STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZONEI URBANE TÂRGU SECUIESC 2021 - 2030 PROFIL SPAȚIAL ȘI FUNCȚIONAL.................................................................................................... 1 Relațiile teritoriale și funcționale ............................................................................................................ 1 Identificarea dinamicilor spațiale și a zonelor de dezvoltare .................................................................. 7 Importanța monitorizării dinamicilor spațiale ................................................................................ 7 Dinamicile spațiale: analiza statistică .............................................................................................. 9 Dinamicile spațiale: principalele zone de expansiune .................................................................. 17 Locuirea la nivelul municipiului Târgu Secuiesc .................................................................................... 18 Locuirea în România în raport cu contextul European.................................................................. 18 Dinamica locuirii: contextul național, regional și local.................................................................. 19 Dinamica locuirii: Municipiul Târgu Secuiesc și inelul său periurban ........................................... 21 Calitatea locuințelor – gradul de aglomerare ............................................................................... 23 Regenerarea urbană integrată a municipiului Târgu Secuiesc .............................................................. 27 Importanța regenerării urbane în dezvoltarea durabilă a orașelor .............................................. 27 Regenerarea urbană a spațiilor publice reprezentative ............................................................... 31 Regenerarea urbană integrată a cartierelor ................................................................................. 47 Analiza diagnostic: concluzii, provocări, tendințe și recomandări ........................................................ 49 PROFIL SPAȚIAL ȘI FUNCȚIONAL RELAȚIILE TERITORIALE ȘI FUNCȚIONALE Municipiul Târgu Secuiesc este un municipiu de rang II prin clasificarea definită în cadrul legii nr. 351 / 2001, al doilea municipiu din județul Covasna, după reședința de județ Sfântu Gheorghe, ce la ultimul recensământ din 2011 avea o populație stabilă de 18.491 de locuitori, cu 9.75% mai puțin față de anul 2002 iar la 1 ianuarie 2020 număra 19.648 de locuitori cu domiciliul, cu 6,5% mai puțin față de anul 2010. Conform indicatorilor minimali propuși în noul PATN pentru schimbarea statutului comunelor, orașelor și municipiilor, municipiul Târgu Secuiesc nu mai îndeplinește pragul de populație minim pentru statutul de municipiu, setat la 40.000 de locuitori, însă recensământul din 2021 va reflecta situația reală a populației stabile din municipiu. Unitatea teritorial administrativă a municipiului Târgu Secuiesc are o suprafață de 4.925 ha (49.25 km2) și are în gestiune, pe lângă orașul propriu-zis, satul Lunga, cu așezările Lunga, Săsăuși și Tinoasa, localitate la estul municipiului, pe E574 și respectiv DN2D. Conform datelor puse la dispoziție de ANCPI pentru anul 2020, perimetrul construit al municipiului Târgu Secuiesc este de 7,76 km 2 din care 6,16 km2 este amprenta construită a orașului și 1,6 km2 a satului Lunga. Densitatea suprafeței construite în municipiu este de 2.532 locuitori / km2, amprenta construită a nucleului urban fiind una compactă, cu excepția zonei de sud-est, unde există o așezare rezidențială cu un grad de dispersare și fragmentare mai mare - Ruseni. Figura 1. Așezările din componența UAT Târgu Secuiesc Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date ANCPI. 1 Zona urbană funcțională are o suprafață totală de 61.659 ha (616,59 km2), reprezentând 16,6% din suprafața județului Covasna, din care municipiul Târgu Secuiesc are o pondere de doar 1,32%. Cele mai întinse localități sunt Turia cu o suprafață de 147,19 km2 și o pondere de 23,8% din ZUF și Cernat, cu o suprafață de 114.39 km2 și o pondere de 18,5% din ZUF. Municipiul Târgu Secuiesc are o suprafață mai mica față de celelalte localități învecinate, cu excepția localității Mereni (43.8 km2), ce nu face parte din zona urbană funcțională. Suprafața construită a municipiului Târgu Secuiesc reprezintă 15,7% din totalul suprafeței UAT-ului, în timp ce la nivelul ZUF Târgu Secuiesc procentul este de 5,6% - cel mai mare în Catalina (8,3%) și cel mai mic în Poian (2,6%). Localitățile învecinate au o amprentă construită fragmentată, fiecare fiind constituită din mai multe așezări rurale ce urmăresc principale căi de transport ce radiază dinspre municipiul Târgu Secuiesc. Aceste așezări, de regulă, nu trec granițele unităților administrative teritoriale, cu excepția unor așezări puțin dense dintre Lemnia și Mereni. Figura 2. Amprenta construită a UAT-urilor din ZUF Târgu Secuiesc Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date ANCPI. 2 Municipiul Târgu Secuiesc este amplasat în regiunea Centru a României, la 45° 59’ 44� latitudine nordică și 26° 08’ 16� longitudine estică, în estul Depresiunii Brașovului, mai exact în depresiunea Târgu Secuiesc, denumită și Râului Negru sau Brețcului. Municipiul și localitățile învecinate ocupă o zonă de câmpie înaltă delimitată de Munții Bodoc la nord-vest, Munții Nemirei la nord-est, Munții Brețcului la est și Munții Întorsurii la sud. Așezarea ei în teritoriu o situează în apropierea polului de creștere Brașov (60 km) și la o dinstanță relativ egală față de București (240 km) și Iași (248 km). Principalul coridor rutier care străbate Municipiul Târgu Secuiesc și face legătura cu teritoriul este drumul european E574: Craiova – Pitești – Brașov – Târgu Secuiesc – Bacău, ocolind zona construită prin sudul acesteia. Figura 3. Infrastructura rutieră din Târgu Secuiesc Sursa: autorii. 3 Categoriile de folosință a terenurilor din municipiului Târgu Secuiesc și din zona urbană funcțională indică principalele zone rezidențiale, puncte de atracție dar și resurse naturale – agricole și forestiere. Aceste informații sunt disponibile din doua surse: suprafața fondului funciar după modul de folosință, puse la dispoziție anual de INS, în intervalul 1990-2014 și categoriile de folosință identificare în baza de date Corine Land Cover conform datelor satelitare Landsat și Sentinel. Categoriile de folosință identificate de Corine Land Cover în 2018, indică la nivelul municipiului Târgu Secuiesc o pondere a suprafeței artificiale de 13%, restul de 87% fiind acoperit cu suprafață agricolă. În același timp, în celelalte localități din zona urbană funcțională, ponderea suprafeței artificiale este de doar 4%, restul fiind acoperit în proporție de 46% de suprafață agricolă ș de 50% suprafață acoperită cu păduri și arii naturale. Figura 4. Categorii de folosință ale terenului în Municipiul Târgu Secuiesc și ZUF Târgu Secuiesc. Sursa: prelucrare date CORINE Land Cover 2018. Figura 5. Categorii de folosință în localitățile din ZUF Târgu Secuiesc, conform CORINE Land Cover 2018. Sursa: prelucrare date CORINE Land Cover 2018. 4 Distribuția categoriilor de folosință a terenului este influențată de poziționarea geografică a municipiului în podișul Târgu Secuiesc, ceea ce face ca suprafața neconstruită din jurul acestuia să fie acoperită cu suprafețe agricole, în timp ce pădurile și ariile naturale se situează spre limita exterioară a inelului peri-urban, în zona de tranziție spre relieful montan ce delimitează podișul. Figura 6. Categorii de folosință a terenurilor în ZUF Târgu Secuiesc, conform CORINE Land Cover 2018. Sursa: autorii, vizualizare date din CORINE Land Cover 2018. 5 Din suprafața artificială identificată conform categoriilor de folosință a terenurilor în baza de date Corine Land Cover, în municipiul Târgu Secuiesc, suprafața industrială are o pondere de 14,91% din totalul suprafeței artificiale, în timp ce în celelalte localități, există o singură zonă industrială, în Catalina, cu o pondere de 3% din total. Principala zonă comercială și industrială din Municipiul Târgu Secuiesc se află în sudul municipiului (marcată cu violet pe hartă), amenajată printr-un proiect cu finanțare europeană și cuprinde Parcul Industrial nr. 1 IFET ce se întinde pe o suprafață de 7.28 ha și Parcul Industrial nr. 2 Epurare, ce se întinde pe o suprafață de 6.49 ha, din care 5.76 ha spațiu verde. În nord-vestul municipiului mai există o zonă cu caracter industrial ce cuprinde spații logistice, ce are o suprafață mai restrânsă și în consecință nu este identificată prin scanările satelitare făcute de Corine Land Cover. Figura 7. . Principalele zone industriale și comerciale din Târgu Secuiesc și ZUF Târgu Secuiesc. Sursa: autorii, vizualizare date din CORINE Land Cover 2018. 6 IDENTIFICAREA DINAMICILOR SPAȚIALE ȘI A ZONELOR DE DEZVOLTARE Importanța monitorizării dinamicilor spațiale Este important pentru toate localitățile, dar în special pentru cele urbane și peri -urbane să monitorizeze dinamicile de expansiune urbană și să faciliteze dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonei metropolitane, încurajând utilizarea productivă a resurselor de teren, conectarea și diversificarea funcțională a fragmentelor urbane și peri-urbane și regenerarea urbană, limitând astfel expansiunea necontrolată. Dezvoltarea urbană și forma așezărilor au o influență importantă asupra consumului excesiv de combustibili fosili, atât prin ponderea sectorului construcțiilor ca un principal consumator de energie și generator de CO2 dar și prin facilitarea unui anumit stil de viață pentru locuitorii săi, tipare ce sunt strâns legate de amprenta de carbon individuală. Dincolo de obiectivele Europene legate de consumul de combustibil și poluare, forma și calitatea fondului construit al orașelor influențează calitatea vieții și atractivitatea unui oraș atât pentru locuitorii săi, cât și pentru investitori. O parte din orașele României se confruntă cu fenomenul de expansiune necontrolată, în timp ce altele se confruntă cu un declin demografic și economic, cu consecințe asupra fondului construit. În perioada 2000-2018, 94 din orașele României au înregistrat expansiune spațială, 189 au stagnat, iar 37 au înregistrat o contracție a suprafeței construite, luând în considerare dinamica suprafeței construite, așa cum este ea suprinsă de CORINE Land Cover și totalul numărului de autorizații de construire eliberate. Expansiunea spațială a fost susținută de o creștere demografică mai mare de 5% în doar 28 dintre orașe, în timp ce 123 din cele în care amprenta construită a stagnat au înregistrat un declin demografic mare mare de 5%, în 47 din acestea populația a rămas statică (între -5% și 5%) și doar în 19 din ele a crescut. ▪ Pe de o parte, dezvoltarea dispersată, la periferia orașelor, fără a fi justificată de un grad mare de utilizare a zonelor deja urbanizate și de reconversie funcțională a terenurilor neproductive, de tip brownfield sau de o conectare eficientă la o rețea de transport public, consumă mai multe resurse economice prin presiunea pusă asupra infrastructurii de transport și utilități și facilitează un stil de viață nesustenabil, centrat pe utilizarea automobilului personal. Cu toate astea, procesul de peri-urbanizare și consumul accelerat de teren a caracterizat dezvoltarea urbană din ultimele decenii atât la nivel global și european, cât și la nivelul principalelor orașe din România, în ciuda tentințelor de declin demografic. ▪ Pe de altă parte, fenomenul de orașe în contracție sau orașe în declin - shrinking cities, se manifestă nu doar prin declinul demografic, prin lipsa unei economii locale suficient de puternice sau scăderea efectivă a suprafeței construite, dar și prin creșterea numărului de spații vacante ca urmare a populației în scădere și îmbătrânirea fondului construit. Acest fenomen este specific în special fostelor orașe industriale și orașelor mici, ce nu au în proximitate un pol de creștere. Pentru dezvoltarea rezilientă a orașelor și creșterea calității vieții, orașele în expansiune și cele în contracție se confruntă cu provocări distrince, dar și cu particularități locale pe care fiecare oraș le poate exploata pentru a-și creea specificul local și identitatea. Relațiile teritoriale și zonele urbane funcționale devin cu atât mai importante și pot ajuta la regenerarea economiei în unele centre urbane mici, fără o economie locală puternică, însă pe lângă crearea de locuri de muncă, fiecare oraș trebuie să își păstreze locuitorii și să atragă alții noi prin asigurarea unei bune calități a vieții, a locuirii și a spațiului construit. De regulă, orașele cu o expansiune rapidă trebuie să gestioneze problema cartierelor rezidențiale noi, unde lipsește adesea infrastructura tehnico-edilitară de calitate, spațiile publice și transportul public, în timp ce orașele statice și cele în contracție, pot spori atractivitatea și calitatea vieții prin intervenții de regenerare urbană a spațiilor publice. Regenerarea urbană a cartierelor rezidențiale construite în perioada socialistă, rămâne o temă importantă pentru toate orașele româniei, întrucât ea are un impact atât asupra calității vieții și poate crește atractivitatea centrului urban, reducând fenomenul de suburbanizare. 7 În timp ce principiul universal de dezvoltare urbană sustenabilă trebuie să fie cel al orașelor compacte, regenerate și conectate, este important ca dinamicile spațiale, de dezvoltare și de locuire să fie analizate la nivel local, pentru a identifica provocările și a principalele obiective ale fiecărui oraș în parte. Zonele urbane formate din așezări contigue, dense și cu un procent ridicat de mixitate funcțională, ce respectă principiile conceptului de orașe compacte - compact cities, sunt considerate a fi mai sustenabile prin utilizarea productivă a resurselor de teren din zonele deja urbanizate, eficiența crescută a infrastructurii tehnico-edilitare și distribuția serviciilor publice. Pe lângă analiza statistică, două instrumente critice de monitorizare și planificarea spațială, ce contribuie la gestionarea eficientă a resurselor de teren sunt planul urbanistic general și un sistem integrat de tip GIS, care să incorporeze toate informațiile necesare unei bune planificări și colaborări între administrația publică, investitori și cetățeni. Actualizarea planurilor urbanistice generale este critică pentru aplicarea obiectivelor de dezvoltare compactă, PUG-ul reprezentând cadrul de implementare și planificare. O dată cu elaborarea unui nou PUG, este importantă și dezvoltarea sistemului integrat de tip GIS, pentru a facilita planificarea spațială și dezvoltarea integrată pornind de la o evaluarea corectă a resurselor existente de teren, în special cele din fostele zone industriale, a zonelor intravilane sub-dezvoltate și a activelor publice cu potențial de reconversie funcțională, poate contribui la dezvoltarea spațială sub formă compactă a orașelor prin promovarea acestor resurse de teren înainte de a extinde suprafața intravilană. Extinderea excesivă a acesteia poate facilita expansiunea necontrolată și fragmentată, înspre periferie. Figura 8. Orașe în expansiune, statice și în contracție din România. Sursa: Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Document Însoțitor 1: Cadrul de planificare spațială pentru dezvoltarea durabilă. 8 Dinamicile spațiale: analiza statistică Intravilanul municipiului Târgu Secuiesc este de 908 ha (9.08 km2) și a crescut cu 53.6% față de anul 2000, de la 591 ha și cu 85,3% față de anul 1993, când acesta măsura 490 ha, conform datelor puse la dispoziție de INS. Cea mai mare creștere s-a înregistrat între 2006 și 2007, atunci când suprafața intravilanului a fost extinsă de la 591 ha la 822 ha. Extinderea excesivă a suprafeței intravilanului, poate facilita expansiunea fragmentată și necontrolată, și în consecință poate accentua fenomenul de peri-urbanizare, în special atunci când această creștere nu este susținută de o utilizare eficientă a resurselor de teren din zonele deja urbanizate și bine conectate la infrastructura de transport și de utilități. La nivel național, în intervalul 1993-2019, cele 319 orașe și-au dublat suprafața intravilană, o creștere procentuală de 107%, în timp ce în intervalul 2000 – 2018, suprafața intravilanului a crescut cu 91%. De cele mai multe ori expansiunea intravilanului nu este justificată de o nevoie reală survenită din dinamicile piețelor imobilier și de epuizarea resurselor de teren din interiorul orașului, ci vine organic, din dorința de a stimula dezvoltarea sau sub influența legii finanțelor publice (legea nr. 273 / 2006), care condiționează distribuția finanțelor publice de suprafața intravilanului. Planul Urbanistic General revizuit se află în curs de avizare, însă cel în vigoare a fost elaborate în anul 2000 și prelungit succesiv în 2014 și 2015, până la avizarea documentației. Suprafața intravilanului specificată în acest document era de 640,12 ha, în timp ce varianta revizuită, în curs de avizare, propune extinderea intravilanului la 759,30 ha (anul 2016), în următoarele proporții: 51,19% zone pentru locuințe, 24,75% zone pentru unități industriale și servicii, 3,88% pentru instituții publice, servicii și comerț, 8,38% zone pentru spații verzi, protecție și sport. Figura 9. Dinamica suprafeței intravilane în România în intervalul 2000 – 2019. Sursa: Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Document Însoțitor 1: Cadrul de planificare spațială pentru dezvoltarea durabilă. 9 Figura 10.Numărul total de autorizații de construcție la nivel de UAT între 2002 – 2019. Sursa: Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Document Însoțitor 1: Cadrul de planificare spațială pentru dezvoltarea durabilă. Figura 11. Ponderea autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale din totalul autorizațiilor 2002 – 2019. Sursa: Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Document Însoțitor 1: Cadrul de planificare spațială pentru dezvoltarea durabilă. 10 Numărul de autorizații de construire emise în municipiul Târgu Secuiesc, în intervalul 2002-2019 a fost de 334 autorizații, în ZUF Târgu Secuiesc de 1075 autorizații iar în localitățile din inelul peri-urban de 987 autorizații de construire. Așadar din totalul de 1321 de autorizații emise în localitățile din zona urbană funcțională, plus Brețcu, Mereni, Ojdula și Ghelința, doar 25,3% au fost emise în municipiul Târgu Secuiesc, indicând o dinamică de dezvoltare ușor mai activă în afara municipiului. Figura 12. Tipurile de autorizații de construire emise în perioada 2002 – 2019 în ZUF Târgu Secuiesc. Sursa: Prelucrare date INS Tempo, LOC108B. Intervalul 2002-2019 surprinde atât dezvoltarea accelerată din perioada anterioară crizei economice, cât și o relativă stagnare în perioada ce a urmat. Municipiului Târgu Secuiesc urmărește tendințele naționale, atingând vârful autorizațiilor de construire eliberate în anul 2007 și rămânând sub acesta în anii următori - chiar dacă numărul de autorizații emise chiar și în anul de vârf a fost modest - 44. Dinamica din zona urbană funcțională după anul 2007 este oarecum atipică dinamicilor din municipiu dar și celor naționale, ea urmărind un trend general ascendent, și atingând mereu noi vârfuri față de anii anteriori. În timp ce dinamica din interiorul municipiului Târgu Secuiesc a fost una relativ constantă în următorii ani, oscilând între 9 și 27 de autorizații pe an, zona urbană funcțională a înregistrat în fiecare an de după 2010 un număr mai mare față de cel din 2007 și și-a atins vârful în anul 2014 – 80 autorizații, număr de care s-a apropiat și în 2011 – 79 și 2019 – 78. Figura 13. Dinamica numărului de autorizații de construire eliberate în perioada 2002 – 2019 Sursa: Prelucrare date INS Tempo, LOC108B. 11 Se remarcă localitățile Turia și Cernat cu un total de 246 și respective 191 de autorizații, cifre appropriate de totalul din municipiu, localități unde turismul este mai dezvoltat: Turia – turism balneo- climateric prin reabilitarea unor resorturi din stațiunea Balvanyos, Cernat – localitate cu bogat patrimoniu architectural, unde este localizat muzeul etnografic Haszmann Pal. La polul opus se află localitatea Mereni unde în intervalul 2002-2019 au fost emise doar 9 autorizații de construire și Poian cu 17 autorizații. Figura 14. Distribuția autorizațiilor de construire emise în ZUF Târgu Secuiesc între 2002 și 2019. Sursa: Prelucrare date INS Tempo, LOC108B. 12 Între 2002 și 2019, numărul total de autorizații de construcție emise la 1000 de locuitori, raportat la cele mai recente date ale populației cu domiciliul era în municipiul Târgu Secuiesc de 17؉, la egalitate cu Lemnia și al doilea cel mai mic din ZUF Târgu Secuiesc, după Poian cu un indice de 10؉. Cel mai mare indice este în localitățile Turia (64؉) și Cernat (47؉). Se observă un indice ușor mai mare în sudul municipiului, față de zona de nord a acestuia, iar localitățile din sud-est, ce nu sunt parte din zona urbană funcțională, au fost mai dinamice față de cele din nordul municipiului, aflate în interiorul ZUF. Figura 15. Numărul de autorizații de construire emise raportate la 1.000 de locuitori, în 2018. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date INS TEMPO, LOC108B. 13 Dinamica suprafeței construite a municipiului Târgu Secuiesc indică faptul că acesta și -a păstrat amprenta construită relativ statică față de anul 2000, datele culese de CORINE Land Cover pe bază de scanări satelitare înregistrând un procent de creștere de doar 2,81% (0.17 km2). Cea mai mare rată de creștere a suprafeței construite s-a înregistrat în localitatea Lemnia. Totuși, având în vedere suprafețele reduse ale acestor localități, trebuie luat în calcul și gradul de acuratețe mai scăzut al citirii automate a imaginilor satelitare în rândul așezărilor de mici dimensiuni, ce uneori nu sunt înregistrate fiind mascate de suprafețe de pădure de exemplu, dar și marja de eroare a diferențelor mai mici de 0.5 km2, aceste date trebuie privite cu prudență. Figura 16. Dinamica suprafeței construite în intervalul 2006 – 2018. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date Corine Land Cover. 14 Densitatea populației raportată la suprafața construită1 ne indică principalele aglomerări urbane și peri-urbane dar și gradul de eficiență al utilizării terenurilor. Municipiul Târgu Secuiesc are o densitate de 2.532 loc / km2, peste pragul de 2.000 loc / km2 setat pentru municipii în indicatorii minimali pentru schimbarea statutului comunelor, orașelor și municipiilor în propunerea pentru noul Plan de Amenajare a Teritoriului Național. Media din zona urbană funcțională a municipiului Târgu Secuiesc este relativ mare, de 1.022 loc / km2 – pragul setat în PATN pentru orașe este de 1.000 loc / km2. Se observă o densitate mai mică a localităților din nordul municipiului – Mereni (534 loc / km2) și Lemnia (551 loc / km2) dar și a celor din sud-vestul municipiului, Cernat (578 loc / km2) și Turia (668 loc / km2). Localitățile din afara ZUF sunt în medie mai dense față de cele din interiorul zonei urbane funcționale, având o medie de 948.9 loc / km2 față de 769.9 loc / km2. Figura 17. Densitatea suprafeței construite 2020. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date ANCPI și INS TEMPO. 1 ANCPI pentru 2020 15 Dinamica densități populației raportată la suprafața construită reflectă principalele forme de expansiune, de densificarea sau de dispersie și raportul dintre rata de consum a terenului și cea a populației. Analiza comparativă ne indică pentru intervalul 2006-2018 o scădere cu 8,6% a densității din municipiul Târgu Secuiesc – ca urmare a declinului demografic și o scădere medie de 6.22% la nivelul zonei urbane funcționale – excluzând scăderea de 38% înregistrată în Lemnia, unde acuratețea datelor spațiale surprinse de CLC este sub semnul întrebării. O creștere a densității s-a înregistrat în Ghelința, acolo unde și populația a crescut în acest interval dar și în Cernat, ca urmare a unei ușoare contracții a suprafeței construite și a unei scăderi mai ușoare a populației. Figura 18. Dinamica densității suprafeței construite 2006 – 2018. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date CORINE Land Cover și INS TEMPO. 16 Dinamicile spațiale: principalele zone de expansiune Analiza statistică ne indică faptul că municipiul Târgu Secuiesc și -a păstrat amprenta construită relativ egală față de cea din anul 1990, fapt confirmat și de analiza CORINE Land Cover, care a identificat câteva zone restrânse de expansiune la marginea amprentei construite a nucleului urban: ▪ Zona cu spații comerciale din sud-vestul municipiului, la ieșirea spre E574 (zona Kaufland, Lidl, blocurile de pe strada Cernatului nr. 33) ▪ Zona cu funcțiuni mixte (hotel, spații logistice) din nord-estul nucleului (zona hotelului Atrium, pe Str. Abator) ▪ Zonă cu spații logistice / industriale în nord-estul municipiului (Str. Orban Balazs, zona autogarii) În afara municipiului, a fost identificată o zonă de dezvoltare mai extinsă în localitatea Lemnia, de-a lungul DJ114, acolo unde a apărut un nou spațiu cu destinația de fermă agricolă. Figura 19. Zonele de expansiune spațială din Târgu Secuiesc și localitățile componente ZUF Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date CORINE Land Cover. 17 LOCUIREA LA NIVELUL MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC Locuirea în România în raport cu contextul European Accesul cetățenilor la locuințe de calitate este un drept fundamental, iar dinamica fondului locativ ne poate indica atât gradul de accesibilitate al locuințelor, cât și atractivitatea anumitor zone pe piața imobiliară și un eventual fenomen de expansiune necontrolată sau dispersie, atunci când dinamica suprafeței locuibile este coroborată cu dinamica demografică. La nivel European, acest indicator a fost analizat în cadrul celui mai recent Flash Eurobarometer, publicat în 2016, prin evaluarea gradului de satisfacție cu privire la ușurința de a găsi o locuință bună la un preț rezonabil în 83 de orașe, incluzând toate capitalele europene – în România au fost analizate orașele București, Cluj-Napoca și Piatra- Neamț. Din cei intervievați, peste 50% se declară satisfăcuți / oarecum satisfăcuți, însă nivelul de satisfacție este mai scăzut în rândul locuitorilor din capitalele Europei, majoritatea populației fiind satisfăcută doar în Atena (62%) și Zagreb (50%), iar în 15 capitale mai puțin de 20% din populație s -a declarat satisfăcută. Totodată, locuitorii din centrul orașelor s-au declarat în general mai puțin satisfăcuți față de cei din zona metropolitană. Rezultatele colectate pentru România indică faptul că aproximativ 48,6% din respondenți s-au declarat satisfăcuți / oarecum satisfăcuți, cel mai mare procent fiind înregistrat în Piatra Neamț (60%) iar cel mai redus în Cluj-Napoca (44%). De asemenea, barometrul a evaluat gradul de satisfacție față de locuința actuală, iar 63 din 83 de orașe au înregistrat un procent de satisfacție mai mare de 90%. La nivelul României, gradul de satisfacție parțială sau totală a fost de 87,6%, mai scăzut în București (81%) față de Cluj Napoca (93%) și Piatra Neamț (89%). Conform statisticilor Eurostat pentru 2019, România înregistra cel mai mare procent al populației care locuiește într-o locuință proprietate privată (95,8%) – față de media EU-27 de 69,8%, dar și cel mai mare procent al populației care trăiește într-o locuință supra-aglomerată (45,8%) – față de media EU-27 de 17,1% și cel mai mare procent al populației private de locuințe de calitate (14,2%) – față e media EU-27 de 4%. Este important de menționat totuși că România a înregistrat o rată mare de îmbunătățire a acestor indicatori în perioada 2012-2018. În ceea ce privește calitatea locuirii, România alături de Polonia și Croația înregistrau cel mai mic număr de camere pe cap de locuitor (1.1) din Uniunea Europeană – EU 27, unde se înregistra o medie de 1.7 camere, dar și cea mai mică suprafață locuibilă pe cap de locuitor (19,5 m2) – față de media UE de 42,56 m2. Raportul The State of Housing in EU 2019 evidențiază faptul că Uniunea Europeană trece în continuare printr-o criză locativă ce se manifestă mai puternic la nivelul zonelor urbane, în special în sectorul locuințelor sociale/accesibile ca preț, ceea ce adâncește gradul de diviziune socială. La nivel european, în 2019, 10,1% din gospodării și 37,1% din gospodăriile vulnerabile, cu risc ridicat de sărăcie, foloseau mai mult de 40% din venituri pentru cheltuieli legate de locuință. România se sita sub media europeană, cu o rată de 8,6% din populația generală, o ameliorare semnificativă față de anu 2012, când la nivel european media era de 11,4% iar România înregistra o rată de 18,4%. De asemenea, în cadrul populației vulnerabile, România înregistra în 2019 o pondere de 29,7%, sub media Europeană și valoarea de 45% înregistrată în anul 2012, atunci când se situa peste media UE de 38,1%. Figura 20. Indicatori privind locuirea – analiza comparativă dintre media EU și România. Sursa: INS TEMPO și EUROSTAT. 18 Dinamica locuirii: contextul național, regional și local Totalul numărului de locuințe finalizate în cursul anului 2019 la nivel național era conform celor mai recente date puse la dispoziție de INS de 67.488 unități, depășind pentru prima dată foarte pragul maximal de 67.255 unități, înregistrat în anul 2008. Vârful imobiliar înregistrat înainte de instalarea crizei economice din 2008, a fost urmat de o perioadă în care numărul locuințelor noi a scăzut brusc între 2008-2010, cu -27,3% față de vârful din 2008, iar apoi moderat dar continuu până la pragul de 43.587 unități în 2013. La nivelul regiunilor, cea mai mare pondere din totalul unităților înregistrate la nivel național o avea regiunea București-Ilfov (22%), urmată de regiunea Nord-Vest (19%). Ponderea regiunii de dezvoltare Centru în numărul total de locuințe finalizate în 2019 a fost de 9,5% (4.602 unități), clasându-se pe locul trei în ierarhia regiunilor. Este de remarcat ca până în anul 2006, această regiune avea cea mai mică pondere, sau a doua cea mai mică pondere din totalul locuințelor finalizate la nivel național. Județul Covasna are cea mai mică pondere din totalul regiunii Centru, de doar 2,6% în a nul 2019, atunci când în județ au fost finalizate doar 231 noi unități, față de județul Brașov, cel cu cea mai mare pondere, unde au fost finalizate 8.946 de unități, dar relativ la egalitate cu județul Harghita, unde în 2019 au fost finalizate 279 de unități. Județul Covasna s-a clasat constant pe una din ultimele două poziții împreună cu județul Harghita, cu excepția anului 1993 și 2006, când acestea au surclasat județul Alba. Figura 21. Ponderea județelor din regiunea Centru în totalul locuințelor finalizate între 1990 – 2019. Sursa: prelucrare date INS TEMPO. Figura 22. Dinamica numărului de locuințe finalizate anual între 1990 -2020 – analiza comparativă. Sursa: prelucrare date INS TEMPO. 19 Figura 23. Dinamica locuințelor finalizate anual în regiunile tării, în perioada 1990 -2020. Sursa: prelucrare date INS TEMPO. 20 Dinamica locuirii: Municipiul Târgu Secuiesc și inelul său periurban În municipiul Târgu Secuiesc în 2019 existau în total 8.093 de locuințe, dintre care 19 finalizate în anul 2019, cu 31 mai puține față de vârful atins în anul 2004, de 50 de unități. La nivelul celorlalte localități componente zonei urbane funcționale Târgu Secuiesc, în 2019 au fost finalizate 23 de unități, cu 31 mai puține față de vârful de 54 de unități atins în anul 2012. Din cauza numărului mic de locuințe finalizate pe an, dinamica locală și perioadele de vârf nu corespund cu dinamicile regionale și naționale. Figura 24. Dinamica locuințelor terminate – evoluție comparativă la nivel național, regional și județean. Sursa: prelucrare date INS TEMPO. Figura 25. Dinamica locuințelor finalizate anual în Târgu Secuies și ZUF, în perioada 1990-2020. Sursa: prelucrare date INS TEMPO. 21 Numărul total de locuințe a crescut în intervalul 2008-2019 cu doar 0,2%, de la 8.078 la 8.093 de unități, însă se remarcă o scădere a numărului de unități în anul 2011 – anul celui mai recent recensământ, atunci când cel mai probabil s-a preluat informația corectă. Astfel, raportat la pragul de 7.988 unități din anul 2011, creșterea înregistrată la nivelul municipiului este de 1,3%, sau de 105 unități. Media de creștere a numărului de localități din zona urbană funcțională a municipiului este de 4,3%, mai mica față de media județeană de 4,9%, cea a regiunii Centru de 8,7% și cea națională, de 9,1%. La nivelul UAT-urilor, cele mai multe unități au fost construite în municipiul Târgu Secuiesc (253), urmat de localitățile Cernat (103) și Turia (67), în timp ce la polul opus se situează localitatea Mereni, cu doar 2 noi unități, construite în acest interval. Figura 26. Număr total locuințe construite în Târgu Secuiesc și inelul peri -urban. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date INS TEMPO, LOC108B. 22 Calitatea locuințelor – gradul de aglomerare Suprafața medie locuibilă pe cap de locuitor era în 2019 de 20.7 m2 în municipiul Târgu Secuiesc și de 20.3 m2 în ZUF Târgu Secuiesc, ambele fiind mai mari față de media UE de 19.5 m2, de media județeană de 18.7 m2, cea regional de 19.7 m2 și de cea națională de 19.5 m2, datorită specificului orașului conservat dinaintea perioadei socialiste, majoritatea populației trăind la casă. Spațiul localiv raportat la numărul de locuitori ne indică atât calitatea locuirii, prin gradul de aglomerare, dar poate reflecta și dinamicile de expansiune spațiale, mai exact consumului de teren excesiv și dezvoltarea spațială de densitate mică. În același timp, în intervalul 2008-2019, suprafața locuibilă a municipiului Târgu Secuiesc și a zonei sale de influență a crescut cu 29,7% și respect 27,6%, mai puțin accelerat față de media regională de 32,6% și de cea națională de 34,7% dar mai mult decât media județeană de 26,4%. Figura 27. Analiza comparativă a evoluției spațiului locativ pe cap de locuitor Sursa: prelucrare date INS TEMPO, LOC103B. Suprafața medie locuibilă per locuință a fost în 2019 de 50.5 m2 în municipiul Târgu Secuiesc, mai mare față de media zonei urbane funcționale și a inelului peri-urban, ce au înregistrat o medie de 47.2 și respectiv 44.1, dar și mai mare față de media județeană, regională și națională. Aceeași ierarhie se înregistra și în anul 2008, însă față de aceste valori s-a înregistrat o creștere de 2914% în municipiu și de 24,5% în județ. Acest lucru indică faptul că locuințele construite în intervalul 2008 -2019 pe plan local, au urmat preferința națională pentru spații de locuit mai generoase. Figura 28. Analiza comparativă a evoluției suprafeței medii locuibile per locuință. Sursa: prelucrare date INS TEMPO, LOC103B. 23 Numărul mediu de camere pe cap de locuitor, era în 2019 la nivelul județului Covasna de 0,97 camere /persoană, iar la nivelul regiunii Centru de 1.02 camere / persoană, față de media națională de 1.11 camere / persoană – comparativ media UE este de 1,7 camere / persoană. De asemenea, numărul mediu de camere per locuință la nivelul județului era de 2.41 camere / locuință, mai mic față de media regională de 2.53 camere / locuință și de cea națională de 2.73 camere / locuință. Acești indicatori reflectă faptul că la nivelul județului, există un număr mai mic de camere pe cap de locuitori și per locuință față de media națională, în ciuda spațiilor mai generoase de locuit, determinat fie de specificul rezidențial al zonei sau de numărul mai mic de persoane ce trăiesc într-o gospodărie. Figura 29. Spațiu locativ pe cap de locuitor în 2020. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date INS TEMPO, LOC103B. 24 Gradul de satisfacție față de locuirea în orașul Târgu Secuiesc, analizat în cadrul Barometrului Urban realizat în cadrul proiectului prin care este elaborată Politica Urbană a României, poziționează orașul pe locul 27 din 41 de orașe analizate, 41% declarându-se total mulțumiți însă 21% oarecum nemulțumiți sau total nemulțumiți Figura 30. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc în…[orașul dvs.]-comparație total acord oarecum acord oarecum dezacord total dezacord NS/NR CLUJ NAPOCA (R_NV) 56% 41% 1% 2% ORADEA (R_NV) 63% 33% 3%1% 1% ALBA IULIA (R_C) 50% 45% 3%1% BRASOV (R_C) 58% 36% 4% 0% 2% DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) 48% 46% 4% 1% 1% TIMISOARA (R_V) 55% 37% 7%1%0% SIGHISOARA (M_C) 30% 62% 8%0% SLATINA (R_O) 53% 37% 9% 1% IASI (R_NE) 44% 46% 9% 2%0% RESITA (M_V) 41% 48% 8% 3% BAILESTI (M_O) 45% 44% 10%1% 0% BUHUSI (O_NE) 43% 45% 10% 2% BICAZ (O_NE) 31% 56% 11% 1% PIATRA NEAMT (R_NE) 27% 60% 11% 2% 0% TG JIU (R_O) 39% 48% 9% 3% 0% BUZAU (R_M) 49% 37% 10% 4% CRAIOVA (R_O) 25% 61% 12% 1%1% ALEXANDRIA (R_M) 21% 63% 12% 4% 1% CAREI (M_NV) 24% 59% 13% 4% 0% STEFANESTI (O_M) 18% 64% 10% 4%4% ISACCEA (O_SE) 25% 57% 18% 0% MORENI (M_M) 12% 70% 16% 2% 0% CARACAL (M_O) 20% 60% 13% 6% SINAIA (O_M) 43% 37% 15% 4% 1% SUCEAVA (R_NE) 54% 26% 15% 3% 3% BUCURESTI (R_BI) 31% 49% 12% 7%1% TARGU SECUIESC (M_C) 41% 39% 16% 5% CONSTANTA (R_SE) 13% 64% 23% 1% VATRA DORNEI (M_NE) 12% 65% 17% 6% MOLDOVA NOUA (O_V) 15% 61% 24% 0% BOLINTIN VALE (O_M) 14% 60% 22% 4% 0% PLOIESTI (R_M) 16% 57% 24% 3%0% SIMERIA (O_V) 12% 60% 24% 5% 0% TASNAD (O_NV) 12% 58% 25% 5% ABRUD (O_C) 25% 43% 19% 13% EFORIE (O_SE) 5% 61% 34% 0% SULINA (O_SE) 19% 46% 33% 2% 1% BEIUS (M_NV) 23% 36% 18% 14% 9% BAILE HERCULANE (O_V) 13% 38% 39% 10% CARANSEBES (M_V) 8% 41% 37% 11% 2% MIHAILESTI (O_M) 6% 40% 36% 18% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020. 25 În ceea ce privește siguranța în cartiere, Târgu Secuiesc se situează pe locul 15 în ierar hia celor 41 de orașe analizate în cadrul Barometrului Urban, cu 39% din populație fiind total de acord cu afirmația ‘mă simt în siguranță în cartieru meu’ și 46% din populație fiind oarecum de acord, în timp ce doar 2% din populație a fost în total dezacord. Figura 31. În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în cartierul meu�. total de acord oarecum de acord oarecum dezacord în total dezacord NR SINAIA 53% 44% 0% 0% 2% SUCEAVA 70% 22% 6%2% DROBETA TURNU SEVERIN 49% 44% 0% 7%1% BUHUSI 33% 57% 7% 3% ORADEA 57% 33% 9% 2% ISACCEA 33% 56% 11% 0% BICAZ 26% 63% 11% MORENI 17% 72% 0% 10% 1% TASNAD 31% 58% 11% 1% SULINA 48% 40% 12% SIGHISOARA 36% 52% 1% 10% 1% CLUJ NAPOCA 35% 53% 10% 2% CAREI 30% 57% 12% 1% ALEXANDRIA 62% 24% 9% 5% TARGU SECUIESC 39% 46% 0% 13% 2% ALBA IULIA 43% 42% 12% 3% TIMISOARA 49% 33% 13% 0% 4% IASI 34% 45% 18% 1% 2% EFORIE 14% 66% 21% RESITA 30% 48% 17% 1% 5% SLATINA 41% 36% 22% 1% CONSTANTA 21% 56% 23% 0% MOLDOVA NOUA 16% 61% 21% 3% BRASOV 27% 50% 19% 1% 5% BAILE HERCULANE 37% 39% 22% 3% BUZAU 26% 50% 18% 7% PIATRA NEAMT 27% 48% 14% 8% 3% BAILESTI 25% 50% 22% 4% BOLINTIN VALE 14% 61% 17% 6%2% TG JIU 23% 52% 19% 0% 6% PLOIESTI 13% 59% 21% 6%1% CRAIOVA 17% 55% 24% 0% 4% BUCURESTI 28% 42% 17% 12% 1% ABRUD 43% 26% 14% 15% 2% BEIUS 30% 32% 15% 15% 8% SIMERIA 17% 44% 27% 5% 8% STEFANESTI 8% 48% 29% 8% 8% VATRA DORNEI 14% 41% 28% 17% 1% CARANSEBES 18% 36% 37% 9% 0% MIHAILESTI 18% 34% 36% 12% CARACAL 5% 45% 38% 13% 0% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020. 26 REGENERAREA URBANĂ INTEGRATĂ A MUNICIPIULUI TÂRGU SECUIESC Importanța regenerării urbane în dezvoltarea durabilă a orașelor Spațiul public este o componentă definitorie a atractivității unui oraș și a calității vieții pe care acesta o asigură locuitorilor, reprezentând locul în care oamenii își pot petrece timpul liber, se pot întâlni și unde pot construi spiritul de comunitate. Calitatea și gradul de accesibilitate al spațiului public joacă un rol important pentru calitatea vieții din oraș. Termenul general de spațiu public nu include doar spațiile publice bine definite, precum parcurile, piețele publice sau locurile de joacă, dar și străzile sau fațadele clădirilor, toate jucând un rol important pentru vitalitatea și atractivitatea unui oraș. Spațiile publice se împart în trei categorii principale: • Spații publice de tip suprafață: spații publice ample, cu rol de coagulare, ce reprezintă un punct de atracție la nivelul orașului, precum parcurile, grădinile publice sau centrul civic. • Spații publice punctuale: de dimensiuni reduse (mai puțin de 3 ha), preponderent de interes local, precum scuaruri, piațete sau locuri de joacă pentru copii, ce preiau rolul unor dotări de proximitate, importante în calitatea locuirii din cartiere. • Spații publice liniare: elemente de legătură între punctele de atracție ale unui oraș, precum zonele pietonale, bulevardele, străzile amenajate cu mobilier urban pentru activități de odihnă sau socializare. Având în vedere că regenerarea urbană este o prioritate la nivel european și o direcție de acțiune finanțabilă din fonduri externe nerambursabile (Fondul European de Dezvoltare Regională și Mecanismul de Redresare și Reziliență) cu un buget estimat de 1,5 mld. Euro, autoritățile publice trebuie să adopte o abordare proactivă în identificarea oportunităților de regenerare de la nivelul orașelor pe care le reprezintă sau de la nivelul zonelor metropolitane din care fac parte, caz în care proiectele se pot dezvolta în parteneriat cu consiliile județene. Urmărind o abordare integrată, administrația publică trebuie să stabilească zonele prioritare de regenerare urbană. Intervențiile asupra spațiului public trebuie gândite într-o viziune de ansamblu, pentru a evita intervențiile punctuale și a maximiza impactul investițiilor asupra tuturor nivelurilor ierarhice (municipal, cartier, punctual), având în permanență ca scop îmbunătățirea calității vieții. Lista completă a spațiilor eligibile pentru regenerare urbană, prin proiecte finanțabile din fonduri externe nerambursabile, conform ordonanței de urgență ce reglementează măsurile pentru aceste proiecte, include: a) zonele centrale; b) zonele istorice și zonele construite protejate; c) spațiile publice din interiorul ansamblurilor de locuințe colective, respectiv, ansambluri de locuințe sau zone cu locuințe de tip condominiu; d) zona autogărilor și gărilor centrale și secundare, feroviare și portuare, situate în interiorul sau la limita localităților urbane, indiferent dacă sunt în uz, abandonate, sau au altă destinație; e) falezele, malurile și insulele râurilor, fluviului și lacurilor din interiorul localităților urbane; f) haldele de steril și depozitele de deșeuri închise de pe raza localităților urbane; g) zonele rezidențiale periferice destructurate, zonele de blocuri degradate și așezări informale din mediul urban; h) siturile industriale dezafectate, zonele cu infrastructuri majore dezafectate, situri militare dezafectate; i) grădinile și parcurile publice urbane, parcurile dendrologice, grădinile botanice; j) piețele agroalimentare urbane.2 2 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, OUG privind stabilirea unor măsuri pentur proiectele de regenerare urbană finanțabile din fonduri externe nerambursabile . 27 Regenerarea urbană are ca scop îmbunătățirea cadrului fizic, al vitalității și dinamicilor socio - economice din mediul urban, prin modernizarea, reabilitarea sau extinderea unor spații sau clădiri neperformante, degradate, slab utilizate sau abandonate, cu scopul creșterii atractivității orașului și a calității vieții urbane. Sintetizând literatura de specialitate dar și exemplele de bună practică din domeniul regenerării urbane, se disting următoarele principii directoare: • principiul regenerării urbane integrate • principiul conectivității și al unității de vecinătate • principiul mixității funcționale • principiul inclusivității și al coeziunii sociale • principiul calității și autenticității în reabilitarea spațiului public Regenerarea spațiului public trebuie să fie un obiectiv prioritar atât al orașelor dinamice, aflate în expansiune, cât și al celor aflate în contracție, care se confruntă cu provocări demografice, economice sau spațiale, deși prioritizarea acțiunilor poate diferi în funcție de tipologia orașului și particularitățile contextului local. Regenerarea urbană are un impact direct asupra primelor trei obiective strategice din Politica Urbană a României: • orașe verzi și reziliente, prin intervențiile de scădere a dependenței față de automobil și de promovare a deplasărilor nemotorizate, dar și prin intervențiile de integrare, regenerare și valorificare a spațiilor verzi și a infrastructurii verzi-albastre, pentru a crește accesul cetățenilor la spații verzi și pentru a asigura un mediu verde și curat; • orașe competitive și productive, prin crearea unor spații publice de calitate, care să stimuleze atractivitatea orașului pentru locuire, muncă și investiții, dar și prin valorificarea eficientă a clădirilor și terenurilor bine amplasate pentru investițiile strategice; • orașe echitabile și incluzive, prin creșterea accesului echitabil la utilități, servicii și dotări publice, prin accesibilizarea domeniului public pentru toți cetățenii – inclusiv cei vârstnici sau cu dizabilități și prin crearea unor spații comunitare incluzive, care să stimuleze spiritul comunitar. Următoarele instrumente pregătitoare pot facilita procesul de prioritizare și elaborare a proiectelor, maximizând totodată impactul investițiilor: • Inventarierea comprehensivă și actualizată a spațiilor verzi, a spațiilor publice, a clădirilor de patrimoniu și a activelor publice cu potențial de reconversie funcțională (situri industriale dezafectate, situri militare dezafectate) pentru protejarea, regenerarea și valorificarea lor. • Colaborarea cu alte entități publice sau private, dar și cu administrațiile învecinate sau cu consiliul județean, pentru a facilita valorifica resursele strategice ce nu se află în administrația primăriei (ex. infrastructura verde-albastră, situri industriale sau militare dezafectate). • Coordonarea proiectelor de regenerare cu alte obiective și investiții strategice, ca de exemplu corelarea reabilitării unui spațiu public cu planurile de mobilitate sau stimularea investițiilor private într-o zonă prioritară prin investiții în calitatea spațiilor publice. • Organizarea unor concursuri de soluții de urbanism și arhitectură pentru promovarea calității proiectelor și a caracterul inovativ al soluțiilor. 28 Intervențiile de regenerare trebuie să fie prioritizate în funcție de nevoile diferite ale cartierelor, așa cum reies ele din analiza atentă a acestora. Municipiul Târgu Secuiesc are o dinamică spațială statică și se confruntă cu îmbătrânirea fondului construit, calitatea scăzută a spațiului public și îmbătrânirea demografică, necesitând: • intervenții de reabilitare a fondului construit, • accesibilizare a clădirilor și spațiului public • infrastructură socială necesară pentru o populație îmbătrânită • dotări și spații publice în proximitatea locuinței și infrastructură pietonală sigură. Așadar procesul de regenerare urbană se va ghida atât după măsurile recomandate de Politica Urbană a României – obiectivele prioritare ale sustenabilitatea spațiale și accesului echitabil la infrastructură și servicii publice de calitate, cât și după nevoile și oportunitățile specifice fiecărui cartier. Figura 32. Prioritizarea măsurilor de regenerare conform principiilor sustenabilității și a dinamicilor spațiale. Sursa: Autorii 29 Gradul de atractivitate și impactul unui spațiu asupra comunității depind de calitatea spațiului public, de accesibilitatea, imaginea, funcționalitatea și gradul de incluziune al acestuia. Așadar, în conturarea unui spațiu public de calitate trebuie luat în considerare un spectru larg de paliere, dincolo de arhitectura și planificarea spațiului, urmărind patru paliere generale: 1) accesul și conectivitatea, 2) utilizarea și activitățile propuse, 3) confortul și imaginea, 4) impactul asupra mediului social. Figura 33. Elemente definitorii pentru un spațiu public de succes Sursa: Prelucrare date Project for Public Spaces, în SIDU București.3 3 Project for Public Spaces, What makes a great place?, https://www.pps.org/article/grplacefeat 30 Regenerarea urbană a spațiilor publice reprezentative Regenerarea spațiilor publice reprezentative necesită analizarea concomitentă a următoarelor componente și abordarea integrată a revitalizării și interconectării acestora: • spațiile verzi și elementele cadrului natural; • zonele centrale ale orașului / zonele istorice și a zonele construite protejate; • patrimoniul construit - cultural, arhitectural, industrial și clădirile de utilitate publică; • principalele coridoare de mobilitate de la nivelul orașului. Identificarea spațiilor verzi și a resurselor cadrului natural a fost realizată cu ajutorul platformei Google Maps, al bazei de date Corine Land Cover și al bazei de date Natura 2000 a Agenției Europene de Mediu4. Analizarea resurselor s-a axat pe următoarele criterii de evaluare: • cuantificarea suprafeței spațiilor verzi, din prisma suprafeței pe cap de locuitor, raportat la standardul de 26 m2 reglementat la nivel național și european – acest pas reprezintă primul nivel de analiză, ce ne ajută să identificăm oportunitățile și provocările în asigurarea accesului echitabil la spațiu public; • identificarea spațiilor verzi accesibile publicului larg, precum parcurile și grădinile publice - un pas important având în vedere că multe din suprafețele cuantificate la pasul anterior, nu sunt amenajate ca spații publice propriu-zise sau nu au o calitate satisfăcătoare; Principalele coridoare de mobilitate la nivelul orașului au fost identificate prin analizarea empirică a structurii țesutului urban, Străzile cu un grad mare de accesibilitate coincid cu arterele mari de circulație, însă dincolo de intensitatea traficului auto, aceste artere deschid anumite oportunități: • sunt propice desfășurării de activități economice, datorită gradului mare de accesibilitate și al traficului pietonal generat, însă pentru asta ele trebuie să îndeplinească anumite criterii calitative, care să le facă propice mobilității pietonale și activităților de promenadă; • profilul stradal permite reconfigurarea lor sub forma unor coridoare ecologice care să conecteze și să integreze principalele spații verzi, elementele cadrului natural sau punctele de atracție de importanță municipală. Pe lângă acestea, s-au analizat principalele spații publice din zona centrală – spații de tip suprafață (ex. parcuri, piețe civice), spații liniare (ex. zona pietonală, elementele de legătură), spațiile punctuale (ex. scuaruri) și patrimoniul construit, cultural, architectural și industrial, identificat prin lista monumentelor istorice realizată de Ministerul Culturii dar și alte obiective de interes local, ce nu sunt incluse formal în această listă. Pentru a prioritiza și a detalia măsurile de regenerare urbană, aceste spații trebuie analizate din punct de vedere calitativ, prin evaluarea unor aspecte cheie: • conectivitatea la principalele rețele pietonale, de transport public și nemotorizat; • gradul de reprezentativitate al spațiului public și scara umană a elementelor urbanistice; • existența și calitatea mobilierului urban, iluminatului public, gradului de umbrire etc.; • gradul de acces al persoanelor cu mobilitate redusă în spațiul public și contribuția acestuia la coeziunea socială. 4 https://natura2000.eea.europa.eu/ 31 Bune practici de reabilitare a spațiului public Există o serie de principii pentru amenajarea spațiilor publice, în funcție de destinația acestora. Extragem în tabelul de mai jos măsuri propuse pentru spații publice în general, spațiile verzi, locurile de joacă pentru copii, spații publice în cartiere istorice și spații publice în cartiere noi, referindu-ne la estetică, materialitate, elemente vegetale, elemente edilitare, managementul apelor pluviale sau mobilier urban. Spațiile publice sunt eminamente pietonale, cu posibilitatea accesului bicicletelor (diferențiere între deplasarea în viteză și cea lentă a acestora din urmă). Un spațiu public este, de asemenea, definit de calitatea limitelor lui, de felul în care arată clădirile din jur și de cât de mult este construit între aceste limite (în raport cu cât este de deschisă). Tabel 1. Măsuri propuse pentru spațiile publice de suprafață și cele punctuale Ideograme Măsuri LJ ZI CN PA SP 1 Locurile de joacă ar trebui integrate în amenajarea x generală a spațiului public 2 Când se alege amplasamentul pentru un loc de x joacă, trebuie analizate contextul urban și dorințele locuitorilor 3 Scara amenajărilor trebuie adaptată la context. x Proporțiile, zonificarea și capacitatea locului de joacă trebuie să reiasă din caracteristicile sitului ales. 4 Un loc de joacă îngrădit trebuie implementat doar x în situațiile în care anumite măsuri de siguranță impun acest lucru. 5 Rolul locurilor de joacă este acela de a încuraja x libertatea copilului și autocunoașterea. 6 Pentru a integra comunitatea locală, locurile de x joacă trebuie să atragă persoane din mai multe categorii de vârstă. În amenajare, trebuie integrate mese de picnic, jocuri pentru toate vârstele și locuri de ședere. 32 Ideograme Măsuri LJ ZI CN PA SP 7 Orice element pentru siguranța traficului trebuie x să aibă un caracter urban. Faptul că acestea sunt temporare, nu trebuie să fie o scuză pentru o formă strict utilitară, care nu are un design potrivit. 8 Înainte ca infrastructura tehnică să fie plasată sub x x x pământ, este necesar un studiu compozițional și funcțional al spațiului public care urmează să fie modificat. 9 Traseele de utilități subterane trebuie să fie x x x x x poziționate în funcție de aliniamentele de copaci existente. Ele trebuie să permită plantarea arborilor în viitor, în funcție de caracteristicile fiecărui spațiu public. Rădăcinile trebuie împiedicate să străpungă fâșia plantată și să afecteze zona de siguranță a utilităților. Rădăcinile și infrastructurile tehnice pot fi protejate prin mijloace tehnologice diverse, nu doar prin separarea lor fizică. 10 Grilajele de scurgere și alte elemente deschise x trebuie poziționate cu gratiile perpendiculare pe direcția de mers, nu paralele. 11 Pentru a păstra ritmul străzii și aliniamentul de x x x x x copaci, toate cerințele tehnice pentru iluminatul stradal, liniile aeriene și nevoile biologice ale copacilor trebuie luate în calcul în planurile dedicate infrastructurilor tehnice și de transport. 12 Managementul apelor pluviale poate fi aplicat în x x x x x orice spaţiu public. Dacă absorbția nu poate fi realizată de străzi, apele pot fi direcţionate spre parcurile adiacente. Orice luciu de apă planificat în parcuri sau piese x x x x x ornamentale cu apă trebuie să ia în considerare 13 managementul apelor pluviale. 33 Ideograme Măsuri LJ ZI CN PA SP 14 Un sistem de canalizare descentralizat necesită un x x x x x concept integrat de peisagistică în cadrul spațiului public, luând în considerare caracterul local. 15 Iluminatul stradal trebuie gândit într-un context x mai larg, pentru a ține seama atât de aspectele legate de siguranța traficului, cât și de aspectele arhitecturale, urbane și estetice, precum și de efectele obositoare ale iluminării excesive. 16 În cazul trecerilor de pietoni, este important ca x pietonii să fie iluminați pentru șoferi, și viceversa. 17 Proiectarea unei surse de lumină ar trebui aleasă x în funcție de caracterul general al zonei. Pentru spațiile de categorii mai importante pot fi utilizate surse de lumină cu aspect fizic diferit față de cele folosite în mod regulat. 18 Dacă designul mobilierului stradal nu face parte x x x x x din proiectul arhitectural general al unui spațiu, autoritățile locale și alți manageri trebuie să aleagă mobilierul standard dintr-un catalog de mobilier pentru spații publice. În cazul în care un astfel de catalog nu există, el ar trebui elaborat. 10 Administrațiile locale ar trebui să încerce să x x x standardizeze chioșcurile și să conceapă un design unic pentru diferite mărimi pe care acestea le pot avea 20 Reabilitarea unei străzi trebuie să aibă ca parte x x x x x integrată reînnoirea aliniamentului. Copacii utilizați în conturarea aleilor trebuie să aibă trunchiul drept, să permită cosmetizare și să reziste la condițiile mai dure din mediul urban. Dispunerea corectă a pomilor dintr-un masiv vegetal poate să contribuie pozitiv la crearea unei compoziții, cu coroane intercalate, care să contureze un spațiu public unitar, umbrit. Sursă: Ghidul de reabilitare a spațiilor publice urbane, Banca Mondială, 2020 5 5 Legendă: LJ – locuri de joacă, ZI – zone istorice, CN – cartiere noi, PA – parcur și spații verzi, SP – orice spațiu public 34 Regenerarea spațiilor verzi și valorificarea cadrului natural Amenajările de tipul spațiilor verzi sunt importante nu doar pentru rolul lor estetic și în petrecerea timpului liber, dar și pentru impactul pe care spațiul verde îl joacă în crearea unui mediu sănătos și plăcut pentru oameni. Totodată spațiile verzi pot contribui la ameliorarea calității aerului, la combaterea efectului de insula de căldură urbană, la reducerea zgomotului urban sau la managementul riscului de inundații. Accesul la spații verzi de calitate influențează direct calitatea vieții din oraș, bunăstarea și sănătatea locuitorilor, așadar conservarea și extinderea suprafețelor acoperite cu verdeață și facilitarea accesului tuturor cetățenilor la spații publice verzi, în proximitatea locuinței trebuie să fie o prioritate în dezvoltarea urbană, în ciuda unor eventuale politici de densificare a anumitor zone urbane. Totodată, infrastructura verde-albastră reprezintă o resursă importantă pentru creșterea calității vieții din orașe, iar municipalitățile ar trebui să acorde mai multă atenție valorificării inteligente a acestor resurse, atât în scopuri recreative dar și în adaptarea la schimbările climatice și combaterea poluării urbane. Adesea pe teritoriul orașelor sau în inelul periurban se află resurse importante de vegetație, ce ar trebui privite în ansamblu ca un ecosistem urban ce poate fi valorificat pentru agrement și turism. Conform prevederilor legislative de la nivel național și european, orașele trebuie să dispună de un minim de 26 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor, prag pe care 73,4% din orașele din România nu îl respectă. Totuși, chiar și în cazul celor care îndeplinesc acest minim, este importat de evaluat calitatea acestor spații și din punct de vedere al accesibilității și al dotărilor. În extinderea rețelei de spațiu verde sau regenerarea spațiilor existente, este important să se urmeze principiul accesibilității echitabile, facilitând accesul pietonal al tuturor locuitorilor la un spațiu verde – Politica Urbană a României recomandă setarea unui standard de 15 m2 / capita într-o rază de 10 minute de mers pe jos (800 m). Suprafața spațiilor verzi de care dispune Municipiul Târgu Secuiesc este de 36 ha (360.000 m2), conform datelor puse la dispoziție de INS în 2019, ceea ce înseamnă o medie de 18.32 m2 / capita raportat la populația cu domiciliul de la 1 ianuarie 2020, respectiv 19.46 m2 capita dacă raportăm la populația stabilă de la ultimul recensământ din 2011. Așadar, municipiul Târgu Secuiesc are dificultăți în a îndeplini necesarul de 26 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor. Suprafața parcurilor urbane din Municipiul Târgu Secuiesc este de 2.35 ha (23.500 m2), ceea ce înseamnă o medie de 1.27 m2 raportat la populația stabilă din 2011 sau 1.20 m2 raportat la populația cu domiciliul din anul 2020. Acesta este un indicator ce reflectă mai exact accesul populației la spații publice verzi de calitate, întrucât în suprafața totală a spațiilor verzi intră și proprietăți ce nu pot fi efectiv utilizate ca spațiu public. Media spațiului verde accesibil publicului de la nivelul Uniunii Europene este de 18.2 m2 conform unui studiu din 2019, medie ce nu este îndeplinită de nici unul din orașele României incluse în studiu. Acesta este un indicator ce reflectă mai exact accesul populației la spații publice verzi de calitate, întrucât în suprafața totală a spațiilor verzi intră și proprietăți ce nu pot fi efectiv utilizate ca spațiu public. Media spațiului verde accesibil publicului de la nivelul Uniunii Europene este de 18.2 m2 conform unui studiu din 2019, medie ce nu este îndeplinită de nici unul din orașele României incluse în studiu. În Municipiul Târgu Secuiesc există două parcuri municipale, Parcul Molnar Jozsias, unde se organizează diverse târguri și festivaluri, precum festivalul Urbanize Garden și Parcul Wegener, inaugurat în anul 2019. Parcul Jozsias este amenajat cu alei și suprafețe verzi generoase, ce ar putea fi activate prin mobilier urban și activități recreative (ex. hamace, cinema în aer liber etc.). Tot aici este amenajat și un loc de joacă și un teren de tenis. Având în vedere suprafața redusă a spațiilor verzi, forma construită compactă a municipiului, dar și distanța mică din centru până la periferia acestuia, trebuie să fie căutate resurse de teren sau arii naturale ce pot fi transformate în zone recreative și de agrement, care să deservească zonele de locuințe. 35 Chiar dacă în imediata apropiere a municipiului Târgu Secuiesc nu există resurse de pădure, aria sa peri-urbană cuprinde resurse naturale vaste - 624.15 ha de pădure în raza de 10 km. Astfel există un dublu potențial: • cel de extindere al spațiului verde urban printr-o rețea de parcuri și spații recreative în jurul nucleului orașului, care să deservească direct cartierele de locuințe • o mai bună conectare la resursele naturale din zona peri-urbană prin rețeaua de piste de biciclete (Drumul Nemirei). Traseul actual al Drumului Nemirei pornește și se termină în Târgu Secuiesc și se desfășoară astfel: Târgu Secuiesc – Ojdula – Brețcu – Lemnia – Mereni – Poian – Sânzieni – Turia – Cernat – Albiș – Dalnic – Moacşa – Reci – Leț – Mărcușa – Mărtineni – Hătuica – Catalina – Târgu Secuiesc. Adăugarea unor conexiuni radiale dinspre oraș ar putea crește gradul de accesibilitate și utilizare al traseului, în momentul de față lungimea toală de 145 km a turului fiind un impediment pentru scopul pur recreativ. Prin amenajarea unor zone de agrement, leisure și promenadă la capătul acestor conexiuni radiale, locuitorii din Târgu Secuiesc ar putea beneficia de noi spații publice verzi, la o distanță mai accesibilă – aproximativ 10 km. este raza cercului cu centrul în Târgu Secuiesc ce ajunge în Turia, Poian, Ojdula. Figura 34. Traseul de biciclete Drumul Verde Nemira Sursa: Visit Covasna.com și FuniQ.hu 36 Gradul de satisfacție al cetățenilor municipiului Târgu Secuiesc cu privire la spațiile verzi, analizat în cadrul Barometrului Urban realizat în cadrul proiectului prin care este elaborată Politica Urbană a României, a indicat că un procent de 78% din populație este mulțumită sau mai degabă mulțumită, în timp ce 8% s-au declarat foarte nemulțumiți, astfel plasând orașul pe locul 5 din cele 41 de orașe analizate. Figura 35. Cât de mulțumiți sunteți de spațiile verzi, precum parcurile și grădinile din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR IASI 37% 45% 14% 3% 0% CLUJ NAPOCA 30% 52% 12% 5% 0% DROBETA TURNU SEVERIN 44% 37% 18% 0% 1% ORADEA 49% 31% 18% 0% 2% TARGU SECUIESC 22% 56% 14% 8% 1% TIMISOARA 55% 23% 17% 6% 0% ALBA IULIA 32% 45% 17% 5% 1% TG JIU 24% 53% 18% 5% CONSTANTA 24% 52% 20% 3%1% BUZAU 40% 36% 17% 6%1% RESITA 23% 53% 18% 6% 0% MOLDOVA NOUA 25% 48% 25% 2% SINAIA 48% 24% 27% 1% CRAIOVA 27% 45% 23% 5% 0% SIMERIA 26% 45% 27% 1% SUCEAVA 29% 42% 25% 4%0% BICAZ 20% 51% 28% 1% EFORIE 13% 58% 28% 1% BRASOV 27% 42% 22% 8% 2% MORENI 8% 61% 30% 0% 1% BAILESTI 23% 44% 30% 0% 3% CAREI 10% 56% 31% 2% CARACAL 17% 48% 30% 5% PIATRA NEAMT 18% 47% 23% 12% 0% VATRA DORNEI 18% 46% 20% 14% 2% BUCURESTI 23% 39% 25% 12% 2% SULINA 17% 44% 35% 3%1% ISACCEA 9% 51% 34% 6% ABRUD 27% 32% 31% 10% SIGHISOARA 15% 44% 31% 11% 0% SLATINA 21% 36% 40% 4% TASNAD 12% 42% 40% 6% 0% BEIUS 8% 44% 24% 24% BOLINTIN VALE 7% 44% 37% 11% 1% PLOIESTI 10% 38% 38% 14% 1% CARANSEBES 13% 33% 40% 13% 0% MIHAILESTI 11% 32% 49% 8% B A I L E H E R C U L A N E 2% 39% 50% 10% ALEXANDRIA 13% 25% 36% 25% 0% BUHUSI 11% 13% 41% 36% 0% S T E F A N E S T I 2% 21% 39% 38% 1% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020. 37 Regenerarea spațiilor liniare – principalele coridoarele de mobilitate Spațiile publice liniare cuprind atât spațiile dedicate activităților de promenadă și loisir, precum zonele pietonale reprezentative, malurile amenajate ale râurilor sau porțiunile din bulevarde amenajate cu mobilier urban, cât și toate străzile orașului, ce în esență sunt spații publice, chiar dacă prea puține sunt valorificate. Străzile au potențialul de a fi reconfigurate, astfel încât ele să stimuleze activitatea economică, să faciliteze un mediu sigur și plăcut pentru promenadă sau alte deplasări nemotorizate, să fie coridoare ecologice și chiar să funcționeze ca un spațiu public propriu-zis, prin implementarea unor politici de partajare sau prin amenajarea trotuarelor cu mobilier urban. Măsurile de regenerare urbană a acestor spații ar trebui să urmărească concomitent următoarelor direcții de acțiune: • îmbunătățirea calității spațiilor publice liniare reprezentative, precum aleile pietonale, ca parte integrată a regenerării zonelor centrale sau a coridoarelor verzi; • regenerarea principalelor coridoare de mobilitate de importanță municipală, îmbunătățind conectivitatea în mediul urban și schimbând paradigma prioritizării modurilor de deplasare, de la autoturism, la pieton și mijloacele nemotorizate: pieton > biciclist > transport în comun > autovehicul personal; • reconfigurarea străzilor din cartierele de locuit, facilitând deplasările pietonale, partajarea străzilor și dinamizarea fațadelor și a activităților de la parterul blocurilor – măsurile vor fi elaborate în capitolul dedicat regenerării integrate a cartierelor. La nivelul orașelor din România există pentru categorii de străzi, în funcție de intensitatea traficului auto și a rolului pe care îl au în structura tramei stradale și a orașului. Fiecare categorie în parte prezintă diferite oportunități și limitări pentru regenerarea urbană, însă o caracteristică dominant a acestora, în momentul actual, este orientarea cu prioritate a măsurilor și intervențiilor către confortul automobilului, în detrimentul pietonilor și al celorlalte mijloace de transport. • Străzile de categoria I – magistralele: • Străzile de categoria a II-a – de legătură: • Străzile de categoria a III-a – colectoare: • Străzile de categoria a IV-a – de folosință locală: Străzile din categoriile I și II au un rol important în conectivitatea de la nivelul orașului, preluând fluxurile majore ale orașului și asigurând conexiunea între zonele funcționale și de locuit. Adesea ele coincid cu artere importante pentru activitatea economică a orașului și pentru conectarea principalelor spații publice sau obiective culturale, așadar necesitând o atenție sporită asupra siguranței și confortului pietonilor sau bicicliștilor. O stradă configurată cu atenție pentru scara umană, cu vegetație, iluminat public adecvat și mobilier urban, va avea un impact pozitiv asupra activității economice și va deveni un spațiu pentru promenadă și socializare. Dimensiunea economică și dimensiunea socială se consolidează reciproc, însă ambele sunt condiționate de calitatea amenajării spațiului public - o stradă cu magazine, dar neprietenoasă circulației pietonale, ori una amenajată cu grijă pentru pieton însă căreia îi lipsește mixitatea funcțională nu va genera fluxul pietonal necesar pentru ca activitatea economică să prospere. O stradă sigură, cu spații pentru odihnă și socializare și cu diversitatea economică, va fi mereu atractivă și va avea un mare potențial economic. Este necesară o schimbare de paradigmă în prioritizarea mijloacelor de transport, printr-o abordare axată în primul rând pe scăderea dependenței față de automobil și facilitarea mijloacelor nemotorizate de deplasare, pentru a atinge obiectivele sustenabilității și rezilienței și a construit un oraș verde, cu spații publice de calitate. 38 Regenerarea zonei centrale și a patrimoniului arhitectural Zonele istorice, cele protejate și centrele civice ale orașelor au un rol important în consolidarea identității locale, prin autenticitatea și bogăția lor arhitecturală, fiind elemente ce trebuie protejate și valorificate. Tot în zona centrală se regăsesc de regulă principalele spații publice reprezentative ale orașului, precum piețele publice și străzile pietonale, concentrând astfel activități economice și recreative ce conferă dinamism vieții publice. Calitatea spațiilor publice este esențială atractivității zonei centrale, atât pentru activități de loisir orientate spre localnici, cât și pentru turiști. Calitatea clădirilor, a spațiilor publice și conexiunile facile între acestea sunt importante în valorificarea zonelor istorice și a specificului cultural în scopuri turistice, dar și în crearea unui mediu atractiv pentru investitori. Pentru a proteja specificul locului, este necesar să se reglementeze și să se implementeze măsuri care să asigure respectarea contextului arhitectural în intervențiile și construcțiile viitoare. Jan Gehl identifică următoarele elemente esențiale unui spațiu public de calitate, care să dinamizeze viața publică6: • Siguranța – Protection o Protecția față de traficul auto o Siguranța spațiului public (prevenirea criminalității) o Protecția împotriva elementelor senzoriale neplăcute (ploaie, vânt, arșiță) • Confortul – Comfort o Spațiu potrivit pentru promenadă o Spațiu potrivit pentru staționare (staying & standing) o Spațiu potrivit pentru a sta jos o Spațiu potrivit pentru a observa mediul înconjurător o Spațiu potrivit pentru a interacționa (hearing & talking) o Spațiu potrivit pentru joacă și recreere • Calitatea spațiului public / Plăcerea – Enjoyment o Spațiu dimensionat la scara umană o Valorifică aspectele pozitive ale climatului (soare, umbră etc.) o Calitățile estetice Piețele tradiționale ale zonelor istorice și compacte ale unui oraș, definite de clădirile care le înconjoară, sunt, de obicei, printre spațiile publice de cea mai înaltă calitate. Calitatea unei piețe este, de asemenea, dependentă de proporțiile ei (de exemplu raportul suprafeței și al înălțimii clădirilor din jur). Adesea, spațiile publice (re)gândite în perioada socialistă nu au fost concepute la o scară umană, ci ca spații deschise întinse, care creează un mediu ostil pentru activitățile recreative. Structurile de dimensiuni reduse, mobilierul urban și copacii pot crea o tranziție plăcută de la nivelul străzilor până la înălțimile clădirilor din jur. Totodată, ar trebui să existe o conectivitate pietonală continuă în interiorul și între spațiile publice, deoarece barierele în calea mișcării naturale a pietonilor fragmentează spațiul public, reduc dinamismul spațiilor izolate și au un impact negativ asupra percepției calității spațiului public. Municipiul Târgu Secuiesc are o structură și un specific arhitectural deosebit, fiind influențat de istoria sa de important centru meșteșugăresc și comercial din zona centrală a României, statut dobândit în perioada dintre secolele XVI și XVII, atunci când au apărut breslele. De atunci orașul a mai fost cunoscut și sub denumirea de „Orașul Breslelor�, aici fiind înființate breslele tăbăcarilor – în 1572, a cizmarilor – în 1638, cojocarilor și olarilor – în 1649, dar și multe alte bresle (turtarilor, măcelarilor, pălărierilor, pantofarilor, tâmplarilor, fierarilor și lăcătușilor, croitorilor, curelarilor și căldărarilor) ce au marcat înfățișarea orașului și modul de viață al locuitorilor. 6 Gehl Institute, The Public Life Diversity Toolkit 2.0, 2016 39 Municipiul Târgu Secuiesc s-a format în jurul centrului – Piața Gábor �ron ce a avut inițial funcția de piață, având un stil specific, cu o formă trapezoidală și o structură radială, cu tradiționalele curți (asemenea unor străduțe înfundate) ce radiază din această piață centrală. Această piață este amenajată ca un parc cu alei, în mijlocul căruia se află statuia lui Gábor �ron. Gradul de utilizare al pieței ar putea fi crescut prin amplasarea mai multor elemente de mobilier urban, fix sau mobil, convențional – de tipul băncilor sau neconvențional – elemente multifuncționale de peisagistică. O situație aparte este creată de intersecția mai multor artere principale, ce fac legătura între municipiu și regiune, chiar la Piața Gábor �ron, generând astfel un trafic mai intens în zonă la anumite momente din zi, ceea ce poate pune dificultăți vieții pietonale dar și unei eventuale transformări a centrului în zonă pietonală. De asemenea, piața este înconjurată cu locuri de parcare, care fragmentează întreg ansamblul pieței și dialogul dintre spațiul public și fațadele clădirilor. Centrul administrativ, istoric, educațional și cultural al municipiului Târgu Secuiesc , cuprinde Piața Gabor Aron și zona adiacentă acesteia și se află pe lista monumentelor istoric de interes național. Acesta este delimitat de Str. Kanta, Str. Vasarhelyi Peter, strada Matko Istvan, strada Bem Jozsef, strada Fabricii, strada 1 Decembrie 1918, strada Cernatului, strada Ady Endre. Aici sunt concentrate majoritatea monumentelor istorice, administrative, culturale, a spațiilor publice și a spațiilor pentru servicii ce activează viața civică și publică (cafenele, terase) dar zona cuprinde și zone de locuințe. Figura 36. Propuneri pentru proiectul de regenerare al zonei centrale Târgu Secuiesc Sursa: Primăria Municipiului Târgu Secuiesc.7 7 https://www.kezdi.ro/ro/stiri/a-fost-finalizat-planul-de-aranjare-a-centrului-din-targu-secuiesc/ 40 Având în vedere dimensiunea redusă a orașului, gradul de accesibilitate al locuitorilor la zona centrală este unul ridicat, 17% fiind la o distanță de cel mult 10 minute de mers pe jos de centru, 35% la o distanță între 10 și 15 minute, 37% între 20 și 30 minute, și doar 6% la o distanță de 60 de minute sau mai mult. Amprenta spațială a istoriei sale ca târg și oraș al breslelor o reprezintă rețeaua de curți interioare din jurul pieței centrale, ce oferă orașului Târgu Secuiesc unicitate în Europa, chiar dacă la 29 iulie 1834 localitatea a fost distrusă parțial de un incendiu. Curțile sunt dispuse sub forma a două inele în jurul pieței centrale și iau forma unor alei înguste cu o lățime de 2-4 m și lungimi ce variază între 25 – 180 m. Astfel clădirile din această zonă formează două tipologii de spații publice și semi-publice: piața centrală delimitată de fațadele clădirilor și curțile delimitate de fațadele interioare ale acestora, deschizând atât noi oportunități de regenerare urbană prin caracterul urbanistic unic dar și provocări, prin gradul de complexitate mai mare al reabilitării acestor fațade. În timp ce clădirile supraetajate din jurul pieței au o valoare arhitecturală deosebită, ele fiind construite la finele secolului XIX pentru locuitorii mai înstăriți din piatră sau cărămidă, cele din jurul curților sunt în general de mici dimensiuni, clădiri fără un caracter stilistic deosebit dar care dau naștere unor spații inedite din punct de vedere urbanistic. Patrimoniul construit joacă un rol important în consolidarea identității și autenticității locale, atât patrimoniul cultural și monumentele istorice protejate, cât și alte clădiri reprezentative pentru comunitatea locală sau istoria orașului, fie ele parte din patrimoniul industrial al unui oraș sau clădiri ce găzduiesc funcțiuni publice de interes municipal, precum gările, autogările sau piețele agro- alimentare. Analiza atentă a acestora în contextul urban este necesară procesului de prioritizare a proiectelor de regenerare urbană, iar ea trebuie să urmărească următoarele direcții: • identificarea obiectivelor și clădirilor de patrimoniu vulnerabile, ce au nevoie de reabilitare, modernizare sau de reglementări urbanistice suplimentare asupra zonei, pentru a proteja valoarea lor arhitecturală, a le crește funcționalitatea și a le integra mai bine în țesutul urban; • spațializarea și conectarea obiectivelor culturale prin coridoare pietonale, velo sau prin liniile de transport public, pentru a unifica modul în care acestea sunt prezentate și a cristaliza identitatea culturală a orașului, având astfel un impact direct asupra atractivității turistice; • reconversia funcțională a clădirilor de patrimoniu abandonate, urmărind valorificarea lor în folosul comunităților locale (ex. centre de cartier) și accelerarea procesului de regenerare, prin stabilirea de parteneriate public-private cu investitori interesați să le reabiliteze și să desfășoare activități economice / civice sau prin alte instrumente fiscale care să stimuleze reabilitarea clădirilor de valoare aflate în proprietate privată. Conform datelor puse la dispoziție de Ministerul Culturii, Târgu Secuiesc are un număr de 39 de monumente naționale, printre acestea fiind 14 monumente de interes național sau universal, reprezentând un procent de 35,9% din total, în timp ce celelalte 25 cu o pondere de 64,1% sunt de interes local. Din punct de vedere structural, monumentele se împart în patru patru categorii în funcție de natura lor, iar la nivelul municipiului Târgu Secuiesc ele se împart astfel: 3 monumente de arheologie - de tip I și 36 monumente de arhitectură - de tip II. Dintre monumentele de patrimoniu se disting 11 case și curți patrimoniu arhitectural, 12 clădiri de culte, situl arheologic și o serie de clădiri ce au avut destinație publică, precum Judecătoria, fosta școală militară, fostul Casino, sau fosta Casa de Economii. O bună parte din clădirile de patrimoniu au nevoie de reabilitare pentru a le fi pusă în valoarea arhitectura specifică, iar curțile ar beneficia de includerea lor într-un circuit pietonal. Din casele vechi ce au rezistat incendiului din 1834, ce sunt caracterizate de împărțirea în spații pentru atelierele meșteșugărești la parterul înalt și încăperile pentru locuit la etaj și prin acoperișul înalt, învelit cu șindrilă, se remarcă Casa Roșie, amplasată pe latura vestică a pieței Gabor Aron și Casa Hahn Jakab, de pe Str. Apafi. Stilul arhitectural al caselor construite după incendiu este unul eclectic, uneori cu motive decorative secesioniste, din care se distinge Casa de Cultură Vigado, construită în 1903- 41 1904, ce îndeplinește diverse funcțiuni culturale și sociale – sala de spectacole, de expoziție, clubul pensionarilor. Clădirea primăriei este amplasată pe latura nordică a Pieței Gabro Aron și datează din 1907, fiind construită în stil secesionist, având inițial funcțiunea de Casă de Economii. Clădirea veche a primăriei, construită în stil neoclasic în sec XIX a fost transformată în Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc. Figura 37. Piața Gabor Aron și Casa de Cultură Vigado. Sursa: CNIP Târgu Secuiesc8 Figura 38. Curte tradițională din Municipiul Târgu Secuiesc. Sursa: Curțile orașului Târgu Secuisc.9 8 http://www.cnipttargusecuiesc.ro/#obiective-turistice 9 https://7minuni-transilvania.ro/minune/curtile-orasului-targu-secuiesc 42 Tabel 2. Obiectivele de patrimoniu din Municipiul Târgu Secuiesc. Cod LMI Denumire Adresă CV-I-s-B-13080 Situl arheologic de la Târgu Secuiesc Centrul oraşului CV-I-m-B-13080.01 Apeduct Centrul oraşului CV-I-m-B-13080.02 Necropolă Centrul oraşului CV-II-a-A-13237 Ansamblul bisericii romano-catolice Str. Principală 351 Piaţa Gabor Aron şi zona adiacentă pieţii: SV - între str. Kossuth Lajos 3 şi str. Şcolii 1; V - str. Şcolii; N - între str. Meseriaşilor, Episcop Márton CV-II-s-A-13273 Centrul istoric �ron 15-24, Vasarhelyi Peter 5, Apafi Mihaly 7,Dâmbului; E - str. Körösi Csoma Sandor; S - între str. Independenţei 6, str. Gării 2, str. Petöfi Sandor. Cf. PUG nr.12/1997 CV-II-a-B-13274 Ansamblul "Str. Primăverii� (Degécia) Str. Primăverii şi Curţile 62, 63 CV-II-m-B-13275 Judecătorie Str. Ady Endre 5 CV-II-a-B-13276 Ansamblul fostului Orfelinat de Fete Str. Ady Endre 13 CV-II-m-B-13277 Şcoala Pedagogică Str. Ady Endre 20 CV-II-m-B-13278 Casa de lemn Hán Jakab, Str. Apafi Mihály 1 CV-II-m-B-20307 Casa de lemn Finta Curtea 12/1 CV-II-m-B-13279 Casa de lemn Jancsó Mózes Curtea 51/ 2 CV-II-m-B-13280 Biserica reformată Piaţa Gábor Aron CV-II-m-B-13281 Casa Túróczi Mózes Piaţa Gábor Aron 9 CV-II-m-B-13282 Casa Roşie (Veres) Piaţa Gábor Aron 19 CV-II-m-B-13283 Casa Szõcs Mátyás Str. Gării 16 CV-II-m-B-13284 Casa Nagy Jáfet Str. Gării 21 CV-II-m-B-13285 Casa Wertán Str. Gării 24 Fostul Azil de Bătrâni, azi Spitalul de CV-II-m-B-13286 Str. Gării 35 neuropsihiatrie Fostul sediul al Org. Meșteșugărești a CV-II-m-B-13287 Str. Independenţei 4 Cizmarilor CV-II-m-A-13288 Fosta şcoală militară Str. Independenţei 6 CV-II-m-B-13289 Fostul Gimnaziu catolic din Kanta Str. Kanta 8 CV-II-a-A-13290 Mănăstirea Minoriţilor Str. Kanta 10 CV-II-m-B-13291 Fosta Casă de Economii , Str. Kossuth Lajos 10 CV-II-m-B-13292 Casă Str. Petõfi Sándor 11 CV-II-m-B-13293 Casă Str. Petõfi Sándor 28 CV-II-m-B-13294 Fostul Casino - sediul primei tipografii Str. Şcolii 1 Ansamblul bisericii CV-II-a-A-13295 Str. Vásárhelyi Péter 1 "Adormirea Maicii Domnului� Sursa: Ministerul Culturii 43 Gradul de satisfacție al locuitorilor din Târgu Secuiesc cu privire la starea clădirilor din oraș , analizat în cadrul Barometrului Urban realizat în cadrul proiectului prin care este elaborată Politica Urbană a României, a indicat un procent de doar 8% din respondenți ce se declară foarte mulțumiți, însă 52% sunt mai degrabă mulțumiți, ceea ce plasează orașul pe locul 20 în ierarhia celor 41 de orașe analizate. Se evidențiază totuși un procent de 16% din respondenți ce se declară foarte nemulțumiți. Figura 39. Cât de mulțumiți sunteți de starea clădirilor din orașul dvs…..[orașul dvs.] -comparație foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR ORADEA (R_NV) 49% 35% 13% 2% 0% VATRA DORNEI (M_NE) 18% 59% 14% 9% MOLDOVA NOUA (O_V) 21% 56% 20% 1% 2% DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) 23% 52% 20% 5% SUCEAVA (R_NE) 31% 43% 21% 5% BICAZ (O_NE) 14% 60% 24% 3% SINAIA (O_M) 26% 46% 26% 1% 1% ALEXANDRIA (R_M) 12% 59% 19% 11% 0% ISACCEA (O_SE) 18% 51% 23% 7% CLUJ NAPOCA (R_NV) 10% 60% 23% 6%2% IASI (R_NE) 28% 40% 26% 6%0% ALBA IULIA (R_C) 21% 46% 23% 8% 1% STEFANESTI (O_M) 16% 50% 25% 8% 1% SULINA (O_SE) 19% 46% 32% 3%1% TG JIU (R_O) 18% 45% 26% 11% 0% CONSTANTA (R_SE) 14% 48% 35% 1% 2% BAILESTI (M_O) 6% 55% 35% 0% 4% BUZAU (R_M) 12% 49% 25% 13% 1% CAREI (M_NV) 4% 57% 37% 3% TARGU SECUIESC (M_C) 8% 52% 23% 16% 2% RESITA (M_V) 9% 50% 35% 5%0% SIMERIA (O_V) 7% 51% 38% 3% BEIUS (M_NV) 14% 44% 17% 24% 0% BRASOV (R_C) 10% 48% 28% 13% 2% TASNAD (O_NV) 6% 52% 38% 5% CRAIOVA (R_O) 11% 45% 32% 10% 2% EFORIE (O_SE) 10% 46% 36% 8% SLATINA (R_O) 13% 43% 38% 6% ABRUD (O_C) 12% 43% 31% 14% 1% PIATRA NEAMT (R_NE) 7% 47% 38% 8% 1% TIMISOARA (R_V) 17% 37% 38% 8% 1% MORENI (M_M) 2% 50% 42% 6% 0% SIGHISOARA (M_C) 15% 37% 32% 16% 0% BAILE HERCULANE (O_V) 1% 48% 44% 8% MIHAILESTI (O_M) 4% 40% 44% 12% BUCURESTI (R_BI) 12% 31% 31% 25% 1% CARACAL (M_O) 4% 37% 48% 11% CARANSEBES (M_V) 4% 30% 48% 18% 0% BOLINTIN VALE (O_M) 2% 32% 51% 16% 0% PLOIESTI (R_M) 2% 23% 46% 29% 1% BUHUSI (O_NE) 6% 13% 49% 32% 0% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020. 44 Gradul de satisfacție al locuitorilor din Târgu Secuiesc cu privire la starea spațiilor publice din oraș, analizat în cadrul Barometrului Urban realizat în cadrul proiectului prin care este elaborată Politica Urbană a României, a indicat că un procent de 70% din respondenți sunt foarte mulțumiți sau mai degrabă multumiți, 20% din aceștia fiind foarte mulțumiți, dar și 11% ce sunt foarte nemulțumiți, astfel clasând Târgu Secuisc pe poziția 14 din cele 41 de orașe analizate. Figura 40. Cât de mulțumiți sunteți de spațiile publice, precum piețele publice, zonele pietonale din orașul dvs - comparație foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR ORADEA (R_NV) 50% 39% 10% 2%0% DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) 37% 47% 16% 1% SINAIA (O_M) 56% 26% 16% 1% 0% CLUJ NAPOCA (R_NV) 29% 50% 15% 5%0% ALBA IULIA (R_C) 28% 49% 19% 4%1% TIMISOARA (R_V) 42% 32% 18% 8% 0% IASI (R_NE) 30% 43% 20% 7%0% CONSTANTA (R_SE) 18% 55% 24% 2%1% BAILESTI (M_O) 23% 48% 25% 4%0% SUCEAVA (R_NE) 41% 30% 25% 4% VATRA DORNEI (M_NE) 15% 56% 13% 16% 0% RESITA (M_V) 16% 54% 25% 5%0% TG JIU (R_O) 21% 48% 26% 5% TARGU SECUIESC (M_C) 20% 50% 20% 11% PIATRA NEAMT (R_NE) 12% 58% 25% 6% 1% MORENI (M_M) 4% 64% 27% 4%0% BAILE HERCULANE (O_V) 23% 44% 28% 4% BUZAU (R_M) 22% 45% 21% 11% 1% ISACCEA (O_SE) 16% 50% 29% 5% BRASOV (R_C) 18% 47% 24% 9% 2% BUHUSI (O_NE) 9% 57% 22% 11% 1% CRAIOVA (R_O) 16% 48% 30% 6% 0% TASNAD (O_NV) 18% 45% 33% 0% 3% EFORIE (O_SE) 16% 47% 36% 1% STEFANESTI (O_M) 15% 46% 27% 10% 2% SULINA (O_SE) 17% 43% 33% 3%3% CARACAL (M_O) 9% 52% 19% 20% BUCURESTI (R_BI) 15% 45% 23% 14% 2% MOLDOVA NOUA (O_V) 15% 45% 31% 9% 0% SIGHISOARA (M_C) 19% 41% 31% 9% 0% SIMERIA (O_V) 20% 39% 37% 4%0% ABRUD (O_C) 11% 45% 34% 10% BEIUS (M_NV) 15% 40% 25% 20% CAREI (M_NV) 8% 46% 45% 2% SLATINA (R_O) 17% 36% 42% 4% ALEXANDRIA (R_M) 18% 35% 32% 15% 0% MIHAILESTI (O_M) 11% 42% 42% 6% BICAZ (O_NE) 19% 31% 42% 8% CARANSEBES (M_V) 9% 39% 36% 15% 1% BOLINTIN VALE (O_M) 6% 40% 39% 14% 1% PLOIESTI (R_M) 8% 34% 41% 17% 0% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020. 45 În ceea ce privește siguranța în spațiile publice, Târgu Secuiesc se sit uează pe locul 12 din 41, cu un procent de 74% al populației declarându-se foarte mulțumită sau mai degrabă mulțumită, 8% fiind foarte nemulțumiți și 15% mai degrabă nemulțumiți. Figura 41. În ce măsură sunteți mulțumiți de siguranța în spațiile publice din orașul dvs. - comparație foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR CLUJ NAPOCA 34% 52% 3% 9% 2% ORADEA 46% 40% 0% 11% 3% BUHUSI 15% 63% 14% 8% 1% SUCEAVA 44% 34% 19% 1% 3% SINAIA 42% 34% 18% 2% 2% ALBA IULIA 25% 51% 20% 1% 4% CONSTANTA 19% 57% 21% 1% 3% DROBETA TURNU SEVERIN 28% 48% 23% 0% 2% MOLDOVA NOUA 14% 62% 23% 3% ALEXANDRIA 34% 41% 17% 6% 2% EFORIE 18% 57% 25% 1% IASI 31% 43% 17% 9% 0% TARGU SECUIESC 21% 53% 15% 8% 3% BICAZ 17% 57% 24% 2% ISACCEA 20% 52% 24% 4% BAILESTI 16% 57% 26% 0% 2% TIMISOARA 29% 43% 21% 7% 1% CAREI 9% 62% 27% 0% 2% VATRA DORNEI 20% 50% 17% 11% 2% BUZAU 17% 53% 19% 10% 2% TASNAD 14% 55% 31% 1% BRASOV 18% 49% 16% 12% 5% MORENI 20% 47% 29% 0% 4% SLATINA 28% 38% 29% 5% TG JIU 22% 43% 28% 7%0% RESITA 16% 48% 28% 5% 3% SIGHISOARA 24% 40% 28% 9% 0% BOLINTIN VALE 11% 52% 24% 12% 1% SULINA 18% 45% 34% 1% 3% PLOIESTI 12% 51% 22% 14% 1% ABRUD 22% 36% 30% 11% 0% STEFANESTI 11% 47% 32% 10% BUCURESTI 20% 37% 25% 16% 2% CARACAL 12% 43% 29% 16% 0% PIATRA NEAMT 12% 42% 33% 9% 4% SIMERIA 18% 36% 36% 4% 6% BAILE HERCULANE 14% 38% 42% 6% CARANSEBES 9% 44% 35% 13% CRAIOVA 11% 41% 34% 10% 4% MIHAILESTI 13% 38% 41% 8% BEIUS 11% 25% 33% 23% 8% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020. 46 Regenerarea urbană integrată a cartierelor Îmbătrânirea fondului construit și declinul demografic semnificativ au avut un impact negativ asupra calității vieții din cartierele de locuințe. În cartiere, se disting două problematici generale: • accesul limitat la dotări de cartier și spații publice în proximitatea locuințelor, conform principiului accesibilității pietonale; • prioritizarea traficului auto în fața deplasărilor nemotorizate și parcările ce sufocă domeniul public, problematici ce se răsfrânge asupra calității spațiului public și al mobilității pietonale. Totodată provocările și oportunitățile sunt nuanțate în funcție de tipologia cartierelor , astfel impunându-se o abordare diferențiată pentru: 1. ansamblurile de locuințe colective din perioada socialistă, ce cuprind 69,7% din locuințele urbane, unde trebuie prioritizate cu precădere regenerarea blocurilor, rezolvarea problematicii parcărilor și creșterea accesului la dotări și spațiu public de calitate; 2. zonele de locuințe unifamiliale din interiorul nucleul urban, cu un țesut urban dens, unde trebuie prioritizată facilitarea accesibilității pietonale și creșterea gradului de acces la dotări de cartier. 3. așezările rurale aflate în administrarea orașului unde trebuie asigurat accesul la servicii publice de bază și conexiunea cu nucleul urban. Zonele marginalizate și așezările informale necesită o abordare adaptată la condițiile de trai din comunitățile identificate, atât prin investiții în infrastructura - de la asigurarea serviciilor publice de baza la prețuri accesibile, la managementul deșeurilor și la regenerarea fondului construit sau construirea de noi locuințe sociale, cât și prin programe de dezvoltare comunitară și integrare socială – programe de recalificare, asistență socială, accesul la educație.10 Abordarea regenerării cartierelor trebuie să urmărească analizarea fondului construit și identificarea oportunităților de revitalizare într-o manieră structurată, conform următoarelor principii: • Principiul abordării integrate a spațiilor verzi, ce vizează valorificarea tuturor spațiilor verzi din interiorul cartierului, de la buzunare verzi la parcuri, și interconectarea lor, prin consolidarea unor coridoarelor ecologice de-a lungul principalelor axe de mobilitate, care vor defini totodată limitele cartierelor. • Principiul mixității funcționale și al complementarității dotărilor de cartier , ce vizează conturarea unor cartiere complete de 15-20 minute, un concept urbanistic ce urmărește facilitarea accesului în proximitatea locuinței la un set complet de dotări - transport public, școală, grădiniță, teren de sport, loc de joacă, spații de socializare, magazin de proximitate etc. Principiul ghidează prioritizarea intervențiilor de regenerare urbană din cadrul unui cartier, urmărind obținerea unei complementarități a activităților și serviciilor oferite. • Principiul unităților de vecinătate, ce vizează facilitarea accesibilității pietonale a tuturor rezidenților la servicii și spații publice de calitate, prin structurarea intervențiilor în jurul unor unități de vecinătate, ce urmează principiul accesibilității pietonale într-o rază de 400 m (5 minute), distanța optimă pe care un om o parcurge confortabil pietonal11. După implementarea acestui principiu, intervențiile pot merge chiar mai departe, prin densificarea dotărilor în jurul unor comunități locale, cu o rază de deservire de aproximativ 200 m (2.5 minute). • Principiul ierarhizării spațiului public, ce vizează configurarea unor insule urbane, în cadrul cărora să se desfășoare reorganizarea locurilor de parcare și structurarea spațiului deschis conform gradului de accesibilitate, conturâd atât spații publice cât și private. 10 Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Contribuții la Politica Urbană 2020-2035, Document însoțitor 8: Marginalizare, sărăcie și excluzune în orașele românești. 11 Gehl, Places for People 47 Accesul la dotările de cartier în proximitatea locuinței contribuie la creșterea calității vieții în cartiere, iar regenerarea urbană a cartierelor urmărind principiile complementarității și al unităților de vecinătate va contribui la scăderea dependenței de automobil, prin asigurarea facilităților necesare vieții de zi cu zi la o distanță confortabilă de parcurs pietonal. Reabilitarea integrată a blocurilor din perioada socialistă, la nivelul imobilului, al cartierului și al palierului de intervenție (eficiență energetică, arhitectură și structură), va contribui calitatea spațiului public și deopotrivă a locuirii, făcând aceste cartiere și clădiri opțiuni competitive pentru locuire. O atenție deosebită trebuie acordată accesibilizării clădirilor de locuințe, atât pentru a asigura accesul facil pentru persoanele cu dizabilități, a celor cu cărucioare pentru copii și a vârstnicilor, încurajând un stil de viață mai activ și implicarea în comunitate. Figura 42. Măsuri de regenerare urbană a cartierelor din orașele statice. Sursa: Autorii 48 ANALIZA DIAGNOSTIC: CONCLUZII, PROVOCĂRI, TENDINȚE ȘI RECOMANDĂRI Provocări, tendințe și nevoi identificate Recomandări Dinamicile spațiale și principalele zone de dezvoltare • Inventarierea resurselor de teren și a patrimoniului • Municipiul Târgu Secuiesc se înscrie în construit pentru identificarea celor cu potențial de categoria orașelor statice din punct de vedere dezvoltare și valorificare în scop economic, spațial, ce se confruntă cu declin demografic, rezidențial sau de utilitate publică - atât active populația cu domiciliul scăzând cu 10,17% în publice din gestiunea primăriei, cât și a celor din perioada 2000-2020, asemenea multor orașe gestiunea altor instituții publice. medii și mici din România. • Inventarierea proprietăților vacante și colaborarea • Scăderea demografică accelerată, coroborată cu proprietarii pentru a facilita reabilitarea clădirilor cu provocările de natură economică și degradate sau reutilizarea, chiar și temporară în îmbătrânirea fondului construit, poate duce la scopuri publice a terenurilor vacante. apariția de spații vacante temporare sau • Încurajarea activităților economice și atragerea permanente, publice sau private ce trebuie investitorilor în parcurile industriale printr-o gestionate, deoarecele ele pot avea un impact abordare proactivă din partea administrației publice negativ, estetic dar și social, asupra în dezvoltarea zonelor de interes: împrejurimilor. o facilitarea conectivității la infrastructură • Volumele de trafic generate de cele două edilitară și de transport în cazul spațiilor parcuri industriale din sudul municipiului și de industriale / logistice, zona industrială / logistică din nordul orașului o parteneriate public-private în reconversia în lipsa unei centuri ocolitoare, pot limita funcțională a unor clădiri din zona centrală sau în regenerarea spațiului public pentru accesibilitatea sau siguranța pietonală. stimularea activităților economice și atragerea de angajatori (spații de birouri). Dinamica locuirii și calitatea fondului locativ • Gradul de satisfacție relativ scăzut al • Elaborarea unor ghiduri de bune practici pentru locuitorilor cu privire la calitatea locuirii din reabilitarea locuințelor individuale și colaborarea orașul Târgu Secuiesc – doar 41% total cu proprietarii, pentru a găsi soluții de finanțare mulțumiți, locul 27/41 orașe studiate pentru reabilitarea proprietăților degradate / • Nevoie de adaptare a fondului construit și a vacante. spațiului public la nevoile unei populații • Reabilitarea fondului construit îmbătrânit, printr - îmbătrânite, prin implementarea standardelor o abordare comprehensivă, care să includă: de accesibilitate, atât la nivelul trotuarelor – o intervenții arhitecturale la nivelul fațadelor, intervenție relativ simplă, dar și la nivelul pentru a construi o imagine coerentă și clădirilor publice și a celor de locuințe – plăcută din punct de vedere estetic. intervenție cu grad mare de complexitate. o reabilitare termică, eficientizarea energetică • Îmbătrânirea țesutului urban de pe străzile și adoptarea obiectivelor nZEB. secundare (locuințe individuale, proprietate o adaptarea clădirilor la nevoile unei populații privată) are un impact direct asupra calității aflate în proces de îmbătrânire prin facilitarea spațiului public, asupra vitalității socio- accesibilității persoanelor cu dizabilități și a economice a zonei și asupra calității locuirii. vârstnicilor, astfel încât ei să fie încurajați să • Reabilitarea locuințelor individuale fără să se aibă o viață cât mai activă. respecte o viziune de ansamblu asupra o amenajarea teraselor blocurilor pentru cartierului și al specificului arhitectural, poate folosirea în activități recreative . duce la pierderea caracterul specific al orașului • Aplicarea unor politici fiscale care să stimuleze / al identității spațiale. restaurarea patrimoniului arhitectural aflat în • proprietate privată. 49 Provocări, tendințe și nevoi identificate Recomandări Regenerarea spațiului public și a resurselor de patrimoniu antropic și natural • Nevoia de regenerare urbană a clădirilor • Abordarea integrată asupra proiectelor de istorice, a spațiilor publice reprezentative și a regenerare a spațiului public și de valorificare a infrastructurii sociale, precum școli, spitale, cladirilor de patrimoniului: centre culturale. o Inventarierea și cartografierea activelor • Locurile de parcare amenajate împrejurul pieței publice și a resurselor naturale și de Gabor Aron fragmentează ansamblul patrimoniu, incluzând amplasare, condiția în arhitectural și dialogul dintre spațiul public și care se află și informații despre statutul juridic fațadele clădirilor, gândite unitar la origine. al proprietății. • Intersecția mai multor artere principale în Piața o Colaborarea cu alte instituții ale statului Gábor �ron ce generează un volum de trafic pentru valorificarea obiectivelor aflate în mai intens în zonă, fapt ce poate pune dificultăți proprietatea / administrația acestora. (ex. calității de spațiu public al pieței dar și unei Ministerul Culturii) eventuale transformări a centrului în zonă o Respectarea legislației și a standardelor de pietonală. bună practică în asigurarea accesibilității • Degradarea rapidă a unor clădiri de patrimoniu persoanelor cu dizabilități motorii și a și limitarea capacității administrației publice de nevăzătorilor în proiectele de regenerare. a desfășura operațiuni de reabilitare din cauza o Activarea / creșterea ofertei culturale și a ambiguităților asupra statutul juridic al utilizării spațiilor reabilitate prin parteneriate proprietății sau din cauza dialogului deficitar cu ONG-urile, teatrele private etc. dintre instituțiile ce dețin active publice. • Dificultăți în asigurarea minimului de spațiu • Reamenajarea pieței Gabor Aron și a zonei verde pe cap de locuitor de 26 m2, cu o medie centrale printr-o abordare integrată, orientată de 18.32 m2/capita. asupra pietonilor. • Numărul redus de parcuri și spații publice o Modernizarea piațetei și pietonizarea pieței - reprezentative, care să deservească organizarea unui concurs de soluții pentru a comunitățile, dincolo de zona centrală. stimula creativitatea în amenajarea • Vulnerabilitatea la dezastre dată de urbanistică. accesibilitatea greoaie a vehiculelor de o Rețeaua curților interioare din jurul pieței intervenție – (pompieri), dată de țesutul urban centrale are potențialul de a crea o rețea de dens, construit în jurul ‘curților’. spații publice sau semipublice intime, inedite • din punct de vedere urbanistic ce pot fi integrate într-un circuit pietonal. o Punerea în valoare a arhitecturii zonei centrale și conservarea patrimoniului arhitectural prin restaurarea și reabilitarea clădirilor de patrimoniu: ▪ Clădiri ce au avut destinație publică: Judecătoria, fosta școală militară, fostul Casino, fosta Casa de Economii ▪ Case vechi, reprezentative pentru orașul meșteșugăresc: Casa Roșie, Casa Hahn Jakab • Extinderea suprafeței de spațiu verde și creșterea gradului de accesibilitate din oraș la Drumul Nemirei - rețeaua velo. Extinderea conexiunilor radiale la rețeaua de piste de biciclete (Drumul Nemirei) poate oferi o mai bună conectare la resursele naturale din zona periurbană, având atât scop recreativ pentru locuitorii zonei cât și potențial turistic. 50 Provocări, tendințe și nevoi identificate Recomandări Regenerarea integrată a cartierelor • Nevoia de regenerare a cartierului de locuințe, • Regândirea zonelor rezidențiale printr -o abordare prin reabilitarea termică și structurală a integrată de regenerarea urbană blocurilor și îmbunătățirea calității și accesului o Implementarea principiului cartierelor la spații verzi, de socializare, locuri de joacă dar complete și al accesibilității pietonale de 15-20 și a infrastructurii pietonale. minute, rază în care locuitorii să aibă acces la • Oportunități limitate de petrecere a timpului spații de recreere și socializare, locuri de joacă, liber și lipsa a piețelor, magazinelor alimentare terenuri de sport, piață sau magazin alimentar, sau farmaciilor dincolo de zona centrală, astfel farmacie. încât ele să fie ușor accesibile, îngreunând astfel o Modernizarea dotărilor existente și extinderea accesul la servicii în special pentru persoanele spațiilor publice astfel încât noile dotări să fie vulnerabile și cele vârstnice. variate și să răspundă nevoilor tuturor • Infrastructură pietonală deficitară de pe grupelor de vârstă – locuri de joacă, terenuri arterele secundare (trotuare înguste, de sport, zone de promenadă, zone de inaccesibile, discontinue). socializare, mese de șah etc. o Curțile școlilor pot fi deschise, în afara orelor de curs, pentru comunitatea locală, pentru a suplini nevoia unor spații de agrement, a terenurilor de sport și pistelor de alergare în contextul unor cartiere foarte dense. o Valorificarea spațiilor vacante / virane prin amenajarea lor temporală – proiecte de tip guerilla. • Extindere, reabilitarea și menținerea în stare bună a infrastructurii pietonale în toate zonele rezidențiale, cu o atenție deosebită asupra curților interioare din zona centrală. o 51