat, entitățile
care se ocupă de implementare ar trebui
să prioritizeze instrumentele de finanțare,
cu obiective care nu sunt acoperite din
fondurile UE (de ex. programele
operaționale și PNRR) - aceasta include
întreținerea infrastructurii și accesul la
infrastructură, consolidarea capacității
pentru transferul de tehnologie, sprijin
pentru intermediari etc.
Folosirea bugetării pe bază de programe Entitate principală Ridicată Termen
pentru o mai bună previzibilitate a sprijinului (entități principale): mediu
pentru C&I Ministerul Finanțelor
• Folosirea bugetării pe bază de programe
(practica de a stabili bugete pentru Alte părți interesate:
programe, cu doi-trei ani fiscali înainte), MCID, MIPE, MEDU,
ori de câte ori este posibil, pentru Banca Mondială, alte
instrumentele de sprijin al C&I, astfel entități care se ocupă
încât entitățile care se ocupă de de implementarea C&I
implementare și beneficiarii să poată să
știe și să planifice în funcție de
disponibilitatea bugetului în anii următori
• Explorarea măsurii în care este posibil
din punct de vedere legal și tehnic să se
folosească bugetarea multianuală (adică
alocarea în avans a bugetelor pentru anii
următori) pentru principalele instrumente
13
de C&I, pentru a reduce deficitul de
finanțare dintre ciclurile fiscale
Monitorizarea și evaluarea instrumentelor Entitate principală Mediu Termen
PNRR și asigurarea continuării programelor (entități principale): scurt
eficace în viitor: MCID
• Evaluarea performanței și a eficacității
investițiilor din PNRR și asigurarea Alte părți interesate:
continuării programelor eficace după 2026 MIPE, UEFISCDI
(poate printr-un mecanism alternativ de
finanțare, cum ar fi Planul național pentru
CDI sau PO Competitivitate).
Proiectarea unor instrumente în care să Entitate principală Mediu Termen
existe un calendar periodic de apeluri de (entități principale): mediu
propuneri, acolo unde este posibil: MCID, UEFISCDI
• Acolo unde este posibil, instrumentele ar
trebui să emită apeluri de propuneri Alte părți interesate:
conform unui calendar periodic (de ex. MIPE, MEDU, alte
anual sau de două ori pe an), pentru o mai entități care se ocupă
bună previzibilitate și un sprijin îmbunătățit de implementarea C&I
Notă: UEFISCDI = Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării;
MIPE = Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; MEDU = Ministerul Educației
2. Lacune și aspecte ineficiente în mixul de politici
• Mixul de politici conține un număr mare de instrumente cu bugete care sunt prea
mici ca să își realizeze obiectivele. Cele mai mari patru instrumente din mixul de politici
reprezintă 45% din bugetul total plătit pentru C&I din 2016-2021, iar cele mai mici 38 de
instrumente din mixul de politici au reprezentat numai 4% din totalul cheltuielilor cu C&I.
În general, programele cu bugete foarte mici sunt mai puțin eficiente (în ceea ce privește
costurile cu implementarea în raport cu rezultatele), probabilitatea evaluării eficacității
acestora este mai mică și ele pot să reprezinte o scurgere de resurse, care și așa sunt
limitate pentru C&I în România. Analiza funcțională a identificat o serie de instrumente cu
bugete care sunt prea mici pentru a își îndeplini obiectivele de politici.
• Transferul de tehnologie de la sectorul public la sectorul privat este limitat de lipsa
de resurse, aptitudini și stimulente, iar sprijinul existent pentru transferul de
tehnologie nu se concentrează pe formarea de capacitate. Analizele recente ale
sistemului de transfer tehnologic al României au arătat că universitățile și oficiile de
transfer tehnologic (OTT) adesea nu au personal dedicat pentru transferul tehnologic și
nu urmează bunele practici pentru funcțiile elementare ale unui OTT, iar cercetătorii au
puține stimulente ca să se implice în activități de transfer de cunoștințe și tehnologie, nu
dețin resursele legate de PI (de ex. ghiduri de PI, resurse online etc.) și nu au oportunități
de a urma cursuri formalizate pe tema transferului de cunoștințe și tehnologie.
Instrumentele care sprijină transferul tehnologic s-au concentrat pe granturi către sectorul
public pentru comercializarea cercetării publice, sau pe construirea de infrastructură de
transfer tehnologic nouă. Lucru important, nu există instrumente care să asigure sprijin
dedicat pentru consolidarea de capacitate, formare sau pentru operațiunile OTT-urilor și
ale altor actori care se ocupă de transferul de tehnologie.
• Colaborarea dintre sectorul public și cel privat este limitată, la fel și sprijinul pentru
colaborări conduse de industrie. Din 2014-2020, România a avut mai puține publicații
comune public-privat decât toate celelalte țări în afară de Bulgaria, iar între 2013-2017,
sectorul privat a finanțat mai puțină cercetare în universitățile românești decât în toate
celelalte țări. Deși mixul de politici include o cotă sesizabilă de finanțare pentru programele
14
de cercetare desfășurate în colaborare, aceste instrumente, în general, nu sprijină
colaborările conduse de industrie (adică proiectele în care o firmă a fost
solicitantul/beneficiarul principal al fondurilor și este cea care stabilește agenda pentru
cercetare). Multe instrumente vizează universitățile și OPC-urile indiferent de obiectivele
de politici, inclusiv instrumente care se concentrează pe comercializare și dezvoltare de
produse. În cazul acestor instrumente, firmele private sunt adesea ținte secundare - de
ex., ele pot să colaboreze cu instituții publice, dar instituțiile publice stabilesc agenda
cercetării și sunt destinatarul direct al fondurilor. Experiența globală arată că firmele au o
motivație foarte mică pentru a se implica în astfel de colaborări dacă nu pot să stabilească
agenda de cercetare sau să dețină rezultatele proiectului.
• Mixul de politici include sprijin relativ limitat pentru activitățile de C&I din sectorul
privat. Cheltuielile de afaceri pentru C&D au crescut în ultimii zece ani, dar sunt în
continuare cu mult sub media UE (mai puțin de 20%). De asemenea, activitățile de C&I
sunt concentrate în firme multinaționale, în timp ce firmele naționale au capacități slabe
de a se implica în activități de inovare sau de a absorbi tehnologii noi. O mare majoritate
din investițiile de C&I ale României vizează sectorul public, sprijinul pentru firme sau
consorții fiind limitat. Deși analiza mixului de politici a exclus instrumentele care privesc
inovarea non-C&D (de ex. adoptarea de tehnologie, capabilități manageriale etc.) în
sectorul privat, lipsa de sprijin pentru activitățile de C&I ale sectorului privat este
remarcabilă.
• Finanțarea pentru accesarea și întreținerea infrastructurii de cercetare existente
este limitată. De la aderarea sa la UE, România a investit cea mai mare parte din
fondurile structurale pentru C&I în infrastructură de cercetare. În general, Comisia
Europeană se așteaptă ca fondurile pentru operarea infrastructurii să vină de la bugetul
național, însă fondurile dedicate pentru operarea și întreținerea infrastructurii nou
construite sau existente sau pentru accesul la aceasta nu au fost asigurate.
• Instituțiile publice de cercetare suferă din cauza finanțării imprevizibile și uneori
insuficiente. Analizele recente au constatat că nivelul de finanțare pentru instituții este
adesea insuficient pentru susținerea capacităților instituționale esențiale, cum ar fi
salariile, întreținerea echipamentelor de C&D și alte costuri de regie. Tipuri diferite de
instituții publice de cercetare (de ex. universitățile, instituțiile Academiei Române,
Institutele Naționale de C&D) au primit niveluri foarte diferite de finanțare, iar mecanismele
de finanțare instituțională nu au indicatori principali de performanță (KPI) care să fie aliniați
cu obiectivele naționale de C&I. În special universitățile primesc finanțare dedicată limitată
pentru activitățile de C&I și joacă un rol foarte limitat în performanța C&D la nivel național.
Recomandări pentru rezolvarea lacunelor și a aspectelor ineficiente din mixul de politici
Recomandare Entitate responsabilă Prioritizare Calendar
(entități
responsabile)
Comasarea instrumentelor cu bugete care Entitate principală Ridicată Termen
sunt insuficiente pentru realizarea (entități principale): scurt
obiectivelor lor de politici: MCID
• Comasarea instrumentelor existente
acolo unde este clar că acestea au Alte părți interesate:
bugete insuficiente pentru a își realiza MIPE, MEDU, alți
obiectivele de politici, pentru a permite o responsabili cu
concentrare mai bună a resurselor pe elaborarea de politici
instrumente care sunt importante din în domeniul C&I
punct de vedere strategic și care s-au
15
dovedit eficace. La raționalizarea mixului
de politici, entitățile responsabile cu
elaborarea de politici ar trebui să
analizeze dacă instrumentele au bugete
suficiente pentru a își realiza obiectivele,
care este importanța relativă a
intervenției pentru obiectivele de C&I ale
României și dacă instrumentele
reprezintă o duplicare a unui sprijin care
există și în altă parte în mixul de politici.
• Alocarea bugetelor pentru instrumente în
funcție de analize privind amploarea
eșecului care este abordat și
dimensiunea populației de beneficiari
vizate, cu flexibilitate pentru a face loc
unor modificări la nivel de finanțare, dacă
este necesar.
Alinierea KPI pentru finanțarea instituțională Entitate principală Ridicată Termen
cu obiectivele naționale de C&I și creșterea (entități principale): mediu
finanțării dedicate pentru activitățile de C&I MEDU, Ministerul
ale universităților: Finanțelor
• Alinierea formulelor de finanțare
instituțională, a bugetelor și a KPI-urilor Alte părți interesate:
în jurul obiectivelor naționale pentru C&I. MCID, UEFISCDI,
• Sporirea finanțării dedicate pe bază de Banca Mondială
performanță (FBP) pentru activitățile de
C&I ale universităților, pentru a le permite
universităților din România să își
consolideze capacitățile de cercetare.
Schemele de FBP ar trebui să includă
indicatori pentru activitățile de transfer de
cunoștințe și tehnologie (de ex. licențe,
spin-off-uri, cercetare pe bază de
contract, colaborări cu industria pentru
cercetare etc.).
• Susținerea universităților să elaboreze
politici instituționale privind proprietatea
intelectuală pentru a ghida eforturile de
comercializare ale acestora.
Concentrarea finanțării pentru transferul de Entitate principală Mediu Termen
tehnologie pe consolidarea de capacitate a (entități principale): scurt
OTT-urilor noi și existente: ADR-uri
• Fondurile pentru infrastructura de transfer
tehnologic (OTT-uri, parcuri de Alte părți interesate:
tehnologie etc.) din cadrul noilor POR ar MCID, MEDU,
trebui cuplate cu activități de comunicare UEFISCDI
și de sprijin pentru beneficiarii țintiți,
pentru a îi ajuta să elaboreze cereri de
finanțare viabile, cu scopul de a stimula
absorbția de investiții pentru transferul de
tehnologie.
• Fondurile sporite pentru transferul
tehnologic ar trebui să includă sprijin
pentru consolidarea capacității OTT-
urilor, a universităților și a OPC-urilor de
a acumula aptitudini legate de
16
comercializarea de tehnologii, licențiere
și procese de brevetare internațională.
Intensificarea sprijinului pentru activitățile de Entitate principală Mediu Termen
C&I ale sectorului privat și pentru activități de (entități principale): scurt
C&I conduse de industrie: MIPE, MCID
• Programele de C&I asociate cu
colaborarea public-privat ar trebui să fie Alte părți interesate:
conduse de industrie și determinate de UEFISCDI, Banca
cererea din sectorul privat, mai degrabă Mondială
decât de nevoile universităților sau ale
organizațiilor publice de cercetare.
• Ar trebui să se acorde sprijin firmelor
non-inovatoare, sub formă de vouchere,
formare managerială, servicii de
extindere de tehnologie etc., pentru a
extinde baza de firme din țară care se
implică în activități de C&I.
• Dezvoltarea de instrumente, cum ar fi
granturi co-finanțate pentru cercetarea și
dezvoltarea aplicată, pentru a stimula mai
multe investiții în C&I din sectorul privat.
Îmbunătățirea finanțării pentru întreținerea Entitate principală Mediu Termen
infrastructurii de cercetare existente și (entități principale): scurt
accesul la aceasta: MCID
• Asigurarea unor instrumente noi
concentrate pe infrastructură, care includ Alte părți interesate:
sprijin pentru operare și întreținere, acces UEFISCDI
și aptitudini de utilizare a infrastructurii
existente
3. Necesitatea de a avea practici îmbunătățite în proiectarea, implementarea și
coordonarea instrumentelor de C&I
• Niciun instrument din portofoliul de C&I nu are o teorie a schimbării1 complet
articulată la nivel de instrument și mare parte din personalul care se ocupă de
implementare are cunoștințe reduse despre proiectarea și utilizarea teoriei
schimbării. Lipsa teoriilor schimbării duce la existența unor indicatori definiți
necorespunzător și deconectați cu privire la intrări, activități, ieșiri și rezultate și inhibă
monitorizarea și evaluarea instrumentelor.
• Capacitatea de implementare variază de la o instituție la alta, dar tuturor entităților
care se ocupă de implementare le lipsesc cunoștințele specializate și resursele în
domenii cheie. În timp ce unele instituții au personal cu pregătire și calificări adecvate,
alte entități responsabile cu implementarea trebuie să se bazeze pe salariați care nu are
calificările și experiența necesară pentru rolurile lor și care trebuie formați la locul de
muncă. Lucru important, tuturor entităților care se ocupă de implementare în domeniul
C&I le lipsește experiența și resursele în domenii cheie, printre care diagnosticarea
nereușitelor, utilizarea teoriei schimbării, gestionarea aspectelor normative legate de
implementare (de ex. ajutorul de stat și achizițiile publice) și folosirea bunelor practici
pentru M&E și managementul cunoștințelor. În plus, entitățile care se ocupă de
1 Teoriile schimbării sunt documente oficiale care arată cum ar trebui să funcționeze un instrument, descriind legăturile
și presupunerile care explică în ce mod intrările, activitățile, ieșirile și rezultatele se leagă cu obiectivele finale ale
instrumentului.
17
implementare au experiență și expertiză foarte limitată în materie de proiectare și
implementare de instrumente care nu sunt granturi (de ex. vouchere, împrumuturi și alte
instrumente financiare). Agenția de inovare planificată poate să joace un rol cheie în
acoperirea acestei deficiențe la nivel de capacitate de implementare pentru C&I.
• În prezent nu există o entitate care să coordoneze implementarea C&I la nivelul
tuturor ministerelor. Din cauza faptului că nu există un organism de coordonare
interministerială, există probleme în ceea ce privește fluxurile de informații și
managementul portofoliilor între instituțiile de C&I. Este necesară o mai bună coordonare
între ministere, pentru a îmbunătăți sinergiile și complementaritățile la nivelul portofoliului
de C&I. Există suprapuneri și deficiențe între instrumente și oportunități ratate de realizare
a sinergiilor, care s-ar fi putut rezolva printr-o mai bună abordare a conceperii și
implementării instrumentelor la nivel de portofoliu.
• Sunt puține instrumentele care identifică, descriu sau cuantifică în mod explicit
deficiența pe care sunt proiectate să o rezolve. Lipsa unor diagnosticări ale
deficiențelor contribuie la o funcționalitate redusă în ceea ce privește alte aspecte ale
proiectării și implementării instrumentelor. De exemplu, dacă o deficiență nu este
identificată și articulată pe deplin, atunci entitățile care se ocupă de implementare au
dificultăți în a selecta cea mai bună intervenție pentru a aborda acea deficiență. De
asemenea, dacă nu este cuantificată amploarea deficienței și nici populația afectată,
entitățile care se ocupă de implementare nu vor putea să estimeze corect dimensiunea
bugetului și alte resurse necesare pentru rezolvarea acelei deficiențe.
• Cadrele de monitorizare și evaluare (M&E) pun accentul mai mult pe rezultatele
imediate de la nivel de proiect și pe conformarea administrativă a beneficiarilor, mai
degrabă decât pe impactul instrumentului. În parte, aceasta se datorează lipsei unor
teorii ale schimbării la nivel de instrument, precum și unor indicatori necorespunzător
definiți și deconectați. Foarte puține instrumente au indicatori de rezultat pentru urmărirea
schimbărilor la nivel de sistem. Aceasta înseamnă că există cadre de monitorizare care,
în mare, nu sunt capabile să urmărească cum avansează instrumentele către obiectivele
de politici de nivel înalt.
• Nu s-au realizat evaluări la nivel de instrument în perioada de programare
anterioară. Lipsa completă de evaluări de performanță sau evaluări riguroase de impact
la nivel de instrumente se datorează, în parte, lipsei oricăror cerințe privind evaluarea,
precum și lipsei de resurse pentru astfel de activități. Organismelor care se ocupă de
implementare le lipsește expertiza pentru a desfășura evaluări interne sau pentru a finanța
evaluări externe pe portofoliile lor de instrumente. De asemenea, rezultatele activităților
de monitorizare și evaluare sunt rareori folosite pentru a învăța din ele sau pentru a
îmbunătăți conceptul instrumentelor.
Recomandări pentru îmbunătățirea calității proiectării, implementării și coordonării
instrumentelor de C&I
Recomandare Entitate responsabilă Prioritizare Calendar
(entități
responsabile)
Consolidarea capacității de implementare la Entitate principală Ridicată Termen
nivelul principalelor entități care se ocupă de (entități principale): mediu
implementare, pentru a construi capacități MCID
esențiale:
• Analizarea bugetelor instituționale și a Alte părți interesate:
bugetelor instrumentelor, pentru a se MIPE, MEDU,
18
asigura că entitățile care se ocupă de UEFISCDI, noua
implementare pot să angajeze suficient agenție de inovare,
personal calificat pentru a își implementa Banca Mondială, alte
integral portofoliile de politici. entități care se ocupă
• Asigurarea de resurse și sprijin pentru cu implementarea în
formarea de capacitate la nivelul C&I
personalului agenției de planificare și
inovare și al entităților existente care se
ocupă de implementarea C&I, pentru a
dezvolta capabilități analitice, de folosire
a teoriilor schimbării, de analizare a
chestiunilor legate de reglementări și de
îmbunătățire a practicilor de M&E.
• Partajarea de bune practici de concepere
și implementare de programe între actorii
implicați în C&I.
• Asigurarea unor oportunități de formare
relevante pentru programele la care
lucrează personalul din C&I.
• Stabilirea unor stimulente și cadre de
evaluare asociate cu îndatoririle din
program ale personalului de C&I.
Formularea unei teorii a schimbării (și a Entitate principală Ridicată Termen
indicatorilor relevanți) pentru fiecare (entități principale): scurt
instrument: MCID, MIPE
• Asigurarea de sprijin pentru consolidarea
capacității autorităților de management și Alte părți interesate:
a entităților care se ocupă de MEDU, UEFISCDI,
implementare din sistemul de C&I de a alte entități care se
folosi teoriile schimbării ocupă cu
• Formularea unei teorii a schimbării pentru implementarea în C&I,
fiecare instrument, prin procese de Banca Mondială
colaborare cu principalele părți
interesate.
• Elaborarea unor cadre de rezultate, cu
definirea unor indicatori pentru intrări,
activități, ieșiri și rezultate, precum și a
unor ținte și protocoale de colectare a
datelor pentru fiecare indicator.
• Instrumentele pentru specializarea
inteligentă ar trebui să aibă indicatori
care să fie asociați cu obiectivele
naționale sau regionale ale S3 pentru
România
Îmbunătățirea coordonării între ministerele și Entitate principală Ridicată Termen
agențiile din domeniul C&I prin activarea (entități principale): scurt
organismelor de coordonare: MCID
• Activarea Comitetului Interministerial
pentru Știință, Tehnologie și Inovare, Alte părți interesate:
pentru a coordona strategiile și politicile MEDU, MIPE, alte
de C&I entități care se ocupă
• Clarificarea rolurilor și a de implementare în
responsabilităților între MCID, MEDU și C&I, Banca Mondială
UEFISCDI în implementarea principalelor
instrumente
• Proiectarea instrumentelor folosind o
abordare de tip portofoliu, pentru a
19
minimiza lacunele și suprapunerile la
nivelul mecanismelor de finanțare și la
nivelul entităților care se ocupă de
implementare
Consolidarea capabilităților de proiectare de Entitate principală Mediu Termen
politici pe bază de dovezi la nivelul (entități principale): mediu
autorităților de management și al agențiilor de MCID
implementare:
• Consolidarea capabilităților analitice ale Alte părți interesate:
ministerelor și agențiilor care se ocupă de MIPE, MEDU,
implementare, pentru a defini și a UEFISCDI, alte entități
cuantifica problemele care urmează să care se ocupă de
fie rezolvate cu ajutorul instrumentelor. implementarea C&I
• Folosirea analizelor acestor probleme
pentru a fundamenta proiectarea de
instrumente (selectarea abordării care să
fie folosită) și bugetele acestora.
• Luarea în calcul a gamei complete de
concepte alternative de instrumente
pentru rezolvarea problemelor
identificate, ținând seama de
dimensiunea populației afectate, de
resursele disponibile și de capacitatea de
implementare.
• Alocarea unui buget pentru
implementarea sub formă de pilot a
abordărilor și intervențiilor noi.
Implementările pilot ar trebui să includă
fonduri dedicate pentru monitorizarea și
evaluarea eficacității intervențiilor. Apoi,
implementările pilot de succes pot fi
extinse la nivel regional/național.
Îmbunătățirea practicilor și a resurselor Entitate principală Mediu Termen
pentru M&E și utilizarea rezultatelor M&E (entități principale): mediu
pentru îmbunătățirea sistematică a MCID, UEFISCDI
instrumentelor:
• Asigurarea de sprijin pentru consolidarea Alte părți interesate:
capacității entităților care se ocupă de Banca Mondială,
implementarea C&I în materie de bune MIPE, MEDU, alte
practici de M&E, precum și asigurarea de entități care se ocupă
resurse (personal și finanțare) pentru de implementarea C&I
evaluările la nivel de instrumente
• Conceperea unei strategii de evaluare a
impactului instrumentelor de politici, care
să includă obiective clare, teorii ale
schimbării și cadre de rezultate, un plan
de evaluare, sisteme de sprijin și
protocoale.
• Dezvoltarea unor procese formale de
managementul cunoștințelor pentru a
folosi datele și rezultatele colectate din
M&E în vederea adaptării și îmbunătățirii
instrumentelor și proceselor.
20
INTRODUCERE
21
1. Introducere
Perioada de după aderarea României la Uniunea Europeană a cunoscut o creștere
economică rapidă în țară, însă provocările există în continuare. PIB pe cap de locuitor în
standardele puterii de cumpărare a crescut de la 30% la sută din media UE în 1995 la 77% în
2022 (Eurostat, 2023). În ultimii douăzeci de ani, economia României a făcut trecerea de la
sectoare care se bazează intensiv pe muncă, cu un nivel redus de utilizare a tehnologiei, cum ar
fi îmbrăcămintea și încălțămintea și metalele, la sectoare mai avansate, cum ar fi industria auto
și utilaje și echipamente electronice (Banca Mondială, 2018). Însă în ciuda accesului la piața UE,
firmele românești sunt în continuare mai puțin integrate în lanțurile globale de valoare (LGV) în
comparație cu alte țări din regiune și se specializează mai mult pe activități cu valoare adăugată
scăzută. Pe termen mediu, o populație care îmbătrânește rapid și rata crescută a emigrării cresc
potențialul unor probleme din ce în ce mai mari cu lipsa forței de muncă și inadecvarea calificărilor.
Va fi nevoie de o creștere a productivității pentru a menține creșterea în fața acestor
provocări. Productivitatea a crescut, dar rata de creștere a încetinit semnificativ după criza
financiară globală, iar productivitatea în ansamblu este în continuare cu mult sub media UE.
Pentru o creștere mai mare a productivității, va fi nevoie de o îmbunătățire a performanței în
inovare a României, aceasta fiind printre cele mai scăzute din UE, în raport cu mai mulți indicatori.
Activitățile de C&I sunt concentrate în firme multinaționale, în timp ce firmele naționale au
capacități slabe de a se implica în activități de inovare sau de a absorbi tehnologii noi (OCDE,
2022). Firmele românești au o performanță mai mică decât a celor din alte țări UE în materie de
inovare de produse și procese, inovare la nivel de marketing și organizare, cheltuieli cu inovarea
în C&D, cereri de brevete și formare în domeniul TIC .
Ca parte din angajamentele sale privind reformarea sectorului de C&I, GR a cerut asistență
Băncii Mondiale, pentru a prioritiza, a proiecta și a implementa sub formă de pilot eforturi
critice de reformă și investiții. În cadrul noului Proiect de modernizare a cercetării în România,
Banca Mondială sprijină MCID cu implementarea multora dintre recomandările ISP. Obiectul
Proiectului de modernizare a cercetării în România depășește reformele incluse în PNRR și va
include și consolidare de capacitate și înființarea unor noi instituții de C&I, printre care o agenție
de inovare și un observator de C&I. Activitățile pe care le va realiza Banca în cadrul proiectului
sunt organizate pe trei piloni:
Pilonul 1: Sprijin pentru reformele și investițiile pentru modernizarea sectorului de
cercetare. Printre activitățile din cadrul acestui pilon se numără:
• Recomandări și contribuții pentru recalibrarea mixului de politici și identificarea blocajelor
procedurale în proiectarea și implementarea politicilor de C&I (adică obiectul prezentului
raport);
• Recomandări și un plan detaliat pentru finanțarea legăturilor dintre industrie și mediul
academic și asistență tehnică pentru proiectarea unei intervenții pilot pentru încurajarea
cercetării în colaborare;
• Analiza eficacității instituțiilor intermediare (de exemplu, oficiile de transfer tehnologic,
hub-urile de inovare digitală, clusterele de inovare, incubatoarele, acceleratoarele) și
recomandări pentru consolidarea capacității instituționale a acestora;
• Sprijin pentru elaborarea unor planuri de evaluare și transformare a organizațiilor publice
de cercetare (OPC), în vederea îmbunătățirii excelenței și sporirii relevanței cercetării; și
• Contribuții și recomandări pentru integrarea organizațiilor românești de cercetare în
Spațiul european de cercetare.
22
Pilonul 2: Formare de capacitate pentru proiectarea și implementarea de reforme și
investiții în cercetare și inovare. Printre activitățile din cadrul acestui pilon se numără:
• Workshopuri privind elaborarea teoriei schimbării pentru reformele și investițiile în C&I
care trebuie dezvoltate de MCID în cadrul PNRR pentru a îmbunătăți cadrele logice și
legăturile dintre politici;
• O analiză a reformelor în sectorul de cercetare din mai multe țări și exemple din mai multe
țări, care vor consolida capacitatea unității ISP de la MCID și a altor părți interesate de a
proiecta și a implementa politici în domeniul C&I;
• Sprijin pentru proiectarea și înființarea unei agenții de inovare, cu exemple de bune
practici globale, sprijin pentru consolidarea capacității și recomandări privind guvernanța
agenției, echipa de consultanță, procedurile operaționale, programele și instrumentele și
procedurile de monitorizare și evaluare; și
• Sprijin pentru dezvoltarea unui fond comun de investiții pentru start-up-uri, pentru a atrage
investiții din sectorul privat în companiile inovatoare care se află la faza incipientă.
Pilonul 3: Sprijin pentru generarea de dovezi pentru o mai bună elaborare de politici. Printre
activitățile din cadrul acestui pilon se numără:
• Sprijin pentru elaborarea unui cadru de monitorizare pentru sistemul de C&I, pentru a
susține elaborarea de politici pe bază de dovezi;
• Sprijin pentru înființarea unui observator de C&I, care va colecta dovezi privind politicile
de sprijin și investițiile României în C&I pentru o mai bună guvernanță strategică și
elaborare de politici; și
• Realizarea a două evaluări de impact ale unor investiții alese în C&I, pentru a fundamenta
reformele pentru modernizarea sectorului de cercetare în România și în alte țări.
Proiectul va asigura sprijin continuu până în 2026. Proiectul a fost inițiat în 2022 și multe dintre
activitățile principale vor avea loc în 2023, pentru a sprijini GR să își realizeze reformele
ambițioase în sectorul cercetării, însă proiectul va include și sprijin continuu până în 2026 pentru
consolidarea capacității, monitorizare și evaluare și partajare de cunoștințe.
1.1 Analiza eficacității politicilor
Metodologia analizei eficacității politicilor (AEP) realizată de Banca Mondială caută să
ofere entităților responsabile cu elaborarea de politici o evaluare sistemică a politicilor în
C&I. Obiectivul acestei metodologii este să asigure un cadru analitic pentru îmbunătățirea
eficacității investițiilor publice pentru cercetare și inovare prin realocarea resurselor și
reproiectarea și raționalizarea politicilor și instrumentelor de C&I. De la proiectul pilot inițial de
AEP, din Columbia, realizat în 2014, Banca Mondială a implementat AEP în peste 15 țări din
lume, inclusiv în patru țări din Uniunea Europeană: Polonia (Banca Mondială, 2020a), Croația
(Banca Mondială, 2019), Bulgaria (Banca Mondială, 2020b) și România (s-a realizat o analiză a
mixului de politici de sprijinire a antreprenoriatului în România, Banca Mondială 2022a – a se
vedea Caseta 1).
Abordarea AEP folosește o funcție de producție de inovare pentru a stabili conexiunile
logice dintre intrări, ieșiri, rezultatele și impacturile cheltuielilor publice cu cercetarea și
inovarea (Figura 1). Funcția de producție de inovare asigură logica subiacentă a AEP și se
concentrează pe firmă ca fiind sursa principală a schimbării tehnologice. Aceasta asumă că
firmele cer cunoștințe pentru a crea noi produse sau servicii, ceea ce necesită o ofertă de
23
cunoștințe relevante și de calitate. În general, dar nu exclusiv, aceste cunoștințe sunt produse și
livrate de instituții de învățământ superior (IÎS-uri), de organizații publice de cercetare (OPC-uri)
și de alte firme. IÎS-urile și OPC-urile, împreună cu firmele, desfășoară C&D, care reprezintă
intrările pentru producția de inovare. Ieșirile procesului de C&D, atunci când sunt comercializate
și difuzate sau adoptate, contribuie efectiv la productivitatea firmei. Calitatea și utilizarea efectivă
și transferul de cunoștințe depin, la rândul lor, de stimulentele instituționale și de piață pentru
producerea de cercetare de calitate, de impactul potențial al acesteia și de legătura cu economia
și cu sectorul privat și de transferul său eficace.
Figura 1 Funcția de producție de inovare
Sursa: Banca Mondială 2022a.
Abordarea AEP constă din patru componente (Figura 2):
• Analiza mixului de politici de C&I: Această analiză oferă o perspectivă detaliată asupra
mixului de politici de C&I și analizează alinierea dintre alocarea resurselor și nevoile și
prioritățile de dezvoltare ale țării și obiectivele politicilor, în același timp identificând
fragmentarea și suprapunerile inutile.
• Analiza funcțională a instrumentelor de sprijin pentru C&I: Această analiză
examinează calitatea proiectării, implementării și guvernanței instrumentelor de politici de
inovare în comparație cu bunele practici internaționale prin investigarea a 31 de categorii
și ajută la identificarea tendințelor în ceea ce privește punctele forte și punctele slabe în
gestionarea instrumentelor.
• Analiza eficienței: Această analiză evaluează cât de eficiente sunt instrumentele de C&I
în utilizarea intrărilor și generarea ieșirilor și a rezultatelor.
• Analiza eficacității: Această analiză evaluează măsura în care ieșirile politicilor de C&I
sunt transformate în rezultatele așteptate.
24
Figura 2 Patru etape ale analizei AEP
Sursa: Banca Mondială 2022a.
Acest raport se concentrează pe primele două componente ale AEP, oferind o analiză a
mixului de politici de C&I al României (Partea I a acestui raport) și o analiză funcțională a
principalelor instrumente de sprijin pentru C&I (Partea II din acest raport). Proiectul de
modernizare a sectorului de cercetare va include și o componentă privind eficacitatea
instrumentelor de C&I, prin două evaluări de impact, deși încă nu au fost determinate
instrumentele care vor fi evaluate.
Caseta 1 Proiectul Băncii Mondiale privind strategia României referitoare la ecosistemul de start -
up-uri
Acest raport dezvoltă constatările și recomandările dintr-un proiect recent al Băncii Mondiale,
care a sprijinit elaborarea unei noi Strategii pentru antreprenoriat a României, finanțat de
Direcția Generală pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene (DG REFORM). Proiectul
a cuprins două rezultate principale:
• Start-up pentru România: Diagnosticul ecosistemului antreprenorial: Acest raport
oferă o analiză a performanței antreprenoriale a României și a ecosistemului de sprijin
pentru start-up-uri și o prezentare generală a politicilor naționale existente care sprijină
antreprenoriatul.
• Extinderea României: Instrumentar pentru elaborarea de politici: Acest raport
prezintă o Analiză a eficacității politicilor de sprijinire a antreprenoriatului din România,
inclusiv o analiză a mixului de politici și o analiză funcțională a câtorva instrumente de
sprijinire a antreprenoriatului. De asemenea, oferă o foaie de parcurs detaliată pentru
implementarea de recomandări de politici pentru a aborda deficiențele mixului de politici
existent, cu scopul de a spori intrarea unor firme de calitate și dezvoltarea acestor firme
noi.
Aceste analize au constatat că România are o performanță slabă la mulți indicatori legați de
cercetare și inovare în comparație cu celelalte țări europene, iar această performanță slabă se
extinde și la rezultatele legate de antreprenoriat. Firmele românești au o probabilitate mai mică
de a inova sau de a se dezvolta în comparație cu alte firme internaționale, ceea ce sugerează
existența unor deficiențe la nivelul ecosistemului antreprenorial. Accesul la lucrători calificați
este dificil: România are un procent mic de personal de C&D în firme și mulți angajatori constată
25
că absolvenții din învățământul superior nu au aptitudinile adecvate. Accesul la finanțare pentru
start-up-uri și firmele inovatoare este în continuare dificil, iar mediul de reglementări nu este
optimizat pentru antreprenori și start-up-uri.
Mixul de politici care sprijină antreprenoriatul este și el foarte concentrat, cu resurse
semnificative care sunt dedicate câtorva instrumente și o „coadă lungă” de instrumente mult
mai mici, care probabil că operează sub scara lor optimă. De asemenea, instrumentele nu au
asociate teorii ale schimbării și suferă din cauza bugetelor prost dimensionate, a practicilor
deficitare de M&E și a capacității slabe a entităților responsabile cu implementarea.
Rapoartele detaliază o serie de recomandări menite să îmbunătățească mixul de politici pentru
antreprenoriat, incluzând, printre altele:
• Recalibrarea mixului de politici pentru firmele inovatoare de calitate care sunt la faza de
început sau la faza de extindere, prin (a) îmbunătățirea funcționalității instrumentelor și
(b) implementarea unui pachet complex de reforme adaptate pentru firmele inovatoare
de calitate.
• Reformarea reglementărilor pentru a consolida antreprenoriatul și investițiile prin
inițiative care ușurează inițierea și ieșirea de pe piață a unei firme, stimulează surse
adecvate de finanțare a start-up-urilor și abordează aspecte legate de protejarea
proprietății intelectuale (PI).
• Dezvoltarea unui program pilot pentru consolidarea capacității și aprofundarea rețelelor
și a legăturilor dintre actorii care fac parte din ecosistemul românesc.
• Crearea unui Fond pentru start-up-uri, care să investească direct în firmele aflate la
etape mai riscante.
• Construirea și promovarea unei rețele de fondatori români și diaspora pentru a valorifica
expunerea și expertiza fondatorilor și a membrilor de succes din diaspora în consilierea
pe teme critice, cum ar fi accesul la piață și resursele.
• Implementarea unor inițiative care să ajute start-up-urile românești să acceseze piețe
internaționale.
• Înființarea unei agenții unice sau a unui „hub de ecosistem” pentru implementarea de
programe și politici identificate în cadrul Strategiei naționale pentru ecosistemul de start-
up-uri și implementarea Fondului pentru start-up-uri.
• Îmbunătățirea educației antreprenoriale și consolidarea rolului universităților în cadrul
ecosistemului.
• Stimularea inovării pentru a susține propagarea cunoștințelor în sectorul privat, pentru
a asigura posibilitatea start-up-urilor și a firmelor de a beneficia de infrastructura de
C&D.
• Promovarea economiei digitale, prin: (a) promovarea platformelor de comerț electronic;
(b) sporirea aptitudinilor digitale și (c) îmbunătățirea capabilităților manageriale pentru
a facilita adoptarea de tehnologie.
Sursa: Banca Mondială 2022a.
26
ANALIZA MIXULUI DE
POLITICI DE C&I
27
2. Analiza mixului de politici de C&I
2.1 Analiza nevoilor la nivelul țării
Scopul acestei secțiuni este să identifice principalii factori care determină performanța
inovării în România și să indice modul în care în care factorii ar putea exercita o influență
de constrângere sau de sprijin pentru cercetare și inovare în sectorul public și în sectorul
privat. Aceasta include analiza intrărilor pentru inovare (finanțare pentru C&D, capital uman și
infrastructură), a ieșirilor (publicații și brevete) și a rezultatelor (firme noi, inovații, adoptare de
tehnologie, digitalizare și productivitate). Scopul acestei analize este să identifice nevoi cheie la
nivelul țării în domeniul cercetării și inovării, care apoi pot fi comparate cu mixul național de politici
de C&I pentru a evalua alinierea dintre ceea ce îi trebuie sistemului de inovare al țării și investițiile
pe care le-a făcut în C&I.
• În ansamblu, finanțarea pentru C&D este scăzută în comparație cu alte țări
similare, iar finanțarea publică a României pentru C&D este caracterizată de lipsă
de continuitate și previzibilitate cu privire la sprijinul financiar. Sectorul privat este
cel mai mare finanțator și realizator de C&D din țară, iar universitățile nu sunt bine
integrate în sistemul național de C&D. Instituțiile publice de cercetare - în special
universitățile - suferă din cauza finanțării imprevizibile și uneori insuficiente. România a
fost afectată de o erodare a capitalului uman în sectorul de cercetare în ultimele zeci
de ani, iar în prezent are mai puțini cercetători pe cap de locuitor decât toate celelalte
țări similare. Pe când România a făcut investiții mari pentru a construi infrastructură de
cercetare nouă, sprijinul disponibil pentru operarea, întreținerea și accesul la
infrastructura existentă este limitat.
• România este în urma multor țări similare în ceea ce privește generarea de
rezultate de impact din cercetare - în special generarea de brevete. Sunt puține
instituții naționale care contribuie semnificativ la literatura științifică internațională, iar
publicațiile românești, în medie, nu sunt atât de citate sau de impact ca cele produse în
alte țări similare. Productivitatea în materie de brevete internaționale este mai scăzută
decât a tuturor țărilor similare, ceea ce indică faptul că sectorul românesc de cercetare
și sectorul privat din România produc mai puține idei care merită să fie protejate pe
piețele internaționale. Însă sectorul de cercetare a devenit din ce în ce mai competitiv
în atragerea de finanțare din programele europene de granturi, cum ar f i Orizont 2020.
• Rezultatele în materie de inovare, respectiv firme noi și produse și servicii noi
care intră pe piață, sunt reduse și limitate de capacitatea slabă de absorbție a
sectorului privat. De la începutul anilor 2000, sectorul privat din România a făcut
treptat trecerea de la sectoare care se bazează intensiv pe muncă, cu un nivel redus
de utilizare a tehnologiei, cum ar fi îmbrăcămintea și încălțămintea și metalele, la
sectoare mai avansate, cum ar fi industria auto și utilaje și echipamente electronice
(Banca Mondială, 2018a). Însă în ciuda acestei tranziții, capacitatea de inovare este
concentrată la nivelul firmelor multinaționale, în timp ce firmele naționale au capacități
slabe de a se implica în activități de inovare sau de a absorbi tehnologii noi (OCDE,
2022). Productivitatea muncii a încetinit, iar productivitatea agregată este cu mult sub
media UE; pentru a realiza o creștere susținută a productivității, va fi nevoie de
îmbunătățirea capabilității la nivelul firmelor - de ex. prin digitalizare, adoptare de
tehnologie și consolidarea capacității de inovare.
28
2.1.1 Performanța națională în materie de inovare
• România este în urma altor state membre ale UE în Tabloul de bord european privind
inovarea și la alți indicatori privind cercetarea și inovarea
• În timp ce regiunea capitalei prezintă cea mai ridicată performanță în materie de inovare
din țară, toate regiunile românești sunt considerate „inovatori emergenți”, cea mai joasă
categorie de inovare dintre regiunile europene
România este în urma celorlalte țări similare la mulți indicatori legați de știință, tehnologie
și inovare. Tabloul de bord european privind inovarea, care oferă o analiză comparativă a
performanței în materie de inovare în țările din UE, a clasat România ca țara cu cea mai scăzută
performanță din UE în 2022, cu un nivel de performanță de numai 32 la sută din media UE (Figura
3). Scorul României în materie de inovare a scăzut în 2016, 2017, 2018 și 2022, astfel țara având
același nivel de performanță în 2022 ca și în 2015. Ca urmare, decalajul în materie de performanță
de inovare dintre România și media UE a crescut după 2015 (Comisia Europeană, 2022).
Performanța României a fost cea mai slabă la indicatori privind cota de firme care se implică în
inovare, legăturile dintre sectorul public și cel privat, ocuparea forței de muncă în întreprinderi
care folosesc intensiv cunoștințele și întreprinderi inovatoare, investiții ale firmelor în C&D și
utilizarea tehnologiilor informaționale.
Figura 3 Tabloul de bord european privind inovarea, 2022
Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Comisiei Europene.
La nivel regional, toate regiunile din România sunt considerate „inovatori emergenți”, cea
mai joasă categorie de inovare dintre regiunile europene, conform Tabloului de bord regional
privind inovarea din 2021. Regiunea București-Ilfov, în care se află capitala București, este
regiunea care are scorul cel mai mare din țară, dar și aceasta se clasifică tot în categoria cea mai
joasă de inovatori (Figura 4). Scorurile a șase dintre cele opt regiuni ale României au crescut din
2015, cea mai mare creștere (12,4%) având loc în regiunea capitalei, iar două regiuni (Nord-Est
și Sud-Est) au cunoscut practic o scădere a scorurilor de performanță în inovare (Comisia
Europeană, 2021).
29
Figura 4 Tabloul de bord regional privind inovarea, 2021
Sursa: Compilat de Banca Mondială pe baza datelor Comisiei Europene.
2.1.2 Intrări pentru inovare
• Investițiile României în C&D sunt mai scăzute decât în majoritatea țărilor similare din
regiune
• Finanțarea publică a României pentru C&D este caracterizată de lipsă de continuitate
și previzibilitate cu privire la sprijinul financiar
• Universitățile joacă un rol foarte limitat în finanțarea și realizarea de C&D la nivel
național
• Colaborarea dintre sectorul public și cel privat în domeniul cercetării este limitată din
cauza cererii slabe la nivelul industriei și din cauza lipsei de sprijin
• România a fost afectată de o erodare a forței de muncă în cercetare
Finanțare agregată pentru C&I
Istoric, România a cheltuit mai puțin cu C&D în comparație cu țările similare din regiune,
iar cheltuielile actuale sunt cu mult sub ținta de CBCD asumată pentru 2020, de 1% din
PIB, în principal din cauza cheltuielilor publice reduse și a unei cote scăzute de fonduri
structurale europene cheltuite cu C&I. Cheltuielile brute cu C&D (CBCD) ca procent din PIB
sunt mai scăzute decât în toate celelalte țări similare și au crescut doar puțin din 2015 până în
2021, de la 0,3% la 0,4%, cheltuielile cu C&D rămânând mult sub o jumătate din ținta României,
de 1% din PIB (Figura 5). Un factor semnificativ care contribuie la cheltuielile generale scăzute
ale țării cu C&I îl reprezintă cheltuielile guvernamentale foarte scăzute, în mod istoric C&I nefiind
o prioritate ridicată pentru investiții guvernamentale. Alocările bugetare pentru C&D (ABCD) ca și
cotă din PIB sunt semnificativ mai mici decât în alte țări similare și reprezintă numai 23 la sută din
media UE 27 în 2021 (Figura 5), iar ABCD ca și cotă din PIB au scăzut după anul 2014. De
asemenea, România folosește cel mai mic procent (2,7%) din fondurile structurale pentru investiții
în C&I dintre statele membre, situându-se cu mult sub nivelul Estoniei (14,5% din fondurile
structurale folosite pentru C&I), Cehia (12%), Polonia (8%) și Croația (5,8%).
30
Figura 5 Alocările bugetare pentru C&D ca și cotă din PIB și CBCD ca și cotă din PIB
Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Comisiei Europene, 2021.
Finanțarea publică a României pentru C&D este caracterizată de lipsă de continuitate și
previzibilitate cu privire la sprijinul financiar. În perioada de programare 2014-2020, România
a cheltuit numai 58% din ceea ce era planificat în Strategia națională de CDI 2014-2020 (Figura
6) ca și cheltuieli pentru C&D, din cauza alocării deficitare de fonduri, iar multe din instrumentele
de sprijin pentru C&I au fost anulate sau s-a emis un singur apel de propuneri din cauza restricțiilor
bugetare. Este probabil ca un factor principal care contribuie la lipsa de previzibilitate a bugetelor
pentru C&I să fie planificarea nerealistă. Bugetul pentru Strategia națională de CDI (principala
strategie pentru finanțarea C&I din România - a se vedea Secțiunea 1.2.2 pentru mai multe
informații) a fost stabilit pe baza obiectivului de cheltuieli din fonduri publice, de 1% din PIB, pentru
C&D, dar fără ca strategia să includă detalii privind sursa provenienței acestor fonduri. Ca urmare,
alocările României pentru C&I au fost constant scăzute în comparație cu alte țări similare și
insuficiente pentru a finanța numărul mare de instrumente de C&I planificate în cadrul strategiei.
Sistemul de C&I al României, fragmentat și nereformat, contribuie și el la instabilitatea bugetară
- multe resurse de C&I s-au folosit pentru asigurarea supraviețuirii unor instituții moștenite cu
performanță suboptimă, epuizând fondurile și așa limitate pentru activitățile de inovare. În sfârșit,
Covid 19 și războiul din Ucraina vecină au exacerbat problemele bugetare din perioada analizată,
ducând la o realocare a fondurilor de la C&I către măsuri de urgență pentru atenuarea impacturilor
acestor evenimente.
Lipsa finanțării multianuale pentru instrumentele de sprijin pentru C&I inhibă sprijinul
acordat de România sectorului de C&I. Entitățile responsabile cu implementarea de C&I rareori
știu care sunt bugetele pentru programele lor pe anul fiscal următor, ceea ce îngreunează
lansarea unor apeluri de propuneri în mod regulat (sau previzibil). Uneori, destinatarii granturilor
multianuale de C&D și ai fondurilor instituționale au rămas cu deficite de finanțare, în timp ce
entitățile responsabile cu implementarea așteptau aprobarea bugetului național la începutul
ciclului fiscal. Această imprevizibilitate a creat un grad ridicat de incertitudine în rândul entităților
care se ocupă de C&I și a împiedicat planificarea și proiectele pe termen lung. Deși programele
operaționale au bugete stabilite dinainte, instrumentele din cadrul PO sunt și ele afectate de
imprevizibilitatea sprijinului. Multe instrumente din cadrul PO au fost afectate de numeroase
întârzieri din cauza nivelurilor ridicate de birocrație, a întârzierilor tehnice în pregătirea ghidurilor,
a întârzierilor la selectarea proiectelor din cauza dificultății de a găsi experți evaluatori, a
procedurilor îndelungate de contractare și achiziție și a altor probleme legate de implementare.
31
Figura 6 Cheltuieli publice planificate versus cheltuieli publice efective cu C&D, 2014-2021
Investiții publice în C&D, 2014-2020
Dimensiunea investiției (în
6 5.32
miliarde EUR)
Cheltuieli
4 planificate cu
3.08 C&D în perioada
2014-2021
2
0
Cheltuieli
Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Eurostat.
În perioada de programare 2021-2027, principalele ministere implementează în sistem pilot
bugetarea pe bază de programe, care ar trebui să îmbunătățească previzibilitatea bugetelor
acolo unde este implementată. În colaborare cu Ministerul Finanțelor, mai multe ministere
implementează în sistem pilot utilizarea bugetării pe bază de programe, care este practica de a
stabili bugete pentru programe, cu doi-trei ani fiscali înainte. Programul NUCLEU al MCID (cel
mai mare instrument, ca dimensiune a bugetului, din mixul de politici de C&I pentru perioada
2016-2021) a început să folosească bugetarea pe bază de programe în 2022 și a stabilit bugete
pentru fiecare an până în anul fiscal 2026. Folosirea unor bugete pe bază de programe va ajuta
la reducerea imprevizibilității bugetelor anuale, însă nu se știe cât de răspândită va fi utilizarea
bugetării pe bază de programe în ceea ce privește instrumentele pentru C&I în decursul perioadei
următoare. De asemenea, bugetarea pe bază de programe nu rezolvă deficitul de finanțare cu
care se confruntă beneficiarii atunci când așteaptă aprobarea bugetului național, la începutul
ciclului fiscal.
Surse de finanțare și performanța în C&I
Dacă defalcăm cheltuielile cu C&D pe surse de finanțare și performanță, sectorul privat
este atât cel mai mare finanțator, cât și cel mai mare realizator de C&D din România (Figura
7). Cheltuielile cu C&D ale firmelor au crescut cu aproape 250% între 2014-2020, lucru care s-ar
putea datora introducerii mai multor programe de sprijin pentru C&I și a unor stimulente în ultima
perioadă de programare a UE. Însă deși sectorul privat este cea mai mare sursă de finanțare
pentru C&D, cheltuielile cu C&D ale firmelor (CFCD) ca procent din PIB rămân scăzute în
comparație cu celelalte țări similare și au reprezentat mai puțin de 20% din media UE 27 în 2020.
Instituțiile publice de cercetare sunt cele mai mari entități care se ocupă de cercetarea și
inovarea din sectorul public, universitățile având un rol foarte limitat. Cercetarea publică
este realizată în principal de instituțiile publice de cercetare2, care au efectuat 30% din CBCD în
2021 (restul de 61% fiind efectuate de firme) - cu mult peste media UE de 12%. Sectorul
învățământului superior a efectuat numai 9% din CBCD în 2021, mai puțin de jumătate din media
2 Institutele publice de cercetare din România sunt institutele Academiei Române, Institutele Naționale de C&D,
ramurile academice ale ministerelor de sector (de ex. Ministerul Agriculturii etc.) și alte organisme publice care se
ocupă de cercetare. Pentru mai multe informații, a se vedea Prezentarea generală a sistemului românesc de CDI din
acest raport.
32
UE27 și mai puțin decât toate țările similare cu excepția Bulgariei. Aceasta se datorează în mare
parte faptului că, istoric, universitățile nu au jucat un rol prea mare în realizarea C&D în perioada
comunistă a României, iar sectorul învățământului superior din România nu a fost încă bine
integrat în sectorul național al cercetării.
Figura 7 CBCD pe sectoare de realizare a cercetării și pe surse de finanțare, media anuală 2015 -
2021.
Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Eurostat.
Instituțiile publice de cercetare sunt afectate și de finanțarea imprevizibilă și uneori
insuficientă. Raportul recent din cadrul Instrumentului de Sprijin pentru Politici al UE (2022) a
constatat că nivelul de finanțare pentru instituții este adesea insuficient pentru susținerea
capacităților instituționale esențiale, cum ar fi salariile, întreținerea echipamentelor de C&D și alte
costuri de regie. Diferitele tipuri de instituții publice de cercetare (de ex. institutele Academiei
Române, Institutele Naționale de C&D, universitățile etc.) au formule de finanțare, mecanisme de
alocare și KPI foarte diferiți, nealiniați cu obiectivele naționale de C&I. În special universitățile
primesc mult mai puțină finanțare instituțională pentru C&D decât alți actori publici din domeniul
C&D (Figura 8). Finanțarea instituțională pentru C&D în universități a fost introdusă abia recent –
Fondul Instituțional de Dezvoltare pentru Universități în 2018 și Fondul Bugetar pentru Finanțarea
Cercetării Științifice în Universități în 2020 – și asigură finanțare foarte limitată; în 2023, doar 23
de milioane EUR de finanțare instituțională pentru C&D a fost distribuită la 53 de universități de
stat.
33
Figura 8 Finanțarea instituțională pentru CDI, 2016-2021
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Tipul de cercetare
Cheltuielile cu C&D ale României sunt concentrate foarte mult pe cercetare aplicată3, țara
cheltuind mai puțin cu dezvoltarea experimentală4 în comparație cu toate țările similare
(Figura 9). Numai 19% din cheltuielile cu C&D ale României au fost cu cercetarea fundamentală5,
țara fiind pe penultimul loc alături de Estonia, dintre celelalte țări similare, lucru care probabil se
datorează nivelului scăzut de participare a sectorului public în finanțarea și realizarea C&D. Însă
România cheltuie mai puțin decât toate celelalte țări similare cu dezvoltarea experimentală (20%
din totalul CBCD în 2020). Nu este foarte clar de ce procentul de dezvoltare experimentală din
CBCD este atât de scăzut în comparație cu celelalte țări, dat fiind faptul că sectorul privat este
cel mai mare finanțator și realizator de C&D din România, dar s-ar putea ca acest lucru să fie din
cauza sectoarelor care se implică în cea mai mare parte din C&D în sectorul afacerilor din
România - testare tehnică și analiză (în special în industria auto), TIC și filialele CMN implicate în
fabricarea autovehiculelor.
3 Cercetarea aplicată, astfel cum este definită de Eurostat, este o investigație originală realizată pentru a dobândi
cunoștințe noi, în principal orientate către un scop sau un obiectiv practic specific.
4 Dezvoltarea experimentală, astfel cum este definită de Eurostat, este o activitate sistematică, care folosește
cunoștințe existente dobândite din cercetare și experiențe practice, direcționată către producerea de noi materiale,
produse și dispozitive, instalarea de noi procese, sisteme și servicii sau îmbunătățirea substanțială a celor deja produse
sau instalate.
5 Cercetarea fundamentală, astfel cum este definită de Eurostat, este o activitate experimentală sau teoretică
întreprinsă în principal pentru a dobândi cunoștințe noi despre bazele subiacente ale fenomenelor și lucrurilor
observabile, fără a avea în vedere o anumită aplicare sau utilizare.
34
Figura 9 CBCD pe tipuri de cercetare realizată
CBCD pe tipuri de cercetare realizată, 2020
100%
Procent de activități de cercetare
25% 20%
30%
80%
51% 49% 51%
60%
43% 61%
40% 62% 16%
24%
30%
20% 33%
27% 27%
13% 19% 19%
0%
Bulgaria Cehia Estonia Croația Polonia România
Fundamentală Aplicată Ex Dezvoltare
Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Eurostat.
Colaborarea în cercetare
Colaborarea dintre sectorul public și cel privat în domeniul cercetării este limitată din
cauza cererii slabe la nivelul industriei și din cauza lipsei de sprijin și de stimulente din
sectorul public. Din 2014-2020, România a avut mai puține publicații comune public-privat decât
toate celelalte țări în afară de Bulgaria, iar între 2013-2017, sectorul privat a finanțat mai puțină
cercetare în universitățile românești decât în toate celelalte țări (Figura 10). Analize anterioare ale
Băncii Mondiale au constatat că mulți cercetători, universități și OPC-uri se confruntau cu un
deficit general de cunoștințe privind tehnologiile legate de aspectele de transfer, comercializare
și proprietate intelectuală (Banca Mondială, 2022). Raportul recent din cadrul Instrumentului de
Sprijin pentru Politici al UE (2022) a constatat că, în România, colaborările dintre sectorul public
și sectorul privat sunt ad hoc, mai degrabă decât sistematice și, în mare parte, sunt determinat e
de disponibilitatea fondurilor externe. Colaborarea este inhibată de o lipsă de cerere și de
capacitate de absorbție în sectorul privat național, de sprijinul public limitat și ocazional și de lipsa
de stimulente pentru ca cercetătorii să se implice în colaborări cu industria.
Figura 10 interacțiunea dintre sectorul public și sectorul privat - reprezentată prin procentul de
publicații comune (stânga) și CBCD realizate de IÎS finanțate de sectorul privat (dreapta).
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale, pe baza datelor UNESCO, Eurostat și pe baza Raportului ISP 2022.
35
Capitalul uman pentru C&I
România a fost afectată de o erodare a capitalului uman în sectorul cercetării în ultimele
câteva zeci de ani. România are mai puțini cercetători pe cap de locuitor decât toate țările
similare, iar numărul de cercetători din țară a scăzut dramatic după jumătatea anilor 1990 (Figura
11a). Forța de muncă din sectorul public de cercetare nu crește, iar numărul de cercetători din
IÎS-uri și OPC-uri a scăzut ușor după 2014. Instituțiile publice de cercetare se confruntă cu
probleme în atragerea și păstrarea cercetătorilor talentați, din cauza salariilor și stimulentelor
neatrăgătoare pentru carierele din sectorul de C&I (Comisia Europeană, 2022). De asemenea,
România are mai puțini absolvenți de studii doctorale pe cap de locuitor decât toate țările similare
cu excepția Poloniei, ceea ce limitează numărul de cercetători care s-ar putea alătura sistemului
(Figura 11b).
Figura 11 Personalul din C&D pe sectoare 2013-2020 (stânga) și numărul de absolvenți de studii
doctorale și cercetători (dreapta).
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale, pe baza datelor UNESCO, Eurostat și pe baza Raportului ISP 2022.
Infrastructura de C&I
România a făcut investiții majore pentru a construi infrastructură de cercetare nouă, însă
lipsește finanțarea dedicată pentru operarea, întreținerea și accesul la infrastructura
existentă. România a investit cea mai mare parte din alocările ce îi reveneau din fondurile
structurale europene în infrastructură de cercetare, acesta fiind un tipar de cheltuieli similar cu
alte țări din UE în care Banca Mondială a realizat Analize de eficacitate a politicilor pentru
domeniul C&I (în Polonia, Croația și Bulgaria). În perioada de programare 2007-2013, numărul
de proiecte de infrastructură de cercetare nouă sprijinite prin Programul Operațional pentru
Competitivitate a fost de nouă ori mai mare decât cel planificat inițial, ca urmare a revizuirilor PO
în timpul implementării (POSCEE, 2017). Cu toate acestea, aceste investiții mari nu au fost
însoțite de finanțare pentru operarea și întreținerea infrastructurii nou construite sau a
infrastructurii existente. În prezent există un singur instrument de finanțare disponibil pentru a
acoperi costurile curente ale infrastructurilor de cercetare (Instalații și obiective speciale de interes
național), care asigură finanțare doar pentru 31 de instalații la nivel național. Rapoartele recente
ale Instrumentului de Sprijin pentru Politici al UE (2022) și (Ciobotaru, Spanache and Trif 2020)
au constatat că și accesul la infrastructură reprezintă o problemă și că este necesar să se
îmbunătățească practicile de acces liber.
36
2.1.3 Ieșiri produse de domeniul inovării
• Puține instituții românești contribuie într-un mod semnificativ la literatura științifică
internațională
• Ieșirile produse de sectorul de cercetare sunt limitate; impacturile publicațiilor sunt sub
cele ale multor țări similare, iar productivitatea în materie de brevete este scăzută
• Transferul de tehnologie de la sectorul public la sectorul privat este limitat de lipsa de
resurse, aptitudini și stimulente pentru activitățile de transfer de tehnologie
Calitatea instituțională și calitatea cercetătorilor
Puține instituții românești contribuie într-un mod semnificativ la literatura științifică
internațională. Nicio instituție de cercetare din România nu s-a clasificat în primele 1000 de
instituții la nivel național în Clasamentul Instituțional Scimago din 2020, care este un clasament
al instituțiilor academice și de cercetare, clasate în funcție de un indicator compus care combină
diverși indicatori privind performanța în cercetare, ieșirile generate de procesul de inovare și
impactul instituțiilor de cercetare asupra societății. Instituția românească clasată cel mai sus a
fost Academia Română (Tabelul 1), care cuprinde practic 51 de institute de cercetare și 18 centre
de cercetare și s-a clasat pe locul 1231 în lume. În afară de Academia Română nu a mai existat
nicio instituție clasată între primele 2500 de instituții. Comparativ, Polonia are 17 instituț ii în top
2500, Cehia are 11, Estonia are 3, iar Croația și Bulgaria au câte una.
Tabelul 1 Primele 5 instituții românești în Clasamentul Instituțional Scimago, 2020
Instituția Clasamentul global
Academia Română (69 de institute de cercetare și centre de cercetare) 1.231
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 2.734
Institutul de Științe Spațiale de la Măgurele 2.764
Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca 2.864
Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București 2.978
Sursa: Compilat de Banca Mondială pe baza datelor Scimago.
Capacitatea cercetătorilor români de a atrage finanțare competitivă europeană din granturi
(de ex. Orizont 2020) a crescut de-a lungul anilor, dar rămâne la un nivel scăzut. Capacitatea
actorilor din domeniul național de cercetare de a câștiga granturi europene competitive este un
indicator al calității acelor cercetători și instituții, iar românii sunt din ce în ce mai competitivi în
ceea ce privește câștigarea de granturi Orizont după FP4 (al patrulea Program-Cadru) din 1994-
1998 (a se vedea Figura 12a). Însă în ansamblu, participarea la granturile Orizont rămâne scăzută
- din 2014 până în 2020, România s-a clasat pe locul 17 din UE în ceea ce privește cota de
proiecte Orizont 2020 câștigate și pe locul 20 în ceea ce privește cota de buget. Rata sa de
succes în ceea ce privește cererile de granturi Orizont depuse se situează printre cele mai
scăzute din Orizont Europa, cu 13,6%, rata medie fiind puțin peste 16%. Participarea la programul
Orizont se corelează cu dimensiunea economiei, însă între țările similare, România este în urmă
în ceea ce privește rata de succes (Figura 12b). Participarea la alte programe europene
competitive, cum ar fi COSME, rămâne modestă în ceea ce privește numărul de proiecte sau
alocările de fonduri.
37
Figura 12 Participarea la programele Orizont, 2014-2020 (a) și rata de succes, în funcție de PIB (b)
Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Comisiei Europene.
Publicații științifice
Productivitatea în materie de publicații a crescut din 2014, dar ieșirile generate sunt în
urma multor țări din punctul de vedere al indicatorilor privind impactul publicațiilor.
Publicațiile României la un milion de locuitori au crescut cu 20% din 2014 până în 2021, însă un
procent mai mic din publicații au fost citate, iar publicațiile au mai puține citări, în medie, decât
toate țările similare (Tabelul 2). Aceasta arată că un procent relativ mare din publicațiile produse
la nivel național ar putea să nu fie relevante pentru comunitatea științifică internațională (sau chiar
pentru cea internă). De asemenea, publicațiile românești au un indice H mai scăzut6 (măsură a
productivității și a impactului citării unui grup de publicații) decât publicațiile poloneze sau cehe.
Tabloul de bord european privind inovarea din 2023 arată că România este pe penultimul loc în
clasamentul publicațiilor comune public-privat din UE.
Tabelul 2 Listă de indicatori pentru publicațiile științifice, pe țări.
Indicator România Polonia Cehia Estonia Croația Bulgaria
Publicații la un milion de
923 1.610 2.618 3.396 2.431 1.028
locuitori, 2021
Număr mediu de citări pe
9,75 12,75 14,27 23,28 12,11 13,10
publicație, 1996-2021
Procentul de documente care
31% 35% 35% 40% 31% 35%
au fost citate, 1996-2021
Indicele H, 1996-2021 364 660 554 346 337 305
Procentul de publicații în top
10% cele mai citate, 1996- 0,5% 0,5% 0,5% 0,8% 0,4% 0,3%
2021
Sursa: Compilat de Banca Mondială pe baza datelor Scimago, ale Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale.
6Indicele H (sau indicele Hirsch) este un indice care măsoară atât productivitatea, cât și impactul citării unui corp de
publicații. Folosit de obicei pentru a măsura impactul unui anumit autor, dar și pentru a măsura impactul revistelor
academice, al instituțiilor sau al țărilor, indicele se bazează pe articolele cele mai citate dintr -un set și pe numărul de
citări pe care le-au avut în alte publicații. Indicele H este o măsură agregată care combină datele privind citarea și
numărul de articole și este preferat simplei comparări a numărului de articole. Indicele H poate să difere de la un
domeniu la altul, date fiind frecvențele diferite de publicare și citare din diferite domenii. Pentru mai multe informații, a
se vedea Hirsch 2005.
38
Brevete
Productivitatea în materie de brevete este scăzută în comparație cu alte țări similare.
România produce puține cereri de brevete internaționale (PCT)7 pe PIB în comparație cu țările
similare (Figura 13a); obținerea brevetelor internaționale costă mai mult și, în mod inerent,
brevetele internaționale sunt mai valoroase decât brevetele interne (dat fiind faptul că ele asigură
protecția proprietății intelectuale pe mai multe piețe), astfel că ele sunt un indicator solid de calitate
a brevetului. Faptul că România are relativ puține brevete internaționale în raport cu dimensiunea
sa arată că sectorul de cercetare produce puține idei care merită să fie protejate pe alte piețe din
afara României. Și activitatea legată de brevetele interne este limitată și a scăzut din 2017 (Figura
13b).
Figura 13 Selecție de statistici pentru datele referitoare la brevete din România.
Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor WIPO și ale Oficiului European de Brevete.
Transferul de tehnologie
Transferul de tehnologie de la sectorul public la sectorul privat este limitat de politicile
neclare și fragmentate și de lipsa de resurse, aptitudini și stimulente pentru activitățile de
transfer de tehnologie. După cum s-a discutat mai sus, colaborarea între sectorul public și cel
privat este limitată în România, iar acest lucru afectează și activitățile de transfer tehnologic. Un
raport disponibil al Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Centre) al UE (2023) privind
transferul de tehnologie în România a constatat că universitățile și oficiile de transfer tehnologic
(OTT-uri) adesea nu au personal dedicat pentru transferul de tehnologie. Ca urmare, OTT-urile
nu respectă bunele practici în ceea ce privește cele mai elementare funcții ale OTT-urilor.
Analizele Băncii Mondiale privind sistemele regionale de inovare din România au constatat că
cercetătorii au puține stimulente să se implice în activități de transfer de cunoștințe și tehnologie,
nu dețin resursele de proprietate intelectuală necesare (de ex. ghiduri de PI, resurse online etc.)
și există puține oportunități formalizate de formare pe teme de transfer de cunoștințe și tehnologie
(Banca Mondială, 2022). De asemenea, raportul Joint Research Centre a mai constatat și o lipsă
de detaliere și consecvență între legile, normele și reglementările care guvernează peisajul
7Cererile de brevetare conform Tratatului de cooperare în materie de brevete (PCT) sunt cererile depune conform unei
proceduri unificate de depunere a cererilor de brevetare pentru protejarea invențiilor în fiecare stat care a semnat
Tratatul de cooperare în materie de brevete din 1970 și care fac parte din Uniunea Internațională de Cooperare în
materie de brevete. O cerere de brevetare conform PCT nu are ca rezultat în sine acordarea unui brevet; procedura
conform PCT duce la o cerere standard de brevet la nivel național sau regional, care poate fi acordată sau respinsă,
conform legii aplicabile.
39
proprietății intelectuale, iar politicile privind transferul de cunoștințe și tehnologie sunt răspândite
între mai multe ministere și agenții, fără legături clare între ele.
2.1.4 Rezultate în materie de inovare
• Productivitatea muncii s-a redus, iar productivitatea în ansamblu este în continuare cu
mult sub media UE
• Firmele românești sunt implicate în inovare într-o măsură mult mai mică decât firmele
din țări similare
• Sectorul privat din România este cel mai puțin digitalizat din UE
Productivitatea muncii în România a crescut, însă viteza de creștere s-a redus semnificativ
după criza financiară globală. Productivitatea muncii este în continuare cu mult sub media din
UE; pentru a produce aceleași ieșiri ca o firmă similară din Germania, o firmă medie de producție
din România ar avea nevoie de un număr de aproape patru ori mai mare de angajați, în timp ce
o firmă medie din construcții sau servicii ar avea nevoie de un număr de trei ori mai mare de
angajați. După un vârf atins în 2015-2016, creșterea productivității în interiorul firmelor (adică
îmbunătățirile la nivelul productivității într-o firmă medie) a încetinit. În general, creșterea
productivității în interiorul firmelor apare ca urmare a inovării, a adoptării de tehnologie sau a unor
îmbunătățiri în materie de practici manageriale, astfel că încetinirea creșterii productivității în firme
indică o nevoie de a stimula aceste îmbunătățiri de capabilitate în rândul firmelor.
Crearea de firme noi
Deși România are o rată relativ mare de creare de firme noi, firmele noi nu inovează și nu
cresc cu aceeași viteză ca cele din alte țări similare. România a avut o rată mare a creării de
firme noi (firme noi care intră pe piață ca procent din toate firmele) în raport cu țările similare în
anul 2020 (Figura 14a), însă tendința este că aceste firme nu cresc cu aceeași viteză ca alte firme
noi din regiune – România a avut cu mult mai puține firme cu creștere mare8 decât țările similare
în anul 2020 (Figura 14b). O analiză recentă a start-up-urilor din România, efectuată de Banca
Mondială (2022b), a constatat că puține firme românești tinere inovează sau au ambiții să își
extindă în mod semnificativ afacerile sau să intre pe piețele externe.
Figura 14 Rata creării de firme noi și procentul de firme cu creștere mare în România
Sursa: Compilație a Băncii Mondiale, pe baza datelor Europstat și Global Entrepreneurship Monitor.
8Firmele cu creștere mare sunt definite ca fiind firmele care inițial au zece sau mai mulți angajați și care au o creștere
medie anualizată a numărului de angajați sau a veniturilor de peste 20 la sută într -o perioadă de trei ani.
40
Activități de inovare
Firmele românești sunt implicate în inovare într-o măsură mult mai mică decât firmele din
țările similare. Un procent mult mai mic de firme românești au raportat că se implică în una sau
mai multe activități de inovare sau că introduc o inovare (de ex. inovare de produs, de proces, de
marketing sau inovare organizațională) (Figura 15a) comparativ cu toate țările similare în 2020.
De asemenea, firmele inovatoare reprezintă un procent mai mic din economie - în ceea ce
privește ocuparea forței de muncă - în comparație cu toate firmele similare în 2020 (Figura 15b).
Activitățile de C&I sunt concentrate în firme multinaționale (în special în sectorul auto, în care mai
multe multinaționale majore și-au mutat activitățile de C&D în România), în timp ce firmele din
țară au capacități slabe de a se angaja în activități de inovare sau de a absorbi noi tehnologii
(OCDE, 2022).
Figura 15 procentul de firme care introduc inovații noi și asigură locuri de muncă, din toate firmele
Sursa: Compilat de Banca Mondială pe baza datelor Eurostat.
Digitalizarea
Sectorul privat din România folosește tehnologii digitale într-o măsură mult mai mică decât
sectoarele private din alte țări similare. România a avut scorul cel mai scăzut dintre toate
statele membre ale UE în 2021 la sub-indicatorul „digitalizarea firmelor” din Indicele economiei și
societății digitale (DESI), care măsoară utilizarea tehnologiilor digitale (cum ar fi cloud computing
și big data) în firme (Figura 16).
Figura 16 Ratele de digitalizare a firmelor conform DESI, 2021
Sursa: Compilație a Băncii Mondiale, pe baza datelor Comisiei Europene, 2021.
41
2.2 Analiza mixului de politici
Această secțiune oferă o prezentare generală a principalelor instituții publice și strategii de C&I
din România și o analiză descriptivă a portofoliului de instrumente de C&I al țării, cu detalii despre
obiectivele instrumentelor, mecanismele de intervenție (de ex. granturi, vouchere, servicii de
consultanță etc.), beneficiarii vizați și alte caracteristici. Secțiunea se încheie cu o analiză a
alinierii mixului de politici cu nevoile țării (detaliate în secțiunea anterioară), pentru a identifica
nevoile care nu au fost abordate sau care au fost abordate insuficient prin instrumentele de C&I.
• Mixul de politici conține un număr mare de instrumente cu bugete foarte mici.
Cele mai mari patru instrumente din mixul de politici reprezintă 45% din bugetul total,
iar cele mai mici 50% dintre instrumente reprezintă numai 4% din totalul cheltuielilor.
• Universitățile primesc o finanțare instituțională foarte mică pentru activitățile de
C&I în comparație cu alte tipuri de instituții de C&I.
• Finanțarea pentru accesarea și întreținerea infrastructurii de cercetare existente
este limitată. Deși România a investit fonduri semnificative pentru construirea de
infrastructură nouă de cercetare, aceste investiții nu au fost însoțite de finanțare pentru
operarea și întreținerea acestor infrastructuri noi sau a celor existente și nici pentru
accesul la acestea.
• Există lacune în ceea ce privește sprijinul acordat principalilor intermediari și
actori din ecosistem. Cartografierea portofoliului a dezvăluit o lipsă de sprijin pentru
intermediarii esențiali cum ar fi OTT-urile, incubatoarele și acceleratoarele și parcurile
tehnologice.
• Există un sprijin redus pentru activitățile de C&I ale sectorului privat sau pentru
colaborările în C&D conduse de industrie. Sprijinul pentru C&I în sectorul privat se
limitează în mare la granturi în colaborare public-privat și, deși există un procent
semnificativ de finanțare pentru aceste colaborări, aceste instrumente, în general, nu
sunt conduse de industrie (adică firmele nu sunt solicitantul principal/beneficiarul
fondurilor și nici nu stabilesc ele agenda de cercetare). Experiența globală a arătat că
sectorul privat are puține stimulente pentru a participa la cercetări în colaborare dacă
nu poate să definească agenda de cercetare și să dețină rezultatele proiectului.
• Sprijinul pentru transferul de tehnologie este limitat și se concentrează pe
infrastructură sau pe cercetare bazată pe sectorul public, mai degrabă decât pe
consolidarea capacității de transfer de tehnologie.
2.2.1 Prezentare generală a sistemului de C&I din
România
Această secțiune oferă o prezentare a sistemului românesc de C&I, a instituțiilor acestuia
și a strategiilor care stabilesc obiectivele și prioritățile naționale în C&I. Figura 17 arată
cadrul instituțional din sistemul de C&I al României la nivel strategic, la nivel de elaborare de
politici și la nivel de implementare, precum și principalele programe de finanțare de C&I din
sistemul național.
• În prezent nu există un organism care să coordoneze strategiile și politicile
naționale de C&I între ministere, deși este în curs de dezvoltare un Comitet
interministerial pentru știință, tehnologie și inovare.
• Elaborarea de politici în domeniul cercetării și inovării este fragmentată între o
serie de ministere și alți actori. MCID răspunde în principal de stabilirea politicilor de
42
cercetare și inovare, MEDU coordonează sistemul de învățământ, iar o serie de alte
ministere joacă roluri mai mici în elaborarea de politici pentru C&I.
• MCID și UEFISCDI sunt principalele entități responsabile cu implementarea
finanțării pentru C&I. MCID este principala entitate responsabilă cu implementarea
instrumentelor de C&I în cadrul Programului Operațional Competitivitate, în cadrul
PNRR și al unor programe esențiale din cadrul PN3, iar UEFISCDI implementează și o
mare parte din portofoliul PN3. Agențiile de dezvoltare regională, MEDU și MIPE au și
ele roluri importante în implementarea C&I.
43
Figura 17 Cadrul instituțional pentru C&I
Sursa: Elaborată de Banca Mondială.
44
Sistemul românesc de C&I a cunoscut schimbări structurale profunde în tranziția sa de
după comunism și în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Înainte de 1990, cea mai
mare parte din cercetare și inovare se realiza în institute de cercetare de stat și în Academiile de
Științe, în timp ce, în prezent, cercetarea este mai diversificată, existând firme private și, într-o
măsură semnificativ mai mică, universități, care devin actori mai proeminenți în C&I. Structura
instituțională și guvernanța sectorului de C&I, precum și mixul de politici de cercetare au cunoscut
și ele schimbări radicale. În 2007, România a adoptat prima sa Strategie națională integrată de
CDI (2007-2013), aflată acum la a treia sa iterație și care va fi urmată de al patrulea Plan național
de CDI (2022-2027). În urma schimbărilor guvernamentale, cadrul instituțional pentru C&I a fost
modificat de mai multe ori, autoritatea de stat pentru C&D (care, în prezent, este Ministerul
Cercetării, Inovării și Digitalizării) a evoluat / s-a restructurat de mai multe ori - adică Ministerul
Educației Naționale și Cercetării Științifice până în 2017, Ministerul Cercetării și Inovării până în
2019, Ministerul Educației și Cercetării până în 2021.
Pe parcursul acestor schimbări, cheltuielile României cu C&I au fost în mod constant mici,
iar performanța sa în materie de inovare a fost printre cele mai scăzute dintre statele
membre ale UE. Ca răspuns la aceste probleme cronice, în 2021, Guvernul României a cerut
sprijinul Comisiei Europene pentru realizarea unei analize independente a sistemului de C&I din
România (Instrumentul de Sprijin pentru Politici al UE, 2022), cu accent pe sectorul public de
cercetare. Ca parte din PNRR, România s-a angajat să implementeze 80% dintre recomandările
incluse în Raportul ISP (Comisia Europeană, 2022a) pentru a reforma sistemul de cercetare și a
îmbunătăți guvernanța sectorului de C&I. În ciuda acestor angajamente, resursele dedicate
eforturilor de reformă sunt limitate: reformele și investițiile planificate în domeniul C&I au un cost
total de 260 milioane EUR, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din cheltuielile totale planificate
pentru tot PNRR în România (Comisia Europeană, 2021b).
Un factor esențial în performanța suboptimă a României în C&I a fost nivelul scăzut al
capacității instituționale și al eficacității guvernului. România se clasează pe ultimul loc dintre
statele membre ale UE în ceea ce privește eficacitatea guvernului, iar încrederea în guvern și în
instituțiile publice este scăzută, în ciuda unui progres lent în a îmbunătăți transparența, asumarea
răspunderii și digitalizarea administrației publice (Banca Mondială, 2018). Schimbările frecvente
de guvern și reorganizările administrative succesive, în special în cadrul ministerului care
răspunde de cercetare și inovare, au împiedicat progresul în ceea ce privește îmbunătățirea
calității guvernului. MCID a existat în mai multe formate diferite în perioada analizată, agenda de
cercetare fiind mutată la și de la ministerul educației de mai multe ori. La diferite momente, agenda
de cercetare a fost de competența Agenției de Stat pentru C&D în cadrul Ministerului Educației
Naționale și Cercetării Științifice (înainte de 2017), la Ministerul Cercetării și Inovării (2017-2019),
la Agenția de Stat pentru C&D din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (2019 - 2020) și la
MCID (2020 până la momentul redactării prezentului raport). Din 2016 și până în prezent au
existat peste 10 miniștri. Această reorganizare frecventă a organismului principal de elaborare de
politici în domeniul C&I a contribuit la imprevizibilitatea sprijinului pentru C&I în România.
Organisme responsabile cu elaborarea de politici
Elaborarea de politici în domeniul cercetării și inovării este fragmentată între o serie de
ministere și alți actori. Raportul recent al Instrumentului de Sprijin pentru Politici (2022) a
constatat că sectorul de cercetare din România nu funcționează ca un sistem coerent și este
afectat de fragmentare la nivel de guvernanță și de implementare a politicii de C&I. Adesea,
45
principalii actori din domeniul C&I au domenii de responsabilitate care se suprapun, însă
stimulentele pentru a coopera sunt deficitare.
La nivel legislativ, Comisiile pentru Știință, Inovare și Tehnologie de la Senat și de la
Camera Deputaților din Parlamentul României sunt principalele foruri legislative pentru
domeniul C&I. Mai există și alte comisii relevante, atât la nivelul Senatului, cât și la Camera
Deputaților, care se ocupă de anumite aspecte ale sistemului de C&I, cum ar fi cercetarea
realizată în universități (adică, Comisia (Comisiile) pentru Educație).
Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) este principalul organism care
răspunde de stabilirea politicii de cercetare și inovare în România. MCID se ocupă de
proiectarea și de actualizările Strategiei Naționale pentru Cercetare, Inovare și Specializare
Inteligentă (strategia generală care guvernează cercetarea și guvernarea la nivel național - a se
vedea secțiunea cu privire la strategiile pentru C&I) și monitorizează implementarea acesteia. De
asemenea, MCID proiectează Planul Național de CDI, care este mecanismul principal pentru
finanțarea cercetării competitive și a granturilor de inovare din țară. Ministerul mai coordonează
și politica națională de C&I, monitorizează activitățile de C&I, proiectează și implementează
programe cheie de sprijin pentru C&I și reprezintă România în procesul decizional din domeniul
C&I la nivelul UE. MCID are mai multe organisme consultative, care oferă consiliere pe domenii
cheie ale politicilor de C&I.
Ministerul Educației (MEDU) coordonează sistemul de învățământ din România și are
responsabilități legate de finanțarea învățământului doctoral și a cercetării științifice în
universități. Ministerul este sprijinit de diferite consilii, agenții și organisme consultative, inclusiv
de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării, Dezvoltării și
Inovării (UEFISCDI).
Mai există și alte ministere, care joacă roluri mai mici în elaborarea de politici pentru C&I.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale gestionează strategia și planul sectorial pentru C&D în
sectorul agricol și agroalimentar. Ministerul Sănătății coordonează strategia națională și planul de
C&D în sectorul sănătății. Ministerul Economiei, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului,
Ministerul Energiei au și ele roluri în realizarea agendei naționale privind specializarea inteligentă
și în sprijinirea dublei tranziții a României. Mai mult, Ministerul de Finanțe supraveghează
stimulentele fiscale pentru C&D, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are rolul
principal în administrarea Fondurilor de coeziune ale UE, precum și a Programului Național de
Redresare și Reziliență.
La nivel regional, Consiliile de Dezvoltare Regională elaborează Strategiile regionale de
specializare inteligentă și coordonează procesele de dezvoltare regională. Consorțiile
Regionale de Inovare includ reprezentanți ai universităților, institutelor de cercetare, IMM-urilor
inovatoare, autorităților publice locale și societății civile și funcționează ca organisme consultative
pe teme de RIS3 la nivel regional.
Organismele de coordonare
Anterior nu exista niciun organism care să coordoneze strategiile și politicile naționale de
C&I între ministere, deși pentru noua perioadă de programare a fost creat un nou comitet
de coordonare. Conform Legii cercetării, ar fi trebuit să se organizeze un Consiliu Național pentru
Politici în domeniul științei și tehnologiei, ca organism consultativ în subordinea prim-ministrului,
cu rolul de a consilia Guvernul la stabilirea priorităților naționale de C&I, însă acest consiliu nu a
46
fost niciodată activat. Strategia Națională de CDI 2014-2020 includea prevederea privind un
Consiliu Național pentru Știință, Tehnologie și Inovație (CNPSTI) ca organism interministerial cu
rol de coordonare, monitorizare și evaluare a Strategiei. Însă nici CNPSTI nu a fost activat
niciodată, ceea ce a dus la o slabă coordonare a politicilor sectoriale de C&I. S-a creat un nou
Comitet Interministerial pentru Știință, Tehnologie și Inovare cu scopul de a asigura coordonarea
priorităților naționale pentru C&I în cadrul Reformei 2 din Planul Național de Redresare și
Reziliență (a se vedea Caseta 2), deși nu se știe cât de eficace va fi comitetul în această funcție.
Caseta 2 Organismul de coordonare planificat pentru CDI
Printr-o ordonanță de guvern recentă s-a stabilit un organism unic de coordonare pentru
politicile de C&I: Comitetul Interministerial pentru Știință, Tehnologie și Inovație. Comitetul este
organism de decizie subordonat prim-ministrului și are mai multe roluri: stabilirea priorităților
naționale de C&I și alocarea de fonduri pentru C&I publică, asigurarea coordonării priorităților
naționale pentru C&I și pentru specializarea inteligentă cu prioritățile sectoriale și regionale,
asigurarea coordonării cu sectorul privat, cu societatea civilă și cu alte entități, luarea deciziilor
cu privire la revizuirile și/sau schimbările aduse cadrului legislativ și strategic pentru investițiile
în C&I (Strategiile naționale de CDI și Planurile naționale de CDI), dacă este necesar, precum
și revizuirea activității organismelor consultative subordonate MCID și stabilirea rolurilor și a
sarcinilor acestora.
Comitetul este format din reprezentanți esențiali de la nivelul guvernului: prim-ministrul,
ministrul cercetării, inovării și digitalizării, ministrul educației, ministrul de finanțe, ministrul
economiei, ministrul sănătății, ministrul energiei, ministrul mediului, apelor și pădurilor, ministrul
agriculturii și dezvoltării rurale, ministrul apărării naționale, ministrul de interne, ministrul
investițiilor și proiectelor europene, ministrul mediului de afaceri și turismului, secretarul general
al guvernului, președintele Academiei Române. Comitetul mai include și observatori, fără drept
de vot, pe directorii organismelor consultative ale MCID, președintele Academiei de Științe
Agricole și Silvicultură, un reprezentant numit de UEFISCDI, reprezentanți ai confederațiilor
patronale, un reprezentant al Agențiilor de Dezvoltare Regională și trei reprezentanți ai
sectorului privat de C&D.
Comitetul se întâlnește regulat, trimestrial și ori de câte ori este necesar. Este sprijinit de un
secretariat dedicat organizat în cadrul MCID, care răspunde de monitorizarea și evaluarea
Strategiei naționale de CDI și a evoluției sistemului de C&I. Secretariatul va pregăti un raport
anual cu recomandări pentru actualizarea obiectivelor naționale strategice de C&I care vor fi
prezentate Guvernului înainte de adoptarea legii bugetului.
Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului, nr. 43/24 mai 2023 de modificare a OG 57/2002.
Există câteva comitete interministeriale și interinstituționale, dar obiectul lor de activitate
este limitat. În 2019 a fost creat Comitetul pentru Coordonarea Specializării Inteligente (CCSI),
cu reprezentanți din diferite ministere și Agenții de Dezvoltare Regională, dar acesta se ocupă
doar de aspecte legate de specializarea inteligentă. Alte organisme de coordonare sunt Comitetul
Interministerial pentru Coordonarea PNRR, Comitetul Interministerial pentru Monitorizarea
Programului „România Educată”, Comitetul Interministerial pentru coordonarea relațiilor
României cu OCDE, care facilitează coordonarea pe anumite programe sau teme.
47
Organismele de implementare
MCID este principala entitate responsabilă cu implementarea instrumentelor de C&I din
cadrul Programului Operațional Competitivitate, al PNRR și al mai multor programe cheie
pentru C&I din cadrul Planului Național pentru CDI (PN3). MCID este Organismul Intermediar
și organismul de implementare al Programului Operațional Competitivitate (POC/POCIDIF).
Unitățile de implementare ale MCID (adică Direcția pentru Programe de Cercetare, Direcția pentru
Infrastructuri de Cercetare) proiectează și implementează mai multe alte programe esențiale de
sprijin pentru C&I, inclusiv instrumente care furnizează finanțare instituțională pentru Institutele
Naționale de C&D, taxe de membru în organizații internaționale și finanțare pentru instalații și
obiective speciale de interes național. În 2021 a fost creată la MCID Unitatea de Implementare a
Reformei în cadrul Instrumentului de Sprijin pentru Politici, care să implementeze și să
monitorizeze recomandările ISP transpuse în reforme ale sistemului național de C&I. Unitatea
ISP va fi operațională din 2021 până în 2026.
UEFISCDI implementează multe dintre programele de granturi pentru cercetare și inovare
în cadrul PN3. UEFISCDI funcționează în cadrul Ministerului Educației și are un rol dublu: sprijină
Ministerul Educației în distribuirea bugetului de stat pentru universitățile de stat și este și agenția
de implementare pentru programele din PN3 și pentru Granturile Pr ogramului de Cercetare al
Spațiului Economic European (SEE). De asemenea, UEFISCDI este și entitatea care dezvoltă și
administrează platforme strategice cum ar fi E-ERRIS/ E-ERTIS (Sistemul European de
Infrastructuri de Cercetare și Tehnologie), Brainmap (comunitate online de cercetători, inovatori,
tehnicieni și antreprenori), UDiManager (o platformă pentru primirea de informații și depunerea
de cereri pentru obținerea de granturi de cercetare) și Registrul Educațional Integrat (REI). Din
2022, UEFISCDI asigură și sprijin tehnic și administrativ pentru MCID, MEDU și alte entități pentru
administrarea diferitelor apeluri de propuneri lansate în cadrul PNRR și al altor programe
naționale și internaționale.
Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR-urile) sunt organismele de implementare ale
instrumentelor din cadrul Programelor Operaționale Regionale. În perioada de programare
2014-2020, ADR-urile au fost Organisme Intermediare în Programul Operațional Regional (POR)
2014-2020 (în care Ministerul Dezvoltării Regionale a avut rolul de autoritate de management),
iar în perioada de programare 2021-2027, acestea vor fi Autorități de Management și organisme
de implementare pentru POR-uri. De asemenea, ADR-urile răspund de proiectarea,
managementul, implementarea și monitorizarea Strategiilor Regionale de Specializare Inteligentă
și fac parte din Comitetul pentru Coordonarea Specializării Inteligente organizat în subordinea
MCID.
O serie de alte ministere și agenții joacă și ele un rol în implementarea politicilor de C&I.
Ministerul Educației - sprijinit de consiliile sale consultative și de UEFISCDI - implementează
programele de finanțare instituțională pentru universitățile de stat și acționează ca organism
intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman (POCU/POEO). Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale asigură finanțare pentru Academia de Științe Agricole și Silvicultură (ASAS) și
pentru institutele de cercetare ale acesteia și administrează planul sectorial de C&D pentru
sectorul agricol și agroalimentar. Ministerul Sănătății sprijină Academia de Științe Medicale și
administrează planul de C&D în sectorul sănătății. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
este Autoritatea de Management pentru majoritatea fondurilor europene structurale și de investiții,
pentru programul SEE și pentru Planul de Redresare și Reziliență. Academia Română
administrează finanțarea în bloc pentru institutele sale de cercetare. În sfârșit, Institutul de Fizică
48
Atomică (IFA) și Agenția Spațială Română (ROSA) coordonează programele naționale de C&I și
participarea României la infrastructuri de cercetare și programe internaționale majore în domeniul
fizicii atomice și subatomice și la activități spațiale.
Entitățile responsabile cu realizarea CDI
Structura entităților responsabile cu realizarea C&I din România s-a schimbat în ultimul
deceniu, însă sectorul este în continuare fragmentat și slab coordonat. În 2021 existau 550
de unități de C&D active în România, dintre care 249 erau de stat (IPC-uri și IÎS-uri), iar 301 erau
unități private (a se vedea Tabelul 3). Deși numărul de unități de C&D de stat a rămas relativ
stabil, numărul de unități de C&D private a scăzut dramatic, de la peste 460 de unități în 2011 la
301 în 2021, odată cu schimbările la nivelul structurii economice a României. În Tabloul de bord
al UE privind investițiile industriale în C&D nu este inclusă nicio companie din România, însă
unele sectoare dau semne de potențial de inovare prin investițiile în C&I ale corporațiilor
multinaționale. Așa stau lucrurile în special în sectorul auto, care a beneficiat de mutarea
activităților high tech ale mai multor companii multinaționale majore, printre care Renault,
Continental AG, Siemens, Delphi și Bosch.
Tabelul 3 Instituții de C&I
Institutele Naționale de 42 INCD-uri subordonate MCID
C&D (INCD-uri) 4 INCD-uri subordonate altor ministere
50 de institute de cercetare și 20 de centre subordonate Academiei
Române
Academii
70 de institute subordonate Academiei de Științe Agricole și Silvicultură
95 de organisme de cercetare coordonate de Academia de Științe Medicale
Instituții de învățământ 53 de universități de stat
superior 34 de universități particulare
Institutele sau centrele de C&D organizate în cadrul societăților naționale,
Alte instituții de C&I
companiilor naționale sau unităților independente de interes național
Sursa: Compilată de Banca Mondială.
România are 46 de Institute Naționale de C&D (INCD-uri), dintre care majoritatea (42) sunt
coordonate de MCID, iar celelalte sunt coordonate de alte ministere. Conform Legii cercetării,
INCD-urile funcționează cu autonomie financiară, administrează active din domeniul public și
privat al statului, dețin propriile lor active și pot să realizeze activități comerciale și de producție.
MCID este reprezentat în consiliile INCD-urile, aprobă bugetele acestora și validează rezultatele
evaluărilor externe. Finanțarea instituțională pentru INCD-uri este asigurată prin Programul
NUCLEU, administrat de MCID.
Academia Română are aproximativ 50 de institute de cercetare și 20 de centre. Academia
funcționează autonom și are o linie bugetară proprie în bugetul de stat. Institutele și centrele
funcționează sub conducerea a 14 secții științifice care ghidează activitatea științifică,
supraveghează, controlează și evaluează activitatea unităților membre. Academia organizează
și studii doctorale și postdoctorale. Academia Română are o linie bugetară dedicată, separată de
orice buget ministerial, prin care beneficiază de finanțare în bloc pentru activități de C&I.
Mai există și peste 150 de institute, centre sau unități de C&D în subordinea Academiei de
Științe Agricole și Silvicultură și a Academiei de Științe Medicale. Academia de Științe
Agricole și Silvicultură (ASAS) include aproximativ 70 de institute și unități agricole de cercetare.
ASAS funcționează autonom și are secții științifice care coordonează și controlează activitatea
de C&D a unităților de cercetare. ASAS primește finanțare de la bugetul de stat prin Ministerul
49
Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care gestionează și planul sectorial pentru C&D în agricultură.
Academia de Științe Medicale (ASM) funcționează cu venituri proprii și cu subvenții de la bugetul
de stat, prin Ministerul Sănătății. Sunt aproximativ 95 de structuri de cercetare care funcționează
sub auspiciile ASM, printre care spitale, laboratoare clinice, departamente de cercetare, institute
de cercetare științifică educaționale și medicale etc.
Sectorul românesc de învățământ superior cuprinde 87 de instituții de învățământ superior
acreditate, printre care 53 de universități de stat și 34 de universități particulare. IÎS-urile sunt
autonome și își stabilesc propria agendă de cercetare. IÎS-urile de stat sunt finanțate de la bugetul
de stat prin Ministerul Educației, care cuprinde și un flux de finanțare dedicat, creat recent, pentru
C&D, deși acest flux dedicat reprezintă doar 20 milioane EUR pe an în total, pentru toate
universitățile de stat. Lipsa de finanțare instituțională pentru C&D în universități se transpune în
lipsa de personal dedicat de C&D și bugete mici pentru cercetare. În 2023 urmează să se aprobe
o nouă Lege a învățământului, care, printre altele, are scopul de a consolida misiunea de C&I și
de a crește nivelul de finanțare pentru C&I în IÎS-uri.
Sistemul de C&D din România mai include și institute de C&D sau centre organizate în cadrul
societăților naționale, companiilor naționale sau unităților independente de interes național, însă
nu s-a făcut o catalogare cuprinzătoare a acestor instituții.
2.2.2 Strategii de C&I
• Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare și Specializare Inteligentă
este documentul generic care definește politica de stat în domeniul cercetării și inovării
și toate investițiile și intervențiile în C&D sunt acoperite prin această strategie
• Strategia pentru 2014-2020 nu și-a atins ținta ambițioasă de a acorda 1% din PIB
finanțare publică pentru C&D. Implementarea a fost împiedicată nu doar de neajunsuri
în materie de finanțare, ci și de deficiențe la nivelul cadrului de guvernanță și de lipsa
de informații strategice privind politicile.
• Strategia pentru 2022-2027 menține ținta anterioară de 1% din PIB finanțare din fonduri
publice, însă o cheltuială bugetară de 16,6 miliarde EUR pare nerealistă având în
vedere performanțele trecute și actuale ale României în materie de cheltuieli.
Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare și Specializare Inteligentă este
documentul generic care definește politica de stat în domeniul cercetării și inovării.
Strategia stabilește viziunea, obiectivele, țintele și cadrul de implementare pentru C&I
(guvernanță, sistemul de monitorizare și evaluare, sursele de finanțare și planul de acțiune).
Investițiile și intervențiile acoperite în Strategia Națională de CDI includ atât alocările pentru C&D
de la bugetul de stat, cât și fondurile europene pentru C&I și răspund condițiilor stabilite în cadrul
Politicii europene de coeziune pentru specializarea inteligentă.
Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 (SNCDI)
Pentru perioada de programare 2014-2020, Strategia Națională de CDI (SNCDI) a stabilit o
viziune ambițioasă pentru țară, dar nu și-a atins ținta de a aloca 1% din PIB finanțare de
stat pentru C&D. Astfel cum s-a discutat în secțiunea privind Analiza nevoilor țării, cheltuielile
guvernului României cu C&I au fost cele mai scăzute din UE în perioada 2014-2020. Evaluarea
intermediară a SNCISI arată că diferența față de țintele de cheltuieli planificate a fost semnificativă
și că intervențiile din cadrul strategiei au avut un impact pozitiv, dar modest în ceea ce privește
50
atingerea obiectivelor strategice (INCSMPS 2019). Implementarea SNCDI a fost împiedicată nu
doar de neajunsuri în materie de finanțare, ci și de deficiențe la nivelul cadrului de guvernanță și
de lipsa de informații strategice privind politicile. Covid 19 a mai adăugat și alte provocări în
implementarea instrumentelor pentru C&I și a întârziat adoptarea SNCISI, PN4, POCIDIF și a
altor strategii și planuri esențiale pentru noua perioadă de programare (2022-2027).
Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022 –
2027 (SNCISI)
SNCISI menține obiectivul din 2014-2020, de a investi 1% din PIB fonduri publice în C&D
până în 2027. SNCISI acoperă mai multe surse de finanțare decât SNCDI, inclusiv alocările
pentru C&I din PNRR, dar, la fel ca bugetul planificat pentru SNCDI, ținta privind cheltuiala
bugetară de 16,6 miliarde EUR (respectiv cheltuieli de 1% din PIB) pare nerealistă, dată fiind
performanța României în materie de cheltuieli cu C&I în trecut și în prezent. Nu este clar de unde
ar proveni fondurile pentru această creștere dramatică a cheltuielilor cu C&I.
În comparație cu SNCDI (2014-2020), SNCISI adaugă o serie de noi domenii de interes,
inclusiv un accent mai mare pe transferul de cunoștințe și tehnologie, antreprenoriat inovator, o
mai bună utilizare a infrastructurilor de cercetare și tranziția la știința deschisă (a se vedea Tabelul
4 de mai jos). De asemenea, SNCDI incorporează și noile obiective ale Spațiului European de
Cercetare și pune mai mult accent pe internaționalizare, pe sinergiile cu Orizont Europa și cu alte
programe europene și internaționale și pe consolidarea capacității.
SNCISI va folosi o structură de guvernanță și un sistem de monitorizare și evaluare pe mai
multe niveluri, precum și procesul de descoperire antreprenorială continuă, conform
criteriilor condiției favorizante pentru specializarea inteligentă (2021-2027) stabilite de Comisia
Europeană. Pentru prima oară, SNCISI include ținte pentru domenii de specializare inteligentă
(adică rata de creștere a ocupării forței de muncă, valoarea adăugată și exporturile în
ecosistemele asociate cu domeniile de specializare inteligentă care beneficiază de proiecte
majore vor fi de două ori cât media națională), însă scenariul de referință și metodologia pentru
calcularea rezultatelor RIS3 încă nu au fost elaborate. Tabelul 4 oferă o comparație dintre țintele,
obiectivele specifice și planurile și programele de implementare din SNCDI (2014-2020) și SNCISI
(2022-2027).
Tabelul 4 Țintele, obiectivele și planurile și programele de implementare din SNCDI (2014 -2020) și
SNCISI (2022-2027)
SNCDI (2014-2020) SNCISI 2022-2027
Ținte privind Premisa: Creșterea treptată a investițiilor publice în C&D la 1% din PIB în 2020
finanțarea
Fonduri naționale de C&D
Planul național pentru C&D, planurile de C&D ale Academiei Române și ale academiilor
Planuri și pe sectoare
programe de
implementare Planurile sectoriale de C&D ale altor ministere
Fondurile europene structurale și de investiții (FESI): Programele operaționale
(PO)
51
PO Competitivitate (POC); PO Regional Programul pentru creștere inteligentă,
(POR); PO Capital Uman (POCU); Alte PO Programul pentru educație și ocuparea
cu componentă de C&I forței de muncă (POCIDIF).; Nou: 8
programe regionale, Programul pentru
sănătate, Programul pentru o tranziție
justă
Nou: Mecanismul de redresare și
reziliență, Componenta 9 (Sprijin
pentru CDI)
Condiții FESI Prioritățile naționale legate de specializarea Prioritățile regionale legate de
inteligentă (condiționalitatea ex-ante pentru specializarea inteligentă
FESI 2014-2020) (condiționalitatea favorizantă pentru
FESI 2021-2027)
Inovare și specializare inteligentă
• Stimularea C&I privată (credite fiscale, • Mobilizarea inovării prin parteneriate
VC, protejarea PI etc.) public-privat; transfer de tehnologie și
• Sprijinirea specializării inteligente („de la cunoștințe. Nou: antreprenoriat în
idee la piață”, centre de competență inovare
RIS3, infrastructură pentru transferul de • Sprijinirea ecosistemelor de
tehnologie și incubare, infrastructuri de specializare inteligentă (centre
C&D, fuziuni ale OPC-urilor etc.) tehnologice, participarea la RIS3
• Inovare în sectorul public internațional, aptitudini pentru RIS3
etc.)
Obiective Excelența în cercetare, acces la cunoștințe și condiții cadru
specifice și
domenii de • Îmbunătățirea pieței muncii pentru • Atragerea de talente în cercetare și
interes cercetare creșterea numărului de cercetători și
• Sprijinirea cercetării fundamentale și a îmbunătățirea competențelor
cercetării de frontieră acestora
• Îmbunătățirea capacității instituționale a • Nou: Agenda strategică de cercetare:
OPC-urilor Asocierea C&I cu provocările sociale
• Acces la cunoștințe pentru toate OPC- • Creșterea competitivității organizațiilor
urile și sprijin pentru publicarea cu acces de cercetare
deschis • Nou: Facilitarea tranziției la știința
• Infrastructuri de cercetare majore (ELI și deschisă
Danubius) și clustere de inovare • Nou: Modernizare, utilizarea eficientă
• Educație pentru IST și comunicări și accesul deschis la infrastructura de
științifice cercetare
• Știință și Societate
Colaborare europeană și internațională
• Internaționalizarea activităților de C&I, • Cooperare europeană și internațională
cooperare europeană și internațională. pentru CDI. Nou: Formare de
capacitate pentru internaționalizare
Sursa: Compilată de Banca Mondială.
52
2.2.3 Mixul de politici de C&I al României
Această secțiune oferă o prezentare generală a portofoliului românesc de instrumente de
sprijinire a cercetării și inovării în perioada de programare 2014-2020 și o analiză a alinierii dintre
sprijinul furnizat de mixul de politici și nevoile țării (detaliate în secțiunea anterioară), pentru a
identifica acele nevoi care nu au fost abordate, sau care au fost abordate insuficient prin
instrumentele de sprijinire a C&I.
• Analiza mixului de politici de C&I reprezintă prima analiză holistică de jos în sus a
politicilor naționale ale României prin care este sprijinită cercetarea, dezvoltarea și
inovarea la nivel de instrument
• MCID și MIPE sunt principalele autorități care administrează politicile de C&I, iar MCID
și UEFISCDI implementează cea mai mare parte din fondurile de C&I
• Mixul de politici conține un număr mare de programe cu bugete foarte mici.
• Universitățile primesc mai puțină finanțare instituțională pentru C&D decât alte
organizații publice de cercetare
• Finanțarea pentru accesarea și întreținerea infrastructurii de cercetare existente este
limitată
• Există lacune în ceea ce privește sprijinul acordat activităților de C&I din sectorul privat
și principalilor intermediari și actori din ecosistem
• Există un sprijin redus pentru colaborările în C&D conduse de industrie
• Sprijinul pentru transferul de tehnologie nu a pus accent pe consolidarea capacității
organizațiilor de cercetare și a OTC-urilor de a desfășura activități de comercializare,
PI și transfer de tehnologie
Metodologie
Cartografierea portofoliului are ca scop să ofere o evaluare cuprinzătoare a investițiilor
țării în cercetare și inovare. Aceasta constă dintr-o catalogare a fiecărui instrument de politici
prin care este sprijinită C&I în țară și o analiză a caracteristicilor acestora. Exercițiul de
cartografiere a portofoliului oferă baza pentru evaluarea alinierii dintre nevoile identificate de
politici de C&I (astfel cum sunt descrise în secțiunea de Analiză a nevoilor țării) și compoziția
portofoliului de instrumente de sprijin pentru C&I din România. Această abordare se poate f olosi
și ca instrument pentru monitorizarea portofoliului de instrumente în continuare.
Această analiză reprezintă prima analiză holistică de jos în sus a politicilor naționale ale
României prin care este sprijinită cercetarea, dezvoltarea și inovarea la nivel de
instrument. Analiza a implicat colectarea de informații din rapoartele anuale ale MCID,
UEFISCDI, IFA, ale programelor PN3, ale MIPE, ale AR și ale MADR (a se vedea în Anexa 1 o
descriere a surselor de date). Cartografierea include toate instrumentele de C&I care erau
operaționale în ciclul de programare 2014-2020, cu accent pe perioada bugetară 2016-2021,
deoarece, în practică, implementarea instrumentelor din ciclul 2014-2020 nu a început până în
2016 și s-a prelungit dincolo de anul 2020. Apoi instrumentele au fost analizate în raport cu diferiți
indicatori, printre care bugetul alocat și plătit, rezultate, obiective, tipuri de beneficiari și organisme
de implementare (a se vedea exemple de indicatori în Figura 18) pe baza unei treceri în revistă
a documentației programelor. În total, s-au folosit 239 de variabile pentru a caracteriza
instrumentele.
53
Figura 18 Prezentare generală a cartografierii portofoliului
Sursa: Compilată de Banca Mondială.
Cartografierea se concentrează pe instrumente care sprijină cercetarea și inovarea și
exclude intervențiile care nu țin de C&I. Sfera de acoperire a analizei se limitează la
instrumentele care sprijină excelența în cercetare, tehnologia și inovarea în sectorul public și
privat și nu include intervențiile care nu se bazează pe CDI, cum ar fi sprijin general pentru firme,
adoptarea de tehnologie, îmbunătățirea eficienței etc. În total au fost cartografiate 76 de
instrumente pentru perioada 2014-2020. Lista completă de programe, precum și avertismentele
privind analiza se găsesc în Anexa 1.
Câteva aspecte trebuie reținute în legătură cu datele colectate:
• Cartografierea portofoliului nu include instrumentele finanțate direct din surse europene și
internaționale (de ex. granturile Orizont 2020), în care autoritățile naționale nu sunt
implicate la nicio fază a evaluării, administrării, monitorizării sau evaluării proiectului.
• În cazurile în care pentru un instrument nu au fost disponibile date privind bugetul alocat,
echipa a presupus că bugetul alocat a fost egal cu bugetul plătit pentru instrumentul
respectiv într-un anumit an.
• Pentru instrumentele implementate de Institutul de Fizică Atomică (IFA) și de Agenția
Spațială Română (ROSA) nu au existat date privind plățile de fonduri, astfel că echipa a
presupus că bugetul plătit a fost egal cu bugetul alocat pentru instrumentul respectiv într-
un anumit an.
• Pentru instrumentele finanțate de programe operaționale, s-a presupus că bugetele plătite
sunt egale cu bugetele contractate, deoarece nu au fost disponibile date privind plățile
efective de fonduri la nivel de instrument.
• Cartografierea portofoliului nu include planurile sectoriale de C&D ale altor ministere în
afară de MCID și Ministerul Agriculturii, din cauza lipsei de date.
Echipa Băncii Mondiale va continua cartografierea instrumentelor din perioada de
programare 2021-2027 pe măsură ce acestea sunt anunțate. La momentul redactării
54
prezentului raport (iunie 2023), echipa a cartografiat 12 instrumente din noul ciclu de programare
– în principal din PNRR.
Caracteristicile mixului de politici
Cartografierea mixului de politici din perioada 2014-2020 conține 76 de instrumente cu un
buget plătit total de 3,4 miliarde EUR în anii fiscali 2016-2021. Mixul de politici a fost analizat
în raport cu o serie de dimensiuni, printre care organismul de implementare, obiectivele,
beneficiarii eligibili etc. Rezultatele acestor analize sunt prezentate mai jos.
MCID și MIPE sunt principalele autorități care administrează politicile de CDI, iar MCID și
UEFISCDI implementează cea mai mare parte din fondurile de CDI. MCID, în calitate de
autoritate de management pentru Planul Național de CDI și pentru propriile sale programe
strategice (de ex. NUCLEU, IOSIN etc.) și MIPE, în calitate de autoritate de management pentru
programele operaționale ale României, supraveghează peste 80% din portofoliul de CDI (Tabelul
5). De asemenea, MCID implementează direct cea mai mare parte din fondurile de CDI în calitate
de organism de implementare pentru PO Competitivitate și pentru propriile sale programe
strategice. În calitate de organism de implementare pentru majoritatea granturilor de cercetare și
inovare din cadrul Planului Național de CDI, UEFISCDI joacă și ea un rol critic ca organism de
implementare.
Tabelul 5 Principalele organisme de implementare pentru instrumentele de CDI din România
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Majoritatea fondurilor de CDI provin de la bugetul național, iar finanțarea este împărțită pe
mai multe strategii, planuri și programe. Instrumentele finanțate în cadrul bugetului național
reprezintă 58% din finanțarea plătită între 2016-2021, iar restul de 42% sunt finanțate din
programele operaționale. Astfel cum este prezentat în Figura 19 , cel mai mare mecanism de
finanțare este PO Competitivate (POC), cu un total de 1,042 miliarde EUR contractate din 2016
până în 2021, care în principal sprijină infrastructura de cercetare, dar are și instrumente care
sprijină colaborarea public-privat, clusterele, internaționalizarea și alte activități. Următoarele ca
mărime sunt programele strategice ale MCID (934 milioane EUR fonduri plătite), printre care
NUCLEU (finanțare instituțională pentru OPC-uri), taxe de membru la organizațiile internaționale,
IOSIN (finanțare pentru infrastructură) și alte instrumente cheie. Al treilea cel mai mare mecanism
55
este Planul Național de CDI (615 milioane EUR fonduri plătite), care sprijină în cea mai mare
parte instrumente de granturi de cercetare. Și din bugetul de C&D al Academiei Române, al PO
Capital Uman (POCU) și al PO Regionale (POR) s-au plătit fonduri semnificative pentru C&I în
2016-2021.
Figura 19 Fonduri plătite și număr de instrumente pe mecanisme de finanțare
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Cea mai mare parte din mixul de politici este format din instrumente cu finanțare
competitivă, iar finanțarea pe bază de performanță și finanțarea în bloc pentru instituții
reprezintă și ea o cotă semnificativă din fondurile de C&I. Finanțarea competitivă (adică
finanțarea pentru care există un proces de depunere de cereri și selecție pentru atribuirea
fondurilor) a reprezentat 64% din mixul de politici; 44% din finanțarea competitivă a provenit de
la bugetul național, iar 56% au fost fonduri din FEDR, FESI sau programe ale SEE și ale
Mecanismului Norvegian (Figura 20). Finanțarea pe bază de performanță9 pentru OPC-uri și IÎS-
uri a reprezentat 19% din mixul de politici, toate fondurile provenind de la bugetul național.
Finanțarea în bloc10 pentru OPC-uri și IÎS-uri a reprezentat 11% din mixul de politici, toate
fondurile provenind de la bugetul național.
9 Finanțarea pe bază de performanță (FBP) este finanțarea dedicată pentru instituțiile publice de cercetare, alocată în
funcție de metrici de performanță, cum ar fi clasamente instituționale, indicatori bibliometrici sau care țin de brevete,
finanțare pentru cercetare atrasă etc. Instrumentele de FBP din România emit periodic apeluri de propuneri către
instituțiile eligibile, iar atunci instituțiile sunt evaluate și se alocă finanțare în funcție de metricile de performanță st abilite:
pentru NUCLEU, apelurile de propuneri se fac o dată la patru ani (deși finanțarea se plătește anual), iar instrumentele
de FBP pentru universități emit apeluri de propuneri anual.
10 Finanțarea în bloc este finanțarea dedicată pentru instituțiile publice de cercetare, care nu se alocă pe baza unor
metrici de performanță. În România, instrumentele de finanțare în bloc nu emit apeluri de propuneri.
56
Figura 20 Cheltuielile pe tipuri de finanțare și surse de finanțare
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
În cazul programelor finanțate din FESI, POC a contractat mult mai multă finanțare decât a
alocat11, iar POR a avut dificultăți severe în ceea ce privește plata fondurilor.
Supracontractarea fondurilor pare să fie o practică generală în cadrul programelor operaționale
din România: la toate programele FESI din perioada 2014-2020 din România, rata fondurilor
contractate depășește alocările inițiale cu 62%, iar rata efectivă de absorbție a fost de 77% (MIPE,
2023). În ceea ce privește întreg portofoliul de C&I, s-au contractat puțin mai multe fonduri decât
s-au alocat (Figura 21a). În cazul POC, fondurile contractate au depășit alocările de finanțare cu
49% în cazul unora dintre instrumentele de C&I, însă rata de absorbție a finanțării pentru POC în
ansamblu a fost doar de 70% la sfârșitul lui 2022. Analizând instrumentele finanțate prin POR,
numai 28% din fondurile alocate fuseseră contractate până în 2021 (Figura 21c), ceea ce indică
provocări severe în ceea ce privește absorbția fondurilor de către beneficiarii vizați (a se vedea
secțiunea Sprijin pentru transferul de tehnologie pentru mai multe informații în acest sens).
11 Pentru instrumentele finanțate de programele operaționale, datele privind plata fondurilor la nivel de instrument sunt
transmise numai după închiderea proiectelor; prin urmare, pentru proiectele active, această analiză se bazează pe
fondurile contractate de beneficiari. De obicei, fondurile contractate sunt mai mari decât plățile efective, deoarece unele
proiecte contractate pot fi anulate sau reziliate înainte de implementare sau în timpul acesteia.
57
Figura 21 Finanțare alocată și plătită pentru tot portofoliul și pe programe
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Mixul de politici conține un număr mare de instrumente cu bugete mici, ceea ce indică
ineficiențe de natură administrativă. Cele patru instrumente care sunt cele mai mari din mixul
de politici reprezintă 45% din bugetul total. Spre deosebire de acestea, cele mai mici 50% dintre
instrumente reprezintă doar 4% din cheltuielile totale (Figura 22). Cele mai mici 38 de instrumente
au un buget mediu de 3,4 milioane EUR, în comparație cu 84 milioane EUR pentru cele mai mari
38 de instrumente. Cele mai mici 50% dintre instrumente au și ele o sferă de cuprindere la fel de
mică și sprijină mai puțin de 140 de proiecte în medie, cu o dimensiune medie a proiectelor de
25.000 EUR (în comparație cu o medie de peste 750 de proiecte sprijinite cu o dimensiune a
proiectelor de 116.000 EUR pentru cele mai mari 50% dintre instrumente). În general, programele
cu bugete foarte mici sunt mai puțin eficiente (în ceea ce privește costurile cu implementarea în
raport cu rezultatele), probabilitatea evaluării eficacității acestora este mai mică și ele pot să
reprezinte o scurgere de resurse, care și așa sunt limitate pentru C&I în România. Analiza
funcțională a arătat că există o serie de instrumente cu bugete care sunt prea mici pentru a își
realiza obiectivele de politici (a se vedea Analiza funcțională pentru mai multe informații în acest
sens).
58
Figura 22 Dimensiunea bugetului pentru instrumentele de CDI, 2016-2021
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Crearea de cunoștințe este principalul rezultat social sprijinit, iar excelența în cercetare și
inovarea în C&D sunt principalele obiective. Crearea de cunoștințe este rezultatul social care
beneficiază de cel mai mult sprijin în mixul de politici de CDI, atât ca număr de instrumente, cât
și ca fonduri plătite, urmat de capitalul uman și de creșterea productivității (Figura 23a). Excelența
în cercetare este obiectivul sprijinit în cea mai mare măsură (din nou, atât în ceea ce privește
numărul de instrumente, cât și ca fonduri plătite), urmat de inovarea în C&D, formarea de capital
uman și competențe. De reținut că un singur instrument a avut obiective legate de sprijinirea
minorităților rome și niciun instrument nu a vizat exclusiv agenda verde.
Figura 23 Cheltuielile alocate ale instrumentelor și numărul de instrumente pe rezultate și obiective
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Institutele de cercetare și universitățile sunt principalii beneficiari sprijiniți, în timp ce
sectorul privat beneficiază de sprijin limitat. Figura 24 de mai jos arată că institutele de
cercetare sunt eligibile pentru cele mai multe fonduri de CDI dintre toate tipurile de beneficiari,
fiind urmate de universități. Mult mai puțină finanțare este disponibilă pentru firme sau consorții;
59
deși analiza mixului de politici a exclus instrumentele care privesc inovarea non-C&D (de ex.
adoptarea de tehnologie, capabilități manageriale etc.) în sectorul privat, lipsa de sprijin pentru
activitățile de cercetare și inovare ale sectorului privat este remarcabilă. Finanțarea pentru
intermediari cum ar fi parcuri tehnologice, incubatoare și acceleratoare etc. este și ea foarte
limitată.
Figura 24 Eligibilitatea pentru finanțarea plătită și numărul de instrumente pe tipuri de beneficiari
Cheltuieli și număr de instrumente, pe tip de beneficiar, 2016-2021
1,800 80
1,600 70
1,400
60
Cheltuieli (mil. EUR)
Număr de instrumente
1,200
50
1,000
40
800
30
600
20
400
200 10
0 0
Institute de IÎS Firme Infrastructura Consorții Altele Agenții guv. Asociații de Intermediari
cercetare de cercetare firme
Cheltuieli în mil. EUR Număr de instrumente*
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
În mixul de politici, finanțarea competitivă este compusă în mod covârșitor din granturi și
sprijin pentru infrastructură. Analizând mecanismul de intervenție prin fonduri competitive
(adică fonduri neinstituționale), granturile reprezintă peste 1,3 miliarde EUR în perioada 2016-
2021. Al doilea tip de instrument ca mărime este sprijinul pentru infrastructura de cercetare, care
a totalizat 810 milioane EUR. Nu a mai existat vreun alt tip de instrument care să depășească 70
milioane EUR finanțare. Deși acestea nu sunt incluse în cartografierea portofoliului, stimulentele
fiscale ale României pentru C&D sunt descrise în Caseta 3 de mai jos.
Criteriile de selecție pentru finanțarea competitivă se concentrează în cea mai mare parte
pe performanța anterioară a beneficiarilor, dar și pe calitatea proiectelor și impacturile
proiectate. Peste 95% din instrumentele competitive au criterii legate de performanța anterioară,
iar peste 80% au criterii legate de calitatea proiectelor și de impactul potențial ( Figura 25).
Aproximativ 60% dintre instrumente au criterii legate de colaborări și aproximativ o jumătate au
criterii legate de noutatea sau caracterul disruptiv al abordarea respectivă.
60
Figura 25 Cheltuielile și numărul de mecanisme de intervenție și criterii pentru instrumentele care
beneficiază de finanțare competitivă
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Caseta 3 Stimulente fiscale pentru C&D în România
În 2009, România a introdus mai multe stimulente fiscale pentru activitățile de C&I,
printre care:
• Scutire de impozitul pe venitul personal (IVP) pentru personalul de C&D angajat în
sectorul public și privat. Personalul de C&D este scutit de cota de 10% de impozit pe
venitul personal;
• Supra-deducerea din impozitul pe profitul întreprinderilor, de 50% cheltuieli eligibile
asociate cu activitățile de C&D;
• Amortizare accelerată a utilajelor și echipamentelor folosite în activitățile de C&D;
• Scutire de impozitul pe profit în primii 10 ani de activitate pentru firmele care desfășoară
numai activități de C&D; și
• Alte stimulente relevante (non-C&D), printre care o scutire de impozit pe profiturile
reinvestite în echipamente tehnologice sau deducerea cheltuielilor pentru organizarea
și dezvoltarea de studii profesionale și tehnice.
În practică, utilizarea de stimulente fiscale pentru C&D a fost limitată din cauza
îndrumărilor insuficiente privind aplicarea acestora. Conform bazei de date de Stimulente
fiscale pentru C&D a OCDE, sprijinul guvernamental indirect prin stimulente fiscale pentru C&D
în România a reprezentat 0,008% din PIB (față de media UE de 0,097% din PIB și media OCDE
de 0,123% din PBI) (OCDE 2023). Un raport recent al FMI (2022) a constatat că există spațiu
considerabil pentru îmbunătățirea impozitului actual pe profitul întreprinderilor din domeniul
C&D în România și a recomandat adoptarea unui credit fiscal pentru C&D și reducerea supra-
deducerii existente pentru întreprinderi.
O nouă ordonanță a Ministerului de Finanțe și a MCID (2023) intenționează să clarifice
care sunt proiectele și activitățile care se consideră activități de C&D și înființează
Registrul Național de Experți pentru Certificarea activităților de C&D, pentru a sprijini
61
companiile cu clasificarea activităților de C&D. Toate companiile mari au obligația să solicite
certificarea activităților lor de C&D, iar toate celelalte entități pot să solicite voluntar îndrumări.
Sursa: Compilată de Banca Mondială.
Investiții în CDI planificate pentru perioada de planificare 2022-2027
Deși multe dintre politicile de C&I sunt încă în curs de elaborare, analiza planurilor și
programelor anunțate pentru perioada de programare 2021-2027 dezvăluie anumite
schimbări în ceea ce privește investițiile și obiectivele, față de perioada anterioară. Banca
Mondială va cartografia noile instrumente pe măsură ce acestea vor fi anunțate în cadrul
diferitelor programe de sprijin pentru C&I, printre care PN3, PNRR, POC etc., iar 12 instrumente
noi din PNRR și PN4 au fost deja cartografiate. Însă deoarece multe dintre noile instrumente încă
nu au fost elaborate, Banca Mondială a elaborat analiza următoare pe baza descrierilor oficiale
ale programelor din PN4, ale investițiilor din PNRR și ale sub-obiectivelor programelor
operaționale. Aceste estimări vor facilita o comparație la nivel înalt a investițiilor din cele două
perioade și nu reflectă investițiile efective care se vor face în perioada 2022-2027.
A fost anunțată o creștere dramatică a investițiilor în C&I, însă nu este clar de unde vor
proveni aceste fonduri sau cât se va cheltui efectiv. Cea mai mare parte din această creștere
de cheltuieli este din bugetul anunțat, de peste 12 miliarde EUR, al noului Plan Național de CDI
2022-2027 (PN4), care, dacă este cheltuit, va duce la o creștere de 720% față de cheltuielile
efective din planul național anterior (Figura 26). PNRR, Programul Operațional Creștere
Inteligentă (POCIDIF), PO Regionale, PO sănătate și PO Tranziție Justă vor mai adăuga încă 1,3
miliarde EUR finanțare pentru activitățile de inovare, peste ciclul anterior.
Figura 26 Cheltuielile din 2016-2021 în comparație cu investițiile în CDI planificate pentru 2022-2027
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Noul Plan național de CDI 2022-2027 include o creștere uriașă a cheltuielilor planificate,
dar pare să fie foarte improbabil să fie cheltuite toate aceste fonduri. Astfel cum s-a discutat
62
mai sus, bugetul anunțat, de 12 miliarde euro, ar reprezenta o creștere de peste 700% față de
cheltuielile actuale din planul național anterior, dar nu este clar de unde ar urma să provină aceste
fonduri. Probabil că acest buget mare este determinat de ținta României de 1% din PIB cheltuieli
guvernamentale pentru C&I, dar având în vedere tiparele de cheltuieli actuale și trecute, pare
extrem de improbabil să se facă efectiv toate aceste cheltuieli. PN4 include aproape 60 de noi
instrumente de sprijin pentru C&I, dar este foarte incert dacă vor exista suficiente fonduri
disponibile pentru toate aceste instrumente noi. O analiză a programelor PN4 anunțate arată că,
în mare parte, aceste fonduri vor viza obiective legate de excelența în cercetare și inovarea în
C&D (Figura 27). Pe lângă gama sa de instrumente de granturi pentru cercetare, PN4 va absorbi
NUCLEU (cel mai mare instrument, ca buget, din mixul de politici și un mecanism cheie pentru
finanțarea Institutelor Naționale de C&D) și va include mai multe instrumente care sprijină
operarea și accesul la infrastructura existentă, astfel că asigurarea finanțării pentru aceste
instrumente va fi critică pentru sănătatea sistemului de C&I.
Figura 27 Finanțare PN3 în comparație cu PN4 pe obiective principale
Investiții PN3 vs PN4 pe obiective principale
8,000
6,000
Mil. EUR
4,000
2,000
0
Excelență în Inovare C&D Inovare Sprijin Capital Uman Transfer de Inovare
cercetare ecosistem tehnologie Antreprenoriat
PN3 PN4
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
În noul PO Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) 2022-2027,
investițiile vor pune accentul pe sprijinul pentru inovarea în C&D. În timp ce PO
Competitivitate, programul anterior, a pus accentul foarte mult pe excelența în cercetare prin
sprijinul său pentru infrastructura publică de cercetare, o analiză a sub-obiectivelor POCIDIF arată
o deplasare a acestui accent către sprijinirea inovării în C&D, acordându-se mai mult sprijin
infrastructurii din sectorul public și colaborărilor public-privat (Figura 28).
63
Figura 28 Finanțarea din POC 2014-2020 în comparație cu 2021-2027, pe obiective principale
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Cele opt noi Programe Operaționale Regionale vor cunoaște o creștere mare a investițiilor
în activitățile de CDI în ansamblu. Instrumentele finanțate în cadrul PO regional 2014-2020 au
plătit aproximativ 265 milioane EUR în perioada 2016-2021 și au sprijinit în mare infrastructură
de transfer de tehnologie (Figura 29). Aceste instrumente au putut să plătească până în 2021
doar aproximativ 28% din bugetele alocate, din cauza unor probleme severe cu absorbția
fondurilor de către beneficiarii vizați. În noua perioadă de programare, fiecare dintre cele opt
regiuni ale României va avea propriul său PO Regional, cu 2,3 miliarde EUR alocați pentru
investiții în C&I. Această finanțare sporită va duce la un sprijin mai mare pentru transferul de
tehnologie, sprijinirea ecosistemului, a activităților de inovare C&D și non-C&D (de ex. adoptare
de tehnologie, capabilități manageriale etc.) și dezvoltarea de competențe.
Figura 29 Finanțarea din POR 2014-2020 în comparație cu POR 2021-2027, pe obiective principale
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Planul Național de Redresare și Reziliență va aduce o injecție de peste 250 milioane EUR
fonduri pentru C&I, dar aceste programe ar putea să dispară apoi. Investițiile în C&I din
PNRR alocă 250 milioane EUR ca finanțare nouă pentru activitățile de C&I, care va viza în
principal obiective legate de inovarea bazată pe C&D, excelență în cercetare și dezvoltarea de
capital uman (Figura 30). Însă multe din aceste instrumente vor emite un singur apel de propuneri
în 2022-2023, cu implementare până în 2026. Nu este sigur dacă aceste programe de finanțare
64
se vor continua după 2026 printr-un mecanism de finanțare alternativ, cum ar fi PN4 sau
POCIDIF. Reformele și investițiile din cadrul PNRR reprezintă o oportunitate de schimbare
sistemică, însă este improbabil ca programele „unice”, care se implementează o singură dată, să
producă schimbări de durată - trebuie avut grijă să se asigure că investițiile efective din cadrul
PNRR sunt susținute în timp, pentru a putea să se producă schimbări la nivel de sistem.
Figura 30 Pachetul de investiții în cadrul PNRR, conform calendarului (stânga) și obiectivelor
(dreapta)
Sursa: Compilată de Banca Mondială.
Alinierea mixului de politici cu nevoile țării
Comparând constatările esențiale din evaluarea nevoilor țării cu analiza cartografierii portofoliului,
se poate evalua alinierea mixului de politici, prin identificarea acelor aspecte în care anumite nevoi
ale țării nu au fost abordate sau au fost abordate insuficient prin instrumentele de C&I (Tabelul
6).
Tabelul 6 Alinierea dintre nevoile țării și sprijinul pentru CDI furnizat prin mixul de politici
Nevoile țării Sprijin disponibil în mixul de politici
Previzibilitatea sprijinului de C&I
• Există provocări legate de disponibilitatea • Bugetarea pe bază de programe este
și previzibilitatea finanțării pentru implementată în format pilot pentru
activitățile de C&I anumite programe publice (printre care și
• În perioada de programare 2014-2020, NUCLEU) în noua perioadă de
România a cheltuit numai 58% din ceea ce programare, lucru care va ajuta la
anunțase că va cheltui cu C&D. îmbunătățirea previzibilității sprijinului de la
• Lipsa finanțării multianuale a creat un grad un an la altul.
ridicat de incertitudine în rândul entităților • PN4 include o creștere uriașă a finanțării
care se ocupă de CDI și a împiedicat planificate, dar date fiind tiparele
planificarea și proiectele pe termen lung. anterioare și actuale de cheltuieli, pare
• Programele și instituțiile s-au confruntat cu extrem de improbabil să aibă loc toate
deficit de finanțare în timp ce așteptau aceste cheltuieli. PN4 include aproape 60
aprobarea bugetului național. de noi instrumente de sprijin pentru CDI,
dar este foarte incert dacă vor exista
suficiente fonduri disponibile pentru toate
aceste programe noi.
• Instrumentele din PNRR vor aduce o
injecție de 250 milioane EUR de fonduri noi
pentru C&I, dar multe dintre aceste
instrumente vor emite un singur apel de
proiecte în 2022-2023, cu implementare
până în 2026. Nu este sigur dacă aceste
65
programe de finanțare se vor continua
după 2026.
Sprijinul pentru instituțiile de CDI
• Instituțiile publice de cercetare suferă din • Finanțarea instituțională pentru C&I la
cauza finanțării imprevizibile și uneori nivelul universităților a fost introdusă abia
insuficiente. Raportul recent din cadrul recent și este în continuare mult mai
Instrumentului de Sprijin pentru Politici al redusă decât finanțarea pentru ceilalți
UE (2022) a constatat că nivelul de actori din sectorul public în domeniul C&D
finanțare pentru instituții este adesea (cum ar fi Institutele Naționale de C&D și
insuficient pentru susținerea capacităților Academia Română).
instituționale esențiale, cum ar fi salariile, • Mecanismele de finanțare instituțională
întreținerea echipamentelor de C&D și alte sunt foarte eterogene în ceea ce privește
costuri de regie. formula de finanțare și KPI-urile și nu sunt
• Universitățile nu sunt bine integrate în aliniate cu obiectivele naționale de C&I
sistemul de cercetare și joacă un rol foarte
limitat în realizarea de C&D
• Puține instituții contribuie într-un mod
semnificativ la literatura științifică globală
Infrastructura de cercetare
• România a făcut investiții majore în • Finanțarea pentru întreținerea
ultimele decenii în construirea de infrastructurii existente este limitată, ceea
infrastructură de cercetare nouă. ce ar putea duce la deteriorarea
• Rapoartele recente ale Instrumentului de investițiilor existente.
Sprijin pentru Politici al UE (2022) și • De asemenea, finanțarea pentru accesul
(Ciobotaru, Spanache și Trif 2020) au la infrastructura existentă și pentru
constatat că accesul la infrastructură utilizarea acesteia sau pentru formare
reprezintă o problemă și că este necesar pentru utilizarea infrastructurii și a
să se îmbunătățească practicile de acces echipamentelor existente este și ea
liber. limitată.
• În noul PN4 vor fi incluse instrumente noi
pentru accesul la infrastructura națională,
dar există un grad ridicat de incertitudine
privind nivelul de finanțare care va fi
disponibil în cadrul noului plan. De
asemenea, nu este clar câte fonduri vor fi
disponibile în cadrul PN4 pentru
întreținerea sau pentru competențele
legate de infrastructura existentă.
Colaborarea public-privat și transferul de tehnologie
• Din 2014-2020, România a avut mai puține • Deși mixul de politici include un procent
publicații comune public-privat decât toate considerabil de finanțare pentru programe
celelalte țări în afară de Bulgaria, iar între de cercetare în colaborare, în general,
2013-2017, sectorul privat a finanțat mai aceste programe nu sunt conduse de
puțină cercetare în universitățile românești industrie, iar sectorul privat nu este
decât în toate celelalte țări. stimulat să participe.
• Colaborarea este inhibată de o lipsă de • Numai 7% din finanțarea pentru CDI în
cerere și de capacitate de absorbție în 2016-2021 a fost eligibilă pentru a sprijini
sectorul privat național, de sprijinul public colaborările conduse de industrie (adică
limitat și ocazional și de lipsa de stimulente proiectele în care o firmă este
pentru ca cercetătorii să se implice în solicitantul/beneficiarul principal al
colaborări cu industria. fondurilor și poate să stabilească agenda
• Universitățile și oficiile de transfer de cercetare). Experiența globală a arătat
tehnologic (OTT-urile) adesea nu au că sectorul privat are puține stimulente
personal dedicat pentru transferul de pentru a participa la cercetări în colaborare
tehnologie, iar OTT-urile nu respectă dacă nu poate să definească agenda de
66
bunele practici pentru majoritatea funcțiilor cercetare și să dețină rezultatele
de bază pentru un OTT. Cercetătorii sunt proiectului.
slab stimulați să se implice în activități de • Numai cinci instrumente (aproximativ 5%
transfer de cunoștințe și tehnologie, nu au din finanțarea pentru perioada 2016-2021)
resurse de PI și nu există oportunități s-au concentrat în mod special pe
formalizate de formare în materie de transferul de tehnologie. Aceste
transfer de cunoștințe și tehnologie. instrumente care au pus accent pe
transferul de tehnologie pot fi împărțite în
două categorii esențiale: 1) instrumente
din Planul Național de CDI, care s-au
concentrat pe institutele de cercetare și pe
universități ca beneficiari principali ai
sprijinului, în loc de firme și 2) instrumente
din cadru POR, care au sprijinit
infrastructura de transfer de tehnologie și
s-au confruntat cu provocări severe în
materie de capacitate a actorilor regionali
de a absorbi finanțarea alocată.
• Nu există sprijin dedicat pentru
consolidarea de capacitate sau formarea
la nivelul OTT-urilor.
• Lipsește sprijinul la toate obiectivele
pentru intermediarii esențiali cum ar fi
OTT-urile, incubatoarele și acceleratoarele
și parcurile tehnologice. Intermediarii joacă
un rol esențial în ecosistemele de inovare
ca actori favorizanți, care asigură
relaționarea și furnizează serviciile, astfel
că acest lucru ar putea indica o deficiență
semnificativă a sprijinului pentru inovare în
România.
Inovarea în sectorul privat
• Deși sectorul privat este cea mai mare • Sprijinul pentru sectorul privat și pentru
sursă de finanțare pentru C&D, cheltuielile consorții este mult mai redus decât
cu C&D ale firmelor (CFCD) ca procent din sprijinul pentru OPC-uri sau pentru IÎS-uri.
PIB sunt scăzute în comparație cu • Noul POCIDIF va include o cotă mare de
celelalte țări similare și au reprezentat mai finanțare pentru infrastructura de cercetare
puțin de 20% din media UE 27 în 2020. a sectorului privat, însă finanțarea pentru
• Firmele românești sunt implicate în activitățile de C&D din sectorul privat va fi
inovare și adoptă tehnologii digitale într-o în continuare limitată.
măsură mult mai mică decât firmele din țări
similare. Capacitatea de a inova este
concentrată la firmele multinaționale, în
timp ce firmele naționale au capacități
slabe de a se implica în activități de
inovare sau de a absorbi tehnologii noi.
Sursa: Compilată de Banca Mondială.
67
ANALIZA FUNCȚIONALĂ
68
3. Analiza funcțională
Analiza funcțională oferă o evaluare a calității proceselor utilizate în instrumentele de C&I,
inclusiv în ceea ce privește proiectarea, implementarea și guvernanța. Analiza funcțională
cuprinde 32 de instrumente care sprijină cercetarea și inovarea în România în perioada
programatică 2014-2020, care reprezintă 61 la sută din finanțarea totală plătită pentru cercetare
și inovare în România în perioada bugetară 2016-2021.
Principalele constatări pentru analiza funcțională
• Instrumentele românești de CDI au avut scoruri remarcabil de scăzute cu privire
la mai multe aspecte esențiale de proiectare a instrumentelor, ceea ce indică o
nevoie considerabilă de a adopta practici îmbunătățite pentru proiectarea
programelor de sprijin pentru CDI. Doar câteva instrumente identifică, descriu sau
cuantifică în mod explicit deficiența de sistem pe care sunt proiectate să o rezolve sau
care explică nevoia de intervenție a guvernului. Niciun instrument din portofoliul de CDI
nu are o teorie a schimbării complet articulată (un model logic) la nivel de instrument.
Lipsa teoriilor schimbării duce la existența unor indicatori definiți necorespunzător și
deconectați cu privire la intrări, activități, ieșiri și rezultate. Pentru cele mai multe
instrumente nu se cunosc părțile interesate non-beneficiare, în general, iar relaționarea
cu acestea lipsește și ea, în timp ce relaționarea cu sectorul privat este și ea un punct
deosebit de slab. Cadrele de monitorizare și evaluare pun accentul mai mult pe
rezultatele imediate de la nivel de proiect și pe conformarea administrativă a
beneficiarilor, mai degrabă decât pe impactul instrumentului.
• Scorurile pentru implementare au fost mai mari decât cele pentru proiectare, însă
există câteva aspecte cheie care trebuie îmbunătățite. Instrumentele se confruntă
cu fluxuri de finanțare imprevizibile, lucru care contribuie la inconsecvența și caracterul
imprevizibil al apelurilor de propuneri - adesea, organismele de implementare nu știu
când va fi pusă la dispoziție finanțarea și, ca urmare, nu pot să programeze apeluri de
propuneri consecvente. În perioada de programare anterioară aproape că nu s-a făcut
nicio evaluare la nivel de instrumente individuale, iar rezultatele evaluării și ale
monitorizării proceselor sunt rareori folosite pentru a extrage sistematic învățăminte și
a îmbunătăți instrumentele.
• Scorurile pentru guvernanța programelor și coordonare arată că este loc de
îmbunătățiri - în special în ceea ce privește constrângerile de reglementare.
Entitățile care se ocupă de implementare adesea nu cunosc complet constrângerile de
reglementare relevante care ar putea afecta performanța instrumentelor lor și, în
general, nu au fost proactive în a acționa pentru a atenua factorii negativi. În plus, lipsa
de coordonare între organismele de implementare în C&I a creat provocări atât pentru
proiectarea, cât și pentru implementarea instrumentelor.
• Beneficiarii instrumentelor de C&I sunt nemulțumiți de procesele de contractare,
de sincronizarea în timp a sprijinului financiar oferit și de cerințele de
monitorizare financiară. Un studiu aplicat în rândul beneficiarilor anumitor instrumente
de C&I a constatat că respondenții nu erau mulțumiți de mai multe aspecte cheie ale
proiectării și implementării instrumentelor lor, inclusiv de ușurința și sincronizarea în
timp a cerințelor pentru contractare, de întârzierile în primirea sprijinului financiar și de
cerințele împovărătoare de raportare financiară. Însă respondenții au fost satisfăcuți, în
mare, de rezultatele proiectelor de C&I sprijinite de ei.
69
3.1 Metodologie
Metodologia analizei funcționale, o componentă a analizei eficacității politicilor (AEP), se
bazează pe un cadru analitic cuprinzător, stabilit în raport cu bunele practici internaționale.
Cadrul analitic, elaborat de Banca Mondială, acordă un scor instrumentelor din domeniul
cercetării și inovării în raport cu 31 de variabile în total: 14 care țin de proiectarea programelor,
13 care au legătură cu implementarea și patru care au legătură cu guvernanța programelor
(Figura 31). Pentru fiecare instrument inclus în analiză, funcționalitatea este punctată pe o scară
de la 1 la 5 pentru fiecare variabilă, unde 5 denotă bunele practici internaționale, iar 1 denotă cea
mai mare distanță față de bunele practici sau lipsa acestora. Scorul 3 nu înseamnă neapărat
„mediu”, ci indică mai degrabă un nivel satisfăcător de funcționalitate, unde încă mai este loc de
îmbunătățire. Datele sunt colectate prin interviuri în profunzime cu personalul din programe.
Figura 31 Variabilele din analiza funcțională
Sursa: Compilată de Banca Mondială.
70
Analiza caută să identifice dacă au fost îndeplinite elemente cheie ale politicilor efective de
inovare, în trei domenii:
• Proiectare. Bunele practici globale arată că intervențiile publice trebuie să fie proiectate
prin procese acoperite de litera legii și aliniate cu obiectivele naționale și/sau regionale în
domeniul cercetării și inovării. Intervențiile trebuie să fie justificate și să abordeze
probleme reale, evitând capcana abordării unor probleme false. Această identificare și
cuantificare a problemelor reale poate ajuta și la evitarea capturării resurselor publice de
către anumite interese sau anumiți beneficiari. După ce s-a identificat o problemă,
entitățile care se ocupă de elaborarea politicilor iau în considerare o gamă completă de
abordări alternative de intervenții pentru a rezolva problema, în loc să copieze pur și
simplu instrumente existente, fără a ține seama de contextul și de condițiile locale. Ca și
concept, intervențiile trebuie să aibă o teorie a schimbării clară și bine articulată, care să
descrie relațiile comune și legăturile cauzale între intrările, activitățile, ieșirile și rezultatele
programului și care să le conecteze în mod logic cu obiectivele strategice de nivel mai
înalt ale instrumentului. Teoriile schimbării ar trebui să definească indicatori pentru intrări,
activități, ieșiri și rezultate, care să permită monitorizarea și evaluarea performanței
instrumentului.
• Implementarea. Procesele de administrare a instrumentului (printre care depunerea
cererilor, selectarea și raportarea) ar trebui să fie clare și transparente și ar trebui să existe
sisteme de managementul cunoștințelor pentru a permite extragerea sistematică de
învățăminte și îmbunătățirea instrumentului în timpul implementării. Agențiile care se
ocupă de implementare trebuie să aibă forță de muncă și structuri organizaționale
adecvate pentru a administra programul, iar personalul ar trebui să aibă oportunități de
formare și stimulente care sunt relevante pentru performanța programului (mai degrabă
decât unele generale, pentru toți cei care lucrează în administrația publică). Monitorizarea
și evaluarea internă și externă a instrumentului ar trebui să aibă loc, iar un aspect critic
este că rezultatele evaluării ar trebui folosite pentru a îmbunătăți și a adapta programul.
• Guvernanța. Ar trebui să existe mecanisme de coordonare pentru a minimiza
suprapunerile și a îmbunătăți complementaritățile dintre instrument și alte programe și
agențiile care se ocupă de implementarea C&D. De asemenea, personalul care se ocupă
de implementare ar trebui să cunoască eventualele legi și reglementări care ar putea
afecta implementarea instrumentului și ar trebui să fie proactiv și să ia măsuri pentru a se
adapta și a asigura operarea optimă a instrumentului în cadrul de reglementare existent.
Această analiză cuprinde 32 de instrumente care sprijină cercetarea și inovarea în România în
perioada programatică 2014-2020, care reprezintă 61 la sută din finanțarea totală plătită pentru
cercetare și inovare în România în perioada bugetară 2016-2021 (a se vedea în Tabelul 7 lista
completă de instrumente incluse în analiză). Instrumentele au fost selectate pentru a fi incluse în
Analiza funcțională pe baza dimensiunii bugetului acestora, a obiectivelor (de ex. excelență în
cercetare, inovare în C&D, transfer de tehnologie), a beneficiarilor țintă (de ex. firme, cercetători,
instituții) și a mecanismului de intervenție (de ex. grant, sprijin pentru infrastructură, voucher). În
plus, a existat o probabilitate mai mare de a selecta instrumentele despre care se preconiza că
vor fi reintroduse pentru perioada bugetară 2022-2027, precum și pe cele aliniate mai
îndeaproape cu obiectivele de C&I ale României.
Datele colectate din interviurile cu personalul de program au fost completate cu un
chestionar aplicat în rândul beneficiarilor. Chestionarul a inclus beneficiarii a cinci instrumente
71
esențiale de sprijin pentru C&I. Beneficiarii au fost întrebați care sunt percepțiile lor cu privire la
aspecte esențiale ale proiectării și implementării instrumentelor, cum ar fi procesul de depunere
a cererilor și selecție, sprijinul financiar și administrativ primit și satisfacția cu rezultatele
proiectului.
Instrumentele selectate au fost extrase din strategii, planuri și programe naționale
esențiale în domeniul cercetării și inovării, cum ar fi Planul Național de CDI 2014-2021 (PN3),
Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 (POC), Programul Operațional Regional 2014-
2020 (POR), programele strategice ale Ministerului Cercetării, Dezvoltării și Digitalizării (MCID)
și ale Ministerului Educației (MEDU) și altele (Tabelul 7). De asemenea, instrumentele selectate
acoperă multe dintre principalele agenții și ministere implicate în implementarea politicilor de C&I
în țară, printre care MCID, MEDU, UEFISCDI, MIPE și Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR-
urile).12
12Echipa Băncii Mondiale intenționează să realizeze și un interviu modificat de analiză funcțională cu părțile interesate
de la Academia Română, în decursul verii anului 2023.
72
Tabelul 7 Instrumentele incluse în analiza funcțională și de guvernanță
Buget
Autoritatea Organism intermediar /
Sursa de plătit,
Denumirea instrumentului de Organism de Beneficiari vizați
finanțare 2016-2021
management implementare
(Mil. EUR)
Taxe de membru pentru
IÎS-uri, institute de cercetare,
participarea la organizațiile
agenții guvernamentale, altele
internaționale 235,8
Programul pentru finanțarea Programe
IÎS-uri, institute de cercetare,
instalațiilor și obiectivelor speciale strategice ale
infrastructură de cercetare
de interes național MCID MCID 133,0
IÎS-uri, institute de cercetare,
Planul sectorial al MCID (MCID)
firme, consorții, altele 10,8
Programul NUCLEU Institute de cercetare 553,6
Proiecte pentru finanțarea
excelenței în CDI 34,5
Proiecte de cercetare exploratorie 96,9
Proiecte de cercetare pentru
echipe tinere independente 32,6
Recompensarea rezultatelor
cercetării - articole 21,7
Proiecte de cercetare post-
doctorală MCID
IÎS-uri, institute de cercetare 20,1
Granturi-punte - Transfer de
cunoștințe către entitatea-firmă 11,8
Recompensarea rezultatelor
cercetării - brevete PN3 1,1
Proiecte de mobilitate pentru UEFISCDI
cercetători cu experiență din
diaspora 0,2
Proiecte de mobilitate pentru tineri
cercetători din diaspora 0,1
Proiecte complexe desfășurate în
consorții de CDI IÎS-uri, institute de cercetare, 92,6
Proiecte complexe de cercetare de consorții
frontieră 35,0
Proiect experimental demonstrativ 69,7
Transfer către firmă IÎS-uri, institute de cercetare, 33,6
Soluții firme 24,2
Vouchere pentru inovare 2,6
73
Organizare și dezvoltare de IÎS-uri, institute de cercetare,
clustere - Cluster Inovator firme, asociații de firme 0,9
Fond bugetar pentru finanțarea
Programe
cercetării științifice în universități 21,2
MEDU MEDU & UEFISCDI strategice ale IÎS
Fondul de dezvoltare instituțională
MEDU
pentru universități 9,7
Mecanismul
financiar SEE
Granturi SEE și Norvegiene și Mecanismul IÎS-uri, institute de cercetare,
SEE - UEFISCDI
Proiecte de cercetare colaborativă financiar firme, consorții
norvegian
2014-2021 52,1
CENTRE DE SPRIJIN IÎS-uri, institute de cercetare 7,6
Parteneriate pentru schimb de IÎS-uri, institute de cercetare,
cunoștințe consorții 112,1
Atragerea de personal cu
IÎS-uri, institute de cercetare,
competențe avansate din
firme
străinătate Fondul 87,0
MIPE
european de IÎS-uri, institute de cercetare,
MCID – Unitatea POC dezvoltare firme, asociații de firme,
Proiecte pentru clustere de inovare
regionala infrastructură de cercetare,
(FEDR) agenții guvernamentale, altele 8,4
Proiecte de investiții pentru
instituții publice de C&D /
IÎS-uri, institute de cercetare,
universități 301,1
infrastructură de cercetare
Proiecte de tip CLOUD și
infrastructuri masive de date 18,3
Fondul Social
Sprijin pentru studenți la studii IÎS-uri, institute de cercetare,
MEDU – Unitatea POCU European
doctorale și post-doctorale firme, consorții, altele
(FSE) 24,9
IÎS-uri, institute de cercetare,
Sprijinirea entităților din domeniul
firme, consorții, asociații de
inovării și transferului de Fondul
firme, intermediari, OTT-uri,
tehnologie (ITT) european de
MDLPA - agenții guvernamentale 18,1
ADR-uri dezvoltare
AM POR IÎS-uri, institute de cercetare,
regionala
firme, consorții, asociații de
Parcuri de știință și tehnologie (FEDR)
firme, intermediari, parcuri
tehnologice, altele 5,4
Sursa: Compilată de Banca Mondială.
74
3.2 Constatări
În această secțiune sunt prezentate principalele constatări din analiza funcțională a
principalelor instrumente de sprijin pentru cercetare și inovare din România. Aici sunt
prezentate principalele constatări privind proiectarea, implementarea și guvernanța
instrumentelor și o listă de bune practici pentru fiecare aspect din analiza funcțională, care a fost
adaptată după Banca Mondială (2020a).
În ansamblu, există o serie de domenii care necesită o funcționalitate îmbunătățită în mixul
de politici. Astfel cum se arată în Figura 32, multe dintre variabilele incluse în analiza funcțională
înregistrează scoruri sub 3.0, ceea ce indică practici mai puțin decât satisfăcătoare în aceste
domenii, care probabil că reduc eficacitatea acestor investiții. Printre punctele forte se numără
procesele de depunere a cererilor și selecție, rolurile personalului și autonomia, precum și
închiderile de proiecte, toate având scoruri medii peste 3.0. Însă 28 dintre cele 31 de variabile au
scoruri sub 3.0, iar scorurile pentru cinci variabile (instrument alternativ, teoria schimbării, public,
rezultate și gravitatea constrângerilor juridice) au fost sub 2.0, ceea ce indică practici deficitare în
aceste domenii în tot portofoliul de C&I.
Figura 32 Prezentare generală a scorurilor din analiza funcțională
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
75
3.2.1 Proiectarea
Această secțiune conține o prezentare generală a funcționalității proceselor legate de proiectarea
instrumentelor.
• Sunt puține instrumentele care identifică, descriu sau cuantifică în mod explicit
deficiența pe care sunt proiectate să o rezolve. Lipsa unor diagnostice ale
problemelor contribuie la scoruri funcționale scăzute pentru instrumentele alternative și
bugete.
• Multe instrumente de C&I vizează universitățile și OPC-urile, indiferent de
obiectivele de politici. În cazul instrumentelor finanțate din bugetul național, nu se
cunosc părțile interesate nebeneficiare și/sau nu există o relaționare cu acestea, în
special cu actorii din sectorul privat.
• Niciun instrument din portofoliul de C&I nu are o teorie a schimbării complet
articulată la nivel de instrument și mare parte din personalul care se ocupă de
implementare are cunoștințe reduse despre proiectarea și utilizarea teoriei
schimbării. Lipsa teoriilor schimbării duce la existența unor indicatori definiți
necorespunzător și deconectați cu privire la intrări, activități, ieșiri și rezultate.
• Cadrele de monitorizare și evaluare pun accentul mai mult pe rezultatele imediate
de la nivel de proiect și pe conformarea administrativă a beneficiarilor, mai
degrabă decât pe urmărirea progresului către realizarea obiectivelor
instrumentului.
Instrumentele românești au avut scoruri remarcabil de scăzute cu privire la mai multe
aspecte esențiale de proiectare a instrumentelor, ceea ce indică o nevoie considerabilă de
a adopta practici îmbunătățite pentru proiectarea programelor de sprijin pentru R&I. Patru
dintre cele mai scăzute scoruri în ansamblu din analiza funcțională au fost legate de proiectarea
instrumentelor – instrument alternativ, teoria schimbării, public și rezultate – și niciun aspect al
proiectării instrumentelor nu a înregistrat un scor peste 3.0, ceea ce arată că nici o parte din
proiectarea instrumentelor nu a atins un nivel satisfăcător de funcționalitate (Figura 33).
Figura 33 Scoruri medii pentru Proiectare
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. | Notă: Barele de eroare reprezintă o abatere standard a scorurilor pentru fiecare
categorie.
76
Procesul de proiectare a unui instrument poate fi considerat în patru părți:
1. Definirea instrumentului, în ceea ce privește obiectivele, intervenția și logica
2. Identificarea și relaționarea cu beneficiarii și cu alte părți interesate
3. Măsurarea intrărilor și a activităților
4. Măsurarea progresului înregistrat în realizarea obiectivelor
Definirea instrumentului
Instrumentele pentru cercetare și inovare din România se confruntă cu probleme grave în
prima parte a proiectării - în a defini ce anume este instrumentul, ce problemă trebuie să
abordeze și în ceea ce privește dezvoltarea logicii acestuia. Această secțiune discută fiecare
dintre variabilele asociate cu definirea instrumentului, practicile actuale din România și o listă de
bune practici.
Originea
Originea se referă la un proces formal prin care a fost creat un instrument. Originea
instrumentului de politici trebuie incorporată într-un proces acoperit de litera legii și aliniat cu
obiectivele generale ale domeniului în care este destinat să intervină. Identificarea problemei și a
mijloacelor pentru a o rezolva trebuie să fie fundamentate pe dovezi efective, printr -o evaluare
sistematică și riguroasă a problemei și opțiunile pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru a o
rezolva.
Instrumentele românești sunt create prin procese juridice formale, fără probleme legate de
legitimitate, însă adesea fără dovezi privind contribuțiile părților interesate. Instrumentele
analizate au primit un scor mediu de 2.8 și au avut un scor median de 3 pentru Origine (a se
vedea Figura 34). Nu există îngrijorări privind legitimitatea legală a niciunuia dintre instrumentele
analizate. Însă aproximativ 30% dintre instrumentele analizate au fost dezvoltate relativ de sus în
jos, fără o analiză a problemei/deficienței specifice care trebuia rezolvată (a se vedea mai multe
informații în secțiunea Justificare) și fără contribuții de la părțile interesate esențiale. Aceasta este
o problemă în special pentru instrumentele finanțate în cadrul PN3.
Figura 34 Distribuția scorurilor pentru variabila Origine
30
25
Frecvență
20
15
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru elaborarea noilor programe:
✓ Procesul de concepere a instrumentului trebuie să fie formal și să includă utilizarea unui
diagnostic sau un fundament solid. Acest lucru este în contrast cu preferința subiectivă
sau conceperea arbitrară a instrumentului (Acest lucru nu trebuie confundat cu
justificarea, care abordează conținutul diagnosticului și legătura acestuia cu scopul
programului).
77
✓ Dacă instrumentul reprezintă continuarea unui alt instrument, acesta trebuie adaptat și
îmbunătățit. Această îmbunătățire ar trebui să se bazeze pe un diagnostic și o evaluare
rezonabilă a versiunii anterioare a programului.
✓ Instrumentul ar trebui să aibă legătură explicit cu obiectivele strategice relevante pentru
domeniul de politici, în loc să constituie un obiectiv în sine sau o continuare a activităților
din inerție administrativă sau a culturii organizaționale.
Fundamentarea
Fundamentarea se referă la existența și calitatea diagnosticului pentru identificarea și
cuantificarea deficienței pe care încearcă să o rezolve instrumentul. Acest diagnostic poate
fi, dar fără a se limita la o anumită deficiență de piață sau de sistem, pe care o va rezolva
instrumentul. Fundamentarea ar trebui detaliată în documentarea programului și în rapoarte.
Sunt doar câteva instrumente care identifică, descriu sau cuantifică în mod explicit
deficiența pe care sunt proiectate să o rezolve sau care explică nevoia de intervenție a
guvernului. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.1 și au avut un scor median de
2 pentru Fundamentare, indicând faptul că fundamentările reprezintă o problemă deosebită în
mixul de politici pentru C&I al României (a se vedea Figura 35). Caseta 4 oferă o discuție detaliată
pentru a explica de ce sunt importante fundamentările și care sunt practicile actuale în România.
Figura 35 Distribuția scorurilor pentru variabila Fundamentare
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Caseta 4 Domeniu critic de îmbunătățit - Fundamentarea
De ce sunt importante fundamentările
Fundamentările sunt critice pentru proiectarea unor politici care abordează în mod
eficace deficiențele într-un sistem de inovare. Fiecare politică sau program guvernamental
conține un argument (implicit sau explicit) care face legătura dintre obiectivele politicii și
intervenția selectată pentru a îndeplini acele obiective. Acest argument reprezintă
fundamentarea intervenției. Fundamentarea unui program ar trebui să identifice și să articuleze
în mod explicit deficiența (de ex. deficiența de sistem, deficiența la nivelul pieței, deficiența de
coordonare etc.) pe care instrumentul este conceput să o rezolve.
Această fundamentare este importantă, deoarece concentrează proiectarea
instrumentului pe problema vizată și pe populația afectată și ajută la evitarea unor situații
în care programele sunt elaborate doar în scopuri politice sau ca „proiecte de casă” ale unor
părți interesate puternice. De asemenea, ea protejează procesul de proiectare de instrumente
de interferențele externe din partea unor actori care ar putea căuta să influențeze conceptul în
beneficiul lor.
78
Trebuie identificată deficiența și cauzele acesteia și trebuie să se facă o analiză sau o
estimare rezonabilă a dimensiunii sau a intensității acesteia, pentru a măsura la ce scară
este necesară intervenția. De asemenea, fundamentările ar trebui să analizeze și cum s-ar
potrivi această intervenție în portofoliul de programe și strategii implementate în prezent de
guvern.
Practicile actuale în România
Sunt doar câteva instrumente care identifică, descriu sau cuantifică în mod explicit
deficiența pe care sunt proiectate să o rezolve sau care explică nevoia de intervenție a
guvernului. În general, instrumentele românești sunt proiectate pentru a realiza unul sau mai
multe obiective sau una sau mai multe priorități cuprinse în strategiile naționale de C&I. Aceste
strategii dezvoltă prioritățile folosind diagnostice la nivel național pentru a identifica deficiențele
din sistemul de C&I, însă la nivelul instrumentelor individuale, sunt puține instrumentele care
au beneficiat de o analiză mai temeinică a deficienței pe care instrumentele sunt proiectate să
o abordeze.
Lipsa unei fundamentări corespunzătoare există la nivelul tuturor organismelor de
implementare și al tuturor programelor de finanțare. Acest lucru este adevărat în cazul
instrumentelor finanțate din bugetul național, dar și al celor finanțate din programele
operaționale. Pentru multe din instrumentele naționale, fundamentările sunt fie informale, fie
sunt la un nivel prea înalt pentru a oferi o estimare a dimensiunii sau a intensității intervenției
necesare pentru a rezolva problema identificată. Programele operaționale elaborează
fundamentări prin evaluările ex ante, dar în practică, evaluările ex ante sunt realizate în mare
ca studii de fezabilitate, nu ca diagnostice ale unor probleme. Experiențele din perioadele de
programare anterioare ale UE au arătat că evaluările ex ante se fac la nivel de PO sau la nivel
de axă prioritară, astfel că deseori specificarea țintelor nu este conectată corespunzător cu
diferitele instrumente sau proiecte (Blažek și Vozáb, 2007; Smismans, 2015; de Jong și
Muhonen, 2020) Analizele funcționale efectuate anterior de Banca Mondială în Polonia, Croația
și Bulgaria au dezvăluit aceleași deficiențe și la nivelul instrumentelor din PO (Banca Mondială
(2020), Banca Mondială (2020a), Banca Mondială (2021)).
Lipsa fundamentărilor contribuie la scoruri funcționale scăzute pentru instrumentele
alternative și bugete. Dacă o deficiență nu este identificată și articulată pe deplin, atunci
entitățile care se ocupă de proiectarea instrumentelor vor avea dificultăți în a selecta cea mai
bună abordare pentru a se ocupa de acea deficiență. În aceeași ordine de idei, dacă nu este
cuantificată amploarea deficienței și nici populația afectată, entitățile care se ocupă de
implementare nu vor putea să estimeze corect dimensiunea bugetului și alte resurse necesare
pentru rezolvarea acelei deficiențe.
Listă de bune practici pentru elaborarea de fundamentări:
✓ Autoritățile de management și/sau agențiile de implementare ar trebui să aibă capabilități
analitice suficiente pentru a defini și a cuantifica deficiența pe care să o abordeze
instrumentul.
✓ Intervenția ar trebui fundamentată pe baza unui diagnostic specific.
✓ Diagnosticul ar trebui să se refere la o deficiență la nivelul pieței sau la nivelul sistemului
și să precizeze cauzele care justifică și explică intervenția.
✓ Referirile la deficiența identificată la nivelul pieței sau al sistemului ar trebui să fie bine
documentate, cu dovezi și, unde este cazul, cu date cantitative.
✓ Analizele deficiențelor ar trebui să fundamenteze proiectarea instrumentului (adică
selectarea intervenției care să fie folosită) și bugetul acestuia.
79
Relația din cadrul portofoliului
Variabila relația din cadrul portofoliului analizează modul în care operează un instrument
în raport cu toate celelalte instrumente asociate și relevante – atât de la nivel național, cât
și de la nivel european. Acest indicator măsoară potențialele conflicte, complementarități sau
suprapuneri cu restul mixului de politici.
Personalul care se ocupă de implementare cunoaște, în general, și alte instrumente
relevante din cadrul mixului de politici de C&I, dar sunt puține instrumente care au fost
proiectate astfel încât să aibă legături intenționate și sinergii cu alte instrumen te.
Instrumentele analizate au avut un scor mediu de 3.0 și un scor median de 3 pentru Relația din
cadrul portofoliului, ceea ce indică un nivel satisfăcător de funcționalitate în acest domeniu (a se
vedea Figura 36). Aproximativ un sfert din instrumentele analizate au avut un scor peste 3.0.
Sinergiile dintre instrumente au fost mai frecvent întâlnite în cazul instrumentelor finanțate din
POC decât în celelalte părți ale portofoliului.
Figura 36 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații în cadrul portofoliului
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru crearea de relații în cadrul portofoliului:
✓ Operarea instrumentului ar trebui să fie luată în considerare în mod explicit în raport cu
toate celelalte instrumente asociate și relevante.
✓ Analiza de diagnostic la faza de proiectare ar trebui să țină seama de potențialele
conflicte, complementarități sau suprapuneri cu alte instrumente relevante.
Obiective
Variabila Obiective se concentrează pe măsura în care instrumentul are obiective explicite
care fac legătura dintre instrument și schimbările dorite la nivel de sistem, cum ar fi
creșterea productivității, competitivitatea pe piață, crearea de cunoștințe etc. Aceste obiective ar
trebui să fie măsurabile și realizabile, aliniate cu fundamentarea programului și să aibă legătură
cu schimbările la nivel de sistem pe care ar trebui să le producă intervenția.
Multe instrumente nu aveau obiective măsurabile sau care să aibă o legătură bună cu
schimbările la nivel de sistem. Instrumentele analizate au avut un scor mediu de 2,5 și un scor
median de 2 (Figura 37). Deși majoritatea instrumentelor aveau obiective explicite, acestea erau
mai degrabă generale, dificil de măsurat sau de asociat cu activitățile specifice pe care le
susțineau instrumentele. Printre instrumentele analizate, Proiectele pentru finanțarea excelenței
în CDI, susținute de MCID, oferă un bun exemplu de bune practici în stabilirea unor obiective
clare și coerente.
80
Figura 37 Distribuția scorurilor pentru variabila Obiectiv
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru stabilirea de obiective:
✓ Obiectivele ar trebui să fie explicite și să facă legătura dintre instrument și schimbările de
nivel înalt dorite (de ex. productivitate, bază de cunoștințe).
✓ Obiectivele ar trebui să fie măsurabile și realizabile.
Instrument alternativ
Variabila Instrument alternativ este strâns legată de Fundamentare, în sensul că evaluează
dacă au fost analizate diferite abordări prin care ar putea fi rezolvată deficiența identificată.
Abordările alternative trebuie să fie analizate și pe baza compromisurilor pe care le presupun.
Alegerea intervenției trebuie să se facă pe baza bunelor practici internaționale și ținând seama
de contextul local.
Foarte puține instrumente (mai puțin de 10% dintre cele analizate) au luat în considerare
intervenții alternative la faza de proiectare. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de
1.6 și au avut un scor median de 2 pentru instrument alternativ, indicând faptul că luarea în
considerare a unor abordări alternative reprezintă o problemă majoră în mixul de politici pentru
C&I al României (a se vedea Figura 38). Neluarea în considerare a unor abordări semnificative a
dus uneori la conceperea unor instrumente care nu sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor
lor. De exemplu, personalul a remarcat că unele instrumente privind comercializarea și C&D din
cadrul POR ar fi mai eficace dacă ar fi reproiectate ca împrumuturi nerambursabile sau
instrumente de capital. În plus, rareori se fac diagnostice ale compromisurilor la nivelul diferitelor
instrumente alternative. Doar unul dintre instrumentele analizate a realizat un scor peste 3.0 la
variabila Instrument alternativ deoarece a luat în considerare în mod explicit la faza de proiectare
intervenții alternative care ar fi putut fi folosite.
Figura 38 Distribuția scorurilor pentru variabila Instrument alternativ
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
81
Listă de bune practici pentru selectarea unei intervenții:
✓ Alegerea intervenției ar trebui să se facă în baza unei fundamentări prin care s-a
diagnosticat o deficiență identificată clar și cuantificată.
✓ Ar trebui analizat compromisul de cost dintre instrumentul folosit și alte instrumente
alternative.
✓ Ar trebui luată în calcul o gamă completă de concepte alternative de instrumente pentru
rezolvarea problemelor identificate, ținând seama de dimensiunea populației afectate, de
resursele disponibile și de capacitatea de implementare. Ghidul Băncii Mondiale privind
politicile de inovare pentru practicieni (Banca Mondială, 2020c) poate fi o referință utilă
pentru selectarea și proiectarea de instrumente.
Teoria schimbării
Variabila Teoria schimbării (TS) măsoară existența unei teorii explicite a schimbării – un
document formal care descrie în ce fel intrările, activitățile, ieșirile și rezultatele au legătură
cu obiectivele finale ale instrumentului. Fiecare TS ar trebui să includă un cadru de rezultate,
în care să se identifice și să se definească indicatorii care stau la baza teoriei schimbării aferente
instrumentului.
Majoritatea instrumentelor analizate nu au deloc o teorie a schimbării, iar câteva au teorii
ale schimbării care sunt implicite. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 1.6 și au
avut un scor median de 2 pentru variabila Teoria schimbării (a se vedea Figura 39) și doar unul
dintre instrumentele analizate a primit un scor peste 3.0. Caseta 5 oferă o discuție detaliată privind
motivul pentru care este importantă teoria schimbării și care sunt practicile actuale în ceea ce
privește utilizarea TS în România. Banca Mondială a furnizat sprijin pentru elaborarea TS pentru
mai multe reforme și investiții din PNRR în cadrul proiectului de Modernizare a cercetării, astfel
cum se discută în Caseta 6.
Figura 39 Distribuția scorurilor pentru variabila teoria schimbării
20
Frecvență
15
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Caseta 5 Domeniu critic de îmbunătățit – Teoria schimbării
De ce sunt importante TS
Teoria schimbării arată cum ar trebui să funcționeze un instrument, descriind legăturile
și presupunerile care explică în ce mod intrările, activitățile, ieșirile și rezultatele se leagă
cu obiectivele finale ale instrumentului. Pentru a formula o teorie a schimbării (TS) este
nevoie să se selecteze și să se definească etapele intermediare prin care intrările și activitățile
sunt conectate cu obiectivele dorite. TS ar trebui să declare în mod explicit presupunerile
subiacente ale logicii instrumentului și să permită evaluarea modului și a măsurii în care
82
contribuie instrumentul la obiectivele finale ale programului. În lipsa unei teorii a schimbării
valabile, un instrument de politici poate să aibă relații implicite care conectează elementele
programului, dar este posibil ca relațiile să nu funcționeze așa cum se presupune și ca nu toți
cei asociați cu instrumentul să înțeleagă în același mod care sunt acele relații și cum ar trebui
să funcționeze ele.
Fiecare teorie a schimbării necesită un cadru de rezultate, în care să se identifice și să
se definească indicatorii care stau la baza teoriei schimbării aferente instrumentului. Ca
atare, cadrul de rezultate identifică indicatorii pentru toate elementele teoriei schimbării (intrări,
activități, ieșiri și rezultate), astfel încât „reușita” programului, în sensul măsurii în care s-au
produs schimbările dorite, să poată fi măsurată și verificată. Cadrul de rezultate ar trebui să
precizeze ținte pentru fiecare indicator, precum și procesele de colectare și verificare a datelor
(inclusiv perioada de verificare a indicatorilor, procesul, calendarul pentru realizare și
frecvența).
Un aspect important este că folosirea teoriei schimbării și a cadrului de rezultate este
esențială pentru incorporarea M&E în conceptul instrumentului, astfel încât performanța
să poată fi urmărită și măsurată pe durata implementării. O teorie a schimbării oferă un
limbaj comun privind așteptările legate de program și ajută la compararea progresului cu țintele
sau cu rezultatele dorite. De asemenea, acestea sunt importante pentru managementul
cunoștințelor și pentru învățare, oferind o structură pentru documentarea ajustărilor făcute la
instrumente, sprijinind continuitatea cu intervențiile ulterioare, fundamentând alocarea de
resurse și crescând probabilitatea ca lecțiile învățate să fie utilizate în viitor.
Practicile actuale în România
Niciun instrument din portofoliul de C&I nu are o teorie a schimbării complet articulată
la nivel de instrument. Majoritatea instrumentelor nu au deloc o teorie a schimbării, iar câteva
au teorii ale schimbării care sunt implicite. Programele operaționale trebuie să folosească un
cadru logic la nivelul PO sau al axei prioritare, însă nu și la nivelul fiecărui instrument.
Cea mai mare parte din personalul care se ocupă de implementare are puține cunoștințe
legate de proiectarea și utilizarea unei teorii a schimbării. La interviurile din cadrul analizei
funcționale, personalul din programe adesea nu știa ce înseamnă TS, cum se folosesc acestea
pentru a face legătura dintre intrări, activități, ieșiri și rezultate sau în ce mod TS pot să integreze
M&E în conceptul instrumentelor.
Lipsa teoriilor schimbării duce la existența unor indicatori definiți necorespunzător
și/sau deconectați cu privire la intrări, activități, ieșiri și rezultate. Toate scorurile pentru
variabilele legate de indicatori (intrări, activități, ieșiri și rezultate) au fost sub 3.0, ceea ce indică
o nevoie de îmbunătățire:
• Nu toate instrumentele identifică și urmăresc toate intrările necesare pentru a realiza
instrumentul (de ex. timpul și salariile personalului, cheltuielile de regie pentru
infrastructură, costurile cu serviciile externe etc.).
• Indicatorii privind activitățile nu erau întotdeauna bine conectați cu ieșirile și cu
rezultatele.
• Indicatorii de rezultat (output) nu erau asociați corespunzător cu rezultatele sau cu
schimbările dorite la nivel de sistem.
83
• În special indicatorii de rezultat general (outcome) sunt definiți prost și legătura lor cu
intrările și cu activitățile programului este deficitară. Aproape niciun instrument nu avea
indicatori pentru a urmări schimbările dorite la nivel de sistem.
• Peste 50% din fondurile pentru C&I au mers la instrumente care sprijineau
Specializarea inteligentă, dar puține dintre acestea aveau indicatori de rezultat general
asociați cu obiectivele S3 ale României.
Listă de bune practici pentru folosirea TS:
• Autoritățile de management și organismele de implementare ar trebui să aibă cunoștințe
și să beneficieze de formare în materie de utilizare a TS
• TS ar trebui elaborate prin procese de colaborare cu principalele părți interesate.
• TS ar trebui să fie definite într-un document formal (nu numai pentru a îndeplini cerințe de
formă ale legii), alături de un cadru de rezultate care să definească indicatorii pentru intrări,
activități, ieșiri și rezultate, precum și țintele și protocoalele de colectare a datelor pentru
fiecare indicator.
• TS ar trebui folosită și actualizată periodic.
Caseta 6 Sprijinul Băncii Mondiale pentru consolidarea capacității de elaborare a teoriilor schimbării
pentru reformele din PNRR
În cadrul proiectului de Reformă a sectorului de cercetare din România, experții Băncii Mondiale
au realizat o serie de workshopuri pentru a ajuta la consolidarea capacității unității ISP a MCID
de a folosi teorii ale schimbării. Aceste workshopuri au avut două obiective principale:
• Să consolideze capacitatea de proiectare a unor instrumente robuste la nivelul Unității
ISP
• Să ghideze elaborarea unui set de intervenții bazate pe dovezi pentru a realiza și a
maximiza impactul PNRR.
În cadrul workshopurilor, experții Băncii Mondiale au furnizat formare și îndrumare pe tema
proiectării și folosirii teoriilor schimbării. Participanții au contribuit la brainstorming și au
colaborat pentru a identifica lacunele la nivelul logicii de intervenție a reformelor și investițiilor
planificate în PNRR, pentru a elabora legături cauzale complete între intrări, ieșiri și rezultate,
pentru a identifica complementaritățile și a beneficia de sinergia dintre reforme și investiții și
intervențiile ulterioare. De asemenea, exercițiul a identificat presupuneri critice care nu
fuseseră explicitate, dar care sunt cruciale pentru reușita intervențiilor.
Rezultatele workshopurilor au fost teorii ale schimbării complete pentru șase investiții și patru
reforme propuse în cadrul PNRR, precum și consolidarea capacității pentru aplicarea teoriei
schimbării la instrumente și reforme viitoare.
Sursa: Banca Mondială.
Identificarea și relaționarea cu beneficiarii și cu alte părți interesate
Relaționarea cu părțile interesate nebeneficiare este un punct slab esențial, în timp ce
definirea criteriilor de selecție este un punct relativ forte. În această secțiune este discutată
fiecare dintre variabilele asociate cu identificarea și relaționarea cu beneficiarii și cu alte părți
interesate, practicile actuale din România și o listă de bune practici.
84
Beneficiari
Variabila Beneficiari evaluează dacă țintirea beneficiarilor politicilor este explicită și
aliniată cu obiectivele politicilor și dacă există o strategie clară pentru a ajunge la grupul
specific de beneficiari pentru a maximiza rezultatele investiției publice. Grupul țintă ar trebui
să fie descris în mod explicit și să fie aliniat cu logica instrumentului. Dacă beneficiarii vizați nu
sunt cei care vor produce rezultatele dorite ale politicii, este posibil ca resursele publice să fie
risipite, iar reputația organismului de implementare ca facilitator al activităților de inovare ar putea
fi afectată. Criteriile de eligibilitate și selecție ar trebui să țintească populația beneficiară pentru a
optimiza rezultatele programului dincolo de categoriile demografice generale.
Multe instrumente de C&I vizează universitățile și OPC-urile, indiferent de obiectivele de
politici. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.5 și au avut un scor median de 2
pentru variabila Beneficiari (a se vedea Figura 40). O serie de instrumente, în special cele
finanțate prin PN3, vizează în principal universitățile și OPC-urile ca beneficiari, în ciuda faptului
că au obiective care se referă la comercializare și dezvoltarea de produse. În cazul acestor
instrumente, firmele private sunt adesea ținte secundare - de ex., ele pot să colaboreze cu instituții
publice, dar instituțiile publice stabilesc agenda cercetării și sunt destinatarul direct al fondurilor.
Experiența globală arată că firmele au o motivație foarte mică pentru a se implica în astfel de
colaborări dacă nu pot să stabilească agenda de cercetare sau să dețină rezultatele proiectului.
Figura 40 Distribuția scorurilor pentru variabila Principalii beneficiari
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru țintirea beneficiarilor:
✓ Principalii beneficiari ar trebui să fie menționați în mod explicit și aliniați cu logica
instrumentului.
✓ Ar trebui identificați anumiți beneficiari țintă, dincolo de categoriile generice, care pot să
maximizeze reușita programului. Ar trebui să existe elemente suficient de specifice în
identificarea acestor straturi de beneficiari.
✓ Criteriile pentru țintirea beneficiarilor ar trebui să fie explicite și ar trebui folosite măsuri
cantitative pentru a îi identifica.
Criterii de selecție
Variabila Criterii de selecție evaluează dacă criteriile de selecție sunt aliniate cu obiectivele
instrumentului și cu cadrul logic. Criteriile de selecție ar trebui proiectate astfel încât să ducă
la țintirea unui grup anume care va maximiza impactul instrumentului. Criteriile ar trebui să fie
transparente, simple și ușor de înțeles.
85
Criteriile de selecție în România sunt clare și transparente, însă în general nu sunt eficiente
pentru a ținti populațiile cu potențialul cel mai mare de a crea un impact. Instrumentele
analizate au primit un scor mediu de 2.8 și au avut un scor median de 3 la variabila Criterii de
selecție (a se vedea Figura 41). Majoritatea instrumentelor aveau criterii de selecție destul de
simple și transparente, însă aceste criterii erau excesiv de generale și nu ținteau populații
specifice care să maximizeze impactul instrumentului. În cazul instrumentelor de finanțare
instituțională, criteriile de selecție nu distingeau între instituțiile cu performanță ridicată sau cele
care aveau o nevoie mai mare - criteriile erau generice și nu direcționau finanțarea către
obiectivele strategice ale instrumentelor.
Figura 41 Distribuția scorurilor pentru variabila Criterii de selecție
14
12
10
Frecvență
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru criterii de selecție:
✓ Criteriile de selecție ar trebui să fie aliniate cu obiectivele și cu cadrul conceptual.
✓ Un mecanism de selecție coerent captează populația țintă cu cel mai mare impact
potențial.
✓ Criteriile ar trebui să fie transparente, simple și ușor de înțeles.
Publicul
Variabila Public evaluează măsura în care conceptul instrumentului recunoaște și alte părți
interesate decât beneficiarii țintă și dacă există canale pentru relaționarea sistematică cu
acestea. La faza de proiectare, ar trebui identificate părțile interesate nebeneficiare (de ex. alte
entități care se ocupă de elaborarea de politici de C&I la nivel național și regional, intermediari și
furnizori de servicii relevanți și alți actori în domeniul inovării, care ar putea să nu fie vizați direct
de intervenție) și ar trebui definite rolurile acestora în logica instrumentului. De asemenea, logica
instrumentului ar trebui să indice în mod explicit efectul instrumentului asupra acestui public
nebeneficiar.
În cazul instrumentelor finanțate din bugetul național, nu se cunosc părțile interesate
nebeneficiare și/sau nu există o relaționare cu acestea. Instrumentele analizate au primit un
scor mediu de 1.9 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Public (a se vedea Figura 42).
Pentru instrumentele din PN3, nu se cunosc și nu există consultare cu părțile interesate non-
beneficiare, în general, iar relaționarea cu sectorul privat este un punct deosebit de slab. În cazul
altor instrumente finanțate la nivel național, relaționarea cu părțile interesate nu se face sistematic
sau prin procese formalizate. Însă datorită reglementărilor UE cu privire la procesul de consultare
pentru crearea de programe operaționale, instrumentele din cadrul POC și POR au inclus
86
identificarea și dialogul formal cu părțile interesate principale și, ca urmare, au obținut scoruri mai
mari la relaționarea cu părțile interesate.
Figura 42 Distribuția scorurilor pentru variabila Public
14
12
10
Frecvență
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru relaționarea cu părțile interesate:
✓ Publicul ar trebui să fie menționat în mod explicit și aliniat cu modelul logic.
✓ Programul indică în mod explicit efectul pe care îl are asupra publicului nebeneficiar.
✓ Se vor include la faza de proiectare procese formalizate de consultare și primire a
contribuțiilor de la părțile interesate din tot sistemul de inovare
Măsurarea intrărilor și a activităților
Măsurarea intrărilor și a activităților aferente instrumentelor ar putea fi îmbunătățită.
Această secțiune discută fiecare dintre variabilele asociate cu măsurarea intrărilor și a activităților,
practicile actuale din România și o listă de bune practici.
Intrări
Variabila Intrări evaluează dacă există indicatori care urmăresc toate resursele necesare
pentru realizarea instrumentului, inclusiv costurile administrative și operaționale. Toate
aceste costuri ar trebui monitorizate prin faza de implementare.
Intrările evidente sunt urmărite în general, deși nu sunt folosite pentru a evalua eficiența
realizării instrumentului. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un
scor median de 2 pentru variabila Intrări (a se vedea Figura 43). Cea mai mare parte din
personalul programului cunoștea intrările evidente aferente instrumentelor lor (de ex. timpul și
salariile personalului), deși intrările care nu sunt evidente (de ex. costurile cu deplasările, costurile
fixe pentru spații de birou etc.) sunt rareori urmărite la nivel de instrument. De asemenea, intrările
nu aveau o legătură solidă cu indicatorii pentru activități, ieșiri și rezultate și niciun instrument nu
folosește informațiile privind intrările pentru a evalua eficiența instrumentului (adică ieșiri/rezultate
în raport cu costurile).
87
Figura 43 Distribuția scorurilor pentru variabila Intrări
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru urmărirea intrărilor:
✓ Intrările ar trebui să fie menționate în mod explicit și aliniate cu modelul logic.
✓ Intrările ar trebui să includă toate sau majoritatea resurselor necesare pentru a realiza
obiectivele.
✓ Costurile administrative și de operare ar trebui înregistrate și justificate.
✓ Indicatorii de cost la toate nivelurile ar trebui înregistrați și justificați (de ex. pe beneficiar,
pe unitate de implementare și așa mai departe).
Activități
Variabila Activități evaluează dacă există indicatori care urmăresc activitățile necesare
pentru realizarea instrumentului. Exemple de activități sunt elaborarea documentului de
solicitare, comunicarea cu beneficiarii țintă, răspunsul la întrebări, urmărirea progresului
beneficiarilor, întreținerea unei baze de date de informații privind instrumentul etc. Indicatorii de
activitate ar trebui să acopere toate activitățile necesare și să fie aliniați cu logica instrumentului.
În general, indicatorii de activitate acoperă activitățile esențiale, dar s-a observat că sunt
rareori catalogați integral și exhaustivi. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.7
și au avut un scor median de 3 pentru variabila Activități (a se vedea Figura 44). Deși în
majoritatea cazurilor erau urmărite activitățile evidente și esențiale necesare pentru realizarea
depunerii cererilor și selecția, monitorizarea și închiderile de proiect, acești indicatori erau rareori
notați într-o listă organizată, nu exhaustivă (de exemplu, multe activități legate de interacțiunea
cu beneficiarii și cu alte părți interesate nu erau urmărite) și nu erau asociați cu indicatorii pentru
intrări, pentru ieșiri sau pentru rezultate.
Figura 44 Distribuția scorurilor pentru variabila Activități
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
88
Listă de bune practici pentru urmărirea activităților:
✓ Toate activitățile necesare pentru realizarea obiectivelor ar trebui să fie identificate și
catalogate.
✓ Activitățile trebuie să fie aliniate cu intrările și cu ieșirile (adică toate activitățile au un scop
și ajută la obținerea ieșirilor dorite).
Măsurarea progresului înregistrat în realizarea obiectivelor
Se pune un accent redus și se dă puțină atenție măsurării și urmăririi progresului
înregistrat în realizarea obiectivelor instrumentului. Această secțiune discută fiecare dintre
variabilele asociate cu măsurarea progresului înregistrat în realizarea obiectivelor, practicile
actuale din România și o listă de bune practici.
Ieșiri
Variabila Ieșiri evaluează dacă sunt identificate și urmărite toate ieșirile relevante. Indicatorii
de rezultate imediate (ieșiri) ar trebui să fie măsurabili și aliniați cu logica și cu obiectivele
instrumentului.
Majoritatea ieșirilor asociate cu instrumentele sunt identificate în mod explicit, dar nu
există o legătură adecvată cu rezultatele generale sau cu obiectivele. Instrumentele analizate
au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Ieșiri (a se vedea
Figura 45). Deși majoritatea instrumentelor urmăresc majoritatea ieșirilor relevante (dacă nu pe
toate), aceste ieșiri au rareori legătură cu logica instrumentului sau legătură evidentă cu
rezultatele generale dorite sau cu schimbările dorite la nivel de sistem.
Figura 45 Distribuția scorurilor pentru variabila Produse/Ieșiri
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru urmărirea ieșirilor:
✓ Ar trebui identificată în mod explicit o listă completă de produse/ieșiri.
✓ Ieșirile ar trebui să fie aliniate cu activitățile și să fie înțelese ca borne intermediare care
duc la rezultatele dorite.
✓ Produsele/ieșirile activităților ar trebui să fie operaționalizate și măsurabile.
Rezultate generale
Variabila Rezultate generale evaluează dacă indicatorii de rezultat general sunt bine definiți
și au legătură cu schimbările dorite la nivel de sistem. Indicatorii de rezultat general ar trebui
să fie expliciți și aliniați cu logica instrumentului și conectați la nivelul sistemic. Rezultatele ar
89
trebui să fie integrate în mod coerent cu contextul mai larg al politicilor de C&D din țară sau din
regiune și/sau cu alte programe ale aceleiași agenții sau ale aceleiași jurisdicții.
Sunt puține instrumentele care au indicatori expliciți și coerenți pentru măsurarea
rezultatelor generale. Printre variabilele legate de indicatori (de ex. intrări, activități, ieșiri și
rezultate), rezultatele aveau funcționalitatea cea mai scăzută; instrumentele analizate au primit
un scor mediu de 1.8 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Rezultate (a se vedea Figura
46). În cazul instrumentelor pentru care existau indicatori expliciți de rezultat general, aceștia nu
aveau legătură cu schimbările la nivel de sistem și nici o legătură adecvată cu activitățile și cu
ieșirile. Adoptarea pe larg a TS ar ajuta la îmbunătățirea considerabilă a acestor asocieri dintre
indicatorii instrumentelor.
Figura 46 Distribuția scorurilor pentru variabila Rezultate dorite
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru urmărirea rezultatelor generale:
✓ Rezultatele generale ar trebui să fie menționate explicit și aliniate cu logica instrumentului
și conectate la nivelul sistemic.
✓ Rezultatele generale ar trebui să fie identificate clar, cu rezultate observabile și măsurabile
și cu indicatori specificați pentru evaluare.
✓ Ar trebui incluse criterii pentru urmărirea evoluției rezultatelor generale, care să permită
încetarea participării la instrument dacă devine clar că nu vor fi îndeplinite obiectivele
programului (spre deosebire de închiderea ad hoc la sfârșitul contractului sau de alt motiv
extrinsec care nu are legătură cu rezultatele).
✓ Rezultatele generale dorite ar trebui să fie integrate în mod coerent cu contextul mai larg
al politicilor de C&D din țară sau din regiune sau cu alte programe ale aceleiași agenții
sau ale aceleiași jurisdicții.
Cadre de monitorizare și evaluare
Variabila Cadru de M&E analizează dacă M&E a fost integrată în conceptul instrumentului.
Instrumentele și procesele de M&E ar trebui incorporate în conceptul instrumentului. Aceasta
include crearea de teorii ale schimbării și cadre de rezultate explicite pentru fiecare program (a
se vedea secțiunea Teoria schimbării), care definesc indicatorii asociați cu activitățile de program,
ieșirile și rezultatele, precum și presupunerile privind legăturile cauzale care leagă toate aceste
elemente ale programului. În cadrul procesului de elaborare a TS, ar trebui definită explicit o
strategie de evaluare și o strategie de date pentru ca performanța instrumentului să poată fi
urmărită și măsurată pe tot parcursul implementării. Metodele de colectare a datelor trebuie să
fie realiste, iar în cazurile în care se folosesc date externe, ar trebui făcute ajustări pentru a
garanta că sistemul va îndeplini nevoile specifice ale instrumentului.
90
Cadrele de M&E pun accentul mai mult pe rezultatele imediate de la nivel de proiect și pe
conformarea administrativă a beneficiarilor, mai degrabă decât pe impactul
instrumentului. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median
de 2 pentru variabila Cadre de M&E (a se vedea Figura 47). Lipsa de atenție acordată rezultatelor
generale și impacturilor se datorează, în parte, lipsei unei teorii a schimbării la nivel de instrument,
dar și unor indicatori fără legătură și definiți necorespunzător; foarte puține instrumente aveau
indicatori de rezultat general pentru urmărirea schimbărilor la nivel de sistem. Aceasta înseamnă
că există cadre de monitorizare care, în mare, nu sunt capabile să urmărească cum avansează
instrumentele către obiectivele de politici de nivel înalt. De asemenea, instrumentele nu sunt
concepute cu planuri de evaluare care să descrie cum și când va exista o evaluare a
instrumentului.
Figura 47 Distribuția scorurilor pentru variabila Monitorizare și evaluare
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru elaborarea de cadre de M&E:
✓ În instrument ar trebui integrat încă de la început un sistem de M&E (în unele cazuri, ar
trebui să se acorde atenție viitoarelor evaluări de impact, pentru care va fi nevoie de date
de referință).
✓ Dacă M&E pentru instrument se bazează pe sisteme de M&E externe, la nivel de
administrație sau la nivel de organizație, trebuie să se facă ajustări sau modificări specifice
ale sistemului, pentru a se potrivi cu nevoile specifice și cu scopurile instrumentului.
Practicienii ar trebui să evite distorsionarea logicii programului pentru a integra cerințe
birocratice exterioare care nu sunt în favoarea funcționalității instrumentului.
✓ Indicatorii de M&E ar trebui să includă operaționalizarea de bună calitate a rezultatelor
generale și a impacturilor și nu ar trebui să fie reduși la indicatori de activități sau de ieșiri.
✓ Ar trebui avute în vedere metode realiste de colectare a datelor pentru măsurarea
indicatorilor.
3.2.2 Implementare
Această secțiune conține o prezentare generală a funcționalității proceselor legate de
implementarea instrumentelor.
• Sprijinul public al României pentru C&I este caracterizat de bugete imprevizibile.
Imprevizibilitatea bugetară a afectat negativ și alte aspecte ale funcționalității
instrumentelor, printre care și existența unor apeluri de propuneri lansate rar și
inconsecvent.
91
• În perioada de programare anterioară nu s-au făcut evaluări la nivel de
instrument, iar rezultatele M&E și ale monitorizării proceselor nu sunt folosite pentru a
îmbunătăți sistematic proiectarea sau implementarea programelor.
• Capacitatea de implementare diferă de la o instituție de implementare la alta în
România, dar toate organismele de implementare sunt lipsite de experiență și de
resurse în domenii cheie, detaliate în acest raport, printre care utilizarea teoriei
schimbării, aspecte ce țin de reglementări în legătură cu implementarea (de ex. ajutorul
de stat și achizițiile publice), M&E și managementul cunoștințelor.
Scorurile pentru implementare au fost mai mari decât cele pentru proiectare, însă există
câteva aspecte cheie care trebuie îmbunătățite. Analiza funcțională a identificat domeniile forte
esențiale în materie de implementare a instrumentelor, printre care procesele legate de
depunerea cererilor și selecție, rolurile personalului și autonomia și închiderile de proiecte (Figura
48). Însă mai sunt și domenii care necesită îmbunătățiri semnificative, printre care stabilirea unor
bugete adecvate, cereri periodice și previzibile și procese legate de monitorizarea proceselor,
evaluare și învățare (a se vedea secțiunea privind Provocările transversale).
Figura 48 Scoruri medii pentru variabila Implementare
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. | Notă: Barele de eroare reprezintă o abatere standard a scorurilor pentru fiecare
categorie.
Implementarea instrumentelor poate fi analizată pe trei domenii mari:
1. Procese legate de implementare
2. Managementul resurselor
3. M&E și învățare
Procese legate de implementare
Instrumentele românești au procese bune privind depunerea de cereri și selectarea
beneficiarilor, însă se confruntă cu problema unor cereri de propuneri lansate rar și
imprevizibile. Această secțiune discută fiecare dintre variabilele asociate cu procesele necesare
pentru realizarea implementării instrumentelor, practicile actuale din România și o listă de bune
practici.
Apeluri de propuneri
Variabila Apeluri de propuneri evaluează frecvența cu care un instrument emite apeluri de
propuneri și dacă acest calendar este aliniat cu obiectivele și cu logica instrumentului .
92
Acolo unde este posibil, instrumentele ar trebui să emită apeluri de propuneri conform unui
calendar regulat. Instrumentele care funcționează timp de mai mulți ani și emit mai multe apeluri
de propuneri au ocazia să consolideze relaționarea cu populațiile beneficiare, să beneficieze de
economiile de scară și să îmbunătățească aspecte ale programului prin evaluare și învățare.
Instrumentele care emit un singur apel de propuneri sau care emit apeluri neregulate și sporadice
creează incertitudine în rândul populațiilor beneficiare, au oportunități mai limitate de
management al cunoștințelor și de îmbunătățire și ar putea avea mai multe dificultăți în atingerea
obiectivelor politicilor.
Caracterul imprevizibil al bugetelor instrumentelor a dus la emiterea inconsecventă și rară
de apeluri de propuneri. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un
scor median de 2 pentru variabila Apeluri de propuneri (a se vedea Figura 49). Din cauza
incertitudinii bugetare, multe organisme de implementare nu știu când și câtă finanțare va fi
disponibilă pentru instrumentele lor (a se vedea mai jos, în secțiunea Buget, mai multe informații
privind caracterul imprevizibil al bugetului) și, ca urmare, personalul nu a putut să programeze
apeluri de propuneri care să fie emise consecvent. Au fost mai multe exemple de situații în care
beneficiarii vizați au fost surprinși de lansarea unor noi apeluri de propuneri, din cauza
incertitudinilor legate de buget și din cauza diseminării defectuoase a informațiilor privind
programele - aceasta a fost o problemă îndeosebi pentru instrumentele din cadrul POC și POR.
Figura 49 Distribuția scorurilor pentru variabila Apeluri de propuneri
20
Frecvență
15
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici la programarea apelurilor de propuneri:
✓ Dacă se emit apeluri noi, care nu au fost prevăzute la faza de proiectare, acestea ar trebui
să fie bine justificate și să fie aliniate cu teoria schimbării pe care se bazează programul.
✓ Numărul de apeluri lansate ar trebui să corespundă cu modelul logic și cu obiectivele.
✓ Acolo unde este cazul, apelurile ar trebui publicate regulat și ar trebui să aibă calendare
consecvente și previzibile.
✓ În portofoliul românesc de IST, instrumentul cu scorul cel mai mare a fost instrumentul
UEFISCDI de recompensarea rezultatelor cercetării - articole.
Informații privind depunerea cererilor
Variabila Informații privind cererile evaluează măsura în care instrumentul ajunge în mod
adecvat și informează populația de beneficiari despre criteriile de eligibilitate și selecție și
despre procesul de depunere a cererilor. Criteriile ar trebui să fie clare și transparente și toate
informațiile necesare ar trebui să fie disponibile public. Informațiile privind selecția ar trebui să fie
colectate și analizate, inclusiv listele de solicitanți, scorurile acordate propunerilor depuse și alte
informații pertinente legate de procesul de depunere și selecție. Aceste informații sunt puse la
93
dispoziția solicitanților, în măsura în care acest lucru este permis conform reglementărilor privind
confidențialitatea.
Unele instrumente au avut probleme în a ajunge la beneficiari și a disemina informațiile
către aceștia. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 3.0 și au avut un scor median
de 3 la variabila Informații privind criteriile de eligibilitate și depunerea cererilor (a se vedea Figura
50). Majoritatea instrumentelor aveau criterii de eligibilitate clare și procese destul de transparente
de depunere a cererilor. Însă unele instrumente - în special cele din cadrul POC și POR - au avut
probleme în a disemina informațiile către beneficiarii vizați, rezultatul fiind acela că unii beneficiari
au fost surprinși nepregătiți atunci când s-au emis noi apeluri de propuneri.
Figura 50 Distribuția scorurilor pentru variabila Informații privind criteriile de eligibilitate și
depunerea cererilor
12
10
Frecvență
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici privind informațiile referitoare la depunerea cererilor:
✓ Criteriile de eligibilitate și selecție implementate ar trebui să ajungă la populația țintă.
✓ Criteriile de eligibilitate și selecție implementate ar trebui să fie clare și transparente.
Informațiile privind beneficiarii, sumele și proiectele finanțate ar trebui să fie publicate.
✓ Informațiile privind eligibilitatea și selecția ar trebui diseminate în mod adecvat și să fie
aliniate cu populația țintă.
Procesele de selecție
Variabila Procese de depunere a cererilor și selecție evaluează calitatea proceselor folosite
de organismele de implementare pentru a desfășura procesele de depunere a cererilor și
selectare a beneficiarilor. Aceste procese ar trebui să fie agile, transparente și sensibile.
Comisiile care răspund de decizia de atribuire ar trebui să fie compuse din experți independenți
relevanți, selectați în mod fundamentat și transparent. Ar trebui să existe mecanisme pentru a
primi feedback privind cererile care au eșuat și contestații privind deciziile de selecție.
Scorurile pentru variabila Procese de depunere a cererilor și selecție au fost cele mai mari
scoruri dintre toate variabilele analizate în mixul de politici, datorită proceselor
transparente și funcționale. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 3.3 și au avut
un scor median de 4 la variabila Procese de depunere a cererilor și selecție (a se vedea Figura
51). Aceste scoruri mari au fost determinate, în mare, de instrumentele implementate de
UEFISCDI și finanțate în cadrul PN3, care au beneficiat de platforma UDiManager a UEFISCDI,
unde solicitanții pot depune cereri de granturi și pot primi informații despre cererile lor, dar și de
capabilitățile solide ale UEFISCDI în materie de procese de depunere și selectare a cererilor de
granturi.
94
Figura 51 Distribuția scorurilor pentru variabila Procesul de depunere a cererilor și selecție
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici privind procesele de depunere a cererilor și selecție:
✓ Mecanismele folosite de agenție în procesul de depunere a cererilor sunt agile,
transparente și sensibile.
✓ Comisiile care răspund de deciziile de atribuire sunt compuse din experți independenți și
relevanți, selectați în mod fundamentat și transparent.
✓ Mecanismul de contestații și soluționare a conflictelor este clar.
Baza de date a instrumentelor
Baza de date a instrumentelor se referă la existența și calitatea sistemului de date care
urmărește participanți, proiecte, follow-up-uri, ieșiri și alte componente ale programului.
Sistemul ar trebui folosit pentru a ajusta instrumentul, pentru a crește sensibilitatea acestuia la
preocupările participanților și pentru a contribui, în general, la îmbunătățirea administrării și
proiectării programului.
Majoritatea instrumentelor au un sistem de date și urmăresc anumite date relevante, dar
nu este clar dacă aceste date sunt folosite pentru îmbunătățirea instrumentelor.
Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.6 și au avut un scor median de 3 pentru
variabila Baza de date a instrumentelor (a se vedea Figura 52). Aproape toate instrumentele
aveau o bază de date (de ex. un portal intern de date, worksheet-uri excel offline etc.) folosite de
personal pentru a urmări măcar anumite informații cheie privind implementarea, dar nu este clară
măsura în care aceste informații erau folosite pentru a îmbunătăți procesele de implementare
existente (a se vedea mai multe informații în secțiunea Învățare).
Figura 52 Distribuția scorurilor la variabila Baza de date a programului și informații privind
participanții și cererile
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
95
Listă de bune practici în stocarea și folosirea datelor instrumentelor:
✓ Un sistem de bază de date ține evidența participanților, a proiectelor, a follow-up-urilor, a
ieșirilor și a altor componente ale programului.
✓ Sistemul se folosește pentru a ajuta procesele și materialele instrumentului și ar trebui să
fie disponibile și pentru îmbunătățirea celorlalte instrumente.
Închiderile de proiecte
Variabila Închideri de proiecte evaluează dacă există un raport de finalizare / închidere a
proiectului, depus de beneficiar. Informațiile cuprinse în aceste rapoarte ar trebui folosite
pentru a învăța și pentru a îmbunătăți eficacitatea și impactul programului.
S-au observat variații mari în ceea ce privește practica legată de Închiderea proiectelor -
unele instrumente cereau beneficiarilor să redacteze rapoarte de închidere utile, în timp ce
altele nu aveau niciun fel de procese de follow-up. Instrumentele analizate au primit un scor
mediu de 3.2 și au avut un scor median de 3 pentru variabila Închideri de proiecte (a se vedea
Figura 53). Instrumentele finanțate în cadrul programelor operaționale au avut scoruri mai mari
pentru variabila închideri de proiecte datorită cerințelor UE care vizau acest aspect al
implementării.
Figura 53 Distribuția scorurilor pentru variabila Închideri de proiecte
14
12
10
Frecvență
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici privind închiderile de proiecte:
✓ Ar trebui să existe obligativitatea depunerii de către beneficiar a unui raport de
finalizare/închidere a proiectului.
✓ Informațiile obținute de la beneficiari la sfârșitul programului și pe o perioadă următoare
ar trebui folosite pentru a învăța lecții și a măsura impactul programului.
Managementul resurselor
Managementul resurselor este afectat de bugetele imprevizibile, care afectează
performanța multor instrumente. Această secțiune discută fiecare dintre variabilele asociate cu
managementul resurselor, practicile actuale din România și o listă de bune practici.
Buget
Variabila Buget evaluează dacă resursele disponibile sunt adecvate pentru implementarea
programului. Bugetul alocat ar trebui să fie aliniat cu obiectivele instrumentului și cu dimensiunea
96
și sfera deficienței diagnosticate. Ar trebui să existe o asumare a răspunderii în executarea
bugetului.
Instrumentele românești în domeniul C&I se confruntă cu problema bugetelor imprevizibile
și uneori dimensionate necorespunzător. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de
2.3 și au avut un scor median de 3 pentru variabila Buget (a se vedea Figura 54). Imprevizibilitatea
bugetului a avut un impact negativ asupra altor aspecte ale funcționalității instrumentelor – în
special asupra Apelurilor de propuneri (a se vedea secțiunea Apeluri de propuneri). Mai există și
exemple de instrumente cu bugete insuficiente (finanțare insuficientă pentru a aborda obiectivele
programului) și cu bugete excesive (care nu pot să cheltuie finanțarea alocată). A se vedea
Caseta 7 pentru o discuție suplimentară privind importanța unor bugete adecvate și stabile și
practicile actuale în România.
Figura 54 Distribuția scorurilor pentru variabila Buget și resurse financiare
25
20
Frecvență
15
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Caseta 7 Domeniu critic de îmbunătățit - Bugetul
De ce sunt importante bugetele
Disponibilitatea resurselor financiare este o cerință directă pentru instrumentele de
politici. Fără bugete suficiente, instrumentele nu vor putea să susțină personalul și expertiza
necesară sau nu vor putea să dedice resurse adecvate pentru a realiza obiectivele programului.
Cu toate acestea, există numeroase exemple de instrumente de politici care funcționează cu
resurse inadecvate, din cauza valorii lor politice sau simbolice sau pur și simplu din cauza
inerției instituționale, acest lucru subminându-le eficacitatea.
La fel de importantă ca și disponibilitatea unor resurse financiare suficiente este și
existența unei finanțări susținute și consistente pentru programe. Instrumentele care
funcționează timp de mai mulți ani și emit mai multe solicitări au ocazia să consolideze
relaționarea cu populațiile beneficiare, să beneficieze de economiile de scară și să
îmbunătățească aspecte ale programului prin evaluare și învățare. Instrumentele care emit o
singură solicitare (sau un singur apel de propuneri) sau care emit apeluri neregulate și
sporadice creează incertitudine în rândul populațiilor beneficiare, au oportunități mai limitate de
management al cunoștințelor și de îmbunătățire și ar putea avea mai multe dificultăți în
atingerea obiectivelor politicilor.
Practicile actuale în România
97
După cum s-a discutat în analiza mixului de politici, bugetele inadecvate și imprevizibile
sunt o provocare generalizată în România. În perioada de programare 2014-2020, România
a cheltuit numai 58% din ceea ce planificase să cheltuiască pentru C&D, ceea ce a dus la
anularea multor instrumente de sprijin pentru C&D sau emiterea unui singur apel de propuneri
în cadrul acestor instrumente din cauza restricțiilor bugetare. În plus, faptul că nu există
finanțare multianuală pentru C&D înseamnă că personalul care se ocupă de implementare
adesea nu știe cât buget va fi disponibil în anii următori. De asemenea, ca urmare a fluxurilor
de finanțare imprevizibile, apelurile de propuneri au fost rare și inconsecvente. Deoarece
organismele de implementare nu știu când și câtă finanțare va fi disponibilă pentru
instrumentele lor, nu pot să programeze apeluri de propuneri consecvente. Un chestionar
aplicat în rândul beneficiarilor de instrumente pentru C&I a dezvăluit faptul că beneficiarii sunt
în mare parte nemulțumiți de punctualitatea sprijinului financiar oferit, din cauza întârzierilor la
plată (pentru mai multe informații, a se vedea Percepțiile beneficiarilor privind proiectarea și
implementarea instrumentelor).
Există exemple de instrumente cu bugete insuficiente (finanțare insuficientă pentru a
aborda obiectivele programului) și cu bugete excesive (care nu pot să cheltuie finanțarea
alocată). Aceste provocări legate de bugetare au legătură cu faptul că la faza de proiectare nu
sunt identificate și nu sunt analizate deficiențele de sistem pe care trebuie să le abordeze
instrumentele. Fără a cunoaște amploarea deficienței și dimensiunea populațiilor afectate,
personalul care se ocupă de implementare nu a putut să estimeze în mod adecvat dimensiunea
bugetului necesar pentru a realiza obiectivele politicilor.
Listă de bune practici în materie de bugetare:
✓ Bugetul ar trebui stabilit în funcție de deficiența diagnosticată și de dimensiunea populației
de beneficiari vizați (a se vedea secțiunea privind Fundamentarea), cu flexibilitate pentru
modificări de finanțare dacă este necesar
✓ Execuția bugetară ar trebui să răspundă nevoilor programului și nu nevoii de a executa
întregul buget în timpul ciclului bugetar.
✓ Executarea programului și entitățile subcontractante ar trebui să respecte standardele
legate de asumarea răspunderii.
Managementul programului
Variabila Managementul programului evaluează dacă structura organizațională a
organismului de implementare (de ex. ministerul care se ocupă de implementare, agenția
etc.) este adecvată pentru ceea ce este necesar pentru implementare. Structura
informațională ar trebui să permită fluxuri de informații în interiorul și în afara organismului de
implementare și ar trebui să asigure minimizarea presiunilor externe și interne în implementarea
programului. Structura organizațională ar trebui evaluată periodic, dată fiind schimbarea cerințelor
odată cu noile politici și instrumente.
Managementul programelor este în general adecvat pentru implementarea instrumentelor
în domeniul C&I, însă organismele de implementare se confruntă cu diferite probleme.
Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.7 și au avut un scor median de 3 pentru
variabila Managementul programului (a se vedea Figura 55). Din cauza unor fricțiuni
interinstituționale, există probleme legate de fluxul de informații între MCID și UEFISCDI în
implementarea instrumentelor din PN3. MEDU are probleme cu fluxurile de informații de la
98
principalii săi beneficiari - universitățile, iar acest lucru afectează monitorizarea și evaluarea
anumitor instrumente.
Figura 55 Distribuția scorurilor pentru variabila Managementul programului
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici în materie de management de program și structură organizațională:
✓ Structura organizațională nu ar trebui să aibă niveluri externe care să îngreuneze fluxul
de informații către organismele de implementare.
✓ Structura organizațională ar trebui să asigure minimizarea presiunilor externe și interne în
implementarea programului.
✓ Structura organizațională ar trebui evaluată pentru a se stabili dacă este adecvată din
punct de vedere funcțional, dată fiind schimbarea cerințelor odată cu noile politici și
instrumente. Evaluările ar trebui să folosească indicatori privind eficacitatea
organizațională.
Roluri și autonomie
Variabila Roluri și anatomie evaluează dacă personalul care se ocupă de implementare are
roluri clar definite și autonomia necesară pentru a face ajustări la instrumente și procese
atunci când este necesar. Organismul de implementare ar trebui să aibă capacitatea să
introducă schimbări și să mențină calitatea managementului.
În general, organismele de implementare au roluri clar definite, iar personalul are niveluri
adecvate de autonomie. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 3.4 și au avut un
scor median de 4 la variabila Roluri și autonomie (a se vedea Figura 56). Rolurile erau clare la
nivelul organismelor de implementare, iar personalul avea cel puțin un anumit nivel de autonomie
pentru a face ajustări atunci când este necesar (deși nivelul de autonomie era diferit de la un
organism de implementare la altul).
Figura 56 Distribuția scorurilor pentru variabila Roluri și autonomie
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
99
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici privind rolurile și autonomia personalului:
✓ Rolurile ar trebui să fie definite clar și să existe proceduri pentru introducerea de schimbări.
✓ Capacitatea de a introduce schimbări ar trebui să fie suficient de flexibilă pentru a menține
calitatea managementului.
✓ Flexibilitatea ar trebui să fie adecvată pentru a răspunde la schimbări semnificative și a
soluționa conflicte
✓ În cadrul portofoliului de IST al României, instrumentele implementate de UEFISCDI au
primit scoruri mai mari.
Personal și formare
Variabila Personal și formare evaluează dacă organismul de implementare are personalul
și competențele necesare pentru a implementa complet instrumentul. Echipa de
implementare ar trebui să aibă personal în număr și de o calitate adecvată, iar personalul existent
ar trebui să aibă acces la formare relevantă pentru rolul respectiv, pentru a își perfecționa
competențele.
Toate organismele de implementare în domeniul C&I se confruntă cu lipsa de expertiză în
anumite domenii, iar această problemă este mai acută în unele cazuri decât în altele.
Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.6 și au avut un scor median de 3 la variabila
Personal și formare (a se vedea Figura 57). Unele instituții de C&I dețin personal cu formare și
calificări adecvate, iar altele - în special MCID - trebuie să se bazeze pe personal care nu are
suficiente competențe pentru rolul îndeplinit și care trebuie format la locul de muncă. Toate
organismele de implementare se confruntă cu lipsa de experiență și resurse în domenii cheie,
detaliate în acest raport, printre care diagnosticarea deficiențelor, utilizarea teoriilor schimbării,
gestionarea aspectelor legislative și folosirea de bune practici pentru M&E și managementul
cunoștințelor. Caseta 8 prezintă o discuție detaliată privind importanța personalului și a formării
și practicile actuale în România.
Figura 57 Distribuția scorurilor pentru variabila Personal și formare
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Caseta 8 Domeniu critic de îmbunătățit - Resursele umane pentru implementarea în domeniul C&I
De ce este important managementul resurselor umane
Managementul resurselor umane (RU) este o componentă critică pentru succesul
programelor în domeniul cercetării și inovării. Organismele de implementare trebuie să
consolideze capacitatea în domeniul resurselor umane pentru a recruta, a angaja și a cultiva
personal capabil. Managementul resurselor umane ar trebui să se ocupe de structura
100
managementului, definirea rolurilor, autonomie, formare și stimulente, atât la nivel instituțional,
cât și la nivel de instrument. Lucru important, obiectivul principal al structurilor de management
ar trebui să fie acela de a sprijini personalul în luarea unor decizii pe baza aprecierii lor
profesionale. Formarea și stimularea personalului ar trebui să fie relevante pentru programul
(programele) pe care lucrează acest personal.
Pentru gestionarea instrumentelor din domeniul inovării este nevoie de capabilități
manageriale și analitice semnificative din partea personalului care se ocupă de
implementare. Personalul ar trebui să aibă flexibilitatea și autonomia necesară pentru a face
o acordare fină a politicilor ca să poată gestiona schimbările la nivel de cerere și condiții.
Performanța unui organism de implementare depinde de măsura în care acesta are personal
calificat și capabil, cu experiența și aptitudinile de a lucra interdisciplinar și intersectorial și cu
o gamă variată de părți interesate externe, printre care antreprenori, cercetători, investitori,
reprezentanți din industrie și specialiști în tehnologie. Capabilitățile în managementul resurselor
umane sunt critice pentru recrutarea unor astfel de profesioniști și pentru a asigura mentoring
și a investi continuu în formarea lor după ce au fost angajați (Banca Mondială (2019a).
Practicile actuale în România
Capacitatea de implementare variază de la o instituție de implementare la alta în
România, dar tuturor entităților care se ocupă de implementare le lipsesc cunoștințele
specializate și resursele în domenii cheie. În timp ce unele instituții (de ex. UEFISCDI, mai
multe ADR-uri) au personal cu pregătire și calificări adecvate, alte entități responsabile cu
implementarea trebuie să se bazeze pe salariați care nu are calificările și experiența necesară
pentru rolurile lor și care trebuie formați la locul de muncă. Mai multe dintre organismele de
implementare nu au personal care să aibă suficiente cunoștințe în domeniu pentru a
implementa complet portofoliile lor de instrumente. Lucru important, tuturor entităților care se
ocupă de implementare în domeniul C&I le lipsesc experiența și resursele în domenii cheie
detaliate în acest raport, printre care diagnosticarea nereușitelor, utilizarea teoriei schimbării,
gestionarea aspectelor normative legate de implementare (de ex. ajutorul de stat și achizițiile
publice) și folosirea bunelor practici pentru M&E și managementul cunoștințelor. În plus,
entitățile care se ocupă de implementare au experiență și expertiză foarte limitată în materie
de proiectare și implementare de instrumente care nu sunt granturi (de ex. vouchere,
împrumuturi și alte instrumente financiare).
Stimulentele pentru performanță nu sunt asociate cu rolul personalului sau cu
performanța instrumentului, ci mai degrabă, cea mai mare parte din personalul care lucrează
în programele din domeniul C&I funcționează în baza unor scheme standard de evaluare a
performanței funcționarilor publici, care nu sunt adaptate la performanța instrumentului sau la
rolul personalului în implementarea programului.
Oportunitățile de formare variază în funcție de instituție. UEFISCDI se remarcă printre
organismele de implementare prin aceea că oferă personalului oportunități de formare asociate
cu domeniul lor de interes și cu rolul lor; alte organisme de implementare fie pot să furnizeze
doar formare generică pentru funcția publică, fie nu pot să asigure personalului niciun fel de
oportunități de formare.
101
Listă de bune practici privind angajarea și formarea personalului:
✓ Nivelul de pregătire și experiența conducerii ar trebui să fie adecvate pentru tipul de
program și sarcinile care trebuie îndeplinite.
✓ Numărul de personal și calitatea angajaților trebuie să fie adecvate.
✓ Există instrumente de formare și de contractare pentru a îmbunătăți capacitatea la nivel
de personal.
Stimulente
Variabila Stimulente analizează dacă există criterii clare și explicite pentru evaluarea
performanței personalului în funcție de rolul acestuia și de performanța instrumentului.
Premierile (de exemplu promovările) și sancționările (de exemplu concedierile) ar trebui să fie
asociate cu criteriile stabilite.
Sunt puțini angajații care au stimulente asociate cu rolul specific pe care îl au în
implementare. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median
de 2 pentru variabila Stimulente (a se vedea Figura 58). Remunerarea personalului și stimulentele
asociate sunt relativ scăzute și nu au legătură cu performanța instrumentelor. În plus, procesele
de disponibilizare a personalului cu performanțe suboptime par să fie destul de dificile.
Figura 58 Distribuția scorurilor pentru variabila Stimulente
25
20
Frecvență
15
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici privind angajarea și formarea personalului:
✓ Există criterii clare și explicite pentru evaluarea performanței personalului.
✓ Recompensele și sancțiunile ar trebui să fie asociate cu criterii stabilite.
✓ Performanța slabă ar trebui urmată de consecințe eficace, iar performanța excelentă ar
trebui recompensată.
Monitorizarea proceselor
Variabila Monitorizarea proceselor evaluează existența unui sistem de monitorizare pentru
a monitoriza activitățile interne și procesele asociate cu implementarea instrumentului .
Monitorizarea proceselor ar trebui să fie continuă pe toată durata implementării și ar trebui folosită
pentru a genera rapoarte și a îmbunătăți procesele și procedurile interne asociate cu
implementarea.
102
Instrumentele care aveau sisteme formale de monitorizare a proceselor sunt doar puține,
iar monitorizarea proceselor este rareori folosită pentru învățare și perfecționare.
Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru
variabila Monitorizarea proceselor (a se vedea Figura 59). În afară de două ADR-uri, niciun
organism de implementare nu are sisteme de monitorizare a proceselor pentru a urmări
performanța în implementare; majoritatea sistemelor de monitorizare a proceselor se limitează la
audituri externe de conformitate cu reglementările statutare și fiscale.
Figura 59 Distribuția scorurilor pentru variabila Monitorizarea proceselor
30
Frecvență
20
10
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru monitorizarea proceselor:
✓ Ar trebui să existe un sistem de monitorizare a proceselor, cu indicatori clari.
✓ Procesul de monitorizare ar trebui să fie aplicat periodic, pentru a întreține calitatea
administrării.
✓ Autoritățile superioare ar trebui să primească rapoarte privind calitatea administrării.
M&E și învățare
Procesele de M&E și de învățare sunt împiedicate de faptul că nu există evaluări și sisteme
formale de învățare. În această secțiune se discută fiecare dintre variabilele asociate cu M&E și
învățarea, practicile actuale din România și o listă de bune practici.
Monitorizarea și evaluarea în implementare
Variabila Monitorizarea și evaluarea în implementare evaluează dacă există un sistem
eficace de M&E, care funcționează permanent. Ar trebui să se colecteze informații la toate
nivelurile de indicatori, iar instrumentele ar trebui să fie evaluate periodic. Rezultatele M&E ar
trebui folosite pentru perfecționarea continuă a instrumentelor.
Nu s-au realizat evaluări la nivel de instrument în perioada de programare anterioară.
Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.5 și au avut un scor median de 2 la variabila
Monitorizarea și evaluarea în implementare (a se vedea Figura 60). Lipsa completă de evaluări
de performanță sau evaluări de impact la nivel de instrumente, atât pentru PO, cât și pentru
instrumentele finanțate la nivel național, se datorează, în parte, lipsei oricăror cerințe privind
evaluarea, precum și lipsei de resurse pentru astfel de activități. De asemenea, informațiile din
M&E nu sunt folosite pentru învățare și perfecționare sistematică. A se vedea Caseta 9 pentru
mai multe informații despre importanța M&E și practicile actuale din România. În cadrul Proiectului
de modernizare a cercetării din România, Banca Mondială sprijină MCID să elaboreze un cadru
de M&E pentru sistemul de C&I al țării, precum și un observator de C&I pentru a colecta dovezi
privind politicile și investițiile pentru sprijinirea C&I în România, pentru o mai bună guvernanță
strategică și elaborare de politici (a se vedea Caseta 10 pentru mai multe informații).
103
Figura 60 Distribuția scorurilor pentru variabila M&E în implementare
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Caseta 9 Domeniu critic de îmbunătățit – Monitorizarea și evaluarea
De ce este importantă monitorizarea și evaluarea
Monitorizarea și evaluarea asigură asumarea răspunderii pentru utilizarea fondurilor
publice. M&E demonstrează performanța și impactul instrumentelor finanțate din fonduri
publice și arată dacă au fost îndeplinite țintele programelor - cu alte cuvinte, M&E verifică dacă
un instrument face ceea ce spune că face. Informațiile pentru M&E trebuie colectate la timp și
sistematic, folosind metode de colectare a datelor care se potrivesc cu scopul și cu natura
instrumentului. M&E este legată strâns de managementul cunoștințelor și ar trebui folosită
pentru perfecționarea continuă a intervențiilor de politici. De asemenea, datele de M&E ar trebui
puse și la dispoziția altor entități care se ocupă de elaborarea de politici, pentru a ajuta la
proiectarea politicilor în viitor; în mod ideal, ele ar trebui furnizate și publicului, pentru o mai
bună transparență și asumare a răspunderii în cadrul programului de guvernare.
Instrumentele și procesele de M&E ar trebui incorporate în conceptul instrumentului.
Aceasta include crearea de teorii ale schimbării și cadre de rezultate explicite pentru fiecare
program (a se vedea secțiunea Teoria schimbării), care definesc indicatorii asociați cu
activitățile de program, ieșirile și rezultatele, precum și presupunerile privind legăturile cauzale
care leagă toate aceste elemente ale programului. În cadrul procesului de elaborare a unei
teorii a schimbării, ar trebui definită explicit o strategie de evaluare și un proces de colectare a
datelor, pentru ca performanța instrumentului să poată fi urmărită și măsurată pe tot parcursul
implementării.
Atunci când este posibil, instrumentele ar trebui să fie evaluate periodic. Aceasta include
evaluări periodice de performanță, care comunică dacă un program a fost implementat așa
cum s-a dorit și dacă s-au obținut rezultatele dorite, precum și evaluări de impact, care
evaluează impactul pe care l-a avut instrumentul asupra beneficiarilor săi și necesită o analiză
contrafactuală.
Datele și rezultatele colectate din M&E ar trebui folosite pentru a adapta și a îmbunătăți
programele prin procese formale de managementul cunoștințelor. Aceste bucle de
feedback asigură relevanța continuă a programelor în raport cu obiectivele lor, prin ajustări
permanente, sau închiderea programelor atunci când aceste obiective au fost atinse sau nu
mai reprezintă o prioritate.
Practicile actuale în România
104
Cadrele de monitorizare și evaluare pun accentul mai mult pe rezultatele imediate de la
nivel de proiect și pe conformarea administrativă a beneficiarilor, mai degrabă decât pe
impactul instrumentului. Aceasta se datorează, în parte, lipsei unei teorii a schimbării la nivel
de instrument, dar și unor indicatori fără legătură și definiți necorespunzător; foarte puține
instrumente aveau indicatori de rezultat general pentru urmărirea schimbărilor la nivel de
sistem. Aceasta înseamnă că există cadre de monitorizare care, în mare, nu sunt capabile să
urmărească cum avansează instrumentele către obiectivele de politici de nivel înalt.
Nu s-au realizat evaluări la nivel de instrument în perioada de programare anterioară.
Strategia Națională de CDI pentru perioada 2014-2020 a parcurs o evaluare intermediară în
2018, Axa 1 din POC a fost supusă unor evaluări în 2020 și 2022, iar Axa 1 din POR a făcut
obiectul a două evaluări în 2019, însă aceste evaluări au avut loc la nivelul axei prioritare sau
al strategiei în ansamblu. Nu există planuri de realizare a unor evaluări de performanță sau de
impact pentru diferitele instrumente din cadrul Strategiei Naționale de CDI, din cadrul POC sau
al POR. Lipsa completă de evaluări de performanță sau evaluări de impact la nivel de
instrumente, atât pentru PO, cât și pentru instrumentele finanțate la nivel național, se
datorează, în parte, lipsei oricăror cerințe privind evaluarea, precum și lipsei de resurse pentru
astfel de activități. Organismelor care se ocupă de implementare le lipsește personalul și
expertiza pentru a desfășura evaluări interne și nu au finanțarea necesară pentru a comanda
evaluări externe pe portofoliile lor de instrumente. De asemenea, în România există puțini
furnizori de evaluare externă care au capacitatea și expertiza necesară pentru a furniza astfel
de servicii de evaluare independentă.
Listă de bune practici privind implementarea M&E:
✓ Organismele care se ocupă de implementare în domeniul C&I ar trebui să beneficieze de
formare în materie de bune practici de M&E și să aibă acces la resurse (personal și
finanțare) pentru a realiza evaluări la nivel de instrumente
✓ Conceptul instrumentelor ar trebui să includă o strategie de evaluare a impactului, care
să includă obiective clare, teorii ale schimbării și cadre de rezultate, un plan de evaluare,
sisteme de sprijin și protocoale. Gorgens și Zall Kusek (2009) și Menon et al. (2009) pot
servi drept referințe utile în elaborarea de strategii și cadre de M&E.
✓ Ar trebui colectate informații privind indicatorii la toate nivelurile (activități, produse etc.).
Indicatorii ar trebui adaptați și perfecționați în timp.
✓ Sistemul de M&E ar trebui să funcționeze permanent.
✓ Ar trebui să existe mecanisme pentru învățare și pentru adaptarea programului.
✓ Programele ar trebui revizuite pe baza lecțiilor extrase din implementare.
Caseta 10 Sprijinul Băncii Mondiale de consolidare de capacitate pentru dezvoltarea de capabilități
de M&E
În cadrul Proiectului de modernizare a cercetării, Banca Mondială oferă sprijin MCID pentru
dezvoltarea unui cadru de monitorizare scalabil pentru sistemul de C&I în ansamblu. Scopul
acestei activități este realizarea unui sistem permanent de M&E care să sprijine monitorizarea
și evaluarea armonizată a politicilor de cercetare și inovare de la toate ministerele și agențiile,
astfel cum se prevede în Reforma 2 din PNRR. Sprijinul Băncii Mondiale include următoarele:
(i) evaluarea cadrului actual de monitorizare pentru sistemul de C&I; (ii) dezvoltarea unei
propuneri de cadru de monitorizare scalabil pentru întreg sistemul de C&I; (iii) formare pe tema
105
stabilirii indicatorilor cheie și a sistemelor de monitorizare; (iv) furnizarea de recomandări pentru
operaționalizarea monitorizării. Un raport viitor al Băncii Mondiale (2023) va furniza contribuții
și îndrumări pentru dezvoltarea unui sistem de M&E complet, coerent, pe baza căruia să se
poată acționa și promovarea de bune practici relevante pentru procesele decizionale
operaționale.
Activitățile ulterioare ale Băncii în cadrul Proiectului de modernizare a cercetării se vor
concentra pe sprijinirea MCID în înființarea unui Observator de C&I, inclusiv furnizarea de
contribuții la proiectarea, caracteristicile, operațiunile și principalele linii de servicii ale acestei
noi entități. Odată înființat, Observatorul de C&I va realiza analiza sistemului de C&I, acoperind
contextul economic, actorii principali, tendințele în materie de finanțare, resursele umane,
politicile pentru rezolvarea problemelor din C&I și C&I în strategiile naționale și regionale. Luate
împreună, cadrul de monitorizare și Observatorul de C&I ar putea crea un teren mai favorabil
pentru colectarea de dovezi pentru o mai bună guvernanță strategică și elaborare de politici.
Acest flux de lucru va fi completat de două evaluări de impact ale investițiilor în C&I, pentru a
asigura o mai bună informare pentru reformele de modernizare a sectorului de cercetare din
România.
Învățare
Variabila Învățare evaluează dacă există procese formale pentru realizarea de schimbări și
ajustări ale instrumentului pe baza M&E, a monitorizării de procese și a experiențelor
personalului. Aceste procese ar trebui să includă mijloace pentru a identifica problemele, a
formula soluții pe baza datelor disponibile și a documenta schimbările realizate.
Rezultatele M&E și ale monitorizării proceselor nu sunt folosite sistematic pentru a
îmbunătăți proiectarea sau implementarea programelor. Instrumentele analizate au primit un
scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Învățare (a se vedea Figura
61). Există puține sisteme formale de managementul cunoștințelor în sistemul de C&I, ajustările
instrumentelor fiind în general ad hoc și nedocumentate corespunzător. Oportunitățile care să
favorizeze managementul cunoștințelor sunt limitate din cauza apelurilor de propuneri care sunt
emise neregulat, din cauza sistemelor deficitare de monitorizare a proceselor și din cauza lipsei
unor evaluări de performanță și impact la nivelul instrumentelor.
Figura 61 Distribuția scorului pentru variabila Dovezi de învățare în timpul implementării
20
15
Frecvență
10
5
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici privind implementarea M&E:
✓ Ar trebui identificate schimbările și îmbunătățirile, inclusiv ajustările aduse instrumentului
în timpul funcționării.
106
✓ Ar trebui identificate obstacolele care încă nu au fost soluționate sau care implică
oportunități de îmbunătățire.
✓ Schimbările și învățarea ar trebui documentate în mod formal; prin procesele de evaluare
periodică se acumulează date, astfel rezultând un plan de îmbunătățire.
3.2.3 Guvernanță și coordonare
Această secțiune conține o prezentare generală a funcționalității proceselor legate de guvernanța
și coordonarea instrumentelor.
• Mixul de politici se confruntă cu problema lipsei de coordonare între instituții .
Lipsa de coordonare între organismele de implementare a creat provocări atât pentru
proiectarea, cât și pentru implementarea instrumentelor.
• Regulile și reglementările externe au avut un efect negativ asupra performanței
multor instrumente. Entitățile care se ocupă de implementare adesea nu cunosc
complet constrângerile de reglementare relevante care ar putea afecta performanța
instrumentelor lor și, în general, nu au fost proactive în a acționa pentru a atenua factorii
negativi.
Scorurile pentru guvernanța programelor și coordonare arată că este loc de îmbunătățiri -
în special în ceea ce privește constrângerile de reglementare. Analiza arată că există loc de
îmbunătățire în general în ceea ce privește guvernanța și coordonarea instrumentelor, inclusiv
coordonarea dintre instituții și dintre programe și interacțiunea programelor cu regulile și
reglementările externe (a se vedea secțiunea privind Provocările transversale) (Figura 62).
Figura 62 Scorurile medii pentru Guvernanță și coordonare
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. | Notă: Barele de eroare reprezintă o abatere standard a scorurilor pentru fiecare
categorie.
Guvernanța și coordonarea politicilor din domeniul inovării pot fi analizate în trei domenii:
1. Relația dintre instrument și alte instituții (din afara organismului de implementare)
2. Relația dintre instrument și alte programe
3. Constrângeri de natură juridică (interacțiunea dintre instrument și regulile și
reglementările externe)
107
Relațiile instituționale
Variabila Relații instituționale evaluează mecanismele de coordonare și participare în
relația cu alte instituții publice și private. Guvernanța și coordonarea politicilor de C&I este
critică pentru a asigura abordarea deficiențelor din sistemul de inovare și pentru a crea sinergii
utile între instrumente și instituții. Însă lipsa de coordonare poate duce la duplicarea și
suprapunerea politicilor și la risipirea resurselor publice. Coordonarea poate să ia forma unor
aranjamente formale sau informale dintre instituții și poate să implice eforturi comune directe sau
indirecte.
Astfel cum s-a detaliat în Analiza mixului de politici, în prezent nu există niciun organism
care să coordoneze strategiile și politicile naționale de C&I între ministere. Instrumentele
analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Relații
instituționale (a se vedea Figura 63). Din cauza faptului că nu există un organism de coordonare
interministerială, există probleme în ceea ce privește fluxurile de informații și managementul
portofoliilor între instituțiile de C&I. Există doar un mecanism formal (Comitetul de Coordonare
pentru Specializarea Inteligentă) de coordonare a principalelor organisme de implementare în
domeniul C&I, iar coordonarea sau colaborarea relevantă pentru implementarea diferitelor
instrumente este limitată. În plus, împărțirea relativ recentă a MCID și MEDU în două ministere
separate a creat fricțiuni și incertitudine în relația dintre MCID, MEDU și UEFISCDI, ceea ce a
dus la deficiențe în comunicarea dintre MCID și MEDU/UEFISCDI. Lipsa de coordonare între
organismele de implementare din domeniul C&I a creat provocări atât pentru proiectarea, cât și
pentru implementarea instrumentelor.
Figura 63 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații instituționale
14
12
10
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru relațiile instituționale:
✓ Există mecanisme de participare și coordonare cu alte instituții publice și private.
✓ Dovezile arată că există procese de lucru și proiectare în comun cu alte instituții.
Relații cu alte instrumente
Variabila Relații cu alte instrumente evaluează măsura în care instrumentul este în sinergie
sau în concurență cu alte politici și instrumente publice sau private. Un mix de politici de
C&I coerent și bine coordonat este caracterizat prin portofolii de politici dinamice și
complementare. De exemplu, un portofoliu de politici care sprijină inovarea în companii ar putea
conține instrumente care vizează comercializarea și transferul de tehnologie din cercetarea
publică, oferă sprijin companiilor la diferite faze de dezvoltare, cu o serie de instrumente
108
complementare pe măsură ce start-up-urile, spin-out-urile și companiile consacrate evoluează ca
dimensiune, capabilități, prezență pe piață și așa mai departe.
Deși există câteva exemple de sinergii proiectate între instrumente, multe dintre
organismele care se ocupă de implementare nu au cunoștință de instrumente similare în
afara portofoliului instituției lor. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.2 și au
avut un scor median de 2 pentru variabila Relații cu alte instrumente (a se vedea Figura 64). În
parte din cauza lipsei de coordonare între organismele de implementare, discutată mai sus, multe
organisme de implementare nu au cunoștință de instrumentele implementate la alte ministere și
agenții, ceea ce înseamnă că uneori există instrumente care se suprapun sau concurează, la mai
multe instituții. Există exemple de sinergii proiectate în cadrul portofoliului unei instituții, dar nu
între instituții. Este necesară o mai bună coordonare între ministere, pentru a îmbunătăți sinergiile
și complementaritățile la nivelul portofoliului de C&I. Deși există exemple de integrare/sinergie
între instrumentele gestionate de același organism de implementare (în special instrumentele
implementate de Organismul de Implementare al POC), există și suprapuneri și lacune între
instrumente și oportunități ratate de sinergii, care ar putea fi rezolvate printr-o mai bună abordare,
la nivel de portofoliu, a proiectării și implementării programelor.
Figura 64 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații cu alte instrumente
16
14
12
Frecvență
10
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru relațiile instituționale:
✓ Programul nu ar trebui să concureze cu alte instrumente publice sau private.
✓ Instrumentele complementare comunică și ar trebui să fie integrate.
✓ Ar trebui să existe criterii explicite de complementaritate pentru eficacitatea generală a
instrumentelor asociate.
Constrângeri de natură juridică
Regulile și reglementările externe au avut un efect negativ asupra performanței multor
instrumente. Această secțiune discută fiecare dintre variabilele asociate cu constrângerile de
natură juridică, practicile actuale din România și o listă de bune practici.
Cunoașterea constrângerilor de natură juridică
Cunoașterea constrângerilor de natură juridică se referă la măsura în care personalul care
se ocupă de implementare știe de existența unor constrângeri legislative și normative și
cunoaște aceste legi și acte normative care ar putea afecta performanța instrumentului .
109
Personalul ar trebui să știe de cadre de politici relevante, iar instrumentele ar trebui să fie adaptate
pe baza limitărilor care există în mediul de reglementare.
Personalul care se ocupă de implementare cunoaște, în general, regulile și reglementările
relevante, dar este limitat ca abilitate și expertiză de a adapta instrumentele pe baza
provocărilor de natură juridică. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.4 și au
avut un scor median de 2 pentru variabila Cunoașterea constrângerilor de natură juridică (a se
vedea Figura 65). Deși personalul care se ocupă de implementare cunoaște reglementările
esențiale (de ex. ajutorul de stat, regulile privind achizițiile publice etc.), în general, nu deține
expertiza juridică/de reglementare necesară pentru a adapta instrumentele în funcție de aceste
constrângeri de natură juridică.
Figura 65 Distribuția scorurilor pentru variabila Cunoașterea constrângerilor de natură juridică
14
12
10
Frecvență
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru adaptarea la constrângerile de natură juridică:
✓ Personalul care se ocupă de implementare ar trebui să beneficieze de formare și
consiliere pe teme de politici, legi și statute UE și naționale relevante care pot să afecteze
funcționalitatea portofoliului cu care lucrează, atât în faza de proiectare, cât și în faza de
implementare. Resurse cum ar fi raportul privind Regulile ajutorului de stat în cercetare,
dezvoltare și inovare ar putea constitui referințe utile pentru personal.
✓ Organizația ar trebui să acționeze pentru a valorifica factorii pozitivi sau a îi atenua pe cei
negativi.
✓ Instrumentul ar trebui să fie adaptat la limitările de natură juridică.
Gravitatea constrângerilor de natură juridică
Variabila Gravitatea constrângerilor de natură juridică evaluează măsura în care mediul de
reglementare interferează cu eficacitatea instrumentului.
Multe programe de C&I au fost limitate de reguli și reglementări externe, în unele cazuri
aceste limitări fiind severe. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 1.8 și au avut
un scor median de 2 pentru variabila Gravitatea constrângerilor de natură juridică (a se vedea
Figura 66). Reglementările externe, cum ar fi reglementările privind ajutorul de stat și achizițiile
publice, au afectat implementarea mai multor instrumente. A se vedea Caseta 11 pentru o discuție
mai detaliată privind impactul ajutorului de stat asupra politicilor în domeniul C&I.
110
Figura 66 Distribuția scorurilor pentru variabila Gravitatea constrângerilor de natură juridică
16
14
12
Frecvență
10
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Listă de bune practici pentru adaptarea la constrângerile de natură juridică:
• Dacă obiectivele de politici sunt semnificative din punct de vedere politic, este necesar să
se facă cunoscute constrângerile, prin implicarea părților interesate relevante
Caseta 11 Impactul ajutorului de stat asupra politicilor de C&I
Analiza funcțională, precum și alte proiecte anterioare ale Băncii Mondiale în România
au dezvăluit o serie de provocări legate de reglementările privind ajutorul de stat în
implementarea politicilor de C&I. Aceste constrângeri se înscriu în două domenii principale:
• Finanțarea pentru instituțiile publice de cercetare. Nu există claritate în ceea ce privește
reglementările referitoare la ajutorul de stat și sprijinul public pentru Institutele Naționale de
C&D din România. Legea cercetării din România definește INCD-urile ca instituții de interes
public, însă acestea desfășoară și activități comerciale, cum ar fi cercetare pe bază de
contract pentru sectorul privat. Reglementarea care prevede că instituțiile care primesc
peste 20% din venitul lor din surse private trebuie tratate ca actori privați care se supun
limitărilor privind ajutorul de stat reprezintă un contra-stimulent pentru instituții și cercetătorii
acestora în a căuta finanțare și parteneriate cu sectorul privat.
• Folosirea infrastructurii publice de cercetare. De asemenea, nu sunt clare
reglementările privind ajutorul de stat în ceea ce privește utilizarea infrastructurii publice de
cercetare în scopuri comerciale, iar instituțiile publice nu au expertiza juridică necesară
pentru a gestiona această problemă. În acest caz, Banca Mondială a sprijinit elaborarea
unei oferte de servicii standardizată (în conformitate cu regulile privind ajutorul de stat) și a
unor procese pe care le pot utiliza instituțiile publice pentru folosirea infrastructurii lor de
cercetare.
Organismele de implementare și beneficiarii nu au expertiza juridică pentru a gestiona
aspectele legate de ajutorul de stat. Organismele de implementare din sistemul de C&I nu
au acces la experți juridici care să le poată consilia pe chestiuni legate de ajutorul de stat la
faza de proiectare și implementare a politicilor de C&I. De asemenea, beneficiarii de sprijin
public nu au expertiza necesară pentru a interpreta regulile privind ajutorul de stat, lucru care,
astfel cum s-a discutat mai sus, poate să descurajeze instituțiile publice să colaboreze cu
sectorul privat.
111
3.2.4 Analiza privind mai multe țări
În medie, instrumentele românești au înregistrat scoruri mai mici în analiza funcțională în
comparație cu instrumentele din țări similare în care a fost implementată analiza
funcțională. Când comparăm scorurile obținute în analiza funcțională de instrumentele românești
cu cele obținute de instrumentele din statele similare din ECE, instrumentele românești au obținut
un scor mediu general de 2.4, mai puțin decât scorurile medii obținute de instrumentele de sprijin
din Polonia (3.3), Croația (3.2) și Bulgaria (2.7), astfel cum se prezintă în Figura 67. Scorurile
pentru proiectare au fost deosebit de scăzute în raport cu cele ale țărilor similare, în special pentru
variabilele fundamentare, instrumente alternative și public. În ceea ce privește implementarea,
România este comparabilă cu țările similare în ceea ce privește variabilele procesul de depunere
a cererilor și selecție și rolurile și autonomia personalului, însă scorurile pentru bugete au fost mai
mici decât ale tuturor statelor similare, ceea ce indică faptul că bugetele inadecvate reprezintă o
problemă deosebită în România. În ceea ce privește guvernanța și coordonarea, instrumentele
românești au fost mai afectate de reguli și reglementări externe și au avut o coordonare
interinstituțională și între programe mai slabă decât în alte țări similare.
Figura 67 Scorurile la analiza funcțională, pe țări
Sursa: Banca Mondială 2020; Banca Mondială 2020a; Banca Mondială 2021; analiză a Băncii Mondiale.
112
3.2.5 Tendințe în materie de funcționalitate la nivelul
diferitelor instrumente
O analiză a scorurilor în cadrul portofoliului dezvăluie existența mai multor domenii care
necesită îmbunătățiri la nivel de sistem, precum și oportunități de învățare între instituții
și între instrumente. Figura 68 trasează un grafic cu toate variabilele în funcție de scorul mediu
al acestora (axa x) și abaterea standard (axa y), axele intersectându-se la punctul median al
fiecărei metrici. Variabilele care se înscriu în cele două cadrane superioare (cele cu abateri
standard ridicate, desemnate prin pătratul verde) sunt zone din mixul de politici care au un
potențial ridicat de învățare internă, în acele zone existând instrumente care au atât scoruri mari
(bune practici), cât și scoruri mici (practici deficitare). În special, variabilele care se înscriu în
cadranul superior stâng, cum ar fi cunoașterea constrângerilor de natură juridică, public și relații
instituționale, prezintă variații mari la nivel de scoruri, dar medii mai mici, astfel că oportunitățile
de învățare ar putea fi cele mai mari în aceste domenii. Variabilele din cadranul inferior stâng
(indicate prin pătratul roșu) sunt cele care necesită îmbunătățiri sistematice la nivel de programe
și instituții, deoarece acestea sunt domenii care au atât scoruri mici, cât și variații mici de scoruri
de la un instrument la altul. Peste o jumătate dintre variabilele incluse în analiza funcțională se
înscriu în acest cadran, ceea ce indică nevoia de a consolida capacitatea în multe domenii legate
de implementare, proiectare și guvernanță din portofoliul de C&I.
Figura 68 Oportunități de învățare internă
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
113
3.2.6 Percepțiile beneficiarilor privind proiectarea și
implementarea programelor
Pentru a completa interviurile cu personalul care se ocupă cu implementarea, desfășurate în
cadrul analizei funcționale, Banca Mondială a aplicat un chestionar online în rândul beneficiarilor
anumitor programe (a se vedea Anexa 4 pentru mai multe informații privind metodologia de
sondare și instrumentul) pentru a înțelege care sunt percepțiile beneficiarilor cu privire la aspecte
esențiale ale proiectării și implementării programelor.
• Respondenții au fost mulțumiți de anumite aspecte din procesul de depunere a cererilor
(de ex. depunerea cererilor și criteriile de selecție și ușurința în accesarea informațiilor
privind depunerea cererilor) și mai puțin mulțumiți de alte aspecte (de exemplu ușurința
și timpul necesar pentru contractare).
• Cererile pentru instrumentele finanțate în cadrul POC au fost mai costisitoare și au
necesitat mai mult timp decât pentru cele finanțate în cadrul PN3. În comparație cu un
chestionar similar aplicat beneficiarilor de instrumente de C&I în Bulgaria, cererile în
cadrul instrumentului românesc au avut costuri similare și pregătirea acestora a durat
mai puțin timp decât instrumentele bulgărești.
• Peste o jumătate din respondenții pentru două instrumente (Parteneriatele pentru
schimbul de cunoștințe și Vouchere pentru inovare) au avut nevoie de o formă de sprijin
extern pentru a își completa cererile, ceea ce arată că procesul de depunere a cererilor
și informațiile necesare ar putea fi deosebit de împovărător.
• Mulți respondenți nu au fost mulțumiți de sprijinul furnizat de organismele de
implementare în timpul implementării, în special fiind nemulțumiți de punctualitatea
sprijinului financiar oferit.
• De asemenea, mulți respondenți nu au fost mulțumiți de procesele de monitorizare - în
special de cerințele privind raportarea financiară.
• În mare, respondenții au fost mulțumiți de rezultatele proiectelor lor și cei mai mulți au
spus că ar participa din nou la instrument în modul în care este implementat acesta în
prezent
Studiul pe bază de chestionar s-a desfășurat în perioada martie - mai 2023, la chestionar
răspunzând 217 beneficiari, cu o rată generală de răspuns de 20%. A se vedea în Tabelul 8
numărul total de beneficiari incluși în studiu și rata de răspuns pentru fiecare instrument. În Anexa
4 este prezentată o analiză detaliată a rezultatelor studiului și chestionarul folosit.
Tabelul 8 Instrumentele incluse în studiul în rândul beneficiarilor
Instrument Organism de Obiectiv(e) Beneficiar(i) Mecanism Nr. de Rata de
implementare proiecte răspuns
Parteneriate MCID - Transfer de IÎS, OPC Granturi 54 17%
pentru schimb Unitatea POC tehnologie,
de cunoștințe Inovare în
C&D
Atragerea de MCID - Capital IÎS, OPC, Granturi 51 18%
personal cu Unitatea POC uman - firme
competențe formare
avansate din
străinătate
114
Proiecte de UEFISCDI Excelență IÎS, OPC Granturi 199 20%
cercetare în cercetare
exploratorie
Proiecte UEFISCDI Inovare IÎS, OPC Granturi 568 14%
experimentale C&D
demonstrative
Vouchere UEFISCDI Inovare în Firme Vouchere 273 29%
pentru C&D,
inovare Adoptare
de
tehnologie
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Majoritatea respondenților au fost mulțumiți de aspectele procesului de depunere a
cererilor, dar mai puțin mulțumiți de procesele de contractare. Gradul de satisfacție a fost
diferit de la un instrument la altul, dar în general, respondenții au fost mai mulțumiți de criteriile
de depunere a cererilor și de selecție și de accesarea informațiilor privind instrumentul, însă mai
puțin mulțumiți de procesul de contractare (a se vedea Figura 69). Beneficiarii celor trei
instrumente PN3 (Proiecte de cercetare exploratorie, Proiecte experimentale demonstrative și
Vouchere pentru inovare), în medie, au fost mai mulțumiți de procesul de depunere a cererilor
decât beneficiarii celor două instrumente POC (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și
Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate). Analizând procesele legate de
contractare, mai puțin de 60% dintre respondenți au fost mulțumiți de ușurința negocierilor
contractuale sau de timpul acordat negocierilor contractuale, ceea ce indică faptul că este
necesar să se lucreze la simplificarea și sistematizarea proceselor de contractare.
Figura 69 Gradul de satisfacție al beneficiarilor în legătură cu aspecte legate de procesele de
depunere a cererilor, selecție și contractare
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Notă: N=193 | Figura arată procentul de respondenți care au fost mulțumiți sau foarte mulțumiți de aspecte legate de
procesele de depunere a cererilor, selecție și contractare.
115
Cererile pentru instrumentele finanțate în cadrul POC au fost, în medie, mai costisitoare și
au necesitat mai mult timp decât pentru cele finanțate în cadrul PN3. Costurile cu pregătirea
cererilor pentru cele trei instrumente din PN3 (Vouchere pentru inovare, Proiecte de cercetare
exploratorie și Proiecte experimentale demonstrative) s-au înscris, în medie, între 900 EUR și
1800 EUR, în timp ce costurile pentru pregătirea cererilor pentru cele două instrumente din POC
(Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate) s-
au înscris între 2300 EUR și 2700 EUR (Figura 81). Întrebați de cât timp au avut nevoie pentru a
pregăti cererile, respondenții din cele trei instrumente din PN3 au spus că pregătirea cererilor lor
a durat, în medie, între 17-19 zile lucrătoare, în timp ce respondenții din cele două instrumente
din POC au spus că pregătirea cererilor lor a durat în medie între 25 și 27 de zile (Figura 70). În
comparație cu un chestionar similar aplicat beneficiarilor de instrumente de C&I în Bulgaria,
cererile în cadrul instrumentului românesc au avut costuri similare și pregătirea acestora a durat
mai puțin timp decât instrumentele bulgărești (Banca Mondială, 2021).
Figura 70 Costul și timpul mediu necesar pentru finalizarea cererii
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Aproape o treime dintre respondenți au avut nevoie de sprijin extern pentru a își realiza
cererile. 77% din respondenții de la instrumentul Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și
55% din respondenții de la instrumentul Vouchere pentru inovare au avut nevoie de o formă de
sprijin extern pentru a își realiza cererile, în timp ce majoritatea respondenților de la celelalte trei
instrumente și-au realizat cererile fără sprijin suplimentar. Serviciile externe se adaugă la costurile
cu pregătirea cererilor și indică faptul că ar putea fi necesar să se simplifice cerințele privind
cererile pentru aceste instrumente. În special, voucherele sunt pe bază de drepturi și ar trebui să
aibă cerințe relativ simple, astfel că utilizarea de către respondenți a unor servi cii externe pentru
a își completa cererile arată faptul că s-ar putea ca cererea că fie prea complexă în raport cu
bunele practici consacrate în proiectarea de vouchere. Serviciile externe folosite de respondenți
cel mai frecvent au fost cele furnizate de contabili și experți/consultanți (Figura 71).
116
Figura 71 Servicii externe necesare pentru completarea cererii
100%
Servicii externe necesare pentru completarea cererii
90%
80%
Vouchere pentru inovare
70%
60% Proiecte de cercetare de
explorare
50%
40% Proiect experimental
demonstrativ
30%
Parteneriate pentru schimb
20% de cunoștințe
10%
Atragerea de personal cu
0% aptitudini avansate din
străinătate
Asistent administrativ Avocat sau consultant Contabil Experți / consultanți Fără ajutor suplimentar
juridic
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. | Notă: N=177.
Mulți respondenți nu au fost mulțumiți de sprijinul furnizat în timpul implementării și în
special au fost nemulțumiți de punctualitatea sprijinului financiar oferit. Aceasta înseamnă
mai puțin de 50% dintre respondenții de la instrumentele Proiecte de cercetare exploratorie,
Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate care
au fost mulțumiți de punctualitatea sprijinului financiar primit, ceea ce indică faptul că există
probleme de buget în rândul organismelor de implementare, probabil din cauza discontinuității
finanțării în perioada de așteptare până la aprobarea bugetului național, astfel cum s-a discutat
în secțiunea privind Previzibilitatea finanțării pentru C&I. În plus, mai puțin de 70% dintre
respondenții de la instrumentele Vouchere pentru inovare, Parteneriate pentru schimb de
cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate au fost mulțumiți de posibilitatea de
a accesa sprijin administrativ în timpul implementării și mai puțin de 70% dintre respondenții de
la instrumentele Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu
competențe avansate au considerat că sprijinul administrativ furnizat a fost suficient (Figura 72).
117
Figura 72 Satisfacția în ceea ce privește sprijinul primit în timpul implementării
Satisfacția în ceea ce privește sprijinul primit în timpul implementării
Vouchere pentru inovare
Punctualitatea sprijinului
financiar Proiecte de cercetare de
explorare
Proiect experimental
Caracter suficient al demonstrativ
sprijinului administrativ
Parteneriate pentru schimb
de cunoștințe
Atragerea de personal cu
Accesibilitatea sprijinului
aptitudini avansate din
administrativ
străinătate
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Notă: N=115 | Figura arată procentul de respondenți care au fost mulțumiți sau foarte mulțumiți de aspecte legate de
sprijinul primit în timpul implementării.
De asemenea, mulți respondenți nu au fost mulțumiți de procesele de monitorizare - în
special de cerințele privind raportarea financiară. În ansamblu, mai puțin de 60% dintre
respondenți au fost mulțumiți de cerințele legate de raportarea financiară, iar în cazul a două
instrumente (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Proiecte de cercetare exploratorie), mai
puțin de 30% dintre respondenți au spus că au fost mulțumiți de raportarea financiară.
Respondenții au fost mai mulțumiți de cerințele privind monitorizarea tehnică, iar peste 70% dintre
respondenții de la majoritatea instrumentelor (cu excepția instrumentului Parteneriate pentru
schimb de cunoștințe) au declarat că au fost mulțumiți de acestea (Figura 73).
118
Figura 73 Satisfacția în raport cu procesul de monitorizare
Satisfacția în raport cu procesul de monitorizare
Vouchere pentru inovare
Practici satisfăcătoare de
protecția datelor
Proiecte de cercetare de
explorare
Feedback de monitorizare
adecvat Proiect experimental
demonstrativ
Cerințe de monitorizare Parteneriate pentru schimb de
adecvate cunoștințe
Atragerea de personal cu
Cerințe adecvate de raportare aptitudini avansate din
financiară străinătate
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Notă: N=171 | Figura arată procentul de respondenți care au fost mulțumiți sau foarte mulțumiți de cerințele de
monitorizare tehnică și financiară.
Respondenții au fost satisfăcuți, în mare, de rezultatele proiectelor lor. Peste 85% din
respondenții de la toate instrumentele au spus că rezultatele proiectelor lor au corespuns cu
așteptările lor sau le-au depășit așteptările (Figura 74). La fel, cel puțin 75% dintre respondenții
de la toate instrumentele au spus că ar participa din nou la program așa cum este acesta
implementat în prezent.
Figura 74 Satisfacția privind rezultatele proiectelor
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N = 169.
119
RECOMANDĂRI
120
4. Recomandări
Recomandările de mai jos se bazează pe constatările făcute în urma cartografierii
portofoliului și a analizei funcționale și au scopul de a îmbunătăți previzibilitatea și
funcționalitatea sprijinului acordat de România pentru cercetare și inovare. Recomandările
sunt organizate în jurul a trei teme principale:
1. Îmbunătățirea previzibilității sprijinului acordat pentru cercetare și inovare
2. Abordarea lacunelor și aspectelor ineficiente în mixul de politici
3. Îmbunătățirea calității proiectării, implementării și coordonării instrumentelor de C&I
Tabelul 9 oferă un rezumat al recomandărilor, cu organismele responsabile cu implementarea,
prioritizare și calendar de implementare. Restul secțiunii oferă o descriere detaliată a fiecărei
recomandări.
Tabelul 9 Rezumatul recomandărilor
Recomandare Entitate Prioritizare Calendar
responsabilă (entități
responsabile)
Elaborarea de bugete pentru Planurile MCID, Ministerul Ridicată Termen
naționale de CDI, pe baza unor Finanțelor, scurt
proiecții bugetare realiste pe termen UEFISCDI
Îmbunătățirea previzibilității sprijinului acordat
mai lung
Folosirea bugetării pe bază de Ministerul Ridicată Termen
programe pentru o mai bună Finanțelor, MCID, mediu
previzibilitate a sprijinului pentru C&I MIPE, MEDU,
Banca Mondială,
alte entități care se
ocupă de
implementarea C&I
Monitorizarea și evaluarea MCID, MIPE, Mediu Termen
instrumentelor de PNRR și asigurarea UEFISCDI scurt
continuării programelor eficace în
viitor
Proiectarea unor instrumente în cadrul MCID, UEFISCDI, Mediu Termen
cărora să existe apeluri de propuneri MIPE, MEDU, alte mediu
pentru C&I
periodice (de ex. anuale sau de două organisme de
ori pe an), acolo unde este posibil, implementare în C&I
pentru a permite continuitatea și
previzibilitatea sprijinului
Alinierea KPI pentru finanțarea MEDU, Ministerul Ridicată Termen
Abordarea lacunelor și aspectelor
instituțională cu obiectivele naționale Finanțelor, MCID, mediu
de C&I și creșterea finanțării dedicate UEFISCDI, Banca
ineficiente în mixul de politici
pentru activitățile de C&I ale Mondială
universităților
Comasarea instrumentelor cu bugete MCID, MIPE, Ridicată Termen
care sunt insuficiente pentru MEDU, UEFISCDI, scurt
realizarea obiectivelor lor de politici alte entități
responsabile cu
elaborarea de
politici în domeniul
C&I
Concentrarea finanțării pentru ADR-uri, MCID, Mediu Termen
transferul de tehnologie pe MEDU, UEFISCDI scurt
121
consolidarea de capacitate a OTT-
urilor noi și existente
Intensificarea sprijinului pentru MIPE, MCID, Mediu Termen
activitățile de C&D ale sectorului privat UEFISCDI, Banca scurt
și pentru activități de C&I conduse de Mondială
industrie
Îmbunătățirea finanțării pentru MCID, UEFISCDI Mediu Termen
întreținere infrastructurii de cercetare scurt
existente și accesul la aceasta
Întărirea capacității de implementare a MCID, MIPE, Ridicată Termen
Îmbunătățirea calității proiectării, implementării și coordonării instrumentelor
principalelor organisme de MEDU, UEFISCDI, mediu
implementare pentru a consolida Banca Mondială,
capabilități analitice, capacitate de alte organisme de
M&E și monitorizare de procese și implementare în
sisteme de managementul domeniul C&I
cunoștințelor
Formularea unei teorii a schimbării (și MCID, MIPE, Ridicată Termen
a indicatorilor relevanți) pentru fiecare MEDU, UEFISCDI, scurt
instrument alte organisme de
implementare în
domeniul C&I,
Banca Mondială
Îmbunătățirea coordonării între MCID, MEDU, Ridicată Termen
ministerele și agențiile din domeniul MIPE, alte scurt
C&I prin activarea organismelor de organisme de
coordonare implementare în
domeniul C&I,
Banca Mondială
Consolidarea capabilităților de MCID, MIPE, Mediu Termen
proiectare de politici pe bază de MEDU, UEFISCDI, mediu
dovezi la nivelul autorităților de alte organisme de
management și al agențiilor de implementare în
implementare domeniul C&I
Îmbunătățirea practicilor și a MCID, UEFISCDI, Mediu Termen
resurselor pentru M&E și utilizarea Banca Mondială, mediu
rezultatelor M&E pentru îmbunătățirea MIPE, MEDU, alte
de C&I
sistematică a instrumentelor organisme de
implementare în
domeniul C&I
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Notă: Părțile interesate indicate cu litere îngroșate sunt entitățile principale responsabile cu implementarea
recomandării.
4.1 Îmbunătățirea previzibilității sprijinului
acordat pentru cercetare și inovare
Cheltuielile planificate pentru Planurile Naționale de CDI ar trebui să se
bazeze pe proiecții bugetare realiste, pe termen mai lung, mai degrabă decât
pe ținte ambițioase
Problema:
• În perioada 2014-2020 s-a cheltuit numai 11% din bugetul planificat pentru PN3.
122
• Noul PN4 are un buget anunțat de peste 12 miliarde EUR, care, dacă va fi cheltuit, ar
reprezenta o creștere de 720% față de cheltuielile efective din planul național anterior. Nu
este clar de unde ar urma să provină aceste fonduri noi.
• Probabil că acest buget mare este determinat de ținta României de 1% din PIB cheltuieli
guvernamentale pentru C&D, dar având în vedere tiparele de cheltuieli actuale și trecute,
pare extrem de improbabil să se facă efectiv toate aceste cheltuieli.
• PN4 include aproape 60 de instrumente noi de sprijin pentru C&I (în plus față de cele 40
de instrumente reportate din perioada anterioară), însă proiectarea, obiectul și scara celei
mai mari părți din aceste instrumente sunt incerte, deoarece în prezent nu sunt cunoscute
fondurile efective care vor fi disponibile. Acest lucru creează incertitudini și în rândul
beneficiarilor potențiali la planificarea propriilor lor agende de C&D.
Abordare:
• Deși este apreciabil și util la nivel de strategie că există ținte ambițioase de C&I (de ex.
Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă 2022 – 2027, cu o țintă
de cheltuieli de 1% din PIB), o elaborare de politici eficace necesită înțelegerea resurselor
care vor fi efectiv disponibile pentru programele și intervențiile viitoare.
• Bugetul pentru PN4 și instrumentele acestuia ar trebui să se bazeze pe proiecții bugetare
realiste, pe termen mai lung, elaborate în colaborare cu Ministerul Finanțelor
• Dat fiind bugetul de finanțare pentru PN4, probabil limitat, entitățile care se ocupă de
implementare ar trebui să prioritizeze instrumentele de finanțare, cu obiective care nu sunt
acoperite din fondurile UE (de ex. programele operaționale și PNRR) - aceasta include
întreținerea infrastructurii și accesul la infrastructură, consolidarea capacității pentru
transferul de tehnologie, sprijin pentru intermediari etc.
Prioritizare:
• Ridicată
Calendar:
• Termen scurt
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MCID, Ministerul Finanțelor
• Alte părți interesate: UEFISCDI
Folosirea bugetării pe bază de programe pentru o mai bună previzibilitate a
sprijinului pentru C&I
Problema:
• În perioada de programare 2014-2020, România a cheltuit numai 58% din ceea ce
planificase să cheltuiască pentru C&D, ceea ce înseamnă că multe instrumente de sprijin
pentru C&D au fost anulate sau au emis un singur apel de propuneri din cauza restricțiilor
bugetare.
• Lipsa finanțării multianuale pentru instrumentele de sprijin pentru C&D a însemnat că
entitățile responsabile cu implementarea de C&I rareori știu care sunt bugetele pentru
123
programele lor pe anul fiscal următor, ceea ce îngreunează lansarea unor apeluri de
propuneri în mod regulat (sau previzibil). Au existat situații în care beneficiarii vizați au fost
prinși pe nepregătite de lansarea apelurilor, astfel numărul de cereri depuse fiind mic și
adoptarea instrumentelor fiind deficitară.
• Uneori, destinatarii granturilor de C&D și ai fondurilor instituționale au rămas cu deficit de
finanțare, în timp ce entitățile responsabile cu implementarea așteptau aprobarea
bugetului național la începutul ciclului fiscal.
• În perioada de programare 2021-2027, principalele ministere implementează în sistem
pilot bugetarea pe bază de proiecte (practica de a stabili bugete de program, cu doi-trei
ani fiscali înainte), pentru a îmbunătăți previzibilitatea financiară pentru anii următori, însă
nu se știe cât de răspândită va fi utilizarea bugetării pe bază de program pentru
instrumentele de C&I în decursul perioadei următoare. De asemenea, bugetarea pe bază
de programe nu rezolvă deficitul de finanțare cu care se confruntă beneficiarii atunci când
așteaptă aprobarea bugetului național, la începutul ciclului fiscal.
Abordare:
• Folosirea bugetării pe bază de programe ori de câte ori este posibil, pentru instrumentele
de sprijin al C&I, astfel încât entitățile care se ocupă de implementare și beneficiarii să
poată să știe și să planifice în funcție de disponibilitatea bugetului în anii următori
• Explorarea măsurii în care este posibil din punct de vedere legal și tehnic să se folosească
bugetarea multianuală (adică alocarea în avans a bugetelor pentru anii următori) pentru
principalele instrumente de C&I, pentru a reduce deficitul de finanțare dintre ciclurile
fiscale
Prioritizare:
• Ridicată
Calendar:
• Termen mediu
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): Ministerul Finanțelor
• Alte părți interesate: MCID, MIPE, MEDU, alte organisme de implementare în domeniul
C&I, Banca Mondială
Monitorizarea și evaluarea instrumentelor din PNRR și asigurarea continuării
programelor eficace în viitor
Problema:
• Planul Național de Redresare și Reziliență va aduce o injecție de peste 250 milioane EUR
fonduri pentru C&I, dar aceste programe ar putea să dispară după câțiva ani.
• Multe din aceste instrumente din PNRR vor emite un singur apel de propuneri în 2022-
2023, cu implementare până în 2026. Nu este sigur dacă în anii care urmează vor fi
anunțate noi apeluri de propuneri. Reformele și investițiile din cadrul PNRR reprezintă o
oportunitate de schimbare sistemică, însă este improbabil ca programele „unice”, care se
124
implementează o singură dată, să producă schimbări de durată - trebuie avut grijă să se
asigure că investițiile efective din cadrul PNRR sunt susținute în timp, pentru a putea să
se producă schimbări la nivel de sistem.
Abordare:
• Evaluarea performanței și a eficacității investițiilor din PNRR și asigurarea continuării
programelor eficace după 2026 (poate printr-un mecanism alternativ de finanțare, cum ar
fi PN4 sau POCIDIF).
Prioritizare:
• Mediu
Calendar:
• Termen scurt
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MCID
• Alte părți interesate: MIPE, UEFISCDI, Banca Mondială
Proiectarea unor instrumente în cadrul cărora să existe apeluri de propuneri
periodice (anuale sau de două ori pe an) pentru a permite continuitatea și
previzibilitatea sprijinului pentru C&I
Problema:
• Ca urmare a fluxurilor de finanțare imprevizibile, apelurile de propuneri au fost rare și
inconsecvente. Deoarece organismele de implementare nu știu când și câtă finanțare va
fi disponibilă pentru instrumentele lor, nu pot să programeze apeluri de propuneri
consecvente.
• Au fost mai multe exemple de situații în care beneficiarii vizați au fost surprinși de lansarea
unor noi apeluri de propuneri, din cauza incertitudinilor legate de buget și din cauza
diseminării defectuoase a informațiilor privind programele - aceasta a fost o problemă
îndeosebi pentru instrumentele din cadrul POC și POR.
Abordare:
• Acolo unde este posibil, instrumentele ar trebui să emită apeluri de propuneri conform
unui calendar periodic (de ex. anual sau de două ori pe an), pentru o mai bună
previzibilitate și un sprijin îmbunătățit
Prioritizare:
• Mediu
Calendar:
• Termen mediu
125
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MCID, UEFISCDI
• Alte părți interesate: MIPE, MEDU, alte entități care se ocupă de implementarea C&I
4.2 Abordarea lacunelor și aspectelor
ineficiente în mixul de politici
Alinierea KPI pentru finanțarea instituțională cu obiectivele naționale de C&I
și creșterea finanțării dedicate pentru activitățile de C&I ale universităților
Problema:
• Instituțiile publice de cercetare suferă din cauza finanțării imprevizibile și uneori
insuficiente.
• Mecanismele de finanțare instituțională sunt foarte eterogene în ceea ce privește formula
de finanțare și KPI-urile și nu sunt aliniate cu obiectivele naționale de C&D.
• Universitățile nu sunt bine integrate în sistemul de cercetare și joacă un rol foarte limitat
în realizarea de C&D. Finanțarea instituțională pentru C&I la nivelul universităților a fost
introdusă abia recent și este în continuare mult mai redusă decât finanțarea pentru ceilalți
actori din sectorul public în domeniul C&D.
Abordare:
• Alinierea formulelor de finanțare instituțională, a bugetelor și a KPI-urilor în jurul
obiectivelor naționale pentru C&I
• Sporirea finanțării dedicate pe bază de performanță (FBP) pentru activitățile de C&I ale
universităților, pentru a le permite IÎS-urilor din România să își consolideze capacitățile de
cercetare. Schemele de FBP ar trebui să includă indicatori pentru activitățile de transfer de
cunoștințe și tehnologie (de ex. licențe, spin-off-uri, cercetare pe bază de contract,
colaborări cu industria pentru cercetare etc.)
• Susținerea universităților să elaboreze politici instituționale privind PI pentru a ghida
eforturile de comercializare ale acestora.
Prioritizare:
• Ridicată
Calendar:
• Termen mediu
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MEDU, Ministerul Finanțelor
• Alte părți interesate: MCID, UEFISCDI, Banca Mondială
126
Comasarea instrumentelor cu bugete care sunt insuficiente pentru realizarea
obiectivelor lor de politici
Problema:
• Cele mai mici 50% dintre instrumente au reprezentat doar 4% din cheltuielile totale pentru
C&I în perioada 2016-2021. Împărțirea unor fonduri deja limitate pentru activitățile de C&I
între multe instrumente foarte mici are potențialul să limiteze eficiența și eficacitatea
investițiilor în C&I. Aceste cele mai mici 38 de instrumente au un buget mediu de 3,4
milioane EUR, în comparație cu 84 milioane EUR pentru cele mai mari 38 de instrumente.
Cele mai mici 50% dintre instrumente au și ele o sferă de cuprindere la fel de mică și
sprijină mai puțin de 140 de proiecte în medie, cu o dimensiune medie a proiectelor de
25.000 EUR (în comparație cu o medie de peste 750 de proiecte sprijinite cu o dimensiune
a proiectelor de 116.000 EUR pentru cele mai mari 50% dintre instrumente).
• Deși instrumentele cu bugete mici nu sunt neapărat indezirabile (în special în cazul
intervențiilor pilot, care testează abordări noi), în general, instrumentele cu bugete mici
sunt mai puțin eficiente (în ceea ce privește costurile de implementare în raport cu
rezultatele), iar analiza funcțională a identificat multe instrumente care au fonduri
insuficiente pentru a își atinge obiectivele de politici.
Abordare:
• Comasarea instrumentelor existente acolo unde este clar că acestea au bugete
insuficiente pentru a își realiza obiectivele de politici, pentru a permite o concentrare mai
bună a resurselor pe instrumente care sunt importante din punct de vedere strategic și
care s-au dovedit eficace. La raționalizarea mixului de politici, entitățile responsabile cu
elaborarea de politici ar trebui să analizeze dacă instrumentele au bugete suficiente pentru
a își realiza obiectivele, care este importanța relativă a intervenției pentru obiectivele de
C&I ale României și dacă instrumentele reprezintă o duplicare a unui sprijin care există și
în altă parte în mixul de politici.
• Alocarea bugetelor pentru instrumente în funcție de analize privind amploarea neajunsului
care este abordat și dimensiunea populației de beneficiari vizate, cu flexibilitate pentru a
face loc unor modificări la nivel de finanțare, dacă este necesar.
Prioritizare:
• Ridicată
Calendar:
• Termen scurt
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MCID,
• Alte părți interesate: MIPE, MEDU, alți responsabili cu elaborarea de politici în domeniul
C&I
127
Concentrarea finanțării pentru transferul de tehnologie pe consolidarea de
capacitate a OTT-urilor noi și existente
Problema:
• Universitățile și oficiile de transfer tehnologic (OTT-urile) adesea nu au personal dedicat
pentru transferul de tehnologie, iar OTT-urile nu respectă bunele practici pentru
majoritatea funcțiilor de bază pentru un OTT. Cercetătorii sunt slab stimulați să se implice
în activități de transfer de cunoștințe și tehnologie, nu au resurse de PI și nu există
oportunități formalizate de formare în materie de transfer de cunoștințe și tehnologie.
• Numai cinci instrumente (aproximativ 5% din finanțarea pentru perioada 2016-2021) s-au
concentrat în mod special pe transferul de tehnologie. Aceste instrumente care au pus
accent pe transferul de tehnologie pot fi împărțite în două categorii esențiale: 1)
instrumente din Planul Național de CDI, care s-au concentrat pe institutele de cercetare
și pe universități ca beneficiari principali ai sprijinului, în loc de firme și 2) instrumente din
cadru POR, care au sprijinit infrastructura de transfer de tehnologie și s-au confruntat cu
provocări severe în materie de capacitate a actorilor regionali de a absorbi finanțarea
alocată.
• Nu există sprijin dedicat pentru consolidarea de capacitate sau formarea la nivelul OTT-
urilor.
Abordare:
• Fondurile pentru infrastructura de transfer tehnologic (OTT-uri, parcuri de tehnologie etc.)
din cadrul noilor POR ar trebui cuplate cu activități de comunicare și de sprijin pentru
beneficiarii țintiți, pentru a îi ajuta să elaboreze cereri de finanțare viabile, cu scopul de a
stimula absorbția de investiții pentru transferul de tehnologie.
• Fondurile sporite pentru transferul tehnologic ar trebui să includă sprijin pentru
consolidarea capacității OTT-urilor, a universităților și a OPC-urilor de a acumula aptitudini
legate de comercializarea de tehnologii, licențiere și procese de brevetare internațională.
Prioritizare:
• Mediu
Calendar:
• Termen scurt
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): ADR-uri
• Alte părți interesate: MCID, MEDU, UEFISCDI
Intensificarea sprijinului pentru activitățile de C&D ale sectorului privat și
pentru activități de C&I conduse de industrie
Problema:
• Cheltuielile cu C&D ale firmelor (CFCD) ca procent din PIB sunt scăzute în comparație cu
celelalte țări similare și au reprezentat mai puțin de 20% din media UE 27 în 2020. Firmele
128
românești sunt implicate în inovare și adoptă tehnologii digitale într -o măsură mult mai
mică decât firmele din țări similare.
• Sprijinul pentru sectorul privat și pentru consorții este mult mai redus decât sprijinul pentru
OPC-uri sau pentru IÎS-uri.
• Noul PO SGDF va include o cotă mare de finanțare pentru infrastructura de cercetare a
sectorului privat, însă finanțarea pentru activitățile de C&D din sectorul privat va fi în
continuare limitată.
• Numai 7% din finanțarea pentru C&I în 2016-2021 a fost eligibilă pentru a sprijini
colaborările conduse de industrie (adică proiectele în care o firmă este
solicitantul/beneficiarul principal al fondurilor și poate să stabilească agenda de
cercetare).
• O serie de instrumente, în special cele finanțate prin PN3, vizează în principal
universitățile și OPC-urile ca beneficiari, în ciuda faptului că au obiective care se referă la
comercializare și dezvoltarea de produse. În cazul acestor instrumente, firmele private
sunt adesea ținte secundare - de ex., ele pot să colaboreze cu instituții publice, dar
instituțiile publice stabilesc agenda cercetării și sunt destinatarul direct al fondurilor.
Experiența globală arată că firmele au o motivație foarte mică pentru a se implica în astfel
de colaborări dacă nu pot să stabilească agenda de cercetare sau să dețină rezultatele
proiectului.
Abordare:
• Programele de C&I asociate cu colaborarea public-privat ar trebui să fie conduse de
industrie și determinate de cererea din sectorul privat, mai degrabă decât de nevoile OPC-
urilor/IÎS-urilor.
• Ar trebui să se acorde sprijin firmelor non-inovatoare, sub formă de vouchere, formare
managerială, servicii de extindere de tehnologie etc., pentru a extinde baza de firme din
țară care se implică în activități de C&D.
• Dezvoltarea de instrumente, cum ar fi granturi potrivite pentru cercetarea și dezvoltarea
aplicată, pentru a stimula mai multe investiții în C&D din sectorul privat.
Prioritizare:
• Mediu
Calendar:
• Termen scurt
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MIPE, MCID
• Alte părți interesate: UEFISCDI, Banca Mondială
129
Îmbunătățirea finanțării pentru întreținerea infrastructurii de cercetare
existente și accesul la aceasta.
Problema:
• România a făcut investiții majore în ultimele decenii în construirea de infrastructură de
cercetare nouă, însă finanțarea pentru întreținerea infrastructurii existente este limitată,
ceea ce ar putea duce la deteriorarea investițiilor existente.
• De asemenea, finanțarea pentru accesul la infrastructura existentă și pentru utilizarea
acesteia sau pentru formare pentru utilizarea infrastructurii și a echipamentelor existente
este și ea limitată.
• În noul PN4 vor fi incluse instrumente noi pentru accesul la infrastructura națională, dar
există un grad ridicat de incertitudine privind nivelul de finanțare care va fi disponibil în
cadrul noului plan. De asemenea, nu este clar câte fonduri vor fi disponibile în cadrul PN4
pentru întreținerea sau pentru competențele legate de infrastructura existentă.
Abordare:
• Asigurarea unor instrumente noi concentrate pe infrastructură, care includ sprijin pentru
operare și întreținere, acces și aptitudini de utilizare a infrastructurii existente.
Prioritizare:
• Mediu
Calendar:
• Termen scurt
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MCID
• Alte părți interesate: UEFISCDI
4.3 Îmbunătățirea calității proiectării,
implementării și coordonării instrumentelor de
C&I:
Întărirea capacității de implementare a principalelor organisme de
implementare pentru a consolida capabilități analitice, capacitate de M&E și
monitorizare de procese și sisteme de managementul cunoștințelor
Problema:
• În timp ce unele instituții (de ex. UEFISCDI, mai multe ADR-uri) au personal cu pregătire
și calificări adecvate, alte entități responsabile cu implementarea trebuie să se bazeze pe
salariați care nu are calificările și experiența necesară pentru rolurile lor și care trebuie
formați la locul de muncă. Mai multe dintre organismele de implementare nu au personal
130
care să aibă suficiente cunoștințe în domeniu pentru a implementa complet portofoliile lor
de instrumente. Lucru important, tuturor entităților care se ocupă de implementare în
domeniul C&I le lipsește experiența și resursele în domenii cheie detaliate în acest raport,
printre care diagnosticarea nereușitelor, utilizarea teoriei schimbării, gestionarea
aspectelor normative legate de implementare (de ex. ajutorul de stat și achizițiile publice)
și folosirea bunelor practici pentru M&E și managementul cunoștințelor.
• Agenția de inovare planificată ar trebui să joace un rol esențial în implementarea
portofoliului de C&I al României, însă va necesita sprijin pentru consolidarea de capacitate
pentru a dezvolta aceste capabilități.
• Oportunitățile de formare și stimulentele pentru performanță sunt rareori asociate cu
rolurile personalului sau cu performanța instrumentelor.
Abordare:
• Analizarea bugetelor instituționale și a bugetelor instrumentelor, pentru a se asigura că
entitățile care se ocupă de implementare pot să angajeze suficient personal calificat
pentru a își implementa integral portofoliile de politici.
• Asigurarea de resurse și sprijin pentru formarea de capacitate la nivelul personalului
agenției de planificare și inovare și al entităților existente care se ocupă de implementarea
C&I, pentru a dezvolta capabilități analitice, de folosire a teoriilor schimbării, de analizare
a chestiunilor legate de reglementări și de îmbunătățire a practicilor de M&E.
• Partajarea de bune practici de concepere și implementare de programe între actorii
implicați în C&I.
• Asigurarea unor oportunități de formare relevante pentru programele la care lucrează
personalul din C&I.
• Stabilirea unor stimulente și cadre de evaluare asociate cu îndatoririle din program ale
personalului de C&I.
Prioritizare:
• Ridicată
Calendar:
• Termen mediu
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MCID
• Alte părți interesate: MIPE, MEDU, UEFISCDI, noua agenție de inovare, alte organisme
de implementare în C&I, Banca Mondială.
Formularea unei teorii a schimbării (și a indicatorilor relevanți) pentru fiecare
instrument
Problema:
• Niciun instrument din portofoliul de C&I nu are o teorie a schimbării complet articulată la
nivel de instrument. Majoritatea instrumentelor nu au deloc o teorie a schimbării, iar câteva
au teorii ale schimbării care sunt implicite.
131
• Mare parte din personalul care se ocupă de implementare are puține cunoștințe legate de
proiectarea și utilizarea unei teorii a schimbării.
• Lipsa teoriilor schimbării duce la existența unor indicatori definiți necorespunzător și
deconectați cu privire la intrări, activități, ieșiri și rezultate.
Abordare:
• Asigurarea de sprijin pentru consolidarea capacității autorităților de management și a
entităților care se ocupă de implementare din sistemul de C&I de a folosi teoriile schimbării
• Formularea unei teorii a schimbării pentru fiecare instrument, prin procese de colaborare
cu principalele părți interesate.
• Elaborarea unor cadre de rezultate, cu definirea unor indicatori pentru intrări, activități,
ieșiri și rezultate, precum și a unor ținte și protocoale de colectare a datelor pentru fiecare
indicator.
• Instrumentele pentru specializarea inteligentă ar trebui să aibă indicatori care să fie
asociați cu obiectivele naționale sau regionale ale S3 pentru România
Prioritizare:
• Ridicată
Calendar:
• Termen scurt
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MCID, MIPE.
• Alte părți interesate: MEDU, UEFISCDI, alte organisme de implementare în domeniul C&I.
Îmbunătățirea coordonării între ministerele și agențiile din domeniul C&I prin
activarea organismelor de coordonare
Problema:
• Înainte de crearea Comitetului pentru Știință, Tehnologie și Inovare (CNSTI), nu exista
niciun organism care să coordoneze strategiile și politicile naționale de C&I de la
ministere, ceea ce creează dificultăți în materie de fluxuri de informații și administrare a
portofoliilor între instituțiile din domeniul C&I.
• Este necesară o mai bună coordonare între ministere, pentru a îmbunătăți sinergiile și
complementaritățile la nivelul portofoliului de C&I.
• Organismele de implementare (în special cele care implementează instrumente din PN3)
au adesea o înțelegere limitată a măsurii în care regulile și reglementările externe
afectează funcționalitatea instrumentelor lor. Regulile de achiziții în C&D și regulile privind
ajutorul de stat au afectat proiectarea și implementarea mai multor instrumente și, de cele
mai multe ori, organismele de implementare sunt reactive în ceea ce privește abordarea
acestor provocări.
132
Abordare:
• Sprijinirea Comitetului Interministerial de Știință, Tehnologie și Inovare, pentru a coordona
strategiile și politicile de C&I.
• Clarificarea rolurilor și a responsabilităților între MCID, MEDU și UEFISCDI în
implementarea principalelor instrumente.
• Proiectarea instrumentelor folosind o abordare de tip portofoliu, pentru a minimiza
lacunele și suprapunerile la nivelul mecanismelor de finanțare și la nivelul entităților care
se ocupă de implementare.
Prioritizare:
• Ridicată
Calendar:
• Termen scurt
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MCID.
• Alte părți interesate: MEDU, MIPE, UEFISCDI, Academia Română, alte organisme de
implementare în domeniul C&I, inclusiv reprezentanți ai sectorului privat, Banca Mondială.
Consolidarea capabilităților de proiectare de politici pe bază de dovezi la
nivelul autorităților de management și al agențiilor de implementare
Problema:
• Sunt doar câteva instrumente care identifică, descriu sau cuantifică în mod explicit
deficiența de sistem pe care sunt proiectate să o rezolve sau care explică nevoia de
intervenție a guvernului.
• Lipsa fundamentărilor contribuie la scoruri funcționale scăzute pentru instrumentele
alternative și bugete. Dacă o deficiență nu este identificată, atunci entitățile care se ocupă
de proiectarea instrumentelor vor avea dificultăți în a selecta cea mai bună abordare
pentru a se ocupa de acea deficiență. În aceeași ordine de idei, dacă nu este cuantificată
amploarea deficienței și nici populația afectată, entitățile care se ocupă de implementare
nu vor putea să estimeze corect dimensiunea bugetului necesar pentru rezolvarea acelei
deficiențe.
Abordare:
• Consolidarea capabilităților analitice ale ministerelor și agențiilor care se ocupă de
implementare, pentru a defini și a cuantifica problemele care urmează să fie rezolvate cu
ajutorul instrumentelor.
• Folosirea analizelor acestor probleme pentru a fundamenta proiectarea de instrumente
(selectarea abordării care să fie folosită) și bugetele acestora.
• Luarea în calcul a gamei complete de concepte alternative de instrumente pentru
rezolvarea problemelor identificate, ținând seama de dimensiunea populației afectate, de
resursele disponibile și de capacitatea de implementare. Ghidul Băncii Mondiale privind
133
politicile de inovare pentru practicieni (Banca Mondială, 2020c) poate fi o referință utilă
pentru selectarea și proiectarea de instrumente.
• Alocarea unui buget pentru implementarea sub formă de pilot a abordărilor și intervențiilor
noi. Implementările pilot ar trebui să includă fonduri dedicate pentru monitorizarea și
evaluarea eficacității intervențiilor. Apoi, implementările pilot de succes pot fi extinse la
nivel regional/național.
Prioritizare:
• Mediu
Calendar:
• Termen mediu
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MCID.
• Alte părți interesate: MIPE, MEDU, UEFISCDI, alte entități care se ocupă de
implementarea C&I.
Îmbunătățirea practicilor și a resurselor pentru M&E și utilizarea rezultatelor
M&E pentru îmbunătățirea sistematică a instrumentelor
Problema:
• Cadrele de monitorizare și evaluare pun accentul mai mult pe rezultatele imediate de la
nivel de proiect și pe conformarea administrativă a beneficiarilor, mai degrabă decât pe
impactul instrumentului. Aceasta se datorează, în parte, lipsei unei teorii a schimbării la
nivel de instrument, dar și unor indicatori fără legătură și definiți necorespunzător; foarte
puține instrumente aveau indicatori de rezultat general pentru urmărirea schimbărilor la
nivel de sistem. Aceasta înseamnă că există cadre de monitorizare care, în mare, nu sunt
capabile să urmărească cum avansează instrumentele către obiectivele de politici de nivel
înalt.
• Nu s-au realizat evaluări la nivel de instrument în perioada de programare anterioară.
• Rezultatele M&E și ale monitorizării proceselor nu sunt folosite sistematic pentru a
îmbunătăți proiectarea sau implementarea programelor.
Abordare:
• Asigurarea de sprijin pentru consolidarea capacității entităților care se ocupă de
implementarea C&I în materie de bune practici de M&E, precum și asigurarea de resurse
(personal și finanțare) pentru evaluările la nivel de instrumente
• Conceperea unei strategii de evaluare a impactului instrumentelor de politici, care să
includă obiective clare, teorii ale schimbării și cadre de rezultate, un plan de evaluare,
sisteme de sprijin și protocoale. Gorgens și Zall Kusek (2009) și Menon et al. (2009) pot
servi drept referințe utile în elaborarea de strategii și cadre de M&E.
• Dezvoltarea unor procese formale de managementul cunoștințelor pentru a folosi datele
și rezultatele colectate din M&E în vederea adaptării și îmbunătățirii instrumentelor și
proceselor.
134
Prioritizare:
• Mediu
Calendar:
• Termen mediu
Părți interesate:
• Entitate principală (entități principale): MCID, UEFISCDI
• Alte părți interesate: MIPE, MEDU, alte entități care se ocupă de implementare în C&I,
Banca Mondială
135
Referințe
Blažek, Jirí, and Jan Vozáb. “Ex-ante evaluation in the new member states: The case of the Czech
Republic.” Regional Studies 40.02 (2006): 237-248.
Ciobotaru, R., Spanache, I. & Trif, I. (2020) Raport privind analiza stocului existent de
infrastructuri de cercetare, prin prisma prezentei in ERRIS, existentei si transparentei
procedurilor de acces si utilizare a acestora, posibilitatii de a crea retele „tematice” de
infrastructuri de CD, tip ERIC, la nivel naţional
de Jong, Stefan PL, and Reetta Muhonen. “Who benefits from ex ante societal impact evaluation
in the European funding arena? A cross-country comparison of societal impact capacity in the
social sciences and humanities.” Research Evaluation 29.1 (2020): 22-33.
Comisia Europeană (2021), Direcția Generală pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și
IMM-uri, Tabloul de bord regional privind inovarea 2021, Oficiul de Publicații
Comisia Europeană (2021b) Anexă la Propunerea de decizie de implementare a Consiliului
privind aprobarea evaluării planuluide redresare și reziliență al României COM (2021) 608 final
Comisia Europeană (2022), Direcția Generală Cercetare și Inovare, Hollanders, H., Es-Sadki, N.,
Khalilova, A., Tabloul de bord european privind inovarea, 2022, Oficiul de Publicații al Uniunii
Europene
Comisia Europeană (2022a) Analiza de țară a sistemului de cercetare și inovare din România.
Raport final: ISP pe țară (Raport ISP)
Gorgens, Marelize; Zall Kusek, Jody (2009). Making Monitoring and Evaluation Systems Work: A
Capacity Development Toolkit. Banca Mondială.
FMI (2022) - România: Raport de asistență tehnică pentru reformarea impozitării venitului
personal. Raport de țară nr. 2022/199. 29 iunie 2022
INCSMPS (2019), Evaluare de impact a SNCDI 2014-2020, agregată la nivel național. Evaluare
intermediară (2014-2019), iunie 2019
Centrul Comun de Cercetare al UE (2023) Strategic evaluation of the technology transfer and IPR
protection systems of Bulgaria, Croatia and Romania and recommendations for their
enhancement (titlu de lucru). În curs de publicare.
Menon, Saraswathi, Judith Karl și Kanni Wignaraja. (2009) “Handbook on planning, monitoring
and evaluating for development results.” UNDP Evaluation Office, New York, NY
OCDE (2022), Studii economice ale OCDE, ROMÂNIA, ianuarie 2022.
OECD (2023) Stat -R&D tax expenditure and direct government funding of BERD
https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=RDTAX#
POSCEE (2017) Raport final de implementare pentru Programul Operațional Sectorial „Creșterea
competitivității economice” 2007-2013 – PA2
Smismans, Stijn (2015). “Policy evaluation in the EU: The challenges of linking ex ante and ex
post appraisal.” European Journal of Risk Regulation 6.1 (2015): 6-26.
136
Banca Mondială (2014). Public Expenditure Reviews in Science, Technology, and Innovation: A
Guidance Note. Grupul Băncii Mondiale, Washington, DC. Banca Mondială
Banca Mondială (2018). De la creștere inegală la dezvoltare incluzivă: Calea României către o
prosperitate partajată. Diagnostic sistematic de țară; © Washington, DC
Banca Mondială (2018a). Notă generală pentru Diagnosticul sistematic de țară al României.
Washington, DC: Banca Mondială.
Banca Mondială. (2019). Analiza calității și coerenței mixului de politici. Washington, D.C.: Grupul
Băncii Mondiale.
Banca Mondială (2019a). Agențiile de inovare: Exemple din economiile în curs de
dezvoltare. Banca Mondială, Washington, DC.
World Bank (2020) Return on Investment of Public Support to SMEs and Innovation in Poland -
Functional Analysis Technical Note. Washington, D.C.: Grupul Băncii Mondiale.
World Bank (2020a) Croatia Functional and Governance Analysis Technical Note. Washington,
D.C.: Grupul Băncii Mondiale.
Banca Mondială. (2020b). Bulgaria - Country Needs and STI Policy Mix Assessment. Washington,
D.C.: Grupul Băncii Mondiale.
Banca Mondială (2020c). A Practitioner’s Guide to Innovation Policy: Instruments to Build Firm
Capabilities and Accelerate Technological Catch-Up in Developing Countries
(engleză). Washington, D.C.: Grupul Băncii Mondiale.
Banca Mondială. (2021). Bulgaria Functional and Governance Analysis. Washington, D.C.:
Grupul Băncii Mondiale.
Banca Mondială. (2022). Sprijinirea inovării în regiunile în curs de dezvoltare din România.
Washington, DC: Banca Mondială.
Banca Mondială. (2022a). Scaling Up pentru România: Instrumentar pentru elaborarea de
politici. Washington, DC.
Banca Mondială (2022b) Starting Up pentru România: Diagnosticul ecosistemului
antreprenorial. Banca Mondială, Washington, DC
Banca Mondială. (2023). Notă cu recomandări privind un cadru de monitorizare scalabil pentru
sistemul de C&I. Washington, DC.
Banca Mondială. (2023b). PIB pe cap de locuitor (PPP). Program de comparații internaționale,
Banca Mondială | Baza de date de indicatori globali de dezvoltare, Banca Mondială | Program
PPP Eurostat-OECD. Disponibil la: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.PP.CD
137
Anexa 1. Instrumentele incluse în
cartografierea portofoliului și analiza
funcțională
Cheltuieli
totale Organism
Denumirea Planul/Programul
(2016-2021) Autoritatea intermediar /
instrumentului operațional
în milioane de Organism de
EUR management implementare
Proiecte de
Planul național de CDI 2014-
cercetare post- 20,1 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
doctorală
Proiecte de
cercetare pentru Planul național de CDI 2014-
32,6 MCID UEFISCDI
tinere echipe 2021 (PNIII)
independente
Burse pentru Planul național de CDI 2014-
0,33 MCID UEFISCDI
tinerii cercetători 2021 (PNIII)
Premierea
Planul național de CDI 2014-
rezultatelor 21,7 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
cercetării - articole
Premierea
rezultatelor Planul național de CDI 2014-
1,09 MCID UEFISCDI
cercetării - 2021 (PNIII)
brevete
Proiecte de
Planul național de CDI 2014-
mobilitate pentru 5,8 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
cercetători
Proiecte de
mobilitate pentru
Planul național de CDI 2014-
cercetători cu 0,21 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
experiență din
diaspora
Proiecte de
mobilitate pentru Planul național de CDI 2014-
0,07 MCID UEFISCDI
tineri cercetători 2021 (PNIII)
din diaspora
Burse de
Planul național de CDI 2014-
cercetare „Stefan 0,59 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
Odobleja”
Burse de
Planul național de CDI 2014-
cercetare „Spiru 0.09p MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
Haret”
Proiecte complexe
Planul național de CDI 2014-
desfășurate în 92,63 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
consorții de CDI
Proiecte pentru
Planul național de CDI 2014-
finanțarea 34,52 MCID MCID
2021 (PNIII)
excelenței în CDI
Granturi-punte - Planul național de CDI 2014-
11,83 MCID UEFISCDI
Transfer de 2021 (PNIII)
138
cunoștințe către
entitatea-firmă
Proiect
Planul național de CDI 2014-
experimental 69,71 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
demonstrativ
Transfer către Planul național de CDI 2014-
33,60 MCID UEFISCDI
firmă 2021 (PNIII)
Vouchere pentru Planul național de CDI 2014-
2,56 MCID UEFISCDI
inovare 2021 (PNIII)
Planul național de CDI 2014-
Soluții 24,16 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
Organizare și
dezvoltare de Planul național de CDI 2014-
0,89 MCID UEFISCDI
clustere - Cluster 2021 (PNIII)
Inovator
Proiecte bilaterale
Planul național de CDI 2014-
/ multilaterale de 0,82 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
mobilitate
Planul național de CDI 2014-
H2020 38,10 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
Sprijinirea
participării
Planul național de CDI 2014-
României MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
la inițiative de
programe comune
Programul „Viață Planul național de CDI 2014-
5,43 MCID UEFISCDI
activă și asistată” 2021 (PNIII)
Cofinanțare
Planul național de CDI 2014-
pentru proiectele 0,30 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
SPS NATO
Proiecte Eureka
(Rețea), Eureka Planul național de CDI 2014-
15,93 MCID UEFISCDI
Cluster și 2021 (PNIII)
Eurostars
Recompensarea
Planul național de CDI 2014-
participării la 4,16 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
H2020
Proiecte de sprijin
pentru
organizarea de Planul național de CDI 2014-
0,52 MCID UEFISCDI
evenimente 2021 (PNIII)
(conferințe,
workshopuri)
Proiecte de sprijin
Planul național de CDI 2014-
pentru 0,01 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
reprezentare
Proiecte de
Planul național de CDI 2014-
cercetare 96,94 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
exploratorie
Proiecte complexe
Planul național de CDI 2014-
de cercetare de 34,95 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
frontieră
139
Proiecte de
Planul național de CDI 2014-
cercetare „tip 0,49 MCID UEFISCDI
2021 (PNIII)
ERC”
Cercetare în
domenii strategice Planul național de CDI 2014-
7,64 MCID IFA
– laseri de ultra- 2021 (PNIII)
mare -putere
Participarea la
organisme de
cercetare
internaționale și
Planul național de CDI 2014-
programe în 22,17 MCID IFA
2021 (PNIII)
domeniul fizicii
atomice și
subatomice -
CERN
Participarea la
organisme de
cercetare
internaționale și
Planul național de CDI 2014-
programe în 2,74 MCID IFA
2021 (PNIII)
domeniul fizicii
atomice și
subatomice -
Euratom
Participarea la
organisme de
cercetare
internaționale și Planul național de CDI 2014-
1,91 MCID IFA
programe în 2021 (PNIII)
domeniul fizicii
atomice și
subatomice - CEA
Participarea la
organisme de
cercetare
internaționale și
Planul național de CDI 2014-
programe în 3,61 MCID IFA
2021 (PNIII)
domeniul fizicii
atomice și
subatomice -
FAIR
Participarea la
organisme de
cercetare
internaționale și Planul național de CDI 2014-
0,23 MCID IFA
programe în 2021 (PNIII)
domeniul fizicii
atomice și
subatomice - F4E
Programul de
cercetare,
dezvoltare și Planul național de CDI 2014-
18,80 MCID ROSA
inovare pentru 2021 (PNIII)
tehnologie
spațială și
140
cercetare
avansată
Programul de
cercetare,
dezvoltare și
Planul național de CDI 2014-
inovare pentru 5,63 MCID MCID
2021 (PNIII)
sisteme fluviale,
de deltă și
maritime
Programul de
cercetare,
dezvoltare și
Planul național de CDI 2014-
inovare pentru 2,55 MCID MCID
2021 (PNIII)
reactoare de
generația IV
(ALFRED)
Programul pentru
finanțarea
instalațiilor și Planul strategic instituțional
132,97 MCID MCID
obiectivelor al MCID
speciale de
interes național
Programul Planul strategic instituțional
553,60 MCID MCID
NUCLEU al MCID
Subvenții pentru
Planul strategic instituțional
literatura științifică 0,68 MCID MCID
al MCID
/ tehnică
Taxe de membru
pentru
Planul strategic instituțional
participarea la 235,83 MCID MCID
al MCID
organizațiile
internaționale
Planul sectorial al Planul strategic instituțional
10,79 MCID MCID
MCID (MCID) al MCID
Planul de
cercetare al Planul de cercetare al
374,01 RO ACAD AR
Academiei Academiei Române
Române
Fondul de
dezvoltare Planul strategic instituțional MEDU &
9,71 MEDU
instituțională al Ministerului Educației UEFISCDI
pentru universități
Fond bugetar
pentru finanțarea Planul strategic instituțional MEDU &
21,25 MEDU
cercetării științifice al Ministerului Educației UEFISCDI
în universități
Planul sectorial de
cercetare și Planul sectorial de cercetare
dezvoltare în și dezvoltare în domeniul
22,95 MADR MADR
domeniul agriculturii și dezvoltării
agriculturii și rurale
dezvoltării rurale
141
Granturi SEE și
Norvegiene RO-RESEARCH – MF SEE
Proiecte de și MF Norvegian 52,11 MIPE SEE - UEFISCDI
cercetare Acord de program
colaborativă
Granturi SEE și
RO-RESEARCH – MF SEE
Norvegiene:
și MF Norvegian 0,16 MIPE SEE - UEFISCDI
Proiecte de
Acord de program
mobilitate
ELI-NP - Extreme
Light
Infrastructure – Programul Operațional MCID –
171,36 MIPE
Fizică nucleară, Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
proiect major,
Faza II
Proiect de sprijin
de pregătire Programul Operațional MCID –
4,80 MIPE
pentru Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
DANUBIUS-RI
Proiecte pentru
Programul Operațional MCID –
clustere de 8,38 MIPE
Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
inovare
Proiecte de
investiții pentru Programul Operațional MCID –
301,10 MIPE
instituții publice de Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
C&D / universități
Proiecte de tip
CLOUD și Programul Operațional MCID –
18,26 MIPE
infrastructuri Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
masive de date
Asigurarea
accesului
cercetătorilor la
Programul Operațional MCID –
publicații și baze 39,68 MIPE
Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
de date științifice
europene și
internaționale
Proiect pentru
Programul Operațional MCID –
dezvoltarea 5,72 MIPE
Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
RoEduNet
Programul Operațional MCID –
RO-ECSEL 12,27 MIPE
Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
Programul Operațional MCID –
COMPLEMENT 5,31 MIPE
Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
Programul Operațional MCID –
RO-EIT 0,35 MIPE
Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
Programul Operațional MCID –
RO-ESFRI-ERIC 4,60 MIPE
Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
142
Programul Operațional MCID –
ERA CHAIRS 4,25 MIPE
Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
CENTRE DE Programul Operațional MCID –
7,59 MIPE
SPRIJIN Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
Programul Operațional MCID –
TEAMING MIPE
Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
Proiect tehnologic Programul Operațional MCID –
174,77 MIPE
inovat IV Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
Atragerea de
personal cu
Programul Operațional MCID –
competențe 86,98 MIPE
Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
avansate din
străinătate
Parteneriate
Programul Operațional MCID –
pentru schimb de 112,15 MIPE
Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC
cunoștințe
Sprijinirea
entităților din
Program Operațional MDLPA - AM
domeniul inovării 18,10 ADR-uri
Regional 2014-2020 POR
și transferului de
tehnologie (ITT)
Parcuri de știință Program Operațional MDLPA - AM
5,37 ADR-uri
și tehnologie Regional 2014-2020 POR
Sprijinirea
abordărilor
multisectoriale
rezultate din
Program Operațional MDLPA - AM
implementarea 38,10 ADR-uri
Regional 2014-2020 POR
„Inițiativei pentru
regiunile rămase
în urmă” în
România
Programul pentru
Program Operațional MDLPA - AM
valorizarea ADR-uri
Regional 2014-2020 POR
cercetării
Bursa student Programul Operațional MEDU – Unitatea
33,61 MIPE
antreprenor Capital Uman 2014–2020 POCU
Programul Operațional MEDU –
Innotech Student 133,45 MIPE
Capital Uman 2014–2020 UNITATEA POCU
Sprijin pentru
doctoranzi și Programul Operațional MEDU –
24,87 MIPE
cercetători post- Capital Uman 2014–2020 UNITATEA POCU
doctorat
143
Burse pentru Programul Operațional MEDU –
73,88 MIPE
studenți Capital Uman 2014–2020 UNITATEA POCU
Înființarea și
Planul Național de
operaționalizarea MCID – Unitatea
Redresare și Reziliență al MCID
centrelor de ISP
României 2021 – 2026
competență
Dezvoltarea
Planul Național de
Programelor de MCID – Unitatea
Redresare și Reziliență al MCID
mentorat Orizont ISP
României 2021 – 2026
Europa
Consolidarea
excelenței și
sprijinirea
Planul Național de
participării MCID – Unitatea
Redresare și Reziliență al MCID
României la ISP
României 2021 – 2026
parteneriate și
misiuni în cadrul
Orizont Europa
Dezvoltarea unui
program pentru
atragerea de
resurse umane
Planul Național de
înalt specializate MCID – Unitatea
Redresare și Reziliență al MCID
din străinătate în ISP
României 2021 – 2026
activități de
cercetare,
dezvoltare și
inovare
Sprijin pentru
deținătorii de
certificate de
Planul Național de
excelență primite MCID – Unitatea
Redresare și Reziliență al MCID
la Premiile de ISP
României 2021 – 2026
burse individuale
Marie Sklodowska
Curie
Înființare și sprijin
financiar pentru o
rețea națională de
opt centre
regionale de
Planul Național de
îndrumare în MCID – Unitatea
Redresare și Reziliență al MCID
carieră în cadrul ISP
României 2021 – 2026
Platformei
europene de
talente în
domeniul
cercetării
Investiții pentru
departamentele Programul Operațional MCID – Unitatea
46,35 MIPE
de C&D ale Competitivitate 2014–2020 POC
firmelor
Întreprinderi
inovatoare - start- Programul Operațional MCID – Unitatea
14,73 MIPE
up-uri și spin-off- Competitivitate 2014–2020 POC
uri
144
Întreprinderi
Programul Operațional MCID – Unitatea
inovatoare nou 22,93 MIPE
Competitivitate 2014–2020 POC
create
Investiții pentru
IMM-uri pentru
implementarea
unui rezultat de Program Operațional MDLPA - AM
5,38 ADR-uri
C&I, în parteneriat Regional 2014-2020 POR
cu un ITT (entitate
de transfer
tehnologic)
Validarea Program Operațional MDLPA - AM
ADR-uri
conceptului Regional 2014-2020 POR
Granturi „Regele
Planul național de CDI 2022-
Carol I” pentru MCID MCID
2027 (PNIV)
tineri cercetători
Programul „Henri Planul național de CDI 2022-
MCID MCID
Coandă” 2027 (PNIV)
145
Anexa 2. Procesul proiectelor
Identificarea sferei de aplicare:
Mixul de politici a fost asamblat la nivel de intervenție (numit și instrument / sub-măsură sau
acțiune - de ex. „Proiecte experimentale demonstrative” sau „Burse pentru tinerii cercetători”),
mai degrabă decât la nivel de Plan național, Program operațional sau alte
strategii/planuri/programe. Pentru fiecare intervenție, echipa Băncii Mondiale a colectat date
privind alocările (angajamentele) și bugetele contractate (plățile). Lista surselor de date se
găsește în Tabelul 10. Calculele finale se bazează pe ceea ce s-a contractat, cu excepția
cazului Academiei Române, unde au fost arătate doar cheltuielile cu C&D.
Identificarea instrumentelor:
o Au fost colectate informații privind instrumentele din domeniile cercetare și inovare și au
inclus (de ex. PO Regionale - Sprijin pentru transferul de tehnologie, parcuri științifice RIS3
etc.), capital uman pentru C&I (de ex. PO Capital uman - Sprijin pentru studenți doctoranzi și
cercetători post-doctorat, Innotech Student etc.).
o În ceea ce privește alte domenii - mixul de politici include numai Planul de C&D al
Ministerului Agriculturii, datele din celelalte planuri de C&D de la alte ministere nefiind
publice.
o Limitele de timp au fost stabilite pentru a surprinde ultima perioadă de programare (2014-
2021) și s-au colectat date privind cheltuielile planificate pentru anii următori (PNRR). Însă
analiza a fost realizată pentru anii 2016-2021 pentru a minimiza efectele de suprapunere cu
alte perioade de programare. În ceea ce privește suprapunerea dintre PN2 și PN3, am
inclus instrumente atât din PN2, cât și din PN3 în perioada 2016 - 2017, noi punând accent
pe instrumente, nu pe programe.
Obiectivele intermediare ale proiectului:
- Faza I: Colectarea datelor pentru mixul de politici
o Colectarea datelor privind instrumentele a avut loc în noiembrie 2022.
o Datele au fost confirmate de ministerele și agențiile care se ocupă de implementare
în februarie 2023
- Faza 2: Analiza portofoliului de mix de politici
o Faza de analiză a datelor din proiect a durat din noiembrie 2022 până în martie
2023.
- Faza 3:
o Au fost selectate instrumentele pentru analiza funcțională, în noiembrie 2022
- Faza 4:
o S-au desfășurat interviurile față în față (noiembrie 2022 și ianuarie 2023) și în mediu
virtual (noiembrie 2022 până în martie 2023) cu personalul selectat aferent
instrumentelor.
- Faza 3: Diseminarea
o Principalele constatări din analiza mixului de politici au fost prezentate MCID la 6
aprilie 2023 în vederea validării.
o Principalele constatări din analiza funcțională au fost prezentate la 17 mai 2023, cu
MCID, în vederea validării.
146
Tabelul 10 Surse de date pentru analiza mixului de politici
Autoritatea de Organismul de implementare /
Legături
management Organismul intermediar (OI)
MCID - Execuția bugetară (2016-
MCID
2021)
Unitatea Executivă pentru Finanțarea
UEFISCDI, Rapoarte anuale
Învățământului Superior, a Cercetării,
Ministerul Cercetării, (2016-2021) și website
Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI)
Inovării
IFA - Programe din PN3 (ELI-
și Digitalizării (MCID)
Institutul de Fizică Atomică (IFA) RO, EuroatomRO, CERN-RO
etc.,)
ROSA - STAR (PN3 - Concursul
Agenția Spațială Română (ROSA)
C3 2016)
MCID – Organismul intermediar pentru MIPE - Lista de proiecte
Ministerul Investițiilor și PO Competitivitate contractate din POC (2022)
Proiectelor Europene -
MEDU – Organismul intermediar pentru MIPE - Lista de proiecte
Autoritatea de
PO Capital Uman contractate din POCU (2022)
management
Website UEFISCDI (Granturi
(AM MIPE) Granturi SEE și Norvegiene - UEFISCDI
SEE și Norvegiene)
CNFIS & UEFISCDI (FDI 2016-
Ministerul Educației
MEDU & UEFISCDI 2021);
(MEDU)
MEDU
Ministerul Agriculturii și
MARD - Programul ADER 2019 -
Dezvoltării Rurale MADR
2022
(MADR)
AR - Rapoarte anuale (2016-
Academia Română AR
2021)
Ministerul Dezvoltării
MDLPA/ AM POR - Lista de
Regionale, Lucrărilor
Agențiile de dezvoltare regională proiecte contractate din POR
Publice și Administrației
(2022)
(AM PO Regional)
147
Anexa 3. Constatări din analiza funcțională
- varianta extinsă
Scorurile din această analiză funcțională a instrumentelor de sprijin pentru cercetare și
inovare sunt considerabil mai scăzute decât scorurile dintr-o analiză similară realizată
pentru nouă instrumente românești de sprijin pentru antreprenoriat (Figura 75). În special,
instrumentele de sprijin pentru cercetare și inovare prezintă în mod consecvent o funcționalitate
scăzută în materie de design și guvernanță; singurele variabile la care instrumentele de sprijin
pentru cercetare și inovare au obținut scoruri mai mari sunt cele care privesc procesele de
depunere a cererilor și selecție. Deși eșantionul de instrumente de sprijin pentru antreprenoriat a
fost mult mai mic decât cel de instrumente de sprijin pentru cercetare și inovare (9 instrumente,
față de 32 în cazul cercetării și inovării), acest lucru indică faptul că s-ar putea să existe domenii
în care instrumentele de sprijin pentru cercetare ar putea să învețe bune practici din programele
existente de sprijin pentru antreprenoriat.
Figura 75 Scoruri din analiza funcțională - instrumentele pentru cercetare și inovare în comparație
cu instrumentele pentru antreprenoriat
Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor din Banca Mondială 2022.
Constatările de nivel înalt din cele două analize funcționale au fost similare, indicând
provocări comune cu care se confruntă sprijinul public din România:
• Nefolosirea teoriilor schimbării: Ambele categorii de instrumente nu au avut teorii ale
schimbării sau aceste teorii au fost slab dezvoltate, afectând alte domenii ale
funcționalității instrumentelor
148
• Dimensiunea inadecvată a bugetelor: Atât analiza privind instrumentele pentru C&I, cât
și cea pentru instrumentele de sprijin pentru antreprenoriat au identificat exemple de
instrumente care erau prea mici pentru a își atinge obiectivele de politici, precum și
instrumente ale căror bugete erau prea mari pentru a putea cheltui fondurile alocate.
• Lipsa evaluărilor și învățării la nivel de instrument: Au existat puține evaluări realizate
la nivel de instrument, atât în cazul instrumentelor pentru C&I, cât și în cazul celor pentru
antreprenoriat și nu au existat exemple de evaluări de impact la nivel de instrumente. De
asemenea, au existat puține sisteme formale de învățare pentru a folosi rezultatele
evaluării pentru o îmbunătățire sistematică a instrumentelor.
Instrumentele finanțate prin programele operaționale au avut scoruri mai mari decât cele
finanțate din bugetul național (Figura 76). Astfel cum s-a observat și în alte state membre ale
UE în care s-a implementat analiza funcțională, instrumentele finanțate din PO beneficiază și de
reglementările și îndrumările de la nivelul UE, care acoperă aspecte esențiale ale proiectării și
implementării (a se vedea Banca Mondială (2020), Banca Mondială (2020a), Banca Mondială
(2021). Acest lucru este evident din scorurile mai mari obținute de instrumentele finanțate din PO
pentru variabilele sursa (originea) programului (procesele legale de creare a instrumentului),
relaționarea cu părțile interesate și închiderile de proiecte, datorită cerințelor clare ale UE care
acoperă aceste aspecte ale dezvoltării și implementării programelor operaționale.
Însă și alte domenii legate de proiectarea instrumentelor ar putea beneficia de îndrumările
sau de reglementările de la nivelul UE (sau de la nivel național), în special fundamentarea
proiectelor și obiectivele, precum și teoriile schimbării (inclusiv componentele asociate).
Atât instrumentele finanțate din fonduri UE, cât și cele finanțate din fonduri naționale au avut
scoruri mici pentru variabilele fundamentarea programului și obiectivele programului, deoarece,
în general, niciuna din grupele de instrumente nu identifică în mod explicit și/sau nu cuantifică
deficiențele pe care le abordează. Reglementările UE precizează că programele operaționale
elaborează fundamentări prin evaluările ex ante, dar în practică, evaluările ex ante sunt realizate
în mare ca studii de fezabilitate efective, nu ca diagnostice complete ale unor probleme de sistem
sau de piață (Banca Mondială 2021). La fel, atât instrumentele din programele operaționale, cât
și instrumentele finanțate din fonduri naționale au obținut scoruri mici pentru utilizarea teoriilor
schimbării - deși reglementările UE impun elaborarea unei teorii a schimbării la nivelul axei
prioritare, acestea nu prevăd teorii ale schimbării și la nivelul instrumentelor. Inexistența teoriilor
schimbării a dus la obținerea unor scoruri scăzute în tot sistemul pentru variabilele intrări,
activități, produse/ieșiri și rezultate și impacturi preconizate, aceste elemente de program fiind
adesea definite necorespunzător și/sau neavând conexiuni logice între ele.
Instrumentele finanțate din fonduri naționale au avut scoruri mai mari pentru aspecte ale
proceselor de depunere a cererilor și selecție. După cum arată Figura 76 , instrumentele
finanțate din bugetul național, în special cele din PN3, au primit scoruri mai mari pentru aspecte
ale procesului de depunere a cererilor și selecție (criterii de selecție și eligibilitate, informații
privind depunerea cererilor, procesele de selecție etc.) datorită capacității solide de implementare
a UEFISCDI în acest domeniu.
149
Figura 76 Scoruri pentru instrumentele finanțate din programele operaționale în comparație cu cele
finanțate din bugetul național
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Instrumentele care vizează firme și consorții au scoruri mai mari decât cele care vizează
OPC-uri și IÎS-uri. Instrumentele care vizează OPC-uri și IÎS-uri au avut criterii de eligibilitate și
selecție generice, comparativ cu cele care vizează sectorul privat, ceea ce afectează capacitatea
instrumentelor de a ținti populații specifice pentru a obține rezultate optime ( Figura 77). Deși
instrumentele care vizează firme și consorții au avut scoruri funcționale mai mari, actorii din
sectorul privat nu au fost beneficiarii direcți ai sprijinului în cazul celor mai multe dintre
instrumentele colaborative și de transfer de tehnologie - în general, aceste instrumente vizează
OPC-uri și universități ca destinatari direcți ai sprijinului, oferind sprijin redus pentru cercetarea și
inovarea condusă de industrie (a se vedea mai multe informații în secțiunea privind Relaționarea
cu beneficiarii și părțile interesate).
150
Figura 77 Scoruri în funcție de beneficiarii vizați
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
S-a efectuat o analiză a clusterelor pentru a identifica legăturile și tiparele de
funcționalitate la nivelul instrumentelor și al indicatorilor. Analiza clusterelor este o tehnică
nesupravegheată de machine learning care ghidează detectarea de tipare în seturile complexe
de date, folosind valori ale distanței dintre elemente pentru a le grupa pe cele care par să fie
apropiate unele de altele. Se pot folosi tehnici de grupare pentru a determina tiparele ascunse de
performanță și legături mai profunde între cazuri și practici. Gruparea s-a făcut separat la
i) nivelul instrumentelor și
ii) la nivelul variabilelor din analiza funcțională.
Pentru gruparea celor 31 de categorii de practici de management, gruparea a folosit corelarea ca
măsură de proximitate cu o corelare de 1 minus ca valoare a distanței și cu același algoritm Ward
pentru a crea clustere. În cazul categoriilor, nivelul de separare este 1.0, cu intervalul de la 0.8 la
1.5 folosit pentru a analiza stabilitatea rezultatelor. Distanța maximă dintre o pereche de variabile
este 2, arătând o corelare complet negativă. Ca urmare, membrii grupurilor vor avea cel puțin un
grad de corelare pozitivă. Analiza produce două seturi de grupuri: unul de instrumente și altul de
categorii.
Tabelul 11 de mai jos prezintă rezultatul ordonării ambelor abordări de grupare.
Tabelul 11 Grupuri de instrumente și variabile cu scoruri medii ordonate
VG3 VG2 VG5 VG1 VG4
IG7 1,75 1,40 1,88 2,27 2,88 2,03
IG1 1,89 2,44 1,83 2,05 2,04 2,05
IG6 1,75 1,61 2,75 1,61 3,19 2,18
IG2 2,67 2,82 1,94 2,96 2,45 2,57
IG5 3,20 1,69 2,40 2,71 3,53 2,71
IG4 1,67 2,44 3,75 3,71 2,50 2,82
151
IG3 2,67 3,22 3,50 3,36 3,44 3,24
2,23 2,23 2,58 2,67 2,86
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Fiecare căsuță conține grupuri de instrumente cu grupuri de variabile și scorul mediu în fiecare
căsuță. Căsuțele cu roz sunt intersecții de grupuri de instrumente și variabile cu scorurile medii
cele mai mici (sub 2). Căsuțele din stânga sus reflectă instrumentele cu cele mai mari nevoi, cu
grupuri de variabile care au cele mai mici scoruri medii. Căsuțele cu galben reprezintă stratul
următor de intersecții dintre instrumente și variabile care necesită atenție (scor mediu sub 3).
Rezultatele arată că instrumentele din grupul 3 (IG3) sunt instrumentele care au cea mai bună
performanță, cu o medie peste 3 pentru cele mai multe variabile. Instrumentele din grupul 7 (IG7)
și grupul 1 (IG1) sunt cele care necesită cea mai mare atenție în vederea îmbunătățirii.
Grupurile de instrumente se aliniază destul de aproape cu agenția sau ministerul care răspunde
de ele, după cum arată lista de mai jos:
Tabelul 12 lista de instrumente grupate pe grupuri de instrumente
Taxe de membru pentru participarea la organizațiile
Grup de internaționale
instrumente MCID Programul pentru finanțarea instalațiilor și
1 (IG1) obiectivelor speciale de interes național
Planul sectorial al MCID
MCID Proiecte pentru finanțarea excelenței în CDI
MIPE – Unitatea POC de la MCID Proiecte pentru clustere de inovare
Proiecte de tip CLOUD și infrastructuri masive de
MIPE – Unitatea POC de la MCID
date
Grup de Atragerea de personal cu competențe avansate din
MIPE – Unitatea POC de la MCID
instrumente străinătate
2 (IG2) MIPE – Unitatea POC de la MCID CENTRE DE SPRIJIN
MCID Programul NUCLEU
Proiecte de investiții pentru instituții publice de C&D
MIPE – Unitatea POC de la MCID
/ universități
MIPE – Unitatea POC de la MCID Parteneriate pentru schimb de cunoștințe
Grup de ADR Validarea conceptului
instrumente Granturi SEE și Norvegiene: Proiecte de cercetare
UEFISCDI
3 (IG3) colaborativă
Grup de Sprijinirea entităților din domeniul inovării și
ADR
instrumente transferului de tehnologie (ITT)
4 (IG4) ADR Parcuri de știință și tehnologie
UEFISCDI Proiecte de cercetare post-doctorală
UEFISCDI Proiecte de cercetare exploratorie
Grup de
UEFISCDI Proiecte complexe desfășurate în consorții de CDI
instrumente
5 (IG5) Proiecte de cercetare pentru echipe tinere
UEFISCDI
independente
UEFISCDI Soluții
UEFISCDI Recompensarea rezultatelor cercetării - brevete
152
Proiecte de mobilitate pentru cercetători cu
UEFISCDI
Grup de experiență din diaspora
instrumente Proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din
UEFISCDI
6 (IG6) diaspora
UEFISCDI Recompensarea rezultatelor cercetării - articole
Fond bugetar pentru finanțarea cercetării științifice
MEDU
în universități
UEFISCDI Vouchere pentru inovare
Organizare și dezvoltare de clustere - Cluster
UEFISCDI
Inovator
Grup de Fondul de dezvoltare instituțională pentru
instrumente MEDU
universități
7 (IG7) Granturi-punte - Transfer de cunoștințe către
UEFISCDI
entitatea-firmă
UEFISCDI Proiect experimental demonstrativ
UEFISCDI Transfer către firmă
UEFISCDI Proiecte complexe de cercetare de frontieră
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Cele două instrumente din grupul 3 (IG3) care au scorurile cele mai mari sunt Granturile de
cercetare colaborativă SEE și norvegiene derulate de UEFISCDI și instrumentul de Validare de
concept din Programul Operațional Regional. Grupul cu cele mai multe probleme, IG7, este un
grup destul de mare de instrumente, aproape toate la UEFISCDI, plus două ale MEDU, acestea
din urmă fiind în mare parte surse generale de finanțare pentru universități.
Grupurile de practici de management sunt compuse după cum se arată mai jos:
Tabelul 13 grupare în funcție de practicile de management
Originea
Cadrul de monitorizare și evaluare
Învățare
Grupul de variabile 1 (VG1) Prog_Information
Închiderile de proiecte
Stimulente
M&E în implementare
Fundamentarea
Relația din cadrul portofoliului
Instrument alternativ
Teoria schimbării
Grupul de variabile 2 (VG2) Ieșiri
Publicul
Relații cu alte instrumente
Cunoașterea constrângerilor de natură juridică
Gravitatea constrângerilor de natură juridică
Obiective
Grupul de variabile 3 (VG3)
Beneficiari
153
Rezultate generale
Intrări
Activități
Criterii de selecție
Grupul de variabile 4 Eligibilitate Depunere cereri
(VG 4) Appl_Selection
Managementul programului
Roluri și autonomie
Formare și personal
Apeluri de propuneri
Buget
Grupul de variabile 5 (VG5)
Monitorizarea proceselor
Relații cu alte instituții
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Grupurile de practici care au nevoie cel mai mult de îmbunătățire sunt grupurile 3 și 2 (VG 3 și
VG 2), care cuprind câteva dintre practicile de proiectare esențiale, cum ar fi definirea obiectivelor
și rezultatele generale, cu o mai bună țintire a beneficiarilor, plus elaborarea teoriilor schimbării
(modelelor logice), fundamentarea instrumentelor și luarea în considerare a unor instrumente
alternative, toate la faza de proiectare. Coordonarea instrumentelor, intern și la nivel de mix de
politici, cu o mai bună înțelegere a influenței regulilor și reglementărilor din alte jurisdicții sunt alte
practici care, dacă ar beneficia de o atenție sporită, ar putea aduce îmbunătățiri semnificative în
tot sistemul.
Dendrogramele de mai jos arată relațiile complete dintre instrumente și dintre practicile de
management (variabile). Acestea arată compozițiile grupurilor cu elementele care au cea mai
strânsă legătură unele cu altele. Linia orizontală indică nivelul la care au fost tăiate dendrogramele
pentru a forma grupurile, iar liniile orizontale separă grupurile formate prin tăiere. De exemplu, în
grupul 7, Granturile-punte pentru firme, Proiectele experimentale demonstrative și Transferul
către firme sunt foarte strâns legate și întrucâtva diferite de două instrumente care sunt foarte
strâns legate unul de celălalt, adică cele două instrumente de finanțare a universităților, derulate
de MEDU. Însă toate celelalte cinci instrumente sunt cele care au cele mai mici scoruri medii și
care sunt ținte bune pentru îmbunătățiri.
Printre practicile de management, cele trei incluse în grupul 3 sunt destul de strâns legate. Grupul
2, mai mare, arată că, intern, variabilele legate de teoria schimbării, pe de o parte și cele legate
de coordonare și de condițiile mediului de reglementare formează subgrupuri strâns legate între
ele. Aceste subgrupuri au distanțe între perechi mai mici de 0.5 (sau corelări mai mari de 0.5).
Categoriile de proiectare din aceste grupuri sunt și cele care au cele mai mici scoruri medii din tot
sistemul și oferă cele mai multe oportunități de îmbunătățire sistematică.
154
Figura 78 gruipare în funcție de similaritatea cazurilor
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Figura 79 grupare în funcție de tipuri de performanță
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
155
Anexa 4. Sondajul realizat în rândul
beneficiarilor
Pentru a completa analiza funcțională, Banca Mondială a realizat un sondaj online cu beneficiarii
anumitor instrumente de sprijin pentru C&I (a se vedea Tabelul 14 de mai jos), pentru a înțelege
percepțiile beneficiarilor în legătură cu aspecte cheie ale proiectării și implementării programelor.
Acestea includ percepțiile beneficiarilor despre procesele de depunere a cererilor, selecție și
contractare, sprijinul furnizat de organismele de implementare pe durata implementării proiectului,
măsura în care timpul și finanțarea furnizată pentru implementarea proiectului au fost suficiente,
factori de succes esențiali și percepții privind calitatea programului în ansamblu.
Instrumentele incluse în sondaj au fost:
• Parteneriate pentru schimb de cunoștințe: Acesta este un instrument de granturi
concentrat pe comercializare și transferul de tehnologie în universități și la OPC-uri,
finanțat prin POC și implementat de Organismul de Implementare pentru POC al MCID.
Beneficiarii cuprinși în sondaj și-au inițiat proiectele în 2016 sau în 2018.
• Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate. Acesta este un
instrument de granturi concentrat pe atragerea de capital uman în sectorul de cercetare
(la universitățile, OPC-urile și firmele din România), finanțat prin POC și implementat de
Organismul de Implementare pentru POC al MCID. Beneficiarii cuprinși în sondaj și-au
inițiat proiectele în 2016.
• Proiecte de cercetare exploratorie. Acesta este un instrument de granturi concentrat
pe excelența în cercetare în universități și OPC-uri, finanțat prin PN3 și implementat de
UEFISCDI. Beneficiarii cuprinși în sondaj și-au inițiat proiectele în 2017.
• Proiecte experimentale demonstrative. Acesta este un instrument de granturi
concentrat pe inovare în C&D în universități și OPC-uri, finanțat prin PN3 și implementat
de UEFISCDI. Beneficiarii cuprinși în sondaj și-au inițiat proiectele în 2017 sau în 2020.
• Vouchere pentru inovare. Acesta este un instrument de vouchere concentrat pe
inovare în C&D și adoptare de tehnologie în firme, finanțat prin PN3 și implementat de
UEFISCDI. Beneficiarii cuprinși în sondaj și-au inițiat proiectele în 2017 sau în 2018.
Studiul pe bază de chestionar s-a desfășurat în perioada martie - mai 2023, la chestionar
răspunzând 217 beneficiari, cu o rată generală de răspuns de 20%. A se vedea în Tabelul 14
numărul total de beneficiari incluși în studiu și rata de răspuns pentru fiecare instrument.
Tabelul 14 Instrumentele incluse în studiul în rândul beneficiarilor
Instrument Organism de Obiectiv(e) Beneficiar(i) Mecanism Nr. de Rata de
implementare proiecte răspuns (în
%)
Parteneriate MORID - Transfer de IÎS, OPC Granturi 54 17
pentru schimb Unitatea POC tehnologie,
de cunoștințe Inovare în
C&D
Atragerea de MORID - Capital IÎS, OPC, Granturi 51 18
personal cu Unitatea POC uman - firme
competențe formare
avansate din
străinătate
156
Proiecte de UEFISCDI Excelență IÎS, OPC Granturi 199 20
cercetare în
exploratorie cercetare
Proiecte UEFISCDI Inovare IÎS, OPC Granturi 568 14
experimentale C&D
demonstrative
Vouchere UEFISCDI Inovare în Firme Vouchere 273 29
pentru C&D,
inovare Adoptare
de
tehnologie
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Rezultatele sondajului
Procesele de depunere a cererilor
În mare, respondenții au fost mulțumiți de procesele de depunere a cererilor, dar au fost
câteva aspecte care ar putea fi îmbunătățite. Gradul de satisfacție a fost diferit de la un
instrument la altul, dar în general, respondenții au fost mai mulțumiți de criteriile de depunere a
cererilor și de selecție și de accesarea informațiilor privind instrumentul și reglementările, însă
mai puțin mulțumiți de procesul de contractare (a se vedea mai jos Figura 80). Beneficiarii celor
trei instrumente implementate de UEFISCDI (Proiecte de cercetare exploratorie, Proiecte
experimentale demonstrative și Vouchere pentru inovare), în medie, au fost mai mulțumiți de
aspecte legate de procesul de depunere a cererilor decât beneficiarii celor două instrumente
implementate de Organismul de Implementare pentru POC (Parteneriate pentru schimb de
cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate).
157
Figura 80 Satisfacția cu procesul de depunere a cererilor, pe instrumente
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Notă: N=193 | Figura arată procentul de respondenți care au fost mulțumiți sau foarte mulțumiți.
Cererile pentru instrumentele finanțate în cadrul POC au fost mai costisitoare și au
necesitat mai mult timp decât pentru cele finanțate în cadrul PN3. Costurile cu pregătirea
cererilor pentru cele trei instrumente din PN3 (Vouchere pentru inovare, Proiecte de cercetare
exploratorie și Proiecte experimentale demonstrative) s-au înscris între 900 EUR și 1800 EUR, în
timp ce costurile pentru pregătirea cererilor pentru cele două instrumente din OPC (Parteneriate
pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate) s-au înscris între
2300 EUR și 2700 EUR (Figura 81). Întrebați de cât timp au avut nevoie pentru a pregăti cererile,
respondenții din cele trei instrumente din PN3 au spus că pregătirea cererilor lor a durat, în medie,
între 17-19 zile lucrătoare, în timp ce respondenții din cele două instrumente din POC au spus că
pregătirea cererilor lor a durat în medie între 25 și 27 de zile ( Figura 81b). În comparație cu un
chestionar similar aplicat beneficiarilor de instrumente de C&I în Bulgaria, cererile în cadrul
instrumentului românesc au avut costuri similare și pregătirea acestora a durat mai puțin timp
decât instrumentele bulgărești.
158
Figura 81 Costul și timpul mediu necesar pentru finalizarea cererii
Mii euro Zile de lucru întregi pe persoană
0 1 2 3 0 5 10 15 20 25 30
Vouchere de
Innovation inovare
vouchers 0.9 Vouchere de
Innovation inovare
vouchers 17
Proiecte de cercetare de Proiecte de cercetare
Exploratory researchde
Exploratory research projects
explorare 1.5 explorare 19
projects
Demonstrative experimental
Proiect experimental Proiect
Demonstrative experimental
experimental
demonstrativ 1.8 demonstrativ 19
project project
Partnerships for knowledge Parteneriate
Partnerships pt.
for schimb de
knowledge
Parteneriate pt. schimb de 2.3 25
exchange exchange cunoștințe
cunoștințe
Atragere de personal cu
Attracting staff with Atragere de
Attracting with cu
personal
staff
competențe avansate din 2.7 competențe 27
advanced skills from abroad advanced skills avansate din
from abroad
străinătate străinătate
Notă: N=183 Notă: N=177
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Peste o jumătate din respondenții pentru două instrumente (Parteneriate pentru schimb
de cunoștințe și Vouchere pentru inovare) au avut nevoie de sprijin extern pentru
completarea cererilor. 77% din respondenții de la instrumentul Parteneriate pentru schimb de
cunoștințe și 55% din respondenții de la instrumentul Vouchere pentru inovare au avut nevoie de
o formă de sprijin extern pentru a își realiza cererile, în timp ce majoritatea respondenților de la
celelalte trei instrumente și-au realizat cererile fără sprijin suplimentar. Deoarece voucherele sunt
pe bază de drepturi și ar trebui să aibă cerințe relativ simple, astfel că utilizarea de către
respondenți a unor servicii externe pentru a își completa cererile arată faptul că s-ar putea ca
cererea că fie prea complexă în raport cu bunele practici în proiectarea de vouchere. Serviciile
externe folosite de respondenți cel mai frecvent au fost cele furnizate de contabili și
experți/consultanți (Figura 82).
Figura 82 Servicii externe necesare pentru completarea cererii
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Notă: N=177.
O mare majoritate dintre respondenți au considerat că, în raport cu beneficiile primite,
costurile pentru depunerea cererilor pentru instrumentele lor au fost adecvate. 88% dintre
respondenții de la cele două instrumente POC (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și
159
Atragerea de personal cu competențe avansate) au spus despre costuri că au fost adecvate, în
timp ce între 79% și 86% dintre respondenții de la instrumentele din PN3 (Vouchere pentru
inovare, Proiecte de cercetare exploratorie și Proiecte experimentale demonstrative) au spus
despre costuri că au fost adecvate (Figura 83).
Figura 83 Procentul de beneficiari care au considerat că, în comparație cu beneficiile, costurile
(monetare și nemonetare) cu depunerea cererilor pentru program au fost adecvate
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
Notă: N=177.
Aproximativ un sfert dintre respondenți au considerat că criteriile de eligibilitate pentru
instrumentul lor ar trebui schimbate. Când au fost întrebați dacă consideră că vreunul din
criteriile de eligibilitate pentru instrumentul lor ar trebui adăugat, modificat sau eliminat, 26% dintre
respondenții de la toate instrumentele au spus că ar trebui făcută cel puțin o modificare ( Figura
84). Schimbările cerute cel mai frecvent s-au referit la adăugarea unor criterii care să includă
experiența în administrarea de proiecte de cercetare reușite și modificarea unor criterii privind
modul în care sunt luate în considerare publicațiile (de ex. luarea în considerare a publicațiilor la
conferințe, precum și a publicațiilor în reviste științifice pentru anumite domenii).
160
Figura 84 Procentul de respondenți care consideră că ar trebui adăugate, modificate sau eliminate
criterii de eligibilitate
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N de cazuri: 177.
Mai puțin de 10% dintre respondenți au considerat că criteriile de selecție pentru
instrumentul lor ar trebui schimbate. Întrebați dacă consideră că vreunul dintre criteriile de
selecție pentru instrumentul lor ar trebui adăugat, modificat sau eliminat, niciun respondent de la
trei instrumente (Vouchere pentru inovare, Parteneriate pentru schimb de cunoștințe sau
Atragerea de personal cu competențe avansate) nu a dorit să vadă vreo modificare în ceea ce
privește criteriile de selecție pentru aceste instrumente. 31% din respondenții de la instrumentul
Proiecte de cercetare exploratorie și 21% dintre cei de la instrumentul Proiecte demonstrative
experimentale au considerat că ar trebui să se facă modificări la criteriile de selecție (Figura 85).
Modificările solicitate cel mai frecvent au fost modificări la definirea TRL în diferite domenii
tehnologice și modificarea modului în care sunt ponderate criteriile pentru punctarea cererilor (de
ex. o pondere mai mare pentru calitatea ideii de proiect, o pondere mai mică pentru experiența
echipei etc.).
161
Figura 85 Procentul de respondenți care consideră că ar trebui adăugate, modificate sau eliminate
criterii de selecție
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N de cazuri: 177.
Procesele de implementare
O mare majoritate dintre respondenți au spus că finanțarea pentru proiectele lor a fost
furnizată conform condițiilor contractuale. Atragerea de personal cu competențe avasate a
avut cel mai mic număr de respondenți (75%) care au spus că plățile au fost făcute conform
condițiilor contractuale, iar beneficiarii au menționat că au existat probleme cu fluxul de numerar
în etapele inițiale ale instrumentului (Figura 86). Mai mulți beneficiari din toate instrumentele au
spus că s-au confruntat cu întârzieri - adesea de 3 până la 4 luni - la primirea plăților.
Figura 86 Procentul de respondenți care au considerat că finanțarea a fost plătită conform
condițiilor contractuale
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N de cazuri: 176.
162
Majoritatea respondenților au spus că finanțarea pe care au primit-o a fost suficientă
pentru a își finaliza proiectele. Însă procentul de respondenți care au spus că finanțarea a fost
suficientă a variat de la un instrument la altul; în cazul beneficiarilor din cele două instrumente din
cadrul POC (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe
avansate), probabilitatea să spună că au avut finanțare suficientă a fost mai mare decât în cazul
celor din cele trei instrumente din PN3 (Vouchere pentru inovare, Proiecte de cercetare
exploratorie și Proiecte experimentale demonstrative), astfel cum se prezintă în Figura 87.
Costurile crescute ale intrărilor a reprezentat motivul cel mai des menționat pentru inadecvarea
bugetului, urmat de costurile asociate cu COVID 19 și alte costuri neplanificate (Figura 88).
Figura 87 Procentul de respondenți care au considerat că finanțarea primită a fost suficientă
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N de cazuri: 176.
Figura 88 Motive din care sprijinul a fost insuficient
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N de cazuri: 42.
163
La fel, majoritatea respondenților au spus că timpul alocat pentru implementare a fost
suficient pentru a își finaliza proiectele. Între 88% și 97% dintre respondenți au spus că timpul
alocat pentru implementare în contractele lor a fost suficient (Figura 89). Întârzierile neplanificate
din cauza COVID 19 au reprezentat motivul principal menționat în legătură cu timpul insuficient
pentru finalizarea proiectului, urmat de lipsa de resurse financiare și de alte motive ( Figura 90).
Respondenții au menționat timpul necesar pentru testarea materialelor noi și întârzieri în procesul
de aprobare și contractare (care nu au fost reflectate în termenele din proiect) printre celelalte
motive pentru care timpul nu a fost suficient.
Figura 89 Procentul de respondenți care au considerat că timpul alocat pentru implementare a fost
suficient
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N de cazuri: 176.
Figura 90 Motive din care timpul a fost insuficient
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N=22.
164
Mulți respondenți au fost nemulțumiți de sprijinul furnizat în timpul implementării. Aici sunt
incluși mai puțin de 50% dintre respondenții din Proiectele de cercetare exploratorie, Parteneriate
pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate care au fost
mulțumiți de punctualitatea sprijinului financiar primit. În plus, mai puțin de 70% dintre respondenții
de la instrumentele Vouchere pentru inovare, Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și
Atragerea de personal cu competențe avansate au fost mulțumiți de posibilitatea de a accesa
sprijin administrativ în timpul implementării și mai puțin de 70% dintre respondenții de la
instrumentele Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe
avansate au considerat că sprijinul administrativ furnizat a fost suficient (Figura 91).
Figura 91 Satisfacția în ceea ce privește sprijinul primit în timpul implementării
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N de cazuri: 115.
Notă: Figura arată procentul de respondenți care și -au exprimat acordul sau acordul puternic.
De asemenea, mulți respondenți nu au fost mulțumiți de procesele de monitorizare - în
special de cerințele privind raportarea financiară. În ansamblu, mai puțin de 60% dintre
respondenți au fost mulțumiți de cerințele legate de raportarea financiară, iar în cazul a două
instrumente (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Proiecte de cercetare exploratorie), mai
puțin de 30% dintre respondenți au spus că au fost mulțumiți de raportarea financiară.
Respondenții au fost mai mulțumiți de cerințele privind monitorizarea tehnică, iar peste 70% dintre
respondenții de la majoritatea instrumentelor (cu excepția instrumentului Parteneriate pentru
schimb de cunoștințe) au declarat că au fost mulțumiți de acestea (Figura 92).
165
Figura 92 Satisfacția în raport cu procesul de monitorizare
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N de cazuri: 171.
Notă: Figura arată procentul de respondenți care și -au exprimat acordul sau acordul puternic.
Întrebați dacă a fost nevoie de sprijin suplimentar pentru a își finaliza proiectele, un sfert
dintre respondenți au spus că au avut nevoie de asistență pentru a găsi surse suplimentare
de finanțare (pe lângă sprijinul financiar oferit de instrument). Alte tipuri de sprijin suplimentar
solicitate de respondenți au fost asistență pentru angajarea de cercetători străini (menționat de
16% dintre respondenți), asistență la pregătirea bugetelor (13%) și asistență la accesarea
infrastructurii de cercetare și a echipamentelor (13% dintre respondenți), astfel cum se arată în
Figura 93).
Figura 93 Sprijin suplimentar de care au avut nevoie respondenții pentru a își desfășura proiectele
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N=175.
166
Rezultatele proiectului
Respondenții au fost satisfăcuți, în mare, de rezultatele proiectelor lor. Peste 85% din
respondenții de la toate instrumentele au spus că rezultatele proiectelor lor au corespuns cu
așteptările lor sau le-au depășit așteptările (Figura 94). La fel, cel puțin 75% dintre respondenții de
la toate instrumentele au spus că ar participa din nou la program așa cum este acesta implementat în
prezent (Figura 95).
Figura 94 Satisfacția privind rezultatele proiectelor
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N de cazuri: 169.
Figura 95 Procentul de respondenți care ar fi dispuși să participe din nou la program, în modul în
care acesta este implementat în prezent
Sursa: Analiză a Băncii Mondiale.
N de cazuri: 169.
167
Instrumentul aplicat în sondaj
A. Variabile de control
1. Denumirea programului care a sprijinit beneficiarul (A1)
2. Denumirea companiei sprijinite, astfel cum este menționată în program (A2)
3. Denumirea proiectului sprijinit, astfel cum este menționat în program, în limba engleză
(A3)
4. Anul în care s-a atribuit finanțare pentru proiect, astfel cum este prevăzut în program
(A4)
5. Denumirea agenției/ministerului responsabil cu implementarea (A5)
B. Procesul de depunere a cererilor și selecție
1. Vă rugăm să precizați măsura în care sunteți de acord sau nu sunteți de acord cu
afirmațiile următoare.
Nu Dezacord Nu sunt De Sunt Nu
sunt nici în acord foarte știu
deloc acord, de
de nici în acord
acord dezacord
A fost ușor de identificat și de obținut
informații despre program
Obiectivele programului au fost clare
Sprijinul de la [A4] în timpul procesului de
depunere a cererilor și pentru clarificarea
procedurilor de depunere a cererilor a fost
furnizat la timp și relevant
Procedura de depunere a cererilor a fost
bine explicată
Documentația de depunere a cererilor a fost
ușor de urmărit și de completat
Perioada de depunere a cererilor a fost
suficientă pentru pregătirea unei cereri de
calitate
Cantitatea și tipul de informații cerute în
propuneri au fost adecvate
Criteriile de eligibilitate au fost clare
Criteriile de eligibilitate au fost echitabile
Procesul de selecție a fost echitabil
Procesul de selecție a fost transparent
A fost ușor să se acceseze regulamentul
programului
Regulamentul programului a fost clar
Timpul dintre depunerea cererilor și
rezultatele finale ale selecției a fost adecvat
Timpul dintre comunicarea rezultatelor
selecției și primirea finanțării a fost adecvat
Regulile în cazurile de neconformare cu
apelul de propuneri au fost flexibile
A existat feedback privind motivele pentru
care a fost aprobat proiectul
Procedura de negociere a contractului a avut
o durată adecvată
168
Negocierea contractului a fost ușoară
Lista de costuri eligibile a fost adecvată
pentru dezvoltarea proiectului
Nu Dezacord Nu sunt De Sunt Nu
sunt nici în acord foarte știu
deloc acord, de
de nici în acord
acord dezacord
A fost greu de identificat și de obținut
informații despre program
Obiectivele programului au fost neclare
Sprijinul de la [A4] în procesul de depunere
a cererilor a fost furnizat cu întârziere și/sau
nu a fost relevant pentru nevoile mele
Procedura de depunere a cererilor a fost
derutantă
Documentația de depunere a cererilor a fost
dificil de urmărit și de completat
Perioada de depunere a cererilor a fost
insuficientă pentru pregătirea unei cereri de
calitate
Cantitatea și tipul de informații cerute în
propuneri au fost excesive
Criteriile de eligibilitate au fost derutante
Criteriile de eligibilitate au fost inechitabile
Procesul de selecție a fost inechitabil
Procesul de selecție nu a fost transparent
A fost dificil să se acceseze regulamentul
programului
Regulamentul programului a fost neclar
Timpul dintre depunerea cererilor și
rezultatele finale ale selecției a fost prea lung
Timpul dintre comunicarea rezultatelor
selecției și primirea finanțării a fost prea lung
Regulile în cazurile de neconformare cu
apelul de propuneri au fost foarte rigide
Nu a existat feedback privind motivele pentru
care a fost aprobat proiectul
Procedura de negociere a contractului a
durat prea mult
Negocierea contractului a fost prea
împovărătoare
Lista de costuri eligibile nu a fost adecvată
pentru dezvoltarea proiectului
2. Gândiți-vă la toate cheltuielile suportate cu pregătirea cererii dumneavoastră, cum
ar fi timpul pentru pregătirea documentației, consultanți, asistenți, materiale etc.
Vă rugăm să precizați cea mai bună estimare pe care o puteți face a costului total,
în RON, cu pregătirea cererii dumneavoastră pentru acest proiect. De exemplu,
dacă cheltuielile totale au fost de o mie RON, scrieți 1000.
169
3. Cu aproximație, câte zile-om întregi (de 8 ore fiecare) v-au trebuit dumneavoastră
sau cuiva din organizația dumneavoastră pentru a pregăti cererea?
Număr
Zile-om întregi
4. Ce fel de resurse externe ați folosit pentru a pregăti cererea? Selectați toate
opțiunile care corespund.
Asistent administrativ 1
Avocat sau consultant juridic 2
Contabil 3
Experți / consultanți 4
Echipa de proiect a pregătit cererea fără ajutor suplimentar 5
Altele (vă rugăm să precizați în spațiul de mai jos) 6
5. Cât de mulțumiți sunteți de munca consultanților sau a terților angajați pentru a vă
pregăti cererea?
Foarte nemulțumit 1
Întrucâtva nemulțumit 2
Nici nemulțumit, nici mulțumit 3
Întrucâtva mulțumit 4
Foarte mulțumit 5
6. Ce părere aveți despre costurile cu acești consultanți sau terți care v-au ajutat să
pregătiți cererea?
Foarte mari 1
Întrucâtva mari 2
Adecvate 3
Întrucâtva scăzute 4
Foarte scăzute 5
7. Costurile (monetare și nemonetare) cu depunerea cererilor pentru program au fost
adecvate în comparație cu beneficiile?
170
Da 1
Nu 2
8. Acum vi se vor pune întrebări cu privire la criteriile de eligibilitate pentru
participarea la program. Considerați că anumite criterii de eligibilitate ar trebui
adăugate, șterse sau modificate? Dacă nu vă amintiți criteriile de eligibilitate
pentru programul dumneavoastră, puteți consulta aici linkul către acestea [link la
criterii]
DA NU Dacă da:
Modificat Ce criterii de
eligibilitate ați
modifica și de ce?
Adăugat Ce criterii de
eligibilitate ați adăuga
și de ce?
Eliminat Ce criterii de
eligibilitate ați elimina
și de ce?
9. Acum vi se vor pune întrebări cu privire la criteriile de selecție pentru participarea
la program. Considerați că anumite criterii de selecție ar trebui adăugate, șterse
sau modificate? Dacă nu vă amintiți criteriile de selecție pentru programul
dumneavoastră, puteți consulta aici linkul către acestea [link la criterii]
DA NU Dacă da:
Modificat Ce criterii de
eligibilitate ați
modifica și de ce?
Adăugat Ce criterii de
eligibilitate ați adăuga
și de ce?
Eliminat Ce criterii de
eligibilitate ați elimina
și de ce?
C. Execuția proiectului și resursele alocate proiectului
1. Finanțarea pe care ați primit-o pentru acest proiect a fost livrată conform
condițiilor din contractul semnat cu programul? De exemplu, sumele primite,
termenele și condițiile de plată etc. au fost conform condițiilor din contract?
Da 1
Nu (vă rugăm să precizați în spațiul de mai jos) 2
2. Suma sprijinului financiar furnizat de program a fost suficientă pentru a vă finaliza
cu succes obiectivele proiectului dumneavoastră?
Da 1
171
Nu 2
3. Cu ce procent ar trebui să fie mărit sprijinul financiar pentru a reuși să finalizați
obiectivele proiectului dumneavoastră?
4. Care au fost cele mai importante motive din care suma sprijinului financiar oferit
de program nu a fost suficientă?
Selectați și precizați în ordine până la 3 motive. Scrieți 1 pentru cel mai important,
2 pentru al doilea cel mai important, 3 pentru al treilea cel mai important.
Importanță
Planificare bugetară inadecvată
Costuri crescute cu intrările
Nu am putut să obțin sprijin financiar de la instituția mea
Nu am putut să asigur cofinanțarea
Au apărut costuri neplanificate
Bugetul aprobat de [A5] a fost inadecvat
Obiectul proiectului a fost extins față de planul inițial
Probleme cu achizițiile
Impozite și alte costuri legate de reglementările fiscale
Altele (vă rugăm să precizați în spațiul de mai jos)
Vă rugăm să explicați mai detaliat de ce suma sprijinului financiar oferit de program
nu a fost suficientă.
__________________________________
5. Perioada de timp alocată în program pentru implementarea proiectului, inclusiv
eventualele prelungiri, a fost suficientă pentru a vă finaliza cu succes obiectivele
proiectului?
Da 1
Nu 2
6. Care au fost cele mai importante motive din care perioada de timp alocată de
program nu a fost suficientă?
Selectați și precizați în ordine până la 3 motive. Scrieți 1 pentru cel mai important,
2 pentru al doilea cel mai important, 3 pentru al treilea cel mai important.
Motiv Importanță:
Nu am avut suficiente resurse financiare
Nu am putut să găsim personal calificat
Întârzieri cu furnizarea materiei prime
Întârzieri în procesul de producție
Planificare inadecvată
Altele (vă rugăm să precizați în spațiul de mai jos)
172
7. Vă rugăm să precizați măsura în care sunteți de acord sau nu sunteți de acord cu
afirmațiile următoare.
Nu Dezacord Nu sunt De Sunt
sunt nici în acord foarte
deloc acord, nici de
de în acord
acord dezacord
Sprijinul administrativ oferit de [A1] a fost ușor de
accesat
Sprijinul administrativ furnizat de program a fost
suficient pentru a ajuta proiectul să progreseze cu
ușurință
Sprijinul financiar a fost acordat la timp
Cerințele de raportare financiară au fost
acceptabile
Cerințele de monitorizare (de ex. narativa,
indicatorii etc.) au fost acceptabile
Feedback-ul specializat în urma monitorizării
(vizite, rapoarte, discuții) în cadrul [A1] a fost
adecvat
Practicile de protecția datelor au fost satisfăcătoare
Nu Dezacord Nu sunt De Sunt
sunt nici în acord foarte
deloc acord, nici de
de în acord
acord dezacord
Sprijinul administrativ oferit de [ A1] a fost greu de
accesat
Sprijinul administrativ furnizat de program a fost
insuficient pentru a ajuta proiectul să progreseze cu
ușurință
Sprijinul financiar a fost acordat cu întârziere
Cerințele de raportare financiară au fost
împovărătoare
Cerințele de monitorizare (de ex. narativa,
indicatorii etc.) au fost împovărătoare
Feedback-ul specializat în urma monitorizării
(vizite, rapoarte, discuții) în cadrul [A1] a fost
inadecvat
Practicile de protecția datelor au fost
nesatisfăcătoare
8. De ce sprijin din program sau de ce servicii ați avut nevoie în timpul
implementării, care ar fi îmbunătățit rezultatele proiectului dumneavoastră și care
nu au existat? Bifați toate opțiunile care corespund.
Îndrumare pentru managementul drepturilor de proprietate intelectuală 1
Îndrumare privind certificarea și normele pentru standarde 2
Îndrumare pentru pătrunderea pe piață și/sau comercializare 3
Stabilirea de legături cu experți internaționali 4
Asistență pentru pregătirea bugetelor de proiect 5
Sprijin administrativ mai bun din partea [A1] 6
Asistență pentru achiziții 7
173
Acces la infrastructura de cercetare și la echipamente 8
Asistență la pregătirea rapoartelor de monitorizare 9
Asistență pentru găsirea unor surse de finanțare suplimentare 10
Asistență pentru stabilirea unor colaborări 11
Altele (vă rugăm să precizați în spațiul de mai jos) 12
D. Colaborări și rezultate
1. Ați mai colaborat cu alți cercetători, cu alte firme sau alte instituții în activități de
cercetare sau inovare înainte de acest proiect?
Da 1
Nu 2
2. Proiectul dumneavoastră a implicat și colaborări cu alți cercetători, cu alte firme sau alte
instituții?
Da 1
Nu 2
3. Evaluați calitatea generală a colaborărilor în legătură cu acest proiect.
Foarte slabă Sub medie Medie Peste Excelentă
medie
Parteneri de cercetare interni
Parteneri de cercetare străini
Parteneri de cercetare din
diaspora
Parteneri interni din industrie
Parteneri străini din industrie
Parteneri din industrie din
diaspora
4. Ați inițiat colaborări noi cu alți cercetători, alte firme sau alte instituții în activități de
cercetare sau inovare după finalizarea acestui proiect?
Da 1
Nu 2
5. Cum evaluați rezultatul general al acestui proiect, în funcție de așteptările
dumneavoastră?
Peste așteptările mele
A corespuns cu așteptările mele
Sub așteptările mele
Care este principalul motiv? : ______________________________
174
175