SECȚIUNEA 5: IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA STRATEGIEI 5.1. RESPONSABILITĂȚILE ȘI PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Plan de management al implementării strategiei la nivelul zonei urbane funcționale Suceava Context instituţional În 1990, aranjamentele instituţionale erau definite ca „... un compozit de legi, obiceiuri, organizaţii şi strategii de gestionare stabilite de către societate pentru a aloca resurse limitate şi valori care concurează pentru un scop social …� (Sorensen) Pentru administraţia publică locală trebuie avute în vedere atât componente ale sistemului instituţional naţional, cât componente instituţionale locale şi asigurarea corelarea acestora pentru a putea atinge obiectivele stabilite, astfel încât să se asigure o dezvoltare continuă a comunităţii. Administraţia publică locală trebuie să aibă capacitatea de a implementa legislaţia şi politicile economice şi sociale naţionale, fără a neglija specificul local, nevoile şi dorinţele comunităţii, în contextul unor continue schimbări legislative, economice sau politice. Cu toate acestea, se aplică o înţelegere mai îngustă a conceptului de instituţie, aproape de definiţia formală a organizaţiilor: o structură în cadrul căreia oamenii cooperează în funcţie de rolurile acceptate şi recunoscute. De aceea este foarte important ca în cadrul instituţiei primăriei să existe structuri specializate care colaborează pentru atingerea obiectivelor strategice şi care se bazează pe competenţele angajaţilor, funcţionari publici. Odată cu trecerea de la comunism la democraţia pluralistă şi economia de piaţă, a fost necesar ca la nivelul administraţiei publice locale să fie luate toate măsurile pentru asigurarea îmbunătăţirii calităţii guvernării, a creşterii eficienţei, credibilităţii şi transparenţei în vederea asigurării succesului strategiilor de dezvoltare locală şi pentru clădirea încrederii cetăţenilor în administraţia publică. Strategiile de dezvoltare durabilă şi cele sectoriale, precum şi alte documente strategice adoptate de către structura legislativă locală (Consiliul Local) au constituit, de-a lungul timpului, documente ce au stat la baza măsurilor şi proiectelor implementate de către primăria municipiului Suceava. Din punct de vedere instituţional, au fost luate o serie de măsuri care să asigure o bună implementare a proiectelor, contribuind astfel la creşterea şi îmbunătăţirea procesului de guvernare. Cu toate acestea, conform rezultatelor consultării publice realizate pentru conturarea prezentului document, există încă probleme la nivelul comunităţii, probleme ce trebuie rezolvate pentru a creşte atât nivelul de trai, cât şi calitatea serviciilor oferite de administraţie către comunitate. Analiza contextului instituţional şi urban, realizată statistic şi prin consultare publică, a vizat cele cinci provocări specificate în articolul 7 din Regulamentul (UE) nr. 1301/2013: provocări economice, sociale, climatice, demografice şi de mediu. În urma procesului de analiză şi diagnostic se remarcă, din punct de vedere instituţional, următoarele probleme: • Funcţia de Arhitect Şef la nivelul Primăriei Suceava nu este ocupată; • Nu există CTE la nivelul Primăriei care să analizeze/evalueze proiectele de investiţii vizate de autoritatea publică locală; • Implicarea politicului în probleme tehnice/deciziile exclusiv profesionale; • Relaţie de comunicare şi colaborare deficitară între societatea civilă/mediul economic/mediul educaţional şi administraţia publică; 1 • Serviciile on-line oferite de Primăriei sunt îmbunătățite prin proiectul APLICAT – Administrație Publică Locală Informatizată, Calitativă și Accesibilă Tuturor; • Direcţia de Urbanism dispune de personal minim ceea ce face ca autorizaţiile de construire să fie eliberate cu întârziere; • Autoritatea publică locală nu acordă facilităţi mediului de afaceri; • Probleme evidenţiate de mediul de afaceri ca urmare a chestionării acestuia de către Patronatul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, filiala Suceava: instabilitate legislativă, reglementări inutile şi costisitoare, corupţia din administraţia publică; • Gradul de colectare a taxelor şi impozitelor locale este situat sub media naţională; • Autoritatea publică locală nu oferă locuitorilor din cartierul Burdujeni posibilitatea de a rezolva probleme legate de administraţie, taxe şi impozite, în sediul ce se află în cartierul de locuit; • Administraţia nu are un plan integrat de promovare a municipiului care să contribuie la atragerea de investitori şi la dezvoltarea economică; • Nu există o structură care să asigure consultarea şi colaborarea cu instituţiile publice descentralizate, operatorii utilităţilor publice, mediul de afaceri; • Nu există o structură care să asigure accesul rapid al populaţiei la serviciile oferite de primărie (birou unic) şi pentru rezolvarea cu celeritate a problemelor acesteia. Toate aceste probleme au fost analizate şi s-au găsit soluţii pentru rezolvarea lor. Aceste soluţii se regăsesc în proiectele propuse, ce vor contribui la atingerea obiectivului general şi a obiectivelor strategice ale Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021 – 2030. Prin bugetare participativă s-au creat relații de parteneriat între administrația publică și cetățeni, în vederea implicării acestora în mod activ, prin idei, sugestii, propuneri, la îmbunătățirea calității vieții comunității locale și o bună colaborare cu societatea civilă. O noutate în elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale este reprezentată de extinderea sa la nivel de Zonă Urbană Funcțională pentru implementare de proiecte comune de dezvoltare pe domenii diverse: transport public, campus universitar, rute alternative etc. prin înființarea Asociației de Dezvoltare Intercomunitară. Monitorizarea în elaborarea, implementarea și evaluarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană la nivelul Zonei Urbane Funcționale va fi realizată de reprezentanți din zona urbană funcțională. Plan de implementare SIDU ZUF Suceava Odată stabilite proiectele prioritare şi domeniile de interes la nivelul municipiului Suceava, în vederea asigurării implementării acestora vor fi realizate/parcurse următoarele etape/activităţi, care sunt necesare la nivel general, urmând ca detaliile să fie elaborate pentru fiecare proiect în parte, în funcţie de specificul acestora şi numai dacă acest lucru este esenţial necesar pentru faza de implementare: a. Serviciul Proiecte Europene şi Strategii de Dezvoltare elaborează documentele necesare pentru demararea procedurilor de achiziţie publică în vederea stabilirii operatorului economic responsabil cu întocmirea documentaţiei tehnico–economice necesare pentru obţinerea finanţării pentru implementarea proiectului, ţinând cont de specificul finanţării (fonduri nerambursabile, fonduri guvernamentale, buget local). În cazul în care documentaţiile sunt deja întocmite Serviciul de Integrare Europeana şi Strategii de Dezvoltare se va ocupa de întocmirea documentelor necesare pentru actualizarea acestora şi alinierea conţinutului în funcţie de cerinţele stabilite de finanţator. 2 In aceasta etapă Serviciul Proiecte Europene şi Strategii de Dezvoltare se consultă cu alţi specialişti din cadrul altor departamente ale Autorităţii Publice Locale, în mod special Serviciul Investiţii, Direcţia Generală Tehnică şi de Investiţii, Serviciul Buget și finanțări nerambursabile din fonduri publice şi alte astfel de departamente în funcţie de specificul şi tematica proiectului (ex: dacă este vorba despre un proiect care vizează achiziţia de autobuze electrice pentru transportul public local, consultarea se va face cu Serviciul Autoritatea Locală de Autorizare Transport). b. Pe baza documentelor întocmite de Serviciul Proiecte Europene şi Strategii de Dezvoltare şi aprobate de conducătorul instituţiei, conform regulamentului de funcţionare a Autorităţii Publice Locale, Compartimentul Achiziţii Publice întocmeşte documentele necesare pentru derularea procedurilor de achiziţie publică pentru contractul de servicii. c. In baza unei dispoziţii de primar se numeşte comisia de evaluare pentru procedura de achiziţie publică. În cadrul acestei comisii sunt desemnaţi reprezentanţi ai Serviciul Proiecte Europene şi Strategii de Dezvoltare, Compartimentului de Achiziţii Publice, Serviciului Contencios Administrativ, Juridic, Serviciului Investiţii şi orice alt angajat al Unităţii Administrativ Teritoriale, care deţine expertiza necesară pentru evaluarea ofertelor depuse. Comisia responsabilă, cu evaluarea ofertelor va derula procedurile necesare pentru stabilirea ofertantului desemnat câştigător iar întocmirea şi semnarea contractului este în responsabilitatea Compartimentului Achiziţii Publice. d. Pe durata derulării contractului de servicii, membrii desemnaţi în comisia de evaluare vor colabora cu ofertantul câştigător pentru elaborarea documentaţiei, verificarea şi ulterior aprobarea acesteia. De asemenea, aceştia vor întocmi documentele necesare pentru recepţia documentaţiei şi plata contravalorii serviciilor contractate, care se realizează de reprezentanţi ai Direcţiei Buget, Contabilitate şi Fiscalitate. e. În cazul în care acest lucru este necesar, pentru asigurarea stabilirii unei soluţii tehnice/logistice agreata la nivel local, Serviciul Proiecte Europene şi Strategii de Dezvoltare stabileşte termenii, detaliile şi desfăşoară procedurile necesare pentru procesul de consultare publică referitor la: tematica, obiectivele, rezultatele, impactul proiectului. f. După predarea documentaţiei Serviciul Proiecte Europene şi Strategii de Dezvoltare întocmeşte documentele necesare pentru aprobare prin Hotărâri de Consiliu Local a indicatorilor tehnico–economici şi a proiectului, rezultatul fiind emiterea unei Hotărâri de Consiliu Local în funcţie de specificul finanţatorului şi regulamentele interne ale Autorităţii Publice Locale. g. Serviciul Proiecte Europene şi Strategii de Dezvoltare este responsabil pentru identificarea corectă a sursei de finanţare pentru proiect, întocmirea documentelor necesare pentru depunerea cererii de finanţare, comunicarea cu finanţatorul pe procesul etapei de evaluare şi ulterior semnarea contractului de finanţare de către reprezentantul legal al Unităţii Administrativ Teritoriale. h. Serviciul Proiecte Europene şi Strategii de Dezvoltare este responsabil de obţinerea avizelor şi autorizaţiilor necesare pentru implementarea obiectivului de investiţii, prin depunerea documentelor necesare, urmând ca în final Serviciul Urbanism şi Amenajarea Teritoriului din cadrul Unităţii Administrativ Teritoriale să emită autorizaţia de construire. i. În vederea derulării achiziţiilor publice pentru atribuirea contractului de lucrări sau de furnizare se parcurg aceleaşi etape detaliate anterior pentru situaţia contractului de servicii. De asemenea, procedura este similară pentru contractele de asistenta 3 tehnica, consultanta, audit, publicitate, dirigenţie de şantier în funcţie de procedurile legale şi de specificul solicitat de finanţator. j. În etapa de implementare a proiectului, prin dispoziţie de primar se stabileşte echipa de implementare, care, în general, este alcătuită din reprezentanţi ai Serviciului Proiecte Europene şi Strategii de Dezvoltare, Direcţiei Buget, Contabilitate şi Fiscalitate, Serviciului Contencios Administrativ, Juridic, Serviciului Investiţii şi alte departamente în funcţie de specificul proiectului (ex: Biroul Energetic şi de Utilităţi Publice, Serviciul Administrare Străzi şi Sistematizare Rutieră etc.). k. Pe durata de execuţie a lucrărilor echipa de implementare este responsabilă cu monitorizarea execuţiei lucrărilor, verificarea asigurării îndeplinirii condiţiilor de calitate şi compatibilitate, verificarea situaţiilor de lucrări şi de plată, întocmirea rapoartelor către finanţator, comunicarea cu reprezentanţii finanţatorului, respectarea etapelor necesare pentru asigurarea îndeplinirii obiectivelor proiectului şi a indicatorilor stabiliţi, evaluarea riscurilor, identificarea problemelor apărute şi soluţionarea acestora. De asemenea, se are în vedere asigurarea vizibilităţii proiectului, comunicarea cu reprezentanţii comunităţii locale şi cu organismele sau instituţiile abilitate pentru asigurarea transparenţei şi diseminării procedurilor de implementare a activităţilor incluse în cadrul proiectului. l. După finalizarea execuţiei contractului de lucrări, echipa de proiect este responsabilă cu întocmirea documentelor necesare pentru recepţia şi punerea în funcţiune a lucrărilor. m. În perioada de monitorizare, echipa de proiect împreună cu reprezentanţi ai departamentelor de specialitate din cadrul Unităţii Administrative Teritoriale (în special Serviciul Investiţii, Serviciul Patrimoniu, Direcţia Generală a Domeniului Public) sunt responsabili pentru asigurarea funcţionării sau păstrării integrităţii constructive şi funcţionale a obiectelor de investiţie realizate în cadrul proiectului. Etapa finală este Evaluarea implementării SIDU de către Structura de Monitorizare și Evaluare privind stadiul de implementare a țintelor asumate prin SIDU și pregătirea actualizării documentelor strategice pentru perioada post 2030. 5.2. SISTEMUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE Plan de monitorizare şi evaluare SIDU ZUF Suceava Etapele de monitorizare şi evaluare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Suceava: 0. Stabilirea structurii de management responsabilă cu monitorizarea şi evaluarea documentului strategic Structura de management şi implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a ZUF Suceava este formată din următoarele persoane: 1. Dan Florentin Dura Serviciul Proiecte Europene și Strategii de Coordonator Dezvoltare 2. Georgeta Gabriela Serviciul Proiecte Europene și Strategii de Membru Lazăr Dezvoltare 4 3. Simona Mariana Direcţia Buget, Contabilitate şi Fiscalitate Membru Maxim (Buget) 5. Neculai Liviu Frunzaru Direcţia Generală Tehnică şi de Investiţii Membru Principala atribuţie a structurii de management și implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană este de a prioritiza şi selecta proiectele finanţabile prin Axa prioritară 4 din cadrul POR, dar şi proiectele finanţabile din alte axe prioritare ale POR, alte Programe Operaţionale sau alte surse de finanţare. Structura de management și implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană include şi structura de management şi implementare a documentelor programatice de dezvoltare urbană, astfel având rolul de a monitoriza şi evalua aceste documente, respectiv: Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană Durabilă a Zonei Urbane Funcționale Suceava, Planul de Mobilitate Urbană Durabilă a Zonei Urbane Funcționale Suceava şi Planul Național de Redresare și Reziliență și Documentul Justificativ pentru pentru finanţare din fonduri ESI 2021-2027. Membrii structurii de management şi implementare a SIDU acoperă diverse arii de expertiză astfel încât procesul de îndeplinire a atribuţiilor delegate, respectiv de monitorizare şi evaluare a documentului strategic, să fie unul eficient. Membrii structurii de management şi implementare a SIDU au fost selectaţi pe baza competenţelor şi a experienţei, ţinând cont de principiile egalităţii de şanse, în vederea asigurării unui proces eficient de monitorizare şi evaluare a documentului programatic de dezvoltare urbană a Municipiului Suceava. Responsabilităţile şi experienţa, pentru fiecare membru a structurii de management și implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană, sunt evidenţiate în tabelul următor: 5 Tabel 1. Plan de monitorizare și evaluare SIDU ZUF Suceava Nume/calitate Responsabilităţi şi atribuţii extrase din Anexă la Fişa postului Experienţă profesională în AU relevante A. Pregătire de bază – absolvent a Facultății de construcții, Specializarea „Protecția mediului�, în cadrul Institutului Politehnic „Gheorghe Asachi� Iași, master „Managementul Afacerilor Externe�, Facultatea de Administrație Publică, în cadrul Universității „Ștefan cel Mare� Suceava. • coordonarea activităţii membrilor structurii de management și implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană; B. Experienţă în domeniul managementului de proiect/elaborare • stabilirea interfeţei de contact cu membrii Organismului strategii de dezvoltare urbană/implementare proiecte finanţate din Intermediar şi Autorităţii de Management sau alte organisme fonduri externe nerambursabile - peste 13 ani experienţă în coordonarea implicate în procesul dezvoltării urbane durabile; Serviciului de Integrare Europeană și Strategii de Dezvoltare a municipiului: • monitorizarea şi evaluarea documentelor programatice coordonare proiecte finanțate din fondurile europene, organizarea privind dezvoltarea urbană a municipiului Suceava și zona echipelor de proiecte, menținerea ativă a cooperării cu partenerii locali, urbană funcțională: SIDU ZUF Suceava şi PMUD ZUF Suceava; menținerea contactului cu partenerii europeni – potențiali inițiatori de noi proiecte, identificarea surselor interne și externe de finanțare Dan Florentin • elaborarea periodică a calendarului privind şedinţele de nerambursabilă pentru dezvoltarea locală în diverse domenii, colaborarea Dura monitorizare şi control; permanentă cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord -Est în vederea Coordonator • convocarea şi conducerea şedinţelor periodice care vor avea întocmirii de proiecte europene și strategii de dezvoltare locală pentru drept scop monitorizarea şi evaluarea documentelor accesarea fondurilor nerambursabile accesibile în cadrul Programului programatice privind dezvoltarea durabilă; Operațional Regional. • pregătirea, împreună cu ceilalţi membri ai structurii de management și implementare a Strategiei Integrate de C. Specializări şi calificări: Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale, a rapoartelor ▪ Curs „Manager de proiect�, Consulting Group în colaborare cu de monitorizare şi evaluare, precum şi a altor documente Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Minis terul solicitate de organismele implicate în procesul monitorizării şi Educației, Cercetării; evaluării dezvoltării urbane durabile. ▪ Program de perfecționare „Programul European pentru instruirea specialiștilor în domeniul transportului urban�, organizat de Comisia Europeană; ▪ Program de perfecționare „Programul European pentru instruirea funcționarilor publici�, organizat de Comisia Europeană prin Programul LEONARDO; 6 Nume/calitate Responsabilităţi şi atribuţii extrase din Anexă la Fişa postului Experienţă profesională în AU relevante ▪ Participare la diverse conferințe, seminarii, workshop -uri privind accesarea fondurilor nerambursabile, managementul serviciilor publice. A. Pregătire de bază – absolventă a Facultății de Litere, Specializarea Franceză-Engleză, în cadrul Universității „Șstefan cel Mare� Suceava B. Experienţă în domeniul urbanism, amenajarea terenului şi • monitorizarea şi evaluarea documentelor programatice cadastru – experiență în: atragerea/promovarea de programe și privind dezvoltarea urbană a municipiului Suceava și zona oportunități de finanțare, de creditare și alte modalități de obținere a urbană funcțională Suceava: SIDU ZUF Suceava şi PMUD ZUF mijloacelor necesare punerii în practică a proiectelor propuse de Suceava; municipalitate, în scopul promovării la nivel național și internațional a • participarea la şedinţele periodice care vor avea drept scop obiectivelor turistice din municipiul Suceava, conceperea și implementarea Georgeta monitorizarea şi evaluarea documentelor programatice de programre și proiecte destinate atragerii de investiții în domeniul Gabriela Lazăr privind dezvoltarea durabilă; turismului, întocmirea de documente pentru colaborarea cu organisme la Membru • pregătirea, împreună cu ceilalţi membri ai structurii de nivel local, întocmirea de documentații necesare pentru elaborarea unor management și implementare a Strategiei Integrate de studii necesare pentru obținerea de finanțare nerambursabilă. Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale, a rapoartelor de monitorizare şi evaluare, precum şi a altor documente C. Specializări şi calificări: solicitate de organismele implicate în procesul monitorizării şi ▪ Program de formare profesională „Pregătirea proiectelor�, organizat evaluării dezvoltării urbane durabile. în cadrul proiectului „Instruire la nivel național și regional pentru creșterea capacității de absorbție pentru Programele Operaționale gestionate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Locuinței�; ▪ Curs „Manager de proiect�, organizat de Schultz Consulting. • monitorizarea şi evaluarea documentelor programatice A. Pregătire de bază – absolventă a Facultăţii de Economie şi privind dezvoltarea urbană a municipiului Suceava și zona Administrarea Afacerilor „Alexandru Ioan Cuza� – Iaşi, Master în urbană funcțională Suceava: SIDU ZUF Suceava şi PMUD ZUF „Drept european� la Facultatea de Administraţie Publică şi Drept, în Simona Suceava; cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare�, Suceava. Mariana • participarea la şedinţele periodice care vor avea drept scop Maxim monitorizarea şi evaluarea documentelor programatice B. Experienţă în domeniul fiscalitate şi bugetar – peste 7 ani Membru privind dezvoltarea durabilă; experienţă în elaborarea bugetului general de venituri şi cheltuieli, rectificări • pregătirea, împreună cu ceilalţi membri ai structurii de bugetare, urmărirea şi gestionarea contractelor angajate de municipalitate management și implementare a Strategiei Integrate de şi a altor activităţi legate de bugetul instituţiilor publice locale. Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale, a rapoartelor 7 Nume/calitate Responsabilităţi şi atribuţii extrase din Anexă la Fişa postului Experienţă profesională în AU relevante de monitorizare şi evaluare, precum şi a altor documente C. Specializări şi calificări: solicitate de organismele implicare în procesul monitorizării şi ▪ Curs de perfecţionare „Managementul performanţei instituţiilor evaluării dezvoltării urbane durabile. publice� organizat de SC Expert Aktiv Group SRL, 2015; ▪ Seminar de contabilitate publică „Noutăţi legislative în domeniul contabilităţii publice�, Brum Pertners, 2014; ▪ Program de perfecţionare „Standarde şi sisteme de control intern/managerial în administraţia publică�, ANFP, 2013; ▪ Program de instruire „Standarde de control intern Managerial�, Actual Trening, 2012; ▪ Curs „Achiziţii şi managementul lanţului de aprovizionare�, Camera de Comerţ şi Industrie Suceava, Universitatea Petre Andrei – IAŞI, 2010; ▪ Curs „Agenţi pentru servicii de investiţii financiare�, Centrul de pregătire financiară Millenium Bucureşti, 2007; ▪ Diplomă de studii aprofundate, Specializarea Management financiar – bancar, 2004-2005. A. Pregătire de bază – absolvent a Facultății de Mecanică, profil Mecanic, Universitatea din Galați, Master în specializarea Administrație Publică, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, • monitorizarea şi evaluarea documentelor programatice în cadrul Universității din București privind dezvoltarea urbană a municipiului Suceava și zona urbană funcțională Suceava: SIDU ZUF Suceava şi PMUD ZUF B. Experienţă în domeniul coordonării şi gestionării Direcţiei Tehnice Suceava; a municipiului Suceava – experienţă în: coordonare, elaborare programe şi • participarea la şedinţele periodice care vor avea drept scop prognoze de dezvoltare a municipiului, corelând propunerile din Planul Neculai Liviu monitorizarea şi evaluarea documentelor programatice Urbanistic General cu necesităţile din teren, verificarea eficienţei şi calităţii Frunzaru privind dezvoltarea durabilă; lucrărilor executate, elaborarea programul anual a obiectivelor de investiţii Membru • pregătirea, împreună cu ceilalţi membri ai structurii de pentru Municipiul Suceava, participare împreună cu operatorii şi autorităţile management și implementare a Strategiei Integrate de administraţiei publice locale la procesul de accesare şi atragere fonduri de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale Suceava, a investiţii pentru municipiu, participare la elaborarea strategiei locale cu rapoartelor de monitorizare şi evaluare, precum şi a altor privire la accelerarea dezvoltării serviciilor de utilităţi publice de interes documente solicitate de organismele implicare în procesul local, asigură realizarea programului de lucrări privind modernizarea şi monitorizării şi evaluării dezvoltării urbane durabile. întreţinerea sistemului de iluminat public. 8 Nume/calitate Responsabilităţi şi atribuţii extrase din Anexă la Fişa postului Experienţă profesională în AU relevante C. Specializări şi calificări: ▪ Program de perfecționare, specializarea „Evaluarea economică și Financiară a Întreprinderii�, organizat de Corpul Experților Contabili și Contabili Autorizați; ▪ Participare la conferința „Pregătirea teoretică în vederea susținerii examenului de atestare ca auditor energetic pentru instalații�, organizat de Facultatea de Construcții și Instalații U.T. Gheorghe Asachi Iași; ▪ Curs „Pregătirea teoretică organizată de Ministerul Internelor și Reformei Administrative prin Fundația Română pentru Energie și Mediu�, în cadrul Unității de Management a proiectului „Termoficare, eficiență și căldură� ▪ Program de perfecționare „Management în domeniul gospodăriei comunale și locative�, organizat de Asociația Profesională și Patronală a Gospodăriei Comunale și Locative din România, Centrul de Formare și Perfecționare Profesională ▪ Program de perfecționare „Metode Eficiente de Exploatare a Schimbărilor de Căldură cu Plăci și a Micro-punctelor Termice�, I.C.P.I.A.F. S.A. Cluj-Napoca 9 Planificarea monitorizării şi evaluării documentului strategic În vederea asigurării unui proces de monitorizare şi evaluare eficient şi eficace a documentelor programatice de dezvoltare urbană durabilă după primirea notificării cu privire la conformitatea administrativă şi admisibilitatea Documentului Justificativ pentru finanţare din fonduri ESI 2021-2027, coordonatorul structurii de management și implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale Suceava va convoca membrii structurii de management și implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale Suceava pentru a participa la şedinţa de demarare a procesului de monitorizare şi evaluare a documentelor programatice de dezvoltare urbană. La această şedinţă vor participa toţi membrii structurii de management și implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale Suceava. În cadrul şedinţei se vor prezenta atribuţiile tuturor participanţilor, se vor aproba metodele de monitorizare şi evaluare a documentelor strategice şi se va stabili calendarul şedinţelor de monitorizare, respectiv de evaluare a documentelor programatice privind dezvoltarea urbană. Monitorizarea şi evaluarea documentului programatic Monitorizarea şi evaluarea internă a SIDU va fi realizată de către membrii structurii de management și implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale Suceava pe toată perioada de programare stabilită în cadrul documentului strategic, respectiv până în anul 2030. În activitatea de monitorizare şi evaluare a documentului strategic se vor utiliza următoarele tipuri de şedinţe: ▪ şedinţe anuale de monitorizare a documentului strategic; ▪ şedinţă de evaluare preliminară a documentului strategic; ▪ şedinţă de evaluare finală a documentului strategic; ▪ şedinţe ad-hoc de monitorizare/evaluare a documentului strategic. Şedinţele anuale de monitorizare a documentului strategic Şedinţele vor avea în vedere: • monitorizarea stadiului proiectelor propuse în cadrul documentului strategic; • analiza strategiei de management a riscurilor în implementarea SIDU; • stabilirea activităţilor pe următorul an şi a responsabililor pentru fiecare activitate în parte; • prezentarea eventualelor probleme identificate în îndeplinirea atribuţiilor desemnate. În vederea realizării activităţilor de monitorizare propuse se vor formula note interne către departamentele/serviciile din cadrul Primăriei Municipiului Suceava în vederea colectării datelor şi informaţiilor necesare cu privire la stadiul proiectelor iniţiate de municipalitate. Acţiunile necesare pentru realizarea şedinţei anuale de monitorizare vor fi iniţiate şi finalizate în primul semestru al anului şi vor viza activităţile realizate în anul anterior şedinţei de monitorizare. Ca urmare a desfăşurării şedinţei de monitorizare va rezulta un Raport de monitorizare, elaborat în 3 zile de la momentul desfăşurării şedinţei de monitorizare, semnat de toţi membrii desemnaţi în structura de management și implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale Suceava. Şedinţa de evaluare preliminară a documentului strategic Şedinţa va avea în vedere: • stadiul atingerii indicatorilor stabiliţi în planul de implementare a SIDU ZUF Suceava; • gradul de atingere a obiectivelor stabilite în cadrul documentului strategic; 10 • analiza problemelor apărute sau ce se previzionează; • analiza recomandărilor venite din partea autorităţilor implicate în procesul de implementare a dezvoltării urbane durabile; • propunerea de soluţii în vederea atingerii obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi în cadrul documentului strategic. Desfăşurarea şedinţei de evaluare preliminară va presupune realizarea următoarelor activităţi: • Colectarea datelor necesare evaluării stadiului indicatorilor SIDU ZUF Suceava, respectiv transmiterea de adrese către instituţii de interes local, regional şi naţional şi centralizarea informaţiilor primite; • Organizarea unei întâlniri în cadrul căreia se va stabili modul de lucru pentru realizarea evaluării preliminare a documentului strategic; • Elaborare şi aprobare Raport preliminar de evaluare. Şedinţa de evaluare preliminară a documentului strategic va fi realizată în anul 2023. Şedinţa de evaluare finală a documentului strategic Şedinţa va avea în vedere: • stadiul atingerii indicatorilor stabiliţi în planul de implementare a SIDU; • gradul de atingere a obiectivelor stabilite în cadrul documentului strategic; • impactul documentului strategic la nivel local. Desfăşurarea şedinţei de evaluare finală va presupune realizarea următoarelor activităţi: • Colectarea datelor necesare evaluării stadiului indicatorilor SIDU, respectiv transmiterea de adrese către instituţii de interes local, regional şi naţional şi centralizarea informaţiilor primite; • Organizarea unei întâlniri în cadrul căreia se va stabili modul de lucru pentru realizarea evaluării finale a documentului strategic; • Elaborare şi aprobare Raport final de evaluare. Şedinţa de evaluare finală a documentului strategic va fi realizată în a doua jumătate a anului 2030. În cazul apariţiei situaţiilor cu risc, membrii structurii de management și implementare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Zonei Urbane Funcționale Suceava vor organiza şedinţe ad-hoc de monitorizare/evaluare a documentului strategic. Astfel de şedinţe pot viza activităţi generate de necesitatea revizuirii documentului strategic, de apariţia de riscuri în implementarea documentului strategic, de situaţii neprevăzute. La nivel intern, principalele mecanisme de monitorizare, control şi evaluare a obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană sunt următoarele: 11 Tabel 2. Mecanisme de monitorizare și evaluare SIDU Nr. Mecanisme de Responsabil Ce se urmăreşte Modalitate de consemnare crt monitorizare şi evaluare ▪ Stabilirea metodelor de comunicare; ▪ Stabilirea calendarului şedinţelor ulterioare; Şedinţă de demarare a ▪ Minută şedinţei de ▪ Repartizarea atribuţiilor persoanelor implicate; 1. procesului de Membrii demarare a procesului de ▪ Stabilirea metodelor de monitorizare şi evaluare a monitorizare şi evaluare monitorizare şi evaluare documentului strategic; ▪ Revizuirea riscurilor, dacă este cazul. ▪ Monitorizarea stadiului proiectelor; Şedinţe anuale de ▪ Analiza strategiei de management a riscurilor; ▪ Raport anual de 2. Membrii monitorizare ▪ Stabilirea activităţilor pentru următoarea perioadă; monitorizare ▪ Prezentare probleme identificate. ▪ Stadiul atingerii indicatorilor stabiliţi; ▪ Gradul de atingere a obiectivelor stabilite; ▪ Analiza problemelor apărute sau ce se previzionează; Şedinţă de evaluare ▪ Analiza recomandărilor venite din partea autorităţilor ▪ Raport preliminar de 3. Membrii preliminară implicate în procesul de implementare a dezvoltării evaluare urbane durabile; ▪ Propunerea de soluţii în vederea atingerii obiectivelor şi indicatorilor stabiliţi. ▪ Stadiul atingerii indicatorilor stabiliţi; 4. Şedinţa de evaluare finală Membrii ▪ Gradul de atingere a obiectivelor stabilite; ▪ Raport final de evaluare ▪ Impactul documentului strategic la nivel local. Şedinţe ad-hoc de ▪ Minute ale şedinţelor ad- ▪ Situaţii neprevăzute apărute în perioada de implementare 5. monitorizare/evaluare a Membrii hoc de a documentului strategic. documentului strategic monitorizare/evaluare Instrumentele şi mijloacele de monitorizare şi evaluare prezentate anterior sunt utilizate în vederea atingerii obiectivelor şi indicatorilor propuşi în cadrul Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Suceava pentru perioada 2021-2030. Calendarul activităţilor de monitorizare şi evaluare este prezentat în tabelul următor: 12 Tabel 3. Calendarul activităților de monitorizare și evaluare SIDU 2021-2030 Mijloace de 2021 2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 monitoriz are și Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem Sem evaluare I II I II I II I II I II I II I II I II I II I II Ședință de demarare a procesului de monitoriz are și evaluare Ședințe anuale de monitoriz are Ședință preliminar ă de evaluare Ședință finală de evaluare 13 Indicatori de monitorizare și evaluare Mecanismul de implementare propus pentru implementarea SIDU Pentru dezvoltarea unui cadru de monitorizare și evaluare, există două tipuri de indicatori de avut în vedere: indicatori de realizare imediată (output), referitori la rezultatele proiectelor, respectiv indicatori de impact, definiți definit pe un palier mai general, ca fiind „schimbarea care poate fi atribuită în mod credibil unei intervenții� (Direcția Generală pentru Politică Regională și Urbană) – în acest caz, implementării SIDU. Aceste două tipuri de indicatori sunt prezentate în continuare, alături de unitățile de măsură, nivelurile de referință și țintele asumate. În aplicarea acestor indicatori, trebuie subliniată importanța unei liste de proiecte prioritare, cu termene și bugete clare, comunicate transparent către comunitatea locală. Astfel, monitorizarea și evaluarea se vor concentra pe lista scurtă de proiecte, și nu pe o listă cu sute de proiecte, neierarhizate și dificil de urmărit. Matricea indicatorilor de realizare imediată și proiectelor incluse în SIDU Suceava 2021-2030, cu detalierea țintelor intermediare și finale poate fi consultată în Anexa 5. Indicatori de monitorizare și evaluare proiecte SIDU Zona Urbană Suceava.xls. Tabel 4. Indicatori de realizare imediată (output) Țintă Cod Unitatea de Nivel de Țintă finală Indicator de realizare imediată (output) intermediară referință măsură referință (2023) (2030) (2024) 1. Oraș Verde și rezilient 1.1 Mobilitate Urbana Durabila #1.1.1 Lungimea drumurilor noi care beneficiază̆ de sprijin Km 18 52,8 78 – autostrăzi, drumuri expres, variante de ocolire #1.1.3 Număr pasageri transportați cu trenul per an Nr. Pasageri 348908 383799 460559 #1.1.4 Lungimea drumurilor noi care beneficiază̆ de sprijin Km 180 350 802 – regionale / județene / metropolitane #1.1.5 Lungimea drumurilor reconstruite sau modernizate Km 180 350 802 #1.1.6 Întreținerea drumurilor Procent (%) 38 58 60 #1.1.7 Densitatea rețelei de drumuri publice Km/Kmp #1.1.8 Locuri parcare nou construite Nr. 208 5841 1880 #1.1.9 Soluții tehnice de fluidizare a traficului Nr. 1 3 5 implementate #1.1.10 Număr accidente pe drumurile publice din incinta Nr, 146 141 126 urbanului în Municipiul Suceava #1.1.11 Număr decese accidente pe drumurile publice din Nr. 8 7 5 incinta urbanului #1.1.12 Material rulant ecologic pentru transportul public Nr. 52 67 97 #1.1.13 Număr pasageri transportați cu TPUrban/ Nr. 12914779/ 15409930/ 11052824/- TPMetropolitan per an 21586200 28520130 #1.1.14 Stații TP ZUF construite sau modernizate Nr. 55 75 142 #1.1.15 Cota modală a deplasărilor cu mijloacele de Procent (%) 20 22 36 transport public #1.1.16 Procentul de persoane care se află la 0,5 km de Procent (%) tranzitul public care circulă cel puțin la fiecare 20 de 38 42 48 minute #1.1.17 Sisteme de management al traficului (e-ticketing și Unitate sistem de informare călători) specifice pentru 1 2 2 transportul public de călători #1.1.18 Stații reîncărcare mașini electrice Nr. 28 42 70 #1.1.19 Piste ciclabile construite sau modernizate Km 10,2 12,20 28,4 #1.1.20 Alei pietonale/trotuare construite sau modernizate Km 10 30 88 în ZUF Suceava 14 Țintă Cod Unitatea de Nivel de Țintă finală Indicator de realizare imediată (output) intermediară referință măsură referință (2023) (2030) (2024) #1.1.21 Lungime trotuare Municipiul Suceava Km 86,3 89,4 98,6 #1.1.22 Cotă modală a deplasărilor nemotorizate Procent (%) 37 38 40 #1.1.23 Pasaje si treceri de pietoni construite sau Nr. 5 8 18 modernizate #1.1.24 Conexiuni intermodale - noi sau modernizate Nr. - - 1 1.2 Neutralitate Energetică #1.2.1 Blocuri care beneficiază̆ de sprijin pentru Nr. 80 102 114 îmbunătățirea performanței energetice a locuinței #1.2.2 Suprafața clădirilor publice care beneficiază de Mp 1584 2100 5400 sprijin pentru îmbunătățirea performanței energetice #1.2.3 Număr de clădiri publice reabilitate termic Nr. 4 6 12 #1.2.4 Unități publice în care sunt utilizate sisteme de Nr. 22 24 28 iluminat eficiente energetic #1.2.5 Conducte de rețea pentru încălzirea urbană nou Km 127 214 257 construite sau modernizate #1.2.6 Putere anuală produsă de infrastructurile MWh - - 2500 generatoare de energie verde nou construite 1.3 Reducerea Poluării Aerului și a Riscurilor Climatice #1.3.1 Lungimea malurilor de râuri/lacuri prevăzute cu Km 0,8 2,6 5,1 lucrări împotriva inundațiilor noi / consolidate #1.3.3 Suprafața spatiilor verzi urbane în Municipiul Ha 371,54 385,10 447,10 Suceava #1.3.4 Suprafață verde per cap de locuitor Mp 40,33 41,80 48,64 #1.3.6 Indice Calitate Aer (ICA) Procent (%) 1 1 1 #1.3.7 Investiții în facilități pentru colectarea selectivă a Euro 130000 300000 5210000 deșeurilor 2. Oraș Competitiv 2.1 Infrastructura publică de calitate #2.1.1 Capacitatea claselor din cadrul infrastructurilor Persoane - 60 180 pentru îngrijirea copiilor (creșe) care beneficiază̆ de sprijin (noi sau modernizate) #2.1.2 Capacitatea claselor din cadrul infrastructurilor din Persoane 120 160 320 domeniul învățământului (grădinițe) care beneficiază de sprijin (noi sau modernizate) #2.1.3 Capacitatea claselor din cadrul infrastructurilor din Persoane 798 2854 5199 domeniul învățământului (școli / licee) care beneficiază de sprijin (noi sau modernizate) #2.1.4 Studenți înscriși anual la programele educaționale Nr. 4648 5113 6136 (licență, masterat și doctorat) ale instituțiilor de învățământ superior din Municipiul Suceava #2.1.5 Ponderea unităților de învățământ din municipiu Procent (%) 50 55 85 care dețin autorizație de funcționare ISU la începerea anului școlar #2.1.6 Reducerea ratei de abandon școlar Procent (%) 0,28 0,38 0,88 #2.1.7 Săli de sport sau baze sportive construite sau Nr. 1 3 6 modernizate #2.1.8 Locuri de joacă construite sau modernizate Nr. 110 112 140 #2.1.9 Zone de agrement construite sau modernizate Nr. 1 1 3 #2.1.10 Suprafața clădirilor publice reabilitate sau Mp 1720 1850 5800 modernizate #2.1.11 Spații urbane regenerate Mp 200 300 1280 15 Țintă Cod Unitatea de Nivel de Țintă finală Indicator de realizare imediată (output) intermediară referință măsură referință (2023) (2030) (2024) #2.1.12 Lungimea rețelei de iluminat stradal Km 258,06 258,06 258,06 #2.1.13 Lungime rețelei de iluminat stradal modernizată Km 14 20 108 #2.1.14 Lungimea rețelei de canalizare la nivel de ZUF Km 428 435 485 Suceava #2.1.15 Lungime străzilor cu conducte de canalizare Km 30 35 120 modernizate #2.1.16 Procentul străzilor cu conducte de canalizare Procent (%) 72 78 90 #2.1.17 Lungimea totala a rețelei de distribuție a apei Km 276 284 341 potabile la nivel de ZUF Suceava #2.1.18 Procentul lungimii străzilor orășenești cu rețea de Procent (%) 90 91 99 apa in lungimea străzilor orășenești #2.1.19 Lungimea totală a rețelei de distribuție gaze la nivel Km 238,3 240,1 302 de ZUF Suceava #2.1.20 Ponderea lungimii străzilor orășenești cu rețea de Procent (%) 68 80 98 gaz in lungimea străzilor orășenești 2.2 Valorificarea terenurilor si clădirilor pentru investiții strategice #2.2.1 Număr total de sosiri ale turiștilor în unitățile de Mii 99.129 101.000 109.041 primire turistică #2.2.2 Număr total de înnoptări ale turiștilor Mii 151952 152500 327123 #2.2.3 Durata medie de ședere (zile) Nr. 1,5 1,5 3 #2.2.4 Strategii de dezvoltare a turismului Nr. - 1 1 #2.2.5 Trasee turistice tematice Nr. 1 2 5 #2.2.6 Centre de informare turistică Nr. 1 1 3 2.3 Încurajarea inovației , a start up urilor și Forța de munca calificată #2.3.1 Sprijinirea IMM-urilor care aduc inovații în produse 2 8 21 sau procese Nr. #2.3.2 Locuri de muncă nou-create în întreprinderile 14 200 1500 sprijinite Nr. #2.3.3 Capacitatea de incubare IMM-uri Nr. 2 6 21 #2.3.4 IMM-uri care beneficiază de servicii de incubare Nr. 2 6 21 #2.3.5 IMM-urile care beneficiază de activități pentru Nr. 1 6 15 dezvoltarea competențelor oferite de un ecosistem local / regional #2.3.7 Ponderea șomerilor în populația stabilă cu vârsta Procent (%) 1 0,8 0,5 între 18 - 62 ani (rata șomajului) #2.3.10 Clustere Nr. - - 2 #2.3.11 HUB-uri Nr. - - 1 #2.3.12 Parcuri industriale Nr. - - 1 #2.3.13 Venituri din impozit de venit per capita Ron 812,5 840,1 920,33 #2.3.14 Piețe/centre agroalimentare locale modernizate Nr. 3 4 4 #2.3.15 Campanii sau evenimente de promovare a Nr. 10 12 20 produselor locale 3. Oraș Just si Incluziv 3.1 Accesul facil la tuturor la servicii publice #3.1.1 Centre medicale construite sau modernizate Nr. - 2 6 #3.1.2 Sisteme video de monitorizare a spațiilor publice Nr. 1 1 1 #3.1.3 Străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru Km 684 780 1256 stingerea incendiilor #3.1.4 Reducerea numărului de beneficiari de drepturi Nr. 1.921 2021 2104 bănești de asistență socială 16 Țintă Cod Unitatea de Nivel de Țintă finală Indicator de realizare imediată (output) intermediară referință măsură referință (2023) (2030) (2024) #3.1.5 Creșterea capacității de cazare a centrelor de Nr. 124 210 380 protecție socială pentru persoanele defavorizate (fără dizabilități) #3.1.6 Reducerea ponderii populației din zonele urbane Procent (%) 13,4 14,1 17 marginalizate 3.2 Implicarea societății civile si a cetățenilor in dezvoltarea urbana #3.2.1 Buget participare cetățenească (RON) Mii 510 2040 1020 4. Oraș Bine Guvernat 4.1 Digitalizarea Administrației Publice #4.1.1 Grad de colectare a taxelor și impozitelor Procent (%) 73 75 78 #4.1.2 Platforme online pentru informare publică Nr. 1 1 2 4.2 Reducerea birocrației si adaptarea serviciilor la nevoile cetățeanului #4.2.1 Birou unic pentru cetățeni Nr. 1 1 2 Tabel 5. Descrierea indicatorilor de realizare imediată (output) Cod referință Descriere indicatori #1.1.1 Lungimea drumurilor noi care beneficiază̆ de sprijin – autostrăzi, drumuri expres, variante de ocolire #1.1.3 Numărul anual de pasageri transportați cu trenul la nivelul tuturor stațiilor CF din UAT -urile ZUF Suceava #1.1.4 Lungimea drumurilor noi care beneficiază̆ de sprijin – regionale / județene / metropolitane #1.1.5 Lungimea drumurilor reconstruite sau modernizate #1.1.6 Pondere străzi urbane modernizate: Acest indicator se calculează in termeni anuali indicând cu cat a crescut lungimea străzilor urbane modernizate in cursul unui an, comparativ cu anul anterior. Acest indicator exprimă gradul de calitate al infrastructurii de utilitate publică și dinamica investițiilor în creșterea calității infrastructurii pentru circulația rutieră. În urma procesului de modernizare crește confortul de exploatare a străzii, calitatea circulației pe drumuri, creșterea accesibilității, scăderea timpilor de parcurs, creșterea calității vieții, scăderea poluării. Indicator derivat Relevanță: utilități publice de interes local care reflectă calitatea vieții și nivelul de dezvoltare al așezării urbane. #1.1.7 Densitatea rețelei de drumuri publice (km/kmp) #1.1.8 Locuri de parcare nou construite #1.1.9 Orice tip de soluție tehnica de fluidizare a traficului implementată #1.1.10 Număr accidente pe drumurile publice din incinta urbanului. Numărul accidentelor rutiere înregistrate în interiorul granițelor administrative ale UAT-ului urban, din oricare cauză. Indicator înregistrat zilnic. Redare anuală. #1.1.11 Număr decese accidente pe drumurile publice din incinta urbanului. Numărul deceselor înre gistrate în urma accidentelor rutiere petrecute în interiorul granițelor administrative ale UAT -ului urban, din oricare cauză. Indicator înregistrat zilnic. Redare anuală. #1.1.12 Prioritatea de investiții : Încurajarea utilizării transportului public nepoluant la nivelul municipiului și a ZUF #1.1.13 Număr pasageri transportați cu TPUrban/ TPMetropolitan per an #1.1.14 Stații TP ZUF construite sau modernizate #1.1.15 Cotă modală transport public. Acest indicator exprimă ponderea deplasărilor efectuate cu mijloacele de transport în comun de către populația dintr-un oraș. Rezultate sondaj. Indicator primar #1.1.16 Procentul de persoane care se află la 0,5 km de tranzitul public care circulă cel puțin la fiecare 20 de minute. Procentul de persoane care se află la 0,5 km de tranzitul public care circulă cel puțin la fiecare 20 de minute #1.1.17 Sisteme de management al traficului (e-ticketing și sistem de informare călători) specifice pentru transportul public de călători #1.1.18 Numărul stațiilor publice de reîncărcare pentru mașini electrice 17 Cod referință Descriere indicatori #1.1.19 Lungime piste bicicliști construite sau modernizate. Lungimea pistelor dedicate/marcajelor pe carosabil/trotuar pentru circulația bicicliștilor. #1.1.20 Lungimea aleilor pietonale/trotuarelor construite sau modernizate #1.1.21 Lungime trotuare (km). Lungimea aleilor pietonale/trotuarelor #1.1.22 Cotă modală transport nemotorizat. Acest indicator exprimă ponderea deplasărilor efectuate cumulat, pe jos și cu bicicleta, de către populația dintr-un oraș. Rezultate sondaj. Indicator derivat #1.1.23 Pasaje si treceri de pietoni construite sau modernizate #1.1.24 Conexiuni intermodale - noi sau modernizate #1.2.1 Număr de blocuri care beneficiază̆ de sprijin pentru îmbunătățirea performanței energetice a locuinței #1.2.2 Suprafața clădirilor publice care beneficiază̆ de sprijin pentru îmbunătățirea performanței energetice #1.2.3 Numărul de clădiri publice reabilitate termic #1.2.4 Numărul unităților publice în care sunt utilizate sisteme de iluminat eficiente energetic #1.2.5 Conducte de rețea pentru încălzirea urbană nou construite sau modernizate #1.2.6 Capacitatea totală de producție energie a infrastructurilor generatoare de energie verde (nepoluantă) #1.3.1 Lungimea malurilor de râuri/lacuri prevăzute cu lucrări împotriva inundațiilor noi / consolidate #1.3.2 Numărul de persoane care beneficiază de măsuri suplimentare de protecție împotriva inundaților #1.3.3 Suprafața spațiilor verzi urbane. Suprafața spațiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, cimitire, terenurile bazelor și amenajărilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localităților. #1.3.4 Suprafața spațiilor verzi (amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau piețe publice, parcele cu copaci și flori, păduri, cimitire, baze terestre și facilități sportive), în raport cu numărul de locuitori #1.3.5 Cuantifică cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră (GES) în echivalent CO2, emisă din cauza consumului de energie pe teritoriul orașului pe parcursul anului considerat împărțit cu numărul de locuitori #1.3.6 Situația calității aerului la nivel de stație, bazată pe cinci poluanți cheie care dăunează sănătății oamenilor și mediului: particule (PM2.5 și PM10), ozon la nivelul solului (O3), dioxid de azot (NO2) și dioxid de sulf (SO2) #1.3.7 Investiții în facilități pentru colectarea selectivă a deșeurilor #2.1.1 Prioritatea de investiții : Dezvoltarea infrastructurii și a serviciilor educaționale de calitate pentru învățământul preuniversitar, cel universitar, pentru activitățile de formare și învățare pe tot parcursul vieții #2.1.2 Capacitatea claselor din cadrul infrastructurilor din domeniul învățământului (grădinițe) care beneficiază de sprijin (noi sau modernizate) #2.1.3 Capacitatea claselor din cadrul infrastructurilor din domeniul învățământului (școli / licee) care beneficiază de sprijin (noi sau modernizate) #2.1.4 Studenți înscriși anual la programele educaționale (licență, masterat și doctorat) ale instituțiilor de învățământ superior din Municipiul Suceava #2.1.5 Ponderea unităților de învățământ din municipiu care dețin autorizație de funcționare ISU la începere a anului școlar #2.1.6 Reducerea ratei de abandon școlar #2.1.7 Numărul sălilor de sport sau a bazelor sportive construite sau modernizate #2.1.8 Locuri de joacă construite sau modernizate #2.1.9 Zone de agrement construite sau modernizate #2.1.10 Suprafața clădirilor publice reabilitate sau modernizate #2.1.11 Suprafața spații urbane regenerate #2.1.12 Lungimea rețelei de iluminat stradal #2.1.13 Lungime rețelei de iluminat stradal modernizată #2.1.14 Lungimea totala simpla a conductelor de canalizare reprezintă lungimea canalelor (tuburilor) prin care se colectează si se evacuează apele reziduale (menajere, industriale, etc.) si a celor provenite din precipitații de pe teritoriul localității cu canalizare publica, începând de la căminele de racordare a clădirilor cu instalații de canalizare si pana la punctul de deversare a apelor reziduale într-un emisar natural. Se includ atât rețelele de canalizare (de serviciu) cat si canalele colectoare principale si secundare. In cazul câ nd conductele sunt așezate in mai multe rânduri pe aceeași strada, se considera lungimea lor totala. Nu se includ racordurile la clădiri. #2.1.15 Lungime străzilor cu conducte de canalizare modernizate #2.1.16 Procentul străzilor cu conducte de canalizare 18 Cod referință Descriere indicatori #2.1.17 Lungimea totala a rețelei simple de distribuție a apei potabile reprezintă lungimea tuburilor si conductelor instalate pe teritoriul localității respective, pentru transportul apei potabile de la conductele de aducțiune sau de la stațiile de pompare, pana la punctele de branșare a consumatorilor. Lungimea rețelei de distribuție se va înscrie ca rețea simpla, avandu-se in vedere ca in cazul in care pe aceeași strada exista doua sau mai multe conducte instalate, se va lua in considerare lungimea lor însumată. Se includ atât rețelele de serviciu, cat si arterele principale si secundare de distribuție. Nu se include in lungimea rețelei de distribuție lungimea branșamentelor sau lungimea conductelor de aducțiune. Lungimea conductei de aducțiun e nu se include chiar daca la ea sunt racordați o serie de consumatori. #2.1.18 Procentul lungimii străzilor orășenești cu rețea de apa in lungimea străzilor orășenești #2.1.19 Lungimea totala a conductelor de distribuție a gazelor se refera la totalitatea conductelor (din rețea si direct din conductele magistrale de transport) prin care se distribuie gaze la consumatorii dintr-o localitate, începând de la stațiile de reglare a presiunii si predare a gazelor de către furnizori pana la punctele de branșare a consumatorilor, indiferent de presiunea de regim la care sunt exploatate. Nu se include lungimea branșamentelor si lungimea conductelor magistrale de transport. #2.1.20 Ponderea lungimii străzilor orășenești cu rețea de gaz in lungimea străzilor orășenești #2.2.1 Număr total de sosiri ale turiștilor în unitățile de primire turistică #2.2.2 Număr total de înnoptări ale turiștilor #2.2.3 Durata medie de ședere (zile) #2.2.4 Strategii de dezvoltare a turismului #2.2.5 Trasee turistice tematice #2.2.6 Centre de informare turistică #2.3.1 Numărul de IMM-urilor care aduc inovații în produse sau procese sprijinite #2.3.2 Numărul de locuri de muncă nou-create în întreprinderile sprijinite #2.3.3 Capacitatea de incubare IMM-uri #2.3.4 IMM-uri care beneficiază de servicii de incubare #2.3.5 IMM-urile care beneficiază de activități pentru dezvoltarea competențelor oferite de un ecosistem local / regional #2.3.7 Ponderea șomerilor in totalul resurselor de munca este un indicator statistic, calculat lunar, exprimat in procente si determinat prin raportarea numărului șomerilor înregistrați la totalul populației după domiciliu cu vârsta cuprinsa intre 18-62 ani la 1 ianuarie si 1 iulie a fiecărui an. Acest indicator statistic reprezintă rata șomajului la nivel de localitate in sensul O.U.G. nr.75/2000 privind regimul zonelor defavorizate. #2.3.10 Clustere #2.3.11 HUB-uri #2.3.12 Parcuri industriale #2.3.13 Venituri din impozit pe venit – Citadini II-8.41 – RFSC 8.48 (INS) #2.3.14 Piețe/centre agroalimentare locale modernizate #2.3.15 Campanii sau evenimente de promovare a produselor locale #3.1.1 Centre medicale construite sau modernizate #3.1.2 Sisteme video de monitorizare a spațiilor publice #3.1.3 Străzi cu rețele de hidranți exteriori pentru stingerea incendiilor #3.1.4 Reducerea numărului de beneficiari de drepturi bănești de asistență socială #3.1.5 Creșterea capacității de cazare a centrelor de protecție socială pentru persoanele defavorizate (fără dizabilități) #3.1.6 Reducerea ponderii populației din zonele urbane marginalizate #3.2.1 Bugetul anual alocat pentru proiecte menite să încurajeze cetățenii să se implice în dezvoltarea urbană #4.1.1 Gradul de colectare a taxelor și impozitelor locale #4.1.2 Platforme online pentru informare publică #4.2.1 Numărul de birouri unice pentru cetățeni 19 Tabel 6. Indicatori de impact (outcome) Unitatea de Nivel de Țintă finală Cod referință Indicator de impact (outcome) An referință măsură referință (2030) #A Satisfacția locuirii în mediul urban (total acord și % 80 (Barometru 2020 92 oarecum acord) Urban) #B Economii în consumul anual de energie la nivel MWh/an 0 2021 3000 de ZUF #C Economii de timp datorate îmbunătățirii Zile-om/an 0 2021 6 infrastructurii rutiere #D Economii de timp datorate îmbunătățirii Zile-om/an 0 2021 1 infrastructurii feroviare #E Satisfacția populației față de infrastructura de % 55 (Barometru sănătate publică (foarte mulțumiți și mai degrabă 2020 75 Urban) mulțumiți) #F Satisfacția populației față de transportul în % 67 (Barometru comun (foarte mulțumiți și mai degrabă 2020 85 Urban) mulțumiți) #G Satisfacția populației față de facilități sportive % 67 (Barometru 2020 85 (foarte mulțumiți și mai degrabă mulțumiți) Urban) #H Satisfacția populației față de facilități culturale % 79 (Barometru 2020 90 (foarte mulțumiți și mai degrabă mulțumiți) Urban) #I Satisfacția populației față de facilitățile % 65 (Barometru educaționale (foarte mulțumiți și mai degrabă 2020 87 Urban) mulțumiți) #J Satisfacția populației față de starea străzilor % 67 (Barometru 2020 80 (foarte mulțumiți și mai degrabă mulțumiți) Urban) #K Satisfacția populației față de starea clădirilor % 74 (Barometru 2020 84 (foarte mulțumiți și mai degrabă mulțumiți) Urban) #L Satisfacția populației față de spațiile publice % 71 (Barometru 2020 85 (foarte mulțumiți și mai degrabă mulțumiți) Urban) #M Cota modală a deplasărilor cu transportul public % 53 (Barometru 2020 68 și a celor nemotorizate Urban) #N PIB nominal (estimat ca procent de 50% din Md RON 8,8 (INS) 2018 14 valoarea PIB județean) #O Ponderea populației cu acces la apa potabilă din % 95,7 (RPL 2011) 2011 98,3 sistem centralizat (Mun Suceava) #P Ponderea populației cu acces la rețele % 94 (RPL 2011) 2011 99,2 centralizate de canalizare cu stații de epurare #Q Volumul investițiilor publice realizate în perioada Mil RON 2021-2030, indiferent de sursă (la nivelul tuturor 0 2020 128 UAT-urilor din ZUF) (suma portofoliu proiecte prioritare) #R Soldul anual al migrației interne și externe cu Persoane 6192 (INS) 2019 9000 domiciliul la nivelul #S Procentul din populație care trăiește în % 1,4 (Banca 2013 0,2 comunități urbane și rurale marginalizate Mondială) #U Ponderea persoanelor cu studii superioare în % 26,07 (RPL 2011 33 totalul populației de peste 10 ani din municipiu 2011) #V Speranța de viață a populației Ani 76,42 (INS) 2019 78,2 20 Tabel 7. Descriere Indicatori de impact (outcome) Cod Descriere indicatori de impact (outcome) referință #A Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Total acord'' sau ''Oarecum acord'' la întrebarea ''În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc în Suceava'' #B Economiile în consumul anual de energie la nivel de ZUF exprimate în MWh/an #C Economiile de timp datorate îmbunătățirii infrastructurii rutiere măsurate în zile -om/an #D Economiile de timp datorate îmbunătățirii infrastructurii feroviare măsurate în zile -om/an #E Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de serviciile de sănătate din Suceava'' #F Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de transportul în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze, metrou) din Suceava'' #G Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile sportive precum terenurile sportive și sălile de sport acoperite din Suceava'' #H Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile culturale, precum sălile de concerte, teatrele, cinematografele, muzeele și bibliotecile din Suceava'' #I Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de școlile și facilitățile educaționale din Suceava'' #J Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de starea străzilor din Suceava'' #K Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de starea clădirilor din Suceava'' #L Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de spațiile publice, precum piețele publice, zonele pietonale din Suceava'' #M Procentul populației din Suceava care se deplasează cu transportul public sau nemotorizat. #N CON103i - Produsul intern brut (PIB) este egal cu suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților instituționale rezidente (consumul final efectiv, formarea brută de capital fix) plus exporturile minus importurile de bunuri ș i servicii. Pentru acest indicator PIB-ul municipiului Suceava a fost estimat ca fiind 50% din valoarea PIB-ului județean. #O Procentul populației din municipiul Suceava care are acces la apă potabilă din sistem centralizat. #P Procentul populației din municipiul Suceava care are acces la acces la rețele centralizate de canalizare cu stații de epurare. #Q Volumul investițiilor publice realizate în perioada 2021 -2030, indiferent de sursă (la nivelul tuturor UAT-urilor din ZUF) - acest indicator reprezintă suma portofoliului de proiecte prioritare și orice alte fel de proiecte descrise în SIDU. #R POP307 - (minus) POP308 unde POP 307 - Numărul total al stabilirilor cu domiciliul se refera la persoanele care au sosit în localitate și fac dovada ca au asigurată locuința în acea localitate. Schimbările de domiciliu în cadrul aceleiași localități nu sunt incluse. Aceste date i nclud migrația internațională. POP 308 - Numărul total al plecărilor cu domiciliul se refera la persoanele care pleacă din localitate și fac dovada ca au asigurată locuința în altă localitate. Schimbările de domiciliu în cadrul aceleiași localități nu sunt incluse. Aceste date i nclud migrația internațională. #S Procentul din populația municipiului Suceava care trăiește în comunități urbane și rurale marginalizate. #U Procentajul persoanelor cu studii superioare în totalul populației de peste 10 ani din municipiul Suceava #V POP217A - Durata medie a vieții reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut, daca ar trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe vârste din perioada de referința. 21 5.3. MANAGEMENTUL RISCURILOR Implementarea unei strategii de dezvoltare urbană trebuie să aibă în vedere și o multitudine de riscuri. Este important ca focusul pe atragerea fondurilor europene si realizarea investiților de capital să nu piardă din vedere lucruri precum costurile de operare pe termen mediu și lung sau riscuri de ordin social, de mediu, sau economic. În mod ideal, atunci când va fi definitivată lista de proiecte prioritare pentru perioada 2021-2030, Primăria ar trebui să elaboreze un Plan de Acțiune pentru Managementul Riscurilor, pentru ca planificarea acestor proiecte prioritare să ia în considerare și potențialul impact negativ al acestora. Managementul riscurilor sociale Un proiect public nu va avea același impact asupra tuturor cetățenilor și este posibil ca unii oamenii să fie afectați într-un mod advers de astfel de proiecte. De exemplu, un nou drum poate îmbunătăți accesul la oportunități pentru un număr mare de oameni, dar poate duce și la un nivel mai ridicat al poluării pentru unele comunități. Secțiunile următoare includ câteva riscuri sociale ce ar putea fi avute în vedere în implementarea SIDU. Considerarea potențialului impact social negativ al proiectelor publice Nu toate proiectele publice au un efect pozitiv, nu toți cetățenii beneficiază în mod egal de pe urma unei investiții publice, și un impact pozitiv pe termen scurt se poate transforma în impact negativ pe termen lung. De exemplu, un proces amplu de regenerare urbană poate duce nu numai la creșterea calității vieții pentru cei ce trăiesc acolo dar poate duce și la creșterea costului vieții, ducând în cele din urmă la excluderea celor cu venituri mai scăzute. Pe de altă parte, lipsa intervențiilor în zone ce necesită regenerare urbană pot duce la plecarea celor cu venituri mai ridicate din acea zonă și la accentuarea problemelor sociale. Ca atare, orice investiție publică trebuie să cântărească atent impactul acelui proiect/program – pentru toți membrii comunității, pe termen scurt, mediu și lung. Atenție pentru persoane cu dizabilități și pentru părinți cu cărucioare Proiectele de infrastructură publică din România sunt de multe ori proiectate fără a lua în considerare nevoile persoanelor cu dizabilități sau ale părinților cu cărucioare. De multe ori, trotuarele nu sunt ușor de navigat pentru persoanele cu dizabilități motorii sau de vedere, sau pentru cărucioare pentru copii. De asemenea, mijloacele de transport public, mai ales flota mai veche, nu sunt echipate pentru a permite accesul facil al persoanelor cu dizabilități sau al părinților cu cărucioare. În acest sens, este important ca atunci când se pregătesc caietele de sarcini pentru dezvoltarea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii publice, să fie avute în vedere și nevoile persoanelor cu dizabilități și ale părinților tineri. Atunci când se achiziționează noi mijloace de transport public în comun, acestea ar trebui să fie prietenoase cu toți cei care ar putea folosi aceste mijloace de transport. De asemenea, când se proiectează/reabilitează stațiile de transport public în comun (de exemplu, metrou sau tren metropolitan), trebuie gândite soluții care să înlesnească accesul tuturor la sistemul de transport public. În ceea ce privește proiectarea infrastructurii publice, Banca Mondială a pregătit un Ghid de Regenerare Urbană a Infrastructurii Publice ce include o serie de elemente pentru o proiectare mai bună (mai prietenoasă cu oamenii și cu mediul). Ghidul include o serie de opțiuni pentru regândirea infrastructurii publice, în așa fel încât ea să fie mai prietenoasă cu pietonii, bicicliștii, părinții cu cărucioare, precum și cu cei cu dificultăți locomotorii sau de vedere. Atenție pentru copii Chiar și atunci când proiectele de infrastructură publică includ punctele de vedere ale cetățenilor, ele de multe ori nu sunt proiectate cu o considerare a nevoilor copiilor din acea comunitate. Un oraș gândit din start pentru copii, este un oraș mai prietenos și mai inclusiv pentru toți cetățenii orașului. O importanță aparte o au spațiile publice sigure, fără trafic auto, și cu mobilier urban prietenos cu copiii. Astfel de spații publice au un rol important în coagularea unei comunități, încurajează interacțiunea dintre oameni și au și efecte economice benefice (numărul de firme și profitabilitatea 22 lor crește în zone cu trafic pietonal intens). Ca atare, proiectarea și implementarea proiectelor din SIDU ar trebui să aibă în vedere și nevoile copiilor din comunitate. Exproprieri Unele proiecte propuse în SIDU vor necesita și exproprieri. Legea pe Exproprieri 255/2010 a fost introdusă relativ târziu în legislația românească și a venit ca urmare a întârzierilor majore în implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene. Această lege urmează standardele europene în domeniu și de-a lungul timpului a fost modificată pentru a include mai multe tipuri de proiecte pentru care se poate face exproprierea (de exemplu, pentru spații verzi sau regenerare urbană). Legea 255/2010 prevede compensarea celor expropriați la valoarea justă a terenului sau clădirii, și permite celor expropriați căi legale pentru a contesta sumele oferite de expropriatori. Este important însă ca orice proiect de infrastructură publică ce presupune și exproprieri să aibă în vedere o gamă mai largă de considerente socio-economice. De exemplu, un proces de expropriere poate reprezenta pentru unele familii sau indivizi pierderea unei surse stabile de venit, și în astfel de cazuri măsurile compensatorii trebuie ajustate sau proiectul tehnic trebuie regândit. O serie de bune practici ce ar trebui avute în vedere pentru proiectele ce presupun exproprieri sunt listate mai jos: - Evitați sau minimizați relocarea involuntară explorând diferite alternative la stadiul de proiectare; - Evitați evacuarea forțată a oamenilor; - Atenuați efectele negative sau impactul negativ al exproprierilor și strămutării oamenilor și activităților, prin acordarea de compensații la costul de înlocuire și asistență persoanelor strămutate să revină la un standard de viață și mijloace de trai similare sau superioare celor dinaintea începerii proiectului; - Îmbunătățiți condițiile de viață ale persoanelor sărace sau vulnerabile care sunt fizic strămutate, prin furnizarea de locuințe adecvate, acces la servicii și facilități publice de calitate și sprijin pentru securizarea unui loc de muncă; - Conceperea și executarea activităților de relocare ca programe de dezvoltare durabilă; - Asigurați-vă că activitățile de relocare sunt planificate și implementate cu divulgarea adecvată a informațiilor, consultări semnificative și participarea informată a celor afectați. O atenție aparte trebuie acordată strămutării persoanelor fără titlu de proprietate sau a celor ce locuiesc în locuințe informale. Legea Expropierii nu are prevederi pentru astfel de cazuri, și chiar dacă numărul cazurilor de strămutare a unor grupuri vulnerabile este redus, de cele mai multe ori aceste grupuri nu primesc nici un fel de compensație pentru strămutare. De asemenea, nu există nici o directivă la nivelul Comisiei Europene care să trateze în mod explicit exproprierea grupurilor vulnerabile ce trăiesc în locuințe informale. Protecția muncii Legea 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă este racordată la principiile de bună practică din Uniunea Europeană și include prevederi clare privind salarizarea, siguranța și sănătatea angajaților, condiții adecvate de muncă, precum și atenție la pericolele ce pot afecta anumite grupuri sensibile la riscuri (femeile gravide, femeile care alăptează, tinerii, persoanele cu dizabilități). Primăria trebuie să se asigure de implementarea condițiilor legale de către toți contractorii cu care lucrează. Inspecția Muncii reprezintă autoritatea competentă în ceea ce privește controlul aplicării legislației referitoare la securitatea și sănătatea în muncă. Protecția comunității Orice proiect public poate avea nu numai impact pozitiv asupra comunității, ci și potențiale efecte negative. Atunci când sunt pregătite noi proiecte/programe publice, este important să se aibă în vedere următoarele: 23 - Anticipați sau evitați efectele negative asupra sănătății și siguranței comunităților afectate de proiect în timpul proiectului și după implementarea acestuia, datorită unor circumstanțe obișnuite sau excepționale; - Promovați calitatea, siguranța și considerații ce țin de schimbările climatice în proiectarea proiectelor publice; - Evitați sau reduceți la minimum expunerea comunității la materiale periculoase, risc în trafic datorat proiectului; - Puneți în aplicare măsuri eficiente pentru soluționarea situațiilor de urgență; - Asigurați-vă că protecția comunității, a personalului și a bunurilor este efectuată într-un mod clar și coerent. Implicarea comunităților marginalizate Primăriile din municipiu și zona metropolitană precum și Consiliul Județean, ar trebui să aibă în vederea implicarea sau încurajarea implicării comunităților marginalizate, mai ales a comunității rome, în proiectele de dezvoltare/reabilitare/modernizare a infrastructurii publice, atât în proiectele desfășurate în regie proprie cât și în proiectele implementate de contractori. Considerarea nevoilor comunităților marginalizate în proiectele de infrastructură publică Elaborarea unor noi proiecte de infrastructură publică ar trebui să includă de la început și nevoile comunităților marginalizate, mai ales ale comunității rome, și să determine cum aceste proiecte pot răspunde acestor nevoi. La nivel minim, ar trebui avut grijă ca aceste proiecte să nu accentueze problemele sociale deja existente. De exemplu, un nou PlanUrbanistic General ar putea prevedea extinderea intravilanului pentru a putea formaliza locuințele informale anumite zone marginalizate și pentru a putea veni cu investiții urbane ce permit creștere calității vieții a celor ce trăiesc acolo. Extinderea sistemului de transport public, poate avea în vedere nevoile aparte ale comunităților marginalizate din Zona Metropolitanăj. De asemenea, politica de dezvoltare economică locală trebuie să răspundă și nevoilor comunităților marginalizate, cu o grijă pentru crearea de locuri de muncă și pentru aceste grupuri. Primăria, în sine, ca unul dintre cei mai mari angajatori locali, poate să gândească o politică de angajare pentru cei ce provin din comunități marginalizate. Accesul la locuire Accesul la locuire este unul din principalele obiective ale Politicii Urbane a României. Sunt necesare măsuri concrete pentru a adresa problemele din sector, inclusiv prin dezvoltarea unui fond de locuințe sociale. Trebuie, de asemenea, identificate mecanismele (de exemplu reguli și proceduri de urbanism) care să permită sectorului imobiliar să răspundă mai eficient cererii din domeniu. Managementul riscurilor de mediu Toate investițiile publice din România trebuie să se conformeze considerentelor de mediu de la nivelul Uniunii Europene și trebuie să includă o evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Legii 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului și cu respectarea următoarelor principii: a) principiul acțiunii preventive; b) principiul corectitudinii și plenitudinii informației; c) principiul transparenței și accesibilității; d) principiul participativ; e) principiul precauției; f) principiul „poluatorul plătește�. Cadrul legal privind managementul riscurilor de mediu este clar, extensiv, și racordat la principiile de bună practică ale Uniunii Europene, însă este important ca pregătirea proiectelor din SIDU să includă de la început considerente de mediu. Câteva din aceste considerente sunt discutate mai jos. Utilizarea eficientă a resurselor și prevenirea și managementul poluării Chiar dacă ar putea necesita costuri mai mari de proiectare și costuri mai mari la implementare, toate proiectele publice implementate ar trebui să: 24 - Promoveze utilizarea sustenabilă a resurselor, inclusiv energia, apa și materiile prime; - Evite sau să minimizeze impactul avers asupra sănătății umane și asupra mediului, ca urmare a poluării generate de activitățile proiectului; - Evite sau să minimizeze emisiile generate de proiect și poluanții cu impact pe termen scurt și lung; - Evite sau să minimizeze generarea deșeurilor periculoase sau ne-periculoase; - Minimizeze și să gestioneze riscurile și impactul asociat cu folosirea pesticidelor. Conservarea zonelor cu biodiversitate și gestiunea sustenabilă a resurselor naturale Legea 137/1995 privind protecția mediului include toate principiile și dispozițiile ce trebuie avute în vedere în ceea ce privește protecția mediului atunci când se pregătesc proiecte publice. Principiile cheie ce stau la baza Legii 137/1995 sunt: a) principiul precauţiei în luarea deciziei; b) principiul prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor; c) principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; d) principul "poluatorul plăteşte"; e) înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea oamenilor; f) crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a mediului; g) utilizarea durabilă; h) menţinerea, ameliorarea calităţii mediului şi reconstrucţia zonelor deteriorate; i) crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei la elaborarea şi aplicarea deciziilor; j) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea calităţii mediului. Accesul facil și echitabil al comunității la zone verzi-albastre Gândirea pachetului de proiecte și programe prioritare din SIDU trebuie să aibă în vedere înlesnirea accesului facil și echitabil al comunității la zone naturale, având în vedere importanța pe care aceste zone o au pentru creșterea calității vieții. Ca atare, noile proiecte de dezvoltare, atât cele publice cât și cele private, trebuie să aibă în vedere creșterea suprafețelor verzi din zona metropolitană (de exemplu, dezvoltatorii imobiliari pot dezvolta noi spații verzi și spații publice pentru comunitate) în așa fel încât toți cetățenii să aibă un acces rapid la această infrastructură. Managementul riscurilor economice Implementarea unei strategii de dezvoltare trebuie să aibă în vedere și o serie de riscuri economice. Câteva dintre acestea vor fi discutate mai jos. Sustenabilitatea financiară Accesul la fonduri europene poate veni cu o serie de efecte secundare cu impact negativ, și este important ca autoritățile locale să aibă în vedere aceste riscuri economice când pregătesc un nou portofoliu de investiții. În primul rând, este important să nu se uite că bună parte a investițiilor publice presupun cheltuieli ulterioare de operare și mentenanță (de exemplu, costuri de îngrijire și toaletare a unui parc). Dintr-un imbold de a atrage cât mai multe fonduri europene, administrațiile publice locale pot risca să ajungă în situația în care nu își permit să întrețină investițiile făcute, sau să greveze bugetul local într-o asemenea măsură încât noi investiții nu mai sunt posibile. Ca atare, planificarea unui program de investiții trebuie făcut cu grijă, luând în considerare costurile de operare și funcționare ale noilor investiții pe termen scurt, mediu și lung. De asemenea, toate primăriile trebuie să identifice noi surse de venituri locale, pentru a limita dependența de granturi europene sau transferuri de la bugetul de stat. Scenarii privind costurile Atunci când se pregătește un proiect public este important să fie avute în vedere mai multe scenarii privind costurile de implementare ale proiectului. Salariile în domeniul construcțiilor pot crește într-o anumită perioadă, salariul minim poate fi ajustat de către Guvern, costurile materialelor pot suferi schimbări datorită unor dinamici locale, naționale, regionale sau internaționale. Aceste schimbări sunt greu de previzionat, dar este important să existe un plan alternativ în cazul în care ele se întâmplă. De 25 exemplu, multe administrații publice locale licitează o lucrare la un anumit preț, iar pe parcursul implementării proiectului costurile pot crește neașteptat, făcând imposibilă realizarea proiectului dacă nu există soluții alternative. Diverse și neprevăzute Orice proiect, oricât de bine ar fi pregătit, se poate confrunta cu o serie de situații diverse și neprevăzute la momentul implementării. Pot fi descoperite vestigii arheologice neprevăzute, pot apărea condiții naturale nefavorabile, pot interveni evenimente (de exemplu, o grevă generală într-un sector relevant pentru proiect) ce necesită întreruperea lucrului. Aceste evenimente pot afecta nu numai calendarul de implementare al proiectului, ci și costul general al proiectului. Cu cât se planifică mai bine pentru astfel de situații, cu atât impactul potențial negativ poate fi mai redus. Managementul riscurilor ce țin de patrimoniu construit Patrimoniul construit, odată dispărut, nu mai poate fi adus înapoi. Orice adminsitrație locală trebuie să acorde o importanță aparte prezervării patrimoniului cultural și protejării acestui patrimoniu de potențialul impact advers al proiectelor/programelor propuse în SIDU. Ca bună practică, conservarea patrimoniului cultural și natural ar trebui să fie parte a proiectării fiecărui proiect/program, iar beneficiile rezultate din folosirea patrimoniului cultural ar trebui să se reflecte asupra cât mai multor membrii ai comunității. Managementul riscurilor ce țin de capacitatea administrativă și maturitatea instituțiilor România a trecut printr-un proces rapid de creștere și transformare economică în ultimii ani. Acest proces a presupus o schimbare rapidă a sectorului privat, dar sectorul public nu a reușit întotdeauna să țină pasul. Aceasta înseamnă că implementarea proiectelor de dezvoltare locale se lovesc frecvent de probleme ce țin de capacitatea administrativă a autorităților publice și de maturitatea instituțiilor implicate în implementarea proiectelor. Mai jos discutăm câteva astfel de riscuri. Colaborare metropolitană Pregătirea unei viziuni metropolitane și implementarea acestei viziuni necesită un consens politic și un numitor comun între diferitele primării parte a zonei metropolitane. În lipsa unui cadru legislativ clar pentru zone metropolitane, succesul inițiativelor metropolitane țin, de cele mai multe ori, de capacitatea administraților locale de a colabora pentru un scop comun. Capacitatea redusă de planificare și implementare a proiectelor de investiții Dacă administrațiile urbane și-au dezvoltat în ultimii ani capacitatea de planificare și implementare a proiectelor de investiții, comunele din zona metropolitană au, în cele mai multe cazuri, nevoie de sprijin pentru pregătirea și implementarea unor programe integrate de investiții. â Lipsa unor competențe în domenii cheie Chiar dacă salariile din sectorul public au devenit mai atractive în ultimii ani, administrațiile publice locale au de multe ori probleme în a atrage oameni calificați pe posturi cheie. Această carență de personal poate afecta capacitatea de planificare și implementare a programelor de investiții și este, de cele mai multe ori, motivul pentru performanța slabă a unor primării în ceea ce privește investițiile de capital. 26 Matricea Riscurilor Soluții posibile pentru Riscul potențial Probabilitatea de Impactul asupra SIDU eliminarea / atenuarea identificat manifestare impactului RISCURI SOCIALE Pregătirea unui Plan de Acțiune pentru Managementul Proiecte de dezvoltare Riscurilor, pentru a urbană pot avea efecte anticipa potențiale Medie Mediu sociale adverse efecte secundare neanticipate negative și a pregăti un set de măsuri pentru combaterea acestor efecte. Includerea în caietele de sarcini pentru Reabilitarea / contractarea lucrărilor modernizarea / de proiectare tehnică a dezvoltarea unor principii de bună infrastructurii publice practică în design-ul Ridicată Ridicat fără a ține seama de infrastructurii urbane. nevoile oamenilor cu Banca Mondială a dizabilități și a pregătit mai multe proaspeților părinți ghiduri de regenerare urbană ce pot fi de folos în acest sens. Legislația prevede nu Implementarea unor numai compensații la exproprieri pentru valoarea justă a cauză de utilitate terenului/proprietății, ci Scăzută Mediu publică ce pot crea și permite celor expropriați exacerba probleme căi legale pentru a sociale contesta/ajusta sumele alocate Nerespectarea regulilor Legislația în domeniu și de protecția muncii în aplicarea legislației sunt Scăzută Scăzut implementarea riguroase, precum arată proiectelor din SIDU experiența ultimilor ani. Gândirea proiectelor/programelor de investiții prin Neconsiderarea nevoilor perspectiva comunităților comunităților marginalizate în Ridicată Ridicat marginalizate, pentru a implementarea vedea cum ajustări de proiectelor din SIDU proiect pot aduce beneficii mai mari pentru aceste comunități. Creșterea costului vieții Elaborarea unui set de și dificultatea de acces măsuri necesar pentru a Ridicată Ridicat al populației la locuire la adresa problemele de preț rezonabil locuire. 27 Soluții posibile pentru Riscul potențial Probabilitatea de Impactul asupra SIDU eliminarea / atenuarea identificat manifestare impactului RISCURI DE MEDIU Legislația este suficient de cuprinzătoare pe acest capitol, dar este important ca administrațiile locale să își asume pro-activ limitarea intervențiilor publice ce au un efect Utilizarea eficientă a negativ asupra mediului. resurselor și prevenirea Ridicată Ridicat și managementul Pregătirea unui Plan de poluării Acțiune pentru Managementul Riscurilor, pentru a anticipa potențiale efecte secundare negative și a pregăti un set de măsuri pentru combaterea acestor efecte. Legislația este suficient de cuprinzătoare pe acest capitol, dar este important ca administrațiile locale să își asume pro-activ limitarea intervențiilor Riscul activităților publice ce au un efect antropice asupra negativ asupra mediului. conservării zonelor cu Ridicată Ridicat biodiversitate și Pregătirea unui Plan de gestiunea sustenabilă a Acțiune pentru resurselor naturale Managementul Riscurilor, pentru a anticipa potențiale efecte secundare negative și a pregăti un set de măsuri pentru combaterea acestor efecte. RISCURI ECONOMICE Contractarea de Resursele financiare împrumuturi bancare / proprii ale bugetelor emiterea de obligațiuni locale raportate la Ridicată Ridicat municipale volumul preconizat al investițiilor publice „Lobby� la nivel guvernamental pentru 28 Soluții posibile pentru Riscul potențial Probabilitatea de Impactul asupra SIDU eliminarea / atenuarea identificat manifestare impactului atragerea de fonduri suplimentare de la bugetul de stat pentru lucrări de investiții Pregătirea din timp a unui portofoliu solid de proiecte mature, inclusiv de rezervă, în vederea atragerii unui volum cât mai mare de fonduri europene Creșterea bazei de impozitare locale, atât prin măsuri active de atragere de noi investiții private, cât și prin reforma impozitării proprietăților Eficientizarea unor cheltuieli publice (de ex. reducerea consumurilor de energie, restructurarea unor companii municipale generatoare de pierderi etc.) Majoritatea administrațiilor publice locale au experiență cu Riscul unor modificări implementarea neprevăzute ale investițiilor de capital și costurilor de construcție pot previziona astfel de și ale condițiilor de Ridicată Scăzut schimbări. implementare a proiectelor/programelor Dezvoltarea unui set de din SIDU măsuri care să permită un răspuns rapid la astfel de situații. RISCURI CE ȚIN DE PATRIMONIUL CONSTRUIT Riscul impactului negativ asupra Elaborarea unor Planuri patrimoniului cultural Urbane Zonale de pe măsură ce orașul se protecție pentru toate dezvoltă și trebuie să Ridicată Scăzut zonele istorice, pentru a răspundă unor reglementa clar provocări socio- intervențiile ce se pot economice tot mai face în aceste zone. diverse 29 Soluții posibile pentru Riscul potențial Probabilitatea de Impactul asupra SIDU eliminarea / atenuarea identificat manifestare impactului RISCURI CE ȚIN DE CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ȘI MATURITATEA INSTITUȚIILOR Înființarea unui revolving Menținerea unui nivel fund (fond de investiții incipient de colaborare metropolitan) între UAT-urile din Zona Ridicată Ridicat Metropolitană pentru Consolidarea dialogului, proiecte de interes formal și informal, între comun UAT-urile din Zona Metropolitană Consolidarea rolului Arhitectului-Șef al Județului în domeniul urbanismului Elaborarea PATZ Metropolitan Conceperea și operaționalizarea unei baze de date urbane GIS unice la nivel Capacitatea redusă de metropolitan planificare și implementare a Ridicată Ridicat Extinderea mandatului și proiectelor de investiții întărirea capacității de la nivelul comunelor structurilor din Zona Metropolitană metropolitane de a furniza servicii suplimentare membrilor, inclusiv în domeniul pregătirii și implementării investițiilor Achiziționarea de servicii de consultanță specializată de pe piața privată Extinderea programelor Competențe și resursele de acordare a umane limitate ale finanțărilor administrațiilor locale nerambursabile pentru pentru oferirea Ridicată Mediu proiecte și activități ale anumitor servicii publice entităților private din (de ex. în domeniul domeniul culturii, social, cultural, sportiv sportului, serviciilor etc.) sociale etc. 30 5.4. COMUNICAREA CU BENEFICIARII PROIECTELOR ȘI PROMOVAREA STRATEGIEI Procesul de elaborare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a Municipiului Suceava a fost gândit să se desfășoare într-o manieră transparentă și deschisă dialogului cu toate grupurile țintă. Direcțiile principale ale acestui proces fiind: • Poziționarea beneficiarilor politicilor de dezvoltare, din interiorul și exteriorul municipiului, în centrul procesului (locuitorii și activitățile economice existente/noi); • Stabilirea planului de acțiune în funcție de grupurile țintă - comunicarea cu cele două grupuri țintă și implicarea acestora fiind puncte esențiale – rezidenții orașului și sectorul privat; • Trăsăturile cheie fiind maparea provocărilor urbane, analiza pieței și stabilirea nevoilor. Metodologia de elaborare este adaptată după Kotler (1999) și conține următoarele etape: (1) analiză diagnostic, (2) viziune și obiective strategice, (3) direcții - politici – programe, (4) portofoliul de proiecte, (5) implementare, monitorizare și evaluare. Totodată, abordarea oferă o importanță majoră dialogului între grupurile țintă și administrația locală și componentei de promovare a strategiei. Promovarea strategiei presupune construirea unui plan de comunicare care să vizeze toate etapele procesului de elaborare, în funcție de grupurile țintă. Pe lângă componenta de informare și diseminare, planul include și implicarea părților interesate. Astfel, mesajele și instrumentele de comunicare utilizate au fost stabilite și prin această prismă. Ca atare, dacă prima etapă a procesului a fost concentrată mai mult pe informarea grupurilor țintă și chestionarea acestora cu privire la provocările și soluțiile urbane identificate, următoarele acțiuni s- au axat pe creșterea implicării acestora în cadrul consultărilor. Participarea activă a grupurilor țintă fiind un factor cheie până în momentul aprobării strategiei și nu numai. Unul dintre obiectivele promovării strategiei și comunicării cu beneficiarii proiectelor este creșterea participării părților interesate în cadrul etapei finale – monitorizarea implementării proiectelor și evaluarea strategiei. Alte aspecte importante în cadrul procesului de comunicare au fost limbajul și designul produselor de comunicare, care au fost gândite și adaptate conform canalelor de promovare și audiența acestora. Următorul tabel prezintă schematic modul în care procesul de comunicare cu grupurile țintă și implicare acestora a fost structurat de-a lungul elaborării strategiei. 31 Tabel 8. Procesul de comunicare cu grupurile țintă ELABORARE Grup țintă SIDU Cetățeni Sectorul privat Implicare Implicare Mesaj Mesaj Ce schimbare vrei în Suceava? Propune Sunteți invitați să participați activ la soluții urbane! procesul de elaborarea a SIDU 2021-2030. În această etapă urmărim să aflăm care sunt provocările urbane pe care le Analiză diagnostic Instrumente de comunicare • Social Media experimentați. • Website Instrumente de comunicare • Invitații către societatea civilă via • Invitații via email email • Citadini.ro Instrumente de colectare a nevoilor Instrumente de colectare a nevoilor • Anchetă tematică, pe bază de • Consultări - atelier de lucru chestionar (Barometrul Urban) privind nevoile sectorului privat • Consultări - atelier de lucru (offline/online) privind nevoile cetățenilor • Ad Facebook (offline/online) • Citadini.ro • Ad Facebook • Citadini.ro Promovare și Consultare Promovare și Consultare Viziune și obiective de Comunicarea viziunii și obiectivelor de Comunicarea viziunii și obiectivelor de dezvoltare pentru a fi supuse consultării dezvoltare pentru a fi supuse consultării Instrumente de comunicare Instrumente de comunicare dezvoltare • Website • Website • Social Media • Social Media • Mass Media • Mass Media Instrumente de colectare a opiniilor Instrumente de colectare a opiniilor • Citadini.ro • Website • Social Media • Social Media • Evenimente de dezbatere • Evenimente de dezbatere (offline/online) (offline/online) 32 Promovare și Consultare Promovare și Consultare Direcții - Politici-Programe Comunicarea pachetelor de măsuri și Comunicarea pachetelor de măsuri și dezbaterea acestora dezbaterea acestora Instrumente de comunicare Instrumente de comunicare • Website • Website • Social Media • Social Media • Mass Media • Mass Media Instrumente de colectare a opiniilor Instrumente de colectare a opiniilor • Website • Website • Social Media • Social Media • Evenimente de dezbatere • Evenimente de dezbatere (offline/online) (offline/online) Promovare Promovare Adunarea de idei de proiecte și Adunarea de idei de proiecte și comunicarea ulterioară a proiectelor comunicarea ulterioară a proiectelor Portofoliul de Proiecte prioritare și a modului în care vor răspunde prioritare și a modului în care vor nevoilor cetățenilor. răspunde nevoilor sectorului privat. Instrumente de comunicare Instrumente de comunicare • Website • Website • Social Media • Social Media • Mass Media • Mass Media Instrumente de consultare Instrumente de consultare • Consultare online • Consultare online • Campanie de comunicare • Campanie de comunicare (website, Facebook, presa scrisă (website, Facebook, presa scrisă locală, etc.) locală, etc.) 33 Informare și transparență Informare și transparență Implementarea, monitorizarea și Implementarea proiectelor prioritare a Implementarea proiectelor prioritare a început. Fiți alături de noi și urmăriți început. Fiți alături de noi și urmăriți realizarea acestora pe site-ul primărie sau realizarea acestora pe site-ul primărie sau pe pagina noastră de Facebook! pe pagina noastră de Facebook! evaluarea strategiei Instrumente de informare: Instrumente de informare: • Website • Website • Social media • Social media • Presa locală • Presa locală Transparență Transparență • Comunicarea constantă a • Comunicarea constantă a stadiului fiecărui proiect stadiului fiecărui proiect • Realizarea unor instrumente • Realizarea unor instrumente digitale care prezintă în timp real digitale care prezintă în timp real stadiul fiecărui proiect stadiul fiecărui proiect 34