Acord de Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabile privind consolidarea capacităţii de planificare strategică a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în renovarea Fondului Construit Naţional din perspectiva eficienţei energetice şi a riscului seismic în România REZULTATUL 1 Analiza deficiențelor privind strategia națională actuală de renovare pe termen lung a clădirilor şi planul de acţiune - Raport final 13 noiembrie 2019 Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capacitate Administrativă 2014-2020 www.poca.ro Declinarea răspunderii Documentul de faţă a fost întocmit de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare/Banca Mondială. Constatările, interpretările şi concluziile exprimate în lucrarea de faţă nu reflectă neapărat opiniile Băncii Mondiale, ale Consiliului său de Administraţie sau ale guvernelor pe care le reprezintă. De asemenea, Banca Mondială nu garantează acurateţea datelor citate şi incluse în lucrarea de faţă.Acest document nu reprezintă neapărat poziţia Uniunii Europene sau a Guvernului României. Declaraţie privind drepturile de autor Materialul de faţă este protejat prin drepturi de autor. Copierea şi/sau transmiterea parţială a acestei lucrări fără permisiune poate reprezenta încălcarea legilor aplicabile. Pentru a obţine permisiunea de a fotocopia sau de a retipări orice parte din această lucrare, trimiteţi o cerere cu informații complete la: Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei (Str. Apolodor, nr. 17, sector 5, Bucureşti, România) sau la (ii) Grupul Băncii Mondiale România (str. Vasile Lascăr, nr. 31, et. 6, sector 2, Bucureşti, România). 2 Raportul de faţă este întocmit în baza Acordului de Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabile pentru Consolidarea capacităţii de planificare strategică a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în renovarea Fondului Construit Naţional din perspectiva eficienţei energetice şi a riscului seismic în România, semnat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare la data de 8 ianuarie 2019. Documentul de faţă constituie Raportul final, parte din Rezultatul 1 - „Analiza deficiențelor privind strategia naţională actuală de renovare pe termen lung a clădirilor şi planul de acţiune”, din cadrul acordului menţionat mai sus al Componentei 1 - „Eficienţa energetică”. 3 Mulţumiri Prezentul Raport este întocmit în conformitate cu prevederile Acordului de servicii de asistenţă tehnică rambursabile privind „Consolidarea capacităţii de planificare strategică a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în renovarea Fondului Construit Naţional din perspectiva eficienţei energetice şi a riscului seismic în România“ şi a fost întocmit sub îndrumarea şi supervizarea dlui. Sameer Shukla (Practice Manager, Europa şi Asia centrală, Energy and Extractive Global Practice) şi ale dnei. Tatiana Proskuryakova (Director de Ţară, Ungaria şi România). Raportul de faţă este redactat sub coordonarea dlui. Manuel Berlengiero (Senior Energy Specialist) şi Rome Chavapricha (Senior Energy Specialist) – coordonatori ai echipelor de lucru (TTL). Principalele contribuţii au fost furnizate de Jas Singh (Lead Energy Specialist) şi Rod Janssen (Lead Policy Advisor), cu alte contribuţii de la Viktoras Sirvydis (Lead Technical Advisor) şi Otilia Nuţu (Policy Expert). La elaborarea raportului au mai contribuit şi Alanna L. Simpson (Senior Disaster Risk Management Specialist) şi Carina Fonseca Ferreira (Disaster Risk Management Specialist). Echipa a fost sprijinită de Andreea Silvia Florescu şi Thuy Bich Nguyen, precum şi de echipa operaţională a Băncii Mondiale în România. Echipa doreşte să-şi exprime recunoştinţa pentru excelenta cooperare, îndrumarea şi feedback-ul oferit de reprezentanţii Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei şi partenerii acestora de la INCD URBAN-INCERC. 4 Cuprins Lista abrevierilor ............................................................................................................................. 6 Sumar executiv................................................................................................................................ 8 Partea A: Contextul ....................................................................................................................... 17 Tendinţele consumului energetic în România ........................................................................... 17 EPBD revizuită şi strategia de renovare pe termen lung ........................................................... 23 Prezentare generală a studiului .................................................................................................. 26 Partea B: Principalele constatări ................................................................................................... 30 Strategii şi politici ..................................................................................................................... 30 Legislaţie şi reglementări .......................................................................................................... 41 Instituţii şi piaţă ......................................................................................................................... 47 Finanţare şi implementare ......................................................................................................... 56 Partea C: Planul de acţiune ........................................................................................................... 62 Strategii şi politici ..................................................................................................................... 63 Legislaţie şi reglementări .......................................................................................................... 65 Instituţii şi piaţă ......................................................................................................................... 68 Finanţare şi implementare ......................................................................................................... 73 Rezumat ..................................................................................................................................... 77 Anexe ............................................................................................................................................ 79 Anexa 1. Strategii naţionale relevante....................................................................................... 80 Anexa 2. Legislaţia naţională .................................................................................................... 83 Anexa 3. Legislaţia secundară ................................................................................................... 87 Anexa 4. Stabilirea Preţurilor la Energie................................................................................... 90 Anexa 5. Raportările ANRE efectuate în baza Planului Naţional de Acţiune pentru Eficienţa Energetică .................................................................................................................. 92 Anexa 6: Instrumente financiare ............................................................................................... 96 Anexa 7. Instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale............................................... 102 Referinţe ...................................................................................................................................... 106 5 Lista abrevierilor AMR Asociaţia Municipiilor din România ANRE Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de ANRSC Utilităţi Publice BEI Banca Europeană de Investiţii BERD Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (Buildings BPIE Performance Institute Europe - BPIE). Convenţia-cadru a Organizației Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor CCONUSC Climatice CE Comisia Europeană CNSP Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză CoPE Contract de performanţă energetică CPE certificat de performanţă energetică EED Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică EPBD Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor EE eficienţă energetică ESCO companie de servicii energetice ETS Sistemul european de tranzacţionare a emisiilor Alianţa Europeană a Companiilor din Domeniul Eficienţei Energetice a EuroACE Clădirilor FEDARENE Federaţia Europeană a Agenţiilor şi Regiunilor pentru Energie şi Mediu FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională GEFF Facilitatea de Finanţare a Economiei Verzi a BERD IFI organizaţie financiară internaţională IMM-uri întreprinderi mici şi mijlocii INCD URBAN- Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare in Construcţii, Urbanism și INCERC Dezvoltare Teritorială Durabilă LAP legislaţia privind achiziţiile publice LMF Locuințe multifamiliale LUF Locuințe unifamiliale MEEMA Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, înființat MLPDA prin reorganizarea Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în baza Ordonanței de urgență nr. 68/2019 MMAP Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor Ministerul Educației și Cercetării, înființat prin reorganizarea Ministerului Educației Naționale și prin preluarea activității și MEC structurilor specializate de la Ministerul Cercetării și Inovării în baza Ordonanței de urgență nr. 68/2019 Mtep milioane tone echivalent petrol NZEB clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero OER Oraşe Energie România 6 ONG organizaţie non-guvernamentală PNAEE Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice PNIESC Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice PNUD Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare POR Programul Operaţional Regional al Comisiei Europene ROBOR Rata dobânzii pe piaţa interbancară RoGBC Consiliul Român pentru Clădiri Verzi SRTL Strategie de renovare pe termen lung tep tone echivalent petrol TR termeni de referinţă UE Uniunea Europeană 7 Sumar executiv Contextul România dispune de politici publice şi de un cadru legislativ bine dezvoltat de reglementare a problematicii în domeniul eficienţei energetice (EE) a clădirilor, în mare parte bazat pe directivele europene relevante: Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD), Directiva 2012/27/UE privind eficienţă energetică (EED), Directiva 2009/125/CE de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabilă produselor cu impact energetic şi indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic. Acest cadru este susţinut de o serie de strategii şi planuri naţionale, de alocarea instituţională a responsabilităţilor şi de programe de sprijin. Totuşi, în ciuda acestui cadru consolidat, România a reuşit să realizeze doar progrese modeste în ultimul deceniu în ceea ce priveşte reducerea consumului total de energie. Deşi consumul primar de energie a scăzut cu 8,9 % între 2010 şi 2016, consumul final de energie a scăzut doar cu aproximativ 1,4% 1. Sectorul comercial, public şi rezidenţial a obținut în această perioadă o scădere de 7,5% a consumului final de energie 2. Ca urmare, România raportează că a realizat până în 2018 aproximativ 56% din ţinta asumată privind economia de energie pentru 2020; în consecinţă, este posibil ca ținta pentru 2020 să nu fie atinsă. Astfel, realizarea unor ţinte viitoare mai ambiţioase va reprezenta o provocare serioasă. Acest lucru este accentuat de faptul că utilizarea de energie pe cap de locuitor în sectorul rezidenţial a fost de numai 0,375 tone echivalent petrol (tep) în 2016, aproximativ 71,5% din media UE-28 3. Odată cu mărirea veniturilor şi creşterea utilizării de energie, consumul de energie ar putea creşte cu 25-30% față de nivelul actual. În acest context, Directiva (UE) 2018/844 de modificare a Directivei 2010/31/UE privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei 2012/27/UE privind eficiența energetică este mult mai ambiţioasă în privinţa reducerii consumului de energie decât versiunea sa anterioară. UE şi-a consolidat ţinta totală privind economia de energie pentru 2030 la 32,5%, ceea ce înseamnă un nivel mai ridicat de ambiţie în comparaţie cu eforturile necesare pentru realizarea ţintelor de 20% aferente anului 2020. Noua ţintă face parte din aşa-numitul ”Pachet de energie curată” al Comisiei Europene (CE), care pune accent pe sectorul clădirilor şi în special pe clădirile existente. Directiva 2010/31/UE (EPBD) privind performanţa energetică a clădirilor stabileşte condiţiile- cadru generale potrivit cărora fiecare stat membru, inclusiv România, trebuie să acţioneze. Aceste condiţii-cadru stabilesc cerinţele minime care trebuie îndeplinite, cu o atenţie deosebită 1 Comisia Europeană, EU energy in figures, Statistical Pocketbook 2018, pag. 220-221. 2 Idem 3 ANRE, Raportul privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică, 26 aprilie 2018, pag. 11. 8 acordată pregătirii unui set de măsuri concrete - cu valori de referinţă stabilite pentru anii 2030, 2040 şi 2050, a căror îndeplinire va fi monitorizată. Conform cerinţelor din Directiva (UE) 2018/844 (EPBD revizuită), fiecare stat membru trebuie să elaboreze o Strategie de Renovare pe Termen Lung (SRTL) pentru a sprijini transformarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, publice și private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică şi decarbonat până în 2050. Strategia de Renovare pe Termen Lung trebuie transmisă Comisiei Europene până la 10 martie 2020. În România, aceasta va înlocui strategia de renovare anterioară, elaborată în 2014, modificată în 2017 şi adoptată de Guvernul României. Prezentarea generală a raportului Raportul are ca scop două obiective generale: • Identificarea problemelor privind procesul actual de renovare a clădirilor din România, care ar putea influența implementarea Strategiei de Renovare pe Termen Lung (SRTL). • Elaborarea unui plan de acţiune în vederea soluționării deficiențelor identificate. În acest sens, raportul este structurat pe problematici distincte pentru a furniza o serie de contribuţii esenţiale la SRTL. Documentul prezintă o serie de deficiențe la nivelul cadrului legislativ, de reglementare, instituţional, financiar şi de altă natură care trebuie abordate în vederea realizării ţintelor şi obligaţiilor prevăzute în directiva EPBD revizuită, astfel: • o analiză a realizărilor obţinute ca urmare a aplicării prevederilor directivei anterioare, mecanismele de finanţare, procesele de colectare, integrare şi raportare a datelor energetice; • o analiză a documentelor relevante ale programelor actuale de eficiență energetică în clădiri; • întrevederi cu reprezentanți din minister, responsabili cu implementarea programelor şi cu beneficiarii programelor, şi • o serie de consultări cu factorii interesaţi pe tema constatărilor preliminare ale diagnozei. Această evaluare a fost efectuată pentru a sprijini MLPDA, în calitate de inițiator al strategiei și autoritate competentă în domeniul eficienței și performanței energetice în clădiri, să elaboreze o SRTL amplă, dar realistă şi care să poată fi implementată. În acest context, analiza a fost considerată necesară pentru a înţelege mai bine şi a documenta acțiunile anterioare, problemele și nevoile identificate, provocările existente, lecţiile învăţate etc., în vederea îmbunătăţirii perspectivei unei implementări eficiente a SRTL după anul 2020. Analiza a vizat patru domenii tematice considerate esenţiale pentru aplicarea cu succes a directivei EPBD în România şi pentru implementarea SRTL: (i) strategii şi politici; (ii) legislaţie şi reglementări; (iii) instituţii şi piaţă şi (iv) finanţare şi implementare. Figura ES-1 prezintă pe scurt cele patru domenii tematice, precum şi elementele care au fost trecute în revistă ca parte din analiză. 9 Figura ES-1: Cadru de analiză - Domenii tematice Pentru fiecare domeniu tematic se prezintă un rezumat al contextului național existent şi sunt identificate principalele deficiențe. Scopul consultărilor organizate cu mai multe grupuri de factori interesaţi a constat în identificarea, evaluarea și conturarea acestor deficiențe. În perspectiva SRTL, abordarea acestor deficiențe este esenţială pentru a se asigura că implementarea în viitor a proiectelor de renovare a clădirilor este eficientă şi eficace, în efortul său de a atinge obiectivele preconizate pentru 2030 şi, la un nivel mai amplu/ridicat, obiectivele pe termen lung ale ţării privind energia şi clima. Principalele constatări Strategii şi politici Evaluarea a analizat strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel național, elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în prezent denumit MLPDA, în 2014 şi actualizată în 2017. Conform analizei, strategia existentă este cuprinzătoare, în sensul că include opţiuni şi acțiuni pentru realizarea unor ţinte ambiţioase, în etape bine distribuite, care ţin seama de evoluţiile tehnologice şi de sinergiile între măsurile care vizează eficienţa energetică şi măsurile privind emisiile de gaze cu efect de seră, într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor. Cu toate acestea, strategia existentă a fost elaborată pe baza unor analize de scenarii, 10 fără asumarea de ţinte de implementare pornind de la valorile recomandate. S-a realizat un progres foarte redus în ceea ce priveşte operaţionalizarea acţiunilor de politici care stau la baza strategiei existente. Mai departe, nu a existat o decizie guvernamentală clară privind adoptarea strategiei şi urmarea unuia dintre scenariile de implementare. Strategia nu a fost susţinută de mecanisme de guvernanță, de scheme instituţionale detaliate, de mecanisme de finanţare şi planuri noi de mobilizare de fonduri care să sprijine implementarea sa. La fel ca în cazul altor State Membre ale UE, cadrul general de politici în domeniul eficienţei energetice în clădiri din România este ghidat de o serie de strategii şi planuri naţionale adoptate de guvern. România a făcut demersuri pentru a transpune cadrul legislativ european și are un cadru de politici consistent în domeniul eficienţei energetice şi o ierarhie de strategii de politici naţionale. Împreună, acestea consolidează angajamentul României pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung privind clima şi energia, precum şi rolul important pe care îl poate avea renovarea fondului de clădiri al României în realizarea acelor obiective. Printre acestea se numără, de exemplu, Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României (2018), proiectul de Strategie Energetică (2018), Strategia Națională privind Schimbările Climatice (2015), proiectul Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice 2021-2030 (2019) şi Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (2017). Totuşi, deşi ierarhia de strategii asociate cu schimbările climatice, cu energia şi cu dezvoltarea durabilă este foarte bine stabilită, acestea, împreună, nu reuşesc să consolideze eficienţa energetică drept prioritate în sectorul clădirilor. Strategia actuală de renovare a clădirilor nu determină nivelul de ambiţie privind economia de energie în sectorul clădirilor, ci mai degrabă propune măsuri pentru atingerea unor ținte care sunt stabilite în alte documente ierarhic superioare (ex. PNIESC). Totuşi, aceste documente nu au reuşit să evidențieze necesitatea prioritizării eficienţei energetice, în general, şi modul în care programele de renovare a clădirilor, în special, ar putea contribui la obiectivele sau țintele propuse în documentele strategice precizate anterior. S-a constatat că nu există o bună corelare cu alte priorităţi ale politicilor publice în sectorul clădirilor, precum furnizarea în sistem centralizat a energiei termice, calitatea aerului, siguranţa seismică şi securitatea la incendiu, planificarea urbană şi securitatea energetică. De asemenea, cele mai multe dintre aceste strategii şi planuri nu includ planuri de implementare detaliate sau foi de parcurs. Multe strategii au fost adoptate fără o analiză detaliată a barierelor şi a soluțiilor de eliminare a acestora, fără planuri de program complexe, nevoi şi surse de finanţare pe termen lung sau evaluări clare ale costurilor asociate cu implementarea lor completă. Legislaţie şi reglementări România dispune de un cadru legislativ bine elaborat privind eficienţa energetică în renovarea clădirilor, în mare parte bazat pe principalele directive ale UE privind eficienţa energetică. În cadrul raportului s-a analizat modul în care cerinţele directivei EPBD revizuită şi cele ale SRTL sunt deja integrate în legislaţia şi în reglementările naţionale şi în celelalte acte legislative asociate cu proprietatea/gestionarea/întreţinerea clădirilor. Evaluarea a identificat faptul că cea mai mare parte din legislaţie se bazează pe directivele UE, transpuse în consecinţă. România a făcut demersuri pentru armonizarea cadrului legislativ și normativelor cu cerințele europene şi pentru adoptarea unor standarde adecvate privind eficienţa energetică a clădirilor şi echipamentele/instalaţiile aferente acestora, însă aplicarea este redusă. Reglementările privind 11 eficienţa energetică a clădirilor sunt destul de adecvate; totuşi, au fost identificate deficiențe în ceea ce privesc aspectele care nu au legătură cu eficienţa energetică a clădirilor, precum siguranţa seismică, securitatea la incendiu, calitatea aerului interior/ventilare, mediu, etc. S-a concluzionat că, în situația în care guvernul investeşte fonduri publice substanţiale pentru renovarea fondului construit național, este eficient şi necesar să se abordeze în acelaşi timp şi alte probleme de politici publice. Cea mai mare parte din legislaţie şi reglementări nu conţine un sistem clar, integrat, de monitorizare sau de evaluare periodică, prin care să se asigure că fiecare măsură legislativă îşi atinge obiectivele stabilite. Alte aspecte deficitare identificate sunt: • Nu există metode standard pentru efectuarea de analize financiare şi economice bazate pe calculul costului global pe durata de utilizare a clădirii în cadrul auditurilor energetice sau pentru stabilirea pachetelor optime de măsuri, rate de reducere convenite sau perioade- prag simple de recuperare a investițiilor pentru măsuri etc. Au existat scrisori de punere în întârziere din partea UE, din cauza faptului că rapoartele de progres privind realizarea unor niveluri optime din punct de vedere al costurilor pentru cerințele minime privind performanța energetică a clădirilor și a elementelor acestora au fost transmise incomplet. • Nu există un cadru consolidat pentru implicarea companiilor de servicii energetice (ESCO) în susţinerea renovării clădirilor în sectorul public şi în alte sectoare. Deși în ultimii 10 ani au fost depuse eforturi de promovare a companiilor de servicii energetice în sectorul renovării clădirilor, există un număr extrem de redus de raportări privind proiectele implementate. Au fost identificate o serie de probleme privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică, finanţarea, bugetul şi contractele, care trebuie rezolvate. • Sprijinul pentru consumatorii vulnerabili asigură doar o acoperire parţială şi se referă mai ales la accesibilitatea financiară a încălzirii: sărăcia energetică este definită pe baza pragurilor de venituri, fără a ţine seama de criterii privind veniturile disponibile - de exemplu, să se determine dacă facturile cu energia reprezintă o parte substanţială din veniturile disponibile în lunile de iarnă (adică sărăcie energetică). • Deşi regulile privind achiziţiile publice permit considerarea generală a atributelor ”verzi” ale produselor şi unele considerente privind eficienţa energetică, nu există mecanisme care să sprijine responsabilii cu achiziţiile în evaluarea diferitelor echipamente, compararea ofertelor şi perfecţionarea documentelor de licitaţie. De asemenea, încheierea de contracte cu companiile de servicii energetice în baza regulilor privind achiziţiile publice este problematică. Instituţii şi piaţă Directiva EPBD revizuită cuprinde cerinţe solide privind conexiunea incluzivă a grupurilor de interes la elaborarea şi implementarea Strategiei de Renovare pe Termen Lung, distribuirea pe scară largă a informaţiilor privind beneficiile renovărilor, gestionarea eficientă a datelor privind fondul de clădiri şi consumul de energie şi consolidarea pieţelor existente. S-a analizat cadrul existent de schimburi de informaţii şi date între principalii factori, precum şi capacitatea pieţei de a îndeplini ţintele din cadrul SRTL. De asemenea, analiza a evaluat mecanismele actuale şi calitatea datelor privind fondul construit existent şi performanţa energetică, date fiind cerinţele 12 SRTL de a evalua fondul de clădiri la nivel național şi accentul pe care îl pune directiva EPBD pe informarea proprietarilor sau a locatarilor clădirii cu privire la performanţa energetică a clădirilor. Contextul instituţional şi piaţa pentru eficienţa energetică şi renovarea clădirilor în România sunt bine dezvoltate şi există multe instituţii şi mulţi factori interesaţi activi în domeniu, atât din sectorul public, cât şi din cel privat. Evaluarea a identificat faptul că în cadrul MLPDA nu există suficiente resurse pentru a-i permite acestuia să-şi îndeplinească rolul instituţional de autoritate principală şi de susţinător principal pentru implementarea cu succes a SRTL, în condițiile în care noua strategie este mult mai ambițioasă decât ce s-a realizat până acum. Conform interviurilor cu factori interesaţi relevanți, la nivelul principalelor structuri din cadrul MLPDA s-a constatat insuficiența resurselor umane şi a bugetelor alocate domeniului, având în vedere eforturile de coordonare, implementare și monitorizare implicate de SRTL. Nu există un mecanism de guvernanţă pentru a susţine coordonarea şi comunicarea între ministere pe tema strategiilor naţionale privind eficienţa energetică a clădirilor. De asemenea, nu există o platformă sau un proces reglementat de schimb de informaţii care să sprijine monitorizarea și coordonarea la nivelul autorităților administrației publice centrale şi locale şi unitățile administrativ-teritoriale. Totodată, nu există în prezent un mecanism de consultare unitar între guvern şi entităţile neguvernamentale, dincolo de procesele de consultare organizate pentru a sprijini elaborarea anumitor politici şi intervenţii guvernamentale. Este nevoie de o comunicare mai solidă cu publicul pentru a explica de ce este importantă eficienţa energetică, precum şi care este potenţialul pentru renovarea clădirilor, care sunt beneficiile publice şi private, viziunea guvernului şi planurile de programe şi în ce fel pot contribui alţi factori interesaţi, în mod colectiv, la această viziune. Este de asemenea necesar să se comunice eficient care sunt condițiile financiare si procedurile de acces la schemele de renovare energetică. Interfaţa dintre MLPDA şi consumatori lipseşte, iar comunicarea de informaţii cu societatea civilă şi cu asociaţiile de proprietari de locuinţe (APL) este limitată, deși ar fi esențială pentru stimularea cererii pentru renovări la standardele cerute de atingerea țintelor SRTL. În ceea ce priveşte gestionarea datelor energetice în clădiri, MLPDA nu deţine baze de date de lucru esențiale, cum ar fi o bază de date cu fondul naţional de clădiri, tipologia clădirilor sau consumul energetic la utilizarea finală în clădiri și nici nu este reglementat într-un mod clar modul de colectare și utilizare ale acestor date – structura bazei de date și modul de raportare. Datele deţinute de MLPDA (şi de alte ministere) sunt incomplete şi fragmentate. Există date disponibile 4, dar acestea nu sunt organizate într-o manieră uşor de utilizat în cadrul activităţilor de analiză şi modelare. Certificatele de performanţă energetică (CPE) ar putea constitui o sursă 4 Pentru elaborarea acestui raport, MLPDA a colectat o serie de date energetice privind clădirile publice în proprietatea autorităților publice centrale și locale. De asemenea, există date colectate în alt document, de pildă pentru Strategia Națională a Locuirii. 13 importantă de informaţii, dar o evaluare independentă a CPE-urilor în România a evidențiat probleme privind consecvenţa şi acuratetea informațiilor. Capacităţile şi resursele financiare și umane ale instituţiilor de monitorizare sunt limitate și insuficiente. Finanţare şi implementare Finanţarea şi implementarea reprezintă poate cel mai important pas în a se asigura că diversele strategii, politici şi planuri ale guvernului generează efectiv rezultatele dorite. Analiza a studiat programele şi instrumentele financiare existente care sprijină renovarea clădirilor în România şi a identificat potențialele deficiențe care trebuie să fie abordate în SRTL. Există o serie de programe care se suprapun, cu cerinţe, termeni şi instrumente financiare diferite. Amestecul de fonduri nerambursabile/subvenții, împrumuturi şi alte scheme creează o potenţială concurenţă între programe şi confuzie la nivelul proprietarilor de clădiri, în loc să faciliteze o îmbinare eficientă între acestea pentru a crește impactul finanțării. Unele programe sunt administrate prin băncile locale, altele prin municipalităţi, iar altele prin agenţii guvernamentale naţionale, cu o coordonare limitată între ele. Aceasta creează o posibilă confuzie pentru potenţialii beneficiari, precum şi o lipsă de transparenţă cu privire la cine asigură condiţiile cele mai favorabile. Lipsesc programele pentru sprijinirea renovărilor pentru eficienţă energetică la clădirile comerciale şi în zonele mai sărace (inclusiv în comunităţile rurale). Programele actuale nu au „nişe“ dedicate celor mai vulnerabile segmente ale populaţiei. Piaţa în general depinde foarte mult de finanţarea şi fondurile UE şi de la instituţiile finanţatoare internaţionale (IFI), cu o minimă utilizare a capitalului şi cofinanţare, care nu este nici sustenabilă, nici replicabilă la nivel mai mare. Există o dependenţă de subvenții (fonduri nerambursabile) şi aşteptări privind continuarea utilizării lor – lipsesc și instrumente financiare complexe care ar putea deservi mai bine aceste sectoare. Ca urmare, este mare nevoie ca aceste programe să fie revizuite în mod substanţial, separat de sprijinul de la bugetul de stat şi din fonduri nerambursabile, în direcţia unei utilizări mai intense a schemelor pe bază de credite reînnoibile (revolving), a unor niveluri reduse de subvenții în timp şi a unor eforturi mai mari pentru utilizarea surselor de finanţare comerciale. Acest lucru va fi dificil, deoarece s-au întreprins puţine eforturi pentru a îmbunătăţi bonitatea primăriilor mai mici, a asociaţiilor de proprietari şi a locuinţelor unifamiliale. Nu există o raportare unitară privind realizările totale ale diferitelor programe de renovare, nici evaluări periodice pentru a se stabili dacă programele sunt concepute şi implementate eficient. După cum s-a menţionat în secţiunea privind Instituţiile şi piaţa (a se vedea Partea B), există puţine date pe baza cărora s-ar putea evalua ritmul actual al renovării clădirilor. Figura ES-2 prezintă pe scurt principalele deficiențe pe care le prezintă fiecare domeniu tematic (de la prioritare ridicată, cu roşu la prioritate mai scăzută, cu galben). 14 Figura ES-2. Scurtă prezentare a principalelor deficiențe identificate Planul de acţiune Implementarea Strategiei de Renovare pe Termen Lung va necesita o accelerare considerabilă a ritmului de implementare a programelor de renovare a clădirilor în România, precum şi stabilirea unui pachet de acţiuni suplimentare pentru a sprijini această implementare. Împreună, aceste măsuri vor necesita schimbarea priorităţilor guvernului prin alocarea de resurse către eficienţa energetică a clădirilor şi aprofundarea eforturilor de politici/reglementare, instituţionale şi de implementare. La rândul lor, acestea vor necesita ca guvernul să acţioneze în cele patru domenii principale analizate în Partea B a raportului: (1) revizuirea cadrului actual de politici strategice pentru a îmbunătăţi viziunea şi vizibilitatea eficienţei energetice a clădirilor, (2) consolidarea şi aplicarea legislaţiei şi a reglementărilor relevante, (3) îmbunătăţirea condiţiilor pieţei printr-o programare mai stabilă și (4) constituirea/optimizarea de instrumente financiare şi de măsuri de sprijin, precum şi consolidarea capacității locale între toate părțile interesate. Pentru fiecare domeniu tematic, o serie de acţiuni cheie recomandate au fost identificate pentru a rezolva deficiențele considerate prioritare pe termen scurt, mediu şi lung - împreună cu exemple ilustrative de potenţiale soluţii şi, unde este posibil, în ce fel au abordat alte ţări probleme similare. Unele recomandări vor fi preluate şi discutate mai departe în cadrul consultărilor privind SRTL şi implementarea acesteia, pe când altele pot necesita discuţii şi dezbateri în continuare, înainte ca guvernul să decidă care sunt intervenţiile potrivite. Figura ES-3 prezintă aceste recomandări, care sunt tratate mai detaliat în Partea C a raportului. 15 Figura ES-3. Plan de acţiune - Scurtă prezentare a principalelor recomandări 16 Partea A: Contextul Tendinţele consumului energetic în România În ultimul deceniu, ţările Uniunii Europene au implementat măsuri de eficienţă energetică (EE) în toate sectoarele economice, acestea contribuind considerabil la o scădere a consumului de energie în UE. Cu toate acestea, după o scădere treptată între 2007 şi 2014, consumul de energie în UE a crescut între 2014 şi 2017, iar în prezent nivelul consumului primar şi final de energie se situează uşor deasupra traiectoriei fixate în vederea realizării ţintei de economie de energie de 20% până în 2020, stabilită în 2012. Deşi creşterea activităţii economice continuă să stimuleze şi creşterea consumului de energie, economiile de energie au ajutat la compensarea impactului acestor creşteri, conducând la o îmbunătăţire treptată a intensităţii energetice. Însă în ultimii ani, economia de energie nu a fost suficient de mare pentru a compensa creşterea consumului - posibil şi din cauza întârzierilor în implementarea politicilor de eficienţă energetică în unele State Membre. România a înregistrat progrese modeste în reducerea consumului total de energie în ultimul deceniu 5. Conform raportului EU Energy in Figures 2018, publicat de Comisia Europeană, din 2010 până în 2016, consumul primar de energie a scăzut cu 8,9%, de la 34,33 Mtep la 31,26 Mtep (Figura 1). Cu toate acestea, consumul final de energie a scăzut doar cu aproximativ 1,4%, de la 22,59 Mtep la 22,28 Mtep. Cele mai multe sectoare de utilizare finală au cunoscut o scădere în acea perioadă, mai puţin sectorul transporturilor, în care s-a înregistrat o creştere mai mare. În ceea ce priveşte sectorul rezidenţial, consumul final de energie a scăzut cu 8,4%, de la 8,10 Mtep la 7,42 Mtep. În cazul sectorului serviciilor, care cuprinde sectorul public şi cel comercial, consumul final de energie a scăzut cu 3,7%, de la 1,88 Mtep la 1,81 Mtep. Deşi sectorul rezidenţial şi cel al serviciilor nu includ doar clădiri, aceste valori oferă un indiciu privind reducerea consumului de energie în sectorul clădirilor. 6 Raportul privind progresul realizat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică din 2018, al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) indică un progres relativ similar. 7 5 Acest lucru poate fi cauzat și de lipsa unor raportări adecvate, aspect subliniat în raport. 6 Comisia Europeană, EU energy in figures, Statistical Pocketbook 2018, pag. 220-221. 7 ANRE, Raportul privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică, 26 aprilie 2018, pag. 11. 17 Figura 1: Consumul de energie Primar Final sector Servicii rezidenţial Sursa: Comisia Europeană, EU Energy in Figures 2018. Versiunea preliminară a Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al României, care a fost transmis Comisiei Europene (CE) în decembrie 2018, prezintă evoluţia consumului primar şi final de energie din 2005, defalcată pe sectoare de utilizare finală. 8 Datele (Figura 2) evidenţiază că, în cazul sectorului rezidenţial şi al sectorului terţiar (servicii), cotele au rămas relativ stabile în acea perioadă. 9 Interesante sunt, pe de o parte, scăderea semnificativă a consumului în cazul industriei şi, pe de altă parte, creşterea semnificativă în cazul transporturilor. Cu toate acestea, sectorul rezidenţial rămâne cel mai mare sector de utilizare finală, cu aprox. 33% din totalul consumului de energie final. 10 8 Ministerul Energiei, actual Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri în baza Ordonanței de Urgență nr. 68/2019, versiunea preliminară a Planului naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice pentru perioada 2021 - 2030, p. 129 (2018). http://energie.gov.ro/wp-content/uploads/2018/11/20181129_Proiect-PNIESC-2021-2030.pdf 9 S-a înregistrat o creştere a consumului final de energie în perioada 2015-2016 care poate să fie datorată temperaturilor extrem de scăzute din iarna anului 2016. Acestea ar fi dus la o creştere a consumului de energie pentru încălzire, care are o cotă semnificativă, în special în ceea ce priveşte locuinţele şi sectorul serviciilor. Indicatorul „grade-zile de încălzire” pentru România, conform Eurostat, a fost de 2,918 în 2016, în comparaţie cu anul anterior, când a fost 2,786. 10 PNIESC, 2018 18 Figura 2: Consumul primar şi final de energie, inclusiv alocarea pe sectoare, 2005–2016 Total consum energie primară Consum final energie – transport Consum final energie – industrie Consum final energie - terţiar Consum final energie - rezidenţial Sursa: PNIESC, 2018. Conform raportului ANRE, în România, consumul de energie din sectorul clădirilor, pe cap de locuitor, aşa cum a fost înregistrat în 2016 (0,375 tep/cap de locuitor) s-a ridicat la 71,5% în comparaţie cu media UE-28. Deși s-a pornit de la un nivel de referință foarte scăzut în anii 1990 în ceea ce privește consumul de energie aferent sectorului clădirilor, cu tendințe de dezvoltare către convergenţa cu nivelul UE, este nevoie de eforturi substanţiale pentru a se limita această tendinţă în viitor. Implicaţiile sunt semnificative; veniturile fiind în creştere şi gospodăriile din România crescând consumul de energie în comparație cu alte State Membre ale UE, consumul de energie ar putea creşte cu 25-30% față de nivelul actual. Versiunea preliminară a Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) al României propune o ţintă de consum de energie primară de 36,7 Mtep până în 2030 (echivalent cu o reducere de 37,5%), în comparaţie cu consumul de energie primară de 30,3 Mtep în 2020. Acesta este un scenariu foarte ambițios în comparaţie cu situaţia normală. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză estimează consumul final de energie al ţării pe anul 2019 la 24,06 milioane Mtep, precum şi o creştere ulterioară de aproximativ 2,5% pe an în continuare. De asemenea, România a făcut eforturi pentru a spori eficienţa energetică a fondului său de clădiri - publice şi private, rezidenţiale şi nerezidenţiale - cu şi fără sprijinul sectorului public. ANRE monitorizează progresul programelor de renovare a clădirilor ca parte a procesului mai 19 larg de monitorizare prevăzut în Planurile Naționale de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE). Trebuie remarcat că monitorizarea este incompletă din cauza lipsei de date, ceea ce înseamnă că nu există informaţii centralizate privind impactul tuturor politicilor de renovare a clădirilor, la nivel central sau local, iar datele privind îmbunătăţirile energetice, în fondul de clădiri, efectuate doar de sectorul privat (rezidenţial, comercial, industrial), fără intervenţia statului, sunt şi mai puţine (a se vedea la „Instituţii şi piaţă“ în Partea B). Figura 3 evidenţiază realizările raportate pe 2018 în ceea ce priveşte economia de energie, iar un rezumat al proiectelor implementate, pentru care ANRE colectează informaţii este prezentat la Anexa 5. Trebuie remarcat că este probabil ca realizările să fie subestimate, din cauza lipsei de raportare adecvate la nivelul municipalităţilor şi al sectorului privat. Figura 3: Rezultatele monitorizării PNAEE pe 2018 - Indicatori relevanţi pentru sectorul de renovare a clădirilor Sursa: Monitorizarea PNAEE efectuată de ANRE pe 2018. 11 11 https://www.anre.ro/ro/eficienta-energetica/rapoarte/rapoarte-de-monitorizare-a-implementarii-planului-national- de-actiune-in-domeniul-eficientei-energetice-pnaee 20 Figura 4 prezintă o defalcare a consumului de energie pentru încălzire în clădiri, pe tipuri de combustibil. În sectorul rezidenţial, cota cea mai mare (3,11 Mtep) este consumată la generarea energiei la faţa locului utilizând surse de încălzire cu lemn sau cu biomasă. Este vorba, în principal, de sobe de încălzire vechi utilizate în zonele rurale, care funcţionează cu lemne. Pe locul al doilea (2,16 Mtep) se situează consumul de gaze naturale pentru încălzire. În sectorul serviciilor, gazul reprezintă cea mai mare cotă din utilizarea de energie (0,78 Mtep). Acestea reprezintă principalele surse de consum de energie în sectorul clădirilor, unde se pot realiza cele mai mari reduceri. Figura 4: Consumul de energie în clădiri în România, 2013–2016 (Mtep) Sursa: Analiza Băncii Mondiale a datelor despre clădiri, UE, date Eurostat 2013-2016. În ciuda potenţialului ridicat de eficienţă energetică, există o serie de obstacole la nivel de politici, probleme tehnice, financiare, instituţionale şi informaţionale, care au limitat implementarea sistematică şi extinderea eficienţei energetice în sectorul clădirilor în România. Unele din acestea sunt generale la nivelul mai multor state membre UE, însă altele sunt specifice României, cu precădere cele asociate fondului de clădiri învechit şi întreţinut insuficient, cu sistemele ineficiente de încălzire centralizată, cu privatizarea asociaţiilor de proprietari şi solvabilitatea redusă a proprietarilor de locuințe sau de clădiri. Aceste obstacole sunt prezentate pe scurt în Tabelul 1. Deşi în general valorificarea capacităţilor disponibile pe piaţă pentru renovarea fondului de clădiri rămâne relevantă, sunt necesare intervenţia şi finanţarea de la bugetul de stat pentru a se putea depăşi şi a se elimina în mod sustenabil obstacolele, astfel încât pieţele să poată funcţiona eficient. Acesta este contextul în care UE a elaborat directiva EPBD şi prevederi specifice privind SRTL, precum şi instrumente financiare şi programe care să ofere suport pentru atingerea potenţialului de economie de energie în sectorul construcții. 21 Tabelul 1. Obstacole identificate în domeniul eficienţei energetice a clădirilor în România Pentru toate • Politicile publice: preţuri scăzute la energie (în special pentru încălzire), lipsa unui cadru metodologic de optimizare din punct de tipurile de clădiri vedere al costurilor. • Tehnice: valori de referinţă scăzute (încălzire deficitară), deficienţe vechi structurale şi de siguranță, calitate diferită a documentelor elaborate de auditori energetici pentru clădiri (inclusiv date neuniforme ca mod de raportare, necontrolabile sau neverificabile din punct de vedere al acurateței datelor înscrise în CPE/rapoarte de audit/rapoarte de inspecție). • Financiare: dobânzi comerciale mari, lipsa garanţiilor sau supra-garantarea, proiecte de dimensiuni mici care conduc la costuri mari cu dezvoltarea proiectelor şi cu tranzacţiile, lipsa de debitori solvabili și de produse de creditare specializate (dedicate renovării energetice majore a clădirilor). • Instituţionale şi informaţionale: lipsa unor date corespunzătoare privind clădirile şi utilizarea energiei, capacitate limitată de supraveghere a implementării/contractanţilor sau insuficiența instrumentelor de monitorizare, lipsa de cunoştinţe privind oportunităţile şi beneficiile EE, consecință a unui sistem de informare/instruire insuficient sub aspect cantitativ și calitativ, element generator al unei anumite inerţii comportamentale. Obstacole specifice • Politici publice: bugetare restrictivă (lipsa unei bugetări multianuale, imposibilitatea reportării economiilor de energie în bugetele în cazul clădirilor locale pe anii viitori, utilizarea economiilor din costurile de exploatare pentru a plăti cheltuielile de capital), limite de împrumutare publice (la nivel la nivel public, reglementări privind achiziţiile (care favorizează prețul cel mai scăzut şi limitează contractarea companiilor de central şi servicii energetice). municipal) • Financiare: dobânzi comerciale mari, lipsa garanţiilor sau supra-garantarea, proiecte de dimensiuni mici care duc la costuri mari cu dezvoltarea proiectelor şi cu tranzacţiile, lipsa de solvabilitate a municipalităţilor. • Instituţionale şi informaţionale: nu există stimulente pentru economisirea de energie/bugete. Rezidenţial • Politici publice: nefacturarea pe baza consumului la nivel de apartament, legislaţie privind asociaţiile de proprietari cu prevederi neclare sau insuficient fundamentate (procese decizionale colective, capacitatea de a semna contracte, de a împrumuta de la bănci, Blocuri de locuinţe de a colecta datorii, de a întreţine în mod adecvat spaţiile comune), servicii de încălzire centralizată slabe calitativ. • Financiare: venituri scăzute/venituri disponibile scăzute ale proprietarilor de locuinţe, lipsa de asociaţii de proprietari solvabile, dependenţa de finanțările nerambursabile publice. • Instituţionale şi informaţionale: lipsa de mecanisme clare şi credibile pentru lucrările de renovare, neîncrederea în legătură cu plata ratelor de către vecini, lipsa posibilității de reglare (robinete termostatate la corpurile de încălzire), lipsa de informații privind costurile asociate unei calităţi scăzute a aerului. Rezidenţial • Politici publice: preţuri scăzute/combustibili solizi nereglementaţi, lipsa de standarde pentru încălzitoarele/cazanele şi clădirile existente, lipsa de legislaţie privind combustibilii neecologici care influenţează calitatea aerului şi generează emisii de CO 2 . Locuinţe • Financiare: venituri scăzute/venituri disponibile scăzute ale proprietarilor, costuri imediate mari şi perioade de rambursare mari, unifamiliale costuri mai mari pentru combustibili ecologici. • Instituţionale şi informaţionale: lipsa unor mecanisme clare şi credibile pentru lucrările de renovare energetică, lipsa de informații privind costurile asociate unei calităţi scăzute a aerului interior. Clădiri comerciale • Politici publice: aplicare deficitară a normativelor pentru clădiri/CPE-uri. • Financiare: alte priorităţi de investiţii, percepţia că investiţiile în EE sunt riscante. • Instituţionale şi informaţionale: impact perceput al EE asupra clienţilor, firmele multinaţionale pot avea procese decizionale centralizate (în exteriorul României). 22 EPBD revizuită şi strategia de renovare pe termen lung Directiva 2018/844/UE privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD revizuită) este mult mai ambiţioasă în privinţa reducerii consumului de energie decât cea anterioară. UE şi-a crescut ţinta privind economia totală de energie pentru 2030 la 32,5%, ceea ce înseamnă un nivel notabil mai mare decât ţinta de 20% pentru 2020. Noua ţintă face parte din aşa-numitul ”Pachet energie curată” al CE, care pune accent pe sectorul clădirilor şi în special pe clădirile existente. Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor stabileşte condiţiile-cadru generale potrivit cărora fiecare stat membru, inclusiv România, trebuie să acţioneze. Aceste condiţii-cadru stabilesc cerinţele minime care trebuie să fie îndeplinite. Atenţia se concentrează pe elaborarea unui set de măsuri concrete, cu repere pentru anii 2030, 2040 şi 2050, a căror implementare va fi monitorizată. Revizuirile s-au făcut pentru că strategiile de renovare anterioare din UE, în ansamblu, erau inadecvate în ceea ce priveşte impactul şi se plasau sub nivelul aşteptărilor, în conformitate cu evaluarea efectuată de Joint Research Centre (CE) 12. EPBD revizuită include mai multe schimbări, care ar putea fi rezumate după cum urmează: • fiecare stat membru trebuie să elaboreze o Strategie de Renovare pe Termen Lung (SRTL) pentru a sprijini renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, într-un parc imobiliar cu un nivel ridicat de eficiență energetică și decarbonat până în 2050. SRTL trebuie transmisă CE până în martie 2020. Mai mult, se subliniază că SRTL trebuie să faciliteze transformarea eficace din punct de vedere al costurilor a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero (NZEB), o dispoziţie deja inclusă în articolul 9(2). • SRTL trebuie să fie sprijinită prin indicatori de progres măsurabili, prin obiective intermediare orientative pentru orizonturile de timp 2030 şi 2040 şi trebuie să explice modul în care contribuie la atingerea obiectivului de eficienţă energetică de 32,5% stabilit de Uniunea Europeană pentru 2030 (în Directiva 2012/27/UE, EED). Astfel se clarifică aşteptările legate de faptul că SRTL va fi implementată şi că impactul acesteia va fi monitorizat – o modificare importantă şi binevenită. • Se face referire şi la posibilitatea de a utiliza praguri de declanşare 13 pe durata de viaţă a clădirii şi paşapoarte de renovare a clădirii pentru a stimula renovările aprofundate şi cu un raport cost-eficiență favorabil, încurajând astfel abordări globale privind proiectele de renovare energetică. Statele membre vor trebui să identifice aceste praguri de declanşare ca parte a SRTL şi în conformitate cu practicile naţionale. • SRTL trebuie să includă politici şi acţiuni îndreptate către segmentele din parcul imobiliar naţional cu cele mai slabe performanțe, să gestioneze deficiențele pieţei precum 12 Castellazzi L. et al., Assessment of second long-term renovation strategies under the Energy Efficiency Directive. 13 Punctul 12 al Preambulului Directivei (UE) 2018/844 clarifică faptul că un „prag de declanşare“ este un moment oportun „în ciclul de viață al unei clădiri, de exemplu din perspectiva raportului cost-eficacitate sau a întreruperilor, pentru realizarea unor renovări vizând eficiența energetică“. Un prag de declanşare ar putea fi: (a) o tranzacţie (de ex. vânzarea, închirierea sau transmiterea în leasing a unei clădiri, refinanţarea acesteia sau schimbarea destinaţiei de utilizare); (b) renovarea (de ex. o renovare deja planificată, mai cuprinzătoare şi neasociată cu energia); sau (c) o catastrofă/un incident (de ex. incendiu, cutremur, inundaţie). 23 cele care apar legate de locuinţele multifamiliale, cu motivaţii divergente etc. şi să stabilească acţiuni pentru reducerea nivelului sărăciei energetice. • SRTL trebuie să includă politici şi acţiuni îndreptate către toate clădirile publice, o măsură care ar trebui, de asemenea, să conducă la o mai bună implementare a Articolului 5 din directiva EED pentru creşterea ratei de renovare a clădirilor publice. • Statele membre trebuie să dezvolte acum iniţiative de promovare a tehnologiilor inteligente şi a clădirilor bine conectate într-un mod care să aibă un impact pozitiv asupra conservării energiei. De asemenea, directiva EPBD revizuită prevede că SRTL trebuie să includă şi alte beneficii, precum cele asociate cu sănătatea, siguranţa şi calitatea aerului. • Directiva EPBD revizuită conţine cerinţe mai detaliate privind modul în care Statele Membre pot să faciliteze accesul la mecanisme financiare pentru a sprijini mobilizarea investiţiilor în renovările energetice. De asemenea, prevederile revizuite impun colectarea şi diseminarea de către Comisie, de la statele membre, a celor mai bune practici privind finanţarea de succes şi agregarea proiectelor de eficiență energetică. Directiva EPBD revizuită identifică şi rolul iniţiativelor financiare, al obstacolelor existente pe piaţă şi al campaniilor de informare în implementarea corespunzătoare a cadrului de reglementare şi în realizarea obiectivelor. De asemenea, directiva EPBD revizuită prezintă şi obligaţiile în ceea ce priveşte bazele de date pentru certificate de performanţă energetică şi furnizarea de informaţii adecvate cu privire la consumul de energie al clădirilor. • Statele membre trebuie să stabilească modul în care vor desfăşura consultările publice cu părţile interesate în timpul pregătirii SRTL (înainte de transmiterea acesteia către Comisie) şi implementării acesteia. De asemenea, se specifică că fiecare stat membru anexează la strategia sa de renovare pe termen lung un rezumat al rezultatelor consultării publice efectuate. • Raportarea privind conţinutul şi progresul implementării SRTL a fost transferată la noua reglementare de guvernanţă care impune ca SRTL să fie revizuită şi analizată din zece în zece ani de către statele membre (Regulamentul (UE) 2018/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice). SRTL este parte din planurile naţionale privind energia şi schimbările climatice, cu mențiunea că primul plan trebuie să fie finalizat până în data de 31 decembrie 2019. • Există și alte schimbări, prin care se abordează obstacolele în calea mobilității (electromobilitatea): (i) în cazul clădirilor nerezidențiale supuse unor renovări majore (și care dețin mai mult de 10 locuri de parcare), statele membre UE vor asigura instalarea a cel puțin un punct de reîncărcare pentru vehiculele electrice sau infrastructură încastrată (respectiv conducte pentru cabluri electrice) pentru cel puțin cinci locuri de parcare; (ii) în cazul clădirilor rezidențiale supuse unor renovări majore (și care dețin mai mult de 10 locuri de parcare), trebuie instalată infrastructură încastrată pentru fiecare loc de parcare, pentru a permite (ulterior) instalarea punctelor de încărcare pentru vehiculele electrice. • Articolul 2a(7) din Directiva 2018/844/UE prevede că „fiecare stat membru își poate utiliza propria strategie de renovare pe termen lung pentru a aborda protecția împotriva incendiilor și riscurile legate de activitatea seismică intensă care ar afecta renovările vizând eficiența energetică și durata de viață a clădirilor“. Noul paragraf final al Articolului 7 adaugă două obligaţii în legătură cu clădirile supuse unor renovări majore. Statele Membre trebuie (i) să încurajeze sistemele alternative de înaltă eficiență, dacă 24 acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic, funcțional și economic şi (ii) aspectele legate de condițiile care caracterizează un climat interior sănătos, de protecția împotriva incendiilor și de riscurile legate de activitatea seismică intensă 14. SRTL trebuie să abordeze o combinaţie de cerinţe legislative, precum obligaţiile prevăzute în directiva EPBD revizuită, şi nelegislative, precum Finanţare Inteligentă pentru Clădiri Inteligente. 15 Preambulul 9 din directiva EPBD revizuită oferă un indiciu clar despre ceea ce este necesar: „Pentru a beneficia de un parc imobiliar cu un grad ridicat de eficienţă energetică şi decarbonat şi pentru a se asigura că strategiile de renovare pe termen lung generează progresele necesare transformării clădirilor existente în clădiri cu un consum de energie aproape egal cu zero, în special prin creşterea numărului de renovări aprofundate, statele membre ar trebui să elaboreze orientări clare şi să prezinte acţiuni măsurabile şi specifice, precum şi să promoveze un acces egal la finanţare, inclusiv pentru segmentele cel mai puţin performante din parcul imobiliar naţional, pentru consumatorii aflaţi în situaţie de precaritate energetică, pentru locuinţele sociale şi pentru gospodăriile care se confruntă cu dilemele motivaţiilor divergente, ţinând totodată seama de aspectul accesibilităţii financiare. Pentru a sprijini în continuare îmbunătăţirile necesare ale fondului locativ propriu, statele membre ar trebui să aibă în vedere introducerea sau aplicarea în continuare a unor cerinţe care să impună un anumit nivel de performanţă energetică al proprietăţilor de închiriat, în conformitate cu certificatele de performanţă energetică. Principalele cerinţe privind SRTL-urile sunt prezentate pe scurt în Caseta 1. Caseta 1: Principalele cerințe pentru Strategiile de Renovare pe Termen Lung (Directiva EPBD revizuită, Articolul 2a) 16 Fiecare Stat Membru trebuie să întocmească o strategie amplă de renovare pe termen lung (SRTL) care cuprinde: • Obiective intermediare (orientative) pentru 2030, 2040 şi 2050, • Explicaţia contribuţiei la ţinta generală a UE privind eficienţa energetică pentru 2030, • Prezentare generală a fondului naţional de clădiri, • Procentul preconizat de clădiri renovate în 2020, • Abordări eficiente din punct de vedere al costurilor pentru renovare, în funcţie de tipul de clădire şi zona climatică, inclusiv praguri de declanşare potenţial relevante, • Politici şi acţiuni pentru a stimula renovarea aprofundată a clădirilor eficace din punct de vedere al costurilor, inclusiv renovare aprofundată pe etape, de exemplu prin introducerea unei scheme opţionale pentru paşapoartele de renovare a clădirilor, 14 Trebuie reținut faptul că activitatea seismică în România afectează cca. 50% din teritoriu și din fondul construit, de aceea aceste corelații cu renovarea energetică nu sunt ușor de realizat, conduc la costuri foarte mari și durate de renovare lungi, consecință fiind necesitatea elaborării în paralel a unei strategii de reducere a riscului seismic. 15 https://ec.europa.eu/info/news/smart-finance-smart-buildings-investing-energy-efficiency-buildings-2018-feb- 07_en 16 Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE), Future-proof Buildings for all Europeans, Bruxelles, 2019, p. 7. 25 • Politici şi acţiuni pentru a ţinti segmentele cu cea mai slabă performanţă din fondul naţional de clădiri, dilemele motivațiilor divergente şi deficiențele pieţei, • Acţiuni care contribuie la atenuarea sărăciei energetice, • Politici şi acţiuni care să vizeze toate clădirile publice, • Iniţiative pentru promovarea tehnologiilor inteligente şi a clădirilor şi comunităţilor bine conectate, • Iniţiative de promovare a competențelor şi educaţiei în sectoarele de construcţii şi de eficienţă energetică, • O estimare a economiilor de energie preconizate şi a altor beneficii, precum cele asociate cu sănătatea, securitatea şi calitatea aerului. Prezentare generală a studiului Obiectivul general al acestor servicii de asistenţă tehnică rambursabile, în cadrul cărora este elaborat acest raport, este să sprijine consolidarea capacităţii de planificare strategică a Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei pentru renovarea fondului naţional de clădiri din perspectiva eficienţei energetice şi riscului seismic. Serviciile de asistenţă rambursabile includ două componente: i) eficienţa energetică şi ii) riscul seismic. Componenta de eficienţă energetică include două activităţi şi documente livrabile: i) elaborarea unei analize diagnostic pe situația actuală privind eficienţa energetică în România şi a unei foi de parcurs pentru remedierea acestor deficiențe, şi ii) elaborarea Strategiei de Renovare pe Termen Lung pe baza analizei diagnostic. Prezentul raport constă în analiza deficiențelor identificate în situația existentă privind eficienţa energetică a clădirilor din România şi a diferitelor neconcordanțe sau probleme de natură legislativă, de reglementare, instituţionale, financiare şi de alt tip care trebuie abordate pentru a se putea îndeplini ţintele şi obligaţiile prevăzute de directiva EPBD revizuită. Această activitate a inclus următoarele: • evaluarea realizărilor conform prevederilor din directiva anterioară privind eficiența energetică, mecanismele de finanţare, colectarea datelor, agregarea şi procesele de raportare utilizate anterior; • analiza strategiei naționale curente și a programelor pentru mobilizarea investițiilor în renovarea parcului imobiliar public și privat, rezidențial și comercial; • analiza legislației relevante, a reglementărilor și a mecanismelor instituționale, precum și a politicilor și a măsurilor adoptate de MLPDA care să vizeze segmentele parcului imobiliar național cu performanțe mai slabe, dilemele motivațiilor divergente, deficiențele pieței și acțiuni naționale relevante pentru diminuarea sărăciei energetice; • analiza datelor deținute de minister, modul în care sunt organizate, programele informatice și utilizarea datelor în procesul de raportare în conformitate cu directiva EE anterioară; • analiza inițiativelor de promovare a tehnologilor inteligente, a clădirilor și comunităților bine conectate, precum și a competențelor și a educației în sectoarele construcțiilor și EE; • analiza documentelor de programe relevante de eficiență energetică în clădiri și a programelor guvernamentale existente (mecanisme de finanțare, scheme de stimulare, 26 certificarea contractorilor, asistență tehnică pentru administratorii/proprietarii clădirilor) în legătură cu renovarea clădirilor pentru EE în sprijinul strategiei 2014; • organizarea de întâlniri cu reprezentanți ai ministerului responsabili cu implementarea programului şi cu beneficiarii programului; • consultări cu factorii interesaţi; • identificarea deficiențelor care trebuie abordate de MLPDA în calitate de autoritate competentă în domeniu pentru îndeplinirea obiectivelor și obligațiilor conform Directivei 2018/844/UE; • prezentul raport privind analiza diagnostic, care cuprinde o foaie de parcurs / un plan de acțiune pentru abordarea deficiențelor identificate. Deşi prezentul raport evidenţiază (acolo unde este posibil) problemele şi deficiențele asociate riscului seismic, acestea nu sunt abordate în detaliu, deoarece o serie de alte documente distincte din cadrul Acordului de servicii de consultanţă rambursabile vor evalua aceste aspecte. 17 Întreaga abordare privind îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirilor existente din România este revizuită pentru a sprijini echipa de implementare a proiectului să fundamenteze o strategie de renovare pe termen lung, cuprinzătoare, dar şi realistă şi implementabilă, care să respecte cerinţele Uniunii Europene și obligațiile ce revin României. Raportul a analizat patru domenii tematice considerate esenţiale pentru aplicarea cu succes a directivei EPBD în România şi pentru implementarea SRTL: strategii și politici, legislație și reglementări, instituții și piață, și finanțare și implementare. Obiectivul acestui raport este să identifice acele zone unde există aspecte lipsă semnificative, care pot influența implementarea SRTL şi să prezinte un plan de acţiune pentru soluționarea acestora. Primul domeniu tematic se referă la Strategii şi politici. Evaluarea a inclus o trecere în revistă a strategiei de mobilizare a investițiilor pentru renovarea clădirilor, din 2014 (actualizată în 2017), cu evaluarea implementării acesteia prin prisma măsurilor de politici aferente. De asemenea, analiza a luat în considerare şi rolul renovării sectorului clădirilor şi al economiilor de energie aferente în strategiile şi politicile naţionale referitoare la eficienţa energetică. Al doilea domeniu tematic se referă la Legislaţia şi reglementările relevante. Analiza a studiat modul în care au fost integrate cerinţele directivei EPBD şi cele care vor fi necesare pentru SRTL în legislaţia şi în reglementările naţionale şi în alte acte legislative privind proprietatea, gestionarea şi întreţinerea clădirilor. Obiectivul nu a fost acela de a efectua o evaluare tehnică extinsă a întregii legislaţii existente. Intenţia a fost de a analiza procesele care stau la baza principalelor legi şi reglementări relevante, precum şi de a colecta feedback de la principalele grupuri de interes cu privire la eficienţa cadrului legislativ existent în a promova renovările de clădiri şi la estimarea nivelului şi adecvării mecanismelor de aplicare a legii. 17 În special livrabilele care se referă la Analiza deficiențelor privind cadrul legislativ și de reglementare relevant, a programelor anterioare de reducere a riscului la seism şi planul de acţiune pentru reforma legislativă, de reglementare şi instituţională (EQ1) şi Elaborarea unei strategii naţionale de reducere a riscului seismic (EQ2). 27 Al treilea domeniu tematic se referă la Instituţii şi piaţă. Directiva EPBD revizuită cuprinde cerinţe clare privind consultarea amplă cu toate părțile interesate în elaborarea şi implementarea SRTL, diseminarea pe scară largă a informaţiilor privind beneficiile renovărilor, gestionarea eficientă a datelor privind fondul de clădiri şi consumul de energie şi consolidarea contextului instituţional şi a pieţei de eficienţă energetică şi renovare a clădirilor în România. Analiza a studiat cadrul existent de schimburi de informaţii şi date între principalii actori, precum şi capacitatea pieţei de a îndeplini ţintele ambiţioase din cadrul SRTL. De asemenea, analiza a evaluat mecanismele actuale şi calitatea datelor privind fondul existent de clădiri şi performanţa energetică, având în vedere cerinţele SRTL de a evalua fondul de clădiri la nivel național şi accentul pe care îl pune directiva EPBD pe informarea proprietarilor de clădiri sau a chiriaşilor cu privire la performanţa energetică a clădirilor. Al patrulea domeniu tematic se referă la Finanţare şi implementare. Programele de finanţare şi implementarea acestora reprezintă poate cel mai important pas în a se asigura că diversele strategii, politici şi planuri ale guvernului obţin efectiv rezultatele dorite. Directiva EPBD revizuită subliniază nevoia de a facilita accesul la mecanisme financiare adecvate şi accesibile pentru a sprijini mobilizarea investiţiilor în renovarea clădirilor. Au fost analizate programele existente şi s-au identificat o serie de deficiențe care trebuie soluționate pentru implementarea SRTL. Figura 5 prezintă succint cele patru domenii tematice, precum şi elementele luate în considerare în cadrul analizei. 28 Figura 5. Cadrul de analiză În Partea B sunt prezentate principalele constatări ale analizei. Pentru fiecare domeniu tematic se prezintă un rezumat al contextului național existent şi sunt identificate principalele aspecte deficitare. Este necesar să fie abordate aceste deficiențe pentru a se asigura că SRTL este un instrument de politici realist pentru tranziţia energetică pe termen lung a guvernului în vederea trecerii la un conţinut redus de emisii CO 2 şi că acest instrument este implementat pentru a se obţine o eficienţă maximă în îndeplinirea obiectivelor energetice şi climatice pe termen lung. Partea C conţine un rezumat al deficiențelor identificate ca fiind critice şi prezintă un plan de acţiune pentru soluționarea acestora. Planul de acţiune ia în considerare experiența similară identificată la nivel internațional, prezintă opţiuni şi recomandă acţiuni adecvate pentru România în vederea rezolvării deficiențelor. Analiza deficiențelor a fost inițiată la începutul anului 2019, combinând analiza documentelor aferente Guvernului României şi UE, cu studii efectuate de institute de cercetare şi consilii de experți, precum şi cu o serie de întâlniri de consultare cu factori interesaţi relevanţi de la nivel guvernamental şi neguvernamental. De asemenea, întocmirea acestui raport s-a făcut și în baza discuțiilor și a contribuțiilor reprezentanților ministerului și INCD URBAN-INCERC, precum şi în urma rundelor de consultări extinse cu factorii interesaţi. 29 Partea B: Principalele constatări După cum s-a menţionat anterior, raportul a analizat patru domenii tematice considerate esenţiale pentru aplicarea cu succes a directivei EPBD revizuită în România şi pentru implementarea SRTL: • Strategii şi politici; • Legislaţie şi reglementări; • Instituţii şi piaţă; • Finanţare şi implementare. Această secţiune a raportului prezintă deficiențele identificate care pot influența implementarea SRTL - deficiențe care pot fi abordate utilizând planul de acţiune prezentat în Partea C. Strategii şi politici Situaţia actuală Cea mai recentă strategie privind mobilizarea investițiilor pentru renovarea clădirilor în România a fost elaborată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (denumire actuală Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației), în 2014, cu sprijinul Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE); strategia a fost actualizată în 2017. Aceasta a fost adoptată ca cerinţă a Directivei 2012/27/UE. Strategia de renovare existentă este cuprinzătoare şi include opţiuni şi căi pentru realizarea unor ţinte ambiţioase, în etape bine distribuite, care ţin seama de evoluţiile tehnologice şi de sinergiile care se pot realiza între măsurile care vizează eficienţa energetică şi emisiile de gaze cu efect de seră într-un mod eficient din punct de vedere al costurilor. Strategia de renovare existentă cuprinde o prezentare generală amplă a fondului de clădiri şi estimări ale consumului aferent de energie, pe categorii de clădiri. În strategia existentă au fost analizate toate categoriile de clădiri. Strategia a inclus patru scenarii – scenariu de bază, modest, intermediar şi ambiţios - pe baza unor diverse combinaţii dintre rata de renovare, profunzimea 30 renovării şi măsuri. Strategia a fost elaborată pe baza unei ţinte de reducere de 80-95% a emisiilor până în 2050 faţă de 2010, ţintă care era considerată ambiţioasă încă de la acel moment 18. De asemenea, strategia a prevăzut trei faze: (i) Faza 1 - stabilirea condițiilor în baza cărora renovarea aprofundată devine un obiectiv (în termen de cinci ani); (ii) Faza 2 – prin dezvoltarea tehnologică, asigurarea mijloacelor pentru reducerea substanțială a consumului de energie, astfel încât clădirile să aibă o dependență aproape de zero de energia convențională (în aproximativ 15 ani) și (iii) Faza 3 – renovarea aprofundată a clădirilor (în termen de 15 ani). În plus, mai conţine şi o serie de acţiuni de politici care trebuiau implementate pentru a susţine strategia de renovare. Mai jos este prezentată o evaluare a progresului realizat în domeniul acestor acţiuni de politici. Cadrul general de politici în domeniul eficienţei energetice şi al clădirilor din România este ghidat de o serie de strategii şi planuri naţionale adoptate de guvern. Aceste documente importante au fost analizate pentru identificarea potenţialelor deficiențe/probleme întâmpinate în transpunerea cerințelor directivei EPBD şi măsura în care ţintele de eficienţă energetică pentru renovarea clădirilor sunt reflectate corespunzător și adecvate contextului național existent. În România există mai multe strategii de politici privind clima şi energia, care, în general, asigură o bază solidă pentru angajarea guvernului în scopul obţinerii eficienţei energetice în toate sectoarele, inclusiv cel al clădirilor. Caseta 2 prezintă principalele documente considerate în cadrul acestei analize, iar Anexa 1 cuprinde mai multe detalii. Caseta 2: Principalele strategii şi politici relevante • Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, a fost lansată în 2018. • Proiectul Strategiei energetice pentru România 2019-2030, publicată în martie 2019 şi Strategia energetică a României pentru 2018-2030, publicată în septembrie 2018. • Strategia naţională privind schimbările climatice și creșterea economică bazată pe emisii reduse de carbon pentru perioada 2013-2020, publicată în 2013 şi Planul naţional de acţiune privind schimbarea climatică pe 2016-2020, întocmit în 2015. • Cea de-a 7-a comunicare națională privind schimbările climatice, decembrie 2017. Comunicarea a fost trimisă Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). • Proiectul planului naţional privind energia şi schimbările climatice, decembrie 2018. PNIESC este obligatoriu conform Regulamentului UE 2018/1999 privind guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice. 19 18 Neîndeplinirea țintelor de către România ar putea fi parțial cauzată și de faptul că stabilirea acestora s-a făcut de către alte instituții decât cele care urmau să le îndeplinească și a căror viziune a fost numai la nivel macro, cu un optimism care s-a dovedit nerealist. 19 Comisia Europeană a furnizat comentarii pe marginea proiectului de PNIESC (a se vedea “Recomandarea Comisiei din 18.6.2019 privind proiectul Planului Naţional integrat privind energia şi clima al României pentru perioada 2021-2030”, 2019). Guvernul are termen până la sfârşitul anului 2019 să revizuiască PNIESC. 31 • Planul naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice (2017, aprobat în 2019). Planurile naţionale de acţiune în domeniul eficienţei energetice (PNAEE) trebuie actualizate din trei în trei ani, conform cerinţelor Directivei privind eficienţa energetică. 20. Principalele constatări Strategia existentă pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, deşi este amplă, a fost elaborată pe baza unei analize de scenarii pentru care nu au fost recomandate ţinte de implementare/monitorizare. Directiva 2012/27/UE (EED) nu impunea statelor membre UE să-şi implementeze strategiile naționale adoptate, deşi era preconizat să se întâmple acest lucru. Deşi strategia oferea opţiuni şi alternative, nu a existat o hotărâre clară a guvernului de a adopta strategia şi de a urma unul din scenariile de implementare. Nici strategia şi nici guvernul nu au introdus mecanisme de guvernanţă şi scheme instituţionale detaliate pentru a sprijini implementarea acesteia. Deşi Guvernul a implementat o serie de acţiuni şi programe pentru a sprijini renovările de clădiri în această perioadă, acestea nu au făcut parte dintr-o viziune consecventă şi nu au existat mecanisme formale pentru a identifica, a concepe, a implementa, a monitoriza, a evalua şi a raporta progresul în raport cu rezultatele preconizate ale strategiei. S-a înregistrat un progres foarte redus în ceea ce priveşte operaţionalizarea acţiunilor de politici care stau la baza strategiei existente. Strategia existentă a identificat 32 de acţiuni de politici care au fost considerate necesare pentru îmbunătăţirea cadrului naţional de renovare a clădirilor şi pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea clădirilor. Cu toate acestea, de atunci, puţine au fost implementate sau au înregistrat progrese în ceea ce priveşte operaţionalizarea lor. Tabelul 2 prezintă, pe scurt, fiecare măsură de politici publice propusă, inclusă în strategia curentă şi evaluează progresul şi/sau realizarea acesteia. Tabelul 2: Progres şi/sau nivel de realizare privind măsurile de politici publice propuse în Strategia pentru mobilizarea investițiilor în renovarea fondului de clădiri rezidențiale și comerciale, publice și private (2017) Iniţiativă de politici propusă Progres şi/sau nivel de realizare Strategic Constituirea de sprijin pentru renovarea Programele existente nu au avut și nu au o componentă de aprofundată a fondului de clădiri informare/instruire la nivelul societății civile, cu rol de a pregăti și implicit de a accelera implementarea acțiunilor privind eficiența energetică a fondului construit existent. Programele existente sprijină doar renovări moderate sau minore şi nu sunt interconectate în mod adecvat și unitar. Clădirile cu probleme structurale sau care necesită alte intervenţii care nu sunt asociate cu eficienţa energetică, nu sunt abordate. Renovările clădirilor publice nu abordează în mod corespunzător soluţii de reducere a riscului seismic, de utilizare a energiei din surse regenerabile sau de ventilare adecvată a spațiilor. 20 PNAEE pe 2017 a fost aprobat prin Hotărârea de Guvern 203/2019 în aprilie 2019. 32 Iniţiativă de politici propusă Progres şi/sau nivel de realizare Este necesară o evaluare sistematică a Deşi strategia existentă identifică unele obstacole esenţiale, obstacolelor identificate în proiectele de nu există o analiză a acestora şi nu au fost stabilite măsuri la renovare în fiecare segment al pieţei şi nivel de politici pentru a le aborda. În studiile anterioare stabilirea de măsuri/acțiuni la nivel de efectuate cu sprijinul BERD 21 şi BEI, 22 au fost identificate o politici pentru a aborda fiecare dintre serie de obstacole şi de deficienţe ale pieţei: preţurile la probleme. energie şi accesibilitatea financiară, puterea scăzută de cumpărare, lipsa unor date precise, cadru legislativ și financiar deficitar în ceea ce priveşte eficienţa energetică, lipsa de comunicare care au afectat implementarea, o piaţă subdezvoltată pentru companiile ESCO, piaţă fragmentată pentru eficienţa energetică. Cu toate acestea, nu există un plan cuprinzător care să abordeze aceste obstacole şi deficienţe ale pieţei. Stabilirea unui obiectiv pentru atenuarea Nu s-a stabilit o definiţie obiectivă sau clară a ”sărăciei sărăciei energetice prin îmbunătăţirea energetice”. Definiţia actuală a ”sărăciei energetice” se performanţei energetice a fondului de bazează pe praguri de venituri, ceea ce limitează opţiunile clădiri pentru elaborarea unor măsuri dedicate de siguranţă socială pentru grupurile de consumatori de energie vulnerabili. Elaborarea unor ţinte cuprinzătoare la Progres redus. Pe baza documentelor disponibile şi a nivelul tuturor politicilor, care să se consultărilor cu factorii interesaţi, pare să existe o integrare integreze cu obiectivele în domeniile redusă între strategiile care abordează mediul construit şi alte asociate şi să realizeze aceste obiective strategii relevante, deficienţe în stabilirea de ţinte la nivelul (precum urbanizarea sustenabilă, eficienţa tuturor politicilor şi în ceea ce priveşte monitorizarea resurselor şi construirea sustenabilă). performanţei. O mare parte din finanţare a fost distribuită pentru a renova cât mai multe clădiri posibil, fără strategii clare pentru a ţine seama de abordări pe termen mai lung în ceea ce priveşte planificarea urbană, creşterea densităţii, eficienţa complexă a resurselor, materiale şi producţie sustenabile etc. Constituirea unui grup de interes În lipsa unei adoptări clare a strategiei şi a unui angajament cuprinzător, ca forum pentru consultare, privind implementarea acesteia, nu au fost constituite formulare de politici şi feedback privind mecanisme de guvernanţă clare sau organisme de problemele practice şi obstacolele apărute coordonare. Nu există organisme desemnate sau planuri clare în calea renovării de consultare sau formulare de politici pentru eliminarea obstacolele. Cele mai multe programe de renovare îşi au propriile mecanisme de gestionare şi control şi propriile proceduri de implementare, consultarea cu factorii interesaţi fiind foarte redusă. Este necesară demonstrarea unui spirit de Cu finanţare şi cofinanţare redusă şi cu inițiativă de a renova iniţiativă (leadership) prin renovarea cât mai multe clădiri posibil, auditurile energetice şi 21 BERD, Task 1 Report, Romania Energy Efficiency in the Residential Sector, versiune revizuită, 25 noiembrie 2013. 22 BEI, Evaluarea sectoarelor-ţintă potenţiale şi a tipurilor de proiecte pentru utilizarea şi valorificarea Instrumentelor Financiare în vederea dezvoltării urbane în România în perioada de programare 2014-2020 (Assessment of potential target sectors and project types for the use and the operation of EU Financial Instruments for urban development in Romania in the 2014-2020 programming period), studiu de documentare a evaluării ex ante, Raport Final, iulie 2015. 33 Iniţiativă de politici propusă Progres şi/sau nivel de realizare aprofundată accelerată a clădirilor proiectele au fost elaborate pentru a realiza, în cea mai mare publice, dezvoltând astfel capacitatea de parte, niveluri minime de eficienţă, mai degrabă decât pentru soluționare în flux continuu a renovărilor a sprijini sau a promova renovări mai aprofundate. Ca energetice, furnizând o bază de cunoştinţe urmare, baza de cunoştinţe privind renovările aprofundate pentru activităţile private/comerciale de este în continuare foarte redusă. În timpul consultărilor cu renovare. factorii interesaţi, mai mulţi participanţi au remarcat că unele proiecte de renovare a clădirilor publice nu au abordat corespunzător soluţiile de ventilare a spațiilor, creând astfel probleme de climat interior în şcolile renovate, cu implicații directe, pe termen mediu și lung, atât asupra confortului și sănătății ocupanților cât și asupra comportării în timp și a durabilității construcțiilor respective. Încurajarea/dezvoltarea de iniţiative din Progres relativ. Au existat câteva programe care au utilizat partea băncilor private în sensul de a crea băncile private şi ”ipotecile verzi” (a se vedea secţiunea produse financiare (de ex. ”ipoteci verzi” privind Finanţarea şi implementarea). Cu toate acestea, nu au şi ”împrumuturi verzi”), cu condiţii avut loc intervenţii ale sectorului public pentru crearea de atractive pentru proprietarii care doresc instrumente financiare şi încurajarea băncilor private să să-şi renoveze clădirile la standarde dezvolte produse concepute pentru a facilita renovările de ridicate de eficienţă energetică şi clădiri. De asemenea, fiind disponibile finanţări substanţiale sustenabilitate (”renovare aprofundată”) de tip grant în cadrul programelor UE, cererea de finanţare comercială a fost redusă. Legislaţie şi reglementări Identificarea factorilor declanşatori şi Niciun progres. Pragurile de declanşare potenţiale şi elaborarea reglementărilor asociate care ar relevante, acolo unde este cazul, în ciclul de viaţă al unei putea fi utilizate pentru a încuraja sau a clădiri încă nu au fost introduse în actele legislative într-o impune îmbunătăţirea performanţei măsură în care acestea să poată fi cunoscute, conștientizate și energetice a clădirilor. implementate la nivelul societății românești, pentru a putea crea ulterior un lanţ mare de cerere şi ofertă pentru renovările de clădiri. Stabilirea unor obligaţii privind eficienţa Progrese privind măsurile alternative. În anul 2014, România energetică, care să încurajeze efectuarea a decis să implementeze măsuri alternative 23 în locul unei de renovări aprofundate scheme de obligaţii privind eficienţa energetică. Măsurile suplimentare au fost suficiente pentru a se îndeplini obiectivul actual de eficienţă energetică de 20%. Facilitarea modernizării tuturor Nu s-au identificat programe sau iniţiative guvernamentale locuinţelor sociale la niveluri ridicate de care să abordeze renovarea aprofundată a locuinţelor sociale. performanţă energetică Abordarea practicilor restrictive privind Nu s-au înregistrat progrese măsurabile. Unii factori desfăşurarea locală de tehnologii cu interesaţi au menţionat celelalte restricţii, precum obstacole utilizare scăzută/zero de carbon pentru a de natură administrativă şi de reglementare pentru asociaţiile asigura un mediu pozitiv pentru integrarea de proprietari să instaleze sisteme fotovoltaice şi să vândă în energiei regenerabile în clădiri reţea energia electrică în exces produsă de panourile 23 Printre măsurile alternative se numără și următoarele: constituirea unui fond de investiţii pentru eficienţa energetică; efectuarea unor audituri energetice; formarea auditorilor energetici; campanii de conştientizare şi consiliere a consumatorilor; reglementări sau acorduri voluntare şi sprijinirea dezvoltării companiilor de servicii energetice. Monitorizarea anuală a PNAEE sugerează o implementare parţială a acestor măsuri şi întârzieri la nivelul altor măsuri (de ex. companiile de servicii energetice). 34 Iniţiativă de politici propusă Progres şi/sau nivel de realizare fotovoltaice de pe acoperişuri. Eliminarea reglementărilor restrictive Niciun progres vizibil. A se vedea secţiunea Legislaţia şi privind închirierea, care impun anumiţi reglementările. factori descurajatori sau inhibă în diverse moduri îmbunătăţirea performanţei energetice Îmbunătăţirea obligatorie a fondului cu Niciun progres (se va aborda şi în SRTL). eficienţa cea mai scăzută pentru a se atinge niveluri mai ridicate de performanţă energetică (de exemplu, prin restricţionarea vânzării sau închirierii de clădiri din categoriile cu performanţa energetică cea mai scăzută) Aspecte de ordin tehnic Elaborarea unor standarde de renovare Fără progrese măsurabile - au fost derulate activități de către care să fie consolidate progresiv şi regulat MDRAP (în prezent MLPDA), împreună cu mediul în conformitate cu experienţa şi cu noile academic UTCB, UAUIM și mediul de cercetare (INCD evoluţii în tehnologie URBAN-INCERC) pentru revizuirea cadrului de reglementare. Analizarea potenţialului ca sistemele de Niciun progres. Sectorul încălzirii centralizate (ÎC) din încălzire centralizată să furnizeze energie România se află sub presiune substanţială din cauza eficientă cu conţinut scăzut de carbon deteriorării calităţii serviciilor şi a nesustenabilităţii financiare. Dacă se mai deconectează voluntar şi alţi clienţi, iar calitatea serviciilor scade în continuare, încălzirea centralizată ar putea deveni neviabilă în mai multe municipalităţi. Asigurarea unei monitorizări şi aplicări Progres redus. Consultările cu factorii interesaţi au relevat corespunzătoare a legii în legătură cu mecanisme deficitare de aplicare a legii (a se vedea secţiunea respectarea normativelor în construcții privind Legislaţia şi reglementările). Se pare că nu există evaluări ex-post de verificare a respectării reglementărilor tehnice în construcții cu privire la performanța energetică a clădirilor, nu există verificări la darea în folosinţă şi nu există date privind neconformarea. Elaborarea de pachete de soluţii care se Nu există progrese vizibile sau informaţii disponibile privind pot replica imediat în tipuri similare de pachetele de soluţii. clădiri Introducerea certificării de calitate pentru Progres limitat, aplicarea Regulamentului (UE) nr. 305/2011 instalaţii şi produse al Parlamentului European și al Consiliului din 9 martie 2011 de stabilire a unor condiții armonizate pentru comercializarea produselor pentru construcții și de abrogare a Directivei 89/106/CEE a Consiliului. MLPDA asigură organizarea şi funcţionarea punctului de informare despre produse pentru construcţii, potrivit Hotărârii Guvernului nr. 1236/2012 privind stabilirea cadrului instituţional şi a unor măsuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului (UE) nr. 305/2011, îndeplineşte rolul de autoritate de recunoaştere şi desemnare pe plan naţional, respectiv de notificare la Comisia Europeană a organismelor de certificare a conformităţii produselor pentru construcţii. 35 Iniţiativă de politici propusă Progres şi/sau nivel de realizare Fiscale şi financiare Asigurarea de surse de finanţare, inclusiv Progres redus. Deşi s-au făcut eforturi pentru a îmbunătăţi cele identificate în Articolul 20 din DEE rata de absorbţie a fondurilor structurale UE pentru şi surse de finanţare UE/internaţionale, renovarea clădirilor publice şi a blocurilor de locuinţe , nu au precum şi mecanisme care să utilizeze în fost constituite instrumente financiare pentru a se utiliza mod eficient capitalul privat. capitalul privat. Luarea în considerare a valorii monetare a Niciun progres vizibil. Nu s-a constituit un grup co-beneficiilor (de exemplu, sănătate, interministerial care să evalueze beneficiile colaterale (după şomaj) în deciziile de finanţare publică cum se recomandă în strategie) şi nu au fost identificate documente în care să fie adunate astfel de date sau să analizeze astfel de beneficii colaterale. Crearea unor vehicule de finanţare, Niciun progres. Mandatul Fondului de Investiţii pentru adaptate pe diferite segmente de piaţă, Eficienţă nu s-a modificat conform recomandărilor din care să ofere o sursă simplă (de tip strategie. S-au făcut încercări de a crea un mecanism de tip ”ghişeu unic”) şi atractivă comercial ghişeu unic în cadrul Programului Operaţional Regional pentru finanţarea renovărilor aprofundate. (POR) al Comisiei Europene (finanţat din fonduri structurale UE), prin care Autoritatea de Management a creat un singur ghişeu prin care municipalităţile să poată comasa proiectele de renovare a blocurilor de locuinţe şi să primească finanţare prin granturi. Totuşi, nu au fost incluse şi alte finanţări îndreptate către blocurile de locuinţe (precum finanţări ale BEI). Nu există programe majore pentru finanţarea pe alte segmente de piaţă (administraţia publică centrală, clădirile municipale, locuinţele unifamiliale, clădirile comerciale private). Crearea unor mecanisme pentru a încuraja Nu s-au înregistrat progrese măsurabile. Nu există un cadru renovarea aprofundată prin finanţare de la implementabil privind companiile de servicii energetice, din terţe părţi, de exemplu companii de cauza problemelor cu CoPE-urile în sectorul public (a se servicii energetice, prin Contracte de vedea secţiunile privind Legislaţie şi reglementări şi Instituţii Performanță Energetică. şi piaţă). În sectorul clădirilor există puţine companii de servicii energetice active (segmentul industrial) și nu există exemple de implicare în proiecte de renovare energetică majoră. Consolidarea mecanismelor de stabilire a Preţul la gaze naturale pentru consumatorii finali creşte şi, preţurilor la energie/carbon pentru a până în 2020, ar trebui să fie aliniat cu nivelurile UE. asigura semnalele economice corespunzătoare Eliminarea subvenţiilor pentru Realizat parţial. În cazul electricităţii şi gazelor, preţurile combustibili fosili pentru a elimina erau stabilite în funcţie de piaţă, dar au fost reglementate din contra-stimulentele care descurajează nou de la sfârşitul lui 2018 până în februarie 2022 (OUG nr. investiţiile 114/2018). Preţurile la încălzirea centralizată sunt subvenţionate consistent. Luarea în considerare a unor mecanisme Niciun progres. Nu s-a identificat nicio diferenţiere la nivel de tip 'bonus-malus', de exemplu, sisteme de impozite pe clădiri şi alte sisteme pentru clădirile cu de impozitare a proprietăţilor (care performanţă energetică ridicată. Aceasta se datorează în răsplătesc clădirile cu performanţă parte lipsei unei baze de date centrale privind clădirile cu energetică ridicată şi le penalizează pe eficienţă energetică ridicată. cele cu performanţă scăzută) şi a stabilirii preţurilor la energie 36 Iniţiativă de politici propusă Progres şi/sau nivel de realizare Comunicare şi consolidarea capacităţilor Constituirea unor baze de date accesibile Niciun progres. Nu există încă baze de date funcţionale public care indică performanţa energetică privind performanţa energetică. a clădirilor renovate şi furnizează informaţii privind abordarea renovării aprofundate. Dezvoltarea (formarea) competențelor și a Progres parțial, existând câteva inițiative - Train-to-NZEB, programelor de instruire care acoperă Fit-to-NZEB, cu crearea BKH – Building Knowledge Hub profesiile și disciplinele cheie implicate în (București si Brașov) si implementarea cursurilor de formare renovarea clădirilor profesională pentru NZEB și Casa Pasivă (deși în număr limitat). Factorii interesaţi raportează lipsa de formare pentru profesionişti esenţiali şi cerinţe privind recertificarea periodică. De asemenea, lipsesc termeni de referinţă (TR) standardizaţi pentru audituri şi proiecte, documentaţie privind erorile/deficienţele tipice din renovările anterioare şi schimbul de bune practici. Crearea de reţele de diseminare a În curs. Vizitele de studiu în alte ţări UE şi participarea la cunoştinţelor şi a bunelor practici între întâlniri de Acţiune Concertată (CA EPBD) au contribuit la regiuni/Statele Membre creșterea gradului de implicare în reţelele UE şi la experienţele din alte State Membre. Este nevoie să se identifice şi să fie analizată experiența din Statele Membre care au reuşit tranziția de la sistemele est-europene/sovietice la cele moderne. Încurajarea dezvoltării unui lanţ industrial Niciun progres vizibil. Industria locală de furnizare a local de furnizare de tehnologii și de produselor și de prestări de servicii are o capacitate limitată prestări de servicii pentru a creşte la de acoperire a cererii şi nu pare să fie pregătită să accelereze maximum beneficiile macroeconomice şi ritmul renovărilor de la rata anuală actuală de renovare, de a reduce la minimum emisiile de CO2 0,47% la cel puţin 1,5–2% în perioada de după 2020. incorporate Previzibilitatea şi stabilitatea nivelurilor de programare şi finanţare este limitată, ceea ce limitează o planificare şi o dezvoltare mai bună a pieţei. Dezvoltarea unor activităţi promoţionale Niciun progres. Nu există programe de informare care să şi de diseminare care să sensibilizeze vizeze proprietarii de clădiri sau asociaţiile de proprietari. A proprietarii de clădiri faţă de se vedea secţiunea privind Instituţiile şi piaţa. oportunităţile de renovare aprofundată şi să furnizeze sprijin pas cu pas pe parcursul procesului de renovare Comunicarea publică regulată privind Niciun progres. Nu s-au identificat documente care să ofere progresul în cadrul strategiei de renovare informaţii cu privire la progresul înregistrat în proiectele de renovare a clădirilor în raport cu strategia actuală. Raportul PNAEE al ANRE conţine unele informaţii, dar în cea mai mare parte pentru PNAEE ca întreg. Cercetare şi dezvoltare Susţinerea proiectelor de cercetare, Progres limitat, în principal cu privire la dezvoltarea de dezvoltare şi demonstraţie în domeniul materiale, produse si tehnologii, dar informațiile sunt foarte tehnologiilor şi tehnicilor noi şi fragmentate (rezultatele cercetărilor nu sunt centralizate) si îmbunătăţite pentru realizarea renovărilor este foarte necesară dezvoltarea de proiecte (demonstrative) aprofundate, inclusiv privind modalităţile de renovare energetică majoră la scară naturală ca exemple de extindere a bunelor practici la mai (scalabile) de bună practică. Factorii interesaţi au evidenţiat 37 Iniţiativă de politici propusă Progres şi/sau nivel de realizare multe clădiri fonduri reduse în cercetare şi dezvoltare. Ierarhia strategiilor naţionale privind clima, energia şi dezvoltarea durabilă este bine structurată, însă nu sunt bine definite prioritatea şi ţintele pentru eficienţa energetică a clădirilor. România dispune de un cadru de politici adecvat în domeniul eficienţei energetice şi de o ierarhie de strategii de politici naţionale. Împreună, acestea consolidează angajamentul României în raport cu obiectivele pe termen lung privind clima şi energia, precum şi rolul important pe care îl are renovarea fondului de clădiri al României în realizarea acelor obiective. Cu toate acestea, trebuie să existe indicii mai clare privind prioritatea eficienţei energetice în general şi a modului în care programele de renovare a clădirilor, în special, pot să contribuie la obiectivele pe termen lung privind clima şi energia. Versiunea preliminară a PNIESC nu prevede priorităţi sectoriale sau ţinte privind potenţialul de economisire de energie 24; PNAEE nu indică ţintele privind economia de energie, aferente sectorului clădirilor, iar proiectul de Strategie Energetică nu include referiri la directiva EPBD revizuită. SRTL trebuie depusă ca parte din PNIESC integrat, final, al ţării şi să furnizeze informaţii privind implementarea, în rapoartele integrate, asociate cu strategia energetică naţională şi climatică. 25 Consideraţiile integrate privind renovările pentru eficienţă energetică şi consolidările pentru creșterea rezistenţei la forțele seismice sunt şi ele insuficiente în strategiile existente 26. O parte din strategii nu au fost elaborate conform bunelor practici. Se consideră că unele strategii (de exemplu strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private) au fost elaborate pe baza unor analize de scenarii, dar fără asumarea de ţinte de implementare pornind de la valorile recomandate. Altele nu au fost adoptate, sau au fost adoptate doar după întârzieri considerabile (adică ultimul PNAEE a fost depus în 2017, dar a fost adoptat abia în aprilie 2019). Cele mai multe strategii nu sunt monitorizate 27 sau evaluate periodic. Există o coordonare slabă între strategii şi puţine instrumente de coordonare a politicilor disponibile la Secretariatul General al Guvernului, precum Planul Anual de Lucru al Guvernului. De asemenea, lipsesc unele strategii complementare, precum strategiile naţionale privind încălzirea centralizată şi siguranţa seismică. Aceasta creează sincope în comunicare între entităţile care se ocupă de planificare şi diferiţii proprietari de clădiri şi furnizori de servicii, în privinţa problemelor şi a planurilor guvernamentale asociate. De asemenea, afectează capacitatea actorilor de pe piaţă de a lua în 24 După cum se prevede în Articolul 4 din PNIESC, Planul trebuie să includă ”obiectivele intermediare orientative ale strategiei pe termen lung pentru renovarea fondului naţional de clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, publice şi private, precum şi o foaie de parcurs cu indicatori de progres măsurabili şi stabiliţi corespunzător, o estimare bazată pe date concrete a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii mai mari, cum ar fi cele referitoare la sănătate, siguranță și calitatea aerului şi contribuțiile la îndeplinirea obiectivelor Uniunii privind eficiența energetică în conformitate cu Directiva 2012/27/UE în conformitate cu Articolul 2a din Directiva (UE) 2018/844.” 25 Prin derogare, prima SRTL trebuie depusă la Comisie până la 10 martie 2020, însă SRTL ulterioare trebuie depuse împreună cu PNIESC final. 26 Trebuie ținut cont și de faptul că stabilirea de ținte fără studii preliminare relevante poate crea situații artificiale de infringement. 27 În cazul PNAEE, există un raport anual de monitorizare care trebuie întocmit şi depus la CE - https://ec.europa.eu/energy/en/topics/energy-efficiency/energy-efficiency-directive/national-energy-efficiency- action-plans. 38 considerare programe de renovare atunci când se determină cererea preconizată, la planificarea dezvoltării afacerii şi a furnizării de noi servicii (de exemplu, extinderea sistemelor de încălzire centralizată). Cele mai multe dintre aceste strategii şi planuri nu includ planuri de implementare detaliate sau foi de parcurs pentru implementare. Multe strategii au fost adoptate fără o analiză detaliată a obstacolelor şi a soluțiilor de remediere, fără planuri de program complexe, nevoi şi surse de finanţare pe termen lung sau evaluări clare ale costurilor asociate cu implementarea lor completă. Astfel, resursele pe care factorii interesaţi le au la dispoziţie pentru implementarea măsurilor prevăzute în strategii se bazează pe transferuri de bugete în virtutea activităţii normale şi nu sunt adaptate la nivelul de ambiţie aferent strategiei. Implementarea unora dintre strategii este afectată şi de practica deciziilor ad hoc frecvente, prin ordonanţe de urgenţă ale guvernului, fără evaluări corespunzătoare ale impactului şi bugetelor. 28 Tabelul 3 prezintă pe scurt, pentru fiecare strategie, problema esenţială şi în ce fel a fost abordat sectorul clădirilor. Tabelul 3: Abordarea sectorului clădirilor în principalele strategii naţionale privind energia şi schimbarea climatică Strategie Abordarea sectorului clădirilor Strategia naţională Referire foarte redusă la clădiri (Obiectivul 7, “Energie accesibilă şi curată”, se pentru dezvoltarea referă la creşterea eficienţei energetice a clădirilor, iar Obiectivul 11, “Oraşe şi durabilă a României comunităţi sustenabile”, face referire la riscul seismic al clădirilor). Nu există 2030, lansată în 2018 măsuri care să poate fi puse în aplicare. Strategia nu conţine un plan de acţiune cu măsuri concrete, bugete şi un calendar de implementare. Proiectul de Strategie În general, măsurile referitoare la eficienţa energetică sunt doar enumerate. energetică naţională, Documentul se concentrează puternic pe alimentarea cu energie (inclusiv pe publicat în luna continuarea sprijinului pentru producția de cărbune). septembrie 2018. Strategia națională Abordarea renovării clădirilor este parţială din cauza lipsei de date; nu există privind schimbările legături instituţionale cu departamentele din alte ministere pentru a sprijini climatice, publicată în monitorizarea şi implementarea. 2013, cu un plan de acţiune în 2015. A 7-a comunicare Se referă la PNAEE III pentru că PNAEE IV încă nu fusese aprobat. La fel ca națională privind alte documente referitoare la construcţii, imaginea oferită este doar parţială din schimbările climatice cauza lipsei de date. Proiectul planului Acesta nu stabileşte priorităţile pentru eficienţa energetică în ansamblu, sau naţional privind nivelul de ambiţie al sectoarelor individuale de utilizare finală a energiei, energia şi schimbările incluzând și sectorul construcțiilor. Având în vedere că este pregătit de către climatice, publicat în (pentru) Ministerul Energiei, coordonarea cu alte sectoare publice este limitată, 28 Un exemplu este OUG nr. 114/2018, care a introdus modificări importante la nivel de impozitare în mai multe sectoare critice (sectorul bancar, telecomunicaţii, energie, construcţii), fără a exista o evaluare corespunzătoare. OUG nr. 114/2018 a fost deja modificată pentru a exclude din sfera sa de aplicabilitate anumite sub-sectoare sau companii, după ce impactul a devenit vizibil, în 2019, iar în prezent este disputată în Parlament OUG nr. 114/2018 în integralitatea ei. 39 Strategie Abordarea sectorului clădirilor decembrie 2018. documentul concentrându-se în principal pe furnizarea de energie. Planul naţional de Referirile la sectorul clădirilor sunt puţine, deoarece lipsesc datele. Se acţiune în domeniul concentrează pe măsurile până în 2020, iar datele actuale sugerează că ţintele eficienţei energetice totale ar putea să nu fie realizate (a se vedea Partea A). cu PNAEE IV, publicat în 2019 Figura 6 prezintă pe scurt deficiențele identificate şi prioritatea evaluată pentru fiecare (de la prioritate ridicată, cu roşu la prioritate mai scăzută, cu galben) în domeniul tematic Strategii şi politici. Figura 6: Rezumat al principalelor deficiențe identificate la nivelul Strategiilor şi politicilor 40 Legislaţie şi reglementări Situaţia actuală România dispune de un cadru legislativ amplu privind eficienţa energetică în renovarea clădirilor, în mare parte bazat pe principalele directive europene 29. Ca urmare, unele din aceste documente legislative s-au bazat pe cele ale altor State Membre. Există un volum semnificativ de acte legislative şi reglementări care sprijină reabilitarea termică a fondului de clădiri din România. Tabelul 4 prezintă succint principalele legi şi reglementările aferente privind eficienţa energetică a clădirilor, precum şi legislația conexă (încălzirea centralizată, cogenerare, achiziţii), analizate în cadrul prezentului raport. Mai multe detalii se regăsesc în Anexa 2. Tabelul 4. Principalele legi şi reglementările aferente Domeniu tematic Acte legislative Eficienţă energetică • Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, modificată prin Legea nr. 160/2016, care transpune Directiva 2012/27/UE privind eficienţa energetică (EED). • Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, prin Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 13/2016, modificată și completată prin Legea nr. 156/2016, care transpune Directiva 2010/31/UE privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD). • Legea nr. 325/2006 serviciului public de alimentare cu energie termică, aflată în prezent în Parlament. • Bonusul pentru cogenerare: Hotărârea de Guvern nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi a condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe baza cererii de energie termică utilă, modificată prin Hotărârile de Guvern: HG nr. 494/2014; HG nr. 925/2016; HG nr. 129/2017; HG nr. 846/2018. Se discută în Parlament o nouă schemă de sprijin 29 De asemenea, Directiva privind sursele de energie regenerabile are o relevanţă ridicată în contextul prevederilor EPBD privind clădirile cu consum de energie aproape zero şi ţinta referitoare la un fond de clădiri cu emisii scăzute de carbon până în 2050. 41 pentru perioada de după 2023. • Legislaţia secundară este în principal elaborată de ANRE. Deoarece numărul de ordine este extrem de mare, acestea sunt enumerate în Anexa 3. Normative tehnice • Atât pentru clădirile noi, cât şi pentru cele existente, cerinţele minime privind energetice (clădiri) energia au fost stabilite de MDRAP (în prezent MLPDA) prin Ordinul nr. 2641/2017 privind modificarea şi completarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor“, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007. • Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor (C107-2005), aprobat prin ordinul MDRAP (în prezent MLPDA) nr. 2055/2005, modificat prin Ordinul nr. 2513/2010, Ordinul nr. 1590/2012, Ordinul nr. 386/2016. • Metodologie de calcul pentru calculul performanţei energetice a clădirilor: Ordinul nr. 157/2007 al Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, modificat prin Ordinul nr. 1071/2009, Ordinul nr. 1217/2010, Ordinul nr. 2210/2013, Ordinul nr. 2641/2017. Certificatele de • Din directiva EPBD şi incluse în Legea nr. 372/2005, republicată, cu modificările și performanţă energetică completările ulterioare. • Metodologia de calcul al performanței energetice a clădirilor (Indicativ Mc 001- 2006 din 01.02.2007), cu modificările și completările ulterioare. În Partea a III-a a metodologiei (Auditul și certificatul de performanță energetică) se definesc conținutul, modul de calcul, proceduri și modele/șabloane. Standarde privind • HG nr. 55/2011 privind stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică dotările şi etichetarea aplicabile produselor cu impact energetic. aparatelor electrocasnice • HG nr. 917/2012 privind stabilirea unor măsuri pentru aplicarea regulamentelor delegate (UE) ale Comisiei nr. 1.059/2010, nr. 1.060/2010, nr. 1.061/2010, nr. 1.062/2010 și nr. 626/2011 de completare a Directivei 2010/30/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 mai 2010 privind indicarea, prin etichetare și informații standard despre produs, a consumului de energie și de alte resurse al produselor cu impact energetic și pentru abrogarea unor acte normative. Legislaţia privind • Legea nr. 114/1996 privind locuințele, republicată, cu modificările și completările asociaţiile de proprietari ulterioare, prevede că trebuie să se înfiinţeze asociaţii de proprietari pentru fiecare bloc de locuinţe în care locuiesc proprietari.. Asociaţiile de proprietari încheie contracte cu companii private de management şi organizează reparaţiile pe termen lung şi întreţinerea clădirilor, în conformitate cu reglementările asociaţiilor de proprietari. • Legea nr. 196/2018 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari și administrarea condominiilor, cu modificările și completările ulterioare. Domeniu tematic Reglementări Eficienţă energetică • O cotă de 3% din suprafaţa totală a clădirilor încălzite şi/sau răcite deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală trebuie să fie renovată în fiecare an pentru a îndeplini cel puţin cerinţele minime privind performanţa energetică (Obligaţie din directiva EED privind eficienţa energetică). • Directiva EED privind eficienţa energetică trasează obligaţii referitoare la utilităţile energetice. Totuşi, România a optat pentru implementarea de ”măsuri alternative”, acest lucru fiind permis. Stabilirea preţurilor • Preţurile la energie pentru consumatorii finali, cu excepţia termoficării, au fost liberalizate după 2017. Însă în 2018 a fost introdusă o reglementare temporară, prin OUG nr. 114/2018, prin care preţurile la energia electrică şi la gaze sunt din nou supuse reglementării, până în 2022. Situaţia actuală privind problemele legate de stabilirea preţurilor la energie este ilustrată în Anexa 4. Companiile de servicii • România nu are încă un cadru de reglementare dedicat companiilor de servicii energetice (ESCO) energetice (ESCO). ANRE coordonează un Grup de Lucru pentru a elabora acest cadru; experiența altor state UE trebuie analizată și adaptată. Contractele de performanţă energetică sunt utilizate rareori în România (de regulă abordează 42 sistemele de furnizare a energiei și nu sunt utilizate pentru renovarea energetică majoră a clădirilor). Auditul energetic • Legea nr. 159/2013 (prin care este republicată Legea nr. 372/2005) prevede că un proprietar trebuie să furnizeze un certificat de performanţă energetică (CPE) atunci când închiriază sau când vinde locuinţa. Auditul energetic nu este obligatoriu la acest moment (vânzare/închiriere), el este util atunci când se dorește renovarea clădirii. Auditorii energetici pentru clădiri sunt atestaţi de MLPDA după promovarea unui examen, iar absolvirea unui curs de formare specializat este o condiţie obligatorie. Auditorul energetic pentru clădiri este singurul responsabil pentru respectarea cerinţelor de certificare şi de corectitudinea evaluării performanţei energetice. Fiecare auditor energetic pentru clădiri trebuie să întocmească un registru de evidență cu toate CPE emise, menţionând data, beneficiarul, adresa obiectivului certificat etc. și să transmită în format electronic CPE și sinteza raportului de audit energetic la MLPDA. Auditul energetic este cerut la renovarea energetică finanțată din fonduri publice (Programul Național și POR). Managerul energetic • Există reglementări doar pentru consumatorii industriali de energie şi pentru IMM- uri (consum peste 1000 tep/an). Achiziţii publice • Nucleul legislaţiei privind achiziţiile publice (“LAP”) este format din (i) Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice (“Legea nr. 98/2016”), (ii) Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale (“Legea nr. 99/2016”) şi (iii) Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări și concesiunile de servicii (“Legea nr. 100/2016”). Prin Hotărârea de Guvern nr. 901/2015 a fost aprobată o strategie naţională în domeniul achiziţiilor publice. Principalele constatări În general, există un cadru legislativ bun, normative şi standarde adecvate pentru eficienţa energetică a clădirilor şi a instalaţiilor aferente, însă există abateri de la aplicarea acestora. Cea mai mare parte din legislaţie se bazează pe directivele UE (EPBD şi EED înainte de revizuiri) şi le transpune corespunzător. În prezent există un grup de lucru pentru transpunerea directivei EPBD revizuită în legislaţia naţională. Reglementările privind eficienţa energetică a clădirilor sunt destul de robuste. Totuşi, au fost identificate deficiențe privind aspecte care nu sunt legate direct de eficienţa energetică a clădirilor, precum siguranţa seismică, securitatea la incendiu, calitatea aerului interior/ventilare, comportarea în timp a construcțiilor la acțiunea schimbărilor climatice, etc. Dacă guvernul investeşte fonduri publice substanţiale pentru a renova aceste clădiri, ar fi mai eficient să se abordeze în acelaşi timp şi alte probleme de politici publice. Cei mai mulţi dintre actorii interesaţi intervievaţi au remarcat şi că există abateri de la aplicarea cadrului legal existent, a reglementărilor şi a normativelor. În lipsa unor standarde în vigoare credibile şi aplicate corespunzător 30, au fost raportate îngrijorări la nivel larg privind calitatea renovării clădirilor din toate sectoarele - în special blocuri de locuinţe, care beneficiază de finanţare din fonduri publice. România beneficiază de standarde minime de performanţă energetică în cadrul Directivei privind proiectarea ecologică a produselor pentru o serie de aparate casnice, tehnologii informatice şi de comunicare sau inginerie. Etichetarea aparatelor conform Directivei-cadru privind etichetarea energetică este şi ea importantă, iar produsele pentru cele două sunt în general armonizate. 31 30 Există normative și soluții cadru, dar standardele de cost au forțat deseori autoritățile locale să adopte soluția minimală. Calitatea pe șantier este o altă problemă critică. 31 A se vedea https://ec.europa.eu/growth/single-market/european-standards/harmonised-standards/ecodesign_en. 43 România se confruntă cu proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor privind eficienţa energetică a clădirilor. Deşi EPBD a fost, în mare parte, transpusă în legislaţia naţională, CE a trimis scrisori de punere în întârziere din cauza faptului că România nu a depus la timp rapoarte de progres privind realizarea unor niveluri optime din punct de vedere al costurilor pentru cerinţele minime privind performanţa energetică a clădirilor şi a elementelor acestora sau acestea au fost incomplete. În lipsa acestui sistem, auditurile energetice devin mai puţin consecvente în ceea ce priveşte măsurile recomandate şi nu sunt susţinute pachete alternative de măsuri pentru realizarea unei clase desemnate pentru clădiri. Cea mai mare parte a actelor legislative şi reglementărilor nu conţine un sistem clar de monitorizare sau evaluări periodice care să asigure că fiecare măsură legislativă îşi atinge obiectivele stabilite. Evaluarea nu a identificat rapoarte de progres asociate principalelor legi pentru a indica progresul realizat în ceea ce priveşte date conexe privind piaţa, lecţiile învăţate şi principalele provocări. Ca urmare, nu se poate şti dacă unele acţiuni legislative au fost implementate complet. Chiar dacă POR centralizează indicatori colectați din proiectele finanțate prin acesta, nu există o evaluare formală a programelor, cu evaluare de proces (Programul s-a desfăşurat corespunzător?) sau de impact (Ce a realizat programul?), sau mecanisme de feedback prin care lecţiile învăţate să se aplice la conceperea şi implementarea programelor de renovare existente. Astfel, pentru Programul Operațional Regional sunt stabiliți indicatori de impact, dar aceștia sunt limitați (de exemplu, volum de investiții si economii/reduceri de energie si CO2). Alți indicatori calitativi (detaliați) sunt dificil de prevăzut atât timp cât nu sunt ceruți de CE, iar monitorizarea obiectivului real al investiției (clădirea) nu este cerută. Nu există un cadru de reglementare pentru implicarea companiilor de servicii energetice (ESCO) în susţinerea proiectelor de renovare a clădirilor în sectorul public şi în alte sectoare. În ciuda unor eforturi realizate de-a lungul a mai bine de 10 ani pentru a promova implicarea companiilor de servicii energetice în sectorul renovării clădirilor, nu există raportări privind vreun proiect implementat cu succes până acum. ANRE a constituit un grup de lucru pentru a căuta soluţii la o serie de probleme contractuale (de exemplu, tipuri de contracte care se pot clasifica drept datorie non-publică, implicaţii privind proprietatea şi impozitarea, proceduri de achiziţii publice pentru a selecta compania ESCO ce oferă ”cea mai bună valoare”, în locul prețului cel mai scăzut, reguli bugetare pentru a permite păstrarea economiilor de costuri la autoritatea publică etc.). Este necesară analiza experiențelor statelor UE, care trebuie să fie adaptate la contextul local. Consideraţiile privind sărăcia energetică sunt integrate doar parţial în legislaţia existentă. Sprijinul pentru consumatorii vulnerabili, conform definiţiei din Legea 196/2016 privind venitul minim de incluziune, asigură doar o acoperire parţială şi se referă mai ales la accesibilitatea financiară a încălzirii: sărăcia este considerată pe baza pragurilor de venituri, fără a se lua în considerare criterii privind venitul disponibil, de exemplu prin a se determina dacă facturile la energie ar putea afecta o parte substanţială din veniturile disponibile în lunile de iarnă (o problemă pentru consumatorii de încălzire cu gaze, inclusiv în cazul populaţiei urbane care a trecut de la încălzirea centralizată la centrale individuale pe gaz înainte de liberalizarea pieţei şi care acum se confruntă cu facturi mari la gaze). Legislaţia are şi puncte forte: instituţiile 44 implicate (Ministerul Muncii și Protecției Sociale şi autorităţile locale) direcţionează sprijinul țintit pe baza criteriilor utilizate în lege, iar mecanismul funcţionează relativ bine. În ceea ce privesc procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică, în timpul evaluării au fost puse în discuţie câteva motive de preocupare. S-a menţionat că procesul de achiziţii publice este lent şi complicat pentru autorităţile contractante. Proiectul de Plan Naţional Integrat în domeniul Energie şi Schimbărilor Climatice pentru anii 2021-2030, precum şi Strategia Naţională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030 propun utilizarea de criterii de eficienţă energetică în achiziţiile publice, acolo unde se poate, şi încurajează o utilizare mai extinsă a achiziţiilor publice verzi; totuşi, nu se furnizează recomandări specifice privind implementarea acestor propuneri, sau instrumente pentru a ajuta la evaluarea echipamentelor alternative. Achiziţiile publice asociate cu ESCO sunt şi ele problematice, după cum s-a observat anterior - anume, este nevoie să fie selectate ofertele care oferă cea mai bună valoare, în loc de costul cel mai scăzut şi este necesar să se încheie contracte multianuale. În Tabelul 5 sunt centralizate deficiențele identificate în legislaţia şi reglementările naţionale. Tabelul 5. Deficiențe identificate la nivelul principalelor legi şi reglementări naţionale Acte legislative Deficiențe Legea nr. 121/2014,cu Legea trebuie modificată pentru a transpune directivele EED și EPBD revizuite. modificările și completările ulterioare Legea nr. 372/2005 Legea conţine puţine prevederi privind penalităţile pentru nerespectarea (republicată, cu cerinţelor legale. Anumite responsabilităţi nu sunt bine împărţite între ministere modificările și şi departamente, 32 astfel că nu există un mecanism pentru a monitoriza procesul completările ulterioare) de implementare. Trebuie să fie modificată pentru a transpune directiva EPBD prin care s-a transpus revizuită. directiva EPBD Autorizarea auditorilor Procesul este bine definit, însă lipsesc programele de specializare şi o procedură de reautorizare periodică bazată pe dezvoltarea profesională continuă (de exemplu, prin puncte de credit). Analizele ex-post pe un eşantion de CPE sau/și audituri energetice, efectuate de organisme autorizate ar îmbunătăţi şi ele procesul, iar procedura de verificare ar trebui revizuită pentru a se introduce verificarea tehnică a conținutului (adică a datelor de intrare, a indicatorilor de performanță parțială, a notelor de calcul). Achiziţii publice Procesul de achiziţii publice este lent şi complicat pentru autorităţile contractante, iar preferarea criteriului prețului minim poate fi una din principalele cauze ale multor deficiențe. Lipsa de mecanisme şi instrumente/ghiduri pentru agenţiile publice pentru a le ajuta să stabilească opţiunile cele mai eficiente din punctul de vedere al costurilor în achiziţiile de echipamente eficiente din punct de vedere energetic şi să ia în calcul contractarea companiilor ESCO. Sărăcia energetică Până acum, România nu a introdus acţiuni specifice, care să definească sau să 32 Versiunea iniţială a Legii nr. 372/2005, republicată prin Legea nr. 159/2013, conţine un articol (III) privind cooperarea între MLPDA, ANRE, alte instituţii publice, universităţi de la nivel local şi central etc. pentru a promova politicile publice privind eficienţa energetică la clădiri, pentru a elabora strategii şi planuri de acţiune şi a constitui baze de date, însă nu se dau alte detalii. Legea nr. 372/2005 a fost republicată în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 13/2016, dar fără aceste prevederi. 45 Acte legislative Deficiențe ţintească în mod adecvat sărăcia energetică în cadrul legislaţiei existente, pe lângă măsurile de politică socială. Există o cantitate redusă de date pentru a identifica cetăţenii sau gospodăriile care se califică. Reglementări Deficiențe Stabilirea preţurilor În cazul electricităţii şi gazelor, preţurile erau stabilite în funcţie de piaţă, dar au fost reglementate din nou de la sfârşitul lui 2018 până în februarie 2022 (OUG nr. 114/2018). Nu există o metodologie de reglementare sau un proces sistematic pentru ajustarea automată a tarifelor la încălzire pentru a asigura recuperarea costurilor. Preţurile la încălzirea centralizată sunt subvenţionate consistent. Faptul că preţurile la încălzirea centralizată nu sunt stabilite pe baza pieţei limitează motivaţiile de a face investiţii în eficienţa energetică; subvențiile însă trebuie reduse gradual și odată cu introducerea unor mencanisme de ajutor social, ținând cont de sărăcia energetică. Legea nr. 220/2008 Reglementările actuale nu permit considerarea asociaţiilor de proprietari ca pentru stabilirea prosumatori. sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată, cu modificările și completările ulterioare) Reglementarea privind Nu există un cadru de reglementări specific pentru ESCO. ESCO Figura 7 prezintă pe scurt deficiențele identificate şi prioritatea evaluată pentru fiecare (de la prioritate ridicată, cu roşu la prioritate mai scăzută, cu galben) în domeniul tematic Legislaţie şi reglementări. Figura 7: Rezumat al principalelor deficiențe în domeniul Legislaţiei şi reglementărilor 46 Instituţii şi piaţă Situaţia actuală Contextul instituţional şi piaţa pentru eficienţa energetică şi renovarea clădirilor în România este bine dezvoltată şi există multe instituţii şi multe grupuri de interes active în sector. Tabelul 6 prezintă succint rolul actual al principalelor instituţii (guvernamentale şi neguvernamentale). Tabelul 6. Principalele roluri ale instituţiilor Instituţia Roluri Ministere de Responsabilitatea de supraveghere a îmbunătăţirilor privind eficienţa energetică a resort şi autorități clădirilor este împărţită între MDRAP, în prezent MLPDA, şi Ministerul Energiei, în ale administrației prezent Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. MLPDA răspunde de elaborarea SRTL şi promovarea măsurilor incluse în directiva EPBD revizuită, inclusiv implementarea şi monitorizarea programelor de eficienţă energetică în sectorul clădirilor. Pe de altă parte, Ministerul Energiei asigură supravegherea strategică generală asupra sectorului energetic, inclusiv asigurarea reflectării ţintelor directivei EPBD revizuită şi SRTL în strategiile naţionale ce vizează eficiența energetică. Alte câteva ministere au roluri de susținere: Ministerul Finanțelor Publice alocă bugetele către agenții și programe, Ministerul Fondurilor Europene monitorizează fondurile structurale ale UE etc. Toate ministerele de resort au responsabilități în legătură cu eficiența energetică a clădirilor. Multe au şi roluri în implementarea de programe de eficienţă energetică, cele mai multe dintre ele deţinând clădiri care trebuie reabilitate 33 (precum Ministerul Educaţiei Naţionale, în prezent Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Justiţiei, Ministerul Culturii, Ministerul Muncii şi Protecției Sociale şi Ministerul Apărării Naţionale). Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), prin Departamentul de Eficienţă Energetică, joacă şi ea un rol important în monitorizarea, aplicarea, elaborarea de legislaţie secundară şi furnizarea de informaţii, printre altele, privind economisirea de energie. Secretariatul General al Guvernului are un rol de coordonare a ministerelor de resort. 33 Directiva EED stabileşte o ţintă anuală de renovare a 3% pentru clădirile publice deţinute şi ocupate de administraţia sa centrală, începând cu anul 2014 şi pe viitor. 47 Instituţia Roluri Administraţia Administraţia publică locală (consilii judeţene/primării) deţine clădiri publice, publică locală asigură sprijin financiar pentru reabilitarea clădirilor rezidenţiale, răspunde de strategiile energetice locale, de aplicarea normativelor, emiterea autorizaţiilor, iar uneori deţin şi utilităţi, precum încălzirea centralizată. Primăriile joacă un rol important în implementarea programelor naţionale şi locale şi sunt în contact direct cu proprietarii de locuinţe şi chiriaşii. Asociaţii ale În România există diferite asociaţii dedicate promovării schimbului de bune practici primăriilor între autorităţile locale. Asociaţia Municipiilor din România (AMR), entitate neguvernamentală, cuprinde toate cele 103 municipii, precum şi cele şase sectoare ale Bucureştiului. Scopul acesteia este să promoveze interesele comune ale autorităţilor administraţiei publice locale în vederea soluţionării şi gestionării nevoilor publice în numele şi în interesul comunităţilor locale. De asemenea, peste 30 de municipalități aparţin reţelei „Oraşe Energie din România“ (OER), o organizaţie neguvernamentală formată din municipiile interesate să crească eficienţa energetică a serviciilor publice urbane şi să promoveze sursele regenerabile de energie şi mobilitatea urbană sustenabilă. De asemenea, 73 de primării sunt membre ale Convenţiei Primarilor (Covenant of Mayors), o organizaţie cu membri în toată Uniunea Europeană. La nivel local, există mai mulţi membri regionali ai FEDARENE (Federaţia Europeană a Agenţiilor şi Regiunilor pentru Energie şi Mediu), 34 care sprijină autorităţile locale în promovarea proiectelor de eficienţă energetică la entităţile economice, în clădirile care aparţin instituţiilor publice, locuinţe şi sisteme de utilităţi publice. Actori Instituţiile de cercetare şi universităţile sunt implicate activ în furnizarea de consiliere neguvernamentali tehnică şi de politici, precum şi în sprijinirea inovaţiilor tehnice în domeniul şi reprezentanţi ai eficienţei energetice a clădirilor. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în pieţei Construcţii, Urbanism și Dezvoltare Teritorială Durabilă (INCD URBAN-INCERC), în special, este un institut național de cercetare din România, coordonat de Ministerul Educației și Cercetării (anterior aflat în coordonarea MLPDA), care desfășoară o gamă largă de activităţi care vin în sprijinul MLPDA. Societatea civilă, societăţi comerciale din sectorul privat, reprezentanţi ai pieţei şi organizaţii profesionale de afaceri care reprezintă auditorii energetici pentru clădiri, arhitecţii, inginerii, diferite firme şi servicii de construcţii şi (într-o măsură mai mică) bănci comerciale sunt şi ele active şi bine reprezentate în România. Asociaţiile de Asociaţiile de proprietari joacă şi ele un rol important în implementarea programelor proprietari de de renovare a blocurilor de locuinţe. Acestea sunt importante prin crearea de cerere locuinţe pentru renovare la nivel local, promovarea intervenţiilor, ele acţionând ca interfaţă la nivelul autorităţii locale şi obţinând acordul proprietarilor pentru efectuarea lucrărilor de renovare. În multe ţări, asociaţiile de proprietari răspund de împrumuturile de fonduri, semnarea contractelor, colectarea datoriilor, aprobarea plăţilor către contractanţi etc. De asemenea, analiza a studiat şi existenţa datelor şi a bazelor de date disponibile privind fondul de clădiri şi consumul de energie. În ceea ce priveşte fondul construit existent, în strategia de mobilizare a investițiilor pentru renovarea clădirilor din 2014, actualizată în 2017, s-a utilizat o 34 din România sunt incluse Agenţia Locală a Energiei Alba, Asociația regională pentru energie și mediu Dunărea de Jos, Agenţia de Management Energetic Maramureş, Agenția pentru Eficiență Energetică și Energii Regenerabile Ploieşti, Prahova, şi Agenția pentru Eficiență Energetică și Protecția Mediului Bucureşti. Toate acestea sunt descrise pe pagina de internet a FEDARENE - https://www.fedarene.org/members. Există şi alte centre de energie, nemembre FEDARENE, cum ar fi Agenţia de Furnizare a Energiei Electrice Braşov. 48 eşantionare statistică. MLPDA a lansat un exerciţiu de colectare a datelor ca parte din elaborarea SRTL, pentru a actualiza informaţiile disponibile. Ministerele de resort şi alte autorități publice locale au transmis informaţii privind fondul lor de clădiri (anul construcţiei, renovare, destinaţie, suprafaţă etc.), dar acestea reprezintă până în prezent doar aproximativ 2% din fondul de clădiri estimat. Alte surse de date includ Observatorul fondului de clădiri la nivelul UE (Building Stock Observatory) şi proiectul Odyssee, finanţat de UE. Mai jos este o prezentare generală a fondului naţional de clădiri care va fi luată în considerare pentru fundamentarea SRTL, după cum prevede EPBD. În România există o suprafață utilă de 493 milioane m² de clădiri, din care 86% o reprezintă clădirile rezidențiale (a se vedea Figura 8), care reprezintă 420 milioane m². Din cele 8,2 milioane de locuinţe, predomină locuinţele unifamiliale, care reprezintă 61% din total. Aceste date se bazează în principal pe rezultatele recensământului din 2011. În ceea ce priveşte fondul de clădiri nerezidenţiale, suprafaţa construită totală se ridică la 67,2 milioane m². România are un patrimoniu important de clădiri, construite în mare parte între 1960 şi 1990, cu grad scăzut de izolare termică. Aproximativ 60% dintre clădiri au fost construite înainte de 1977 (a se vedea Figura 9). Figura 8: Detalierea fondului de clădiri pe categorii (mil. unități) milioane Locuințe unifamiliale 273.3 Blocuri de locuințe 151.3 Alte clădiri nerezidențiale 7.5 Comerț cu amănuntul și cu ridicata 18.3 Spații activități sportive 4.7 Hoteluri și restaurante 5.2 Spitale 9.3 Clădiri activități educaționale 11.3 Birouri 11.0 Alte clădiri rezidențiale 1.6 49 Sursa BPIE, 2014. Figura 9: Detalierea fondului de clădiri în funcţie de anul construcţiei Sursa: MDRAP (în prezent MLPDA), Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional (2017). Consumul total de energie, pe categorii de clădiri, este prezentat în Figura 10. La nivel naţional, conform strategiei de mobilizare a investitiilor pentru renovarea clădirilor, consumul de energie în sectorul de locuinţe şi în sectorul terţiar (birouri, spaţii comerciale şi alte clădiri nerezidenţiale) reprezintă în total 45% din consumul total de energie. Cota de consum final de energie pe tip de clădiri nerezidențiale este prezentată în Figura 11. 50 Figura 10: Consumul de energie al fondului de clădiri Sursa: MDRAP (în prezent MLPDA), Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional (2017). Figura 11: Detalierea consumului final de energie pe tipuri de clădiri nerezidenţiale Admin. Publică Comerţ Sănătate Turism Servicii poştale Învăţământ Sursa: MDRAP(în prezent MLPDA), Strategia pentru mobilizarea investiţiilor pentru renovarea fondului de clădiri rezidenţiale şi comerciale, atât publice cât şi private, existente la nivel naţional (2017). În ceea ce priveşte consumul de energie al clădirilor, Institutul Naţional de Statistică al României colectează anumite date care sunt transmise Eurostat. Pentru datele privind reabilitarea clădirilor guvernamentale solicitate conform directivei EED, MLPDA trimite solicitări către toate instituţiile centrale (ministere şi autorități administrative autonome și alte organe de specialitate organizate în subordinea Guvernului) de a furniza date privind clădirile pe care le deţin și ocupă şi despre modificările constatate la nivelul consumului de energie în urma reabilitării, dar nu toate instituţiile răspund acestor solicitări. ANRE monitorizează anual progresul înregistrat în 51 implementarea Planului Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică. Pentru OUG nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu modificarile si completarile ulterioare şi OUG nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, cu modificările și completările ulterioare, și pentru Programul Operațional Regional (Axa 3), în special, MLPDA centralizează date şi le transmite către ANRE care le introduce în raportul său anual de monitorizare. ANRE contactează de asemenea toate organizaţiile şi primăriile. Datele pot proveni în urma proceselor de eliberare a Certificatelor de Performanţă Energetică. CPE este obligatoriu pentru clădirile noi (rezidenţiale şi nerezidenţiale) şi pentru clădirile existente în momentul vânzării şi închirierii. Certificatele de Performanţă Energetică sunt valabile 10 ani. Reglementarea sistemului CPE este în responsabilitatea MLPDA. Legea nr. 372/2005, republicata, cu modificarile și completarile ulterioare, specifică faptul că Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC), instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea MLPDA, este principalul organism responsabil cu verificarea afişării certificatului la clădirile cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m² și cu verificarea anuală, prin sondaj, a minimum 10% din certificatele şi rapoartele de audit energetic, precum şi din rapoartele de inspecţie a sistemelor de încălzire şi de climatizare, înregistrate anual în băncile de date specifice. Cadrul general pentru verificarea CPE, inspecţia tehnică şi sancţiunile/penalizările pentru neconformare se înscrie în mandatul ISC (10% din CPE-urile emise trebuie supuse verificării anuale de conformitate). Inspectoratul de Stat în Construcţii (ISC) întocmeşte rapoarte trimestriale cu privire la activităţile întreprinse în baza OUG nr. 18/2009, cu modificările și completările ulterioare, şi a altor proiecte finanţate prin MLPDA. Principalele constatări: MLPDA nu dispune de resurse adecvate pentru a-şi îndeplini rolul instituţional de autoritate principală şi susţinător principal pentru implementarea cu succes a SRTL, ținând cont de eforturile mult mai mari necesare pentru a atinge noile ținte, mai ambițioase. Direcția de specialitate din cadrul MDRAP, în prezent MLPDA, care are în sarcină, printre altele, elaborarea și implementarea STRL nu deține suficiente resurse umane, având în vedere responsabilitățile care îi revin în acest sens. Compartimentul de specialitate din cadrul ministerului cu responsabilități legate de elaborarea și implementarea STRL trebuie să fie şi el consolidat, să i se aloce mai multe resurse (umane şi financiare) şi să se consolideze legăturile între departamente, pentru a asigura dezvoltarea şi implementarea eficientă a tuturor elementelor strategiei de renovare pe termen lung. Nu există mecanisme de guvernanţă, care să poată susţine coordonarea şi comunicarea între ministere pe tema strategiilor naţionale privind eficienţa energetică a clădirilor. Acest lucru este ilustrat de elaborarea documentelor de politici esenţiale, precum PNIESC şi PNAEE, care trebuie să integreze mai bine ţintele de eficienţă energetică a clădirilor şi să solicite puncte de vedere într-un mod mai amplu şi mai transparent. Conform feedback-ului primit de la factorii interesaţi, coordonarea şi comunicarea între ministere privind măsurile de eficienţă energetică a clădirilor se bazează pe legături ad-hoc informale între personalul care lucrează pe această temă. Totuşi, dată fiind natura informală a acestor legături, ele au fost întrerupte adesea de remanierile şi restructurările frecvente ale ministerelor şi agenţiilor. Abordarea generală este foarte 52 fragmentată, ceea ce se poate vedea şi din faptul că - în mod esenţial - nu există mesaje coordonate transmise publicului general. Aceste restructurări, precum şi priorităţile schimbătoare ale guvernului implică şi o fluctuaţie foarte mare a personalului din departamentele esenţiale, care sunt relevante pentru politicile privind clădirile, precum şi pierderea frecventă a memoriei instituţionale. De asemenea, coordonarea dintre ministere este afectată de insuficiența resurselor umane şi financiare adecvate şi dedicate, alocate de la bugetul de stat. Nu există o platformă sau un proces de diseminare de informaţii care să sprijine coordonarea dintre nivelul naţional şi local şi între oraşe. Interviurile cu actorii interesaţi au evidenţiat că, în ciuda existenţei unor platforme de colaborare, procesul de schimb de informaţii privind programele de renovare pentru eficienţă energetică, între administraţia centrală şi primării şi de la o primărie la alta este nestructurat şi fragmentat. Drept urmare, în loc să utilizeze sistemele şi lecţiile învăţate drept bază, unele sisteme trebuie create din nou, în mod repetat, iar pe piaţă sunt replicate deficienţele minore. Autorităţile locale şi centrele energetice furnizează informaţii, însă multe dintre ele nu au resursele necesare pentru a-şi susţine eforturile. Multe centre/agenții regionale furnizează informaţii doar atunci când fac parte din proiecte internaţionale şi există puţine campanii de comunicare evaluate corespunzător pentru a determina dacă sunt eficiente în a schimba gradul de conştientizare şi comportamentele şi în a influenţa acţiuni şi investiţii. La fel, nu există în prezent un mecanism de consultare periodică între guvern şi entităţile neguvernamentale, dincolo de procesele de consultare ad-hoc organizate pentru a sprijini elaborarea anumitor politici şi intervenţii guvernamentale. Ca intermediari importanţi în susţinerea îmbunătăţirii performanţei energetice a clădirilor din România, câştigă teren în special furnizorii de servicii energetice. De asemenea, pe piaţă sunt active multe organizaţii neguvernamentale (ONG-uri), care desfășoară activități de promovare a îmbunătățirii performanței energetice cu impact semnificativ în sectorul clădirilor. Însă aceste resurse trebuie coordonate; în prezent, pentru că interacţiunea regulată dintre actorii publici şi privaţi este redusă, factorii interesaţi de la nivel neguvernamental îşi elaborează propriile lor iniţiative, care nu întotdeauna sunt bine coordonate. Este nevoie de o comunicare mai solidă cu publicul pentru a explica de ce este importantă eficienţa energetică, precum şi care este potenţialul pentru renovarea clădirilor, beneficiile publice şi private, viziunea guvernului şi planurile de programe şi în ce fel pot contribui alţi factori interesaţi, în mod colectiv, la această viziune. Punerea de informaţii la dispoziţia societăţii civile şi a asociaţiilor de proprietari pentru a crea cerere pentru renovări este limitată. Nu există programe de informare la nivel naţional prin care să se promoveze eficienţa energetică sau renovarea clădirilor din România şi care să ţintească direct asociaţiile de proprietari sau chiriaşii, în afară de câteva materiale promoţionale restrânse. In ciuda prerogativelor legale prevăzute în legea dedicată asociaţiilor de proprietari, de fapt acestea se confruntă cu dificultăţi în a controla lucrările efectuate cu finanţare din partea instituţiilor de finanţare, a guvernului şi/sau a primăriei, precum şi în a monitoriza contractele respective şi în a obţine informaţii corecte cu privire la lucrările realizate. Nu există o interfaţă între MLPDA şi consumatori. ANRE are un serviciu de informare, dar acesta nu ţinteşte să încurajeze consumatorii să întreprindă acţiuni în vederea realizării eficienţei energetice. Nu există premii sau recunoaştere publică a eforturilor. Asociaţiile de chiriaşi şi proprietarii de locuinţe lucrează în principal cu autorităţile locale, dar nu există 53 mijloace/instrumente la nivelul administraţiei naţionale, prin care consumatorii să fie încurajaţi să se implice mai activ, să li se explice ce demersuri trebuie întreprinse şi să se descrie mecanismele existente pentru a-i ajuta pe consumatori. În ceea ce priveşte gestionarea datelor, MLPDA nu dispune de baze de date de lucru esențiale, precum o bază de date cu fondul naţional de clădiri, tipologia clădirilor sau consumul energetic la utilizarea finală în clădiri și nu există reglementări pentru a clarifica modul de colectare, utilizare și monitorizare a acestor date. Datele deţinute de MLPDA (şi de alte ministere) sunt incomplete şi fragmentate. Există date disponibile, dar acestea nu sunt organizate într-o manieră uşor de utilizat în cadrul activităţilor de analiză şi modelare. Cele mai multe dintre informaţiile centralizate MLPDA în vederea elaborării analizei deficiențelor și a SRTL au formate diferite, inclusiv copii scanate ale unor documente tipărite. Toate documentele transmise, ca scrisori oficiale, trebuiau să poarte ştampila oficială şi să fie validate înainte de a fi transmise, ceea ce a creat o povară administrativă semnificativă şi a produs întârzieri în procesul de colectare a datelor. Cu toate acestea, factorii interesaţi şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la calitatea datelor, dată fiind lipsa unui sistem adecvat şi sistematic de raportare. CPE-urile ar putea constitui o sursă importantă de informaţii, însă o evaluare independentă a calităţii și acurateții CPE-urilor în România a adus în discuţie câteva motive de preocupare. Printre problemele identificate se numără următoarele: (i) înregistrarea/păstrarea neclară a evidenţelor la nivelul auditorilor; (ii) informaţii lipsă sau inconsecvenţe în înregistrarea CPE- urilor; (iii) erori privind identificarea/caracteristicile clădirilor; şi (iv) informaţii incomplete, inconsecvente sau neplauzibile privind performanţa energetică. 35 De asemenea, capacităţile instituţiilor de monitorizare sunt limitate. Factorii interesaţi au menţionat că Inspectoratul de Stat în Construcţii nu are personal şi resurse adecvate pentru a-şi îndeplini mandatul necesar de monitorizare. Nu există statistici centralizate privind amenzile aplicate pentru neconformare, însă interviurile cu factorii interesaţi au relevat că totalul este destul de scăzut. Alte organizaţii, precum ANRE, nu au abilitatea de a impune conformarea prin cereri de raportare de la diferiţi factori interesaţi, nici la nivel central, nici la nivel local. În 2018, numai 12% dintre municipii au trimis ANRE informaţii privind implementarea planurilor municipale de eficienţă energetică, iar mai puţin de 1% au transmis Planuri de Acţiune pentru Energie Durabilă şi strategii locale. Tabelul 7 prezintă un rezumat al deficiențelor identificate în legătură cu domeniul tematic Instituţiile şi piaţa, considerate critice pentru implementarea SRTL. Tabelul 7: Principalele deficiențe identificate în domeniul Instituţii şi piaţă Problemă Deficiența Capacitate de MLPDA nu are suficiente resurse pentru a îndeplini atribuțiile unei autorități implementare principale de implementare a strategiei de renovare existente. Strategia nouă, mai ambiţioasă, va necesita considerabil mai multe resurse. Coordonare Lipsesc mecanismele de guvernanţă care să permită coordonarea şi comunicarea instituţională privind îmbunătăţirile de eficienţă energetică prin renovarea clădirilor, la multiple niveluri: între ministere, între administraţia locală şi cea centrală, între 35 QUALICHeCK, România: Evaluarea calităţii şi conformării în certificarea performanţei energetice a clădirilor, Nou studiu practic/2016, p. 31. 54 administraţiile locale şi între sectorul public şi privat. Programe de Nu există campanii mari de conştientizare sau programe de informare. ANRE are conştientizare şi un serviciu de informare restrâns, care oferă informaţii elementare, dar nu neapărat informare pentru a motiva consumatorii de energie să treacă la acţiune. Centrele de informare privind energia sunt adesea finanţate doar prin proiecte externe. Managementul datelor Nu există o bază de date operaţională care să cuprindă fondul naţional de clădiri. - fondul de clădiri Calitatea datelor deţinute de MLPDA şi de alte autorități publice este slabă (informaţii puţine şi nestructurate, adesea în mai multe formate diferite, chiar şi unele care nu sunt electronice), iar procesul de schimb şi obţinere de date este împovărător la nivel administrativ. Este posibil să existe date şi informaţii la nivelul administraţiilor locale, însă acestea sunt rareori raportate către autoritățile centrale sau agenţiile naţionale (rata de răspuns la cererile de date este extrem de scăzută). Certificatele de CPE-urile nu sunt colectate într-un format electronic standardizat şi nu pot fi performanţă energetică utilizate pentru o bază de date cuprinzătoare. Există îngrijorări privind calitatea CPE-urilor şi au fost identificate erori frecvente. Figura 12 prezintă pe scurt deficiențele identificate şi prioritatea evaluată pentru fiecare (de la prioritate ridicată, cu roşu la prioritate mai scăzută, cu galben) în domeniul tematic Instituţii şi piaţă. Figura 12. Rezumat al principalelor deficiențe identificate în domeniul Instituţii şi piaţă 55 Finanţare şi implementare Situaţia actuală Finanţarea şi implementarea reprezintă poate cel mai important pas în a se asigura că diversele strategii, politici şi planuri ale guvernului obţin efectiv rezultatele dorite. statele membre ale UE au opinii diferite privind rolul guvernului în implementare şi finanţare, însă adesea este necesar un anumit nivel de intervenţie de la nivelul guvernului pentru a depăşi obstacolele de natură tehnică, financiară, de implementare şi de comportament care împiedică de obicei realizarea creșterii eficienţei energetice. De asemenea, stadiul de dezvoltare al pieţei trebuie susţinut până când aceasta este suficient de capabilă să asigure finanţare şi servicii, iar utilizatorii finali să poată să acceseze singuri finanţare şi să implementeze măsurile. În Caseta 3 sunt incluse principalele programe guvernamentale şi instrumente financiare trecute în revistă ca parte din această analiză (a se vedea Anexa 6 pentru mai multe detalii). Caseta 3: Instrumente financiare • OUG 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu modificările și completările ulterioare. • OUG 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, cu modificările și completările ulterioare. • Programul „Casa Verde“ pentru instalarea sistemelor de încălzire cu ajutorul unor surse de energie regenerabile (Ordinul nr. 950/2010, Ordinul nr. 1223/2010, Ordinul nr. 1741/2010, Ordinul nr. 1817- 1818/2016, ale Ministerului Mediului). • Programul „Casa Verde“ Plus pentru termoizolarea pereţilor exteriori şi pentru izolarea internă a acoperişului pentru locuinţele unifamiliale noi şi existente (Ordinul nr. 2425/2016 și Ordinul nr. 2228/2016 ale Ministerului Mediului). 56 • În cadrul programului GEFF (Facilitatea de Finanţare a Economiei Verzi) al BERD se oferă finanţare şi consultanţă pentru a veni în sprijinul gospodăriilor, în vederea reducerii costurilor cu energia la nivelul spaţiilor rezidenţiale, utilizându-se tehnologii şi practici cu performanţă înaltă. • Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) are o iniţiativă pentru „ipotecile verzi“. • Banca Europeană de Investiţii (BEI) oferă sprijin pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe în 5 din cele 6 sectoare ale Bucureştiului. • Programul Operaţional Regional (POR) al Comisiei Europene oferă sprijin pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe. Finanţarea este alocată prin programele de finanţare ale MDRAP (în prezent MLPDA) sau prin programe municipale. În plus, au mai fost intervievate mai multe bănci, instituţii financiare internaţionale, municipalităţi, ONG- uri şi alte organizaţii, pentru a evalua opiniile acestora privind eficienţa acestor programe şi ce alte nevoi mai există pe piaţă. Principalele constatări Există o serie de programe de renovare a clădirilor care se suprapun, cu cerinţe, termeni şi instrumente financiare diferite. Amestecul de subvenții, împrumuturi şi alte scheme creează o potenţială concurenţă între programe şi confuzie la nivelul proprietarilor de clădiri. Unele programe sunt administrate prin băncile locale - altele prin autoritățile publice locale, iar altele prin agenţii guvernamentale naţionale - cu o coordonare limitată între ele. Aceasta creează o potenţială confuzie pentru potenţialii beneficiari, precum şi o lipsă de transparenţă cu privire la cine asigură condiţiile cele mai favorabile. Există fonduri disponibile de la UE, fie din fondurile regionale (disponibile pentru primăriile din afara Bucureştiului, care nu sunt eligibile pentru finanţare FEDR), fie prin BEI (pentru Bucureşti). Există fonduri naţionale şi fonduri municipale disponibile, însă lipsa unor finanțări multianuale constituie o constrângere semnificativă în ceea ce priveşte cheltuirea acestora. 36 BERD a furnizat sprijin pentru locuinţele unifamiliale în cadrul programului GEFF, însă este prea devreme pentru a evalua impactul, programul fiind lansat abia în 2017. Piaţa în general depinde foarte mult de finanţarea şi fondurile UE şi de la instituţiile finanţatoare internaţionale (IFI), cu o minimă utilizare a capitalului şi cofinanţare. Această variantă nu este nici sustenabilă, nici cuantificabilă. Piaţa depinde foarte mult de finanțări nerambursabile, de aşteptări privind continuarea subvențiilor şi se confruntă cu o lipsă de dezvoltare a unor instrumente financiare care ar putea deservi mai bine aceste sectoare. Pentru a realiza ţintele mai ambiţioase care vor fi prevăzute în SRTL, nu va fi suficientă utilizarea doar a acestor surse de fonduri. Ca urmare, este mare nevoie ca aceste programe să fie revizuite în mod substanţial, fără sprijinul de la buget şi finanțări nerambursabile, în direcţia unei utilizări mai intense a schemelor pe bază de credite reînnoibile (revolving), a unor niveluri reduse de finanțări nerambursabile în timp şi a unor eforturi mai mari de utilizare a surselor comerciale de finanţare. Neexistând o legislaţie privind ESCO, ceea ce pot face aceste companii pentru a finanţa măsurile de eficienţă energetică, în special în ceea ce privește renovarea energetică majoră a clădirilor, 36 În plus, realocarea fondurilor neutilizate de la un an la altul nu este permisă. 57 este limitat. Dar finanţarea ESCO este limitată, având în vedere prevalenţa granturilor UE şi a altor tipuri de finanţare necomercială. Nu există un sistem de raportare amplu şi centralizat privind realizările generale ale diferitelor programe de renovare. După cum s-a menţionat în secţiunea privind Instituţiile şi piaţa, există puţine date pe baza cărora se poate evalua ritmul curent al renovării clădirilor. Procesul de monitorizare aferent PNAEE nu permite colectarea de date privind renovarea blocurilor de locuinţe, efectuată de primării, de exemplu, împrumuturile BEI pentru cinci sectoare din Bucureşti sau programele finanţate complet din bugetele locale. Ordonanţa de urgență nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, cu modificările și completările ulterioare, prevede posibilitatea contractării unor împrumuturi subvenţionate, care ar putea ajuta atât blocurile de locuinţe, cât şi locuinţele unifamiliale să-şi renoveze clădirile, însă impactul a fost minim. La nivelul anului 2018, numai două blocuri de locuinţe şi trei locuinţe unifamiliale au depus solicitări în cadrul programului. Cauza cea mai probabilă o reprezintă cerinţele birocratice vaste pentru accesarea programelor, care permit depunerea solicitărilor numai după depunerea unui set amplu de documente (studii de fezabilitate tehnică, CPE-uri etc.), beneficiul fiind o rată subvenţionată a dobânzii. 37 Unele locuinţe unifamiliale au fost reabilitate cu fonduri private, totuși tipul de măsuri, impactul şi numărul de clădiri nu se poate estima, cele mai multe fiind finanţate prin credite de consum (unde debitorii nu trebuie să raporteze cum utilizează banii) sau prin economii private. Neexistând un program guvernamental pentru clădirile comerciale, nu se colectează informaţii privind potenţialele reabilitări făcute cu fonduri private. Programul guvernamental Casa Verde Plus 38 încă nu este funcţional, deoarece nu dispune de finanţare. Programul a utilizat experienţa de succes a programului Casa Verde, care oferă un finanțare nerambursabilă parţială pentru anumite reabilitări pentru eficienţa energetică. 39 În timp, au existat treceri de la un program la altul, de exemplu, fondurile naţionale au fost reduse după 2011 pentru a face loc fondurilor UE sau împrumuturilor de la BEI. Există o neconcordanță în ceea ce privește cerinţele între programele de consolidare seismică (lucrări de intervenții) şi cele de eficienţă energetică. Înainte de orice consolidare seismică sau renovare pentru eficienţa energetică trebuie evaluată integritatea structurală a clădirilor. Ordonanţa nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al clădirilor existente, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește cerinţele pentru această evaluare structurală, care determină clasa de risc seismic a clădirilor, denumită clasă de risc seismic - (la Clasa R(s) I până la Clasa R(s) IV, unde din Clasa R(s) I fac parte clădirile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare corespunzător stării-limită ultime). În cazul renovării pentru eficienţă energetică, în practică, în unele cazuri s-a acceptat să se facă o evaluare structurală mai simplă a clădirii, o expertiză tehnică calitativă, cu mențiunea că cele încadrate în Clasa R(s) I şi R(s) II nu sunt actualmente eligibile să beneficieze de programe de renovare – 37 Rata ROBOR pe trei luni plus 1,9%. 38 Programul sprijină izolarea termică a pereţilor exteriori şi izolarea interioară a acoperişului la locuinţele unifamiliale noi şi existente. 39 Programul „Casa Verde“ a fost orientat în principal pe instalarea de sisteme de încălzire care utilizează surse de energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau finalizarea sistemelor de încălzire clasice. 58 deși această abordare trebuie schimbată în SRTL, iar clădirile din aceste categorii să fie eligibile pentru finanțare dacă sunt și consolidate. Totuşi, expertiza tehnică, abordarea şi costurile asociate cu aceste evaluări structurale sunt diferite. Ca urmare, aceeaşi clădire poate fi considerată corespunzătoare din punct de vedere structural în cadrul unui program de renovare pentru eficienţa energetică, dar vulnerabilă în cazul unei expertize tehnice mai detaliate. O lipsă majoră o reprezintă absența măsurilor de sprijinire a activităţilor de renovare pentru eficienţă energetică în zonele mai sărace (inclusiv în comunităţile rurale). Programele actuale nu au măsuri dedicate celor mai vulnerabile segmente ale populaţiei. Cele mai multe programe pentru locuinţele unifamiliale sunt dedicate proprietarilor care îşi pot permite să acopere o parte semnificativă din costuri şi care sunt destul de conştienţi sau de informaţi cu privire la beneficiile eficienţei energetice. Trebuie să existe definiţii clare ale conceptului de sărăcie energetică, baze de date cu gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică etc., înainte ca astfel de programe să poată fi concepute corespunzător şi dezvoltate în detaliu. Bonitatea asociaţiilor de proprietari şi a primăriilor este scăzută. Primăriile dispun de fonduri limitate, iar unele nu pot accesa împrumuturi. Acest lucru a restricţionat semnificativ capacitatea acestora de a finanţa renovările propriilor clădiri, de a cofinanţa programe finanţate din fonduri europene sau de a asigura stimulente în asociere cu împrumuturile de la instituţiile finanţatoare internaţionale sau împrumuturile comerciale. Există multe prevederi menite să încurajeze rolul asociaţiilor de proprietari în promovarea renovării clădirilor; de exemplu, posibilitatea ca asociaţiile de proprietari să deschidă conturi bancare şi să ia împrumuturi, să semneze şi să monitorizeze contracte şi să execute plăţile datorate de locatari. În practică, aceste drepturi sunt rareori utilizate, deoarece cele mai multe asociaţii de proprietari nu cofinanţează renovările, nefiind semnatarele contractelor şi, ca urmare, oficial, nu au un rol în supravegherea antreprenorilor sau aprobarea facturilor. Există mai multe probleme privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică pentru renovarea clădirilor, precum: • Selectarea contractanţilor se face adesea pe baza criteriul prețului celui mai scăzut, ceea ce conduce de multe ori la o calitate scăzută a lucrărilor de renovare a clădirilor. Licitaţiile pentru modernizarea clădirilor publice organizate de administraţia publică centrală şi de autorităţile administrației publice locale contractante se bazează adesea pe criteriul preţului celui mai scăzut, în loc să ia în considerare realizarea și menținerea, pe întreaga durată de existență a construcțiilor, a cerințelor fundamentale aplicabile conform prevederilor din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea reducerii consumului de energie, precum și nivelul de realizare a acestuia (prin indicatori specifici). • Procesul de achiziţii publice este lent şi complicat pentru autorităţile contractante, deoarece lipsesc documente standardizate de licitaţie şi specificaţii standardizate pentru lucrările de renovare. • Achiziţiile privind modernizarea clădirilor se concentrează numai pe măsuri prestabilite şi nu sunt sprijinite măsuri alternative de eficienţă energetică. Ca urmare, nu există un mecanism real prin care să se poată disemina bunele practici prin standardizarea cerinţelor sau contractarea orientată pe consumul de energie. 59 • Achiziţia pentru tipul de contracte de performanţă energetică este limitată în prezent, dezvoltarea pe piaţa de servicii energetice fiind lentă, mai ales în ceea ce priveşte companiile de servicii energetice (ESCO). Principalul obstacol identificat în implementarea contractelor de performanţă energetică îl constituie modul în care acestea pot să afecteze nivelul datoriei publice, deoarece legea nu este clară în ceea ce priveşte regimul juridic şi proprietatea asupra bunurilor. Tabelul 8 prezintă principalele deficiențe identificate în legătură cu domeniul tematic Finanţarea şi implementarea. Tabelul 8: Principalele deficiențe constatate în legătură cu Finanţarea şi implementarea Domeniu tematic Deficiența Locuinţe unifamiliale Deşi Ordonanţa nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, cu modificările și completările ulterioare, vizează şi locuinţele unifamiliale, aceasta este utilizată rareori, din cauza procesului intens birocratic de care este nevoie pentru a accesa fondurile. Programul Casa Verde Plus nu are un buget alocat. Alte programe sunt pentru pieţe de nişă. Nu există un instrument adecvat pentru gospodăriile sărace din zonele rurale. Având în vedere numărul de locuinţe unifamiliale din România, instrumentele financiare disponibile sunt insuficiente. Blocuri de locuinţe Fondurile UE nu au fost utilizate în mod adecvat, dar rămân sursa principală de finanţare, adesea la niveluri foarte ridicate de sprijin prin granturi. Multe primării îşi redimensionează bugetele şi efectuează renovări mai puţin ambiţioase. Proprietarii de locuinţe nu vor să contribuie la renovare din cauza aşteptărilor că guvernul va continua să ofere subvenții de 80-100%. De asemenea, sunt mai puţin conştienţi şi de beneficiile financiare (facturi mai mici), valoarea mai mare a proprietăţii, soluţii tehnice de eficienţă energetică etc. şi au un control redus asupra procesului de achiziţii, supraveghere a lucrărilor şi gestionare a contractelor. Clădiri publice Directiva 2012/27/UE impune renovări pentru clădirile administraţiei publice centrale (3%), dar nu există un plan de investiţii clar, cu surse de finanţare, prin care să se asigure îndeplinirea acestei obligaţii în fiecare an. 40 Sunt disponibile fonduri UE, dar acestea nu au fost utilizate adecvat până acum, iar când au fost utilizate, în cea mai mare parte a fost vorba de finanţare prin granturi complete. Nu există o bază de date consolidată a clădirilor renovate ale administraţiei publice centrale şi a rezultatelor acestor renovări. Clădiri comerciale Nu există programe, mecanisme de finanţare sau stimulente. Monitorizarea şi Există îngrijorări privind capacitatea de a colecta informaţii ample despre evaluare programelor programe (mai ales programele locale) şi date pentru monitorizare. Nu s-au identificat evaluări privind aceste programe, care să poată recomanda îmbunătăţirea programelor existente. Lipsește o procedură de colectare/raportare standardizată a datelor din diverse programe existente 40 În 2018, în raportarea sa privind PNAEE, ANRE a raportat o economie de 415 tep asociată unei serii de măsuri care vizau clădirile publice (însă nu a raportat numărul de clădiri renovate). 60 (indicatori de impact, de exemplu, financiari, de consum și economii de energie si CO2, calitatea aerului interior, calitatea execuției etc.). Subvenţii pentru Nu există subvenţii, decât prin programe cu fonduri UE şi alte programe (în auditurile energetice cadrul cărora este necesar ca proprietarii de clădiri să accepte fonduri pentru auditul energetic, proiectare şi execuție). Linii de credit pentru Nu sunt disponibile informaţii privind astfel de programe, deşi ele ar trebui clădirile publice, raportate în cadrul PNAEE, iar PNAEE conţine ţinte în acest sens. comerciale şi rezidenţiale Finanţarea ESCO/a Neexistând scheme funcţionale privind companiile ESCO, finanțarea furnizorilor de servicii măsurilor de eficienţă energetică de către aceste companii este limitată, în de EE mare măsură din cauza prevalenţei granturilor UE şi a altor forme de finanţare necomercială. Bugetele ESCO sunt şi ele limitate, astfel că şi capacitatea lor de a întreprinde contracte de durată şi de a-şi asuma riscuri de rambursare de la agenţiile publice este supusă unor constrângeri. Instituţii financiare Instituţiile financiare locale nu joacă un rol major pe piaţă. Unele sunt locale care oferă implicate în proiecte desfăşurate de BERD sau RoGBC. Nu există informaţii împrumuturi pentru privind împrumuturile private pentru renovări private, cele mai multe EE împrumuturi fiind credite de consum. Bonitatea primăriilor Primăriile dispun de fonduri limitate, iar unele nu pot accesa împrumuturi şi a asociaţiilor de deloc. Asociaţiile de proprietari joacă un rol intermediar, dar în mod normal proprietari ele nu contractează împrumuturi - cei mai mulţi proprietari nu sunt dispuşi să permită asociaţiilor de proprietari să ia împrumuturi în numele lor, ceea ce limiteaza mult cofinanţarea. Figura 13 prezintă pe scurt deficiențele identificate şi prioritatea evaluată pentru fiecare (de la prioritate ridicată, cu roşu la prioritate mai scăzută, cu galben) în domeniul tematic Finanţare şi implementare. Figura 13. Scurtă prezentare a principalelor deficiențe constatate la nivelul Finanţării şi implementării 61 Partea C: Planul de acţiune Implementarea SRTL va necesita o accelerare considerabilă a ritmului de aplicare a programelor de renovare a clădirilor în România, precum şi un pachet de acţiuni suplimentare pentru a sprijini această implementare. Împreună, aceste măsuri vor necesita schimbarea priorităţilor guvernului şi alocarea de resurse către performanța energetică a clădirilor şi aprofundarea eforturilor de politici/reglementare, instituţionale şi de implementare. La rândul lor, acestea vor necesita ca guvernul să acţioneze în cele patru domenii principale analizate în Partea B: revizuirea cadrului actual de politici strategice pentru a îmbunătăţi viziunea şi vizibilitatea eficienţei energetice a clădirilor, consolidarea şi aplicarea legislaţiei şi a reglementărilor relevante, îmbunătăţirea condiţiilor pieţei printr-o programare mai stabilă şi constituirea de instrumente financiare şi de măsuri de sprijin, precum şi construirea de capacitate locală la nivelul tuturor grupurilor de interes. Figura 14 prezintă un rezumat şi prioritizează principalele deficiențe identificate în Partea B. Principalele constatări. Figura 14. Principalele probleme identificate, de la cele cu prioritate ridicată (cu roşu) la cele cu prioritate mai scăzută (cu galben) Pentru soluționarea acestor deficiențe, va fi necesară o abordare integrată de instrumente de politici şi programe în fiecare din cele patru domenii principale. Dar poate mai important este că va fi nevoie de o schimbare a abordării pe care a utilizat-o guvernul pentru a elabora, a implementa şi a monitoriza strategii şi legislaţie/reglementări. Pentru a stabili cele mai adecvate măsuri de soluționare a deficiențelor identificate, România poate folosi ca exemplu experiențele altor state. Pentru fiecare domeniu tematic, această parte a documentului discută pe scurt principalele acţiuni recomandate pe termen scurt, mediu şi lung, oferind exemple ilustrative de 62 potenţiale soluţii şi, acolo unde este posibil, menţionând cum au abordat alte ţări probleme similare. Strategii şi politici Dincolo de îndeplinirea cerinţelor directivei EPBD revizuită, SRTL trebuie să prezinte (i) un scenariu clar de renovare, care să fie adoptat şi implementat şi (ii) planuri de programe detaliate, cu mecanisme de finanţare, surse de finanţare, mecanisme de raportare a progresului şi de evaluare. Sunt luate în calcul mai multe scenarii (în ceea ce priveşte profunzimea şi ritmul renovării) în pregătirea SRTL pentru a sprijini procesul decizional al guvernului în continuare, dar SRTL finală trebuie să recomande un singur scenariu optim, care să fie adoptat clar de către guvern. Acest scenariu trebuie să reflecte nivelul de ambiţie al ţării în ceea ce priveşte economiile de energie în sectorul clădirilor şi să indice contribuţia la ţintele privind economisirea de energie pentru 2030 şi în etapele ulterioare 2040 și 2050. Implementarea acestui scenariu trebuie susţinută pe deplin de o analiză şi planificare adecvată care să vizeze: - proiectarea unui set detaliat de planuri de programe în fiecare sub-sector în vederea depăşirii barierelor identificate la nivelul pieţei şi a altor obstacole, - dezvoltarea de măsuri financiare şi de sprijin, - determinarea nivelurilor de sprijin bugetar și a aplicării în timp, - stabilirea de indicatori şi ţinte, - dezvoltarea unor instrumente de comunicare şi informare corespunzătoare, precum şi raportare de progres, evaluări şi alte aspecte. Pentru a se reduce implicaţiile fiscale ale implementării SRTL, trebuie identificată o abordare coordonată a fondurilor structurale UE, a oportunităţilor naţionale şi a altor oportunităţi de finanţare în contextul investiţiilor pentru renovarea clădirilor, cu o strategie clară de creştere a finanţării comerciale (private) în timp, pentru a se reduce povara asupra fondurilor publice limitate. Rolurile principalilor factori implicaţi în implementarea strategiei trebuie definite clar şi, în mod ideal, aceştia trebuie să aibă responsabilități pentru acţiuni şi rezultate clar stabilite. Dintre strategiile de renovare a clădirilor elaborate în 2017 de statele membre UE, Republica Cehă, Franţa, Spania, Suedia şi regiunea Valonă din Belgia se remarcă pentru bunele practici, deoarece îndeplinesc în mare măsură toate cerinţele Articolului 4 din directiva EED. 41 Cazurile Franţei şi regiunii Valonă (Belgia) sunt prezentate pe scurt în Tabelul 9. 41 Din evaluarea strategiilor de renovare, efectuată de JRC (Joint Research Centre) al CE (2019). Trebuie reținut că, în același raport, strategia actuală de renovare a României este considerată ca una din strategiile complet conforme cu Articolul 4 al directivei EED și cu celelalte criterii analizate, precum nivelul de ambiție, caracterul adecvat al măsurilor pentru realizarea obiectivelor dorite și amploarea politicii, sau măsura în care aceasta include toate sectoarele și toți actorii relevanți. Principala lacună nu a avut legătură cu calitatea strategiei, ci cu implementarea efectivă a acesteia după adoptare. 63 Tabelul 9: Principalele elemente ale strategiilor privind clădirile din Franţa şi Belgia (Regiunea Valonă) Ţara Franţa Valonia (Belgia) 1. Prezentare generală Există date detaliate privind fondul de clădiri Prezentare statistică detaliată defalcată pe a fondului de clădiri rezidenţiale şi terţiare, proprietarii/chiriaşii, tip de clădiri, vechime, ocupanţi, performanţa energetică, sisteme energetice, performanţă energetică şi sisteme de categorii de clădiri şi necesar de renovare. încălzire. 2. Eficienţa din punct S-a utilizat principiul privind costurile optime Pe baza unui studiu nefinalizat privind de vedere al costurilor din directiva EPBD. Analiză a opţiunilor de caracterul optim al costurilor, însă renovare profitabile pentru cinci tipuri de rezultatele preliminare indică niveluri clădiri şi trei scenarii de renovare. Sursele ambiţioase aferente costurilor optime. regenerabile de energie (SRE) nu au fost incluse în calcule. 3. Politici şi măsuri Măsuri detaliate de politici pentru opt Set cuprinzător de politici şi măsuri obiective: sărăcia energetică, reglementare, pentru a îndeplini ţintele de renovare, informarea consumatorilor, sprijin financiar, într-un pachet care cuprinde instrumente sprijin pentru profesionişti, vizare la nivel de reglementare, instrumente financiare, regional, clădiri publice şi monitorizare. formare, acorduri voluntare. Obiective: Obiectivele pe termen lung şi bazate pe constituirea unui cadru transparent pentru priorităţi, de exemplu vizarea tuturor clădirilor investiţiile în eficienţa energetică, rezidenţiale care se situează deasupra unui consolidarea ofertei de servicii de anumit nivel de consum, specificarea unui renovare a clădirilor, consolidarea cererii număr fix de clădiri care vor fi renovate în de clădiri cu performanţă energetică mai fiecare an (cu favorizarea gospodăriilor cu bună. venituri reduse), stabilirea unei ţinte pentru 2050 ca toate clădirile să aibă un consum redus de energie. 4. Perspective de Modelarea emisiilor de gaze cu efect de sera Estimare clară a necesarului de investiţii viitor pentru (GES), legături cu Strategia privind reducerea pe categorii de clădiri, care indică în ce documentarea emisiilor de carbon. fel vor fi acoperite acestea din toate deciziilor de investiţii sursele de finanţare (bugete, împrumuturi, surse private etc.) 5. Estimare a Impactul politicilor estimat pe modelarea Identificarea beneficiilor la scară mai economiilor de GES. Indicatorii de rezultat (număr de largă, dar fără cuantificarea pe bază de energie, bazată pe beneficiari, economii etc.) sunt corelaţi cu alte dovezi a economiilor de energie. dovezi strategii precum Strategia privind reducerea emisiilor de carbon. Revizuirile oricărora dintre strategiile privind energia, clima şi dezvoltarea urbană/dezvoltarea durabilă trebuie să asigure că programele de eficienţă energetică în renovarea clădirilor au contribuţii vizibile şi că li se acordă consecvent un rang de prioritate ridicată, așa cum este determinat în SRTL. Elaborarea strategiei trebuie să implice cerinţele de a asigura consecvenţa şi complementaritatea cu strategiile şi planurile naţionale de acţiune existente. Acolo unde este posibil, strategiile trebuie să se bazeze pe scenariile cu cele mai reduse costuri, pentru a îndeplini obiectivele politicilor publice şi a determina impactul fiscal al acestora. Deoarece costurile cu eficienţa energetică sunt, în general, substanţial mai scăzute decât costurile cu noile alimentări cu energie, ar trebui să fie prioritizată eficienţa energetică. În acest sens, proiectul Planului Naţional Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) trebuie consolidat înainte de 64 adoptarea sa în 2019, conform recomandărilor CE 42 şi trebuie să indice clar ţinta preconizată de economii de energie în toate sectoarele, inclusiv în sectorul clădirilor, până în 2030 şi mai departe. SRTL va trebui transmisa la CE până în martie 2020, însă ar trebui să se facă un efort pentru includerea, cât mai curând, a principalelor ţinte şi recomandări în proiectul de PNIESC. SRTL şi PNIESC trebuie să fie armonizate în ceea ce priveşte contribuţia clădirilor la economisirea de energie prin adoptarea energiei regenerabile în clădiri, precum energie solară, termică şi fotovoltaică. De asemenea, proiectul de Strategie Energetică trebuie să se bazeze pe un plan cu costuri scăzute şi să sublinieze prioritatea eficienţei energetice, inclusiv eficienţa energetică şi energia din surse regenerabile (de exemplu, panouri fotovoltaice montate pe acoperişuri) în clădiri, precum şi măsuri de politici pentru a stimula astfel de investiţii. Priorităţile publice asociate, de la dezvoltarea durabilă la calitatea aerului şi siguranţa clădirilor, trebuie încorporate în planuri de programe comasate, pentru a se asigura că renovările clădirilor pot să abordeze concomitent aceste priorităţi. Strategiile trebuie să includă abordări şi acţiuni pentru a sprijini dezvoltarea pe termen lung a pieţei. Strategiile, planurile de acţiune şi planurile detaliate de implementare ar trebui să dezvolte o serie de acţiuni care să sprijine dezvoltarea continuă a pieţei, pentru a ajuta la îndeplinirea ţintelor pe termen lung cuprinse în SRTL şi PNIESC. Aceste acţiuni trebuie să ţină seama de faptul că este necesar să fie încurajată efectuarea de renovări aprofundate, să se elaboreze studii de caz şi formare profesională pentru a îmbunătăţi performanţa contractorilor, să se dezvolte sisteme pentru clădiri NZEB şi alte inovaţii, să fie sprijinită producţia locală a principalelor materiale de construcţii şi echipamente, să se dezvolte piaţa de ESCO (în special pentru clădirile publice), să se finanţeze cercetarea, dezvoltarea si inovarea continuă în domeniul proiectării clădirilor, a materialelor și a tehnologiilor, dezvoltând și pârghiile necesare prin care să fie stimulată utilizarea/implementarea acestora la nivel național. Legislaţie şi reglementări România trebuie să actualizeze legile şi reglementările relevante pentru a transpune și a implementa directiva EPBD revizuită şi PNIESC final. Revizuirile aduse directivelor europene EPBD și EED trebuie transpuse cât mai curând în legislaţia naţională pentru a se asigura consecvenţa între cadrul legislativ şi politici şi pentru a se asigura o implementare eficientă. Raportul de progres privind atingerea nivelurilor optime din punct de vedere al costurilor la stabilirea cerințelor minime de performanță energetică pentru diverse categorii de clădiri a fost transmis la CE. Acest cadru ar trebui diseminat şi încorporat în schemele ulterioare de renovare a clădirilor. Trebuie să se asigure formarea profesională cu competențe suplimentare pentru auditori energetici, inginerii proiectanţi, arhitecţi şi alţi furnizori de servicii pentru a se asigura înţelegerea corectă, desfăşurarea şi aplicarea noului cadru, cu introducerea unor verificări periodice prin sondaj pentru a se confirma punerea în aplicare şi calitatea corespunzătoare. 42 A se vedea “Recomandarea Comisiei din 18.06.2019 privind proiectul Planului Naţional Integrat Energie - în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice al României pentru perioada 2021-2030” (Commission Recommendation of 18.6.2019 on the draft integrated National Energy and Climate Plan of Romania covering the period 2021-2030), Comisia Europeană, 2019). 65 Este necesar să se implementeze adecvat şi să se consolideze mecanismele de aplicare, iar pentru aceasta este necesar să se definească cu claritate cadrul de conformitate. Autorităților și organelor care răspund de aplicarea legii trebuie să li se asigure personal şi bugete corespunzătoare pentru a-şi îndeplini mandatul şi trebuie să li se dea prerogative în sensul aplicării de penalizări şi amenzi atunci când este cazul. Trebuie efectuate verificări ex-post prin sondaj, trebuie menţionate deficienţele şi impuse penalizări contractorilor şi altor entităţi care nu au respectat reglementările. Rezultatele verificărilor prin sondaj trebuie să fie comunicate public. Deficienţele tehnice trebuie să fie acoperite de viitoarele programe de formare. 43 Monitorizarea, evaluarea şi raportarea în cadrul iniţiativelor legislative şi al reglementărilor trebuie să fie sistematizate. Deoarece măsurile de reglementare au obiective clare de politici publice, este necesar să se monitorizeze realizarea acestor obiective. Acest lucru se poate realiza cel mai bine prin monitorizarea şi raportarea sistematică privind progresul în cadrul principalelor legi şi reglementări, comunicate public, precum şi prin evaluări periodice pentru a analiza eficienţa şi impactul măsurilor. Dacă un anumit document legislativ nu îşi atinge obiectivele preconizate, trebuie identificate aspectele care pot fi îmbunătăţite şi trebuie elaborate acţiuni pentru a aborda aceste îmbunătăţiri. Pe de altă parte, dacă măsurile şi-au atins pe deplin obiectivele preconizate, se poate lua în calcul eliminarea reglementărilor corespunzătoare acestora. România trebuie să depăşească obstacolele legislative care limitează implicarea firmelor de servicii energetice, mai ales în sectorul public. Poate fi nevoie şi de unele schimbări legislative, însă eforturile în vederea dezvoltării şi implementării unor contracte simplificate cu ESCO, sub formă de programe-pilot, utilizând mecanisme de finanţare publică ar putea crea o bază pentru discutarea mai raţională a schimbărilor de legislaţie şi politici. Multe ţări au depăşit astfel de obstacole ridicate de reglementări creând intermediari (de exemplu, ESCO-uri publice sau super- ESCO-uri, fonduri publice pentru eficienţa energetică, ESCO-uri bazate pe furnizarea de utilităţi) care colaborează cu agenţiile guvernamentale pentru a elabora licitaţii pentru companiile ESCO locale, pentru a desfăşura proiecte de eficienţă energetică. Ca entități independente, acești intermediari pot să preia funcții de achiziții (deoarece nu sunt supuși reglementărilor privind achizițiile publice și pot să utilizeze metode alternative de achiziții, de exemplu bazate pe cea mai mare valoare netă actualizată, în loc de contractele bazate pe cele mai scăzute prețuri și pe rezultate, orientate pe energia economisită), pot să utilizeze finanțare publică pentru proiecte (ca soluție la capitalizarea redusă a ESCO-urilor locale), să fie un ”intermediar neutru” între agenția publică și ESCO-uri, să soluționeze potențialele dispute privind economiile de energie realizate etc. Atunci când se atinge o masă critică de ESCO-uri pe piață, iar guvernul și clienții înțeleg mai bine cum funcționează companiile de servicii energetice (inclusiv diversele beneficii și riscuri), aceste mecanisme de contractare se pot instituționaliza prin schimbări de legislație - pe baza experienței dobândite și a contabilizării corespunzătoare a lecțiilor învățate 44. 43 China, de exemplu, are o rată de conformare cu normativele privind energia în clădiri de 95%, printr-un proces de inspecţie la trei niveluri (nivel de proiect, nivel local şi nivel naţional), firmele de proiectare şi de construcţie riscând amenzi dure şi revocarea autorizaţiei. Pentru mai multe informaţii, a se vedea https://aceee.org/files/proceedings/2012/data/papers/0193-000261.pdf. 44 Consultaţi şi raportul privind starea piețelor ESCO în Statele Membre ale UE, la:http://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/bitstream/JRC106624/kjna28716enn.pdf. 66 Trebuie implementate treptat preţuri la energie care să reflecte costurile, fără a acorda subvenţii încrucişate pentru producţia şi pentru furnizarea de energie. Preţurile la încălzire şi electricitate ar trebui să se bazeze pe piaţă, pentru a se asigura viabilitatea financiară a alimentării cu energie şi a stimula eficienţa energetică. Campaniile de comunicare ar trebui, de asemenea, să promoveze schimbările de comportament, ca parte a activității de orientare către prețuri de energie care să reflecte costurile. În acelaşi timp, trebuie să se depună eforturi pentru a se elabora şi a se implementa mecanisme de protecţie socială pentru consumatorii vulnerabili sau care se confruntă cu sărăcia energetică. Sărăcia energetică este un aspect esenţial, care trebuie inclus cu atenţie în politicile publice pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică în sectorul rezidenţial, evitând, în acelaşi timp, necesitatea de a reglementa sau de a subvenţiona preţurile energiei la utilizatorul final. Caseta 4 prezintă bunele practici existente la ora actuală în Europa. În ceea ce priveşte blocurile de locuinţe, renovările ar trebui să ia în calcul instalarea/montarea de contoare pentru agentul termic, astfel încât apartamentele să poată plăti numai pentru căldura pe care o utilizează (mai degrabă decât pe baza ariei utile a pardoselii) şi să aibă facturi mai mici atunci când consumă mai puţin. Legislaţia privind prosumatorii de energie din surse regenerabile ar trebui să permită blocurilor de locuinţe şi asociaţiilor de proprietari aferente acestora să producă şi să vândă energia electrică solară şi eoliană pe care o au în exces în forme mai flexibile, prin crearea de scheme de contorizare de reţea, simplificarea acordurilor de branşare şi introducerea de stimulente şi sprijin de finanţare. Caseta 4: Bune practici pentru integrarea sărăciei energetice şi eficienţei energetice Multe ţări din UE au inclus în strategiile lor de renovare măsuri care vizează sărăcia energetică şi stimulează eficienţa energetică în clădirile rezidenţiale. De exemplu, Franţa utilizează schema de certificate de economii de energie pentru a sprijini măsurile adresate gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică. Acestea sunt identificate ca fiind gospodării sub un anumit prag de venituri, sau care se confruntă cu ”sărăcie de combustibili”, monitorizate de un observator al sărăciei de combustibil. Austria implementează o schemă de obligaţii de eficienţă energetică, în care economiile în gospodăriile mai sărace sunt ponderate cu un factor de 1,5, iar furnizorii de energie sunt obligaţi să furnizeze consultanță privind economia de energie şi sărăcia energetică. 45 În Europa de Sud-Est, o iniţiativă de mare succes în identificarea modurilor de a aborda sărăcia energetică şi de a îmbunătăţi eficienţa energetică în gospodării este proiectul REACH (http://reach-energy.eu). Proiectul REACH a cuprins mai multe zone din patru ţări (Bulgaria, FYR Macedonia, Croaţia şi Slovenia). Obiectivele proiectului au fost să permită gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică să acţioneze pentru a economisi energie şi a-şi schimba comportamentele şi să stabilească sărăcia energetică drept problemă care necesită politici şi măsuri adaptate la nivel local, naţional şi al UE. În cadrul proiectului, partenerii au colectat date şi au analizat aspectele specifice ale sărăciei energetice şi au permis gospodăriilor care se confruntă cu sărăcia energetică să-şi reducă consumul de energie şi apă. În cadrul proiectului au fost formaţi aproximativ 200 de consultanţi pe energie prin şcolile profesionale, care au contactat gospodăriile şi le-au furnizat sfaturi privind economisirea de energie, au oferit dispozitive gratuite de economisire a energiei şi au comunicat informaţii despre bunele practici din alte ţări ale UE. În cooperare cu autorităţile locale şi cu comunitatea locală, partenerii în proiect au identificat gospodăriile care se confruntă cu sărăcia energetică şi au elaborat soluţii ţintite (audituri energetice, 45 Recomandarea Comisiei (UE) 2019/786 din 8 mai 2019 privind renovarea clădirilor - bune practici, secţiunea 2.7. 67 instalarea de dispozitive de economisire a energiei, asistenţă post-vizită pentru gospodării, inclusiv recomandări pentru a solicita fonduri pentru termoizolare etc.). Pe baza celor aproximativ 1500 de gospodării, partenerii de proiect au pregătit soluţii extinse, care au contribuit la strategiile de sustenabilitate. Impactul măsurilor a fost monitorizat, iar rezultatele au fost utilizate la elaborarea de recomandări pentru politicile de nivel mai înalt (naţional şi UE). Simplificarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţii publice pentru renovarea clădirilor publice şi a blocurilor de locuinţe prin standardizare şi comasare. Trebuie elaborate strategii sau introduse prevederi specifice în actele normative existente pentru a simplifica procedurile îndelungate aferente achiziţiilor publice pentru renovarea clădirilor. În acest sens, s- ar putea elabora documente standardizate (termeni de referinţă, specificații tehnice standard, pachete standard de măsuri pentru fiecare tip de clădire etc.). În plus, proprietarii de locuinţe din blocuri ar putea avea opţiunea să utilizeze achiziţii centralizate pentru a beneficia de preţuri mai scăzute. De asemenea, ar trebui să se elaboreze instrumente simple pentru a include atributele privind eficienţa energetică în achiziţiile publice, precum calculatoare de eficienţă energetică pentru a se determina costurile pe ciclul de viaţă, cataloage de specificaţii tehnice pentru produsele achiziţionate frecvent, cerinţe privind etichetele energetice, preferinţe de achiziţii pentru atributele aferente eficienţei ridicate sau liste online de produse calificate. 46 Instituţii şi piaţă MLPDA ar trebui să aibă alocate resurse adecvate pentru a-şi îndeplini rolul instituţional de autoritate principală şi de susţinător principal pentru implementarea cu succes a SRTL după aprobare. MLPDA ar trebui să aibă alocate substanțial mai multe resurse (umane şi financiare), iar ministerul ar trebui să aibă rolul de leadership pentru îmbunătăţirea implementării, sprijinul pe politici, gestionare şi monitorizare a datelor, pentru a asigura implementarea eficientă a tuturor elementelor SRTL. Planurile detaliate de implementare ulterioare, rezultate pe baza SRTL ar trebui să precizeze rolurile şi responsabilităţile MLPDA şi să clarifice autoritatea ministerului în ceea ce priveşte colectarea de date, aplicarea de reglementări, diseminarea de informaţii şi instrumente, proiectarea şi lansarea de instrumente financiare, organizarea unui cadru pentru furnizarea de formare profesională, coordonarea eforturilor şi alte funcţii definite în proiectele de programe. Este necesar să se dezvolte mecanisme de guvernanţă pentru SRTL, inclusiv un mecanism de coordonare pentru elaborarea şi implementarea de politici la nivel naţional. Trebuie dezvoltate mecanisme de coordonare a politicilor şi programelor între ministere şi agenţii publice, între administraţia centrală şi administraţiile locale, între factorii interesaţi guvernamentali şi neguvernamentali, şi între guvern şi cetăţeni. Printre acestea ar trebui să se numere mecanisme de comunicare, care să furnizeze informaţii pentru activităţile curente şi planificate, mecanisme pentru solicitarea de idei şi feedback, schimbul de informaţii privitor la progresele înregistrate în procesul de implementare, diseminarea problemelor şi soluţiilor/lecţiilor învăţate, precum şi 46 A se vedea, de exemplu, Banca Mondială (2012), Public Procurement of Energy Efficient Products: Lessons from Around the World (Raport tehnic al ESMAP 003/12, august 2012), disponibil la http://esmap.org/node/2052. 68 mecanisme de natură să poate îndeplini alte sarcini definite în SRTL. Figura 15 prezintă un cadru de guvernanţă potenţial pentru SRTL şi implementarea acesteia. 69 Figura 15. Exemplu de cadru de guvernanţă pentru SRTL 70 Ar trebui constituit un comitet interministerial de coordonare care să supravegheze implementarea directivei EPBD şi a SRTL. Comitetul de coordonare ar trebui să fie prezidat de un ”campion” (reprezentant cu putere de decizie), adică de o persoană desemnată la nivel politic care să fie abilitată să formuleze politici la nivel guvernamental - preferabil la nivel de Prim Ministru sau de Secretariat General al Guvernului, pentru a se asigura o perspectivă mai cuprinzătoare asupra tuturor sectoarelor decât în cazul abordării individuale prin ministerele de resort. MLPDA ar trebui să coordoneze lucrările tehnice curente ale comitetului de coordonare şi cele aferente implementării. Comitetul ar putea lua în calcul aspecte de coordonare, ar putea identifica și soluționa problemele de implementare, ar putea elabora strategii pentru a aborda problemele care nu pot fi rezolvate prin mecanismele pieței, ar putea identifica resurse pentru nevoile programului etc. Acest lucru va sprijini consolidarea responsabilității pentru rezultate și cooperarea cu alte ministere (Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mediu, Ministerul Finanțelor Publice etc.) și cu departamentele relevante. Comitetul de coordonare ar putea să faciliteze comunicarea privind programele de renovare implementate de fiecare minister afectat, să susţină eforturile MLPDA de a culege date şi de a realiza raportări fiabile. Departamentul de Eficienţă Energetică al ANRE ar putea fi consolidat dacă ar fi separat de autoritatea de reglementare în domeniul energiei, fără a-i fi afectat statutul. O opţiune alternativă ar fi să se înfiinţeze un birou, în subordonarea prim- ministrului, care să supravegheze implementarea şi să stimuleze ministerele şi agenţiile pentru respectarea termenelor şi a ţintelor, precum şi să se asigure că se iau măsuri în cadrul guvernului pentru a pune la dispoziţie resursele necesare. MLPDA trebuie să aibă atribuții clare şi resurse necesare pentru a implementa o bază de date pentru clădiri, care să integreze rezultatele diferitelor programe de renovare pe decursul implementării SRTL. Baza de date trebuie să includă întregul fond al clădirilor, tipologii de clădiri pe performanță energetică și risc seismic și perioadele de construcție, certificate de performanță energetică, consumul de energie și tipul de combustibil, intervenții orientate pe consolidarea seismică etc. O astfel de bază de date este esențială pentru dezvoltarea unor analize de politici și formularea de programe și evaluarea acestora, pentru identificarea clădirilor țintă pentru diferite programe, identificarea executanților care au performanţe slabe/ridicate, prioritizarea investițiilor, urmărirea progresului general etc. Pentru aceasta va fi nevoie de resurse alocate multianual și de personal dedicat pentru gestionarea bazei de date. Procesul de întocmire şi de colectare a certificatelor de performanţă energetică trebuie digitalizat, făcut accesibil online şi susţinut de acces securizat al auditorilor, asigurându-se o calitate mai bună şi răspunderea în cazul unor certificate de performanţă energetică de calitate scăzută. Caseta 5 prezintă bunele practici existente pentru constituirea unei baze de date a fondului de clădiri şi monitorizarea performanţei energetice. 71 Caseta 5: Bune practici în constituirea unei baze de date a fondului naţional de clădiri şi monitorizarea performanţei energetice În ceea ce priveşte datele aferente fondului de clădiri, în evaluarea Joint Research Centre a strategiilor de renovare ale Statelor Membre, singura ţară care a îndeplinit complet cerinţa a fost Franţa, în timp ce Belgia (regiunea valonă), Malta şi Finlanda au furnizat aproape toate datele cerute. În Franţa, pentru sectorul rezidenţial, se utilizează statisticile pentru cinci perioade de construcţie principale, separat pentru locuinţe unifamiliale şi blocuri de locuinţe. Datele includ cota rezidenţelor principale, tipul de ocupant (proprietar sau chiriaş), cele mai frecvente sisteme energetice şi performanţa energetică înregistrată (etichete de analiză a performanţei energetice şi nivel de consum). Datele privind fondul de clădiri nerezidenţiale detaliază categoriile mari de clădiri (şcoli, birouri etc.), performanţa energetică estimată şi necesarul de renovare. Printre sursele de date se numără recensământul, rezultatele unor studii şi baze de date tehnice. Proiectele finanţate de UE EPISCOPE şi TABULA din 2014 au furnizat date detaliate privind fondul de clădiri din mai multe ţări, inclusiv din Franţa, care sunt disponibile online (http://episcope.eu). Datele conţin tipologiile de clădiri pentru fiecare ţară, intervenţii tipice pentru realizarea economiilor de energie şi o monitorizare complexă a fondului de clădiri la momentul 2016, inclusiv scenarii şi proiecţii. În ceea ce priveşte consumul de energie şi certificatele de performanţă energetică, Irlanda oferă exemple relevante de cele mai bune practici. În Irlanda au fost introduse, în 2007, certificatele de performanţă energetică pentru toate clădirile. Autoritatea Irlandeză pentru Energie Sustenabilă (SEAI) găzduieşte o bază de date amplă a certificatelor de performanţă energetică. În cadrul unui proiect finanţat de UE (EPISCOPE), organizația irlandeză Energy Action a elaborat în 2015 un instrument de cartografiere a certificatelor de performanţă energetică, implementat ca pilot în partea de nord a oraşului Dublin (disponibil la http://energyaction-static.s3-website-eu-west- 1.amazonaws.com/index.html). Aceasta este o hartă interactivă, în care se pot suprapune straturi de caracteristici ale clădirilor (în principal ziduri, ferestre, acoperişuri şi podele, dar şi indicatori privind sărăcia energetică, alimentarea cu energie, contorizarea etc.) în diferite cartiere din Dublin. Datele sunt agregate pe zone mici şi divizii electorale; pentru fiecare zonă s-a calculat media indicatorilor (nu pe clădiri individuale), ceea ce permite o intervenţie ţintită, dar la un nivel mai cuprinzător. Harta furnizează date relevante pentru elaborarea de politici la nivel local şi formularea de strategii în vederea atenuării sărăciei energetice sau pentru investiţii în infrastructură. 47 O abordare similară există în instrumentul ENERFUND, util în vederea luării unei decizii informate pentru finanțarea renovării energetice majore a clădirilor si pentru monitorizarea renovărilor finanțate din fonduri publice. În ceea ce priveşte monitorizarea performanţelor energetice, Irlanda colectează informaţii privind performanţa energetică a tuturor organismelor publice şi şcolilor, utilizând un instrument de raportare online (https://www.seai.ie/energy-in-business/monitoring-and-reporting). Pagina de internet oferă utilizatorilor detalii despre ce şi cum să raporteze şi oferă o gamă largă de cursuri de formare, tutoriale, clipuri video pas cu pas etc. despre cum să se completeze rapoartele de monitorizare. Peste 94% din toate organismele publice şi 62% din toate şcolile au utilizat sistemul online de monitorizare şi raportare la nivel naţional în domeniul energiei în anul 2018, ceea ce reprezintă aproximativ 96% din consumul total de energie din sectorul public. Aceasta include consumul de energie primară într-o gamă largă de subsectoare precum clădiri, transporturi, cu cifre detaliate pentru fiecare sub- sector. Datele aferente fiecărei instituţii publice sunt puse la dispoziţia publicului şi sunt prezentate rezultate în rezumat, pentru a evidenţia realizările şi contribuţia la ţinta de 33% economisire de energie până în 2020. De asemenea, pagina de internet este utilizată pentru a promova bunele practici şi a evidenţia proiectele reuşite (de exemplu, partea de sus a primei pagini prezintă proiectul de economisire de energie al Dublin City University, iar raportul anual ilustrează proiectele tipice de bune practici care au realizat economii semnificative de energie şi au avut performanţe semnificative în domeniul GES). Anual se publică un raport analitic detaliat. 47 Mai multe detalii privind proiectul pilot şi utilizările acestuia se găsesc la http://bpie.eu/wp- content/uploads/2015/10/A-case-study-of-an-EPC-mapping-application-Michael-Hanratty-Energy-Action.pdf. 72 Formarea şi creșterea capacității actorilor din piaţă. Pentru a asigura dezvoltarea continuă a pieţei, este esenţială instruirea periodică a auditorilor energetici pentru clădiri, a firmelor de proiectare şi a arhitecţilor, a companiilor de servicii energetice, a firmelor de construcţii, a diriginţilor de șantier și a responsabililor tehnici cu execuția etc. Programele de formare ar trebui să cuprindă materiale extrase din verificările ex-post şi evaluările programelor, astfel încât să poată fi abordate corespunzător deficienţele şi erorile şi să poată fi sistematizate bunele practici. În cursuri se mai pot include şi studii de caz privind renovări aprofundate, proiecte pilot de clădiri NZEB, tehnologii noi etc., astfel încât piaţa să se dezvolte în sensul obiectivelor pe termen lung şi al direcţiilor din SRTL. Reglementările şi certificările trebuie să permită retragerea autorizaţiilor executanților cu performanţe necorespunzătoare sau să impună obţinerea unor recertificări periodice. Ca exemplu, Centrul de formare profesională și consultanță (Building Knowledge Hub) creat la București (INCD URBAN-INCERC) și Brașov în cadrul proiectului HORIZON 2020 Train-to-NZEB (www.train-to-nzeb.com) poate fi replicat și în alte locuri pentru a facilita formarea profesională a unui grup țintă larg de părți interesate pentru NZEB și renovarea energetică majoră. Finanţare şi implementare Guvernul trebuie să-şi asume o declaraţie de politici clară privind faptul că utilizarea granturilor nu poate să continue şi că, în viitor, fondurile UE vor fi utilizate pentru a asigura granturi în procente din ce în ce mai mici în timp. SRTL va trebui să reflecte acest angajament. În cazul clădirilor publice, doar o mică parte din fondurile din granturi (de obicei 20-30%) este necesară pentru a permite perioade de rambursare mai mici de 8-10 ani. 48 Echilibrul ar trebui asigurat prin scheme de finanţare cu reînnoire automată (revolving), capitalizate cu fonduri UE sau de la guvern. De asemenea, pe această piaţă ar putea fi aduse şi companiile de servicii energetice, cu utilizarea unor finanţări publice. În cazul clădirilor rezidenţiale trebuie comunicat un nivel scăzut de subvenție, iar proprietarii de locuinţe trebuie să fie informaţi privind beneficiile renovării clădirilor. La început, subvenția ar putea să fie mai mare (60-80%), restul fiind finanţat din fonduri UE în cadrul unui mecanism de grant rambursabil. 49 Odată ce este acceptată nevoia de cofinanţare şi rambursare şi se fac rambursări demonstrate, cofinanţarea poate fi externalizată către băncile locale. La fiecare 3-5 ani, nivelul de finanţare prin granturi ar trebui redus cu încă 15-20%. În paralel, trebuie să se facă eforturi pentru introducerea băncilor pe această piaţă. Este nevoie de un program naţional consolidat, cu un ghişeu unic pentru solicitări. Prin acest ghişeu, solicitanţii ar putea fi informaţi cu privire la programele pentru care sunt eligibili, existând o procedură comună de solicitare pentru fiecare. Ar trebui să se depună eforturi în sensul standardizării formularelor, procedurilor, auditurilor, supravegherii tehnice etc., pentru ca piaţa să înveţe aceste procese. Aceste programe de finanţare ar trebui să fie însoţite de măsuri de sprijin - informaţii şi formare, termeni de referinţă standardizați şi formulare, asistenţă tehnică, 48 Estonia, Lituania, Polonia, Slovacia şi alte ţări au utilizat o combinaţie de împrumuturi şi granturi parţiale pentru a sprijini renovarea blocurilor de locuinţe. 49 Printr-un astfel de mecanism, o parte din fonduri ar putea fi acordate beneficiarilor programului şi rambursate în timp, prin economisiri de energie. Sumele rambursate ar veni înapoi şi ar fi reutilizate pentru subvenţionarea programului. 73 studii de caz, ateliere de lucru etc. Pentru finanţarea renovării clădirilor ar trebui luate în calcul veniturile din licitaţiile în sistemul european de tranzacţionare a emisiilor (ETS). Administraţia Fondului de Mediu este finanţată în prezent din aceste venituri şi poate să dezvolte noi programe pentru clădirile care nu sunt deja incluse în alte programe (de exemplu, locuinţele din mediul rural ale căror proprietari se confruntă cu sărăcie energetică). Ar trebui elaborat un sistem eficient de monitorizare şi evaluare pentru a monitoriza mai bine progresul şi a furniza feedback pentru îmbunătăţirea viitoarelor programe şi politici. Sfera de cuprindere a monitorizării şi evaluării PNAEE trebuie extinsă pentru a include toate programele de EE disponibile pentru clădiri cu finanţare de la buget şi împrumuturi de la instituţiile donatoare, precum şi estimările privind renovările de clădiri efectuate cu finanţare complet privată. Anumite date, inclusiv datele privind evoluţiile din sectorul privat, pot fi colectate prin procese automatizate, de exemplu, o bază de date în care certificatele de performanţă energetică sunt generate prin pagina de internet a MLPDA. În ceea ce priveşte colectarea datelor privind fondul naţional de clădiri, România ar trebui să ia în considerare cerinţele directivei INSPIRE a CE (https://inspire.ec.europa.eu/about-inspire/563) şi să publice un rezumat general anual al datelor privind fondul de clădiri. Aceste rapoarte în rezumat pot include diferite caracteristici ale clădirilor (precum numărul de clădiri, suprafaţa totală, perioada de construcţie, zona climatică, alcătuirea structurii de rezistență, alcătuirea pereților, starea de degradare a clădirii, consumul de energie, sursa de încălzire /combustibil, clasa de risc seismic şi programele de consolidare etc.). SRTL-urile pe 2017 din Regiunea Valonă (Belgia), Franţa şi Malta reprezintă exemple de bună practică în ceea ce priveşte prezentarea unei imagini generale a fondului naţional de clădiri. O monitorizare şi o evaluare amplă poate să estimeze mai bine lacunele existente la nivel de politici publice, de ex. nevoia ca programele să ţintească eficienţa energetică în gospodării din zonele rurale sărace ale căror proprietari nu îşi pot permite programele existente precum Ordonanţa nr. 69/2010 (împrumuturi subvenţionate) sau Casa Verde Plus (un grant parţial pentru intervenţii, care necesită o plată imediată semnificativă din partea beneficiarilor). Studii periodice pot urmări gradul de satisfacţie, beneficiile, interesul şi alte tipuri de opinii pentru a îmbunătăţi programele ulterioare. Primăriile trebuie să-şi asume un rol proactiv ca parte a unui amplu program naţional. Acestea pot să încurajeze asociaţiile de proprietari de locuinţe să participe la programe naţionale şi ar putea funcţiona ca ghişee unice la nivel local, furnizând beneficiarilor informaţiile cerute privind programele de eficienţă energetică, asistenţă tehnică pentru proiect, autorizaţii pentru lucrări, modele şi oportunităţi de formare şi informaţii privind oportunităţile de finanţare disponibile. Primăriile care au probleme de capacitate (financiară, tehnică, de personal) ar trebui să beneficieze de un sprijin mai consistent din partea autorităţilor naţionale. Pentru a se reduce la minimum riscul nerespectării cerințelor fundamentale privind calitatea lucrărilor de construcţii, cauzat deutilizarea metodei de selecţie bazată pe oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere financiar pentru licitaţiile de renovare tipice, trebuie introduse în mod sistematic o serie de elemente pentru a îmbunătăţi procesul de atribuire a contractelor de achiziţii publice. Aceste elemente sunt următoarele: • Achiziţia serviciilor de pregătire a renovării clădirilor (certificat de performanță energetică, auditul energetic al clădirii, proiectul tehnic, supravegherea lucrărilor) trebuie să se bazeze pe specificaţiile tehnice tip şi pe caietul de sarcini tip. 74 • Proiectul tehnic se poate baza pe un catalog naţional cu măsuri de renovare și soluții tehnice standard, pornind de la reglementarea SC 007-2013 Soluții cadru pentru reabilitarea termo-higroenergetică a anvelopei clădirilor de locuit existente și SC 006- 01 pentru reabilitarea și modernizarea instalațiilor de încălzire din clădiri de locuit , care trebuie însă revizuite. Un astfel de catalog ar putea să fie util nu numai pentru proiectanţi, ci şi pentru diriginţii de şantier, antreprenori şi inspectori sau persoane cu atribuții de control. • Achiziţia lucrărilor trebuie să se bazeze pe proiectul tehnic cu specificaţiile tip incluse. Firmele eligibile să fie dintre cele certificate de o terță parte și să nu fi efectuat lucrări neconforme în alte proiecte de profil. • Supervizarea lucrărilor trebuie să fie controlată de Inspectoratul de Stat în Construcţii. • Administratorii de clădiri, proiectanţii, diriginţii de şantier şi antreprenorii trebuie să fie instruiţi cu privire la cele mai frecvente greşeli legate de renovare, pentru a le cunoaşte şi a le evita în viitor. Administratorii, auditorii energetici, proiectanții, diriginţii de şantier şi antreprenorii pot avea un impact semnificativ asupra calităţii proiectului. Unul din aspectele principale pe care ar trebui să se concentreze SRTL îl reprezintă potenţialele mecanisme de finanţare şi abordările privind implementarea. Pentru fiecare categorie de clădiri vizată (adică rezidenţiale, publice şi comerciale) sunt disponibile diferite opţiuni instituţionale şi financiare. Aici sunt prezentate câteva exemple în legătură cu clădirile rezidenţiale, publice şi comerciale. A. Clădiri rezidenţiale În sectorul rezidenţial, una dintre principalele probleme o reprezintă mobilizarea cofinanţării necesare pentru renovarea clădirilor în cazul proprietarilor de locuinţe cu venituri medii şi mici. Asigurarea unui sprijin de 80-100% prin finanţare prin subvenții a reprezentat regula în România până acum, însă acest lucru nu este nici sustenabil, nici replicabil pe scară largă - nu vor fi suficiente fonduri publice disponibile pentru a se asigura un nivel atât de ridicat de finanţare pentru realizarea ţintelor pentru 2030. Ca urmare, se recomandă ca guvernul să analizeze opţiunile de combinare a subvențiilor cu o cofinanţare plătibilă la începutul proiectului. Iniţial, cofinanţarea ar putea fi asigurată din finanțe publice, urmând a fi rambursată de proprietari după renovarea clădirii. Această abordare s-ar numi subvenție rambursabilă. Rambursarea s-ar putea face după o anumită perioadă de graţie şi pe o anumită perioadă de timp (de exemplu, 5-10 ani sau mai mult), în funcţie de dimensiunea reabilitării şi de perioada de rambursare din economiile de energie. Acest tip de mecanism de finanţare ar fi similar schemelor utilizate în alte State Membre, precum (i) fondurile pentru modernizarea blocurilor de locuinţe din Lituania; (ii) o combinaţie între împrumuturi, asistenţă tehnică şi granturi pentru renovarea blocurilor de locuinţe în Estonia; (iii) granturi şi împrumuturi tip Kreditanstalt für Wiederaufbau (KfW) pentru renovarea clădirilor din punct de vedere energetic în Germania şi (iv) SlovSEFF, o facilitate de finanţare pentru energia sustenabilă dezvoltată de BERD în Slovacia. Experiența acestor state trebuie discutată cu 75 sistemul financiar-bancar spre a decide fezabilitatea aplicării acestora în contextul național, iar beneficiarilor trebuie să li se prezinte exemple concrete simplificate. Avantajul unei astfel de scheme este că aceasta nu ar crea o povară suplimentară pentru proprietar şi ar fi egală sau chiar mai scăzută decât costurile anterioare cu energia, fără subvenţii (a se vedea Figura 15). Pentru abordarea sărăciei energetice şi a gospodăriilor cu venituri mici, beneficiarii care pot respecta anumite criterii ar putea fi scutiţi de rambursarea acestui grant rambursabil. Totuşi, ar trebui să fie obligaţi să implementeze măsurile sau vor fi posibile penalizări precum reducerea în timp a subvenţiilor pentru energie. În cele din urmă, granturile rambursabile ar trebui transferate băncilor, iar proporţia de astfel de granturi ar trebui să crească în timp. Figura 16. Exemplu de mecanism de stimulente pentru consumatorii rezidenţiali B. Clădiri publice În cazul clădirilor publice este important ca guvernul şi primăriile să facă dovada aplicării celor mai înalte standarde de renovare, atingând nivelul de NZEB prin lucrări de proiectare şi renovare de bună calitate. Pentru a accelera aceste renovări, se recomandă utilizarea resurselor bugetare sau a fondurilor UE pentru clădirile guvernamentale, în timp ce pentru municipalităţi s-ar putea proiecta un mecanism de finanţare de tip credit reînnoibil (revolving): • Clădirile administraţiei publice centrale. În cazul administraţiei publice centrale, cea mai potrivită variantă ar putea fi un sprijin de 100% din buget ca grant. Dacă există economii, guvernul poate reduce alocările de buget viitoare pentru costurile cu energia şi întreţinerea la clădirile renovate. Iar aceste economii la buget recâştigate pot fi utilizate pentru a investi în renovarea altor clădiri. • Clădiri ale administrației publice locale. Guvernul ar putea lua în calcul o opţiune de împrumut preferenţial de tip credit reînnoibil (revolving) şi/sau un grant parţial/grant 76 rambursabil pentru a cofinanţa renovarea clădirilor publice locale. Clădirile publice locale pot fi renovate utilizând contracte de performanţă energetică sau contracte de tip parteneriat public-privat (PPP) cu companiile de servicii energetice. Guvernul poate facilita ESCO-urile printr-un instrument financiar dedicat pentru a sprijini renovarea clădirilor publice municipale 50 C. Clădirile comerciale Renovarea clădirilor comerciale poate fi facilitată prin linii de creditare şi împrumuturi comerciale (private). De asemenea, poate fi facilitată prin impunerea îndeplinirii de către proprietarii de clădiri comerciale a cerinţelor privind performanţa energetică. Rezumat Figura 17 prezintă pe scurt principalele recomandări ale Planului de Acţiune pentru abordarea deficiențelor prioritare din cele patru domenii tematice pe termen scurt, mediu şi lung. 50 Germania are una dintre cele mai mari pieţe ESCO din UE, cu peste 500 de companii care oferă servicii energetice pe bază de contract, în valoare de 3-4 miliarde euro pe an. Agenţia pentru Energie din Berlin (Berliner Energieagentur GmbH) este cea care a elaborat primele ghiduri privind certificatele de performanţă energetică pentru Proprietăţile Publice pentru Statul Federal Hessen, în anul 1998, precum şi un model de contract pentru certificatele de performanţă energetică, cu economii garantate. 77 Figura 17: Scurtă prezentare a principalelor recomandări din Planul de Acţiune 78 Anexe 79 Anexa 1. Strategii naţionale relevante Există mai multe strategii care justifică şi susţin politicile şi programele României pentru renovarea fondului său de clădiri în vederea obţinerii eficienţei energetice. • Strategia naţională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, lansată în 2018. Strategia sprijină obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, multe dintre acestea fiind legate de eficienţa energetică îmbunătăţită. Strategia nu are un plan de acţiune şi conţine prevederi mai degrabă generale pentru orizonturile de timp 2020 şi 2030, cele mai multe la nivelul principiilor largi (legislaţie îmbunătăţită, capacitate mărită pentru autoritatea de reglementare în domeniul energiei, politici perfecţionate pentru liberalizarea pieţei energiei, protecţia consumatorilor, infrastructură mai bună etc.). • Versiune preliminară a Strategiei energetice naţionale, publicată în luna septembrie 2018. Aceasta se axează în principal pe alimentarea cu energie, dar se referă şi la importanţa eficienţei energetice îmbunătăţite. Cu toate acestea, strategia nu a fost încă aprobată. Versiunile anterioare din 2016 nu au fost încă aprobate şi, drept consecinţă, stimulentele pentru implementarea măsurilor incluse au fost reduse. Diferitele versiuni ale strategiei s-au concentrat în principal pe alimentarea cu energie; cea mai recentă versiune, de exemplu, nu conţine măsuri concrete privind eficienţa energetică a clădirilor şi pare să ignore existenţa EPBD revizuite. • Strategia națională privind schimbările climatice, publicată în 2013, cu un plan de acţiune în 2015. Planul de Acţiune al Strategiei Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor privind schimbarea climatică include măsuri specifice pentru eficienţa energetică a clădirilor. 51 Planul cuprinde toate politicile existente care au impact asupra creşterii eficienţei energetice a clădirilor. În afară de măsurile specifice precum izolarea termică a clădirilor, contorizarea inteligentă a electricităţii sau măsurile de stimulare a utilizării aparaturii electrocasnice eficiente energetic, planul de acţiune include măsuri precum programul privind încălzire centralizată sau stimulentele pentru cogenerare; şi politici mai largi, precum liberalizarea preţurilor la energie pentru stimularea eficienţei energetice prin preţul pieţei. La nivel larg, planul de acţiune a început de la setul de politici existente la care a adăugat câteva măsuri suplimentare, cu costuri reduse, realizabile cu relativ puţine eforturi suplimentare. În sectorul renovării clădirilor, planul de acţiune concentrează principalele politici în vigoare la momentul adoptării planului de acţiune la nivelul administraţiei centrale. o Trebuie observat că planul de acţiune nu a fost implementat unitar după 2015 din cauza provocărilor instituţionale, coordonării slabe între diferite departamente şi între diferite niveluri guvernamentale. o Considerăm că acesta este un punct slab care ar putea să aibă un impact similar asupra SRTL. Strategia națională privind schimbările climatice este, de asemenea, 51 Planul de acţiune pentru strategia națională privind schimbările climatice (p. 14-15), Ministerul ediului, Apelor și Pădurilor . 80 perimată – deoarece include în special acţiuni pe termen scurt (până în 2020-2023, privind în direcţia îndeplinirii obiectivelor anterioare pentru 2030, care au fost, de asemenea, revizuite între timp). • Cea de-a 7-a comunicare națională privind schimbările climatice, decembrie 2017. Comunicarea a fost trimisă Convenţiei-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC). Menţionează cel de-al treilea plan naţional de acţiune pentru eficienţă energetică 2014-2020 şi prevede „Stabilirea măsurilor pentru creşterea eficienţei energetice pentru consumatorul final ([…] construcţii, […] populaţie). Stabilirea măsurilor de creştere a eficienţei energetice a sectorului public (izolarea termică şi ventilarea în clădirile din sectorul public, creşterea eficienţei iluminatului public, achiziţia echipamentelor şi aparatelor electrocasnice cu un consum redus de energie). Stabileşte strategia de mobilizare a investiţiilor în renovarea la nivel naţional a clădirilor rezidenţiale şi comerciale.” • Proiectul planului naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice, decembrie 2018. PNIESC este impus prin Regulamentul UE 2018/1999 privind Guvernanţa uniunii energetice şi a acţiunilor climatice. 52 Proiectul a fost depus la Comisia Europeană în decembrie 2018. Comisia a furnizat recomandări în iunie 2019 53, iar România are termen până la sfârşitul lui 2019 să transmită versiunea finală. Eficienţei energetice i-a fost acordată o maximă prioritate şi multe programe au fost identificate. Articolul 4 din regulamentul UE prevedea că PNIESC trebuie să includă: • „etapele orientative ale strategiei pe termen lung pentru renovarea parcului național de clădiri rezidențiale și nerezidențiale, atât publice, cât și private, foaia de parcurs cu indicatori de progres măsurabili, stabiliți la nivel intern, o estimare bazată pe dovezi a economiilor de energie preconizate și a altor beneficii și contribuțiile la obiectivele Uniunii în materie de eficiență energetică în temeiul Directivei 2012/27/UE, în conformitate cu articolul 2a din Directiva 2010/31/UE.” • suprafaţa totală care va fi renovată sau economiile anuale de energie echivalente care vor fi realizate din 2021 până în 2030 conform Articolului 5 al Directivei 2012/27/UE privind rolul de exemplu al clădirilor organismelor publice. • Planul naţional de acţiune în domeniu eficienţei energetice. Planurile naţionale de acţiune în domeniul eficienţei energetice (PNAEE) sunt impuse de directiva privind eficienţa energetică. Stabilesc consumul de energie estimat, măsurile planificate pentru eficienţa energiei şi îmbunătăţirile pe care ţările UE se aşteaptă să le obţină individual. În cadrul directivei privind eficienţa energetică, ţările UE trebuie să elaboreze aceste planuri 52 https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/HTML/?uri=CELEX:32018R1999&from=EN. 53 A se vedea Comisia Europeană, “Recomandarea Comisiei din 18.6.2019 privind proiectul Planului Naţional integrat privind energia şi schimbările climatice al României pentru perioada 2021-2030” (Commission Recommendation of 18.6.2019 on the draft integrated National Energy and Climate Plan of Romania covering the period 2021-2030), 2019. 81 din trei în trei ani. În România, responsabilitatea este aMinisterului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri. Trei rapoarte au fost pregătite din 2007 şi până acum. PNAEE din 2017 al României a fost aprobat doar de puţin timp de către guvern (la începutul lunii aprilie 2019, prin HG nr. 203/2019 privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice IV). Ţările UE trebuie să raporteze anual progresul obţinut în atingerea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică. În România, raportul este furnizat de ANRE. o Raportarea nu acoperă toate măsurile pentru eficienţa energetică a clădirilor care sunt implementate de diferite autorităţi guvernamentale din România. • Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea clădirilor rezidenţiale şi comerciale existente la nivel naţional, atât publice, cât şi private – strategia de renovare a României din 2014 şi 2017. Strategiile de renovare au fost impuse în baza Directivei 2012/27/UE. Însă acum această cerinţă s-a schimbat şi a fost inclusă în Directiva 2018/844/UE. Elaborarea strategiei de renovare este responsabilitatea MLPDA. Potrivit strategiei din 2014, au fost stabilite următoarele obiective 54: (i) stimularea dezbaterii dintre părțile interesate implicate în elaborarea și implementarea strategiei pentru a ajunge la un consens în ceea ce privește direcționarea politicilor și a inițiativelor îndreptate spre îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor; (ii) încurajarea tuturor părților interesate de a adopta atitudini ambițioase și adecvate față de îmbunătățirea calității spațiilor rezidențiale și comerciale pentru a asigura beneficii imediate și pe termen lung pentru proprietarii clădirilor și pentru a sprijini economia. o Implementarea strategiei de renovare din 2014/2017 a fost relativ lentă din multiple motive, inclusiv deoarece strategiile nu au avut niciodată un plan de acţiune clar. Cu toate acestea, după cum s-a observat în cazul strategiei privind schimbările climatice, un plan de acţiune este o condiţie necesară, dar nu suficientă pentru implementare. 54 MDRAP, în present MLPDA, Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea clădirilor rezidenţiale şi comerciale existente la nivel naţional, atât publice, cât şi private, existente la nivel național, versiunea 1, 2014, pag. 5. 82 Anexa 2. Legislaţia naţională Discuţia care urmează este împărţită în (i) legislaţie generală şi (ii) legislaţie cu impact semnificativ asupra eficienţei energetice a clădirilor pentru anumite categorii de beneficiari. CADRUL LEGISLATIV GENERAL Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările și completările ulterioare: Pentru a transpune o mare parte din legislaţia UE, în data de 18 iulie 2014, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, cu modificările şi completările ulterioare, care a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 574 din 1 august 2014. Legea prevede că îmbunătăţirea eficienţei energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice naţionale ca urmare a contribuţiei sale majore la atingerea siguranţei energetice, cu o dezvoltare durabilă şi competitivitate, pentru conservarea resurselor de energie primară şi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Măsurile de politică din domeniul eficienţei energetice sunt aplicate în întregul lanţ: resursele primare, producţie, distribuţie, furnizare, transport şi consum final. Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, transpune versiunea directivei EPBD de dinainte ca aceasta să fie revizuită. Reglementări în domeniul construcţiilor: Reglementările privind construcţiile se aplică atât clădirilor noi, cât şi celor existente. Pentru clădirile noi, există Normativul privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor (indicativ C 107/2005), publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1124 bis/13.12.2005. În 2010, acesta a fost modificat pentru a îmbunătăţi valorile de rezistenţă termică, fiind modificat şi în 2013 pentru a introduce un catalog de punţi termice noi. 55 Pentru clădirile existente 56, reglementările tehnice au fost aprobate pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a acestora, după cum urmează: • Normativul privind proiectarea faţadelor cu alcătuire ventilată, NP 135‐2013 (reglementarea tehnică publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 807 bis/19.12.2013); • Ghid privind proiectarea şi executarea lucrărilor de reabilitare termică a blocurilor de locuinţe, GP 123‐2013 (reglementarea tehnică publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 538 bis/26.08.2013); • Soluţii-cadru privind reabilitarea termo-hidro-energetică a anvelopei clădirilor de locuit existente, SC 007‐2013 (reglementarea tehnică publicată în Monitorul Oficial al României nr. 540 bis/27.08.2013), SC 006-01 Soluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri de locuit ; 55 Grupul de acţiune concertată EPBD, 2016 Implementing the Energy Performance of Buildings Directive, p. 471. 56 Ibid., p. 472 83 • Ghidul privind proiectarea şi execuţia acoperişurilor verzi la clădiri noi şi existente, GP 120‐2013 (reglementarea tehnică publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 803 bis/19.12.2013). De asemenea, soluţiile de renovare a clădirilor trebuie propuse după corelarea cu prevederile specifice ale următoarelor reglementări tehnice: • Ghid de proiectare și execuție privind protecția împotriva coroziunii, GP 121‐2013 (reglementarea tehnică publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 120 bis/08.02.2014); • Normativ de proiectare pentru producţia betonului şi executarea betonului, a betonului armat şi a betonului precomprimat – Partea 1: Producerea betonului, NE 012/1-2007 (normativ tehnic publicat în Monitorul Oficial al României, nr. 374/16.05.2008). Lipsa acestor corelări ar putea reduce eficienţa măsurilor de reabilitare termică în urma degradării prin coroziune, cauzată de neglijarea efectelor pe care le au unele caracteristici ale condiţiilor climatice ale mediului exterior asupra clădirii respective şi, implicit, de efectele condiţiilor nefavorabile create în mediul atmosferic din interiorul clădirii. Trebuie reţinut că aceste tipuri de degradare pot apărea atât la nivelul elementelor de construcţie de beton armat, cât şi la nivelul componentelor de oţel ale sistemelor tehnice ale clădirii (alimentarea cu apă caldă prin reţeaua municipală, încălzire etc.). În 2016, reglementarea C 107‐2005 a fost modificată prin Ordinul nr. 386/2016 pentru modificarea şi completarea Reglementării tehnice "Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcţie ale clădirilor", indicativ C 107-2005, aprobată prin Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 2.055/2005, cu o nouă zonare climatică pentru perioada de iarnă (ce ia în calcul schimbările climatice) şi a introdus standarde pentru consumul de energie al NZEB. Totuşi, aceste reglementări tratează numai acţiunile de reabilitare a elementelor din anvelopa clădirilor. Nu acoperă orice potenţiale economii de energie ca rezultat al îmbunătăţirii eficienţei energetice a instalaţiilor aferente clădirii (IC), inclusiv instalaţia de iluminat și instalațiile de încălzire, ventilare şi condiționare a aerului (Heating, Ventilation and Air‐Conditioning - HVAC) şi de furnizare a apei calde menajere. De asemenea, nu se ia în calcul comportamentul ocupanţilor. În cazul renovărilor majore, mai întâi este luată în calcul reabilitarea termică a anvelopei clădirilor şi apoi îmbunătăţirea sau înlocuirea IC, dacă este necesar. Eficienţa IC se bazează pe cerinţele minime de performanţă energetică optime, stabilite în reglementările tehnice în vigoare indicate în Partea B din secţiunea “Legislație și reglementări”. Obligaţiile privind consumul de energie aproape egal cu zero sunt pentru construcţiile noi, dar vor avea un impact din ce în ce mai mare asupra clădirilor existente, în special pe măsură ce nivelurile de performanță energetică optime din punct de vedere al costurilor se apropie de nivelurile NZEB. Cerinţele privind NZEB vor fi introduse gradual, cu o primă actualizare în 2015, o valoare intermediară în 2018 şi valori finale în 2020. În baza prevederilor Legii nr. 84 372/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, toate clădirile noi ar trebui să fie NZEB începând cu 1 ianuarie 2019 pentru clădirile publice şi începând cu 1 ianuarie 2021 pentru toate clădirile (termenul limită reprezintă data emiterii autorizației de construcţie). 57 Pentru a îmbunătăţi performanţa energetică a clădirilor deţinute şi ocupate de administraţia publică centrală, care trebuie să aibă rol de exemplu, măsurile de reducere a consumului de energie trebuie să fie realizate prin renovarea a peste 3% din suprafaţa totală utilă a clădirilor încălzite şi/sau răcite ale administraţiei publice centrale, anual. Pentru aceasta, MDRAP (în prezent MLPDA) a aprobat Ordinul nr. 3466/2013, punând la dispoziția publicului inventarul clădirilor administraţiei publice centrală cu o suprafaţă utilă totală de peste 500 m2 şi Ordinul nr. 263/2015 pentru inventatul clădirilor deţinute de administraţia publică centrală cu o suprafaţă utilă totală de 250-500 m2. Legislaţia secundară în domeniul eficienței energetice este în principal pregătită de ANRE. Deoarece numărul de ordine este extrem de mare, acestea sunt enumerate în Anexa 3. Legislaţie cu impact semnificativ asupra eficienţei energetice a clădirilor pentru anumite categorii de beneficiari În cazul apartamentelor din blocurile de locuinţe, legislaţia relevantă include şi încălzirea centrală - care reprezintă o sursă importantă de încălzire în zonele urbane cu densitate mare precum Bucureştiul, unde au avut loc şi cele mai multe programe de termoizolare, precum şi asociaţiile de proprietari, pentru care se defineşte procesul decizional şi opţiunile de a lua împrumuturi pentru îmbunătăţiri privind eficienţa energetică. Legea nr. 325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică, cu modificările și completările ulterioare, subliniază rolul încălzirii centralizate în furnizarea celei mai eficiente încălziri pentru clădirile rezidenţiale din marile oraşe. Legea trasează principalele responsabilităţi privind încălzirea centralizată, autorităţilor locale (furnizare, exploatare, deţinerea reţelelor); MDRAP, actual MLPDA (programul Termoficare subvenţionează investiţii în reţelele de încălzire centralizată şi, într-o mică măsură, capacităţile de producţie); Ministerului Energiei, actual Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, (politica generală privind energia, responsabilitatea pentru o viitoare strategie privind încălzirea centralizată); ANRE (autoritatea de reglementare care preia responsabilităţile de reglementare de la ANRSC). Legea este în prezent revizuită în parlament. Hotărârea de Guvern nr. 1215/2009 privind stabilirea criteriilor şi condiţiilor necesare implementării schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă pe bazacererii de energie termică utilă, cu modificările şi completările ulterioare. Bonusul de cogenerare sprijină cogenerarea (producere combinată de energie termică şi electrică) până în 2023, iar pentru perioada de după 2023 trebuie elaborată o altă schemă. Este foarte probabil ca noua schemă de bonusuri pentru cogenerare să fie aprobată de Parlament împreună cu modificările la Legea nr. 325/2006 privind serviciului public de alimentare cu energie termică. 57 Grupul de acţiune concertată EPBD, 2016 Implementing the Energy Performance of Buildings Directive, p. 476 85 Legea nr. 196/2018 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari şi administrarea condominiilor, cu modificările și completările ulterioare. Asociaţiile de proprietari joacă un rol-cheie, având în vedere că acestea depun cererile de reabilitare a clădirilor la primării și obțin acordul proprietarilor cu privire la efectuarea lucrărilor. În ceea ce priveşte consumatorii afectaţi de sărăcia energetică, legislaţia relevantă include şi măsuri de protecţie socială, în special legislaţie privind consumatorii vulnerabili. Consumatorii vulnerabili sunt definiţi în Legea nr. 123/2012 (Legea energiei electrice și a gazelor naturale ), deşi definiţia este mai deg rabă vagă şi, în principal, reiterează principiile generale din Directiva 2009/72/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă a energiei electrice și de abrogare a Directivei 2003/54/CE, Directiva 2009/73/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 iulie 2009 privind normele comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale și de abrogare a Directivei 2003/55/CE. Ordonanţa Guvernului nr. 70/2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece, cu modificările și completările ulterioare, asigură ajutor social pentru consumul de energie în cazul ”consumatorilor vulnerabili”. Ajutorul este doar pentru încălzirea pe timp de iarnă şi se bazează pe pragurile de venituri ale gospodăriei, pe tipuri de sursă de încălzire (încălzire centralizată, gaz, electricitate, lemne, petrol, cărbune etc.). Pentru încălzirea centralizată, pe gaz sau cu electricitate, ajutorul este acordat direct ca reducere a facturii (de la bugetul de stat se plăteşte furnizorului contravaloarea ajutorului). Pentru lemne, petrol, cărbune, ajutorul este asigurat beneficiarului, în numerar sau în natură. 86 Anexa 3. Legislaţia secundară • Ordinul nr. 103/2017 al ANRE, pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANRE nr. 95/2014 privind înfiinţarea Departamentului pentru eficienţă energetică în cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi numirea şefului acestuia. Data: 26 oct. 2017. MO 847/26 octombrie 2017. • Ordin nr. 53/2017 al ANRE pentru aprobarea Regulamentului pentru autorizarea persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de montare şi exploatare a sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire şi apă caldă de consum în imobile de tip condominiu. Data: 22 iunie 2017. MO 546/11 iulie 2017. • Ordinul nr. 77/2017 al ANRE pentru aprobarea Regulamentului de organizare şifuncţionare a pieţei de certificate verzi. Data: 18 aug. 2017. MO nr. 697/29 aug. 2017. Abrogă Ordinul nr. 60/2015, la 1 sept. 2017. A fost modificat prin Ordinul nr. 127/2017. • Ordinul nr. 127/2017 al ANRE, pentru modificarea Ordinului preşedintelui ANRE nr. 77/2017 de aprobare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a pieţei de certificate verzi Data: 22 dec. 2017. MO 1031/28 dec. 2017. • Ordinul nr. 79/2017 al ANRE pentru modificarea şi completarea Regulamentului de emitere a certificatelor verzi, aprobat prin Ordinul ANRE nr. 4/2015 Data: 18 aug. 2017. MO 1683/23 aug. 2017 • Ordinul nr. 31/2017 pentru modificarea Ordinului nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice. Data: 25 aprilie 2017. MO 305/28 aprilie 2017. • Ordinul nr. 17/2017 pentru modificarea Ordinului președintelui Autorității Naționale de Reglementare în Domneiul Energiei nr. 145/2014 privind implementarea sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice. Data: 24 martie 2017. MO 216/29 martie 2017 • Ordinul nr. 124/2017 pentru modificarea şi completarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 28/2014 privind aprobarea Contractului-cadru dintre administratorul schemei de sprijin şi plătitorul de contribuţie pentru colectarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a Contractului-cadru dintre producătorul de energie electrică şi termică în cogenerare de înaltă eficienţă şi administratorul schemei de sprijin pentru plata bonusului/bonusului neacordat/cuantumului de regularizare a ante-supracompensării şi restituirea bonusului necuvenit/supracompensării. Data 20 decembrie 2017. MO 30/12 ianuarie 2018. • Ordinul nr. 123/2017 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare al acesteia. Data: 20 dec. 2017. MO 1023/22 dec. 2017. Abrogă Ordinul 119/2013. • Ordinul nr. 105/2017 al ANRE privind modificarea şi completarea Procedurii de avizare a proiectelor noi sau de retehnologizare ale centralelor de cogenerare, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 115/2013. Data: 14 nov. 2017. MO 933/27 nov. 2017. • Ordinul nr. 100/2017 pentru modificarea şi completarea Metodologiei de determinare şi monitorizare a contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 117/2013. Data: 20 oct. 2017. MO 848/26 oct. 2017. 87 • Ordinul nr. 95/2017 privind modificarea Metodologiei de stabilire a preţurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 111/2014. Data: 16 oct. 2017. MO 822/18 oct. 2017. • Ordinul nr. 94/2017 pentru modificarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 15/2015. Data: 16 oct. 2017. MO 822/18 oct. 2017. • Ordinul nr. 86/2017 privind modificarea şi completarea Metodologiei de determinare şi monitorizare a supracompensării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în cogenerare de înaltă eficienţă care beneficiază de schema de sprijin de tip bonus, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 84/2013. Data: 26 sept. 2017. MO 769/28.9.2017 • Ordinul nr. 81/2017 privind modificarea Regulamentului de calificare a producţiei de energie electrică în cogenerare de înaltă eficienţă şi de verificare şi monitorizare a consumului de combustibil şi a producţiilor de energie electrică şi energie termică utilă, în cogenerare de înaltă eficienţă, aprobat prin Ordinul nr. 114/2013 Data: 29 aug. 2017. MO 721/6 sept. 2017. • Ordinul nr. 80/2017 pentru modificarea şi completarea Regulamentului privind stabilirea modului de colectare a contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă, şi de plată a bonusului pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă, aprobat prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 116/2013. Data: 23 aug. 2017. MO 721/6 sept. 2017. • Ordinul nr. 52/2017 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 119/2013 privind aprobarea contribuţiei pentru cogenerarea de înaltă eficienţă şi a unor prevederi privind modul de facturare a acesteia Data: 22 iunie 2017. MO 418/26 iunie 2017. • Ordinul nr. 51/2017 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 69/2016 privind aprobarea valorilor preţurilor de referinţă pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă Data: 22 iunie 2017. MO 481/26 iunie 2017. • Ordinul ANRE nr. 43/2017 de modificare a Ordinului preşedintelui ANRE nr. 78/2016 privind aprobarea valorilor bonusurilor de referinţă pentru energia electrică produsă în cogenerare de înaltă eficienţă şi ale preţurilor de referinţă pentru energia termică, aplicabile în 2017. Data: 13 iunie 2017. MO 461/20 iunie 2017. • Ordinul nr. 44/2017 privind modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire a preţurilor pentru energia termică livrată în SACET din centrale cu unităţi de cogenerare care nu beneficiază de scheme de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficienţă, aprobate prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 111/2014 Data: 13 iunie 2017. MO 450/16 iunie 2017. • Ordinul nr. 39/2017 pentru modificarea şi completarea Metodologiei de stabilire şi ajustare a preţurilor pentru energia electrică şi termică produsă şi livrată din centrale de cogenerare ce beneficiază de schema de sprijin, respectiv a bonusului pentru cogenerarea 88 de înaltă eficienţă aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei nr. 15/2015. Data: 29 mai 2017. MO 412/31.5.2017 • Decizia nr. 1111/2017 privind modificarea şi completarea Deciziei şefului Departamentului pentru eficienţă energetică nr. 2.794/2014 privind aprobarea Regulamentului pentru atestarea managerilor energetici şi agrearea societăţilor prestatoare de servicii energetice şi a Regulamentului pentru autorizarea auditorilor energetici din industrie. Data: 26 iulie 2017. MO 655/09 aug. 2017. • Decizia nr. 859/2017 a Preşedintelui ANRE, de aprobare a Deciziei nr. 1765/2013 privind aprobarea machetelor pentru declaraţia de consum total anual de energie şi pentru chestionarul de analiză energetică a consumatorului de energie. Data: 13.6.2017 MO 514/4.7.2017. • Ordinul MDRAPFE nr. 7195 din 19.12.2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul vice-prim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene nr. 2822/2017 pentru aprobarea Programului naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2017. • Ordinul MDRAPFE nr. 7067 din 07.12.2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul viceprim–ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene nr. 2822/2017 pentru aprobarea Programului naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2017 • Ordinul MDRAPFE nr. 6394/2017 privind modificarea anexei nr. 1 la Ordinul viceprim – ministrului, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene nr. 2822/2017 pentru aprobarea Programului naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2017 • Ordinul MDRAPFE nr. 2822 din 27.04.2017 pentru aprobarea Programului naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2017 - Anexele 1 şi 2 • Dispoziţia preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 484. din 27.09.2016 privind deschiderea sesiunii în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, beneficiari unităţi administrativ-teritoriale, instituţii publice si unităţi de cult. • Dispoziţia preşedintelui Administraţiei Fondului pentru Mediu, nr. 483. din 27.09.2016 privind deschiderea sesiunii în cadrul Programului privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire, beneficiari persoane fizice. • Ordinul nr. 2425/23 dec. 2016 al Administraţiei Fondului de Mediu pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane fizice. • Ordinul nr. 2228/2016 al Administraţiei Fondului de Mediu pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind efectuarea de lucrări destinate eficienţei energetice, beneficiari persoane juridice. 89 Anexa 4. Stabilirea Preţurilor la Energie Preţurile energiei pentru consumatorii finali, cu excepţia termoficării, au fost liberalizate după 2017. 58 Pentru consumatorii industriali şi comerciali, liberalizarea preţurilor la energie din ultimii ani a dat semnalele corecte cu privire la eficienţa energetică (de exemplu, restructurarea semnificativă a sectoarelor mari consumatoare de energie). Pentru gospodării, 86% din consumul de energie este generat de încălzire şi de apa caldă (din diferite surse) şi doar 14% reprezintă electricitate pentru aparatele casnice, inclusiv aparatele de răcire (de exemplu, aparatele de condiţionare a aerului). Deşi liberalizarea pieţelor de energie nu a majorat semnificativ preţurile pentru utilizatorii finali reprezentaţi de gospodării în ultimii ani, trebuie menţionat faptul că, în ceea ce priveşte puterea de cumpărare, energia este relativ scumpă în România, peste media UE. Teoretic, acest lucru ar trebui să trimită mesajele corecte cu privire la eficienţa energetică, cu condiţia ca cerinţele preliminare să fie îndeplinite, în special dacă aceşti consumatori sunt informaţi corespunzător pentru a-şi putea optimiza consumul şi pentru a alege furnizorii; şi, în cazul în care au fost introduse contorizarea inteligentă, facturarea consumului în timp real şi preţurile diferenţiate pentru consumul în orele de vârf şi cel din afara acestora. Cu toate acestea, implementarea contorizării inteligente este însă lentă, iar piaţa energiei electrice prezintă unele rigidităţi care limitează potenţialul de optimizare a consumului. 59 Pentru încălzire, situaţia este foarte diferită. Aproximativ 5% din populaţie primeşte subvenţii pentru încălzire (termoficare, gaze naturale, electricitate, combustibili solizi, în principal, lemn). • Termoficarea asigură doar încălzirea şi, în prezent, deserveşte doar aproximativ 17% din populaţia ţării, în special în marile oraşe, şi reprezintă sub 15% din totalul agentului termic consumat pentru sectorul gospodăriilor. În cazul termoficării, preţurile la utilizatorii finali sunt reglementate, iar municipalităţile subvenţionează, în general, preţurile la utilizatorii finali (de exemplu, în Bucureşti, primăria reglementează preţul la încălzire pentru utilizatorii finali la 50% din preţul de producţie al agentului termic). Termoficarea este foarte ineficientă şi are mare nevoie de modernizare, dar eliminarea subvenţiilor şi costul integral ar conduce la debranşări care ar avea un impact substanţial asupra mediului (calitatea aerului în oraşe), dar şi un impact social. Gospodăriile cu venituri mai mari îşi pot permite debranşarea şi valorificarea altor surse de încălzire (în special centrale termice individuale), în timp ce gospodăriile mai sărace ar putea rămâne fără energie termică. 58 La începutul anului 2019, preţurile la energia electrică şi gaze naturale au fost din nou reglementate pentru gospodării, temporar, prin OG nr. 114/2018. Această măsură a dus, de fapt, la o majorare a preţurilor şi poate fi curând anulată, în urma unei proceduri de infringement pentru încălcarea celui de-al Treilea Pachet Energetic. 59 Tarifele de reţea, în special pentru distribuţie, nu sunt reglementate corespunzător şi sunt destul de mari. Preţurile de pe piaţa energiei electrice sunt distorsionate de piaţa de echilibrare şi prin funcţionarea suboptimă a pieţei de intraday. Preţurile la gaze au fost de curând distorsionate printr-un regulament care favorizează importurile şi stimulează preţurile mari la import. Toate aceste inconveniente tind să ducă la o majorare a preţurilor la energie, astfel încât că ar trebui să devină avantajoase pentru eficienţa energetică. 90 • Lemnul asigură aproximativ jumătate din consumul pentru încălzire, în special în zonele rurale, unde nu există reţea de alimentare cu gaze naturale. Piaţa lemnului pentru încălzire este, în general, neoficială în zonele rurale, ceea ce limitează rolul preţurilor ca semnale de piaţă pentru eficienţa energetică. • Gazul asigură peste o treime din consumul de energie pentru încălzire, în special pentru centrale individuale sau sobe, în special în zonele urbane, la preţuri liberalizate. 91 Anexa 5. Raportările ANRE efectuate în baza Planului Naţional de Acţiune pentru Eficienţa Energetică ANRE colectează anual date pentru raportarea în baza Planurilor Naționale de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE). În ceea ce privește eficiența energetică a clădirilor, realizările sunt, cel mai probabil, raportate deficitar, deoarece nu sunt colectate toate datele. Mai jos prezentăm un rezumat al informațiilor conținute în raportările aferente PNAEE și evidențiem deficientele identificate legate de inexistența datelor. Clădiri publice MLPDA raportează datele centralizate de la autoritățile administrației publice centrale, privind obligația de a renova 3% pe an, conform cerințelor directivei EED privind eficiența energetică. În raportările de monitorizare a PNAEE regăsim pentru 2018 numai economiile totale (de exemplu pentru 2018, 40.922 MWh sau 3.520 tep), fără detalii privind tipurile clădirilor publice (școli, spitale, birouri ale administrației etc.) sau numărulacestora. Pentru 2017, ANRE raportează că în 2017 au fost renovate 185 de clădiri ale administraţiei publice centrale. 60 Aceste date sunt, probabil, de asemenea incomplete, deoarece nu toate autoritățile administraţiei publice centrale trimit informaţii laMLPDA, care le colectează pentru a raporta la ANRE renovarea clădirilor. Economiile anuale de energie primară, calculate după efectuarea lucrărilor specifice de creştere a eficienţei energetice, sunt prezentate în tabelele 1-7 din rapoartele ANRE publicate în 2018 şi 2019. Tabelul 1: Economiile de energie calculate pentru clădirile administraţiei centrale 2011-2017 2018 MWh/an 36.103 40.922 Tep/an 3.110 3.520 Sursa: ANRE (an) Pentru alte clădiri publice, ANRE a trimis solicitări către 100 de municipalităţi cu peste 20.000 de locuitori pentru transmiterea informaţiilor despre economiile de energie obţinute după aplicarea măsurilor de reabilitare termică a clădirilor publice (izolare termică exterioară, montarea tâmplăriei termoizolante, modernizarea instalației de încălzire). Dintre acestea, 46 au răspuns, indicând că există economii de energie extrem de scăzute provenite din măsurile aplicate. Valoarea totală înregistrată a fost de 12 860 tep. 61 În mod similar, în 2018, ANRE a trimis solicitări de date către 138 de municipalităţi, dintre care numai 94 au răspuns şi doar 15 dintre acestea au transmis date relevante privind economiile de energie. Bazat pe supoziții, pentru administraţiile locale cu peste 5.000 de locuitori, ANRE estimează economii totale de 12.426 tep. 60 ANRE, Raportul privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică, 26 aprilie 2018, pag. 54. 61 Ibid., pag. 55. 92 Clădirile rezidenţiale - clădiri multifamiliale Datele existente în rapoartele aferente Planurilor naționale de acțiune în domeniu eficienței energetice (PNAEE) sunt disponibile pentru proiectele finanţate în baza OUG nr. 18/2009, cu modificările și completările ulterioare, şi mai puţin pentru proiecte cu Finanţare UE în cadrul POR. MLPDA răspunde de raportarea către ANRE a informaţiilor privind renovarea clădirilor rezidenţiale în cadrul propriilor politici (în principal, OUG nr. 18/2009, cu modificările și completările ulterioare şi Programul operaţional regional - POR). La rândul său, ANRE se confruntă, de asemenea, cu dificultăți legate de colectarea datelor de la toate municipalitățile în cadrul programelor subnaţionale, de ex. programele finanţate integral de la bugetele locale sau din împrumuturi contractate de la instituţii financiare internaţionale. Drept rezultat, la renovarea clădirilor rezidenţiale, monitorizarea ANRE nu include, de exemplu, programele municipale, creditele de la BEI pentru 5 din cele 6 sectoare ale Bucureştiului sau alte iniţiative posibile din sectorul privat, deşi acestea reprezintă probabil cea mai mare parte din lucrările de renovare desfăşurate în România. De asemenea, raportarea proiectelor finalizate sau în curs de implementare, finanţate din fonduri UE (POR 2014-2020), este incompletă, fără o evaluare a economiilor de energie până în prezent sau cel puţin a numărului de clădiri la care lucrările au fost finalizate sau sunt în desfăşurare. OUG nr. 18/2009, cu modificările și completările ulterioare definește Programul național pentru îmbunătățirea performanței energetice a blocurilor de locuințe, al cărui scop este: • creşterea performanţei energetice în blocurile de locuinţe construite după proiecte elaborate până în decembrie 2005, prin reducerea consumului de energie pentru încălzire, astfel încât consumul anual specific de energie calculat pentru încălzirea locuinţelor să nu depăşească 100 kWh/m2 de suprafaţă utilă; • asigurarea şi menţinerea climatului termic interior; • reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi introducerea, unde este posibil, a surselor alternative de producerea energiei; şi • îmbunătăţirea aspectului urbanistic al localităţilor. În raportul său pentru 2017, ANRE prezintă următorul tabel al progresului renovării blocurilor de locuinţe şi a apartamentelor conform OUG nr. 18/2009 (nu au fost adăugate date noi pentru 2018). Pentru blocurile de locuinţe finalizate în 2017, au fost înregistrate economii de 9.929.791,64 kWh/an (854 tep/an). Tabelul 2: Progresul activităţilor de renovare a blocurilor şi apartamentelor conform OUG nr. 18/2009, cu modificarile si completarile ulterioare Perioada Nr. de blocuri finalizate Nr. de apartamente finalizate 2009 291 8984 2010 502 22390 2011 521 18878 2012 61 2285 2013 75 2184 2014 68 3534 93 2015 36 953 2016 103 3351 2017 33 1246 TOTAL 1690 63805 Sursă: ANRE (2018) Numărul de blocuri şi apartamente finalizate conform OUG nr. 18/2009, cu modificările și completările ulterioare, s-a redus în mod spectaculos după 2011, în special deoarece guvernul s-a decis să se concentreze pe atragerea fondurilor UE pentru izolarea termică (mai exact, decizia a fost ca fondurile UE să înlocuiască programul OUG 18/2009 și să accelereze ritmul renovărilor). E posibil să existe și alte programe care nu apar în raportul ANRE – precum creditele BEI pentru sectoarele 1, 2, 3, 4, 6 din Bucureşti sau programele finanţate de la bugetele municipale din mai multe oraşe mari. Economiile de energie, calculate pentru perioada 2011-2017 şi 2018 din clădirile rezidenţiale incluse în Programul Naţional sunt incluse în rapoartele ANRE şi prezentate pe scurt în tabelul de mai jos. Realizarea deficitară a țintelor globale se datorează, în parte, subraportării măsurilor de renovare, care se limitează la Programul Național (OUG nr. 18/2009). Tabelul 3: Economiile de energie din clădirile rezidenţiale 2011-2017 2018 MWh/an 572.858 577.225 Tep/an 49.226 49.641 Sursa: ANRE (an) Locuinţele unifamiliale Nu există o raportare legată de renovarea locuinţelor unifamiliale în Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE). Pentru acestea, nu există încă un program operaţional (Casa Verde Plus nu este încă bugetat în mod adecvat), deşi există iniţiative finanţate de finanţatori pentru locuinţele existente sau cele noi, precum programul BERD-GEFF şi ipotecile „verzi” pentru locuinţele noi, de la Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC). Iniţiativele pur private, precum reabilitarea locuinţelor unifamiliale plătite integral de proprietari sau cu credite bancare, nu sunt luate în calcul şi datele ar fi, de asemenea, dificil de colectat – majoritatea proprietarilor finanţează astfel de lucrări cu credite generale de consum care implică mai puţină birocraţie şi au rate ale dobânzii rezonabile. Informaţii fragmentate, suplimentare, sunt disponibile în cel mai nou PNAEE IV 2017-2020, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 203/2019 din luna aprilie 2019, deşi cele mai multe date sunt disponibile doar până în 2015-2016. Astfel, până la sfârşitul anului 2016, au fost finanţate 1.110 de clădiri (63.368 de apartamente) prin programe locale, cu economii de energie de 36,630 mii tep/an. Prin OUG nr. 69/2010, cu modificările și completările ulterioare,, până la sfârşitul anului 2016, au existat 13 clădiri multifamiliale şi 3 locuinţe individuale, cu economii de energie de 600 mii tep/an. Din POR-ul anterior, au existat 715 clădiri sau 41.311 apartamente cu economii de 29.800 mii tep/an. 94 Tabel 4: Rezumatul monitorizării relevante PNAEE desfăşurată de ANRE Realizate Planificate Contorizare inteligentă 609 4.000 Clădiri multifamiliale 62.455 90.000 Locuinţe unifamiliale Nu se aplică 67.000 Nu există Echipamente electrice din gospodării informaţii 100.000 Nu există Audit energetic informaţii 13.000 Izolarea termică a clădirilor publice 3.520 7.000 Nu există Echipamente electrice din clădirile publice informaţii 1.500 Nu există Izolarea termică a clădirilor comerciale informaţii 70.000 Nu există ESCO informaţii 141.000 Economii totale de energie (tep) 611.699 1.096.500 Sursa: ANRE, 2019 95 Anexa 6: Instrumente financiare La nivel naţional, există două programe implementate de MDRAP, în prezent MLPDA: OUG nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu modificările și completările ulterioare. Acest act legislativ prevede disponibilitatea unor fonduri pentru finanţarea lucrărilor desfăşurate pentru anveloparea clădirilor rezidenţiale, după cum urmează: a) 60% din alocaţii de la bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice; b) 40% din fonduri aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale şi/sau din alte surse legal constituite, precum şi din fondul de reparaţii al asociaţiilor de proprietari şi/sau din alte surse legal constituite. Consumul anual pentru încălzire - conform legislaţiei la data publicării actului normativ - trebuie să scadă sub 100 kWh/m2/an de arie utilă. Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice (PNAEE) pentru anul 2014 stabileşte bugetul total pentru programul respectiv: aproximativ 304 milioane euro (cu un raport de aprox. 50/50 de la bugetul naţional/UE, plus o contribuţie de 40% de la bugetul local/municipal). Pentru a îmbunătăţi eficienţa energetică a clădirilor, a fost adoptată Legea nr. 238/2013 de aprobare a OUG nr. 63/2012 de modificare şi completare a OUG nr. 18/2009 privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe. Scopul lucrărilor de intervenţie este acela de a îmbunătăţi performanţa energetică a locuinţelor construite pe baza proiectelor elaborate în perioada 1950-1990, iar metodele de finanţare, precum şi obligaţiile şi responsabilităţile autorităţilor din administraţia publică locală şi ale asociaţiilor de proprietari sunt stabilite în conformitate cu prevederile legii menţionate mai sus. OUG nr. 69/2010 privind reabilitarea termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare cu garanţie guvernamentală, cu modificările și completările ulterioare. Acest act legislativ conţine prevederi referitoare în special la aspectele enumerate mai jos: • Accesul nediscriminatoriu al asociaţiilor de proprietari şi al persoanelor fizice care acţionează ca proprietari ai unor clădiri rezidenţiale unifamiliale la împrumuturi bancare acordate cu garanţie guvernamentală, beneficiind şi de o rată a dobânzii subvenţionată pentru reabilitarea termică a clădirilor. Valoarea împrumutului reprezintă o cotă de 90% preţul lucrărilor care trebuie executate, însă nu trebuie să depăşească următoarele praguri: o Echivalentul în lei al sumei de 1.850 euro/încăpere, TVA inclus, pentru blocurile de locuinţe, şi o Echivalentul în lei al sumei de 7.400 euro/încăpere, TVA inclus, pentru locuinţele unifamiliale. 96 • Subvenţie completă de la bugetul statului, acordată pentru dobândă prin bugetul MLPDA (denumirea de la momentul respectiv) pe o perioadă de până la 5 ani pentru împrumuturile acordate. Rata dobânzii este rata ROBOR pe trei luni plus o marjă fixă de 1,9 %; • Posibilitatea autorităţilor din cadrul administraţiei publice locale autorităţile de a participa cu până la 30% la cheltuielile înregistrate cu reabilitarea termică a clădirilor rezidenţiale; • Posibilitatea de a introduce, în maniera adecvată, anumite sisteme alternative pentru furnizarea parţială/completă de energie pentru apa caldă de consum, iluminat şi/sau căldură pentru clădirile individuale şi clădirile multifamiliale. Există şi alte programe susţinute de Ministerul Mediului, actual Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor: Programul „Casa Verde“ pentru instalarea sistemelor de încălzire cu ajutorul unor surse de energie regenerabile, inclusiv înlocuirea sau finalizarea sistemelor de încălzire clasice. În perioada 2010-2017, au fost finalizate peste 30.000 proiecte pentru diverşi beneficiari, având o valoare totală de aproximativ 180.000.000 lei. CHELTUIELI ELIGIBILE: o Achiziţia sistemelor de încălzire care funcţionează cu energie din surse regenerabile, inclusiv a celor care trebuie să înlocuiască sau să completeze sistemele clasice de încălzire; o Cheltuieli cu instalarea şi punerea în funcţiune a sistemului; o Taxa pe valoarea adăugată (TVA) VALOAREA MAXIMĂ PER PROIECT: o Până la 3000 lei pentru instalarea panourilor solare nepresurizate; o Până la 6000 lei pentru instalarea panourilor solare presurizate; o Până la 8000 lei pentru instalarea pompelor de căldură, dar nu şi a pompelor de căldură aer-aer; Programul „Casa Verde“ 62 pentru termoizolarea pereţilor exteriori şi pentru izolarea internă a acoperişului pentru locuinţele unifamiliale şi termoizolarea pereţilor externi şi termoizolarea internă a acoperişurilor clădirilor unifamiliale existente. Finanţarea se acordă sub forma unei prime de eficienţă energetică de până la 40.000 lei, pentru cheltuielile eligibile, dar nu mai mult 62 A se vedea https://www.afm.ro/casa_verde_plus.php. 97 de 120 lei/m2 termoizolat şi finisat, pentru termoizolarea construcţiilor noi şi a construcţiilor existente. 63 De asemenea, mai există şi un program cu finanţare BERD: În cadrul programului GEFF (Facilitatea de Finanţare a Economiei Verzi) al BERD 64 se oferă finanţare şi consultanţă pentru a veni în sprijinul gospodăriilor, în vederea reducerii costurilor cu energia la nivelul spaţiilor rezidenţiale, utilizându-se tehnologii şi practici cu performanţă înaltă. • 40 milioane euro pentru clienţii Băncii Transilvania, pentru ipotecile pentru locuinţele verzi şi credite imobiliar-ipotecare „verzi“; • 35 milioane euro pentru clienţii UniCredit Bank, pentru ipotecile dedicate locuinţelor verzi; • 10 milioane euro pentru clienţii UniCredit Bank, care beneficiază de diverse oferte de finanţare. Creditele ipotecare sunt disponibile pentru locuinţele noi sau recente, care beneficiază de un certificat de eficienţă energetică din clasele „A“ sau „B superior“. Clădirile mai vechi pot fi eligibile în cazul în care consultantul de credite din cadrul consorţiului care se ocupă de respectivul proiect poate demonstra obţinerea unei îmbunătăţire de cel puţin 20%. Până la ora actuală, a fost angajată suma de aproximativ 58 milioane lei. Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) are o iniţiativă pentru „ipotecile verzi“. Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC), împreună cu o importantă bancă regională, a dezvoltat „Ipoteca Verde“, un produs inovativ menit să răsplătească eficienţa energetică şi responsabilitatea de mediu. Finanţarea preferenţială permite entităţii care dezvoltă proiectul să investească într-o etapă timpurie în proiectarea „verde“ şi în alte soluţii, răsplătind proprietarii de imobile cu o locuinţă de o calitate îmbunătăţită şi cu un cost de utilizare total mai mic. Ipoteca Verde este disponibilă doar pentru clădirile cu certificare RoGBC în cadrul programului „Locuinţe Verzi“. 65 De „Ipoteci Verzi“ pot beneficia şi locuinţele existente. Programul „Casa Ta Verde“ de la Raiffeisen Bank 66 şi Creditul Alpha Green de la Alpha Bank 67 sunt primele programe care oferă produse ipotecare pentru proiectele cu certificare RoGBC disponibile în România. Nu există date referitoare la numărul de ipoteci care au fost obţinute pentru proprietarii clădirilor existente. 63 Unii l-au denumit „programul-fantomă. Aceste programe există doar pe hârtie, nu şi în realitate. Aceste programe sunt, cel putin teoretic, pline de beneficii pentru populație, însă nu oferă nimic altceva decat un nume, niște hârtii și speranțe“. http://www.ziare.com/mediu/verde/programele-fantoma-ale-guvernului-astazi-casa-verde-plus-1539192 64 https://ebrdgeff.com/romania/ 65 http://www.rogbc.org/en/projects/green-homes. 66 https://www.raiffeisen.ro/persoane-fizice/produsele-noastre/credite/credite-imobiliare/credit-imobiliar-casa-ta- verde. 67 https://www.alphabank.ro/persoane-fizice/credite/credite-locuinta/alpha-housing-oferta-green. 98 Consiliul Român pentru Clădiri Verzi (RoGBC) a declarat că programul său de ipoteci verzi este mai ambiţios decât cel oferit prin programului GEFF (Facilitatea de Finanţare a Economiei Verzi) al BERD, ceea ce poate genera anumite confuzii la nivelul consumatorilor. Există anumite relatări neoficiale privitoare la persoane fizice care ar fi utilizat diverse forme de finanţare obişnuite (de exemplu credite negarantate) pentru a obţine finanţare pentru diverse amenajări menite să susţină eficienţa energetică a locuinţelor proprii. OER a declarat că există un nivel de activitate intensă prin finanţările private, dar că însă nu există modalităţi de strângere a datelor. Însă, chiar dacă este posibil, aceste informări s-ar face doar pe cale neoficială, neexistând o colectare regulată a datelor. Rolul finanţării UE România a avut la dispoziţie un volum de finanţare semnificativ pentru renovarea clădirilor, din surse UE. BEI, în special, a oferit asistenţă în perioada 2008-2009 pentru renovarea clădirilor multifamiliale din sectorul 1 al municipiului Bucureşti. Asistenţa oferită de UE este vitală pentru strategiile de eficienţă energetică din toate statele membre UE. În cadrul perioadei curente de finanţare (2014-2020) şi în cadrul Obiectivului Tematic 4 al Fondului European pentru Dezvoltare Regională (FEDR), între 12-20% (20% în cazul unor regiuni mai dezvoltate, 15% pentru regiunile în tranziţie 12% pentru regiunile mai puţin dezvoltate) pot fi utilizate pentru eficienţă energetică, pentru energie din surse regenerabile, pentru sisteme de distribuţie inteligentă şi pentru mobilitate urbană sustenabilă. Pentru a contribui la asigurarea a cât mai multor fonduri pentru renovarea clădirilor, Comisia a elaborat un ghid. 68 Scopul acestui Ghid este acela de a ajuta Autorităţile de Management (AM) în atribuţiile cărora intră şi politicile de coeziune să planifice şi să implementeze investiţiile dedicate energiei sustenabile pentru clădiri, în cadrul Programelor Operaţionale. Ghidul citat prevede următoarele: 69 Autorităţile de management au la dispoziţie o serie întreagă de noi opţiuni de implementare, printre care menţionăm următoarele: (1) Instituţii financiare înfiinţate la nivelul Uniunii (gestionate direct sau indirect de Comisie); şi (2) la nivel național, transnațional, regional sau transfrontalier (gestionate de autoritatea de management sau aflate sub responsabilitatea acesteia). În cazul instrumentelor financiare care constau exclusiv în împrumuturi sau garanţii, AM-urile pot să îndeplinească sarcinile de implementare în mod direct. România a valorificat finanţarea UE alocată pentru renovarea clădirilor. Programele Operaţionale Regionale 68 Orientări tehnice Finanţarea eficientizării energetice a clădirilor cu fonduri obţinute prin politicile de coeziune, Comisia Europeană, 2014. 69 Ibid., pag. 17. 99 Obiectivul programului operaţional regional (POR) este acela de a promova o creştere sustenabilă, inteligentă şi incluzivă în toate regiunile din România, transformându-le în destinaţii profesionale şi rezidenţiale mai atractive. Programul abordează provocările majore de dezvoltare ale României: competitivitate regională, dezvoltare urbană sustenabilă, economia cu emisii reduse de carbon şi infrastructura economică şi socială la nivel regional şi local. 70 Una dintre priorităţile de finanţare o constituie „promovarea economiei cu emisii reduse de carbon prin investiţii în eficienţa economică pentru clădiri, iluminat public şi mobilitate urbană multimodală şi sustenabilă“. Impactul aşteptat pentru perioada 2014-2020 constă într-o reducere a consumului energetic cu 37% la nivelul clădirilor publice, 51% la nivelul clădirilor rezidenţiale şi 33% pentru iluminatul public. Pentru clădirile rezidenţiale, finanţarea se acordă numai pentru clădirile multifamiliale. Autoritatea de management a Programului Operaţional Regional în România este MLPDA. La ora actuală, există un buget de aproximativ 800 milioane euro pentru perioada respectivă. Până la ora actuală, au fost cheltuite aproximativ 200 milioane euro, alte 200 milioane euro au fost angajate, şi încă 400 milioane euro aşteaptă să fie angajate. Există şi câteva detalii disponibile. Fondurile UE sunt utilizate exclusiv pentru blocurile de locuinţe şi nu pentru locuinţele unifamiliale. Una dintre problemele majore se referă la proprietarii care contribuie la cheltuielile de renovare cu o cotă parte. Pentru primele renovări finanţate prin BEI, s-au acordat exclusiv finanțări nerambursabile (100%). Acestea reprezintă 60% fonduri UE şi 40% fonduri naţionale. Locatarii par să-şi fi asumat că aceasta este regula. Proiectele de renovare au fost finanţate în mai multe feluri. La ora actuală, fondurile UE finanţează 60% din renovări, iar asociaţiile de proprietari trebuie să finanţeze 25% din costurile de investiție. 15% provin de la primării. Primăriile au utilizat fondurile de la BEI şi pentru a-şi acoperi cotele proprii, oferind aceste fonduri ca finanţare pentru locatari. Fondurile BEI sunt de fapt împrumuturi pe termen lung. În sectorul 6 al municipiului Bucureşti s-au făcut proiecte pilot cu contracte de performanţă energetică pe 7 ani. Acest experiment este promiţător şi trebuie monitorizat îndeaproape. La ora actuală sunt în desfăşurare negocieri pentru următorul Cadru Financiar Multianual pentru perioada de după 2021. Strategia de Renovare pe Termen Lung oferă oportunitatea de furnizare a viziunii pentru următoarea fază. Un motiv de îngrijorare este acela că Comisia Europeană are impresia că nu există suficiente contribuţii complementare, cu alte cuvinte fondurile UE nu-i încurajează şi pe alţii să contribuie. 70 https://ec.europa.eu/regional_policy/en/atlas/programs/2014-2020/romania/2014ro16rfop002 100 Spre exemplu, o bancă aflată în proprietatea statului german, KfW, atrage încă 6-7 euro pentru fiecare 1 euro pe care îl oferă ca împrumut. Nu este şi cazul fondurilor europene, ceea ce constituie o nemulțumire evidentă. Banca Europeană de Investiţii BEI a furnizat finanţare pentru renovarea blocurilor de locuinţe din Bucureşti încă din anul 2009. Sprijinul financiar a fost furnizat pentru toate sectoarele din Bucureşti, mai puţin pentru sectorul 3 71. Începând din anul 2009, au fost finalizate 771 clădiri cu o suprafaţă totală de 4.220.843 m2. La ora actuală, mai există încă 1415 de clădiri în curs de renovare cu o suprafaţă totală de 6.393.041 m2. În total, BEI a oferit o finanţare de 610 milioane euro. În mod normal, împrumuturile BEI acoperă 75% din costul lucrărilor de reabilitare termică, iar primăria contribuie cu restul de 25%. Proprietarii de locuinţe nu furnizează cofinanţare pentru respectivele lucrări în 3 din cele 5 sectoare. Valoarea împrumuturilor şi cota de acoperire a împrumuturilor din cadrul diverselor proiecte variază foarte mult, de la 15 milioane euro la 125 milioane euro, cu o medie de 25 milioane euro; finanţarea totală pentru o clădire multifamilială de dimensiuni medii 72 este de 300.000 euro. Împrumuturile se acordă pe perioade de până la 20 de ani, cu o perioadă de graţie de 4 ani. În sectorul 1, au fost obţinute fonduri totale de 225 milioane euro, cu 75 milioane euro cofinanţare, investiția financiară totală pentru termoizolarea clădirilor multifamiliale în perioada 2010-2015 fiind de 300 milioane euro. Programul BEI este considerat a fi mai eficace decât programele naţionale şi locale, datorită faptului că supravegherea lucrărilor se face cu ajutorul unor experți independenţi, ceea ce asigură o calitate sporită a lucrărilor. Chiar şi în aceste condiţii, au fost identificate anumite motive de preocupare cu privire la calitatea antreprenorilor, a inspectorilor, precum şi cu privire la anumite probleme legate de procedurile de achiziţie. BEI a finalizat procesul de consultări publice pentru o nouă politică de împrumuturi acordate în domeniul energiei. Se aşteaptă ca această nouă politică să fie dată publicităţii la toamnă. Fără doar şi poate, această politică este menită să ajute statele membre să îndeplinească obiectivele de economisire a energiei pe termen lung, pentru orizontul anului 2030 şi chiar dincolo de acesta. Cu toate acestea, BEI se aşteaptă să-şi mai diminueze activităţile din România în viitor. 71 BEI a declarat că există anumite probleme de conformitate, însă acestea nu au fost detaliate până acum. 72 Echivalent cu aproximativ 2857 m2 suprafață sau aproximativ 60 de apartamente. 101 Anexa 7. Instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale Instituţiile ale administraţiei publice centrale implicate în programe şi politici de eficienţă energetică Ministerul Energiei, în prezent Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri ,elaborează politici de eficienţă energetică, coordonează cooperarea instituţională în acest domeniu, elaborează Strategiile Naţionale din domeniul energiei, Planul Naţional Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice, Planul Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice, şi elaborează şi proiectele de rapoarte aferente acestora. Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP), în prezent Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației are următoarele atribuţii: • punerea în practică a programelor şi măsurilor în sectorul imobiliar şi al alimentării cu agent termic; • monitorizarea şi raportarea economiilor de energie realizate prin programe; • elaborarea unor programe de eficienţă energetică la nivel de gospodărie, prin programele de termoizolare a clădirilor; • lansarea unor programe în domeniul energiei, la nivelul autorităţilor locale, având ca scop dezvoltarea strategiilor energetice la nivel local, implementarea măsurilor de eficienţă energetică în clădirile publice (şcoli, spitale, grădiniţe etc.) şi, în special, în gospodăriile cu venituri mici. Ministerul Economiei, în prezent Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri are următoarele atribuţii în acest domeniu: • elaborarea şi implementarea programelor de eficienţă energetică în sectorul industrial; • dezvoltarea companiilor de tip ESCO (utilizarea contractului de performanţă energetică). Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) poate elabora programe pentru a încuraja utilizarea biomasei pentru a genera energie prin cogenerare de înaltă eficiență și pentru stimularea cultivării de culturi energetice. De asemenea, utilizarea lânii de oaie si a materialelor din surse regenerabile (paie, stuf, cânepă, in etc.) în construcții, pentru produse si soluții de termoizolare poate fi luată în considerare ca arie de responsabilitate relevantă a MADR. Ministerul Mediului, în prezent Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, are atribuţii în domeniul programelor de dezvoltare/al instrumentelor de finanţare pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin măsuri de eficienţă energetică. Ministerul gestionează un fond de mediu care este disponibil pentru măsuri de eficienţă energetică. Gestionează programele „Casa Verde“ şi „Casa Verde Plus“. Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), in conformitate cu Legea nr. 160/2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2007 privind modificarea şi completarea Legii energiei electrice nr. 13/2007 şi Legii gazelor nr. 351/2004, are următoarele atribuţii: 102 • Înfiinţarea şi gestionarea unei baze de date naţionale, necesară pentru a-şi desfăşura activitatea şi pentru a furniza informaţii către alte autorităţi în scopul formulării unei strategii de dezvoltare în sectorul electricităţii; • Aprobarea regulamentelor de promovare a generării de electricitate din surse de energie regenerabile, promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi promovarea eficienţei energetice pentru utilizatorii finali şi monitorizarea felului în care operatorii din sectorul energiei electrice implementează aceste regulamente şi respectiv eficienţa sistemelor de promovare pentru atingerea obiectivelor propuse, în conformitate cu legislaţia relevantă. • Implementarea proiectelor-pilot de contorizare inteligentă pe baza evaluării făcute ANRE. Principala atribuţie pentru punerea în aplicare a prevederilor Directivei 2012/27/UE privind eficienţa energetică îi revine ANRE prin Departamentul pentru Eficienţă Energetică, înfiinţată prin Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, care transpune prevederile legii în legislaţie secundară şi are următoarele atribuţii şi responsabilităţi principale: • Elaborarea propunerilor şi a legislaţiei secundare în domeniul eficienţei energetice privind monitorizarea stadiului implementării Planului Naţional de Acţiune în domeniul Eficienţei Energetice şi a programelor de creştere a eficienţei energetice, precum şi a economiilor de energie rezultate din furnizarea de servicii de energie şi a altor măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice; • Asigurarea supravegherii pieţei echipamentelor şi aparatelor pentru care există regulamente specifice asupra eficienţei energetice şi a proiectării ecologice; • Cooperarea cu organismele naţionale şi internaţionale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi reducerea impacturilor negative asupra mediului; • Transmiterea anuală către Guvern a raportului de progres privind realizarea ţintelor naţionale de eficienţă energetică, până la 30 aprilie, începând cu 2015; • Elaborarea de standarde şi reglementări tehnice pentru creşterea eficienţei energetice în toate domeniile de activitate; • Autorizarea auditorilor energetici şi certificarea managerilor energetici; • Punerea la dispoziţia publicului şi actualizarea periodică a listei de furnizori de servicii energetice disponibili calificaţi şi/sau certificaţi, precum şi calificările şi sau certificările acestora; • Participarea la evaluarea tehnică, aprobarea şi monitorizarea proiectelor de investiţii în domeniul eficienţei energetice; • Elaborarea sintezei privind stadiul de implementare a programelor de eficienţă energetică de către operatorii economici; • Cooperarea cu instituţiile competente pentru efectuarea de evaluări pe termen scurt, mediu şi lung privind evoluţia raportului cerere-ofertă şi calcularea indicatorilor de eficienţă energetică la nivel naţional; • Promovarea utilizării surselor de energie regenerabilă la consumatori prin acţiuni de reglementare complementare; • Elaborarea, inclusiv prin cofinanţare de la bugetul de stat sau din surse proprii, a unor studii pentru a sprijini programele naţionale de eficienţă energetică şi participarea la proiectele declarate eligibile în cadrul programelor de eficienţă energetică şi energie regenerabilă iniţiate de organismele internaţionale; 103 • Participarea la fundamentarea ţintelor orientative de economisire a energiei şi a măsurilor pentru realizarea acestora; • Monitorizarea acordurilor voluntare iniţiate de autorităţile competente; susţinerea, în cooperare cu Agenţia Naţională de Achiziţii Publice, a administraţiei centrale în îndeplinirea obligaţiei de a achiziţiona numai produse, servicii şi clădiri cu performanţă ridicată de eficienţă energetică, în măsura în care acest lucru corespunde cu criteriile de eficienţă din punct de vedere al costurilor, fezabilitate economică, sustenabilitate pe larg, adecvare tehnică şi concurenţă suficientă; • Susţinerea autorităţilor competente în elaborarea de programe de îmbunătăţire a eficienţei energetice. Pentru a furniza informaţii transparente privind avantajele şi aspectele practice ale adoptării de măsuri de îmbunătăţire a eficienţei energetice, în cadrul Departamentului de Eficienţă Energetică al ANRE a fost înfiinţat punctul de informare privitor la eficienţa energetică, la 23.03.2015. • În cadrul Punctului de Informare privind Eficienţa Energetică, sunt disponibile următoarele informaţii, adresate anume consumatorilor casnici de energie: legislaţie europeană şi naţională privind eficienţa energetică; • Informații privind economisirea energiei, costuri scăzute și protecția mediului în domeniul european al energiei; proiecte de eficiență energetică desfășurate de ANRE; • Modificări de comportament uşor de aplicat şi care generează eficienţă energetică, pentru consumul casnic de electricitate şi gaze naturale; • Informaţii privind exemple de bune practici europene în statele membre ale UE privind măsurile de eficienţă energetică la nivelul consumatorilor casnici de energie. În conformitate cu Articolul 3 alin.(2) lit. e) din Legea nr. 121/2014 privind eficienţa energetică, Departamentul pentru Eficienţă Energetică al ANRE are următoarea responsabilitate: ”transmiterea către Guvern, în vederea informării Comisiei Europene, până la data de 30 aprilie a fiecărui an, începând cu anul 2015, a unui raport privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică, întocmit în conformitate cu anexa nr. 11, partea 1”. Ultimul a fost trimis în aprilie 2018. Cel pe 2019 este în curs de finalizare, iar versiunea în limba engleză ar trebui să fie disponibilă în iunie 2019. Institutul Naţional de Cercetare-dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă (INCD URBAN-INCERC) funcţionează sub coordonarea Ministerului Cercetării și Inovării, în prezent Ministerul Educației și Cercetării (anterior în coordonarea MLPDA). Institutul a fost înfiinţat prin HG nr. 1398/2009. Cu toate acestea, institutul are o istorie lungă, care a început în anii 1950. Institutul are trei sucursale înfiinţate în trei oraşe. Institutul îşi desfăşoară activitatea în următoarele domenii: activităţi de cercetare-dezvoltare- inovare din domeniile construcţii, inclusiv elaborare de reglementări tehnice, urbanism, dezvoltare teritorială durabilă şi locuire, activităţi de informare şi diseminare a informaţiilor specifice / datelor specifice, prin organizarea, şi dezvoltarea unui punct de informare specializat în domeniile de activitate ale URBAN-INCERC; activităţi care derivă din nivelul de calitate al organismului de certificare a produselor pentru construcţii, sisteme de management al organismului de certificare şi al organismului de inspecţie a unităţilor de producţie din cadrul unei companii. 104 Nivel local Administraţiile locale sunt implicate în implementarea programelor de finanţare. Primul punct de contact al asociaţiilor de proprietari sunt administraţiile locale. Peste 30 de administraţii locale fac parte din reţeaua OER (Oraşe Energie în România),organizaţie specializată în tehnologiile eficiente din punct de vedere energetic, în domeniul strategiilor dedicate surselor de energie sustenabile, al politicilor din domeniul surselor de energie regenerabile, având scopul de a promova şi de a disemina informaţii privitoare la problematica energiei şi mobilităţii. Asociaţia reuneşte 34 de membri, primării ale unor municipii importante şi asociaţii metropolitane din toată ţara, reprezentate de primari. Numărul total de locuitori reprezentaţi în cadrul OER este de aproximativ 3,5 milioane. Membrii depun planuri de acţiune şi alte angajamente la Convenţia Primarilor, planuri care trebuie analizate de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene. Asociaţia Municipiilor din România (AMR), înfiinţată în anul 1990, este o persoană juridică de drept privat, fără scop patrimonial, neguvernamentală şi apolitică, înfiinţată pentru a promova şi proteja interesele comune ale autorităţilor administraţiei publice în vederea soluţionării şi coordonării necesităţilor publice, în numele comunităţilor locale şi pentru a susţine interesele acestora. În prezent, AMR include toate cele 103 municipii din România, precum şi cele 6 sectoare din Bucureşti, cu un total de 109 membri, reprezentând aproximativ 10.5 milioane cetăţeni. 105 Referinţe ANRE. Raportul privind progresul înregistrat în îndeplinirea obiectivelor naţionale de eficienţă energetică, 26 aprilie 2018 Institutul European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE). Future-proof Buildings for all Europeans, Brussels, 2019. http://bpie.eu/wp-content/uploads/2019/04/Implementing-the- EPBD_BPIE_2019.pdf. Boza-Kiss Benigna, Bertoldi Paolo, Economidou Marina, Energy Service Companies in the EU - Status review and recommendations for further market development with a focus on Energy Performance Contracting, EUR 28716 EN, Biroul de Publicații al Uniunii Europene, Luxembourg, 2017, ISBN 978-92-79-71475-7, doi:10.2760/12258, JRC106624 Castellazzi L. et al., Assessment of second long-term renovation strategies under the Energy Efficiency Directive, EUR 29605 EN, Biroul de Publicații al Uniunii Europene, Luxembourg, 2019, ISBN 978-92-79- 98727-4, doi:10.2760/973672, JRC114200 Concerted Action EED. EED Implementation in Romania, iulie 2016. Concerted Action EPBD. 2016: Implementing the Energy Performance in Buildings Directive (EPBD). Euforie. Raport de țară: România An inventory of policies, business and civil society initiatives, focusing on heating, hot water and the use of electricity, December 2015. EuroACE. Ghid de punere în aplicare a Directivei privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare (A Guide to The Implementation of The Amended Energy Performance of Buildings Directive), Bruxelles, 2018. O evaluare a progreselor înregistrate în 2018 de statele membre pe calea îndeplinirii ţintelor naţionale de eficienţă energetică pentru 2020 şi pe calea implementării DEE conform cerinţelor formulate în Art. 24(3) al DEE 2012/27/UE, 2019. Comisia Europeană. Recomandarea Comisiei din 18.6.2019 privind proiectul Planului național integrat energie-schimbări climatice al României pe perioada 2021-2030 {SWD(2019) 273 final}, C(2019) 4423 final. Comisia Europeană. EU energy in figures, Statistical Pocketbook 2018, Bruxelles, 2018. Comisia Europeană. Energy Service Companies in the EU, Centrul Comun de Cercetare, 2017. Comisia Europeană. Orientări tehnice: Finanţarea eficientizării energetice a clădirilor cu fonduri obţinute prin politicile de coeziune, Comisia Europeană (Technical Guidance: Financing the Energy Renovation of Buildings with Cohesion Policy Funding), 2014. 106 Banca Europeană de Investiţii „Evaluarea sectoarelor-ţintă potențiale și a tipurilor de proiecte pentru utilizarea și valorificarea Instrumentelor Financiare în vederea dezvoltării urbane în România în perioada de programare 2014-2020” (Assessment of potential target sectors and project types for the use and the operation of EU Financial Instruments for urban development in Romania in the 2014-2020 programming period): Studiu de fundamentare a evaluării ex-ante (A study in support of the ex-ante assessment), iulie 2015. Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Proiectul de Plan Naţional Integrat Privind Energia şi Schimbările Climatice pentru perioada 2021 - 2030, decembrie 2018. Ministerul Mediului, Apelor și PădurilorPlanul de acţiune pentru strategia națională privind schimbările climatice, Bucureşti, 2015. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației. Strategia pentru mobilizarea investiţiilor în renovarea clădirilor rezidenţiale şi comerciale existente la nivel naţional, atât publice, cât şi private, versiunea 1, 2014. PlanUp.eu. Evaluarea proiectului de Plan Național integrat privind energia și schimbările climatice (Fit to Succeed? An assessment of the Romanian draft national energy and climate plan), 2019. QUALICHeCK. România: Evaluarea calității și conformării în certificarea performanței energetice a clădirilor, Studiu în teren nou/2016, 2016. Consiliul Român pentru Clădiri Verzi Cele mai verzi clădiri ale României, București, 2018. Wolf Theiss. The Wolf Theiss Guide to Energy Efficiency in Central, Eastern and Southeastern Europe, ediţia 2017. Viena, Austria, www.wolftheiss.com. Raportul de monitorizare a implementării Planului Național de Acțiune în domeniul Eficienței Energetice (PNAEE) –2015. Nota de Fundamentare - HG nr. 203/03.04.2019, Hotărâre 203/2019-04-03 Guvernul României privind aprobarea Planului naţional de acţiune în domeniul eficienţei energetice IV, Monitorul Oficial al României nr 273 din 2019-04-10. 107