Cuvânt înainte Dinamica actuală a orașelor și nevoia locuitorilor de a trăi într-un cadru urban de calitate, care să ofere posibilități de petrecere a timpului liber într-un mediu sănătos, reprezintă un subiect extrem de dezbătut atât în sfera administrațiilor publice, cât și în sfera societății civile. Ghidul de față reprezintă un prim pas în crearea unei suite de exemple de bună practică care pot contribui semnificativ la îmbunătățirea calității spațiilor publice în orașele din România. În contextul actual al dinamicii urbane, considerăm extrem de util un astfel de manual, fie că este vorba de crearea unor spații publice noi, fie că este vorba de reabilitarea unor zone deja constituite, de tipul cartierelor socialiste. Pe această cale, mulțumim echipei IPR Praha din cadrul Institutului de Planificare și Dezvoltare, Praga, fără de care acest proiect nu ar fi fost posibil. Acest Ghid reprezintă o adaptare la contextul românesc a Manualului de Design pentru Spații Publice axat pe orașul Praga și combină în același timp o serie de principii și reguli prezentate în alte ghiduri similare existente la nivel internațional. Orașele încep să valorifice tot mai mult resursele de teren pe care le au la dispoziție, iar, în acest proces, urbaniștii, arhitecții și peisagiștii trebuie să joace un rol activ. Din acest motiv, autorii acestui ghid propun o serie de instrumente, principii și strategii care să contribuie la îmbunătățirea aspectului spațiilor publice și la siguranța lor, începând de la materialele utilizate, zonele plantate sau iluminatul public, până la evidențierea unor metode de promovare a mobilității durabile. Credem cu tărie că acest manual va facilita deschiderea unui dialog între cetățeni și autoritățile locale care, prin asumarea unor decizii îndrăznețe, pot construi împreună o fundație solidă pentru viitoarele dezvoltări urbane. CUPRINS Reabilitarea termică a Cum locuim în prezent? 22 blocurilor de locuințe 9 1. Legislația națională și europeană 11 1.1 Legislația națională privind eficiența energetică 11 Cum au schimbat alții 1.2 Legislația Uniunii Europene privind eficiența energetică 12 modul de locuire? 26 2. Programe și surse de finanțare 14 2.1 Programul Național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe 14 Cum putem schimba 2.2 Programul cu finanțare europeană (POR) 14 modul de locuire? 50 2.3 Programul Național privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe 15 2.4 Programul național de credite bancare cu garanție guvernamentală 15 2.5 Împrumuturi externe și interne 15 Posibilități de intervenție 2.6 Programul Termoficare 2006-2020 „Căldură și confort” 15 la interiorul și la exteriorul blocurilor de tip T770 63 3. Contribuția financiară obligatorie a proprietarilor / asociațiilor de proprietari 16 3.1 Fonduri guvernamentale — Programul Național privind Creșterea Performanței Energetice a Blocurilor de Locuințe 16 Cum ar putea arăta un 3.2 Fonduri europene - Programul Operațional Regional 17 alt tip de refațadizare? 70 3.3 Fonduri din bugetul local 18 4. Probleme și soluții 18 propuneri de refațadizare Cartiere construite în perioada socialistă 4 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 5 Propuneri de refațadizare Introducere În scopul regenerării urbane și eficientizării energetice, Prin urmare, ghidul de față dezbate, în prima parte, orașele din România își întorc atenția către cartierele problematica fațadelor cartierelor de blocuri construite de blocuri, în special cele construite în perioada înainte de 1990. Astfel, plecând de la legislația comunistă. În cele mai multe cazuri, acestea nu au mai națională și europeană în vigoare, ghidul prezintă beneficiat de intervenții coordonate, cele mai multe programele și sursele de finanțare privind reabilitarea stând sub semnul degradării și al improvizației. termică a blocurilor, și prezintă, în paralel, o suită de exemple de bune practici din România privind acest Alături de proiectele de revitalizare a centrelor tip de intervenții. istorice și renovare a fațadelor, creșterea performanței energetice a blocurilor de locuinţe este în prezent una A doua parte a ghidului se axează pe o direcție din direcțiile principale în dezvoltarea urbană. Aceasta mai nouă în ceea ce privește reabilitarea fațadelor constituie o prioritate în contextul atingerii obiectivelor blocurilor de locuit. Aceasta cuprinde o suită de Strategiei Europene pentru 2020, prin care România și-a intervenții posibile, mai puțin “soft”, asupra fațadelor luat angajamentul de a finaliza lucrările de reabilitare și a spațiilor locative din ansamblurile socialiste de termică a blocurilor vechi, construite între 1950-1990. locuințe colective. Această abordare pleacă de la patru întrebări cheie: Obiectivele principale ale programului de reabilitare sunt îmbunătățirea confortului termic, reducerea • Cum locuim în prezent? pierderilor de căldură și consumului energetic, reducerea costurilor pentru încălzire și apă caldă, • Cum au schimbat alții modul de locuire? precum și creșterea calității arhitecturale a mediului • Cum putem schimba modul de locuire? urban, incluzând integrarea cromatică. • Cum ar putea arăta un alt tip de refațadizare? Deși cadrul legal general este același, administrațiile locale au posibiltatea de a interveni în privința aplicării Ultima întrebare este abordată mai în detaliu în prevederilor. În linii mari, acestea au luat hotărâri locale ultima parte a ghidului, unde am considerat necesară pe teme precum: contribuțiile proprietarilor/asociațiilor ilustrarea unei astfel de intervenții pentru un cartier de proprietari, acoperirea acestora din bugetul local pilot din Municipiul Brașov. Plecând de la ideea că și forma de recuperare ulterioară, ajutoare de natură o parte din procesul de regenerare al cartierului socială sau facilități fiscale. Răcădău are loc prin regândirea pietonalei principale, am considerat că acest proces poate fi completat De asemenea, orașele din România au recurs la printr-o propunere mai curajoasă de refațadizare surse diferite de finanțare: fonduri europene, fonduri a fondului construit, care depășește granițele unei guvernamentale prin programul național de reabilitare reabilitări termice clasice de fațadă. termică sau bugete locale, completate prin împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții. Reabilitarea termică a cartierelor de locuințe are potențialul de a crește atractivitatea acestor zone atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru potențialii investitori, finanțarea acestor lucrări fiind una din cele mai importante teme pe agenda administrațiilor locale. Pentru a eficientiza aceste demersuri de regenerare este necesară implementarea de politici de dezvoltare integrată, care vizează și structura clădirii, echipamentele și instalațiile, spațiile verzi adiacente, locurile de joacă, funcțiunile zonei. 8 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 9 Propuneri de refațadizare 1. Legislația națională și europeană Reabilitarea 1.1 Legislația națională privind eficiența energetică termică a • Hotărârea Guvernului reglementează: nr. 462/2006 blocurilor de Programul „Termoficare 2006-2020 - căldură şi confort”, componenta de reabilitare a sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică; locuințe • Ordonanța de Urgență nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe reglementează: Programul Național privind creşterea performanţei energetice la blocurile de locuinţe; Programul de reabilitare termică cu finanţare europeană din Programul Operaţional Regional; Principalele probleme apărute • Ordinul nr. 163/2009 privind aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a OUG 18/2009; Programul de reabilitare termică în România a fost dezbătut • Ordonanţa de Urgenţă nr. 69/2010 privind intens, cu precădere prin prisma problemelor apărute reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu în faza de implementare. Principalele limitări ale acestui finanţare prin credite bancare cu garanţie program se referă la: lipsa unei strategii durabile și integrate guvernamentală reglementează: de regenerare urbană, păstrarea identității arhitecturale Programul de reabilitarea termică a clădirilor de a blocurilor de locuințe, calitatea lucrărilor și materialelor locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie folosite și lipsa de transparență asupra procesului de guvernamentală; achiziție publică și prețului pentru proprietari. • Ordonanța de Urgență nr. 63/2012 pentru modificarea și completarea OUG 18/2009: Soluțiile includ intervenții integrate de regenerare urbană, Introduce taxa de reabilitare termică pentru recuperarea acordarea de facilități fiscale și administrative, crearea contribuțiilor asociațiilor de proprietari acoperite din de documente urbanistice (ghiduri pentru refațadizare), buget local; compatibilitatea materialelor folosite și includerea unor Reglementează acoperirea de la bugetul local a alternative, participarea asociațiilor de proprietari ca contribuției anumitor categorii sociale, care nu se mai recuperează ș.a. decidenți, creșterea transparenței licitațiilor și publicarea de estimări ale costurilor și beneficiilor și a informațiilor actualizate privind reabilitarea termică. 10 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 11 Propuneri de refațadizare 1.2 Legislația Uniunii Europene privind eficiența energetică Reglementările UE reprezintă principalul factor determinant al unora dintre cele mai importante politici şi programe în domeniul eficienţei energetice (EE) din România. La nivelul UE există un obiectiv de reducere a consumului de energie cu 20% până în 2020, pe baza valorii de referinţă pentru anul 1990. Directivele UE care au legătură cu eficienţa energetică a locuinţelor din România sunt: • Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice. Directiva privind Eficienţa energetică (DEE) a fost adoptată în anul 2012 şi transpusă în legislaţia din România prin Legea 121/2014 privind eficienţa energetică; • Directiva privind energia regenerabilă (2009/28/CE) a fost adoptată în anul 2009 şi include printre cerinţe obţinerea unor niveluri minime de energie din surse regenerabile pentru clădirile noi şi pentru clădirile existente care fac obiectul unor lucrări de reabilitare majore; • Directiva privind performanţa energetică a clădirilor (DPEC) 2010 este transpusă în legislaţia naţională prin Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor. Programele de creștere a performanței energetice a blocurilor de locuințe au fost adoptate de Guvern în baza prevederilor Directivei 2006/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienţa energetică la utilizatorii finali şi serviciile energetice, act ce prevede, printre altele, ca statele membre să ia toate măsurile pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice la utilizatorii finali şi stabilirea unei ţinte naţionale de minimum 9% privind economiile de energie pentru al 9-lea an de aplicare a directivei.1 Alături de proiectele de revitalizare a centrelor istorice Primăriile din România au recurs la surse diferite de și de renovare a fațadelor, creșterea performanței finanțare, precum fonduri locale (Sectorul 1), fonduri energetice a blocurilor de locuințe este în prezent europene (Primăria Sectorului 3 este una dintre cele una din direcțiile principale în dezvoltarea urbană. mai eficiente în accesarea acestora) sau fonduri de la Aceasta constituie o prioritate în contextul atingerii bugetul de stat, prin programul național de reabilitare obiectivelor Strategiei Europene pentru 2020, prin termică. care România și-a luat angajamentul de a finaliza lucrările de reabilitare termică a blocurilor vechi, Cota de contribuție a Primăriilor a fost susținută și prin construite între 1950 și 1990. împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții. 1 Ordonanţa de urgenţă nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe 12 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 13 Propuneri de refațadizare 2. Programe și surse de finanțare 2.1 Programul Național privind creșterea 2.3 Programul Național privind creșterea performanței performanței energetice a blocurilor de locuințe energetice a blocurilor de locuințe În conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr. 2014—2020 Unele primării au dezvoltat programe de reabilitare de proiect, cuprinde alte două programe suplimentare: 18/2009 privind creșterea performanței energetice a termică din bugetul local, la scurt timp după ce subvenţionarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, cu modificările și completările Programul Operational Regional 2014-2020 include România a devenit membră a Uniunii Europene, când locuinţelor individuale pentru familiile cu venituri reduse ulterioare, finanțarea executării lucrărilor de intervenție Axa Prioritară 3 — Sprijinirea tranziției către o economie nu exista încă o experiență însemnată în accesarea de și elaborarea unui program naţional de reabilitare a se asigură astfel: cu emisii scăzute de carbon, Prioritatea de investiții fonduri europene și nici o legislație națională privind clădirilor şi cartierelor istorice, cu acoperirea a 50-80% 3.1 — „Sprijinirea eficienței energetice, a gestionării reabilitarea termică. Ulterior, programele locale au fost din costul reparaţiilor de la bugetul de stat sau local.3 • 50% din alocații de la bugetul de stat, în limita inteligente a energiei și a utilizării energiei din surse continuate în paralel cu programe guvernamentale 3 https://www.capital.ro/autoritatile-incapabile-sa-ofere-facturi-reduse- fondurilor aprobate anual cu această destinație regenerabile în infrastructurile publice, inclusiv în sau europene, ceea ce a contribuit însă la o confuzie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și clădirile publice și în sectorul locuințelor”, Operațiunea la nivelul asociațiilor de proprietari privind contribuțiile 2.5 Împrumuturi externe și interne Administrației Publice; A: Clădiri Rezidențiale. acestora la costurile reabilitării termice și perioada de recuperare a banilor de către Primărie. • 30% din fonduri aprobate anual cu această Costurile de reabilitare termică a blocurilor cu bani O sursă importantă pentru acoperirea contribuției destinație în bugetele locale și/sau din alte surse europeni sunt acoperite în proporţie de 60% de obligatorii a Primăriei în programele de reabilitare 2.4 Programul național de credite bancare cu garanție legal constituite; Uniunea Europeană, restul de 40% revenind primăriei şi termică este reprezentată de împrumuturi. Unele guvernamentală asociaţiei de proprietari. Sumele plătite sunt între 10%- autorități locale, în special cele din orașele mai mici nu • 20% din fondul de reparații al asociației de 30% din total, în funcţie de veniturile locatarilor, după au capacitatea financiară pentru susţinerea contribuției proprietari și sau din alte surse legal constituite. cum urmează: Implementat în 2010, programul permite asociaţiilor din resurse proprii. De asemenea, în cazul proiectelor de proprietari să acceseze credite garantate de europene, cofinanțarea locală nu poate veni tot din Procentul de 20% din totalul lucrării de reabilitare se • 30% contribuţia autorităţii publice locale şi 10% stat cu dobânzi subvenţionate pentru reabilitarea fonduri UE, astfel că primăriile au recurs la împrumuturi împarte între toţi proprietarii, fiecăruia revenindu-i contribuţia asociaţiei de proprietari, în condiţiile în termică, pe 5 ani, și este reglementat prin OUG nr. interne sau externe (Sectorul 3 – Banca Europeană de o cotă parte în funcţie de cota parte indiviză care îi care mai mult de 50% dintre familiile - proprietari 69/2010. Prevederile ordonanței de urgență sunt Investiții). De asemenea, s-a recurs la împrumuturi revine fiecărui proprietar. În cazul în care asociaţia, unul din clădire au un venit net lunar pe membru de aplicabile beneficiarilor clădirilor de locuit construite și substanțiale și în cazul programelor de reabilitare sau mai mulţi proprietari nu îşi pot achita partea ce le familie sub 150 euro; recepționate până la sfârșitul anului 2000. Acestea pot din bugetul local (Sectorul 1 - Banca Europeană de revine, primăria locală poate prelua parţial sau integral fi reabilitate termic: Investiții). costurile şi poate decide modul în care se va recupera • 20% contribuţia autorităţii publice locale şi 20% pentru-milioane.html ulterior suma de bani.2 contribuţia asociaţiei de proprietari, în condiţiile în • din sursele proprii ale beneficiarilor, reprezentând 2.6 Programul Termoficare 2006-2020 „Căldură și care mai mult de 50% dintre familiile - proprietari minimum 10% din valoarea de execuție a lucrărilor confort” 2.2 Programul cu finanțare europeană - Programul din clădire au un venit net lunar pe membru de de intervenție; Operațional Regional (POR) familie sub 350 euro; Programul „Termoficare 2006-2020 căldură și confort” 2007—2013 • din credite bancare, în lei, cu garanție a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 462/2006, • 10% contribuţia autorităţii publice locale şi 30% guvernamentală și cu dobândă subvenționată, republicată în Monitorul Oficial nr. 556 din 23 iulie Proiectele de izolare termică s-au încadrat în domeniul contribuţia asociaţiei de proprietari, în condiţiile în contractate de beneficiari și garantate în procent 2008, cu modificările și completările ulterioare. Scopul major de intervenţie 1.2 „Sprijinirea investiţiilor în care mai mult de 50% dintre familiile - proprietari de 100% de Fondul Național de Garantare a Programului „Termoficare 2006-2020 căldură și confort” eficienţa energetică a blocurilor de locuinţe”, din din clădire au un venit net lunar pe membru de Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii este de a asigura continuarea lucrărilor de modernizare cadrul axei prioritare 1 „Sprijinirea dezvoltării durabile familie sub 500 euro. S.A. - I.F.N. în numele și în contul statului, a infrastructurii aferente serviciului public de alimentare a oraşelor – poli urbani de creştere”. reprezentând maximum 90% din valoarea de cu energie termică a localităților și îmbunătățirea 2 Sursă: www.mdrap.ro execuție a lucrărilor de intervenție.” eficienței energetice. În proiectul Strategiei Naționale a Locuirii, Ministerul Cota de cofinanțare de la bugetul de stat este de Dezvoltării a propus modificarea programului de maximum 70% din totalul cheltuielilor eligibile ale finanţare prin credite garantate de stat pentru a crește proiectului, iar contribuția de la bugetul local va fi de perioada creditelor de la 5 la 10-15 ani și creșterea minim 30%.4 bugetului anual dedicat subvenţiilor la circa 100 mil. euro, faţă de un milion de lei. Strategia, aflată în fază 4 http://www.mdrap.ro/lucrari-publice/-5584 14 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 15 Propuneri de refațadizare 3. Contribuția financiară obligatorie a proprietarilor / asociațiilor de proprietari 3.2 Fonduri europene - Programul Operațional Regional În funcție de modalitatea de finanțare a lucrărilor, De asemenea, legea prevede categoriile de proprietari În cazul finanțării prin POR, finanțarea este de a consiliilor locale sau a Consiliului General al contribuția proprie a proprietarilor / asociațiilor de de la care suma alocată pentru contribuția proprie nu 60% din fonduri europene, iar restul de 40% se Municipiului București. proprietari este diferită. Administrațiile locale din se recuperează (persoanele cu handicap, cu venituri împarte între administrația locală și asociațiile de țară au pus în aplicare modele diferite de finanțare a reduse, veteranii de război sau pensionarii). Aceste proprietari, pe baza unor criterii socio-economice. (4) Sumele avansate de către autoritățile reabilitării termice, de la gratuitate pentru beneficiari cheltuieli de natură sociale sunt preluate în contribuția Contribuția primăriilor e în limita unei cote de administrației publice locale pentru asigurarea prin proiecte finanțate local, la marje între 10-30% din administrațiilor locale la programele de creștere a maximum 30% din valoarea totală și se aprobă cotei de contribuție proprie a proprietarilor/ total, în funcţie de veniturile vecinilor din bloc pentru performanței energetice a clădirilor de locuințe. prin hotărâre locală: asociațiilor de proprietari, menționată la alin. proiectele pe fonduri europene. (2), se recuperează prin taxa de reabilitare Conform Articolului 14, al OUG 18/2009, modificate • 30% contribuția autorității publice locale şi termică, stabilită prin hotărâre a consiliilor Iată cum funcționează diferitele programe de finanțare prin OUG 63/2012: 10% contribuţia asociaţiei de proprietari, în locale sau a Consiliului General al Municipiului și ce permit pentru stabilirea cotelor de contribuții condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile București. pentru proprietari: „(8) Prin excepție de la prevederile alin. (3), sumele - proprietari din clădire au un venit net lunar pe avansate de autoritățile administrației publice locale membru de familie sub 150 euro; Durata în care pot fi recuperate, prin 3.1 Fonduri guvernamentale — Programul Național privind Creșterea Performanței Energetice a Blocurilor pentru asigurarea cotei de contribuție proprie a intermediul taxei, sumele avansate conform de Locuințe asociațiilor de proprietari, prevazute la art. 13 lit. • 20% contribuția autorităţii publice locale şi alin. (1) și (2) se stabilește prin hotărâre a c), sunt considerate cheltuieli de natură socială și 20% contribuţia asociaţiei de proprietari, în consiliilor locale sau a Consiliului General al În conformitate cu prevederile art. 13 din OUG nr. nu se recuperează de la următoarele categorii de condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile Municipiului București și nu poate depăși 10 18/2009 privind creșterea performanței energetice a proprietari, persoane fizice: - proprietari din clădire au un venit net lunar pe ani.” blocurilor de locuințe, cu modificările și completările membru de familie sub 350 euro; ulterioare, finanțarea executării lucrărilor de intervenție a) persoane cu handicap sau familii cu persoane cu Mecanismul de recuperare a taxei de reabilitare se asigură astfel: handicap aflate în întreținere; • 10% contribuţia autorităţii publice locale şi este reglementat de Consiliul Local, printr-un 30% contribuţia asociaţiei de proprietari, în regulament. Consiliul Local poate aproba finanțarea • 50% din alocații de la bugetul de stat, în limita b) persoane singure/familii care, în ultimele 3 luni condiţiile în care mai mult de 50% dintre familiile din bugetul local a cheltuielilor aferente cotei de fondurilor aprobate anual cu această destinație anterioare efectuării anchetei sociale de către - proprietari din clădire au un venit net lunar pe contribuție ce revine proprietarilor/asociațiilor de în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și autoritatea administrației publice locale, au realizat membru de familie sub 500 euro.6 proprietari pentru reabilitarea termică, inclusiv pentru Administrației Publice; venituri medii nete lunare pe persoană singură/ proiectele de reabilitare termică co-finanțate prin membru de familie sub câștigul salarial mediu net Cotele de cofinanțare ale asociațiilor de proprietari Programul Operațional Regional 2014-2020. • 30% din fonduri aprobate anual cu această pe economie; în cazul proiectelor din fonduri europene și de la destinație în bugetele locale și/sau din alte surse bugetul de stat pot fi acoperite din bugetul local, Pentru proiectele dezvoltate prin Programul legal constituite; c) veterani de război și soți/soții supraviețuitori/ însă vor fi recuperate prin taxa de reabilitare Operațional Regional 2014-2020, „Unitatea supraviețuitoare ai/ale acestora; termică, conform OUG 63/2012, în termen de administrativ-teritorială poate acorda ajutoare de • 20% din fondul de reparații al asociației de maxim 10 ani: natură socială în cazul următoarelor categorii de proprietari și sau din alte surse legal constituite. d) pensionari, indiferent de statutul acestora, proprietari persoane fizice: ale căror venituri medii nete lunare pe persoana OUG 63/2012 Art 14, alin. 3): „Sumele Procentul de 20% din totalul lucrării de reabilitare se singura/membru de familie sunt sub câștigul salarial avansate de către autoritățile administrației • persoane cu handicap sau familii cu persoane împarte între toţi proprietarii, fiecăruia revenindu-i o mediu net pe economie. publice locale pentru asigurarea cotei de cu handicap aflate în întreținere; cotă parte în funcţie de cota parte indiviză ce revine contribuție proprie a proprietarilor/asociațiilor fiecărui proprietar. În cazul în care asociaţia, unul sau (9) Sumele destinate finanțării cheltuielilor de proprietari, menționată la alin. (1), se • persoane singure/familii care, în ultimele 3 luni mai mulţi proprietari nu îşi pot achita partea ce le menționate la alin. (8) majorează cota de contribuție recuperează din fondul de reparații constituit anterioare efectuării anchetei sociale de către revine, primăria locală poate prelua parţial sau integral care revine bugetului local, prevazuta la art. 14 lit. în acest sens. În cazul în care aceste sume autoritatea administrației publice locale, au costurile şi poate decide modul în care se va recupera b), în limita fondurilor aprobate anual cu această nu se regăsesc în totalitate în fondul de realizat venituri medii nete lunare pe persoana ulterior suma de bani.5 destinație în bugetele locale.” reparații, recuperarea se realizează prin taxa singura/membru de familie sub câștigul salarial de reabilitare termică, stabilită prin hotărâre mediu net pe economie; 5 Sursă: www.mdrap.ro 6 Ghidul Solicitantului POR 2014-2020 16 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 17 Propuneri de refațadizare • veterani de război și soți/soții supraviețuitori / 4. Probleme și soluții Soluție Soluție supraviețuitoare ai/ale acestora; Intervenții integrate de regenerare urbană Campanie de conștientizare publică și încurajări fiscale • pensionari, indiferent de statutul acestora, ale Reabilitarea termică este unul dintre cele mai Soluția este implementarea unei strategii integrate, De asemenea, autoritățile locale pot facilita căror venituri medii nete lunare pe persoana dezbătute și mediatizate proiecte de regenerare specifice zonei, care să prevadă impactul asupra „încurajări fiscale pentru cazurile de bună practică singură / membru de familie sunt sub câștigul urbană, datorită faptului că are un impact direct mediului construit pe termen lung și să dezvolte și includerea lor într-un program de conștientizare salarial mediu net pe economie.”7 asupra proprietății private, precum și a costurilor direcții aplicate de intervenție în paralel cu publică”.9 Contribuția obligatorie a acestor categorii de financiare suportate de proprietari. reabilitarea termică a blocurilor. 9 Raportul pentru București, Ordinul Arhitecților Români, 2018: https:// www.oar-bucuresti.ro/documente/Raportul-pentru-Bucuresti_2018.pdf proprietari este de minim 3,5%, restul fiind suportat de unitatea administrativ-teritorială: Principalele limitări ale acestui program se referă „Pentru aceste categorii de proprietari cota de Soluție Soluție la: lipsa unei strategii sustenabile și integrate de Facilități fiscale și administrative Extinderea listei de monumente istorice participare proprie obligatorie nu poate fi mai mică regenerare urbană, păstrarea identității arhitecturale de 3,5% din valoarea cheltuielilor aferente C+M+E ce revine respectivilor proprietari, proporţional cu cota- a blocurilor de locuințe, calitatea lucrărilor și Sistemele de facilități fiscale pot fi aplicate cu O altă soluție în direcția menținerii caracteristicilor parte indiviză de proprietate. Diferența până la 25% materialelor folosite și lipsa de transparență asupra succes pentru pentru a stimula regenerarea arhitecturii poate fi extinderea listei de monumente din valoarea cheltuielilor aferente C+M+E (cheltuieli urbană sustenabilă și reprezintă o soluție pentru istorice pentru a include ansambluri de locuințe și procesului de achiziție publică și prețului pentru transformarea zonelor degradate în zone atractive clădiri reprezentative, ce ar căpăta un rol de reper eligibile şi neeligibile) va fi suportată de către UAT şi proprietari, precum și la unele limitări legislative și atât pentru utilizatorii direcţi, cât şi pentru potenţialii istoric, și aplicarea unor soluții adaptate arhitecturii nu va mai fi recuperată de la Asociația de Proprietari. operaționale. investitori. originale. * Documentele justificative în baza cărora a fost acordat ajutorul sunt responsabilitatea UAT și vor fi Soluție păstrate la dosarul proiectului (nu se vor include ca Documentații urbanistice - ghiduri cromatice anexă la cererea de finanţare). În cazul în care se acordă acest tip de ajutor, cota de participare (%) şi suma care nu va mai fi recuperată de la Asociația de Proprietari vor fi menţionate distinct în contractul încheiat între solicitant şi asociaţia/ asociaţiile de proprietari pentru depunerea şi derularea proiectelor, Hotărârea AGAP și Hotărârea P1 Lipsa unei strategii durabile și integrate de regenerare urbană P2 Pierderea identității arhitecturale P3 Calitatea termică lucrărilor de reabilitare Consiliului Local de aprobare a cererii de finanţare şi a cheltuielilor aferente”.8 Reabilitarea termică este unul dintre cele mai Una dintre problemele ridicate de arhitecți în Lipsa calității lucrărilor de termoizolare are efecte 7 Ghidul solicitantului POR 2014-2020 8 http://www.proiecteue.ro/finantari.php?finantare=149 dezbătute și mediatizate proiecte de regenerare contextul anvelopării blocurilor este aspectul negative asupra eficienței energetice, climatului urbană, datorită faptului că are un impact direct conservării arhitecturii fațadelor, în special pentru interior al locuințelor și valorii ambientale a zonei. asupra proprietății private, precum și a costurilor ansamblurile de blocuri reprezentative. Folosirea unor Problema calității lucrărilor și materialelor folosite 3.3 Fonduri din bugetul local financiare suportate de proprietari. materiale incompatibile duce la pierderea identităţii pentru reabilitarea termică este subliniată și în clădirii și la scăderea calității spațiului urban și a Raportul pentru București – 2018 al Ordinului În cazul programelor locale de reabilitare termică Principalele limitări ale acestui program se referă valorii ambientale a zonei. În consecință, găsirea de Arhitecților Români: „Programele de reabilitare este posibilă gratuitatea pentru proprietari, fără la: lipsa unei strategii sustenabile și integrate de soluții alternative la aplicarea soluției cu polistiren termică nu încurajează folosirea materialelor de recuperarea ulterioară a sumei de la aceștia. Taxa de regenerare urbană, păstrarea identității arhitecturale este un aspect important pentru protejarea calităților calitate”, se arată în raport. „Din dorința de a reduce reabilitare termică este obligatorie pentru finanțarea a blocurilor de locuințe, calitatea lucrărilor și construcției în procesul de eficientizare energetică. costurile de execuție, lucrările de reabilitare au dus nu proiectelor din fonduri europene, însă atunci când materialelor folosite și lipsa de transparență asupra doar la pierderea caracteristicilor arhitecturale inițiale, sunt finanțate din bugetul local, este posibilă procesului de achiziție publică și prețului pentru dar, în anumite cazuri, la condiții de climat interior Soluție acoperirea integrală a costurilor, fără a implementa proprietari, precum și la unele limitări legislative și Alternative adaptate arhitecturii fațadelor existente defavorabile (mucegai și condens).”10 mecanisme de recuperare de la proprietari. operaționale. Aplicarea în mod mecanic a procedeelor de izolare Printre cauzele pentru calitatea slabă a lucrărilor termică, utilizând polistirenul, este semnalată și în se numără contractarea forței de muncă raportul OAR pentru București – 2018, oferind ca necalificate, utilizarea materialelor de construcție soluție „realizarea de studii, ghiduri și fișe întocmite necorespunzătoare, sistemul de monitorizare de specialiști arhitecți care să arate alternative de ineficient. Participarea beneficiarilor direcți, începând control energetic la construcții”. cu licitațiile de atribuire și pe parcursul implementării proiectului este, de asemenea, recomandată pentru a crește calitatea lucrărilor. 10 Raportul pentru București, Ordinul Arhitecților Români, 2018: https://www.oar-bucuresti.ro/documente/Raportul-pentru- Bucuresti_2018.pdf 18 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 19 Propuneri de refațadizare P4 Lipsa de transparență asupra prețului și deciziilor privind reabilitarea termică Soluție Soluție Monitorizarea și controlul intervențiilor de reabilitare Soluție Participarea asociațiilor de proprietari, ca decidenți Publicarea de estimări ale costurilor și beneficiilor în vederea verificării calității Pentru creșterea calității proiectelor este necesar Programele de creștere a eficienței energetice pentru controlul materialelor utilizate la execuție, astfel clădirile de locuințe pot fi eficientizate prin participarea Soluție încât să se asigure respectarea standardelor din (și responsabilizarea) proprietarilor, ca beneficiari Licitații transparente și participarea proprietarilor domeniu. În acest scop, este necesară întărirea rolului direcți. În prezent, primăriile sunt beneficiarii lucrărilor Inspectoratului de Stat în Construcții, în ceea ce de reabilitare, stabilind un contract de mandat cu Publicarea modului de atribuire a licitaţiilor de către privește personalul specializat și finanțarea, precum și asociația de proprietari. Proprietarii nu au posibilitatea administraţiile locale, precum și stabilirea unor prețuri implementarea de către administrațiile locale a unei de a-și exercita formal controlul asupra alegerii de referință avantajoase și acordarea posibilității de strategii privind calitatea. proiectanților, executanților, calității materialelor și participare în mod real la licitații au fost enunțate lucrărilor și termenelor de execuție. de proprietari în petiția „Vrem transparență și prețul Pe de-o parte, lipsa participării formale a proprietarilor corect” (2009): poate încuraja pratici de compromis la calitate „Rugăm Guvernul să intervină pentru următoarele: în favoarea costurilor reduse, iar aceștia resimt Soluție intervenția ca pe un mod de încălcare a proprietății, • lucrările de reabilitare termică să fie atribuite prin Compatibilitatea materialelor folosite, includerea neavând posibiltatea de a-și exercita controlul asupra licitaţii transparente firmelor de profil de pe piaţă, unor alternative lucrărilor. care execută lucrările în mod direct şi practică Participarea asociațiilor de proprietari se limitează, preţuri corecte şi nu firmelor intermediare Creșterea eficienței energetice a blocurilor este un momentan, la comunicarea problemelor punctuale selectate de administraţiile locale, care, în fapt le obiectiv care a generat o mobilizare semnificativă apărute în perioada implementării proiectului către subînchiriază pe primele şi determină majorarea a administrațiilor locale din țară, după un model autoritățile locale. Având în vedere că proprietarii preţurilor de execuţie; standardizat, care nu oferă alternative pentru intervenții sunt cei mai interesați să se asigure de calitatea • să stabilească pentru organizarea licitaţiilor adaptate specificului clădirilor: „Termoizolarea cu lucrărilor, este relevantă facilitarea implicării acestora preţuri de referinţă avantajoase pentru cetăţeni, polistiren a pus monopol pe piața de reabilitări în procesul decizional referitor la reabilitarea termică. stat şi administraţiile locale, care să elimine termice, de multe ori cu riscuri necalculate de creștere speculaţiile ce pot interveni la organizarea a umidității și a lipsei de ventilare a spațiilor. Dacă în licitaţiilor; cazul unor construcții realizate din beton prefabricat • să acorde posibilitatea asociaţiilor de proprietari soluția cu polistiren poate fi acceptabilă, în cazul unor Soluție să participe în mod real la licitaţiile organizate de blocuri, vile sau case de cărămidă această soluție este Încurajări fiscale pentru cazurile de bună practică administraţiile locale, cetăţenii fiind beneficiarii una incompatibilă”, atrag atenția arhitecții în Raportul de drept ai lucrărilor de reabilitare;”12 OAR pentru București, 2018. În scopul creșterii calității, se pot implementa încurajări fiscale pentru cazuri de bună practică, prin avizul specialiștilor. În paralel cu aceste facilități fiscale, inițiativa generează o conștientizare mai mare asupra standardelor de calitate și crește competitivitatea în Soluție domeaniul construcțiilor. Execuția și proiectarea să fie separate contractual, iar ele să se realizeze sub coordonarea unor arhitecți Soluție Devize de calcul, limite de creștere a prețului Creșterea calității lucrărilor poate fi asigurată și prin implicarea concretă a arhitecților în procesul de pregătire a intervenției. Având în vedere amploarea Soluție programului, avizul arhitecților pentru proiectele de Publicarea informațiilor actualizate privind reabilitare termică este unul formal: „Totul devine reabilitarea termică o operațiune publică, evident gândită să acopere cât mai multe cazuri, deci să fie cât mai ieftină, rapidă și simplă. În consecință, deși există probabil întotdeauna ștampila formală de arhitect, aspectul arhitectural al programelor de reabilitare termică a fost, cu excepții minime, inexistent.”11 P5 Limitări legislative și operaționale Alte limitări apărute în procesul reabilitării termice se 11 Raportul pentru București, Ordinul Arhitecților Români, 2018: https://www.oar-bucuresti.ro/documente/Raportul-pentru- referă la cadrul legislativ privind categoriile de lucrări Bucuresti_2018.pdf eligibile și standardele de cost, durata prelungită a procedurii de achiziții publice, precum și la cadrul operațional din domeniul administrației publice. 20 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 21 ? Propuneri de refațadizare Cum locuim în prezent? 22 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 23 Propuneri de refațadizare Cum locuim în prezent? Una dintre problemele centrale Izolările termice realizate ale actualelor cartiere de blocuri necoordonat deteriorează o reprezintă încercările succesive imaginea blocurilor și a de a modifica spații foarte puțin zonei învecinate. Dincolo de flexibile în concordanță cu problema imaginii urbane, nevoile în continuă schimbare ale aceste termoizolări parțiale locuitorilor. Cele patru ilustrații determină probleme de prezintă două cazuri extrem eficiență energetică. Chiar de întâlnite în ansamblurile mai mult decât atât, în colective din România: momentul în care acestea extinderea spațiului locativ nu sunt realizate pe toată prin închiderea balcoanelor, suprafața blocului în același transformate cel mai adesea timp, degradarea suprafețelor în spații pentru depozitare va începe defazat, fapt care și reabilitarea neuniformă a va produce, la rândul ei, fațadelor acolo unde abordarea probleme de estetică urbană. privind refațadizarea nu a fost una unitară. Închiderea balcoanelor s-a Exemplul din partea dreaptă realizat cel mai adesea neunitar, prezintă un alt caz de afectând aproape iremediabil termoizolare necoordonată, imaginea urbană și a spațiului cu efecte negative asupra public imediat învecinat. imaginii urbane. Cu toate acestea, spațiul suplimentar creat prin închiderea balcoanelor a permis o extindere minimală a spațiului interior, ceea ce a produs o creștere a calității vieții în cadrul gospodăriei. 24 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 25 Propuneri de refațadizare Saxton Leeds / Paul Ashton Architects / Leeds / Anglia Cum putem schimba modul de locuire? Cum au schimbat alții modul de locuire? Proiect: Saxton Gardens Amplasament: Leeds Context: Urban Densitate: 410 apartamente Client: Urban Splash Valoarea investiției: £40 m Saxton Gardens poate fi privit ca un proiect de locuitorii se bucură de avantajele unui amplasament reciclare a fondului construit. Reabilitarea clădirilor apropiat de centrul orașului, combinat în același timp existente a presupus păstrarea cadrului de beton cu o suită de grădini private. Luând în considerare armat inițial și înlăturarea tuturor elementelor de cerințele viitorilor rezidenți, arhitecții au creat fațadă și de interior. Păstrarea structurii inițiale a și o serie de grădini individuale pentru locatari, presupus faptul că energia și costurile investite în permițându-le creșterea propriilor alimente în construcția inițială a clădirii și în întreținerea clădirii imediata vecinătate a casei. Toate cele 97 de loturi timp de 50 de ani nu au fost pierdute. dedicate cultivării alimentelor sunt însoțite și de câte un mic magazin de grădină. Spațiul interior a În mod evident, acest tip de reabilitare a presupus fost extins și la exterior, pentru a fi folosit de către mutarea temporară a locatarilor până la finalizarea rezidenți pentru petrecerea timpului liber și pentru lucrărilor. diverse activități sportive. Plăcile de podea ale structurii de beton păstrate au Culorile jucăușe utilizate în spațiul liber au fost apoi extinse cu o nouă structură de oțel pentru Capitolul care urmează prezintă o suită de studii de caz devenit unul dintre cele mai cunoscute elemente a crește numărul total de apartamente. Această ale proiectului și au contribuit semnificativ la unde reabilitarea blocurilor de locuințe a fost una atipică creștere a numărului de apartamente a contribuit la diferențierea ansamblului față de alte dezvoltări comparativ cu reabilitările prezentate anterior. În primul rând, redistribuirea financiară a viabilității. similare. refațadizarea blocurilor din cele patru exemple reprezintă Concret, intervenția a constat în reabilitarea a două De asemenea, reabilitarea blocurilor a presupus și abordări integrate, menite să rezolve o gamă mai largă de blocuri abandonate din 1950 în proprietatea Saxton realizarea unei parcări auto, ascunsă în peisajul înălțat probleme specifice locuințelor de acest tip: spații locative Gardens din centrul orașului Leeds. dintre cele două blocuri. limitate, spații comune aproape inexistente, locuri de joacă Proiectul reprezintă un exercițiu în reinventarea Arhitecții au acordat o atenție deosebită tratării degradate, spații verzi reduse etc. fondului construit de locuințe sociale, prin fațadelor - clădirile originale aveau o lungime de reabilitarea a două blocuri sociale. peste 100 de metri, tip monolit. Astfel, noua fațadă Cele patru exemple sunt: Investitorii de la Urban Splash, în colaborare cu a presupus introducerea unor ferestre jucate, de • Saxton Leeds / Paul Ashton Architects / Leeds / Anglia arhitecții Union North au finalizat renovarea celor dimensiuni mai mari, prin care să pătrundă cât mai două clădiri în anul 2011. Din 2011, cele două multă lumină în interior, și a unor balcoane cu fante. • Square Vitruve / Atelier du Pont / Paris / Franța blocuri au atras o comunitate de oameni diversificată, Criteriile de finanțare prevedeau ca dezvoltarea să tocmai datorită ofertei de opțiuni variate pentru obțină un rating „Foarte bun” pentru Ecohomes, lucru • Tour Bois-le-Prêtre / Frédéric Druot, Anne Lacaton and apartamentele nou propuse. pe care Union North l-a îndeplinit prin introducerea Jean-Philippe Vassal / Paris / Franța unor măsuri de eficientizare energetică. Proiectul a furnizat o varietate mult mai mare de • Grand Parc Bordeaux / Frédéric Druot Architecture and apartamente care completează fondul locativ social existent. Astfel, Saxton Gardens găzduiește 410 Christophe Hutin Architecture / Bordeaux / Franța apartamente distribuite în cele două clădiri, iar 26 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 27 Propuneri de refațadizare Sursa imaginii: http://www.paulashtonarchitects.com/saxton-apartments-leeds 28 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 29 Sursa imaginii: http://www.paulashtonarchitects.com/saxton-apartments-leeds Sursa imaginii: http://www.paulashtonarchitects.com/saxton-apartments-leeds Propuneri de refațadizare Saxton Leeds / Paul Ashton Architects / Leeds / Anglia Sursa imaginii: http://www.paulashtonarchitects.com/saxton-apartments-leeds Sursa imaginii: http://www.paulashtonarchitects.com/saxton-apartments-leeds Sursa imaginii: http://www.paulashtonarchitects.com/saxton-apartments-leeds 30 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 31 Propuneri de refațadizare Sursa imaginii: https://s3-eu-west-1.amazonaws.com/content.urbansplash. Sursa imaginii: https://s3-eu-west-1.amazonaws.com/content.urbansplash. co.uk/documents/Saxton_Regen.pdf co.uk/documents/Saxton_Regen.pdf Sursa imaginii: https://s3-eu-west-1.amazonaws.com/content.urbansplash. co.uk/documents/Saxton_Regen.pdf Site Plan Saxton, Leeds 32 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov Sursa imaginii: https://s3-eu-west-1.amazonaws.com/content.urbansplash. 33 co.uk/documents/Saxton_Regen.pdf Propuneri de refațadizare Saxton Leeds / Atelier du Pont / Paris / Franța Proiect: Square Vitruve Amplasament: Paris Context: Urban Densitate: 56 apartamente Valoarea investiției: - Un alt caz de reabilitare a unor locuințe sociale este cel al unui bloc din Paris - Piața Vitruve, realizat de Atelier Dupont în anul 2013. Spre deosebire de cazul anterior, reabilitarea blocului a fost una mai soft, nefiind necesară relocarea locatarilor. „Square Vitruve” este un proiect imobiliar construit în anii ‘70 -’80 pe un sit greu accesibil, în totalitate fără vegetație și fără a lua în considerare necesitățile oamenilor de la acea vreme. Odată cu construcția unei linii noi de tramvai pe bulevardul din apropiere și cu proiectul major de regenerare urbană pentru cartierul Saint-Blaise, se deschide și acest colț uitat al Parisului. Reabilitarea clădirii serios degradate a presupus renovarea a 56 de apartamente și extinderea spațiului locativ interior prin adăugarea unor balcoane suspendate. De asemenea, reabilitarea a constat și în eficientizarea termică a blocului, în vederea implementării Planului Climatic pentru orașul Paris. Fațada blocului este în totalitate reabilitată prin adăgarea unor volume prefabricate, asamblate pe șantier - volumele adăugate sunt suspendate de acoperișul existent, printr-o soluție tehnică special concepută pentru a nu supraîncărca structura blocului. Proiectată ca un fel de kit Meccano inteligent, supradimensionat, pe un teren care nu putea fi accesat de utilije grele, această nouă fațadă a fost instalată fără a folosi macarale sau alte tipuri de utilaje de mare tonaj. Întreg procesul de reabilitare al blocului a fost bazat pe un dialog constant cu consiliul orașului și cu locuitorii, având în centrul dezbaterilor o suită de intervenții ambițioase. Aceste intervenții au urmărit să confere o identitate puternică clădirii, să favorizeze diversitatea, să ofere noi utilizări și să îmbunătățească performanța energetică a unei clădiri a căror Sursa imaginii: https://www.archilovers.com/projects/99042/gallery?746837 ocupanți au descris-o drept o „sită termică”. 34 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 35 Propuneri de refațadizare Saxton Leeds / Paul Ashton Architects / Leeds / Anglia Sursa imaginii: https://www.archilovers.com/projects/99042/gallery?746837 36 | Ghid Sursa imaginii: de regenerare urbană | Municipiul Brașov https://www.archdaily.com/428770/square-vitruve-atelier-du-pont 37 Sursa imaginii: https://www.archilovers.com/projects/99042/gallery?746837 Propuneri de refațadizare Saxton Leeds / Atelier du Pont / Paris / Franța Secțiune structură - detaliu Secțiune structură - detaliu 38 | Ghid Sursa imaginii: de regenerare urbană | Municipiul Brașov https://www.archdaily.com/428770/square-vitruve-atelier-du- Sursa imaginilor: https://www.archdaily.com/428770/square-vitruve-atelier-du- 39 pont/52328238e8e44e2946000060-square-vitruve-atelier-du-pont-detail pont/52328238e8e44e2946000060-square-vitruve-atelier-du-pont-detail Propuneri de refațadizare Tour Bois-le-Prêtre / Frédéric Druot, Anne Lacaton and Jean-Philippe Vassal / Paris / Franța Proiect: Tour Bois-le-Prêtre Amplasament: Paris Context: Urban Densitate: 96 apartamente Valoarea investiției: £15 m Recondiționarea turnului de 16 etaje, Tour Bois-le- Prêtre de Frédéric Druot, Anne Lacaton și Jean- Philippe Vassal a fost realizată în 2011 ca urmare a unei competiții de arhitectură organizată de către Biroul de Locuințe Sociale din Paris, în anul 2005. Printre provocările la care a trebuit să răspundă soluția câștigătoare au fost: reabilitarea structurii degradate, îmbunătățirea spațiilor comune și a exteriorului clădirii și creșterea luminozității pentru apartamentele întunecate și înghesuite. Toate acestea au trebuit realizate fără a modifica amprenta clădirii la sol. Nu în ultimul rând, poate cea mai mare provocare pentru acest proiect, a reprezentat-o costul impus al proiectului, care nu trebuia să depășească costul total al demolării și al reconstruirii ulterioare a turnului. Clădirea inițială, poreclită „Alcatraz”, realizată pe structură din beton armat cu 16 etaje (înălțime de 50 m), construită de arhitectul Raymond Lopez în 1962, Sursa imagii: https://www.moma.org/interactives/exhibitions/2010/smalls- conține 96 apartamente de locuințe publice. După calebigchange/projects/transformation_of_tour_boise_le_pretre.html aproximativ 60 de ani de îmbătrânire și neglijare, clădirea a avut nevoie de o reabilitare semnificativă pentru a ridica spațiul locuibil la standarde moderne. În urma reabilitării, blocul a fost reamenajat complet printr-o îmbunătățire tipologică (creșterea cu 40% a suprafeței de locuit prin adăugarea de noi logii și creșterea diversității de apartamente), reînnoire formală (de exemplu, o mai mare transparență a fațadei clădirii) și modernizare energetică (prin adăugarea de sere bioclimatice realizate din module prefabricate). Prin adăugarea de extensii încălzite, grădini de iarnă și balcoane, suprafața totală originală de 8900 m2 a crescut la 12460 m2. Această nouă organizare a suprafețelor și îmbunătățirile tehnice precise fac posibilă adaptarea ofertei de închiriere, răspunzând prin crearea de noi tipologii la nevoile diverse ale familiilor și la reducerea consumul de energie, în principal prin adăugarea grădinilor de iarnă. O fațadă din aluminiu acoperă noul exterior al turnului cu ferestre mari și balcoane vitrate. Sticla înaltă, pe toată suprafața unui perete, separă apartamentele de noile terase pentru a oferi mai multă lumină naturală în fiecare reședință. Arhitectul Amanda Levete, din cadrul comisiei de judecată a competiției de arhitectură, a descris proiectul drept „o soluție inteligentă și elegantă”, care este „departe de abordarea cosmetică obișnuită care nu păcălește pe nimeni”. Ea a adăugat: „Completată cu jumătate din costul demolării și construcției noi, aceasta este o lecție exemplară în valorificarea gândirii inteligente și a ingeniozității pentru a transforma părțile neglijate ale orașelor noastre”. 40 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov Sursa imagii: https://www.moma.org/interactives/exhibitions/2010/smalls- 41 calebigchange/projects/transformation_of_tour_boise_le_pretre.html Propuneri de refațadizare Tour Bois-le-Prêtre / Frédéric Druot, Anne Lacaton and Jean-Philippe Vassal / Paris / Franța Sursa imagii: https://www.moma.org/interactives/exhibitions/2010/smalls- calebigchange/projects/transformation_of_tour_boise_le_pretre.html Arhitecții au desfășurat o serie de ateliere inițiale în care au cerut locatarilor să ia în considerare modul în care apartamentele lor pot fi transformate. În structura originală a clădirii, patru tipuri de apartamente de bază au fost distribuite pe etaje și impar; Druot, Lacaton și Vassal au proiectat zece variante noi pe baza nevoilor rezidenților, actualizate pentru un stil de viață mai contemporan. Diagrama ilustrează modul în care apartamentele au fost redistribuite, regrupate și schimbate în structura turnului. Sursa imaginilor: https://lumieresdelaville.net/larchitecture-augmen- tee-de-lacaton-vassal/ Sursa imagii: https://www.moma.org/interactives/exhibitions/2010/smalls- calebigchange/projects/transformation_of_tour_boise_le_pretre.html 42 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 43 Propuneri de refațadizare Sursa imagii: https://www.moma.org/interactives/exhibitions/2010/smalls- calebigchange/projects/transformation_of_tour_boise_le_pretre.html 44 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov Sursa imagii: https://www.moma.org/interactives/exhibitions/2010/smalls- 45 calebigchange/projects/transformation_of_tour_boise_le_pretre.html Propuneri de refațadizare Grand Parc Bordeaux / Frédéric Druot Architecture and Christophe Hutin Architecture / Bordeaux / Franța Proiect: Grand Parc Bordeaux Amplasament: Paris Context: Urban Densitate: 530 apartamente în 3 blocuri Valoarea investiției: 50000 € /unitate, din care 25000 € pentru fațadă, 25000 € pentru alte facilități Grand Parc Bordeaux de Lacaton & Vassal Architectes, Frédéric Druot Architecture și Christophe Hutin Architecture a primit premiul Uniunii Europene pentru Arhitectură Contemporană 2019 - Mies van der Rohe Award. Renovarea inovatoare a celor trei mari blocuri de locuințe sociale din Bordeaux (transformarea a 530 de apartamente) a fost lăudată pentru „îmbunătățirea radicală a spațiului și a calității vieții ocupanților săi” și pentru optimizarea costurilor lor economice și de mediu ale vieții. Datorită obiectivului de transformare a clădirii fără relocarea rezidenților, proiectul a exclus intervențiile asupra structurii, a scărilor sau a etajelor existente și a propus doar recondiționarea instalațiilor sau a finisajelor din interiorul apartamentelor. Transformarea clădirilor conferă tuturor locuințelor calități noi ale spațiilor interioare, inventariind foarte precis calitățile existente care ar trebui păstrate Sursa imagii: https://www.e-architect.co.uk/bordeaux/bordeaux-architecture-news și ceea ce ar trebui adăugat. Ca urmare, au fost adăugate grădini mari de iarnă și balcoane pentru a permite fiecărui apartament să se bucure de mai mult spațiu, lumină naturală și mobilitate. Ferestrele mici existente au fost înlocuite cu uși glisante vitrate mari spre grădinile de iarnă. De asemenea, proiectul oferă noi holuri de acces și grădini în partea din față a clădirii, familiile nefiind obligate să se deplaseze în timpul construcției. Extensiile balcoanelor, cu o adâncime de 3,8 metri sunt realizate din module prefabricate, construite din plăci prefabricate și coloane. Ele au fost transportate pe șantier și ridicate ulterior pe poziție. Pe lângă extinderea spațiului, extensiile conectează fiecare cameră la grădinile de iarnă, creând un spațiu privat plăcut semi-exterior care îmbunătățește performanța energetică a învelișului clădirii. 46 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov Sursa imagii: https://www.dezeen.com/2019/05/08/mies-van-der-rohe-award-2019-winners/ 47 Propuneri de refațadizare Grand Parc Bordeaux / Frédéric Druot Architecture and Christophe Hutin Architecture / Bordeaux / Franța Sursa imagii: https://www.dezeen.com/2019/05/08/mies-van-der-rohe-award-2019-winners/ Sursa imagii: https://e-zeppelin.ro Sursa imagii: https://e-zeppelin.ro Sursa imagii: https://e-zeppelin.ro 48 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 49 Sursa imagii: https://www.dezeen.com/2019/05/08/mies-van-der-rohe-award-2019-winners/ Propuneri de refațadizare INTERVENȚII MINIMALE anvelopare și retehnologizare Cum putem schimba modul de locuire? 7 51 Propuneri de refațadizare refațadizare EXTINDERE ȘI INTERVENȚII ELEMENTE ORIZONTALE elemente punctuale 52 | Ghid de regenerare urbană 8 urbană | Municipiul Brașov Brașov 9 53 refațadizare Propuneri de refațadizare EXTINDERE PE ORIZONTALĂ A SPAȚIULUI LOCATIV SAU A SPAȚIULUI COMERCIAL ansambluri continue, de dimensiuni reduse 54 | Ghid de regenerare urban 10 urbanăă | Municipiul Bra Brașov șov 11 55 refațadizare Propuneri de refațadizare EXTINDERE PE ORIZONTALĂ A SPAȚIULUI LOCATIV SAU A SPAȚIULUI COMERCIAL ansambluri continue, de dimensiuni medii 56 | Ghid de regenerare urban 12 urbanăă | Municipiul Bra Brașov șov 13 57 Propuneri de refațadizare refațadizare EXTINDERE PE ORIZONTALĂ A SPAȚIULUI COMERCIAL EXTINDERE PE VERTICALĂ A SPAȚIULUI LOCATIV ȘI/ SAU A SPAȚIILOR PENTRU UTILIZARE COMUNĂ, CU/ FĂRĂ FUNCȚIUNI GENERATOARE DE VENIT *text descriptiv pentru schemele de la pagina următoare 58 | Ghid de regenerare urban 14 urbanăă | Municipiul Bra Brașov șov 15 59 Propuneri de refațadizare 60 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 61 Posibilități de intervenție la interiorul și la exteriorul blocurilor de tip T770 (P+4) Cartier Astra, Cartier Tractorul 62 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 63 Posibilități de intervenție 64 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 65 Posibilități de intervenție 66 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 67 68 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 69 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare alt tip de refațadizare? Cum ar putea arăta un CARTIER VALEA CETĂȚII zonă pilot pentru refațadizarea clădirilor colective existente 70 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 71 18 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 19 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 72 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 73 20 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 21 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 74 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 75 22 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 23 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 76 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 77 24 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 25 Propuneri de refațadizare refațadizare 78 | Ghid de regenerare urban 26 urbanăă | Municipiul Bra Brașov șov 27 79 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 80 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 81 28 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 29 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 82 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 83 30 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 31 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 84 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 85 32 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 33 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 86 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 87 34 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 35 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 88 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 89 36 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 37 Propuneri de refațadizare refațadizare 90 | Ghid de regenerare urban 38 urbanăă | Municipiul Bra Brașov șov 39 91 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 92 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 93 40 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 41 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 94 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 95 42 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 43 Propuneri de refațadizare refațadizare 96 | Ghid de regenerare urban 44 urbanăă | Municipiul Bra Brașov șov 45 97 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 98 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 99 46 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 47 Propuneri de refațadizare Propuneri de refațadizare 100 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 101 48 | Ghid de regenerare urbană | Municipiul Brașov 49