In i st itu ur ții ren & Te Re & gl em tu ră Reședință de județ, Județul Bihor en ruc t ta re as fr In 221,301 (2019) Su sț Fonduri UE, administrație publică e in ar er ov ea eficientă, conectivitate bună, parcuri In în & tr ni ep di rin tit u de industriale, educație în sistem dual, IT Ap ril or ORADEA CONSTRUIREA DE CAPACITĂȚI INSTITUȚIONALE PENTRU CREȘTERE Parcul industrial Eurobusiness Park Oradea, dezvoltat de Agenția de Dezvoltare Locală Oradea (ADLO), este unul dintre puținele exemple de Instituții & Reglementare astfel de infrastructuri dezvoltate de o entitate locală (de obicei, acest lucru se face de către Consiliul Județean). Principalele activități ale ADLO sunt aferente gestionării parcurilor industriale și atragerii investitorilor. De asemenea, agenția acționează ca factor de legătură între investitori privați și instituții de învățământ și sprijină investitorii străini și locali în relația lor cu instituțiile publice. O ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ PROACTIVĂ ȘI EFICIENTĂ Comunicarea transparentă și eficientă cu administrația publică reprezintă un factor major în decizia de a investi în parcurile industriale Eurobusiness. Agenția de Dezvoltare Locală Oradea este angajată în menținerea unei relații transparente cu investitorii, oferind sprijin în domenii cheie după finalizarea investițiilor, pe toată durata activității. Mai mult, timpul pentru primirea unei autorizații de construcție este cel mai scurt din țară (156 de zile), după cum a fost evidențiat în studiul „Doing Business”, realizat de către Banca Mondială în 2017. CONECTIVITATE Unul dintre cele mai mari avantaje pentru investitorii care se stabilesc în Parcul Industrial Eurobusiness Oradea este accesul rapid la infrastructura rutieră și feroviară a Europei Centrale. Șoseaua de centură construită în jurul orașului ajută la gestionarea traficului intens și, ca parte a unei Infrastructură & Terenuri alianțe cu Cluj-Napoca, Arad și Timișoara sunt planificate proiecte majore de infrastructură pentru a îmbunătății conectarea regiunii. De asemenea, orașul va fi conectat direct la autostrada Transilvania, facilitând și mai mult transportul către și dinspre Europa Centrală și de Vest, prin Ungaria. PARCURI INDUSTRIALE DE TIP GREENFIELD Din 2008, Agenția de Dezvoltare Locală Oradea a dezvoltat patru platforme industriale de tip greenfield și a atras aproximativ 397 de milioane de euro. Infrastructura de utilitate publică a parcurilor este bine dezvoltată, combinând investiții din fonduri locale și din fonduri UE. Rezidenților li se oferă acces direct la o gamă completă de facilități, precum și asistență în vederea conectării la rețeaua de utilități publice și acces la forță de muncă calificată. FORȚĂ DE MUNCĂ CALIFICATĂ ÎN Aptitudini & DOMENII RELEVANTE Inovare Parcul Industrial Eurobusiness a organizat unități de învățământ în sistem dual în parteneriat cu Primăria Oradea, Inspectoratul Școlar Județean Bihor, colegiile tehnice din oraș și companiile private. Elevilor din sistemul de învățământ dual care locuiesc în afara Oradiei li se oferă cazare gratuită. SUSȚINEREA SECTOARELOR CU Susținerea întreprinderilor VALOARE RIDICATĂ „Make IT in Oradea” este o inițiativă dezvoltată în comun de Primăria & Finanțe Municipiului Oradea și comunitatea locală din domeniul IT pentru a susține dezvoltarea unui ecosistem IT competitiv. Programul acordă facilități fiscale (cum ar fi reducerea impozitului pe clădiri) pentru spațiile în care își desfășoară activitatea companiile IT și sprijină dezvoltarea întreprinderilor locale, antreprenorilor și IMM-urilor din domeniul IT. Programul de tip incubator start-up va avea un buget anual de 300.000 EUR, acordat de Primărie. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE In ri st itu nu ții ere & T Re & ă gl em ur ct en tru Județ ta re as fr In 789,935 (2019) Su e sț in Parcuri industriale, conectivitate ar er ov ea In în ridicată, forță de muncă disponibilă & tr ni ep udi rin tit de Ap ril or JUDEȚUL PRAHOVA CAPACITATE INSTITUȚIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE ECONOMICĂ Instituții & Reglementare Cu 15 parcuri industriale operaționale, județul Prahova se situează pe primul loc la nivel național în acest domeniu. Dintre acestea, 7 sunt administrate public de Consiliul Județean Prahova, unul de Consiliul Local Vălenii de Munte și unul de Consiliul Local Breaza. Șase parcuri industriale sunt administrate privat. Parcurile industriale aflate sub autoritatea Consiliului Județean au o suprafață totală de 448 de hectare și au fost înființate fie pe structura fostelor unități din industria de apărare și / sau civilă, fie ca investiții de tip greenfield. Acestea și-au dovedit viabilitatea prin stimularea investițiilor directe interne și străine în industrie, servicii și dezvoltare tehnologică. TRADIȚIE INDUSTRIALĂ ȘI ACTIVE EXISTENTE Chiar dacă a fost afectată în mod sever de închiderea fabricilor și rafinăriilor după 1989 sau de contractarea activității economice a acestora, administrația locală a reușit să atragă investiții străine și să reducă semnificativ rata șomajului prin valorificarea activelor și tradiției sale industriale existente. Factorii majori de abilitare au constat în infrastructura și facilitățile industriale existente, precum și în accesul la rețelele de aprovizionare și infrastructura de transport. Infrastructură & Terenuri DEZVOLTARE INDUSTRIALĂ DE TIP GREENFIELD ȘI BROWNFIELD Administrația publică a reușit să îmbine cu succes dezvoltarea zonelor industriale de tip greenfield cu cea a zonelor industriale de tip brownfield. Pentru acestea din urmă, drepturile de proprietate au fost transferate de la stat către autoritățile locale, prin Hotărâri ale Guvernului, pe baza locației favorabile și a rețelelor de aprovizionare existente și a utilităților necesare pentru înființarea și funcționarea parcurilor. Prima locație de acest tip din Ploiești a fost înființată în 2002, după ce o parte a companiei Electromecanica Ploiești (având ca activitate principală producția de rachete și alte echipamente în scopuri militare și civile) a fost trecută sub administrarea autorităților locale. După ocuparea Parcului Industrial Ploiești, dar și ca urmare a cererilor existente din partea investitorilor străini și români, compania de administrare a decis să își extindă prezența prin achiziționarea de terenuri în alte patru locații cheie. CONECTIVITATE Județul Prahova are o infrastructură conectivă bine dezvoltată, cu peste 160 km de cale ferată și cca. 2200 km de drumuri. Orașul Ploiești este, de asemenea, avantajat de apropierea de București (60 km), oferind acces rapid la Aeroportul Internațional „Henri Coandă”. Datorită locației sale la intersecția principalelor rute europene de transport rutier și feroviar, Ploiești reprezintă o locație atractivă pentru investitorii care doresc să deschidă noi facilități de producție. FORȚĂ DE MUNCĂ CALIFICATĂ ÎN Aptitudini & DOMENII RELEVANTE Inovare Prahova este al doilea cel mai mare județ al României, cu aproximativ 800.000 de locuitori. Datorită tradiției în dezvoltarea industrială, orașul oferă o gamă largă de calificări pe care companiile le caută. Mai mult, autoritățile publice investesc resurse în formarea și dezvoltarea forței de muncă de pe plan local. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE i In ur st itu ren ții Te & & Re ă gl ur ct em en tr u Oraș, Județul Alba ta as re nfr I 25,823 (2019) Su țin Parc industrial, conectivitate ridicată, re er ova ea & In în tr educație în sistem dual, inovare ni ep udi rin tit de ril Ap or CUGIR STABILIREA UNOR PARTENERIATE PE Instituții & Reglementare TERMEN LUNG Orașul Cugir are o tradiție de peste 200 de ani în industria prelucrării metalelor, ceea ce a reprezentat un avantaj important în stabilirea unui parteneriat cheie între uzina mecanică Cugir și compania Daimler-Chrysler. Colaborarea Uzinei Mecanice Cugir cu concernul industrial a început în 1996, cu producția de cutii de viteze, ca urmare a unei cereri publice adresate de către concern producătorilor români. După o colaborare de succes, fabrica a devenit furnizor autorizat în 1999, iar în 2001 a fost înființată Star Transmission Cugir S.R.L. De asemenea, compania Daimler-Chrysler a cumpărat terenuri în cadrul parcului industrial și și-a extins unitatea de producție. CONECTIVITATE Orașul Cugir este situat aproape de infrastructura feroviară, la 10 km de Coridorul de Transport Pan-European IV (care leagă vestul și estul României), la 11 km de drumul național Arad-Sibiu, la 45 km de Alba Iulia și la 100 km de Aeroportul Internațional Sibiu. PARC INDUSTRIAL DE TIP BROWNFIELD Infrastructură & Terenuri Orașul Cugir, recunoscut pentru tradiția sa în industria de apărare, este un exemplu excelent pentru transformarea unei structuri de tip brownfield într- un parc industrial. Unul dintre principalele avantaje în înființarea Parcului Industrial Cugir a fost infrastructura existentă care făcea inițial parte din Uzina Mecanică Cugir, înainte de divizarea sa, în 2002. Agenții economici din industria productivă de apărare care vând terenuri și clădiri pentru dezvoltarea parcurilor industriale sunt scutite de impozite, în conformitate cu Ordonanța de urgență nr. 126/2001. INSTALAREA DE REȚELE DE UTILITĂȚI PROPRII Pentru a rezolva problema pierderilor aferente distribuției din rețea, autoritățile publice locale au reușit să își creeze propriile rețele de distribuție pentru infrastructura de utilități din Parcul Industrial Cugir. Costurile au fost acoperite parțial de veniturile din vânzarea de terenuri din parcul industrial către Daimler-Chrysler, precum și de împrumuturi și contribuții proprii ale Consiliului Județean. FORȚĂ DE MUNCĂ CALIFICATĂ ÎN DOMENII RELEVANTE Parcul Industrial Cugir găzduiește, de asemenea, un centru de formare profesională și o școală în sistem dual, autoritățile publice investind resurse importante în formarea și dezvoltarea forței de muncă locale în conformitate cu nevoile agenților economici. Pentru a atrage mai mulți elevi, Aptitudini & Inovare administrația locală a investit în modernizarea infrastructurii educaționale existente (cantină, internat, ateliere) și oferă cazare, masă și transport gratuit tuturor elevilor. CLUSTER NAȚIONAL ȘI CENTRU DE INOVARE ȘI TRANSFER TEHNOLOGIC Competitivitatea este unul dintre pilonii cheie ai strategiei Parcului Industrial Cugir. Într-un efort de a sprijini inovația și colaborarea în industria prelucrătoare a metalelor, Parcul Industrial este membru fondator al clusterului Metal Manufacturing Transilvania. În următoarea perioadă de programare, Asociația de Dezvoltare Socio-Economică Alba (compusă din Parcul Industrial Cugir și Universități din Alba Iulia și Timișoara) va solicita fonduri UE pentru înființarea unui Centru pentru Inovare și Transfer Tehnologic, care vizează creșterea competitivității a companiilor de pe piața europeană. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE i In ur st itu ren ții Te & & Re ă gl ur em ct en tr u Oraș, Județul Suceava ta as re nfr I 9,560 (2019) ar e Su țin Oraș de frontieră, fonduri UE, Parc nov er ea I ni & în tr Industrial, inovare udi ep rin tit de Ap ril or SIRET PROMOVAREA ORAȘULUI CA DESTINAȚIE ECONOMICĂ Orașul Siret își promovează în mod activ statutul de destinație economică prin valorificarea rețelelor sale de conectare (facilitate în principal de Camera Instituții & Reglementare de Industrie și Comerț Germano-Română) și participarea la rețele comerciale și conferințe la nivel înalt, precum Expo Real (München). Principalele obiective sunt reprezentate de promovarea facilităților și avantajelor oferite de Parcul Industrial East European Border din Siret și extinderea rețelei sale de posibili investitori, deconstruind în același timp prejudecățile legate de România și regiunea de nord-est. ATRAGEREA FONDURILOR UE Administrația locală a orașului Siret a compensat penuria de fonduri de dezvoltare prin fonduri UE. Dintre orașele și municipiile din România (cu excepția reședințelor de județ), orașul ocupă primul loc în ceea ce privește suma fondurilor UE atrase pe cap de locuitor și al doilea în ceea ce privește valoarea totală a fondurilor contractate din POR 2014-2020, cu opt proiecte în valoare de peste 22 milioane de euro. Principalele proiecte sunt legate de infrastructura de sănătate și educație, mobilitatea urbană și extinderea spațiilor verzi. PARC INDUSTRIAL DE TIP GREENFIELD Siret a fost prima localitate din județul Suceava care a înființat un parc Infrastructură & Terenuri industrial în 2016. Parcul industrial East European Border (EEB) are o suprafață totală de 15,9 hectare, cu o posibilitate de extindere de până la 25 de hectare. Modelele de bune practici au fost aplicate prin vizite de studiu în România și Polonia. CONECTIVITATE Accesibilitatea rutieră și aeriană este echivalentă cu cea din alte locații din Transilvania, cu o porțiune mare de autostradă prin Ucraina și Polonia. Cel mai apropiat aeroport de Parcul Industrial Siret EEB este Aeroportul Internațional Suceava, aflat la 43 km, care a fost recent modernizat, în anul 2016. De asemenea, Vama Siret este singurul punct de control vamal din nord-estul României care permite trecerea vagoanelor de marfă. FORȚĂ DE MUNCĂ CALIFICATĂ ÎN DOMENII RELEVANTE Un proiect educațional în sistem dual este implementat în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Lațcu Vodă” Siret și cu două companii private, oferind în prezent o specializare în domeniul mecanicii, utilajelor și echipamentelor industriale. Se intenționează ca parteneriatul în sistemul de educație duală să fie extins la companiile care vor opera în Parcul Industrial East European Border, în funcție de nevoile lor de calificare. Administrația locală Aptitudini & Inovare implementează, de asemenea, un proiect al UE pentru construirea de laboratoare și ateliere în cadrul liceului, precum și un centru educațional pentru învățarea pe tot parcursul vieții. PARC ȘTIINȚIFIC ȘI TEHNOLOGIC ȘI CENTRU DE INOVARE Un proiect finanțat de către UE în vederea înființării unui Parc Științific și Tehnologic în incinta parcului industrial East European Border Siret a fost depus și aprobat. Principalii parteneri sunt UAT Siret, Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Consiliul Județean Suceava și compania administrativă a Parcului Industrial EEB. Înființarea unui centru de inovare pentru formare în domeniul industriei 4.0. este, de asemenea, prevăzută în proiect. Se așteaptă ca aceste facilități să fie foarte apreciate de companiile care au procese de producție automatizate, întrucât își vor putea instrui rapid forța de muncă cu ajutorul Universității din Suceava și a centrului local de inovare. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE In st ri itu nu ții ere & T Re & gl ă em ur en ct Reședință de județ, județul Alba ta tru re as s fr In 74,722 (2019) Su e sț in Fonduri UE, Cetatea Alba Carolina, ar er ov ea In în branding de oraș, transport local, & tr ni ep udi rin Ap tit de ril educație în sistem dual or ALBA IULIA MODEL BAZAT PE CONTRACTAREA PERSONALULUI PENTRU SPORIREA ABSORBȚIEI FONDURILOR UE Instituții & Reglementare Municipiul Alba Iulia este recunoscut pentru buna gestionare financiară a bugetului public și pentru realizările sale în regenerarea orașului, finanțate în principal din fonduri UE. Alba Iulia a utilizat cu succes un model bazat pe personal contractual, oferind avantajele atragerii unor experți de o calitate ridicată, asigurând totodată și memoria instituțională. Primăria Alba Iulia a avut inițial un Serviciu de Dezvoltare a Proiectelor înființat în 2003, care s-a dezvoltat ca o Direcție pentru Programe formată dintr-o echipă de 20 de persoane. Cei mai mulți dintre ei lucrează pe bază de proiect pentru o perioadă determinată. AUDIT FINANCIAR ȘI PRIORITIZARE În 2013, la cererea autorităților locale, bugetul public al municipiului Alba Iulia a fost supus unui audit financiar al agenției de evaluare financiară Moody’s, aducând mai multă transparență și credibilitate pentru noile proiecte de investiții. Alba Iulia a fost, de asemenea, primul oraș din România care a colaborat direct cu Banca Mondială pentru prioritizarea proiectelor sale pentru perioada 2014-2020. CÂȘTIGAREA DREPTURILOR DE PROPRIETATE ASUPRA CLĂDIRILOR MONUMENTE ISTORICE Pilonul central al dezvoltării orașului a constat în reabilitarea Cetății Alba Carolina. O parte din Cetate a fost deținută de Ministerul Apărării, intrând în proprietatea autorităților locale în 2001. Începând cu anul 1998, autoritățile locale au depus o serie de cereri care susțineau utilizarea acestor spații ca zone de interes public. În consecință, municipiul Alba Iulia a putut beneficia de fonduri UE în perioada de Infrastructură & Terenuri programare 2007-2013. ZONĂ DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ În completarea dezvoltării sale economice bazate pe turism, municipiul Alba Iulia a înființat, în anul 2007 și o zonă de dezvoltare economică pentru atragerea investițiilor. Terenul disponibil aflat în jurul unui mare proiect de infrastructură conectivă a reprezentat un argument major pentru dezvoltare. Pe lângă furnizarea utilităților și a căilor de acces, municipiul Alba Iulia oferă și facilități precum închirierea gratuită și vânzarea directă a terenurilor. ADI PENTRU TRANSPORTUL PUBLIC LOCAL Pentru a asigura mobilitatea forței de muncă în jurul municipiului Alba Iulia, a fost înființată încă din 2012 o asociație de dezvoltare intercomunitară pentru transportul public, conectând 8 UAT-uri și deservind aproximativ 95.000 de locuitori. Aceasta a fost prima inițiativă a unei administrații locale de implementare a transportului la nivel metropolitan și rămâne una dintre cele mai performante rețele din România. FORȚĂ DE MUNCĂ CALIFICATĂ ÎN Aptitudini & DOMENII RELEVANTE Inovare După identificarea principalelor domenii în care era necesară calificarea, autoritățile locale au investit în dezvoltarea învățământului în sistem dual prin luarea măsurilor necesare, asigurarea spațiilor necesare și a rețelelor de utilități. Susținerea întreprinderilor & BRANDING LOCAL Municipiul Alba Iulia este recunoscut inclusiv la nivel european ca un exemplu Finanțe de bune practici în domeniul branding-ului de oraș. Manualul său de branding a fost dezvoltat în 2010, făcându-l primul oraș din România care are un astfel de manual. O abordare digitală și centrată pe design pentru atragerea vizitatorilor, împreună cu o abordare neconvențională de marketing reprezintă pilonii principali ai strategiei locale de branding a orașului. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE In i st itu ur ții ren & Te Re & gl ră em tu en ruc Municipiu, Județul Alba t ta re as fr In 20,649 (2019) Su țin Grupul Bosch, disponibilitatea forței re er ova ea & In în tr de muncă, educație în sistem dual ni ep udi rin tit de ril Ap or BLAJ STABILIREA UNOR PARTENERIATE PE TERMEN LUNG Tradiția industrială în mecanică fină și tehnologie liniară a asigurat o colaborare de succes cu grupul Bosch și a contribuit la decizia acestuia de a deschide trei unități de producție locale. Principalul moment pivot în perioada post-1989 a fost reprezentat de colaborarea cu compania germană Deutsche Star GmbH Rexroth, începută în 1994. Parteneriatul cu grupul Rexroth-Bosch a dus la reluarea activității de export a companiei, iar Instituții & Reglementare compania a devenit un furnizor preferențial în 2010. În urma colaborării inițiale cu fabrica locală, compania a optat pentru Blaj în vederea deschiderii primei sale unități de producție în România, în 2007, iar de atunci a investit în alte două unități de producție suplimentare la Blaj. O COOPERARE STRÂNSĂ CU SECTORUL DE AFACERI Potrivit grupului Bosch (principalul investitor din Blaj), reprezentanții companiei organizează întâlniri periodice cu autoritățile locale și regionale pentru a menține parteneriatul la un nivel care aduce beneficii ambelor părți implicate. Pentru subiecte de interes ridicat, indiferent dacă interesul a fost în beneficiul autorităților locale sau al agentului economic privat, ambele părți au arătat disponibilitatea și deschiderea spre dialog și negocieri comune. ECHIPĂ DEDICATĂ PROGRAMELOR UE Autoritățile locale au reușit să atragă până la 13 milioane de euro în perioada 2019-2020, prin contractarea unor finanțări europene. Programele finanțate de UE au fost realizate de o echipă internă din cadrul primăriei Blaj, administrația locală reușind astfel să evite externalizarea acestor servicii, precum și cheltuielile suplimentare care rezultă din acestea. ÎMBUNĂTĂȚIREA CALITĂȚII VIEȚII ȘI Infrastructură & Terenuri INVESTIȚIILE ÎN INFRASTRUCTURĂ Principalele investiții din fonduri UE au vizat îmbunătățirea calității vieții prin modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere urbane și a trotuarelor, precum și a rețelei de canalizare, construirea unei biblioteci municipale și investiții în infrastructura de sănătate și educație. Autoritățile locale au asigurat, de asemenea, furnizarea infrastructurii și utilităților necesare pentru dezvoltarea de noi unități de producție, birouri și laboratoare. Acestea au inclus construirea unei noi stații de epurare și extinderea rețelei de canalizare a orașului. DISPONIBILITATEA FORȚEI DE MUNCĂ Disponibilitatea unei forțe de muncă calificate în Blaj și localitățile înconjurătoare, precum și apropierea de universități cu specializare tehnică au reprezentat factori majori în atragerea investitorilor. Aptitudini & Inovare FORȚĂ DE MUNCĂ CALIFICATĂ ÎN DOMENII RELEVANTE Blaj reprezintă un alt exemplu de colaborare de succes între administrația publică și o companie privată pentru asigurarea dezvoltării economice durabile prin investiții în crearea unei forțe de muncă calificate care să răspundă nevoilor pieței prin educație în sistem dual. Sistemul dual de educație a fost stabilit ca un parteneriat între grupul Bosch, Liceul Tehnologic „Timotei Cipariu” din Blaj și administrația locală. Peste 100 de studenți sunt în prezent înscriși în programul dual. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE In i st itu ur ții ren & Te Re & gl ră em tu en ruc Municipiu, Județul Cluj ta t re as s fr In 55,392 (2019) Su țin Salina Turda, turism, mobilitate re er ova ea & In în tr urbană durabilă ni ep udi rin tit de ril Ap or TURDA FONDURI UE PENTRU REABILITAREA SALINEI TURDA Salina Turda a suferit lucrări majore de reabilitare și modernizare în perioada 2008-2010, prin intermediul Programului de Coeziune Economică și Socială PHARE, cu o valoare de 5,8 milioane de euro, din care 4,8 milioane de euro au fost fonduri europene. Diferența a fost acoperită de Consiliul Local Turda și Consiliul Județean Cluj. Proiectul realizat de Consiliul Local Turda în parteneriat cu Consiliul Județean Cluj a dus la o creștere a numărului de vizitatori de la 40.000 în 2007 la aproape 700.000 în 2018. Instituții & Reglementare PLANIFICARE PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI Salina Turda reprezintă pilonul central al strategiei de dezvoltare a orașului. Astfel, strategia CON-TUR 2016-2020 subliniază necesitatea valorificării resurselor naturale și terapeutice existente ca soluție pentru progresul civic și economic. Conform strategiei CON-TUR 2016-2020, „principalul obiectiv este transformarea Salinei Turda în pilonul central al dezvoltării locale, care va atrage fluxurile de investiții regionale și internaționale, în principal prin activarea potențialului ridicat pentru IMM-uri în turism, servicii spa și sănătate. ” CREAREA DE LOCURI DE MUNCĂ Investițiile în modernizarea salinei au atras, de asemenea, noi investitori privați, ducând la dezvoltarea facilităților de cazare și la crearea de noi locuri de muncă. Acest lucru a venit în completarea numărului tot mai mare al personalului angajat la Salină și la Hotelul Potaissa. INVESTIȚII COMPLEMENTARE ÎN INFRASTRUCTURA DE TURISM Din anul 2016 Salina Turda are, de asemenea, propriul său hotel cu o bază spa și de tratament, care a fost renovat cu investiții totale de aproximativ 800.000 de euro. Lucrările de renovare au contribuit la modernizarea infrastructurii turistice a municipiului și au condus la creșterea perioadei de timp petrecute de turiști la Turda. Infrastructură & Terenuri INTERCONECTAREA CU ZONE DE INTERES STRATEGIC PENTRU ORAȘ Strategia de dezvoltare locală a Municipiului Turda își propune să asigure o mai bună interconectare cu zonele de interes adiacente (Cluj-Napoca, Aeroportul Internațional Avram Iancu, zona Apuseni, locații de interes turistic pe o rază de 40-50 km), precum și modernizarea infrastructurii de transport (rutier, feroviar) către principalele destinații turistice de interes zonal local. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ În 2018, Turda a primit premiul Comisiei Europene pentru cel mai bun Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) din UE pentru „viziune clară de planificare, strategia solidă de finanțare și obiective măsurabile”. PMUD propune mijloace de transport alternative în zona turistică prin noi piste de biciclete și un program de partajare a bicicletelor. Planul include, de asemenea, accesul funicularului la salină pentru a sprijini persoanele cu mobilitate redusă, precum și investiții în transportul public prin modernizarea zonelor de așteptare și extinderea flotei de autobuze electrice. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE In i st itu ur ții ren & Te Re & gl ră em tu en ruc Municipiu, județul Satu-Mare t ta re as fr In 24,086 (2019) Su țin Castelul Karoly, turism, cooperare re er ova ea & In în tr interjurisdicțională ni ep udi rin tit de ril Ap or CAREI FONDURI UE PENTRU REABILITAREA CASTELULUI KÁROLYI Castelul a fost reabilitat în perioada 2009-2012 prin Programul Operațional Regional 2007-2013, valoarea totală a proiectului depășind suma de 5 milioane de euro. Proiectul a inclus și restaurarea cetății din Ardud (județul Satu-Mare) care aparținea aceleiași familii nobiliare, integrând astfel cele două obiective într-un circuit turistic al castelelor medievale din nordul Transilvaniei. Ca urmare a investițiilor făcute, numărul turiștilor a crescut cu peste 50%, castelul primind până la 50.000 de vizitatori pe an. APLICAȚIE COMUNĂ PENTRU FINANȚAREA CIRCUITULUI Primăria Carei a depus un proiect în cadrul POR, Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului pentru restaurarea simultană a Castelului Karolyi din Carei și a Cetății Karolyi din Ardud, aplicația comună reprezentând un punct forte în obținerea finanțării. Prin Instituții & Reglementare proiectul comun, cele două destinații au fost incluse într-un circuit turistic al târgurilor medievale din Transilvania de Nord. COOPERARE TRANSFRONTALIERĂ Castelul Karolyi din Carei oferă un exemplu pozitiv cu privire la un spațiu în care au avut loc intervenții nu numai pentru restaurarea clădirii, ci și pentru revitalizarea grădinii sale istorice. Parcul Dendrologic din jurul Castelului are o suprafață de 10 hectare și găzduiește o serie de specii protejate. Proiectul a fost finanțat în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria-România 2007-2013, prin cooperare cu municipalitatea Géberjén. Alte proiecte finanțate prin acest program au fost realizate în cooperare cu localitățile Nyirbator și Szabolcs. DIVERSIFICAREA SERVICIILOR TURISTICE Parcul Castelului Karolyi include, de asemenea, o școală de echitație, un teren de sport, o zonă de concerte și o seră. Pentru a diversifica serviciile turistice, modernizarea castelului a continuat cu reabilitarea fostei școli de echitație a castelului, situată în Parcul Dendrologic, printr-un proiect realizat în parteneriat cu Primăria Nyirbator din Ungaria. PLANIFICAREA PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI Strategia de dezvoltare locală a Municipiului Carei (2014-2020) identifică turismul cultural ca o axă importantă de dezvoltare pentru oraș. Având un patrimoniu cultural semnificativ, intervențiile vizează salubrizarea și întreținerea obiectivelor și organizarea acestora în oferte turistice integrate la nivel local și regional. Infrastructură & Terenuri INVESTIȚII COMPLEMENTARE ÎN INFRASTRUCTURĂ Intervențiile pentru infrastructura stradală și de iluminat sunt, de asemenea, prioritare. Sunt avute în vedere și modernizarea rețelei de iluminat și amplasarea cablurilor în subteran în centrul orașului, precum și în Parcul Dendrologic din jurul Castelului Karoly. Totodată, este prevăzută instalarea sistemelor de iluminare cu gestionare de la distanță, pentru a facilita creșterea eficienței energetice și a calității spațiilor publice , atât pentru rezidenți, cât și pentru turiști. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE In i st itu ur ții ren & Te Re & gl ră em tu en ruc Oraș, județul Hunedoara t ta re as fr In 13,638 (2019) Su sț in Industria pietrei și echipamente de re er ova ea & In în tr transport feroviar, teren disponibil, ni ep di rin titu de parc industrial Ap ril or SIMERIA CONTEXT ECONOMIC Economia Simeriei a fost în mod tradițional legată de extracția și prelucrarea pietrei și de reparațiile și întreținerea echipamentelor de transport feroviar. În timp ce aceste activități economice sunt încă foarte bine reprezentate, economia locală a intrat într-o fază de diversificare ca urmare a privatizării și închiderii mai multor structuri economice. Instituții & Reglementare PRIORITIZAREA ANTREPRENORIATULUI ȘI ATRAGEREA DE INVESTIȚII Orașul Simeria a stabilit dezvoltarea unei culturi a antreprenoriatului și atragerea investitorilor ca obiectiv strategic principal pentru perioada 2015- 2020, oferind în prezent oportunități cetățenilor din Simeria și din cele 6 localități aflate sub jurisdicția sa. ÎMBUNĂTĂȚIREA COLABORĂRII CU SECTORUL PRIVAT Autoritățile locale au organizat programe de instruire pentru personalul administrației publice locale, pentru a asigura o colaborare eficientă cu sectorul de afaceri și pentru a gestiona relația cu posibilii investitori. SIMERIA BUSINESS PARK Susținerea întreprinderilor Unul dintre cei mai importanți pași pentru susținerea afacerilor locale a fost înființarea Parcului de Afaceri Simeria, un proiect finanțat prin Programul & Finanțe Operațional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 4, Domeniul de intervenție 4.1 „Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanță regională și locală”. Parcul de afaceri oferă spații de producție și birouri, precum și o sală mare de conferințe cu o capacitate de peste 300 de persoane și un program de tip incubator. Agenții economici care doresc să intre în programul de tip incubator din Parcul de Afaceri Simeria trebuie să fie întreprinderi mici și mijlocii nou înființate, să aibă un potențial ridicat de dezvoltare și să creeze cel puțin 3 locuri de muncă în următorii 2 ani de activitate. CONECTIVITATE Simeria este avantajată de apropierea sa de vest și de infrastructura majoră de transport (Simeria este un nod feroviar, cu acces facil la autostrada A1). În afară de accesul la infrastructura rutieră și feroviară importantă, Simeria beneficiază și de poziționarea sa în apropierea județelor cu dinamică economică puternică (Timiș, Alba, Cluj). Infrastructură & Terenuri DISPONIBILITATEA TERENULUI Investitorilor interesați să deschidă afaceri în Simeria li se oferă o gamă de terenuri de diferite dimensiuni. Orașul Simeria dispune în continuare de suprafețe mari potrivite pentru deschiderea unităților de producție. INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURA URBANĂ Autoritățile locale au început investiții majore în extinderea și modernizarea rețelelor de apă, canalizare și gaze naturale, precum și a celei de energie electrică. Totodată, au fost derulate investiții vizând modernizarea infrastructurii educaționale, finanțate prin fonduri UE și prin Programul Național de Dezvoltare Locală. Unul dintre cele mai recente proiecte aprobate pentru finanțare prin POR 2014-2020 este reprezentat de extinderea și modernizarea rețelei de iluminat public, care va include un sistem de gestionare de la distanță și de utilizare a panourilor fotovoltaice. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE In i st itu ur ții ren & Te Re & gl ră em tu Municipiu, județul Harghita en ruc t ta re as fr In 38,095 (2019) Digitalizarea instituțiilor publice Su sț re in va er o ea In în & tr ni ep udi rin tit de Ap ril or ODORHEIU SECUIESC CONTEXT ECONOMIC Principalii angajatori activează în industria confecțiilor, comerțului cu alimente, tipografiei și industria lemnului. Accentul pus pe industria ușoară datează din perioada comunistă, când au fost înființate principalele întreprinderi de stat, fără reprezentare în industria grea. ÎMBUNĂTĂȚIREA COLABORĂRII CU SECTORUL PRIVAT Instituții & Reglementare Municipiul Odorheiu Secuiesc este caracterizat de o densitate mare a agenților economici. Măsurile instituționale de susținere includ crearea unei funcții dedicate în cadru Primăriei pentru gestionarea relației cu mediul de afaceri local și organizarea de întâlniri periodice cu reprezentanți de afaceri, de cel puțin două ori pe an. REDUCEREA BIROCRAȚIEI PRIN DIGITALIZARE Pentru a reduce timpul și efortul depus în interacțiunea cu administrația, pagina de internet a Primăriei permite plata online a taxelor și impozitelor locale, precum și completarea unei game largi de formulare și declarații prin semnătură electronică (peste 90). Acestea includ formulare cheie pentru agenții economici, cum ar fi autorizațiile de construcție și demolare, licențele comerciale și închirierea spațiilor publicitare. BUGETARE PARTICIPATIVĂ INTERACTIVĂ Municipiul Odorheiu Secuiesc a implementat prima inițiativă de bugetare interactivă din România, prin intermediul căreia proiectul de buget este dezbătut online, permițând în același timp vizualizarea și analiza ușoară a datelor istorice. HARGHITA BUSINESS CENTER Odorheiu Secuiesc găzduiește un sistem de tip incubator pentru start-up-uri de succes și a obținut finanțare pentru construirea unui al doilea, situat pe un Susținerea întreprinderilor & teren vacant din apropiere. Centrul de Afaceri Harghita a fost înființat în 2017 de către Consiliul Județean Harghita și administrația locală Odorheiu Secuiesc și comuna Dealu, pentru a promova antreprenoriatul și a sprijini start-up-urile din regiune. Companiilor găzduite în cadrul centrului de tip incubator li se Finanțe oferă diverse programe de mentorat și de instruire, precum și spații de birouri moderne și infrastructură. FONDURI UE PENTRU SUSȚINEREA AFACERILOR Investiția a fost finanțată prin programul Regio 2007-2013, cu o valoare totală de 2,14 mil. euro, din care 1 mil. euro fonduri nerambursabile. Pe baza acestei experiențe, precum și a rezultatului său pozitiv, municipalitatea a obținut fonduri UE pentru crearea unui al doilea centru de afaceri de tip incubator pentru industriile creative, până în 2022, cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă și de a îmbunătăți economia regiunii. Valoarea finanțării este de aproximativ 632.300 de euro. Infrastr. & CONECTIVITATE FEROVIARĂ Terenuri În timp ce infrastructura rutieră din județul Harghita este relativ mai puțin dezvoltată, Odorheiu Secuiesc beneficiază de o conexiune feroviară bună și de apropierea de Ciceu (51,6 km), un nod feroviar care leagă E, N-E și S-E României. PARTENERIATE TRANSFRONTALIERE ÎN Aptitudini & Inovare DOMENIUL EDUCAȚIEI În prezent, economia locală din Odorheiu Secuiesc încă se bazează pe industria confecțiilor, care necesită o forță de muncă relativ scăzută și salarii mai mici. Pentru a crea mai multe oportunități, autoritățile locale sprijină activ dezvoltarea de noi afaceri, asigurând în același timp programe educaționale de calitate. Centrul academic al orașului oferă programe în colaborare cu 4 universități din Ungaria în industria ușoară, comerț și marketing, dezvoltare rurală și inginerie agricolă, turism și alimentație publică. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE In i st itu ur ții ren & Te Re & gl ră em tu en ruc Municipiu, județul Caraș-Severin ta t re as s fr In 29,642 (2019) Su țin Conectivitate ridicată, potential re er ova ea & In în tr turistic ridicat ni ep udi rin tit de ril Ap or CARANSEBEȘ CONTEXT ECONOMIC În Caransebeș, cele mai reprezentative activități industriale din timpul perioadei comuniste au fost construcțiile de mașini (inclusiv piese de locomotive și tramvaie), componente metalice pentru hidrocentrale și Instituții & Reglementare centrale nucleare, precum și procesarea lemnului. Declinul sectorului industrial, după 1989, a avut un impact major asupra orașului. POTENȚIAL TURISTIC RIDICAT O direcție-cheie de dezvoltare identificată de către administrația locală este turismul. Orașul se află într-o zonă cu un potențial turistic înalt, aproape de un lanț muntos important, cu o infrastructură pentru schi bine dezvoltată, inclusiv cel mai lung traseu de telescaun din România (peste 3.5 km, Muntele Mic). O altă atracție turistică importantă este Parcul Teiuș, care oferă o gamă largă de oportunități pentru recreere culturale, sportive și recreaționale, care ar putea pune bazele pentru imaginea turistică a orașului. CONECTIVITATE În ceea ce privește conectivitatea, orașul beneficiază de pe urma apropierii de granița de vest cu Ungaria și Serbia și de accesul la infrastructura de transport. Caransebeșul este un nod feroviar și are, de asemenea, un drum de centură destinat traficului intens, situat în apropierea drumului european E70. Caransebeș își poate valorifica și infrastructura de transport aerian, care a fost recent modernizată de o companie privată, care deține drepturi de concesiune asupra acesteia. În urma investițiilor private, infrastructura Infrastructură & Terenuri aeroportului local a fost reconstruită și aeroportul a primit autorizație de funcționare în mai 2020. Dezvoltarea economică a Caransebeșului și a regiunii poate fi accelerată semnificativ prin investiții în modernizarea infrastructurii feroviare existente, care poate completa transportul rutier de mărfuri, facilitat de apropierea de autostrada A1 și viitoare autostradă A6, care poate de asemenea genera un impact pozitiv asupra dezvoltării turismului. Infrastructura aeroportuară re-operaționalizată recent oferă, de asemenea, o perspectivă pozitivă pentru regiune. PLAN DE MOBILITATE URBANĂ DURABILĂ În vederea eficientizării transferului intermodal de persoane și bunuri, administrația publică locală Caransebeș a elaborat un plan de mobilitate urbană durabilă pentru 2020-2030, care are ca scop stabilirea terminalelor de transport și implementarea transportului public electric pentru municipalitate și localitățile din zona sa de influență. INFRASTRUCTURĂ EDUCAȚIONALĂ Aptitudini & Inovare Infrastructura educațională din Caransebeș este bine dezvoltată, cu 6 licee teoretice și tehnologice, în domenii precum mecanică, prelucrarea lemnului, silvicultură, și transporturi. În pofida faptului că acestea oferă premisele de bază pentru dezvoltarea educației în sistem dual, sprijinul privat pentru astfel de inițiative nu a fost încă realizat. Începând cu 2018, în cadrul aeroportului privat din oraș a fost deschis un liceu tehnologic privat în domeniul aviației, unde elevii sunt instruiți pentru a deveni tehnicieni în domeniul mecanicii aviatice, obținând diplome recunoscute la nivel internațional. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE In i st itu ur ții ren & Te Re & gl ră em tu en ruc Municipiu, județul Timiș t ta re as fr In 46,589 (2019) Su țin Teren disponibil și forță de muncă, re er ova ea & In în tr conectivitate ridicată ni ep udi rin tit de ril Ap or LUGOJ CONTEXT ECONOMIC Lugoj a fost un important centru al industriei ușoare în perioada comunistă, în special în domeniul textilelor și al materialelor de construcții. Orașul a fost Instituții & Reglementare puternic industrializat, populația ajungând la aproape 60.000 de locuitori între 1989 și 1990. La fel ca multe alte localități urbane din România, Lugojul s-a confruntat cu o reducere a activității industriale după 1989 chiar și în ramurile sale tradiționale, cum ar fi textilele. ATRAGEREA DE INVESTIȚII PRIVATE Printre măsurile întreprinse pentru a atrage investiții și a promova orașul ca locație pentru afaceri se numără condiții favorabile de închiriere a terenurilor, sprijin pentru conectarea la infrastructura de utilități și facilități fiscale. Pe lângă locația favorabilă, principalii factori care i-au determinat pe investitori să înființeze unități de producție în Lugoj au fost reprezentați de tradiția industrială și disponibilitatea unei forțe de muncă specializate la costuri mai mici decât în alte orașe din regiune. În prezent, industria sanitară, industria automobilelor, producerea echipamentelor electrice și industria prelucrării lemnului generează mai mult de 50% din cifra de afaceri totală și angajează mai mult de jumătate din forța de muncă locală. DISPONIBILITATEA TERENURILOR Semnele unei dezvoltări economice și industriale au reapărut treptat după 1993, odată cu primii investitori străini care s-au stabilit la Lugoj și au dezvoltat două platforme industriale (Tapiei), pe lângă cea existentă (Timișorii). Investitorii au, de asemenea, posibilitatea de a cumpăra, închiria sau de a concesiona terenuri la prețuri semnificativ mai mici decât în capitala Infrastructură & Terenuri județului, Timișoara. CONECTIVITATE Poziția avantajoasă a orașului, situat în vestul țării - la 135 km de granița cu Ungaria, la 55 km de Aeroportul Timișoara, pe două artere principale, respectiv DN68 și E70, care fac parte din Coridorul Pan-European 4 - a jucat un rol major în dezvoltarea economică recentă a Lugojului. De asemenea, orașul beneficiază de o șosea de centură și de o legătură directă cu autostrada A1. TRANSPORT PUBLIC LOCAL GRATUIT Începând cu anul 2013, transportul public din Lugoj a fost complet subvenționat de către Consiliul Local (anterior fiind subvenționat cu 75%) în efortul de a încuraja utilizarea transportului public de pe raza orașului. Stațiile de autobuz și flota de autobuze au fost, de asemenea, modernizate. INVESTIȚII ÎN INFRASTRUCTURĂ Pe lângă modernizarea transportului local, administrația locală a realizat și investiții importante în reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată. DISPONIBILITATEA FORȚEI DE MUNCĂ Autoritățile sprijină instituțiile de învățământ locale și implementează Aptitudini & Inovare proiecte care vizează reținerea absolvenților și creșterea calității vieții în oraș, pentru a atrage mai mulți oameni să se stabilească în localitate. Costurile de angajare sunt considerabil mai mici decât în orașele mai mari din apropiere. INFRASTRUCTURĂ EDUCAȚIONALĂ Autoritățile locale s-au implicat, de asemenea, în facilitarea dialogului între instituțiile de învățământ și companiile locale pentru a calibra oferta de lucru existentă cu specializările oferite de liceele locale. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE i In st ur itu ren ții Te & & Re ră gl tu em en truc Oraș, județul Arad ta as re fr In 8,754 (2019) Su țin Oraș de frontieră, nod de cale ferată, re er ova ea & In în tr Zonă economică liberă ni ep udi rin tit de ril Ap or CURTICI CONTEXT ECONOMIC Sectoarele cu cel mai mare număr de angajați sunt industria prelucrătoare și de servicii, urmată de agricultură. Industria prelucrătoare și de servicii angajează până la 35% din populația activă. Acest sector este reprezentat de unități de prelucrare a semifabricatelor din lemn (parchet și piese mici), o unitate de prelucrare a laptelui, unități importante de depozitare și activități auxiliare pentru transporturi și unități aparținând industriei ușoare - confecții. CONECTIVITATE Poziția sa favorabilă, la granița de vest a României, apropierea de orașul Arad și conectivitatea feroviară sunt principalele puncte forte care generează dezvoltarea economică a orașului Curtici. Orașul este situat la 17 km nord de Arad, în imediata vecinătate a graniței cu Ungaria. Curtici este, de asemenea, un nod de cale ferată cheie, asigurând conexiunea cu Europa Centrală și de Vest. Infrastructură & Terenuri ZONA LIBERĂ CURTICI-ARAD Pe baza locației strategice a orașului, Zona Liberă Curtici-Arad a fost înființată în 1999, cu o suprafață de 90 de hectare. Zona Liberă este compusă din două platforme situate în Curtici (75 ha) și în Arad (15 ha). Este singura Zonă Liberă din țară care se află pe un coridor rutier european, lângă patru puncte vamale. Mai mult, amplasarea favorabilă a Zonei Libere Curtici - Arad permite un acces excelent pe cale rutieră (drumul județean 709B), feroviară și aeriană, datorită apropierii sale de Aeroportul Internațional Arad, care operează atât aeronave de pasageri, cât și de marfă. FACILITĂȚI OFERITE ÎN CADRUL ZONEI LIBERE Zona Liberă Curtici-Arad are ca obiectiv principal atragerea investitorilor străini și români, în vederea dezvoltării de activități industriale și a stimulării exportului de produse prelucrate. În acest scop, au fost concepute și implementate o serie de facilități menite să atragă și să sprijine agenții economici interesați de înființarea unei afaceri în perimetrul Zonei Libere Curtici-Arad. Aceste facilități includ posibilitatea de a transfera capital și profit în străinătate în cazul restricționării sau lichidării activității, operațiunile financiare se efectuează în valută liber convertibilă, depozitarea mărfurilor în zona liberă timp nelimitat, fără obligația de a declara un regim vamal. POTENȚIAL AGRICOL Sectorul agricol a jucat istoric un rol important în economia din Curtici, atât înainte de 1989, cât și până în prezent, angajând în prezent aproximativ 20% din populația activă a orașului. Orașul are suprafețe mari de teren arabil (85% din teritoriul său total) și este avantajat de climatul favorabil și de solurile fertile. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE In i st itu ur ții ren & Te Re & gl ră em tu en ruc Oraș, județul Harghita t ta re as fr In 2,682 (2019) Su țin er Stațiune balneară, potențial turistic re ea ova în & In tr ep ridicat, ape minerale ni rin udi de tit ril Ap or BORSEC CONTEXT ECONOMIC Orașul Borsec a devenit sinonim cu cea mai apreciată resursă naturală a sa, și anume apa minerală. Conform strategiei de dezvoltare durabilă a orașului 2015-2020, până la 95% din forța de muncă locală este angajată în îmbutelierea apei minerale, existând „foarte puține familii care nu au membri implicați în acest proces”. BRAND COMERCIAL LOCAL Compania care valorifică apa minerală este Romaqua Group, una dintre cele mai valoroase companii românești. Compania are aproximativ 2.000 de angajați distribuiți în 6 fabrici din Borsec, București, Bușteni, Sebeș și Stânceni. Apa minerală Borsec este una dintre cele mai puternice mărci din România, cu peste 200 de ani de recunoaștere internațională. Instituții & Reglementare STAȚIUNE TURISTICĂ DE INTERES NAȚIONAL Stațiunea Borsec este situată la o altitudine de 900 de metri într-o zonă care conține mai mult de 15 izvoare de apă minerală naturală. Este înconjurat de o mare varietate de atracții naturale și de trei versanți muntoși importanți. Orașul a fost declarat stațiune balneară în 1953. În 2017, orașul și-a recâștigat statutul de stațiune de interes național, pe care îl pierduse în 2001, când baza de tratament din oraș s-a închis. Acest statut îi permite să acceseze fonduri structurale pentru dezvoltarea turismului. REPREZENTATIVITATE SCĂZUTĂ A SECTORULUI TURISTIC În ciuda unei infrastructuri balneare dezvoltate, sectorul turistic a scăzut considerabil după 1989, din cauza privatizărilor nereușite și a inconsecvențelor din noua legislație. Conform strategiei de dezvoltare durabilă a orașului pentru 2015-2020, doar 3% dintre IMM-uri sunt active în sectorul turistic, bazele de tratament existente și infrastructura turistică fiind extrem de degradate. INVESTIȚII ÎN TURISMUL LOCAL Într-un efort de revigorare a turismului local, Borsec a beneficiat de un program de investiții printr-un proiect al Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului demarat în 2011. Proiectul a implicat reamenajarea atracțiilor turistice, precum și construirea unei noi baze de tratament și wellness (în Infrastructură & Terenuri curs) și 3 pârtii de schi. De asemenea, au fost create parteneriate public- privat, cum ar fi cel pentru deschiderea băii Ó-Sáros cu apă minerală încălzită. PLATFORMA „INVEST IN HARGHITA” Administrația locală consideră revitalizarea turismului drept principala direcție în vederea dezvoltării economice. Investitorilor străini și locali li se oferă posibilitatea de a achiziționa teren intravilan pentru dezvoltarea infrastructurii turistice, precum și dreptul de a utiliza resursele de apă minerală disponibile în abundență. Oportunitățile de investiții disponibile în active proprietate publică sunt promovate și pe platforma „Invest în Harghita”, administrată de Agenția de Dezvoltare Județeană Harghita. Investitorii au, de asemenea, opțiunea de a cumpăra vile istorice existente și terenurile aferente lor de la proprietarii de proprietăți private. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE In i st itu ur ții ren & Te Re & gl ră em tu en ruc Reședință de județ, județul Cluj t ta re as fr In 326,145 (2019) Su sț in Societate civilă, participare, re er ova ea & In în tr universitate, inovare, IT, parcuri ni ep di rin titu de industriale, conectivitate ridicată Ap ril or CLUJ-NAPOCA ORAȘ MAGNET Orașul Cluj-Napoca a devenit un centru de creativitate și inovație, bazându- se pe tradiția sa culturală și academică puternică și pe societatea civilă Instituții & Reglementare vibrantă. Investițiile în infrastructura de afaceri, o forță de muncă calificată disponibilă și diversă și conectivitatea de transport au transformat orașul într-un magnet pentru investitorii străini și naționali. Cluj-Napoca este, de asemenea, primul oraș din România care a implementat bugetarea participativă. RESTRUCTURAREA PLATFORMELOR DE TIP BROWNFIELD Planul Urbanistic General (PUG) al municipiului Cluj-Napoca definește pașii pentru o procedură de restructurare bazată pe contract între Consiliul Local și proprietarii de structuri de tip brownfield. Clădirile cu valoare de patrimoniu industrial trebuie păstrate și integrate în noua structură urbană. PARCURILE INDUSTRIALE TETAROM Județul Cluj ocupă locul al doilea, după Prahova, în ceea ce privește numărul Infrastructură & Terenuri parcurilor industriale, cu 12 astfel de structuri înregistrate. Un parc este administrat de administrația locală din Cluj-Napoca (Cluj Innovation Park) și 4 parcuri sunt administrate de Consiliul Județean, dintre care 3 sunt operaționale (Tetarom I, Tetarom II și Tetarom III). Investițiile totale atrase de către parcurile industriale Tetarom se ridică la peste 600 de milioane EUR, cu peste 100 de companii care își desfășoară activitatea în perimetrul lor și aproximativ 12.000 de locuri de muncă create. CONECTIVITATE În ceea ce privește infrastructura, orașul beneficiază de o conectare bună, prin intermediul Aeroportului Internațional Cluj și are acces feroviar și autostradal. Orașul Cluj-Napoca este străbătut și de drumul european E60 (București - Oradea - Budapesta - Viena). ORAȘ UNIVERSITAR Fiind un oraș universitar cu peste 100.000 de studenți și universități de renume, Cluj-Napoca găzduiește o forță de muncă înalt calificată și o piață a muncii foarte dinamică. Oferta educațională a județului include 11 universități, licee și 57 de școli profesionale. Cererea tot mai mare de forță de muncă calificată cu diferite specializări a prezentat o oportunitate de Aptitudini & Inovare diversificare, de la domeniul IT, la o gamă largă de domenii în activitatea cărora se operează cu mașini controlate numeric. PARC ȘTIINȚIFIC ȘI TEHNOLOGIC Deși este unul dintre cele mai recunoscute branduri din Cluj, Tetarom joacă rolul unui important centru industrial regional și de inovare. Pe lângă infrastructura industrială, administrația publică locală dezvoltă și un parc științific și tehnologic (Tetapolis), care a primit titlul său oficial în 2013. CLUJ INNOVATION PARK Cele două centre de afaceri din Cluj Innovation Park - CREIC (Centrul regional de excelență pentru industriile creative) și TEAM (Centrul pentru tehnologie, evoluție, antreprenoriat și microîntreprinderi) - au fost construite de autoritățile Municipiului Cluj-Napoca cu scopul de a conecta start-up-urile, industriile creative, freelancerii și corporațiile pentru a crea o comunitate puternică sub forma unei rețele și a permite învățarea. Pe lângă halele de producție și parcelele de teren, parcul găzduiește și un studio de film, zone de lucru în comun, facilități întreprinderilor & Finanțe de bistro și locuri de evenimente. PROGRAMUL DE TIP INCUBATOR START- Susținerea UP Din 2015, Cluj Innovation Park găzduiește un centru de afaceri de tip incubator care vizează start-up-uri cu activități în industriile creative și IT&C. Programul se adresează companiilor nou înființate sau celor cu vârsta maximă de 2 ani. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE i In st ur itu ren ții Te & & Re ră gl em uc tu Reședință de județ, județul Brașov en tr ta as re fr In 289,190 (2019) Su țin Educație în sistem dual, parteneriate, re er va ea In o în campus tehnic, cerere pe piața forței & tr ni ep di rin titu de de muncă ril Ap or BRAȘOV PRIMA ȘCOALĂ DE ÎNVĂȚĂMÂNT DUAL DIN ROMÂNIA Școala Profesională Germană Kronstadt (SPGK) din Brașov este prima astfel de inițiativă din România și singura care funcționează exclusiv ca o școală în sistem dual. Cu o rată de absorbție de peste 98% pe piața muncii, este un model de succes pentru învățământul profesional dual din România. SPGK a fost creată în 2012, la inițiativa mai multor agenți economici germani, în contextul unei nevoi stringente de personal tehnic calificat în zona Brașovului. Deși la început a existat o reticență majoră față de acest sistem școlar, modelul s-a dovedit a fi unul de mare succes și atrage elevi din întreaga regiune. CADRU LEGAL PENTRU EDUCAȚIA ÎN SISTEM DUAL Una dintre cele mai impactante decizii legislative a fost reprezentată de adoptarea unei metodologii de organizare și funcționare a învățământului în sistem dual, în anul 2017. O altă schimbare importantă a avut loc în 2014, când printr-un Ordin de Ministru a fost aprobată începerea școlii profesionale din clasa a IX-a, în locul clasei a X-a. În urma acestei modificări legislative, cererea în cadrul școlii Kronstadt a crescut la 5 elevi pe loc, comparativ cu o cerere anterioară de 1,5 elevi pe loc pentru începerea clasei a X-a. PARTENERIAT PUBLIC-PRIVAT Dezvoltarea Școlii Profesionale Germane Kronstadt este un exemplu de colaborare de succes între sectorul privat și autoritățile publice: clădirea actuală a școlii a fost reabilitată de către Primărie, iar amenajările interioare, facilitățile atelierelor și echipamentele sălii de sport au fost finanțate de către Aptitudini & Inovare întreprinderi. În 2019, Consiliul Local a aprobat un proiect pentru un cămin cu peste 300 de locuri. Construcția va fi finanțată de la bugetul local, în timp ce facilitățile, resursele și proiectul în sine sunt finanțate de DWK. COMISIA PENTRU MARKETING O comisie formată din specialiști în resurse umane, relații publice și marketing de la companiile private partenere este implicată în promovarea ofertei educaționale la diferite târguri educaționale, precum și în organizarea de evenimente școlare. BENEFICII Studenții beneficiază de o bursă lunară oferită de stat și de compania privată în valoare totală de 400 RON, transport și mese oferite în timpul practicii, precum și cazare și mese pentru studenții din afara județului. Aceste beneficii sunt esențiale pentru prevenirea abandonului școlar al elevilor din afara orașului sau județului, precum și a celor care provin din familii defavorizate. STIMULENTE PENTRU PERFORMANȚĂ Școala aplică un sistem de motivare a elevilor în funcție de rezultatele obținute: dacă obiectivul de 6,5 pentru rezultatele școlare nu este atins, în caz de absențe sau măsuri disciplinare, suma bursei poate fi redusă temporar. Fondul alocat bursei complete este realocat ca recompensă studenților care au rezultate foarte bune. Sunt acordate premii și la sfârșitul anului (spre exemplu, pentru lipsa absențelor), alocate din fondurile inițiale de bursă. CAMPUS TEHNIC BRAȘOV Campusul Tehnic Brașov a fost creat în 2019 printr-o asociere între Școala Profesională Germană Kronstadt și Colegiul Tehnic Remus Răduleț. Scopul parteneriatului a constat în extinderea numărului de specialități solicitate de companiile private partenere, constituind o dovadă suplimentară că acest sistem este potrivit pentru nevoile pieței muncii. ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI ECONOMICE