LIVRABILUL 1. DOCUMENT ÎNSOȚITOR 1 Studiu de caz. Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană: Leipzig - Germania ROMÂNIA Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică Rambursabile pentru Politica Urbană a României (P171176) LIVRABILUL 1. ANALIZA DOCUMENTELOR STRATEGICE, LEGISLATIVE ȘI DE PLANIFICARE EXISTENTE DOCUMENT ÎNSOȚITOR 1 Studiu de caz. Strategii Integrate de Dezvoltare Urbană: Leipzig - Germania Iulie 2020 Clauză de limitare a responsabilității Prezentul raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Banca Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă în mod obligatoriu părerile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în prezentul document. Declarație privind drepturile de autor Materialele din această publicație sunt protejate prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate reprezenta încălcarea legislației în vigoare. Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice secțiune a prezentului document, vă rugăm să trimiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (Bd. Libertății 16, Sector 5, București, România); sau (ii) Grupul Banca Mondială în România (Strada Vasile Lascăr, nr. 31, et. 6, Sector 2, București, România). Prezentul raport a fost transmis în luna iulie 2020, în cadrul Acordului privind Serviciile de Asistență tehnică Rambursabile pentru Politica Urbană a României, încheiat între Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la data de 29 noiembrie 2019. Acesta reprezintă un document de sprijin pentru Livrabilul 1 în cadrul acordului menționat mai sus - Analiza documentelor strategice, legislative și de planificare existente. MULȚUMIRI Prezentul raport este transmis în cadrul Acordului privind Serviciile de Asistență tehnică Rambursabile pentru Politica Urbană a României și a fost elaborat sub îndrumarea și supravegherea lui David N. Sislen (Director de Practică, Managementul Riscurilor Urbane și de Dezastru, Europa și Asia Centrală) și a Tatianei Proskuryakova (Director de Țară, România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă coordonată de Dean Cira (Specialist Urban Principal) și Paul Kriss ( Specialist Principal în domeniul Urban) și alcătuită din Stefan Koh (Expert Principal în Dezvoltare Urbană) și Arno van der Zwet (Expert Principal în Dezvoltare Urbană), cu participarea lui Marcel Ionescu -Heroiu (Specialist Principal în Dezvoltare Urbană), Carli Venter (Specialist Principal în Dezvoltare Urbană), Yondela Silimela (Specialist Principal în domeniul Urban), Ștefana Varvari (Expert Principal în domeniul urban), Oana Franț (Expert operațiuni), Adina Vințan (Expert operațiuni) și George Moldoveanu (Asistent Informații). Echipa dorește să își exprime mulțumirea pentru excelenta cooperare, îndrumare și feedback primit de la reprezentanții Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în special Ministrului Ion Ștefan, Secretarului de Stat Mihail Veștea, Directorului General Diana Țenea, Directorului Liviu Băileșteanu, Șefului Serviciu Radu Necșuliu, precum și Daniel Vâlceanu, Amalia Virdol, Beniamin Stoica, Georgiana Toth, Emilia Milutinovici, Alina Huzui și celorlalți parteneri locali, regionali și naționali care au contribuit la elaborarea acestui raport. CUPRINS LEIPZIG .......................................................................................................................................... 1 Introducere ............................................................................................................................................. 1 Stabilirea priorităților .............................................................................................................................. 3 Abordări participative ............................................................................................................................. 6 Implementarea strategiei ....................................................................................................................... 8 Măsurarea rezultatelor și a impactului ................................................................................................. 10 Rețele de colaborare ............................................................................................................................. 11 Lecții învățate și bune practici .............................................................................................................. 12 BIBLIOGRAFIE ...............................................................................................................................14 LEIPZIG Introducere Cu o populație puțin sub 600.000 de locuitori, Leipzig este cel mai mare oraș din landul Saxoniei și al doilea oraș ca mărime din Germania de Est, după Berlin. Aglomerarea sa mai largă are 1,1 milioane de locuitori, orașul Halle (230.000 de locuitori) din landul de frontieră Saxonia-Anhalt fiind cel mai mare cartier al său. Leipzig a fost deja un important centru comercial încă din Evul Mediu, dar a devenit unul dintre orașele cu cea mai rapidă creștere din Europa în timpul așa-numitului Gründerzeit între unificarea Germaniei din 1871 și începutul Primului Război Mondial în 1914. Populația a atins apogeul în anii 1930, cu 750.000 de locuitori. Deși Leipzig a fost bombardat în cel de-al Doilea Război Mondial, acesta a fost mult mai puțin afectat decât multe alte orașe, ceea ce înseamnă că s -au păstrat caracteristicile de bază ale peisajului urban, în special evoluțiile Gründerzeit. Însă, aceste zone s-au degradat în mare măsură în perioada RDG, când accentul era pus pe imobilele prefabricate mari de la periferia orașului, precum Grünau, adăpostind peste 100.000 de persoane ( Error! Reference source not found.. Figura 1. Dezvoltarea de locuințe prefabricate în Leipzig-Grünau Sursa: Wikimedia Commons Căderea regimului socialist în 1989 și reunificarea germană din 1990 au dus la prăbușirea industriei est-germane. Numai în Leipzig, au fost pierdute 90.000 de locuri de muncă în producție până în 1996, iar șomajul a atins aproape 20% în 2005 (Figura 3). 1 Figura 2. Dezvoltarea populației în Leipzig 1990-2018 Sursa: Orașul Leipzig (2019) Statistischer Quartalsbericht III/2019 Notă: mutări în Leipzig = albastru, plecări = galben), bilanț net = negru Declinul orașului Leipzig a fost oprit și inversat în anii 2000. Din anul 1999, Leipzig este în creștere și această creștere a fost deosebit de puternică în anii 2010. Populația orașului Leipzig crește în medie cu aproximativ 10.000 de persoane pe an (a se vedea Figura 2), ceea ce îl transformă în orașul cu cea mai rapidă creștere din Germania. Aceasta se bazează atât pe migrație, cât și pe creșterea natalității, conducând la o vârstă medie de 42,4 ani, în comparație cu 43,8 în 2011. Figura 3: Rata șomajului în Leipzig 2003-2019 25 20 Rata șomajului, % 15 10 5 0 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Anul Sursa: Orașul Leipzig Toate părțile orașului beneficiază de tendința demografică pozitivă, unele zone înregistrând chiar o creștere de peste 40% din 2009. Motivele acestei situații sunt o calitate foarte ridicată a vieții și o dezvoltare foarte dinamică a ocupării forței de muncă, care a crescut anual cu aproximativ 3% din 2006. În același timp, rata șomajului orașului a scăzut în mod continuu din anul 2006 și acum se află la cel mai scăzut nivel din 1991 (a se vedea Figura 3). În comparație cu anii 1990 și începutul anilor 2000, când Leipzig a fost afectat puternic de un nivel ridicat de șomaj și emigrare, orașul s -a confruntat cu diferite provocări în 2009, când a fost lansat primul concept de dezvoltare urbană SEKo 2020. Creșterea puternică a continuat să fie o preocupare importantă în 2018, când Leipzig a creat actuala strategie de dezvoltare urbană INSEK Leipzig 2030 (a se vedea mai jos). Cu toate acestea, Leipzig mai are de recuperat unele decalaje, însă din punct de vedere economic (de exemplu, în ceea ce privește veniturile din impozitul pe profit) și social (de exemplu, ratele de abandon școlar, sărăcia). 2 Stabilirea priorităților Începând cu a doua jumătate a anilor 1990, Leipzig a început să se lanseze într-o planificare strategică orientată, concentrându-se pe reînnoirea urbană, dezvoltarea economică, integrarea socială și îmbunătățirea mediului. Aceasta a condus la Planul de dezvoltare urbană pentru locuințe și reînnoire urbană din anul 2000 (Stadtentwicklungsplan Wohnungsbau und Stadterneuerung, STEP W+S), care se concentra pe păstrarea și îmbunătățirea cât mai mult posibil a structurii orașului, în special a centrului său istoric, precum și pe îmbunătățirea infrastructurii pentru atragerea de noi industrii. Următoarea etapă a fost primul concept de dezvoltare urbană mai larg al orașului Leipzigdin 2009, SEKo 2020 (Integriertes Stadtentwicklungskonzept Leipzig 2020), care a fost inspirat de Carta Leipzig privind orașele europene durabile, semnată la Leipzig cu doar doi an i mai devreme, în timpul Președinției germane a UE. SEKo 2020 a fost revizuit între 2015 și 2018 și, în prezent, Leipzig dispune de un sistem de strategii de dezvoltare urbană pe mai multe niveluri, bazat pe un concept global și strategii la diferite nivel uri (a se vedea Figura 4). În centrul său, se află Conceptul de Dezvoltare Urbană Integrată INSEK Leipzig 2030, care stabilește viziunea pe termen lung a orașului Leipzig. INSEK 2030 este un cadru global pentru oraș, la nivel mai larg, integrând strategii de dezvoltare urbană pentru diferite părți ale orașului și diverse planuri sectoriale. Acesta include Dezvoltarea Urbană Durabilă Integrată (ISUD) finanțată de UE, care este pusă în aplicare prin intermediul a două strategii finanțate de FEDR care acoperă zonele selectate din partea estică și vestică a orașului. Figura 4. Abordare integrată pe mai multe niveluri în Leipzig Conceptul de dezvoltare urbană integrată: Strategii de district integrate: Concepte „Domenii Prioritare Multidisciplinare” Concepte și strategii specifice programului: Ex. finanțate de FEDR GIHK (concepte integrate bazate pe zonă) Leipzig Est și Vest Sursa: elaborare proprie, pe baza Orașului Leipzig. Din 2015 până în 2018, SEKo 2020 a fost revizuit în trei faze (a se vedea Tabelul 1). În cadrul unei faze de evaluare semestrială, au fost organizate ateliere și interviuri, care au contribuit la conturarea unei „imagini pentru viitor”. În cadrul acestei faze, a fost efectuată și o evaluare a SEKo 2020 (a se vedea secțiunea privind măsurarea rezultatelor și a impactului). Faza principală a dezvoltării INS EK 2030 a durat aproape doi ani, între toamna anului 2015 și vara anului 2017. Au fost utilizate diverse formate (forumuri, ateliere de lucru) care au implicat administrația publică și actorii politici, precum și cetățenii, pentru a defini parametrii de bază, a elabora conceptele sectoriale și spațiale de bază ale INSEK și a concretiza viziunea strategică. În faza finală de elaborare de 10 luni, a avut loc o discuție politică și publică intensă a proiectului conceptului. INSEK 2030 a fost aprobat la data de 31 mai 2018 și de atunci reprezintă strategia de dezvoltare a orașului pe următorii zece până la cincisprezece ani. 3 Tabelul 1. Procesul de elaborare a INSEK 2030 Administrația publică Participarea cetățenilor și Rezultate și Consiliul Municipal a părților interesate Faza de evaluare Ateliere de lucru, Concluzii, evaluare și „imaginea Interviuri cu experți 05/2015-11/2015 interviuri viitorului” Forumuri de strategie, Parametri de bază, concepte Faza activității ateliere de lucru INSEK, 5 ateliere, forum viitor, 4 sectoriale, strategia de principale reuniuni sectoriale de forumuri districtuale dezvoltare urbană, viziune 11/2015-08/2017 concept strategică Etapa de Declarații, 2 expoziții, participare Prezentarea și discutarea elaborare lecturi/audieri de către online, 5 forumuri în proiectului 08/2017-05/2018 comisia politică Domenii Prioritare Sursa: INSEK 2030. INSEK 2030 identifică zece provocări: asigurarea unei creșteri de înaltă calitate; justiția socială; locuințe accesibile; siguranța urbană; mobilitate durabilă; infrastructura de educație; identitate culturală; spații verzi în oraș și calitatea mediului construit; gestionarea preventivă a terenurilor și a proprietăților; și o administrație locală modernă. Pe această bază, acesta stabilește viziunea orașului Leipzig, care este rezumată în Error! Reference source not found.. Aceasta constă într-un sistem de patru inele concentrice, care prezintă principalul principiu director (verde), principiile sale de dezvoltare urbană (albastru închis), obiectivele sale strategice (albastru deschis) și încadrarea sa în grupurile de actori locali și regionali. Figura 5. Obiectivele și domeniile de acțiune prioritare ale INSEK Leipzig 2030 Sursa: INSEK Leipzig 2030, pp. 15-16. 4 • Principiul de bază sau motto-ul din centru este „Leipzig crește în mod durabil”, ceea ce reafirmă angajamentul său față de durabilitate, făcând referire la cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite. • Principiile de dezvoltare urbană din inelul interior sunt forța economică puternică; finanțe solide; democrație și coeziune socială; și resurse naturale. • Obiectivele strategice definesc obiectivele viziunii și domeniile de acțiune prioritare. Leipzig 1) asigură calitatea vieții, 2) învinge concurența, 3) își consolidează internaționalitatea și 4) creează stabilitate socială. • În fine, inelul exterior enumeră principalii actori implicați în realizarea viziunii, subliniind necesitatea unei abordări holistice: Consiliul Municipal Leipzig, administrația locală, societățile de servicii directe, cooperarea regională și societatea civilă. După cum am menționat mai sus, este important de reținut că INSEK Leipzig 2030 este un acoperiș comun pentru o serie de alte elemente. Acesta încorporează o abordare distinctă a dezvoltării urbane cu strategii la diferite niveluri, precum și planuri sectoriale și teme transversale (a se vedea secțiunile de mai jos). Strategiile de dezvoltare urbană ale orașului Leipzig constituie o parte esențială a conceptului mai larg INSEK Leipzig 2030. În contextul INSEK, acest set de strategii trebuie înțelese ca derivate nuanțate din punct de vedere spațial pentru a sprijini obiectivele și domeniile de acțiune ale conceptului mai larg. Abordarea de dezvoltare urbană se bazează pe două tipuri de teritorii interconectate: cartierele constituie baza unei 1) Strategii privind cartierele1 și acestea, la rândul lor, împreună cu planurile sectoriale, permit identificarea și definirea 2) Domeniilor Prioritare Multidisciplinare: 1) Strategia privind cartierele (Ortsteilstrategie, a se vedea harta din Anexa A) ia toate cele 63 de cartiere statistice ale orașului Leipzig și le grupează în patru categorii pe baza dinamicii creșterii acestora: a) conturarea creșterii în prezent; b) planificarea proactivă a creșterii, c) dezvoltarea calităților în continuare și d) păstrarea calităților. Fiecare grup are propria strategie pe termen mediu până la lung, care se bazează pe fișe informative specifice cartierelor. Aceste fișe informative definesc acțiunile care trebuie puse în aplicare până în anul 2030. 2) Domeniile Prioritare Multidisciplinare (Fachübergreifende Schwerpunktgebiete, a se vedea harta din Anexa B) sunt teritorii prioritare pentru intervenții, împărțite în patru categorii: a) domenii prioritare cu importanță municipală și regională; b) zone de dezvoltare; c) domenii prioritare ale dezvoltării integrate a cartierelor și d) zone de atenție. Domeniile Prioritare Multidisciplinare au fost identificate pe baza domeniilor prioritare definite în planurile sectoriale și în strategii de acțiune la nivelul cartierelor (a se vedea mai sus). Fiecare Domeniu Prioritar are propriul concept de dezvoltare. În plus față de strategiile de dezvoltare urbană orientate teritorial, INSEK Leipzig 2030 se bazează pe strategii tematice. Planurile sectoriale ale orașului constituie baza pentru coordonarea și integrarea diferitelor domenii politice. Aceste planuri identifică prioritățile sectoriale elaborate de administrația orașului în proceduri interdepartamentale. Există 11 planuri sectoriale: 1) locuințe, 2) economia și munca, 3) spațiile deschise și mediul, 4) sectorul educației municipale, 5) participarea socială, 6) cultura, 7) mobilitate durabilă, 8) atenuarea schimbărilor climatice și infrastructura tehnică, 9) 1 Traducerea oficială a INSEK 2030 utilizează termenul „district” pentru ambii termeni în limba germană „Stadtteil” și „Ortsteil”. Pentru a putea face o distincție între acești doi termeni în prezentul raport, „district” este utilizat pentru prima entitate, mai mare, iar „district” pentru a doua entitate, mai mică. 5 sportul, 10) instituțiile de învățământ superior și institutele de cercetare, și 11) infrastructura de ordine publică și siguranță. În plus față de planurile sectoriale, există și șase chestiuni transversale: 1) incluziune și echitate, 2) integrare și diversitate, 3) asistență medicală, 4) oraș digital, 5) calitatea mediului construit și a spațiilor publice, și 6) revitalizarea zonelor industriale dezafectate. INSEK și strategiile sale de dezvoltare urbană (de exemplu, Domeniile Prioritare Multidisciplinare) funcționează pe teren printr-o varietate de programe și concepte de finanțare. Este important de menționat că Leipzig nu are doar un sistem de strategii pe mai multe niveluri, dar are și numeroase documente și concepte strategice care reprezintă rezultatul și condiția unor programe de sprijin specifice. Aceasta include cele două strategii finanțate de FEDR discutate mai jos, însă acestea nu sunt decât două exemple ale celor aproximativ 40 de programe de sprijin similare care sunt implementate în momentul redactării acestui document. Lista include exemple finanțate la nivel național, precum măsuri de reamenajare urbană (Städtebauliche Sanierungsmaßnahme), programe finanțate în cadrul inițiativei comune federală și a Statului federal Politica de Dezvoltare Urbană Națională (Nationale Stadtentwicklungspolitik) și Programul de Reconstrucție Urbană (Stadtumbau),2 precum și două concepte de dezvoltare urbană finanțate de FSE. Prezentul raport analizează mai îndeaproape conceptele elaborate în contextul Politicii de coeziune a UE. În perioada programului 2014-2020, toate statele membre au fost obligate să aloce cel puțin 5% din resursele Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) ale acestora pentru dezvoltare urbană durabilă. În Saxonia, programul FEDR pentru perioada 2014-2020 dedică 175 milioane euro dezvoltării urbane, din care 16,6 sunt alocate regiunilor mai dezvoltate din Saxonia, categoria teritorială în care se încadrează Leipzig. Leipzig a prezentat două așa-numite concepte integrate bazate pe zonă (Gebietsbezogene Integrierte Handlungskonzepte, GIHK), unul pentru Leipzig Est (Leipziger Osten) și unul pentru Leipzig Vest (Leipziger Westen). Punerea în aplicare a acestor strategii este discutată mai jos. Aceste concepte reprezintă cea mai recentă generație dintr-o serie de strategii FEDR succesive din ultimii 20 de ani. În Leipzig Est, GIHK este deja al treilea concept finanțat de FEDR, după unele similare în perioadele de program 2000-2006 și 2007-2013. În partea de Vest, GIHK este la a doua ediție, însă a existat sprijin UE prin Inițiativa Comunitară URBAN înainte de aceasta. Abordări participative Leipzig are o lungă tradiție de utilizare a abordărilor participative și este menționat adesea ca bună practică în dezvoltarea urbană, în special în adoptarea practicilor inovatoare.3 Participarea publicului în cadrul Orașului este structurată de „Thinking Leipzig Ahead” ( Leipzig Weiterdenken), centrul de coordonare pentru participarea publicului din Leipzig. Centrul a fost înființat în 2012 și sprijină actorii din oraș să pună în aplicare abordări participative, de exemplu, prin oferirea unei baze de date cu spații disponibile pentru organizarea de întâlniri și evenimente și prin furnizarea unui grup de moderatori capabili să faciliteze procesele participative. Acesta organizează evenimente și publică rapoarte, inclusiv un studiu privind modelele participative din alte 18 orașe germane, evaluând măsura în care Leipzig poate învăța de la acestea. De asemenea, centrul 2 Programul a fost lansat drept Stadtumbau Ost în 2002 exclusiv pentru Germania de Est. În 2017, acesta a fost extins pentru a include și orașe din Germania de Vest. Din 2002, programul a pus în aplicare peste 5,1 miliarde euro finanțare națională și a Statului federal. 3 A se vedea, de exemplu, Garcia-Zamor JC (2012) „Participare publică la dezvoltarea urbană: Cazul orașului Leipzig, Germania”, Journal of Public Administration and Policy Research, Vol 4(4), p. 81: „Participarea publicului la dezvoltarea urbană în Leipzig a fost evidentă de la început. Planificatorii au căutat în mod constant modalități de a primi feedback din partea publicului pe parcursul întregului proces.” 6 gestionează o bază de date cu proceduri participative actuale și anterioare, permițând căutarea după domeniu și subiect. În 2015, acesta a efectuat o evaluare a abordărilor participative ale orașului Leipzig (a se vedea secțiunea privind lecțiile învățate). Pe parcursul elaborării INSEK 2030, participarea cetățenilor și a părților interesate a fost asigurată pe toată durata procesului, prin interviuri cu experți (în faza de evaluare), cinci ateliere de lucru, un forum despre viitor și patru forumuri districtuale (în faza activității principale) și două expoziții, cinci forumuri în Domenii Prioritare și participare online (în faza de redactare). Este important de menționat că Orașul nu s-a asigurat doar că participarea este posibilă în toate etapele procesului, ci și într-o varietate de formate, de la întâlniri fizice până la opțiunea de a comenta online. Abordările participative sunt potrivite în mod special pentru zone mai mici, unde este mai probabil ca cetățenii să se implice. Unul dintre modurile în care Leipzig a ales să încurajeze participarea este prin sprijinirea așa-numiților manager de cartier (Quartiersmanager). Orașul a început să sprijine crearea acestora în anul 1999 și, în anumite cazuri, managerul de cartier se numește manager de reamenajare urbană (Stadtumbaumanager), când aceștia au fost creați în cadrul programului de Reconstrucție Urbană (Stadtumbau). Există un schimb constant între managerii de cartiere ai Orașului, care se întâlnesc în mod regulat, o dată la patru-șase săptămâni, pentru a face schimb de experiențe. La momentul redactării prezentului raport, erau opt manageri de cartier în funcție, inclusiv în zonele GIHK Leipzig Est și Leipzig Vest. Cele două zone GIHK sunt amândouă foarte active în ceea ce privește participarea cetățenilor și au abordări structurate. Figura 6. Eveniment de participare a cetățenilor pe parcursul elaborării INSEK 2030 Sursa: Orașul Leipzig În Leipzig Est, există un așa-numit proces „Dialog în District” (Dialog im Stadtteil). De la începutul său în anul 2011, au fost organizate 12 evenimente de dialog, care s-au concentrat pe chestiuni specifice, precum o școală locală, o sală de sport sau reproiectarea unui spațiu verde. Între timp, Dialogurile au înlocuit forumul districtual (Forum Leipziger Osten), care era o formă de conferință districtuală care s-a desfășurat de 32 de ori între anii 2000 și 2016. În general, aceasta implica între 120 și 140 de participanți și se adresa locuitorilor din zona vizată de programul Oraș Social, care este mai mare decât zona GIHK. Cu toate acestea, experiențele de-a lungul timpului au demonstrat că acest format nu mai este potrivit. În loc să se angajeze pe termen mai lung într-o structură oficială, locuitorii preferă să contribuie în mod sporadic și punctual. Pentru aceasta, formatul Dialogului este considerat mai potrivit. 7 În Leipzig Vest, populația locală participă prin intermediul unui consiliu districtual ( Quartiersrat). Consiliul nu se concentrează exclusiv pe GIHK sprijinit de FEDR, ci se ocupă de dezvoltarea urbană în sens mai larg. Acesta a fost creat în anul 2013 în contextul programului Reconstrucție Urbană (Stadtumbau). Este format din 32 de cetățeni, 18 cu drept de vot și 14 supleanți, care nu sunt afiliați unor partide politice și lucrează în mod voluntar. Consiliul de reunește de zece ori pe an. Acesta participă la evaluarea proiectelor în cadrul programului de Reconstrucție Urbană și a unui program al Statului federal național pentru centre vibrante ale orașelor și districtelor ( Aktive Stadt- und Ortsteilzentren). Dezvoltarea GIHK a fost condusă de Biroul de Reînnoire Urbană și Sprijin pentru Locuințe al Orașului Leipzig, dar a fost organizat în mod diferit în părțile orașului și, prin urmare, modalitățile de a asigura participarea cetățenilor difereau. • În Leipzig Est, GIHK a fost elaborat ca o concretizare a Conceptului de District Integrat Leipzig Est care a fost creat în cadrul SEKo 2020. Implicarea cetățenilor a avut loc, în principal, pe parcursul elaborării de 2 ani a Conceptului de District Integrat, care a inclus un atelier de strategie și opt grupuri de lucru tematice. • În Leipzig Vest, participarea a fost facilitată de managementul reamenajării urbane (Stadtumbaumanagement), Consiliul Districtual și o rețea de mici antreprenori. În plus, au existat sondaje și consultări, precum și studii, cum este cel privind reamenajarea zonelor industriale vechi selectate din zonă. Implementarea strategiei INSEK și predecesorul său, SEKo, nu au resurse explicite dedicate. Implementarea INSEK 2030 se bazează pe implementarea strategiilor spațiale și sectoriale care stau la baza sa (a se vedea Figura 4). Aceasta include cele două strategii finanțate de FEDR ale orașului Leipzig, GIHK Leipzig Est și Leipzi g Vest. Această secțiune le analizează mai îndeaproape. Cele două nu au doar zone asistate definite în mod clar (a se vedea hărțile din Anexele C și D), ci și orizonturi de timp, măsuri și bugete. În Saxonia, orașele cu mai mult de 5.000 de locuitori se calificau, în principiu, pentru sprijin din partea Axei Prioritare FEDR pentru dezvoltare urbană. Programul FEDR enumeră temele de finanțare eligibile: măsuri structurale și energetice; proiecte care îmbunătățesc condițiile de viață ale locuitorilor și limitează emigrarea din zonele urbane afectate; și măsuri pentru a proteja mediul și a combate sărăcia. Cele două GIHK vizează trei din cele 11 Obiective Tematice (OT) definite în cadrul de reglementare UE: OT 4 „Economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon”, OT 6 „Mediul și utilizarea eficientă a resurselor” și OT 9 „Promovarea incluziunii sociale”. În cadrul acestora, sunt acoperite patru priorități de investiții, din nou predefinite în reglementările UE: promovarea strategiilor pentru emisii scăzute de dioxid de carbon, sprijin pentru patrimoniul natural și cultural, îmbunătățirea mediului urban și sprijin pentru comunitățile defavorizate. Pentru a primi finanțare, programul FEDR solicita orașelor elaborarea unor strategii integrate. Textul programului pune accentul pe legătura necesară între conceptele existente de dezvoltare urbană integrată și strategiile integrate prezentate de orașele care solicită finanțare: „Conceptul integrat bazat pe zone reprezintă un concept de dezvoltare urbană pentru o parte a orașului și, prin urmare, trebuie să fie derivat din conceptul de dezvoltare urbană integrată pentru întregul oraș.” GIHK Leipzig sunt legate de SEKo 2020, care era strategia orașului în vigoare la momentul redactării. Cele două GIHK din Leipzig au fost aprobate de Consiliul Municipal Leipzig în octombrie (Vest) și noiembrie (Est) 2015, care le-a înaintat către Sächsische Aufbaubank (SAB), care este agenția centrală de dezvoltare a Saxoniei și acționează ca organism intermediar. Conceptele prezentate au fost apoi evaluate și aprobate de un comitet director interministerial. GIHK se derulează pe o perioadă de 5 ani, din 2016 până în 2020 și municipalitățile eligibile primesc subvenții care acoperă până la 80% din cheltuielile eligibile. Cele două GIHK din Leipz ig au primit 8 sprijin FEDR de peste 10 milioane euro, conducând la o finanțare totală de 19.388.680 euro (a se vedea Tabelul 2). Tabelul 2. Alocarea finanțării către strategii cofinanțate FEDR în Leipzig 2014-2020 (€) GIHK Leipzig Est GIHK Leipzig Vest Total Finanțare FEDR 4.738.400 5.366.920 10.105.320 Alte resurse 1.184.600 8.098.760 9.283.360 Total 5.923.000 13.465.680 19.388.680 Sursa: Orașul Leipzig Beneficiarii oficiali ai finanțării FEDR sunt orașele care au transmis GIHK. GIHK cuprind liste de măsuri, care sunt apoi puse în aplicare de către orașe. Proiectele individuale sunt aprobate toate la început, în cadrul aprobării GIHK. Apoi, orașele tratează direct cu beneficiarii finali, care primesc finanțare pentru punerea în aplicare a măsurilor definite în concepte. Tabelul 3 prezintă măsurile sprijinite în cazul GIHK Leipzig Vest, oferind astfel exemple pentru tipul de intervenții finanțate de FEDR în Leipzig. Ori de câte ori GIHK suferă modificări, acest lucru trebuie notificat către Sächsische Aufbaubank (SAB). În cazul unor proiecte noi care nu au făcut parte din conceptul inițial, acestea trebuie să fie aprobate de Consiliul Municipal. Tabelul 3. Lista măsurilor în GIHK Leipzig Vest Măsura Contribuție FEDR (€) Total costuri (€) Extinderea rețelei de încălzire (partea de est) 1.000.000 4.777.090 Extinderea rețelei de încălzire (partea de vest) 886.920 2.968.590 Parc tematic energetic 80.000 420.000 Comedie muzicală 812.000 1.015.000 Studiu privind utilizarea căldurii solare 32.000 40.000 Transformarea unei biserici în „hotel de incluziune” 1.200.000 1.500.000 Pistă pentru biciclete și ecologizare Plagwitz 496.000 620.000 Îmbunătățirea infrastructurii rutiere Klingenstraße 280.000 1.400.000 Conectarea rutelor Karl-Heine-Kanal 120.000 150.000 Sprijin pentru microîntreprinderi 400.000 500.000 Livrarea și comunicarea programului 60.000 75.000 Total 5.366.920 13.465.680 Sursa: GIHK Leipzig Vest, 17 august 2015. Ambele GIHK asociază finanțarea FEDR a acestora cu alte programe de sprijin. În Leipzig Est, măsurile GIHK se pot baza pe sprijinul pe termen lung din partea programului statului federal german Orașul Social (Soziale Stadt), care oferă sprijin din anul 2000. În Leipzig Vest, programul de stat federal - național Reconstrucție Urbană (Stadtumbau) oferă finanțare în mod direct pentru GIHK (266.500 euro), în timp ce există un alt GIHK finanțat de Fondul Social European (FSE) implementat în paralel.4 Punerea în aplicare a celor două GIHK s-a derulat conform planului până acum. Încheierea este planificată pentru anul 2021, însă în prezent se ia în considerare o prelungire. Unele proiecte au trebuit înlocuite și unele fonduri au trebuit să fie mutate la alte măsuri. Însă GIHK, în sine, nu au fost modificate. 4 Saxonia a decis să pună în aplicare FSE, de asemenea, printr-o abordare teritorială. 9 Figura 7. Zone rezidențiale nou dezvoltate în Schleußig în vestul Leipzig Sursa: Orașul Leipzig Măsurarea rezultatelor și a impactului Aprobarea SEKo 2020 a inclus angajamentul de monitorizare constantă a evoluției. Monitorizarea unei strategicii atât de ample din punct de vedere tematic, cu mai multe concepte sectoriale, este dificilă, iar scopul nu era crearea unui sistem de monitorizare suplimentar. În schimb, ar trebui utilizate abordările sectoriale existente și adăugate aspecte specifice SEKo acolo unde este cazul. Platforma cheie pentru aceasta a fost grupul de lucru interdepartamental Dezvoltare Urbană Integrată. O etapă cheie a fost raportul de activitate din 2012, care a constatat următoarele: • Lucrul în mod integrat devine din ce în ce mai mult o practică obișnuită, consolidând o cultură de discuții și coordonare interdisciplinară a conceptelor strategice. • SEKo 2020 a devenit o bază interdisciplinară pentru luarea deciziilor. Acesta este utilizat ca bază strategică pentru o varietate de planuri specializate sectoriale. • Primele încercări de a include SEKo în planificarea bugetară anuală nu s-au dovedit rentabile din punct de vedere al raportului cost-beneficiu. Raportul a identificat, de asemenea, viitoarele puncte centrale tematice (de exemplu, schimbări climatice, mobilitate durabilă și cooperare inter-municipală) și a lansat un grup de lucru pentru strategia succesoare a SEKo Leipzig 2030. În 2015, a fost realizată o evaluare calitativă detaliată a SEKo 2020 în cadrul actualizării complete a conceptului. Aceasta trage concluzii în mare măsură pozitive, de exemplu cu privire la îmbunătățirea cooperării intersectoriale, dar face și recomandări pentru viitor. În plus față de recomandările pentru priorități de dezvoltare viitoare, au existat și recomandări privind procesul mai larg: consolidarea efectului director al conceptului; definirea relației dintre părțile tematice INSEK și planificarea sectorială; și clarificarea conflictelor și îmbunătățirea mecanismelor de soluționare. Pentru a monitoriza evoluția INSEK, Leipzig a creat un set de indicatori. Acesta este format din 46 de indicatori individuali grupați în nouă rubrici: demografie, resurse naturale, putere financiară, economie, democrație, internaționalitate, competitivitate, stabilitate socială și calitatea vieții. Indicatorii sunt colectați și raportați în rapoarte trimestriale. La nivelul GIHK, ambele concepte trebuie să își monitorizeze evoluția și să raporteze cu privire la zece indicatori: • Scăderea anuală estimată a emisiilor de gaze cu efect de seră • Creșterea numărului prevăzut de vizite la obiectivele de patrimoniu cultural și natural și atracțiile sprijinite • Numărul de clădiri cu valoare culturală și istorică ce beneficiază de sprijin 10 • Numărul de instituții culturale care beneficiază de sprijin • Spații deschise create sau reabilitate în zone urbane • Numărul de întreprinderi care primesc subvenții • Numărul de locuri de muncă garantate sau create • Utilizarea spațiilor reabilitate • Populația care trăiește în zone cu strategii de dezvoltare urbană integrată • Numărul de proiecte de accesibilitate Unii dintre acești indicatori, precum scăderea anuală estimată a emisiilor de gaze cu efect de seră, sunt așa-numiții indicatori comuni în contextul FEDR sugerați de Comisia Europeană. Alții sunt specifici programului, precum numărul de instituții culturale care primesc sprijin, ceea ce înseamnă că au fost definiți de programul FEDR Saxonia. Ambele GIHK au bugete dedicate pentru sprijinirea și comunicarea programelor (80.000 euro în Est, 75.000 euro în Vest), care includ și prevederi de monitorizare și evaluare. Ambele GIHK fac referire la crearea unui sistem de evaluare, însă, până în prezent, nu au fost efectuate evaluări și nu sunt planificate evaluări oficiale pentru moment. Rețele de colaborare Cooperarea în cadrul orașului Leipzig este strânsă. Departamentul pentru cooperare internațională este implicat în toate activitățile finanțate de UE, iar coordonarea sectorială mai largă este asigurată de un grup de lucru privind dezvoltarea urbană. Peste 15 departamente ale administrației Orașului cooperează în cadrul acestui grup de lucru. Aceste structuri există de mult timp și nu au fost create special pentru activitățile SUD finanțate de UE. Leipzig face parte dintr-o varietate de rețele internaționale și această situație există de mulți ani. Orașul are un departament dedicat pentru cooperare internațională, care este responsabil de coordonarea tuturor activităților de implicare internațională europeană și mondială. Aceasta include; cooperare cu instituții și asociații internaționale; organizarea de vizite ale experților pentru delegații internaționale; și inițierea, gestionarea și coordonarea tuturor activităților urbane UE și a proiectelor UE. Leipzig este activ în mod deosebit în EUROCITIES,5 unde face parte din comitetul executiv și va găzdui AGA anuală și conferința acesteia din noiembrie 2020. În ceea ce privește rețelele care au fost generate de finanțarea UE, Leipzig este unul dintre cele 13 orașe din Rețeaua germano-austriacă URBAN.6 Această rețea există ca rețea germană din anul 1996 și a fost extinsă cu membri austrieci în 2001. După încheierea Inițiativei Comunitare URBAN în 2006, rețeaua și-a continuat activitatea, însă s-a concentrat pe teme urbane în cadrul Politicii de coeziune UE. Scopul rețelei este, în principal, schimbul de cunoștințe și învățarea lecțiilor, dar și lobby -ul, de exemplu, prin documente de poziție comune. În cele din urmă, la fel ca multe alte orașe, Leipzig este înfrățit cu mai multe orașe – 14, în prezent – din Europa și nu numai (în China, Israel, Etiopia și SUA). Pe lângă cooperarea internațională, INSEK Leipzig 2030 subliniază importanța cooperării în regiunea mai largă a Leipzigului. Orașul este implicat în mai multe rețele regionale diferite, precum Regiunea 5 EUROCITIES a fost creată în 1986 și are peste 130 de membri în prezent, http://www.eurocities.eu/eurocities/home 6 https://www.deutscher-verband.org/aktivitaeten/netzwerke/urban-netzwerk.html 11 Comercială Leipzig-Halle,7 Regiunea Metropolitană Germania Centrală,8 Asociația de Transport Germană Centrală (MDV)9 și Centura Verde Leipzig.10 Lecții învățate și bune practici Până în prezent, INSEK Leipzig 2030 este considerat o abordare reușită. Conform factorilor de decizie, acesta este un instrument util care permite coordonarea activităților diferitelor departamente sectoriale ale administrației Orașului. Este, de asemenea, un angajament explicit al Orașului de a remedia zonele dezavantajate ale orașului. De asemenea, există o diferență notabilă între SEKo 2020 și INSEK 2030; se pare că acesta are implicații practice mai puternice pentru activitatea zilnică a administrației Orașului. Un factor de succes important este faptul că Leipzig utilizează o abordare integrată care implică o varietate de scheme de finanțare diferite în configurații personalizate și le combină pe teren. Utilizarea coordonată a diferitelor programe permite abordarea diferitelor chestiuni inter conectate care adesea nu sunt acoperite de scheme individuale cu tematică restrânsă. Acest lucru este exemplificat la nivelul celor două GIHK Leipzig: surse diferite sunt combinate în cadrul aceluiași GIHK (Vest: FEDR și Reconstrucție Urbană Est) sau în GIHK paralele (Est: GIHK separat pentru FEDR și FSE). La nivelul GIHK, acestea s-au dovedit a fi instrumente utile pentru o perspectivă de politică pe termen mai lung. Dezvoltarea urbană are nevoie de perspectivă, însă cu implicații practice. GIHK sunt configurate pentru 5 ani, furnizând o listă concretă de măsuri care trebuie puse în aplicare în perioada respectivă. Acesta este un bun exemplu al modului în care aceste concepte pot fi o formă de auto-angajament al actorilor politici și administrativi. Cu toate acestea, datorită părții finanțate de FEDR, directorii de program consideră că s-a înregistrat o creștere continuă a complexității și a sarcinii administrative pe parcursul perioadelor succesive de program. Sistemul actual de implementare este considerat foarte oneros. În perspectivă, sprijinul oferit în prezent pentru microîntreprinderi nu se va repeta în cazul conceptelor similare finanțate de FEDR în perioada 2021 - 2027. Cu toate că măsura este reușită și este considerată utilă, sarcina administrativă legată de gestionarea subvențiilor fragmentate este considerată disproporționată. Așa cum am menționat mai sus, Leipzig este menționat în mod regulat drept o bună practică pentru dezvoltare urbană. Acesta este recunoscut drept un exemplu care poate inspira alte orașe, după cum a subliniat un om de știință american: „…politicile sale urbane pot constitui foarte bine un model pentru aplicarea participării civice și a echității sociale în dezvoltare urbană în alte orașe din Europa și unele orașe din Statele Unite.”11 În special, eforturilor ambițioase ale Leipzigului pentru a implica populația sunt subliniate adesea. Când sunt rugați să sublinieze cele mai bune practici, factorii de decizie indică, de asemenea, abordarea ascendentă bine stabilită a acestuia. În 2015, centrul de coordonare pentru participare publică din Leipzig „Thinking Leipzig Ahead” a făcut inventarul diverselor abordări participative ale Orașului. Acesta a identificat mai multe puncte forte: • În numeroase departamente și domenii ale Orașului, există o experiență bună în ceea ce privește participarea cetățenilor și au fost înființate structuri solide de participare. • De asemenea, este din ce în ce mai posibil să fie puse în aplicare proceduri de participare reușite pentru subiecte strategice, mai abstracte (de exemplu, INSEK Leipzig 2030, conceptul de politică privind locuințele, etc.). 7 https://www.wirtschaftsregion-leipzig-halle.de/index.php/startseite.html 8 https://www.mitteldeutschland.com/en/page/wirtschaft 9 https://www.mdv.de/mdv/der-verkehrsverbund/ 10 https://gruenerring-leipzig.de/ 11 Garcia-Zamor JC (2012) op. cit., p. 82. 12 • Există o conștientizare tot mai mare că o bună participare poate conduce la o acceptare mai mare și/sau la rezultate mai bune, orientate către grupuri țintă. • Biroul de coordonare pentru participare al Orașului este perceput în mod pozitiv: disponibilitatea de a experimenta noi abordări, sprijin pentru procesul participativ și o calitate în general înaltă a procedurilor desfășurate. În același timp, există unele puncte slabe și provocări care ar trebui abordate: • Îmbunătățirea comunicării: Cum se poate asigura că cetățenii interesați pot găsi informațiile de care au nevoie înainte, pe parcursul și după procesul de participare? Unde pot găsi cetățenii o prezentare generală a proiectelor actuale și planificate? • Atingerea unor grupuri țintă mai largi: Ce metode pot fi utilizate pentru a ajunge la grupuri țintă mai largi și a îmbunătăți reprezentativitatea în procedurile de participare? • Gestionarea transparentă a rezultatelor: Cum pot fi utilizate mai bine rezultatele proceselor participative? Care rezultate pot fi puse în aplicare, care nu pot fi puse în aplicare și de ce? Conform factorilor de decizie, este important să se implice părțile relevante ale populației, adică ce i care vor fi afectați de politică. Uneori, participarea se învârte în jurul unui număr limitat de așa - numiți „cetățeni profesioniști” (Berufsbürger), care se implică de dragul de a fi implicați, adesea în afara domeniului de responsabilitate tematică sau teritorială a acestora. Modelele participative trebuie să evolueze în timp și poate fi nevoie să se schimbe în funcție de modificarea demografică, în unele cazuri. Acest lucru este prezentat în exemplul Leipzig Est, unde o populație mai tânără, mai puțin înrădăcinată în zona sa, nu a mai fost atrasă de ofertele de participare existente. Acest lucru a condus la decizia de a transforma forumul districtual care avusese succes inițial, și care exista din anul 2000, într-un proces mai liber, bazat pe evenimente tematice („dialoguri”). 13 BIBLIOGRAFIE Orașul Leipzig (2009) Leipzig 2020. Integriertes Stadtentwicklungskonzept (SEKo), Leipzig, octombrie 2009, https://static.leipzig.de/fileadmin/mediendatenbank/leipzig- de/Stadt/02.6_Dez6_Stadtentwicklung_Bau/61_Stadtplanungsamt/Stadtentwicklung/Stadtentwickl ungskonzept/SEKo_Pdfs/SEKo_BlaueReihe_50_Web.pdf Orașul Leipzig (2012) Leipzig – Dezvoltare urbană integrată. Carta Leipzig pe 5 ani, https://static.leipzig.de/fileadmin/mediendatenbank/leipzig- de/Stadt/02.6_Dez6_Stadtentwicklung_Bau/61_Stadtplanungsamt/Stadtentwicklung/Stadtentwickl ungskonzept/Umsetzung_und_Weiterentwicklung/Heft__54__integrierte_stadtentwicklung_Leipzig _Charta.pdf Orașul Leipzig (2012) Umsetzungsbericht 2012, https://static.leipzig.de/fileadmin/mediendatenbank/leipzig- de/Stadt/02.6_Dez6_Stadtentwicklung_Bau/61_Stadtplanungsamt/Stadtentwicklung/Stadtentwickl ungskonzept/SEKo_Pdfs/Umsetzungsbericht_2012_nternet.pdf Orașul Leipzig (2015) Gebietsbezogenes Integriertes Handlungskonzept (GIHK), EFRE Nachhaltige Stadtentwicklung, Leipziger Osten, 28 iulie 2015, http://www.leipziger- osten.de/fileadmin/UserFileMounts/Redakteure/Inhaltsbilder/Stadtteil_im_Blick/Foerderprogramm e/EFRE_2014-2020/EFRELeO2014-20_IHaK_finalgesamt.pdf Orașul Leipzig (2015) Gebietsbezogenes Integriertes Handlungskonzept (GIHK), EFRE Nachhaltige Stadtentwicklung, Leipziger Westen, 17 august 2015, https://leipziger-westen.de/wp- content/uploads/2016/12/GIHK_EFRE_Leipziger_Westen_Stand170815.pdf Orașul Leipzig (2016) Alternativmodelle. Analyse von kommunalen Beteiligungsmodellen, Arbeitspaket III des Bilanzprozesses und der Erarbeitung von Handlungsempfehlungen zur Bürgerbeteiligung als Entscheidungsgrundlage für ein Leipziger Beteiligungsmodell, https://static.leipzig.de/fileadmin/mediendatenbank/leipzig- de/Stadt/02.6_Dez6_Stadtentwicklung_Bau/61_Stadtplanungsamt/Stadtentwicklung/Leipzig_weiter _denken/Startseite/Bilanzierung/Analyse_kommunaler_Beteiligungsmodelle.pdf Orașul Leipzig (2016) Förderrichtlinie der Stadt Leipzig zur Gewährung von Investitionsbeihilfen an kleine Unternehmen in den EFRE-Fördergebieten Leipziger Westen und Leipziger Osten 2016-2020, http://www.leipziger- osten.de/fileadmin/UserFileMounts/Redakteure/Inhaltsbilder/Stadtteil_im_Blick/Foerderprogramm e/EFRE_2014-2020/KU-F%C3%B6rderrichtlinie_EFRE-Gebiete_2016-2020.pdf Orașul Leipzig (2018) INSEK 2030, Teil 1: Zielbild, https://static.leipzig.de/fileadmin/mediendatenbank/leipzig- de/Stadt/02.6_Dez6_Stadtentwicklung_Bau/61_Stadtplanungsamt/Stadtentwicklung/Stadtentwickl ungskonzept/INSEK_2030/INSEK-Leipzig_2030_Broschure_Teil_1.pdf Orașul Leipzig (2018) INSEK 2030, Teil 2: Fachkonzepte und Querschnittsthemen, https://static.leipzig.de/fileadmin/mediendatenbank/leipzig- de/Stadt/02.6_Dez6_Stadtentwicklung_Bau/61_Stadtplanungsamt/Stadtentwicklung/Stadtentwickl ungskonzept/INSEK_2030/INSEK-Leipzig_2030_Broschure_Teil_2.pdf 14 Orașul Leipzig (2018) INSEK 2030, B. Stadtentwicklungsstrategie, https://static.leipzig.de/fileadmin/mediendatenbank/leipzig- de/Stadt/02.6_Dez6_Stadtentwicklung_Bau/61_Stadtplanungsamt/Stadtentwicklung/Stadtentwickl ungskonzept/INSEK_2030/INSEK-Leipzig-2030_B-Stadtentwicklungsstrategie.pdf Orașul Leipzig (2019) Statistischer Quartalsbericht III/2019, https://static.leipzig.de/fileadmin/mediendatenbank/leipzig- de/Stadt/02.1_Dez1_Allgemeine_Verwaltung/12_Statistik_und_Wahlen/Statistik/Statistischer_Quar talsbericht_Leipzig_2019_3.pdf Orașul Leipzig (fără an) Leipzig wächst nachhaltig! Indikatoren-Set Q4/2018, https://static.leipzig.de/fileadmin/mediendatenbank/leipzig- de/Stadt/01.1_Geschaeftsbereich_OBM/11_Ref_Grundsatzfragen/Indikatoren-Set_DB_OBM/Q4- 2018-Indikatoren-Set-DB-OBM.pdf Elsässer R and Vondran S (2015) Evaluierung des Integrierten Stadtentwicklungskonzeptes der Stadt Leipzig (SEKo) und Empfehlungen zur Fortschreibung als INSEK, CivixX – Werkstatt für Zivilgesellschaft, Leipzig, https://static.leipzig.de/fileadmin/mediendatenbank/leipzig- de/Stadt/02.6_Dez6_Stadtentwicklung_Bau/61_Stadtplanungsamt/Stadtentwicklung/Stadtentwickl ungskonzept/SEKo_Pdfs/Evaluierung-SEKo-2015_Endbericht_01.pdf Comisia Europeană (2007) Carta Leipzig privind dezvoltarea urbană durabilă, Proiect Final 2 mai 2007, https://ec.europa.eu/regional_policy/archive/themes/urban/leipzig_charter.pdf Freistaat Sachsen (2018) Operationelles Programm des Freistaates Sachsen für den Europäischen Fond für regionale Entwicklung (EFRE) in der Förderperiod 2014-2020, versiune revizuită din data de 3 august 2018, https://www.strukturfonds.sachsen.de/download/2018_10_15_OP-EFRE_2014- 2020_FINAL.pdf Garcia-Zamor JC (2012) „Participare publică la dezvoltarea urbană: Cazul orașului Leipzig, Germania”, Journal of Public Administration and Policy Research, Vol 4(4), pp. 75-83. Garcia-Zamor JC (2014) Strategii pentru dezvoltare urbană în Leipzig, Germania: Armonizarea planificării și a echității, Springer, New York. Joseph Rowntree Foundation (2017) Orașe internaționale: studii de caz – Leipzig, https://www.jrf.org.uk/sites/default/files/jrf/files-research/international_cities_leipzig.pdf Power A and Herden E (2016) Leipzig City Story, CASEreport 107: Mai 2016, http://eprints.lse.ac.uk/67845/1/casereport107.pdf 15