SECȚIUNEA 5: IMPLEMENTAREA, MONITORIZAREA ȘI EVALUAREA STRATEGIEI 5.1. RESPONSABILITĂȚILE ȘI PLANUL DE ACȚIUNE PENTRU IMPLEMENTAREA STRATEGIEI Planul de acțiune propus pentru implementarea SIDU În vederea asigurării implementării proiectelor prioritare incluse în Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană elaborată la nivelul Zonei Urbane Funcționale va fi parcurs un set de etape generale, urmând ca detaliile să fie elaborate pentru fiecare proiect în parte. Direcțiile și serviciile de la nivelul fiecărei primării din cadrul zonei urbane funcționale vor urma etapele aferente contractării și implementării proiectelor de investiții derulate pe cont propriu, respectiv a proiectelor ce vor fi derulate î n parteneriat. Tabel 1. Plan de acțiune pentru implementarea SIDU Etapele procesului de implementare Termene Responsabil Aprobarea SIDU în forurile decizionale 2021 Primărie Diseminarea SIDU în forma aprobată către publicul larg (publicarea Primărie pe site-ul WEB al primăriilor) și către autoritățile de la nivel central / 2021 european Înființarea Entității de Monitorizare și Evaluare a implementării SIDU Primărie 2021 (componență, secretariat tehnic etc.) Elaborarea documentelor necesare pentru demararea procedurilor de achiziţie publică în vederea stabilirii operatorului economic Birou Dezvoltare responsabil cu întocmirea documentaţiei tehnico–economice Locală și necesare pentru obţinerea finanţării pentru implementarea Management proiectului, ţinând cont de specificul finanţării (fonduri Proiecte nerambursabile, fonduri guvernamentale, buget local). În cazul în 2022-2030 Compartiment care documentaţiile sunt deja întocmite, se va asigura de alinierea Investiții conţinutului în funcţie de cerinţele stabilite de finanţator. Birou Buget- Contabilitate - În funcţie de specificul şi tematica proiectului, în această etapă se vor Financiar consulta și alţi specialişti din cadrul altor departamente ale Autorităţii Publice Locale. Birou Dezvoltare Locală și Management Proiecte Organizarea de sesiuni de informare a potențialilor beneficiari privați Compartimentul cu privire la oportunitățile de finanțare din fonduri europene și 2021-2024 Comunicare, Relaţii guvernamentale (în parteneriat cu autoritățile de program) Publice, Registratură, Informare Cetăţeni, Arhivă Pe baza documentelor întocmitea anterior şi aprobate de conducătorul instituţiei, conform regulamentului de funcţionare a Birou Buget- Autorităţii Publice Locale, se vor întocmi documentele necesare 2022-2030 Contabilitate - pentru derularea procedurilor de achiziţie publică pentru contractul Financiar de servicii. În baza unei dispoziţii de primar se numeşte comisia de evaluare Comisia de pentru procedura de achiziţie publică. În cadrul acestei comisii sunt 2022-2030 evaluare achiziții desemnaţi reprezentanţi ai serviciilor relevante și orice alt angajat al publice 1 Etapele procesului de implementare Termene Responsabil Unităţii Administrativ Teritoriale, care deţine expertiza necesară pentru evaluarea ofertelor depuse. Comisia responsabilă cu evaluarea ofertelor va derula procedurile necesare pentru stabilirea ofertantului desemnat câştigător, etapă urmată de întocmirea şi semnarea contractului. Pe durata derulării contractului de servicii, membrii echipei de implementare a investiției (proiectului) vor colabora cu prestatorul pentru elaborarea documentaţiei, verificarea şi ulterior aprobarea acesteia. De asemenea, aceştia vor întocmi documentele necesare pentru recepţia documentaţiei şi plata contravalorii serviciilor Membrii echipei de contractate, care se realizează de reprezentanţi ai serviciilor impelementare a relevante din cadrul Direcției Financiare. 2022-2030 investiției În vederea derulării achiziţiilor publice pentru atribuirea contractului de lucrări sau de furnizare se parcurg aceleaşi etape detaliate anterior pentru situaţia contractului de servicii. De asemenea, procedura este similară pentru contractele de asistență tehnică, consultanță, audit, publicitate, dirigenţie de şantier în funcţie de procedurile legale şi de specificul solicitat de finanţator. Birou Dezvoltare Locală și Management În cazul în care acest lucru este necesar, pentru alegerea unei soluţii Proiecte agreate la nivel local, se vor stabili termenii, detaliile şi desfăşoară 2022-2030 Compartimentul procedurile necesare pentru procesul de consultare publică referitor Comunicare, Relaţii la: tematica, obiectivele, rezultatele, impactul proiectului. Publice, Registratură, Informare Cetăţeni, Arhivă Birou Dezvoltare După predarea documentaţiei se vor întocmi documentele necesare Locală și pentru aprobare prin Hotărâri de Consiliu Local a indicatorilor Management tehnico–economici şi a proiectului, rezultatul fiind emiterea unei 2022-2030 Proiecte Hotărâri de Consiliu Local în funcţie de specificul finanţatorului şi Compartiment regulamentele interne ale Autorităţii Publice Locale. Investiții Identificarea corectă a sursei de finanţare pentru proiect, întocmirea Birou Dezvoltare documentelor necesare pentru depunerea cererii de finanţare, Locală și comunicarea cu finanţatorul pe procesul etapei de evaluare şi ulterior 2022-2030 Management semnarea contractului de finanţare de către reprezentantul legal al Proiecte Unităţii Administrativ Teritoriale. Birou Dezvoltare Locală și Management Obținerea avizelor şi autorizaţiilor necesare pentru implementarea Proiecte obiectivului de investiţii, prin depunerea documentelor necesare, 2022-2030 Compartiment urmând ca în final Serviciul de Urbanism, Amenajare Teritoriu și Investiții protejare monumente să emită autorizaţia de construire. Serviciul Urbanism - Amenajare Teritoriu Echipa de În etapa de implementare a proiectului, prin dispoziţie de primar se implementare 2022-2030 stabileşte echipa de implementare. proiect 2 Etapele procesului de implementare Termene Responsabil Pe durata de execuţie a lucrărilor, echipa de implementare este responsabilă cu: monitorizarea execuţiei lucrărilor, verificarea asigurării îndeplinirii condiţiilor de calitate şi compatibilitate, Echipa de verificarea situaţiilor de lucrări şi de plată, întocmirea rapoartelor implementare către finanţator, comunicarea cu reprezentanţii finanţatorului, proiect respectarea etapelor necesare pentru asigurarea îndeplinirii Compartimentul obiectivelor proiectului şi a indicatorilor stabiliţi, evaluarea riscurilor, 2022-2030 Comunicare, Relaţii identificarea problemelor apărute şi soluţionarea acestora. cu Publicul, De asemenea, se va avea în vedere asigurarea vizibilităţii proiectului, Informare Cetăţeni, comunicarea cu reprezentanţii comunităţii locale şi cu organismele Arhivă sau instituţiile abilitate pentru asigurarea transparenţei şi diseminării procedurilor de implementare a activităţilor incluse în cadrul proiectului. Echipa de După finalizarea execuţiei contractului de lucrări, echipa de implementare implementare este responsabilă cu întocmirea documentelor 2022-2030 proiect necesare pentru recepţia şi punerea în funcţiune a lucrărilor. În perioada de monitorizare, echipa de implementare împreună cu Echipa de reprezentanţi ai departamentelor de specialitate din cadrul Unităţii implementare Administrative Teritoriale sunt responsabili pentru asigurarea 2022-2030 proiect funcţionării sau păstrării integrităţii constructive şi funcţionale a Alte departamente obiectelor de investiţie realizate în cadrul proiectului. de specialitate Actualizarea SIDU de câte ori se impune, pentru corelare cu alte Entitate de documente strategice relevante, sau în cazul identificării de investiții 2022-2030 Monitorizare și noi Evaluare SIDU Monitorizarea anuală a SIDU, prin intermediul rapoartelor de Entitate de monitorizare și a Comitetului de Monitorizare, a stadiului de 2022-2030 Monitorizare și implementare a țintelor asumate prin SIDU. Evaluare SIDU Entitate de Monitorizare și Evaluarea finală a implementării SIDU și pregătirea actualizării Evaluare SIDU 2030-2031 documentelor strategice pentru perioada post 2030. Societatea civilă Consultanți Actori relevanți 5.1. SISTEMUL DE MONITORIZARE ȘI EVALUARE Entitatea de monitorizarea și evaluare a implementării strategiei În urma analizei detaliate a situației actuale și pe baza obiectivelor și listei lungi de proiecte descrise in SIDU Simeria, se definește pentru următoarea perioadă de 9/10 ani programul de dezvoltare a orașului Simeria, precum și structura necesară pentru realizarea obiectivelor și monitorizarea stadiilor de implementare. În prima etapă se va defini structura entității responsabile pentru implementarea și monitorizarea proiectelor SIDU. Este recomandat ca această entitate să implice specialiști din diferite domenii, dar și să confere un anumit grad de flexibilitate pentru o mai bună organizare a sarcinilor şi o rezolvare cât mai rapidă a problemelor specifice. Entitatea va fi constituită printr-o dispoziție a Primarului iar componența acesteia cât și atribuțiile specifice pentru fiecare membru al entității vor fi făcute publice pe site-ul Primăriei. Structura va 3 conține cel puțin o persoană din fiecare departament al Primăriei cât și câte un reprezentant din fiecare localitate din ZUF Simeria. Astfel se va asigura o abordare integrată la nivel de ZUF. Sarcini Entitate Monitorizare și Evaluare SIDU Simeria: • coordonarea realizării proiectelor și a procesului de implementare SIDU; • colaborarea cu partenerii implicați și actualizarea continuă a strategiei conform necesităților; • crearea și administrarea diagramelor Gantt necesare implementării proiectelor, și dezvoltarea sistemului de informare a populației legat de stadiile de implementare; • efectuarea cercetărilor, analizelor și studiilor necesare proiectelor SIDU; • definirea criteriilor de supraveghere și crearea, administrarea și actualizarea sistemului de supraveghere permanentă; • crearea grupurilor profesionale necesare pentru realizarea proiectelor/programelor SIDU și coordonarea activității acestora; • coordonarea grupurilor de specialiști ce elaborează studiile de fezabilitate; • întocmirea documentațiilor necesare pentru obținerea de finanțări din programe regionale, naționale și internaționale (programe UE); • pregătirea rapoartelor specifice necesare deciziilor administrației locale referitoare la realizarea proiectelor, programelor; • coordonarea și monitorizarea realizării proiectelor; • identificarea și dezvoltarea de noi parteneriate și oportunități de colaborare; • organizarea și coordonarea procesului de comunicare și marketing legat de proiectele SIDU și informarea corectă a cetățenilor; • raportarea regulată către conducerea orașului Simeria și autoritățile locale implicate; • preluarea liste de indicatori de performanță descriși în SIDU și stabilirea de noi indicatori de performanță specifici proiectelor și cadrului de implementare; Entitatea descrisă mai sus are în permanență responsabilitatea monitorizării implementării anumitor capitole din SIDU, și întocmirea de evaluări periodice referitor la activitățile realizate. O provocare 4 cheie pentru entitatea de implementare și monitorizare SIDU este cuprinderea tuturor fazelor de implementare și adaptarea planului anual de acțiune în vederea eficientizării procesului de implementare. Astfel, pentru fiecare proiect prioritar cuprins în lista scurtă de proiecte SIDU, entitatea descrisă mai sus va crea diagramele Gantt necesare descrierii fazelor de implementare. Aceste tabele cu fazele de implementare vor fi publicate pe o pagină dedicata de pe site-ul Primăriei pentru a informa cetățenii despre stadiul proiectelor. Diagramele vor fi actualizate trimestrial în vederea informării publicului larg asupra stadiului de implementare a proiectelor. Pentru monitorizarea și evaluarea derulării proiectelor este necesară stabilirea și utilizarea unor indicatori. Indicatorii următori pot fi utilizați în procesul de evaluare și monitorizare, însă acestora le pot fi adăugați și alți indicatori în funcție de specificul cadrului de implementare: Lista de indicatori are rolul de a măsura în timp eficiența proiectelor finalizate. Aceștia trebuie să conțină informații care sunt adecvate pentru evaluarea eficienței, utilității și sustenabilității SIDU Simeria. Indicatori de monitorizare și evaluare Tabel 2. Indicatori de realizare imediată (output) Nivel de Țintă Cod Unitatea Țintă finală Indicator de realizare imediată (output) referință intermediară referință de măsură (2030) (2021) (2024) OS 1. Oras Verde și Rezilient 1.1 REDUCEREA RISCURILOR CLIMATICE #1.1.1 Suprafața spațiilor verzi Ha. 83 (INS 2019) 83.3 86 1.2 MANAGEMENTUL DEȘEURILOR ÎN CONFORMITATE CU DIRECTIVELE EUROPENE #1.2.1 Investiții în facilități pentru colectarea Nr. 0 220.000 2.580.000 selectivă a deșeurilor #1.2.2 Cantitatea anuală suplimentară de deșeuri colectate selectiv Tone 0 1400 2000 #1.2.3 Cantitatea suplimentară de deșeuri reciclate Tone 0 1400 2000 1.3 NEUTRALITATE ENERGETICĂ Gospodării care beneficiază̆ de sprijin pentru îmbunătățirea performanței energetice a #1.3.1 locuinței Nr. 0 10 50 Suprafața clădirilor publice care beneficiază de sprijin pentru îmbunătățirea performanței #1.3.2 energetice Mp 0 4232,44 4632,44 #1.3.3 Infrastructuri generatoare de energie verde MWh 0 0 1,8 1.4 MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ Material rulant ecologic pentru transportul #1.4.1 public Nr. 0 3 8 Capacitate totală transport pasageri zilnic în vehicule ecologice destinate TPUrban/ #1.4.2 TPMetropolitan Pasageri 0 90 240 Alei pietonale, trotuare sau trasee pietonale #1.4.3 nou construite Km 0 3 5 #1.4.4 Puncte intermodale Nr. 0 0 1 #1.4.5 Intersecții reconfigurate Nr. 0 2 7 OS 2. Oraș Competitiv 2.1 DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR, INOVAȚIEI ȘI START -UP-URI 5 Nivel de Țintă Cod Unitatea Țintă finală Indicator de realizare imediată (output) referință intermediară referință de măsură (2030) (2021) (2024) Număr IMM-uri sprijinite (pentru amenajarea spațiilor și crearea de condiții de muncă #2.1.1 adaptate) Nr. 0 10 40 Instituții de cercetare care participă la proiecte #2.1.2 de cercetare comune Nr. 0 1 5 Valoarea nominală a echipamentelor pentru #2.1.3 cercetare și inovare achiziționate Mil Euro 0 0,1 0,5 Întreprinderi care cooperează̆ cu instituții de #2.1.4 cercetare Nr. 0 5 15 2.2 ȘCOLI PERFORMANTE ȘI FORȚĂ DE MUNCĂ CALIFICATĂ Programe de formare adaptate conform #2.2.1 cerințelor pieței muncii, dezvoltate Nr. 0 2 8 Participanți în programe de formare continuă a formatorilor/instructorilor/coordonatorilor #2.2.2 de ucenicie din FPC Nr. 0 5 20 2.3 SPAȚII PUBLICE URBANE DE CALITATE ȘI OBIECTIVE CULTURALE ȘI NATURALE PUSE ÎN VALOARE Lucrări de reabilitare/modernizare sau dotare tehnică pentru infrastructuri de sănătate #2.3.1 publică Nr. 0 0 2 Valoarea investiților în lucrările de reabilitare/modernizare sau dotare tehnică #2.3.2 pentru infrastructuri de sănătate publică Mil Euro 0 0,1 0,6 Terenuri de sport sau baze sportive pe toate #2.3.3 niveluri de educație Nr. 0 3 8 #2.3.4 Locuri de joacă construite sau modernizate Nr. 0 1 3 #2.3.5 Spații urbane regenerate sau reabilitate Mp 0 9650 36494 #2.3.6 Suprafață zone de agrement Mp. 0 70000 95654 #2.3.7 Evenimente de promovare culturală și artistică Nr. 0 8 20 2.4 DEZVOLTAREA TRANSPORTULUI INTERMODAL DE MĂRFURI OS 3. Oraș Just și Incluziv 3.1 ACCES LA LOCUINȚE COVENABILE CA PREȚ Capacitatea infrastructurilor sociale care #3.1.1 beneficiază de sprijin Persoane 0 150 300 3.2 ACCESUL FACIL AL TUTUROR LA UTILITĂȚI ȘI SERVICII PUBLICE, INCLUSIV INTERNET DE MARE VITEZĂ #3.2.1 Capacitate infrastructură comunitară Persoane 0 250 3500 #3.2.2 Creșe construite sau reabilitate Nr. 0 1 1 #3.2.3 Grădinițe construite sau reabilitate Nr. 0 1 1 #3.2.4 Școli sau licee construite sau reabilitate Nr. 0 1 1 Suprafață modernizată în cadrul instituțiilor de #3.2.5 învățământ de orice fel Mp 0 4232,44 4632,44 Rețea iluminat public nou construită sau #3.2.6 modernizată Km 0 55,38 55,38 Lungimea totala simpla a conductelor de #3.2.7 canalizare Km 41,3 48 55 OS 4. Oras Bine Guvernat 4.1 CONSOLIDAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE #4.1.1 Grad de colectare a taxelor și impozitelor % 49 55 65 Platforme, sisteme și entități pentru informare #4.1.2 publică și implicare civică Nr. 0 3 6 #4.1.3 Birou unic pentru cetățeni Nr. 0 1 1 4.2 GUVERNANȚĂ PARTICIPATIVĂ 4.3 EFICIENȚĂ BUGETARĂ 6 Nivel de Țintă Cod Unitatea Țintă finală Indicator de realizare imediată (output) referință intermediară referință de măsură (2030) (2021) (2024) 4.4 DIGITALIZAREA ADMINISTRAȚIEI ȘI SERVICIILOR PUBLICE Tabel 3. Descrierea indicatorilor de realizare imediată (output) Cod referință Descriere indicatori #1.1.1 Suprafața spațiilor verzi (ha) se refera la suprafața spațiilor verzi amenajate sub formă de parcuri, grădini publice sau scuaruri publice, parcele cu pomi și flori, păduri, cimitirele, terenurile bazelor și amenajărilor sportive în cadrul perimetrelor construibile ale localităților. În cadrul spațiilor verzi nu se includ serele, pepinierele, grădinile de zarzavaturi, terenurile agricole, suprafața lacurilor etc. #1.2.1 Investiții în facilități pentru colectarea selectivă a deșeurilor - valoare totală a investiților în facilități pentru colectarea selectivă a deșeurilor. #1.2.2 Cantitatea anuală suplimentară de deșeuri colectate selectiv . #1.2.3 Cantitatea anuală suplimentară de deșeuri reciclate. #1.3.1 Numărul de gospodarii care beneficiază̆ de sprijin pentru îmbunătățirea performanței energetice a locuinței. #1.3.2 Suprafața clădirilor publice care beneficiază̆ de sprijin pentru îmbunătățirea performanței energetice. #1.3.3 Capacitatea de producție energie a infrastructurilor generatoare de energie verde . #1.4.1 Numărul de autobuze, troleibuze sau microbuze ecologice folosite pentru transportul public . #1.4.2 Capacitate totală transport pasageri în vehicule ecologice destinate TPUrban/ TPMetropolitan . #1.4.3 Lungimea aleilor pietonale, trotuarelor sau traseelor pietonale nou construite. #1.4.4 Numărul de puncte intermodale nou construite. #1.4.5 Numărul intersecțiilor reconfigurate. #2.1.1 Numărul IMM-uri sprijinite (pentru amenajarea spațiilor și crearea de condiții de muncă adaptate) . #2.1.2 Numărul instituțiilor de cercetare care participă la proiecte de cercetare comune. #2.1.3 Valoarea nominală a echipamentelor pentru cercetare și inovare achiziționate. #2.1.4 Numărul de întreprinderi care cooperează̆ cu instituții de cercetare. #2.2.1 Numărul de programe de formare adaptate conform cerințelor pieței muncii, dezvoltate. Numărul de participanți în programe de formare continuă a formatorilor/instructorilor/coordonatorilor de #2.2.2 ucenicie din FPC. #2.3.1 Numărul lucrări de reabilitare/modernizare sau dotare tehnică pentru infrastructuri de sănătate publică. Valoarea totală a investiților în lucrările de reabilitare/modernizare sau dotare tehnică pentru infrastructuri de #2.3.2 sănătate publică. #2.3.3 Numărul total de terenuri de sport sau baze sportive pe toate niveluri de educație. #2.3.4 Numărul de locuri de joacă construite sau modernizate. #2.3.5 Suprafața spațiilor urbane regenerate sau reabilitate. #2.3.6 Suprafață zone de agrement. #2.3.7 Numărul de evenimente de promovare culturală și artistică organizate anual. #3.1.1 Capacitatea infrastructurilor sociale care beneficiază de sprijin . #3.2.1 Capacitate infrastructură comunitară. #3.2.2 Creșe construite sau reabilitate. #3.2.3 Grădinițe construite sau reabilitate. #3.2.4 Școli sau licee construite sau reabilitate. #3.2.5 Suprafață modernizată în cadrul instituțiilor de învățământ de orice fel. #3.2.6 Rețea iluminat public nou construită sau modernizată. #3.2.7 Lungimea totală simplă a conductelor de canalizare. #4.1.1 Grad de colectare a taxelor și impozitelor #4.1.2 Platforme, sisteme și entități pentru informare publică și implicare civică . #4.1.3 Birou unic pentru cetățeni. 7 Tabel 4. Indicatori de impact (outcome) Unitatea de Nivel de Țintă finală Cod referință Indicator de impact (outcome) An referință măsură referință (2030) #A Satisfacția locuirii în mediul urban (total acord și % 72 (Barometru 2020 82 oarecum acord) Urban) #B Economii în consumul anual de energie la nivel MWh/an 2021 800 de ZUF 0 #C Economii de timp datorate îmbunătățirii Zile-om/an 2021 2 infrastructurii rutiere 0 #D Economii de timp datorate îmbunătățirii Zile-om/an 2021 0,4 infrastructurii feroviare 0 #E Satisfacția populației față de serviciile de % sănătate publică (foarte mulțumiți și mai degrabă 52 (Barometru 2020 60 mulțumiți) Urban) #F Satisfacția populației față de transportul în % comun (foarte mulțumiți și mai degrabă 28 (Barometru 2020 50 mulțumiți) Urban) #G Satisfacția populației față de facilități sportive % 29 (Barometru 2020 55 (foarte mulțumiți și mai degrabă mulțumiți) Urban) #H Satisfacția populației față de facilități culturale % 53 (Barometru 2020 60 (foarte mulțumiți și mai degrabă mulțumiți) Urban) #I Satisfacția populației față de facilitățile % educaționale (foarte mulțumiți și mai degrabă 64 (Barometru 2020 75 mulțumiți) Urban) #J Satisfacția populației față de starea străzilor % 52 (Barometru 2020 65 (foarte mulțumiți și mai degrabă mulțumiți) Urban) #K Satisfacția populației față de starea clădirilor % 58 (Barometru 2020 70 (foarte mulțumiți și mai degrabă mulțumiți) Urban) #L Satisfacția populației față de spațiile publice % 59 (Barometru 2020 74 (foarte mulțumiți și mai degrabă mulțumiți) Urban) #M Cota modală a deplasărilor cu transportul public % 2020 40 și a celor nemotorizate 28 (Citadini) #N PIB nominal (estimat ca procent de 10% din Md RON 1,4 (INS) 2018 1,8 valoarea PIB județean) #O Ponderea populației cu acces la apa potabilă din % 92,9 (RPL 2011) 2011 95 sistem centralizat (Simeria) #P Ponderea populației cu acces la rețele % 72,5 (RPL 2011) 2011 80 centralizate de canalizare cu stații de epurare #Q Volumul investițiilor publice realizate în perioada Mil Euro 2021-2030, indiferent de sursă (la nivelul tuturor 0 2021 74 UAT-urilor din ZUF) (suma portofoliu proiecte prioritare) 8 Unitatea de Nivel de Țintă finală Cod referință Indicator de impact (outcome) An referință măsură referință (2030) #R Soldul anual al migrației interne și externe cu Persoane -1410 (INS) 2019 -700 domiciliul la nivelul #U Ponderea persoanelor cu studii superioare în % 15,78 (RPL 2011 20 totalul populației de peste 10 din ZMC 2011) #V Speranța de viață a populației Ani 75,38 (INS) 2019 77,8 Tabel 5. Descriere Indicatori de impact (outcome) Cod Descriere indicatori de impact (outcome) referință #A Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Total acord'' sau ''Oarecum acord'' la întrebarea ''În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: sunt mulțumit/ă să locuiesc în Simeria'' #B Economiile în consumul anual de energie la nivel de ZUF exprimate în MWh/an #C Economiile de timp datorate îmbunătățirii infrastructurii rutiere măsurate în zile -om/an #D Economiile de timp datorate îmbunătățirii infrastructurii feroviare măsurate în zil e-om/an #E Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de serviciile de sănătate din Simeria'' #F Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de transportul în comun (autobuze, tramvaie, troleibuze, metrou) din Simeria'' #G Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile sportive precum terenurile sportive și sălile de sport acoperite din Simeria'' #H Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile culturale, precum sălile de conce rte, teatrele, cinematografele, muzeele și bibliotecile din Simeria'' #I Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de școlile și facilitățile educaționale din Simeria'' #J Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de starea străzilor di n Simeria'' #K Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de starea clădirilor din Simeria'' #L Procent din populația intervievată în cadrul Barometrului urban 2020, care a răspuns ''Foarte mulțumit/ă'' sau ''Mai degrabă mulțumit/ă'' la întrebarea ''Cât de mulțumiți sunteți de spațiile publice, precum piețele publice, zonele pietonale din Simeria'' #M Procentul populației din Simeria care se deplasează cu transportul public sau nemotorizat. #N CON103i - Produsul intern brut (PIB) este egal cu suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților instituționale rezidente (consumul final efectiv, formarea brută de capital fix) plus exporturile minus importurile de bunuri și servicii. Pentru acest indicator PIB-ul municipiului Simeria a fost estimat ca fiind 50% din valoarea PIB-ului județean. #O Procentul populației din municipiul Simeria care are acces la apă potabilă din sistem centralizat. #P Procentul populației din municipiul Simeria care are acces la acces la rețele centralizate de canalizare cu stații de epurare. #Q Volumul investițiilor publice realizate în perioada 2021 -2030, indiferent de sursă (la nivelul tuturor UAT-urilor din ZUF) - acest indicator reprezintă suma portofoliului de proiecte prioritare și orice alte fel de proiecte descrise în SIDU. #R POP307 - (minus) POP308 unde POP 307 - Numărul total al stabilirilor cu domiciliul se refera la persoanele care au sosit în localitate și fac dovada ca au asigurată locuința în acea localitate. Schimbările de domiciliu în cadrul aceleiași localități nu sunt incluse. Aceste date includ 9 Cod Descriere indicatori de impact (outcome) referință migrația internațională. POP 308 - Numărul total al plecărilor cu domiciliul se refera la persoanele care pleacă din localitate și fac dovada ca au asigurată locuința în altă localitate. Schimbările de domiciliu în cadrul aceleiași localități nu sunt incluse. Aceste date i nclud migrația internațională. #S Procentul din populația municipiului Simeria care trăiește în comunități urbane și rurale marginalizate. #U Procentajul persoanelor cu studii superioare în totalul populației de peste 10 ani din municipiul Simeria #V POP217A - Durata medie a vieții reprezintă numărul mediu de ani pe care îi are de trăit un nou născut, daca ar trăi tot restul vieții în condițiile mortalității pe vârste din perioada de referința. 5.2. MANAGEMENTUL RISCURILOR Implementarea unei strategii de dezvoltare urbană trebuie să aibă în vedere și o multitudine de riscuri. Este important ca focusul pe atragerea fondurilor europene si realizarea investiților de capital să nu piardă din vedere lucruri precum costurile de operare pe termen mediu și lung sau riscuri de ordin social, de mediu, sau economic. În mod ideal, atunci când va fi definitivată lista de proiecte prioritare pentru perioada 2021-2030, Primăria ar trebui să elaboreze un Plan de Acțiune pentru Managementul Riscurilor, pentru ca planificarea acestor proiecte prioritare să ia în considerare și potențialul impact negativ al acestora. Managementul riscurilor sociale Un proiect public nu va avea același impact asupra tuturor cetățenilor și este posibil ca unii oamenii să fie afectați într-un mod advers de astfel de proiecte. De exemplu, un nou drum poate îmbunătăți accesul la oportunități pentru un număr mare de oameni, dar poate duce și la un nivel mai ridicat al poluării pentru unele comunități. Secțiunile următoare includ câteva riscuri sociale ce ar putea fi avute în vedere în implementarea SIDU. Considerarea potențialului impact social negativ al proiectelor publice Nu toate proiectele publice au un efect pozitiv, nu toți cetățenii beneficiază în mod egal de pe urma unei investiții publice, și un impact pozitiv pe termen scurt se poate transforma în impact negativ pe termen lung. De exemplu, un proces amplu de regenerare urbană poate duce nu numai la creșterea calității vieții pentru cei ce trăiesc acolo dar poate duce și la creșterea costului vieții, ducând în cele din urmă la excluderea celor cu venituri mai scăzute. Pe de altă parte, lipsa intervențiilor în zone ce necesită regenerare urbană pot duce la plecarea celor cu venituri mai ridicate din acea zonă și la accentuarea problemelor sociale. Ca atare, orice investiție publică trebuie să cântărească atent impactul acelui proiect/program – pentru toți membrii comunității, pe termen scurt, mediu și lung. Atenție pentru persoane cu dizabilități și pentru părinți cu cărucioare Proiectele de infrastructură publică din România sunt de multe ori proiectate fără a lua în considerare nevoile persoanelor cu dizabilități sau ale părinților cu cărucioare. De multe ori, trotuarele nu sunt ușor de navigat pentru persoanele cu dizabilități motorii sau de vedere, sau pentru cărucioare pentru 10 copii. De asemenea, mijloacele de transport public, mai ales flota mai veche, nu sunt echipate pentru a permite accesul facil al persoanelor cu dizabilități sau al părinților cu cărucioare. În acest sens, este important ca atunci când se pregătesc caietele de sarcini pentru dezvoltarea/reabilitarea/modernizarea infrastructurii publice, să fie avute în vedere și nevoile persoanelor cu dizabilități și ale părinților tineri. Atunci când se achiziționează noi mijloace de transport public în comun, acestea ar trebui să fie prietenoase cu toți cei care ar putea folosi aceste mijloace de transport. De asemenea, când se proiectează/reabilitează stațiile de transport public în comun (de exemplu, metrou sau tren metropolitan), trebuie gândite soluții care să înlesnească accesul tuturor la sistemul de transport public. În ceea ce privește proiectarea infrastructurii publice, Banca Mondială a pregătit un Ghid de Regenerare Urbană a Infrastructurii Publice ce include o serie de elemente pentru o proiectare mai bună (mai prietenoasă cu oamenii și cu mediul). Ghidul include o serie de opțiuni pentru regândirea infrastructurii publice, în așa fel încât ea să fie mai prietenoasă cu pietonii, bicicliștii, părinții cu cărucioare, precum și cu cei cu dificultăți locomotorii sau de vedere. Atenție pentru copii Chiar și atunci când proiectele de infrastructură publică includ punctele de vedere ale cetățenilor, ele de multe ori nu sunt proiectate cu o considerare a nevoilor copiilor din acea comunitate. Un oraș gândit din start pentru copii, este un oraș mai prietenos și mai inclusiv pentru toți cetățenii orașului. O importanță aparte o au spațiile publice sigure, fără trafic auto, și cu mobilier urban prietenos cu copiii. Astfel de spații publice au un rol important în coagularea unei comunități, încurajează interacțiunea dintre oameni și au și efecte economice benefice (numărul de firme și profitabilitatea lor crește în zone cu trafic pietonal intens). Ca atare, proiectarea și implementarea proiectelor din SIDU ar trebui să aibă în vedere și nevoile copiilor din comunitate. Exproprieri Unele proiecte propuse în SIDU vor necesita și exproprieri. Legea pe Exproprieri 255/2010 a fost introdusă relativ târziu în legislația românească și a venit ca urmare a întârzierilor majore în implementarea proiectelor finanțate cu fonduri europene. Această lege urmează standardele europene în domeniu și de-a lungul timpului a fost modificată pentru a include mai multe tipuri de proiecte pentru care se poate face exproprierea (de exemplu, pentru spații verzi sau regenerare urbană). Legea 255/2010 prevede compensarea celor expropriați la valoarea justă a terenului sau clădirii, și permite celor expropriați căi legale pentru a contesta sumele oferite de expropriatori. Este important însă ca orice proiect de infrastructură publică ce presupune și exproprieri să aibă în vedere o gamă mai largă de considerente socio-economice. De exemplu, un proces de expropriere poate reprezenta pentru unele familii sau indivizi pierderea unei surse stabile de venit, și în astfel de cazuri măsurile compensatorii trebuie ajustate sau proiectul tehnic trebuie regândit. O serie de bune practici ce ar trebui avute în vedere pentru proiectele ce presupun exproprieri sunt listate mai jos: - Evitați sau minimizați relocarea involuntară explorând diferite alternative la stadiul de proiectare; - Evitați evacuarea forțată a oamenilor; - Atenuați efectele negative sau impactul negativ al exproprierilor și strămutării oamenilor și activităților, prin acordarea de compensații la costul de înlocuire și asistență persoanelor strămutate să revină la un standard de viață și mijloace de trai similare sau superioare celor dinaintea începerii proiectului; 11 - Îmbunătățiți condițiile de viață ale persoanelor sărace sau vulnerabile care sunt fizic strămutate, prin furnizarea de locuințe adecvate, acces la servicii și facilități publice de calitate și sprijin pentru securizarea unui loc de muncă; - Conceperea și executarea activităților de relocare ca programe de dezvoltare durabilă; - Asigurați-vă că activitățile de relocare sunt planificate și implementate cu divulgarea adecvată a informațiilor, consultări semnificative și participarea informată a celor afectați. O atenție aparte trebuie acordată strămutării persoanelor fără titlu de proprietate sau a celor ce locuiesc în locuințe informale. Legea Expropierii nu are prevederi pentru astfel de cazuri, și chiar dacă numărul cazurilor de strămutare a unor grupuri vulnerabile este redus, de cele mai multe ori aceste grupuri nu primesc nici un fel de compensație pentru strămutare. De asemenea, nu există nici o directivă la nivelul Comisiei Europene care să trateze în mod explicit exproprierea grupurilor vulnerabile ce trăiesc în locuințe informale. Protecția muncii Legea 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă este racordată la principiile de bună practică din Uniunea Europeană și include prevederi clare privind salarizarea, siguranța și sănătatea angajaților, condiții adecvate de muncă, precum și atenție la pericolele ce pot afecta anumite grupuri sensibile la riscuri (femeile gravide, femeile care alăptează, tinerii, persoanele cu dizabilități). Primăria trebuie să se asigure de implementarea condițiilor legale de către toți contractorii cu care lucrează. Inspecția Muncii reprezintă autoritatea competentă în ceea ce privește controlul aplicării legislației referitoare la securitatea și sănătatea în muncă. Protecția comunității Orice proiect public poate avea nu numai impact pozitiv asupra comunității, ci și potențiale efecte negative. Atunci când sunt pregătite noi proiecte/programe publice, este important să se aibă în vedere următoarele: - Anticipați sau evitați efectele negative asupra sănătății și siguranței comunităților afectate de proiect în timpul proiectului și după implementarea acestuia, datorită unor circumstanțe obișnuite sau excepționale; - Promovați calitatea, siguranța și considerații ce țin de schimbările climatice în proiectarea proiectelor publice; - Evitați sau reduceți la minimum expunerea comunității la materiale periculoase, risc în trafic datorat proiectului; - Puneți în aplicare măsuri eficiente pentru soluționarea situațiilor de urgență; - Asigurați-vă că protecția comunității, a personalului și a bunurilor este efectuată într-un mod clar și coerent. Implicarea comunităților marginalizate Primăriile din municipiu și zona metropolitană precum și Consiliul Județean, ar trebui să aibă în vederea implicarea sau încurajarea implicării comunităților marginalizate, mai ales a comunității rome, în proiectele de dezvoltare/reabilitare/modernizare a infrastructurii publice, atât în proiectele desfășurate în regie proprie cât și în proiectele implementate de contractori. Considerarea nevoilor comunităților marginalizate în proiectele de infrastructură publică 12 Elaborarea unor noi proiecte de infrastructură publică ar trebui să includă de la început și nevoile comunităților marginalizate, mai ales ale comunității rome, și să determine cum aceste proiecte pot răspunde acestor nevoi. La nivel minim, ar trebui avut grijă ca aceste proiecte să nu accentueze problemele sociale deja existente. De exemplu, un nou PlanUrbanistic General ar putea prevedea extinderea intravilanului pentru a putea formaliza locuințele informale anumite zone marginalizate și pentru a putea veni cu investiții urbane ce permit creștere calității vieții a celor ce trăiesc acolo. Extinderea sistemului de transport public, poate avea în vedere nevoile aparte ale comunităților marginalizate din Zona Metropolitanăj. De asemenea, politica de dezvoltare economică locală trebuie să răspundă și nevoilor comunităților marginalizate, cu o grijă pentru crearea de locuri de muncă și pentru aceste grupuri. Primăria, în sine, ca unul dintre cei mai mari angajatori locali, poate să gândească o politică de angajare pentru cei ce provin din comunități marginalizate. Accesul la locuire Accesul la locuire este unul din principalele obiective ale Politicii Urbane a României. Sunt necesare măsuri concrete pentru a adresa problemele din sector, inclusiv prin dezvoltarea unui fond de locuințe sociale. Trebuie, de asemenea, identificate mecanismele (de exemplu reguli și proceduri de urbanism) care să permită sectorului imobiliar să răspundă mai eficient cererii din domeniu. Managementul riscurilor de mediu Toate investițiile publice din România trebuie să se conformeze considerentelor de mediu de la nivelul Uniunii Europene și trebuie să includă o evaluare a impactului asupra mediului, în conformitate cu prevederile Legii 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului și cu respectarea următoarelor principii: a) principiul acțiunii preventive; b) principiul corectitudinii și plenitudinii informației; c) principiul transparenței și accesibilității; d) principiul participativ; e) principiul precauției; f) principiul „poluatorul plătește�. Cadrul legal privind managementul riscurilor de mediu este clar, extensiv, și racordat la principiile de bună practică ale Uniunii Europene, însă este important ca pregătirea proiectelor din SIDU să includă de la început considerente de mediu. Câteva din aceste considerente sunt discutate mai jos. Utilizarea eficientă a resurselor și prevenirea și managementul poluării Chiar dacă ar putea necesita costuri mai mari de proiectare și costuri mai mari la implementare, toate proiectele publice implementate ar trebui să: - Promoveze utilizarea sustenabilă a resurselor, inclusiv energia, apa și materiile prime; - Evite sau să minimizeze impactul avers asupra sănătății umane și asupra mediului, ca urmare a poluării generate de activitățile proiectului; - Evite sau să minimizeze emisiile generate de proiect și poluanții cu impact pe termen scurt și lung; - Evite sau să minimizeze generarea deșeurilor periculoase sau ne-periculoase; - Minimizeze și să gestioneze riscurile și impactul asociat cu folosirea pesticidelor. Conservarea zonelor cu biodiversitate și gestiunea sustenabilă a resurselor naturale Legea 137/1995 privind protecția mediului include toate principiile și dispozițiile ce trebuie avute în vedere în ceea ce privește protecția mediului atunci când se pregătesc proiecte publice. P rincipiile cheie ce stau la baza Legii 137/1995 sunt: a) principiul precauţiei în luarea deciziei; b) principiul prevenirii riscurilor ecologice şi a producerii daunelor; c) principiul conservării biodiversităţii şi a 13 ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural; d) principul "poluatorul plăteşte"; e) înlăturarea cu prioritate a poluanţilor care periclitează nemijlocit şi grav sănătatea oamenilor; f) crearea sistemului naţional de monitorizare integrată a mediului; g) utilizarea durabilă; h) menţinerea, ameliorarea calităţii mediului şi reconstrucţia zonelor deteriorate; i) crearea unui cadru de participare a organizaţiilor neguvernamentale şi a populaţiei la elaborarea şi aplicarea deciziilor; j) dezvoltarea colaborării internaţionale pentru asigurarea calităţii mediului. Accesul facil și echitabil al comunității la zone verzi-albastre Gândirea pachetului de proiecte și programe prioritare din SIDU trebuie să aibă în vedere înlesnirea accesului facil și echitabil al comunității la zone naturale, având în vedere importanța pe care aceste zone o au pentru creșterea calității vieții. Ca atare, noile proiecte de dezvoltare, atât cele publice cât și cele private, trebuie să aibă în vedere creșterea suprafețelor verzi din zona metropolitană (de exemplu, dezvoltatorii imobiliari pot dezvolta noi spații verzi și spații publice pentru comunitate) în așa fel încât toți cetățenii să aibă un acces rapid la această infrastructură. Managementul riscurilor economice Implementarea unei strategii de dezvoltare trebuie să aibă în vedere și o serie de riscuri economice. Câteva dintre acestea vor fi discutate mai jos. Sustenabilitatea financiară Accesul la fonduri europene poate veni cu o serie de efecte secundare cu impact negativ, și este important ca autoritățile locale să aibă în vedere aceste riscuri economice când pregătesc un nou portofoliu de investiții. În primul rând, este important să nu se uite că bună parte a investițiilor publice presupun cheltuieli ulterioare de operare și mentenanță (de exemplu, costuri de îngrijire și toaletare a unui parc). Dintr-un imbold de a atrage cât mai multe fonduri europene, administrațiile publice locale pot risca să ajungă în situația în care nu își permit să întrețină investițiile făcute, sau să greveze bugetul local într-o asemenea măsură încât noi investiții nu mai sunt posibile. Ca atare, planificarea unui program de investiții trebuie făcut cu grijă, luând în considerare costurile de operare și funcționare ale noilor investiții pe termen scurt, mediu și lung. De asemenea, toate primăriile trebuie să identifice noi surse de venituri locale, pentru a limita dependența de granturi europene sau transferuri de la bugetul de stat. Scenarii privind costurile Atunci când se pregătește un proiect public este important să fie avute în vedere mai multe scenarii privind costurile de implementare ale proiectului. Salariile în domeniul construcțiilor pot crește într-o anumită perioadă, salariul minim poate fi ajustat de către Guvern, costurile materialelor pot suferi schimbări datorită unor dinamici locale, naționale, regionale sau internaționale. Aceste schimbări sunt greu de previzionat, dar este important să existe un plan alternativ în cazul în care ele se întâmplă. De exemplu, multe administrații publice locale licitează o lucrare la un anumit preț, iar pe parcursul implementării proiectului costurile pot crește neașteptat, făcând imposibilă realizarea proiectului dacă nu există soluții alternative. Diverse și neprevăzute 14 Orice proiect, oricât de bine ar fi pregătit, se poate confrunta cu o serie de situații diverse și neprevăzute la momentul implementării. Pot fi descoperite vestigii arheologice neprevăzute, pot apărea condiții naturale nefavorabile, pot interveni evenimente (de exemplu, o grevă generală într-un sector relevant pentru proiect) ce necesită întreruperea lucrului. Aceste evenimente pot afecta nu numai calendarul de implementare al proiectului, ci și costul general al proiectului. Cu cât se planifică mai bine pentru astfel de situații, cu atât impactul potențial negativ poate fi mai redus. Managementul riscurilor ce țin de patrimoniu construit Patrimoniul construit, odată dispărut, nu mai poate fi adus înapoi. Orice adminsitrație locală trebuie să acorde o importanță aparte prezervării patrimoniului cultural și protejării acestui patrimoniu de potențialul impact advers al proiectelor/programelor propuse în SIDU. Ca bună practică, conservarea patrimoniului cultural și natural ar trebui să fie parte a proiectării fiecărui proiect/program, iar beneficiile rezultate din folosirea patrimoniului cultural ar trebui să se reflecte asupra cât mai multor membrii ai comunității. Managementul riscurilor ce țin de capacitatea administrativă și maturitatea instituțiilor România a trecut printr-un proces rapid de creștere și transformare economică în ultimii ani. Acest proces a presupus o schimbare rapidă a sectorului privat, dar sectorul public nu a reușit întotdeauna să țină pasul. Aceasta înseamnă că implementarea proiectelor de dezvoltare locale se lovesc frecvent de probleme ce țin de capacitatea administrativă a autorităților publice și de maturitatea instituțiilor implicate în implementarea proiectelor. Mai jos discutăm câteva astfel de riscuri. Colaborare metropolitană Pregătirea unei viziuni metropolitane și implementarea acestei viziuni necesită un consens politic și un numitor comun între diferitele primării parte a zonei metropolitane. În lipsa unui cadru legislativ clar pentru zone metropolitane, succesul inițiativelor metropolitane țin, de cele mai multe ori, de capacitatea administraților locale de a colabora pentru un scop comun. Capacitatea redusă de planificare și implementare a proiectelor de investiții Dacă administrațiile urbane și-au dezvoltat în ultimii ani capacitatea de planificare și implementare a proiectelor de investiții, comunele din zona metropolitană au, în cele mai multe cazuri, nevoie de sprijin pentru pregătirea și implementarea unor programe integrate de investiții. â Lipsa unor competențe în domenii cheie Chiar dacă salariile din sectorul public au devenit mai atractive în ultimii ani, administrațiile publice locale au de multe ori probleme în a atrage oameni calificați pe posturi cheie. Această carență de personal poate afecta capacitatea de planificare și implementare a programelor de investiții și este, de cele mai multe ori, motivul pentru performanța slabă a unor primării în ceea ce privește investițiile de capital. 15 Matricea Riscurilor Soluții posibile pentru Riscul potențial Probabilitatea de Impactul asupra SIDU eliminarea / atenuarea identificat manifestare impactului RISCURI SOCIALE Pregătirea unui Plan de Acțiune pentru Managementul Proiecte de dezvoltare Riscurilor, pentru a urbană pot avea efecte anticipa potențiale Medie Mediu sociale adverse efecte secundare neanticipate negative și a pregăti un set de măsuri pentru combaterea acestor efecte. Includerea în caietele de sarcini pentru Reabilitarea / contractarea lucrărilor modernizarea / de proiectare tehnică a dezvoltarea unor principii de bună infrastructurii publice practică în design-ul Ridicată Ridicat fără a ține seama de infrastructurii urbane. nevoile oamenilor cu Banca Mondială a dizabilități și a pregătit mai multe proaspeților părinți ghiduri de regenerare urbană ce pot fi de folos în acest sens. Legislația prevede nu Implementarea unor numai compensații la exproprieri pentru valoarea justă a cauză de utilitate terenului/proprietății, ci Scăzută Mediu publică ce pot crea și permite celor expropriați exacerba probleme căi legale pentru a sociale contesta/ajusta sumele alocate Nerespectarea regulilor Legislația în domeniu și Scăzută Scăzut de protecția muncii în aplicarea legislației sunt 16 Soluții posibile pentru Riscul potențial Probabilitatea de Impactul asupra SIDU eliminarea / atenuarea identificat manifestare impactului implementarea riguroase, precum arată proiectelor din SIDU experiența ultimilor ani. Gândirea proiectelor/programelor de investiții prin Neconsiderarea nevoilor perspectiva comunităților comunităților marginalizate în Ridicată Ridicat marginalizate, pentru a implementarea vedea cum ajustări de proiectelor din SIDU proiect pot aduce beneficii mai mari pentru aceste comunități. Creșterea costului vieții Elaborarea unui set de și dificultatea de acces măsuri necesar pentru a Ridicată Ridicat al populației la locuire la adresa problemele de preț rezonabil locuire. RISCURI DE MEDIU Legislația este suficient de cuprinzătoare pe acest capitol, dar este important ca administrațiile locale să își asume pro-activ limitarea intervențiilor publice ce au un efect Utilizarea eficientă a negativ asupra mediului. resurselor și prevenirea Ridicată Ridicat și managementul Pregătirea unui Plan de poluării Acțiune pentru Managementul Riscurilor, pentru a anticipa potențiale efecte secundare negative și a pregăti un set de măsuri pentru combaterea acestor efecte. Legislația este suficient de cuprinzătoare pe acest capitol, dar este important ca Riscul activităților administrațiile locale să antropice asupra își asume pro-activ conservării zonelor cu limitarea intervențiilor Ridicată Ridicat biodiversitate și publice ce au un efect gestiunea sustenabilă a negativ asupra mediului. resurselor naturale Pregătirea unui Plan de Acțiune pentru Managementul Riscurilor, pentru a 17 Soluții posibile pentru Riscul potențial Probabilitatea de Impactul asupra SIDU eliminarea / atenuarea identificat manifestare impactului anticipa potențiale efecte secundare negative și a pregăti un set de măsuri pentru combaterea acestor efecte. RISCURI ECONOMICE Contractarea de împrumuturi bancare / emiterea de obligațiuni municipale „Lobby� la nivel guvernamental pentru atragerea de fonduri suplimentare de la bugetul de stat pentru lucrări de investiții Pregătirea din timp a unui portofoliu solid de proiecte mature, inclusiv de rezervă, în vederea Resursele financiare atragerii unui volum cât proprii ale bugetelor mai mare de fonduri locale raportate la Ridicată Ridicat europene volumul preconizat al investițiilor publice Creșterea bazei de impozitare locale, atât prin măsuri active de atragere de noi investiții private, cât și prin reforma impozitării proprietăților Eficientizarea unor cheltuieli publice (de ex. reducerea consumurilor de energie, restructurarea unor companii municipale generatoare de pierderi etc.) Majoritatea Riscul unor modificări administrațiilor publice neprevăzute ale locale au experiență cu costurilor de construcție implementarea și ale condițiilor de Ridicată Scăzut investițiilor de capital și implementare a pot previziona astfel de proiectelor/programelor schimbări. din SIDU 18 Soluții posibile pentru Riscul potențial Probabilitatea de Impactul asupra SIDU eliminarea / atenuarea identificat manifestare impactului Dezvoltarea unui set de măsuri care să permită un răspuns rapid la astfel de situații. RISCURI CE ȚIN DE PATRIMONIUL CONSTRUIT Riscul impactului negativ asupra Elaborarea unor Planuri patrimoniului cultural Urbane Zonale de pe măsură ce orașul se protecție pentru toate dezvoltă și trebuie să Ridicată Scăzut zonele istorice, pentru a răspundă unor reglementa clar provocări socio- intervențiile ce se pot economice tot mai face în aceste zone. diverse RISCURI CE ȚIN DE CAPACITATEA ADMINISTRATIVĂ ȘI MATURITATEA INSTITUȚIILOR Înființarea unui revolving Menținerea unui nivel fund (fond de investiții incipient de colaborare metropolitan) între UAT-urile din Zona Ridicată Ridicat Metropolitană pentru Consolidarea dialogului, proiecte de interes formal și informal, între comun UAT-urile din Zona Metropolitană Consolidarea rolului Arhitectului-Șef al Județului în domeniul urbanismului Elaborarea PATZ Metropolitan Conceperea și operaționalizarea unei baze de date urbane GIS Capacitatea redusă de unice la nivel planificare și metropolitan implementare a Ridicată Ridicat proiectelor de investiții Extinderea mandatului și de la nivelul comunelor întărirea capacității din Zona Metropolitană structurilor metropolitane de a furniza servicii suplimentare membrilor, inclusiv în domeniul pregătirii și implementării investițiilor Achiziționarea de servicii de consultanță 19 Soluții posibile pentru Riscul potențial Probabilitatea de Impactul asupra SIDU eliminarea / atenuarea identificat manifestare impactului specializată de pe piața privată Extinderea programelor Competențe și resursele de acordare a umane limitate ale finanțărilor administrațiilor locale nerambursabile pentru pentru oferirea Ridicată Mediu proiecte și activități ale anumitor servicii publice entităților private din (de ex. în domeniul domeniul culturii, social, cultural, sportiv sportului, serviciilor etc.) sociale etc. 5.3. COMUNICAREA CU BENEFICIARII PROIECTELOR ȘI PROMOVAREA STRATEGIEI Procesul de elaborare a Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană a orașului Simeria a fost gândit să se desfășoare într-o manieră transparentă și deschisă dialogului cu toate grupurile țintă. Direcțiile principale ale acestui proces fiind: • Poziționarea beneficiarilor politicilor de dezvoltare, din interiorul și exteriorul orașului, în centrul procesului (locuitorii și activitățile economice existente/noi); • Stabilirea planului de acțiune în funcție de grupurile țintă - comunicarea cu cele două grupuri țintă și implicarea acestora fiind puncte esențiale – rezidenții orașului și sectorul privat; • Trăsăturile cheie fiind maparea provocărilor urbane, analiza pieței și stabilirea nevoilor. Metodologia de elaborare este adaptată după Kotler (1999) și conține următoarele etape: (1) analiză diagnostic, (2) viziune și obiective strategice, (3) direcții - politici – programe, (4) portofoliul de proiecte, (5) implementare, monitorizare și evaluare. Totodată, abordarea oferă o importanță majoră dialogului între grupurile țintă și administrația locală și componentei de promovare a strategiei. Promovarea strategiei presupune construirea unui plan de comunicare care să vizeze toate etapele procesului de elaborare, în funcție de grupurile țintă. Pe lângă componenta de informare și diseminare, planul include și implicarea părților interesate. Astfel, mesajele și instrumentele de comunicare utilizate au fost stabilite și prin această prismă. Ca atare, dacă prima etapă a procesului a fost concentrată mai mult pe informarea grupurilor țintă și chestionarea acestora cu privire la provocările și soluțiile urbane identificate, următoarele acțiuni s- au axat pe creșterea implicării acestora în cadrul consultărilor. Participarea activă a grupurilor țintă fiind un factor cheie până în momentul aprobării strategiei și nu numai. Unul dintre obiectivele promovării strategiei și comunicării cu beneficiarii proiectelor este creșterea participării părților interesate în cadrul etapei finale – monitorizarea implementării proiectelor și evaluarea strategiei. Alte aspecte importante în cadrul procesului de comunicare au fost limbajul și designul produselor de comunicare, care au fost gândite și adaptate conform canalelor de promovare și audiența acestora. Următorul tabel prezintă schematic modul în care procesul de comunicare cu grupurile țintă și implicare acestora a fost structurat de-a lungul elaborării strategiei. 20 21 Tabel 6. Procesul de comunicare cu grupurile țintă ELABORARE Grup țintă SIDU Cetățeni Sectorul privat Implicare Implicare Mesaj Mesaj Ce schimbare vrei în Simeria? Propune Sunteți invitați să participați activ la soluții urbane! procesul de elaborarea a SIDU 2021-2030. În această etapă urmărim să aflăm care sunt provocările urbane pe care le Analiză diagnostic Instrumente de comunicare • Social Media experimentați. • Website Instrumente de comunicare • Invitații către societatea civilă via • Invitații via email email • Citadini.ro Instrumente de colectare a nevoilor Instrumente de colectare a nevoilor • Anchetă tematică, pe bază de • Consultări - atelier de lucru chestionar (Barometrul Urban) privind nevoile sectorului privat • Consultări - atelier de lucru (offline/online) privind nevoile cetățenilor • Ad Facebook (offline/online) • Citadini.ro • Ad Facebook • Citadini.ro Promovare și Consultare Promovare și Consultare Viziune și obiective de Comunicarea viziunii și obiectivelor de Comunicarea viziunii și obiectivelor de dezvoltare pentru a fi supuse consultării dezvoltare pentru a fi supuse consultării Instrumente de comunicare Instrumente de comunicare dezvoltare • Website • Website • Social Media • Social Media • Mass Media • Mass Media Instrumente de colectare a opiniilor Instrumente de colectare a opiniilor • Citadini.ro • Website • Social Media • Social Media • Evenimente de dezbatere • Evenimente de dezbatere (offline/online) (offline/online) 22 ELABORARE Grup țintă SIDU Cetățeni Sectorul privat Promovare și Consultare Promovare și Consultare Direcții - Politici-Programe Comunicarea pachetelor de măsuri și Comunicarea pachetelor de măsuri și dezbaterea acestora dezbaterea acestora Instrumente de comunicare Instrumente de comunicare • Website • Website • Social Media • Social Media • Mass Media • Mass Media Instrumente de colectare a opiniilor Instrumente de colectare a opiniilor • Website • Website • Social Media • Social Media • Evenimente de dezbatere • Evenimente de dezbatere (offline/online) (offline/online) Promovare Promovare Adunarea de idei de proiecte și Adunarea de idei de proiecte și Portofoliul de Proiecte comunicarea ulterioară a proiectelor comunicarea ulterioară a proiectelor prioritare și a modului în care vor răspunde prioritare și a modului în care vor nevoilor cetățenilor. răspunde nevoilor sectorului privat. Instrumente de comunicare Instrumente de comunicare • Website • Website • Social Media • Social Media • Mass Media • Mass Media Instrumente de consultare Instrumente de consultare • Consultare online • Consultare online • Campanie de comunicare • Campanie de comunicare (website, Facebook, presa scrisă (website, Facebook, presa scrisă locală, etc.) locală, etc.) 23 ELABORARE Grup țintă SIDU Cetățeni Sectorul privat Informare și transparență Informare și transparență Implementarea proiectelor prioritare a Implementarea proiectelor prioritare a Implementarea, monitorizarea și început. Fiți alături de noi și urmăriți început. Fiți alături de noi și urmăriți realizarea acestora pe site-ul primărie sau realizarea acestora pe site-ul primărie sau pe pagina noastră de Facebook! pe pagina noastră de Facebook! evaluarea strategiei Instrumente de informare: Instrumente de informare: • Website • Website • Social media • Social media • Presa locală • Presa locală Transparență Transparență • Comunicarea constantă a • Comunicarea constantă a stadiului fiecărui proiect stadiului fiecărui proiect • Realizarea unor instrumente • Realizarea unor instrumente digitale care prezintă în timp real digitale care prezintă în timp real stadiul fiecărui proiect stadiul fiecărui proiect 24