EVALUAREA EFICACITĂȚII POLITICILOR PRIVIND ȘTIINȚA, TEHNOLOGIA ȘI INOVAREA ÎN ROMÂNIA: ANALIZA MIXULUI DE POLITICI ȘI A FUNCȚIONALITĂȚII INSTRUMENTELOR DE SPRIJIN August 2023 Clauză de limitare a responsabilității Această lucrare este un produs al personalului Băncii Mondiale. Constatările, interpretarea și concluziile exprimate în acest document nu reflectă în mod obligatoriu părerile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în această lucrare și nu își asumă responsabilitatea pentru eventualele erori, omisiuni sau discrepanțe la nivel de informație și nicio răspundere cu privire la utilizarea sau neutilizarea informațiilor, metodelor, proceselor sau concluziilor prezentate. Limitele, culorile, denumirile și alte informații indicate pe orice hartă din această lucrare nu implică nicio opinie din partea Băncii Mondiale cu privire la statutul juridic al oricărui teritoriu sau la susținerea sau acceptarea limitelor respective. Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României. 1 Declarație privind drepturile de autor Materialele din această publicație sunt protejate de drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea unor părți din această lucrare fără permisiune poate reprezenta o încălcare a legislației aplicabile. Pentru a obține permisiunea de a fotocopia sau de a retipări orice parte din această lucrare, trimiteți o cerere cu informații complete la: (i) Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România (strada Mendeleev nr. 21-25, cod poștal 010362, București, România sau (ii) Grupul Băncii Mondiale România (strada Vasile Lascăr nr. 31, etaj 6, sector 2, București, România). Acest raport a fost livrat în cadrul Acordului de prestări servicii de asistență tehnică rambursabile privind modernizarea cercetării în România: Îmbunătățirea calității și relevanței sectorului de cercetare, semnat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 3 decembrie 2022. Raportul corespunde Livrabilului 3: Raport care conține o evaluare și recomandări privind opțiunile pentru creșterea procentului de finanțări competitive la nivel de sistem și previzibilitatea fluxurilor de finanțare la nivel instituțional; analiză funcțională cu recomandări pentru îmbunătățirea instrumentelor de sprijin pentru cercetare și metodologie de evaluare a mixului de politici și pentru analiza funcțională a instrumentelor de sprijin, din acordul menționat mai sus. 2 Cuprins Mulțumiri .................................................................................................................................... 8 Abrevieri și acronime.................................................................................................................. 9 Sumar executiv .........................................................................................................................11 1. Introducere ............................................................................................................................22 1.1 Analiza eficacității politicilor .............................................................................................23 2. Analiza mixului de politici de C&I...........................................................................................28 2.1 Analiza nevoilor la nivelul țării ..........................................................................................28 2.1.1 Performanța națională în materie de inovare .............................................................29 2.1.2 Intrări pentru inovare .................................................................................................30 2.1.3 Ieșiri produse de domeniul inovării ............................................................................37 2.1.4 Rezultate în materie de inovare.................................................................................40 2.2 Analiza mixului de politici .................................................................................................42 2.2.1 Prezentare generală a sistemului de C&I din România..............................................42 2.2.2 Strategii de C&I .........................................................................................................50 2.2.3 Mixul de politici de C&I al României ..........................................................................53 3. Analiza funcțională ................................................................................................................69 3.1 Metodologie .....................................................................................................................70 3.2 Constatări ........................................................................................................................75 3.2.1 Proiectarea................................................................................................................76 3.2.2 Implementare ............................................................................................................91 3.2.3 Guvernanță și coordonare .......................................................................................107 3.2.4 Analiza privind mai multe țări...................................................................................112 3.2.5 Tendințe în materie de funcționalitate la nivelul diferitelor instrumente ....................113 3.2.6 Percepțiile beneficiarilor privind proiectarea și implementarea programelor ............114 4. Recomandări.......................................................................................................................121 4.1 Îmbunătățirea previzibilității sprijinului acordat pentru cercetare și inovare ....................122 4.2 Abordarea lacunelor și aspectelor ineficiente în mixul de politici ....................................126 4.3 Îmbunătățirea calității proiectării, implementării și coordonării instrumentelor de C&I: ...130 Referințe .................................................................................................................................136 Anexa 1. Instrumentele incluse în cartografierea portofoliului și analiza funcțională ................138 Anexa 2. Procesul proiectelor .................................................................................................146 Anexa 3. Constatări din analiza funcțională - varianta extinsă .................................................148 Anexa 4. Sondajul realizat în rândul beneficiarilor ...................................................................156 3 Listă de figuri Figura 1 Funcția de producție de inovare ..................................................................................24 Figura 2 Patru etape ale analizei AEP .......................................................................................25 Figura 3 Tabloul de bord european privind inovarea, 2022 ......................................................29 Figura 4 Tabloul de bord regional privind inovarea, 2021 ..........................................................30 Figura 5 Alocările bugetare pentru C&D ca și cotă din PIB și CBCD ca și cotă din PIB .............31 Figura 6 Cheltuieli publice planificate versus cheltuieli publice efective cu C&D, 2014-2021 .....32 Figura 7 CBCD pe sectoare de realizare a cercetării și pe surse de finanțare, media anuală 2015- 2021..........................................................................................................................................33 Figura 8 Finanțarea instituțională pentru CDI, 2016-2021 .........................................................34 Figura 9 CBCD pe tipuri de cercetare realizată .........................................................................35 Figura 10 interacțiunea dintre sectorul public și sectorul privat - reprezentată prin procentul de publicații comune (stânga) și CBCD realizate de IÎS finanțate de sectorul privat (dreapta). .......35 Figura 11 Personalul din C&D pe sectoare 2013-2020 (stânga) și numărul de absolvenți de studii doctorale și cercetători (dreapta). ..............................................................................................36 Figura 12 Participarea la programele Orizont, 2014-2020 (a) și rata de succes, în funcție de PIB (b) .............................................................................................................................................38 Figura 13 Selecție de statistici pentru datele referitoare la brevete din România. ......................39 Figura 14 Rata creării de firme noi și procentul de firme cu creștere mare în România .............40 Figura 15 procentul de firme care introduc inovații noi și asigură locuri de muncă, din toate firmele .................................................................................................................................................41 Figura 16 Ratele de digitalizare a firmelor conform DESI, 2021 ................................................41 Figura 17 Cadrul instituțional pentru C&I ...................................................................................44 Figura 18 Prezentare generală a cartografierii portofoliului .......................................................54 Figura 19 Fonduri plătite și număr de instrumente pe mecanisme de finanțare .........................56 Figura 20 Cheltuielile pe tipuri de finanțare și surse de finanțare ..............................................57 Figura 21 Finanțare alocată și plătită pentru tot portofoliul și pe programe ................................58 Figura 22 Dimensiunea bugetului pentru instrumentele de CDI, 2016-2021 ..............................59 Figura 23 Cheltuielile alocate ale instrumentelor și numărul de instrumente pe rezultate și obiective....................................................................................................................................59 Figura 24 Eligibilitatea pentru finanțarea plătită și numărul de instrumente pe tipuri de beneficiari .................................................................................................................................................60 Figura 25 Cheltuielile și numărul de mecanisme de intervenție și criterii pentru instrumentele care beneficiază de finanțare competitivă .........................................................................................61 Figura 26 Cheltuielile din 2016-2021 în comparație cu investițiile în CDI planificate pentru 2022- 2027..........................................................................................................................................62 Figura 27 Finanțare PN3 în comparație cu PN4 pe obiective principale ....................................63 Figura 28 Finanțarea din POC 2014-2020 în comparație cu 2021-2027, pe obiective principale .................................................................................................................................................64 Figura 29 Finanțarea din POR 2014-2020 în comparație cu POR 2021-2027, pe obiective principale ..................................................................................................................................64 Figura 30 Pachetul de investiții în cadrul PNRR, conform calendarului (stânga) și obiectivelor (dreapta) ...................................................................................................................................65 Figura 31 Variabilele din analiza funcțională .............................................................................70 Figura 32 Prezentare generală a scorurilor din analiza funcțională ...........................................75 Figura 33 Scoruri medii pentru Proiectare .................................................................................76 Figura 34 Distribuția scorurilor pentru variabila Origine .............................................................77 Figura 35 Distribuția scorurilor pentru variabila Fundamentare .................................................78 4 Figura 36 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații în cadrul portofoliului .............................80 Figura 37 Distribuția scorurilor pentru variabila Obiectiv ............................................................81 Figura 38 Distribuția scorurilor pentru variabila Instrument alternativ ........................................81 Figura 39 Distribuția scorurilor pentru variabila teoria schimbării ...............................................82 Figura 40 Distribuția scorurilor pentru variabila Principalii beneficiari ........................................85 Figura 41 Distribuția scorurilor pentru variabila Criterii de selecție ............................................86 Figura 42 Distribuția scorurilor pentru variabila Public ...............................................................87 Figura 43 Distribuția scorurilor pentru variabila Intrări ...............................................................88 Figura 44 Distribuția scorurilor pentru variabila Activități ...........................................................88 Figura 45 Distribuția scorurilor pentru variabila Produse/Ieșiri ...................................................89 Figura 46 Distribuția scorurilor pentru variabila Rezultate dorite ................................................90 Figura 47 Distribuția scorurilor pentru variabila Monitorizare și evaluare ...................................91 Figura 48 Scoruri medii pentru variabila Implementare .............................................................92 Figura 49 Distribuția scorurilor pentru variabila Apeluri de propuneri.........................................93 Figura 50 Distribuția scorurilor pentru variabila Informații privind criteriile de eligibilitate și depunerea cererilor ...................................................................................................................94 Figura 51 Distribuția scorurilor pentru variabila Procesul de depunere a cererilor și selecție .....95 Figura 52 Distribuția scorurilor la variabila Baza de date a programului și informații privind participanții și cererile................................................................................................................95 Figura 53 Distribuția scorurilor pentru variabila Închideri de proiecte.........................................96 Figura 54 Distribuția scorurilor pentru variabila Buget și resurse financiare...............................97 Figura 55 Distribuția scorurilor pentru variabila Managementul programului .............................99 Figura 56 Distribuția scorurilor pentru variabila Roluri și autonomie ..........................................99 Figura 57 Distribuția scorurilor pentru variabila Personal și formare ........................................100 Figura 58 Distribuția scorurilor pentru variabila Stimulente ......................................................102 Figura 59 Distribuția scorurilor pentru variabila Monitorizarea proceselor................................103 Figura 60 Distribuția scorurilor pentru variabila M&E în implementare ....................................104 Figura 61 Distribuția scorului pentru variabila Dovezi de învățare în timpul implementării .......106 Figura 62 Scorurile medii pentru Guvernanță și coordonare....................................................107 Figura 63 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații instituționale ........................................108 Figura 64 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații cu alte instrumente ..............................109 Figura 65 Distribuția scorurilor pentru variabila Cunoașterea constrângerilor de natură juridică ...............................................................................................................................................110 Figura 66 Distribuția scorurilor pentru variabila Gravitatea constrângerilor de natură juridică ..111 Figura 67 Scorurile la analiza funcțională, pe țări ....................................................................112 Figura 68 Oportunități de învățare internă ...............................................................................113 Figura 69 Gradul de satisfacție al beneficiarilor în legătură cu aspecte legate de procesele de depunere a cererilor, selecție și contractare ............................................................................115 Figura 70 Costul și timpul mediu necesar pentru finalizarea cererii .........................................116 Figura 71 Servicii externe necesare pentru completarea cererii ..............................................117 Figura 72 Satisfacția în ceea ce privește sprijinul primit în timpul implementării ......................118 Figura 73 Satisfacția în raport cu procesul de monitorizare .....................................................119 Figura 74 Satisfacția privind rezultatele proiectelor .................................................................119 Figura 75 Scoruri din analiza funcțională - instrumentele pentru cercetare și inovare în comparație cu instrumentele pentru antreprenoriat ....................................................................................148 Figura 76 Scoruri pentru instrumentele finanțate din programele operaționale în comparație cu cele finanțate din bugetul național ...........................................................................................150 Figura 77 Scoruri în funcție de beneficiarii vizați .....................................................................151 Figura 78 gruipare în funcție de similaritatea cazurilor ............................................................155 5 Figura 79 grupare în funcție de tipuri de performanță ..............................................................155 Figura 80 Satisfacția cu procesul de depunere a cererilor, pe instrumente.............................158 Figura 81 Costul și timpul mediu necesar pentru finalizarea cererii .........................................159 Figura 82 Servicii externe necesare pentru completarea cererii ..............................................159 Figura 83 Procentul de beneficiari care au considerat că, în comparație cu beneficiile, costurile (monetare și nemonetare) cu depunerea cererilor pentru program au fost adecvate ...............160 Figura 84 Procentul de respondenți care consideră că ar trebui adăugate, modificate sau eliminate criterii de eligibilitate .................................................................................................161 Figura 85 Procentul de respondenți care consideră că ar trebui adăugate, modificate sau eliminate criterii de selecție .....................................................................................................162 Figura 86 Procentul de respondenți care au considerat că finanțarea a fost plătită conform condițiilor contractuale ............................................................................................................162 Figura 87 Procentul de respondenți care au considerat că finanțarea primită a fost suficientă 163 Figura 88 Motive din care sprijinul a fost insuficient ................................................................163 Figura 89 Procentul de respondenți care au considerat că timpul alocat pentru implementare a fost suficient ............................................................................................................................164 Figura 90 Motive din care timpul a fost insuficient ...................................................................164 Figura 91 Satisfacția în ceea ce privește sprijinul primit în timpul implementării ......................165 Figura 92 Satisfacția în raport cu procesul de monitorizare .....................................................166 Figura 93 Sprijin suplimentar de care au avut nevoie respondenții pentru a își desfășura proiectele ...............................................................................................................................................166 Figura 94 Satisfacția privind rezultatele proiectelor .................................................................167 Figura 95 Procentul de respondenți care ar fi dispuși să participe din nou la program, în modul în care acesta este implementat în prezent .................................................................................167 Listă de tabele Tabelul 1 Primele 5 instituții românești în Clasamentul Instituțional Scimago, 2020 ..................37 Tabelul 2 Listă de indicatori pentru publicațiile științifice, pe țări. ...............................................38 Tabelul 3 Instituții de C&I ..........................................................................................................49 Tabelul 4 Țintele, obiectivele și planurile și programele de implementare din SNCDI (2014-2020) și SNCISI (2022-2027) ..............................................................................................................51 Tabelul 5 Principalele organisme de implementare pentru instrumentele de CDI din România .55 Tabelul 6 Alinierea dintre nevoile țării și sprijinul pentru CDI furnizat prin mixul de politici .........65 Tabelul 7 Instrumentele incluse în analiza funcțională și de guvernanță ...................................73 Tabelul 8 Instrumentele incluse în studiul în rândul beneficiarilor ............................................114 Tabelul 9 Rezumatul recomandărilor.......................................................................................121 Tabelul 10 Surse de date pentru analiza mixului de politici .....................................................147 Tabelul 11 Grupuri de instrumente și variabile cu scoruri medii ordonate ................................151 Tabelul 12 lista de instrumente grupate pe grupuri de instrumente .........................................152 Tabelul 13 grupare în funcție de practicile de management ....................................................153 Tabelul 14 Instrumentele incluse în studiul în rândul beneficiarilor ..........................................156 Listă de casete Caseta 1 Proiectul Băncii Mondiale privind strategia României referitoare la ecosistemul de start- up-uri ........................................................................................................................................25 6 Caseta 2 Organismul de coordonare planificat pentru CDI ........................................................47 Caseta 3 Stimulente fiscale pentru C&D în România ................................................................61 Caseta 4 Domeniu critic de îmbunătățit - Fundamentarea ........................................................78 Caseta 5 Domeniu critic de îmbunătățit – Teoria schimbării ......................................................82 Caseta 6 Sprijinul Băncii Mondiale pentru consolidarea capacității de elaborare a teoriilor schimbării pentru reformele din PNRR ......................................................................................84 Caseta 7 Domeniu critic de îmbunătățit - Bugetul......................................................................97 Caseta 8 Domeniu critic de îmbunătățit - Resursele umane pentru implementarea în domeniul C&I..........................................................................................................................................100 Caseta 9 Domeniu critic de îmbunătățit – Monitorizarea și evaluarea .....................................104 Caseta 10 Sprijinul Băncii Mondiale de consolidare de capacitate pentru dezvoltarea de capabilități de M&E .................................................................................................................105 Caseta 11 Impactul ajutorului de stat asupra politicilor de C&I ................................................111 7 Mulțumiri Pregătirea acestui raport a fost condusă de Łukasz Marć și Natasha Kapil, iar din echipa-nucleu de redactare au făcut parte Daniel Querejazu, Anna Turskaya și Cristina Serbanica. Lyubomira Dimitrova, Juan Rogers, Christopher Haley, Jasmina Mrkonja, Emanuel Rauta, Magda Malec, Dan Croituro și Razvan Antonescu au furnizat sprijin valoros în materie de cercetare, analiză și interviuri. Echipa a beneficiat de îndrumări primite de la Ilias Skamnelos, Gallina Vincelette, Anna Akhalkatsi și Reena Badiani-Magnusson. Tom Haven și Dusko Vasiljevic au oferit feedback și comentarii valoroase cu privire la acest raport și la rezultatele asociate. Îi mulțumim lui Aarre Laakso pentru sprijinul cu activitatea de editare a sumarului executiv. Echipa dorește să mulțumească Guvernului României și în special Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID), Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerului Educației (MEDU), Unității Executive pentru Finanțarea Învățământului Superior, Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și Agențiilor de Dezvoltare Regională (ADr-uri), precum și tuturor celorlalte ministere și agenții publice care au furnizat contribuții valoroase, date și feedback pentru exercițiul de cartografiere de politici și care au participat la interviurile de analiză funcțională. De asemenea, echipa le mulțumește instituțiilor publice de cercetare, universităților, cercetătorilor și firmelor care au participat la exercițiul de sondare a beneficiarilor. 8 Abrevieri și acronime ABCD Alocări bugetare pentru cercetare și dezvoltare ADR-uri Agenții de dezvoltare regională AEP Analiza eficacității politicilor ASAS Academia de Științe Agricole și Silvice ASM Academia de Științe Medicale BM Banca Mondială CBCD Cheltuieli brute pentru cercetare și dezvoltare C&D Cercetare și dezvoltare C&I Cercetare și inovare CDI Cercetare, dezvoltare și inovare CFCD Cheltuielile firmelor pentru cercetare și dezvoltare CMN Corporații multinaționale CNPSTI Consiliul Național pentru Știință, Tehnologie și Inovare ECE Europa Centrală și de Est ELI Extreme Light Infrastructure FBP Finanțare pe baza performanței FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională FESI Fondurile Europene Structurale și de Investiții FMI Fondul Monetar Internațional GR Guvernul României IFA Institutul de Fizică Atomică IÎS Instituție de învățământ superior IMM-uri Întreprinderi mici și mijlocii INCD Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Programul pentru finanțarea instalațiilor și obiectivelor speciale de interes IOSIN național ISP Instrumentul de Sprijin pentru Politici IVP Impozitul pe venitul personal KPI-uri Indicatori principali de performanță LGV Lanțul global de valoare M&E Monitorizare și evaluare MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale MCID Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației MEDU Ministerul Educației MIPE Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene OCDE Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare OPC Organizații publice de cercetare OTT Oficii de transfer tehnologic PI Proprietate intelectuală 9 PIB Produs intern brut PN3 Planul național pentru CDI III (2015-2020) PN4 Planul național pentru CDI IV (2022-2027) PNRR Planul național de redresare și reziliență PO Program Operațional POC Programul Operațional Competitivitate (2014–2020) Programul Operațional Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente POCIDIF Financiare (2021-2027) POCU Programul Operațional pentru Capital Uman POEO Programul Operațional Educație și Ocupare POR Programe operaționale regionale REI Registrul Educațional Integrat RIS3 Strategii regionale de specializare inteligentă ROSA Agenția Spațială Română SEE Spațiul Economic European SNCDI Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare SNCISI Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă 2022 – 2027 TIC Tehnologie de informații și comunicații TS Teoria schimbării TTI Transfer de tehnologie și inovație UE Uniunea Europeană Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, UEFISCDI Dezvoltării și Inovării 10 Sumar executiv Performanța României în materie de inovare nu a ținut pasul cu creșterea economică rapidă a țării în ultimele decenii. România a fost una din economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, cu PIB pe cap de locuitor la standardele puterii de cumpărare crescând de la 30% din media Uniunii Europene (UE) în 1995 la 77% în 2022 (Eurostat, 2023). Deoarece creșterea generată de sursele tradiționale, cum ar fi costurile scăzute cu munca și reformele asociate cu aderarea la UE, este epuizată, țara trebuie să se orienteze pe tranziția la activități economice cu valoare adăugată mai mare, activități economice care folosesc mai intens cunoștințele, însă este trasă înapoi de un sistem național de cercetare și inovare (C&I) care a rămas mult în urmă față de alte țări europene. România se situează pe ultimul loc între statele membre ale UE la mai mulți indicatori-cheie legați de C&I. Această performanță slabă în materie de inovare se datorează mai multor factori, printre care investițiile cronic scăzute în C&I, guvernanța fragmentată a sistemului, erodarea capitalului uman, interacțiunea slabă dintre sectorul public și cel privat și o capacitate limitată de proiectare și implementare a politicilor de sprijin pentru C&I. Pentru a aborda această performanță slabă în materie de inovare, Guvernul României (GR) și-a luat angajamente ample și ambițioase de a moderniza sectorul de cercetare. Ghidat de recentul raport în cadrul Instrumentului de Sprijin pentru Politici (ISP) (Comisia Europeană, 2022b) în care sunt definite reformele necesare pentru îmbunătățirea calității și performanței sistemului de C&I, GR realizează o serie de reforme și investiții țintite în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Eforturile de modernizare a sectorului cercetării vor fi conduse de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) și de unitatea de ISP nou înființată la acest minister. Reformele cuprind o serie de aspecte, printre care îmbunătățirea guvernanței pentru politicile de cercetare, dezvoltare și inovare, reformarea cadrului carierei de cercetător, consolidarea legăturilor dintre sectorul de afaceri și sectorul public de cercetare și sprijinirea integrării organizațiilor de cercetare în Spațiul European de Cercetare. Aceste reforme sunt completate de noi investiții în centre de competență, centre regionale de îndrumare în carieră, sprijin pentru participarea la parteneriate și misiuni în cadrul Orizont Europa, programe de mentoring și alte tipuri de sprijin pentru dezvoltarea resurselor umane. Ca parte din angajamentele sale privind reformarea sectorului de C&I, GR a cerut asistență Băncii Mondiale, pentru a prioritiza, a proiecta și a implementa sub formă de pilot eforturi critice de reformă și investiții, într-un nou proiect de modernizare a cercetării în România. Fiind unul dintre primii pași din Proiectul de Modernizare a Cercetării din România, prezentul raport oferă contribuții bazate pe dovezi pentru recalibrarea mixului de politici de cercetare și inovare și identificarea problemelor în vederea sprijinirii C&I. Raportul oferă două elemente esențiale de analiză: • O analiză a mixului de politici, care cuprinde toate instrumentele care sprijină cercetarea și inovarea (C&I) în România în perioada programatică 2014-2020. Această cartografiere a mixului de politici din România oferă o perspectivă detaliată a sprijinului pentru C&I și analizează coerența în alocarea resurselor în raport cu nevoile și prioritățile de dezvoltare ale țării și cu obiectivele de politici. Această analiză reprezintă prima analiză holistică, de jos în sus, a politicilor naționale ale României care sprijină C&I la nivel de instrument, completând o cartografiere anterioară a sprijinului acordat în România pentru antreprenoriat (World Bank, 2022a). Cartografierea include toate instrumentele de C&I care erau operaționale în ciclul de programare 2014-2020, cu accent pe perioada bugetară 2016-2021, deoarece, în practică, implementarea instrumentelor din ciclul 2014-2020 nu a început până în 2016 și s-a prelungit dincolo de anul 2020. În 11 total au fost cartografiate 76 de instrumente, care reprezintă 3,4 miliarde EUR ca fonduri plătite pentru activități de C&I între 2016 și 2021. • Analiză funcțională a principalelor instrumente de sprijin pentru C&I . Analiza funcțională oferă o evaluare a calității proceselor implicate în crearea și implementarea instrumentelor de C&I, inclusiv a proceselor privind proiectarea, implementarea, sistemele de monitorizare și evaluare, resursele umane și guvernanța. Această analiză cuprinde 32 de instrumente care sprijină cercetarea și inovarea în România în perioada programatică 2014-2020, care reprezintă 61 la sută din finanțarea totală plătită pentru C&I. De asemenea, analiza funcțională a inclus un sondaj al beneficiarilor mai multor instrumente cheie, pentru a înțelege percepțiile beneficiarilor cu privire la aspecte cheie ale proiectării și implementării instrumentelor. Prezentul raport este structurat în trei secțiuni. Prima secțiune detaliază analiza mixului de politici, care conține o analiză a performanței țării în materie de inovare și a nevoilor acesteia legate de C&I, o schiță a sistemului și strategiilor de C&I ale României și o analiză descriptivă a portofoliului de instrumente de C&I al țării. Secțiunea a doua detaliază analiza funcțională, care oferă o evaluare a calității proceselor utilizate la proiectarea, implementarea și coordonarea instrumentelor de C&I. Ultima secțiune detaliază un set de recomandări de politici, care au scopul de a îmbunătăți previzibilitatea și funcționalitatea sprijinului României pentru cercetare și inovare. Constatările din analiza mixului de politici și analiza funcțională fundamentează trei provocări principale cu care se confruntă sistemul românesc de C&I, împreună cu o serie de recomandări pentru abordarea acestor provocări: 1. Sprijin insuficient și imprevizibil pentru cercetare și inovare • România investește în C&I mai puțin decât țările similare. Cheltuielile brute pentru C&D (CBCD) ca procent din PIB sunt mai mici decât în toate celelalte țări similare și au crescut doar puțin din 2015 până în 2021, de la 0,3% până la 0,4%, iar cheltuielile cu C&D se mențin cu mult sub ținta de 1% din PIB pe care și-a stabilit-o România. Un factor semnificativ care contribuie la cheltuielile generale reduse ale țării cu C&D îl reprezintă cheltuielile guvernamentale foarte scăzute: alocările bugetare guvernamentale pentru C&D (ABCD) ca și cotă din PIB sunt printre cele mai scăzute din statele membre ale UE și au scăzut din 2014. De asemenea, dintre statele membre ale UE, România folosește cea mai mică cotă (2,7%) din fondurile structurale pentru C&I. În perioada de programare 2014-2020, România a cheltuit numai 58% din ceea ce era planificat în Strategia națională de CDI 2014-2020, din cauza alocării deficitare de fonduri, iar multe din instrumentele de sprijin pentru C&I au fost anulate sau s-a organizat un singur apel de propuneri din cauza restricțiilor bugetare. • Pe lângă neajunsurile bugetare, instrumentele de C&I mai sunt afectate și de bugetele imprevizibile: bugetele sunt stabilite la începutul fiecărui an fiscal, după ce se decide bugetul național, astfel că entitățile care se ocupă de implementare nu cunosc care vor fi bugetele pentru instrumente în anii fiscali următori. Această incertitudine înseamnă că ei nu pot emite apeluri de propuneri în mod regulat, ci le emit ad hoc, atunci când au la dispoziție un buget suficient. Analiza funcțională a dezvăluit mai multe exemple de beneficiari vizați care nu au știut de lansarea unor noi apeluri de propuneri. • În următoarea perioadă de programare, Planul național de CDI 2022-2027 (PN4) include o creștere uriașă a cheltuielilor planificate, dar pare să fie foarte improbabil să fie alocate și cheltuite toate aceste fonduri. Bugetul anunțat, de 12 miliarde UE, ar reprezenta o creștere de peste 700% față de cheltuielile actuale din planul național 12 anterior, dar nu este clar de unde ar urma să provină aceste fonduri. Probabil că acest buget mare este determinat de ținta României de 1% din PIB cheltuieli guvernamentale pentru C&D, dar având în vedere tiparele de cheltuieli actuale și trecute, pare extrem de improbabil să se facă efectiv toate aceste cheltuieli. PN4 include aproape 60 de noi instrumente de sprijin pentru C&I, dar este foarte incert dacă vor exista suficiente fonduri disponibile pentru toate aceste programe noi. • PNRR va aduce o injecție de peste 250 milioane EUR în fonduri pentru C&I, dar aceste programe ar putea să dispară apoi. Investițiile în C&I din PNRR alocă 250 milioane EUR ca finanțare nouă pentru activitățile de C&I. Însă multe din aceste investiții vor lansa un singur apel de propuneri în 2022-2023, cu implementare până în 2026. Nu este sigur dacă aceste programe de finanțare vor continua după 2026 printr-un mecanism de finanțare alternativ. Recomandări pentru îmbunătățirea previzibilității sprijinului pentru C&I Recomandare Entitate responsabilă Prioritizare Calendar (entități responsabile) Elaborarea de bugete pentru Planurile Entitate principală Ridicată Termen naționale de CDI, pe baza unor proiecții (entități principale): scurt bugetare realiste pe termen mai lung: MCID, Ministerul • Bugetul pentru Planul național de CDI și Finanțelor instrumentele acestuia ar trebui să se bazeze pe proiecții bugetare realiste, pe Alte părți interesate: termen mai lung, elaborate în colaborare UEFISCDI cu Ministerul Finanțelor • Dat fiind bugetul de finanțare pentru Planul național, probabil limitat, entitățile care se ocupă de implementare ar trebui să prioritizeze instrumentele de finanțare, cu obiective care nu sunt acoperite din fondurile UE (de ex. programele operaționale și PNRR) - aceasta include întreținerea infrastructurii și accesul la infrastructură, consolidarea capacității pentru transferul de tehnologie, sprijin pentru intermediari etc. Folosirea bugetării pe bază de programe Entitate principală Ridicată Termen pentru o mai bună previzibilitate a sprijinului (entități principale): mediu pentru C&I Ministerul Finanțelor • Folosirea bugetării pe bază de programe (practica de a stabili bugete pentru Alte părți interesate: programe, cu doi-trei ani fiscali înainte), MCID, MIPE, MEDU, ori de câte ori este posibil, pentru Banca Mondială, alte instrumentele de sprijin al C&I, astfel entități care se ocupă încât entitățile care se ocupă de de implementarea C&I implementare și beneficiarii să poată să știe și să planifice în funcție de disponibilitatea bugetului în anii următori • Explorarea măsurii în care este posibil din punct de vedere legal și tehnic să se folosească bugetarea multianuală (adică alocarea în avans a bugetelor pentru anii următori) pentru principalele instrumente 13 de C&I, pentru a reduce deficitul de finanțare dintre ciclurile fiscale Monitorizarea și evaluarea instrumentelor Entitate principală Mediu Termen PNRR și asigurarea continuării programelor (entități principale): scurt eficace în viitor: MCID • Evaluarea performanței și a eficacității investițiilor din PNRR și asigurarea Alte părți interesate: continuării programelor eficace după 2026 MIPE, UEFISCDI (poate printr-un mecanism alternativ de finanțare, cum ar fi Planul național pentru CDI sau PO Competitivitate). Proiectarea unor instrumente în care să Entitate principală Mediu Termen existe un calendar periodic de apeluri de (entități principale): mediu propuneri, acolo unde este posibil: MCID, UEFISCDI • Acolo unde este posibil, instrumentele ar trebui să emită apeluri de propuneri Alte părți interesate: conform unui calendar periodic (de ex. MIPE, MEDU, alte anual sau de două ori pe an), pentru o mai entități care se ocupă bună previzibilitate și un sprijin îmbunătățit de implementarea C&I Notă: UEFISCDI = Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării; MIPE = Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene; MEDU = Ministerul Educației 2. Lacune și aspecte ineficiente în mixul de politici • Mixul de politici conține un număr mare de instrumente cu bugete care sunt prea mici ca să își realizeze obiectivele. Cele mai mari patru instrumente din mixul de politici reprezintă 45% din bugetul total plătit pentru C&I din 2016-2021, iar cele mai mici 38 de instrumente din mixul de politici au reprezentat numai 4% din totalul cheltuielilor cu C&I. În general, programele cu bugete foarte mici sunt mai puțin eficiente (în ceea ce privește costurile cu implementarea în raport cu rezultatele), probabilitatea evaluării eficacității acestora este mai mică și ele pot să reprezinte o scurgere de resurse, care și așa sunt limitate pentru C&I în România. Analiza funcțională a identificat o serie de instrumente cu bugete care sunt prea mici pentru a își îndeplini obiectivele de politici. • Transferul de tehnologie de la sectorul public la sectorul privat este limitat de lipsa de resurse, aptitudini și stimulente, iar sprijinul existent pentru transferul de tehnologie nu se concentrează pe formarea de capacitate. Analizele recente ale sistemului de transfer tehnologic al României au arătat că universitățile și oficiile de transfer tehnologic (OTT) adesea nu au personal dedicat pentru transferul tehnologic și nu urmează bunele practici pentru funcțiile elementare ale unui OTT, iar cercetătorii au puține stimulente ca să se implice în activități de transfer de cunoștințe și tehnologie, nu dețin resursele legate de PI (de ex. ghiduri de PI, resurse online etc.) și nu au oportunități de a urma cursuri formalizate pe tema transferului de cunoștințe și tehnologie. Instrumentele care sprijină transferul tehnologic s-au concentrat pe granturi către sectorul public pentru comercializarea cercetării publice, sau pe construirea de infrastructură de transfer tehnologic nouă. Lucru important, nu există instrumente care să asigure sprijin dedicat pentru consolidarea de capacitate, formare sau pentru operațiunile OTT-urilor și ale altor actori care se ocupă de transferul de tehnologie. • Colaborarea dintre sectorul public și cel privat este limitată, la fel și sprijinul pentru colaborări conduse de industrie. Din 2014-2020, România a avut mai puține publicații comune public-privat decât toate celelalte țări în afară de Bulgaria, iar între 2013-2017, sectorul privat a finanțat mai puțină cercetare în universitățile românești decât în toate celelalte țări. Deși mixul de politici include o cotă sesizabilă de finanțare pentru programele 14 de cercetare desfășurate în colaborare, aceste instrumente, în general, nu sprijină colaborările conduse de industrie (adică proiectele în care o firmă a fost solicitantul/beneficiarul principal al fondurilor și este cea care stabilește agenda pentru cercetare). Multe instrumente vizează universitățile și OPC-urile indiferent de obiectivele de politici, inclusiv instrumente care se concentrează pe comercializare și dezvoltare de produse. În cazul acestor instrumente, firmele private sunt adesea ținte secundare - de ex., ele pot să colaboreze cu instituții publice, dar instituțiile publice stabilesc agenda cercetării și sunt destinatarul direct al fondurilor. Experiența globală arată că firmele au o motivație foarte mică pentru a se implica în astfel de colaborări dacă nu pot să stabilească agenda de cercetare sau să dețină rezultatele proiectului. • Mixul de politici include sprijin relativ limitat pentru activitățile de C&I din sectorul privat. Cheltuielile de afaceri pentru C&D au crescut în ultimii zece ani, dar sunt în continuare cu mult sub media UE (mai puțin de 20%). De asemenea, activitățile de C&I sunt concentrate în firme multinaționale, în timp ce firmele naționale au capacități slabe de a se implica în activități de inovare sau de a absorbi tehnologii noi. O mare majoritate din investițiile de C&I ale României vizează sectorul public, sprijinul pentru firme sau consorții fiind limitat. Deși analiza mixului de politici a exclus instrumentele care privesc inovarea non-C&D (de ex. adoptarea de tehnologie, capabilități manageriale etc.) în sectorul privat, lipsa de sprijin pentru activitățile de C&I ale sectorului privat este remarcabilă. • Finanțarea pentru accesarea și întreținerea infrastructurii de cercetare existente este limitată. De la aderarea sa la UE, România a investit cea mai mare parte din fondurile structurale pentru C&I în infrastructură de cercetare. În general, Comisia Europeană se așteaptă ca fondurile pentru operarea infrastructurii să vină de la bugetul național, însă fondurile dedicate pentru operarea și întreținerea infrastructurii nou construite sau existente sau pentru accesul la aceasta nu au fost asigurate. • Instituțiile publice de cercetare suferă din cauza finanțării imprevizibile și uneori insuficiente. Analizele recente au constatat că nivelul de finanțare pentru instituții este adesea insuficient pentru susținerea capacităților instituționale esențiale, cum ar fi salariile, întreținerea echipamentelor de C&D și alte costuri de regie. Tipuri diferite de instituții publice de cercetare (de ex. universitățile, instituțiile Academiei Române, Institutele Naționale de C&D) au primit niveluri foarte diferite de finanțare, iar mecanismele de finanțare instituțională nu au indicatori principali de performanță (KPI) care să fie aliniați cu obiectivele naționale de C&I. În special universitățile primesc finanțare dedicată limitată pentru activitățile de C&I și joacă un rol foarte limitat în performanța C&D la nivel național. Recomandări pentru rezolvarea lacunelor și a aspectelor ineficiente din mixul de politici Recomandare Entitate responsabilă Prioritizare Calendar (entități responsabile) Comasarea instrumentelor cu bugete care Entitate principală Ridicată Termen sunt insuficiente pentru realizarea (entități principale): scurt obiectivelor lor de politici: MCID • Comasarea instrumentelor existente acolo unde este clar că acestea au Alte părți interesate: bugete insuficiente pentru a își realiza MIPE, MEDU, alți obiectivele de politici, pentru a permite o responsabili cu concentrare mai bună a resurselor pe elaborarea de politici instrumente care sunt importante din în domeniul C&I punct de vedere strategic și care s-au 15 dovedit eficace. La raționalizarea mixului de politici, entitățile responsabile cu elaborarea de politici ar trebui să analizeze dacă instrumentele au bugete suficiente pentru a își realiza obiectivele, care este importanța relativă a intervenției pentru obiectivele de C&I ale României și dacă instrumentele reprezintă o duplicare a unui sprijin care există și în altă parte în mixul de politici. • Alocarea bugetelor pentru instrumente în funcție de analize privind amploarea eșecului care este abordat și dimensiunea populației de beneficiari vizate, cu flexibilitate pentru a face loc unor modificări la nivel de finanțare, dacă este necesar. Alinierea KPI pentru finanțarea instituțională Entitate principală Ridicată Termen cu obiectivele naționale de C&I și creșterea (entități principale): mediu finanțării dedicate pentru activitățile de C&I MEDU, Ministerul ale universităților: Finanțelor • Alinierea formulelor de finanțare instituțională, a bugetelor și a KPI-urilor Alte părți interesate: în jurul obiectivelor naționale pentru C&I. MCID, UEFISCDI, • Sporirea finanțării dedicate pe bază de Banca Mondială performanță (FBP) pentru activitățile de C&I ale universităților, pentru a le permite universităților din România să își consolideze capacitățile de cercetare. Schemele de FBP ar trebui să includă indicatori pentru activitățile de transfer de cunoștințe și tehnologie (de ex. licențe, spin-off-uri, cercetare pe bază de contract, colaborări cu industria pentru cercetare etc.). • Susținerea universităților să elaboreze politici instituționale privind proprietatea intelectuală pentru a ghida eforturile de comercializare ale acestora. Concentrarea finanțării pentru transferul de Entitate principală Mediu Termen tehnologie pe consolidarea de capacitate a (entități principale): scurt OTT-urilor noi și existente: ADR-uri • Fondurile pentru infrastructura de transfer tehnologic (OTT-uri, parcuri de Alte părți interesate: tehnologie etc.) din cadrul noilor POR ar MCID, MEDU, trebui cuplate cu activități de comunicare UEFISCDI și de sprijin pentru beneficiarii țintiți, pentru a îi ajuta să elaboreze cereri de finanțare viabile, cu scopul de a stimula absorbția de investiții pentru transferul de tehnologie. • Fondurile sporite pentru transferul tehnologic ar trebui să includă sprijin pentru consolidarea capacității OTT- urilor, a universităților și a OPC-urilor de a acumula aptitudini legate de 16 comercializarea de tehnologii, licențiere și procese de brevetare internațională. Intensificarea sprijinului pentru activitățile de Entitate principală Mediu Termen C&I ale sectorului privat și pentru activități de (entități principale): scurt C&I conduse de industrie: MIPE, MCID • Programele de C&I asociate cu colaborarea public-privat ar trebui să fie Alte părți interesate: conduse de industrie și determinate de UEFISCDI, Banca cererea din sectorul privat, mai degrabă Mondială decât de nevoile universităților sau ale organizațiilor publice de cercetare. • Ar trebui să se acorde sprijin firmelor non-inovatoare, sub formă de vouchere, formare managerială, servicii de extindere de tehnologie etc., pentru a extinde baza de firme din țară care se implică în activități de C&I. • Dezvoltarea de instrumente, cum ar fi granturi co-finanțate pentru cercetarea și dezvoltarea aplicată, pentru a stimula mai multe investiții în C&I din sectorul privat. Îmbunătățirea finanțării pentru întreținerea Entitate principală Mediu Termen infrastructurii de cercetare existente și (entități principale): scurt accesul la aceasta: MCID • Asigurarea unor instrumente noi concentrate pe infrastructură, care includ Alte părți interesate: sprijin pentru operare și întreținere, acces UEFISCDI și aptitudini de utilizare a infrastructurii existente 3. Necesitatea de a avea practici îmbunătățite în proiectarea, implementarea și coordonarea instrumentelor de C&I • Niciun instrument din portofoliul de C&I nu are o teorie a schimbării1 complet articulată la nivel de instrument și mare parte din personalul care se ocupă de implementare are cunoștințe reduse despre proiectarea și utilizarea teoriei schimbării. Lipsa teoriilor schimbării duce la existența unor indicatori definiți necorespunzător și deconectați cu privire la intrări, activități, ieșiri și rezultate și inhibă monitorizarea și evaluarea instrumentelor. • Capacitatea de implementare variază de la o instituție la alta, dar tuturor entităților care se ocupă de implementare le lipsesc cunoștințele specializate și resursele în domenii cheie. În timp ce unele instituții au personal cu pregătire și calificări adecvate, alte entități responsabile cu implementarea trebuie să se bazeze pe salariați care nu are calificările și experiența necesară pentru rolurile lor și care trebuie formați la locul de muncă. Lucru important, tuturor entităților care se ocupă de implementare în domeniul C&I le lipsește experiența și resursele în domenii cheie, printre care diagnosticarea nereușitelor, utilizarea teoriei schimbării, gestionarea aspectelor normative legate de implementare (de ex. ajutorul de stat și achizițiile publice) și folosirea bunelor practici pentru M&E și managementul cunoștințelor. În plus, entitățile care se ocupă de 1 Teoriile schimbării sunt documente oficiale care arată cum ar trebui să funcționeze un instrument, descriind legăturile și presupunerile care explică în ce mod intrările, activitățile, ieșirile și rezultatele se leagă cu obiectivele finale ale instrumentului. 17 implementare au experiență și expertiză foarte limitată în materie de proiectare și implementare de instrumente care nu sunt granturi (de ex. vouchere, împrumuturi și alte instrumente financiare). Agenția de inovare planificată poate să joace un rol cheie în acoperirea acestei deficiențe la nivel de capacitate de implementare pentru C&I. • În prezent nu există o entitate care să coordoneze implementarea C&I la nivelul tuturor ministerelor. Din cauza faptului că nu există un organism de coordonare interministerială, există probleme în ceea ce privește fluxurile de informații și managementul portofoliilor între instituțiile de C&I. Este necesară o mai bună coordonare între ministere, pentru a îmbunătăți sinergiile și complementaritățile la nivelul portofoliului de C&I. Există suprapuneri și deficiențe între instrumente și oportunități ratate de realizare a sinergiilor, care s-ar fi putut rezolva printr-o mai bună abordare a conceperii și implementării instrumentelor la nivel de portofoliu. • Sunt puține instrumentele care identifică, descriu sau cuantifică în mod explicit deficiența pe care sunt proiectate să o rezolve. Lipsa unor diagnosticări ale deficiențelor contribuie la o funcționalitate redusă în ceea ce privește alte aspecte ale proiectării și implementării instrumentelor. De exemplu, dacă o deficiență nu este identificată și articulată pe deplin, atunci entitățile care se ocupă de implementare au dificultăți în a selecta cea mai bună intervenție pentru a aborda acea deficiență. De asemenea, dacă nu este cuantificată amploarea deficienței și nici populația afectată, entitățile care se ocupă de implementare nu vor putea să estimeze corect dimensiunea bugetului și alte resurse necesare pentru rezolvarea acelei deficiențe. • Cadrele de monitorizare și evaluare (M&E) pun accentul mai mult pe rezultatele imediate de la nivel de proiect și pe conformarea administrativă a beneficiarilor, mai degrabă decât pe impactul instrumentului. În parte, aceasta se datorează lipsei unor teorii ale schimbării la nivel de instrument, precum și unor indicatori necorespunzător definiți și deconectați. Foarte puține instrumente au indicatori de rezultat pentru urmărirea schimbărilor la nivel de sistem. Aceasta înseamnă că există cadre de monitorizare care, în mare, nu sunt capabile să urmărească cum avansează instrumentele către obiectivele de politici de nivel înalt. • Nu s-au realizat evaluări la nivel de instrument în perioada de programare anterioară. Lipsa completă de evaluări de performanță sau evaluări riguroase de impact la nivel de instrumente se datorează, în parte, lipsei oricăror cerințe privind evaluarea, precum și lipsei de resurse pentru astfel de activități. Organismelor care se ocupă de implementare le lipsește expertiza pentru a desfășura evaluări interne sau pentru a finanța evaluări externe pe portofoliile lor de instrumente. De asemenea, rezultatele activităților de monitorizare și evaluare sunt rareori folosite pentru a învăța din ele sau pentru a îmbunătăți conceptul instrumentelor. Recomandări pentru îmbunătățirea calității proiectării, implementării și coordonării instrumentelor de C&I Recomandare Entitate responsabilă Prioritizare Calendar (entități responsabile) Consolidarea capacității de implementare la Entitate principală Ridicată Termen nivelul principalelor entități care se ocupă de (entități principale): mediu implementare, pentru a construi capacități MCID esențiale: • Analizarea bugetelor instituționale și a Alte părți interesate: bugetelor instrumentelor, pentru a se MIPE, MEDU, 18 asigura că entitățile care se ocupă de UEFISCDI, noua implementare pot să angajeze suficient agenție de inovare, personal calificat pentru a își implementa Banca Mondială, alte integral portofoliile de politici. entități care se ocupă • Asigurarea de resurse și sprijin pentru cu implementarea în formarea de capacitate la nivelul C&I personalului agenției de planificare și inovare și al entităților existente care se ocupă de implementarea C&I, pentru a dezvolta capabilități analitice, de folosire a teoriilor schimbării, de analizare a chestiunilor legate de reglementări și de îmbunătățire a practicilor de M&E. • Partajarea de bune practici de concepere și implementare de programe între actorii implicați în C&I. • Asigurarea unor oportunități de formare relevante pentru programele la care lucrează personalul din C&I. • Stabilirea unor stimulente și cadre de evaluare asociate cu îndatoririle din program ale personalului de C&I. Formularea unei teorii a schimbării (și a Entitate principală Ridicată Termen indicatorilor relevanți) pentru fiecare (entități principale): scurt instrument: MCID, MIPE • Asigurarea de sprijin pentru consolidarea capacității autorităților de management și Alte părți interesate: a entităților care se ocupă de MEDU, UEFISCDI, implementare din sistemul de C&I de a alte entități care se folosi teoriile schimbării ocupă cu • Formularea unei teorii a schimbării pentru implementarea în C&I, fiecare instrument, prin procese de Banca Mondială colaborare cu principalele părți interesate. • Elaborarea unor cadre de rezultate, cu definirea unor indicatori pentru intrări, activități, ieșiri și rezultate, precum și a unor ținte și protocoale de colectare a datelor pentru fiecare indicator. • Instrumentele pentru specializarea inteligentă ar trebui să aibă indicatori care să fie asociați cu obiectivele naționale sau regionale ale S3 pentru România Îmbunătățirea coordonării între ministerele și Entitate principală Ridicată Termen agențiile din domeniul C&I prin activarea (entități principale): scurt organismelor de coordonare: MCID • Activarea Comitetului Interministerial pentru Știință, Tehnologie și Inovare, Alte părți interesate: pentru a coordona strategiile și politicile MEDU, MIPE, alte de C&I entități care se ocupă • Clarificarea rolurilor și a de implementare în responsabilităților între MCID, MEDU și C&I, Banca Mondială UEFISCDI în implementarea principalelor instrumente • Proiectarea instrumentelor folosind o abordare de tip portofoliu, pentru a 19 minimiza lacunele și suprapunerile la nivelul mecanismelor de finanțare și la nivelul entităților care se ocupă de implementare Consolidarea capabilităților de proiectare de Entitate principală Mediu Termen politici pe bază de dovezi la nivelul (entități principale): mediu autorităților de management și al agențiilor de MCID implementare: • Consolidarea capabilităților analitice ale Alte părți interesate: ministerelor și agențiilor care se ocupă de MIPE, MEDU, implementare, pentru a defini și a UEFISCDI, alte entități cuantifica problemele care urmează să care se ocupă de fie rezolvate cu ajutorul instrumentelor. implementarea C&I • Folosirea analizelor acestor probleme pentru a fundamenta proiectarea de instrumente (selectarea abordării care să fie folosită) și bugetele acestora. • Luarea în calcul a gamei complete de concepte alternative de instrumente pentru rezolvarea problemelor identificate, ținând seama de dimensiunea populației afectate, de resursele disponibile și de capacitatea de implementare. • Alocarea unui buget pentru implementarea sub formă de pilot a abordărilor și intervențiilor noi. Implementările pilot ar trebui să includă fonduri dedicate pentru monitorizarea și evaluarea eficacității intervențiilor. Apoi, implementările pilot de succes pot fi extinse la nivel regional/național. Îmbunătățirea practicilor și a resurselor Entitate principală Mediu Termen pentru M&E și utilizarea rezultatelor M&E (entități principale): mediu pentru îmbunătățirea sistematică a MCID, UEFISCDI instrumentelor: • Asigurarea de sprijin pentru consolidarea Alte părți interesate: capacității entităților care se ocupă de Banca Mondială, implementarea C&I în materie de bune MIPE, MEDU, alte practici de M&E, precum și asigurarea de entități care se ocupă resurse (personal și finanțare) pentru de implementarea C&I evaluările la nivel de instrumente • Conceperea unei strategii de evaluare a impactului instrumentelor de politici, care să includă obiective clare, teorii ale schimbării și cadre de rezultate, un plan de evaluare, sisteme de sprijin și protocoale. • Dezvoltarea unor procese formale de managementul cunoștințelor pentru a folosi datele și rezultatele colectate din M&E în vederea adaptării și îmbunătățirii instrumentelor și proceselor. 20 INTRODUCERE 21 1. Introducere Perioada de după aderarea României la Uniunea Europeană a cunoscut o creștere economică rapidă în țară, însă provocările există în continuare. PIB pe cap de locuitor în standardele puterii de cumpărare a crescut de la 30% la sută din media UE în 1995 la 77% în 2022 (Eurostat, 2023). În ultimii douăzeci de ani, economia României a făcut trecerea de la sectoare care se bazează intensiv pe muncă, cu un nivel redus de utilizare a tehnologiei, cum ar fi îmbrăcămintea și încălțămintea și metalele, la sectoare mai avansate, cum ar fi industria auto și utilaje și echipamente electronice (Banca Mondială, 2018). Însă în ciuda accesului la piața UE, firmele românești sunt în continuare mai puțin integrate în lanțurile globale de valoare (LGV) în comparație cu alte țări din regiune și se specializează mai mult pe activități cu valoare adăugată scăzută. Pe termen mediu, o populație care îmbătrânește rapid și rata crescută a emigrării cresc potențialul unor probleme din ce în ce mai mari cu lipsa forței de muncă și inadecvarea calificărilor. Va fi nevoie de o creștere a productivității pentru a menține creșterea în fața acestor provocări. Productivitatea a crescut, dar rata de creștere a încetinit semnificativ după criza financiară globală, iar productivitatea în ansamblu este în continuare cu mult sub media UE. Pentru o creștere mai mare a productivității, va fi nevoie de o îmbunătățire a performanței în inovare a României, aceasta fiind printre cele mai scăzute din UE, în raport cu mai mulți indicatori. Activitățile de C&I sunt concentrate în firme multinaționale, în timp ce firmele naționale au capacități slabe de a se implica în activități de inovare sau de a absorbi tehnologii noi (OCDE, 2022). Firmele românești au o performanță mai mică decât a celor din alte țări UE în materie de inovare de produse și procese, inovare la nivel de marketing și organizare, cheltuieli cu inovarea în C&D, cereri de brevete și formare în domeniul TIC . Ca parte din angajamentele sale privind reformarea sectorului de C&I, GR a cerut asistență Băncii Mondiale, pentru a prioritiza, a proiecta și a implementa sub formă de pilot eforturi critice de reformă și investiții. În cadrul noului Proiect de modernizare a cercetării în România, Banca Mondială sprijină MCID cu implementarea multora dintre recomandările ISP. Obiectul Proiectului de modernizare a cercetării în România depășește reformele incluse în PNRR și va include și consolidare de capacitate și înființarea unor noi instituții de C&I, printre care o agenție de inovare și un observator de C&I. Activitățile pe care le va realiza Banca în cadrul proiectului sunt organizate pe trei piloni: Pilonul 1: Sprijin pentru reformele și investițiile pentru modernizarea sectorului de cercetare. Printre activitățile din cadrul acestui pilon se numără: • Recomandări și contribuții pentru recalibrarea mixului de politici și identificarea blocajelor procedurale în proiectarea și implementarea politicilor de C&I (adică obiectul prezentului raport); • Recomandări și un plan detaliat pentru finanțarea legăturilor dintre industrie și mediul academic și asistență tehnică pentru proiectarea unei intervenții pilot pentru încurajarea cercetării în colaborare; • Analiza eficacității instituțiilor intermediare (de exemplu, oficiile de transfer tehnologic, hub-urile de inovare digitală, clusterele de inovare, incubatoarele, acceleratoarele) și recomandări pentru consolidarea capacității instituționale a acestora; • Sprijin pentru elaborarea unor planuri de evaluare și transformare a organizațiilor publice de cercetare (OPC), în vederea îmbunătățirii excelenței și sporirii relevanței cercetării; și • Contribuții și recomandări pentru integrarea organizațiilor românești de cercetare în Spațiul european de cercetare. 22 Pilonul 2: Formare de capacitate pentru proiectarea și implementarea de reforme și investiții în cercetare și inovare. Printre activitățile din cadrul acestui pilon se numără: • Workshopuri privind elaborarea teoriei schimbării pentru reformele și investițiile în C&I care trebuie dezvoltate de MCID în cadrul PNRR pentru a îmbunătăți cadrele logice și legăturile dintre politici; • O analiză a reformelor în sectorul de cercetare din mai multe țări și exemple din mai multe țări, care vor consolida capacitatea unității ISP de la MCID și a altor părți interesate de a proiecta și a implementa politici în domeniul C&I; • Sprijin pentru proiectarea și înființarea unei agenții de inovare, cu exemple de bune practici globale, sprijin pentru consolidarea capacității și recomandări privind guvernanța agenției, echipa de consultanță, procedurile operaționale, programele și instrumentele și procedurile de monitorizare și evaluare; și • Sprijin pentru dezvoltarea unui fond comun de investiții pentru start-up-uri, pentru a atrage investiții din sectorul privat în companiile inovatoare care se află la faza incipientă. Pilonul 3: Sprijin pentru generarea de dovezi pentru o mai bună elaborare de politici. Printre activitățile din cadrul acestui pilon se numără: • Sprijin pentru elaborarea unui cadru de monitorizare pentru sistemul de C&I, pentru a susține elaborarea de politici pe bază de dovezi; • Sprijin pentru înființarea unui observator de C&I, care va colecta dovezi privind politicile de sprijin și investițiile României în C&I pentru o mai bună guvernanță strategică și elaborare de politici; și • Realizarea a două evaluări de impact ale unor investiții alese în C&I, pentru a fundamenta reformele pentru modernizarea sectorului de cercetare în România și în alte țări. Proiectul va asigura sprijin continuu până în 2026. Proiectul a fost inițiat în 2022 și multe dintre activitățile principale vor avea loc în 2023, pentru a sprijini GR să își realizeze reformele ambițioase în sectorul cercetării, însă proiectul va include și sprijin continuu până în 2026 pentru consolidarea capacității, monitorizare și evaluare și partajare de cunoștințe. 1.1 Analiza eficacității politicilor Metodologia analizei eficacității politicilor (AEP) realizată de Banca Mondială caută să ofere entităților responsabile cu elaborarea de politici o evaluare sistemică a politicilor în C&I. Obiectivul acestei metodologii este să asigure un cadru analitic pentru îmbunătățirea eficacității investițiilor publice pentru cercetare și inovare prin realocarea resurselor și reproiectarea și raționalizarea politicilor și instrumentelor de C&I. De la proiectul pilot inițial de AEP, din Columbia, realizat în 2014, Banca Mondială a implementat AEP în peste 15 țări din lume, inclusiv în patru țări din Uniunea Europeană: Polonia (Banca Mondială, 2020a), Croația (Banca Mondială, 2019), Bulgaria (Banca Mondială, 2020b) și România (s-a realizat o analiză a mixului de politici de sprijinire a antreprenoriatului în România, Banca Mondială 2022a – a se vedea Caseta 1). Abordarea AEP folosește o funcție de producție de inovare pentru a stabili conexiunile logice dintre intrări, ieșiri, rezultatele și impacturile cheltuielilor publice cu cercetarea și inovarea (Figura 1). Funcția de producție de inovare asigură logica subiacentă a AEP și se concentrează pe firmă ca fiind sursa principală a schimbării tehnologice. Aceasta asumă că firmele cer cunoștințe pentru a crea noi produse sau servicii, ceea ce necesită o ofertă de 23 cunoștințe relevante și de calitate. În general, dar nu exclusiv, aceste cunoștințe sunt produse și livrate de instituții de învățământ superior (IÎS-uri), de organizații publice de cercetare (OPC-uri) și de alte firme. IÎS-urile și OPC-urile, împreună cu firmele, desfășoară C&D, care reprezintă intrările pentru producția de inovare. Ieșirile procesului de C&D, atunci când sunt comercializate și difuzate sau adoptate, contribuie efectiv la productivitatea firmei. Calitatea și utilizarea efectivă și transferul de cunoștințe depin, la rândul lor, de stimulentele instituționale și de piață pentru producerea de cercetare de calitate, de impactul potențial al acesteia și de legătura cu economia și cu sectorul privat și de transferul său eficace. Figura 1 Funcția de producție de inovare Sursa: Banca Mondială 2022a. Abordarea AEP constă din patru componente (Figura 2): • Analiza mixului de politici de C&I: Această analiză oferă o perspectivă detaliată asupra mixului de politici de C&I și analizează alinierea dintre alocarea resurselor și nevoile și prioritățile de dezvoltare ale țării și obiectivele politicilor, în același timp identificând fragmentarea și suprapunerile inutile. • Analiza funcțională a instrumentelor de sprijin pentru C&I: Această analiză examinează calitatea proiectării, implementării și guvernanței instrumentelor de politici de inovare în comparație cu bunele practici internaționale prin investigarea a 31 de categorii și ajută la identificarea tendințelor în ceea ce privește punctele forte și punctele slabe în gestionarea instrumentelor. • Analiza eficienței: Această analiză evaluează cât de eficiente sunt instrumentele de C&I în utilizarea intrărilor și generarea ieșirilor și a rezultatelor. • Analiza eficacității: Această analiză evaluează măsura în care ieșirile politicilor de C&I sunt transformate în rezultatele așteptate. 24 Figura 2 Patru etape ale analizei AEP Sursa: Banca Mondială 2022a. Acest raport se concentrează pe primele două componente ale AEP, oferind o analiză a mixului de politici de C&I al României (Partea I a acestui raport) și o analiză funcțională a principalelor instrumente de sprijin pentru C&I (Partea II din acest raport). Proiectul de modernizare a sectorului de cercetare va include și o componentă privind eficacitatea instrumentelor de C&I, prin două evaluări de impact, deși încă nu au fost determinate instrumentele care vor fi evaluate. Caseta 1 Proiectul Băncii Mondiale privind strategia României referitoare la ecosistemul de start - up-uri Acest raport dezvoltă constatările și recomandările dintr-un proiect recent al Băncii Mondiale, care a sprijinit elaborarea unei noi Strategii pentru antreprenoriat a României, finanțat de Direcția Generală pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene (DG REFORM). Proiectul a cuprins două rezultate principale: • Start-up pentru România: Diagnosticul ecosistemului antreprenorial: Acest raport oferă o analiză a performanței antreprenoriale a României și a ecosistemului de sprijin pentru start-up-uri și o prezentare generală a politicilor naționale existente care sprijină antreprenoriatul. • Extinderea României: Instrumentar pentru elaborarea de politici: Acest raport prezintă o Analiză a eficacității politicilor de sprijinire a antreprenoriatului din România, inclusiv o analiză a mixului de politici și o analiză funcțională a câtorva instrumente de sprijinire a antreprenoriatului. De asemenea, oferă o foaie de parcurs detaliată pentru implementarea de recomandări de politici pentru a aborda deficiențele mixului de politici existent, cu scopul de a spori intrarea unor firme de calitate și dezvoltarea acestor firme noi. Aceste analize au constatat că România are o performanță slabă la mulți indicatori legați de cercetare și inovare în comparație cu celelalte țări europene, iar această performanță slabă se extinde și la rezultatele legate de antreprenoriat. Firmele românești au o probabilitate mai mică de a inova sau de a se dezvolta în comparație cu alte firme internaționale, ceea ce sugerează existența unor deficiențe la nivelul ecosistemului antreprenorial. Accesul la lucrători calificați este dificil: România are un procent mic de personal de C&D în firme și mulți angajatori constată 25 că absolvenții din învățământul superior nu au aptitudinile adecvate. Accesul la finanțare pentru start-up-uri și firmele inovatoare este în continuare dificil, iar mediul de reglementări nu este optimizat pentru antreprenori și start-up-uri. Mixul de politici care sprijină antreprenoriatul este și el foarte concentrat, cu resurse semnificative care sunt dedicate câtorva instrumente și o „coadă lungă” de instrumente mult mai mici, care probabil că operează sub scara lor optimă. De asemenea, instrumentele nu au asociate teorii ale schimbării și suferă din cauza bugetelor prost dimensionate, a practicilor deficitare de M&E și a capacității slabe a entităților responsabile cu implementarea. Rapoartele detaliază o serie de recomandări menite să îmbunătățească mixul de politici pentru antreprenoriat, incluzând, printre altele: • Recalibrarea mixului de politici pentru firmele inovatoare de calitate care sunt la faza de început sau la faza de extindere, prin (a) îmbunătățirea funcționalității instrumentelor și (b) implementarea unui pachet complex de reforme adaptate pentru firmele inovatoare de calitate. • Reformarea reglementărilor pentru a consolida antreprenoriatul și investițiile prin inițiative care ușurează inițierea și ieșirea de pe piață a unei firme, stimulează surse adecvate de finanțare a start-up-urilor și abordează aspecte legate de protejarea proprietății intelectuale (PI). • Dezvoltarea unui program pilot pentru consolidarea capacității și aprofundarea rețelelor și a legăturilor dintre actorii care fac parte din ecosistemul românesc. • Crearea unui Fond pentru start-up-uri, care să investească direct în firmele aflate la etape mai riscante. • Construirea și promovarea unei rețele de fondatori români și diaspora pentru a valorifica expunerea și expertiza fondatorilor și a membrilor de succes din diaspora în consilierea pe teme critice, cum ar fi accesul la piață și resursele. • Implementarea unor inițiative care să ajute start-up-urile românești să acceseze piețe internaționale. • Înființarea unei agenții unice sau a unui „hub de ecosistem” pentru implementarea de programe și politici identificate în cadrul Strategiei naționale pentru ecosistemul de start- up-uri și implementarea Fondului pentru start-up-uri. • Îmbunătățirea educației antreprenoriale și consolidarea rolului universităților în cadrul ecosistemului. • Stimularea inovării pentru a susține propagarea cunoștințelor în sectorul privat, pentru a asigura posibilitatea start-up-urilor și a firmelor de a beneficia de infrastructura de C&D. • Promovarea economiei digitale, prin: (a) promovarea platformelor de comerț electronic; (b) sporirea aptitudinilor digitale și (c) îmbunătățirea capabilităților manageriale pentru a facilita adoptarea de tehnologie. Sursa: Banca Mondială 2022a. 26 ANALIZA MIXULUI DE POLITICI DE C&I 27 2. Analiza mixului de politici de C&I 2.1 Analiza nevoilor la nivelul țării Scopul acestei secțiuni este să identifice principalii factori care determină performanța inovării în România și să indice modul în care în care factorii ar putea exercita o influență de constrângere sau de sprijin pentru cercetare și inovare în sectorul public și în sectorul privat. Aceasta include analiza intrărilor pentru inovare (finanțare pentru C&D, capital uman și infrastructură), a ieșirilor (publicații și brevete) și a rezultatelor (firme noi, inovații, adoptare de tehnologie, digitalizare și productivitate). Scopul acestei analize este să identifice nevoi cheie la nivelul țării în domeniul cercetării și inovării, care apoi pot fi comparate cu mixul național de politici de C&I pentru a evalua alinierea dintre ceea ce îi trebuie sistemului de inovare al țării și investițiile pe care le-a făcut în C&I. • În ansamblu, finanțarea pentru C&D este scăzută în comparație cu alte țări similare, iar finanțarea publică a României pentru C&D este caracterizată de lipsă de continuitate și previzibilitate cu privire la sprijinul financiar. Sectorul privat este cel mai mare finanțator și realizator de C&D din țară, iar universitățile nu sunt bine integrate în sistemul național de C&D. Instituțiile publice de cercetare - în special universitățile - suferă din cauza finanțării imprevizibile și uneori insuficiente. România a fost afectată de o erodare a capitalului uman în sectorul de cercetare în ultimele zeci de ani, iar în prezent are mai puțini cercetători pe cap de locuitor decât toate celelalte țări similare. Pe când România a făcut investiții mari pentru a construi infrastructură de cercetare nouă, sprijinul disponibil pentru operarea, întreținerea și accesul la infrastructura existentă este limitat. • România este în urma multor țări similare în ceea ce privește generarea de rezultate de impact din cercetare - în special generarea de brevete. Sunt puține instituții naționale care contribuie semnificativ la literatura științifică internațională, iar publicațiile românești, în medie, nu sunt atât de citate sau de impact ca cele produse în alte țări similare. Productivitatea în materie de brevete internaționale este mai scăzută decât a tuturor țărilor similare, ceea ce indică faptul că sectorul românesc de cercetare și sectorul privat din România produc mai puține idei care merită să fie protejate pe piețele internaționale. Însă sectorul de cercetare a devenit din ce în ce mai competitiv în atragerea de finanțare din programele europene de granturi, cum ar f i Orizont 2020. • Rezultatele în materie de inovare, respectiv firme noi și produse și servicii noi care intră pe piață, sunt reduse și limitate de capacitatea slabă de absorbție a sectorului privat. De la începutul anilor 2000, sectorul privat din România a făcut treptat trecerea de la sectoare care se bazează intensiv pe muncă, cu un nivel redus de utilizare a tehnologiei, cum ar fi îmbrăcămintea și încălțămintea și metalele, la sectoare mai avansate, cum ar fi industria auto și utilaje și echipamente electronice (Banca Mondială, 2018a). Însă în ciuda acestei tranziții, capacitatea de inovare este concentrată la nivelul firmelor multinaționale, în timp ce firmele naționale au capacități slabe de a se implica în activități de inovare sau de a absorbi tehnologii noi (OCDE, 2022). Productivitatea muncii a încetinit, iar productivitatea agregată este cu mult sub media UE; pentru a realiza o creștere susținută a productivității, va fi nevoie de îmbunătățirea capabilității la nivelul firmelor - de ex. prin digitalizare, adoptare de tehnologie și consolidarea capacității de inovare. 28 2.1.1 Performanța națională în materie de inovare • România este în urma altor state membre ale UE în Tabloul de bord european privind inovarea și la alți indicatori privind cercetarea și inovarea • În timp ce regiunea capitalei prezintă cea mai ridicată performanță în materie de inovare din țară, toate regiunile românești sunt considerate „inovatori emergenți”, cea mai joasă categorie de inovare dintre regiunile europene România este în urma celorlalte țări similare la mulți indicatori legați de știință, tehnologie și inovare. Tabloul de bord european privind inovarea, care oferă o analiză comparativă a performanței în materie de inovare în țările din UE, a clasat România ca țara cu cea mai scăzută performanță din UE în 2022, cu un nivel de performanță de numai 32 la sută din media UE (Figura 3). Scorul României în materie de inovare a scăzut în 2016, 2017, 2018 și 2022, astfel țara având același nivel de performanță în 2022 ca și în 2015. Ca urmare, decalajul în materie de performanță de inovare dintre România și media UE a crescut după 2015 (Comisia Europeană, 2022). Performanța României a fost cea mai slabă la indicatori privind cota de firme care se implică în inovare, legăturile dintre sectorul public și cel privat, ocuparea forței de muncă în întreprinderi care folosesc intensiv cunoștințele și întreprinderi inovatoare, investiții ale firmelor în C&D și utilizarea tehnologiilor informaționale. Figura 3 Tabloul de bord european privind inovarea, 2022 Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Comisiei Europene. La nivel regional, toate regiunile din România sunt considerate „inovatori emergenți”, cea mai joasă categorie de inovare dintre regiunile europene, conform Tabloului de bord regional privind inovarea din 2021. Regiunea București-Ilfov, în care se află capitala București, este regiunea care are scorul cel mai mare din țară, dar și aceasta se clasifică tot în categoria cea mai joasă de inovatori (Figura 4). Scorurile a șase dintre cele opt regiuni ale României au crescut din 2015, cea mai mare creștere (12,4%) având loc în regiunea capitalei, iar două regiuni (Nord-Est și Sud-Est) au cunoscut practic o scădere a scorurilor de performanță în inovare (Comisia Europeană, 2021). 29 Figura 4 Tabloul de bord regional privind inovarea, 2021 Sursa: Compilat de Banca Mondială pe baza datelor Comisiei Europene. 2.1.2 Intrări pentru inovare • Investițiile României în C&D sunt mai scăzute decât în majoritatea țărilor similare din regiune • Finanțarea publică a României pentru C&D este caracterizată de lipsă de continuitate și previzibilitate cu privire la sprijinul financiar • Universitățile joacă un rol foarte limitat în finanțarea și realizarea de C&D la nivel național • Colaborarea dintre sectorul public și cel privat în domeniul cercetării este limitată din cauza cererii slabe la nivelul industriei și din cauza lipsei de sprijin • România a fost afectată de o erodare a forței de muncă în cercetare Finanțare agregată pentru C&I Istoric, România a cheltuit mai puțin cu C&D în comparație cu țările similare din regiune, iar cheltuielile actuale sunt cu mult sub ținta de CBCD asumată pentru 2020, de 1% din PIB, în principal din cauza cheltuielilor publice reduse și a unei cote scăzute de fonduri structurale europene cheltuite cu C&I. Cheltuielile brute cu C&D (CBCD) ca procent din PIB sunt mai scăzute decât în toate celelalte țări similare și au crescut doar puțin din 2015 până în 2021, de la 0,3% la 0,4%, cheltuielile cu C&D rămânând mult sub o jumătate din ținta României, de 1% din PIB (Figura 5). Un factor semnificativ care contribuie la cheltuielile generale scăzute ale țării cu C&I îl reprezintă cheltuielile guvernamentale foarte scăzute, în mod istoric C&I nefiind o prioritate ridicată pentru investiții guvernamentale. Alocările bugetare pentru C&D (ABCD) ca și cotă din PIB sunt semnificativ mai mici decât în alte țări similare și reprezintă numai 23 la sută din media UE 27 în 2021 (Figura 5), iar ABCD ca și cotă din PIB au scăzut după anul 2014. De asemenea, România folosește cel mai mic procent (2,7%) din fondurile structurale pentru investiții în C&I dintre statele membre, situându-se cu mult sub nivelul Estoniei (14,5% din fondurile structurale folosite pentru C&I), Cehia (12%), Polonia (8%) și Croația (5,8%). 30 Figura 5 Alocările bugetare pentru C&D ca și cotă din PIB și CBCD ca și cotă din PIB Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Comisiei Europene, 2021. Finanțarea publică a României pentru C&D este caracterizată de lipsă de continuitate și previzibilitate cu privire la sprijinul financiar. În perioada de programare 2014-2020, România a cheltuit numai 58% din ceea ce era planificat în Strategia națională de CDI 2014-2020 (Figura 6) ca și cheltuieli pentru C&D, din cauza alocării deficitare de fonduri, iar multe din instrumentele de sprijin pentru C&I au fost anulate sau s-a emis un singur apel de propuneri din cauza restricțiilor bugetare. Este probabil ca un factor principal care contribuie la lipsa de previzibilitate a bugetelor pentru C&I să fie planificarea nerealistă. Bugetul pentru Strategia națională de CDI (principala strategie pentru finanțarea C&I din România - a se vedea Secțiunea 1.2.2 pentru mai multe informații) a fost stabilit pe baza obiectivului de cheltuieli din fonduri publice, de 1% din PIB, pentru C&D, dar fără ca strategia să includă detalii privind sursa provenienței acestor fonduri. Ca urmare, alocările României pentru C&I au fost constant scăzute în comparație cu alte țări similare și insuficiente pentru a finanța numărul mare de instrumente de C&I planificate în cadrul strategiei. Sistemul de C&I al României, fragmentat și nereformat, contribuie și el la instabilitatea bugetară - multe resurse de C&I s-au folosit pentru asigurarea supraviețuirii unor instituții moștenite cu performanță suboptimă, epuizând fondurile și așa limitate pentru activitățile de inovare. În sfârșit, Covid 19 și războiul din Ucraina vecină au exacerbat problemele bugetare din perioada analizată, ducând la o realocare a fondurilor de la C&I către măsuri de urgență pentru atenuarea impacturilor acestor evenimente. Lipsa finanțării multianuale pentru instrumentele de sprijin pentru C&I inhibă sprijinul acordat de România sectorului de C&I. Entitățile responsabile cu implementarea de C&I rareori știu care sunt bugetele pentru programele lor pe anul fiscal următor, ceea ce îngreunează lansarea unor apeluri de propuneri în mod regulat (sau previzibil). Uneori, destinatarii granturilor multianuale de C&D și ai fondurilor instituționale au rămas cu deficite de finanțare, în timp ce entitățile responsabile cu implementarea așteptau aprobarea bugetului național la începutul ciclului fiscal. Această imprevizibilitate a creat un grad ridicat de incertitudine în rândul entităților care se ocupă de C&I și a împiedicat planificarea și proiectele pe termen lung. Deși programele operaționale au bugete stabilite dinainte, instrumentele din cadrul PO sunt și ele afectate de imprevizibilitatea sprijinului. Multe instrumente din cadrul PO au fost afectate de numeroase întârzieri din cauza nivelurilor ridicate de birocrație, a întârzierilor tehnice în pregătirea ghidurilor, a întârzierilor la selectarea proiectelor din cauza dificultății de a găsi experți evaluatori, a procedurilor îndelungate de contractare și achiziție și a altor probleme legate de implementare. 31 Figura 6 Cheltuieli publice planificate versus cheltuieli publice efective cu C&D, 2014-2021 Investiții publice în C&D, 2014-2020 Dimensiunea investiției (în 6 5.32 miliarde EUR) Cheltuieli 4 planificate cu 3.08 C&D în perioada 2014-2021 2 0 Cheltuieli Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Eurostat. În perioada de programare 2021-2027, principalele ministere implementează în sistem pilot bugetarea pe bază de programe, care ar trebui să îmbunătățească previzibilitatea bugetelor acolo unde este implementată. În colaborare cu Ministerul Finanțelor, mai multe ministere implementează în sistem pilot utilizarea bugetării pe bază de programe, care este practica de a stabili bugete pentru programe, cu doi-trei ani fiscali înainte. Programul NUCLEU al MCID (cel mai mare instrument, ca dimensiune a bugetului, din mixul de politici de C&I pentru perioada 2016-2021) a început să folosească bugetarea pe bază de programe în 2022 și a stabilit bugete pentru fiecare an până în anul fiscal 2026. Folosirea unor bugete pe bază de programe va ajuta la reducerea imprevizibilității bugetelor anuale, însă nu se știe cât de răspândită va fi utilizarea bugetării pe bază de programe în ceea ce privește instrumentele pentru C&I în decursul perioadei următoare. De asemenea, bugetarea pe bază de programe nu rezolvă deficitul de finanțare cu care se confruntă beneficiarii atunci când așteaptă aprobarea bugetului național, la începutul ciclului fiscal. Surse de finanțare și performanța în C&I Dacă defalcăm cheltuielile cu C&D pe surse de finanțare și performanță, sectorul privat este atât cel mai mare finanțator, cât și cel mai mare realizator de C&D din România (Figura 7). Cheltuielile cu C&D ale firmelor au crescut cu aproape 250% între 2014-2020, lucru care s-ar putea datora introducerii mai multor programe de sprijin pentru C&I și a unor stimulente în ultima perioadă de programare a UE. Însă deși sectorul privat este cea mai mare sursă de finanțare pentru C&D, cheltuielile cu C&D ale firmelor (CFCD) ca procent din PIB rămân scăzute în comparație cu celelalte țări similare și au reprezentat mai puțin de 20% din media UE 27 în 2020. Instituțiile publice de cercetare sunt cele mai mari entități care se ocupă de cercetarea și inovarea din sectorul public, universitățile având un rol foarte limitat. Cercetarea publică este realizată în principal de instituțiile publice de cercetare2, care au efectuat 30% din CBCD în 2021 (restul de 61% fiind efectuate de firme) - cu mult peste media UE de 12%. Sectorul învățământului superior a efectuat numai 9% din CBCD în 2021, mai puțin de jumătate din media 2 Institutele publice de cercetare din România sunt institutele Academiei Române, Institutele Naționale de C&D, ramurile academice ale ministerelor de sector (de ex. Ministerul Agriculturii etc.) și alte organisme publice care se ocupă de cercetare. Pentru mai multe informații, a se vedea Prezentarea generală a sistemului românesc de CDI din acest raport. 32 UE27 și mai puțin decât toate țările similare cu excepția Bulgariei. Aceasta se datorează în mare parte faptului că, istoric, universitățile nu au jucat un rol prea mare în realizarea C&D în perioada comunistă a României, iar sectorul învățământului superior din România nu a fost încă bine integrat în sectorul național al cercetării. Figura 7 CBCD pe sectoare de realizare a cercetării și pe surse de finanțare, media anuală 2015 - 2021. Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Eurostat. Instituțiile publice de cercetare sunt afectate și de finanțarea imprevizibilă și uneori insuficientă. Raportul recent din cadrul Instrumentului de Sprijin pentru Politici al UE (2022) a constatat că nivelul de finanțare pentru instituții este adesea insuficient pentru susținerea capacităților instituționale esențiale, cum ar fi salariile, întreținerea echipamentelor de C&D și alte costuri de regie. Diferitele tipuri de instituții publice de cercetare (de ex. institutele Academiei Române, Institutele Naționale de C&D, universitățile etc.) au formule de finanțare, mecanisme de alocare și KPI foarte diferiți, nealiniați cu obiectivele naționale de C&I. În special universitățile primesc mult mai puțină finanțare instituțională pentru C&D decât alți actori publici din domeniul C&D (Figura 8). Finanțarea instituțională pentru C&D în universități a fost introdusă abia recent – Fondul Instituțional de Dezvoltare pentru Universități în 2018 și Fondul Bugetar pentru Finanțarea Cercetării Științifice în Universități în 2020 – și asigură finanțare foarte limitată; în 2023, doar 23 de milioane EUR de finanțare instituțională pentru C&D a fost distribuită la 53 de universități de stat. 33 Figura 8 Finanțarea instituțională pentru CDI, 2016-2021 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Tipul de cercetare Cheltuielile cu C&D ale României sunt concentrate foarte mult pe cercetare aplicată3, țara cheltuind mai puțin cu dezvoltarea experimentală4 în comparație cu toate țările similare (Figura 9). Numai 19% din cheltuielile cu C&D ale României au fost cu cercetarea fundamentală5, țara fiind pe penultimul loc alături de Estonia, dintre celelalte țări similare, lucru care probabil se datorează nivelului scăzut de participare a sectorului public în finanțarea și realizarea C&D. Însă România cheltuie mai puțin decât toate celelalte țări similare cu dezvoltarea experimentală (20% din totalul CBCD în 2020). Nu este foarte clar de ce procentul de dezvoltare experimentală din CBCD este atât de scăzut în comparație cu celelalte țări, dat fiind faptul că sectorul privat este cel mai mare finanțator și realizator de C&D din România, dar s-ar putea ca acest lucru să fie din cauza sectoarelor care se implică în cea mai mare parte din C&D în sectorul afacerilor din România - testare tehnică și analiză (în special în industria auto), TIC și filialele CMN implicate în fabricarea autovehiculelor. 3 Cercetarea aplicată, astfel cum este definită de Eurostat, este o investigație originală realizată pentru a dobândi cunoștințe noi, în principal orientate către un scop sau un obiectiv practic specific. 4 Dezvoltarea experimentală, astfel cum este definită de Eurostat, este o activitate sistematică, care folosește cunoștințe existente dobândite din cercetare și experiențe practice, direcționată către producerea de noi materiale, produse și dispozitive, instalarea de noi procese, sisteme și servicii sau îmbunătățirea substanțială a celor deja produse sau instalate. 5 Cercetarea fundamentală, astfel cum este definită de Eurostat, este o activitate experimentală sau teoretică întreprinsă în principal pentru a dobândi cunoștințe noi despre bazele subiacente ale fenomenelor și lucrurilor observabile, fără a avea în vedere o anumită aplicare sau utilizare. 34 Figura 9 CBCD pe tipuri de cercetare realizată CBCD pe tipuri de cercetare realizată, 2020 100% Procent de activități de cercetare 25% 20% 30% 80% 51% 49% 51% 60% 43% 61% 40% 62% 16% 24% 30% 20% 33% 27% 27% 13% 19% 19% 0% Bulgaria Cehia Estonia Croația Polonia România Fundamentală Aplicată Ex Dezvoltare Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Eurostat. Colaborarea în cercetare Colaborarea dintre sectorul public și cel privat în domeniul cercetării este limitată din cauza cererii slabe la nivelul industriei și din cauza lipsei de sprijin și de stimulente din sectorul public. Din 2014-2020, România a avut mai puține publicații comune public-privat decât toate celelalte țări în afară de Bulgaria, iar între 2013-2017, sectorul privat a finanțat mai puțină cercetare în universitățile românești decât în toate celelalte țări (Figura 10). Analize anterioare ale Băncii Mondiale au constatat că mulți cercetători, universități și OPC-uri se confruntau cu un deficit general de cunoștințe privind tehnologiile legate de aspectele de transfer, comercializare și proprietate intelectuală (Banca Mondială, 2022). Raportul recent din cadrul Instrumentului de Sprijin pentru Politici al UE (2022) a constatat că, în România, colaborările dintre sectorul public și sectorul privat sunt ad hoc, mai degrabă decât sistematice și, în mare parte, sunt determinat e de disponibilitatea fondurilor externe. Colaborarea este inhibată de o lipsă de cerere și de capacitate de absorbție în sectorul privat național, de sprijinul public limitat și ocazional și de lipsa de stimulente pentru ca cercetătorii să se implice în colaborări cu industria. Figura 10 interacțiunea dintre sectorul public și sectorul privat - reprezentată prin procentul de publicații comune (stânga) și CBCD realizate de IÎS finanțate de sectorul privat (dreapta). Sursa: Analiză a Băncii Mondiale, pe baza datelor UNESCO, Eurostat și pe baza Raportului ISP 2022. 35 Capitalul uman pentru C&I România a fost afectată de o erodare a capitalului uman în sectorul cercetării în ultimele câteva zeci de ani. România are mai puțini cercetători pe cap de locuitor decât toate țările similare, iar numărul de cercetători din țară a scăzut dramatic după jumătatea anilor 1990 (Figura 11a). Forța de muncă din sectorul public de cercetare nu crește, iar numărul de cercetători din IÎS-uri și OPC-uri a scăzut ușor după 2014. Instituțiile publice de cercetare se confruntă cu probleme în atragerea și păstrarea cercetătorilor talentați, din cauza salariilor și stimulentelor neatrăgătoare pentru carierele din sectorul de C&I (Comisia Europeană, 2022). De asemenea, România are mai puțini absolvenți de studii doctorale pe cap de locuitor decât toate țările similare cu excepția Poloniei, ceea ce limitează numărul de cercetători care s-ar putea alătura sistemului (Figura 11b). Figura 11 Personalul din C&D pe sectoare 2013-2020 (stânga) și numărul de absolvenți de studii doctorale și cercetători (dreapta). Sursa: Analiză a Băncii Mondiale, pe baza datelor UNESCO, Eurostat și pe baza Raportului ISP 2022. Infrastructura de C&I România a făcut investiții majore pentru a construi infrastructură de cercetare nouă, însă lipsește finanțarea dedicată pentru operarea, întreținerea și accesul la infrastructura existentă. România a investit cea mai mare parte din alocările ce îi reveneau din fondurile structurale europene în infrastructură de cercetare, acesta fiind un tipar de cheltuieli similar cu alte țări din UE în care Banca Mondială a realizat Analize de eficacitate a politicilor pentru domeniul C&I (în Polonia, Croația și Bulgaria). În perioada de programare 2007-2013, numărul de proiecte de infrastructură de cercetare nouă sprijinite prin Programul Operațional pentru Competitivitate a fost de nouă ori mai mare decât cel planificat inițial, ca urmare a revizuirilor PO în timpul implementării (POSCEE, 2017). Cu toate acestea, aceste investiții mari nu au fost însoțite de finanțare pentru operarea și întreținerea infrastructurii nou construite sau a infrastructurii existente. În prezent există un singur instrument de finanțare disponibil pentru a acoperi costurile curente ale infrastructurilor de cercetare (Instalații și obiective speciale de interes național), care asigură finanțare doar pentru 31 de instalații la nivel național. Rapoartele recente ale Instrumentului de Sprijin pentru Politici al UE (2022) și (Ciobotaru, Spanache and Trif 2020) au constatat că și accesul la infrastructură reprezintă o problemă și că este necesar să se îmbunătățească practicile de acces liber. 36 2.1.3 Ieșiri produse de domeniul inovării • Puține instituții românești contribuie într-un mod semnificativ la literatura științifică internațională • Ieșirile produse de sectorul de cercetare sunt limitate; impacturile publicațiilor sunt sub cele ale multor țări similare, iar productivitatea în materie de brevete este scăzută • Transferul de tehnologie de la sectorul public la sectorul privat este limitat de lipsa de resurse, aptitudini și stimulente pentru activitățile de transfer de tehnologie Calitatea instituțională și calitatea cercetătorilor Puține instituții românești contribuie într-un mod semnificativ la literatura științifică internațională. Nicio instituție de cercetare din România nu s-a clasificat în primele 1000 de instituții la nivel național în Clasamentul Instituțional Scimago din 2020, care este un clasament al instituțiilor academice și de cercetare, clasate în funcție de un indicator compus care combină diverși indicatori privind performanța în cercetare, ieșirile generate de procesul de inovare și impactul instituțiilor de cercetare asupra societății. Instituția românească clasată cel mai sus a fost Academia Română (Tabelul 1), care cuprinde practic 51 de institute de cercetare și 18 centre de cercetare și s-a clasat pe locul 1231 în lume. În afară de Academia Română nu a mai existat nicio instituție clasată între primele 2500 de instituții. Comparativ, Polonia are 17 instituț ii în top 2500, Cehia are 11, Estonia are 3, iar Croația și Bulgaria au câte una. Tabelul 1 Primele 5 instituții românești în Clasamentul Instituțional Scimago, 2020 Instituția Clasamentul global Academia Română (69 de institute de cercetare și centre de cercetare) 1.231 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca 2.734 Institutul de Științe Spațiale de la Măgurele 2.764 Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj Napoca 2.864 Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București 2.978 Sursa: Compilat de Banca Mondială pe baza datelor Scimago. Capacitatea cercetătorilor români de a atrage finanțare competitivă europeană din granturi (de ex. Orizont 2020) a crescut de-a lungul anilor, dar rămâne la un nivel scăzut. Capacitatea actorilor din domeniul național de cercetare de a câștiga granturi europene competitive este un indicator al calității acelor cercetători și instituții, iar românii sunt din ce în ce mai competitivi în ceea ce privește câștigarea de granturi Orizont după FP4 (al patrulea Program-Cadru) din 1994- 1998 (a se vedea Figura 12a). Însă în ansamblu, participarea la granturile Orizont rămâne scăzută - din 2014 până în 2020, România s-a clasat pe locul 17 din UE în ceea ce privește cota de proiecte Orizont 2020 câștigate și pe locul 20 în ceea ce privește cota de buget. Rata sa de succes în ceea ce privește cererile de granturi Orizont depuse se situează printre cele mai scăzute din Orizont Europa, cu 13,6%, rata medie fiind puțin peste 16%. Participarea la programul Orizont se corelează cu dimensiunea economiei, însă între țările similare, România este în urmă în ceea ce privește rata de succes (Figura 12b). Participarea la alte programe europene competitive, cum ar fi COSME, rămâne modestă în ceea ce privește numărul de proiecte sau alocările de fonduri. 37 Figura 12 Participarea la programele Orizont, 2014-2020 (a) și rata de succes, în funcție de PIB (b) Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor Comisiei Europene. Publicații științifice Productivitatea în materie de publicații a crescut din 2014, dar ieșirile generate sunt în urma multor țări din punctul de vedere al indicatorilor privind impactul publicațiilor. Publicațiile României la un milion de locuitori au crescut cu 20% din 2014 până în 2021, însă un procent mai mic din publicații au fost citate, iar publicațiile au mai puține citări, în medie, decât toate țările similare (Tabelul 2). Aceasta arată că un procent relativ mare din publicațiile produse la nivel național ar putea să nu fie relevante pentru comunitatea științifică internațională (sau chiar pentru cea internă). De asemenea, publicațiile românești au un indice H mai scăzut6 (măsură a productivității și a impactului citării unui grup de publicații) decât publicațiile poloneze sau cehe. Tabloul de bord european privind inovarea din 2023 arată că România este pe penultimul loc în clasamentul publicațiilor comune public-privat din UE. Tabelul 2 Listă de indicatori pentru publicațiile științifice, pe țări. Indicator România Polonia Cehia Estonia Croația Bulgaria Publicații la un milion de 923 1.610 2.618 3.396 2.431 1.028 locuitori, 2021 Număr mediu de citări pe 9,75 12,75 14,27 23,28 12,11 13,10 publicație, 1996-2021 Procentul de documente care 31% 35% 35% 40% 31% 35% au fost citate, 1996-2021 Indicele H, 1996-2021 364 660 554 346 337 305 Procentul de publicații în top 10% cele mai citate, 1996- 0,5% 0,5% 0,5% 0,8% 0,4% 0,3% 2021 Sursa: Compilat de Banca Mondială pe baza datelor Scimago, ale Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale. 6Indicele H (sau indicele Hirsch) este un indice care măsoară atât productivitatea, cât și impactul citării unui corp de publicații. Folosit de obicei pentru a măsura impactul unui anumit autor, dar și pentru a măsura impactul revistelor academice, al instituțiilor sau al țărilor, indicele se bazează pe articolele cele mai citate dintr -un set și pe numărul de citări pe care le-au avut în alte publicații. Indicele H este o măsură agregată care combină datele privind citarea și numărul de articole și este preferat simplei comparări a numărului de articole. Indicele H poate să difere de la un domeniu la altul, date fiind frecvențele diferite de publicare și citare din diferite domenii. Pentru mai multe informații, a se vedea Hirsch 2005. 38 Brevete Productivitatea în materie de brevete este scăzută în comparație cu alte țări similare. România produce puține cereri de brevete internaționale (PCT)7 pe PIB în comparație cu țările similare (Figura 13a); obținerea brevetelor internaționale costă mai mult și, în mod inerent, brevetele internaționale sunt mai valoroase decât brevetele interne (dat fiind faptul că ele asigură protecția proprietății intelectuale pe mai multe piețe), astfel că ele sunt un indicator solid de calitate a brevetului. Faptul că România are relativ puține brevete internaționale în raport cu dimensiunea sa arată că sectorul de cercetare produce puține idei care merită să fie protejate pe alte piețe din afara României. Și activitatea legată de brevetele interne este limitată și a scăzut din 2017 (Figura 13b). Figura 13 Selecție de statistici pentru datele referitoare la brevete din România. Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor WIPO și ale Oficiului European de Brevete. Transferul de tehnologie Transferul de tehnologie de la sectorul public la sectorul privat este limitat de politicile neclare și fragmentate și de lipsa de resurse, aptitudini și stimulente pentru activitățile de transfer de tehnologie. După cum s-a discutat mai sus, colaborarea între sectorul public și cel privat este limitată în România, iar acest lucru afectează și activitățile de transfer tehnologic. Un raport disponibil al Centrului Comun de Cercetare (Joint Research Centre) al UE (2023) privind transferul de tehnologie în România a constatat că universitățile și oficiile de transfer tehnologic (OTT-uri) adesea nu au personal dedicat pentru transferul de tehnologie. Ca urmare, OTT-urile nu respectă bunele practici în ceea ce privește cele mai elementare funcții ale OTT-urilor. Analizele Băncii Mondiale privind sistemele regionale de inovare din România au constatat că cercetătorii au puține stimulente să se implice în activități de transfer de cunoștințe și tehnologie, nu dețin resursele de proprietate intelectuală necesare (de ex. ghiduri de PI, resurse online etc.) și există puține oportunități formalizate de formare pe teme de transfer de cunoștințe și tehnologie (Banca Mondială, 2022). De asemenea, raportul Joint Research Centre a mai constatat și o lipsă de detaliere și consecvență între legile, normele și reglementările care guvernează peisajul 7Cererile de brevetare conform Tratatului de cooperare în materie de brevete (PCT) sunt cererile depune conform unei proceduri unificate de depunere a cererilor de brevetare pentru protejarea invențiilor în fiecare stat care a semnat Tratatul de cooperare în materie de brevete din 1970 și care fac parte din Uniunea Internațională de Cooperare în materie de brevete. O cerere de brevetare conform PCT nu are ca rezultat în sine acordarea unui brevet; procedura conform PCT duce la o cerere standard de brevet la nivel național sau regional, care poate fi acordată sau respinsă, conform legii aplicabile. 39 proprietății intelectuale, iar politicile privind transferul de cunoștințe și tehnologie sunt răspândite între mai multe ministere și agenții, fără legături clare între ele. 2.1.4 Rezultate în materie de inovare • Productivitatea muncii s-a redus, iar productivitatea în ansamblu este în continuare cu mult sub media UE • Firmele românești sunt implicate în inovare într-o măsură mult mai mică decât firmele din țări similare • Sectorul privat din România este cel mai puțin digitalizat din UE Productivitatea muncii în România a crescut, însă viteza de creștere s-a redus semnificativ după criza financiară globală. Productivitatea muncii este în continuare cu mult sub media din UE; pentru a produce aceleași ieșiri ca o firmă similară din Germania, o firmă medie de producție din România ar avea nevoie de un număr de aproape patru ori mai mare de angajați, în timp ce o firmă medie din construcții sau servicii ar avea nevoie de un număr de trei ori mai mare de angajați. După un vârf atins în 2015-2016, creșterea productivității în interiorul firmelor (adică îmbunătățirile la nivelul productivității într-o firmă medie) a încetinit. În general, creșterea productivității în interiorul firmelor apare ca urmare a inovării, a adoptării de tehnologie sau a unor îmbunătățiri în materie de practici manageriale, astfel că încetinirea creșterii productivității în firme indică o nevoie de a stimula aceste îmbunătățiri de capabilitate în rândul firmelor. Crearea de firme noi Deși România are o rată relativ mare de creare de firme noi, firmele noi nu inovează și nu cresc cu aceeași viteză ca cele din alte țări similare. România a avut o rată mare a creării de firme noi (firme noi care intră pe piață ca procent din toate firmele) în raport cu țările similare în anul 2020 (Figura 14a), însă tendința este că aceste firme nu cresc cu aceeași viteză ca alte firme noi din regiune – România a avut cu mult mai puține firme cu creștere mare8 decât țările similare în anul 2020 (Figura 14b). O analiză recentă a start-up-urilor din România, efectuată de Banca Mondială (2022b), a constatat că puține firme românești tinere inovează sau au ambiții să își extindă în mod semnificativ afacerile sau să intre pe piețele externe. Figura 14 Rata creării de firme noi și procentul de firme cu creștere mare în România Sursa: Compilație a Băncii Mondiale, pe baza datelor Europstat și Global Entrepreneurship Monitor. 8Firmele cu creștere mare sunt definite ca fiind firmele care inițial au zece sau mai mulți angajați și care au o creștere medie anualizată a numărului de angajați sau a veniturilor de peste 20 la sută într -o perioadă de trei ani. 40 Activități de inovare Firmele românești sunt implicate în inovare într-o măsură mult mai mică decât firmele din țările similare. Un procent mult mai mic de firme românești au raportat că se implică în una sau mai multe activități de inovare sau că introduc o inovare (de ex. inovare de produs, de proces, de marketing sau inovare organizațională) (Figura 15a) comparativ cu toate țările similare în 2020. De asemenea, firmele inovatoare reprezintă un procent mai mic din economie - în ceea ce privește ocuparea forței de muncă - în comparație cu toate firmele similare în 2020 (Figura 15b). Activitățile de C&I sunt concentrate în firme multinaționale (în special în sectorul auto, în care mai multe multinaționale majore și-au mutat activitățile de C&D în România), în timp ce firmele din țară au capacități slabe de a se angaja în activități de inovare sau de a absorbi noi tehnologii (OCDE, 2022). Figura 15 procentul de firme care introduc inovații noi și asigură locuri de muncă, din toate firmele Sursa: Compilat de Banca Mondială pe baza datelor Eurostat. Digitalizarea Sectorul privat din România folosește tehnologii digitale într-o măsură mult mai mică decât sectoarele private din alte țări similare. România a avut scorul cel mai scăzut dintre toate statele membre ale UE în 2021 la sub-indicatorul „digitalizarea firmelor” din Indicele economiei și societății digitale (DESI), care măsoară utilizarea tehnologiilor digitale (cum ar fi cloud computing și big data) în firme (Figura 16). Figura 16 Ratele de digitalizare a firmelor conform DESI, 2021 Sursa: Compilație a Băncii Mondiale, pe baza datelor Comisiei Europene, 2021. 41 2.2 Analiza mixului de politici Această secțiune oferă o prezentare generală a principalelor instituții publice și strategii de C&I din România și o analiză descriptivă a portofoliului de instrumente de C&I al țării, cu detalii despre obiectivele instrumentelor, mecanismele de intervenție (de ex. granturi, vouchere, servicii de consultanță etc.), beneficiarii vizați și alte caracteristici. Secțiunea se încheie cu o analiză a alinierii mixului de politici cu nevoile țării (detaliate în secțiunea anterioară), pentru a identifica nevoile care nu au fost abordate sau care au fost abordate insuficient prin instrumentele de C&I. • Mixul de politici conține un număr mare de instrumente cu bugete foarte mici. Cele mai mari patru instrumente din mixul de politici reprezintă 45% din bugetul total, iar cele mai mici 50% dintre instrumente reprezintă numai 4% din totalul cheltuielilor. • Universitățile primesc o finanțare instituțională foarte mică pentru activitățile de C&I în comparație cu alte tipuri de instituții de C&I. • Finanțarea pentru accesarea și întreținerea infrastructurii de cercetare existente este limitată. Deși România a investit fonduri semnificative pentru construirea de infrastructură nouă de cercetare, aceste investiții nu au fost însoțite de finanțare pentru operarea și întreținerea acestor infrastructuri noi sau a celor existente și nici pentru accesul la acestea. • Există lacune în ceea ce privește sprijinul acordat principalilor intermediari și actori din ecosistem. Cartografierea portofoliului a dezvăluit o lipsă de sprijin pentru intermediarii esențiali cum ar fi OTT-urile, incubatoarele și acceleratoarele și parcurile tehnologice. • Există un sprijin redus pentru activitățile de C&I ale sectorului privat sau pentru colaborările în C&D conduse de industrie. Sprijinul pentru C&I în sectorul privat se limitează în mare la granturi în colaborare public-privat și, deși există un procent semnificativ de finanțare pentru aceste colaborări, aceste instrumente, în general, nu sunt conduse de industrie (adică firmele nu sunt solicitantul principal/beneficiarul fondurilor și nici nu stabilesc ele agenda de cercetare). Experiența globală a arătat că sectorul privat are puține stimulente pentru a participa la cercetări în colaborare dacă nu poate să definească agenda de cercetare și să dețină rezultatele proiectului. • Sprijinul pentru transferul de tehnologie este limitat și se concentrează pe infrastructură sau pe cercetare bazată pe sectorul public, mai degrabă decât pe consolidarea capacității de transfer de tehnologie. 2.2.1 Prezentare generală a sistemului de C&I din România Această secțiune oferă o prezentare a sistemului românesc de C&I, a instituțiilor acestuia și a strategiilor care stabilesc obiectivele și prioritățile naționale în C&I. Figura 17 arată cadrul instituțional din sistemul de C&I al României la nivel strategic, la nivel de elaborare de politici și la nivel de implementare, precum și principalele programe de finanțare de C&I din sistemul național. • În prezent nu există un organism care să coordoneze strategiile și politicile naționale de C&I între ministere, deși este în curs de dezvoltare un Comitet interministerial pentru știință, tehnologie și inovare. • Elaborarea de politici în domeniul cercetării și inovării este fragmentată între o serie de ministere și alți actori. MCID răspunde în principal de stabilirea politicilor de 42 cercetare și inovare, MEDU coordonează sistemul de învățământ, iar o serie de alte ministere joacă roluri mai mici în elaborarea de politici pentru C&I. • MCID și UEFISCDI sunt principalele entități responsabile cu implementarea finanțării pentru C&I. MCID este principala entitate responsabilă cu implementarea instrumentelor de C&I în cadrul Programului Operațional Competitivitate, în cadrul PNRR și al unor programe esențiale din cadrul PN3, iar UEFISCDI implementează și o mare parte din portofoliul PN3. Agențiile de dezvoltare regională, MEDU și MIPE au și ele roluri importante în implementarea C&I. 43 Figura 17 Cadrul instituțional pentru C&I Sursa: Elaborată de Banca Mondială. 44 Sistemul românesc de C&I a cunoscut schimbări structurale profunde în tranziția sa de după comunism și în procesul de integrare în Uniunea Europeană. Înainte de 1990, cea mai mare parte din cercetare și inovare se realiza în institute de cercetare de stat și în Academiile de Științe, în timp ce, în prezent, cercetarea este mai diversificată, existând firme private și, într-o măsură semnificativ mai mică, universități, care devin actori mai proeminenți în C&I. Structura instituțională și guvernanța sectorului de C&I, precum și mixul de politici de cercetare au cunoscut și ele schimbări radicale. În 2007, România a adoptat prima sa Strategie națională integrată de CDI (2007-2013), aflată acum la a treia sa iterație și care va fi urmată de al patrulea Plan național de CDI (2022-2027). În urma schimbărilor guvernamentale, cadrul instituțional pentru C&I a fost modificat de mai multe ori, autoritatea de stat pentru C&D (care, în prezent, este Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării) a evoluat / s-a restructurat de mai multe ori - adică Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice până în 2017, Ministerul Cercetării și Inovării până în 2019, Ministerul Educației și Cercetării până în 2021. Pe parcursul acestor schimbări, cheltuielile României cu C&I au fost în mod constant mici, iar performanța sa în materie de inovare a fost printre cele mai scăzute dintre statele membre ale UE. Ca răspuns la aceste probleme cronice, în 2021, Guvernul României a cerut sprijinul Comisiei Europene pentru realizarea unei analize independente a sistemului de C&I din România (Instrumentul de Sprijin pentru Politici al UE, 2022), cu accent pe sectorul public de cercetare. Ca parte din PNRR, România s-a angajat să implementeze 80% dintre recomandările incluse în Raportul ISP (Comisia Europeană, 2022a) pentru a reforma sistemul de cercetare și a îmbunătăți guvernanța sectorului de C&I. În ciuda acestor angajamente, resursele dedicate eforturilor de reformă sunt limitate: reformele și investițiile planificate în domeniul C&I au un cost total de 260 milioane EUR, ceea ce reprezintă mai puțin de 1% din cheltuielile totale planificate pentru tot PNRR în România (Comisia Europeană, 2021b). Un factor esențial în performanța suboptimă a României în C&I a fost nivelul scăzut al capacității instituționale și al eficacității guvernului. România se clasează pe ultimul loc dintre statele membre ale UE în ceea ce privește eficacitatea guvernului, iar încrederea în guvern și în instituțiile publice este scăzută, în ciuda unui progres lent în a îmbunătăți transparența, asumarea răspunderii și digitalizarea administrației publice (Banca Mondială, 2018). Schimbările frecvente de guvern și reorganizările administrative succesive, în special în cadrul ministerului care răspunde de cercetare și inovare, au împiedicat progresul în ceea ce privește îmbunătățirea calității guvernului. MCID a existat în mai multe formate diferite în perioada analizată, agenda de cercetare fiind mutată la și de la ministerul educației de mai multe ori. La diferite momente, agenda de cercetare a fost de competența Agenției de Stat pentru C&D în cadrul Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice (înainte de 2017), la Ministerul Cercetării și Inovării (2017-2019), la Agenția de Stat pentru C&D din cadrul Ministerului Educației și Cercetării (2019 - 2020) și la MCID (2020 până la momentul redactării prezentului raport). Din 2016 și până în prezent au existat peste 10 miniștri. Această reorganizare frecventă a organismului principal de elaborare de politici în domeniul C&I a contribuit la imprevizibilitatea sprijinului pentru C&I în România. Organisme responsabile cu elaborarea de politici Elaborarea de politici în domeniul cercetării și inovării este fragmentată între o serie de ministere și alți actori. Raportul recent al Instrumentului de Sprijin pentru Politici (2022) a constatat că sectorul de cercetare din România nu funcționează ca un sistem coerent și este afectat de fragmentare la nivel de guvernanță și de implementare a politicii de C&I. Adesea, 45 principalii actori din domeniul C&I au domenii de responsabilitate care se suprapun, însă stimulentele pentru a coopera sunt deficitare. La nivel legislativ, Comisiile pentru Știință, Inovare și Tehnologie de la Senat și de la Camera Deputaților din Parlamentul României sunt principalele foruri legislative pentru domeniul C&I. Mai există și alte comisii relevante, atât la nivelul Senatului, cât și la Camera Deputaților, care se ocupă de anumite aspecte ale sistemului de C&I, cum ar fi cercetarea realizată în universități (adică, Comisia (Comisiile) pentru Educație). Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) este principalul organism care răspunde de stabilirea politicii de cercetare și inovare în România. MCID se ocupă de proiectarea și de actualizările Strategiei Naționale pentru Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă (strategia generală care guvernează cercetarea și guvernarea la nivel național - a se vedea secțiunea cu privire la strategiile pentru C&I) și monitorizează implementarea acesteia. De asemenea, MCID proiectează Planul Național de CDI, care este mecanismul principal pentru finanțarea cercetării competitive și a granturilor de inovare din țară. Ministerul mai coordonează și politica națională de C&I, monitorizează activitățile de C&I, proiectează și implementează programe cheie de sprijin pentru C&I și reprezintă România în procesul decizional din domeniul C&I la nivelul UE. MCID are mai multe organisme consultative, care oferă consiliere pe domenii cheie ale politicilor de C&I. Ministerul Educației (MEDU) coordonează sistemul de învățământ din România și are responsabilități legate de finanțarea învățământului doctoral și a cercetării științifice în universități. Ministerul este sprijinit de diferite consilii, agenții și organisme consultative, inclusiv de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI). Mai există și alte ministere, care joacă roluri mai mici în elaborarea de politici pentru C&I. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale gestionează strategia și planul sectorial pentru C&D în sectorul agricol și agroalimentar. Ministerul Sănătății coordonează strategia națională și planul de C&D în sectorul sănătății. Ministerul Economiei, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Energiei au și ele roluri în realizarea agendei naționale privind specializarea inteligentă și în sprijinirea dublei tranziții a României. Mai mult, Ministerul de Finanțe supraveghează stimulentele fiscale pentru C&D, iar Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are rolul principal în administrarea Fondurilor de coeziune ale UE, precum și a Programului Național de Redresare și Reziliență. La nivel regional, Consiliile de Dezvoltare Regională elaborează Strategiile regionale de specializare inteligentă și coordonează procesele de dezvoltare regională. Consorțiile Regionale de Inovare includ reprezentanți ai universităților, institutelor de cercetare, IMM-urilor inovatoare, autorităților publice locale și societății civile și funcționează ca organisme consultative pe teme de RIS3 la nivel regional. Organismele de coordonare Anterior nu exista niciun organism care să coordoneze strategiile și politicile naționale de C&I între ministere, deși pentru noua perioadă de programare a fost creat un nou comitet de coordonare. Conform Legii cercetării, ar fi trebuit să se organizeze un Consiliu Național pentru Politici în domeniul științei și tehnologiei, ca organism consultativ în subordinea prim-ministrului, cu rolul de a consilia Guvernul la stabilirea priorităților naționale de C&I, însă acest consiliu nu a 46 fost niciodată activat. Strategia Națională de CDI 2014-2020 includea prevederea privind un Consiliu Național pentru Știință, Tehnologie și Inovație (CNPSTI) ca organism interministerial cu rol de coordonare, monitorizare și evaluare a Strategiei. Însă nici CNPSTI nu a fost activat niciodată, ceea ce a dus la o slabă coordonare a politicilor sectoriale de C&I. S-a creat un nou Comitet Interministerial pentru Știință, Tehnologie și Inovare cu scopul de a asigura coordonarea priorităților naționale pentru C&I în cadrul Reformei 2 din Planul Național de Redresare și Reziliență (a se vedea Caseta 2), deși nu se știe cât de eficace va fi comitetul în această funcție. Caseta 2 Organismul de coordonare planificat pentru CDI Printr-o ordonanță de guvern recentă s-a stabilit un organism unic de coordonare pentru politicile de C&I: Comitetul Interministerial pentru Știință, Tehnologie și Inovație. Comitetul este organism de decizie subordonat prim-ministrului și are mai multe roluri: stabilirea priorităților naționale de C&I și alocarea de fonduri pentru C&I publică, asigurarea coordonării priorităților naționale pentru C&I și pentru specializarea inteligentă cu prioritățile sectoriale și regionale, asigurarea coordonării cu sectorul privat, cu societatea civilă și cu alte entități, luarea deciziilor cu privire la revizuirile și/sau schimbările aduse cadrului legislativ și strategic pentru investițiile în C&I (Strategiile naționale de CDI și Planurile naționale de CDI), dacă este necesar, precum și revizuirea activității organismelor consultative subordonate MCID și stabilirea rolurilor și a sarcinilor acestora. Comitetul este format din reprezentanți esențiali de la nivelul guvernului: prim-ministrul, ministrul cercetării, inovării și digitalizării, ministrul educației, ministrul de finanțe, ministrul economiei, ministrul sănătății, ministrul energiei, ministrul mediului, apelor și pădurilor, ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, ministrul apărării naționale, ministrul de interne, ministrul investițiilor și proiectelor europene, ministrul mediului de afaceri și turismului, secretarul general al guvernului, președintele Academiei Române. Comitetul mai include și observatori, fără drept de vot, pe directorii organismelor consultative ale MCID, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvicultură, un reprezentant numit de UEFISCDI, reprezentanți ai confederațiilor patronale, un reprezentant al Agențiilor de Dezvoltare Regională și trei reprezentanți ai sectorului privat de C&D. Comitetul se întâlnește regulat, trimestrial și ori de câte ori este necesar. Este sprijinit de un secretariat dedicat organizat în cadrul MCID, care răspunde de monitorizarea și evaluarea Strategiei naționale de CDI și a evoluției sistemului de C&I. Secretariatul va pregăti un raport anual cu recomandări pentru actualizarea obiectivelor naționale strategice de C&I care vor fi prezentate Guvernului înainte de adoptarea legii bugetului. Sursa: Ordonanța de urgență a Guvernului, nr. 43/24 mai 2023 de modificare a OG 57/2002. Există câteva comitete interministeriale și interinstituționale, dar obiectul lor de activitate este limitat. În 2019 a fost creat Comitetul pentru Coordonarea Specializării Inteligente (CCSI), cu reprezentanți din diferite ministere și Agenții de Dezvoltare Regională, dar acesta se ocupă doar de aspecte legate de specializarea inteligentă. Alte organisme de coordonare sunt Comitetul Interministerial pentru Coordonarea PNRR, Comitetul Interministerial pentru Monitorizarea Programului „România Educată”, Comitetul Interministerial pentru coordonarea relațiilor României cu OCDE, care facilitează coordonarea pe anumite programe sau teme. 47 Organismele de implementare MCID este principala entitate responsabilă cu implementarea instrumentelor de C&I din cadrul Programului Operațional Competitivitate, al PNRR și al mai multor programe cheie pentru C&I din cadrul Planului Național pentru CDI (PN3). MCID este Organismul Intermediar și organismul de implementare al Programului Operațional Competitivitate (POC/POCIDIF). Unitățile de implementare ale MCID (adică Direcția pentru Programe de Cercetare, Direcția pentru Infrastructuri de Cercetare) proiectează și implementează mai multe alte programe esențiale de sprijin pentru C&I, inclusiv instrumente care furnizează finanțare instituțională pentru Institutele Naționale de C&D, taxe de membru în organizații internaționale și finanțare pentru instalații și obiective speciale de interes național. În 2021 a fost creată la MCID Unitatea de Implementare a Reformei în cadrul Instrumentului de Sprijin pentru Politici, care să implementeze și să monitorizeze recomandările ISP transpuse în reforme ale sistemului național de C&I. Unitatea ISP va fi operațională din 2021 până în 2026. UEFISCDI implementează multe dintre programele de granturi pentru cercetare și inovare în cadrul PN3. UEFISCDI funcționează în cadrul Ministerului Educației și are un rol dublu: sprijină Ministerul Educației în distribuirea bugetului de stat pentru universitățile de stat și este și agenția de implementare pentru programele din PN3 și pentru Granturile Pr ogramului de Cercetare al Spațiului Economic European (SEE). De asemenea, UEFISCDI este și entitatea care dezvoltă și administrează platforme strategice cum ar fi E-ERRIS/ E-ERTIS (Sistemul European de Infrastructuri de Cercetare și Tehnologie), Brainmap (comunitate online de cercetători, inovatori, tehnicieni și antreprenori), UDiManager (o platformă pentru primirea de informații și depunerea de cereri pentru obținerea de granturi de cercetare) și Registrul Educațional Integrat (REI). Din 2022, UEFISCDI asigură și sprijin tehnic și administrativ pentru MCID, MEDU și alte entități pentru administrarea diferitelor apeluri de propuneri lansate în cadrul PNRR și al altor programe naționale și internaționale. Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR-urile) sunt organismele de implementare ale instrumentelor din cadrul Programelor Operaționale Regionale. În perioada de programare 2014-2020, ADR-urile au fost Organisme Intermediare în Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020 (în care Ministerul Dezvoltării Regionale a avut rolul de autoritate de management), iar în perioada de programare 2021-2027, acestea vor fi Autorități de Management și organisme de implementare pentru POR-uri. De asemenea, ADR-urile răspund de proiectarea, managementul, implementarea și monitorizarea Strategiilor Regionale de Specializare Inteligentă și fac parte din Comitetul pentru Coordonarea Specializării Inteligente organizat în subordinea MCID. O serie de alte ministere și agenții joacă și ele un rol în implementarea politicilor de C&I. Ministerul Educației - sprijinit de consiliile sale consultative și de UEFISCDI - implementează programele de finanțare instituțională pentru universitățile de stat și acționează ca organism intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman (POCU/POEO). Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale asigură finanțare pentru Academia de Științe Agricole și Silvicultură (ASAS) și pentru institutele de cercetare ale acesteia și administrează planul sectorial de C&D pentru sectorul agricol și agroalimentar. Ministerul Sănătății sprijină Academia de Științe Medicale și administrează planul de C&D în sectorul sănătății. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este Autoritatea de Management pentru majoritatea fondurilor europene structurale și de investiții, pentru programul SEE și pentru Planul de Redresare și Reziliență. Academia Română administrează finanțarea în bloc pentru institutele sale de cercetare. În sfârșit, Institutul de Fizică 48 Atomică (IFA) și Agenția Spațială Română (ROSA) coordonează programele naționale de C&I și participarea României la infrastructuri de cercetare și programe internaționale majore în domeniul fizicii atomice și subatomice și la activități spațiale. Entitățile responsabile cu realizarea CDI Structura entităților responsabile cu realizarea C&I din România s-a schimbat în ultimul deceniu, însă sectorul este în continuare fragmentat și slab coordonat. În 2021 existau 550 de unități de C&D active în România, dintre care 249 erau de stat (IPC-uri și IÎS-uri), iar 301 erau unități private (a se vedea Tabelul 3). Deși numărul de unități de C&D de stat a rămas relativ stabil, numărul de unități de C&D private a scăzut dramatic, de la peste 460 de unități în 2011 la 301 în 2021, odată cu schimbările la nivelul structurii economice a României. În Tabloul de bord al UE privind investițiile industriale în C&D nu este inclusă nicio companie din România, însă unele sectoare dau semne de potențial de inovare prin investițiile în C&I ale corporațiilor multinaționale. Așa stau lucrurile în special în sectorul auto, care a beneficiat de mutarea activităților high tech ale mai multor companii multinaționale majore, printre care Renault, Continental AG, Siemens, Delphi și Bosch. Tabelul 3 Instituții de C&I Institutele Naționale de 42 INCD-uri subordonate MCID C&D (INCD-uri) 4 INCD-uri subordonate altor ministere 50 de institute de cercetare și 20 de centre subordonate Academiei Române Academii 70 de institute subordonate Academiei de Științe Agricole și Silvicultură 95 de organisme de cercetare coordonate de Academia de Științe Medicale Instituții de învățământ 53 de universități de stat superior 34 de universități particulare Institutele sau centrele de C&D organizate în cadrul societăților naționale, Alte instituții de C&I companiilor naționale sau unităților independente de interes național Sursa: Compilată de Banca Mondială. România are 46 de Institute Naționale de C&D (INCD-uri), dintre care majoritatea (42) sunt coordonate de MCID, iar celelalte sunt coordonate de alte ministere. Conform Legii cercetării, INCD-urile funcționează cu autonomie financiară, administrează active din domeniul public și privat al statului, dețin propriile lor active și pot să realizeze activități comerciale și de producție. MCID este reprezentat în consiliile INCD-urile, aprobă bugetele acestora și validează rezultatele evaluărilor externe. Finanțarea instituțională pentru INCD-uri este asigurată prin Programul NUCLEU, administrat de MCID. Academia Română are aproximativ 50 de institute de cercetare și 20 de centre. Academia funcționează autonom și are o linie bugetară proprie în bugetul de stat. Institutele și centrele funcționează sub conducerea a 14 secții științifice care ghidează activitatea științifică, supraveghează, controlează și evaluează activitatea unităților membre. Academia organizează și studii doctorale și postdoctorale. Academia Română are o linie bugetară dedicată, separată de orice buget ministerial, prin care beneficiază de finanțare în bloc pentru activități de C&I. Mai există și peste 150 de institute, centre sau unități de C&D în subordinea Academiei de Științe Agricole și Silvicultură și a Academiei de Științe Medicale. Academia de Științe Agricole și Silvicultură (ASAS) include aproximativ 70 de institute și unități agricole de cercetare. ASAS funcționează autonom și are secții științifice care coordonează și controlează activitatea de C&D a unităților de cercetare. ASAS primește finanțare de la bugetul de stat prin Ministerul 49 Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care gestionează și planul sectorial pentru C&D în agricultură. Academia de Științe Medicale (ASM) funcționează cu venituri proprii și cu subvenții de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății. Sunt aproximativ 95 de structuri de cercetare care funcționează sub auspiciile ASM, printre care spitale, laboratoare clinice, departamente de cercetare, institute de cercetare științifică educaționale și medicale etc. Sectorul românesc de învățământ superior cuprinde 87 de instituții de învățământ superior acreditate, printre care 53 de universități de stat și 34 de universități particulare. IÎS-urile sunt autonome și își stabilesc propria agendă de cercetare. IÎS-urile de stat sunt finanțate de la bugetul de stat prin Ministerul Educației, care cuprinde și un flux de finanțare dedicat, creat recent, pentru C&D, deși acest flux dedicat reprezintă doar 20 milioane EUR pe an în total, pentru toate universitățile de stat. Lipsa de finanțare instituțională pentru C&D în universități se transpune în lipsa de personal dedicat de C&D și bugete mici pentru cercetare. În 2023 urmează să se aprobe o nouă Lege a învățământului, care, printre altele, are scopul de a consolida misiunea de C&I și de a crește nivelul de finanțare pentru C&I în IÎS-uri. Sistemul de C&D din România mai include și institute de C&D sau centre organizate în cadrul societăților naționale, companiilor naționale sau unităților independente de interes național, însă nu s-a făcut o catalogare cuprinzătoare a acestor instituții. 2.2.2 Strategii de C&I • Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare și Specializare Inteligentă este documentul generic care definește politica de stat în domeniul cercetării și inovării și toate investițiile și intervențiile în C&D sunt acoperite prin această strategie • Strategia pentru 2014-2020 nu și-a atins ținta ambițioasă de a acorda 1% din PIB finanțare publică pentru C&D. Implementarea a fost împiedicată nu doar de neajunsuri în materie de finanțare, ci și de deficiențe la nivelul cadrului de guvernanță și de lipsa de informații strategice privind politicile. • Strategia pentru 2022-2027 menține ținta anterioară de 1% din PIB finanțare din fonduri publice, însă o cheltuială bugetară de 16,6 miliarde EUR pare nerealistă având în vedere performanțele trecute și actuale ale României în materie de cheltuieli. Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare, Inovare și Specializare Inteligentă este documentul generic care definește politica de stat în domeniul cercetării și inovării. Strategia stabilește viziunea, obiectivele, țintele și cadrul de implementare pentru C&I (guvernanță, sistemul de monitorizare și evaluare, sursele de finanțare și planul de acțiune). Investițiile și intervențiile acoperite în Strategia Națională de CDI includ atât alocările pentru C&D de la bugetul de stat, cât și fondurile europene pentru C&I și răspund condițiilor stabilite în cadrul Politicii europene de coeziune pentru specializarea inteligentă. Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020 (SNCDI) Pentru perioada de programare 2014-2020, Strategia Națională de CDI (SNCDI) a stabilit o viziune ambițioasă pentru țară, dar nu și-a atins ținta de a aloca 1% din PIB finanțare de stat pentru C&D. Astfel cum s-a discutat în secțiunea privind Analiza nevoilor țării, cheltuielile guvernului României cu C&I au fost cele mai scăzute din UE în perioada 2014-2020. Evaluarea intermediară a SNCISI arată că diferența față de țintele de cheltuieli planificate a fost semnificativă și că intervențiile din cadrul strategiei au avut un impact pozitiv, dar modest în ceea ce privește 50 atingerea obiectivelor strategice (INCSMPS 2019). Implementarea SNCDI a fost împiedicată nu doar de neajunsuri în materie de finanțare, ci și de deficiențe la nivelul cadrului de guvernanță și de lipsa de informații strategice privind politicile. Covid 19 a mai adăugat și alte provocări în implementarea instrumentelor pentru C&I și a întârziat adoptarea SNCISI, PN4, POCIDIF și a altor strategii și planuri esențiale pentru noua perioadă de programare (2022-2027). Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022 – 2027 (SNCISI) SNCISI menține obiectivul din 2014-2020, de a investi 1% din PIB fonduri publice în C&D până în 2027. SNCISI acoperă mai multe surse de finanțare decât SNCDI, inclusiv alocările pentru C&I din PNRR, dar, la fel ca bugetul planificat pentru SNCDI, ținta privind cheltuiala bugetară de 16,6 miliarde EUR (respectiv cheltuieli de 1% din PIB) pare nerealistă, dată fiind performanța României în materie de cheltuieli cu C&I în trecut și în prezent. Nu este clar de unde ar proveni fondurile pentru această creștere dramatică a cheltuielilor cu C&I. În comparație cu SNCDI (2014-2020), SNCISI adaugă o serie de noi domenii de interes, inclusiv un accent mai mare pe transferul de cunoștințe și tehnologie, antreprenoriat inovator, o mai bună utilizare a infrastructurilor de cercetare și tranziția la știința deschisă (a se vedea Tabelul 4 de mai jos). De asemenea, SNCDI incorporează și noile obiective ale Spațiului European de Cercetare și pune mai mult accent pe internaționalizare, pe sinergiile cu Orizont Europa și cu alte programe europene și internaționale și pe consolidarea capacității. SNCISI va folosi o structură de guvernanță și un sistem de monitorizare și evaluare pe mai multe niveluri, precum și procesul de descoperire antreprenorială continuă, conform criteriilor condiției favorizante pentru specializarea inteligentă (2021-2027) stabilite de Comisia Europeană. Pentru prima oară, SNCISI include ținte pentru domenii de specializare inteligentă (adică rata de creștere a ocupării forței de muncă, valoarea adăugată și exporturile în ecosistemele asociate cu domeniile de specializare inteligentă care beneficiază de proiecte majore vor fi de două ori cât media națională), însă scenariul de referință și metodologia pentru calcularea rezultatelor RIS3 încă nu au fost elaborate. Tabelul 4 oferă o comparație dintre țintele, obiectivele specifice și planurile și programele de implementare din SNCDI (2014-2020) și SNCISI (2022-2027). Tabelul 4 Țintele, obiectivele și planurile și programele de implementare din SNCDI (2014 -2020) și SNCISI (2022-2027) SNCDI (2014-2020) SNCISI 2022-2027 Ținte privind Premisa: Creșterea treptată a investițiilor publice în C&D la 1% din PIB în 2020 finanțarea Fonduri naționale de C&D Planul național pentru C&D, planurile de C&D ale Academiei Române și ale academiilor Planuri și pe sectoare programe de implementare Planurile sectoriale de C&D ale altor ministere Fondurile europene structurale și de investiții (FESI): Programele operaționale (PO) 51 PO Competitivitate (POC); PO Regional Programul pentru creștere inteligentă, (POR); PO Capital Uman (POCU); Alte PO Programul pentru educație și ocuparea cu componentă de C&I forței de muncă (POCIDIF).; Nou: 8 programe regionale, Programul pentru sănătate, Programul pentru o tranziție justă Nou: Mecanismul de redresare și reziliență, Componenta 9 (Sprijin pentru CDI) Condiții FESI Prioritățile naționale legate de specializarea Prioritățile regionale legate de inteligentă (condiționalitatea ex-ante pentru specializarea inteligentă FESI 2014-2020) (condiționalitatea favorizantă pentru FESI 2021-2027) Inovare și specializare inteligentă • Stimularea C&I privată (credite fiscale, • Mobilizarea inovării prin parteneriate VC, protejarea PI etc.) public-privat; transfer de tehnologie și • Sprijinirea specializării inteligente („de la cunoștințe. Nou: antreprenoriat în idee la piață”, centre de competență inovare RIS3, infrastructură pentru transferul de • Sprijinirea ecosistemelor de tehnologie și incubare, infrastructuri de specializare inteligentă (centre C&D, fuziuni ale OPC-urilor etc.) tehnologice, participarea la RIS3 • Inovare în sectorul public internațional, aptitudini pentru RIS3 etc.) Obiective Excelența în cercetare, acces la cunoștințe și condiții cadru specifice și domenii de • Îmbunătățirea pieței muncii pentru • Atragerea de talente în cercetare și interes cercetare creșterea numărului de cercetători și • Sprijinirea cercetării fundamentale și a îmbunătățirea competențelor cercetării de frontieră acestora • Îmbunătățirea capacității instituționale a • Nou: Agenda strategică de cercetare: OPC-urilor Asocierea C&I cu provocările sociale • Acces la cunoștințe pentru toate OPC- • Creșterea competitivității organizațiilor urile și sprijin pentru publicarea cu acces de cercetare deschis • Nou: Facilitarea tranziției la știința • Infrastructuri de cercetare majore (ELI și deschisă Danubius) și clustere de inovare • Nou: Modernizare, utilizarea eficientă • Educație pentru IST și comunicări și accesul deschis la infrastructura de științifice cercetare • Știință și Societate Colaborare europeană și internațională • Internaționalizarea activităților de C&I, • Cooperare europeană și internațională cooperare europeană și internațională. pentru CDI. Nou: Formare de capacitate pentru internaționalizare Sursa: Compilată de Banca Mondială. 52 2.2.3 Mixul de politici de C&I al României Această secțiune oferă o prezentare generală a portofoliului românesc de instrumente de sprijinire a cercetării și inovării în perioada de programare 2014-2020 și o analiză a alinierii dintre sprijinul furnizat de mixul de politici și nevoile țării (detaliate în secțiunea anterioară), pentru a identifica acele nevoi care nu au fost abordate, sau care au fost abordate insuficient prin instrumentele de sprijinire a C&I. • Analiza mixului de politici de C&I reprezintă prima analiză holistică de jos în sus a politicilor naționale ale României prin care este sprijinită cercetarea, dezvoltarea și inovarea la nivel de instrument • MCID și MIPE sunt principalele autorități care administrează politicile de C&I, iar MCID și UEFISCDI implementează cea mai mare parte din fondurile de C&I • Mixul de politici conține un număr mare de programe cu bugete foarte mici. • Universitățile primesc mai puțină finanțare instituțională pentru C&D decât alte organizații publice de cercetare • Finanțarea pentru accesarea și întreținerea infrastructurii de cercetare existente este limitată • Există lacune în ceea ce privește sprijinul acordat activităților de C&I din sectorul privat și principalilor intermediari și actori din ecosistem • Există un sprijin redus pentru colaborările în C&D conduse de industrie • Sprijinul pentru transferul de tehnologie nu a pus accent pe consolidarea capacității organizațiilor de cercetare și a OTC-urilor de a desfășura activități de comercializare, PI și transfer de tehnologie Metodologie Cartografierea portofoliului are ca scop să ofere o evaluare cuprinzătoare a investițiilor țării în cercetare și inovare. Aceasta constă dintr-o catalogare a fiecărui instrument de politici prin care este sprijinită C&I în țară și o analiză a caracteristicilor acestora. Exercițiul de cartografiere a portofoliului oferă baza pentru evaluarea alinierii dintre nevoile identificate de politici de C&I (astfel cum sunt descrise în secțiunea de Analiză a nevoilor țării) și compoziția portofoliului de instrumente de sprijin pentru C&I din România. Această abordare se poate f olosi și ca instrument pentru monitorizarea portofoliului de instrumente în continuare. Această analiză reprezintă prima analiză holistică de jos în sus a politicilor naționale ale României prin care este sprijinită cercetarea, dezvoltarea și inovarea la nivel de instrument. Analiza a implicat colectarea de informații din rapoartele anuale ale MCID, UEFISCDI, IFA, ale programelor PN3, ale MIPE, ale AR și ale MADR (a se vedea în Anexa 1 o descriere a surselor de date). Cartografierea include toate instrumentele de C&I care erau operaționale în ciclul de programare 2014-2020, cu accent pe perioada bugetară 2016-2021, deoarece, în practică, implementarea instrumentelor din ciclul 2014-2020 nu a început până în 2016 și s-a prelungit dincolo de anul 2020. Apoi instrumentele au fost analizate în raport cu diferiți indicatori, printre care bugetul alocat și plătit, rezultate, obiective, tipuri de beneficiari și organisme de implementare (a se vedea exemple de indicatori în Figura 18) pe baza unei treceri în revistă a documentației programelor. În total, s-au folosit 239 de variabile pentru a caracteriza instrumentele. 53 Figura 18 Prezentare generală a cartografierii portofoliului Sursa: Compilată de Banca Mondială. Cartografierea se concentrează pe instrumente care sprijină cercetarea și inovarea și exclude intervențiile care nu țin de C&I. Sfera de acoperire a analizei se limitează la instrumentele care sprijină excelența în cercetare, tehnologia și inovarea în sectorul public și privat și nu include intervențiile care nu se bazează pe CDI, cum ar fi sprijin general pentru firme, adoptarea de tehnologie, îmbunătățirea eficienței etc. În total au fost cartografiate 76 de instrumente pentru perioada 2014-2020. Lista completă de programe, precum și avertismentele privind analiza se găsesc în Anexa 1. Câteva aspecte trebuie reținute în legătură cu datele colectate: • Cartografierea portofoliului nu include instrumentele finanțate direct din surse europene și internaționale (de ex. granturile Orizont 2020), în care autoritățile naționale nu sunt implicate la nicio fază a evaluării, administrării, monitorizării sau evaluării proiectului. • În cazurile în care pentru un instrument nu au fost disponibile date privind bugetul alocat, echipa a presupus că bugetul alocat a fost egal cu bugetul plătit pentru instrumentul respectiv într-un anumit an. • Pentru instrumentele implementate de Institutul de Fizică Atomică (IFA) și de Agenția Spațială Română (ROSA) nu au existat date privind plățile de fonduri, astfel că echipa a presupus că bugetul plătit a fost egal cu bugetul alocat pentru instrumentul respectiv într- un anumit an. • Pentru instrumentele finanțate de programe operaționale, s-a presupus că bugetele plătite sunt egale cu bugetele contractate, deoarece nu au fost disponibile date privind plățile efective de fonduri la nivel de instrument. • Cartografierea portofoliului nu include planurile sectoriale de C&D ale altor ministere în afară de MCID și Ministerul Agriculturii, din cauza lipsei de date. Echipa Băncii Mondiale va continua cartografierea instrumentelor din perioada de programare 2021-2027 pe măsură ce acestea sunt anunțate. La momentul redactării 54 prezentului raport (iunie 2023), echipa a cartografiat 12 instrumente din noul ciclu de programare – în principal din PNRR. Caracteristicile mixului de politici Cartografierea mixului de politici din perioada 2014-2020 conține 76 de instrumente cu un buget plătit total de 3,4 miliarde EUR în anii fiscali 2016-2021. Mixul de politici a fost analizat în raport cu o serie de dimensiuni, printre care organismul de implementare, obiectivele, beneficiarii eligibili etc. Rezultatele acestor analize sunt prezentate mai jos. MCID și MIPE sunt principalele autorități care administrează politicile de CDI, iar MCID și UEFISCDI implementează cea mai mare parte din fondurile de CDI. MCID, în calitate de autoritate de management pentru Planul Național de CDI și pentru propriile sale programe strategice (de ex. NUCLEU, IOSIN etc.) și MIPE, în calitate de autoritate de management pentru programele operaționale ale României, supraveghează peste 80% din portofoliul de CDI (Tabelul 5). De asemenea, MCID implementează direct cea mai mare parte din fondurile de CDI în calitate de organism de implementare pentru PO Competitivitate și pentru propriile sale programe strategice. În calitate de organism de implementare pentru majoritatea granturilor de cercetare și inovare din cadrul Planului Național de CDI, UEFISCDI joacă și ea un rol critic ca organism de implementare. Tabelul 5 Principalele organisme de implementare pentru instrumentele de CDI din România Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Majoritatea fondurilor de CDI provin de la bugetul național, iar finanțarea este împărțită pe mai multe strategii, planuri și programe. Instrumentele finanțate în cadrul bugetului național reprezintă 58% din finanțarea plătită între 2016-2021, iar restul de 42% sunt finanțate din programele operaționale. Astfel cum este prezentat în Figura 19 , cel mai mare mecanism de finanțare este PO Competitivate (POC), cu un total de 1,042 miliarde EUR contractate din 2016 până în 2021, care în principal sprijină infrastructura de cercetare, dar are și instrumente care sprijină colaborarea public-privat, clusterele, internaționalizarea și alte activități. Următoarele ca mărime sunt programele strategice ale MCID (934 milioane EUR fonduri plătite), printre care NUCLEU (finanțare instituțională pentru OPC-uri), taxe de membru la organizațiile internaționale, IOSIN (finanțare pentru infrastructură) și alte instrumente cheie. Al treilea cel mai mare mecanism 55 este Planul Național de CDI (615 milioane EUR fonduri plătite), care sprijină în cea mai mare parte instrumente de granturi de cercetare. Și din bugetul de C&D al Academiei Române, al PO Capital Uman (POCU) și al PO Regionale (POR) s-au plătit fonduri semnificative pentru C&I în 2016-2021. Figura 19 Fonduri plătite și număr de instrumente pe mecanisme de finanțare Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Cea mai mare parte din mixul de politici este format din instrumente cu finanțare competitivă, iar finanțarea pe bază de performanță și finanțarea în bloc pentru instituții reprezintă și ea o cotă semnificativă din fondurile de C&I. Finanțarea competitivă (adică finanțarea pentru care există un proces de depunere de cereri și selecție pentru atribuirea fondurilor) a reprezentat 64% din mixul de politici; 44% din finanțarea competitivă a provenit de la bugetul național, iar 56% au fost fonduri din FEDR, FESI sau programe ale SEE și ale Mecanismului Norvegian (Figura 20). Finanțarea pe bază de performanță9 pentru OPC-uri și IÎS- uri a reprezentat 19% din mixul de politici, toate fondurile provenind de la bugetul național. Finanțarea în bloc10 pentru OPC-uri și IÎS-uri a reprezentat 11% din mixul de politici, toate fondurile provenind de la bugetul național. 9 Finanțarea pe bază de performanță (FBP) este finanțarea dedicată pentru instituțiile publice de cercetare, alocată în funcție de metrici de performanță, cum ar fi clasamente instituționale, indicatori bibliometrici sau care țin de brevete, finanțare pentru cercetare atrasă etc. Instrumentele de FBP din România emit periodic apeluri de propuneri către instituțiile eligibile, iar atunci instituțiile sunt evaluate și se alocă finanțare în funcție de metricile de performanță st abilite: pentru NUCLEU, apelurile de propuneri se fac o dată la patru ani (deși finanțarea se plătește anual), iar instrumentele de FBP pentru universități emit apeluri de propuneri anual. 10 Finanțarea în bloc este finanțarea dedicată pentru instituțiile publice de cercetare, care nu se alocă pe baza unor metrici de performanță. În România, instrumentele de finanțare în bloc nu emit apeluri de propuneri. 56 Figura 20 Cheltuielile pe tipuri de finanțare și surse de finanțare Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. În cazul programelor finanțate din FESI, POC a contractat mult mai multă finanțare decât a alocat11, iar POR a avut dificultăți severe în ceea ce privește plata fondurilor. Supracontractarea fondurilor pare să fie o practică generală în cadrul programelor operaționale din România: la toate programele FESI din perioada 2014-2020 din România, rata fondurilor contractate depășește alocările inițiale cu 62%, iar rata efectivă de absorbție a fost de 77% (MIPE, 2023). În ceea ce privește întreg portofoliul de C&I, s-au contractat puțin mai multe fonduri decât s-au alocat (Figura 21a). În cazul POC, fondurile contractate au depășit alocările de finanțare cu 49% în cazul unora dintre instrumentele de C&I, însă rata de absorbție a finanțării pentru POC în ansamblu a fost doar de 70% la sfârșitul lui 2022. Analizând instrumentele finanțate prin POR, numai 28% din fondurile alocate fuseseră contractate până în 2021 (Figura 21c), ceea ce indică provocări severe în ceea ce privește absorbția fondurilor de către beneficiarii vizați (a se vedea secțiunea Sprijin pentru transferul de tehnologie pentru mai multe informații în acest sens). 11 Pentru instrumentele finanțate de programele operaționale, datele privind plata fondurilor la nivel de instrument sunt transmise numai după închiderea proiectelor; prin urmare, pentru proiectele active, această analiză se bazează pe fondurile contractate de beneficiari. De obicei, fondurile contractate sunt mai mari decât plățile efective, deoarece unele proiecte contractate pot fi anulate sau reziliate înainte de implementare sau în timpul acesteia. 57 Figura 21 Finanțare alocată și plătită pentru tot portofoliul și pe programe Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Mixul de politici conține un număr mare de instrumente cu bugete mici, ceea ce indică ineficiențe de natură administrativă. Cele patru instrumente care sunt cele mai mari din mixul de politici reprezintă 45% din bugetul total. Spre deosebire de acestea, cele mai mici 50% dintre instrumente reprezintă doar 4% din cheltuielile totale (Figura 22). Cele mai mici 38 de instrumente au un buget mediu de 3,4 milioane EUR, în comparație cu 84 milioane EUR pentru cele mai mari 38 de instrumente. Cele mai mici 50% dintre instrumente au și ele o sferă de cuprindere la fel de mică și sprijină mai puțin de 140 de proiecte în medie, cu o dimensiune medie a proiectelor de 25.000 EUR (în comparație cu o medie de peste 750 de proiecte sprijinite cu o dimensiune a proiectelor de 116.000 EUR pentru cele mai mari 50% dintre instrumente). În general, programele cu bugete foarte mici sunt mai puțin eficiente (în ceea ce privește costurile cu implementarea în raport cu rezultatele), probabilitatea evaluării eficacității acestora este mai mică și ele pot să reprezinte o scurgere de resurse, care și așa sunt limitate pentru C&I în România. Analiza funcțională a arătat că există o serie de instrumente cu bugete care sunt prea mici pentru a își realiza obiectivele de politici (a se vedea Analiza funcțională pentru mai multe informații în acest sens). 58 Figura 22 Dimensiunea bugetului pentru instrumentele de CDI, 2016-2021 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Crearea de cunoștințe este principalul rezultat social sprijinit, iar excelența în cercetare și inovarea în C&D sunt principalele obiective. Crearea de cunoștințe este rezultatul social care beneficiază de cel mai mult sprijin în mixul de politici de CDI, atât ca număr de instrumente, cât și ca fonduri plătite, urmat de capitalul uman și de creșterea productivității (Figura 23a). Excelența în cercetare este obiectivul sprijinit în cea mai mare măsură (din nou, atât în ceea ce privește numărul de instrumente, cât și ca fonduri plătite), urmat de inovarea în C&D, formarea de capital uman și competențe. De reținut că un singur instrument a avut obiective legate de sprijinirea minorităților rome și niciun instrument nu a vizat exclusiv agenda verde. Figura 23 Cheltuielile alocate ale instrumentelor și numărul de instrumente pe rezultate și obiective Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Institutele de cercetare și universitățile sunt principalii beneficiari sprijiniți, în timp ce sectorul privat beneficiază de sprijin limitat. Figura 24 de mai jos arată că institutele de cercetare sunt eligibile pentru cele mai multe fonduri de CDI dintre toate tipurile de beneficiari, fiind urmate de universități. Mult mai puțină finanțare este disponibilă pentru firme sau consorții; 59 deși analiza mixului de politici a exclus instrumentele care privesc inovarea non-C&D (de ex. adoptarea de tehnologie, capabilități manageriale etc.) în sectorul privat, lipsa de sprijin pentru activitățile de cercetare și inovare ale sectorului privat este remarcabilă. Finanțarea pentru intermediari cum ar fi parcuri tehnologice, incubatoare și acceleratoare etc. este și ea foarte limitată. Figura 24 Eligibilitatea pentru finanțarea plătită și numărul de instrumente pe tipuri de beneficiari Cheltuieli și număr de instrumente, pe tip de beneficiar, 2016-2021 1,800 80 1,600 70 1,400 60 Cheltuieli (mil. EUR) Număr de instrumente 1,200 50 1,000 40 800 30 600 20 400 200 10 0 0 Institute de IÎS Firme Infrastructura Consorții Altele Agenții guv. Asociații de Intermediari cercetare de cercetare firme Cheltuieli în mil. EUR Număr de instrumente* Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. În mixul de politici, finanțarea competitivă este compusă în mod covârșitor din granturi și sprijin pentru infrastructură. Analizând mecanismul de intervenție prin fonduri competitive (adică fonduri neinstituționale), granturile reprezintă peste 1,3 miliarde EUR în perioada 2016- 2021. Al doilea tip de instrument ca mărime este sprijinul pentru infrastructura de cercetare, care a totalizat 810 milioane EUR. Nu a mai existat vreun alt tip de instrument care să depășească 70 milioane EUR finanțare. Deși acestea nu sunt incluse în cartografierea portofoliului, stimulentele fiscale ale României pentru C&D sunt descrise în Caseta 3 de mai jos. Criteriile de selecție pentru finanțarea competitivă se concentrează în cea mai mare parte pe performanța anterioară a beneficiarilor, dar și pe calitatea proiectelor și impacturile proiectate. Peste 95% din instrumentele competitive au criterii legate de performanța anterioară, iar peste 80% au criterii legate de calitatea proiectelor și de impactul potențial ( Figura 25). Aproximativ 60% dintre instrumente au criterii legate de colaborări și aproximativ o jumătate au criterii legate de noutatea sau caracterul disruptiv al abordarea respectivă. 60 Figura 25 Cheltuielile și numărul de mecanisme de intervenție și criterii pentru instrumentele care beneficiază de finanțare competitivă Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Caseta 3 Stimulente fiscale pentru C&D în România În 2009, România a introdus mai multe stimulente fiscale pentru activitățile de C&I, printre care: • Scutire de impozitul pe venitul personal (IVP) pentru personalul de C&D angajat în sectorul public și privat. Personalul de C&D este scutit de cota de 10% de impozit pe venitul personal; • Supra-deducerea din impozitul pe profitul întreprinderilor, de 50% cheltuieli eligibile asociate cu activitățile de C&D; • Amortizare accelerată a utilajelor și echipamentelor folosite în activitățile de C&D; • Scutire de impozitul pe profit în primii 10 ani de activitate pentru firmele care desfășoară numai activități de C&D; și • Alte stimulente relevante (non-C&D), printre care o scutire de impozit pe profiturile reinvestite în echipamente tehnologice sau deducerea cheltuielilor pentru organizarea și dezvoltarea de studii profesionale și tehnice. În practică, utilizarea de stimulente fiscale pentru C&D a fost limitată din cauza îndrumărilor insuficiente privind aplicarea acestora. Conform bazei de date de Stimulente fiscale pentru C&D a OCDE, sprijinul guvernamental indirect prin stimulente fiscale pentru C&D în România a reprezentat 0,008% din PIB (față de media UE de 0,097% din PIB și media OCDE de 0,123% din PBI) (OCDE 2023). Un raport recent al FMI (2022) a constatat că există spațiu considerabil pentru îmbunătățirea impozitului actual pe profitul întreprinderilor din domeniul C&D în România și a recomandat adoptarea unui credit fiscal pentru C&D și reducerea supra- deducerii existente pentru întreprinderi. O nouă ordonanță a Ministerului de Finanțe și a MCID (2023) intenționează să clarifice care sunt proiectele și activitățile care se consideră activități de C&D și înființează Registrul Național de Experți pentru Certificarea activităților de C&D, pentru a sprijini 61 companiile cu clasificarea activităților de C&D. Toate companiile mari au obligația să solicite certificarea activităților lor de C&D, iar toate celelalte entități pot să solicite voluntar îndrumări. Sursa: Compilată de Banca Mondială. Investiții în CDI planificate pentru perioada de planificare 2022-2027 Deși multe dintre politicile de C&I sunt încă în curs de elaborare, analiza planurilor și programelor anunțate pentru perioada de programare 2021-2027 dezvăluie anumite schimbări în ceea ce privește investițiile și obiectivele, față de perioada anterioară. Banca Mondială va cartografia noile instrumente pe măsură ce acestea vor fi anunțate în cadrul diferitelor programe de sprijin pentru C&I, printre care PN3, PNRR, POC etc., iar 12 instrumente noi din PNRR și PN4 au fost deja cartografiate. Însă deoarece multe dintre noile instrumente încă nu au fost elaborate, Banca Mondială a elaborat analiza următoare pe baza descrierilor oficiale ale programelor din PN4, ale investițiilor din PNRR și ale sub-obiectivelor programelor operaționale. Aceste estimări vor facilita o comparație la nivel înalt a investițiilor din cele două perioade și nu reflectă investițiile efective care se vor face în perioada 2022-2027. A fost anunțată o creștere dramatică a investițiilor în C&I, însă nu este clar de unde vor proveni aceste fonduri sau cât se va cheltui efectiv. Cea mai mare parte din această creștere de cheltuieli este din bugetul anunțat, de peste 12 miliarde EUR, al noului Plan Național de CDI 2022-2027 (PN4), care, dacă este cheltuit, va duce la o creștere de 720% față de cheltuielile efective din planul național anterior (Figura 26). PNRR, Programul Operațional Creștere Inteligentă (POCIDIF), PO Regionale, PO sănătate și PO Tranziție Justă vor mai adăuga încă 1,3 miliarde EUR finanțare pentru activitățile de inovare, peste ciclul anterior. Figura 26 Cheltuielile din 2016-2021 în comparație cu investițiile în CDI planificate pentru 2022-2027 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Noul Plan național de CDI 2022-2027 include o creștere uriașă a cheltuielilor planificate, dar pare să fie foarte improbabil să fie cheltuite toate aceste fonduri. Astfel cum s-a discutat 62 mai sus, bugetul anunțat, de 12 miliarde euro, ar reprezenta o creștere de peste 700% față de cheltuielile actuale din planul național anterior, dar nu este clar de unde ar urma să provină aceste fonduri. Probabil că acest buget mare este determinat de ținta României de 1% din PIB cheltuieli guvernamentale pentru C&I, dar având în vedere tiparele de cheltuieli actuale și trecute, pare extrem de improbabil să se facă efectiv toate aceste cheltuieli. PN4 include aproape 60 de noi instrumente de sprijin pentru C&I, dar este foarte incert dacă vor exista suficiente fonduri disponibile pentru toate aceste instrumente noi. O analiză a programelor PN4 anunțate arată că, în mare parte, aceste fonduri vor viza obiective legate de excelența în cercetare și inovarea în C&D (Figura 27). Pe lângă gama sa de instrumente de granturi pentru cercetare, PN4 va absorbi NUCLEU (cel mai mare instrument, ca buget, din mixul de politici și un mecanism cheie pentru finanțarea Institutelor Naționale de C&D) și va include mai multe instrumente care sprijină operarea și accesul la infrastructura existentă, astfel că asigurarea finanțării pentru aceste instrumente va fi critică pentru sănătatea sistemului de C&I. Figura 27 Finanțare PN3 în comparație cu PN4 pe obiective principale Investiții PN3 vs PN4 pe obiective principale 8,000 6,000 Mil. EUR 4,000 2,000 0 Excelență în Inovare C&D Inovare Sprijin Capital Uman Transfer de Inovare cercetare ecosistem tehnologie Antreprenoriat PN3 PN4 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. În noul PO Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare (POCIDIF) 2022-2027, investițiile vor pune accentul pe sprijinul pentru inovarea în C&D. În timp ce PO Competitivitate, programul anterior, a pus accentul foarte mult pe excelența în cercetare prin sprijinul său pentru infrastructura publică de cercetare, o analiză a sub-obiectivelor POCIDIF arată o deplasare a acestui accent către sprijinirea inovării în C&D, acordându-se mai mult sprijin infrastructurii din sectorul public și colaborărilor public-privat (Figura 28). 63 Figura 28 Finanțarea din POC 2014-2020 în comparație cu 2021-2027, pe obiective principale Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Cele opt noi Programe Operaționale Regionale vor cunoaște o creștere mare a investițiilor în activitățile de CDI în ansamblu. Instrumentele finanțate în cadrul PO regional 2014-2020 au plătit aproximativ 265 milioane EUR în perioada 2016-2021 și au sprijinit în mare infrastructură de transfer de tehnologie (Figura 29). Aceste instrumente au putut să plătească până în 2021 doar aproximativ 28% din bugetele alocate, din cauza unor probleme severe cu absorbția fondurilor de către beneficiarii vizați. În noua perioadă de programare, fiecare dintre cele opt regiuni ale României va avea propriul său PO Regional, cu 2,3 miliarde EUR alocați pentru investiții în C&I. Această finanțare sporită va duce la un sprijin mai mare pentru transferul de tehnologie, sprijinirea ecosistemului, a activităților de inovare C&D și non-C&D (de ex. adoptare de tehnologie, capabilități manageriale etc.) și dezvoltarea de competențe. Figura 29 Finanțarea din POR 2014-2020 în comparație cu POR 2021-2027, pe obiective principale Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Planul Național de Redresare și Reziliență va aduce o injecție de peste 250 milioane EUR fonduri pentru C&I, dar aceste programe ar putea să dispară apoi. Investițiile în C&I din PNRR alocă 250 milioane EUR ca finanțare nouă pentru activitățile de C&I, care va viza în principal obiective legate de inovarea bazată pe C&D, excelență în cercetare și dezvoltarea de capital uman (Figura 30). Însă multe din aceste instrumente vor emite un singur apel de propuneri în 2022-2023, cu implementare până în 2026. Nu este sigur dacă aceste programe de finanțare 64 se vor continua după 2026 printr-un mecanism de finanțare alternativ, cum ar fi PN4 sau POCIDIF. Reformele și investițiile din cadrul PNRR reprezintă o oportunitate de schimbare sistemică, însă este improbabil ca programele „unice”, care se implementează o singură dată, să producă schimbări de durată - trebuie avut grijă să se asigure că investițiile efective din cadrul PNRR sunt susținute în timp, pentru a putea să se producă schimbări la nivel de sistem. Figura 30 Pachetul de investiții în cadrul PNRR, conform calendarului (stânga) și obiectivelor (dreapta) Sursa: Compilată de Banca Mondială. Alinierea mixului de politici cu nevoile țării Comparând constatările esențiale din evaluarea nevoilor țării cu analiza cartografierii portofoliului, se poate evalua alinierea mixului de politici, prin identificarea acelor aspecte în care anumite nevoi ale țării nu au fost abordate sau au fost abordate insuficient prin instrumentele de C&I (Tabelul 6). Tabelul 6 Alinierea dintre nevoile țării și sprijinul pentru CDI furnizat prin mixul de politici Nevoile țării Sprijin disponibil în mixul de politici Previzibilitatea sprijinului de C&I • Există provocări legate de disponibilitatea • Bugetarea pe bază de programe este și previzibilitatea finanțării pentru implementată în format pilot pentru activitățile de C&I anumite programe publice (printre care și • În perioada de programare 2014-2020, NUCLEU) în noua perioadă de România a cheltuit numai 58% din ceea ce programare, lucru care va ajuta la anunțase că va cheltui cu C&D. îmbunătățirea previzibilității sprijinului de la • Lipsa finanțării multianuale a creat un grad un an la altul. ridicat de incertitudine în rândul entităților • PN4 include o creștere uriașă a finanțării care se ocupă de CDI și a împiedicat planificate, dar date fiind tiparele planificarea și proiectele pe termen lung. anterioare și actuale de cheltuieli, pare • Programele și instituțiile s-au confruntat cu extrem de improbabil să aibă loc toate deficit de finanțare în timp ce așteptau aceste cheltuieli. PN4 include aproape 60 aprobarea bugetului național. de noi instrumente de sprijin pentru CDI, dar este foarte incert dacă vor exista suficiente fonduri disponibile pentru toate aceste programe noi. • Instrumentele din PNRR vor aduce o injecție de 250 milioane EUR de fonduri noi pentru C&I, dar multe dintre aceste instrumente vor emite un singur apel de proiecte în 2022-2023, cu implementare până în 2026. Nu este sigur dacă aceste 65 programe de finanțare se vor continua după 2026. Sprijinul pentru instituțiile de CDI • Instituțiile publice de cercetare suferă din • Finanțarea instituțională pentru C&I la cauza finanțării imprevizibile și uneori nivelul universităților a fost introdusă abia insuficiente. Raportul recent din cadrul recent și este în continuare mult mai Instrumentului de Sprijin pentru Politici al redusă decât finanțarea pentru ceilalți UE (2022) a constatat că nivelul de actori din sectorul public în domeniul C&D finanțare pentru instituții este adesea (cum ar fi Institutele Naționale de C&D și insuficient pentru susținerea capacităților Academia Română). instituționale esențiale, cum ar fi salariile, • Mecanismele de finanțare instituțională întreținerea echipamentelor de C&D și alte sunt foarte eterogene în ceea ce privește costuri de regie. formula de finanțare și KPI-urile și nu sunt • Universitățile nu sunt bine integrate în aliniate cu obiectivele naționale de C&I sistemul de cercetare și joacă un rol foarte limitat în realizarea de C&D • Puține instituții contribuie într-un mod semnificativ la literatura științifică globală Infrastructura de cercetare • România a făcut investiții majore în • Finanțarea pentru întreținerea ultimele decenii în construirea de infrastructurii existente este limitată, ceea infrastructură de cercetare nouă. ce ar putea duce la deteriorarea • Rapoartele recente ale Instrumentului de investițiilor existente. Sprijin pentru Politici al UE (2022) și • De asemenea, finanțarea pentru accesul (Ciobotaru, Spanache și Trif 2020) au la infrastructura existentă și pentru constatat că accesul la infrastructură utilizarea acesteia sau pentru formare reprezintă o problemă și că este necesar pentru utilizarea infrastructurii și a să se îmbunătățească practicile de acces echipamentelor existente este și ea liber. limitată. • În noul PN4 vor fi incluse instrumente noi pentru accesul la infrastructura națională, dar există un grad ridicat de incertitudine privind nivelul de finanțare care va fi disponibil în cadrul noului plan. De asemenea, nu este clar câte fonduri vor fi disponibile în cadrul PN4 pentru întreținerea sau pentru competențele legate de infrastructura existentă. Colaborarea public-privat și transferul de tehnologie • Din 2014-2020, România a avut mai puține • Deși mixul de politici include un procent publicații comune public-privat decât toate considerabil de finanțare pentru programe celelalte țări în afară de Bulgaria, iar între de cercetare în colaborare, în general, 2013-2017, sectorul privat a finanțat mai aceste programe nu sunt conduse de puțină cercetare în universitățile românești industrie, iar sectorul privat nu este decât în toate celelalte țări. stimulat să participe. • Colaborarea este inhibată de o lipsă de • Numai 7% din finanțarea pentru CDI în cerere și de capacitate de absorbție în 2016-2021 a fost eligibilă pentru a sprijini sectorul privat național, de sprijinul public colaborările conduse de industrie (adică limitat și ocazional și de lipsa de stimulente proiectele în care o firmă este pentru ca cercetătorii să se implice în solicitantul/beneficiarul principal al colaborări cu industria. fondurilor și poate să stabilească agenda • Universitățile și oficiile de transfer de cercetare). Experiența globală a arătat tehnologic (OTT-urile) adesea nu au că sectorul privat are puține stimulente personal dedicat pentru transferul de pentru a participa la cercetări în colaborare tehnologie, iar OTT-urile nu respectă dacă nu poate să definească agenda de 66 bunele practici pentru majoritatea funcțiilor cercetare și să dețină rezultatele de bază pentru un OTT. Cercetătorii sunt proiectului. slab stimulați să se implice în activități de • Numai cinci instrumente (aproximativ 5% transfer de cunoștințe și tehnologie, nu au din finanțarea pentru perioada 2016-2021) resurse de PI și nu există oportunități s-au concentrat în mod special pe formalizate de formare în materie de transferul de tehnologie. Aceste transfer de cunoștințe și tehnologie. instrumente care au pus accent pe transferul de tehnologie pot fi împărțite în două categorii esențiale: 1) instrumente din Planul Național de CDI, care s-au concentrat pe institutele de cercetare și pe universități ca beneficiari principali ai sprijinului, în loc de firme și 2) instrumente din cadru POR, care au sprijinit infrastructura de transfer de tehnologie și s-au confruntat cu provocări severe în materie de capacitate a actorilor regionali de a absorbi finanțarea alocată. • Nu există sprijin dedicat pentru consolidarea de capacitate sau formarea la nivelul OTT-urilor. • Lipsește sprijinul la toate obiectivele pentru intermediarii esențiali cum ar fi OTT-urile, incubatoarele și acceleratoarele și parcurile tehnologice. Intermediarii joacă un rol esențial în ecosistemele de inovare ca actori favorizanți, care asigură relaționarea și furnizează serviciile, astfel că acest lucru ar putea indica o deficiență semnificativă a sprijinului pentru inovare în România. Inovarea în sectorul privat • Deși sectorul privat este cea mai mare • Sprijinul pentru sectorul privat și pentru sursă de finanțare pentru C&D, cheltuielile consorții este mult mai redus decât cu C&D ale firmelor (CFCD) ca procent din sprijinul pentru OPC-uri sau pentru IÎS-uri. PIB sunt scăzute în comparație cu • Noul POCIDIF va include o cotă mare de celelalte țări similare și au reprezentat mai finanțare pentru infrastructura de cercetare puțin de 20% din media UE 27 în 2020. a sectorului privat, însă finanțarea pentru • Firmele românești sunt implicate în activitățile de C&D din sectorul privat va fi inovare și adoptă tehnologii digitale într-o în continuare limitată. măsură mult mai mică decât firmele din țări similare. Capacitatea de a inova este concentrată la firmele multinaționale, în timp ce firmele naționale au capacități slabe de a se implica în activități de inovare sau de a absorbi tehnologii noi. Sursa: Compilată de Banca Mondială. 67 ANALIZA FUNCȚIONALĂ 68 3. Analiza funcțională Analiza funcțională oferă o evaluare a calității proceselor utilizate în instrumentele de C&I, inclusiv în ceea ce privește proiectarea, implementarea și guvernanța. Analiza funcțională cuprinde 32 de instrumente care sprijină cercetarea și inovarea în România în perioada programatică 2014-2020, care reprezintă 61 la sută din finanțarea totală plătită pentru cercetare și inovare în România în perioada bugetară 2016-2021. Principalele constatări pentru analiza funcțională • Instrumentele românești de CDI au avut scoruri remarcabil de scăzute cu privire la mai multe aspecte esențiale de proiectare a instrumentelor, ceea ce indică o nevoie considerabilă de a adopta practici îmbunătățite pentru proiectarea programelor de sprijin pentru CDI. Doar câteva instrumente identifică, descriu sau cuantifică în mod explicit deficiența de sistem pe care sunt proiectate să o rezolve sau care explică nevoia de intervenție a guvernului. Niciun instrument din portofoliul de CDI nu are o teorie a schimbării complet articulată (un model logic) la nivel de instrument. Lipsa teoriilor schimbării duce la existența unor indicatori definiți necorespunzător și deconectați cu privire la intrări, activități, ieșiri și rezultate. Pentru cele mai multe instrumente nu se cunosc părțile interesate non-beneficiare, în general, iar relaționarea cu acestea lipsește și ea, în timp ce relaționarea cu sectorul privat este și ea un punct deosebit de slab. Cadrele de monitorizare și evaluare pun accentul mai mult pe rezultatele imediate de la nivel de proiect și pe conformarea administrativă a beneficiarilor, mai degrabă decât pe impactul instrumentului. • Scorurile pentru implementare au fost mai mari decât cele pentru proiectare, însă există câteva aspecte cheie care trebuie îmbunătățite. Instrumentele se confruntă cu fluxuri de finanțare imprevizibile, lucru care contribuie la inconsecvența și caracterul imprevizibil al apelurilor de propuneri - adesea, organismele de implementare nu știu când va fi pusă la dispoziție finanțarea și, ca urmare, nu pot să programeze apeluri de propuneri consecvente. În perioada de programare anterioară aproape că nu s-a făcut nicio evaluare la nivel de instrumente individuale, iar rezultatele evaluării și ale monitorizării proceselor sunt rareori folosite pentru a extrage sistematic învățăminte și a îmbunătăți instrumentele. • Scorurile pentru guvernanța programelor și coordonare arată că este loc de îmbunătățiri - în special în ceea ce privește constrângerile de reglementare. Entitățile care se ocupă de implementare adesea nu cunosc complet constrângerile de reglementare relevante care ar putea afecta performanța instrumentelor lor și, în general, nu au fost proactive în a acționa pentru a atenua factorii negativi. În plus, lipsa de coordonare între organismele de implementare în C&I a creat provocări atât pentru proiectarea, cât și pentru implementarea instrumentelor. • Beneficiarii instrumentelor de C&I sunt nemulțumiți de procesele de contractare, de sincronizarea în timp a sprijinului financiar oferit și de cerințele de monitorizare financiară. Un studiu aplicat în rândul beneficiarilor anumitor instrumente de C&I a constatat că respondenții nu erau mulțumiți de mai multe aspecte cheie ale proiectării și implementării instrumentelor lor, inclusiv de ușurința și sincronizarea în timp a cerințelor pentru contractare, de întârzierile în primirea sprijinului financiar și de cerințele împovărătoare de raportare financiară. Însă respondenții au fost satisfăcuți, în mare, de rezultatele proiectelor de C&I sprijinite de ei. 69 3.1 Metodologie Metodologia analizei funcționale, o componentă a analizei eficacității politicilor (AEP), se bazează pe un cadru analitic cuprinzător, stabilit în raport cu bunele practici internaționale. Cadrul analitic, elaborat de Banca Mondială, acordă un scor instrumentelor din domeniul cercetării și inovării în raport cu 31 de variabile în total: 14 care țin de proiectarea programelor, 13 care au legătură cu implementarea și patru care au legătură cu guvernanța programelor (Figura 31). Pentru fiecare instrument inclus în analiză, funcționalitatea este punctată pe o scară de la 1 la 5 pentru fiecare variabilă, unde 5 denotă bunele practici internaționale, iar 1 denotă cea mai mare distanță față de bunele practici sau lipsa acestora. Scorul 3 nu înseamnă neapărat „mediu”, ci indică mai degrabă un nivel satisfăcător de funcționalitate, unde încă mai este loc de îmbunătățire. Datele sunt colectate prin interviuri în profunzime cu personalul din programe. Figura 31 Variabilele din analiza funcțională Sursa: Compilată de Banca Mondială. 70 Analiza caută să identifice dacă au fost îndeplinite elemente cheie ale politicilor efective de inovare, în trei domenii: • Proiectare. Bunele practici globale arată că intervențiile publice trebuie să fie proiectate prin procese acoperite de litera legii și aliniate cu obiectivele naționale și/sau regionale în domeniul cercetării și inovării. Intervențiile trebuie să fie justificate și să abordeze probleme reale, evitând capcana abordării unor probleme false. Această identificare și cuantificare a problemelor reale poate ajuta și la evitarea capturării resurselor publice de către anumite interese sau anumiți beneficiari. După ce s-a identificat o problemă, entitățile care se ocupă de elaborarea politicilor iau în considerare o gamă completă de abordări alternative de intervenții pentru a rezolva problema, în loc să copieze pur și simplu instrumente existente, fără a ține seama de contextul și de condițiile locale. Ca și concept, intervențiile trebuie să aibă o teorie a schimbării clară și bine articulată, care să descrie relațiile comune și legăturile cauzale între intrările, activitățile, ieșirile și rezultatele programului și care să le conecteze în mod logic cu obiectivele strategice de nivel mai înalt ale instrumentului. Teoriile schimbării ar trebui să definească indicatori pentru intrări, activități, ieșiri și rezultate, care să permită monitorizarea și evaluarea performanței instrumentului. • Implementarea. Procesele de administrare a instrumentului (printre care depunerea cererilor, selectarea și raportarea) ar trebui să fie clare și transparente și ar trebui să existe sisteme de managementul cunoștințelor pentru a permite extragerea sistematică de învățăminte și îmbunătățirea instrumentului în timpul implementării. Agențiile care se ocupă de implementare trebuie să aibă forță de muncă și structuri organizaționale adecvate pentru a administra programul, iar personalul ar trebui să aibă oportunități de formare și stimulente care sunt relevante pentru performanța programului (mai degrabă decât unele generale, pentru toți cei care lucrează în administrația publică). Monitorizarea și evaluarea internă și externă a instrumentului ar trebui să aibă loc, iar un aspect critic este că rezultatele evaluării ar trebui folosite pentru a îmbunătăți și a adapta programul. • Guvernanța. Ar trebui să existe mecanisme de coordonare pentru a minimiza suprapunerile și a îmbunătăți complementaritățile dintre instrument și alte programe și agențiile care se ocupă de implementarea C&D. De asemenea, personalul care se ocupă de implementare ar trebui să cunoască eventualele legi și reglementări care ar putea afecta implementarea instrumentului și ar trebui să fie proactiv și să ia măsuri pentru a se adapta și a asigura operarea optimă a instrumentului în cadrul de reglementare existent. Această analiză cuprinde 32 de instrumente care sprijină cercetarea și inovarea în România în perioada programatică 2014-2020, care reprezintă 61 la sută din finanțarea totală plătită pentru cercetare și inovare în România în perioada bugetară 2016-2021 (a se vedea în Tabelul 7 lista completă de instrumente incluse în analiză). Instrumentele au fost selectate pentru a fi incluse în Analiza funcțională pe baza dimensiunii bugetului acestora, a obiectivelor (de ex. excelență în cercetare, inovare în C&D, transfer de tehnologie), a beneficiarilor țintă (de ex. firme, cercetători, instituții) și a mecanismului de intervenție (de ex. grant, sprijin pentru infrastructură, voucher). În plus, a existat o probabilitate mai mare de a selecta instrumentele despre care se preconiza că vor fi reintroduse pentru perioada bugetară 2022-2027, precum și pe cele aliniate mai îndeaproape cu obiectivele de C&I ale României. Datele colectate din interviurile cu personalul de program au fost completate cu un chestionar aplicat în rândul beneficiarilor. Chestionarul a inclus beneficiarii a cinci instrumente 71 esențiale de sprijin pentru C&I. Beneficiarii au fost întrebați care sunt percepțiile lor cu privire la aspecte esențiale ale proiectării și implementării instrumentelor, cum ar fi procesul de depunere a cererilor și selecție, sprijinul financiar și administrativ primit și satisfacția cu rezultatele proiectului. Instrumentele selectate au fost extrase din strategii, planuri și programe naționale esențiale în domeniul cercetării și inovării, cum ar fi Planul Național de CDI 2014-2021 (PN3), Programul Operațional Competitivitate 2014-2020 (POC), Programul Operațional Regional 2014- 2020 (POR), programele strategice ale Ministerului Cercetării, Dezvoltării și Digitalizării (MCID) și ale Ministerului Educației (MEDU) și altele (Tabelul 7). De asemenea, instrumentele selectate acoperă multe dintre principalele agenții și ministere implicate în implementarea politicilor de C&I în țară, printre care MCID, MEDU, UEFISCDI, MIPE și Agențiile de Dezvoltare Regională (ADR- urile).12 12Echipa Băncii Mondiale intenționează să realizeze și un interviu modificat de analiză funcțională cu părțile interesate de la Academia Română, în decursul verii anului 2023. 72 Tabelul 7 Instrumentele incluse în analiza funcțională și de guvernanță Buget Autoritatea Organism intermediar / Sursa de plătit, Denumirea instrumentului de Organism de Beneficiari vizați finanțare 2016-2021 management implementare (Mil. EUR) Taxe de membru pentru IÎS-uri, institute de cercetare, participarea la organizațiile agenții guvernamentale, altele internaționale 235,8 Programul pentru finanțarea Programe IÎS-uri, institute de cercetare, instalațiilor și obiectivelor speciale strategice ale infrastructură de cercetare de interes național MCID MCID 133,0 IÎS-uri, institute de cercetare, Planul sectorial al MCID (MCID) firme, consorții, altele 10,8 Programul NUCLEU Institute de cercetare 553,6 Proiecte pentru finanțarea excelenței în CDI 34,5 Proiecte de cercetare exploratorie 96,9 Proiecte de cercetare pentru echipe tinere independente 32,6 Recompensarea rezultatelor cercetării - articole 21,7 Proiecte de cercetare post- doctorală MCID IÎS-uri, institute de cercetare 20,1 Granturi-punte - Transfer de cunoștințe către entitatea-firmă 11,8 Recompensarea rezultatelor cercetării - brevete PN3 1,1 Proiecte de mobilitate pentru UEFISCDI cercetători cu experiență din diaspora 0,2 Proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din diaspora 0,1 Proiecte complexe desfășurate în consorții de CDI IÎS-uri, institute de cercetare, 92,6 Proiecte complexe de cercetare de consorții frontieră 35,0 Proiect experimental demonstrativ 69,7 Transfer către firmă IÎS-uri, institute de cercetare, 33,6 Soluții firme 24,2 Vouchere pentru inovare 2,6 73 Organizare și dezvoltare de IÎS-uri, institute de cercetare, clustere - Cluster Inovator firme, asociații de firme 0,9 Fond bugetar pentru finanțarea Programe cercetării științifice în universități 21,2 MEDU MEDU & UEFISCDI strategice ale IÎS Fondul de dezvoltare instituțională MEDU pentru universități 9,7 Mecanismul financiar SEE Granturi SEE și Norvegiene și Mecanismul IÎS-uri, institute de cercetare, SEE - UEFISCDI Proiecte de cercetare colaborativă financiar firme, consorții norvegian 2014-2021 52,1 CENTRE DE SPRIJIN IÎS-uri, institute de cercetare 7,6 Parteneriate pentru schimb de IÎS-uri, institute de cercetare, cunoștințe consorții 112,1 Atragerea de personal cu IÎS-uri, institute de cercetare, competențe avansate din firme străinătate Fondul 87,0 MIPE european de IÎS-uri, institute de cercetare, MCID – Unitatea POC dezvoltare firme, asociații de firme, Proiecte pentru clustere de inovare regionala infrastructură de cercetare, (FEDR) agenții guvernamentale, altele 8,4 Proiecte de investiții pentru instituții publice de C&D / IÎS-uri, institute de cercetare, universități 301,1 infrastructură de cercetare Proiecte de tip CLOUD și infrastructuri masive de date 18,3 Fondul Social Sprijin pentru studenți la studii IÎS-uri, institute de cercetare, MEDU – Unitatea POCU European doctorale și post-doctorale firme, consorții, altele (FSE) 24,9 IÎS-uri, institute de cercetare, Sprijinirea entităților din domeniul firme, consorții, asociații de inovării și transferului de Fondul firme, intermediari, OTT-uri, tehnologie (ITT) european de MDLPA - agenții guvernamentale 18,1 ADR-uri dezvoltare AM POR IÎS-uri, institute de cercetare, regionala firme, consorții, asociații de Parcuri de știință și tehnologie (FEDR) firme, intermediari, parcuri tehnologice, altele 5,4 Sursa: Compilată de Banca Mondială. 74 3.2 Constatări În această secțiune sunt prezentate principalele constatări din analiza funcțională a principalelor instrumente de sprijin pentru cercetare și inovare din România. Aici sunt prezentate principalele constatări privind proiectarea, implementarea și guvernanța instrumentelor și o listă de bune practici pentru fiecare aspect din analiza funcțională, care a fost adaptată după Banca Mondială (2020a). În ansamblu, există o serie de domenii care necesită o funcționalitate îmbunătățită în mixul de politici. Astfel cum se arată în Figura 32, multe dintre variabilele incluse în analiza funcțională înregistrează scoruri sub 3.0, ceea ce indică practici mai puțin decât satisfăcătoare în aceste domenii, care probabil că reduc eficacitatea acestor investiții. Printre punctele forte se numără procesele de depunere a cererilor și selecție, rolurile personalului și autonomia, precum și închiderile de proiecte, toate având scoruri medii peste 3.0. Însă 28 dintre cele 31 de variabile au scoruri sub 3.0, iar scorurile pentru cinci variabile (instrument alternativ, teoria schimbării, public, rezultate și gravitatea constrângerilor juridice) au fost sub 2.0, ceea ce indică practici deficitare în aceste domenii în tot portofoliul de C&I. Figura 32 Prezentare generală a scorurilor din analiza funcțională Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. 75 3.2.1 Proiectarea Această secțiune conține o prezentare generală a funcționalității proceselor legate de proiectarea instrumentelor. • Sunt puține instrumentele care identifică, descriu sau cuantifică în mod explicit deficiența pe care sunt proiectate să o rezolve. Lipsa unor diagnostice ale problemelor contribuie la scoruri funcționale scăzute pentru instrumentele alternative și bugete. • Multe instrumente de C&I vizează universitățile și OPC-urile, indiferent de obiectivele de politici. În cazul instrumentelor finanțate din bugetul național, nu se cunosc părțile interesate nebeneficiare și/sau nu există o relaționare cu acestea, în special cu actorii din sectorul privat. • Niciun instrument din portofoliul de C&I nu are o teorie a schimbării complet articulată la nivel de instrument și mare parte din personalul care se ocupă de implementare are cunoștințe reduse despre proiectarea și utilizarea teoriei schimbării. Lipsa teoriilor schimbării duce la existența unor indicatori definiți necorespunzător și deconectați cu privire la intrări, activități, ieșiri și rezultate. • Cadrele de monitorizare și evaluare pun accentul mai mult pe rezultatele imediate de la nivel de proiect și pe conformarea administrativă a beneficiarilor, mai degrabă decât pe urmărirea progresului către realizarea obiectivelor instrumentului. Instrumentele românești au avut scoruri remarcabil de scăzute cu privire la mai multe aspecte esențiale de proiectare a instrumentelor, ceea ce indică o nevoie considerabilă de a adopta practici îmbunătățite pentru proiectarea programelor de sprijin pentru R&I. Patru dintre cele mai scăzute scoruri în ansamblu din analiza funcțională au fost legate de proiectarea instrumentelor – instrument alternativ, teoria schimbării, public și rezultate – și niciun aspect al proiectării instrumentelor nu a înregistrat un scor peste 3.0, ceea ce arată că nici o parte din proiectarea instrumentelor nu a atins un nivel satisfăcător de funcționalitate (Figura 33). Figura 33 Scoruri medii pentru Proiectare Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. | Notă: Barele de eroare reprezintă o abatere standard a scorurilor pentru fiecare categorie. 76 Procesul de proiectare a unui instrument poate fi considerat în patru părți: 1. Definirea instrumentului, în ceea ce privește obiectivele, intervenția și logica 2. Identificarea și relaționarea cu beneficiarii și cu alte părți interesate 3. Măsurarea intrărilor și a activităților 4. Măsurarea progresului înregistrat în realizarea obiectivelor Definirea instrumentului Instrumentele pentru cercetare și inovare din România se confruntă cu probleme grave în prima parte a proiectării - în a defini ce anume este instrumentul, ce problemă trebuie să abordeze și în ceea ce privește dezvoltarea logicii acestuia. Această secțiune discută fiecare dintre variabilele asociate cu definirea instrumentului, practicile actuale din România și o listă de bune practici. Originea Originea se referă la un proces formal prin care a fost creat un instrument. Originea instrumentului de politici trebuie incorporată într-un proces acoperit de litera legii și aliniat cu obiectivele generale ale domeniului în care este destinat să intervină. Identificarea problemei și a mijloacelor pentru a o rezolva trebuie să fie fundamentate pe dovezi efective, printr -o evaluare sistematică și riguroasă a problemei și opțiunile pentru atingerea obiectivelor stabilite pentru a o rezolva. Instrumentele românești sunt create prin procese juridice formale, fără probleme legate de legitimitate, însă adesea fără dovezi privind contribuțiile părților interesate. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.8 și au avut un scor median de 3 pentru Origine (a se vedea Figura 34). Nu există îngrijorări privind legitimitatea legală a niciunuia dintre instrumentele analizate. Însă aproximativ 30% dintre instrumentele analizate au fost dezvoltate relativ de sus în jos, fără o analiză a problemei/deficienței specifice care trebuia rezolvată (a se vedea mai multe informații în secțiunea Justificare) și fără contribuții de la părțile interesate esențiale. Aceasta este o problemă în special pentru instrumentele finanțate în cadrul PN3. Figura 34 Distribuția scorurilor pentru variabila Origine 30 25 Frecvență 20 15 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru elaborarea noilor programe: ✓ Procesul de concepere a instrumentului trebuie să fie formal și să includă utilizarea unui diagnostic sau un fundament solid. Acest lucru este în contrast cu preferința subiectivă sau conceperea arbitrară a instrumentului (Acest lucru nu trebuie confundat cu justificarea, care abordează conținutul diagnosticului și legătura acestuia cu scopul programului). 77 ✓ Dacă instrumentul reprezintă continuarea unui alt instrument, acesta trebuie adaptat și îmbunătățit. Această îmbunătățire ar trebui să se bazeze pe un diagnostic și o evaluare rezonabilă a versiunii anterioare a programului. ✓ Instrumentul ar trebui să aibă legătură explicit cu obiectivele strategice relevante pentru domeniul de politici, în loc să constituie un obiectiv în sine sau o continuare a activităților din inerție administrativă sau a culturii organizaționale. Fundamentarea Fundamentarea se referă la existența și calitatea diagnosticului pentru identificarea și cuantificarea deficienței pe care încearcă să o rezolve instrumentul. Acest diagnostic poate fi, dar fără a se limita la o anumită deficiență de piață sau de sistem, pe care o va rezolva instrumentul. Fundamentarea ar trebui detaliată în documentarea programului și în rapoarte. Sunt doar câteva instrumente care identifică, descriu sau cuantifică în mod explicit deficiența pe care sunt proiectate să o rezolve sau care explică nevoia de intervenție a guvernului. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.1 și au avut un scor median de 2 pentru Fundamentare, indicând faptul că fundamentările reprezintă o problemă deosebită în mixul de politici pentru C&I al României (a se vedea Figura 35). Caseta 4 oferă o discuție detaliată pentru a explica de ce sunt importante fundamentările și care sunt practicile actuale în România. Figura 35 Distribuția scorurilor pentru variabila Fundamentare 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Caseta 4 Domeniu critic de îmbunătățit - Fundamentarea De ce sunt importante fundamentările Fundamentările sunt critice pentru proiectarea unor politici care abordează în mod eficace deficiențele într-un sistem de inovare. Fiecare politică sau program guvernamental conține un argument (implicit sau explicit) care face legătura dintre obiectivele politicii și intervenția selectată pentru a îndeplini acele obiective. Acest argument reprezintă fundamentarea intervenției. Fundamentarea unui program ar trebui să identifice și să articuleze în mod explicit deficiența (de ex. deficiența de sistem, deficiența la nivelul pieței, deficiența de coordonare etc.) pe care instrumentul este conceput să o rezolve. Această fundamentare este importantă, deoarece concentrează proiectarea instrumentului pe problema vizată și pe populația afectată și ajută la evitarea unor situații în care programele sunt elaborate doar în scopuri politice sau ca „proiecte de casă” ale unor părți interesate puternice. De asemenea, ea protejează procesul de proiectare de instrumente de interferențele externe din partea unor actori care ar putea căuta să influențeze conceptul în beneficiul lor. 78 Trebuie identificată deficiența și cauzele acesteia și trebuie să se facă o analiză sau o estimare rezonabilă a dimensiunii sau a intensității acesteia, pentru a măsura la ce scară este necesară intervenția. De asemenea, fundamentările ar trebui să analizeze și cum s-ar potrivi această intervenție în portofoliul de programe și strategii implementate în prezent de guvern. Practicile actuale în România Sunt doar câteva instrumente care identifică, descriu sau cuantifică în mod explicit deficiența pe care sunt proiectate să o rezolve sau care explică nevoia de intervenție a guvernului. În general, instrumentele românești sunt proiectate pentru a realiza unul sau mai multe obiective sau una sau mai multe priorități cuprinse în strategiile naționale de C&I. Aceste strategii dezvoltă prioritățile folosind diagnostice la nivel național pentru a identifica deficiențele din sistemul de C&I, însă la nivelul instrumentelor individuale, sunt puține instrumentele care au beneficiat de o analiză mai temeinică a deficienței pe care instrumentele sunt proiectate să o abordeze. Lipsa unei fundamentări corespunzătoare există la nivelul tuturor organismelor de implementare și al tuturor programelor de finanțare. Acest lucru este adevărat în cazul instrumentelor finanțate din bugetul național, dar și al celor finanțate din programele operaționale. Pentru multe din instrumentele naționale, fundamentările sunt fie informale, fie sunt la un nivel prea înalt pentru a oferi o estimare a dimensiunii sau a intensității intervenției necesare pentru a rezolva problema identificată. Programele operaționale elaborează fundamentări prin evaluările ex ante, dar în practică, evaluările ex ante sunt realizate în mare ca studii de fezabilitate, nu ca diagnostice ale unor probleme. Experiențele din perioadele de programare anterioare ale UE au arătat că evaluările ex ante se fac la nivel de PO sau la nivel de axă prioritară, astfel că deseori specificarea țintelor nu este conectată corespunzător cu diferitele instrumente sau proiecte (Blažek și Vozáb, 2007; Smismans, 2015; de Jong și Muhonen, 2020) Analizele funcționale efectuate anterior de Banca Mondială în Polonia, Croația și Bulgaria au dezvăluit aceleași deficiențe și la nivelul instrumentelor din PO (Banca Mondială (2020), Banca Mondială (2020a), Banca Mondială (2021)). Lipsa fundamentărilor contribuie la scoruri funcționale scăzute pentru instrumentele alternative și bugete. Dacă o deficiență nu este identificată și articulată pe deplin, atunci entitățile care se ocupă de proiectarea instrumentelor vor avea dificultăți în a selecta cea mai bună abordare pentru a se ocupa de acea deficiență. În aceeași ordine de idei, dacă nu este cuantificată amploarea deficienței și nici populația afectată, entitățile care se ocupă de implementare nu vor putea să estimeze corect dimensiunea bugetului și alte resurse necesare pentru rezolvarea acelei deficiențe. Listă de bune practici pentru elaborarea de fundamentări: ✓ Autoritățile de management și/sau agențiile de implementare ar trebui să aibă capabilități analitice suficiente pentru a defini și a cuantifica deficiența pe care să o abordeze instrumentul. ✓ Intervenția ar trebui fundamentată pe baza unui diagnostic specific. ✓ Diagnosticul ar trebui să se refere la o deficiență la nivelul pieței sau la nivelul sistemului și să precizeze cauzele care justifică și explică intervenția. ✓ Referirile la deficiența identificată la nivelul pieței sau al sistemului ar trebui să fie bine documentate, cu dovezi și, unde este cazul, cu date cantitative. ✓ Analizele deficiențelor ar trebui să fundamenteze proiectarea instrumentului (adică selectarea intervenției care să fie folosită) și bugetul acestuia. 79 Relația din cadrul portofoliului Variabila relația din cadrul portofoliului analizează modul în care operează un instrument în raport cu toate celelalte instrumente asociate și relevante – atât de la nivel național, cât și de la nivel european. Acest indicator măsoară potențialele conflicte, complementarități sau suprapuneri cu restul mixului de politici. Personalul care se ocupă de implementare cunoaște, în general, și alte instrumente relevante din cadrul mixului de politici de C&I, dar sunt puține instrumente care au fost proiectate astfel încât să aibă legături intenționate și sinergii cu alte instrumen te. Instrumentele analizate au avut un scor mediu de 3.0 și un scor median de 3 pentru Relația din cadrul portofoliului, ceea ce indică un nivel satisfăcător de funcționalitate în acest domeniu (a se vedea Figura 36). Aproximativ un sfert din instrumentele analizate au avut un scor peste 3.0. Sinergiile dintre instrumente au fost mai frecvent întâlnite în cazul instrumentelor finanțate din POC decât în celelalte părți ale portofoliului. Figura 36 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații în cadrul portofoliului 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru crearea de relații în cadrul portofoliului: ✓ Operarea instrumentului ar trebui să fie luată în considerare în mod explicit în raport cu toate celelalte instrumente asociate și relevante. ✓ Analiza de diagnostic la faza de proiectare ar trebui să țină seama de potențialele conflicte, complementarități sau suprapuneri cu alte instrumente relevante. Obiective Variabila Obiective se concentrează pe măsura în care instrumentul are obiective explicite care fac legătura dintre instrument și schimbările dorite la nivel de sistem, cum ar fi creșterea productivității, competitivitatea pe piață, crearea de cunoștințe etc. Aceste obiective ar trebui să fie măsurabile și realizabile, aliniate cu fundamentarea programului și să aibă legătură cu schimbările la nivel de sistem pe care ar trebui să le producă intervenția. Multe instrumente nu aveau obiective măsurabile sau care să aibă o legătură bună cu schimbările la nivel de sistem. Instrumentele analizate au avut un scor mediu de 2,5 și un scor median de 2 (Figura 37). Deși majoritatea instrumentelor aveau obiective explicite, acestea erau mai degrabă generale, dificil de măsurat sau de asociat cu activitățile specifice pe care le susțineau instrumentele. Printre instrumentele analizate, Proiectele pentru finanțarea excelenței în CDI, susținute de MCID, oferă un bun exemplu de bune practici în stabilirea unor obiective clare și coerente. 80 Figura 37 Distribuția scorurilor pentru variabila Obiectiv 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru stabilirea de obiective: ✓ Obiectivele ar trebui să fie explicite și să facă legătura dintre instrument și schimbările de nivel înalt dorite (de ex. productivitate, bază de cunoștințe). ✓ Obiectivele ar trebui să fie măsurabile și realizabile. Instrument alternativ Variabila Instrument alternativ este strâns legată de Fundamentare, în sensul că evaluează dacă au fost analizate diferite abordări prin care ar putea fi rezolvată deficiența identificată. Abordările alternative trebuie să fie analizate și pe baza compromisurilor pe care le presupun. Alegerea intervenției trebuie să se facă pe baza bunelor practici internaționale și ținând seama de contextul local. Foarte puține instrumente (mai puțin de 10% dintre cele analizate) au luat în considerare intervenții alternative la faza de proiectare. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 1.6 și au avut un scor median de 2 pentru instrument alternativ, indicând faptul că luarea în considerare a unor abordări alternative reprezintă o problemă majoră în mixul de politici pentru C&I al României (a se vedea Figura 38). Neluarea în considerare a unor abordări semnificative a dus uneori la conceperea unor instrumente care nu sunt adecvate pentru realizarea obiectivelor lor. De exemplu, personalul a remarcat că unele instrumente privind comercializarea și C&D din cadrul POR ar fi mai eficace dacă ar fi reproiectate ca împrumuturi nerambursabile sau instrumente de capital. În plus, rareori se fac diagnostice ale compromisurilor la nivelul diferitelor instrumente alternative. Doar unul dintre instrumentele analizate a realizat un scor peste 3.0 la variabila Instrument alternativ deoarece a luat în considerare în mod explicit la faza de proiectare intervenții alternative care ar fi putut fi folosite. Figura 38 Distribuția scorurilor pentru variabila Instrument alternativ 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. 81 Listă de bune practici pentru selectarea unei intervenții: ✓ Alegerea intervenției ar trebui să se facă în baza unei fundamentări prin care s-a diagnosticat o deficiență identificată clar și cuantificată. ✓ Ar trebui analizat compromisul de cost dintre instrumentul folosit și alte instrumente alternative. ✓ Ar trebui luată în calcul o gamă completă de concepte alternative de instrumente pentru rezolvarea problemelor identificate, ținând seama de dimensiunea populației afectate, de resursele disponibile și de capacitatea de implementare. Ghidul Băncii Mondiale privind politicile de inovare pentru practicieni (Banca Mondială, 2020c) poate fi o referință utilă pentru selectarea și proiectarea de instrumente. Teoria schimbării Variabila Teoria schimbării (TS) măsoară existența unei teorii explicite a schimbării – un document formal care descrie în ce fel intrările, activitățile, ieșirile și rezultatele au legătură cu obiectivele finale ale instrumentului. Fiecare TS ar trebui să includă un cadru de rezultate, în care să se identifice și să se definească indicatorii care stau la baza teoriei schimbării aferente instrumentului. Majoritatea instrumentelor analizate nu au deloc o teorie a schimbării, iar câteva au teorii ale schimbării care sunt implicite. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 1.6 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Teoria schimbării (a se vedea Figura 39) și doar unul dintre instrumentele analizate a primit un scor peste 3.0. Caseta 5 oferă o discuție detaliată privind motivul pentru care este importantă teoria schimbării și care sunt practicile actuale în ceea ce privește utilizarea TS în România. Banca Mondială a furnizat sprijin pentru elaborarea TS pentru mai multe reforme și investiții din PNRR în cadrul proiectului de Modernizare a cercetării, astfel cum se discută în Caseta 6. Figura 39 Distribuția scorurilor pentru variabila teoria schimbării 20 Frecvență 15 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Caseta 5 Domeniu critic de îmbunătățit – Teoria schimbării De ce sunt importante TS Teoria schimbării arată cum ar trebui să funcționeze un instrument, descriind legăturile și presupunerile care explică în ce mod intrările, activitățile, ieșirile și rezultatele se leagă cu obiectivele finale ale instrumentului. Pentru a formula o teorie a schimbării (TS) este nevoie să se selecteze și să se definească etapele intermediare prin care intrările și activitățile sunt conectate cu obiectivele dorite. TS ar trebui să declare în mod explicit presupunerile subiacente ale logicii instrumentului și să permită evaluarea modului și a măsurii în care 82 contribuie instrumentul la obiectivele finale ale programului. În lipsa unei teorii a schimbării valabile, un instrument de politici poate să aibă relații implicite care conectează elementele programului, dar este posibil ca relațiile să nu funcționeze așa cum se presupune și ca nu toți cei asociați cu instrumentul să înțeleagă în același mod care sunt acele relații și cum ar trebui să funcționeze ele. Fiecare teorie a schimbării necesită un cadru de rezultate, în care să se identifice și să se definească indicatorii care stau la baza teoriei schimbării aferente instrumentului. Ca atare, cadrul de rezultate identifică indicatorii pentru toate elementele teoriei schimbării (intrări, activități, ieșiri și rezultate), astfel încât „reușita” programului, în sensul măsurii în care s-au produs schimbările dorite, să poată fi măsurată și verificată. Cadrul de rezultate ar trebui să precizeze ținte pentru fiecare indicator, precum și procesele de colectare și verificare a datelor (inclusiv perioada de verificare a indicatorilor, procesul, calendarul pentru realizare și frecvența). Un aspect important este că folosirea teoriei schimbării și a cadrului de rezultate este esențială pentru incorporarea M&E în conceptul instrumentului, astfel încât performanța să poată fi urmărită și măsurată pe durata implementării. O teorie a schimbării oferă un limbaj comun privind așteptările legate de program și ajută la compararea progresului cu țintele sau cu rezultatele dorite. De asemenea, acestea sunt importante pentru managementul cunoștințelor și pentru învățare, oferind o structură pentru documentarea ajustărilor făcute la instrumente, sprijinind continuitatea cu intervențiile ulterioare, fundamentând alocarea de resurse și crescând probabilitatea ca lecțiile învățate să fie utilizate în viitor. Practicile actuale în România Niciun instrument din portofoliul de C&I nu are o teorie a schimbării complet articulată la nivel de instrument. Majoritatea instrumentelor nu au deloc o teorie a schimbării, iar câteva au teorii ale schimbării care sunt implicite. Programele operaționale trebuie să folosească un cadru logic la nivelul PO sau al axei prioritare, însă nu și la nivelul fiecărui instrument. Cea mai mare parte din personalul care se ocupă de implementare are puține cunoștințe legate de proiectarea și utilizarea unei teorii a schimbării. La interviurile din cadrul analizei funcționale, personalul din programe adesea nu știa ce înseamnă TS, cum se folosesc acestea pentru a face legătura dintre intrări, activități, ieșiri și rezultate sau în ce mod TS pot să integreze M&E în conceptul instrumentelor. Lipsa teoriilor schimbării duce la existența unor indicatori definiți necorespunzător și/sau deconectați cu privire la intrări, activități, ieșiri și rezultate. Toate scorurile pentru variabilele legate de indicatori (intrări, activități, ieșiri și rezultate) au fost sub 3.0, ceea ce indică o nevoie de îmbunătățire: • Nu toate instrumentele identifică și urmăresc toate intrările necesare pentru a realiza instrumentul (de ex. timpul și salariile personalului, cheltuielile de regie pentru infrastructură, costurile cu serviciile externe etc.). • Indicatorii privind activitățile nu erau întotdeauna bine conectați cu ieșirile și cu rezultatele. • Indicatorii de rezultat (output) nu erau asociați corespunzător cu rezultatele sau cu schimbările dorite la nivel de sistem. 83 • În special indicatorii de rezultat general (outcome) sunt definiți prost și legătura lor cu intrările și cu activitățile programului este deficitară. Aproape niciun instrument nu avea indicatori pentru a urmări schimbările dorite la nivel de sistem. • Peste 50% din fondurile pentru C&I au mers la instrumente care sprijineau Specializarea inteligentă, dar puține dintre acestea aveau indicatori de rezultat general asociați cu obiectivele S3 ale României. Listă de bune practici pentru folosirea TS: • Autoritățile de management și organismele de implementare ar trebui să aibă cunoștințe și să beneficieze de formare în materie de utilizare a TS • TS ar trebui elaborate prin procese de colaborare cu principalele părți interesate. • TS ar trebui să fie definite într-un document formal (nu numai pentru a îndeplini cerințe de formă ale legii), alături de un cadru de rezultate care să definească indicatorii pentru intrări, activități, ieșiri și rezultate, precum și țintele și protocoalele de colectare a datelor pentru fiecare indicator. • TS ar trebui folosită și actualizată periodic. Caseta 6 Sprijinul Băncii Mondiale pentru consolidarea capacității de elaborare a teoriilor schimbării pentru reformele din PNRR În cadrul proiectului de Reformă a sectorului de cercetare din România, experții Băncii Mondiale au realizat o serie de workshopuri pentru a ajuta la consolidarea capacității unității ISP a MCID de a folosi teorii ale schimbării. Aceste workshopuri au avut două obiective principale: • Să consolideze capacitatea de proiectare a unor instrumente robuste la nivelul Unității ISP • Să ghideze elaborarea unui set de intervenții bazate pe dovezi pentru a realiza și a maximiza impactul PNRR. În cadrul workshopurilor, experții Băncii Mondiale au furnizat formare și îndrumare pe tema proiectării și folosirii teoriilor schimbării. Participanții au contribuit la brainstorming și au colaborat pentru a identifica lacunele la nivelul logicii de intervenție a reformelor și investițiilor planificate în PNRR, pentru a elabora legături cauzale complete între intrări, ieșiri și rezultate, pentru a identifica complementaritățile și a beneficia de sinergia dintre reforme și investiții și intervențiile ulterioare. De asemenea, exercițiul a identificat presupuneri critice care nu fuseseră explicitate, dar care sunt cruciale pentru reușita intervențiilor. Rezultatele workshopurilor au fost teorii ale schimbării complete pentru șase investiții și patru reforme propuse în cadrul PNRR, precum și consolidarea capacității pentru aplicarea teoriei schimbării la instrumente și reforme viitoare. Sursa: Banca Mondială. Identificarea și relaționarea cu beneficiarii și cu alte părți interesate Relaționarea cu părțile interesate nebeneficiare este un punct slab esențial, în timp ce definirea criteriilor de selecție este un punct relativ forte. În această secțiune este discutată fiecare dintre variabilele asociate cu identificarea și relaționarea cu beneficiarii și cu alte părți interesate, practicile actuale din România și o listă de bune practici. 84 Beneficiari Variabila Beneficiari evaluează dacă țintirea beneficiarilor politicilor este explicită și aliniată cu obiectivele politicilor și dacă există o strategie clară pentru a ajunge la grupul specific de beneficiari pentru a maximiza rezultatele investiției publice. Grupul țintă ar trebui să fie descris în mod explicit și să fie aliniat cu logica instrumentului. Dacă beneficiarii vizați nu sunt cei care vor produce rezultatele dorite ale politicii, este posibil ca resursele publice să fie risipite, iar reputația organismului de implementare ca facilitator al activităților de inovare ar putea fi afectată. Criteriile de eligibilitate și selecție ar trebui să țintească populația beneficiară pentru a optimiza rezultatele programului dincolo de categoriile demografice generale. Multe instrumente de C&I vizează universitățile și OPC-urile, indiferent de obiectivele de politici. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.5 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Beneficiari (a se vedea Figura 40). O serie de instrumente, în special cele finanțate prin PN3, vizează în principal universitățile și OPC-urile ca beneficiari, în ciuda faptului că au obiective care se referă la comercializare și dezvoltarea de produse. În cazul acestor instrumente, firmele private sunt adesea ținte secundare - de ex., ele pot să colaboreze cu instituții publice, dar instituțiile publice stabilesc agenda cercetării și sunt destinatarul direct al fondurilor. Experiența globală arată că firmele au o motivație foarte mică pentru a se implica în astfel de colaborări dacă nu pot să stabilească agenda de cercetare sau să dețină rezultatele proiectului. Figura 40 Distribuția scorurilor pentru variabila Principalii beneficiari 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru țintirea beneficiarilor: ✓ Principalii beneficiari ar trebui să fie menționați în mod explicit și aliniați cu logica instrumentului. ✓ Ar trebui identificați anumiți beneficiari țintă, dincolo de categoriile generice, care pot să maximizeze reușita programului. Ar trebui să existe elemente suficient de specifice în identificarea acestor straturi de beneficiari. ✓ Criteriile pentru țintirea beneficiarilor ar trebui să fie explicite și ar trebui folosite măsuri cantitative pentru a îi identifica. Criterii de selecție Variabila Criterii de selecție evaluează dacă criteriile de selecție sunt aliniate cu obiectivele instrumentului și cu cadrul logic. Criteriile de selecție ar trebui proiectate astfel încât să ducă la țintirea unui grup anume care va maximiza impactul instrumentului. Criteriile ar trebui să fie transparente, simple și ușor de înțeles. 85 Criteriile de selecție în România sunt clare și transparente, însă în general nu sunt eficiente pentru a ținti populațiile cu potențialul cel mai mare de a crea un impact. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.8 și au avut un scor median de 3 la variabila Criterii de selecție (a se vedea Figura 41). Majoritatea instrumentelor aveau criterii de selecție destul de simple și transparente, însă aceste criterii erau excesiv de generale și nu ținteau populații specifice care să maximizeze impactul instrumentului. În cazul instrumentelor de finanțare instituțională, criteriile de selecție nu distingeau între instituțiile cu performanță ridicată sau cele care aveau o nevoie mai mare - criteriile erau generice și nu direcționau finanțarea către obiectivele strategice ale instrumentelor. Figura 41 Distribuția scorurilor pentru variabila Criterii de selecție 14 12 10 Frecvență 8 6 4 2 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru criterii de selecție: ✓ Criteriile de selecție ar trebui să fie aliniate cu obiectivele și cu cadrul conceptual. ✓ Un mecanism de selecție coerent captează populația țintă cu cel mai mare impact potențial. ✓ Criteriile ar trebui să fie transparente, simple și ușor de înțeles. Publicul Variabila Public evaluează măsura în care conceptul instrumentului recunoaște și alte părți interesate decât beneficiarii țintă și dacă există canale pentru relaționarea sistematică cu acestea. La faza de proiectare, ar trebui identificate părțile interesate nebeneficiare (de ex. alte entități care se ocupă de elaborarea de politici de C&I la nivel național și regional, intermediari și furnizori de servicii relevanți și alți actori în domeniul inovării, care ar putea să nu fie vizați direct de intervenție) și ar trebui definite rolurile acestora în logica instrumentului. De asemenea, logica instrumentului ar trebui să indice în mod explicit efectul instrumentului asupra acestui public nebeneficiar. În cazul instrumentelor finanțate din bugetul național, nu se cunosc părțile interesate nebeneficiare și/sau nu există o relaționare cu acestea. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 1.9 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Public (a se vedea Figura 42). Pentru instrumentele din PN3, nu se cunosc și nu există consultare cu părțile interesate non- beneficiare, în general, iar relaționarea cu sectorul privat este un punct deosebit de slab. În cazul altor instrumente finanțate la nivel național, relaționarea cu părțile interesate nu se face sistematic sau prin procese formalizate. Însă datorită reglementărilor UE cu privire la procesul de consultare pentru crearea de programe operaționale, instrumentele din cadrul POC și POR au inclus 86 identificarea și dialogul formal cu părțile interesate principale și, ca urmare, au obținut scoruri mai mari la relaționarea cu părțile interesate. Figura 42 Distribuția scorurilor pentru variabila Public 14 12 10 Frecvență 8 6 4 2 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru relaționarea cu părțile interesate: ✓ Publicul ar trebui să fie menționat în mod explicit și aliniat cu modelul logic. ✓ Programul indică în mod explicit efectul pe care îl are asupra publicului nebeneficiar. ✓ Se vor include la faza de proiectare procese formalizate de consultare și primire a contribuțiilor de la părțile interesate din tot sistemul de inovare Măsurarea intrărilor și a activităților Măsurarea intrărilor și a activităților aferente instrumentelor ar putea fi îmbunătățită. Această secțiune discută fiecare dintre variabilele asociate cu măsurarea intrărilor și a activităților, practicile actuale din România și o listă de bune practici. Intrări Variabila Intrări evaluează dacă există indicatori care urmăresc toate resursele necesare pentru realizarea instrumentului, inclusiv costurile administrative și operaționale. Toate aceste costuri ar trebui monitorizate prin faza de implementare. Intrările evidente sunt urmărite în general, deși nu sunt folosite pentru a evalua eficiența realizării instrumentului. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Intrări (a se vedea Figura 43). Cea mai mare parte din personalul programului cunoștea intrările evidente aferente instrumentelor lor (de ex. timpul și salariile personalului), deși intrările care nu sunt evidente (de ex. costurile cu deplasările, costurile fixe pentru spații de birou etc.) sunt rareori urmărite la nivel de instrument. De asemenea, intrările nu aveau o legătură solidă cu indicatorii pentru activități, ieșiri și rezultate și niciun instrument nu folosește informațiile privind intrările pentru a evalua eficiența instrumentului (adică ieșiri/rezultate în raport cu costurile). 87 Figura 43 Distribuția scorurilor pentru variabila Intrări 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru urmărirea intrărilor: ✓ Intrările ar trebui să fie menționate în mod explicit și aliniate cu modelul logic. ✓ Intrările ar trebui să includă toate sau majoritatea resurselor necesare pentru a realiza obiectivele. ✓ Costurile administrative și de operare ar trebui înregistrate și justificate. ✓ Indicatorii de cost la toate nivelurile ar trebui înregistrați și justificați (de ex. pe beneficiar, pe unitate de implementare și așa mai departe). Activități Variabila Activități evaluează dacă există indicatori care urmăresc activitățile necesare pentru realizarea instrumentului. Exemple de activități sunt elaborarea documentului de solicitare, comunicarea cu beneficiarii țintă, răspunsul la întrebări, urmărirea progresului beneficiarilor, întreținerea unei baze de date de informații privind instrumentul etc. Indicatorii de activitate ar trebui să acopere toate activitățile necesare și să fie aliniați cu logica instrumentului. În general, indicatorii de activitate acoperă activitățile esențiale, dar s-a observat că sunt rareori catalogați integral și exhaustivi. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.7 și au avut un scor median de 3 pentru variabila Activități (a se vedea Figura 44). Deși în majoritatea cazurilor erau urmărite activitățile evidente și esențiale necesare pentru realizarea depunerii cererilor și selecția, monitorizarea și închiderile de proiect, acești indicatori erau rareori notați într-o listă organizată, nu exhaustivă (de exemplu, multe activități legate de interacțiunea cu beneficiarii și cu alte părți interesate nu erau urmărite) și nu erau asociați cu indicatorii pentru intrări, pentru ieșiri sau pentru rezultate. Figura 44 Distribuția scorurilor pentru variabila Activități 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. 88 Listă de bune practici pentru urmărirea activităților: ✓ Toate activitățile necesare pentru realizarea obiectivelor ar trebui să fie identificate și catalogate. ✓ Activitățile trebuie să fie aliniate cu intrările și cu ieșirile (adică toate activitățile au un scop și ajută la obținerea ieșirilor dorite). Măsurarea progresului înregistrat în realizarea obiectivelor Se pune un accent redus și se dă puțină atenție măsurării și urmăririi progresului înregistrat în realizarea obiectivelor instrumentului. Această secțiune discută fiecare dintre variabilele asociate cu măsurarea progresului înregistrat în realizarea obiectivelor, practicile actuale din România și o listă de bune practici. Ieșiri Variabila Ieșiri evaluează dacă sunt identificate și urmărite toate ieșirile relevante. Indicatorii de rezultate imediate (ieșiri) ar trebui să fie măsurabili și aliniați cu logica și cu obiectivele instrumentului. Majoritatea ieșirilor asociate cu instrumentele sunt identificate în mod explicit, dar nu există o legătură adecvată cu rezultatele generale sau cu obiectivele. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Ieșiri (a se vedea Figura 45). Deși majoritatea instrumentelor urmăresc majoritatea ieșirilor relevante (dacă nu pe toate), aceste ieșiri au rareori legătură cu logica instrumentului sau legătură evidentă cu rezultatele generale dorite sau cu schimbările dorite la nivel de sistem. Figura 45 Distribuția scorurilor pentru variabila Produse/Ieșiri 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru urmărirea ieșirilor: ✓ Ar trebui identificată în mod explicit o listă completă de produse/ieșiri. ✓ Ieșirile ar trebui să fie aliniate cu activitățile și să fie înțelese ca borne intermediare care duc la rezultatele dorite. ✓ Produsele/ieșirile activităților ar trebui să fie operaționalizate și măsurabile. Rezultate generale Variabila Rezultate generale evaluează dacă indicatorii de rezultat general sunt bine definiți și au legătură cu schimbările dorite la nivel de sistem. Indicatorii de rezultat general ar trebui să fie expliciți și aliniați cu logica instrumentului și conectați la nivelul sistemic. Rezultatele ar 89 trebui să fie integrate în mod coerent cu contextul mai larg al politicilor de C&D din țară sau din regiune și/sau cu alte programe ale aceleiași agenții sau ale aceleiași jurisdicții. Sunt puține instrumentele care au indicatori expliciți și coerenți pentru măsurarea rezultatelor generale. Printre variabilele legate de indicatori (de ex. intrări, activități, ieșiri și rezultate), rezultatele aveau funcționalitatea cea mai scăzută; instrumentele analizate au primit un scor mediu de 1.8 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Rezultate (a se vedea Figura 46). În cazul instrumentelor pentru care existau indicatori expliciți de rezultat general, aceștia nu aveau legătură cu schimbările la nivel de sistem și nici o legătură adecvată cu activitățile și cu ieșirile. Adoptarea pe larg a TS ar ajuta la îmbunătățirea considerabilă a acestor asocieri dintre indicatorii instrumentelor. Figura 46 Distribuția scorurilor pentru variabila Rezultate dorite 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru urmărirea rezultatelor generale: ✓ Rezultatele generale ar trebui să fie menționate explicit și aliniate cu logica instrumentului și conectate la nivelul sistemic. ✓ Rezultatele generale ar trebui să fie identificate clar, cu rezultate observabile și măsurabile și cu indicatori specificați pentru evaluare. ✓ Ar trebui incluse criterii pentru urmărirea evoluției rezultatelor generale, care să permită încetarea participării la instrument dacă devine clar că nu vor fi îndeplinite obiectivele programului (spre deosebire de închiderea ad hoc la sfârșitul contractului sau de alt motiv extrinsec care nu are legătură cu rezultatele). ✓ Rezultatele generale dorite ar trebui să fie integrate în mod coerent cu contextul mai larg al politicilor de C&D din țară sau din regiune sau cu alte programe ale aceleiași agenții sau ale aceleiași jurisdicții. Cadre de monitorizare și evaluare Variabila Cadru de M&E analizează dacă M&E a fost integrată în conceptul instrumentului. Instrumentele și procesele de M&E ar trebui incorporate în conceptul instrumentului. Aceasta include crearea de teorii ale schimbării și cadre de rezultate explicite pentru fiecare program (a se vedea secțiunea Teoria schimbării), care definesc indicatorii asociați cu activitățile de program, ieșirile și rezultatele, precum și presupunerile privind legăturile cauzale care leagă toate aceste elemente ale programului. În cadrul procesului de elaborare a TS, ar trebui definită explicit o strategie de evaluare și o strategie de date pentru ca performanța instrumentului să poată fi urmărită și măsurată pe tot parcursul implementării. Metodele de colectare a datelor trebuie să fie realiste, iar în cazurile în care se folosesc date externe, ar trebui făcute ajustări pentru a garanta că sistemul va îndeplini nevoile specifice ale instrumentului. 90 Cadrele de M&E pun accentul mai mult pe rezultatele imediate de la nivel de proiect și pe conformarea administrativă a beneficiarilor, mai degrabă decât pe impactul instrumentului. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Cadre de M&E (a se vedea Figura 47). Lipsa de atenție acordată rezultatelor generale și impacturilor se datorează, în parte, lipsei unei teorii a schimbării la nivel de instrument, dar și unor indicatori fără legătură și definiți necorespunzător; foarte puține instrumente aveau indicatori de rezultat general pentru urmărirea schimbărilor la nivel de sistem. Aceasta înseamnă că există cadre de monitorizare care, în mare, nu sunt capabile să urmărească cum avansează instrumentele către obiectivele de politici de nivel înalt. De asemenea, instrumentele nu sunt concepute cu planuri de evaluare care să descrie cum și când va exista o evaluare a instrumentului. Figura 47 Distribuția scorurilor pentru variabila Monitorizare și evaluare 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru elaborarea de cadre de M&E: ✓ În instrument ar trebui integrat încă de la început un sistem de M&E (în unele cazuri, ar trebui să se acorde atenție viitoarelor evaluări de impact, pentru care va fi nevoie de date de referință). ✓ Dacă M&E pentru instrument se bazează pe sisteme de M&E externe, la nivel de administrație sau la nivel de organizație, trebuie să se facă ajustări sau modificări specifice ale sistemului, pentru a se potrivi cu nevoile specifice și cu scopurile instrumentului. Practicienii ar trebui să evite distorsionarea logicii programului pentru a integra cerințe birocratice exterioare care nu sunt în favoarea funcționalității instrumentului. ✓ Indicatorii de M&E ar trebui să includă operaționalizarea de bună calitate a rezultatelor generale și a impacturilor și nu ar trebui să fie reduși la indicatori de activități sau de ieșiri. ✓ Ar trebui avute în vedere metode realiste de colectare a datelor pentru măsurarea indicatorilor. 3.2.2 Implementare Această secțiune conține o prezentare generală a funcționalității proceselor legate de implementarea instrumentelor. • Sprijinul public al României pentru C&I este caracterizat de bugete imprevizibile. Imprevizibilitatea bugetară a afectat negativ și alte aspecte ale funcționalității instrumentelor, printre care și existența unor apeluri de propuneri lansate rar și inconsecvent. 91 • În perioada de programare anterioară nu s-au făcut evaluări la nivel de instrument, iar rezultatele M&E și ale monitorizării proceselor nu sunt folosite pentru a îmbunătăți sistematic proiectarea sau implementarea programelor. • Capacitatea de implementare diferă de la o instituție de implementare la alta în România, dar toate organismele de implementare sunt lipsite de experiență și de resurse în domenii cheie, detaliate în acest raport, printre care utilizarea teoriei schimbării, aspecte ce țin de reglementări în legătură cu implementarea (de ex. ajutorul de stat și achizițiile publice), M&E și managementul cunoștințelor. Scorurile pentru implementare au fost mai mari decât cele pentru proiectare, însă există câteva aspecte cheie care trebuie îmbunătățite. Analiza funcțională a identificat domeniile forte esențiale în materie de implementare a instrumentelor, printre care procesele legate de depunerea cererilor și selecție, rolurile personalului și autonomia și închiderile de proiecte (Figura 48). Însă mai sunt și domenii care necesită îmbunătățiri semnificative, printre care stabilirea unor bugete adecvate, cereri periodice și previzibile și procese legate de monitorizarea proceselor, evaluare și învățare (a se vedea secțiunea privind Provocările transversale). Figura 48 Scoruri medii pentru variabila Implementare Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. | Notă: Barele de eroare reprezintă o abatere standard a scorurilor pentru fiecare categorie. Implementarea instrumentelor poate fi analizată pe trei domenii mari: 1. Procese legate de implementare 2. Managementul resurselor 3. M&E și învățare Procese legate de implementare Instrumentele românești au procese bune privind depunerea de cereri și selectarea beneficiarilor, însă se confruntă cu problema unor cereri de propuneri lansate rar și imprevizibile. Această secțiune discută fiecare dintre variabilele asociate cu procesele necesare pentru realizarea implementării instrumentelor, practicile actuale din România și o listă de bune practici. Apeluri de propuneri Variabila Apeluri de propuneri evaluează frecvența cu care un instrument emite apeluri de propuneri și dacă acest calendar este aliniat cu obiectivele și cu logica instrumentului . 92 Acolo unde este posibil, instrumentele ar trebui să emită apeluri de propuneri conform unui calendar regulat. Instrumentele care funcționează timp de mai mulți ani și emit mai multe apeluri de propuneri au ocazia să consolideze relaționarea cu populațiile beneficiare, să beneficieze de economiile de scară și să îmbunătățească aspecte ale programului prin evaluare și învățare. Instrumentele care emit un singur apel de propuneri sau care emit apeluri neregulate și sporadice creează incertitudine în rândul populațiilor beneficiare, au oportunități mai limitate de management al cunoștințelor și de îmbunătățire și ar putea avea mai multe dificultăți în atingerea obiectivelor politicilor. Caracterul imprevizibil al bugetelor instrumentelor a dus la emiterea inconsecventă și rară de apeluri de propuneri. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Apeluri de propuneri (a se vedea Figura 49). Din cauza incertitudinii bugetare, multe organisme de implementare nu știu când și câtă finanțare va fi disponibilă pentru instrumentele lor (a se vedea mai jos, în secțiunea Buget, mai multe informații privind caracterul imprevizibil al bugetului) și, ca urmare, personalul nu a putut să programeze apeluri de propuneri care să fie emise consecvent. Au fost mai multe exemple de situații în care beneficiarii vizați au fost surprinși de lansarea unor noi apeluri de propuneri, din cauza incertitudinilor legate de buget și din cauza diseminării defectuoase a informațiilor privind programele - aceasta a fost o problemă îndeosebi pentru instrumentele din cadrul POC și POR. Figura 49 Distribuția scorurilor pentru variabila Apeluri de propuneri 20 Frecvență 15 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici la programarea apelurilor de propuneri: ✓ Dacă se emit apeluri noi, care nu au fost prevăzute la faza de proiectare, acestea ar trebui să fie bine justificate și să fie aliniate cu teoria schimbării pe care se bazează programul. ✓ Numărul de apeluri lansate ar trebui să corespundă cu modelul logic și cu obiectivele. ✓ Acolo unde este cazul, apelurile ar trebui publicate regulat și ar trebui să aibă calendare consecvente și previzibile. ✓ În portofoliul românesc de IST, instrumentul cu scorul cel mai mare a fost instrumentul UEFISCDI de recompensarea rezultatelor cercetării - articole. Informații privind depunerea cererilor Variabila Informații privind cererile evaluează măsura în care instrumentul ajunge în mod adecvat și informează populația de beneficiari despre criteriile de eligibilitate și selecție și despre procesul de depunere a cererilor. Criteriile ar trebui să fie clare și transparente și toate informațiile necesare ar trebui să fie disponibile public. Informațiile privind selecția ar trebui să fie colectate și analizate, inclusiv listele de solicitanți, scorurile acordate propunerilor depuse și alte informații pertinente legate de procesul de depunere și selecție. Aceste informații sunt puse la 93 dispoziția solicitanților, în măsura în care acest lucru este permis conform reglementărilor privind confidențialitatea. Unele instrumente au avut probleme în a ajunge la beneficiari și a disemina informațiile către aceștia. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 3.0 și au avut un scor median de 3 la variabila Informații privind criteriile de eligibilitate și depunerea cererilor (a se vedea Figura 50). Majoritatea instrumentelor aveau criterii de eligibilitate clare și procese destul de transparente de depunere a cererilor. Însă unele instrumente - în special cele din cadrul POC și POR - au avut probleme în a disemina informațiile către beneficiarii vizați, rezultatul fiind acela că unii beneficiari au fost surprinși nepregătiți atunci când s-au emis noi apeluri de propuneri. Figura 50 Distribuția scorurilor pentru variabila Informații privind criteriile de eligibilitate și depunerea cererilor 12 10 Frecvență 8 6 4 2 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici privind informațiile referitoare la depunerea cererilor: ✓ Criteriile de eligibilitate și selecție implementate ar trebui să ajungă la populația țintă. ✓ Criteriile de eligibilitate și selecție implementate ar trebui să fie clare și transparente. Informațiile privind beneficiarii, sumele și proiectele finanțate ar trebui să fie publicate. ✓ Informațiile privind eligibilitatea și selecția ar trebui diseminate în mod adecvat și să fie aliniate cu populația țintă. Procesele de selecție Variabila Procese de depunere a cererilor și selecție evaluează calitatea proceselor folosite de organismele de implementare pentru a desfășura procesele de depunere a cererilor și selectare a beneficiarilor. Aceste procese ar trebui să fie agile, transparente și sensibile. Comisiile care răspund de decizia de atribuire ar trebui să fie compuse din experți independenți relevanți, selectați în mod fundamentat și transparent. Ar trebui să existe mecanisme pentru a primi feedback privind cererile care au eșuat și contestații privind deciziile de selecție. Scorurile pentru variabila Procese de depunere a cererilor și selecție au fost cele mai mari scoruri dintre toate variabilele analizate în mixul de politici, datorită proceselor transparente și funcționale. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 3.3 și au avut un scor median de 4 la variabila Procese de depunere a cererilor și selecție (a se vedea Figura 51). Aceste scoruri mari au fost determinate, în mare, de instrumentele implementate de UEFISCDI și finanțate în cadrul PN3, care au beneficiat de platforma UDiManager a UEFISCDI, unde solicitanții pot depune cereri de granturi și pot primi informații despre cererile lor, dar și de capabilitățile solide ale UEFISCDI în materie de procese de depunere și selectare a cererilor de granturi. 94 Figura 51 Distribuția scorurilor pentru variabila Procesul de depunere a cererilor și selecție 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici privind procesele de depunere a cererilor și selecție: ✓ Mecanismele folosite de agenție în procesul de depunere a cererilor sunt agile, transparente și sensibile. ✓ Comisiile care răspund de deciziile de atribuire sunt compuse din experți independenți și relevanți, selectați în mod fundamentat și transparent. ✓ Mecanismul de contestații și soluționare a conflictelor este clar. Baza de date a instrumentelor Baza de date a instrumentelor se referă la existența și calitatea sistemului de date care urmărește participanți, proiecte, follow-up-uri, ieșiri și alte componente ale programului. Sistemul ar trebui folosit pentru a ajusta instrumentul, pentru a crește sensibilitatea acestuia la preocupările participanților și pentru a contribui, în general, la îmbunătățirea administrării și proiectării programului. Majoritatea instrumentelor au un sistem de date și urmăresc anumite date relevante, dar nu este clar dacă aceste date sunt folosite pentru îmbunătățirea instrumentelor. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.6 și au avut un scor median de 3 pentru variabila Baza de date a instrumentelor (a se vedea Figura 52). Aproape toate instrumentele aveau o bază de date (de ex. un portal intern de date, worksheet-uri excel offline etc.) folosite de personal pentru a urmări măcar anumite informații cheie privind implementarea, dar nu este clară măsura în care aceste informații erau folosite pentru a îmbunătăți procesele de implementare existente (a se vedea mai multe informații în secțiunea Învățare). Figura 52 Distribuția scorurilor la variabila Baza de date a programului și informații privind participanții și cererile 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. 95 Listă de bune practici în stocarea și folosirea datelor instrumentelor: ✓ Un sistem de bază de date ține evidența participanților, a proiectelor, a follow-up-urilor, a ieșirilor și a altor componente ale programului. ✓ Sistemul se folosește pentru a ajuta procesele și materialele instrumentului și ar trebui să fie disponibile și pentru îmbunătățirea celorlalte instrumente. Închiderile de proiecte Variabila Închideri de proiecte evaluează dacă există un raport de finalizare / închidere a proiectului, depus de beneficiar. Informațiile cuprinse în aceste rapoarte ar trebui folosite pentru a învăța și pentru a îmbunătăți eficacitatea și impactul programului. S-au observat variații mari în ceea ce privește practica legată de Închiderea proiectelor - unele instrumente cereau beneficiarilor să redacteze rapoarte de închidere utile, în timp ce altele nu aveau niciun fel de procese de follow-up. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 3.2 și au avut un scor median de 3 pentru variabila Închideri de proiecte (a se vedea Figura 53). Instrumentele finanțate în cadrul programelor operaționale au avut scoruri mai mari pentru variabila închideri de proiecte datorită cerințelor UE care vizau acest aspect al implementării. Figura 53 Distribuția scorurilor pentru variabila Închideri de proiecte 14 12 10 Frecvență 8 6 4 2 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici privind închiderile de proiecte: ✓ Ar trebui să existe obligativitatea depunerii de către beneficiar a unui raport de finalizare/închidere a proiectului. ✓ Informațiile obținute de la beneficiari la sfârșitul programului și pe o perioadă următoare ar trebui folosite pentru a învăța lecții și a măsura impactul programului. Managementul resurselor Managementul resurselor este afectat de bugetele imprevizibile, care afectează performanța multor instrumente. Această secțiune discută fiecare dintre variabilele asociate cu managementul resurselor, practicile actuale din România și o listă de bune practici. Buget Variabila Buget evaluează dacă resursele disponibile sunt adecvate pentru implementarea programului. Bugetul alocat ar trebui să fie aliniat cu obiectivele instrumentului și cu dimensiunea 96 și sfera deficienței diagnosticate. Ar trebui să existe o asumare a răspunderii în executarea bugetului. Instrumentele românești în domeniul C&I se confruntă cu problema bugetelor imprevizibile și uneori dimensionate necorespunzător. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 3 pentru variabila Buget (a se vedea Figura 54). Imprevizibilitatea bugetului a avut un impact negativ asupra altor aspecte ale funcționalității instrumentelor – în special asupra Apelurilor de propuneri (a se vedea secțiunea Apeluri de propuneri). Mai există și exemple de instrumente cu bugete insuficiente (finanțare insuficientă pentru a aborda obiectivele programului) și cu bugete excesive (care nu pot să cheltuie finanțarea alocată). A se vedea Caseta 7 pentru o discuție suplimentară privind importanța unor bugete adecvate și stabile și practicile actuale în România. Figura 54 Distribuția scorurilor pentru variabila Buget și resurse financiare 25 20 Frecvență 15 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Caseta 7 Domeniu critic de îmbunătățit - Bugetul De ce sunt importante bugetele Disponibilitatea resurselor financiare este o cerință directă pentru instrumentele de politici. Fără bugete suficiente, instrumentele nu vor putea să susțină personalul și expertiza necesară sau nu vor putea să dedice resurse adecvate pentru a realiza obiectivele programului. Cu toate acestea, există numeroase exemple de instrumente de politici care funcționează cu resurse inadecvate, din cauza valorii lor politice sau simbolice sau pur și simplu din cauza inerției instituționale, acest lucru subminându-le eficacitatea. La fel de importantă ca și disponibilitatea unor resurse financiare suficiente este și existența unei finanțări susținute și consistente pentru programe. Instrumentele care funcționează timp de mai mulți ani și emit mai multe solicitări au ocazia să consolideze relaționarea cu populațiile beneficiare, să beneficieze de economiile de scară și să îmbunătățească aspecte ale programului prin evaluare și învățare. Instrumentele care emit o singură solicitare (sau un singur apel de propuneri) sau care emit apeluri neregulate și sporadice creează incertitudine în rândul populațiilor beneficiare, au oportunități mai limitate de management al cunoștințelor și de îmbunătățire și ar putea avea mai multe dificultăți în atingerea obiectivelor politicilor. Practicile actuale în România 97 După cum s-a discutat în analiza mixului de politici, bugetele inadecvate și imprevizibile sunt o provocare generalizată în România. În perioada de programare 2014-2020, România a cheltuit numai 58% din ceea ce planificase să cheltuiască pentru C&D, ceea ce a dus la anularea multor instrumente de sprijin pentru C&D sau emiterea unui singur apel de propuneri în cadrul acestor instrumente din cauza restricțiilor bugetare. În plus, faptul că nu există finanțare multianuală pentru C&D înseamnă că personalul care se ocupă de implementare adesea nu știe cât buget va fi disponibil în anii următori. De asemenea, ca urmare a fluxurilor de finanțare imprevizibile, apelurile de propuneri au fost rare și inconsecvente. Deoarece organismele de implementare nu știu când și câtă finanțare va fi disponibilă pentru instrumentele lor, nu pot să programeze apeluri de propuneri consecvente. Un chestionar aplicat în rândul beneficiarilor de instrumente pentru C&I a dezvăluit faptul că beneficiarii sunt în mare parte nemulțumiți de punctualitatea sprijinului financiar oferit, din cauza întârzierilor la plată (pentru mai multe informații, a se vedea Percepțiile beneficiarilor privind proiectarea și implementarea instrumentelor). Există exemple de instrumente cu bugete insuficiente (finanțare insuficientă pentru a aborda obiectivele programului) și cu bugete excesive (care nu pot să cheltuie finanțarea alocată). Aceste provocări legate de bugetare au legătură cu faptul că la faza de proiectare nu sunt identificate și nu sunt analizate deficiențele de sistem pe care trebuie să le abordeze instrumentele. Fără a cunoaște amploarea deficienței și dimensiunea populațiilor afectate, personalul care se ocupă de implementare nu a putut să estimeze în mod adecvat dimensiunea bugetului necesar pentru a realiza obiectivele politicilor. Listă de bune practici în materie de bugetare: ✓ Bugetul ar trebui stabilit în funcție de deficiența diagnosticată și de dimensiunea populației de beneficiari vizați (a se vedea secțiunea privind Fundamentarea), cu flexibilitate pentru modificări de finanțare dacă este necesar ✓ Execuția bugetară ar trebui să răspundă nevoilor programului și nu nevoii de a executa întregul buget în timpul ciclului bugetar. ✓ Executarea programului și entitățile subcontractante ar trebui să respecte standardele legate de asumarea răspunderii. Managementul programului Variabila Managementul programului evaluează dacă structura organizațională a organismului de implementare (de ex. ministerul care se ocupă de implementare, agenția etc.) este adecvată pentru ceea ce este necesar pentru implementare. Structura informațională ar trebui să permită fluxuri de informații în interiorul și în afara organismului de implementare și ar trebui să asigure minimizarea presiunilor externe și interne în implementarea programului. Structura organizațională ar trebui evaluată periodic, dată fiind schimbarea cerințelor odată cu noile politici și instrumente. Managementul programelor este în general adecvat pentru implementarea instrumentelor în domeniul C&I, însă organismele de implementare se confruntă cu diferite probleme. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.7 și au avut un scor median de 3 pentru variabila Managementul programului (a se vedea Figura 55). Din cauza unor fricțiuni interinstituționale, există probleme legate de fluxul de informații între MCID și UEFISCDI în implementarea instrumentelor din PN3. MEDU are probleme cu fluxurile de informații de la 98 principalii săi beneficiari - universitățile, iar acest lucru afectează monitorizarea și evaluarea anumitor instrumente. Figura 55 Distribuția scorurilor pentru variabila Managementul programului 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici în materie de management de program și structură organizațională: ✓ Structura organizațională nu ar trebui să aibă niveluri externe care să îngreuneze fluxul de informații către organismele de implementare. ✓ Structura organizațională ar trebui să asigure minimizarea presiunilor externe și interne în implementarea programului. ✓ Structura organizațională ar trebui evaluată pentru a se stabili dacă este adecvată din punct de vedere funcțional, dată fiind schimbarea cerințelor odată cu noile politici și instrumente. Evaluările ar trebui să folosească indicatori privind eficacitatea organizațională. Roluri și autonomie Variabila Roluri și anatomie evaluează dacă personalul care se ocupă de implementare are roluri clar definite și autonomia necesară pentru a face ajustări la instrumente și procese atunci când este necesar. Organismul de implementare ar trebui să aibă capacitatea să introducă schimbări și să mențină calitatea managementului. În general, organismele de implementare au roluri clar definite, iar personalul are niveluri adecvate de autonomie. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 3.4 și au avut un scor median de 4 la variabila Roluri și autonomie (a se vedea Figura 56). Rolurile erau clare la nivelul organismelor de implementare, iar personalul avea cel puțin un anumit nivel de autonomie pentru a face ajustări atunci când este necesar (deși nivelul de autonomie era diferit de la un organism de implementare la altul). Figura 56 Distribuția scorurilor pentru variabila Roluri și autonomie 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 99 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici privind rolurile și autonomia personalului: ✓ Rolurile ar trebui să fie definite clar și să existe proceduri pentru introducerea de schimbări. ✓ Capacitatea de a introduce schimbări ar trebui să fie suficient de flexibilă pentru a menține calitatea managementului. ✓ Flexibilitatea ar trebui să fie adecvată pentru a răspunde la schimbări semnificative și a soluționa conflicte ✓ În cadrul portofoliului de IST al României, instrumentele implementate de UEFISCDI au primit scoruri mai mari. Personal și formare Variabila Personal și formare evaluează dacă organismul de implementare are personalul și competențele necesare pentru a implementa complet instrumentul. Echipa de implementare ar trebui să aibă personal în număr și de o calitate adecvată, iar personalul existent ar trebui să aibă acces la formare relevantă pentru rolul respectiv, pentru a își perfecționa competențele. Toate organismele de implementare în domeniul C&I se confruntă cu lipsa de expertiză în anumite domenii, iar această problemă este mai acută în unele cazuri decât în altele. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.6 și au avut un scor median de 3 la variabila Personal și formare (a se vedea Figura 57). Unele instituții de C&I dețin personal cu formare și calificări adecvate, iar altele - în special MCID - trebuie să se bazeze pe personal care nu are suficiente competențe pentru rolul îndeplinit și care trebuie format la locul de muncă. Toate organismele de implementare se confruntă cu lipsa de experiență și resurse în domenii cheie, detaliate în acest raport, printre care diagnosticarea deficiențelor, utilizarea teoriilor schimbării, gestionarea aspectelor legislative și folosirea de bune practici pentru M&E și managementul cunoștințelor. Caseta 8 prezintă o discuție detaliată privind importanța personalului și a formării și practicile actuale în România. Figura 57 Distribuția scorurilor pentru variabila Personal și formare 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Caseta 8 Domeniu critic de îmbunătățit - Resursele umane pentru implementarea în domeniul C&I De ce este important managementul resurselor umane Managementul resurselor umane (RU) este o componentă critică pentru succesul programelor în domeniul cercetării și inovării. Organismele de implementare trebuie să consolideze capacitatea în domeniul resurselor umane pentru a recruta, a angaja și a cultiva personal capabil. Managementul resurselor umane ar trebui să se ocupe de structura 100 managementului, definirea rolurilor, autonomie, formare și stimulente, atât la nivel instituțional, cât și la nivel de instrument. Lucru important, obiectivul principal al structurilor de management ar trebui să fie acela de a sprijini personalul în luarea unor decizii pe baza aprecierii lor profesionale. Formarea și stimularea personalului ar trebui să fie relevante pentru programul (programele) pe care lucrează acest personal. Pentru gestionarea instrumentelor din domeniul inovării este nevoie de capabilități manageriale și analitice semnificative din partea personalului care se ocupă de implementare. Personalul ar trebui să aibă flexibilitatea și autonomia necesară pentru a face o acordare fină a politicilor ca să poată gestiona schimbările la nivel de cerere și condiții. Performanța unui organism de implementare depinde de măsura în care acesta are personal calificat și capabil, cu experiența și aptitudinile de a lucra interdisciplinar și intersectorial și cu o gamă variată de părți interesate externe, printre care antreprenori, cercetători, investitori, reprezentanți din industrie și specialiști în tehnologie. Capabilitățile în managementul resurselor umane sunt critice pentru recrutarea unor astfel de profesioniști și pentru a asigura mentoring și a investi continuu în formarea lor după ce au fost angajați (Banca Mondială (2019a). Practicile actuale în România Capacitatea de implementare variază de la o instituție de implementare la alta în România, dar tuturor entităților care se ocupă de implementare le lipsesc cunoștințele specializate și resursele în domenii cheie. În timp ce unele instituții (de ex. UEFISCDI, mai multe ADR-uri) au personal cu pregătire și calificări adecvate, alte entități responsabile cu implementarea trebuie să se bazeze pe salariați care nu are calificările și experiența necesară pentru rolurile lor și care trebuie formați la locul de muncă. Mai multe dintre organismele de implementare nu au personal care să aibă suficiente cunoștințe în domeniu pentru a implementa complet portofoliile lor de instrumente. Lucru important, tuturor entităților care se ocupă de implementare în domeniul C&I le lipsesc experiența și resursele în domenii cheie detaliate în acest raport, printre care diagnosticarea nereușitelor, utilizarea teoriei schimbării, gestionarea aspectelor normative legate de implementare (de ex. ajutorul de stat și achizițiile publice) și folosirea bunelor practici pentru M&E și managementul cunoștințelor. În plus, entitățile care se ocupă de implementare au experiență și expertiză foarte limitată în materie de proiectare și implementare de instrumente care nu sunt granturi (de ex. vouchere, împrumuturi și alte instrumente financiare). Stimulentele pentru performanță nu sunt asociate cu rolul personalului sau cu performanța instrumentului, ci mai degrabă, cea mai mare parte din personalul care lucrează în programele din domeniul C&I funcționează în baza unor scheme standard de evaluare a performanței funcționarilor publici, care nu sunt adaptate la performanța instrumentului sau la rolul personalului în implementarea programului. Oportunitățile de formare variază în funcție de instituție. UEFISCDI se remarcă printre organismele de implementare prin aceea că oferă personalului oportunități de formare asociate cu domeniul lor de interes și cu rolul lor; alte organisme de implementare fie pot să furnizeze doar formare generică pentru funcția publică, fie nu pot să asigure personalului niciun fel de oportunități de formare. 101 Listă de bune practici privind angajarea și formarea personalului: ✓ Nivelul de pregătire și experiența conducerii ar trebui să fie adecvate pentru tipul de program și sarcinile care trebuie îndeplinite. ✓ Numărul de personal și calitatea angajaților trebuie să fie adecvate. ✓ Există instrumente de formare și de contractare pentru a îmbunătăți capacitatea la nivel de personal. Stimulente Variabila Stimulente analizează dacă există criterii clare și explicite pentru evaluarea performanței personalului în funcție de rolul acestuia și de performanța instrumentului. Premierile (de exemplu promovările) și sancționările (de exemplu concedierile) ar trebui să fie asociate cu criteriile stabilite. Sunt puțini angajații care au stimulente asociate cu rolul specific pe care îl au în implementare. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Stimulente (a se vedea Figura 58). Remunerarea personalului și stimulentele asociate sunt relativ scăzute și nu au legătură cu performanța instrumentelor. În plus, procesele de disponibilizare a personalului cu performanțe suboptime par să fie destul de dificile. Figura 58 Distribuția scorurilor pentru variabila Stimulente 25 20 Frecvență 15 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici privind angajarea și formarea personalului: ✓ Există criterii clare și explicite pentru evaluarea performanței personalului. ✓ Recompensele și sancțiunile ar trebui să fie asociate cu criterii stabilite. ✓ Performanța slabă ar trebui urmată de consecințe eficace, iar performanța excelentă ar trebui recompensată. Monitorizarea proceselor Variabila Monitorizarea proceselor evaluează existența unui sistem de monitorizare pentru a monitoriza activitățile interne și procesele asociate cu implementarea instrumentului . Monitorizarea proceselor ar trebui să fie continuă pe toată durata implementării și ar trebui folosită pentru a genera rapoarte și a îmbunătăți procesele și procedurile interne asociate cu implementarea. 102 Instrumentele care aveau sisteme formale de monitorizare a proceselor sunt doar puține, iar monitorizarea proceselor este rareori folosită pentru învățare și perfecționare. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Monitorizarea proceselor (a se vedea Figura 59). În afară de două ADR-uri, niciun organism de implementare nu are sisteme de monitorizare a proceselor pentru a urmări performanța în implementare; majoritatea sistemelor de monitorizare a proceselor se limitează la audituri externe de conformitate cu reglementările statutare și fiscale. Figura 59 Distribuția scorurilor pentru variabila Monitorizarea proceselor 30 Frecvență 20 10 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru monitorizarea proceselor: ✓ Ar trebui să existe un sistem de monitorizare a proceselor, cu indicatori clari. ✓ Procesul de monitorizare ar trebui să fie aplicat periodic, pentru a întreține calitatea administrării. ✓ Autoritățile superioare ar trebui să primească rapoarte privind calitatea administrării. M&E și învățare Procesele de M&E și de învățare sunt împiedicate de faptul că nu există evaluări și sisteme formale de învățare. În această secțiune se discută fiecare dintre variabilele asociate cu M&E și învățarea, practicile actuale din România și o listă de bune practici. Monitorizarea și evaluarea în implementare Variabila Monitorizarea și evaluarea în implementare evaluează dacă există un sistem eficace de M&E, care funcționează permanent. Ar trebui să se colecteze informații la toate nivelurile de indicatori, iar instrumentele ar trebui să fie evaluate periodic. Rezultatele M&E ar trebui folosite pentru perfecționarea continuă a instrumentelor. Nu s-au realizat evaluări la nivel de instrument în perioada de programare anterioară. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.5 și au avut un scor median de 2 la variabila Monitorizarea și evaluarea în implementare (a se vedea Figura 60). Lipsa completă de evaluări de performanță sau evaluări de impact la nivel de instrumente, atât pentru PO, cât și pentru instrumentele finanțate la nivel național, se datorează, în parte, lipsei oricăror cerințe privind evaluarea, precum și lipsei de resurse pentru astfel de activități. De asemenea, informațiile din M&E nu sunt folosite pentru învățare și perfecționare sistematică. A se vedea Caseta 9 pentru mai multe informații despre importanța M&E și practicile actuale din România. În cadrul Proiectului de modernizare a cercetării din România, Banca Mondială sprijină MCID să elaboreze un cadru de M&E pentru sistemul de C&I al țării, precum și un observator de C&I pentru a colecta dovezi privind politicile și investițiile pentru sprijinirea C&I în România, pentru o mai bună guvernanță strategică și elaborare de politici (a se vedea Caseta 10 pentru mai multe informații). 103 Figura 60 Distribuția scorurilor pentru variabila M&E în implementare 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Caseta 9 Domeniu critic de îmbunătățit – Monitorizarea și evaluarea De ce este importantă monitorizarea și evaluarea Monitorizarea și evaluarea asigură asumarea răspunderii pentru utilizarea fondurilor publice. M&E demonstrează performanța și impactul instrumentelor finanțate din fonduri publice și arată dacă au fost îndeplinite țintele programelor - cu alte cuvinte, M&E verifică dacă un instrument face ceea ce spune că face. Informațiile pentru M&E trebuie colectate la timp și sistematic, folosind metode de colectare a datelor care se potrivesc cu scopul și cu natura instrumentului. M&E este legată strâns de managementul cunoștințelor și ar trebui folosită pentru perfecționarea continuă a intervențiilor de politici. De asemenea, datele de M&E ar trebui puse și la dispoziția altor entități care se ocupă de elaborarea de politici, pentru a ajuta la proiectarea politicilor în viitor; în mod ideal, ele ar trebui furnizate și publicului, pentru o mai bună transparență și asumare a răspunderii în cadrul programului de guvernare. Instrumentele și procesele de M&E ar trebui incorporate în conceptul instrumentului. Aceasta include crearea de teorii ale schimbării și cadre de rezultate explicite pentru fiecare program (a se vedea secțiunea Teoria schimbării), care definesc indicatorii asociați cu activitățile de program, ieșirile și rezultatele, precum și presupunerile privind legăturile cauzale care leagă toate aceste elemente ale programului. În cadrul procesului de elaborare a unei teorii a schimbării, ar trebui definită explicit o strategie de evaluare și un proces de colectare a datelor, pentru ca performanța instrumentului să poată fi urmărită și măsurată pe tot parcursul implementării. Atunci când este posibil, instrumentele ar trebui să fie evaluate periodic. Aceasta include evaluări periodice de performanță, care comunică dacă un program a fost implementat așa cum s-a dorit și dacă s-au obținut rezultatele dorite, precum și evaluări de impact, care evaluează impactul pe care l-a avut instrumentul asupra beneficiarilor săi și necesită o analiză contrafactuală. Datele și rezultatele colectate din M&E ar trebui folosite pentru a adapta și a îmbunătăți programele prin procese formale de managementul cunoștințelor. Aceste bucle de feedback asigură relevanța continuă a programelor în raport cu obiectivele lor, prin ajustări permanente, sau închiderea programelor atunci când aceste obiective au fost atinse sau nu mai reprezintă o prioritate. Practicile actuale în România 104 Cadrele de monitorizare și evaluare pun accentul mai mult pe rezultatele imediate de la nivel de proiect și pe conformarea administrativă a beneficiarilor, mai degrabă decât pe impactul instrumentului. Aceasta se datorează, în parte, lipsei unei teorii a schimbării la nivel de instrument, dar și unor indicatori fără legătură și definiți necorespunzător; foarte puține instrumente aveau indicatori de rezultat general pentru urmărirea schimbărilor la nivel de sistem. Aceasta înseamnă că există cadre de monitorizare care, în mare, nu sunt capabile să urmărească cum avansează instrumentele către obiectivele de politici de nivel înalt. Nu s-au realizat evaluări la nivel de instrument în perioada de programare anterioară. Strategia Națională de CDI pentru perioada 2014-2020 a parcurs o evaluare intermediară în 2018, Axa 1 din POC a fost supusă unor evaluări în 2020 și 2022, iar Axa 1 din POR a făcut obiectul a două evaluări în 2019, însă aceste evaluări au avut loc la nivelul axei prioritare sau al strategiei în ansamblu. Nu există planuri de realizare a unor evaluări de performanță sau de impact pentru diferitele instrumente din cadrul Strategiei Naționale de CDI, din cadrul POC sau al POR. Lipsa completă de evaluări de performanță sau evaluări de impact la nivel de instrumente, atât pentru PO, cât și pentru instrumentele finanțate la nivel național, se datorează, în parte, lipsei oricăror cerințe privind evaluarea, precum și lipsei de resurse pentru astfel de activități. Organismelor care se ocupă de implementare le lipsește personalul și expertiza pentru a desfășura evaluări interne și nu au finanțarea necesară pentru a comanda evaluări externe pe portofoliile lor de instrumente. De asemenea, în România există puțini furnizori de evaluare externă care au capacitatea și expertiza necesară pentru a furniza astfel de servicii de evaluare independentă. Listă de bune practici privind implementarea M&E: ✓ Organismele care se ocupă de implementare în domeniul C&I ar trebui să beneficieze de formare în materie de bune practici de M&E și să aibă acces la resurse (personal și finanțare) pentru a realiza evaluări la nivel de instrumente ✓ Conceptul instrumentelor ar trebui să includă o strategie de evaluare a impactului, care să includă obiective clare, teorii ale schimbării și cadre de rezultate, un plan de evaluare, sisteme de sprijin și protocoale. Gorgens și Zall Kusek (2009) și Menon et al. (2009) pot servi drept referințe utile în elaborarea de strategii și cadre de M&E. ✓ Ar trebui colectate informații privind indicatorii la toate nivelurile (activități, produse etc.). Indicatorii ar trebui adaptați și perfecționați în timp. ✓ Sistemul de M&E ar trebui să funcționeze permanent. ✓ Ar trebui să existe mecanisme pentru învățare și pentru adaptarea programului. ✓ Programele ar trebui revizuite pe baza lecțiilor extrase din implementare. Caseta 10 Sprijinul Băncii Mondiale de consolidare de capacitate pentru dezvoltarea de capabilități de M&E În cadrul Proiectului de modernizare a cercetării, Banca Mondială oferă sprijin MCID pentru dezvoltarea unui cadru de monitorizare scalabil pentru sistemul de C&I în ansamblu. Scopul acestei activități este realizarea unui sistem permanent de M&E care să sprijine monitorizarea și evaluarea armonizată a politicilor de cercetare și inovare de la toate ministerele și agențiile, astfel cum se prevede în Reforma 2 din PNRR. Sprijinul Băncii Mondiale include următoarele: (i) evaluarea cadrului actual de monitorizare pentru sistemul de C&I; (ii) dezvoltarea unei propuneri de cadru de monitorizare scalabil pentru întreg sistemul de C&I; (iii) formare pe tema 105 stabilirii indicatorilor cheie și a sistemelor de monitorizare; (iv) furnizarea de recomandări pentru operaționalizarea monitorizării. Un raport viitor al Băncii Mondiale (2023) va furniza contribuții și îndrumări pentru dezvoltarea unui sistem de M&E complet, coerent, pe baza căruia să se poată acționa și promovarea de bune practici relevante pentru procesele decizionale operaționale. Activitățile ulterioare ale Băncii în cadrul Proiectului de modernizare a cercetării se vor concentra pe sprijinirea MCID în înființarea unui Observator de C&I, inclusiv furnizarea de contribuții la proiectarea, caracteristicile, operațiunile și principalele linii de servicii ale acestei noi entități. Odată înființat, Observatorul de C&I va realiza analiza sistemului de C&I, acoperind contextul economic, actorii principali, tendințele în materie de finanțare, resursele umane, politicile pentru rezolvarea problemelor din C&I și C&I în strategiile naționale și regionale. Luate împreună, cadrul de monitorizare și Observatorul de C&I ar putea crea un teren mai favorabil pentru colectarea de dovezi pentru o mai bună guvernanță strategică și elaborare de politici. Acest flux de lucru va fi completat de două evaluări de impact ale investițiilor în C&I, pentru a asigura o mai bună informare pentru reformele de modernizare a sectorului de cercetare din România. Învățare Variabila Învățare evaluează dacă există procese formale pentru realizarea de schimbări și ajustări ale instrumentului pe baza M&E, a monitorizării de procese și a experiențelor personalului. Aceste procese ar trebui să includă mijloace pentru a identifica problemele, a formula soluții pe baza datelor disponibile și a documenta schimbările realizate. Rezultatele M&E și ale monitorizării proceselor nu sunt folosite sistematic pentru a îmbunătăți proiectarea sau implementarea programelor. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Învățare (a se vedea Figura 61). Există puține sisteme formale de managementul cunoștințelor în sistemul de C&I, ajustările instrumentelor fiind în general ad hoc și nedocumentate corespunzător. Oportunitățile care să favorizeze managementul cunoștințelor sunt limitate din cauza apelurilor de propuneri care sunt emise neregulat, din cauza sistemelor deficitare de monitorizare a proceselor și din cauza lipsei unor evaluări de performanță și impact la nivelul instrumentelor. Figura 61 Distribuția scorului pentru variabila Dovezi de învățare în timpul implementării 20 15 Frecvență 10 5 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici privind implementarea M&E: ✓ Ar trebui identificate schimbările și îmbunătățirile, inclusiv ajustările aduse instrumentului în timpul funcționării. 106 ✓ Ar trebui identificate obstacolele care încă nu au fost soluționate sau care implică oportunități de îmbunătățire. ✓ Schimbările și învățarea ar trebui documentate în mod formal; prin procesele de evaluare periodică se acumulează date, astfel rezultând un plan de îmbunătățire. 3.2.3 Guvernanță și coordonare Această secțiune conține o prezentare generală a funcționalității proceselor legate de guvernanța și coordonarea instrumentelor. • Mixul de politici se confruntă cu problema lipsei de coordonare între instituții . Lipsa de coordonare între organismele de implementare a creat provocări atât pentru proiectarea, cât și pentru implementarea instrumentelor. • Regulile și reglementările externe au avut un efect negativ asupra performanței multor instrumente. Entitățile care se ocupă de implementare adesea nu cunosc complet constrângerile de reglementare relevante care ar putea afecta performanța instrumentelor lor și, în general, nu au fost proactive în a acționa pentru a atenua factorii negativi. Scorurile pentru guvernanța programelor și coordonare arată că este loc de îmbunătățiri - în special în ceea ce privește constrângerile de reglementare. Analiza arată că există loc de îmbunătățire în general în ceea ce privește guvernanța și coordonarea instrumentelor, inclusiv coordonarea dintre instituții și dintre programe și interacțiunea programelor cu regulile și reglementările externe (a se vedea secțiunea privind Provocările transversale) (Figura 62). Figura 62 Scorurile medii pentru Guvernanță și coordonare Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. | Notă: Barele de eroare reprezintă o abatere standard a scorurilor pentru fiecare categorie. Guvernanța și coordonarea politicilor din domeniul inovării pot fi analizate în trei domenii: 1. Relația dintre instrument și alte instituții (din afara organismului de implementare) 2. Relația dintre instrument și alte programe 3. Constrângeri de natură juridică (interacțiunea dintre instrument și regulile și reglementările externe) 107 Relațiile instituționale Variabila Relații instituționale evaluează mecanismele de coordonare și participare în relația cu alte instituții publice și private. Guvernanța și coordonarea politicilor de C&I este critică pentru a asigura abordarea deficiențelor din sistemul de inovare și pentru a crea sinergii utile între instrumente și instituții. Însă lipsa de coordonare poate duce la duplicarea și suprapunerea politicilor și la risipirea resurselor publice. Coordonarea poate să ia forma unor aranjamente formale sau informale dintre instituții și poate să implice eforturi comune directe sau indirecte. Astfel cum s-a detaliat în Analiza mixului de politici, în prezent nu există niciun organism care să coordoneze strategiile și politicile naționale de C&I între ministere. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.3 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Relații instituționale (a se vedea Figura 63). Din cauza faptului că nu există un organism de coordonare interministerială, există probleme în ceea ce privește fluxurile de informații și managementul portofoliilor între instituțiile de C&I. Există doar un mecanism formal (Comitetul de Coordonare pentru Specializarea Inteligentă) de coordonare a principalelor organisme de implementare în domeniul C&I, iar coordonarea sau colaborarea relevantă pentru implementarea diferitelor instrumente este limitată. În plus, împărțirea relativ recentă a MCID și MEDU în două ministere separate a creat fricțiuni și incertitudine în relația dintre MCID, MEDU și UEFISCDI, ceea ce a dus la deficiențe în comunicarea dintre MCID și MEDU/UEFISCDI. Lipsa de coordonare între organismele de implementare din domeniul C&I a creat provocări atât pentru proiectarea, cât și pentru implementarea instrumentelor. Figura 63 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații instituționale 14 12 10 8 6 4 2 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru relațiile instituționale: ✓ Există mecanisme de participare și coordonare cu alte instituții publice și private. ✓ Dovezile arată că există procese de lucru și proiectare în comun cu alte instituții. Relații cu alte instrumente Variabila Relații cu alte instrumente evaluează măsura în care instrumentul este în sinergie sau în concurență cu alte politici și instrumente publice sau private. Un mix de politici de C&I coerent și bine coordonat este caracterizat prin portofolii de politici dinamice și complementare. De exemplu, un portofoliu de politici care sprijină inovarea în companii ar putea conține instrumente care vizează comercializarea și transferul de tehnologie din cercetarea publică, oferă sprijin companiilor la diferite faze de dezvoltare, cu o serie de instrumente 108 complementare pe măsură ce start-up-urile, spin-out-urile și companiile consacrate evoluează ca dimensiune, capabilități, prezență pe piață și așa mai departe. Deși există câteva exemple de sinergii proiectate între instrumente, multe dintre organismele care se ocupă de implementare nu au cunoștință de instrumente similare în afara portofoliului instituției lor. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.2 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Relații cu alte instrumente (a se vedea Figura 64). În parte din cauza lipsei de coordonare între organismele de implementare, discutată mai sus, multe organisme de implementare nu au cunoștință de instrumentele implementate la alte ministere și agenții, ceea ce înseamnă că uneori există instrumente care se suprapun sau concurează, la mai multe instituții. Există exemple de sinergii proiectate în cadrul portofoliului unei instituții, dar nu între instituții. Este necesară o mai bună coordonare între ministere, pentru a îmbunătăți sinergiile și complementaritățile la nivelul portofoliului de C&I. Deși există exemple de integrare/sinergie între instrumentele gestionate de același organism de implementare (în special instrumentele implementate de Organismul de Implementare al POC), există și suprapuneri și lacune între instrumente și oportunități ratate de sinergii, care ar putea fi rezolvate printr-o mai bună abordare, la nivel de portofoliu, a proiectării și implementării programelor. Figura 64 Distribuția scorurilor pentru variabila Relații cu alte instrumente 16 14 12 Frecvență 10 8 6 4 2 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru relațiile instituționale: ✓ Programul nu ar trebui să concureze cu alte instrumente publice sau private. ✓ Instrumentele complementare comunică și ar trebui să fie integrate. ✓ Ar trebui să existe criterii explicite de complementaritate pentru eficacitatea generală a instrumentelor asociate. Constrângeri de natură juridică Regulile și reglementările externe au avut un efect negativ asupra performanței multor instrumente. Această secțiune discută fiecare dintre variabilele asociate cu constrângerile de natură juridică, practicile actuale din România și o listă de bune practici. Cunoașterea constrângerilor de natură juridică Cunoașterea constrângerilor de natură juridică se referă la măsura în care personalul care se ocupă de implementare știe de existența unor constrângeri legislative și normative și cunoaște aceste legi și acte normative care ar putea afecta performanța instrumentului . 109 Personalul ar trebui să știe de cadre de politici relevante, iar instrumentele ar trebui să fie adaptate pe baza limitărilor care există în mediul de reglementare. Personalul care se ocupă de implementare cunoaște, în general, regulile și reglementările relevante, dar este limitat ca abilitate și expertiză de a adapta instrumentele pe baza provocărilor de natură juridică. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 2.4 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Cunoașterea constrângerilor de natură juridică (a se vedea Figura 65). Deși personalul care se ocupă de implementare cunoaște reglementările esențiale (de ex. ajutorul de stat, regulile privind achizițiile publice etc.), în general, nu deține expertiza juridică/de reglementare necesară pentru a adapta instrumentele în funcție de aceste constrângeri de natură juridică. Figura 65 Distribuția scorurilor pentru variabila Cunoașterea constrângerilor de natură juridică 14 12 10 Frecvență 8 6 4 2 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru adaptarea la constrângerile de natură juridică: ✓ Personalul care se ocupă de implementare ar trebui să beneficieze de formare și consiliere pe teme de politici, legi și statute UE și naționale relevante care pot să afecteze funcționalitatea portofoliului cu care lucrează, atât în faza de proiectare, cât și în faza de implementare. Resurse cum ar fi raportul privind Regulile ajutorului de stat în cercetare, dezvoltare și inovare ar putea constitui referințe utile pentru personal. ✓ Organizația ar trebui să acționeze pentru a valorifica factorii pozitivi sau a îi atenua pe cei negativi. ✓ Instrumentul ar trebui să fie adaptat la limitările de natură juridică. Gravitatea constrângerilor de natură juridică Variabila Gravitatea constrângerilor de natură juridică evaluează măsura în care mediul de reglementare interferează cu eficacitatea instrumentului. Multe programe de C&I au fost limitate de reguli și reglementări externe, în unele cazuri aceste limitări fiind severe. Instrumentele analizate au primit un scor mediu de 1.8 și au avut un scor median de 2 pentru variabila Gravitatea constrângerilor de natură juridică (a se vedea Figura 66). Reglementările externe, cum ar fi reglementările privind ajutorul de stat și achizițiile publice, au afectat implementarea mai multor instrumente. A se vedea Caseta 11 pentru o discuție mai detaliată privind impactul ajutorului de stat asupra politicilor în domeniul C&I. 110 Figura 66 Distribuția scorurilor pentru variabila Gravitatea constrângerilor de natură juridică 16 14 12 Frecvență 10 8 6 4 2 0 1 2 3 4 5 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Listă de bune practici pentru adaptarea la constrângerile de natură juridică: • Dacă obiectivele de politici sunt semnificative din punct de vedere politic, este necesar să se facă cunoscute constrângerile, prin implicarea părților interesate relevante Caseta 11 Impactul ajutorului de stat asupra politicilor de C&I Analiza funcțională, precum și alte proiecte anterioare ale Băncii Mondiale în România au dezvăluit o serie de provocări legate de reglementările privind ajutorul de stat în implementarea politicilor de C&I. Aceste constrângeri se înscriu în două domenii principale: • Finanțarea pentru instituțiile publice de cercetare. Nu există claritate în ceea ce privește reglementările referitoare la ajutorul de stat și sprijinul public pentru Institutele Naționale de C&D din România. Legea cercetării din România definește INCD-urile ca instituții de interes public, însă acestea desfășoară și activități comerciale, cum ar fi cercetare pe bază de contract pentru sectorul privat. Reglementarea care prevede că instituțiile care primesc peste 20% din venitul lor din surse private trebuie tratate ca actori privați care se supun limitărilor privind ajutorul de stat reprezintă un contra-stimulent pentru instituții și cercetătorii acestora în a căuta finanțare și parteneriate cu sectorul privat. • Folosirea infrastructurii publice de cercetare. De asemenea, nu sunt clare reglementările privind ajutorul de stat în ceea ce privește utilizarea infrastructurii publice de cercetare în scopuri comerciale, iar instituțiile publice nu au expertiza juridică necesară pentru a gestiona această problemă. În acest caz, Banca Mondială a sprijinit elaborarea unei oferte de servicii standardizată (în conformitate cu regulile privind ajutorul de stat) și a unor procese pe care le pot utiliza instituțiile publice pentru folosirea infrastructurii lor de cercetare. Organismele de implementare și beneficiarii nu au expertiza juridică pentru a gestiona aspectele legate de ajutorul de stat. Organismele de implementare din sistemul de C&I nu au acces la experți juridici care să le poată consilia pe chestiuni legate de ajutorul de stat la faza de proiectare și implementare a politicilor de C&I. De asemenea, beneficiarii de sprijin public nu au expertiza necesară pentru a interpreta regulile privind ajutorul de stat, lucru care, astfel cum s-a discutat mai sus, poate să descurajeze instituțiile publice să colaboreze cu sectorul privat. 111 3.2.4 Analiza privind mai multe țări În medie, instrumentele românești au înregistrat scoruri mai mici în analiza funcțională în comparație cu instrumentele din țări similare în care a fost implementată analiza funcțională. Când comparăm scorurile obținute în analiza funcțională de instrumentele românești cu cele obținute de instrumentele din statele similare din ECE, instrumentele românești au obținut un scor mediu general de 2.4, mai puțin decât scorurile medii obținute de instrumentele de sprijin din Polonia (3.3), Croația (3.2) și Bulgaria (2.7), astfel cum se prezintă în Figura 67. Scorurile pentru proiectare au fost deosebit de scăzute în raport cu cele ale țărilor similare, în special pentru variabilele fundamentare, instrumente alternative și public. În ceea ce privește implementarea, România este comparabilă cu țările similare în ceea ce privește variabilele procesul de depunere a cererilor și selecție și rolurile și autonomia personalului, însă scorurile pentru bugete au fost mai mici decât ale tuturor statelor similare, ceea ce indică faptul că bugetele inadecvate reprezintă o problemă deosebită în România. În ceea ce privește guvernanța și coordonarea, instrumentele românești au fost mai afectate de reguli și reglementări externe și au avut o coordonare interinstituțională și între programe mai slabă decât în alte țări similare. Figura 67 Scorurile la analiza funcțională, pe țări Sursa: Banca Mondială 2020; Banca Mondială 2020a; Banca Mondială 2021; analiză a Băncii Mondiale. 112 3.2.5 Tendințe în materie de funcționalitate la nivelul diferitelor instrumente O analiză a scorurilor în cadrul portofoliului dezvăluie existența mai multor domenii care necesită îmbunătățiri la nivel de sistem, precum și oportunități de învățare între instituții și între instrumente. Figura 68 trasează un grafic cu toate variabilele în funcție de scorul mediu al acestora (axa x) și abaterea standard (axa y), axele intersectându-se la punctul median al fiecărei metrici. Variabilele care se înscriu în cele două cadrane superioare (cele cu abateri standard ridicate, desemnate prin pătratul verde) sunt zone din mixul de politici care au un potențial ridicat de învățare internă, în acele zone existând instrumente care au atât scoruri mari (bune practici), cât și scoruri mici (practici deficitare). În special, variabilele care se înscriu în cadranul superior stâng, cum ar fi cunoașterea constrângerilor de natură juridică, public și relații instituționale, prezintă variații mari la nivel de scoruri, dar medii mai mici, astfel că oportunitățile de învățare ar putea fi cele mai mari în aceste domenii. Variabilele din cadranul inferior stâng (indicate prin pătratul roșu) sunt cele care necesită îmbunătățiri sistematice la nivel de programe și instituții, deoarece acestea sunt domenii care au atât scoruri mici, cât și variații mici de scoruri de la un instrument la altul. Peste o jumătate dintre variabilele incluse în analiza funcțională se înscriu în acest cadran, ceea ce indică nevoia de a consolida capacitatea în multe domenii legate de implementare, proiectare și guvernanță din portofoliul de C&I. Figura 68 Oportunități de învățare internă Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. 113 3.2.6 Percepțiile beneficiarilor privind proiectarea și implementarea programelor Pentru a completa interviurile cu personalul care se ocupă cu implementarea, desfășurate în cadrul analizei funcționale, Banca Mondială a aplicat un chestionar online în rândul beneficiarilor anumitor programe (a se vedea Anexa 4 pentru mai multe informații privind metodologia de sondare și instrumentul) pentru a înțelege care sunt percepțiile beneficiarilor cu privire la aspecte esențiale ale proiectării și implementării programelor. • Respondenții au fost mulțumiți de anumite aspecte din procesul de depunere a cererilor (de ex. depunerea cererilor și criteriile de selecție și ușurința în accesarea informațiilor privind depunerea cererilor) și mai puțin mulțumiți de alte aspecte (de exemplu ușurința și timpul necesar pentru contractare). • Cererile pentru instrumentele finanțate în cadrul POC au fost mai costisitoare și au necesitat mai mult timp decât pentru cele finanțate în cadrul PN3. În comparație cu un chestionar similar aplicat beneficiarilor de instrumente de C&I în Bulgaria, cererile în cadrul instrumentului românesc au avut costuri similare și pregătirea acestora a durat mai puțin timp decât instrumentele bulgărești. • Peste o jumătate din respondenții pentru două instrumente (Parteneriatele pentru schimbul de cunoștințe și Vouchere pentru inovare) au avut nevoie de o formă de sprijin extern pentru a își completa cererile, ceea ce arată că procesul de depunere a cererilor și informațiile necesare ar putea fi deosebit de împovărător. • Mulți respondenți nu au fost mulțumiți de sprijinul furnizat de organismele de implementare în timpul implementării, în special fiind nemulțumiți de punctualitatea sprijinului financiar oferit. • De asemenea, mulți respondenți nu au fost mulțumiți de procesele de monitorizare - în special de cerințele privind raportarea financiară. • În mare, respondenții au fost mulțumiți de rezultatele proiectelor lor și cei mai mulți au spus că ar participa din nou la instrument în modul în care este implementat acesta în prezent Studiul pe bază de chestionar s-a desfășurat în perioada martie - mai 2023, la chestionar răspunzând 217 beneficiari, cu o rată generală de răspuns de 20%. A se vedea în Tabelul 8 numărul total de beneficiari incluși în studiu și rata de răspuns pentru fiecare instrument. În Anexa 4 este prezentată o analiză detaliată a rezultatelor studiului și chestionarul folosit. Tabelul 8 Instrumentele incluse în studiul în rândul beneficiarilor Instrument Organism de Obiectiv(e) Beneficiar(i) Mecanism Nr. de Rata de implementare proiecte răspuns Parteneriate MCID - Transfer de IÎS, OPC Granturi 54 17% pentru schimb Unitatea POC tehnologie, de cunoștințe Inovare în C&D Atragerea de MCID - Capital IÎS, OPC, Granturi 51 18% personal cu Unitatea POC uman - firme competențe formare avansate din străinătate 114 Proiecte de UEFISCDI Excelență IÎS, OPC Granturi 199 20% cercetare în cercetare exploratorie Proiecte UEFISCDI Inovare IÎS, OPC Granturi 568 14% experimentale C&D demonstrative Vouchere UEFISCDI Inovare în Firme Vouchere 273 29% pentru C&D, inovare Adoptare de tehnologie Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Majoritatea respondenților au fost mulțumiți de aspectele procesului de depunere a cererilor, dar mai puțin mulțumiți de procesele de contractare. Gradul de satisfacție a fost diferit de la un instrument la altul, dar în general, respondenții au fost mai mulțumiți de criteriile de depunere a cererilor și de selecție și de accesarea informațiilor privind instrumentul, însă mai puțin mulțumiți de procesul de contractare (a se vedea Figura 69). Beneficiarii celor trei instrumente PN3 (Proiecte de cercetare exploratorie, Proiecte experimentale demonstrative și Vouchere pentru inovare), în medie, au fost mai mulțumiți de procesul de depunere a cererilor decât beneficiarii celor două instrumente POC (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate). Analizând procesele legate de contractare, mai puțin de 60% dintre respondenți au fost mulțumiți de ușurința negocierilor contractuale sau de timpul acordat negocierilor contractuale, ceea ce indică faptul că este necesar să se lucreze la simplificarea și sistematizarea proceselor de contractare. Figura 69 Gradul de satisfacție al beneficiarilor în legătură cu aspecte legate de procesele de depunere a cererilor, selecție și contractare Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Notă: N=193 | Figura arată procentul de respondenți care au fost mulțumiți sau foarte mulțumiți de aspecte legate de procesele de depunere a cererilor, selecție și contractare. 115 Cererile pentru instrumentele finanțate în cadrul POC au fost, în medie, mai costisitoare și au necesitat mai mult timp decât pentru cele finanțate în cadrul PN3. Costurile cu pregătirea cererilor pentru cele trei instrumente din PN3 (Vouchere pentru inovare, Proiecte de cercetare exploratorie și Proiecte experimentale demonstrative) s-au înscris, în medie, între 900 EUR și 1800 EUR, în timp ce costurile pentru pregătirea cererilor pentru cele două instrumente din POC (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate) s- au înscris între 2300 EUR și 2700 EUR (Figura 81). Întrebați de cât timp au avut nevoie pentru a pregăti cererile, respondenții din cele trei instrumente din PN3 au spus că pregătirea cererilor lor a durat, în medie, între 17-19 zile lucrătoare, în timp ce respondenții din cele două instrumente din POC au spus că pregătirea cererilor lor a durat în medie între 25 și 27 de zile (Figura 70). În comparație cu un chestionar similar aplicat beneficiarilor de instrumente de C&I în Bulgaria, cererile în cadrul instrumentului românesc au avut costuri similare și pregătirea acestora a durat mai puțin timp decât instrumentele bulgărești (Banca Mondială, 2021). Figura 70 Costul și timpul mediu necesar pentru finalizarea cererii Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Aproape o treime dintre respondenți au avut nevoie de sprijin extern pentru a își realiza cererile. 77% din respondenții de la instrumentul Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și 55% din respondenții de la instrumentul Vouchere pentru inovare au avut nevoie de o formă de sprijin extern pentru a își realiza cererile, în timp ce majoritatea respondenților de la celelalte trei instrumente și-au realizat cererile fără sprijin suplimentar. Serviciile externe se adaugă la costurile cu pregătirea cererilor și indică faptul că ar putea fi necesar să se simplifice cerințele privind cererile pentru aceste instrumente. În special, voucherele sunt pe bază de drepturi și ar trebui să aibă cerințe relativ simple, astfel că utilizarea de către respondenți a unor servi cii externe pentru a își completa cererile arată faptul că s-ar putea ca cererea că fie prea complexă în raport cu bunele practici consacrate în proiectarea de vouchere. Serviciile externe folosite de respondenți cel mai frecvent au fost cele furnizate de contabili și experți/consultanți (Figura 71). 116 Figura 71 Servicii externe necesare pentru completarea cererii 100% Servicii externe necesare pentru completarea cererii 90% 80% Vouchere pentru inovare 70% 60% Proiecte de cercetare de explorare 50% 40% Proiect experimental demonstrativ 30% Parteneriate pentru schimb 20% de cunoștințe 10% Atragerea de personal cu 0% aptitudini avansate din străinătate Asistent administrativ Avocat sau consultant Contabil Experți / consultanți Fără ajutor suplimentar juridic Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. | Notă: N=177. Mulți respondenți nu au fost mulțumiți de sprijinul furnizat în timpul implementării și în special au fost nemulțumiți de punctualitatea sprijinului financiar oferit. Aceasta înseamnă mai puțin de 50% dintre respondenții de la instrumentele Proiecte de cercetare exploratorie, Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate care au fost mulțumiți de punctualitatea sprijinului financiar primit, ceea ce indică faptul că există probleme de buget în rândul organismelor de implementare, probabil din cauza discontinuității finanțării în perioada de așteptare până la aprobarea bugetului național, astfel cum s-a discutat în secțiunea privind Previzibilitatea finanțării pentru C&I. În plus, mai puțin de 70% dintre respondenții de la instrumentele Vouchere pentru inovare, Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate au fost mulțumiți de posibilitatea de a accesa sprijin administrativ în timpul implementării și mai puțin de 70% dintre respondenții de la instrumentele Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate au considerat că sprijinul administrativ furnizat a fost suficient (Figura 72). 117 Figura 72 Satisfacția în ceea ce privește sprijinul primit în timpul implementării Satisfacția în ceea ce privește sprijinul primit în timpul implementării Vouchere pentru inovare Punctualitatea sprijinului financiar Proiecte de cercetare de explorare Proiect experimental Caracter suficient al demonstrativ sprijinului administrativ Parteneriate pentru schimb de cunoștințe Atragerea de personal cu Accesibilitatea sprijinului aptitudini avansate din administrativ străinătate 0% 20% 40% 60% 80% 100% Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Notă: N=115 | Figura arată procentul de respondenți care au fost mulțumiți sau foarte mulțumiți de aspecte legate de sprijinul primit în timpul implementării. De asemenea, mulți respondenți nu au fost mulțumiți de procesele de monitorizare - în special de cerințele privind raportarea financiară. În ansamblu, mai puțin de 60% dintre respondenți au fost mulțumiți de cerințele legate de raportarea financiară, iar în cazul a două instrumente (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Proiecte de cercetare exploratorie), mai puțin de 30% dintre respondenți au spus că au fost mulțumiți de raportarea financiară. Respondenții au fost mai mulțumiți de cerințele privind monitorizarea tehnică, iar peste 70% dintre respondenții de la majoritatea instrumentelor (cu excepția instrumentului Parteneriate pentru schimb de cunoștințe) au declarat că au fost mulțumiți de acestea (Figura 73). 118 Figura 73 Satisfacția în raport cu procesul de monitorizare Satisfacția în raport cu procesul de monitorizare Vouchere pentru inovare Practici satisfăcătoare de protecția datelor Proiecte de cercetare de explorare Feedback de monitorizare adecvat Proiect experimental demonstrativ Cerințe de monitorizare Parteneriate pentru schimb de adecvate cunoștințe Atragerea de personal cu Cerințe adecvate de raportare aptitudini avansate din financiară străinătate 0% 20% 40% 60% 80% 100% Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Notă: N=171 | Figura arată procentul de respondenți care au fost mulțumiți sau foarte mulțumiți de cerințele de monitorizare tehnică și financiară. Respondenții au fost satisfăcuți, în mare, de rezultatele proiectelor lor. Peste 85% din respondenții de la toate instrumentele au spus că rezultatele proiectelor lor au corespuns cu așteptările lor sau le-au depășit așteptările (Figura 74). La fel, cel puțin 75% dintre respondenții de la toate instrumentele au spus că ar participa din nou la program așa cum este acesta implementat în prezent. Figura 74 Satisfacția privind rezultatele proiectelor Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N = 169. 119 RECOMANDĂRI 120 4. Recomandări Recomandările de mai jos se bazează pe constatările făcute în urma cartografierii portofoliului și a analizei funcționale și au scopul de a îmbunătăți previzibilitatea și funcționalitatea sprijinului acordat de România pentru cercetare și inovare. Recomandările sunt organizate în jurul a trei teme principale: 1. Îmbunătățirea previzibilității sprijinului acordat pentru cercetare și inovare 2. Abordarea lacunelor și aspectelor ineficiente în mixul de politici 3. Îmbunătățirea calității proiectării, implementării și coordonării instrumentelor de C&I Tabelul 9 oferă un rezumat al recomandărilor, cu organismele responsabile cu implementarea, prioritizare și calendar de implementare. Restul secțiunii oferă o descriere detaliată a fiecărei recomandări. Tabelul 9 Rezumatul recomandărilor Recomandare Entitate Prioritizare Calendar responsabilă (entități responsabile) Elaborarea de bugete pentru Planurile MCID, Ministerul Ridicată Termen naționale de CDI, pe baza unor Finanțelor, scurt proiecții bugetare realiste pe termen UEFISCDI Îmbunătățirea previzibilității sprijinului acordat mai lung Folosirea bugetării pe bază de Ministerul Ridicată Termen programe pentru o mai bună Finanțelor, MCID, mediu previzibilitate a sprijinului pentru C&I MIPE, MEDU, Banca Mondială, alte entități care se ocupă de implementarea C&I Monitorizarea și evaluarea MCID, MIPE, Mediu Termen instrumentelor de PNRR și asigurarea UEFISCDI scurt continuării programelor eficace în viitor Proiectarea unor instrumente în cadrul MCID, UEFISCDI, Mediu Termen cărora să existe apeluri de propuneri MIPE, MEDU, alte mediu pentru C&I periodice (de ex. anuale sau de două organisme de ori pe an), acolo unde este posibil, implementare în C&I pentru a permite continuitatea și previzibilitatea sprijinului Alinierea KPI pentru finanțarea MEDU, Ministerul Ridicată Termen Abordarea lacunelor și aspectelor instituțională cu obiectivele naționale Finanțelor, MCID, mediu de C&I și creșterea finanțării dedicate UEFISCDI, Banca ineficiente în mixul de politici pentru activitățile de C&I ale Mondială universităților Comasarea instrumentelor cu bugete MCID, MIPE, Ridicată Termen care sunt insuficiente pentru MEDU, UEFISCDI, scurt realizarea obiectivelor lor de politici alte entități responsabile cu elaborarea de politici în domeniul C&I Concentrarea finanțării pentru ADR-uri, MCID, Mediu Termen transferul de tehnologie pe MEDU, UEFISCDI scurt 121 consolidarea de capacitate a OTT- urilor noi și existente Intensificarea sprijinului pentru MIPE, MCID, Mediu Termen activitățile de C&D ale sectorului privat UEFISCDI, Banca scurt și pentru activități de C&I conduse de Mondială industrie Îmbunătățirea finanțării pentru MCID, UEFISCDI Mediu Termen întreținere infrastructurii de cercetare scurt existente și accesul la aceasta Întărirea capacității de implementare a MCID, MIPE, Ridicată Termen Îmbunătățirea calității proiectării, implementării și coordonării instrumentelor principalelor organisme de MEDU, UEFISCDI, mediu implementare pentru a consolida Banca Mondială, capabilități analitice, capacitate de alte organisme de M&E și monitorizare de procese și implementare în sisteme de managementul domeniul C&I cunoștințelor Formularea unei teorii a schimbării (și MCID, MIPE, Ridicată Termen a indicatorilor relevanți) pentru fiecare MEDU, UEFISCDI, scurt instrument alte organisme de implementare în domeniul C&I, Banca Mondială Îmbunătățirea coordonării între MCID, MEDU, Ridicată Termen ministerele și agențiile din domeniul MIPE, alte scurt C&I prin activarea organismelor de organisme de coordonare implementare în domeniul C&I, Banca Mondială Consolidarea capabilităților de MCID, MIPE, Mediu Termen proiectare de politici pe bază de MEDU, UEFISCDI, mediu dovezi la nivelul autorităților de alte organisme de management și al agențiilor de implementare în implementare domeniul C&I Îmbunătățirea practicilor și a MCID, UEFISCDI, Mediu Termen resurselor pentru M&E și utilizarea Banca Mondială, mediu rezultatelor M&E pentru îmbunătățirea MIPE, MEDU, alte de C&I sistematică a instrumentelor organisme de implementare în domeniul C&I Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Notă: Părțile interesate indicate cu litere îngroșate sunt entitățile principale responsabile cu implementarea recomandării. 4.1 Îmbunătățirea previzibilității sprijinului acordat pentru cercetare și inovare Cheltuielile planificate pentru Planurile Naționale de CDI ar trebui să se bazeze pe proiecții bugetare realiste, pe termen mai lung, mai degrabă decât pe ținte ambițioase Problema: • În perioada 2014-2020 s-a cheltuit numai 11% din bugetul planificat pentru PN3. 122 • Noul PN4 are un buget anunțat de peste 12 miliarde EUR, care, dacă va fi cheltuit, ar reprezenta o creștere de 720% față de cheltuielile efective din planul național anterior. Nu este clar de unde ar urma să provină aceste fonduri noi. • Probabil că acest buget mare este determinat de ținta României de 1% din PIB cheltuieli guvernamentale pentru C&D, dar având în vedere tiparele de cheltuieli actuale și trecute, pare extrem de improbabil să se facă efectiv toate aceste cheltuieli. • PN4 include aproape 60 de instrumente noi de sprijin pentru C&I (în plus față de cele 40 de instrumente reportate din perioada anterioară), însă proiectarea, obiectul și scara celei mai mari părți din aceste instrumente sunt incerte, deoarece în prezent nu sunt cunoscute fondurile efective care vor fi disponibile. Acest lucru creează incertitudini și în rândul beneficiarilor potențiali la planificarea propriilor lor agende de C&D. Abordare: • Deși este apreciabil și util la nivel de strategie că există ținte ambițioase de C&I (de ex. Strategia națională de cercetare, inovare și specializare inteligentă 2022 – 2027, cu o țintă de cheltuieli de 1% din PIB), o elaborare de politici eficace necesită înțelegerea resurselor care vor fi efectiv disponibile pentru programele și intervențiile viitoare. • Bugetul pentru PN4 și instrumentele acestuia ar trebui să se bazeze pe proiecții bugetare realiste, pe termen mai lung, elaborate în colaborare cu Ministerul Finanțelor • Dat fiind bugetul de finanțare pentru PN4, probabil limitat, entitățile care se ocupă de implementare ar trebui să prioritizeze instrumentele de finanțare, cu obiective care nu sunt acoperite din fondurile UE (de ex. programele operaționale și PNRR) - aceasta include întreținerea infrastructurii și accesul la infrastructură, consolidarea capacității pentru transferul de tehnologie, sprijin pentru intermediari etc. Prioritizare: • Ridicată Calendar: • Termen scurt Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MCID, Ministerul Finanțelor • Alte părți interesate: UEFISCDI Folosirea bugetării pe bază de programe pentru o mai bună previzibilitate a sprijinului pentru C&I Problema: • În perioada de programare 2014-2020, România a cheltuit numai 58% din ceea ce planificase să cheltuiască pentru C&D, ceea ce înseamnă că multe instrumente de sprijin pentru C&D au fost anulate sau au emis un singur apel de propuneri din cauza restricțiilor bugetare. • Lipsa finanțării multianuale pentru instrumentele de sprijin pentru C&D a însemnat că entitățile responsabile cu implementarea de C&I rareori știu care sunt bugetele pentru 123 programele lor pe anul fiscal următor, ceea ce îngreunează lansarea unor apeluri de propuneri în mod regulat (sau previzibil). Au existat situații în care beneficiarii vizați au fost prinși pe nepregătite de lansarea apelurilor, astfel numărul de cereri depuse fiind mic și adoptarea instrumentelor fiind deficitară. • Uneori, destinatarii granturilor de C&D și ai fondurilor instituționale au rămas cu deficit de finanțare, în timp ce entitățile responsabile cu implementarea așteptau aprobarea bugetului național la începutul ciclului fiscal. • În perioada de programare 2021-2027, principalele ministere implementează în sistem pilot bugetarea pe bază de proiecte (practica de a stabili bugete de program, cu doi-trei ani fiscali înainte), pentru a îmbunătăți previzibilitatea financiară pentru anii următori, însă nu se știe cât de răspândită va fi utilizarea bugetării pe bază de program pentru instrumentele de C&I în decursul perioadei următoare. De asemenea, bugetarea pe bază de programe nu rezolvă deficitul de finanțare cu care se confruntă beneficiarii atunci când așteaptă aprobarea bugetului național, la începutul ciclului fiscal. Abordare: • Folosirea bugetării pe bază de programe ori de câte ori este posibil, pentru instrumentele de sprijin al C&I, astfel încât entitățile care se ocupă de implementare și beneficiarii să poată să știe și să planifice în funcție de disponibilitatea bugetului în anii următori • Explorarea măsurii în care este posibil din punct de vedere legal și tehnic să se folosească bugetarea multianuală (adică alocarea în avans a bugetelor pentru anii următori) pentru principalele instrumente de C&I, pentru a reduce deficitul de finanțare dintre ciclurile fiscale Prioritizare: • Ridicată Calendar: • Termen mediu Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): Ministerul Finanțelor • Alte părți interesate: MCID, MIPE, MEDU, alte organisme de implementare în domeniul C&I, Banca Mondială Monitorizarea și evaluarea instrumentelor din PNRR și asigurarea continuării programelor eficace în viitor Problema: • Planul Național de Redresare și Reziliență va aduce o injecție de peste 250 milioane EUR fonduri pentru C&I, dar aceste programe ar putea să dispară după câțiva ani. • Multe din aceste instrumente din PNRR vor emite un singur apel de propuneri în 2022- 2023, cu implementare până în 2026. Nu este sigur dacă în anii care urmează vor fi anunțate noi apeluri de propuneri. Reformele și investițiile din cadrul PNRR reprezintă o oportunitate de schimbare sistemică, însă este improbabil ca programele „unice”, care se 124 implementează o singură dată, să producă schimbări de durată - trebuie avut grijă să se asigure că investițiile efective din cadrul PNRR sunt susținute în timp, pentru a putea să se producă schimbări la nivel de sistem. Abordare: • Evaluarea performanței și a eficacității investițiilor din PNRR și asigurarea continuării programelor eficace după 2026 (poate printr-un mecanism alternativ de finanțare, cum ar fi PN4 sau POCIDIF). Prioritizare: • Mediu Calendar: • Termen scurt Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MCID • Alte părți interesate: MIPE, UEFISCDI, Banca Mondială Proiectarea unor instrumente în cadrul cărora să existe apeluri de propuneri periodice (anuale sau de două ori pe an) pentru a permite continuitatea și previzibilitatea sprijinului pentru C&I Problema: • Ca urmare a fluxurilor de finanțare imprevizibile, apelurile de propuneri au fost rare și inconsecvente. Deoarece organismele de implementare nu știu când și câtă finanțare va fi disponibilă pentru instrumentele lor, nu pot să programeze apeluri de propuneri consecvente. • Au fost mai multe exemple de situații în care beneficiarii vizați au fost surprinși de lansarea unor noi apeluri de propuneri, din cauza incertitudinilor legate de buget și din cauza diseminării defectuoase a informațiilor privind programele - aceasta a fost o problemă îndeosebi pentru instrumentele din cadrul POC și POR. Abordare: • Acolo unde este posibil, instrumentele ar trebui să emită apeluri de propuneri conform unui calendar periodic (de ex. anual sau de două ori pe an), pentru o mai bună previzibilitate și un sprijin îmbunătățit Prioritizare: • Mediu Calendar: • Termen mediu 125 Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MCID, UEFISCDI • Alte părți interesate: MIPE, MEDU, alte entități care se ocupă de implementarea C&I 4.2 Abordarea lacunelor și aspectelor ineficiente în mixul de politici Alinierea KPI pentru finanțarea instituțională cu obiectivele naționale de C&I și creșterea finanțării dedicate pentru activitățile de C&I ale universităților Problema: • Instituțiile publice de cercetare suferă din cauza finanțării imprevizibile și uneori insuficiente. • Mecanismele de finanțare instituțională sunt foarte eterogene în ceea ce privește formula de finanțare și KPI-urile și nu sunt aliniate cu obiectivele naționale de C&D. • Universitățile nu sunt bine integrate în sistemul de cercetare și joacă un rol foarte limitat în realizarea de C&D. Finanțarea instituțională pentru C&I la nivelul universităților a fost introdusă abia recent și este în continuare mult mai redusă decât finanțarea pentru ceilalți actori din sectorul public în domeniul C&D. Abordare: • Alinierea formulelor de finanțare instituțională, a bugetelor și a KPI-urilor în jurul obiectivelor naționale pentru C&I • Sporirea finanțării dedicate pe bază de performanță (FBP) pentru activitățile de C&I ale universităților, pentru a le permite IÎS-urilor din România să își consolideze capacitățile de cercetare. Schemele de FBP ar trebui să includă indicatori pentru activitățile de transfer de cunoștințe și tehnologie (de ex. licențe, spin-off-uri, cercetare pe bază de contract, colaborări cu industria pentru cercetare etc.) • Susținerea universităților să elaboreze politici instituționale privind PI pentru a ghida eforturile de comercializare ale acestora. Prioritizare: • Ridicată Calendar: • Termen mediu Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MEDU, Ministerul Finanțelor • Alte părți interesate: MCID, UEFISCDI, Banca Mondială 126 Comasarea instrumentelor cu bugete care sunt insuficiente pentru realizarea obiectivelor lor de politici Problema: • Cele mai mici 50% dintre instrumente au reprezentat doar 4% din cheltuielile totale pentru C&I în perioada 2016-2021. Împărțirea unor fonduri deja limitate pentru activitățile de C&I între multe instrumente foarte mici are potențialul să limiteze eficiența și eficacitatea investițiilor în C&I. Aceste cele mai mici 38 de instrumente au un buget mediu de 3,4 milioane EUR, în comparație cu 84 milioane EUR pentru cele mai mari 38 de instrumente. Cele mai mici 50% dintre instrumente au și ele o sferă de cuprindere la fel de mică și sprijină mai puțin de 140 de proiecte în medie, cu o dimensiune medie a proiectelor de 25.000 EUR (în comparație cu o medie de peste 750 de proiecte sprijinite cu o dimensiune a proiectelor de 116.000 EUR pentru cele mai mari 50% dintre instrumente). • Deși instrumentele cu bugete mici nu sunt neapărat indezirabile (în special în cazul intervențiilor pilot, care testează abordări noi), în general, instrumentele cu bugete mici sunt mai puțin eficiente (în ceea ce privește costurile de implementare în raport cu rezultatele), iar analiza funcțională a identificat multe instrumente care au fonduri insuficiente pentru a își atinge obiectivele de politici. Abordare: • Comasarea instrumentelor existente acolo unde este clar că acestea au bugete insuficiente pentru a își realiza obiectivele de politici, pentru a permite o concentrare mai bună a resurselor pe instrumente care sunt importante din punct de vedere strategic și care s-au dovedit eficace. La raționalizarea mixului de politici, entitățile responsabile cu elaborarea de politici ar trebui să analizeze dacă instrumentele au bugete suficiente pentru a își realiza obiectivele, care este importanța relativă a intervenției pentru obiectivele de C&I ale României și dacă instrumentele reprezintă o duplicare a unui sprijin care există și în altă parte în mixul de politici. • Alocarea bugetelor pentru instrumente în funcție de analize privind amploarea neajunsului care este abordat și dimensiunea populației de beneficiari vizate, cu flexibilitate pentru a face loc unor modificări la nivel de finanțare, dacă este necesar. Prioritizare: • Ridicată Calendar: • Termen scurt Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MCID, • Alte părți interesate: MIPE, MEDU, alți responsabili cu elaborarea de politici în domeniul C&I 127 Concentrarea finanțării pentru transferul de tehnologie pe consolidarea de capacitate a OTT-urilor noi și existente Problema: • Universitățile și oficiile de transfer tehnologic (OTT-urile) adesea nu au personal dedicat pentru transferul de tehnologie, iar OTT-urile nu respectă bunele practici pentru majoritatea funcțiilor de bază pentru un OTT. Cercetătorii sunt slab stimulați să se implice în activități de transfer de cunoștințe și tehnologie, nu au resurse de PI și nu există oportunități formalizate de formare în materie de transfer de cunoștințe și tehnologie. • Numai cinci instrumente (aproximativ 5% din finanțarea pentru perioada 2016-2021) s-au concentrat în mod special pe transferul de tehnologie. Aceste instrumente care au pus accent pe transferul de tehnologie pot fi împărțite în două categorii esențiale: 1) instrumente din Planul Național de CDI, care s-au concentrat pe institutele de cercetare și pe universități ca beneficiari principali ai sprijinului, în loc de firme și 2) instrumente din cadru POR, care au sprijinit infrastructura de transfer de tehnologie și s-au confruntat cu provocări severe în materie de capacitate a actorilor regionali de a absorbi finanțarea alocată. • Nu există sprijin dedicat pentru consolidarea de capacitate sau formarea la nivelul OTT- urilor. Abordare: • Fondurile pentru infrastructura de transfer tehnologic (OTT-uri, parcuri de tehnologie etc.) din cadrul noilor POR ar trebui cuplate cu activități de comunicare și de sprijin pentru beneficiarii țintiți, pentru a îi ajuta să elaboreze cereri de finanțare viabile, cu scopul de a stimula absorbția de investiții pentru transferul de tehnologie. • Fondurile sporite pentru transferul tehnologic ar trebui să includă sprijin pentru consolidarea capacității OTT-urilor, a universităților și a OPC-urilor de a acumula aptitudini legate de comercializarea de tehnologii, licențiere și procese de brevetare internațională. Prioritizare: • Mediu Calendar: • Termen scurt Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): ADR-uri • Alte părți interesate: MCID, MEDU, UEFISCDI Intensificarea sprijinului pentru activitățile de C&D ale sectorului privat și pentru activități de C&I conduse de industrie Problema: • Cheltuielile cu C&D ale firmelor (CFCD) ca procent din PIB sunt scăzute în comparație cu celelalte țări similare și au reprezentat mai puțin de 20% din media UE 27 în 2020. Firmele 128 românești sunt implicate în inovare și adoptă tehnologii digitale într -o măsură mult mai mică decât firmele din țări similare. • Sprijinul pentru sectorul privat și pentru consorții este mult mai redus decât sprijinul pentru OPC-uri sau pentru IÎS-uri. • Noul PO SGDF va include o cotă mare de finanțare pentru infrastructura de cercetare a sectorului privat, însă finanțarea pentru activitățile de C&D din sectorul privat va fi în continuare limitată. • Numai 7% din finanțarea pentru C&I în 2016-2021 a fost eligibilă pentru a sprijini colaborările conduse de industrie (adică proiectele în care o firmă este solicitantul/beneficiarul principal al fondurilor și poate să stabilească agenda de cercetare). • O serie de instrumente, în special cele finanțate prin PN3, vizează în principal universitățile și OPC-urile ca beneficiari, în ciuda faptului că au obiective care se referă la comercializare și dezvoltarea de produse. În cazul acestor instrumente, firmele private sunt adesea ținte secundare - de ex., ele pot să colaboreze cu instituții publice, dar instituțiile publice stabilesc agenda cercetării și sunt destinatarul direct al fondurilor. Experiența globală arată că firmele au o motivație foarte mică pentru a se implica în astfel de colaborări dacă nu pot să stabilească agenda de cercetare sau să dețină rezultatele proiectului. Abordare: • Programele de C&I asociate cu colaborarea public-privat ar trebui să fie conduse de industrie și determinate de cererea din sectorul privat, mai degrabă decât de nevoile OPC- urilor/IÎS-urilor. • Ar trebui să se acorde sprijin firmelor non-inovatoare, sub formă de vouchere, formare managerială, servicii de extindere de tehnologie etc., pentru a extinde baza de firme din țară care se implică în activități de C&D. • Dezvoltarea de instrumente, cum ar fi granturi potrivite pentru cercetarea și dezvoltarea aplicată, pentru a stimula mai multe investiții în C&D din sectorul privat. Prioritizare: • Mediu Calendar: • Termen scurt Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MIPE, MCID • Alte părți interesate: UEFISCDI, Banca Mondială 129 Îmbunătățirea finanțării pentru întreținerea infrastructurii de cercetare existente și accesul la aceasta. Problema: • România a făcut investiții majore în ultimele decenii în construirea de infrastructură de cercetare nouă, însă finanțarea pentru întreținerea infrastructurii existente este limitată, ceea ce ar putea duce la deteriorarea investițiilor existente. • De asemenea, finanțarea pentru accesul la infrastructura existentă și pentru utilizarea acesteia sau pentru formare pentru utilizarea infrastructurii și a echipamentelor existente este și ea limitată. • În noul PN4 vor fi incluse instrumente noi pentru accesul la infrastructura națională, dar există un grad ridicat de incertitudine privind nivelul de finanțare care va fi disponibil în cadrul noului plan. De asemenea, nu este clar câte fonduri vor fi disponibile în cadrul PN4 pentru întreținerea sau pentru competențele legate de infrastructura existentă. Abordare: • Asigurarea unor instrumente noi concentrate pe infrastructură, care includ sprijin pentru operare și întreținere, acces și aptitudini de utilizare a infrastructurii existente. Prioritizare: • Mediu Calendar: • Termen scurt Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MCID • Alte părți interesate: UEFISCDI 4.3 Îmbunătățirea calității proiectării, implementării și coordonării instrumentelor de C&I: Întărirea capacității de implementare a principalelor organisme de implementare pentru a consolida capabilități analitice, capacitate de M&E și monitorizare de procese și sisteme de managementul cunoștințelor Problema: • În timp ce unele instituții (de ex. UEFISCDI, mai multe ADR-uri) au personal cu pregătire și calificări adecvate, alte entități responsabile cu implementarea trebuie să se bazeze pe salariați care nu are calificările și experiența necesară pentru rolurile lor și care trebuie formați la locul de muncă. Mai multe dintre organismele de implementare nu au personal 130 care să aibă suficiente cunoștințe în domeniu pentru a implementa complet portofoliile lor de instrumente. Lucru important, tuturor entităților care se ocupă de implementare în domeniul C&I le lipsește experiența și resursele în domenii cheie detaliate în acest raport, printre care diagnosticarea nereușitelor, utilizarea teoriei schimbării, gestionarea aspectelor normative legate de implementare (de ex. ajutorul de stat și achizițiile publice) și folosirea bunelor practici pentru M&E și managementul cunoștințelor. • Agenția de inovare planificată ar trebui să joace un rol esențial în implementarea portofoliului de C&I al României, însă va necesita sprijin pentru consolidarea de capacitate pentru a dezvolta aceste capabilități. • Oportunitățile de formare și stimulentele pentru performanță sunt rareori asociate cu rolurile personalului sau cu performanța instrumentelor. Abordare: • Analizarea bugetelor instituționale și a bugetelor instrumentelor, pentru a se asigura că entitățile care se ocupă de implementare pot să angajeze suficient personal calificat pentru a își implementa integral portofoliile de politici. • Asigurarea de resurse și sprijin pentru formarea de capacitate la nivelul personalului agenției de planificare și inovare și al entităților existente care se ocupă de implementarea C&I, pentru a dezvolta capabilități analitice, de folosire a teoriilor schimbării, de analizare a chestiunilor legate de reglementări și de îmbunătățire a practicilor de M&E. • Partajarea de bune practici de concepere și implementare de programe între actorii implicați în C&I. • Asigurarea unor oportunități de formare relevante pentru programele la care lucrează personalul din C&I. • Stabilirea unor stimulente și cadre de evaluare asociate cu îndatoririle din program ale personalului de C&I. Prioritizare: • Ridicată Calendar: • Termen mediu Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MCID • Alte părți interesate: MIPE, MEDU, UEFISCDI, noua agenție de inovare, alte organisme de implementare în C&I, Banca Mondială. Formularea unei teorii a schimbării (și a indicatorilor relevanți) pentru fiecare instrument Problema: • Niciun instrument din portofoliul de C&I nu are o teorie a schimbării complet articulată la nivel de instrument. Majoritatea instrumentelor nu au deloc o teorie a schimbării, iar câteva au teorii ale schimbării care sunt implicite. 131 • Mare parte din personalul care se ocupă de implementare are puține cunoștințe legate de proiectarea și utilizarea unei teorii a schimbării. • Lipsa teoriilor schimbării duce la existența unor indicatori definiți necorespunzător și deconectați cu privire la intrări, activități, ieșiri și rezultate. Abordare: • Asigurarea de sprijin pentru consolidarea capacității autorităților de management și a entităților care se ocupă de implementare din sistemul de C&I de a folosi teoriile schimbării • Formularea unei teorii a schimbării pentru fiecare instrument, prin procese de colaborare cu principalele părți interesate. • Elaborarea unor cadre de rezultate, cu definirea unor indicatori pentru intrări, activități, ieșiri și rezultate, precum și a unor ținte și protocoale de colectare a datelor pentru fiecare indicator. • Instrumentele pentru specializarea inteligentă ar trebui să aibă indicatori care să fie asociați cu obiectivele naționale sau regionale ale S3 pentru România Prioritizare: • Ridicată Calendar: • Termen scurt Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MCID, MIPE. • Alte părți interesate: MEDU, UEFISCDI, alte organisme de implementare în domeniul C&I. Îmbunătățirea coordonării între ministerele și agențiile din domeniul C&I prin activarea organismelor de coordonare Problema: • Înainte de crearea Comitetului pentru Știință, Tehnologie și Inovare (CNSTI), nu exista niciun organism care să coordoneze strategiile și politicile naționale de C&I de la ministere, ceea ce creează dificultăți în materie de fluxuri de informații și administrare a portofoliilor între instituțiile din domeniul C&I. • Este necesară o mai bună coordonare între ministere, pentru a îmbunătăți sinergiile și complementaritățile la nivelul portofoliului de C&I. • Organismele de implementare (în special cele care implementează instrumente din PN3) au adesea o înțelegere limitată a măsurii în care regulile și reglementările externe afectează funcționalitatea instrumentelor lor. Regulile de achiziții în C&D și regulile privind ajutorul de stat au afectat proiectarea și implementarea mai multor instrumente și, de cele mai multe ori, organismele de implementare sunt reactive în ceea ce privește abordarea acestor provocări. 132 Abordare: • Sprijinirea Comitetului Interministerial de Știință, Tehnologie și Inovare, pentru a coordona strategiile și politicile de C&I. • Clarificarea rolurilor și a responsabilităților între MCID, MEDU și UEFISCDI în implementarea principalelor instrumente. • Proiectarea instrumentelor folosind o abordare de tip portofoliu, pentru a minimiza lacunele și suprapunerile la nivelul mecanismelor de finanțare și la nivelul entităților care se ocupă de implementare. Prioritizare: • Ridicată Calendar: • Termen scurt Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MCID. • Alte părți interesate: MEDU, MIPE, UEFISCDI, Academia Română, alte organisme de implementare în domeniul C&I, inclusiv reprezentanți ai sectorului privat, Banca Mondială. Consolidarea capabilităților de proiectare de politici pe bază de dovezi la nivelul autorităților de management și al agențiilor de implementare Problema: • Sunt doar câteva instrumente care identifică, descriu sau cuantifică în mod explicit deficiența de sistem pe care sunt proiectate să o rezolve sau care explică nevoia de intervenție a guvernului. • Lipsa fundamentărilor contribuie la scoruri funcționale scăzute pentru instrumentele alternative și bugete. Dacă o deficiență nu este identificată, atunci entitățile care se ocupă de proiectarea instrumentelor vor avea dificultăți în a selecta cea mai bună abordare pentru a se ocupa de acea deficiență. În aceeași ordine de idei, dacă nu este cuantificată amploarea deficienței și nici populația afectată, entitățile care se ocupă de implementare nu vor putea să estimeze corect dimensiunea bugetului necesar pentru rezolvarea acelei deficiențe. Abordare: • Consolidarea capabilităților analitice ale ministerelor și agențiilor care se ocupă de implementare, pentru a defini și a cuantifica problemele care urmează să fie rezolvate cu ajutorul instrumentelor. • Folosirea analizelor acestor probleme pentru a fundamenta proiectarea de instrumente (selectarea abordării care să fie folosită) și bugetele acestora. • Luarea în calcul a gamei complete de concepte alternative de instrumente pentru rezolvarea problemelor identificate, ținând seama de dimensiunea populației afectate, de resursele disponibile și de capacitatea de implementare. Ghidul Băncii Mondiale privind 133 politicile de inovare pentru practicieni (Banca Mondială, 2020c) poate fi o referință utilă pentru selectarea și proiectarea de instrumente. • Alocarea unui buget pentru implementarea sub formă de pilot a abordărilor și intervențiilor noi. Implementările pilot ar trebui să includă fonduri dedicate pentru monitorizarea și evaluarea eficacității intervențiilor. Apoi, implementările pilot de succes pot fi extinse la nivel regional/național. Prioritizare: • Mediu Calendar: • Termen mediu Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MCID. • Alte părți interesate: MIPE, MEDU, UEFISCDI, alte entități care se ocupă de implementarea C&I. Îmbunătățirea practicilor și a resurselor pentru M&E și utilizarea rezultatelor M&E pentru îmbunătățirea sistematică a instrumentelor Problema: • Cadrele de monitorizare și evaluare pun accentul mai mult pe rezultatele imediate de la nivel de proiect și pe conformarea administrativă a beneficiarilor, mai degrabă decât pe impactul instrumentului. Aceasta se datorează, în parte, lipsei unei teorii a schimbării la nivel de instrument, dar și unor indicatori fără legătură și definiți necorespunzător; foarte puține instrumente aveau indicatori de rezultat general pentru urmărirea schimbărilor la nivel de sistem. Aceasta înseamnă că există cadre de monitorizare care, în mare, nu sunt capabile să urmărească cum avansează instrumentele către obiectivele de politici de nivel înalt. • Nu s-au realizat evaluări la nivel de instrument în perioada de programare anterioară. • Rezultatele M&E și ale monitorizării proceselor nu sunt folosite sistematic pentru a îmbunătăți proiectarea sau implementarea programelor. Abordare: • Asigurarea de sprijin pentru consolidarea capacității entităților care se ocupă de implementarea C&I în materie de bune practici de M&E, precum și asigurarea de resurse (personal și finanțare) pentru evaluările la nivel de instrumente • Conceperea unei strategii de evaluare a impactului instrumentelor de politici, care să includă obiective clare, teorii ale schimbării și cadre de rezultate, un plan de evaluare, sisteme de sprijin și protocoale. Gorgens și Zall Kusek (2009) și Menon et al. (2009) pot servi drept referințe utile în elaborarea de strategii și cadre de M&E. • Dezvoltarea unor procese formale de managementul cunoștințelor pentru a folosi datele și rezultatele colectate din M&E în vederea adaptării și îmbunătățirii instrumentelor și proceselor. 134 Prioritizare: • Mediu Calendar: • Termen mediu Părți interesate: • Entitate principală (entități principale): MCID, UEFISCDI • Alte părți interesate: MIPE, MEDU, alte entități care se ocupă de implementare în C&I, Banca Mondială 135 Referințe Blažek, Jirí, and Jan Vozáb. “Ex-ante evaluation in the new member states: The case of the Czech Republic.” Regional Studies 40.02 (2006): 237-248. Ciobotaru, R., Spanache, I. & Trif, I. (2020) Raport privind analiza stocului existent de infrastructuri de cercetare, prin prisma prezentei in ERRIS, existentei si transparentei procedurilor de acces si utilizare a acestora, posibilitatii de a crea retele „tematice” de infrastructuri de CD, tip ERIC, la nivel naţional de Jong, Stefan PL, and Reetta Muhonen. “Who benefits from ex ante societal impact evaluation in the European funding arena? A cross-country comparison of societal impact capacity in the social sciences and humanities.” Research Evaluation 29.1 (2020): 22-33. Comisia Europeană (2021), Direcția Generală pentru Piața Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, Tabloul de bord regional privind inovarea 2021, Oficiul de Publicații Comisia Europeană (2021b) Anexă la Propunerea de decizie de implementare a Consiliului privind aprobarea evaluării planuluide redresare și reziliență al României COM (2021) 608 final Comisia Europeană (2022), Direcția Generală Cercetare și Inovare, Hollanders, H., Es-Sadki, N., Khalilova, A., Tabloul de bord european privind inovarea, 2022, Oficiul de Publicații al Uniunii Europene Comisia Europeană (2022a) Analiza de țară a sistemului de cercetare și inovare din România. Raport final: ISP pe țară (Raport ISP) Gorgens, Marelize; Zall Kusek, Jody (2009). Making Monitoring and Evaluation Systems Work: A Capacity Development Toolkit. Banca Mondială. FMI (2022) - România: Raport de asistență tehnică pentru reformarea impozitării venitului personal. Raport de țară nr. 2022/199. 29 iunie 2022 INCSMPS (2019), Evaluare de impact a SNCDI 2014-2020, agregată la nivel național. Evaluare intermediară (2014-2019), iunie 2019 Centrul Comun de Cercetare al UE (2023) Strategic evaluation of the technology transfer and IPR protection systems of Bulgaria, Croatia and Romania and recommendations for their enhancement (titlu de lucru). În curs de publicare. Menon, Saraswathi, Judith Karl și Kanni Wignaraja. (2009) “Handbook on planning, monitoring and evaluating for development results.” UNDP Evaluation Office, New York, NY OCDE (2022), Studii economice ale OCDE, ROMÂNIA, ianuarie 2022. OECD (2023) Stat -R&D tax expenditure and direct government funding of BERD https://stats.oecd.org/Index.aspx?DataSetCode=RDTAX# POSCEE (2017) Raport final de implementare pentru Programul Operațional Sectorial „Creșterea competitivității economice” 2007-2013 – PA2 Smismans, Stijn (2015). “Policy evaluation in the EU: The challenges of linking ex ante and ex post appraisal.” European Journal of Risk Regulation 6.1 (2015): 6-26. 136 Banca Mondială (2014). Public Expenditure Reviews in Science, Technology, and Innovation: A Guidance Note. Grupul Băncii Mondiale, Washington, DC. Banca Mondială Banca Mondială (2018). De la creștere inegală la dezvoltare incluzivă: Calea României către o prosperitate partajată. Diagnostic sistematic de țară; © Washington, DC Banca Mondială (2018a). Notă generală pentru Diagnosticul sistematic de țară al României. Washington, DC: Banca Mondială. Banca Mondială. (2019). Analiza calității și coerenței mixului de politici. Washington, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. Banca Mondială (2019a). Agențiile de inovare: Exemple din economiile în curs de dezvoltare. Banca Mondială, Washington, DC. World Bank (2020) Return on Investment of Public Support to SMEs and Innovation in Poland - Functional Analysis Technical Note. Washington, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. World Bank (2020a) Croatia Functional and Governance Analysis Technical Note. Washington, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. Banca Mondială. (2020b). Bulgaria - Country Needs and STI Policy Mix Assessment. Washington, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. Banca Mondială (2020c). A Practitioner’s Guide to Innovation Policy: Instruments to Build Firm Capabilities and Accelerate Technological Catch-Up in Developing Countries (engleză). Washington, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. Banca Mondială. (2021). Bulgaria Functional and Governance Analysis. Washington, D.C.: Grupul Băncii Mondiale. Banca Mondială. (2022). Sprijinirea inovării în regiunile în curs de dezvoltare din România. Washington, DC: Banca Mondială. Banca Mondială. (2022a). Scaling Up pentru România: Instrumentar pentru elaborarea de politici. Washington, DC. Banca Mondială (2022b) Starting Up pentru România: Diagnosticul ecosistemului antreprenorial. Banca Mondială, Washington, DC Banca Mondială. (2023). Notă cu recomandări privind un cadru de monitorizare scalabil pentru sistemul de C&I. Washington, DC. Banca Mondială. (2023b). PIB pe cap de locuitor (PPP). Program de comparații internaționale, Banca Mondială | Baza de date de indicatori globali de dezvoltare, Banca Mondială | Program PPP Eurostat-OECD. Disponibil la: https://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.PP.CD 137 Anexa 1. Instrumentele incluse în cartografierea portofoliului și analiza funcțională Cheltuieli totale Organism Denumirea Planul/Programul (2016-2021) Autoritatea intermediar / instrumentului operațional în milioane de Organism de EUR management implementare Proiecte de Planul național de CDI 2014- cercetare post- 20,1 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) doctorală Proiecte de cercetare pentru Planul național de CDI 2014- 32,6 MCID UEFISCDI tinere echipe 2021 (PNIII) independente Burse pentru Planul național de CDI 2014- 0,33 MCID UEFISCDI tinerii cercetători 2021 (PNIII) Premierea Planul național de CDI 2014- rezultatelor 21,7 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) cercetării - articole Premierea rezultatelor Planul național de CDI 2014- 1,09 MCID UEFISCDI cercetării - 2021 (PNIII) brevete Proiecte de Planul național de CDI 2014- mobilitate pentru 5,8 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) cercetători Proiecte de mobilitate pentru Planul național de CDI 2014- cercetători cu 0,21 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) experiență din diaspora Proiecte de mobilitate pentru Planul național de CDI 2014- 0,07 MCID UEFISCDI tineri cercetători 2021 (PNIII) din diaspora Burse de Planul național de CDI 2014- cercetare „Stefan 0,59 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) Odobleja” Burse de Planul național de CDI 2014- cercetare „Spiru 0.09p MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) Haret” Proiecte complexe Planul național de CDI 2014- desfășurate în 92,63 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) consorții de CDI Proiecte pentru Planul național de CDI 2014- finanțarea 34,52 MCID MCID 2021 (PNIII) excelenței în CDI Granturi-punte - Planul național de CDI 2014- 11,83 MCID UEFISCDI Transfer de 2021 (PNIII) 138 cunoștințe către entitatea-firmă Proiect Planul național de CDI 2014- experimental 69,71 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) demonstrativ Transfer către Planul național de CDI 2014- 33,60 MCID UEFISCDI firmă 2021 (PNIII) Vouchere pentru Planul național de CDI 2014- 2,56 MCID UEFISCDI inovare 2021 (PNIII) Planul național de CDI 2014- Soluții 24,16 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) Organizare și dezvoltare de Planul național de CDI 2014- 0,89 MCID UEFISCDI clustere - Cluster 2021 (PNIII) Inovator Proiecte bilaterale Planul național de CDI 2014- / multilaterale de 0,82 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) mobilitate Planul național de CDI 2014- H2020 38,10 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) Sprijinirea participării Planul național de CDI 2014- României MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) la inițiative de programe comune Programul „Viață Planul național de CDI 2014- 5,43 MCID UEFISCDI activă și asistată” 2021 (PNIII) Cofinanțare Planul național de CDI 2014- pentru proiectele 0,30 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) SPS NATO Proiecte Eureka (Rețea), Eureka Planul național de CDI 2014- 15,93 MCID UEFISCDI Cluster și 2021 (PNIII) Eurostars Recompensarea Planul național de CDI 2014- participării la 4,16 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) H2020 Proiecte de sprijin pentru organizarea de Planul național de CDI 2014- 0,52 MCID UEFISCDI evenimente 2021 (PNIII) (conferințe, workshopuri) Proiecte de sprijin Planul național de CDI 2014- pentru 0,01 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) reprezentare Proiecte de Planul național de CDI 2014- cercetare 96,94 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) exploratorie Proiecte complexe Planul național de CDI 2014- de cercetare de 34,95 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) frontieră 139 Proiecte de Planul național de CDI 2014- cercetare „tip 0,49 MCID UEFISCDI 2021 (PNIII) ERC” Cercetare în domenii strategice Planul național de CDI 2014- 7,64 MCID IFA – laseri de ultra- 2021 (PNIII) mare -putere Participarea la organisme de cercetare internaționale și Planul național de CDI 2014- programe în 22,17 MCID IFA 2021 (PNIII) domeniul fizicii atomice și subatomice - CERN Participarea la organisme de cercetare internaționale și Planul național de CDI 2014- programe în 2,74 MCID IFA 2021 (PNIII) domeniul fizicii atomice și subatomice - Euratom Participarea la organisme de cercetare internaționale și Planul național de CDI 2014- 1,91 MCID IFA programe în 2021 (PNIII) domeniul fizicii atomice și subatomice - CEA Participarea la organisme de cercetare internaționale și Planul național de CDI 2014- programe în 3,61 MCID IFA 2021 (PNIII) domeniul fizicii atomice și subatomice - FAIR Participarea la organisme de cercetare internaționale și Planul național de CDI 2014- 0,23 MCID IFA programe în 2021 (PNIII) domeniul fizicii atomice și subatomice - F4E Programul de cercetare, dezvoltare și Planul național de CDI 2014- 18,80 MCID ROSA inovare pentru 2021 (PNIII) tehnologie spațială și 140 cercetare avansată Programul de cercetare, dezvoltare și Planul național de CDI 2014- inovare pentru 5,63 MCID MCID 2021 (PNIII) sisteme fluviale, de deltă și maritime Programul de cercetare, dezvoltare și Planul național de CDI 2014- inovare pentru 2,55 MCID MCID 2021 (PNIII) reactoare de generația IV (ALFRED) Programul pentru finanțarea instalațiilor și Planul strategic instituțional 132,97 MCID MCID obiectivelor al MCID speciale de interes național Programul Planul strategic instituțional 553,60 MCID MCID NUCLEU al MCID Subvenții pentru Planul strategic instituțional literatura științifică 0,68 MCID MCID al MCID / tehnică Taxe de membru pentru Planul strategic instituțional participarea la 235,83 MCID MCID al MCID organizațiile internaționale Planul sectorial al Planul strategic instituțional 10,79 MCID MCID MCID (MCID) al MCID Planul de cercetare al Planul de cercetare al 374,01 RO ACAD AR Academiei Academiei Române Române Fondul de dezvoltare Planul strategic instituțional MEDU & 9,71 MEDU instituțională al Ministerului Educației UEFISCDI pentru universități Fond bugetar pentru finanțarea Planul strategic instituțional MEDU & 21,25 MEDU cercetării științifice al Ministerului Educației UEFISCDI în universități Planul sectorial de cercetare și Planul sectorial de cercetare dezvoltare în și dezvoltare în domeniul 22,95 MADR MADR domeniul agriculturii și dezvoltării agriculturii și rurale dezvoltării rurale 141 Granturi SEE și Norvegiene RO-RESEARCH – MF SEE Proiecte de și MF Norvegian 52,11 MIPE SEE - UEFISCDI cercetare Acord de program colaborativă Granturi SEE și RO-RESEARCH – MF SEE Norvegiene: și MF Norvegian 0,16 MIPE SEE - UEFISCDI Proiecte de Acord de program mobilitate ELI-NP - Extreme Light Infrastructure – Programul Operațional MCID – 171,36 MIPE Fizică nucleară, Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC proiect major, Faza II Proiect de sprijin de pregătire Programul Operațional MCID – 4,80 MIPE pentru Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC DANUBIUS-RI Proiecte pentru Programul Operațional MCID – clustere de 8,38 MIPE Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC inovare Proiecte de investiții pentru Programul Operațional MCID – 301,10 MIPE instituții publice de Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC C&D / universități Proiecte de tip CLOUD și Programul Operațional MCID – 18,26 MIPE infrastructuri Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC masive de date Asigurarea accesului cercetătorilor la Programul Operațional MCID – publicații și baze 39,68 MIPE Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC de date științifice europene și internaționale Proiect pentru Programul Operațional MCID – dezvoltarea 5,72 MIPE Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC RoEduNet Programul Operațional MCID – RO-ECSEL 12,27 MIPE Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC Programul Operațional MCID – COMPLEMENT 5,31 MIPE Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC Programul Operațional MCID – RO-EIT 0,35 MIPE Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC Programul Operațional MCID – RO-ESFRI-ERIC 4,60 MIPE Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC 142 Programul Operațional MCID – ERA CHAIRS 4,25 MIPE Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC CENTRE DE Programul Operațional MCID – 7,59 MIPE SPRIJIN Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC Programul Operațional MCID – TEAMING MIPE Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC Proiect tehnologic Programul Operațional MCID – 174,77 MIPE inovat IV Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC Atragerea de personal cu Programul Operațional MCID – competențe 86,98 MIPE Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC avansate din străinătate Parteneriate Programul Operațional MCID – pentru schimb de 112,15 MIPE Competitivitate 2014–2020 UNITATEA POC cunoștințe Sprijinirea entităților din Program Operațional MDLPA - AM domeniul inovării 18,10 ADR-uri Regional 2014-2020 POR și transferului de tehnologie (ITT) Parcuri de știință Program Operațional MDLPA - AM 5,37 ADR-uri și tehnologie Regional 2014-2020 POR Sprijinirea abordărilor multisectoriale rezultate din Program Operațional MDLPA - AM implementarea 38,10 ADR-uri Regional 2014-2020 POR „Inițiativei pentru regiunile rămase în urmă” în România Programul pentru Program Operațional MDLPA - AM valorizarea ADR-uri Regional 2014-2020 POR cercetării Bursa student Programul Operațional MEDU – Unitatea 33,61 MIPE antreprenor Capital Uman 2014–2020 POCU Programul Operațional MEDU – Innotech Student 133,45 MIPE Capital Uman 2014–2020 UNITATEA POCU Sprijin pentru doctoranzi și Programul Operațional MEDU – 24,87 MIPE cercetători post- Capital Uman 2014–2020 UNITATEA POCU doctorat 143 Burse pentru Programul Operațional MEDU – 73,88 MIPE studenți Capital Uman 2014–2020 UNITATEA POCU Înființarea și Planul Național de operaționalizarea MCID – Unitatea Redresare și Reziliență al MCID centrelor de ISP României 2021 – 2026 competență Dezvoltarea Planul Național de Programelor de MCID – Unitatea Redresare și Reziliență al MCID mentorat Orizont ISP României 2021 – 2026 Europa Consolidarea excelenței și sprijinirea Planul Național de participării MCID – Unitatea Redresare și Reziliență al MCID României la ISP României 2021 – 2026 parteneriate și misiuni în cadrul Orizont Europa Dezvoltarea unui program pentru atragerea de resurse umane Planul Național de înalt specializate MCID – Unitatea Redresare și Reziliență al MCID din străinătate în ISP României 2021 – 2026 activități de cercetare, dezvoltare și inovare Sprijin pentru deținătorii de certificate de Planul Național de excelență primite MCID – Unitatea Redresare și Reziliență al MCID la Premiile de ISP României 2021 – 2026 burse individuale Marie Sklodowska Curie Înființare și sprijin financiar pentru o rețea națională de opt centre regionale de Planul Național de îndrumare în MCID – Unitatea Redresare și Reziliență al MCID carieră în cadrul ISP României 2021 – 2026 Platformei europene de talente în domeniul cercetării Investiții pentru departamentele Programul Operațional MCID – Unitatea 46,35 MIPE de C&D ale Competitivitate 2014–2020 POC firmelor Întreprinderi inovatoare - start- Programul Operațional MCID – Unitatea 14,73 MIPE up-uri și spin-off- Competitivitate 2014–2020 POC uri 144 Întreprinderi Programul Operațional MCID – Unitatea inovatoare nou 22,93 MIPE Competitivitate 2014–2020 POC create Investiții pentru IMM-uri pentru implementarea unui rezultat de Program Operațional MDLPA - AM 5,38 ADR-uri C&I, în parteneriat Regional 2014-2020 POR cu un ITT (entitate de transfer tehnologic) Validarea Program Operațional MDLPA - AM ADR-uri conceptului Regional 2014-2020 POR Granturi „Regele Planul național de CDI 2022- Carol I” pentru MCID MCID 2027 (PNIV) tineri cercetători Programul „Henri Planul național de CDI 2022- MCID MCID Coandă” 2027 (PNIV) 145 Anexa 2. Procesul proiectelor Identificarea sferei de aplicare: Mixul de politici a fost asamblat la nivel de intervenție (numit și instrument / sub-măsură sau acțiune - de ex. „Proiecte experimentale demonstrative” sau „Burse pentru tinerii cercetători”), mai degrabă decât la nivel de Plan național, Program operațional sau alte strategii/planuri/programe. Pentru fiecare intervenție, echipa Băncii Mondiale a colectat date privind alocările (angajamentele) și bugetele contractate (plățile). Lista surselor de date se găsește în Tabelul 10. Calculele finale se bazează pe ceea ce s-a contractat, cu excepția cazului Academiei Române, unde au fost arătate doar cheltuielile cu C&D. Identificarea instrumentelor: o Au fost colectate informații privind instrumentele din domeniile cercetare și inovare și au inclus (de ex. PO Regionale - Sprijin pentru transferul de tehnologie, parcuri științifice RIS3 etc.), capital uman pentru C&I (de ex. PO Capital uman - Sprijin pentru studenți doctoranzi și cercetători post-doctorat, Innotech Student etc.). o În ceea ce privește alte domenii - mixul de politici include numai Planul de C&D al Ministerului Agriculturii, datele din celelalte planuri de C&D de la alte ministere nefiind publice. o Limitele de timp au fost stabilite pentru a surprinde ultima perioadă de programare (2014- 2021) și s-au colectat date privind cheltuielile planificate pentru anii următori (PNRR). Însă analiza a fost realizată pentru anii 2016-2021 pentru a minimiza efectele de suprapunere cu alte perioade de programare. În ceea ce privește suprapunerea dintre PN2 și PN3, am inclus instrumente atât din PN2, cât și din PN3 în perioada 2016 - 2017, noi punând accent pe instrumente, nu pe programe. Obiectivele intermediare ale proiectului: - Faza I: Colectarea datelor pentru mixul de politici o Colectarea datelor privind instrumentele a avut loc în noiembrie 2022. o Datele au fost confirmate de ministerele și agențiile care se ocupă de implementare în februarie 2023 - Faza 2: Analiza portofoliului de mix de politici o Faza de analiză a datelor din proiect a durat din noiembrie 2022 până în martie 2023. - Faza 3: o Au fost selectate instrumentele pentru analiza funcțională, în noiembrie 2022 - Faza 4: o S-au desfășurat interviurile față în față (noiembrie 2022 și ianuarie 2023) și în mediu virtual (noiembrie 2022 până în martie 2023) cu personalul selectat aferent instrumentelor. - Faza 3: Diseminarea o Principalele constatări din analiza mixului de politici au fost prezentate MCID la 6 aprilie 2023 în vederea validării. o Principalele constatări din analiza funcțională au fost prezentate la 17 mai 2023, cu MCID, în vederea validării. 146 Tabelul 10 Surse de date pentru analiza mixului de politici Autoritatea de Organismul de implementare / Legături management Organismul intermediar (OI) MCID - Execuția bugetară (2016- MCID 2021) Unitatea Executivă pentru Finanțarea UEFISCDI, Rapoarte anuale Învățământului Superior, a Cercetării, Ministerul Cercetării, (2016-2021) și website Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) Inovării IFA - Programe din PN3 (ELI- și Digitalizării (MCID) Institutul de Fizică Atomică (IFA) RO, EuroatomRO, CERN-RO etc.,) ROSA - STAR (PN3 - Concursul Agenția Spațială Română (ROSA) C3 2016) MCID – Organismul intermediar pentru MIPE - Lista de proiecte Ministerul Investițiilor și PO Competitivitate contractate din POC (2022) Proiectelor Europene - MEDU – Organismul intermediar pentru MIPE - Lista de proiecte Autoritatea de PO Capital Uman contractate din POCU (2022) management Website UEFISCDI (Granturi (AM MIPE) Granturi SEE și Norvegiene - UEFISCDI SEE și Norvegiene) CNFIS & UEFISCDI (FDI 2016- Ministerul Educației MEDU & UEFISCDI 2021); (MEDU) MEDU Ministerul Agriculturii și MARD - Programul ADER 2019 - Dezvoltării Rurale MADR 2022 (MADR) AR - Rapoarte anuale (2016- Academia Română AR 2021) Ministerul Dezvoltării MDLPA/ AM POR - Lista de Regionale, Lucrărilor Agențiile de dezvoltare regională proiecte contractate din POR Publice și Administrației (2022) (AM PO Regional) 147 Anexa 3. Constatări din analiza funcțională - varianta extinsă Scorurile din această analiză funcțională a instrumentelor de sprijin pentru cercetare și inovare sunt considerabil mai scăzute decât scorurile dintr-o analiză similară realizată pentru nouă instrumente românești de sprijin pentru antreprenoriat (Figura 75). În special, instrumentele de sprijin pentru cercetare și inovare prezintă în mod consecvent o funcționalitate scăzută în materie de design și guvernanță; singurele variabile la care instrumentele de sprijin pentru cercetare și inovare au obținut scoruri mai mari sunt cele care privesc procesele de depunere a cererilor și selecție. Deși eșantionul de instrumente de sprijin pentru antreprenoriat a fost mult mai mic decât cel de instrumente de sprijin pentru cercetare și inovare (9 instrumente, față de 32 în cazul cercetării și inovării), acest lucru indică faptul că s-ar putea să existe domenii în care instrumentele de sprijin pentru cercetare ar putea să învețe bune practici din programele existente de sprijin pentru antreprenoriat. Figura 75 Scoruri din analiza funcțională - instrumentele pentru cercetare și inovare în comparație cu instrumentele pentru antreprenoriat Sursa: Analiza Băncii Mondiale, pe baza datelor din Banca Mondială 2022. Constatările de nivel înalt din cele două analize funcționale au fost similare, indicând provocări comune cu care se confruntă sprijinul public din România: • Nefolosirea teoriilor schimbării: Ambele categorii de instrumente nu au avut teorii ale schimbării sau aceste teorii au fost slab dezvoltate, afectând alte domenii ale funcționalității instrumentelor 148 • Dimensiunea inadecvată a bugetelor: Atât analiza privind instrumentele pentru C&I, cât și cea pentru instrumentele de sprijin pentru antreprenoriat au identificat exemple de instrumente care erau prea mici pentru a își atinge obiectivele de politici, precum și instrumente ale căror bugete erau prea mari pentru a putea cheltui fondurile alocate. • Lipsa evaluărilor și învățării la nivel de instrument: Au existat puține evaluări realizate la nivel de instrument, atât în cazul instrumentelor pentru C&I, cât și în cazul celor pentru antreprenoriat și nu au existat exemple de evaluări de impact la nivel de instrumente. De asemenea, au existat puține sisteme formale de învățare pentru a folosi rezultatele evaluării pentru o îmbunătățire sistematică a instrumentelor. Instrumentele finanțate prin programele operaționale au avut scoruri mai mari decât cele finanțate din bugetul național (Figura 76). Astfel cum s-a observat și în alte state membre ale UE în care s-a implementat analiza funcțională, instrumentele finanțate din PO beneficiază și de reglementările și îndrumările de la nivelul UE, care acoperă aspecte esențiale ale proiectării și implementării (a se vedea Banca Mondială (2020), Banca Mondială (2020a), Banca Mondială (2021). Acest lucru este evident din scorurile mai mari obținute de instrumentele finanțate din PO pentru variabilele sursa (originea) programului (procesele legale de creare a instrumentului), relaționarea cu părțile interesate și închiderile de proiecte, datorită cerințelor clare ale UE care acoperă aceste aspecte ale dezvoltării și implementării programelor operaționale. Însă și alte domenii legate de proiectarea instrumentelor ar putea beneficia de îndrumările sau de reglementările de la nivelul UE (sau de la nivel național), în special fundamentarea proiectelor și obiectivele, precum și teoriile schimbării (inclusiv componentele asociate). Atât instrumentele finanțate din fonduri UE, cât și cele finanțate din fonduri naționale au avut scoruri mici pentru variabilele fundamentarea programului și obiectivele programului, deoarece, în general, niciuna din grupele de instrumente nu identifică în mod explicit și/sau nu cuantifică deficiențele pe care le abordează. Reglementările UE precizează că programele operaționale elaborează fundamentări prin evaluările ex ante, dar în practică, evaluările ex ante sunt realizate în mare ca studii de fezabilitate efective, nu ca diagnostice complete ale unor probleme de sistem sau de piață (Banca Mondială 2021). La fel, atât instrumentele din programele operaționale, cât și instrumentele finanțate din fonduri naționale au obținut scoruri mici pentru utilizarea teoriilor schimbării - deși reglementările UE impun elaborarea unei teorii a schimbării la nivelul axei prioritare, acestea nu prevăd teorii ale schimbării și la nivelul instrumentelor. Inexistența teoriilor schimbării a dus la obținerea unor scoruri scăzute în tot sistemul pentru variabilele intrări, activități, produse/ieșiri și rezultate și impacturi preconizate, aceste elemente de program fiind adesea definite necorespunzător și/sau neavând conexiuni logice între ele. Instrumentele finanțate din fonduri naționale au avut scoruri mai mari pentru aspecte ale proceselor de depunere a cererilor și selecție. După cum arată Figura 76 , instrumentele finanțate din bugetul național, în special cele din PN3, au primit scoruri mai mari pentru aspecte ale procesului de depunere a cererilor și selecție (criterii de selecție și eligibilitate, informații privind depunerea cererilor, procesele de selecție etc.) datorită capacității solide de implementare a UEFISCDI în acest domeniu. 149 Figura 76 Scoruri pentru instrumentele finanțate din programele operaționale în comparație cu cele finanțate din bugetul național Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Instrumentele care vizează firme și consorții au scoruri mai mari decât cele care vizează OPC-uri și IÎS-uri. Instrumentele care vizează OPC-uri și IÎS-uri au avut criterii de eligibilitate și selecție generice, comparativ cu cele care vizează sectorul privat, ceea ce afectează capacitatea instrumentelor de a ținti populații specifice pentru a obține rezultate optime ( Figura 77). Deși instrumentele care vizează firme și consorții au avut scoruri funcționale mai mari, actorii din sectorul privat nu au fost beneficiarii direcți ai sprijinului în cazul celor mai multe dintre instrumentele colaborative și de transfer de tehnologie - în general, aceste instrumente vizează OPC-uri și universități ca destinatari direcți ai sprijinului, oferind sprijin redus pentru cercetarea și inovarea condusă de industrie (a se vedea mai multe informații în secțiunea privind Relaționarea cu beneficiarii și părțile interesate). 150 Figura 77 Scoruri în funcție de beneficiarii vizați Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. S-a efectuat o analiză a clusterelor pentru a identifica legăturile și tiparele de funcționalitate la nivelul instrumentelor și al indicatorilor. Analiza clusterelor este o tehnică nesupravegheată de machine learning care ghidează detectarea de tipare în seturile complexe de date, folosind valori ale distanței dintre elemente pentru a le grupa pe cele care par să fie apropiate unele de altele. Se pot folosi tehnici de grupare pentru a determina tiparele ascunse de performanță și legături mai profunde între cazuri și practici. Gruparea s-a făcut separat la i) nivelul instrumentelor și ii) la nivelul variabilelor din analiza funcțională. Pentru gruparea celor 31 de categorii de practici de management, gruparea a folosit corelarea ca măsură de proximitate cu o corelare de 1 minus ca valoare a distanței și cu același algoritm Ward pentru a crea clustere. În cazul categoriilor, nivelul de separare este 1.0, cu intervalul de la 0.8 la 1.5 folosit pentru a analiza stabilitatea rezultatelor. Distanța maximă dintre o pereche de variabile este 2, arătând o corelare complet negativă. Ca urmare, membrii grupurilor vor avea cel puțin un grad de corelare pozitivă. Analiza produce două seturi de grupuri: unul de instrumente și altul de categorii. Tabelul 11 de mai jos prezintă rezultatul ordonării ambelor abordări de grupare. Tabelul 11 Grupuri de instrumente și variabile cu scoruri medii ordonate VG3 VG2 VG5 VG1 VG4 IG7 1,75 1,40 1,88 2,27 2,88 2,03 IG1 1,89 2,44 1,83 2,05 2,04 2,05 IG6 1,75 1,61 2,75 1,61 3,19 2,18 IG2 2,67 2,82 1,94 2,96 2,45 2,57 IG5 3,20 1,69 2,40 2,71 3,53 2,71 IG4 1,67 2,44 3,75 3,71 2,50 2,82 151 IG3 2,67 3,22 3,50 3,36 3,44 3,24 2,23 2,23 2,58 2,67 2,86 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Fiecare căsuță conține grupuri de instrumente cu grupuri de variabile și scorul mediu în fiecare căsuță. Căsuțele cu roz sunt intersecții de grupuri de instrumente și variabile cu scorurile medii cele mai mici (sub 2). Căsuțele din stânga sus reflectă instrumentele cu cele mai mari nevoi, cu grupuri de variabile care au cele mai mici scoruri medii. Căsuțele cu galben reprezintă stratul următor de intersecții dintre instrumente și variabile care necesită atenție (scor mediu sub 3). Rezultatele arată că instrumentele din grupul 3 (IG3) sunt instrumentele care au cea mai bună performanță, cu o medie peste 3 pentru cele mai multe variabile. Instrumentele din grupul 7 (IG7) și grupul 1 (IG1) sunt cele care necesită cea mai mare atenție în vederea îmbunătățirii. Grupurile de instrumente se aliniază destul de aproape cu agenția sau ministerul care răspunde de ele, după cum arată lista de mai jos: Tabelul 12 lista de instrumente grupate pe grupuri de instrumente Taxe de membru pentru participarea la organizațiile Grup de internaționale instrumente MCID Programul pentru finanțarea instalațiilor și 1 (IG1) obiectivelor speciale de interes național Planul sectorial al MCID MCID Proiecte pentru finanțarea excelenței în CDI MIPE – Unitatea POC de la MCID Proiecte pentru clustere de inovare Proiecte de tip CLOUD și infrastructuri masive de MIPE – Unitatea POC de la MCID date Grup de Atragerea de personal cu competențe avansate din MIPE – Unitatea POC de la MCID instrumente străinătate 2 (IG2) MIPE – Unitatea POC de la MCID CENTRE DE SPRIJIN MCID Programul NUCLEU Proiecte de investiții pentru instituții publice de C&D MIPE – Unitatea POC de la MCID / universități MIPE – Unitatea POC de la MCID Parteneriate pentru schimb de cunoștințe Grup de ADR Validarea conceptului instrumente Granturi SEE și Norvegiene: Proiecte de cercetare UEFISCDI 3 (IG3) colaborativă Grup de Sprijinirea entităților din domeniul inovării și ADR instrumente transferului de tehnologie (ITT) 4 (IG4) ADR Parcuri de știință și tehnologie UEFISCDI Proiecte de cercetare post-doctorală UEFISCDI Proiecte de cercetare exploratorie Grup de UEFISCDI Proiecte complexe desfășurate în consorții de CDI instrumente 5 (IG5) Proiecte de cercetare pentru echipe tinere UEFISCDI independente UEFISCDI Soluții UEFISCDI Recompensarea rezultatelor cercetării - brevete 152 Proiecte de mobilitate pentru cercetători cu UEFISCDI Grup de experiență din diaspora instrumente Proiecte de mobilitate pentru tineri cercetători din UEFISCDI 6 (IG6) diaspora UEFISCDI Recompensarea rezultatelor cercetării - articole Fond bugetar pentru finanțarea cercetării științifice MEDU în universități UEFISCDI Vouchere pentru inovare Organizare și dezvoltare de clustere - Cluster UEFISCDI Inovator Grup de Fondul de dezvoltare instituțională pentru instrumente MEDU universități 7 (IG7) Granturi-punte - Transfer de cunoștințe către UEFISCDI entitatea-firmă UEFISCDI Proiect experimental demonstrativ UEFISCDI Transfer către firmă UEFISCDI Proiecte complexe de cercetare de frontieră Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Cele două instrumente din grupul 3 (IG3) care au scorurile cele mai mari sunt Granturile de cercetare colaborativă SEE și norvegiene derulate de UEFISCDI și instrumentul de Validare de concept din Programul Operațional Regional. Grupul cu cele mai multe probleme, IG7, este un grup destul de mare de instrumente, aproape toate la UEFISCDI, plus două ale MEDU, acestea din urmă fiind în mare parte surse generale de finanțare pentru universități. Grupurile de practici de management sunt compuse după cum se arată mai jos: Tabelul 13 grupare în funcție de practicile de management Originea Cadrul de monitorizare și evaluare Învățare Grupul de variabile 1 (VG1) Prog_Information Închiderile de proiecte Stimulente M&E în implementare Fundamentarea Relația din cadrul portofoliului Instrument alternativ Teoria schimbării Grupul de variabile 2 (VG2) Ieșiri Publicul Relații cu alte instrumente Cunoașterea constrângerilor de natură juridică Gravitatea constrângerilor de natură juridică Obiective Grupul de variabile 3 (VG3) Beneficiari 153 Rezultate generale Intrări Activități Criterii de selecție Grupul de variabile 4 Eligibilitate Depunere cereri (VG 4) Appl_Selection Managementul programului Roluri și autonomie Formare și personal Apeluri de propuneri Buget Grupul de variabile 5 (VG5) Monitorizarea proceselor Relații cu alte instituții Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Grupurile de practici care au nevoie cel mai mult de îmbunătățire sunt grupurile 3 și 2 (VG 3 și VG 2), care cuprind câteva dintre practicile de proiectare esențiale, cum ar fi definirea obiectivelor și rezultatele generale, cu o mai bună țintire a beneficiarilor, plus elaborarea teoriilor schimbării (modelelor logice), fundamentarea instrumentelor și luarea în considerare a unor instrumente alternative, toate la faza de proiectare. Coordonarea instrumentelor, intern și la nivel de mix de politici, cu o mai bună înțelegere a influenței regulilor și reglementărilor din alte jurisdicții sunt alte practici care, dacă ar beneficia de o atenție sporită, ar putea aduce îmbunătățiri semnificative în tot sistemul. Dendrogramele de mai jos arată relațiile complete dintre instrumente și dintre practicile de management (variabile). Acestea arată compozițiile grupurilor cu elementele care au cea mai strânsă legătură unele cu altele. Linia orizontală indică nivelul la care au fost tăiate dendrogramele pentru a forma grupurile, iar liniile orizontale separă grupurile formate prin tăiere. De exemplu, în grupul 7, Granturile-punte pentru firme, Proiectele experimentale demonstrative și Transferul către firme sunt foarte strâns legate și întrucâtva diferite de două instrumente care sunt foarte strâns legate unul de celălalt, adică cele două instrumente de finanțare a universităților, derulate de MEDU. Însă toate celelalte cinci instrumente sunt cele care au cele mai mici scoruri medii și care sunt ținte bune pentru îmbunătățiri. Printre practicile de management, cele trei incluse în grupul 3 sunt destul de strâns legate. Grupul 2, mai mare, arată că, intern, variabilele legate de teoria schimbării, pe de o parte și cele legate de coordonare și de condițiile mediului de reglementare formează subgrupuri strâns legate între ele. Aceste subgrupuri au distanțe între perechi mai mici de 0.5 (sau corelări mai mari de 0.5). Categoriile de proiectare din aceste grupuri sunt și cele care au cele mai mici scoruri medii din tot sistemul și oferă cele mai multe oportunități de îmbunătățire sistematică. 154 Figura 78 gruipare în funcție de similaritatea cazurilor Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Figura 79 grupare în funcție de tipuri de performanță Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. 155 Anexa 4. Sondajul realizat în rândul beneficiarilor Pentru a completa analiza funcțională, Banca Mondială a realizat un sondaj online cu beneficiarii anumitor instrumente de sprijin pentru C&I (a se vedea Tabelul 14 de mai jos), pentru a înțelege percepțiile beneficiarilor în legătură cu aspecte cheie ale proiectării și implementării programelor. Acestea includ percepțiile beneficiarilor despre procesele de depunere a cererilor, selecție și contractare, sprijinul furnizat de organismele de implementare pe durata implementării proiectului, măsura în care timpul și finanțarea furnizată pentru implementarea proiectului au fost suficiente, factori de succes esențiali și percepții privind calitatea programului în ansamblu. Instrumentele incluse în sondaj au fost: • Parteneriate pentru schimb de cunoștințe: Acesta este un instrument de granturi concentrat pe comercializare și transferul de tehnologie în universități și la OPC-uri, finanțat prin POC și implementat de Organismul de Implementare pentru POC al MCID. Beneficiarii cuprinși în sondaj și-au inițiat proiectele în 2016 sau în 2018. • Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate. Acesta este un instrument de granturi concentrat pe atragerea de capital uman în sectorul de cercetare (la universitățile, OPC-urile și firmele din România), finanțat prin POC și implementat de Organismul de Implementare pentru POC al MCID. Beneficiarii cuprinși în sondaj și-au inițiat proiectele în 2016. • Proiecte de cercetare exploratorie. Acesta este un instrument de granturi concentrat pe excelența în cercetare în universități și OPC-uri, finanțat prin PN3 și implementat de UEFISCDI. Beneficiarii cuprinși în sondaj și-au inițiat proiectele în 2017. • Proiecte experimentale demonstrative. Acesta este un instrument de granturi concentrat pe inovare în C&D în universități și OPC-uri, finanțat prin PN3 și implementat de UEFISCDI. Beneficiarii cuprinși în sondaj și-au inițiat proiectele în 2017 sau în 2020. • Vouchere pentru inovare. Acesta este un instrument de vouchere concentrat pe inovare în C&D și adoptare de tehnologie în firme, finanțat prin PN3 și implementat de UEFISCDI. Beneficiarii cuprinși în sondaj și-au inițiat proiectele în 2017 sau în 2018. Studiul pe bază de chestionar s-a desfășurat în perioada martie - mai 2023, la chestionar răspunzând 217 beneficiari, cu o rată generală de răspuns de 20%. A se vedea în Tabelul 14 numărul total de beneficiari incluși în studiu și rata de răspuns pentru fiecare instrument. Tabelul 14 Instrumentele incluse în studiul în rândul beneficiarilor Instrument Organism de Obiectiv(e) Beneficiar(i) Mecanism Nr. de Rata de implementare proiecte răspuns (în %) Parteneriate MORID - Transfer de IÎS, OPC Granturi 54 17 pentru schimb Unitatea POC tehnologie, de cunoștințe Inovare în C&D Atragerea de MORID - Capital IÎS, OPC, Granturi 51 18 personal cu Unitatea POC uman - firme competențe formare avansate din străinătate 156 Proiecte de UEFISCDI Excelență IÎS, OPC Granturi 199 20 cercetare în exploratorie cercetare Proiecte UEFISCDI Inovare IÎS, OPC Granturi 568 14 experimentale C&D demonstrative Vouchere UEFISCDI Inovare în Firme Vouchere 273 29 pentru C&D, inovare Adoptare de tehnologie Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Rezultatele sondajului Procesele de depunere a cererilor În mare, respondenții au fost mulțumiți de procesele de depunere a cererilor, dar au fost câteva aspecte care ar putea fi îmbunătățite. Gradul de satisfacție a fost diferit de la un instrument la altul, dar în general, respondenții au fost mai mulțumiți de criteriile de depunere a cererilor și de selecție și de accesarea informațiilor privind instrumentul și reglementările, însă mai puțin mulțumiți de procesul de contractare (a se vedea mai jos Figura 80). Beneficiarii celor trei instrumente implementate de UEFISCDI (Proiecte de cercetare exploratorie, Proiecte experimentale demonstrative și Vouchere pentru inovare), în medie, au fost mai mulțumiți de aspecte legate de procesul de depunere a cererilor decât beneficiarii celor două instrumente implementate de Organismul de Implementare pentru POC (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate din străinătate). 157 Figura 80 Satisfacția cu procesul de depunere a cererilor, pe instrumente Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Notă: N=193 | Figura arată procentul de respondenți care au fost mulțumiți sau foarte mulțumiți. Cererile pentru instrumentele finanțate în cadrul POC au fost mai costisitoare și au necesitat mai mult timp decât pentru cele finanțate în cadrul PN3. Costurile cu pregătirea cererilor pentru cele trei instrumente din PN3 (Vouchere pentru inovare, Proiecte de cercetare exploratorie și Proiecte experimentale demonstrative) s-au înscris între 900 EUR și 1800 EUR, în timp ce costurile pentru pregătirea cererilor pentru cele două instrumente din OPC (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate) s-au înscris între 2300 EUR și 2700 EUR (Figura 81). Întrebați de cât timp au avut nevoie pentru a pregăti cererile, respondenții din cele trei instrumente din PN3 au spus că pregătirea cererilor lor a durat, în medie, între 17-19 zile lucrătoare, în timp ce respondenții din cele două instrumente din POC au spus că pregătirea cererilor lor a durat în medie între 25 și 27 de zile ( Figura 81b). În comparație cu un chestionar similar aplicat beneficiarilor de instrumente de C&I în Bulgaria, cererile în cadrul instrumentului românesc au avut costuri similare și pregătirea acestora a durat mai puțin timp decât instrumentele bulgărești. 158 Figura 81 Costul și timpul mediu necesar pentru finalizarea cererii Mii euro Zile de lucru întregi pe persoană 0 1 2 3 0 5 10 15 20 25 30 Vouchere de Innovation inovare vouchers 0.9 Vouchere de Innovation inovare vouchers 17 Proiecte de cercetare de Proiecte de cercetare Exploratory researchde Exploratory research projects explorare 1.5 explorare 19 projects Demonstrative experimental Proiect experimental Proiect Demonstrative experimental experimental demonstrativ 1.8 demonstrativ 19 project project Partnerships for knowledge Parteneriate Partnerships pt. for schimb de knowledge Parteneriate pt. schimb de 2.3 25 exchange exchange cunoștințe cunoștințe Atragere de personal cu Attracting staff with Atragere de Attracting with cu personal staff competențe avansate din 2.7 competențe 27 advanced skills from abroad advanced skills avansate din from abroad străinătate străinătate Notă: N=183 Notă: N=177 Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Peste o jumătate din respondenții pentru două instrumente (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Vouchere pentru inovare) au avut nevoie de sprijin extern pentru completarea cererilor. 77% din respondenții de la instrumentul Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și 55% din respondenții de la instrumentul Vouchere pentru inovare au avut nevoie de o formă de sprijin extern pentru a își realiza cererile, în timp ce majoritatea respondenților de la celelalte trei instrumente și-au realizat cererile fără sprijin suplimentar. Deoarece voucherele sunt pe bază de drepturi și ar trebui să aibă cerințe relativ simple, astfel că utilizarea de către respondenți a unor servicii externe pentru a își completa cererile arată faptul că s-ar putea ca cererea că fie prea complexă în raport cu bunele practici în proiectarea de vouchere. Serviciile externe folosite de respondenți cel mai frecvent au fost cele furnizate de contabili și experți/consultanți (Figura 82). Figura 82 Servicii externe necesare pentru completarea cererii Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Notă: N=177. O mare majoritate dintre respondenți au considerat că, în raport cu beneficiile primite, costurile pentru depunerea cererilor pentru instrumentele lor au fost adecvate. 88% dintre respondenții de la cele două instrumente POC (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și 159 Atragerea de personal cu competențe avansate) au spus despre costuri că au fost adecvate, în timp ce între 79% și 86% dintre respondenții de la instrumentele din PN3 (Vouchere pentru inovare, Proiecte de cercetare exploratorie și Proiecte experimentale demonstrative) au spus despre costuri că au fost adecvate (Figura 83). Figura 83 Procentul de beneficiari care au considerat că, în comparație cu beneficiile, costurile (monetare și nemonetare) cu depunerea cererilor pentru program au fost adecvate Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. Notă: N=177. Aproximativ un sfert dintre respondenți au considerat că criteriile de eligibilitate pentru instrumentul lor ar trebui schimbate. Când au fost întrebați dacă consideră că vreunul din criteriile de eligibilitate pentru instrumentul lor ar trebui adăugat, modificat sau eliminat, 26% dintre respondenții de la toate instrumentele au spus că ar trebui făcută cel puțin o modificare ( Figura 84). Schimbările cerute cel mai frecvent s-au referit la adăugarea unor criterii care să includă experiența în administrarea de proiecte de cercetare reușite și modificarea unor criterii privind modul în care sunt luate în considerare publicațiile (de ex. luarea în considerare a publicațiilor la conferințe, precum și a publicațiilor în reviste științifice pentru anumite domenii). 160 Figura 84 Procentul de respondenți care consideră că ar trebui adăugate, modificate sau eliminate criterii de eligibilitate Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N de cazuri: 177. Mai puțin de 10% dintre respondenți au considerat că criteriile de selecție pentru instrumentul lor ar trebui schimbate. Întrebați dacă consideră că vreunul dintre criteriile de selecție pentru instrumentul lor ar trebui adăugat, modificat sau eliminat, niciun respondent de la trei instrumente (Vouchere pentru inovare, Parteneriate pentru schimb de cunoștințe sau Atragerea de personal cu competențe avansate) nu a dorit să vadă vreo modificare în ceea ce privește criteriile de selecție pentru aceste instrumente. 31% din respondenții de la instrumentul Proiecte de cercetare exploratorie și 21% dintre cei de la instrumentul Proiecte demonstrative experimentale au considerat că ar trebui să se facă modificări la criteriile de selecție (Figura 85). Modificările solicitate cel mai frecvent au fost modificări la definirea TRL în diferite domenii tehnologice și modificarea modului în care sunt ponderate criteriile pentru punctarea cererilor (de ex. o pondere mai mare pentru calitatea ideii de proiect, o pondere mai mică pentru experiența echipei etc.). 161 Figura 85 Procentul de respondenți care consideră că ar trebui adăugate, modificate sau eliminate criterii de selecție Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N de cazuri: 177. Procesele de implementare O mare majoritate dintre respondenți au spus că finanțarea pentru proiectele lor a fost furnizată conform condițiilor contractuale. Atragerea de personal cu competențe avasate a avut cel mai mic număr de respondenți (75%) care au spus că plățile au fost făcute conform condițiilor contractuale, iar beneficiarii au menționat că au existat probleme cu fluxul de numerar în etapele inițiale ale instrumentului (Figura 86). Mai mulți beneficiari din toate instrumentele au spus că s-au confruntat cu întârzieri - adesea de 3 până la 4 luni - la primirea plăților. Figura 86 Procentul de respondenți care au considerat că finanțarea a fost plătită conform condițiilor contractuale Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N de cazuri: 176. 162 Majoritatea respondenților au spus că finanțarea pe care au primit-o a fost suficientă pentru a își finaliza proiectele. Însă procentul de respondenți care au spus că finanțarea a fost suficientă a variat de la un instrument la altul; în cazul beneficiarilor din cele două instrumente din cadrul POC (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate), probabilitatea să spună că au avut finanțare suficientă a fost mai mare decât în cazul celor din cele trei instrumente din PN3 (Vouchere pentru inovare, Proiecte de cercetare exploratorie și Proiecte experimentale demonstrative), astfel cum se prezintă în Figura 87. Costurile crescute ale intrărilor a reprezentat motivul cel mai des menționat pentru inadecvarea bugetului, urmat de costurile asociate cu COVID 19 și alte costuri neplanificate (Figura 88). Figura 87 Procentul de respondenți care au considerat că finanțarea primită a fost suficientă Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N de cazuri: 176. Figura 88 Motive din care sprijinul a fost insuficient Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N de cazuri: 42. 163 La fel, majoritatea respondenților au spus că timpul alocat pentru implementare a fost suficient pentru a își finaliza proiectele. Între 88% și 97% dintre respondenți au spus că timpul alocat pentru implementare în contractele lor a fost suficient (Figura 89). Întârzierile neplanificate din cauza COVID 19 au reprezentat motivul principal menționat în legătură cu timpul insuficient pentru finalizarea proiectului, urmat de lipsa de resurse financiare și de alte motive ( Figura 90). Respondenții au menționat timpul necesar pentru testarea materialelor noi și întârzieri în procesul de aprobare și contractare (care nu au fost reflectate în termenele din proiect) printre celelalte motive pentru care timpul nu a fost suficient. Figura 89 Procentul de respondenți care au considerat că timpul alocat pentru implementare a fost suficient Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N de cazuri: 176. Figura 90 Motive din care timpul a fost insuficient Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N=22. 164 Mulți respondenți au fost nemulțumiți de sprijinul furnizat în timpul implementării. Aici sunt incluși mai puțin de 50% dintre respondenții din Proiectele de cercetare exploratorie, Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate care au fost mulțumiți de punctualitatea sprijinului financiar primit. În plus, mai puțin de 70% dintre respondenții de la instrumentele Vouchere pentru inovare, Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate au fost mulțumiți de posibilitatea de a accesa sprijin administrativ în timpul implementării și mai puțin de 70% dintre respondenții de la instrumentele Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Atragerea de personal cu competențe avansate au considerat că sprijinul administrativ furnizat a fost suficient (Figura 91). Figura 91 Satisfacția în ceea ce privește sprijinul primit în timpul implementării Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N de cazuri: 115. Notă: Figura arată procentul de respondenți care și -au exprimat acordul sau acordul puternic. De asemenea, mulți respondenți nu au fost mulțumiți de procesele de monitorizare - în special de cerințele privind raportarea financiară. În ansamblu, mai puțin de 60% dintre respondenți au fost mulțumiți de cerințele legate de raportarea financiară, iar în cazul a două instrumente (Parteneriate pentru schimb de cunoștințe și Proiecte de cercetare exploratorie), mai puțin de 30% dintre respondenți au spus că au fost mulțumiți de raportarea financiară. Respondenții au fost mai mulțumiți de cerințele privind monitorizarea tehnică, iar peste 70% dintre respondenții de la majoritatea instrumentelor (cu excepția instrumentului Parteneriate pentru schimb de cunoștințe) au declarat că au fost mulțumiți de acestea (Figura 92). 165 Figura 92 Satisfacția în raport cu procesul de monitorizare Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N de cazuri: 171. Notă: Figura arată procentul de respondenți care și -au exprimat acordul sau acordul puternic. Întrebați dacă a fost nevoie de sprijin suplimentar pentru a își finaliza proiectele, un sfert dintre respondenți au spus că au avut nevoie de asistență pentru a găsi surse suplimentare de finanțare (pe lângă sprijinul financiar oferit de instrument). Alte tipuri de sprijin suplimentar solicitate de respondenți au fost asistență pentru angajarea de cercetători străini (menționat de 16% dintre respondenți), asistență la pregătirea bugetelor (13%) și asistență la accesarea infrastructurii de cercetare și a echipamentelor (13% dintre respondenți), astfel cum se arată în Figura 93). Figura 93 Sprijin suplimentar de care au avut nevoie respondenții pentru a își desfășura proiectele Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N=175. 166 Rezultatele proiectului Respondenții au fost satisfăcuți, în mare, de rezultatele proiectelor lor. Peste 85% din respondenții de la toate instrumentele au spus că rezultatele proiectelor lor au corespuns cu așteptările lor sau le-au depășit așteptările (Figura 94). La fel, cel puțin 75% dintre respondenții de la toate instrumentele au spus că ar participa din nou la program așa cum este acesta implementat în prezent (Figura 95). Figura 94 Satisfacția privind rezultatele proiectelor Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N de cazuri: 169. Figura 95 Procentul de respondenți care ar fi dispuși să participe din nou la program, în modul în care acesta este implementat în prezent Sursa: Analiză a Băncii Mondiale. N de cazuri: 169. 167 Instrumentul aplicat în sondaj A. Variabile de control 1. Denumirea programului care a sprijinit beneficiarul (A1) 2. Denumirea companiei sprijinite, astfel cum este menționată în program (A2) 3. Denumirea proiectului sprijinit, astfel cum este menționat în program, în limba engleză (A3) 4. Anul în care s-a atribuit finanțare pentru proiect, astfel cum este prevăzut în program (A4) 5. Denumirea agenției/ministerului responsabil cu implementarea (A5) B. Procesul de depunere a cererilor și selecție 1. Vă rugăm să precizați măsura în care sunteți de acord sau nu sunteți de acord cu afirmațiile următoare. Nu Dezacord Nu sunt De Sunt Nu sunt nici în acord foarte știu deloc acord, de de nici în acord acord dezacord A fost ușor de identificat și de obținut informații despre program Obiectivele programului au fost clare Sprijinul de la [A4] în timpul procesului de depunere a cererilor și pentru clarificarea procedurilor de depunere a cererilor a fost furnizat la timp și relevant Procedura de depunere a cererilor a fost bine explicată Documentația de depunere a cererilor a fost ușor de urmărit și de completat Perioada de depunere a cererilor a fost suficientă pentru pregătirea unei cereri de calitate Cantitatea și tipul de informații cerute în propuneri au fost adecvate Criteriile de eligibilitate au fost clare Criteriile de eligibilitate au fost echitabile Procesul de selecție a fost echitabil Procesul de selecție a fost transparent A fost ușor să se acceseze regulamentul programului Regulamentul programului a fost clar Timpul dintre depunerea cererilor și rezultatele finale ale selecției a fost adecvat Timpul dintre comunicarea rezultatelor selecției și primirea finanțării a fost adecvat Regulile în cazurile de neconformare cu apelul de propuneri au fost flexibile A existat feedback privind motivele pentru care a fost aprobat proiectul Procedura de negociere a contractului a avut o durată adecvată 168 Negocierea contractului a fost ușoară Lista de costuri eligibile a fost adecvată pentru dezvoltarea proiectului Nu Dezacord Nu sunt De Sunt Nu sunt nici în acord foarte știu deloc acord, de de nici în acord acord dezacord A fost greu de identificat și de obținut informații despre program Obiectivele programului au fost neclare Sprijinul de la [A4] în procesul de depunere a cererilor a fost furnizat cu întârziere și/sau nu a fost relevant pentru nevoile mele Procedura de depunere a cererilor a fost derutantă Documentația de depunere a cererilor a fost dificil de urmărit și de completat Perioada de depunere a cererilor a fost insuficientă pentru pregătirea unei cereri de calitate Cantitatea și tipul de informații cerute în propuneri au fost excesive Criteriile de eligibilitate au fost derutante Criteriile de eligibilitate au fost inechitabile Procesul de selecție a fost inechitabil Procesul de selecție nu a fost transparent A fost dificil să se acceseze regulamentul programului Regulamentul programului a fost neclar Timpul dintre depunerea cererilor și rezultatele finale ale selecției a fost prea lung Timpul dintre comunicarea rezultatelor selecției și primirea finanțării a fost prea lung Regulile în cazurile de neconformare cu apelul de propuneri au fost foarte rigide Nu a existat feedback privind motivele pentru care a fost aprobat proiectul Procedura de negociere a contractului a durat prea mult Negocierea contractului a fost prea împovărătoare Lista de costuri eligibile nu a fost adecvată pentru dezvoltarea proiectului 2. Gândiți-vă la toate cheltuielile suportate cu pregătirea cererii dumneavoastră, cum ar fi timpul pentru pregătirea documentației, consultanți, asistenți, materiale etc. Vă rugăm să precizați cea mai bună estimare pe care o puteți face a costului total, în RON, cu pregătirea cererii dumneavoastră pentru acest proiect. De exemplu, dacă cheltuielile totale au fost de o mie RON, scrieți 1000. 169 3. Cu aproximație, câte zile-om întregi (de 8 ore fiecare) v-au trebuit dumneavoastră sau cuiva din organizația dumneavoastră pentru a pregăti cererea? Număr Zile-om întregi 4. Ce fel de resurse externe ați folosit pentru a pregăti cererea? Selectați toate opțiunile care corespund. Asistent administrativ 1 Avocat sau consultant juridic 2 Contabil 3 Experți / consultanți 4 Echipa de proiect a pregătit cererea fără ajutor suplimentar 5 Altele (vă rugăm să precizați în spațiul de mai jos) 6 5. Cât de mulțumiți sunteți de munca consultanților sau a terților angajați pentru a vă pregăti cererea? Foarte nemulțumit 1 Întrucâtva nemulțumit 2 Nici nemulțumit, nici mulțumit 3 Întrucâtva mulțumit 4 Foarte mulțumit 5 6. Ce părere aveți despre costurile cu acești consultanți sau terți care v-au ajutat să pregătiți cererea? Foarte mari 1 Întrucâtva mari 2 Adecvate 3 Întrucâtva scăzute 4 Foarte scăzute 5 7. Costurile (monetare și nemonetare) cu depunerea cererilor pentru program au fost adecvate în comparație cu beneficiile? 170 Da 1 Nu 2 8. Acum vi se vor pune întrebări cu privire la criteriile de eligibilitate pentru participarea la program. Considerați că anumite criterii de eligibilitate ar trebui adăugate, șterse sau modificate? Dacă nu vă amintiți criteriile de eligibilitate pentru programul dumneavoastră, puteți consulta aici linkul către acestea [link la criterii] DA NU Dacă da: Modificat Ce criterii de eligibilitate ați modifica și de ce? Adăugat Ce criterii de eligibilitate ați adăuga și de ce? Eliminat Ce criterii de eligibilitate ați elimina și de ce? 9. Acum vi se vor pune întrebări cu privire la criteriile de selecție pentru participarea la program. Considerați că anumite criterii de selecție ar trebui adăugate, șterse sau modificate? Dacă nu vă amintiți criteriile de selecție pentru programul dumneavoastră, puteți consulta aici linkul către acestea [link la criterii] DA NU Dacă da: Modificat Ce criterii de eligibilitate ați modifica și de ce? Adăugat Ce criterii de eligibilitate ați adăuga și de ce? Eliminat Ce criterii de eligibilitate ați elimina și de ce? C. Execuția proiectului și resursele alocate proiectului 1. Finanțarea pe care ați primit-o pentru acest proiect a fost livrată conform condițiilor din contractul semnat cu programul? De exemplu, sumele primite, termenele și condițiile de plată etc. au fost conform condițiilor din contract? Da 1 Nu (vă rugăm să precizați în spațiul de mai jos) 2 2. Suma sprijinului financiar furnizat de program a fost suficientă pentru a vă finaliza cu succes obiectivele proiectului dumneavoastră? Da 1 171 Nu 2 3. Cu ce procent ar trebui să fie mărit sprijinul financiar pentru a reuși să finalizați obiectivele proiectului dumneavoastră? 4. Care au fost cele mai importante motive din care suma sprijinului financiar oferit de program nu a fost suficientă? Selectați și precizați în ordine până la 3 motive. Scrieți 1 pentru cel mai important, 2 pentru al doilea cel mai important, 3 pentru al treilea cel mai important. Importanță Planificare bugetară inadecvată Costuri crescute cu intrările Nu am putut să obțin sprijin financiar de la instituția mea Nu am putut să asigur cofinanțarea Au apărut costuri neplanificate Bugetul aprobat de [A5] a fost inadecvat Obiectul proiectului a fost extins față de planul inițial Probleme cu achizițiile Impozite și alte costuri legate de reglementările fiscale Altele (vă rugăm să precizați în spațiul de mai jos) Vă rugăm să explicați mai detaliat de ce suma sprijinului financiar oferit de program nu a fost suficientă. __________________________________ 5. Perioada de timp alocată în program pentru implementarea proiectului, inclusiv eventualele prelungiri, a fost suficientă pentru a vă finaliza cu succes obiectivele proiectului? Da 1 Nu 2 6. Care au fost cele mai importante motive din care perioada de timp alocată de program nu a fost suficientă? Selectați și precizați în ordine până la 3 motive. Scrieți 1 pentru cel mai important, 2 pentru al doilea cel mai important, 3 pentru al treilea cel mai important. Motiv Importanță: Nu am avut suficiente resurse financiare Nu am putut să găsim personal calificat Întârzieri cu furnizarea materiei prime Întârzieri în procesul de producție Planificare inadecvată Altele (vă rugăm să precizați în spațiul de mai jos) 172 7. Vă rugăm să precizați măsura în care sunteți de acord sau nu sunteți de acord cu afirmațiile următoare. Nu Dezacord Nu sunt De Sunt sunt nici în acord foarte deloc acord, nici de de în acord acord dezacord Sprijinul administrativ oferit de [A1] a fost ușor de accesat Sprijinul administrativ furnizat de program a fost suficient pentru a ajuta proiectul să progreseze cu ușurință Sprijinul financiar a fost acordat la timp Cerințele de raportare financiară au fost acceptabile Cerințele de monitorizare (de ex. narativa, indicatorii etc.) au fost acceptabile Feedback-ul specializat în urma monitorizării (vizite, rapoarte, discuții) în cadrul [A1] a fost adecvat Practicile de protecția datelor au fost satisfăcătoare Nu Dezacord Nu sunt De Sunt sunt nici în acord foarte deloc acord, nici de de în acord acord dezacord Sprijinul administrativ oferit de [ A1] a fost greu de accesat Sprijinul administrativ furnizat de program a fost insuficient pentru a ajuta proiectul să progreseze cu ușurință Sprijinul financiar a fost acordat cu întârziere Cerințele de raportare financiară au fost împovărătoare Cerințele de monitorizare (de ex. narativa, indicatorii etc.) au fost împovărătoare Feedback-ul specializat în urma monitorizării (vizite, rapoarte, discuții) în cadrul [A1] a fost inadecvat Practicile de protecția datelor au fost nesatisfăcătoare 8. De ce sprijin din program sau de ce servicii ați avut nevoie în timpul implementării, care ar fi îmbunătățit rezultatele proiectului dumneavoastră și care nu au existat? Bifați toate opțiunile care corespund. Îndrumare pentru managementul drepturilor de proprietate intelectuală 1 Îndrumare privind certificarea și normele pentru standarde 2 Îndrumare pentru pătrunderea pe piață și/sau comercializare 3 Stabilirea de legături cu experți internaționali 4 Asistență pentru pregătirea bugetelor de proiect 5 Sprijin administrativ mai bun din partea [A1] 6 Asistență pentru achiziții 7 173 Acces la infrastructura de cercetare și la echipamente 8 Asistență la pregătirea rapoartelor de monitorizare 9 Asistență pentru găsirea unor surse de finanțare suplimentare 10 Asistență pentru stabilirea unor colaborări 11 Altele (vă rugăm să precizați în spațiul de mai jos) 12 D. Colaborări și rezultate 1. Ați mai colaborat cu alți cercetători, cu alte firme sau alte instituții în activități de cercetare sau inovare înainte de acest proiect? Da 1 Nu 2 2. Proiectul dumneavoastră a implicat și colaborări cu alți cercetători, cu alte firme sau alte instituții? Da 1 Nu 2 3. Evaluați calitatea generală a colaborărilor în legătură cu acest proiect. Foarte slabă Sub medie Medie Peste Excelentă medie Parteneri de cercetare interni Parteneri de cercetare străini Parteneri de cercetare din diaspora Parteneri interni din industrie Parteneri străini din industrie Parteneri din industrie din diaspora 4. Ați inițiat colaborări noi cu alți cercetători, alte firme sau alte instituții în activități de cercetare sau inovare după finalizarea acestui proiect? Da 1 Nu 2 5. Cum evaluați rezultatul general al acestui proiect, în funcție de așteptările dumneavoastră? Peste așteptările mele A corespuns cu așteptările mele Sub așteptările mele Care este principalul motiv? : ______________________________ 174 175