STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZONEI URBANE SIMERIA 2021 - 2030 PROFIL SPAȚIAL ȘI FUNCȚIONAL ................................................................................................... 2 Relațiile teritoriale și funcționale ............................................................................................................ 2 Identificarea dinamicilor spațiale și a zonelor de dezvoltare ................................................................. 9 Importanța monitorizării dinamicilor spațiale ................................................................................ 9 Dinamicile spațiale: analiza statistică ........................................................................................... 11 Dinamicile spațiale: principalele zone de expansiune .................................................................. 19 Locuirea la nivelul orașului Simeria ...................................................................................................... 20 Locuirea în România în raport cu contextul European ................................................................. 20 Dinamica locuirii: contextul național, regional și local ................................................................. 21 Dinamica locuirii: orașul Simeria și aglomerarea urbană ............................................................. 23 Calitatea locuințelor: gradul de aglomerare ................................................................................. 25 Regenerarea urbană integrată a Simeriei ............................................................................................. 29 Importanța regenerării urbane în dezvoltarea durabilă a orașelor .............................................. 29 Regenerarea urbană a spațiilor publice reprezentative ............................................................... 33 Regenerarea urbană integrată a cartierelor de locuințe .............................................................. 46 Analiza diagnostic: concluzii, provocări, tendințe și Recomandări ....................................................... 48 1 PROFIL SPAȚIAL ȘI FUNCȚIONAL RELAȚIILE TERITORIALE ȘI FUNCȚIONALE Orașul Simeria este clasificat în categoria localităților urbane de rang III , prin clasificarea definită în cadrul legii nr. 351 / 2001 și unul din polii urbani ai județului Hunedoara. Unitatea administrativ teritorială a orașului Simeria are o suprafață de 4.975 ha (49,75 km2) și are în gestiune, pe lângă nucleul orașului, șase alte așezări: Bârcea Mare, Cărpiniș, Sântandrei, Șăulești, Simeria Veche și Uroi. Perimetrul construit al Simeriei, conform datelor furnizate de ANCPI pentru anul 2020, este de 8.76 km2, din care nucleul urban se întinde pe o suprafață de 4.43 km2 iar cele șase așezări se împart astfel: Bârcea Mare - 6,85 km2, Cărpiniș – 2,91 km2, Sântandrei – 1,33 km2, Șăulești – 6,16 km2, Simeria Veche – 9,12 km2 și Uroi – 4,78 km2. Procentul de ocupare a suprafeței UAT-ului este de 17,6%. Figura 1. Așezările din componența UAT Simeria Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date ANCPI 2 Orașul Simeria este amplasat în regiunea de dezvoltare Vest a României, în partea de est a județului Hunedoara, la 45° 51’ latitudine nordică și 23° 01’ longitudine estică, în lunca Mureșului, fiind învecinat la nord cu lanțul Munților Metaliferi, la sud cu Munții Poiana Rusca, Retezat și Șureanu iar la vest cu defilee din intersecția Carpaților Meridionali cu Apuseni. Orașul este bine conectat la infrastructura rutieră națională și europeană, fiind tranzitat prin nord de autostrada A1: București – Nădlac dar și de drumul European E79: Oradea – Deva – Petroșani – Târgu Jiu – Craiova. Totuși amplasarea în teritoriu îl localizează la o distanță considerabilă de toți cei șase poli de creștere, cel mai apropiat fiind Timișoara la 170 km (2 h rutier) și la 400 km de București (5 h 30 min). Figura 2. Infrastructura rutieră din Simeria Sursa: autorii. 3 Amprenta construită a Simeriei este una fragmentată, unitatea administrativ teritorială acestea având în gestiune și alte sate, pe lângă orașul propriu zis. Suprafața construită a UAT-urilor ocupă un procent relativ mic din suprafața totală aflată în administrare: în Deva unde suprafața construită acoperă 31,7% din totalul UAT-ului, în Orăștie 26,5% și Hunedoara, 23,25%. Media procentului suprafeței construite din total, în aglomerarea urbană este de 16,2%, ușor mai mică față de cea din Simeria, de 17,6%. În localitățile rurale din vecinătatea Simeriei, amprenta construită este de asemenea fragmentată, acestea fiind compuse din mai multe așezări dispersate iar suprafața construită a UAT-urilor este una redusă – o medie de 6,8%. Figura 3. Amprenta construită a Simeriei și a localităților din aglomerarea urbană Sursa: prelucrare și vizualizare date ANCPI 4 Arealul studiat are o suprafață totală de 757,33 km2, din care 567,27 km2 în localitățile urbane – la care se va face referire în acest document și ca aglomerare urbană, reprezentând 8% din suprafața totală a județului Hunedoara. Orașul Simeria are o pondere de 8,8% din suprafața aglomerării urbane și de doar 0,7% din totalul suprafeței județului. Figura 4. Aglomerarea urbană Deva – Hunedoara – Simeria – Călan și împrejurimile Simeriei. Sursa: autorii. 5 Categoriile de folosință a terenurilor identifică principalele zone rezidențiale, puncte de atracție dar și resurse naturale – agricole și forestiere. Aceste informații sunt disponibile din doua surse: suprafața fondului funciar după modul de folosință, puse la dispoziție anual de INS, în intervalul 1990 -2014 și categoriile de folosință identificare în baza de date Corine Land Cover conform datelor satelitare Landsat și Sentinel. Categoriile de folosință identificate de Corine Land Cover în 2018, indică la nivelul Simeriei o pondere a suprafeței construite de 13,22%, un procent de 1,4% de terenuri degradate și neproductive, 67,9% de terenuri agricole și 11,61% de păduri și arii naturale. La nivelul aglomerării urbane, suprafața construită era de 11,51%, 57,7% din suprafață este acoperită de terenuri agricole iar 28,16% este acoperit cu păduri și arii naturale. Figura 5. Categorii de folosință ale terenului în Simeria și aglomerarea urbană. Sursa: prelucrare date CORINE Land Cover 2018. Figura 6. Categorii de folosință în localitățile din aglomerarea urbană din jurul Simeriei. Sursa: prelucrare date CORINE Land Cover 2018. 6 Figura 7. Categorii de folosință a terenurilor în aglomerarea urbană Deva – Hunedoara – Simeria - Călan Sursa: autorii, vizualizare date din CORINE Land Cover 2018. 7 Din suprafața artificială identificată conform categoriilor de folosință a terenurilor în baza de date Corine Land Cover, în Simeria suprafața construită are o pondere de 14,32% (726,7 ha), iar din aceasta 11,6% este acoperită de zone industriale sau comerciale (92,8 ha), 7% cu suprafețe neproductive, degradate sau miniere iar 8,9% cu infrastructura de transport. La nivelul aglomerării urbane, avem o proporție mai mare a terenurilor industriale și comerciale (19,13%) dar o pondere mai mică a terenurilor neproductive sau miniere. La nivel de UAT, municipiile Hunedoara și Deva au cea mai mare suprafață industrială și comercială, de 446,9 ha și respectiv 235,21 ha – Simeria se situează pe locul șase ca și suprafață, în timp ce terenuri neproductive sau degradate există în Hunedoara (224,7 ha), Deva (60,9 ha), Băcia (71,25 ha) și Simeria (70,7 ha). Figura 8. Principalele zone industriale / comerciale și neproductive din aglomerarea urbană 1 Sursa: autorii, vizualizare date din Corine Land Cover 2018. 1 Principalele zone industriale și comerciale – mov și terenuri neproductive sau mine – maro. 8 IDENTIFICAREA DINAMICILOR SPAȚIALE ȘI A ZONELOR DE DEZVOLTARE Importanța monitorizării dinamicilor spațiale Este important pentru toate localitățile, dar în special pentru cele urbane și peri -urbane să monitorizeze dinamicile de expansiune urbană și să faciliteze dezvoltarea sustenabilă și integrată a zonei metropolitane, încurajând utilizarea productivă a resurselor de teren, conectarea și diversificarea funcțională a fragmentelor urbane și peri-urbane și regenerarea urbană, limitând astfel expansiunea necontrolată. Dezvoltarea urbană și forma așezărilor au o influență importantă asupra consumului excesiv de combustibili fosili, atât prin ponderea sectorului construcțiilor ca un principal consumator de energie și generator de CO2 dar și prin facilitarea unui anumit stil de viață pentru locuitorii săi, tipare ce sunt strâns legate de amprenta de carbon individuală. Dincolo de obiectivele Europene legate de consumul de combustibil și poluare, forma și calitatea fondului construit al orașelor influențează calitatea vieții și atractivitatea unui oraș atât pentru locuitorii săi, cât și pentru investitori. O parte din orașele României se confruntă cu fenomenul de expansiune necontrolată, în timp ce altele se confruntă cu un declin demografic și economic, cu consecințe asupra fondului construit. În perioada 2000-2018, 94 din orașele României au înregistrat expansiune spațială, 189 au stagnat, iar 37 au înregistrat o contracție a suprafeței construite, luând în considerare dinamica suprafeței construite, așa cum este ea suprinsă de CORINE Land Cover și totalul numărului de autorizații de construire eliberate. Expansiunea spațială a fost susținută de o creștere demografică mai mare de 5% în doar 28 dintre orașe, în timp ce 123 din cele în care amprenta construită a stagnat au înregistrat un declin demografic mare mare de 5%, în 47 din acestea populația a rămas statică (între -5% și 5%) și doar în 19 din ele a crescut. ▪ Pe de o parte, dezvoltarea dispersată, la periferia orașelor, fără a fi justificată de un grad mare de utilizare a zonelor deja urbanizate și de reconversie funcțională a terenurilor neproductive, de tip brownfield sau de o conectare eficientă la o rețea de transport public, consumă mai multe resurse economice prin presiunea pusă asupra infrastructurii de transport și utilități și facilitează un stil de viață nesustenabil, centrat pe utilizarea automobilului personal. Cu toate astea, procesul de peri-urbanizare și consumul accelerat de teren a caracterizat dezvoltarea urbană din ultimele decenii atât la nivel global și european, cât și la nivelul principalelor orașe din România, în ciuda tentințelor de declin demografic. ▪ Pe de altă parte, fenomenul de orașe în contracție sau orașe în declin - shrinking cities, se manifestă nu doar prin declinul demografic, prin lipsa unei economii locale suficient de puternice sau scăderea efectivă a suprafeței construite, dar și prin creșterea numărului de spații vacante ca urmare a populației în scădere și îmbătrânirea fondului construit. Acest fenomen este specific în special fostelor orașe industriale și orașelor mici, ce nu au în proximitate un pol de creștere. Pentru dezvoltarea rezilientă a orașelor și creșterea calității vieții, orașele în expansiune și cele în contracție se confruntă cu provocări distrince, dar și cu particularități locale pe care fiecare oraș le poate exploata pentru a-și creea specificul local și identitatea. Relațiile teritoriale și zonele urbane funcționale devin cu atât mai importante și pot ajuta la regenerarea economiei în unele centre urbane mici, fără o economie locală puternică, însă pe lângă crearea de locuri de muncă, fiecare oraș trebuie să își păstreze locuitorii și să atragă alții noi prin asigurarea unei bune calități a vieții, a locuirii și a spațiului construit. De regulă, orașele cu o expansiune rapidă trebuie să gestioneze problema cartierelor rezidențiale noi, unde lipsește adesea infrastructura tehnico-edilitară de calitate, spațiile publice și transportul public, în timp ce orașele statice și cele în contracție, pot spori atractivitatea și calitatea vieții prin intervenții de regenerare urbană a spațiilor publice. Regenerarea urbană a cartierelor rezidențiale construite în perioada socialistă, rămâne o temă importantă pentru toate orașele româniei, întrucât ea are un impact atât asupra calității vieții și poate crește atractivitatea centrului urban, reducând fenomenul de suburbanizare. 9 În timp ce principiul universal de dezvoltare urbană sustenabilă trebuie să fie cel al orașelor compacte, regenerate și conectate, este important ca dinamicile spațiale, de dezvoltare și de locuire să fie analizate la nivel local, pentru a identifica provocările și a principalele obiective ale fiecărui oraș în parte. Zonele urbane formate din așezări contigue, dense și cu un procent ridicat de mixitate funcțională, ce respectă principiile conceptului de orașe compacte - compact cities, sunt considerate a fi mai sustenabile prin utilizarea productivă a resurselor de teren din zonele deja urbanizate, eficiența crescută a infrastructurii tehnico-edilitare și distribuția serviciilor publice. Pe lângă analiza statistică, două instrumente critice de monitorizare și planificarea spațială , ce contribuie la gestionarea eficientă a resurselor de teren sunt planul urbanistic general și un sistem integrat de tip GIS, care să incorporeze toate informațiile necesare unei bune planificări și colaborări între administrația publică, investitori și cetățeni. Actualizarea planurilor urbanistice generale este critică pentru aplicarea obiectivelor de dezvoltare compactă, PUG-ul reprezentând cadrul de implementare și planificare. O dată cu elaborarea unui nou PUG, este importantă și dezvoltarea sistemului integrat de tip GIS, pentru a facilita planificarea spațială și dezvoltarea integrată pornind de la o evaluarea corectă a resurselor existente de teren, în special cele din fostele zone industriale, a zonelor intravilane sub-dezvoltate și a activelor publice cu potențial de reconversie funcțională, poate contribui la dezvoltarea spațială sub formă compactă a orașelor prin promovarea acestor resurse de teren înainte de a extinde suprafața intravilană. Extinderea excesivă a acesteia poate facilita expansiunea necontrolată și fragmentată, înspre periferie. Figura 9. Orașe în expansiune, statice și în contracție din România. Sursa: Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Document Însoțitor 1: Cadrul de planificare spațială pentru dezvoltarea durabilă. 10 Dinamicile spațiale: analiza statistică Intravilanul orașului Simeria este de 599 ha (4.99 km2) și a crescut cu 15% (87 ha) față de anul 2000, și cu 167 ha sau 38,6% față de anul 1993, conform datelor puse la dispoziție de INS. Salturile semnificative s-au înregistrat în anul 1999 – de 80 ha și în anul 2018 – 37 ha. Conform Planului Urbanistic General aprobat, suprafața intravilană era de 521 ha în nucleul Simeriei și de 866 ha în Simeria înpreună cu satele aparținătoare, din care 34,7 ha au fost aprobate prin documentații PUZ. Planul Urbanistic General în vigoare a fost elaborat în 1999 și a fost prelungit succesiv, ultima dată în 2018 până în anul 2023. Elaborarea noului PUG se află în procedura de achiziție. Conform PUG în vigoare, bilanțul zonelor funcționale este după cum urmează: 25,9 ha (6%) suprafața zonei centrale și a altor funcțiuni complexe de interes public, 202,35 ha (46,8%) zona locuințe și funcțiuni complementare, 49,7 ha (11%) zona industrială, 12,07 ha (2,8%) zona de unități agricole și 82,13 ha (19%) pentru parcuri și turism. Extinderea excesivă a suprafeței intravilanului, poate facilita expansiunea fragmentată și necontrolată, și în consecință poate accentua fenomenul de peri-urbanizare, în special atunci când această creștere nu este susținută de o utilizare eficientă a resurselor de teren din zonele deja urbanizate și bine conectate la infrastructura de transport și de utilități. La nivel național, în intervalul 1993-2019, cele 319 orașe și-au dublat suprafața intravilană, o creștere procentuală de 107%, în timp ce în intervalul 2000 – 2018, suprafața intravilanului a crescut cu 91%. De cele mai multe ori expansiunea intravilanului nu este justificată de o nevoie reală survenită din dinamicile piețelor imobilier și de epuizarea resurselor de teren din interiorul orașului, ci vine organic, din dorința de a stimula dezvoltarea sau sub influența legii finanțelor publice (legea nr. 273 / 2006), care condiționează distribuția finanțelor publice de suprafața intravilanului. Figura 10. Dinamica suprafeței intravilane în România în intervalul 2000 – 2019. Sursa: Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Document Însoțitor 1: Cadrul de planificare spațială pentru dezvoltarea durabilă. 11 Figura 11.Numărul total de autorizații de construcție la nivel de UAT între 2002 – 2019. Sursa: Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Document Însoțitor 1: Cadrul de planificare spațială pentru dezvoltarea durabilă. Figura 12. Ponderea autorizațiilor pentru clădiri rezidențiale din totalul autorizațiilor 2002 – 2019. Sursa: Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Document Însoțitor 1: Cadrul de planificare spațială pentru dezvoltarea durabilă. 12 Numărul de autorizații de construire emise în orașul Simeria în intervalul 2002 – 2019 a fost de 404 autorizații, în timp ce totalul din aglomerarea urbană, incluzând și orașele Orăștie, Geoagiu și Hațeg a fost de 3417 autorizații, 38,4% din acestea în municipiul Deva, 18,6% în Hunedoara și 11,8% în Simeria. Se remarcă faptul că orașul Simeria a fost cel mai dinamic dintre orașele și localitățile analizate, după Deva și Hunedoara, în timp ce cele mai puține autorizații din mediul urban, au fost eliberate în Călan. Cele patru localități din aria peri-urbană a Devei și implicit a Simeriei totalizează un număr de 338 autorizații, apropiat de totalul celor eliberate în Simeria. Regiunea a atins vârful numărului de autorizații eliberate în anul 2008, în timp ce în Simeria maximul a fost atins în anul 2005, când au fost eliberate 45 de autorizații. Din totalul autorizațiilor eliberate în Simeria 96% au fost pentru construcții rezidențiale, iar la nivelul aglomerării urbane, 93,8% au avut aceasta destinație. Figura 13. Tipurile de autorizații de construire emise în perioada 2002 – 2019. Sursa: Prelucrare date INS Tempo, LOC108B. Figura 14. Dinamica numărului de autorizații de construire eliberate în periaoda 2002 – 2019 Sursa: Prelucrare date INS Tempo, LOC108B. 13 Figura 15. Distribuția autorizațiilor de construire emise în aglomerarea urbană Deva – Hunedoara – Simeria. Sursa: Prelucrare date INS Tempo, LOC108B. 14 Între 2002 și 2019, numărul total de autorizații de construcție emise la 1000 de locuitori, raportat la cele mai recente date ale populației cu domiciliul era în Simeria de 33؉, în timp ce valorile cele mai ridicate s-au înregistrat în comunele peri-urbane Băcia, unde s-a înregistrat o rată de 77؉ și Harău, cu o rată de 62؉. Se observă faptul că raportat la numărul de locuitori, dinamica de construire din orașul Simeria a fost ușor acccentuată față de media aglomerării urbane Deva înregistrând o rată de 19؉ iar Hunedoara de 7؉, cea mai mică din localitățile studiate. Astfel, proximitatea față de un oraș reședință de județ, în acest caz Deva, a influențat pozitiv dinamica de dezvoltare în localitățile rurale din vecinătate dar și în orașul Simeria. Figura 16. Numărul de autorizații de construire emise raportate la 1.000 de locuitori, în 2018. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date INS TEMPO , LOC108B. . 15 Dinamica suprafeței construite a Simeriei indică faptul că acesta a crescut ușor în intervalul 2000 - 2018, cu un procent de 10%, ce include și suprafețele acoperite de infrastructura de transport, deci cel mai probabil un procent semnificativ revine bucății din autostrada A1 ce tranzitează orașul. Chiar dacă aceste date ne pot indica în general dinamicile spațiale, CORINE Land Cover are un grad de acuratețe mai mic atunci când vine vorba de zonele montane și de așezările de dimensiuni mai mici, ce deseori nu sunt înregistrate în scanările mai timpurii, fiind mascate de exemplu, de suprafețe de pădure. Astfel ele trebuie mereu verificate prin date satelitare sau analize de teren, însă per total, în regiune, rata consumului de teren este mai mare în localitățile rurale și în orașele mai mici din nordul aglomerării, iar marile orașe au rămas relativ statice. Figura 17. Dinamica suprafeței construite în intervalul 2006 – 2018. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date Corine Land Cover. 16 Densitatea populației raportată la suprafața construită2 ne indică principalele aglomerări urbane și peri-urbane dar și gradul de eficiență al utilizării terenurilor. Orașul Simeria are o densitate de 1553.3 loc / km2 iar orașele din aglomerarea urbană, în ciuda suprafeței totale extinse, au o densitate relative mare, aglomerarea având o medie de 1959.2 loc / km2. Cea mai mare densitate este în municipiul Deva, de 3597.3 loc / km2, urmată de Hunedoara cu 3166.7 loc / km2 iar cea mai mică este în Geoagiu, de 383.8 loc / km2, sub pragul minimal setat pentru orașe. Figura 18. Densitatea suprafeței construite 2020. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date INS TEMPO și ANCPI. 2 ANCPI pentru 2020 17 Dinamica densității populației raportată la suprafața construită reflectă principalele forme de expansiune, de densificarea sau de dispersie și raportul dintre rata de consum a terenului și dinamica populației. Analiza comparativă ne indică pentru intervalul 2006-2018 o scădere a densității construite de 14% în Simeria, ca urmare a declinului demografic semnificativ. Se remarcă localitatea Harău ce a înregistrat o densificare cu 10%, ca urmare a creșterii populației și a unei creșteri mai puțin accelerate a suprafeței construite. Figura 19. . Dinamica densității suprafeței construite 2006 – 2018. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date Corine Land Cover și INS TEMPO. 18 Dinamicile spațiale: principalele zone de expansiune Analiza statistică ne indică faptul că în orașul Simeria dezvoltarea spațială nu a fost una foarte semnificativă, acesta păstrându-se amprenta construită relativ egală față de cea din anul 1990, fapt confirmat și de profilul funcțional analizat de CORINE Land Cover pe parcursul unor ani de referință. Majoritatea suprafeței artificiale cu care s-a extins orașul aparține căilor de comunicații, fiind vorba de autostrada A1 ce tranzitează orașul prin partea de nord. De asemenea mai sunt identificate câteva zone restrânse de expansiune, la marginea amprentei construite a nucleului urban, ce coincide cu zona industrială Marmosim din nord-vestul acestuia și spațiul logistic din sud-vestul orașului (Str. Petru Maier nr. 10). Totuși, fiind situat în aria peri-urbană a municipiului reședință de județ Deva și a autostrăzii deschide noi oportunități de dezvoltare, așadar o abordarea pro-activă asupra creșterii compacte și o monitorizare atentă a dinamiciloe sunt necesare. Figura 20. Zonele de expansiune spațială din Simeria și aglomerarea urbană Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date CORINE Land Cover. 19 LOCUIREA LA NIVELUL ORAȘULUI SIMERIA Locuirea în România în raport cu contextul European Accesul cetățenilor la locuințe de calitate este un drept fundamental, iar dinamica fondului locativ ne poate indica atât gradul de accesibilitate al locuințelor, cât și atractivitatea anumitor zone pe piața imobiliară și un eventual fenomen de expansiune necontrolată sau dispersie, atunci când dinamica suprafeței locuibile este coroborată cu dinamica demografică. La nivel European, acest indicator a fost analizat în cadrul celui mai recent Flash Eurobarometer, publicat în 2016, prin evaluarea gradului de satisfacție cu privire la ușurința de a găsi o locuință bună la un preț rezonabil în 83 de orașe, incluzând toate capitalele europene – în România au fost analizate orașele București, Cluj-Napoca și Piatra- Neamț. Din cei intervievați, peste 50% se declară satisfăcuți / oarecum satisfăcuți, însă nivelul de satisfacție este mai scăzut în rândul locuitorilor din capitalele Europei, majoritatea populației fiind satisfăcută doar în Atena (62%) și Zagreb (50%), iar în 15 capitale mai puțin de 20% din populație s -a declarat satisfăcută. Totodată, locuitorii din centrul orașelor s-au declarat în general mai puțin satisfăcuți față de cei din zona metropolitană. Rezultatele colectate pentru România indică faptul că aproximativ 48,6% din respondenți s-au declarat satisfăcuți / oarecum satisfăcuți, cel mai mare procent fiind înregistrat în Piatra Neamț (60%) iar cel mai redus în Cluj-Napoca (44%). De asemenea, barometrul a evaluat gradul de satisfacție față de locuința actuală, iar 63 din 83 de orașe au înregistrat un procent de satisfacție mai mare de 90%. La nivelul României, gradul de satisfacție parțială sau totală a fost de 87,6%, mai scăzut în București (81%) față de Cluj Napoca (93%) și Piatra Neamț (89%). Conform statisticilor Eurostat pentru 2019, România înregistra cel mai mare procent al populației care locuiește într-o locuință proprietate privată (95,8%) – față de media EU-27 de 69,8%, dar și cel mai mare procent al populației care trăiește într-o locuință supra-aglomerată (45,8%) – față de media EU-27 de 17,1% și cel mai mare procent al populației private de locuințe de calitate (14,2%) – față e media EU-27 de 4%. Este important de menționat totuși că România a înregistrat o rată mare de îmbunătățire a acestor indicatori în perioada 2012-2018. În ceea ce privește calitatea locuirii, România alături de Polonia și Croația înregistrau cel mai mic număr de camere pe cap de locuitor (1.1) din Uniunea Europeană – EU 27, unde se înregistra o medie de 1.7 camere, dar și cea mai mică suprafață locuibilă pe cap de locuitor (19,5 m2) – față de media UE de 42,56 m2. Raportul The State of Housing in EU 2019 evidențiază faptul că Uniunea Europeană trece în continuare printr-o criză locativă ce se manifestă mai puternic la nivelul zonelor urbane, în special în sectorul locuințelor sociale/accesibile ca preț, ceea ce adâncește gradul de diviziune socială. La nivel european, în 2019, 10,1% din gospodării și 37,1% din gospodăriile vulnerabile, cu risc ridicat de sărăcie, foloseau mai mult de 40% din venituri pentru cheltuieli legate de locuință. România se sita sub media europeană, cu o rată de 8,6% din populația generală, o ameliorare semnificativă față de anu 2012, când la nivel european media era de 11,4% iar România înregistra o rată de 18,4%. De asemenea, în cadrul populației vulnerabile, România înregistra în 2019 o pondere de 29,7%, sub media Europeană și valoarea de 45% înregistrată în anul 2012, atunci când se situa peste media UE de 38,1%. Figura 21. Indicatori privind locuirea – analiza comparativă dintre media EU și România. Sursa: INS TEMPO și EUROSTAT. 20 Dinamica locuirii: contextul național, regional și local Totalul numărului de locuințe finalizate în cursul anului 2019 la nivel național era conform celor mai recente date puse la dispoziție de INS de 67.488 unități, depășind pentru prima dată pragul maximal de 67.255 unități, înregistrat în anul 2008. Vârful imobiliar înregistrat înainte de instalarea crizei economice din 2008, a fost urmat de o perioadă în care numărul locuințelor noi a scăzut brusc între 2008-2010, cu -27,3% față de vârful din 2008, iar apoi moderat dar continuu până la pragul de 43.587 unități în 2013. La nivelul regiunilor, cea mai mare pondere din totalul unităților înregistrate la nivel național o avea regiunea București-Ilfov (22%), urmată de regiunea Nord-Vest (19%). Ponderea regiunii de dezvoltare Vest în numărul total de locuințe finalizate în 2019 era de 10,1%, 6.837 de unități, dintr-un total de 67.488 de unități, surclasând doar regiunea Sud-Vest Oltenia ce avea cel mai mic număr de unități (2.896) și regiunea Sud-Muntenia cu 6.208 unități. În cadrul regiunii, județul Hunedoara avea în 2019 a doua cea mai mică pondere în totalul unităților finalizate în cursul anului, de 249 de unități, după Caraș-Severin (143 unități), în timp ce în județul Timișoara – cel mai dinamic, au fost finalizate 5613 unități iar în Arad 832 de unități. Dinamica numărului de locuințe finalizate în intervalul 1992 – 2019 la nivelul județului a urmărit dinamica regională până în anul 2004, cele mai multe unități finalizate fiind chiar în 1990 (1.381), atingând un alt vârf în anul 2009 (632), însă de atunci, în timp de regiunea a continuat să crească, dinamica județeană a fost una în ușoară scădere. Acest fapt confirmă situația economică dificilă a județului, ca urmare a pierderii motorului economic ca urmare a închiderii minelor și platformelor industriale din perioada socialistă, dar și statutul multor orașe foste industriale sau miniere din jud. Hunedoara și Caraș-Severin de orașe în contracție. Figura 22. Ponderea județelor din regiunea Vest în totalul locuințelor finalizate între 1990 – 2019. Sursa: prelucrare date INS TEMPO. Figura 23. Dinamica numărului de locuințe finalizate anual între 1990 -2020 – analiza comparativă. Sursa: prelucrare date INS TEMPO. 21 Figura 24. Dinamica locuințelor finalizate anual în regiunile tării, în perioada 1990 -2020. Sursa: prelucrare date INS TEMPO. 22 Dinamica locuirii: orașul Simeria și aglomerarea urbană În orașul Simeria, în 2019, existau în total 5.581 de locuințe, cu o suprafață totală de 278.446 m 2 dintre care 20 finalizate în anul 2019, cu 43 de unități mai puțin față de vârful atins în anul 2017. Se observă faptul că municipiul Simeria urmărește dinamica municipiului reședință de județ Deva, ce este cel mai dinamic din punct de vedere economic și dă și dinamica aglomerării urbane. Localitățile rurale din inelul peri-urban al Simeriei înregistrează un total ușor mai mare față de cel din oraș, o parte din făcând parte și din peri-urbanul Devei. Totodată, în ultima decadă Simeria a performat mai bine atât ca număr total de locuințe finalizate, cât și ca dinamică, față de alte orașe din județ, precum Hunedoara sau Călan. Figura 25. Dinamica locuințelor terminate – evoluție comparativă la nivel național, regional și județean Sursa: prelucrare date INS TEMPO. Figura 26. Dinamica locuințelor finalizate anual în mun. Simeria și ZUF Simeria, în perioada 1990-2020 Sursa: prelucrare date INS TEMPO. 23 Numărul total de locuințe a crescut în intervalul 2008-2019 în orașul Simeria cu 8,9%, mai accelerat față de media aglomerării urbane, de 5.31%, dar și de media județeană de 3,79%, dar mai puțin accelerat față de media națională de 9,2%. În ceea ce privește totalul unităților finalizate în intervalul 2008-2019, pe lângă municipiul Deva unde au fost finalizate 1237 de unități, se remarcă Hunedoara cu 432, urmate de Simeria (293 de unități), ce de altfel performează mai bine atunci când raportăm totalul la numărul de locuitori. Localitățile Băcia și Harău, din vecinătatea Devei dar și a Simeriei au un număr relativ mare de locuințe finalizate, și cel mai mare indice atunci când raportăm la populația totală. Figura 27. Număr total locuințe construite în Simeria și aglomerare urbană între 2008 și 2019. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date INS TEMPO, , LOC108B. 24 Calitatea locuințelor: gradul de aglomerare Suprafața medie locuibilă pe cap de locuitor era în 2019 de 20.3 m2 în orașul Simeria și de 18 m2 în orașele din aglomerarea urbană, indicele din Simeria fiind mai mare față de media județului, de 18.9 m2 și de cea națională de 19.5 m2, dar mai mică față de media regiunii, de 21.6 m2 pe cap de locuitori. Totuși creșterea suprafeței locuibile pe cap de locuitor din intervalul 2008 – 2019, este mai puțin accelerată față de creșterea suprafeței locuibile pe locuință, fiind determinată în parte de scăderea demografică semnificativă, mai mult decât de creșterea efectivă a suprafeței locuibile. Spațiul locativ raportat la numărul de locuitori ne indică atât calitatea locuirii, prin gradul de aglomerare, dar poate reflecta și dinamicile de expansiune spațiale, mai exact consumului de teren excesiv și dezvoltarea spațială de densitate mică. Figura 28. Analiza comparativă a evoluției spațiului locativ pe cap de locuitor Sursa: prelucrare date INS TEMPO, LOC103B. Suprafața medie locuibilă per locuință a fost în 2019 de 49.9 m2 în orașul Simeria și de 43.1 m2 în aglomerarea urbană, valoarea din oraș fiind mai mare față de media regională și de cea națională de 47.7 m2. Comparativ, în anul 2008, media națională era de 38.7, în timp ce media orașului era de 41.3 m2 în oraș și respectiv de 37.3 m2 în aglomerarea urbană. Figura 29. Analiza comparativă a evoluției suprafeței medii locuibile per locuință. Sursa: prelucrare date INS TEMPO, LOC103B. 25 Numărul mediu de camere de locuit pe cap de locuitor în județul Hunedoara, era în 2019 de 1.07 camere / persoană, iar la nivelul regiunii de dezvoltare Vest de 1.12 camere / persoană, mai mic față de media națională de 1.11 camere / persoană – comparativ, media UE este de 1,7 camere / persoană. De asemenea, numărul mediu de camere per locuință era de 2.43 camere / locuință în județul Hunedoara, mai mic față de media regională de 2.67 camere / locuință și de cea națională de 2.73 camere / locuință. Acest lucru indică faptul că la nivelul județului, există un număr mai mic de camere pe cap de locuitori și per locuință față de media națională, în ciuda spațiilor mai generoase de locuit, determinat fie de specificul rezidențial al zonei dar și de declinul demografic și numărul mai mic de persoane ce trăiesc într-o gospodărie. Figura 30. Spațiu locativ pe cap de locuitor în 2020. Sursa: autorii, prelucrare și vizualizare date INS TEMPO, LOC103B. 26 Gradul de satisfacție față de locuirea în orașul Simeria, analizat în cadrul Barometrului Urban realizat în cadrul proiectului prin care este elaborată Politica Urbană a României, poziționează orașul pe locul 33 din 41 de orașe analizate, 24% declarându-se nemulțumiți, 60% oarecum mulțumiți și doar 12% total mulțumiți. Figura 31. În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc în…[orașul dvs.]-comparație total acord oarecum acord oarecum dezacord total dezacord NS/NR CLUJ NAPOCA (R_NV) 56% 41% 1% 2% ORADEA (R_NV) 63% 33% 3%1% 1% ALBA IULIA (R_C) 50% 45% 3%1% BRASOV (R_C) 58% 36% 4% 0% 2% DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) 48% 46% 4% 1% 1% TIMISOARA (R_V) 55% 37% 7%1%0% SIGHISOARA (M_C) 30% 62% 8%0% SLATINA (R_O) 53% 37% 9% 1% IASI (R_NE) 44% 46% 9% 2%0% RESITA (M_V) 41% 48% 8% 3% BAILESTI (M_O) 45% 44% 10%1% 0% BUHUSI (O_NE) 43% 45% 10% 2% BICAZ (O_NE) 31% 56% 11% 1% PIATRA NEAMT (R_NE) 27% 60% 11% 2% 0% TG JIU (R_O) 39% 48% 9% 3% 0% BUZAU (R_M) 49% 37% 10% 4% CRAIOVA (R_O) 25% 61% 12% 1%1% ALEXANDRIA (R_M) 21% 63% 12% 4% 1% CAREI (M_NV) 24% 59% 13% 4% 0% STEFANESTI (O_M) 18% 64% 10% 4%4% ISACCEA (O_SE) 25% 57% 18% 0% MORENI (M_M) 12% 70% 16% 2% 0% CARACAL (M_O) 20% 60% 13% 6% SINAIA (O_M) 43% 37% 15% 4% 1% SUCEAVA (R_NE) 54% 26% 15% 3% 3% BUCURESTI (R_BI) 31% 49% 12% 7%1% TARGU SECUIESC (M_C) 41% 39% 16% 5% CONSTANTA (R_SE) 13% 64% 23% 1% VATRA DORNEI (M_NE) 12% 65% 17% 6% MOLDOVA NOUA (O_V) 15% 61% 24% 0% BOLINTIN VALE (O_M) 14% 60% 22% 4% 0% PLOIESTI (R_M) 16% 57% 24% 3%0% SIMERIA (O_V) 12% 60% 24% 5% 0% TASNAD (O_NV) 12% 58% 25% 5% ABRUD (O_C) 25% 43% 19% 13% EFORIE (O_SE) 5% 61% 34% 0% SULINA (O_SE) 19% 46% 33% 2% 1% BEIUS (M_NV) 23% 36% 18% 14% 9% BAILE HERCULANE (O_V) 13% 38% 39% 10% CARANSEBES (M_V) 8% 41% 37% 11% 2% MIHAILESTI (O_M) 6% 40% 36% 18% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020. 27 În ceea ce privește siguranța în cartiere, Simeria se situează pe locul 36 în ierarhia celor 41 de orașe analizate în cadrul Barometrului Urban, cu doar 17% din populație fiind total de acord cu afirmația ‘mă simt în siguranță în cartierul meu’ și 44% din populație fiind oarecum de acord, în timp ce doar 8% din populație a fost în total dezacord și 27% în oarecum dezacord. Figura 32. În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în cartierul meu�. total de acord oarecum de acord oarecum dezacord în total dezacord NR SINAIA 53% 44% 0% 0% 2% SUCEAVA 70% 22% 6%2% DROBETA TURNU SEVERIN 49% 44% 7%1%0% BUHUSI 33% 57% 7% 3% ORADEA 57% 33% 9% 2% ISACCEA 33% 56% 11% 0% BICAZ 26% 63% 11% MORENI 17% 72% 10% 1%0% TASNAD 31% 58% 11% 1% SULINA 48% 40% 12% SIGHISOARA 36% 52% 10% 1% 1% CLUJ NAPOCA 35% 53% 10% 2% CAREI 30% 57% 12% 1% ALEXANDRIA 62% 24% 9% 5% TARGU SECUIESC 39% 46% 13% 2% 0% ALBA IULIA 43% 42% 12% 3% TIMISOARA 49% 33% 13% 4% 0% IASI 34% 45% 18% 2% 1% EFORIE 14% 66% 21% RESITA 30% 48% 17% 5%1% SLATINA 41% 36% 22% 1% CONSTANTA 21% 56% 23% 0% MOLDOVA NOUA 16% 61% 21% 3% BRASOV 27% 50% 19% 5% 1% BAILE HERCULANE 37% 39% 22% 3% BUZAU 26% 50% 18% 7% PIATRA NEAMT 27% 48% 14% 8% 3% BAILESTI 25% 50% 22% 4% BOLINTIN VALE 14% 61% 17% 6%2% TG JIU 23% 52% 19% 6% 0% PLOIESTI 13% 59% 21% 6% 1% CRAIOVA 17% 55% 24% 4%0% BUCURESTI 28% 42% 17% 12% 1% ABRUD 43% 26% 14% 15% 2% BEIUS 30% 32% 15% 15% 8% SIMERIA 17% 44% 27% 5% 8% STEFANESTI 8% 48% 29% 8% 8% VATRA DORNEI 14% 41% 28% 17% 1% CARANSEBES 18% 36% 37% 9% 0% MIHAILESTI 18% 34% 36% 12% CARACAL 5% 45% 38% 13% 0% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020 . 28 REGENERAREA URBANĂ INTEGRATĂ A SIMERIEI Importanța regenerării urbane în dezvoltarea durabilă a orașelor Spațiul public este o componentă definitorie a atractivității unui oraș și a calității vieții pe care acesta o asigură locuitorilor, reprezentând locul în care oamenii își pot petrece timpul liber, se pot întâlni și unde pot construi spiritul de comunitate. Calitatea și gradul de accesibilitate al spațiului public joacă un rol important pentru calitatea vieții din oraș. Termenul general de spațiu public nu include doar spațiile publice bine definite, precum parcurile, piețele publice sau locurile de joacă, dar și străzile sau fațadele clădirilor, toate jucând un rol important pentru vitalitatea și atractivitatea unui oraș. Spațiile publice se împart în trei categorii principale: • Spații publice de tip suprafață: spații publice ample, cu rol de coagulare, ce reprezintă un punct de atracție la nivelul orașului, precum parcurile, grădinile publice sau centrul civic. • Spații publice punctuale: de dimensiuni reduse (mai puțin de 3 ha), preponderent de interes local, precum scuaruri, piațete sau locuri de joacă pentru copii, ce preiau rolul unor dotări de proximitate, importante în calitatea locuirii din cartiere. • Spații publice liniare: elemente de legătură între punctele de atracție ale unui oraș, precum zonele pietonale, bulevardele, străzile amenajate cu mobilier urban pentru activități de odihnă sau socializare. Având în vedere că regenerarea urbană este o prioritate la nivel european și o direcție de acțiune finanțabilă din fonduri externe nerambursabile (Fondul European de Dezvoltare Regională și Mecanismul de Redresare și Reziliență) cu un buget estimat de 1,5 mld. Euro, autoritățile publice trebuie să adopte o abordare proactivă în identificarea oportunităților de regenerare de la nivelul orașelor pe care le reprezintă sau de la nivelul zonelor metropolitane din care fac parte, caz în care proiectele se pot dezvolta în parteneriat cu consiliile județene. Urmărind o abordare integrată, administrația publică trebuie să stabilească zonele prioritare de regenerare urbană. Intervențiile asupra spațiului public trebuie gândite într-o viziune de ansamblu, pentru a evita intervențiile punctuale și a maximiza impactul investițiilor asupra tuturor nivelurilor ierarhice (municipal, cartier, punctual), având în permanență ca scop îmbunătățirea calității vieții. Lista completă a spațiilor eligibile pentru regenerare urbană, prin proiecte finanțabile din fonduri externe nerambursabile, conform ordonanței de urgență ce reglementează măsurile pentru aceste proiecte, include: a) zonele centrale; b) zonele istorice și zonele construite protejate; c) spațiile publice din interiorul ansamblurilor de locuințe colective, respectiv, ansambluri de locuințe sau zone cu locuințe de tip condominiu; d) zona autogărilor și gărilor centrale și secundare, feroviare și portuare, situate în interiorul sau la limita localităților urbane, indiferent dacă sunt în uz, abandonate, sau au altă destinație; e) falezele, malurile și insulele râurilor, fluviului și lacurilor din interiorul localităților urbane; f) haldele de steril și depozitele de deșeuri închise de pe raza localităților urbane; g) zonele rezidențiale periferice destructurate, zonele de blocuri degradate și așezări informale din mediul urban; h) siturile industriale dezafectate, zonele cu infrastructuri majore dezafectate, situri militare dezafectate; i) grădinile și parcurile publice urbane, parcurile dendrologice, grădinile botanice; j) piețele agroalimentare urbane.3 3 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, OUG privind stabilirea unor măsuri pentur proiectele de regenerare urbană finanțabile din fonduri externe nerambursabile . 29 Regenerarea urbană are ca scop îmbunătățirea cadrului fizic, al vitalității și dinamicilor socio - economice din mediul urban, prin modernizarea, reabilitarea sau extinderea unor spații sau clădiri neperformante, degradate, slab utilizate sau abandonate, cu scopul creșterii atractivității orașului și a calității vieții urbane. Sintetizând literatura de specialitate dar și exemplele de bună practică din domeniul regenerării urbane, se disting următoarele principii directoare: • principiul regenerării urbane integrate • principiul conectivității și al unității de vecinătate • principiul mixității funcționale • principiul inclusivității și al coeziunii sociale • principiul calității și autenticității în reabilitarea spațiului public Regenerarea spațiului public trebuie să fie un obiectiv prioritar atât al orașelor dinamice, aflate în expansiune, cât și al celor aflate în contracție, care se confruntă cu provocări demografice, economice sau spațiale, deși prioritizarea acțiunilor poate diferi în funcție de tipologia orașului și particularitățile contextului local. Regenerarea urbană are un impact direct asupra primelor trei obiective strategice din Politica Urbană a României: • orașe verzi și reziliente, prin intervențiile de scădere a dependenței față de automobil și de promovare a deplasărilor nemotorizate, dar și prin intervențiile de integrare, regenerare și valorificare a spațiilor verzi și a infrastructurii verzi-albastre, pentru a crește accesul cetățenilor la spații verzi și pentru a asigura un mediu verde și curat; • orașe competitive și productive, prin crearea unor spații publice de calitate, care să stimuleze atractivitatea orașului pentru locuire, muncă și investiții, dar și prin valorificarea eficientă a clădirilor și terenurilor bine amplasate pentru investițiile strategice; • orașe echitabile și incluzive, prin creșterea accesului echitabil la utilități, servicii și dotări publice, prin accesibilizarea domeniului public pentru toți cetățenii – inclusiv cei vârstnici sau cu dizabilități și prin crearea unor spații comunitare incluzive, care să stimuleze spiritul comunitar. Următoarele instrumente pregătitoare pot facilita procesul de prioritizare și elaborare a proiectelor, maximizând totodată impactul investițiilor: • Inventarierea comprehensivă și actualizată a spațiilor verzi, a spațiilor publice, a clădirilor de patrimoniu și a activelor publice cu potențial de reconversie funcțională (situri industriale dezafectate, situri militare dezafectate) pentru protejarea, regenerarea și valorificarea lor. • Colaborarea cu alte entități publice sau private, dar și cu administrațiile învecinate sau cu consiliul județean, pentru a facilita valorifica resursele strategice ce nu se află în administrația primăriei (ex. infrastructura verde-albastră, situri industriale sau militare dezafectate). • Coordonarea proiectelor de regenerare cu alte obiective și investiții strategice, ca de exemplu corelarea reabilitării unui spațiu public cu planurile de mobilitate sau stimularea investițiilor private într-o zonă prioritară prin investiții în calitatea spațiilor publice. • Organizarea unor concursuri de soluții de urbanism și arhitectură pentru promovarea calității proiectelor și a caracterul inovativ al soluțiilor. 30 Intervențiile de regenerare trebuie să fie prioritizate în funcție de nevoile diferite ale cartierelor, așa cum reies ele din analiza atentă a acestora. Orașul Simeria are o dinamică spațială statică și se confruntă cu îmbătrânirea fondului construit, calitatea scăzută a spațiului public și îmbătrânirea demografică. Simeria se află totodată și sub influența municipiului reședință de județ Deva, fiind situat în inelul peri-urban al acestuia, dar și a localizării pe coridorul de transport A1. Așadar este importantă monitorizarea dinamicilor spațiale și implementarea unor politici de dezvoltare compactă, dar pe termen scurt orașul necesită: • intervenții de reabilitare a fondului construit, • accesibilizare a clădirilor și spațiului public • infrastructură socială necesară pentru o populație îmbătrânită • dotări și spații publice în proximitatea locuinței și infrastructură pietonală sigură. Așadar procesul de regenerare urbană se va ghida atât după măsurile recomandate de Politica Urbană a României – obiectivele prioritare ale sustenabilitatea spațiale și accesului echitabil la infrastructură și servicii publice de calitate, cât și după nevoile și oportunitățile specifice fiecărui cartier. Figura 33. Prioritizarea măsurilor de regenerare conform principiilor sustenabilității și a dinamicilor spațiale. Sursa: autorii. 31 Gradul de atractivitate și impactul unui spațiu asupra comunității depind de calitatea spațiului public, de accesibilitatea, imaginea, funcționalitatea și gradul de incluziune al acestuia. Așadar, în conturarea unui spațiu public de calitate trebuie luat în considerare un spectru larg de paliere, dincolo de arhitectura și planificarea spațiului, urmărind patru paliere generale: 1) accesul și conectivitatea, 2) utilizarea și activitățile propuse, 3) confortul și imaginea, 4) impactul asupra mediului social. Figura 34. Elemente definitorii pentru un spațiu public de succes Sursa: Prelucrare date Project for Public Spaces, în SIDU București. 4 4 Project for Public Spaces, What makes a great place?, https://www.pps.org/article/grplacefeat 32 Regenerarea urbană a spațiilor publice reprezentative Regenerarea spațiilor publice reprezentative necesită analizarea concomitentă a următoarelor componente și abordarea integrată a revitalizării și interconectării acestora: • spațiile verzi și elementele cadrului natural; • zonele centrale ale orașului / zonele istorice și a zonele construite protejate; • patrimoniul construit - cultural, arhitectural, industrial și clădirile de utilitate publică; • principalele coridoare de mobilitate de la nivelul orașului. Identificarea spațiilor verzi și a resurselor cadrului natural a fost realizată cu ajutorul platformei Google Maps, al bazei de date Corine Land Cover și al bazei de date Natura 2000 a Agenției Europene de Mediu5. Analizarea resurselor s-a axat pe următoarele criterii de evaluare: • cuantificarea suprafeței spațiilor verzi, din prisma suprafeței pe cap de locuitor, raportat la standardul de 26 m2 reglementat la nivel național și european – acest pas reprezintă primul nivel de analiză, ce ne ajută să identificăm oportunitățile și provocările în asigurarea accesului echitabil la spațiu public; • identificarea spațiilor verzi accesibile publicului larg, precum parcurile și grădinile publice - un pas important având în vedere că multe din suprafețele cuantificate la pasul anterior, nu sunt amenajate ca spații publice propriu-zise sau nu au o calitate satisfăcătoare; Principalele coridoare de mobilitate la nivelul orașului au fost identificate prin analizarea empirică a structurii țesutului urban, Străzile cu un grad mare de accesibilitate coincid cu arterele mari de circulație, însă dincolo de intensitatea traficului auto, aceste artere deschid anumite oportunități: • sunt propice desfășurării de activități economice, datorită gradului mare de accesibilitate și al traficului pietonal generat, însă pentru asta ele trebuie să îndeplinească anumite criterii calitative, care să le facă propice mobilității pietonale și activităților de promenadă; • profilul stradal permite reconfigurarea lor sub forma unor coridoare ecologice care să conecteze și să integreze principalele spații verzi, elementele cadrului natural sau punctele de atracție de importanță municipală. Pe lângă acestea, s-au analizat principalele spații publice din zona centrală – spații de tip suprafață (ex. parcuri, piețe civice), spații liniare (ex. zona pietonală, elementele de legătură), spațiile punctuale (ex. scuaruri) și patrimoniul construit, cultural, architectural și industrial, identificat prin lista monumentelor istorice realizată de Ministerul Culturii dar și alte obiective de interes local, ce nu sunt incluse formal în această listă. Pentru a prioritiza și a detalia măsurile de regenerare urbană, aceste spații trebuie analizate din punct de vedere calitativ, prin evaluarea unor aspecte cheie: • conectivitatea la principalele rețele pietonale, de transport public și nemotorizat; • gradul de reprezentativitate al spațiului public și scara umană a elementelor urbanistice; • existența și calitatea mobilierului urban, iluminatului public, gradului de umbrire etc.; • gradul de acces al persoanelor cu mobilitate redusă în spațiul public și contribuția acestuia la coeziunea socială. 5 https://natura2000.eea.europa.eu/ 33 Bune practici de reabilitare a spațiului public Există o serie de principii pentru amenajarea spațiilor publice, în funcție de destinația acestora. Extragem în tabelul de mai jos măsuri propuse pentru spații publice în general, spațiile verzi, locurile de joacă pentru copii, spații publice în cartiere istorice și spații publice în cartiere noi, referindu-ne la estetică, materialitate, elemente vegetale, elemente edilitare, managementul apelor pluviale sau mobilier urban. Spațiile publice sunt eminamente pietonale, cu posibilitatea accesului bicicletelor (diferențiere între deplasarea în viteză și cea lentă a acestora din urmă). Un spațiu public este, de asemenea, definit de calitatea limitelor lui, de felul în care arată clădirile din jur și de cât de mult este construit între aceste limite (în raport cu cât este de deschisă). Tabel 1. Măsuri propuse pentru spațiile publice de suprafață și cele punctuale Ideograme Măsuri LJ ZI CN PA SP 1 Locurile de joacă ar trebui integrate în amenajarea x generală a spațiului public 2 Când se alege amplasamentul pentru un loc de x joacă, trebuie analizate contextul urban și dorințele locuitorilor 3 Scara amenajărilor trebuie adaptată la context. x Proporțiile, zonificarea și capacitatea locului de joacă trebuie să reiasă din caracteristicile sitului ales. 4 Un loc de joacă îngrădit trebuie implementat doar x în situațiile în care anumite măsuri de siguranță impun acest lucru. 5 Rolul locurilor de joacă este acela de a încuraja x libertatea copilului și autocunoașterea. 6 Pentru a integra comunitatea locală, locurile de x joacă trebuie să atragă persoane din mai multe categorii de vârstă. În amenajare, trebuie integrate mese de picnic, jocuri pentru toate vârstele și locuri de ședere. 34 Ideograme Măsuri LJ ZI CN PA SP 7 Orice element pentru siguranța traficului trebuie x să aibă un caracter urban. Faptul că acestea sunt temporare, nu trebuie să fie o scuză pentru o formă strict utilitară, care nu are un design potrivit. 8 Înainte ca infrastructura tehnică să fie plasată sub x x x pământ, este necesar un studiu compozițional și funcțional al spațiului public care urmează să fie modificat. 9 Traseele de utilități subterane trebuie să fie x x x x x poziționate în funcție de aliniamentele de copaci existente. Ele trebuie să permită plantarea arborilor în viitor, în funcție de caracteristicile fiecărui spațiu public. Rădăcinile trebuie împiedicate să străpungă fâșia plantată și să afecteze zona de siguranță a utilităților. Rădăcinile și infrastructurile tehnice pot fi protejate prin mijloace tehnologice diverse, nu doar prin separarea lor fizică. 10 Grilajele de scurgere și alte elemente deschise x trebuie poziționate cu gratiile perpendiculare pe direcția de mers, nu paralele. 11 Pentru a păstra ritmul străzii și aliniamentul de x x x x x copaci, toate cerințele tehnice pentru iluminatul stradal, liniile aeriene și nevoile biologice ale copacilor trebuie luate în calcul în planurile dedicate infrastructurilor tehnice și de transport. 12 Managementul apelor pluviale poate fi aplicat în x x x x x orice spaţiu public. Dacă absorbția nu poate fi realizată de străzi, apele pot fi direcţionate spre parcurile adiacente. Orice luciu de apă planificat în parcuri sau piese x x x x x ornamentale cu apă trebuie să ia în considerare 13 managementul apelor pluviale. 35 Ideograme Măsuri LJ ZI CN PA SP 14 Un sistem de canalizare descentralizat necesită un x x x x x concept integrat de peisagistică în cadrul spațiului public, luând în considerare caracterul local. 15 Iluminatul stradal trebuie gândit într-un context x mai larg, pentru a ține seama atât de aspectele legate de siguranța traficului, cât și de aspectele arhitecturale, urbane și estetice, precum și de efectele obositoare ale iluminării excesive. 16 În cazul trecerilor de pietoni, este important ca x pietonii să fie iluminați pentru șoferi, și viceversa. 17 Proiectarea unei surse de lumină ar trebui aleasă x în funcție de caracterul general al zonei. Pentru spațiile de categorii mai importante pot fi utilizate surse de lumină cu aspect fizic diferit față de cele folosite în mod regulat. 18 Dacă designul mobilierului stradal nu face parte x x x x x din proiectul arhitectural general al unui spațiu, autoritățile locale și alți manageri trebuie să aleagă mobilierul standard dintr-un catalog de mobilier pentru spații publice. În cazul în care un astfel de catalog nu există, el ar trebui elaborat. 10 Administrațiile locale ar trebui să încerce să x x x standardizeze chioșcurile și să conceapă un design unic pentru diferite mărimi pe care acestea le pot avea. 20 Reabilitarea unei străzi trebuie să aibă ca parte x x x x x integrată reînnoirea aliniamentului. Copacii utilizați în conturarea aleilor trebuie să aibă trunchiul drept, să permită cosmetizare și să reziste la condițiile mai dure din mediul urban. Dispunerea corectă a pomilor dintr-un masiv vegetal poate să contribuie pozitiv la crearea unei compoziții, cu coroane intercalate, care să contureze un spațiu public unitar, umbrit. Sursă: Ghidul de reabilitare a spațiilor publice urbane, Banca Mondială, 2020 6 6 Legendă: LJ – locuri de joacă, ZI – zone istorice, CN – cartiere noi, PA – parcuri și spații verzi, SP – orice spațiu public 36 Regenerarea spațiilor verzi și valorificarea cadrului natural Amenajările de tipul spațiilor verzi sunt importante nu doar pentru rolul lor estetic și în petrecerea timpului liber, dar și pentru contribuția pe care spațiul verde o are în crearea unui mediu sănătos și plăcut pentru oameni. Totodată spațiile verzi pot contribui la ameliorarea calității aerului, la combaterea efectului de insula de căldură urbană, la reducerea zgomotului urban sau la managementul riscului de inundații. Accesul la spații verzi de calitate influențează direct calitatea vieții din oraș, bunăstarea și sănătatea locuitorilor, așadar conservarea și extinderea suprafețelor acoperite cu verdeață și facilitarea accesului tuturor cetățenilor la spații publice verzi, în proximitatea locuinței trebuie să fie o prioritate în dezvoltarea urbană, în ciuda unor eventuale politici de densificare a anumitor zone urbane. Totodată, infrastructura verde-albastră reprezintă o resursă importantă pentru creșterea calității vieții din orașe, iar municipalitățile ar trebui să acorde mai multă atenție valorificării inteligente a acestor resurse, atât în scopuri recreative dar și în adaptarea la schimbările climatice și combaterea poluării urbane. Adesea pe teritoriul orașelor sau în inelul periurban se află resurse importante de vegetație, ce ar trebui privite în ansamblu ca un ecosistem urban ce poate fi valorificat pentru agrement și turism. Conform prevederilor legislative de la nivel național și european, orașele trebuie să dispună de un minim de 26 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor, prag pe care 73,4% din orașele din România nu îl respectă. Totuși, chiar și în cazul celor care îndeplinesc acest minim, este importat de evaluat calitatea acestor spații și din punct de vedere al accesibilității și al dotărilor. În extinderea rețelei de spațiu verde sau regenerarea spațiilor existente, este important să se urmeze principiul accesibilității echitabile, facilitând accesul pietonal al tuturor locuitorilor la un spațiu verde – Politica Urbană a României recomandă setarea unui standard de 15 m2 / capita într-o rază de 10 minute de mers pe jos (800 m). Suprafața spațiilor verzi de care dispune orașul Simeria de 83 ha (830.000 m2), conform datelor puse la dispoziție de INS în 2019, ceea ce înseamnă o medie de 61.01 m2 / capita raportat la populația cu domiciliul de la 1 ianuarie 2020, respectiv 66.10 m2 / capita dacă raportăm la populația stabilă de la ultimul recensământ din 2011. Așadar orașul Simeria îndeplinește necesarul de 26 m2 de spațiu verde pe cap de locuitor stabilit la nivelul Uniunii Europene și ulterior la nivel național. Simeria se situează pe poziția 23 în ierarhia orașelor din România după suprafața spațiului verde pe cap de locuitor. Parcul Dendrologic Simeria, este o arie protejată de interes național ce se întinde pe 70 ha, situată în zona de nord a Simeriei, ce găzduiește cea mai veche și valoroasă colecție de plante exotice și autohtone din România. Parcul este administrat de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS) dar fiind considerat al treilea parc dendrologic din Europa și al 11-lea din lume ca frumusețe și număr de specii de arbori, conform Enciclopediei Britanica, el reprezintă un principal punct de atracție al orașului, precum și principalul punct de recreere și promenadă al locuitorilor orașului Simeria. Acesta este amplasat pe grădinile Castelului Bella Fay (Gyulay), un fost conac boieresc. De altfel, urmașilor familiei Ocskay de la care terenul a fost confiscat în perioada comunistă, le-au fost restituite 3 ha din acest areal, reprezentând pepiniera parcului dendrologic, dar prin finalizarea procesului a fost clarificată situația terenurilor, astfel deblocând investițiile în acest punct de interes național și local. Se remarcă faptul că în zonele de locuințe colective, scuarurile sunt amenajate cu locuri de joacă distribuite într-un mod echitabil, însă calitatea și vârsta dotărilor variază, unele din ele având nevoie de reabilitare (ex. Str. 1 Decembrie nr. 29, Str. Cloșca nr. 229, Str. Fabricii nr. 7, Str. Nistor Socaciu). De asemenea, spațiile verzi din jurul locuințelor de blocuri colective au potențialul de a deservi comunitățile ca spații de socializare și sport, dar au nevoie de toaletare și amenajare cu mobilier urban. Mai există o suprafață generoasă de spațiu verde în proprietate privată (grădini, sere), distribuit egal în aproape toate zonele de case din oraș. Acestea sunt amenajate pe un plan de tip grilă, cu străzi perpendiculare, cu case construite în aliniament cu strada, ce permite dispunerea grădinilor în interior și astfel evitarea fragmentării suprafețelor verzi. 37 Gradul de satisfacție al cetățenilor municipiului Simeria cu privire la spațiile verzi, analizat în cadrul Barometrului Urban realizat în cadrul proiectului prin care este elaborată Politica Urbană a României, a indicat că un procent de 71% din populație este mulțumită sau mai degrabă mulțumită, 26% din ei fiind foarte mulțumiți, în timp ce doar 1% s-au declarat foarte nemulțumiți, astfel clasând orașul pe locul 15 din cele 41 de orașe analizate. Figura 35. Cât de mulțumiți sunteți de spațiile verzi, precum parcurile și grădinile din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR IASI 37% 45% 14% 3% 0% CLUJ NAPOCA 30% 52% 12% 5% 0% DROBETA TURNU SEVERIN 44% 37% 18% 0% 1% ORADEA 49% 31% 18% 0% 2% TARGU SECUIESC 22% 56% 14% 8% 1% TIMISOARA 55% 23% 17% 6% 0% ALBA IULIA 32% 45% 17% 5% 1% TG JIU 24% 53% 18% 5% CONSTANTA 24% 52% 20% 3%1% BUZAU 40% 36% 17% 6%1% RESITA 23% 53% 18% 6% 0% MOLDOVA NOUA 25% 48% 25% 2% SINAIA 48% 24% 27% 1% CRAIOVA 27% 45% 23% 5% 0% SIMERIA 26% 45% 27% 1% SUCEAVA 29% 42% 25% 4%0% BICAZ 20% 51% 28% 1% EFORIE 13% 58% 28% 1% BRASOV 27% 42% 22% 8% 2% MORENI 8% 61% 30% 0% 1% BAILESTI 23% 44% 30% 0% 3% CAREI 10% 56% 31% 2% CARACAL 17% 48% 30% 5% PIATRA NEAMT 18% 47% 23% 12% 0% VATRA DORNEI 18% 46% 20% 14% 2% BUCURESTI 23% 39% 25% 12% 2% SULINA 17% 44% 35% 3%1% ISACCEA 9% 51% 34% 6% ABRUD 27% 32% 31% 10% SIGHISOARA 15% 44% 31% 11% 0% SLATINA 21% 36% 40% 4% TASNAD 12% 42% 40% 6% 0% BEIUS 8% 44% 24% 24% BOLINTIN VALE 7% 44% 37% 11% 1% PLOIESTI 10% 38% 38% 14% 1% CARANSEBES 13% 33% 40% 13% 0% MIHAILESTI 11% 32% 49% 8% B A I L E H E R C U L A N E 2% 39% 50% 10% ALEXANDRIA 13% 25% 36% 25% 0% BUHUSI 11% 13% 41% 36% 0% S T E F A N E S T I 2% 21% 39% 38% 1% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020 . 38 Regenerarea spațiilor liniare – principalele coridoarele de mobilitate Spațiile publice liniare cuprind atât spațiile dedicate activităților de promenadă și loisir, precum zonele pietonale reprezentative, malurile amenajate ale râurilor sau porțiunile din bulevarde amenajate cu mobilier urban, cât și toate străzile orașului, ce în esență sunt spații publice, chiar dacă prea puține sunt valorificate. Străzile au potențialul de a fi reconfigurate, astfel încât ele să stimuleze activitatea economică, să faciliteze un mediu sigur și plăcut pentru promenadă sau alte deplasări nemotorizate, să fie coridoare ecologice și chiar să funcționeze ca un spațiu public propriu-zis, prin implementarea unor politici de partajare sau prin amenajarea trotuarelor cu mobilier urban. Măsurile de regenerare urbană a acestor spații ar trebui să urmărească concomitent următoarelor direcții de acțiune: • îmbunătățirea calității spațiilor publice liniare reprezentative, precum aleile pietonale, ca parte integrată a regenerării zonelor centrale sau a coridoarelor verzi; • regenerarea principalelor coridoare de mobilitate de importanță municipală, îmbunătățind conectivitatea în mediul urban și schimbând paradigma prioritizării modurilor de deplasare, de la autoturism, la pieton și mijloacele nemotorizate: pieton > biciclist > transport în comun > autovehicul personal; • reconfigurarea străzilor din cartierele de locuit, facilitând deplasările pietonale, partajarea străzilor și dinamizarea fațadelor și a activităților de la parterul blocurilor – măsurile vor fi elaborate în capitolul dedicat regenerării integrate a cartierelor. La nivelul orașelor din România există pentru categorii de străzi, în funcție de intensitatea traficului auto și a rolului pe care îl au în structura tramei stradale și a orașului. Fiecare categorie în parte prezintă diferite oportunități și limitări pentru regenerarea urbană, însă o caracteristică dominant a acestora, în momentul actual, este orientarea cu prioritate a măsurilor și intervențiilor către confortul automobilului, în detrimentul pietonilor și al celorlalte mijloace de transport. • Străzile de categoria I – magistralele: • Străzile de categoria a II-a – de legătură: • Străzile de categoria a III-a – colectoare: • Străzile de categoria a IV-a – de folosință locală: Străzile din categoriile I și II au un rol important în conectivitatea de la nivelul orașului, preluând fluxurile majore ale orașului și asigurând conexiunea între zonele funcționale și de locuit. Adesea ele coincid cu artere importante pentru activitatea economică a orașului și pentru conectarea principalelor spații publice sau obiective culturale, așadar necesitând o atenție sporită asupra siguranței și confortului pietonilor sau bicicliștilor. O stradă configurată cu atenție pentru scara umană, cu vegetație, iluminat public adecvat și mobilier urban, va avea un impact pozitiv asupra activității economice și va deveni un spațiu pentru promenadă și socializare. Dimensiunea economică și dimensiunea socială se consolidează reciproc, însă ambele sunt condiționate de calitatea amenajării spațiului public - o stradă cu magazine, dar neprietenoasă circulației pietonale, ori una amenajată cu grijă pentru pieton însă căreia îi lipsește mixitatea funcțională nu va genera fluxul pietonal necesar pentru ca activitatea economică să prospere. O stradă sigură, cu spații pentru odihnă și socializare și cu diversitatea economică, va fi mereu atractivă și va avea un mare potențial economic. Este necesară o schimbare de paradigmă în prioritizarea mijloacelor de transport, printr-o abordare axată în primul rând pe scăderea dependenței față de automobil și facilitarea mijloacelor nemotorizate de deplasare, pentru a atinge obiectivele sustenabilității și rezilienței și a construit un oraș verde, cu spații publice de calitate. 39 Regenerarea zonei centrale și a patrimoniului arhitectural Zonele istorice, cele protejate și centrele civice ale orașelor au un rol important în consolidarea identității locale, prin autenticitatea și bogăția lor arhitecturală, fiind elemente ce trebuie protejate și valorificate. Tot în zona centrală se regăsesc de regulă principalele spații publice reprezentative ale orașului, precum piețele publice și străzile pietonale, concentrând astfel activități economice și recreative ce conferă dinamism vieții publice. Calitatea spațiilor publice este esențială atractivității zonei centrale, atât pentru activități de loisir orientate spre localnici, cât și pentru turiști. Calitatea clădirilor, a spațiilor publice și conexiunile facile între acestea sunt importante în valorificarea zonelor istorice și a specificului cultural în scopuri turistice, dar și în crearea unui mediu atractiv pentru investitori. Pentru a proteja specificul locului, este necesar să se reglementeze și să se implementeze măsuri care să asigure respectarea contextului arhitectural în intervențiile și construcțiile viitoare. Jan Gehl identifică următoarele elemente esențiale unui spațiu public de calitate, care să dinamizeze viața publică7: • Siguranța – Protection o Protecția față de traficul auto o Siguranța spațiului public (prevenirea criminalității) o Protecția împotriva elementelor senzoriale neplăcute (ploaie, vânt, arșiță) • Confortul – Comfort o Spațiu potrivit pentru promenadă o Spațiu potrivit pentru staționare (staying & standing) o Spațiu potrivit pentru a sta jos o Spațiu potrivit pentru a observa mediul înconjurător o Spațiu potrivit pentru a interacționa (hearing & talking) o Spațiu potrivit pentru joacă și recreere • Calitatea spațiului public / Plăcerea – Enjoyment o Spațiu dimensionat la scara umană o Valorifică aspectele pozitive ale climatului (soare, umbră etc.) o Calitățile estetice Piețele tradiționale ale zonelor istorice și compacte ale unui oraș, definite de clădirile care le înconjoară, sunt, de obicei, printre spațiile publice de cea mai înaltă calitate. Calitatea unei piețe este, de asemenea, dependentă de proporțiile ei (de exemplu raportul suprafeței și al înălțimii clădirilor din jur). Adesea, spațiile publice (re)gândite în perioada socialistă nu au fost concepute la o scară umană, ci ca spații deschise întinse, care creează un mediu ostil pentru activitățile recreative. Structurile de dimensiuni reduse, mobilierul urban și copacii pot crea o tranziție plăcută de la nivelul străzilor până la înălțimile clădirilor din jur. Totodată, ar trebui să existe o conectivitate pietonală continuă în interiorul și între spațiile publice, deoarece barierele în calea mișcării naturale a pietonilor fragmentează spațiul public, reduc dinamismul spațiilor izolate și au un impact negativ asupra percepției calității spațiului public. Centrul civic, reprezentat de Piața Unirii și Parcul Central din jurul acesteia reprezintă principalul spațiu public din oraș. Piațeta și esplanada sunt amenajate cu bănci și elemente de peisagistică în stilul tipic socialist, precum multe centre civice din alte orașe mici și medii din România și sunt înconjurate de clădiri de locuințe colective din perioada socialistă, de dispun de spații comerciale la parter. Având în vedere amplasarea acestei zone în extremitatea de sud a orașului, doar 31% din locuitori se află la mai puțin de 10 de minute de mers pe jos de centru (Primăria Simeria), însă 74% sunt într-o rază de 20 de minute. 7 Gehl Institute, The Public Life Diversity Toolkit 2.0, 2016 40 Abordarea integrată asupra regenerării zonei centrale a Simeriei va crește atractivitatea orașului și a vieții locuitorilor, aceste investiții putând avea un impact pozitiv și asupra activităților economice din zonă, prin încurajarea antreprenorilor să deschidă cafenele, restaurante și magazine în zona de intervenție. Mai mult, proiectul va contura un mediu urban plăcut în jurul Centrului de Afaceri Simeria. Primăria Simeria își propune definirea unui spațiu pietonal în continuarea Pieții Unirii, pe segmentul dintre Str. 1 Decembrie și Str Libertății. Figura 36. PUZ Zona Pietonală – Bd. Avram Iancu – Piața Unirii. Sursa: Primăria Simeria. Se recomandă prioritizarera acestui proiect și organizarea unui concurs de soluții de arhitectură pentru a stimula soluțiile creative și inovative și un proiect arhitectural de înaltă calitate, cu atenție pentru detalii, astfel maximizând impactul proiectului asupra calității vieții cetățenilor și al atractivității economice a zonei centrale din Simeria 41 Patrimoniul construit joacă un rol important în consolidarea identității și autenticității locale, atât patrimoniul cultural și monumentele istorice protejate, cât și alte clădiri reprezentative pentru comunitatea locală sau istoria orașului, fie ele parte din patrimoniul industrial al unui oraș sau clădiri ce găzduiesc funcțiuni publice de interes municipal, precum gările, autogările sau piețele agro- alimentare. Analiza atentă a acestora în contextul urban este necesară procesului de prioritizare a proiectelor de regenerare urbană, iar ea trebuie să urmărească următoarele direcții: • identificarea obiectivelor și clădirilor de patrimoniu vulnerabile, ce au nevoie de reabilitare, modernizare sau de reglementări urbanistice suplimentare asupra zonei, pentru a proteja valoarea lor arhitecturală, a le crește funcționalitatea și a le integra mai bine în țesutul urban; • spațializarea și conectarea obiectivelor culturale prin coridoare pietonale, velo sau prin liniile de transport public, pentru a unifica modul în care acestea sunt prezentate și a cristaliza identitatea culturală a orașului, având astfel un impact direct asupra atractivității turistice; • reconversia funcțională a clădirilor de patrimoniu abandonate, urmărind valorificarea lor în folosul comunităților locale (ex. centre de cartier) și accelerarea procesului de regenerare, prin stabilirea de parteneriate public-private cu investitori interesați să le reabiliteze și să desfășoare activități economice / civice sau prin alte instrumente fiscale care să stimuleze reabilitarea clădirilor de valoare aflate în proprietate privată. În orașul Simeria și satele aparținătoare se găsesc 15 monumente istorice, conform listei puse la dispoziție de Ministerul Culturii, dintre care doar patru se află în interiorul orașului – Ansamblul Castelului Bella Fay, castelul Bella Fay, parcul dendrologic și gara CFR. Atât conacul Bella Fay cât și Gara CFR ar beneficia de intervenții de reabilitare. Celelalte monumente istorice înregistrate sunt concentrate în jurul sitului arheologic de la Săulești – “La Vie� și “În Coastă�, în jurul sitului arheologic și al așezării de la Uroi – “Măgura Uroiului�, cele din urmă fiind monumente de interes național. • Conacul Bella Fay: un monument istoric și arhitectonic din secolul XIX, de importanță locală (categoria B), unde în momentul de față își are sediul Stațiunea de Cercetări și Experimentări Forestiere Simeria. • Gara CFR: datează din 1866 și de ea se leagă istoria orașului, ce a luat naștere în jurul atelierului pentru reparat locomotive și vagoane, ca urmare a construirii primei căi ferate din Transilvania, cu ramificațiile Simeria – Petroșani și Simeria – Hunedoara. Tabel 2. Obiectivele de patrimoniu din Simeria. Cod LMI Denumire Adresă Situl arheologic de la Săulești - necropolă, sec XI-XIII, epoca medievală timpurie HD-I-s-B-03206 Sat aparținător Săulești - așezare, epoca bronzului - așezare, Hallstatt - așezare, neolitic Situl arheologic de la Uroi - carieră de piată, epoca romană - așezare, Hallstatt, cultură dacică HD-I-s-A-03204 Sat aparținător Uroi - așezare, epoca bronzului timpuriu - așezare, neolitic Ansamblul castelului Bella Fay și HD-II-a-B-03448 Simeria Parcul Dendrologic HD-II-m-B-03449 Gara CFR Simeria, Str. Victoriei 9 HD-II-m-B-03450 Fostul Sediu al Generalului Bem Sat aparținător Simeria Veche Sursa: Ministerul Culturii 42 Gradul de satisfacție al locuitorilor din Simeria cu privire la starea clădirilor din oraș, analizat în Barometrul Urban desfășurat pentru elaborarea Politicii Urbane a României, a indicat un procent de doar 7% din respondenți ce se declară foarte mulțumiți, însă 51% sunt mai degrabă mulțumiți și doar 3% sunt foarte nemulțumiți, ceea ce plasează orașul pe locul 22 în ierarhia celor 41 de orașe analizate. Figura 37. Cât de mulțumiți sunteți de starea clădirilor din orașul dvs…..[orașul dvs.]-comparație foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR ORADEA (R_NV) 49% 35% 13% 2% 0% VATRA DORNEI (M_NE) 18% 59% 14% 9% MOLDOVA NOUA (O_V) 21% 56% 20% 2%1% DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) 23% 52% 20% 5% SUCEAVA (R_NE) 31% 43% 21% 5% BICAZ (O_NE) 14% 60% 24% 3% SINAIA (O_M) 26% 46% 26% 1%1% ALEXANDRIA (R_M) 12% 59% 19% 11% 0% ISACCEA (O_SE) 18% 51% 23% 7% CLUJ NAPOCA (R_NV) 10% 60% 23% 6% 2% IASI (R_NE) 28% 40% 26% 6%0% ALBA IULIA (R_C) 21% 46% 23% 8% 1% STEFANESTI (O_M) 16% 50% 25% 8% 1% SULINA (O_SE) 19% 46% 32% 3%1% TG JIU (R_O) 18% 45% 26% 11% 0% CONSTANTA (R_SE) 14% 48% 35% 2%1% BAILESTI (M_O) 6% 55% 35% 4%0% BUZAU (R_M) 12% 49% 25% 13% 1% CAREI (M_NV) 4% 57% 37% 3% TARGU SECUIESC (M_C) 8% 52% 23% 16% 2% RESITA (M_V) 9% 50% 35% 5% 0% SIMERIA (O_V) 7% 51% 38% 3% BEIUS (M_NV) 14% 44% 17% 24% 0% BRASOV (R_C) 10% 48% 28% 13% 2% TASNAD (O_NV) 6% 52% 38% 5% CRAIOVA (R_O) 11% 45% 32% 10% 2% EFORIE (O_SE) 10% 46% 36% 8% SLATINA (R_O) 13% 43% 38% 6% ABRUD (O_C) 12% 43% 31% 14% 1% PIATRA NEAMT (R_NE) 7% 47% 38% 8% 1% TIMISOARA (R_V) 17% 37% 38% 8% 1% MORENI (M_M) 2% 50% 42% 6%0% SIGHISOARA (M_C) 15% 37% 32% 16% 0% BAILE HERCULANE (O_V) 1% 48% 44% 8% MIHAILESTI (O_M) 4% 40% 44% 12% BUCURESTI (R_BI) 12% 31% 31% 25% 1% CARACAL (M_O) 4% 37% 48% 11% CARANSEBES (M_V) 4% 30% 48% 18% 0% BOLINTIN VALE (O_M) 2% 32% 51% 16% 0% PLOIESTI (R_M) 2% 23% 46% 29% 1% BUHUSI (O_NE) 6% 13% 49% 32% 0% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020 . 43 Gradul de satisfacție al locuitorilor din Simeria cu privire la starea spațiilor publice din oraș , analizat în cadrul Barometrului Urban realizat în cadrul proiectului prin care este elaborată Politica Urbană a României, a indicat că un procent de 41% din respondenți sunt foarte nemulțumiți sau mai degrabă nemulțumiți, în timp ce 20% s-au declarat foarte mulțumiți si 39% mai degrabă mulțumiți, astfel clasând Simeria pe poziția 31 din cele 41 de orașe analizate. Figura 38. Cât de mulțumiți sunteți de spațiile publice, precum piețele publice, zonele pietonale din orașul dvs - comparație foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR ORADEA (R_NV) 50% 39% 10% 2%0% DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) 37% 47% 16% 1% SINAIA (O_M) 56% 26% 16% 1% 0% CLUJ NAPOCA (R_NV) 29% 50% 15% 5%0% ALBA IULIA (R_C) 28% 49% 19% 4%1% TIMISOARA (R_V) 42% 32% 18% 8% 0% IASI (R_NE) 30% 43% 20% 7%0% CONSTANTA (R_SE) 18% 55% 24% 2%1% BAILESTI (M_O) 23% 48% 25% 4%0% SUCEAVA (R_NE) 41% 30% 25% 4% VATRA DORNEI (M_NE) 15% 56% 13% 16% 0% RESITA (M_V) 16% 54% 25% 5%0% TG JIU (R_O) 21% 48% 26% 5% TARGU SECUIESC (M_C) 20% 50% 20% 11% PIATRA NEAMT (R_NE) 12% 58% 25% 6% 1% MORENI (M_M) 4% 64% 27% 4%0% BAILE HERCULANE (O_V) 23% 44% 28% 4% BUZAU (R_M) 22% 45% 21% 11% 1% ISACCEA (O_SE) 16% 50% 29% 5% BRASOV (R_C) 18% 47% 24% 9% 2% BUHUSI (O_NE) 9% 57% 22% 11% 1% CRAIOVA (R_O) 16% 48% 30% 6%0% TASNAD (O_NV) 18% 45% 33% 0% 3% EFORIE (O_SE) 16% 47% 36% 1% STEFANESTI (O_M) 15% 46% 27% 10% 2% SULINA (O_SE) 17% 43% 33% 3%3% CARACAL (M_O) 9% 52% 19% 20% BUCURESTI (R_BI) 15% 45% 23% 14% 2% MOLDOVA NOUA (O_V) 15% 45% 31% 9% 0% SIGHISOARA (M_C) 19% 41% 31% 9% 0% SIMERIA (O_V) 20% 39% 37% 4%0% ABRUD (O_C) 11% 45% 34% 10% BEIUS (M_NV) 15% 40% 25% 20% CAREI (M_NV) 8% 46% 45% 2% SLATINA (R_O) 17% 36% 42% 4% ALEXANDRIA (R_M) 18% 35% 32% 15% 0% MIHAILESTI (O_M) 11% 42% 42% 6% BICAZ (O_NE) 19% 31% 42% 8% CARANSEBES (M_V) 9% 39% 36% 15% 1% BOLINTIN VALE (O_M) 6% 40% 39% 14% 1% PLOIESTI (R_M) 8% 34% 41% 17% 0% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020. 44 În ceea ce privește siguranța în spațiile publice, Simeria se situează pe locul 36 din 41, cu un procent de 54% al populației declarându-se mulțumită sau mai degrabă nemulțumită, 4% foarte nemulțumiți și doar 18% total mulțumiți. Figura 39. În ce măsură sunteți mulțumiți de siguranța în spațiile publice din orșaul - compație foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR CLUJ NAPOCA 34% 52% 3% 9% 2% ORADEA 46% 40% 0% 11% 3% BUHUSI 15% 63% 14% 8% 1% SUCEAVA 44% 34% 19% 1% 3% SINAIA 42% 34% 18% 2% 2% ALBA IULIA 25% 51% 20% 1% 4% CONSTANTA 19% 57% 21% 1% 3% DROBETA TURNU SEVERIN 28% 48% 23% 0% 2% MOLDOVA NOUA 14% 62% 23% 3% ALEXANDRIA 34% 41% 17% 6% 2% EFORIE 18% 57% 25% 1% IASI 31% 43% 17% 9% 0% TARGU SECUIESC 21% 53% 15% 8% 3% BICAZ 17% 57% 24% 2% ISACCEA 20% 52% 24% 4% BAILESTI 16% 57% 26% 0% 2% TIMISOARA 29% 43% 21% 7% 1% CAREI 9% 62% 27% 0% 2% VATRA DORNEI 20% 50% 17% 11% 2% BUZAU 17% 53% 19% 10% 2% TASNAD 14% 55% 31% 1% BRASOV 18% 49% 16% 12% 5% MORENI 20% 47% 29% 0% 4% SLATINA 28% 38% 29% 5% TG JIU 22% 43% 28% 7%0% RESITA 16% 48% 28% 5% 3% SIGHISOARA 24% 40% 28% 9% 0% BOLINTIN VALE 11% 52% 24% 12% 1% SULINA 18% 45% 34% 1% 3% PLOIESTI 12% 51% 22% 14% 1% ABRUD 22% 36% 30% 11% 0% STEFANESTI 11% 47% 32% 10% BUCURESTI 20% 37% 25% 16% 2% CARACAL 12% 43% 29% 16% 0% PIATRA NEAMT 12% 42% 33% 9% 4% SIMERIA 18% 36% 36% 4% 6% BAILE HERCULANE 14% 38% 42% 6% CARANSEBES 9% 44% 35% 13% CRAIOVA 11% 41% 34% 10% 4% MIHAILESTI 13% 38% 41% 8% BEIUS 11% 25% 33% 23% 8% Sursa: Politica Urbană a României, Barometrul privind Calitatea Vieții 2020 . 45 Regenerarea urbană integrată a cartierelor de locuințe Îmbătrânirea fondului construit și declinul demografic semnificativ au avut un impact negativ asupra calității vieții din cartierele de locuințe. În cartiere, se disting două problematici generale: • accesul limitat la dotări de cartier și spații publice în proximitatea locuințelor, conform principiului accesibilității pietonale; • prioritizarea traficului auto în fața deplasărilor nemotorizate și parcările ce sufocă domeniul public, problematici ce se răsfrânge asupra calității spațiului public și al mobilității pietonale. Totodată provocările și oportunitățile sunt nuanțate în funcție de tipologia cartierelor , astfel impunându-se o abordare diferențiată pentru: 1. ansamblurile de locuințe colective din perioada socialistă, ce cuprind 69,7% din locuințele urbane, unde trebuie prioritizate cu precădere regenerarea blocurilor, rezolvarea problematicii parcărilor și creșterea accesului la dotări și spațiu public de calitate. 2. zonele de locuințe unifamiliale din interiorul nucleul urban, cu un țesut urban dens, unde trebuie prioritizată facilitarea accesibilității pietonale și creșterea gradului de acces la dotări de cartier. 3. așezările rurale aflate în administrarea orașului unde trebuie asigurat accesul la servicii publice de bază și conexiunea cu nucleul urban. Zonele marginalizate și așezările informale necesită o abordare adaptată la condițiile de trai din comunitățile identificate, atât prin investiții în infrastructura - de la asigurarea serviciilor publice de baza la prețuri accesibile, la managementul deșeurilor și la regenerarea fondului construit sau construirea de noi locuințe sociale, cât și prin programe de dezvoltare comunitară și integrare socială – programe de recalificare, asistență socială, accesul la educație.8 Abordarea regenerării cartierelor trebuie să urmărească analizarea fondului construit și identificarea oportunităților de revitalizare într-o manieră structurată, conform următoarelor principii: • Principiul abordării integrate a spațiilor verzi, ce vizează valorificarea tuturor spațiilor verzi din interiorul cartierului, de la buzunare verzi la parcuri, și interconectarea lor, prin consolidarea unor coridoarelor ecologice de-a lungul principalelor axe de mobilitate, care vor defini totodată limitele cartierelor. • Principiul mixității funcționale și al complementarității dotărilor de cartier , ce vizează conturarea unor cartiere complete de 15-20 minute, un concept urbanistic ce urmărește facilitarea accesului în proximitatea locuinței la un set complet de dotări - transport public, școală, grădiniță, teren de sport, loc de joacă, spații de socializare, magazin de proximitate etc. Principiul ghidează prioritizarea intervențiilor de regenerare urbană din cadrul unui cartier, urmărind obținerea unei complementarități a activităților și serviciilor oferite. • Principiul unităților de vecinătate, ce vizează facilitarea accesibilității pietonale a tuturor rezidenților la servicii și spații publice de calitate, prin structurarea intervențiilor în jurul unor unități de vecinătate, ce urmează principiul accesibilității pietonale într-o rază de 400 m (5 minute), distanța optimă pe care un om o parcurge confortabil pietonal9. După implementarea acestui principiu, intervențiile pot merge chiar mai departe, prin densificarea dotărilor în jurul unor comunități locale, cu o rază de deservire de aproximativ 200 m (2.5 minute). • Principiul ierarhizării spațiului public, ce vizează configurarea unor insule urbane, în cadrul cărora să se desfășoare reorganizarea locurilor de parcare și structurarea spațiului deschis conform gradului de accesibilitate, conturâd atât spații publice cât și private. 8 Politica Urbană a României, Livrabilul 3 – Contribuții la Politica Urbană 2020-2035, Document însoțitor 8: Marginalizare, sărăcie și excluzune în orașele românești. 9 Gehl, Places for People 46 Accesul la dotările de cartier în proximitatea locuinței contribuie la creșterea calității vieții în cartiere, iar regenerarea urbană a cartierelor urmărind principiile complementarității și al unităților de vecinătate va contribui la scăderea dependenței de automobil, prin asigurarea facilităților necesare vieții de zi cu zi la o distanță confortabilă de parcurs pietonal. Reabilitarea integrată a blocurilor din perioada socialistă, la nivelul imobilului, al cartierului și al palierelor de intervenție (eficiență energetică, arhitectură și structură), va contribui calitatea spațiului public și deopotrivă a locuirii, făcând aceste cartiere și clădiri opțiuni competitive pentru locuire. O atenție deosebită trebuie acordată accesibilizării clădirilor de locuințe, atât pentru a asigura accesul facil pentru persoanele cu dizabilități, a celor cu cărucioare pentru copii și a vârstnicilor, încurajând un stil de viață mai activ și implicarea în comunitate. Figura 40. Măsuri de regenerare urbană a cartierelor din orașele statice. Sursa: Autorii 47 ANALIZA DIAGNOSTIC: CONCLUZII, PROVOCĂRI, TENDINȚE ȘI RECOMANDĂRI Provocări, tendințe și nevoi identificate Recomandări Dinamicile spațiale și principalele zone de dezvoltare • Scăderea demografică accelerată, coroborată • Simeria oraș verde, pentru oameni - valorificarea cu provocările de natură economică și morfologiei urbane distincte față de celelalte orașe îmbătrânirea fondului construit, poate duce la din aglomerarea urbană (profil industrial / locuințe apariția de spații vacante temporare sau colective). permanente, publice sau private ce trebuie • Facilitarea deplasărilor nemotorizate prin gestionate, deoarecele ele pot avea un impact intervenții în infrastructura pietonală și velo, negativ, estetic dar și social, asupra valorificând avantajul formei construite compacte împrejurimilor. cât și necesarul mic de locuri de parcare • Fără o planificare proactivă și strategică a (majoritatea parchează în curțile locuințelor). zonelor de dezvoltare prioritare, atât rezidențiale cât și industriale, amplasarea noilor • Inventarierea resurselor de teren și a patrimoniului construcții poate fi haotică și fragmentată. construit pentru identificarea celor cu potențial de Acest fenomen este unul nesustenabil nu doar dezvoltare și valorificare în scop economic, din punct de vedere estetic și prin consumul rezidențial sau de utilitate publică - atât active excesiv de teren dar și prin prisma presiunii publice din gestiunea primăriei, cât și a celor din asupra bugetului public, astfel de așezări gestiunea altor instituții publice. generând costuri ridicate date de nevoia de • Inventarierea proprietăților vacante și colaborarea conectare, livrare și mentenanță a serviciilor cu proprietarii pentru a facilita reabilitarea publice sau amenajarea și mentenanța clădirilor degradate sau reutilizarea, chiar și infrastructurii de transport – se poate identifica temporară în scopuri publice a terenurilor vacante. acest fenomen în fază incipientă, dezvoltare • Încurajarea activităților economice și atragerea rezidențială sub formă fragmentată, investitorilor în parcurile industriale printr-o nesistematizată și fără infrastructura necesară abordare proactivă din partea administrației la sud de stadionul CFR și în vestul orașului. publice în dezvoltarea zonelor de interes: • Potențialul unei dezvoltări rapide a zonelor o facilitarea conectivității la infrastructură industriale poate genera conflicte la tranziția edilitară și de transport în cazul spațiilor dintre spațiile industriale și zonele de locuințe. industriale / logistice, Totodată impactul activității industriale o parteneriate public-private în reconversia acestora asupra infrastructurii de transport, funcțională a unor clădiri din zona centrală sau inclusiv interacțiunea dintre mașinile de mare în regenerarea spațiului public pentru tonaj, autoturisme și pietoni, trebuie atent stimularea activităților economice și atragerea gestionat și planificat, pentru a nu creea un de angajatori (spații de birouri). impact negativ asupra calității locuirii. Dinamica locuirii și calitatea fondului locativ • Nevoie de adaptare a fondului construit și a • Reabilitarea fondului construit îmbătrânit, printr - spațiului public la nevoile unei populații o abordare comprehensivă, care să includă: îmbătrânite, prin implementarea standardelor o intervenții arhitecturale la nivelul fațadelor, de accesibilitate, atât la nivelul trotuarelor – pentru a construi o imagine coerentă și intervenție relativ simplă, dar și la nivelul plăcută din punct de vedere estetic. clădirilor publice și a celor de locuințe – o reabilitare termică, eficientizarea energetică intervenție cu grad mare de complexitate. și adoptarea obiectivelor nZEB. o adaptarea clădirilor la nevoile unei populații • Infrastructură pietonală discontinuă, aflate în proces de îmbătrânire prin facilitarea degradată sau sub standardele minimale, în accesibilității persoanelor cu dizabilități și a special pe străzile secundare din zonele de vârstnicilor, astfel încât ei să fie încurajați să locuințe individuale. aibă o viață cât mai activă. • 48 Provocări, tendințe și nevoi identificate Recomandări Regenerarea spațiului public și a resurselor de patrimoniu antropic și natural • Lipsa spațiilor publice și de socializare • Centrul Civic și Parcul Tineretului, principalele zone reprezentative pentru oraș și calitatea slabă a de promenadă din oraș au nevoie de modernizare celor existente - 41% din locuitori sunt foarte pentru a deveni spații publice de calitate – nemulțumiți sau mai degrabă nemulțumiți de modernizarea mobilierului și introducerea unor starea spațiilor publice din oraș (Barometrul elemente peisagistice / urbanistice Urban) multifuncționale și creative care să confere un • Îmbătrânirea fondului construit, scăderea aspect modern și să genereze noi activități în jurul calității locuirii și a atractivității spațiile publice lor. - acestea nu mai răspund nevoilor populației • Valorificarea Parcului Dendrologic Simeria, ca îmbătrânite, standardelor de accesibilitate și spațiu de recreere pentru întreaga aglomerare siguranță. urbană, prin intervenții specifice, cu un impact • Fără o gestionare proactivă și o bună colaborare minim asupra cadrului natural. între primăria orașului și instituțiile ce au în • Valorificarea potențialului turistic al patrimoniul administrare obiectivele naturale și de cultural - Conacul Bella Fay, gara CFR și patrimoniul patrimoniu (ex. Institutul de Cercetări și industrial, dar și siturile arheologice de la Săulești Amenajări Silvice – ICAS) aceste obiective se pot și Uroi degrada rapid și nu pot fi valorizate la • Piste de biciclete care să conecteze orașul de adevăratul lor potențial. siturile arheologice de la Săulești și Uroi. • Divizarera orașului de către liniile de cale ferată, ce îngreunează / prelungește accesul dinspre cartierele din sudul orașului spre centru. • Regenerarea integrată a cartierelor • Nevoia de regenerare a cartierului de locuințe, • Regândirea zonelor rezidențiale printr -o abordare prin reabilitarea termică și structurală a integrată de regenerarea urbană blocurilor și îmbunătățirea calității și accesului o Implementarea principiului cartierelor la spații verzi, de socializare, locuri de joacă dar complete și al accesibilității pietonale de 15-20 și a infrastructurii pietonale. minute, rază în care locuitorii să aibă acces la • Oportunități limitate de petrecere a timpului spații de recreere și socializare, locuri de joacă, liber și lipsa a piețelor, magazinelor alimentare terenuri de sport, piață sau magazin alimentar, sau farmaciilor dincolo de zona centrală, astfel farmacie. încât ele să fie ușor accesibile, îngreunând astfel o Modernizarea dotărilor existente și extinderea accesul la servicii în special pentru persoanele spațiilor publice astfel încât noile dotări să fie vulnerabile și cele vârstnice. variate și să răspundă nevoilor tuturor • Infrastructură pietonală deficitară de pe grupelor de vârstă – locuri de joacă, terenuri arterele secundare (trotuare înguste, de sport, zone de promenadă, zone de inaccesibile, discontinue). socializare, mese de șah etc. o Curțile școlilor pot fi deschise, în afara orelor de curs, pentru comunitatea locală, pentru a suplini nevoia unor spații de agrement, a terenurilor de sport și pistelor de alergare în contextul unor cartiere foarte dense. o Valorificarea spațiilor vacante / virane prin amenajarea lor temporală – proiecte de tip guerilla. • Extindere, reabilitarea și menținerea în stare bună a infrastructurii pietonale în toate zonele rezidențiale și încurajarea activităților economice pe principalele coridoare de mobilitate. • 49