ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Ministerul Muncii și Protecției Sociale Ministerul Muncii și Protecției Sociale Raport de diagnoză a sistemului actual de evaluare a dizabilității Coordonatori: Victor Sulla Manuel Salazar Manuela Sofia Stănculescu Octombrie 2021 1 ISBN 978-606-93910-7-5 Clauză de limitare a responsabilității: Prezentul raport reprezintă un produs elaborat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare/ Banca Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document aparțin în mod exclusiv autorilor și nu reflectă în mod obligatoriu părerile Băncii Mondiale, ale Directorilor Executivi ai acesteia sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document. Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României. Declarație privind drepturile de autor: Materialele din această publicație sunt protejate prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea anumitor secțiuni din acest document în lipsa permisiunii acordate în acest sens poate reprezenta încălcarea legislației în vigoare. Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice secțiune a prezentului document, vă rugăm să trimiteți o solicitare conținând informațiile complete fie: (i) Autorității Naționale Pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (Strada Gheorghe Magheru nr. 7, Sector 1, București), fie (ii) Grupului Băncii Mondiale România (Str. Vasile Lascăr nr. 31, et. 6, Sector 2, București, România). Prezentul raport a fost predat Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții în octombrie 2021 în temeiul Acordului pentru Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile privind „Modernizarea Sistemului de Evaluare a Dizabilității în România”, semnat între Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități1 și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la data de 26 august 2019. Acesta corespunde Livrabilului #1 din Acordul menționat și conține diagnoza sistemului actual de evaluare a dizabilității. 1 Proiectul, implementat inițial de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, a fost preluat de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții – instituție înființată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68 din 6 noiembrie 2019, prin preluarea activităților, atribuțiilor și structurilor Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități (și ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție) care a fost desființată. 2 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Mulțumiri Livrabilul 1, produs în temeiul Acordului pentru Crina Gîrleanu, Daniela Oana Ambara, precum și Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile privind de doamna Ștefania Andreescu, manager de proiect „Modernizarea Sistemului de Evaluare a Dizabilității din partea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. în România”, a fost elaborat sub supravegherea De asemenea, ne exprimăm recunoștința față de domnului Cem Mete, coordonarea generală fiind doamna Izabella Popa, care a oferit contribuții asigurată de doamna Tatiana Proskuryakova, valoroase și îndrumare generală pe tema tranziției respectiv de doamna Anna Akhalkatsi. de la copilărie la vârsta adultă cu dizabilități. Banca Activitățile de colectare, pregătire și analiză a Mondială este recunoscătoare tuturor angajaților datelor, alături de elaborarea raportului, au fost din sistemul public care au participat la procesul coordonate de domnul Victor Sulla, de domnul de colectare a datelor și dorește să mulțumească Manuel Salazar (lideri de echipă) și de doamna în mod special actualilor și foștilor membri ai Manuela Sofia Stănculescu. Din partea Băncii Comisiei Superioare, șefilor și membrilor serviciilor Mondiale, domnul Vlad Grigoraș a realizat de evaluare complexă (din cadrul direcțiilor conturarea proiectului. La acest document și-a adus generale de asistență socială și protecția copilului), contribuția o echipă de consultanți internaționali președinților, membrilor și secretarilor comisiilor și naționali. Domnul Jerome Bickenbach a oferit de evaluare (din cadrul consiliilor județene și consultanță și contribuții importante din perspectivă locale), precum și primarilor și asistenților sociali internațională comparată. Echipa de consultanți ai serviciilor publice de asistență socială din români a fost formată din asistenți sociali, localitățile selectate, pentru cooperarea lor. sociologi, psihologi, medici, experți în dizabilitate De asemenea, echipa Băncii Mondiale și persoane cu dizabilități. Următorii experți (în mulțumește ONG-urilor dedicate persoanelor cu ordine alfabetică) au contribuit la colectarea și la dizabilități și tuturor persoanelor cu dizabilități care analiza datelor, precum și la pregătirea rapoartelor: ne-au sprijinit și ne-au împărtășit experiențele lor Marta-Iozefina Bencze, Mihai Berteanu, Georgiana pe tot parcursul procesului de colectare a datelor. Blaj, Diana Chiriacescu, Gabriela Comănescu, Bogdan Corad, Luminița Daneș, Georgiana Ioniță, Șanse egale și echitate Monica Marin, Georgiana Pascu, Cerasela Nicoleta Toate activitățile proiectului au fost concepute Predescu, Cristian Roșu, Atena Stoica, Daniela și implementate în beneficiul egal al băieților și Tontsch și Andrei Zambor. fetelor, bărbaților și femeilor. Echipa și experții Volumul a făcut obiectul unei evaluări inter din cadrul proiectului s-au bucurat de tratament pares realizate de către doamnele Aleksandra egal, indiferent de sex, origine etnică sau alte Posarac și Veronica Silva Villalobos. Laurie Scherer caracteristici. a editat versiunea în limba engleză. Designul a fost creat de Brenda Ryan. Varianta documentului în Dezvoltare durabilă format ușor-de-citit, ușor-de-înțeles a fost realizată de Roxana Damaschin-Țecu și Elisabeta Moldovan. Pe parcursul implementării proiectului, echipa Bogdan Anicescu a asigurat interpretarea în limbaj Băncii Mondiale a urmărit utilizarea rezonabilă și mimico-gestual a evenimentului de diseminare. eficientă a resurselor pentru protejarea mediului Banca Mondială dorește să mulțumească pentru și asigurarea coeziunii sociale. Fiecare cetățean excelenta cooperare, coordonare și pentru feedback- și instituție ar trebui să țină cont de faptul că ul atent și prompt oferite de instituția parteneră dezvoltarea durabilă este singura modalitate de a ANDPDCA, în special de doamnele Anna Maria satisface nevoile umane fără a periclita integritatea Neagoe RIP, Florica Cherecheș (președinte), Monica sistemelor naturale și viitorul umanității în Violeta Solomie, Anca Roxana Ilie, Liliana Toader, ansamblu. Anna Maria Neagoe, Odihnească-se în pace! Pios omagiu și aducere aminte pentru omul și profesionistul Anna Maria Neagoe, director al Direcției Protecția Drepturi Persoane cu Dizabilități din ANDPDCA! Odată cu trecerea sa în neființă, sectorul dizabilității din România a pierdut un pilon de stabilitate, un om implicat până la sacrificiu de sine pentru schimbarea în bine a politicilor cu impact direct asupra vieții persoanelor cu dizabilități. Proiectul de față a fost inițiat de Anna, iar eforturile echipei precum și rezultatele acestuia sunt dedicate întru prietenia și memoria ei. 3 Cuprins Sumar executiv 9 Introducere 24 Datele și metodologia 26 1. ARIA DE APLICARE A STUDIULUI 35 1.1. Cadrul legislativ 38 1.2. Cadrul instituțional 40 1.2.1. Instituțiile guvernamentale responsabile de evaluarea dizabilității în România 40 1.2.2. ONG-uri care reprezintă persoanele cu dizabilități 42 1.3. Persoanele cu dizabilități în România: statistici naționale 43 1.4. Cadrul analitic: prezentarea generală a sistemului de evaluare a dizabilității din România 46 1.5. Perspectiva analitică: CIF/CDPD 48 1.6. România în context internațional: evaluarea dizabilității 54 2. INFORMAREA INIȚIALĂ PRIVIND DIZABILITATEA 59 2.1. Cum află populația despre sistemul de evaluare a dizabilității? 60 2.2. Practicile de informare și comunicare cu privire la sistemul de evaluare a dizabilității 63 2.3. Adaptarea demersurilor de informare și comunicare la populația vulnerabilă 66 Concluziile capitolului 2 72 3. ÎNTOCMIREA, DEPUNEREA ȘI ÎNREGISTRAREA DOSARULUI 73 3.1. Întocmirea, depunerea și înregistrarea dosarului: O privire de ansamblu 74 3.2. Obținerea documentelor medicale 76 3.3. Obținerea anchetei sociale de la SPAS și întocmirea dosarului pentru evaluarea complexă 82 3.3.1. Dosarul pentru evaluarea complexă și barierele de acces 82 3.3.2. Modele de operare și practici ale SPAS pentru efectuarea anchetei sociale obligatorii 85 3.3.3. Modelul cadru pentru ancheta socială obligatorie 89 3.4. Înregistrarea pentru evaluarea complexă realizată de SECPAH în vederea încadrării în grad de handicap 92 3.4.1. Transmiterea dosarelor de la SPAS la SECPAH 93 3.4.2. Înregistrarea dosarului la SECPAH și programarea pentru interviul de evaluare 94 3.4.3. Adaptări ale înregistrării pentru populația vulnerabilă 99 Concluziile capitolului 3 100 4 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 4. EVALUAREA ÎN VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎN GRAD ȘI TIP DE HANDICAP ÎN ROMÂNIA 101 4.1. Pașii demersului de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap 102 4.1.1. Înregistrarea dosarelor la SECPAH și verificarea 102 4.1.2 Procesul de evaluare complexă a persoanelor adulte 103 4.1.3. Adaptări ale procesului de evaluare pentru populația vulnerabilă 107 4.1.4. Transmiterea dosarelor de la SECPAH la CEPAH și gestionarea informațiilor 107 4.2. Procedura de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap 108 4.2.1. Domeniile de evaluare complexă 108 4.2.2. Evaluarea medicală 109 4.2.3. Evaluarea psihologică 112 4.2.4. Evaluarea socială 113 4.2.5. Evaluarea vocațională și a abilităților profesionale 115 4.2.6. Evaluarea nivelului de educație 117 4.2.7. Evaluarea abilităților și a nivelului de integrare socială (gradul de dependență) 120 4.2.8. Stabilirea concluziilor și recomandărilor evaluării complexe 121 4.3. Criteriile medico-psihosociale din România 124 4.3.1. Prezentarea generală a criteriilor medico-psihosociale 124 4.3.2. Criteriile medico-psihosociale din perspectiva CIF 130 Concluziile capitolului 4 133 5. ÎNCADRAREA ÎN GRAD ȘI TIP DE HANDICAP ÎN ROMÂNIA 137 5.1. Pașii demersului de încadrare în grad de handicap 138 5.1.1. Transmiterea dosarelor de la SECPAH la CEPAH 138 5.1.2 Procesul de încadrare a persoanelor adulte în grad de handicap 139 5.1.3. Adaptări ale procesului de încadrare în grad și tip de handicap pentru populația vulnerabilă 143 5.1.4. Comunicarea rezultatului și transmiterea documentelor către beneficiari 144 5.2. Procedura de încadrare în grad de handicap 145 5.2.1. Intrările de la SECPAH 145 5.2.2. Cum lucrează comisiile de evaluare 146 5.2.3. Cum sunt stabilite soluțiile de încadrare/neîncadrare în grad de handicap 150 5.2.4. Erorile de excluziune și erorile de incluziune 153 5.2.5. Bucla de feedback a procesului decizional din cadrul CEPAH 155 5.3. Rezultatele demersului de încadrare în grad și tip de handicap 156 5.3.1. Încadrarea/neîncadrarea în grad și tip de handicap 156 5.3.2. Programul individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS) 160 5.3.3. Certificatul de orientare profesională 161 5.3.4. Acordarea măsurilor de protecție 161 5.4. Nevoia de reformă a sistemului de evaluare și determinare a dizabilității în România 162 Concluziile capitolului 5 163 5 6. IDENTIFICAREA NEVOILOR DE SERVICII 167 6.1. Identificarea nevoilor de servicii: O privire de ansamblu 168 6.2. Programul individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS) 169 6.3. Planul individual de servicii (PIS) 175 Concluziile capitolului 6 184 7. CONTESTAREA CERTIFICATULUI DE ÎNCADRARE ÎN GRAD DE HANDICAP 187 7.1. Informarea cu privire la contestații 190 7.2. Principalele motive ale contestațiilor 194 7.3. Înregistrarea contestațiilor 198 7.4. Demersul de contestare a certificatului de încadrare în grad și tip de handicap 198 7.4.1. Durata litigiilor 199 7.4.2. Asistența juridică în fața instanței 199 7.4.3. Lipsa probațiunii uniformizate la nivelul instanțelor de judecată 201 7.4.4. Motivările judecătorești când persoanele cu dizabilități au câștig de cauză 205 7.4.5. Absența sprijinului informațional sau de specialitate la nivelul instanțelor 209 7.4.6. Statistici privind demersul de contestare a certificatului 213 7.5. Profilul persoanelor cu dizabilități care contestă certificatul de handicap și al celor care câștigă 216 Concluziile capitolului 7 217 8. TRANZIȚIA TINERILOR CU DIZABILITĂȚI LA VIAȚA DE ADULT 221 8.1. Informarea pentru pregătirea tranziției la viața de adult și întocmirea dosarului 222 8.2. Evaluarea complexă a tinerilor cu dizabilități comparativ cu cea pentru adulți 226 8.3. Determinarea dizabilității la tineri 230 8.4. Măsurile de sprijin pentru tranziția tinerilor cu dizabilități la viața de adult 232 8.5. Scenarii pentru reforma tranziției de la copilărie la maturitate 235 Concluziile capitolului 8 237 9. ASPECTE INSTITUȚIONALE 241 9.1. SPAS: Servicii publice de asistență socială din cadrul comunităților 242 9.1.1. Resursele umane ale SPAS 242 9.1.2. Formarea/Instruirea personalului SPAS 246 9.1.3. Managementul datelor și sistemul informatic al SPAS 247 9.1.4. Resurse materiale 249 9.2. SECPAH: Servicii de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap 249 9.2.1. Resursele umane ale SECPAH 249 9.2.2. Formarea/Instruirea personalului SECPAH 256 9.2.3. Proceduri de evaluare a gradului de handicap: O privire de ansamblu 258 6 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 9.2.4. Managementul datelor și sistemul informatic al SECPAH 260 9.2.5. Resurse materiale 263 9.3. CEPAH: Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap 263 9.3.1. Resursele umane ale CEPAH 264 9.3.2. Formarea/Instruirea personalului CEPAH 270 9.3.3. Secretariatul CEPAH 270 9.3.4. Proceduri de determinare a gradului de handicap: O privire de ansamblu 271 9.3.5. Managementul datelor și sistemul informatic al CEPAH 272 9.3.6. Resurse materiale 274 Concluziile capitolului 9 275 10. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI 279 10.1. Provocări și constrângeri pentru adoptarea unei abordări holistice în evaluarea și încadrarea în grad de handicap 279 10.2. Recomandări cheie privind politicile 284 REFERINȚE BIBLIOGRAFICE 293 ANEXE 295 Anexa 1. Lista ONG-urilor intervievate 295 Anexa 2. Principalele acte legislative din domeniul dizabilității 296 Anexa 3. ONG-uri pentru persoanele cu dizabilități din România 297 Anexa 4. Informarea 302 Anexa 5. Evaluarea complexă realizată de SECPAH 304 Anexa 6. Un model de Plan Individual de Servicii (PIS) 307 Anexa 7. Profilul persoanelor care au depus și câștigat contestații 308 Anexa 8. Măsuri de sprijin pentru trecerea tinerilor cu dizabilități la viața de adult 310 LISTA DE TABELE ȘI FIGURI 311 7 Acronime și Abrevieri AJOFM Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă ALOFM Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă ANDPDCA Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ANPD Autoritatea Națională pentru Persoane cu Dizabilități2 CDPD Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități CEPAH Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap CES Cerințe educaționale speciale CIF Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății CIF-CT Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății – versiunea pentru copii și tineri CIM Clasificarea Internațională a Maladiilor CJ Consiliu Județean CJRAE Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională CL Consiliu Local CMBRAE Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională CPC Comisia de Protecție a Copilului CSEPAH Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap DAS Direcția de Asistență Socială DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului HCJ Hotărârea Consiliului Județean HCL Hotărârea Consiliului Local HG Hotărârea Guvernului IML Institutul de Medicină Legală ISJ Inspectoratul Școlar Județean MFR Medicină Fizică și de Reabilitare MMPS Ministerul Muncii și Protecției Sociale OMS Organizația Mondială a Sănătății ONG Organizație Non Guvernamentală ONU Organizația Națiunilor Unite OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului PAH Persoană adultă cu încadrare în grad și tip de handicap PAR Plan de abilitare-reabilitare a copilului cu dizabilități PIRIS Programul individual de reabilitare și integrare socială PIS Plan Individual de Servicii REC Raport de evaluare complexă SECC Serviciul de Evaluare Complexă pentru Copii SECPAH Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap SPAS Serviciu Public de Asistență Socială3 UAT Unitate Administrativ-Teritorilă WHODAS 2.0 WHO Disability Assessment Schedule 2.0 2 ANPD fost preluată de ANDPDCA, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68 din 6 noiembrie 2019. 3 În acest raport, acronimul SPAS este utilizat în mod generic pentru toate formele de organizare a serviciilor publice de asistență socială înființate în municipiile, orașele și comunele din România (DAS - Direcția de Asistență Socială, SPAS - Serviciul Public de Asistență Socială sau Compartiment, conform Hotărârii de Guvern 797/2017). În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. 8 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Sumar executiv4 Context și obiective Clasificarea internațională a funcționării, dizabilită- de evaluare a dizabilității în România și a rolului ții și sănătății (CIF) oferă un cadru, recunoscut la acestuia în îndrumarea persoanelor încadrate în nivel internațional, prin care se clasifică și măsoară grad și tip de handicap către beneficiile și serviciile dizabilitatea. Există un consens în rândul experților de care au nevoie. asupra faptului că România trebuie să reformeze Actualul cadru legislativ prevede că evaluarea procesul de evaluare și încadrare a persoanelor și încadrarea în grad și tip de handicap ar trebui adulte în grad și tip de handicap în vederea alinierii să se facă în baza unui model medico-psihosocial. acestuia la standardele CIF. România a încercat să Conform legislației în vigoare, persoanele cu facă acest lucru în ultimii zece ani, deși în mare dizabilități beneficiază de drepturi și facilități în parte fără succes. Prin urmare, Guvernul României, funcție de gradul de handicap. Urmând modelul prin Autoritatea Națională pentru Drepturile CIF, legislația prevede că încadrarea în grad de Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții handicap se realizează în baza criteriilor medico- (ANDPDCA), a contractat Banca Mondială, în baza psihosociale, care cuprind trei dimensiuni: (1) unui Acord de servicii de asistență tehnică, pentru parametri funcționali (criterii medicale), (2) a sprijini modernizarea sistemului național de activități – limitări și (3) participare – necesități. evaluare a gradului de handicap. Ultimele actualizări legislative vizează cu precădere Obiectivul acestui Acord de asistență tehnică criteriile medicale. este creșterea capacității ANDPDCA de a dez- Cu toate acestea, numeroși experți din volta, a adopta și a implementa un nou sistem de domeniul dizabilității din România consideră evaluare a gradului de handicap. Proiectul vizează că sistemul național de evaluare în vederea acordarea sprijinului necesar pentru (i) sistematiza- încadrării în grad de handicap este fondat, în rea legislației naționale din domeniul evaluării gra- continuare, preponderent pe criterii medicale. dului de handicap, prin revizuirea acesteia conform Analiza prezentată în raportul de față validează abordărilor moderne de evaluare a dizabilităților această ipoteză, examinând în mod sistematic (abordări care respectă cadrul CIF), și (ii) încura- toate aspectele actualului sistem de evaluare a jarea unei schimbări de paradigmă (trecerea de la gradului de handicap din perspectiva CIF. Analiza o abordare prin prisma afectării la o abordare din urmărește procesele și instrumentele utilizate perspectiva dizabilității),5 prin creșterea capacității în scopul evaluării, protocoalele și procedurile specialiștilor implicați în demersurile de evaluare a aferente și legătura dintre evaluarea gradului de gradului de handicap la toate nivelurile.6 handicap și sistemul de protecție socială. Analiza Scopul prezentului raport de diagnoză este permite înțelegerea aprofundată a modului în analiza mecanismului existent și a actualei care funcționează în prezent sistemul de evaluare proceduri de evaluare în vederea încadrării în a dizabilității în România și a rolului acestuia în grad de handicap din România. Raportul identifică îndrumarea persoanelor încadrate în grad și tip provocările și realizările și determină modalitatea de handicap către beneficiile și serviciile de care prin care se poate realiza o ajustare a sistemului au nevoie. Nu în ultimul rând, raportul propune la cadrul CIF, luând în considerare cele mai bune schimbări ce permit modernizarea sistemului de practici și lecțiile învățate la nivel internațional. Mai evaluare a gradului de handicap și alinierea acestuia precis, analiza permite înțelegerea aprofundată a la standardele CIF. modului în care funcționează în prezent sistemul 4 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. 5 Bickenbach et al. (2015). 6 Prezentul Acord de asistență tehnică cuprinde activități ce vor avea ca rezultat elaborarea unor livrabile analitice, acordarea de asistență tehnică permanentă și dezvoltarea capacității instituționale la nivel național și județean. Cele șapte livrabile sunt: (i) raport de diagnoză a mecanismului actual de evaluare a dizabilității; (ii) set de criterii medico-psihosociale propuse pentru modernizarea evaluării dizabilității; (iii) noi instrumente de lucru propuse pentru modernizarea evaluării dizabilității; (iv) raport cu recomandări privind o procedură de evaluare complexă a persoanelor cu dizabilități; (v) raport intermediar cu recomandări privind determinarea dizabilității și evaluarea nevoilor; (vi) recomandări tehnice pentru facilitarea expertizei specifice în evaluarea dizabilității pentru cazurile care ajung în instanță; (vii) raport final cu recomandări privind determinarea dizabilității și evaluarea nevoilor. Sumar executiv I 9 Cadrul metodologic și colectarea datelor Multe țări cu venituri ridicate au dezvoltat sisteme principiilor CIF, iar cadrul CIF ar trebui utilizat ca avansate și moderne în domeniul dizabilității, în un principiu fundamental în toate etapele evaluării. baza principiilor CIF. Țări precum Taiwan, Coreea În acest raport, sistemul de evaluare a de Sud, Franța, Anglia, Canada și statele nordice, au dizabilității este abordat din perspectiva cadrului creat proceduri complexe și etapizate de evaluare a analitic aferent sistemelor de acordare a protecției dizabilității, cu instrumente ce au la bază conceptul sociale, așa cum este definit acesta în Ghidul de dizabilității definit în cadrul CIF, care înregistrează resurse privind bazele sistemelor de acordare a într-o manieră completă informațiile legate de protecției sociale elaborat de Banca Mondială,8 afecțiunea și antecedentele medicale, afectările alături de principiile CIF. Prin urmare, cadrul funcțiilor și structurilor organismului, performanța analitic care a ghidat studiul de față este ancorat în executarea activităților de bază și instrumentale în principalele etape de implementare ale oricărui ale vieții zilnice,7 documentarea sferelor importante sistem de furnizare a protecției sociale, care au fost ale vieții, precum educația, activitatea profesională adaptate pentru sistemul de evaluare a dizabilității, și viața în comunitate, ampla documentare a și anume: informarea, întocmirea, depunerea factorilor socio-demografici și a mediului, mai precis și înregistrarea dosarului, evaluarea în vederea a locuinței, a cartierului, a comunității, precum încadrării în grad și tip de handicap, încadrarea și alte dimensiuni. Sunt utilizate fie instrumente în grad și tip de handicap, evaluarea nevoilor internaționale standardizate, fie instrumente CIF în baza planurilor individuale de intervenție, care au fost testate temeinic și care au proprietăți precum și aspecte instituționale relevante pentru psihometrice adecvate. România se află actualmente managementul sistemului. Respectarea cadrului într-o etapă de tranziție ce urmărește introducerea CIF este analizată în legătură cu fiecare etapă. Principalele etape de implementare ale sistemului de evaluare a dizabilității din România Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 ÎNTOCMIRE, EVALUARE ASPECTE INSTITUȚIONALE, INCLUSIV DEPUNERE ȘI ÎN VEDEREA ÎNCADRAREA PLANURI CONTESTAȚII ȘI TRANZIȚIA TINERILOR DE LA INFORMARE ÎNREGISTRARE ÎNCADRĂRII ÎN ÎN GRAD DE INDIVIDUALE PLÂNGERI EVALUAREA DIZABILITĂȚII PENTRU DOSAR GRAD ȘI TIP DE HANDICAP COPII LA EVALUAREA PENTRU ADULȚI HANDICAP 1 2 3 4 5 6 7 Reevaluare periodică EVALUARE ÎNROLARE MANAGEMENT Sursa: Adaptare după Lindert et al. (eds.), Banca Mondială (2020: 11). 7 Activitățile de bază ale vieții zilnice reprezintă principalele acțiuni realizate în scopul autoîngrijirii. Cele șase activități de bază ale vieții zilnice sunt hrănirea, spălatul, îmbrăcatul, igiena eliminărilor, deplasarea și igiena personală. Activitățile instrumentale ale vieții zilnice includ gestionarea propriilor venituri, utilizarea mijloacelor de transport, efectuarea de cumpărături, prepararea hranei, folosirea telefonului sau a altor mijloace de comunicare, conformarea la recomandările medicale, spălatul hainelor, activitățile gospodărești și întreținerea casei. Toate aceste abilități reflectă ceea ce are nevoie o persoană pentru a reuși să ducă un trai independent. 8 Lindert et al. (eds.) (2020) Sourcebook on the Foundations of the Social Protection Delivery Systems. 10 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Pentru a identifica întregul parcurs al demersului studiu instituțional și un sondaj prin care s-au de evaluare a gradului de handicap din România, adunat date factuale și opinii de la specialiștii capitolele acestui raport urmăresc individual fiecare care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare dintre etapele principale de implementare, conform complexă a persoanelor adulte cu handicap schemei de mai sus, dar în cadrul fiecărui capitol, (SECPAH) și al serviciilor de evaluare complexă sunt descrise și analizate mai în detaliu diferitele a copilului cu dizabilități (SECC). S-au realizat niveluri și aspecte ale implementării, inclusiv de asemenea un studiu instituțional și un sondaj legăturile cu alte etape, factorii favorizanți (precum care au permis colectarea datelor factuale și a sistemul informatic, comunicarea și tehnologia), opiniilor membrilor CEPAH, ale secretariatului precum și opiniile și ideile diferiților actori, cu acesteia și ale membrilor comisiei pentru scopul de a înțelege modificările ce ar trebui protecția copilului (CPC), care evaluează copiii realizate pentru a facilita trecerea de la abordarea cu dizabilități. Opiniile specialiștilor din cadrul medicală la paradigma holistică. SECC și CPC au vizat tranziția de la copil la Raportul de față prezintă o analiză fondată pe adult cu dizabilități, mai exact tinerii de 16-17 dovezi, susținută de un amplu proces de colectare ani.10 a datelor. Rezultatele reunite în cadrul raportului • Studiu și interviuri în domeniul juridic. În au la bază datele colectate în perioada octombrie legătură cu contestațiile și plângerile împotriva 2020 - aprilie 2021.9 Procesul de colectare a datelor certificatului, au fost realizate șapte interviuri a fost structurat în funcție de principalele etape ale cu judecători și avocați din cadrul tribunalelor, demersului de obținere a certificatului de încadrare secțiile de contencios administrativ și fiscal, care prezentate anterior. au fost implicați în procese pentru contestarea Cercetarea de teren a combinat tehnici certificatului de încadrare în grad și tip de cantitative și calitative și a inclus studii handicap între anii 2017 și 2020. În plus, s-au instituționale, sondaje de opinie, interviuri și adunat date factuale prin intermediul unui discuții de grup. La activitățile de colectare a studiu instituțional. datelor au luat parte peste 740 de specialiști; 570 • Discuții de grup. S-au organizat focus grupuri dintre ei au răspuns în cadrul studiilor instituționale regionale cu reprezentanți ai SECPAH, SECC și și al sondajelor, iar aproximativ 170 au participat CEPAH pentru a înțelege gradul de integrare la interviuri și focus grupuri. S-au realizat a abodării CIF în procedurile de lucru și următoarele studii, sondaje și interviuri pentru a instrumentele de evaluare ale SECPAH, precum aduna informațiile necesare cercetării: și măsura în care specialiștii din acest domeniu • Studiul SPAS. Acest studiu a adunat date și înțeleg și promovează o schimbare de paradigmă opinii de la specialiștii din cadrul comunităților în evaluarea și încadrarea în grad de handicap. cu privire la trei etape principale ale demersului • Interviuri cu organizațiile neguvernamentale. de obținere a certificatului de încadrare în S-au realizat, în total, 20 de interviuri în grad și tip de handicap, mai precis informarea, profunzime cu ONG-uri care reprezintă întocmirea, depunerea și înregistrarea dosarului persoanele cu dizabilități din România și care (ca etape inițiale), precum și managementul sunt implicate în mod activ și direct în protecția, de caz și accesul propriu-zis al persoanelor cu reprezentarea și integrarea în comunitate a încadrare în grad și tip de handicap la beneficii persoanelor cu dizabilități. și servicii (etapele finale ale demersului). • Interviuri cu persoanele cu dizabilități. S-au • Studii și sondaje la nivelul SECPAH și realizat interviuri semistructurate cu 61 de CEPAH. La nivel județean, s-au realizat un persoane cu dizabilități. 9 Pachetul metodologic, inclusiv instrumentele de cercetare și descrierea procesului de colectare a datelor, este prezentat integral într- un document separat, Livrabilul 1: volumul 2. 10 Vârsta tinerilor 16-17 ani se apreciază statistic până la împlinirea vârstei de 18. Sumar executiv I 11 Provocări privind evaluarea și încadrarea în grad de handicap Decizia CEPAH nu diferă de evaluarea complexă A. Provocări cheie privind evaluarea efectuată de SECPAH. Încadrarea în grad de și încadrarea în grad de handicap handicap se face doar pe baza analizei documentelor, comisiile întâlnind rareori persoanele solicitante. Procedura de evaluare și instrumentele utilizate în Timpul mediu de care dispun comisiile pentru a evaluarea complexă realizată de SECPAH nu sunt lua deciziile, de aproximativ 5 minute pe solicitant, aliniate la principiile CIF. Potrivit abordării CIF, este prea scurt pentru a permite o deliberare medicii ar trebui să evalueze afectările funcțiilor și corespunzătoare și luarea unei decizii în baza structurilor organismului persoanei solicitante, în unor informații complexe.12 În aceste condiții, baza unor itemi aferenți. În mod ideal, un grup de este de înțeles de ce soluțiile CEPAH sunt aceleași specialiști calificați ar trebui să colaboreze pentru cu recomandările SECPAH pentru peste 90% stabilirea și adoptarea principiilor CIF. Acesta nu dintre dosare. Așadar, procesul poate fi considerat este și cazul României. Aproape 75% dintre județe redundant. În plus, în România, spre deosebire de declară că recomandările din cadrul raportului de alte țări, încadrarea în grad de handicap este obținută evaluare complexă sunt fondate predominant pe de peste 90% dintre persoanele solicitante. Cu alte criteriile medicale. De asemenea, peste trei sferturi cuvinte, în general, pentru a obține certificatul, este dintre respondenți declară că acordă prioritate suficient să ai o afecțiune medicală relevantă și să îți criteriilor medicale în încadrarea sau neîncadrarea depui dosarul. în grad de handicap. Nu există o abordare unitară a încadrării în În România, evaluarea persoanelor adulte în grad și tip de handicap la nivelul țării. Se remarcă vederea încadrării în grad de handicap este, în mare diferențe semnificative între județe în ceea ce parte, una medicală. În special: privește procedurile de evaluare și încadrare în • Criteriile medico-psihosociale își propun să grad și tip de handicap. Doar în foarte puține evalueze domeniile CIF privind „activitățile” județe, SECPAH și, mai ales, CEPAH beneficiază și „participarea”, însă aceste informații nu sunt de proceduri de lucru specifice aprobate. Deosebit cuantificabile și nici nu sunt suficient utilizate în de deficitare sunt procedurile referitoare la determinarea gradului de handicap. gestionarea discrepanțelor dintre evaluările • Ancheta socială ar trebui să strângă informații realizate de specialiștii din afara SECPAH și cele ale despre modul de funcționare/gradul de specialiștilor SECPAH, identificarea și soluționarea autonomie și mediul de viață a persoanei suspiciunilor de fraudă, stabilirea activităților de solicitante. Totuși, aceste informații nu sunt formare și a metodelor de lucru în cadrul echipelor colectate în mod sistematic și nu există orientări multidisciplinare, gestionarea tranziției de la copil cu privire la domeniile obligatorii de evaluare11 la adult și elaborarea planurilor individuale de în care se folosesc acestea și în care nu se folosesc. intervenție - programul individual de reabilitare şi integrare socială (PIRIS) şi planul individual de • Se folosesc uneori instrumente psihologice servicii (PIS). fiabile, dar pentru evaluarea vocațională, cea a Procesul decizional din cadrul SECPAH și nivelului de educație și cea referitoare la abilitățile CEPAH este lipsit de transparență. Absența și nivelul de integrare socială informațiile sunt procedurilor sau a normelor este însoțită de lipsa colectate sporadic și neuniform. unor documente care să prezinte modul sau motivul • Niciuna dintre informațiile colectate cu privire pentru care se iau anumite decizii și nu li se oferă la nivelul de funcționare al persoanei nu are un persoanelor solicitante explicații clare cu privire la impact semnificativ asupra evaluării finale. încadrarea sau neîncadrarea în grad de handicap. Din perspectiva CIF, majoritatea instrumentelor 11 HG nr. 268/2007, art. 48. 12 Timpul mediu de circa 6 minute per dosar reprezintă valoarea medie a duratelor alocate pentru soluționarea unui caz raportate de președinții CEPAH în cadrul chestionarelor Q3A (vezi capitolul 5). O estimare a echipei de cercetare realizată prin împărțirea timpului disponibil pe lună al membrilor CEPAH la numărul de dosare soluționate pe lună indică un timp mediu per dosar și mai mic, sub 5 minute (vezi secțiunea 9.3.1). 12 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII folosite în România atât pentru evaluarea și specializare, județ și localitate. Volumul de determinarea dizabilității, cât și pentru identificarea muncă per membru SECPAH diferă semnificativ nevoilor de servicii sunt încă prea concentrate pe în funcție de specializarea sa, nivelul cel mai mare aspectele medicale, insuficient de participative și înregistrându-se în rândul medicilor specialiști. Cu bazate pe modele care trebuie revizuite pentru a toate că volumul de muncă al personalului SECPAH include resursele persoanei, felul în care dorește s-a redus în timpul pandemiei de COVID-19, acesta să trăiască, și factorii de mediu, pe lângă nevoile este în continuare relativ mare. În general, volumul identificate prin evaluare. de muncă este extrem de mare la nivelul CEPAH, mai ales că membrii comisiilor au cel puțin un loc de muncă cu normă întreagă în afară de activitățile B. Provocări cheie privind instituțiile lor în CEPAH. Discrepanțele între județe sunt și capitalul uman marcante și depind atât de numărul persoanelor cu dizabilități din județ, cât și de dimensiunea și În general, SPAS și SECPAH nu au suficient componența SECPAH/CEPAH. personal specializat, iar dimensiunea CEPAH nu Lipsesc competențele și formarea privind este stabilită în funcție de mărimea populației cadrul CIF. Formarea personalului este minimă de persoane cu dizabilități înregistrată oficial la nivelul SPAS, SECPAH și CEPAH. În special în județ. Principala problemă legată de resursele formarea privind CIF este extrem de limitată. Din umane o constituie necesitatea suplimentării totalul de 478 de angajați ai SPAS-urilor studiate, personalului. Doar aproximativ o treime dintre doar cinci persoane au participat vreodată la un curs autoritățile locale dispun, la nivelul localității, de formare referitor la CIF. La nivelul CEPAH, din de un SPAS acreditat în condițiile legii. Cel mai 120 de membri, doar 8 (din 8 județe) au participat mare deficit se înregistrează la nivelul persoanelor vreodată la cursuri de formare privind cadrul CIF. responsabile de furnizarea serviciilor sociale și De asemenea, în cadrul SECPAH-urilor studiate, la nivelul managerilor de caz și responsabililor doar 12 din totalul de 346 specialiști, din doar trei de caz pentru adulții și copiii cu dizabilități județe, au participat la un curs de formare privind care trăiesc în familie. Numai câteva SECPAH CIF în ultimele 12 luni (în 2020). îndeplinesc cerințele referitoare la specializarea personalului menționate în lege. Specialiștii precum psihopedagogii, kinetoterapeuții, instructorii de C. Provocări privind interacțiunea educație și pedagogii de recuperare se regăsesc într- cu persoanele solicitante și un număr mic de județe și reprezintă o proporție gestionarea informațiilor foarte scăzută din totalul angajaților SECPAH. Din perspectiva schimbării de paradigmă de Nu există un sistem de management al la o abordare medicală la una holistică, actuala informațiilor în domeniul dizabilității și, în expertiză tehnică nu este aliniată la CIF nici general, procesele de la nivelul întregului sistem la nivelul CEPAH, nici și în cadrul SECPAH. nu sunt automatizate. Majoritatea activităților Predomină medicii de familie și medicii generaliști, legate de evaluarea gradului de handicap se în timp ce specialiștii în expertiza medicală a realizează pe suport de hârtie.14 Aplicațiile capacității de muncă și în medicină fizică și informatice ce permit automatizarea funcțiilor și reabilitare (MFR) sunt foarte puțini la număr.13 O a proceselor cheie au funcționalități limitate sau prezență mai consistentă a acestor specialiști ar sunt inexistente, motiv pentru care majoritatea contribui la îmbunătățirea modului de aplicare activităților precum controalele încrucișate, a instrumentelor de evaluare complexă și la validarea și verificarea, administrarea beneficiilor, recomandarea unor servicii/beneficii mai adecvate administrarea plăților și gestionarea datelor nevoilor persoanelor încadrate în grad și tip de beneficiarilor sunt realizate manual. Există handicap. diferențe substanțiale între județe în ceea ce Angajații care deservesc persoanele cu privește tipurile de date care sunt înregistrate în dizabilități au un volum de muncă foarte aplicațiile informatice folosite în scopul evaluării ridicat, care variază considerabil în funcție de și încadrării în grad de handicap. În multe județe, 13 Legislația (art. 49 din HG nr. 268/2007) menționează ,,medic de specialitate” fără nici o altă cerință specifică sau restricție. 14 ANDPDCA implementează în prezent un proiect cu finanțare europeană pentru dezvoltarea Sistemului Național de Management privind Dizabilitatea. Sumar executiv I 13 datele referitoare la înregistrarea și verificarea CEPAH folosesc datele în scopul documentării inițială a dosarelor sunt trecute doar în registre politicilor publice relevante pentru persoanele cu pe suport de hârtie și nu în format electronic. Nu dizabilități și foarte puține dintre ele recurg la o sunt disponibile nici date cu privire la fenomenul abordare participativă. de abandon/renunțare la demersul de încadrare pe parcurs sau de refuz de înregistrare a cererii de evaluare și nici despre ieșirile din sistem. Calitatea D. Provocări privind informarea datelor din bazele de date existente este destul de slabă. La nivel de SECPAH/CEPAH nu este Lipsa unor programe adecvate de informare prevăzut niciun specialist în IT, administrare de în domeniul dizabilității limitează resursele date sau analiză de date, și nici operatori de date. disponibile pentru persoanele cu dizabilități. În lipsa acestor resurse umane și în condiții de Multe persoane cu dizabilități din România nu volum de muncă foarte mare, gestionarea deficitară au acces la aceleași oportunități educaționale a datelor, calitatea scăzută a datelor, precum și slaba și profesionale ca persoanele fără dizabilități. utilizarea a acestora sunt rezultate previzibile. Programele de informare nu reușesc să faciliteze În România, etapa de întocmire, depunere incluziunea persoanelor cu dizabilități la nivelul și înregistrare a dosarului este mult mai societății și nu le oferă mai multe opțiuni sau împovărătoare decât în multe alte țări. Experiența asistență adecvată. În cazul multor persoane cu internațională arată că majoritatea țărilor au pus în dizabilități, stigmatizarea asociată cu dizabilitatea aplicare diferite măsuri pentru a reduce la minimum are un impact major asupra participării lor. numărul de documente pe care ar trebui să le Programele existente oferă informații prezinte un solicitant. În sistemele administrative incomplete și insuficient adaptate la diferitele mai avansate, o persoană se poate înregistra tipuri de dizabilitate și la grupurile vulnerabile electronic direct la serviciile care furnizează expuse riscurilor sociale. Atât informațiile evaluare în vederea încadrării în grad de handicap, furnizate online de către DGASPC (SECPAH), cât documentele medicale sunt vizualizate/descărcate și comunicarea offline sunt adaptate doar parțial automat dintr-un sistem de e-sănătate, în timp ce pentru eliminarea barierelor de acces în funcție o anchetă socială (dacă este necesară) este obținută de tipul de dizabilitate. Informarea incluzivă este prin protocoale instituționale fără implicarea, disponibilă doar în unele județe și, în principal, în costurile și efortul solicitantului. România ar trebui, orașele mai mari. O persoană cu deficiență de auz de asemenea, să avanseze pe această cale, regândind din România care solicită un certificat de încadrare procesele administrative pentru a simplifica accesul în grad de handicap poate beneficia de asistență la servicii, evitând în același timp duplicarea și din partea unui interpret al limbajului mimico- urmărirea de foloase necuvenite. gestual doar la sediul unui SPAS din zece și doar Datele colectate sunt utilizate pentru raportările la sediul a aproximativ jumătate dintre DGASPC- interne și, rareori, pentru documentarea politicilor urile din țară. În cazul utilizatorilor de scaun rulant, publice și identificarea nevoilor de servicii sociale accesul fizic este de asemenea unul foarte limitat, relevante pentru persoanele cu dizabilități. La deoarece majoritatea acestor sedii nu sunt dotate cu nivel local, unele SPAS-uri formulează politici, rampe, nu au locuri de parcare speciale sau nu sunt deși nu dețin date. În schimb, altele dispun de date echipate cu toalete accesibilizate. Există obstacole solide pe care nu le folosesc la formularea unor legate de accesibilitatea financiară și geografică, politici adresate persoanelor cu dizabilități. Totuși, care îngreunează obținerea documentelor medicale. majoritatea SPAS-urilor raportează că adoptă o Alte blocaje ce apar în etapa de depunere a abordare participativă, implicând reprezentanții dosarului sunt cauzate de lipsa sprijinului acordat persoanelor cu dizabilități în analiza datelor de către autorități, vârsta la care a fost diagnosticată colectate și în definirea politicilor. oficial boala, lipsa comunicării accesibilizate și lipsa La nivel județean, rapoartele de monitorizare cunoștințelor privind existența și posibilitatea de și evaluare ale SECPAH și CEPAH sunt rareori a solicita pachetul de beneficii și servicii acordat diseminate în spațiul public. Mai puțin de jumătate în baza certificatului de încadrare în grad și tip de dintre SECPAH și mai puțin de o cincime dintre handicap. 14 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII E. Provocări privind evaluarea F. Provocări privind tranziția de la nevoilor și managementul de caz copil la adult Nu există o metodologie transparentă pentru Procesul de tranziție al tinerilor cu dizabilități la elaborarea, implementarea și monitorizarea evaluarea pentru adulți este deficitar în informații, planurilor individualizat de intervenție. În sprijin și consiliere. În momentul în care împlinesc România, evaluarea nevoilor persoanelor cu 18 ani, tinerii cu dizabilități constată adesea că nu dizabilități nu se realizează cu instrumente de mai au acces la sprijinul și serviciile de care au nevoie evaluare adecvate și potrivit unei metodologii și se pierd prin breșele unui sistem ineficient de specifice. Conform legislației în vigoare, singurele protecție a persoanelor adulte. Lipsa informațiilor instrumente care cuprind concluzii privind referitoare la procesul de tranziție, neînțelegerea nevoile persoanelor cu dizabilități sunt Programul schimbărilor de la nivelul sistemului de evaluare individual de reabilitare şi integrare socială (PIRIS) și absența consilierii generale îngreunează procesul şi Planul individual de servicii (PIS). Cu toate că de tranziție pentru numeroase familii. aceste planuri sunt esențiale pentru asigurarea Pentru mulți tineri cu dizabilități, tranziția este unei corelări între ceea ce are nevoie o persoană, una abruptă și confuză. Legea definește sprijinul la modul în care își dorește să trăiască și tipul de care au dreptul tinerii cu dizabilități în perioada sprijin de care beneficiază, cadrul legislativ nu de tranziție la viața de adult, însă, în practică, include nicio metodologie pentru completarea sau acesta este aproape inexistent, lăsând tinerii cu pentru implementarea și monitorizarea acțiunilor dizabilități și familiile lor să se descurce singuri în prevăzute. Aceste instrumente sunt folosite doar în fața noii lor realități. Sunt necesare reforme pentru unele județe, practicile existente legate de elaborarea a ușura procesul de tranziție și pentru a crea servicii PIS și PIRIS variază semnificativ între județe, uneori adecvate, care să sprijine copilul și familia acestuia acestea sunt completate superficial, iar asistenții pe parcursul perioadei dificile de tranziție. sociali și managerii de caz nu le folosesc la fel de mult cât ar trebui. Planurile individualizate (PIS și PIRIS) G. Provocări privind contestarea existente sunt de slabă calitate, iar conținutul lor certificatului de handicap nu este introdus în baza(ele) de date a(le) SECPAH/ CEPAH, în timp ce managementul de caz pentru Procesul de contestare a certificatului de încadrare persoanele adulte cu dizabilități este încă într-o în grad și tip de handicap este deficitar. În ciuda fază incipientă de dezvoltare. Din perspectiva CIF, legislației în vigoare menite să înlesnească acest ambele tipuri de planuri individualizate utilizate în proces, astfel încât o persoană cu dizabilități să România (PIRIS și PIS) sunt încă prea concentrate pe poată contesta certificatul de handicap, autoritățile nevoi, în special cele de natură medicală, insuficient responsabile de aceste procese (instanțele) nu de participative și bazate pe modele care trebuie dețin cunoștințele necesare și nu au acces la revizuite pentru a include resursele persoanei, felul opiniile experților pentru a putea lua o decizie în care dorește să trăiască, și factorii de mediu, pe fondată pe criterii obiective. Dimpotrivă, aceste lângă nevoile identificate prin evaluarea complexă. contestații sunt soluționate, de obicei, într-un mod Prin urmare, PIRIS-urile, așa cum sunt acum, au foarte subiectiv. În plus, instanțele de contencios o legătură slabă cu concluziile evaluării complexe administrativ nu soluționează cu celeritate și nu reprezintă nici măcar o schiță a unui plan de contestațiile împotriva certificatului de handicap, intervenție, în timp ce PIS-urile existente sunt doar contrar cerinței legale. Asistența juridică publică liste de recomandări generale, care nu respectă nici gratuită este disponibilă, dar este puțin cunoscută măcar standardele de bază ale informării adecvate, și foarte puțin utilizată. Demersul de contestare a cu atât mai puțin orientarea sau îndrumarea certificatului de încadrare în grad de handicap este persoanelor cu dizabilități către serviciile necesare. caracterizat de lipsa probațiunii uniformizate la În plus, nu există un mecanism de monitorizare nivelul instanțelor de judecată, cu privire la aspecte și evaluare conectat la PIS și PIRIS. În consecință, precum admisibilitatea excepției tardivității, a datele din PIRIS nu sunt înregistrate și analizate probei cu martori sau cu experți independenți, pentru a identifica nevoile de servicii sociale pentru declararea nepublică a ședinței de judecată, persoanele cu dizabilități la nivel județean. serviciu de suport pe perioada procesului, termene scurte de judecată sau motivarea judecătorului. Per Sumar executiv I 15 ansamblu, procedurile judiciare sunt într-o mică mecanism de redresare a plângerilor și contestațiilor măsură adaptate la nevoile specifice ale persoanelor ca și cale alternativă pentru persoanele cu dizabilități cu dizabilități, în conformitate cu CDPD (art. 13). nemulțumite de încadrare. De asemenea, la nivel de DGASPC, nu există un Tabloul general al provocărilor Provocări din perspectiva CIF Provocări generale Evaluarea și încadrarea în grad de handicap • Procesul și instrumentele de evaluare complexă în • Decizia CEPAH nu diferă de evaluarea complexă vederea încadrării în grad de handicap folosite de către efectuată de SECPAH. SECPAH nu sunt aliniate la principiile CIF. • Nu există o abordare unitară a încadrării în grad și tip de • Decizia este bazată predominant pe decizia medicului handicap la nivelul țării. specialist, criteriile medico-psihosociale nefiind aliniate • Procesul decizional din cadrul SECPAH și CEPAH este la conceptul dizabilității definit în cadrul CIF. lipsit de transparență, deoarece nu există proceduri • La nivelul criteriilor medico-psihosociale, evaluarea standard. deficienței/handicapului nu este susținută de o metodologie științifică solidă, fie de dovezi, fie de un puternic consens metodologic. Instituții și capital uman • Formarea privind cadrul CIF este minimă. • În general, SPAS și SECPAH nu au suficient personal • Din perspectiva schimbării de paradigmă (trecerea de la specializat, în timp ce dimensiunea CEPAH nu o abordare medicală la una holistică), actuala expertiză corespunde numărului de persoane cu dizabilități tehnică nu este aliniată la CIF nici la nivelul CEPAH, nici înregistrate oficial la nivelul județului. în cadrul SECPAH. • Volumul de muncă al angajaților care deservesc persoanele cu dizabilități este foarte ridicat și variază considerabil în funcție de județ și specializare. • Formarea personalului este minimă la toate nivelurile: SPAS, SECPAH și CEPAH. Gestionarea informațiilor și informarea • Procesul de gestionare a datelor este foarte fragmentat • Automatizarea proceselor este minimă la nivelul între județe și în interiorul județelor (la nivelul SECPAH, întregului sistem. CEPAH și al secretariatului), îngreunând realizarea • Majoritatea activităților legate de evaluarea gradului de evaluării complexe într-o manieră corespunzătoare. handicap se realizează pe suport de hârtie. • Informațiile furnizate sunt incomplete și adaptate • Calitatea datelor din bazele de date existente este destul insuficient la diferitele tipuri de dizabilitate și la grupurile de slabă. vulnerabile expuse riscurilor sociale. • Datele colectate sunt utilizate în scopul raportării și mai • Lipsa unor programe adecvate de informare în rar în scopul documentării politicilor publice relevante domeniul dizabilității limitează resursele disponibile pentru persoanele cu dizabilități. pentru persoanele cu dizabilități. • Se raportează obstacole legate de accesibilitatea financiară și geografică, care îngreunează obținerea documentelor medicale. • Sunt necesare îmbunătățiri pentru reducerea barierelor cu care se confruntă grupurile vulnerabile. Actuala interfață dintre persoane și instituții reprezintă o verigă slabă a sistemului din domeniul dizabilității. 16 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Provocări din perspectiva CIF Provocări generale Evaluarea de nevoi și managementul de caz • Managementul de caz pentru persoane adulte cu • Nu există o metodologie specifică și instrumente dizabilități este încă într-o fază incipientă de dezvoltare, adecvate de evaluare a nevoilor persoanelor cu mai ales pentru persoanele care trăiesc în familie. dizabilități. • Pentru actualele planuri individualizate de intervenție (PIRIS și PIS) nu există o metodologie transparentă sau proceduri unitare pentru completarea, implementarea și monitorizarea acțiunilor prevăzute în cadrul acestora. Tranziția de la copil la adult cu dizabilități • Copiii cu dizabilități nu sunt evaluați pe baza acelorași • Tranziția la vârsta adultă este însoțită, în unele cazuri, criterii ca adulții, existând astfel diferențe la nivelul de modificarea încadrării sau chiar de neîncadrarea în evaluărilor. grad de handicap, fapt care determină o vulnerabilizare a tânărului care se confruntă dintr-o dată cu o situație pentru care resursele sale adaptative și de autodeterminare sunt insuficient dezvoltate (spre exemplu, situația în care schimbarea gradului de handicap duce la pierderea dreptului la asistentul personal). • Există o lipsă a informațiilor referitoare la procesul de tranziție. • Absența consilierii îngreunează procesul de tranziție pentru numeroase familii. • Pentru mulți tineri cu dizabilități, tranziția este una abruptă și confuză. • Legea definește sprijinul ce trebuie acordat în perioada de tranziție, însă, în practică, acesta este aproape inexistent. Contestarea certificatului • Contestațiile privind încadrarea în grad de handicap • Procedura de contestare a certificatului de încadrare în sunt soluționate cu foarte multă subiectivitate. grad de handicap este deficitară. • Judecătorii și avocații nu sunt instruiți în legătură cu • O informare detaliată cu privire la modul în care se criteriile medico-psihosociale și nici cu cadrul CIF. face o contestație, accesibilă tuturor persoanelor care contestă sau care vor să conteste certificatul, în conformitate cu CDPD (art. 9), nu este disponibilă în toate județele. • Mecanismul de contestare a certificatului nu are încorporată o dimensiune de învățare continuă și nici nu respectă principiul de transparență. • Instanțele nu dețin cunoștințele necesare și nu au acces la opiniile experților pentru a putea lua o decizie fondată pe expertiză de specialitate. Sumar executiv I 17 Recomandări cheie privind politicile Evaluarea și încadrarea în grad de handicap, și dezvoltarea interoperabilității bazelor de alături de evaluarea nevoilor de servicii pentru date vor crește transparența la toate nivelurile persoanele cu dizabilități din România trebuie demersului de încadrare în grad și tip de modificate pentru a asigura o aliniere la principiile handicap, vor simplifica și îmbunătăți fluxurile CIF. Procesul de reformă ar trebui să includă trei de lucru și vor spori semnificativ performanța piloni principali, introduși succesiv, după cum sistemului. urmează: Pilonul B. Îmbunătățirea accesului la Pilonul A. Îmbunătățirea evaluării și servicii adaptate nevoilor specifice ale încadrării în grad de handicap prin persoanelor cu dizabilități introducerea cadrului CIF • Prioritizarea informării persoanelor cu • Introducerea unor instrumente bazate pe dizabilități. cadrul CIF. Noul set de instrumente ar trebui să • Îmbunătățirea evaluării nevoilor și dezvoltarea includă un instrument psihometric adecvat, care managementului de caz pentru persoanele se poate aplica rapid, este eficient și aliniat în adulte cu dizabilități. Regândirea rolului totalitate la cadrul CIF. atribuit managementului de caz în evaluarea • Elaborarea unor proceduri clare, în concordanță nevoilor de servicii și în procesul de reabilitare cu principiile CIF, care să simplifice procesul, constituie o prioritate importantă în România. să crească eficiența administrativă și să asigure • Asigurarea unei tranziții treptate de la copil respectarea principiilor stipulate în Convenția la adult și optimizarea consilierii. Procesul de privind drepturile persoanelor cu dizabilități tranziție de la copil la adult ar trebui simplificat (CDPD). și articulat în mod clar în cadrul unor legi și • Investiții în dezvoltarea competențelor în CIF proceduri noi. la toate nivelurile, SPAS, SECPAH și CEPAH, • Facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități precum și a altor specialiști cum sunt judecătorii de a se adresa direct instanțelor și dezvoltarea și avocații. unui mecanism de redresare a plângerilor. • Creșterea interacțiunii cu persoanele solicitante și o mai bună gestionare a datelor. Digitalizarea 18 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Pilonul C. Integrarea tuturor sistemelor fragmentarea pronunțată a sistemului din domeniul din domeniul dizabilității dizabilității din prezent reprezintă un factor ce trebuie avut în vedere în momentul elaborării Integrarea tuturor sistemelor din domeniul noului set de instrumente și proceduri menit să dizabilității din România nu face obiectul producă o schimbare de paradigmă în domeniul prezentului raport sau al prezentului Acord de dizabilității. servicii de asistență tehnică. Cu toate acestea, Pilonul A. Îmbunătățirea evaluării și încadrării în grad de handicap prin introducerea cadrului CIF Introducerea unor instrumente bazate Definirea și elaborarea unor proceduri pe cadrul CIF: integrarea funcționării în clare, în concordanță cu principiile CIF evaluarea gradului de handicap Este absolut necesar să se redefinească și să Modernizarea sistemului de evaluare a gradului se implementeze noile proceduri fondate pe de handicap din România presupune integrarea principiile CIF. Noile proceduri ar trebui elaborate informațiilor în procesul de evaluare, într-o în cadrul unei colaborări care să implice specialiști, manieră pertinentă și fundamentată științific. asistenți sociali, experți internaționali în domeniul Prima reformă care este esențială și necesară pentru CIF, responsabili de politici și activiști pentru modernizarea demersului de evaluare a gradului drepturile persoanelor cu dizabilități. Aceasta va de handicap o constituie colectarea informațiilor oferi o ocazie unică de a redefini și a introduce o referitoare la funcționare, într-o manieră consistentă, abordare funcțională modernă pentru eficientizarea standardizată la nivelul tuturor județelor și activității de încadrare în grad de handicap. fundamentată științific. În al doilea rând, aceste Asigurarea unor instrumente și proceduri uniforme informații trebuie să aibă același impact real, la nivelul județelor constituie practic o necesitate transparent și cuantificabil asupra evaluării finale din perspectiva drepturilor omului și ar trebui să în vederea încadrării în grad de handicap în toate reprezinte o prioritate cheie în cadrul reformelor de cazurile și în toate județele. politică. În loc de șase domenii de evaluare complexă, Ar trebui create proceduri separate la nivelul sistemul ar trebui să strângă informații referitoare SPAS, SECPAH și CEPAH. Procedurile ar trebui la funcționare, într-o manieră uniformă, folosind să vizeze aspecte cheie ale evaluării în vederea un singur instrument psihometric standardizat. încadrării în grad de handicap, inclusiv coordonarea Actuala evaluare complexă în vederea încadrării în între instituții, proceduri în cazul discrepanțelor și grad de handicap, ce cuprinde șase domenii, ar trebui fraudelor, proceduri privind modul în care ar trebui înlocuită cu o evaluare medicală, însoțită de un scor să funcționeze echipele multidisciplinare și modul de evaluare a funcționării obținut prin aplicarea în care ar trebui să ia decizii în baza cadrului CIF, unui instrument psihometric, aliniat în întregime la proceduri care să asigure în mod eficient tranziția modelul CIF privind funcționarea și dizabilitatea; de la copil la adult și planurile individuale de acesta ar trebui folosit într-o manieră standardizată intervenție, PIS și PIRIS. Interacțiunea cu persoana și unitară în fiecare județ. Instrumentul trebuie să fie unul adecvat din punct de vedere științific pentru solicitantă în timpul anchetei sociale ar trebui să a permite obținerea unui scor global sau total al urmeze, de asemenea, instrucțiuni și proceduri bine dizabilității persoanei, preferabil în baza unei scale stabilite. integrale. Această modificare a instrumentelor va Rolul și responsabilitățile CEPAH, în raport necesita schimbări la nivelul responsabilităților și al cu SECPAH, ar trebui clarificate și standardizate procedurilor folosite atât de către SECPAH, cât și de la nivelul județelor. Recomandăm revizuirea către CEPAH. generală a rolurilor și responsabilităților CEPAH Ar trebui revizuite actualele criterii medico- și ale SECPAH în contextul evaluării gradului de psihosociale prin o actualizare și o modificare a handicap, ținând cont de faptul că ideal ar fi ca informațiilor medicale care să permită evaluarea evaluarea și încadrarea în grad de handicap să comună a afecțiunilor și a comorbidităților, fie realizate de o singură structură instituțională precum și alinierea la Clasificarea Internațională a și, pe cât posibil, cu ajutorul unor instrumente și Maladiilor (CIM-11). proceduri standardizate la nivelul tuturor județelor Sumar executiv I 19 din România. În cadrul acestei revizuiri, ar trebui prezentate în cadrul CIF, indiferent dacă dețin sau să se urmărească plusvaloarea pe care o poate crea nu experiența clinică și expertiza necesară pentru CEPAH și evitarea suprapunerii sau a redundanței evaluarea dizabilității la modul general, mai puțin cu SECPAH. Îmbunătățirea procedurilor și în anumite domenii specifice ale funcționării, cum instrumentelor de lucru va crește performanța ar fi mobilitatea, viața independentă sau ocuparea. sistemului. Reforma ar trebui însoțită de o serie de îmbunătățiri la nivelul personalului. Trebuie Investiții în dezvoltarea competențelor găsite soluții pentru suplimentarea personalului și asigurarea unui număr suficient de medici Investițiile în capitalul uman și organizarea specialiști, cu precădere în medicină fizică și unor cursuri de formare privind cadrul CIF sunt reabilitare, pe cât posibil. Sensibilizarea și formarea esențiale pentru explicarea și utilizarea corectă a specialiștilor din cadrul SECPAH și CEPAH ar putea acestei clasificări, precum și pentru evidențierea produce o schimbare majoră. Volumul de muncă al impactului și a utilității sale în practica de zi cu zi, specialiștilor ar trebui diminuat și echilibrat. în special în cadrul echipelor multidisciplinare. Când se trece de la abordarea medicală la o abordare Creșterea interacțiunii cu persoanele holistică și multidimensională a funcționării în baza solicitante și o mai bună gestionare a cadrului CIF, apar schimbări și la nivelul cerințelor privind calificarea și expertiza evaluatorilor. Ar datelor trebui organizate cursuri de formare privind cadrul Digitalizarea și dezvoltarea interoperabilității CIF pentru tot personalul și ar trebui multiplicate bazelor de date vor crește transparența la toate oportunitățile de schimb de experiență și nivelurile demersului de încadrare în grad de dezvoltare a echipelor. Formarea personalului handicap, vor simplifica fluxurile de lucru și ar trebui extinsă la nivelul tuturor instituțiilor vor crește semnificativ performanța sistemului. implicate în demers, SPAS-uri, SECPAH-uri și CIF oferă o platformă adecvată pentru colectarea CEPAH-uri. Și judecătorii și alte categorii relevante și stocarea electronică a informațiilor privind de specialiști ar trebui să dispună de formare cu sănătatea și funcționarea, într-o manieră ce privire la noile proceduri și metodologii bazate pe garantează interoperabilitatea semantică cu alte CIF. În cazul anumitor categorii de specialiști (de platforme existente. Ar trebui realizate demersuri exemplu, terapeuții ocupaționali), formarea privind ample pentru a asigura că toate instrumentele de cadrul CIF ar trebui aliniată la conținutul curricular colectare a datelor privind sănătatea și reabilitarea, al programului de certificare. folosite în mod uzual, corespund clasificărilor CIF, Alinierea la cadrul CIF presupune ca procesul astfel încât noile date bazate pe cadrul CIF să fie de evaluare să nu fie determinat exclusiv de compatibile cu datele clinice colectate anterior și cu expertiza medicală, deși beneficiază de aceasta. alte baze de date mai vechi. Toți evaluatorii sau membrii echipelor ori comisiilor Ar trebui creat un sistem de management de evaluare ar trebui să fie informați și instruiți al informațiilor care să permită gestionarea și pentru a înțelege funcționarea din perspectiva administrarea sistemului privind dizabilitatea. CIF și necesitatea de a aborda dizabilitatea Este vital să se conecteze mai multe baze de date ca pe o experiență globală, trasată de factori și să fie disponibile date. Ar trebui dezvoltat un determinanți ce țin atât de sfera sănătății, cât și de program informatic de validare a datelor. Ar trebui mediu. Specialiștii în medicină fizică și reabilitare îmbunătățite sau create aplicații informatice pentru dețin atât cunoștințele, cât și expertiza clinică automatizarea funcțiilor și a proceselor cheie, precum necesare pentru a face o evaluare a funcționării în controalele încrucișate, validarea și verificarea, baza informațiilor și documentației suficiente și administrarea beneficiilor, administrarea plăților și adecvate. Și alți specialiști din domeniul reabilitării managementul datelor beneficiarilor. Ar trebui să – kinetoterapeuți, terapeuți ocupaționali, terapeuți se transmită orientări clare județelor cu privire la educaționali și vocaționali – sunt la fel de familiarizați datele ce trebuie colectate și ar trebui dezvoltat un cu noțiunile referitoare la funcționare și dizabilitate soft pentru înregistrarea datelor. 20 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Pilonul B. Îmbunătățirea accesului la servicii adaptate nevoilor specifice Persoanele cu dizabilități întâmpină numeroase comunicare susținută pentru a schimba modul bariere în accesarea serviciilor medicale și a celor în care sunt percepuți actualii beneficiari, conexe. Aceste bariere sunt cauzate de absența precum și percepția generală a dizabilității ca politicilor și a strategiilor, de lacune în acordarea un „handicap” și a certificatului de încadrare și furnizarea serviciilor și de lipsa familiarizării în grad de handicap ca o compensație pentru cu programele și serviciile dedicate persoanelor anumite afecțiuni medicale. cu dizabilități. Eficientizarea serviciilor cheie • Ar trebui încurajată implementarea unor și asigurarea accesului la servicii eficiente de programe comune de dezvoltare și informare promovare, prevenire, planificare, tratament, de către SPAS, CEPAH și SECPAH. Ar trebui reabilitare și îngrijire paliativă reprezintă înființată o comisie formată din experți tehnici îmbunătățiri importante. din mai multe instituții cu scopul de a elabora și a testa un set de orientări în domeniul informării. Prioritizarea informării persoanelor cu Este esențial ca persoanele cu dizabilități să dizabilități participe la elaborarea unor astfel de programe și strategii. România ar trebui să articuleze în mod clar principalele teme pentru crearea unor programe Îmbunătățirea evaluării nevoilor și de informare și comunicare cu persoanele cu dizabilități. Se poate asigura un nivel egal de dezvoltarea managementului de caz reprezentare și o mai bună acoperire a persoanelor pentru persoanele adulte cu dizabilități cu dizabilități printr-o comunicare ce ține cont de Îmbunătățirea managementului de caz reprezintă aspectele culturale de adaptările necesare pentru o reformă importantă ce ar trebui realizată pentru a grupurile vulnerabile. Cu toate că este necesară o asigura că acesta este parte integrantă a sistemului analiză mai aprofundată în acest domeniu, se pot de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap. sintetiza câteva măsuri cheie, după cum urmează: Managerul de caz, în colaborare cu persoana • Sunt necesare studii mai aprofundate în încadrată în grad de handicap, evaluează, planifică, vederea elaborării unor strategii specifice, implementează, coordonează, monitorizează și inclusiv pentru o informare completă și evaluează opțiunile și serviciile necesare pentru a îmbunătățirea serviciilor și a accesului. O satisface nevoile persoanei. Managerii de caz nu metodă folosită în unele țări pentru optimizarea trebuie să se concentreze doar pe afectări sau pe informării este introducerea unui formular limitările de activitate ale persoanei, ci și pe barierele standardizat, de genul unui „formular verde”, și provocările ridicate de mediul exterior. Astfel, ce trebuie completat de către toți medicii managerii de caz utilizează abordarea CIF, integrată specialiști în situația în care diagnosticul stabilit și multidisciplinară, în elaborarea planurilor de se regăsește în criteriile medico-psihosociale de intervenție centrate pe persoană. încadrare în grad de handicap. Acesta poate fi Planurile individualizate PIS și PIRIS ar trebui însoțit de o broșură cu informații esențiale pe să devină obligatorii pentru toate persoanele care unitatea sanitară trebuie să o înmâneze încadrate în grad de handicap și ar trebui să persoanelor care primesc formularul verde. fie îmbunătățite. Aceste instrumente trebuie • Este esențială evaluarea sistematică a standardizate și armonizate pentru a asigura eficacității eforturilor întreprinse. Ar trebui o evaluare riguroasă a nevoilor persoanelor cu realizată o evaluare completă a programelor și dizabilități, în baza unei metodologii specifice, de practicilor de informare în vederea identificării preferat aliniată la CDPD și la CIF. Ar trebui să existe nevoilor viitoare de formare și dezvoltare și în un mecanism de monitorizare a implementării vederea diseminării celor mai bune practici în PIRIS/PIS, care să fie evaluat frecvent. acest domeniu. Ar trebui extins pachetul de servicii asociat • În vederea susținerii reformelor ar trebui cu demersul de încadrare în grad de handicap. modificat mesajul cheie, din „handicap” Serviciile ar trebui să fie disponibile în toată în „dizabilitate” atât în legislație, cât și în țara, inclusiv în zonele izolate și în mediul rural. documentele de politici publice. În egală ANDPDCA ar trebui de asemenea să aibă în vedere măsură, este nevoie de informare, educare și introducerea unor noi măsuri de sprijin, cum ar Sumar executiv I 21 fi programe de acordare a unui ajutor financiar furniza programe de pregătire pentru viața de pentru adaptarea locuinței sau a autovehiculului adult desfășurate în colaborare sau în parteneriat în raport cu nevoile unei persoanei cu dizabilități. cu persoanele juridice, publice ori private, care să Dezvoltarea unei platforme integrate, coordonate vizeze cu prioritate creșterea participării tinerilor cu de către ANDPDCA, cu informații despre beneficiile dizabilități atât la educație, cât și la piața muncii. și serviciile disponibile pe tot parcursul vieții Tranziția la viața adultă ar trebui asociată și cu un persoanelor încadrate în grad de handicap ar putea program de evaluare a nivelului de dezvoltare a aduce un plus important. deprinderilor de viață independentă care să fie Dezvoltarea serviciilor de reabilitare medicală aplicat unitar la nivelul țării pentru toți tinerii cu și profesională în baza cadrului CIF reprezintă o dizabilități, cu precădere pentru tinerii care trăiesc prioritate cheie pentru reformarea sistemului din în familie. Corelat, trebuie dezvoltate programe de domeniul dizabilității și eficientizarea planurilor facilitare a trecerii la viața independentă. individuale (PIS, PIRIS). Îmbunătățirea accesului Măsurile de sprijin pentru tinerii cu dizabilități persoanelor cu dizabilități la serviciile existente nu asigură o trecere coerentă și lină la viața de adult. este un alt aspect important. Ar trebui efectuate Cele mai multe dintre măsuri sunt disponibile doar mai multe demersuri la nivel județean pentru în puține județe și pentru un număr mic de tineri. dezvoltarea parteneriatelor, a comunicării și a Dezvoltarea măsurilor de sprijin este considerată colaborării între Direcția Generală de Asistență a fi cheie, dar în același timp nu este posibilă în Socială și Protecția Copilului (DGASPC)/SECPAH condițiile și cu resursele pe care le au la dispoziție și ceilalți furnizori de servicii (publici și privați) în prezent atât serviciile de evaluare, cât și comisiile în vederea creării unei rețele funcționale, în locul de evaluare. Factorii de decizie politică, structurile actualelor grupuri de servicii izolate. responsabile de evaluare a dizabilității și ONG- urile trebuie să coopereze pentru a susține soluții Asigurarea unei tranziții treptate de la și adoptarea ulterioară a unei noi legislații cu copil la adult privire la tranziția la viața de adult pentru tinerii cu dizabilități în România. Procesul de tranziție de la copil la adult ar trebui Facilitarea accesului persoanelor îmbunătățit. Ar trebui introduse proceduri de care cu dizabilități de a se adresa direct să beneficieze tinerii și familiile lor implicate în instanțelor și dezvoltarea unui mecanism procesul de tranziție. Ar trebui adoptate noi norme și proceduri care să asigure o mai bună colaborare de redresare a plângerilor între instituții. SECPAH și SECC, ca și CEPAH și CPC, ar trebui să aibă întâlniri consultative periodice Ar fi utilă elaborarea la nivel național a unui și să își transmită toate documentele de evaluare Ghid („Cum să contești certificatul de încadrare pentru a facilita procesul de tranziție. Ar trebui în grad de handicap”) care să fie pus la dispoziția să aibă loc întâlniri de acomodare și cunoaștere DGASPC-urilor din țară și să fie distribuit tuturor reciprocă între tinerii cu dizabilități și familiilor lor persoanelor cu dizabilități alături de certificat. cu reprezentanții SECPAH/CEPAH. Chiar și în condițiile actualului cadru legislativ, Ar trebui extinsă perioada oficială a tranziției Secretariatele CEPAH județene ar trebui să continue de la copil la adult, spre exemplu de la 16 ani la să primească şi înregistreze contestațiile formulate 20 de ani. În cazul tinerilor înscriși într-o formă împotriva certificatelor, precum și să colecteze date de învățământ, perioada ar trebui prelungită până în baza cărora să asigure publicarea de statistici, la obținerea diplomei sau împlinirea vârstei de 26 studii de caz sau informații mai detaliate despre de ani, cu menținerea aceleiași încadrări în grad tratarea anumitor cazuri, aspect important pentru a de handicap, astfel încât tinerii care studiază să demonstra legitimitatea mecanismului și a contribui continue să primească aceleași beneficii. la creșterea încrederii în eficiența acestuia. Începând de la vârsta de 16 ani, alături de Este necesară introducerea unui model tip de evaluările periodice, tânărul și familia ar trebui motivare a soluției de încadrare/neîncadrare din să beneficieze de consiliere pentru înțelegerea certificatul de handicap, care să fie completată efectelor tranziției de la copil la adult în ceea de SECPAH sau CEPAH și să poată fi folosită de ce privește o posibilă scădere a beneficiilor și a instanțele de judecată. La nivelul instanțelor de serviciilor acordate copilului. Alături de informare judecată, pentru a minimiza subiectivitatea în și consiliere, trebuie intensificate eforturile de a soluționarea contestațiilor împotriva certificatului 22 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII de handicap, este necesară asigurarea de sprijin sprijinul persoanelor nemulțumite de încadrare informațional sau de specialitate pe tema și ar putea reduce numărul de contestații depuse dizabilității și a criteriilor medico-psihosociale, în instanță. Acest nou mecanism de redresare nu alături de oferirea de cursuri de formare pe trebuie să fie o întoarcere la situația anterioară aceste subiecte atât în rândul judecătorilor, cât și anului 2017, cu o comisie unică la nivel național, al avocaților. În acest scop, ANDPDCA ar putea fără resurse suficiente, ci ar putea să se bazeze identifica și forma experți care să poată oferi pe o rețea de structuri județene sau regionale. De asistență instanțelor. asemenea, noul mecanism nu trebuie să împiedice La nivelul DGASPC, este recomandată cetățenii să își urmărească drepturile și interesele pe dezvoltarea unui mecanism de redresare a orice altă cale (proceduri de drept administrativ sau plângerilor și contestațiilor propriu-zis, care alte mecanisme oficiale de soluționare a litigiilor), să respecte principiile de accesibilitate, echitate, de la nivel național sau local, și nici nu este destinat predictibilitate, transparență și învățare continuă, să înlocuiască sistemul judiciar sau alte forme de care ar putea reprezenta o modalitate de a veni în recurs legal. Pilonul C. Integrarea tuturor sistemelor din domeniul dizabilității În România, sistemul din domeniul dizabilității de instrumente și proceduri menit să producă o prezintă o fragmentare pronunțată. Sistemul schimbare de paradigmă în domeniul dizabilității. paralel de pensii de invaliditate și drepturi acordate Pe viitor, România trebuie să continue persoanelor cu dizabilități și sistemul ce vizează reforma sistemului din domeniul dizabilității, copiii și persoanele adulte cu dizabilități există prin introducerea principiilor CIF, îmbunătățirea separat unul de celălalt, nivelul de integrare fiind evaluării nevoilor persoanelor cu dizabilități, unul minim. Existența altor sisteme cu programe dezvoltarea și creșterea calității serviciilor dedicate specifice ce cuprind pachete de beneficii și servicii persoanelor cu dizabilități, precum și a accesului la acordate în baza certificatului de încadrare în grad acestea, alături de facilitarea integrării sistemului. de handicap (de exemplu, majoritatea programelor Prima etapă a acestei ample reforme ar trebui să din domeniul sănătății) accentuează și mai mult o reprezinte introducerea CIF și îmbunătățirea fragmentarea. Demersul este costisitor și ineficient evaluării nevoilor persoanelor cu dizabilități. pentru persoanele cu dizabilități care trebuie Modernizarea sistemului de evaluare a gradului să parcurgă fiecare program separat, furnizând de handicap din România presupune integrarea aceleași informații și documente la nesfârșit și în procesul de evaluare a informațiilor referitoare așteptând la cozi lungi în sediile diferitelor instituții. la funcționare, într-o manieră pertinentă și Demersul este ineficient și pentru instituții, fundamentată științific. Prima și cea mai importantă deoarece poate cauza suprapuneri sau lacune în reformă o constituie așadar introducerea unor acoperirea populației, suprapunerea proceselor, noi instrumente și proceduri. Alinierea la CIF și irosirea resurselor și dificultatea de a identifica de CDPD a procedurilor, instrumentelor și criteriilor ce servicii au beneficiat clienții sau modul în care de evaluare a gradului de handicap are implicații sunt cheltuite fondurile dedicate protecției sociale la nivelul cerințelor referitoare la capitalul uman. a persoanelor cu dizabilități. Integrarea tuturor Ar trebui introdusă la toate nivelurile instruirea sistemelor din domeniul dizabilității din România cu privire la cadrul CIF. După introducerea acestor nu face obiectul prezentului raport sau al acestor elemente ale reformei, ar trebui îmbunătățite servicii de asistență tehnică. Cu toate acestea, calitatea serviciilor și accesul la acestea și ar trebui rămâne un element cheie al reformelor ce trebuie să se aibă în vedere integrarea sistemelor din avut în vedere în momentul elaborării noului set domeniul dizabilității. Sumar executiv I 23 Introducere Clasificarea internațională a funcționării, În prezent, în România, Autoritatea Națională dizabilității și sănătății (CIF) oferă un cadru pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, pentru clasificarea și măsurarea dizabilității, care Copii și Adopții (ANDPDCA) a inițiat un amplu consideră dizabilitatea un fenomen universal și proces de reformă a sistemului, centrat pe aplicarea multidimensional. Aplicarea CIF asigură abordări cadrului CIF în evaluarea dizabilității pentru mai integrate pentru colectarea și diseminarea persoanele adulte, pe lângă cel existent pentru copii. informațiilor și pentru formularea politicilor în Prin actualul Acord de asistență tehnică privind domeniu. O astfel de abordare poate fi stabilită prin modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității folosirea cadrului CIF și prin alinierea la principiile din România, Banca Mondială oferă asistență Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu ANDPDCA în vederea îmbunătățirii legislației care dizabilități (CDPD). Evaluarea trebuie să se bazeze reglementează evaluarea persoanelor adulte cu pe o abordare a dizabilității prin prisma drepturilor handicap din România. omului, să pună accentul pe nevoile persoanei Proiectul vizează acordarea sprijinului necesar generate de barierele din cadrul societății mai pentru (i) sistematizarea legislației naționale din degrabă decât pe deficiența propriu-zisă, să aibă domeniul evaluării gradului de handicap, prin în vedere și să țină cont de voința și de preferințele revizuirea acesteia conform abordărilor moderne persoanei și să asigure implicarea deplină a de evaluare a dizabilităților (abordări care respectă persoanelor cu dizabilități în luarea deciziilor.15 cadrul CIF), și (ii) încurajarea unei schimbări de Există o recunoaștere în rândul experților a paradigmă (trecerea de la o abordare prin prisma faptului că România ar trebui să schimbe procedura afectării la o abordare din perspectiva dizabilității),16 de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap prin creșterea capacității specialiștilor implicați în conformitate cu standardele CIF. În ultimii zece în procesul de evaluare a gradului de handicap la ani, au existat mai multe încercări în acest scop, însă toate nivelurile. Acest Acord de asistență tehnică în mare parte fără succes. cuprinde cinci seturi de activități ce se vor concretiza 15 Comitetul ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Comentariul general privind art. 19. 16 Bickenbach et al. (2015). 24 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII în șapte livrabile, asistență tehnică permanentă sistemului și a posibilelor bariere care pot întârzia și dezvoltarea capacității instituționale la nivel sau bloca procesul de reformă. național și județean. Principalele livrabile sunt: Practic, prezentul raport de diagnoză adună evidențe care să stea la baza tuturor acțiunilor 1. Raport de diagnoză a mecanismului actual de viitoare realizate în cadrul Acordului de asistență evaluare a dizabilității tehnică și constituie faza preliminară a procesului 2. Set de criterii medico-psihosociale propuse de elaborare a unui mecanism de evaluare a pentru modernizarea evaluării dizabilității dizabilității bazat pe CIF, care să permită și 3. Noi instrumente de lucru propuse pentru identificarea nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități. modernizarea evaluării dizabilității Livrabilul 1 este organizat în două volume. 4. Raport cu recomandări privind o procedură de Raportul de față reprezintă volumul 1, care include evaluare complexă a persoanelor cu dizabilități analiza datelor, principalele rezultate, concluzii și 5. Raport intermediar cu recomandări privind recomandări. Volumul 2 este un document tehnic determinarea dizabilității și evaluarea nevoilor17 ce descrie în detaliu pachetul metodologic conceput pentru studiul de fundamentare care stă la baza 6. Recomandări tehnice pentru facilitarea acestui raport. expertizei specifice în evaluarea dizabilității Raportul debutează cu descrierea contextului pentru cazurile care ajung în instanță general al evaluării dizabilității din România 7. Raport final cu recomandări privind (capitolul 1). Continuă cu prezentarea generală a determinarea dizabilității și evaluarea nevoilor. principalelor etape de implementare a demersului, alături de statistici referitoare la sistemul național de Livrabilul 1 este primul rezultat al proiectului și evaluare a dizabilității. Următoarele cinci capitole corespunde componentei 1 a Acordului de asistență (2-6) prezintă în detaliu fiecare etapă principală de tehnică. Obiectivul acestei componente este implementare, începând cu informarea, întocmirea, analiza actualului sistem din România cu privire depunerea și înregistrarea dosarului, evaluarea la (i) instrumentele de evaluare și determinare a și încadrarea în grad și tip de handicap, precum dizabilitații, (ii) procesele de evaluare a dizabilității și planurile individuale de intervenție folosite și (iii) modul în care evaluarea dizabilității este pentru evaluarea nevoilor de beneficii și servicii. conectată cu sistemul de protecție sociala pentru În continuare, capitolul 7 examinează mecanismul persoanele cu dizabilități. Mai precis, analiza de depunere a plângerilor și a contestațiilor permite înțelegerea aprofundată a modului în împotriva certificatului de handicap. Apoi, capitole care funcționează în prezent sistemul de evaluare 8 și 9 analizează aspectele instituționale cheie care a dizabilității în România și a rolului acestuia în afectează eficacitatea procesului de evaluare și îndrumarea persoanelor încadrate în grad și tip de determinare a dizabilității în România. Capitolul 8 handicap către beneficiile și serviciile de care au urmărește trecerea de la copil la adult cu dizabilități, nevoie. iar capitolul 9 examinează resursele umane, Pentru a atinge aceste obiective, prezentul raport managementul datelor și sistemul informatic, include, printre altele: (i) o analiză a instituțiilor procedurile, logistica și alte aspecte, pentru fiecare existente, a instrumentelor și procedurilor de dintre principalii actori organizaționali implicați. evaluare și încadrare în grad și tip de handicap Ultimul capitol extrage principalele concluzii implementate în prezent, a profilului și a capacității ale analizei, cu accent pe principalele provocări resurselor umane implicate în demers (competențe, și constrângeri pentru adoptarea unei abordări discipline și numărul suficient în raport cu nevoile holistice în evaluarea dizabilității și enumeră existente) și (ii) informații concludente despre recomandările pentru următorii pași ai proiectului. cele mai bune practici internaționale în domeniul Acest raport se adresează, în primul rând, evaluării și determinării dizabilității și rolul acestora specialiștilor din cadrul ANDPDCA care lucrează în identificarea nevoilor de beneficii și servicii de atât cu persoanele adulte cu handicap, cât și cu care persoanele cu dizabilități au nevoie. Rezultatele copiii cu dizabilități, precum și sutelor de specialiști acestor analize permit identificarea și înțelegerea implicați în evaluarea gradului de handicap la schimbărilor necesare pentru modernizarea nivelul întregii țări. 17 Acordul prevede un raport intermediar, după 6 luni de pilotare a noilor metodologii, instrumente și proceduri, și un raport final, după 12 luni de pilotare. Introducere I 25 Datele și metodologia18 Raportul de față prezintă o analiză fondată sociale elaborat de Banca Mondială.19 Adică, în pe dovezi, susținută de un amplu proces de funcție de principalele etape ale demersului de colectare a datelor. Pachetul metodologic, inclusiv obținere a certificatului de încadrare în grad și tip instrumentele de cercetare și descrierea procesului de handicap din România, mai precis (1) informare, de colectare a datelor, este prezentat integral în (2) întocmirea, depunerea și înregistrarea dosarului, volumul 2 al Livrabilului 1. Secțiunea de față descrie (3) evaluarea în vederea încadrării în grad și tip succint principalele elemente ale metodologiei de de handicap, (4) încadrarea în grad de handicap, cercetare concepute pentru acest raport. Datele au (5) planurile individuale de intervenție (sau fost colectate de echipa Băncii Mondiale în strânsă identificarea nevoilor și stabilirea pachetului de cooperare cu ANDPDCA, în perioada ianuarie- beneficii și servicii) și (6) depunerea plângerilor și a martie 2021. contestațiilor împotriva certificatului. În consecință, Cercetarea este structurată în funcție de cadrul cercetarea a cuprins toți actorii cheie – persoane analitic aferent sistemelor de acordare a protecției și instituții guvernamentale și neguvernamentale sociale, așa cum este definit acesta în Ghidul de – implicați în sistemul de evaluare și încadrare în resurse privind bazele sistemelor de acordare a protecției grad și tip de handicap la nivelul întregii țări. Harta 1: Acoperirea geografică a studiului de fundamentare (număr de participanți, în funcție de județ) BT 23 MM 15 SV SM 17 17 BN IS SJ 26 12 BH 31 NT 19 CJ 24 31 MS HR VS 18 3 BC AR 12 AB 22 6 11 SB BV CV VN GL TM HD 9 2 29 18 34 3 28 BZ CS VL AG PH 6 BR 0 GJ 15 14 TL DB 7 6 15 12 10 MH IF 4 IL 19 17 OT 101 B DJ 14 CL 12 CT TR GR 7 17 12 15 Sursa: Autorii. Notă: La nivel național, 741 de persoane au participat la studiul de fundamentare. 18 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. 19 Lindert et al. (eds.) (2020) Sourcebook on the Foundations of the Social Protection Delivery Systems. 26 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Infografic 1: Componentele studiului de fundamentare, pe scurt EVALUARE DEPUNERE ȘI ÎN VEDEREA ÎNCADRAREA INFORMARE PLANURI CONTESTAȚII ASPECTE ÎNREGISTRARE ÎNCADRĂRII ÎN ÎN GRAD ŞI TIP INSTITUȚIONALE GRAD ȘI TIP DE INDIVIDUALE ȘI PLÂNGERI DOSAR DE HANDICAP HANDICAP ACTORI CHEIE 1 2 3 4 5 6 7 NUMERE Q1 Q1 Q1 Q1 Q1=71 SPAS Interviuri=5 Interviuri Interviuri Interviuri Interviuri Q2A=51; SECPAH & Q2A, Q2B Q2A, Q2B Q2A, Q2B Q2A, Q2B Q2A, Q2B Q2B=388 SECC Focus grupuri Focus grupuri Focus grupuri Focus grupuri Focus grupuri Focus grupuri=5 Q3A=24; CEPAH & Q3A, Q3B Q3A, Q3B Q3A, Q3B Q3A, Q3B Q3A, Q3B Q3B=65 CPC Focus grupuri Focus grupuri Focus grupuri Focus grupuri Focus grupuri Focus grupuri=3 SECRETARIAT Q3C=27; CEPAH Q3C Q3C Q3D Q3C Q3D=26 Interviuri cu INSTANȚE judecători & Interviuri=7 avocați ONG Interviuri Interviuri Interviuri Interviuri Interviuri Interviuri Interviuri Interviuri=20 Persoane cu Experiența Experiența Experiența Experiența Experiența Experiența Experiența Experiența=35 dizabilități Interacțiunea Interacțiunea Interacțiunea Interacțiunea Interacțiunea Interacțiunea Interacțiunea Interacțiunea =20 Contestații Contestații=6 Sursa: Autorii. Introducere I 27 Metodologia de cercetare combină tehnici cantitative (persoana cu dizabilități); (ii) un profil al resurselor și calitative și include studii instituționale, umane implicate în evaluare, activitatea lor în sondaje de opinie, interviuri și discuții de grup. cadrul echipelor multidisciplinare, volumul de La activitățile de colectare a datelor, au luat parte muncă, fișele de post/rolurile, nevoile de formare peste 740 de specialiști; 570 dintre ei au răspuns a personalului la nivel local și județean etc.; (iii) în cadrul studiilor instituționale și al sondajelor, o descriere a sistemului informatic, a proceselor iar aproximativ 170 au participat la interviuri și de analiză a datelor și a informării proactive focus grupuri. O ilustrare sintetică a cercetării este a persoanelor cu dizabilități; (iv) pachetul de prezentată în Infograficul 1. beneficii și servicii recomandate (în cadrul planului În urma analizei documentare și a analizei individual de intervenție) și disponibile persoanelor legislației în vigoare, echipa Băncii Mondiale cu dizabilități la finalizarea procesului de evaluare a elaborat un set de instrumente de cercetare. și încadrare în grad și tip de handicap; (v) actualele Instrumentele au fost larg dezbătute cu echipa proceduri instituționale privind contestarea în ANDPDCA și cu alți specialiști din cadrul instanță a certificatului de încadrare în grad de instituțiilor județene și locale, fiind totodată handicap. pretestate la nivelul serviciile publice de asistență La nivel comunitar: Sondajul SPAS socială (SPAS) din comunități. Feedbackul tuturor actorilor a fost integrat în versiunea finală. Sondajul SPAS colectează date și opinii de la Instrumentele de cercetare permit analiza specialiștii de la nivelul comunităților cu privire la actualului sistem de evaluare și încadrare în grad trei etape principale ale demersului de obținere a și tip de handicap, prin furnizarea următoarelor certificatului de încadrare în grad și tip de handicap, informații: (i) o descriere a actualei structuri mai precis (1) informarea, (2) întocmirea, depunerea instituționale (inclusiv a relațiilor interinstituționale), și înregistrarea dosarului (ca etape inițiale), precum a proceselor operaționale, a demersului de evaluare și (5) managementul de caz și accesul propriu-zis al (inclusiv a actualelor instrumente și echipamente persoanelor cu încadrare în grad și tip de handicap folosite pentru evaluarea și încadrarea în grad la beneficii și servicii (etapele finale ale demersului). și tip de handicap) și a accentului pe beneficiar Tabel 1: Sondajul SPAS (număr) Toate Selectate Rata de localitățile în Q1_SPAS răspuns Tipologia comunităților la nivel național: din țară eșantion completat totală (%) URBAN Orașe cu >20 mii locuitori la 1 Ianuarie 2020 105 31 18 58 Orașe mici cu până în 20 mii de locuitori la 1 Ianuarie 2020 214 31 10 32 RURAL Comune dezvoltate și aflate la mică distanță de reședința de județ 352 28 12 43 Alte comune (localități rurale tipice) 2,226 35 15 43 Comune subdezvoltate și izolate 283 30 16 53 Total 3,180 155 71 46 Sursa: Autorii. Notă: Localitățile rurale au fost clasificate în funcție de (i) indicele dezvoltării umane locale (LHDI2011) la nivel de comună și (ii) izolarea geografică (Teșliuc, Grigoraș și Stănculescu, coord., 2016).20 Comunele dezvoltate sunt cele care se află în primele 33% în distribuția națională a comunelor în funcție de LHDI, în timp ce comunele subdezvoltate sunt cele care se află în ultimele 33% în distribuția națională a comunelor în funcție de LHDI. Comunele aflate la mare distanță de reședința de județ sunt cele care se află în primele 40% în distribuția națională a comunelor în funcție de distanța în kilometri până la reședința de județ, în timp ce comunele aflate la mică distanță de reședința de județ sunt cele care se află în ultimele 40% în distribuția națională a comunelor în funcție de distanța în kilometri până la reședința de județ. 20 Există o corelație puternică între indicele dezvoltării umane locale LHDI2011 și indicele modernizării locuinței; coeficient Pearson de 0,86, p=.000. Totodată, există o corelație negativă semnificativă între LHDI și rata sărăciei relative (AROP) estimată la nivel de localitate, de Banca Mondială, în baza acelorași date furnizate de recensământul din 2011; coeficient Pearson -0,74, p=.000. 28 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Q1_SPAS este un chestionar adresat SPAS-urilor. (CPC) care evaluează copiii cu dizabilități. Opiniile În primă fază, echipa de cercetare a stabilit o specialiștilor SECC și CPC au vizat tranziția de la tipologie, luând în calcul toate localitățile (unitățile copil la adult cu dizabilități, mai exact tinerii de 16- administrativ-teritoriale) din țară. Tipologia face 17 ani.23 distincția între orașe mari, orașe mici (maxim Q2_SECPAH: La nivelul SECPAH/SECC, 20.000 de locuitori), comune dezvoltate și la mică studiul de fundamentare a folosit două chestionare, distanță de reședințele de județ (unde sunt situate corespunzătoare studiului instituțional, respectiv instituțiile responsabile de evaluarea gradului sondajului de opinie, și anume: (A) un chestionar de handicap), comune subdezvoltate și izolate instituțional pentru colectarea de date factuale și și toate celelalte localități rurale. În baza acestei indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare tipologii, reprezentanții DGASPC au fost rugați să complexă a persoanelor adulte cu handicap și a selecteze aleatoriu (în baza cunoștințelor deținute copiilor cu dizabilități. (B) un chestionar de opinie și a relațiilor lor de muncă) câte o localitate din cu privire la practicile și experiențele specialiștilor fiecare tip pentru fiecare județ. Astfel, a fost selectat din cadrul acestor servicii. Aceste chestionare au un eșantion total de 155 de unități administrativ- fost transmise tuturor celor 47 de DGASPC-uri din teritoriale din 31 de județe.21 Chestionarele au fost țară. Primul, chestionarul (A), a fost completat de distribuite SPAS-urilor din localitățile cuprinse în șefii SECPAH și SECC, împreună sau separat. Al eșantion, cu sprijinul punctelor de contact numite în doilea, chestionarul (B), a fost autocompletat în mod scopul acestei cercetări în cadrul fiecărui DGASPC independent de către specialiștii din cadrul acestor (la cererea ANDPDCA). SPAS-urile au transmis servicii, fiind transmis direct echipei de cercetare chestionarele completate echipei de cercetare fie pentru asigurarea confidențialității. în mod direct, fie prin intermediul punctelor de Q3_CEPAH: La nivelul CEPAH/CPC, studiul contact din județul lor. Rata totală de răspuns a fost de fundamentare a folosit două chestionare, de 46%, cu un total de 71 de chestionare Q1_SPAS corespunzătoare studiului instituțional, respectiv completate, din 26 de județe.22 sondajului de opinie, și anume: (A) un chestionar Pe lângă sondaj, au fost realizate cinci interviuri instituțional pentru colectarea de date factuale și în profunzime (câte unul pentru fiecare tip de indicatori privind activitatea comisiei de evaluare localitate) cu reprezentanți ai SPAS care au atribuții a persoanelor adulte cu handicap și a copiilor cu în domeniul dizabilității. Interviurile au vizat dizabilități și (B) un chestionar de opinie cu privire la implicarea acestora în cadrul sistemului de evaluare practicile și experiențele membrilor acestor comisii. a gradului de handicap și principalele constrângeri Aceste chestionare au fost transmise în toate cele și preocupări legate de accesul la beneficii și servicii 41 de județe și în cele 6 sectoare ale municipiului al persoanelor încadrate în grad și tip de handicap București. Primul, chestionarul (A), a fost completat la nivel local. de președinții CEPAH și CPC, împreună sau separat. Al doilea, chestionarul (B), a fost autocompletat în La nivel județean: Sondaje la nivelul mod independent de către membrii acestor comisii, SECPAH, al CEPAH și al Secretariatului fiind transmis direct echipei de cercetare pentru CEPAH asigurarea confidențialității. Q3_ Secretariatul CEPAH (din cadrul DGASPC): La nivel județean, echipa de cercetare a realizat un Sondajul a avut la bază două chestionare, și anume: studiu instituțional și un sondaj de opinie prin care (C) un chestionar privind indicatorii de rezultat ai a colectat date factuale și opinii de la specialiștii demersului de încadrare în grad și tip de handicap care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare și (D) un chestionar referitor la mecanismul de complexă a persoanelor adulte cu handicap depunere a contestațiilor și plângerilor și la căile de (SECPAH) și al serviciilor de evaluare complexă atac împotriva certificatului de încadrare în grad și a copilului cu dizabilități (SECC). Similar, au fost tip de handicap. Aceste chestionare au fost transmise colectate date factuale și opinii de la membrii în toate cele 41 de județe și în cele 6 sectoare ale comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu municipiului București, ambele fiind completate de handicap (CEPAH), ale secretariatului acestora, către secretarii și președinții comisiilor de evaluare precum și ale comisiilor pentru protecția copilului a persoanelor adulte cu handicap (CEPAH). 21 Au fost transmise solicitări tuturor celor 41 de județe pentru selectarea localităților care să ia parte la studiul SPAS. Dintre acestea, 31 DGASPC-uri au comunicat selecția localităților. În municipiul București, cele 6 DGASPC-uri de sector îndeplinesc și rol de SPAS, motiv pentru care nu au fost incluse în acest sondaj. 22 Numărul chestionarelor Q1_SPAS completate la nivel de județ variază între 1 și 5 (maxim). 23 Vârsta tinerilor 16-17 ani se apreciază statistic până la împlinirea vârstei de 18. Introducere I 29 Tabel 2: O privire de ansamblu asupra tipurilor și ratelor de răspuns la studiile instituționale privind evaluarea și încadrarea în grad și tip de handicap Evaluarea în vederea încadrării în tip și grad de Încadrarea în grad și tip de handicap handicap Contestațiile Q3C_ Q3D_ Număr Instituție/ Q2A_SECPAH Q3A_CEPAH Secretariat Secretariat total de Completat de: CEPAH CEPAH județe SECPAH SECPAH Secretariat Secretariat SECC individual și SECC CEPAH individual CEPAH CEPAH împreună Da Nu Nu Nu Nu Nu 15 Nu Da Nu Nu Nu Nu 5 Nu Da Nu Da Nu Nu 3 Nu Da Nu Da Da Nu 1 Nu Da Nu Da Da Da 6 Nu Da Nu Nu Da Nu 1 Nu Da Nu Nu Da Da 3 Nu Nu Da Nu Nu Nu 6 Nu Nu Da Da Nu Da 1 Nu Nu Da Da Da Da 8 Nu Nu Da Nu Da Da 2 Nu Nu Nu Da Da Da 5 Nu Nu Nu Nu Da Nu 1 Nu Nu Nu Nu Nu Da 1 Nu Nu Nu Nu Nu Nu 5 15 19 17 24 27 26 Sursa: Autorii. Toate chestionarele au fost transmise, în paralel, prin parțiale (referindu-se doar la evaluare, încadrarea punctele de contact desemnate pentru cercetarea de în grad și tip de handicap, contestații sau la două față în cadrul fiecărui DGASPC. Totuși, așa cum dintre acestea). În cazul a 5 județe, nu a fost reiese și din Tabelul 2, doar unele dintre diferitele completat niciun chestionar instituțional.25 structuri instituționale cooperează sau comunică în În România, evaluarea complexă în vederea anumite județe, în timp ce în altele, nu funcționează încadrării în grad și tip de handicap include șase ca părți integrante ale aceluiași sistem, ci ca actori domenii obligatorii care trebuie evaluate de către independenți. Astfel, au fost adunate, în total, 63 de specialiști cu diferite specializări, în conformitate chestionare de toate tipurile. Cu toate acestea, sunt cu HG nr. 268/2007, art. 48.26 Cu toate acestea, nu disponibile informații complete despre evaluarea în există un instrument sau o metodologie care să vederea încadrării în grad de handicap, încadrarea vizeze aceste șase domenii obligatorii și care să în grad și tip de handicap și contestații doar în fie aplicate în mod uniform la nivel național. În cazul a 14 județe,24 în timp ce pentru 22 de județe schimb, reglementările în vigoare lasă la latitudinea și 6 sectoare ale municipiului București, datele sunt fiecărui serviciu de evaluare (SECPAH) și a fiecărei 24 Aceste județe sunt Arad, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Dolj, Galați, Hunedoara, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj, Sibiu și Suceava. 25 Județele pentru care nu există date sunt Caraș-Severin, Covasna, Ilfov, Prahova și Vrancea. 26 „Domeniile obligatorii în care se desfășoară evaluarea sunt: (i) evaluarea socială, asigurată de asistenți sociali; (ii) evaluarea medicală, asigurată de medici de specialitate; (iii) evaluarea psihologică, asigurată de psihologi; (iv) evaluarea vocațională sau a abilităților profesionale, asigurată de psihopedagogi, instructori de educație ori pedagogi de recuperare; (v) evaluarea nivelului de educație, asigurată de psihopedagogi, instructori de educație sau pedagogi de recuperare; (vi) evaluarea abilităților și a nivelului de integrare socială, asigurată de psihologi, psihopedagogi, pedagogi de recuperare sau asistenți sociali.” (HG nr. 268/2007, art. 48) 30 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII comisii de evaluare (CEPAH) elaborarea propriilor ai CPC au completat chestionarul de opinie Q3B.31 instrumente de lucru și proceduri detaliate (Anexa Respondenții au oferit informații referitoare la la Ordinul nr. 2298/2012). În cadrul chestionarelor practicile și experiențele comisiilor de evaluare din instituționale Q2A/Q3A s-a solicitat SECPAH/ 23 de județe și 2 sectoare ale municipiului București. CEPAH să atașeze la pachetul de răspuns și Astfel, la sondajele de opinie, au participat instrumentele și procedurile pe care le-au dezvoltat/ peste 450 de specialiști din toate regiunile țării, din le folosesc pentru evaluarea celor șase domenii majoritatea județelor, în mare parte femei (peste obligatorii. Analiza eșantionului de documente 75%), dar și bărbați, cu vârste cuprinse între 23 și astfel colectate a permis compararea diferitelor 72 de ani, cu diverse specializări (medici, asistenți modele județene și identificarea punctelor forte și sociali, sociologi, psihologi, psihopedagogi, experți slabe ale acestora, precum și elementele ce pot fi judiciari, economiști etc.), cu sau fără funcții de ajustate în scopul unei utilizări la nivel național. conducere, nou angajați în cadrul SECPAH/recent De asemenea, există două instrumente principale numiți în cadrul CEPAH sau cu o experiență de pentru identificarea serviciilor de care au nevoie peste 25 de ani. persoanele cu dizabilități, și anume programul Instanțe: În legătură cu contestațiile și plângerile, individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS) cercetarea a inclus un studiu instituțional (Q3D) și planul individual de servicii (PIS).27 La nivel adresat Secretariatului CEPAH, prin care au fost național, nu există o metodologie clară pentru colectate date factuale. În completare, au fost implementarea și monitorizarea intervențiilor realizate șapte interviuri cu judecători și avocați. propuse prin aceste instrumente esențiale pentru Trei interviuri structurate, realizate online, cu asigurarea unei corelări între ceea ce are nevoie o judecători din cadrul tribunalelor, secțiile de persoană, modul în care își dorește să trăiască și tipul contencios administrativ și fiscal, care au fost de sprijin de care beneficiază. În vederea abordării implicați în procese pentru contestarea certificatului acestei lacune, chestionarele instituționale au inclus de încadrare în grad și tip de handicap între anii secțiuni dedicate instrumentelor PIRIS și PIS. În 2017 și 2020. Celelalte patru interviuri structurate plus, au fost solicitate, ca anexă la Q3A, pachetele28 au avut loc cu avocați implicați în procese pentru de documente aprobate, după anonimizare, pentru contestarea certificatului de încadrare în grad și ultimele trei persoane evaluate de CEPAH în cadrul tip de handicap în cadrul secțiilor de contencios ultimei ședințe desfășurate înainte de completarea administrativ și fiscal ale tribunalelor și/sau chestionarului. Doar opt județe au răspuns acestei curților de apel (în procedurile de recurs), între anii solicitări, iar acest eșantion de documente a 2017 și 2020. reprezentat baza pentru analiza modului în care sunt completate instrumentele PIRIS și PIS și a La nivel regional: Focus grupuri cu modului în care sunt implementate și monitorizate SECPAH și CEPAH intervențiile propuse. În ceea ce privește sondajele de opinie, din SECPAH: Echipa Băncii Mondiale a organizat patru totalul de 370 de specialiști SECPAH,29 201 au focus grupuri regionale cu reprezentanți ai SECPAH completat chestionarul de opinie Q2B, ceea ce pentru a înțelege gradul de integrare a abodării CIF înseamnă o rată de răspuns de 54%. De asemenea, în procedurile de lucru și instrumentele de evaluare 187 de specialiști din cadrul SECC au completat un ale SECPAH, precum și măsura în care specialiștii chestionar Q2B, cu accent pe tranziția de la copil la din cadrul acestor servicii înțeleg și promovează o adult.30 În ceea ce privește încadrarea în grad și tip schimbare de paradigmă în evaluarea gradului de de handicap, 46 de membri ai CEPAH și 19 membri handicap. 27 Conform Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicate, cu modificările și completările ulterioare. 28 Inclusiv raportul de evaluare complexă, certificatul de încadrare în grad și tip de handicap, anexa acestuia, certificatul de orientare profesională, PIRIS și PIS (și altele, după caz). 29 Acest număr reprezintă personalul total al SECPAH din 36 de județe (din totalul de 41) și 5 sectoare ale municipiului București (din totalul de 6), conform datelor raportate în chestionarul instituțional Q2A_SECPAH, în secțiunea referitoare la capitalul uman. Nu s-a primit niciun răspuns din partea județelor Alba, Caraș-Severin, Covasna, Ilfov, Prahova și sectorul 4 al municipiului București. 30 Nu s-au strâns date referitoare la resursele umane ale SECC, deci nu se poate determina rata de răspuns. 31 Cele 25 de CEPAH care au răspuns în cadrul studiului instituțional Q3A numără aproximativ 125 de membri. În consecință, pentru sondajul de opinie Q3B, se estimează o rată de răspuns de aproximativ 37%. Cu toate acestea, la sondajul de opinie au participat și câțiva membri CEPAH din județele care nu au completat chestionarul Q3A. Prin urmare, în funcție de numărul total al membrilor CEPAH de la nivel național (47 de comisii cu 5 membri fiecare), rata de răspuns estimată scade la aproximativ 20%. Introducere I 31 Pentru completarea informațiilor referitoare la peste 10.000 de persoane cu dizabilități. Obiectivul evaluarea psihologică, s-a realizat și un interviu acestor interviuri a fost identificarea experiențelor cu șeful Departamentului de Psihopedagogie ONG-urilor în legătură cu sistemul de evaluare al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a dizabilității (în special cu SECPAH și CEPAH) și cu un lector din cadrul Departamentului de și eforturile lor de eliminare a obstacolelor Psihopedagogie Specială al Universității din întâmpinate de persoanele cu dizabilități în ceea ce București. privește accesul la educație, sănătate, piața muncii CEPAH: Alte trei focus grupuri regionale au și participare civică. fost realizate cu membrii CEPAH pentru a înțelege Persoane adulte cu dizabilități: Experții Băncii gradul de integrare a abodării CIF în procedurile Mondiale, unii ei înșiși adulți cu dizabilități, au lor de lucru și modul în care se reflectă aceasta în realizat online 61 de interviuri semistructurate demersul de încadrare în grad și tip de handicap, cu persoane cu dizabilități.35 În funcție de gradul precum și măsura în care specialiștii acestei comisii și tipul de handicap, s-a apelat la ajutorul unui înțeleg și promovează o schimbare de paradigmă specialist în interpretare mimico-gestuală, în domeniul evaluării gradului de handicap. Focus interpretare augmentativă, limbaj ușor de înțeles grupurile au vizat și înțelegerea modului în care etc. A putut participa la interviu și persoana care activitatea comisiei, prin accesul la date și informații îngrijește persoana cu dizabilități (asistent personal, despre calitatea vieții persoanelor încadrate în grad asistent personal profesionist sau orice alt membru și tip de handicap, poate contribui la documentarea al familiei și/sau din rețeaua de sprijin), în special politicilor publice privind dizabilitatea. dacă aceasta a acompaniat persoana intervievată în Discuțiile de grup au fost structurate în baza demersul întreprins pentru obținerea certificatului unui ghid dedicat, fiind realizate online și moderate de handicap, dar doar cu acordul persoanei de către un expert al Băncii Mondiale. Acestea au intervievate. Interviurile au fost înregistrate cu fost organizate la nivel regional, la fiecare discuție consimțământul scris (sau înregistrat pe suport de grup fiind invitați să participe între 6 și 12 audio) al persoanei intervievate și cu respectarea specialiști (din cadrul SECPAH, SECC și CEPAH) tuturor standardelor etice și de asigurare a din județele de la nivelul regiunii. Invitațiile au fost confidențialității datelor, în conformitate cu Legea transmise șefilor SECPAH/SECC sau președinților nr. 363/2018 privind protecția persoanelor fizice CEPAH, dar și altor specialiști, cu scopul de a referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal. avea un grup de respondenți cât mai variat din Pentru interviuri, au fost recrutate persoane punctul de vedere al specializării și al experienței. adulte cu dizabilități care au solicitat (cel puțin În total, 61 de specialiști din 9 județe au luat parte o dată) încadrarea în grad și tip de handicap în la cele 7 focus grupuri.32 Discuțiile de grup au fost perioada 2012-2020, inclusiv: persoane care au înregistrate, cu respectarea tuturor standardelor început demersul și au abandonat pe parcurs; etice și de asigurare a confidențialității datelor și în persoane care au finalizat demersul, dar care nu au conformitate cu Legea nr. 363/2018.33 obținut încadrarea în grad de handicap; tineri de 18- 26 de ani posesori ai unui certificat de încadrare în La nivel național: Interviuri grad și tip de handicap care au făcut tranziția de ONG-uri: În total, au fost realizate 20 de interviuri în la copil la adult în perioada 2017-2020; persoane profunzime cu ONG-uri care reprezintă persoanele care au solicitat pentru prima dată eliberarea unui cu dizabilități din România și care sunt implicate certificat de încadrare în grad și tip de handicap în în mod activ și direct în protecția, reprezentarea perioada imediat următoare declanșării pandemiei și integrarea în comunitate a persoanelor cu de COVID-19 (după martie 2020); persoane care dizabilități.34 Dintre ONG-urile intervievate, 12 au depus o contestație cu privire la certificatul de sunt locale, 2 sunt regionale și 6 sunt federații încadrare în grad și tip de handicap (cel puțin o naționale de mari dimensiuni. Împreună, acestea dată) între anii 2017 și 2020; adulți (peste 18 ani) reprezintă sau furnizează servicii unui număr de care dețin un certificat de încadrare în grad și tip 32 Fiecare sesiune de focus grup a durat, în medie, 120 de minute. 33 Legea nr. 363 din 28 decembrie 2018 privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autoritățile competente în scopul prevenirii, descoperirii, cercetării, urmăririi penale și combaterii infracțiunilor sau al executării pedepselor, măsurilor educative și de siguranță, precum și privind libera circulație a acestor date. 34 Lista ONG-urilor ai căror reprezentanți au fost intervievați este inclusă în Anexa 1. Interviurile au durat, în medie, aproximativ 90 de minute. 35 Fiecare interviu cu persoanele adulte cu dizabilități a durat, în medie, 50 de minute. 32 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII de handicap, cu caracteristici diferite, astfel încât angajare și al mediului de rezidență. grupul de persoane intervievate să fie cât mai Interviurile cu persoanele adulte cu dizabilități divers din punctul de vedere al gradului și tipului au urmărit trei direcții, în baza a trei ghiduri de handicap, al genului, al vârstei, al etniei, al stării separate, care sunt prezentate în cele ce urmează. civile, al nivelului de educație, al istoricului de Figura 1: Profilul celor 61 de persoane adulte cu dizabilități intervievate (număr) 41 34 32 29 29 22 23 13 14 13 13 14 7 7 5 5 1 3 Urban mare Urban mic Rural Masculin Feminin Necăsătorit(ă) Căsătorit(ă) Separat(ă) Permanent Un an Doi ani Fără certificat Grav Accentuat Mediu Ușor Fără certificat Grav cu asistent personal Rezidenţă Sex Stare civilă Valabilitatea Grad de handicap certificatului de încadrare în grad de handicap Sursa: Calcule realizate de autori în baza interviurilor cu persoanele cu dizabilități. Ghidul de interviu 1 – Experiența: Au fost obținere a certificatului de încadrare în grad și realizate 35 de interviuri care au vizat percepțiile tip de handicap și rezultatele acestuia.36 Dacă, în persoanelor adulte cu dizabilități în legătură cu timpul prezentării libere, persoana intervievată experiența lor directă din fiecare etapă a demersului nu menționa etapa respectivă în mod spontan sau de evaluare, inclusiv sugestiile pentru îmbunătățire, nu oferea suficiente informații referitoare la cele folosindu-se o abordare centrată pe persoană. Acest patru dimensiuni ale cercetării, cercetătorul ghida ghid s-a adresat întregii populații de persoane persoana intervievată cu ajutorul unor întrebări pe adulte care au solicitat încadrarea în grad și tip de înțelesul acesteia. handicap, chiar dacă au abandonat demersul pe Ghidul de interviu 2 – Interacțiunea: Au fost parcurs sau nu au obținut, într-un final, încadrarea realizate 20 de interviuri structurate care au vizat în grad de handicap. Interviurile realizate permit interacțiunea dintre persoană și actorii instituționalii reconstituirea sistematică a călătoriei persoanei cheie din cadrul sistemului de evaluare în vederea în cadrul sistemului de evaluare în vederea încadrării în grad handicap. În timpul acestor încadrării în grad de handicap, urmărindu-se interviuri, cercetătorii au ghidat persoanele adulte patru dimensiuni: (i) acțiunile întreprinse de către cu dizabilități pentru a obține informații despre persoană; (ii) timpul necesar parcurgerii etapei modul în care consideră acestea că au fost tratate respective; (iii) costurile plătite de către persoană de cadrele medicale din spitale, de asistenții sociali în etapa respectivă; (iv) cum s-a simțit persoana din cadrul SPAS, de angajații DGASPC în perioada la finalul etapei. În timpul interviului, persoana premergătoare depunerii dosarului la SECPAH. S-a intervievată a putut descrie liber demersul de discutat și despre resursele financiare și de timp 36 Spre exemplu, o persoană cu dizabilități a spus: „Nu mă mai puteam mișca. Am început să merg pe la medici. Am fost la 7 medici, mi-a luat 3 luni ca să obțin referatul medical și am cheltuit mai mult de 500 de lei. Eram obosită și mă simțeam ca ultimul om după ce-am stat atât pe holuri de spital. După aia, au venit toate celelalte acte.” În acest caz, cercetătorul a notat: (i) 7 medici, (ii) 3 luni, (iii) mai mult de 500 de lei și (iv) „mă simțeam ca ultimul om”. Introducere I 33 de care au avut nevoie pentru a depune dosarul reclamanți în procesul de contestare a certificatului complet la SECPAH, cum au colaborat cu echipa de handicap: dacă/cum au fost informate, dacă/ SECPAH și cu membrii CEPAH și cum a decurs cum au beneficiat de sprijin/asistență înainte, demersul în comparație cu așteptările pe care le în timpul și după procedurile judiciare; cum au aveau, cu nevoile lor specifice și cu modul în care perceput că au fost tratate în instanță; cum le-ar le-ar fi plăcut să fie tratate. fi plăcut să fie tratate și/sau ceea ce cred că ar fi Ghidul de interviu 3 – Contestațiile: Au fost putut îmbunătăți lucrurile prin prisma propriilor realizate șase interviuri care au vizat experiențele experiențe. pe care le-au trăit persoanele cu dizabilități ca 34 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 1. Aria de aplicare a studiului37 Prezentul raport descrie și analizează sistemul la cerere, de către un medic specializat în expertiza de evaluare a persoanelor adulte (cu vârsta de 18 medicală a capacității de muncă din cadrul Casei ani și peste) în vederea încadrării în grad și tip de Naționale de Pensii Publice. Aceste evaluări sunt, handicap din România. Începem cu două precizări în mare parte, medicale și nefondate pe o abordare esențiale pentru o înțelegere corectă a rezultatelor biopsihosocială a dizabilității. studiului prezentat în acest raport. O serie de proiecte39 au încercat să unifice În primul rând, România are două sisteme ce sistemul de evaluare a situației persoanelor cu vizează dizabilitatea - „invaliditate” și „handicap”, dizabilități cu sistemul de evaluare a capacității cu cadre legislative și instituționale separate, așa de muncă (invalidității). Cu toate acestea, niciunul cum este prezentat în Caseta 1. Potrivit termenilor dintre rezultatele proiectelor anterioare nu a fost de referință ai prezentului Acord de asistență preluat la nivelul legislației, iar evaluarea capacității tehnică încheiat între ANDPDCA și Banca Mondială, de muncă a rămas un sistem separat de evaluarea raportul de față vizează doar sistemul de evaluare a handicapului. În prezent, nu există o analiză a handicapului. Evaluarea invalidității nu intră în sfera profilului beneficiarilor pensiilor de invaliditate sau de aplicare a prezentului studiu/raport. Pensiile de o coordonare între ANDPDCA și Casa Națională invaliditate sunt acordate în baza unui sistem diferit de Pensii Publice pentru simplificarea politicilor de evaluare a situației persoanei, asociat reducerii adresate persoanelor cu dizabilități. Unii beneficiari capacității de muncă.38 Pensiile de invaliditate sunt ai pensiilor de invaliditate primesc și indemnizații plătite persoanelor care nu au împlinit încă vârsta acordate persoanelor cu handicap, însă nu este standard de pensionare, și-au pierdut total sau disponibilă nicio analiză a modului în care se cel puțin jumătate din capacitatea de muncă și au suprapun aceste beneficii sau a modului în care contribuit la sistemul de pensii o perioadă de timp cumularea acestor beneficii poate descuraja și mai prestabilită. Evaluarea capacității de muncă în mult intrarea pe piața muncii. vederea stabilirii gradului de invaliditate se face, 37 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. 38 Grigoraș at al. (coord.), Banca Mondială (2020: 128). 39 De exemplu, proiectul implementat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale între 2016 și 2018, prin Grantul japonez PHRD de asistență tehnică și dezvoltare în vederea sprijinirii persoanelor cu handicap: Proiectul privind îmbunătățirea elaborării politicilor și a cadrului instituțional în domeniul asistenței persoanelor cu handicap (TF010417). Capitolul 1 I 35 Scurt istoric al celor două sisteme privind de evaluare se bazau pe „afectarea funcțională, posibilitățile terapeutice și evaluarea psihosocială”, dar în realitate elementele de context social al persoanei, limitările de activitate, erau practic inexistente în procesul de analiză și dizabilitatea din România evaluare din comisii. În 2002, evoluția criteriilor a cunoscut un moment de cotitură. Evaluarea persoanelor adulte a intrat în responsabilitatea În România, pensia de invaliditate reprezintă sistemul tradițional din domeniul dizabilității comisiilor de expertiză medicală din cadrul Inspectoratelor Teritoriale pentru Persoanele cu Handicap (unități care a fost înființat și funcționează încă din timpul regimului comunist. Bazele celui de- specializate de la nivel județean). Criteriile de evaluare au fost revizuite prin Ordinul Ministerului Sănătății și Familiei al doilea sistem ce vizează dizabilitatea (care se referă la „handicap” și nu este conectat la nr. 726 din 1 octombrie 2002, privind criteriile pe baza cărora se stabilește gradul de handicap pentru adulți și se asigurările sociale) au fost puse în 1995. În perioada 1995-1999, încadrarea în grad și tip de aplică măsurile de protecție specială a acestora. Deși în textul ordinului ele erau numite „medico-sociale”, conținutul handicap a fost reglementată prin Legea nr. 53/1992 privind protecția specială a persoanelor lor făcea referire strict la diagnosticul medical și la stadiul sau gravitatea acestuia. În același timp, evaluarea copiilor handicapate. Un certificat era emis de comisiile de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă, de a fost preluată de comisiile județene de protecția copilului. Spre deosebire de adulți, criteriile de evaluare a copiilor pe lângă cabinetele de expertiză medicală și recuperare a capacității de muncă. Aceste cabinete funcționau la au cunoscut o primă încercare de aliniere la CIF prin Ordinul comun al Ministerului Sănătății și Familiei și al Autorității nivelul policlinicilor teritoriale. Criteriile folosite în această perioadă erau strict medicale, metoda baremelor fiind Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție nr. 725/12709 din 1 octombrie 2002 privind criteriile pe baza cărora dominantă.40 se stabilește gradul de handicap pentru copii și se aplică măsurile de protecție specială a acestora. Criteriile au inclus În 2000, a fost creat cel de-al doilea sistem ce vizează dizabilitatea, complet independent de cel referitor la atât elemente care țineau de evaluarea afectării funcțiilor și structurilor organismului, cât și limitări de activitate și invaliditate. Competența41 pentru eliberarea certificatelor de încadrare în grad și tip de handicap a fost atribuită restricții de participare. În același timp, începând cu 2002, o dată cu eliberarea certificatelor de încadrare în grad comisiilor medicale nou înființate la nivel județean.42 Odată cu înființarea noului sistem, numărul persoanelor adulte de handicap, cele două comisii (adulți și copii) erau obligate să elaboreze un „program individual de recuperare, încadrate în grad și tip de handicap a crescut simțitor la începutul anilor 2000, ajungând la aproape jumătate de readaptare și integrare socială” (PIRIS), care să prevadă acțiunile medicale, educative, profesionale și sociale necesare milion în 2006, comparativ cu sub 25.000 în 1999. De asemenea, în anul 2000, a avut loc o reformă majoră în sectorul pentru recuperarea, readaptarea, instruirea și integrarea sau reintegrarea socială a persoanei cu dizabilități. protecției copilului și au fost înființate Direcțiile Județene de Asistență Socială și Protecția Copilului (actualele Începând cu anul 2006, sistemul a fost modernizat prin introducerea serviciilor specializate de evaluare complexă DGASPC). din cadrul DGASPC. Evaluarea persoanelor adulte cu handicap a fost transferată în cadrul DGASPC și a fost plasată în responsabilitatea comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, în baza Legii nr. 448/2006 privind Evoluția numărului de persoane cu pensie de invaliditate și cu certificat de handicap în România, 1992- protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și actualizările ulterioare. Începând 2020 cu anul 2006, aceasta a devenit legea-cadru din domeniul dizabilității. După 2006, în sectorul dizabilității la copii, impulsul dat de traducerea în limba română a CIF-CT, presiunea specialiștilor din domeniul protecției copilului și 1000000 deciziile politice luate la nivelul Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție au condus la introducerea 900000 800000 mai rapidă a criteriilor bio-psihosociale în evaluare. În prezent, evaluarea este reglementată de Ordinul comun al 700000 Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice nr. 1306/1883/2016 600000 din 17 noiembrie 2016 pentru aprobarea criteriilor bio-psihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de 500000 handicap și a modalităților de aplicare a acestora. 400000 300000 În 2007, criteriile de evaluare utilizate pentru adulți au fost revizuite și au fost denumite criterii„medico-psihosociale”.45 200000 Deși intenția legiuitorului român a fost de a alinia aceste criterii de evaluare a dizabilității pentru adulți la CIF, rezultatul 100000 rămâne, din păcate, o reflectare a celor trei metode utilizate la nivel european înainte de 2001: metoda baremică, 0 metoda capacității funcționale și metoda evaluării nevoilor de îngrijire.46 Acest din urmă element este singurul care 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 aduce un plus de valoare față de criteriile anterioare, din 2002. Încercările de introducere a criteriilor bio-psiho- sociale bazate pe CIF în evaluarea persoanelor adulte cu dizabilități, în perioada 2014-2018, au fost întrerupte de Pensionari invaliditate Certificat handicap Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice înainte de finalizare, din cauza dificultăților tehnice și administrative ale organismelor naționale de coordonare, dar și ale echipelor județene de evaluare, de a Sursa: MMPS/ANDPDCA, Buletine statistice diverse. integra noua paradigmă de evaluare. Notă: Până în 2005, date la 30 septembrie. Începând cu 2006, date la 31 decembrie. Totuși, cele două sisteme din domeniul dizabilității („invaliditate” și „handicap”) au rămas în permanență complet separate și se bazează pe tipuri diferite de evaluări. O persoană poate obține atât un certificat de invaliditate, cât În perioada 1999-2002, evaluarea a fost reglementată prin OUG nr. 102/1999 privind protecția specială și încadrarea și un certificat de încadrare în grad și tip de handicap, în baza unor evaluări separate, precum și beneficii diferite. în muncă a persoanelor cu handicap și a fost caracterizată printr-o combinație a metodei baremelor cu metoda Statisticile și raportarea sunt, la rândul lor, separate. La finele anului 2020, Buletinul statistic a raportat 493.671 de capacității funcționale.43 Criteriile utilizate în procesul de evaluare, atât la copii, cât și la adulți, erau numite „criterii de beneficiari ai pensiei de invaliditate și 857.638 de persoane cu încadrare în grad și tip de handicap. diagnostic anatomo-clinic, diagnostic funcțional și de evaluare a capacității de muncă și de autoservire.”44 Criteriile 40 Metoda baremelor constă în folosirea unor scale de referință, cărora le sunt atașate valori sau procente, pentru a defini handicapul, conform Consiliului Europei (2002: 13). 45 Acestea au fost incluse în Ordinul comun al Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și al Ministrului Sănătății 41 În conformitate cu Ordinul nr. 66/2000 al Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap. Publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad 42 Conform Ordinului nr. 102/1999, cu modificările și completările aduse prin OUG nr. 40/2000. de handicap, cu modificările și completările ulterioare: Ordinul nr. 982/692/2013, Ordinul nr. 707/538/2014, Ordinul nr. 43 Metoda capacității funcționale se bazează pe descriptori ai abilităților sau dificultăților pe care le întâmpină persoana, 131/90/2015, Ordinul nr. 874/554/2016, Ordinul nr. 1070/403/2018, Ordinul nr. 741/577/2019. raportat la diferitele funcții ale organismului, conform Consiliului Europei (2002: 13). 46 Metoda evaluării nevoilor de îngrijire se referă la perioadele de timp sau volumul de îngrijire necesar persoanei cu handicap, 44 OUG nr. 102/1999, art. 2. conform Consiliului Europei (2002: 13). 36 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Capitolul 1 I 37 În al doilea rând, în ceea ce privește evaluarea momentul stabilirii la nivelul legislației a vârstei copiilor cu dizabilități, raportul de față se limitează minime pentru tranziția la viața adultă; (iii) vârsta la tranziția de la copil la adult. În România, cadrul de 16 ani este și vârsta legală pentru exprimarea legislativ și instituțional pentru evaluarea gradului consimțământului informat în anumite situații de handicap în cazul copiilor (cu vârste sub 18 medicale legate de sănătatea reproducerii (Legea ani) diferă de cel dedicat persoanelor adulte. nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății); Următoarele capitole vor prezenta succint modul (iv) vârsta de 26 de ani, deși depășește vârsta în care se realizează evaluarea și încadrarea în inclusă de ONU și Organizația Mondială a Sănătății grad de handicap în cazul copiilor, cu scopul de a (OMS) în definiția „tânărului” (15-24 ani),49 este în evidenția modalitățile prin care se poate obține o concordanță cu Legea nr. 272/2004 privind protecția mai bună coordonare între cele două sisteme. Cu și promovarea drepturilor copilului și asigură toate acestea, analiza se concentrează preponderent o abordare unitară/integrată între sistemul de asupra tinerilor de 16-26 de ani și asupra tranziției protecție a copilului și cel de protecție a persoanelor acestora de la evaluarea lor ca minori la evaluarea cu dizabilități, deoarece un tânăr poate beneficia de lor ca persoane adulte în momentul în care împlinesc protecție specială, la cerere, pe durata continuării 18 ani. studiilor, până la vârsta de 26 de ani; (v) vârsta de Grupa de vârstă 16-26 de ani a fost aleasă în 26 de ani ia în considerare, din punct de vedere baza următoarelor argumente: (i) vârsta de 16 ani medical, și adolescența prelungită (până la 25 de este vârsta minimă de încadrare în muncă (potrivit ani) și retardul în dezvoltare și educație pe care îl Codului Muncii),47 care, la nivelul legislației, au copiii cu dizabilități, mai ales cei cu dizabilități reprezintă unul dintre parametrii vieții independente mintale și psihice. luați în calcul în momentul stabilirii vârstei minime Următoarele secțiuni ale acestui capitol prezintă pentru tranziția la viața adultă (Ordinul comun nr. principalele acte legislative și instituții implicate în 1985/1305/5805/2016); (ii) vârsta de 16 ani este evaluarea și încadrarea în grad și tip de handicap a și vârsta la care se presupune că o persoană are persoanelor adulte din România. discernământ,48 un alt aspect luat în considerare în 1.1. Cadrul legislativ România beneficiază de un cadru legislativ care cu dizabilități/handicap, CDPD face referire reglementează sistemul de evaluare a dizabilității, la „deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau denumită în legislația națională „încadrare în senzoriale de durată”, în timp ce Legea nr. grad și tip de handicap” (Cap. VI din Legea nr. 448/2006 se referă la „deficiențe fizice, senzoriale, 448/2006). În România, drepturile persoanelor psihice, mentale și/sau asociate”. Cadrul legislativ cu dizabilități sunt stabilite prin Constituție (art. românesc mai menționează „măsuri de protecție în 50), prin Legea nr. 448/2006 privind protecția și sprijinul integrării și incluziunii sociale” (Legea nr. promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, 448/2006) și „protecția specială a persoanelor cu republicată, cu modificările și completările handicap” (Constituție, art. 50), în timp ce CDPD ulterioare, și prin Convenția privind drepturile vorbește despre „participarea deplină și efectivă a persoanelor cu dizabilități (CDPD, ratificată prin persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu Legea nr. 221/2010). Principalele acte legislative din ceilalți.” domeniul dizabilității sunt enumerate în Anexa 2. Potrivit legislației naționale, în România, Legislația națională folosește o altă terminologie persoanele cu dizabilități beneficiază de dreptul decât cea utilizată în CDPD. Termenul „dizabilitate” la (i) ocrotirea sănătății - prevenire, tratament și este cel consacrat în cadrul CDPD (art. 1, Scop), recuperare; (ii) educație și formare profesională; în timp ce Constituția României (art. 50) și Legea (iii) ocuparea și adaptarea locului de muncă, nr. 448/2006 (art. 2, alin. 1) folosesc termenul de orientare și reconversie profesională; (iv) asistență „handicap” astfel că, în Romania cei doi termeni, socială, respectiv servicii sociale și prestații dizabilitate și handicap sunt utilizați cu același sociale; (v) locuință, amenajarea mediului de viață sens. În ceea ce privește definiția persoanelor personal ambiant, transport, acces la mediul fizic, 47 Sau 15 ani, cu consimțământul scris al părinților. 48 Potrivit Codului penal, minorul care a împlinit vârsta de 16 ani răspunde penal, în condițiile legii. 49 Vârsta de 26 de ani este în concordanță și cu Legea tinerilor nr. 350/2006, în cadrul căreia tinerii sunt definiți ca persoanele cu vârste cuprinse între 14 și 35 de ani. 38 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII informațional și comunicațional; (vi) petrecerea județului/sectoarelor municipiului București. timpului liber, acces la cultură, sport, turism; Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu (vii) asistență juridică; (viii) facilități fiscale; (ix) handicap eliberează certificatul de încadrare evaluarea și reevaluarea gradului de handicap prin în grad și tip de handicap, împreună cu alte examinarea la domiciliu a persoanelor nedeplasabile, documente, precum certificatul de orientare la un interval de doi ani.50 Responsabilitatea pentru profesională și PIRIS, care include activitățile promovarea și respectarea drepturilor persoanelor recomandate, serviciile de care are nevoie cu dizabilități revine, în principal, autorităților persoana adultă și măsurile de protecție, precum administrației publice locale unde își are domiciliul admiterea în centre rezidențiale sau de zi, sau reședința persoana cu handicap și, în subsidiar, publice ori public-private, plasarea la un asistent respectiv complementar, autorităților administrației personal profesionist și servicii de îngrijire la publice centrale, societății civile și familiei sau domiciliu, unde este cazul. Activitatea comisiei reprezentantului legal al persoanei cu handicap. de evaluare este coordonată metodologic de În baza principiului egalității de șanse, autoritățile către ANDPDCA,55 prin intermediul Comisiei publice competente au obligația să asigure resursele superioare de evaluare a persoanelor adulte financiare necesare și să ia măsuri specifice pentru cu handicap, care desfășoară activități de ca persoanele cu dizabilități să aibă acces nemijlocit coordonare metodologică și monitorizare a și neîngrădit la servicii.51 activității de evaluare și încadrare în grad și tip Accesul la drepturile menționate anterior, de handicap.56 conferite prin lege, este condiționat de existența Actorii instituționali cheie menționați anterior sunt unui certificat de încadrare în grad și tip de prezentați în detaliu în secțiunea 1.2, iar demersul handicap. Potrivit legii, procedura de evaluare în este analizat în următoarele capitole ale raportului. vederea încadrării în grad și tip de handicap trebuie Certificatele de încadrare în grad de handicap să urmeze cele opt principii directoare ale CDPD.52 pot fi contestate,57 în termen de 30 de zile În prezent, conform reglementărilor, demersul de încadrare în grad de handicap cuprinde trei etape, calendaristice de la data comunicării, la instanța și anume: de contencios administrativ competentă, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 (a 1. În prima etapă sunt implicate SPAS-urile de se vedea capitolul 7). Certificatul de încadrare în la nivelul comunității, la care ar trebui să se grad de handicap poate fi anulat doar în urma unei înregistreze persoana și unde ar trebui să acțiuni intentate în instanță. Potrivit legii, judecarea beneficieze de ancheta socială obligatorie. contestațiilor împotriva certificatelor de încadrare în 2. A doua etapă cuprinde evaluarea în vederea grad de handicap se face cu celeritate.58 Reclamantul încadrării în grad și tip de handicap53 realizată poate beneficia de asistență extrajudiciară și judiciară de către serviciile de evaluare complexă a pentru contestarea certificatului de încadrare în persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) de grad de handicap (inclusiv pentru formularea la nivelul județului/sectoarelor municipiului cererii de chemare în judecată şi reprezentare în București, în baza criteriilor medico- cadrul procesului). În acest caz, se acordă ajutor psihosociale.54 public judiciar, indiferent de situația materială a 3. A treia etapă cuprinde decizia finală privind persoanei solicitante.59 Persoana cu dizabilități are încadrarea în grad și tip de handicap, dreptul la un reprezentant în condițiile art. 58 alin. responsabilitate ce revine CEPAH de la nivelul 3, care stabilește limitele și durata reprezentării.60 50 Legea nr. 448 din 2006, art. 6. 51 Legea nr. 448 din 2006, art. 7. 52 Cele opt principii directoare sunt: (i) respectarea demnității inalienabile, a autonomiei individuale, inclusiv a libertății de a face propriile alegeri și a independenței persoanelor; (ii) nediscriminarea; (iii) participarea și integrarea deplină și efectivă în societate; (iv) respectul pentru diversitate și acceptarea persoanelor cu dizabilități ca parte a diversității umane și a umanității; (v) egalitatea de șanse; (vi) accesibilitatea; (vii) egalitatea între bărbați și femei; (viii) respectul pentru capacitățile de evoluție ale copiilor cu dizabilități și respectul pentru dreptul copiilor cu dizabilități de a-și păstra propria identitate. 53 HG nr. 430/2008 privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, Anexa 4 - Metodologie. 54 Legea nr. 448/2006 (art. 85, alin. 10) și Ordinul nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap. 55 Legea nr. 448/2006, art. 87. 56 Legea nr. 448/2006, art. 90, alin. 1. 57 Legea nr. 448/2006, art. 87, alin. 5. 58 Legea nr. 448/2006, art. 25, alin. 2. 59 OUG nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, art. 8. 60 Codul de procedură civilă, art. 80. Capitolul 1 I 39 1.2. Cadrul instituțional Acest subcapitol prezintă instituțiile guvernamen- a DGASPC, sunt servicii specializate responsabile tale responsabile de evaluarea persoanelor adulte de verificarea și analizarea dosarului persoanei care în vederea încadrării în grad și tip de handicap, solicită evaluarea în vederea încadrării în grad și tip oferind, în a doua parte, și informații de handicap, de realizarea evaluării și de formularea despre ONG-urile care reprezintă persoanele cu recomandărilor privind gradul și tipul de handicap dizabilități în România. al persoanei, precum și planul individual de intervenție (PIRIS și PIS) al acesteia. CEPAH este 1.2.1. Instituțiile guvernamentale un organ de specialitate al consiliilor județene61 care responsabile de evaluarea ia decizia finală cu privire la încadrarea în grad și tip de handicap. Comisia Superioară de Evaluare dizabilității în România a Persoanelor Adulte cu Handicap (CSEPAH) Actualul sistem de evaluare a gradului de handicap asigură coordonarea metodologică și monitorizarea din România implică mai multe instituții la diferite activității de evaluare și încadrare în grad și tip de niveluri, așa cum arată următoarea schemă. handicap. ANDPDCA dezvoltă, implementează și În primul rând, la nivel local, asistenții sociali monitorizează sistemul de evaluare a dizabilității. sau serviciile publice de asistență socială răspund Următoarele paragrafe prezintă atribuțiile acestor de realizarea anchetei sociale, o etapă obligatorie în actori instituționali cheie, conform legislației în demersul de evaluare în vederea încadrării în grad și vigoare. tip de handicap. La nivel județean, SECPAH, ca parte Schema 1: Principalii actori instituționali implicați în sistemul de evaluare a dizabilității din România MMPS MS NIVEL CENTRAL Comisia ANDPDCA Superioară CEPAH Secția de contecios Secretariat administrativ NIVEL Consiliile Județene și fiscal din JUDEȚEAN cadrul DGASPC SECPAH tribunalelor Consiliile NIVEL locale SPAS LOCAL La nivel local al acesteia la registratura primăriei din localitatea de domiciliu/reședință sau la registratura DGASPC. SPAS: Conform legislației în vigoare, SPAS de la Asistenții sociali din cadrul SPAS efectuează nivelul comunității reprezintă principala structură ancheta socială necesară solicitării certificatului de cu atribuții atât în etapele inițiale, cât și în etapa încadrare în grad și tip de handicap. De asemenea, finală a demersului. Astfel, în conformitate cu HG după ce persoana obține certificatul de încadrare nr. 430/2008 (art. 6, alin. 6, lit. a), dosarul pentru în grad și tip de handicap, SPAS monitorizează încadrarea în grad de handicap se depune de către acordarea multora dintre beneficiile și serviciile persoana solicitantă sau de către reprezentantul legal 61 Și al consiliilor locale din cadrul sectoarelor municipiului București. 40 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII disponibile și asigură managementul de caz pentru CEPAH realizează încadrarea persoanelor adulte persoanele care au în desfășurare un plan de servicii în grad de handicap și promovează drepturile sau alte măsuri de protecție. persoanelor cu dizabilități. Atribuțiile cheie ale În prezentul raport, acronimul SPAS este folosit CEPAH sunt următoarele:62 (i) stabilește încadrarea generic pentru toate formele de organizare a în grad și tip de handicap și perioada de valabilitate structurilor publice de asistență socială înființate la a certificatului, după caz, data ivirii handicapului, nivelul municipiilor, orașelor și comunelor (DAS, orientarea profesională a adultului cu handicap, SPAS sau compartiment de asistență socială, în pe baza raportului de evaluare complexă elaborat concordanță cu HG nr. 797/2017). de serviciul de evaluare complexă; (ii) stabilește măsurile de protecție a adultului cu handicap, La nivel județean în condițiile legii; (iii) revocă sau înlocuiește măsura de protecție stabilită, în condițiile legii, SECPAH: Potrivit actualului cadru legislativ, dacă împrejurările care au determinat stabilirea SECPAH este o structură la nivelul DGASPC acesteia s-au modificat; (iv) soluționează cererile județean/de sector a municipiului București, privind eliberarea atestatului de asistent personal responsabilă de evaluarea în vederea încadrării profesionist; (v) informează adultul cu handicap în grad și tip de handicap a tuturor persoanelor sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la care solicită o astfel de evaluare. În temeiul Legii măsurile de protecție stabilite și obligațiile ce le nr. 448/2006 (art. 88) și al Legii nr. 292/2011 (art. revin; (vi) promovează drepturile persoanelor cu 85, alin. 1), serviciul de evaluare complexă a handicap în toate activitățile pe care le întreprinde. persoanelor adulte cu handicap se înființează în DGASPC: Conform art. 1, alin. 2 din Ordinul nr. cadrul DGASPC-ului din fiecare județ (41) și din 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de fiecare sector (6) al municipiului București. Rolul evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării SECPAH, în principal, este acela de a realiza în grad și tip de handicap, DGASPC „va elabora evaluarea socio-psiho-medicală a persoanelor proceduri proprii, detaliate, pentru activitatea de adulte în vederea încadrării într-un grad de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării handicap și a nevoilor individuale ale persoanei în grad și tip de handicap”. Cercetarea realizată în cu handicap (care vor fi precizate în PIS). Potrivit scopul fundamentării prezentului raport a vizat HG nr. 268/2007 (art. 50), SECPAH are următoarele diferitele practici și modele operaționale stabilite atribuții principale: (i) efectuează evaluarea/ și adoptate la nivel județean pentru evaluarea reevaluarea complexă a adultului cu handicap, persoanelor adulte în vederea încadrării în grad și la sediul propriu sau la domiciliul persoanei; tip de handicap și pentru asigurarea tranziției de la (ii) întocmește raportul de evaluare complexă copil la adult în cazul tinerilor de 16-26 de ani. pentru fiecare persoană cu handicap evaluată; DGASPC asigură de asemenea secretariatul (iii) recomandă sau nu încadrarea, respectiv CEPAH, cu următoarele atribuții principale: menținerea în grad de handicap a unei persoane, (i) preia și înregistrează în registrul propriu de precum și programul individual de reabilitare și evidență dosarele persoanelor adulte evaluate integrare socială a acesteia (PIRIS); (iv) avizează de SECPAH; (ii) pregătește ședințele CEPAH și planul individual de servicii (PIS) al persoanei cu participă la acestea, fără a avea un rol decizional; handicap întocmit la nevoie de managerul de caz; (iii) întocmește procesele-verbale și ține evidența (v) evaluează îndeplinirea condițiilor necesare desfășurării ședințelor; (iv) redactează certificatele pentru atestare ca asistent personal profesionist, de încadrare în grad și tip de handicap și certificatele întocmește raportul de evaluare complexă și face de orientare profesională, în termen de cel mult trei recomandări comisiei de evaluare a persoanelor zile lucrătoare de la data la care a avut loc ședința adulte cu handicap (CEPAH); (vi) recomandă CEPAH; (v) gestionează registrul de contestații; (vi) măsurile de protecție a adultului cu handicap, în comunică rezultatul persoanelor solicitante și le condițiile legii. transmite certificatul de încadrare în grad și tip de CEPAH: Potrivit prevederilor art. 85, alin. 4 din handicap, împreună cu toate celelalte documente Legea nr. 448/2006, Comisia de evaluare este organ aprobate de CEPAH (certificatul de orientare de specialitate al consiliului județean, după caz, al profesională, programul individual de reabilitare și consiliului local al sectorului municipiului București, integrare socială - PIRIS, PIS etc.); (vii) îndeplinește cu activitate decizională în materia încadrării orice alte atribuții stabilite, în condițiile prevăzute persoanelor adulte în grad și tip de handicap. de lege, de conducătorul DGASPC.63 62 Legea nr. 448/2006, art. 87, alin.1. 63 HG nr. 430/2008, art. 15. Capitolul 1 I 41 La nivel național activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap, la nivel național, și îndeplinește MMPS: Ministerul Muncii și Protecției Sociale atribuțiile prevăzute în Legea nr. 448/2006 privind îndeplinește următoarele atribuții în domeniul protecția și promovarea drepturilor persoanelor protecției persoanelor cu dizabilități: (i) inițiază cu handicap, republicată, cu modificările și și avizează proiecte de acte normative; (ii) completările ulterioare. monitorizează și evaluează implementarea politicilor și a strategiilor; (iii) acreditează serviciile 1.2.2. ONG-uri care reprezintă persoanele sociale.64 cu dizabilități MS: Ministerul Sănătății, prin comisiile sale de specialitate, joacă un rol important în stabilirea În România, înființarea și funcționarea ONG-urilor și modificarea criteriilor de evaluare în vederea sunt reglementate prin Ordonanța nr. 26/2000 cu încadrării în grad și tip de handicap. În plus, MS privire la asociații și fundații. ONG-urile reprezintă este responsabil și de implementarea a numeroase structuri asociative constituite în mod voluntar programe naționale de sănătate care contribuie de către persoane fizice sau juridice, cu rolul de semnificativ la bunăstarea persoanelor cu a promova valorile civice, democrația și statul de dizabilități. drept. Sunt recunoscute trei tipuri de ONG-uri, și ANDPDCA: Autoritatea Națională pentru anume asociațiile, fundațiile și federațiile. Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Mișcarea pentru persoanele cu dizabilități Adopții a fost înființată în 2019 (OUG nr. 68/2019), din România include organizații care reprezintă prin fuzionarea Autorității Naționale pentru persoane cu diferite tipuri de dizabilitate (dizabilități Persoanele cu Dizabilități și a Autorității Naționale fizice, deficiențe de vedere, deficiențe de auz, pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, dizabilități intelectuale, boli rare, afecțiuni cronice, care au fost desființate. Astfel, ANDPDCA a HIV/SIDA etc.), organizații coordonate de către preluat atribuțiile fostei Autorități Naționale părinții persoanelor cu dizabilități și organizații pentru Persoanele cu Dizabilități, printre care: care furnizează servicii sociale sau de reabilitare (i) dezvoltarea, implementarea și monitorizarea persoanelor cu dizabilități. Rolul principal al acestor sistemului de evaluare în vederea încadrării în grad organizații este promovarea și protecția drepturilor și tip de handicap și (ii) elaborarea metodologiilor, persoanelor cu dizabilități, precum și eliminarea a normelor și procedurilor de lucru, precum și a obstacolelor din calea accesului la educație, instrumentelor de evaluare și monitorizare necesare sănătate, piața muncii și participare socială. pentru organizarea și funcționarea sistemului din Printre ONG-urile reprezentative la nivel domeniul dizabilității. național care desfășoară activități în beneficiul CSEPAH: Făcând parte din ANDPDCA, persoanelor cu dizabilități, se numără Federația Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Consiliul Național al Dizabilității din România Adulte cu Handicap a fost înființată inițial (prin (CNDR), Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Ordinul nr. 1261/2016) ca un organ responsabil, Afecțiuni Cronice din România (COPAC), Uniunea la nivel național, de soluționarea plângerilor și a Națională a Organizațiilor Persoanelor Afectate contestațiilor. Cu toate că Ordinul nr. 1261/2016 nu de HIV/SIDA (UNOPA), Federația ONPHR - a fost revizuit, prevederile referitoare la mecanismul Organizația Națională a Persoanelor cu Handicap de soluționare a plângerilor și contestațiilor au fost din România, Fundația Motivation România, modificate prin OUG nr. 51/2017, în temeiul căruia Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru certificatul de încadrare în grad de handicap poate Servicii Sociale (FONSS), Federația Dizabnet și fi contestat la instanțele de contencios administrativ Fundația „Alături de Voi” România (ADV). Mai (vezi și capitolul 7). În consecință, au fost anulate multe detalii despre ONG-urile care se adresează atribuțiile CSEPAH de la nivelul mecanismului de persoanelor cu dizabilități sunt incluse în Anexa soluționare a plângerilor și contestațiilor. În prezent, 3. Unele dintre cele mai mari ONG-uri dedicate Ordinul președintelui ANDPDCA nr. 136/2020 persoanelor cu dizabilități beneficiază de sprijin stipulează că CSEPAH desfășoară o activitate de financiar de la bugetul de stat prin ANDPDCA.65 coordonare metodologică și de monitorizare a 64 HG nr. 81/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii și Protecției Sociale. 65 Acestea includ Asociația Nevăzătorilor din România, Asociația Națională a Surzilor din România, Asociația Invalizilor de Război Nevăzători din România, Liga Națională a Organizațiilor cu Personal Handicapat din Cooperația Meșteșugărească și Consiliul Național al Dizabilității din România (Ordinul ANDPDCA nr. 136/2020, secțiunea 13, alin. 6). 42 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII ONG-urile joacă un rol activ în demersurile de să includă în componența sa un reprezentant al evaluare în vederea încadrării în grad de handicap. ONG-urilor numit de consiliul județean, respectiv Conform art. 85 al Legii nr. 448/2006, orice comisie de consiliul local al fiecărui sector al municipiului de evaluare a persoanelor adulte cu handicap trebuie București. 1.3. Persoanele cu dizabilități în România: statistici naționale Conform Ministerului Muncii și Protecției Sociale asistența pe care le-au primit acestea într-o perioadă (MMPS), în România erau 857.638 de persoane de referință. Cum datele exacte sunt cruciale pentru cu un certificat valabil de încadrare în grad și tip elaborarea politicilor, planificarea, bugetarea și de handicap la 31 decembrie 2020, reprezentând monitorizarea punerii în aplicare a politicilor, în 3,87% din populație stabilă a țării. Totuși, nu toate prezent eficiența sistemului nu poate fi evaluată persoanele adulte care ar putea solicita încadrarea riguros. în grad de handicap datorită afectării stării de În context european, România are o pondere de sănătate inițiază demersul și nu solicită încadrarea persoane cu dizabilități (care autodeclară limitări sau abandonează demersul pe parcurs și nu severe în activitățile obișnuite) mai mică decât obțin certificatul. Cu privire la persoanele care nu media UE-28 (6,1% față de 7,3% din populația inițiază sau abandonează demersul pe parcurs, totală) și mult mai mică decât țări precum Estonia, reprezentanții SPAS, SECPAH și CEPAH au oferit Croația, Grecia, Austria, Belgia, Franța, Muntenegru estimări în cadrul studiilor instituționale realizate sau Slovacia (cu rate de 9% sau mai mari), așa cum pentru acest raport. Conform acestor estimări, arată Figura 2a.66 ponderea „reală” a persoanelor care ar putea solicita Potrivit buletinelor statistice ale MMPS/ certificat de handicap ar fi fost mai mare decât rata ANDPDCA, numărul persoanelor cu încadrare în persoanelor cu handicap raportată oficial, și anume grad de handicap a crescut constant de-a lungul de 4,7% din populația totală, la nivelul anului timpului, de la circa o jumătate de milion în 2006 2020. În fine, o a treia estimare a ratei persoanelor la peste 857.638 de persoane în 2020, copii și adulți cu dizabilități este oferită de Eurostat, pe baza (Figura 2b și Caseta 1). Majoritatea acestor persoane unor statistici comparabile la nivel internațional. sunt femei (peste 53%) cu vârste de peste 50 de ani Eurostat utilizează o definiție diferită a dizabilității, (aproximativ 66% din total),67 așa cum se poate și anume rata persoanelor (de 16 ani și peste) cu observa în Figura 2c. De altfel, ponderea femeilor limitări severe autodeclarate în activitățile obișnuite crește monoton cu vârsta, de la sub 40% în grupa din cauza problemelor de sănătate. Conform acestei de vârstă 5-14 ani, la aproape 58% dintre persoanele definiții, România înregistrează o rată a dizabilității de 70-79 de ani, respectiv 68% dintre cele de 80 de și mai mare decât rata oficială de 3,87% persoane ani și peste. Din punctul de vedere al tipului de cu certificat sau 4,7% persoane cu afectare a stării handicap, așa cum este ilustrat în Figura 2d, marea de sănătate (cu sau fără certificat), și anume 6,1% majoritatea persoanelor adulte cu certificat au un persoane care declară că întâmpină limitări severe handicap fizic (27%), somatic (19%) sau mintal de activitate din cauza problemelor de sănătate (16%). Celelalte tipuri de handicap sunt handicapul (Figura 2b). Deci, datele la nivel național cu privire asociat (13%), vizual (11%), psihic (10%), auditiv la populația de persoane cu dizabilități sunt marcate (3%) și HIV/SIDA (1%). În fine, în ceea ce privește de discrepanțe cauzate, în principal, de fragmentarea gradul de handicap, persoanele adulte cu certificat sistemului în „invaliditate” și „handicap”, așa cum au predominant gradul accentuat (51,4%) sau grav am arătat la începutul capitolului, precum și de (38,3%), în timp ce grad mediu au 9,3%, iar grad disfuncționalitățile sistemului actual. Discrepanțele ușor au doar 1% din total.68 și incompletitudinea datelor sunt însoțite de absența Marea majoritate a persoanelor cu încadrare unui sistem care să permită fie un recensământ al în grad și tip de handicap trăiesc independent, cu persoanelor cu dizabilități din țară (invaliditate și familiile lor sau singure, și doar 2% dintre ele se handicap), fie date în timp real despre beneficiile și află în instituțiile publice rezidențiale de asistență 66 Date Eurostat pentru 2019. Datele pentru 2020 nu sunt disponibile decât pentru câteva țări, inclusiv România. 67 Aproape jumătate dintre persoanele încadrate în grad și tip de handicap (47%) sunt persoane vârstnice (de peste 65 de ani), iar 8,5% sunt copii. 68 Spre deosebire, distribuția copiilor în funcție de gradul de handicap este următoarea: grav – 59%, accentuat – 14%, mediu – 25% și ușor – 2%. Capitolul 1 I 43 socială pentru persoanele adulte cu dizabilități 2,5% în Dolj. Hărțile 2 și 3 ilustrează discrepanțele (coordonate de MMPS prin ANDPDCA). Rata de care există între județe cu privire la numărul și dizabilitate diferă semnificativ în funcție de regiune rata persoanelor cu încadrare în grad de handicap. și județ, fiind cuprinsă între 8,2% în Mehedinți, 6,9% Diferențele semnificative între regiuni indică variații în Vâlcea sau 6,2% în Olt și 2,8% în Covasna sau importante la nivelul activităților de evaluare. Figura 2: Statistici privind dizabilitatea, publicate de Eurostat și Ministerul Muncii și Protecției Sociale a. Rata persoanelor (16+ ani) cu limitări severe b. Evoluția ratelor persoanelor cu încadrare în grad autodeclarate în activitățile obișnuite, din cauza de handicap/dizabilități (%) problemelor de sănătate, pe sexe 14 12 9 8 10 7 6 % din total populație 5 8 7,7 4 3 6 2 6 1 4,3 0 4 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2 1. Rata persoanelor cu handicap (% in total populație stabilă) 0 2. Estimare a populației care ar putea solicita Malta Bulgaria Spain Sweden Netherlands Ireland Italy Denmark Romania Lithuania Cyprus Germany Hungary Luxembourg Finland Poland Czechia Portugal Latvia Slovenia Austria Belgium France Slovakia Greece Croatia Estonia certificat (% in total populație)* 3. Proporția adulților (16+ ani) cu limitări severe autodeclarate în activitățile obișnuite din cauza Total Bărbați Femei problemelor de sănatate Surse: a. Eurostat [HLTH_SILC_07]; b1. MMPS/ANDPDCA, Buletin statistic (2021); b2. Date consolidate din sondajul SPAS și sondajele de opinie Q2B_ SECPAH și Q3B_CEPAH; b3. Eurostat [HLTH_SILC_07]. c. Distribuția persoanelor cu încadrare în grad de d. Distribuția persoanelor adulte cu încadrare în handicap din România pe grupe de vârstă (număr), grad de handicap din România în funcție de tipul la 31 decembrie 2020 de handicap (%), la 31 decembrie 2020 200,000 Psihic, 180,000 10 160,000 140,000 120,000 Vizual, 11 100,000 Fizic, 27 784,364 80,000 60,000 persoane adulte 40,000 Asociat, 13 cu handicap 20,000 0 Mintal, 16 Somatic, 19 5- ni 10 ni -1 i 18 ani -2 i 25 ani -3 i 40 ani -5 i 60 ani -7 i 80 ni i 15 an 20 an 30 an 50 an 70 an an a 9a 9a 40 4 7 9 4 9 9 9 9 9 + -1 -1 -2 -4 -6 0- Sursa: MMPS/ANDPDCA, Buletin statistic (2021). 44 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Harta 2: Discrepanțele existente între județe din perspectiva numărului de persoane adulte cu încadrare în grad și tip de handicap înregistrate la nivelul județului (număr), la 31 decembrie 2019 Sursa: MMPS/ANDPDCA, Buletin statistic (2020). Harta 3: Discrepanțele existente între județe din perspectiva ponderii persoanelor încadrate în grad și tip de handicap în populația totală a județului (%), la 31 decembrie 2019 Sursa: MMPS/ANDPDCA, Buletin statistic (2020). Capitolul 1 I 45 1.4. Cadrul analitic: prezentarea generală a sistemului de evaluare a dizabilității din România Sistemul de evaluare a dizabilității este abordat în încadrarea în grad și tip de handicap, iar beneficiile raportul de față din perspectiva cadrului analitic și serviciile fiind cele corespunzătoare persoanelor aferent sistemelor de acordare a protecției sociale, cu dizabilități, așa cum arată Schema 2. În plus, așa cum este definit acesta în Ghidul de resurse acordarea efectivă a beneficiilor și a serviciilor este privind bazele sistemelor de acordare a protecției tratată doar în termeni marginali.70 sociale elaborat de Banca Mondială.69 Prin urmare, La nivel conceptual, facem distincția între cadrul analitic care a ghidat studiul de față este evaluarea dizabilității, determinarea dizabilității ancorat în principalele etape de implementare ale și eligibilitatea persoanelor cu dizabilități, așa oricărui sistem de furnizare a protecției sociale, care cum sunt definite acestea în Bickenbach et al.: cuprind: (1) informarea, (2) întocmirea, depunerea „evaluarea dizabilității este demersul prin care se și înregistrarea dosarului, (3) evaluarea, (4) determină în mod oficial gradul și tipul dizabilității determinarea eligibilității, (5) elaborarea planurile unei persoane, în cadrul unui proces administrativ individuale de intervenție și accesul la pachetul de mai amplu, denumit, de obicei, examinarea beneficii și servicii, precum și (6) managementul dizabilității sau determinarea dizabilității”, în operațiunilor ce vizează beneficiarii, inclusiv timp ce „determinarea dizabilității, care include și îndeplinirea criteriilor, actualizarea datelor, componenta de evaluare a dizabilității, determină depunerea contestațiilor și ieșirea din sistem. În eligibilitatea unei persoane solicitante pentru cazul specific al studiului prezentat în acest raport, acordarea anumitor beneficii și servicii sociale sau cadrul analitic general este adaptat, evaluarea a protecției sociale.”71 și determinarea eligibilității având în vedere Schema 2: Principalele etape de implementare ale sistemului de evaluare a dizabilității din România Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 ÎNTOCMIRE, EVALUARE ASPECTE INSTITUȚIONALE, INCLUSIV DEPUNERE ȘI ÎN VEDEREA ÎNCADRAREA PLANURI CONTESTAȚII ȘI TRANZIȚIA TINERILOR DE LA INFORMARE ÎNREGISTRARE ÎNCADRĂRII ÎN ÎN GRAD DE INDIVIDUALE PLÂNGERI EVALUAREA DIZABILITĂȚII PENTRU DOSAR GRAD ȘI TIP DE HANDICAP COPII LA EVALUAREA PENTRU ADULȚI HANDICAP 1 2 3 4 5 6 7 Reevaluare periodică EVALUARE ÎNROLARE MANAGEMENT Sursa: Adaptare după Lindert et al. (eds.), Banca Mondială (2020: 11). 69 Lindert et al. (eds.) (2020) Sourcebook on the Foundations of the Social Protection Delivery Systems. 70 Pentru o analiză mai amănunțită, vezi Grigoraș at al. (coord.), Banca Mondială (2020: 128). 71 Bickenbach et al. (2015). 46 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Infografic 2: Statistici generale privind populația de referință pentru demersul de încadrare în grad de handicap, în funcție de principalele etape de implementare, noiembrie 2020 (număr de persoane) ÎNTOCMIRE, EVALUARE ÎN DEPUNERE ȘI VEDEREA ÎNCADRĂRII ÎNCADRAREA ÎN PLANURI INFORMARE ÎNREGISTRARE GRAD DE HANDICAP INDIVIDUALE ÎN GRAD ȘI TIP DE DOSAR HANDICAP 1 2 3 4 5 Estimare Înregistrare Evaluare în vederea Încadrare în grad Planuri individuale populație în dosar la SECPAH încadrării în grad și tip de handicap și acces la servicii nevoie și tip de handicap (CEPAH) (SECPAH) PIRIS PIS Orientare profesională Măsură de protecție Respinși Estimare Înregistrare Evaluare în vederea Încadrare în grad Planuri individuale populație în dosar la încadrării în grad și tip și tip de handicap și acces la servicii nevoie SECPAH de handicap (SECPAH) (CEPAH) Admiși 5418 4265 4497 4082 PIRIS = 3581 Respinși -97 -377 -374 PIS = 1183 Orientare profesională = 44 Măsură de protecție = 33 Sursa: Statistici aferente lunii noiembrie 2020 referitoare la 10 județe care au raportat datele necesare. Estimarea populației în nevoie reprezintă suma dintre populația actuală cu încadrare în grad și tip de handicap și numărul adulților care ar putea solicita încadrarea în grad și tip de handicap din cauza stării de sănătate, dar care fie nu au solicitat, fie nu au obținut certificatul, estimarea fiind făcută de asistenții sociali din cadrul SPAS (în Q1), specialiștii SECPAH/SECC (în Q2B), membrii CEPAH/CPC (în Q3B) și reprezentanții ONG-urilor (în interviuri). La nivelul sistemului, rezultatele unei etape Schemei 2, dar în cadrul fiecărui capitol, sunt de implementare constituie resurse pentru descrise și analizate mai în detaliu diferitele niveluri următoarea etapă, iar schimbările din orice etapă și aspecte ale implementării, inclusiv legăturile cu pot declanșa schimbări în celelalte etape. Așadar, alte etape. De asemenea, sunt prezentate opiniile și pentru a identifica întregul parcurs al demersului ideile diferiților actori. de evaluare a gradului de handicap din România, Deși cadrul legislativ și instituțional al sistemului capitolele acestui raport urmăresc individual fiecare de evaluare a gradului de handicap este definit la dintre etapele principale de implementare, conform nivel național, DGASPC-urile au elaborat și folosesc Capitolul 1 I 47 diverse modele operaționale la nivel județean, în anterioară, interacționează pe parcursul întregului funcție de condițiile locale, resursele disponibile și demers. Aceste interacțiuni sunt facilitate de deciziile consiliilor județene. Astfel, pentru fiecare comunicare, sisteme informatice și tehnologie, etapă de implementare, raportul prezintă, de printre altele. Astfel, fiecare capitol abordează asemenea, diferitele modele operaționale de la nivel acești factori favorizanți cu scopul de a înțelege județean. schimbările ce ar trebui realizate pentru a facilita Pe parcursul demersului, populația de referință schimbarea de paradigmă de la o abordare medicală se modifică în acord cu schimbarea statutului la una holistică. persoanei de la o etapă de implementare la alta. În În România, încadrarea în grad de handicap este (1) etapa de informare, vorbim despre populația furnizată la cerere (ceea ce înseamnă că persoanele vizată, care, în România, cuprinde copiii și adulții sunt cele care demarează demersul) și permite „cărora mediul social, neadaptat deficiențelor lor o integrare dinamică a solicitanților (persoanele fizice, senzoriale, psihice, mentale și/sau asociate, pot depune dosarul, pot solicita asistență sau le împiedică total sau le limitează accesul cu pot actualiza informațiile personale în orice șanse egale la viața societății, necesitând măsuri moment). Existența sistemului paralel ce vizează de protecție în sprijinul integrării și incluziunii invaliditatea și a sistemului separat adresat copiilor sociale.”72 În etapele de (2) întocmire, depunere și reflectă fragmentarea pronunțată a sistemului din înregistrare a dosarului, (3) evaluare a dizabilității și domeniul dizabilității. Existența a numeroase alte (4) determinare a dizabilității (sau încadrare în grad programe specifice în cazul majorității beneficiilor și tip de handicap), populația de referință include și serviciilor relevante pentru persoanele cu persoanele care solicită eliberarea certificatului de dizabilități (de exemplu, majoritatea celor din handicap. După obținerea certificatului, populația domeniul sănătății) accentuează și mai mult de referință cuprinde persoanele cu dizabilități (în fragmentarea. Demersul este costisitor și ineficient România, acestea fiind persoanele cu încadrare pentru persoanele care trebuie să parcurgă fiecare în grad și tip de handicap), în timp ce termenul program separat, furnizând aceleași informații și de beneficiari este folosit în momentul în care se documente în mod repetat și așteptând la cozi la acordă beneficii și servicii. Așadar, de la o etapă ghișee în sediile diferitelor instituții. Demersul este de implementare la alta, populația de referință ineficient și pentru instituții, deoarece poate cauza se schimbă de la populația vizată la solicitanți la suprapuneri sau lacune în acoperirea populației, persoane cu încadrare în grad de handicap (sau suprapunerea proceselor, irosirea resurselor cu certificat), respectiv la beneficiari. Infograficul 2 și dificultatea de a identifica de ce servicii au prezintă statisticile care arată dinamica numărului beneficiat clienții sau modul în care sunt cheltuite de persoane cuprinse în populația de referință fondurile dedicate protecției sociale a persoanelor de-a lungul demersului de încadrare în grad de cu dizabilități. Integrarea tuturor sistemelor din handicap, din 10 județe care au oferit toate datele domeniul dizabilității din România nu face obiectul referitoare la luna noiembrie 2020. prezentului raport sau al acestui Acord de asistență Actorii cheie, inclusiv persoanele și instituțiile tehnică. Cu toate acestea, rămâne un factor ce trebuie (de la nivel central și local) prezentate în secțiunea avut în vedere în momentul elaborării noului set de instrumente, metodologii și proceduri. 1.5. Perspectiva analitică: CIF/CDPD CIF: funcționare și dizabilitate Clasificarea internațională a funcționării, standard, formulare e-sănătate și așa mai departe. dizabilității și sănătății (CIF) poate fi aplicată în CIF face o clasificare a dimensiunilor funcționării diverse domenii, precum practica clinică, sistemele și asigură un cadru conceptual pentru descrierea, de informații din domeniul sănătății, managementul evaluarea și măsurarea nivelului de funcționare și serviciilor de sănătate, finanțe și cercetare. În toate a problemelor care afectează funcționarea, adică a aceste contexte, utilizarea CIF necesită instrumente dizabilității. intermediare: liste de verificare, teste pentru CIF cuprinde clasificări separate ale funcțiilor evaluarea clinică, chestionare, seturi de date și structurilor organismului, ale activităților și 72 Legea nr. 448/2006, art. 2. De dispozițiile acestei legi beneficiază cetățenii români, cetățeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul ori reședința în România. 48 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII participării și ale factorilor de mediu (Caseta 2). CIF are la bază modelul teoretic integrativ Fiecare clasificare include categorii structurate în biopsihosocial. CIF nu se referă doar la persoanele baza unui format standard de tip gen-specie. În cu dizabilități; de fapt, CIF se referă la toți plus, CIF conceptualizează funcționarea ca fiind oamenii. Acest model ne spune că funcționarea și experiența ce reflectă modul în care trăiește o dizabilitatea nu sunt niște categorii clar delimitate în persoană cu o anumită afecțiune în mediul său de zi care oamenii să fie integrați, ci sunt limitele extreme cu zi. În cazul fiecărei categorii a funcționării, nivelul ale unui continuum, pe care ne regăsim cu toții. Pe de funcționare al unei persoane este rezultatul acest continuum, funcționarea noastră poate varia interacțiunii dintre problemele de sănătate ale de la integritate în funcțiile organismului, structurile persoanei respective și mediul său fizic, construit, corpului, activități şi participare până la afectări/ interpersonal, atitudinal, social, cultural și politic. deficiențe ale funcțiilor sau structurilor, limitări de activitate sau restricții de participare. În modelul integrativ biopsihosocial: Condiții de sănătate • Funcționarea este un termen general pentru (tulburare sau boală) funcții și structuri ale organismului, activități și participare. Funcții și structuri Activități Participare • Dizabilitatea este un termen general pentru ale organismului (limitări) (restricții) afectări/ deficiențe ale funcțiilor și structurilor, (afectări/deficiențe) limitări de activitate sau restricții de participare. Ilustrarea grafică a modelului arată că funcționarea și dizabilitatea sunt rezultatul interacțiunii dintre Factori de mediu Factori personali condiția (starea) de sănătate și factorii personali și de mediu. Cu alte cuvinte, CIF consideră că funcționarea și evaluarea dizabilității presupune o evaluare atât a dizabilitatea sunt fenomene determinate atât de capacității persoanei prin prisma sănătății sale, cât nivelul capacității intrinseci a persoanei de a realiza și a mediului său care, corelate, determină nivelul o acțiune, în funcție de starea sa de sănătate, cât de performanță, adică gradul de dizabilitate al și de nivelul de performanță privind executarea persoanei. unei acțiuni în mediul său real. Prin urmare, CIF, CIM-10 și WHODAS 2.0 instrumente cheie ale OMS pentru un mecanism modern de evaluare a dizabilității CIF este cadrul stabilit de OMS pentru măsurarea sănătății și a dizabilității atât la nivel individual, cât și la nivelul populației. Acesta a fost aprobat oficial ca standard internațional pentru descrierea și măsurarea sănătății și a dizabilității de către toate cele 191 de state membre ale OMS, în cadrul celei de-a 54-a Adunări Mondiale a Sănătății din 22 mai 2001 (rezoluția AMS 54.21). CIF clasifică domeniile de funcționare și factorii contextuali. CIF și CIM-10 sunt clasificări internaționale ale OMS, fiind complementare. CIM-10 oferă un „diagnostic” al bolii, al tulburării, al traumatismului sau al altor probleme de sănătate, iar CIF asigură un limbaj internațional de referință pentru descrierea experienței trăite în raport cu aceste afecțiuni, ținând cont de factorii de mediu și de cei personali. WHODAS 2.0 este un instrument generic de evaluare a sănătății și a dizabilității, care se raportează în mod direct la conceptele CIF. Instrumentul este folosit pentru toate afecțiunile, inclusiv pentru tulburări mintale, neurologice și adictive. Este scurt, simplu și ușor de administrat, putând fi aplicat atât în contexte clinice, cât și în cazul populației generale. Din perspectiva CIF, două persoane care suferă de aceeași boală pot prezenta niveluri de funcționare diferite, așa cum două persoane cu același nivel de funcționare pot suferi de boli diferite. Din acest motiv, utilizarea ambelor clasificări împreună cu instrumentul de evaluare WHODAS 2.0 crește calitatea datelor utilizate în scop medical, în Capitolul 1 I 49 scopul reabilitării sau în scop social. Cu ajutorul CIF, se poate descrie într-un limbaj comparabil la nivel internațional întreaga experiență ce reflectă viața cu o anumită afecțiune, din perspectiva capacității intrinseci și a performanței propriu-zise. CIF cuprinde următoarele dimensiuni și principii cheie: Funcționarea este un termen generic pentru funcțiile și structurile organismului, activități și participare. Funcțiile organismului sunt funcțiile fiziologice ale sistemelor organismului, inclusiv funcțiile psihologice. De exemplu: funcțiile conștiinței, ale temperamentului și personalității, funcțiile atenției, memoriei, gândirii, funcțiile senzoriale, funcțiile vorbirii, funcțiile sistemului cardiovascular, funcțiile sistemului respirator, funcțiile mobilității. Structurile corpului sunt părțile anatomice ale organismului, precum organele, membrele și componentele acestora. De exemplu: structura creierului, măduva spinării, ochiul, urechea, structurile sistemului cardiovascular, structurile sistemului respirator, capul, regiunea gâtului, regiunea umărului, zonele pielii, unghiile, părul. Afectările sunt probleme ale funcțiilor sau structurilor corpului, precum devieri sau pierderi semnificative. De exemplu: bătăile accelerate ale inimii (tahicardia) reprezintă o afectare a funcției cardiace; miopia este o afectare a funcțiilor vederii; o gambă amputată este o afectare a structurii membrului inferior; o fractură este o afectare a oaselor (ca structură) și așa mai departe. Activitățile reprezintă executarea unei sarcini sau a unei acțiuni de către un individ. Participarea este implicarea într-o situație de viață. Exemple: învățarea cititului, luarea unei decizii, îndeplinirea unei sarcini, gestionarea stresului, comunicarea, manipularea obiectelor, mersul, îmbrăcatul, mâncatul, realizarea sarcinilor gospodărești, dezvoltarea relațiilor interpersonale, precum și participarea la activități educaționale, profesionale, recreative și de timp liber. Limitările de activitate sunt dificultăți pe care le întâmpină o persoană în executarea activităților. Restricțiile în participare reprezintă problemele cu care se confruntă o persoană atunci când se implică în situații de viață. Exemple de limitări de activitate și restricții în participare: imposibilitatea de a se deplasa (necesitatea unui scaun rulant), imposibilitatea de a gestiona stresul într-un mod eficient, imposibilitatea de a purta o conversație normală, imposibilitatea de a merge la școală la vârsta școlarizării și lipsa unui loc de muncă. Factorii de mediu compun mediul fizic, construit, social și atitudinal în care trăiesc și acționează oamenii. De exemplu: produse și tehnologii pentru mobilitate (cum este scaunul rulant), tehnologii de comunicare, proiectarea și construcția clădirilor, bunuri financiare, calitatea aerului, familia, cunoștințele, atitudinile celorlalți oameni, arhitectura clădirilor, sistemul de asistență socială. Factorii personali (ce nu sunt incluși în CIF) sunt caracteristicile individuale care nu țin de sănătatea persoanei. De exemplu: vârsta, sexul, educația, statutul social, experiența de viață și obiceiurile. Factorii din mediul unei persoane care, prin absență sau prezență, îmbunătățesc funcționarea și reduc dizabilitatea sunt considerați facilitatori. Factorii care limitează funcționarea și amplifică dizabilitatea sunt considerați bariere. De exemplu: pentru un utilizator de scaun rulant, treptele de la intrarea într-o clădire constituie o barieră, în timp ce o rampă cu înclinația corectă reprezintă un facilitator. CIF oferă o bază științifică pentru înțelegerea sănătății și a funcționării. Persoanele care suferă de aceeași afecțiune pot prezenta un nivel diferit de funcționare; prin urmare, pentru a afla cum trăiesc acestea cu afecțiunea respectivă, este necesar să se aibă în vedere toate componentele menționate anterior. Sursa: https://www.who.int/standards/classifications/international-classification-of-functioning-disability-and-health Ce este evaluarea dizabilității? Ca demers administrativ realizat în scopul stabilirii eligibilității pentru acordarea de servicii O evaluare a dizabilității măsoară într-o manieră și sprijin, evaluarea dizabilității vizează experiența integrată nivelul de performanță al unei persoane globală a unei persoane care trăiește cu una sau mai privind realizarea unui set reprezentativ de multe probleme de sănătate sau, conform CIF, nivelul comportamente și acțiuni, de la simple până la de performanță al unei persoane, determinat complexe, în mediul său real, ținând cont de starea de capacitatea sa intrinsecă și de facilitatorii sa de sănătate. 50 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII sau barierele de la nivelul mediului. Evaluarea Alinierea instrumentelor de evaluare la dizabilității reprezintă o evaluare completă sau terminologia și clasificarea CIF reprezintă o globală a nivelului ori a gradului de dizabilitate al condiție pentru asigurarea legitimității lor științifice persoanei. Acesta este un aspect important pentru că și administrative ca modalități de colectare a o evaluare a dizabilității ar trebui să măsoare într-o informațiilor referitoare la sănătate și funcționare. manieră integrată nivelul de funcționare în toate Mai mult, o condiție evidentă pentru orice domeniile de acțiune, simple și complexe, de la mers schemă de evaluare a dizabilității este aceea de și îngrijirea copiilor până la activitatea desfășurată a evalua dizabilitatea, nu altceva. CIF reprezintă la locul de muncă. Evaluarea dizabilității analizează modelul științific internațional al funcționării și nivelul general al dizabilității cu care se confruntă dizabilității – reflectă un consens științific la nivel o persoană în viața sa. O evaluare integrată sau internațional cu privire la conceptul dizabilității, globală a dizabilității trebuie să urmărească atât oferind totodată mijloacele necesare pentru starea de sănătate a persoanei, cât și activitățile, operaționalizarea dizabilității în scopul măsurării prin evaluări specifice. Totuși, evaluarea globală ei. Modelul CIF este singurul care permite, din a dizabilității este viabilă doar dacă evaluările punct de vedere științific, realizarea unei evaluări specifice pot fi sintetizate statistic într-un singur integrate, globale și fondate pe dovezi a experienței scor de evaluare. dizabilității în cazul unei persoane. În plus, modelul CIF reflectă un consens internațional Evaluarea dizabilității și determinarea privind dizabilitatea, în termeni juridici, etici și ai dizabilității drepturilor omului, așa cum reiese și din CDPD care caracterizează dizabilitatea ca reflectând La nivel mondial, există numeroase abordări ce experiențele persoanelor „care au deficiențe fizice, vizează stabilirea eligibilității pentru acordarea mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, de sprijin și servicii medicale și sociale în cazul deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, persoanelor care prezintă un anumit nivel de pot îngrădi participarea deplină și efectivă a dizabilitate din cauza problemelor de sănătate persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu și a afectărilor de care suferă. Acest demers ceilalți.” administrativ poartă denumiri diverse în Evaluarea dizabilității trebuie să examineze diferite țări. La modul general însă, ceea ce este într-o manieră viabilă și fiabilă fenomenul denumit cel mai adesea „evaluarea dizabilității” dizabilității, iar singurul mod de a realiza acest sau „determinarea dizabilității” constituie un lucru este printr-o schemă de evaluare a dizabilității demers administrativ oficial, fondat pe prevederi în care instrumentele de evaluare, criteriile-prag și legislative, ce poate implica mai multe etape și procedurile sunt aliniate la conceptele funcționării mai mulți actori oficiali, prin care se acordă o și dizabilității din cadrul CIF. anumită formă de sprijin, servicii sau asistență persoanelor, pe baza unor criterii de eligibilitate Dimensiunea drepturilor omului și a unei proceduri de evaluare a dizabilității care identifică tipul, gradul sau nivelul de dizabilitate Așa cum s-a menționat, conceptul dizabilității cu care se confruntă o persoană. Întregul proces de definit în CIF se reflectă la nivelul CDPD ca un determinare a dizabilității poate cuprinde și alte principiu juridic și moral al drepturilor omului. criterii de eligibilitate – nivelul venitului, localizarea Multe dintre drepturile enumerate în CDPD geografică, statutul juridic, statutul ocupațional, sunt relevante pentru demersul administrativ de vârsta și altele – pe lângă evaluarea dizabilității. În evaluare a dizabilității, printre care și următoarele: unele state, determinarea dizabilității și evaluarea procedura, criteriile și mijloacele de evaluare dizabilității sunt demersuri administrative ce au trebuie să fie disponibile publicului și transparente; loc simultan, iar în altele, acestea sunt separate de demersul nu trebuie să fie greoi într-un mod o serie de pași administrativi suplimentari și de nejustificat sau să dăuneze demnității persoanei; încadrări oficiale. demersul trebuie să fie accesibil tuturor din punct de vedere fizic și informațional; în general, trebuie să De ce reprezintă CIF cea mai bună se asigure că demersul nu discriminează persoanele platformă pentru evaluarea dizabilității cu dizabilități și nu încalcă drepturile omului. CIF este singurul limbaj internațional standard disponibil cu privire la funcționare și dizabilitate. Capitolul 1 I 51 Infografic 3: Scurtă prezentare a activităților privind implementarea CIF în România73 Reprezentanța UNICEF a oferit asistență tehnică și financiară pentru traducerea CIF, în baza unui acord de parteneriat încheiat cu Asociația RENINCO; traducerea a fost realizată de Gabriela Chiroiu, iar grupul responsabil de validarea traducerii, 2002 din care au făcut parte Paulian Sima (SSPH), Izabella Popa (ANDPDCA), Mircea Vlad (MEC), Alina Mândroiu (MSF), Ecaterina Vrăsmaș (Asociația RENINCO România și Universitatea din București) și Traian Vrăsmaș (Asociația RENINCO România), a beneficiat de coordonare tehnică din partea dr. Radu Vrasti. Componenta „Activități și participare” a CIF a fost integrată în criteriile de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de OCTOMBRIE handicap (Ordinul comun nr. 725/12709/2002), în urma proiectului finanțat de USAID și UNICEF. 2002 ANPH73 a semnat cu OMS contractul de acordare a MARTIE drepturilor de publicare și traducere a CIF. România 2003 a fost prima țară din Europa de Est care a realizat traducerea CIF. 2003- Reprezentanța UNICEF a oferit asistență tehnică și financiară pentru publicarea CIF și organizarea 2004 sesiunilor de promovare a acestuia în România, în baza acordului de parteneriat semnat cu Asociația RENINCO. ANPH/ANPD a inclus definiția dizabilității și măsura privind promovarea viziunii și a conceptelor exprimate în Clasificarea internațională a 2005 funcționării, dizabilității și sănătății 2006-2013 în Strategia națională pentru protecția, integrarea și incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006-2013, „Șanse egale pentru persoanele cu handicap – către o societate fără discriminări” (HG nr. 1175/2005). ANPD a făcut parte din proiectul Measuring Health and Disability 2005- in Europe: Supporting policy development (MHADIE) [Măsurarea sănătății și a dizabilității în Europa: sprijin pentru elaborarea politicilor], care a fost coordonat de dr. Matilde Leonardi de la Instituto Nazionale Neurologico Carlo Besta din Milano, Italia, și a inclus 11 țări partenere. 2007 73 La momentul respectiv, ANPH funcționa ca instituție separată și purta denumirea de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Handicap. Ulterior, ANPH a devenit ANPD, fiind apoi preluată de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copil și Adopție (ANDPDCA), prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 68 din 6 noiembrie 2019. 52 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 747576 România a ratificat CDPD prin Legea nr. 221/2010, care prevede 2010 analiza și revizuirea politicilor sociale și a practicilor, astfel încât persoanele cu dizabilități să își poată exercita pe deplin și în condiții de egalitate toate drepturile și libertățile fundamentale și să își poată trăi viața cu demnitate. ANPD a tradus și a publicat Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății – versiunea pentru copii și tineri (CIF-CT), cu sprijinul Reprezentanței UNICEF în România, ca urmare a inițiativei și a colaborării între Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Asociația RENINCO România; traducerea a fost realizată de Gabriela Chiroiu, iar grupul de lucru pentru validarea traducerii a inclus următoarele 2011- persoane, menționate în ordine alfabetică: Mirela Chiru (Ministerul Sănătății), Adina Codres (MMFPSPV-DPC),74 Adrian Cozma (ISMB și MECTS),75 Gabriela Dobre (MMFPSPV-DPPH),76 Livius Manea (Universitatea din 2012 București), Dana Petcovici (UNICEF), Izabella Popa (MMFPSPV-DPC), Voichița Pop (UNICEF), Paulian Sima (MMFPSPV-DPPH), Aurora Sima (Ministerul Sănătății), Andreea Sorescu (Asociația Învingem Autismul), Monica Stanciu (expert independent), Ecaterina Vrăsmaș, (Asociația RENINCO România și Universitatea din București), Traian Vrăsmaș (Asociația RENINCO România și Universitatea „Ovidius” din Constanța). Componenta „Activități și participare” a CIF-CT a fost integrată 2012 în criteriile de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap (modificarea Ordinului comun nr. 725/12709/2002), în baza experienței acumulate de SECC. ANPD a inclus conceptele din cadrul CIF în Strategia națională „O societate fără bariere pentru persoanele cu dizabilități” 2016-2020, aprobată prin HG nr. 2016 655/2016. Componenta „Factori de mediu” a CIF-CT a fost integrată în criteriile DECEMBRIE biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de 2016 handicap (Ordinul comun nr. 1306/1883/2016) și în metodologia de evaluarea și intervenție (Ordinul comun nr. 1985/1305/5805/2016), în urma unui proiect finanțat de UNICEF. Sesiuni de formare pentru SECC, CPC și reprezentanți APRILIE 2017 ai sistemului de învățământ, care au inclus și un modul referitor la CIF-CT, cu finanțare din partea UNICEF. 74 Fosta denumire a Direcției pentru Protecția Copilului (actualmente direcție în cadrul ANDPDCA) din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (actualmente MMPS). 75 Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB), subordonat Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului (actualmente Ministerul Educației). 76 Fosta denumire a Direcției pentru Protecția Persoanelor cu Dizabilități (actualmente direcție în cadrul ANDPDCA) din cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice (actualmente MMPS). Capitolul 1 I 53 1.6. România în context internațional: evaluarea dizabilității Cu toate că există un număr limitat de studii în special pe piața muncii. Țările din aceeași regiune academice sau guvernamentale care să compare a globului adeseori își modelează politicile după politicile din domeniul dizabilității sau sistemele cele ale statelor vecine. Statele care fac parte oficial de evaluare a dizabilității din diferite țări, se poate din Commonwealth, grupurile coloniale sau alte spune că există o varietate de abordări în ceea ce afilieri de state împărtășesc aceleași abordări, chiar privește demersul, criteriile și instrumentele de dacă nu sunt situate în aceeași regiune. Activitățile evaluare a dizabilității. Politicile din domeniul de teren desfășurate de OMS77 și Banca Mondială dizabilității sunt, în general, influențate de factori sugerează faptul că, la nivel mondial, există trei istorici, culturali și chiar lingvistici și tind să abordări generale ale evaluării dizabilității care reacționeze ad-hoc la anumite crize sau șocuri. Sunt sunt sintetic descrise în continuare: extrem de fluide și dependente de forțele economice, Abordarea Caracteristicile cheie ale evaluării dizabilității Exemple de țări 1. Sistem avansat Proceduri de evaluare a dizabilității în mai multe etape, cu instrumente Taiwan, Coreea de și modern de ce integrează conceptul dizabilității definit în cadrul CIF, care iau în Sud, Japonia, Franța, evaluare a considerare toate informațiile privind afecțiunea medicală și includ o Anglia, Canada, statele dizabilității amplă documentare a factorilor socio-demografici și de mediu, mai precis nordice a locuinței, a cartierului, a comunității și a altor dimensiuni. 2. Țări în tranziție Țările din această categorie sunt în curs de finalizare sau de reformare România, Letonia, a sistemului de evaluare a dizabilității (și adesea a politicilor generale Lituania, Republica din domeniul dizabilității), trecând de la o abordare pur medicală și Cehă, Slovenia, discreționară la una care completează metoda medicală bazate pe bareme Bulgaria, Africa de Sud, cu informații despre activitățile de bază și instrumentale ale vieții zilnice (*) majoritatea țărilor din și, tot mai mult, cu informații despre nivelul de funcționare în general. America de Sud 3. Evaluări în La baza evaluării dizabilității stă decizia unui cadru medical, fondată Grecia, Arabia baza criteriilor exclusiv pe opinia clinică, care poate fi sau nu ghidată de un formular ori Saudită, Rusia, Turcia, medicale un tabel de evaluare medicală prin metoda baremelor. Azerbaidjan și aproape toate țările africane Sursa: Autorii. Notă: (*) Activitățile de bază ale vieții zilnice reprezintă principalele acțiuni realizate în scopul autoîngrijirii. Cele șase activități de bază ale vieții zilnice sunt hrănirea, spălatul, îmbrăcatul, igiena eliminărilor, deplasarea și igiena personală. Activitățile instrumentale ale vieții zilnice includ gestionarea propriilor venituri, utilizarea mijloacelor de transport, efectuarea de cumpărături, prepararea hranei, folosirea telefonului sau a altor mijloace de comunicare, conformarea la recomandările medicale, spălatul hainelor, activitățile gospodărești și întreținerea casei. Toate aceste abilități reflectă ceea ce are nevoie o persoană pentru a duce un trai independent. (1) Sisteme avansate și moderne de funcțiilor și structurilor organismului, performanța în executarea activităților de bază și instrumentale evaluare a dizabilității ale vieții zilnice, documentarea sferelor importante Multe țări cu venituri ridicate au dezvoltat sisteme ale vieții, precum educația, activitatea profesională avansate și moderne în domeniul dizabilității, în și viața în comunitate, ampla documentare a baza principiilor CIF. Țări cu resurse importante, factorilor socio-demografici și de mediu, mai precum Taiwan, Coreea de Sud, Japonia, Franța, precis a locuinței, a cartierului, a comunității și Anglia, Canada și statele nordice, au creat a altor dimensiuni. Instrumentele folosite sunt proceduri complexe și etapizate de evaluare fie instrumente internaționale standardizate, fie a dizabilității, cu instrumente ce au la bază instrumente CIF care au fost testate cu rigurozitate conceptul dizabilității definit în cadrul CIF, prin și care au proprietăți psihometrice corespunzătoare. care se înregistrează toate informațiile legate de afecțiunea și antecedentele medicale, afectările 77 Spre exemplu, https://www.who.int/standards/classifications/international-classification-of-functioning-disability-and-health. 54 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Sistemul taiwanez este unul dintre cele mai evaluare a funcționării. De asemenea, evaluarea sofisticate din lume, având o bază științifică solidă. dizabilității este acompaniată de o evaluare a Principalele etape ale sale sunt prezentate în Caseta 3. nevoilor în vederea selectării serviciilor celor mai Celelalte țări din prima categorie prezintă procese la potrivite pentru nevoile persoanelor cu dizabilități. fel de complexe, care recurg la instrumente multiple Toate țările din această categorie dispun nu doar de și integrează informații medicale, informații privind resurse importante, ci și de o paletă largă de sprijin reabilitarea, date socio-demografice, informații și servicii medicale, sociale și profesionale, care sunt privind mediul din perspectiva locuinței/ disponibile persoanelor cu dizabilități. cartierului/ comunității pentru a asigura o amplă Evaluarea dizabilității în Taiwan Taiwan are unul dintre cele mai sofisticate sisteme de evaluare a dizabilității din lume, cu o bază științifică solidă. Sistemul taiwanez cuprinde cinci etape: 1. Printr-un protocol de screening medical, persoanele solicitante sunt fie îndrumate spre alte servicii medicale sau sociale (sau li se refuză continuarea demersului), fie supuse unei evaluări medicale complete, în baza dosarului medical și a unui formular de expertiză medicală (sau prin examinare directă). 2. Apoi, o echipă formată din cadre medicale folosește o listă separată de verificare a afectării pentru a identifica problemele specifice ale funcțiilor și structurilor organismului. Împreună, aceste două instrumente stau la baza deciziei administrative preliminare și revizuibile privind demararea demersului de evaluare a dizabilității de către persoana solicitantă sau îndrumarea acesteia spre serviciile medicale, psihiatrice sau de reabilitare în scopul îngrijirii și al tratamentului. 3. Apoi, asistenții sociali și terapeuții ocupaționali aplică un chestionar detaliat privind activitățile de bază și instrumentale ale vieții zilnice, în baza unei versiuni modificate, elaborate și amplu testate a instrumentului WHODAS 2.0 al OMS. Se utilizează un formular separat pentru factorii socio-demografici și de mediu în vederea descrierii complete a situației persoanei solicitante (putând implica inclusiv vizite la domiciliu). În cazul în care sunt necesare informații suplimentare, mai ales dacă sunt oportune revenirea în câmpul muncii ori alte servicii de orientare profesională sau de ocupare a forței de muncă, se realizează un set de evaluări ale capacității de muncă. 4. În următoarea etapă, un asistent social urmează procedura privind managementul de caz, în baza căreia administrează o listă de verificare în scopul evaluării nevoilor pentru a stabili ce sprijin sau ce servicii sunt potrivite (sprijin financiar temporar ori permanent sau ajutor financiar suplimentar pentru nevoi speciale, tehnologie asistivă, asistent personal, formarea abilităților sociale, servicii de reabilitare profesională, modificarea locuinței, consiliere profesională etc.). Managerul de caz ajută persoana să întocmească cererile pentru obținerea sprijinului cuvenit. 5. În final, managerul de caz sau asistentul social de la nivel local monitorizează periodic persoana pentru a afla dacă au apărut schimbări în situația acesteia, dacă ar trebui efectuată o nouă evaluare și dacă sunt necesare servicii suplimentare sau nu mai sunt necesare astfel de servicii. Sursa: Teng et al. (2013). Capitolul 1 I 55 (2) Țări în tranziție solidă să nu fie considerate ca fiind deosebit de problematice sau ca necesitând o reformă. Rata de Numeroase state sunt într-o fază de tranziție succes a solicitanților în obținerea unui certificat către sisteme moderne în domeniul dizabilității, tinde să fie, în general, foarte ridicată (80-90%) în bazate pe cadrul CIF. Țările cu venituri medii și aceste țări, un alt motiv pentru care este posibil mici superioare, precum Letonia, Republica Cehă, ca sistemul să nu stârnească preocupări în rândul Slovenia, Africa de Sud și majoritatea țărilor din populației. America de Sud, sunt în curs de finalizare sau de reformare a sistemului de evaluare a dizabilității (3) Sisteme de evaluare doar în baza (și adesea a politicilor generale din domeniul criteriilor medicale dizabilității), trecând de la o abordare pur medicală la una care completează instrumentele medicale Cea de-a treia categorie include țările care bazate pe bareme cu informații despre activitățile de se bazează exclusiv pe evaluarea medicală a bază și instrumentale ale vieții zilnice desfășurate dizabilității. Această categorie cuprinde state cu de persoanele solicitante sau, tot mai mult, cu venituri mici și medii, precum Grecia, Arabia informații despre nivelul de funcționare în general. Saudită, Rusia, Turcia, Azerbaidjan și aproape toate România face parte din această categorie. țările africane. Unele țări nu dețin niciun sistem de Se remarcă marea diversitate a principiilor și evaluare a dizabilității. De asemenea, majoritatea a nivelurilor de dezvoltare în cadrul acestui grup țărilor din această categorie se bazează pe decizia de țări. Multe au elaborat instrumente proprii de unui cadru medical, fondată exclusiv pe opinia evaluare a funcționării, care folosesc terminologia clinică, care poate fi sau nu ghidată de un formular și clasificarea CIF, conceptul CIF al dizabilității fiind ori un tabel de evaluare medicală prin metoda adesea integrat, într-o oarecare măsură, în cadrul baremelor. Sistemul are, uneori, rădăcini istorice demersului și al criteriilor. Aceste instrumente de sau ideologice (de exemplu, în Rusia și fostele evaluare sunt rareori testate sau validate empiric. state sovietice, predomină o abordare discreționară Deși unele țări (de exemplu, Letonia și Lituania) extrem de centralizată, și adesea nerevizuibilă, la dețin algoritmi care permit combinarea procentelor nivelul evaluării dizabilității). În țările cu venituri sau a scorurilor baremelor cu scorurile privind mici, problema este mai degrabă de ordin financiar. funcționarea, acești algoritmi au rareori o bază Sunt disponibile prea puține resurse pentru științifică. Ca regulă generală, scorul medical susținerea unui proces administrativ complex, iar prevalează la nivelul deciziei. Aceste state recurg eligibilitatea este decisă de către o singură persoană, pentru evaluarea dizabilității, în principal, doar într-o manieră discreționară, fără sau cu puține la cadrele medicale sau la alți profesioniști din documente justificative. domeniul sănătății, specialiști în reabilitare sau asistenți sociali. (4) România În funcție de stadiul reformei, unele dintre aceste Potrivit clasificării prezentate anterior, România țări (cum ar fi Lituania) încearcă să raționalizeze sau se află în categoria de mijloc a țărilor aflate într-o să îmbine evaluarea dizabilității pentru acordarea fază de tranziție către sisteme moderne în domeniul beneficiilor de protecție socială cu politici active dizabilității, bazate pe CIF. Așa cum se va prezenta de ocupare a forței de muncă și cu programe de și în capitolele următoare, în România, evaluarea încurajare a reintegrării în câmpul muncii, pe baza gradului de handicap este realizată de CEPAH și evaluării capacității de muncă. Altele analizează SECPAH, în baza unor criterii medico-psihosociale. posibilitatea atribuirii responsabilității pentru Aceste criterii constituie un instrument bazat pe evaluarea dizabilității și evaluarea nevoilor unei bareme, care a fost modificat în încercarea de a corela singure instituții, cu rol în elaborarea și promovarea categoriile de diagnostic medical cu abordarea politicilor (spre exemplu, Bulgaria). Cu toate că se holistică a dizabilității și cu activitățile de bază și observă diferite tipare la nivelul acestei categorii, instrumentale ale vieții zilnice, punându-se accent, majoritatea acestor țări se aseamănă prin faptul în principal, pe abilitățile profesionale. În timp ce că alocă un buget modest în domeniul protecției sistemul de evaluare a copiilor în vederea încadrării sociale, lacune în acoperirea serviciilor medicale și în grad și tip de handicap a integrat numeroase programe limitate de activare a forței de muncă. Din standarde prevăzute în CIF, toate încercările de a acest motiv, este posibil ca demersul de evaluare a alinia la cadrul CIF procedurile și instrumentele dizabilității fondat, în principal, pe decizia cadrului de evaluare a persoanelor adulte au înregistrat un medical și pe instrumente fără o bază științifică 56 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII succes extrem de limitat. Instrumentele nu sunt insuficienta dezvoltare a serviciilor și sprijinului fondate pe dovezi și nu sunt solide din punct de disponibil pentru persoanele cu dizabilități nu vedere psihometric, iar multe dintre diferitele oferă o garanție în acest sens. Demersurile de informații obținute din diverse surse nu au niciun evaluare a gradului de handicap și de evaluare impact asupra deciziei. În final, decizia este luată a nevoilor din România pot fi modificate pentru având la bază preponderent evaluarea medicală. În a deveni mai eficace și mai riguroase din punct lipsa unor criterii cuantificabile, sistemul permite de vedere administrativ. Iar setul de instrumente atât o evaluare preponderent medicală cât și, poate fi completat de un instrument psihometric uneori, o decizie discreționară din partea medicului adecvat, care se poate aplica rapid, este eficient și specialist. aliniat în totalitate la cadrul CIF. În acest mod, se Totuși, în România, ca și în cazul multor altor poate menține o oarecare continuitate cu actualul țări din această a doua categorie, anumite reforme instrument medical bazat pe bareme. În schimb, pot remedia multe dintre limitările inerente ale scorurile evaluării medicale ar putea fi modificate demersului, criteriilor și instrumentelor. Nu este nici pentru a integra într-o manieră adecvată informații realist, nici necesar să se încerce atingerea nivelului fiabile despre funcționare și impactul acesteia de complexitate al țărilor din prima categorie – asupra vieții persoanelor cu dizabilități. Capitolul 1 I 57 58 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 2. Informarea inițială privind dizabilitatea78 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 EVALUARE ÎNTOCMIRE, ASPECTE INSTITUȚIONALE, INCLUSIV ÎN VEDEREA ÎNCADRAREA DEPUNERE ȘI PLANURI CONTESTAȚII ȘI TRANZIȚIA TINERILOR DE LA INFORMARE ÎNCADRĂRII ÎN ÎN GRAD DE ÎNREGISTRARE INDIVIDUALE PLÂNGERI EVALUAREA DIZABILITĂȚII PENTRU GRAD ȘI TIP DE HANDICAP DOSAR COPII LA EVALUAREA PENTRU ADULȚI HANDICAP 1 2 3 4 5 6 7 Reevaluare periodică EVALUARE ÎNROLARE MANAGEMENT La nivelul sistemului, prima etapă principală de chiar dacă informarea și comunicarea sunt activități implementare este informarea, definită ca fiind care se realizează pe tot parcursul demersului de „eforturile deliberate de a contacta și de a informa obținere a certificatului. Scopul informării inițiale categoriile vizate și grupurile vulnerabile despre este creșterea gradului de conștientizare despre programele de protecție socială și sistemele de existența certificatului de încadrare în grad de acordare a protecției sociale, într-o manieră pe handicap și a pachetului de beneficii și servicii înțelesul acestora, astfel încât să fie familiarizate disponibil în baza acestuia. Informarea inițială nu şi informate, dar şi capabile și încurajate să se se limitează la transmiterea de informații, ci are în implice”.79 Etapa de informare este deseori neglijată vedere și facilitarea înțelegerii de către persoanele în cadrul multor programe de protecție socială, interesate a aspectelor legate de pașii și procedurile din numeroase țări, cu toate că este crucială pentru pentru obținerea unui astfel de certificat, inclusiv eficacitatea oricărui sistem de furnizare a protecției instituțiile implicate, punctele de contact și cum sociale.80 pot fi accesate acestea, perioada și locul în care Capitolul de față vizează doar etapa de se pot înregistra, drepturile și responsabilitățile informare inițială cu privire la evaluarea în vederea persoanelor solicitante și ale beneficiarilor încadrării în grad și tip de handicap din România, finali, modalitatea de depunere a plângerilor, a reclamațiilor și contestațiilor etc. 78 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. 79 Lindert et al. (eds.), Banca Mondială (2020: 61). 80 Idem, p. 6. Capitolul 2 I 59 În acest scop, activitățile de informare trebuie de dizabilități, persoanele din diferite medii realizate în baza unei strategii, cu roluri și culturale sau lingvistice, persoanele fără vreo responsabilități clare, cu protocoale și instrumente școală absolvită, persoanele sărace, persoanele orientative, pentru a putea ajunge la grupurile fără adăpost, persoanele aflate în detenție, cele țintă. Informarea inițială se poate desfășura prin care locuiesc în zone izolate și persoanele și interacțiuni directe și comunicare față-în-față sau familiile vulnerabile expuse riscurilor sociale. În cu ajutorul instrumentelor de „căutare activă”, cu această etapă, o comunicare deficitară are efecte scopul de a oferi informații, a facilita înțelegerea, negative multiple, dar principalul risc îl reprezintă dar și de a încuraja și a asigura accesul tuturor neaccesarea populației vizate, care nu află de categoriilor de populație interesate, copiii, tinerii, existența programului ori nu reușește să înțeleagă persoanele vârstnice, persoanele cu diferite tipuri programul sau modalitatea de înregistrare. 2.1. Cum află populația despre sistemul de evaluare a dizabilității? În Romania, nu există un mecanism oficial de populației în legătură cu programul și aspectele informare în domeniul dizabilității, care să operaționale ale acestuia (pași, proceduri, puncte de beneficieze de o planificare strategică, de un buget contact, perioada și locul în care se face înregistrarea dedicat sau de o rețea de profesioniști. Actorii ș.a.m.d.) încă din primele faze ale demersului de cheie responsabili de informarea inițială sunt obținere a certificatului de încadrare în grad de DGASPC prin SECPAH, la nivel de județ/sector handicap, încurajând populația vizată să se implice, al municipiului București, și SPAS, la nivelul să depună dosarul și să furnizeze informațiile comunităților. Acestea informează populația, la necesare în etapa de depunere și înregistrare a cerere, în sediile lor locale sau județene sau pe dosarului. În percepția specialiștilor SECPAH/ pagina lor de Internet, fără a apela la echipe mobile SECC, atât SPAS, cât și SECPAH își îndeplinesc sau la activități de informare din „ușă în ușă”. atribuțiile într-o mare măsură, așa cum reiese din Aceste instituții joacă un rol esențial în informarea figura de mai jos. Figura 3: Sursele de informare inițială pentru persoanele care solicită evaluarea complexă în vederea încadrării în grad şi tip de handicap (%) Sensibilizarea și informarea persoanelor cu privire la dreptul și Informarea persoanelor privind posibilitatea de a solicita un certificat de handicap procesul de evaluare Internet, social media, mass media Rude, prienteni, reţele sociale ONG-uri, asociații de părinți sau care reprezintă persoanele cu dizabilități Mediatorul roma sau comunitar Școala, profesorii Kinetoterapeutul, logopedul Psihologul Asistentul medical comunitar Medicul de medicină fizică și terapeutul de reabilitare Medicul specialist Medicul de familie DGASPC, SECPAH la nivel judeţean SPAS, lucrători sociali din comunitate 0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 0 20 40 60 80 100 SECC SECPAH SECC SECPAH Sursa: Sondajul de opinie Q2B: Practicile și experiențele specialiștilor din cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=201) și al serviciilor de evaluare complexă a copilului (SECC, N=187), ianuarie-februarie 2021. 60 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Cadrele medicale, mai ales medicii de specialitate și unitatea medicală îi pune la dispoziție și un pachet medicii de familie, sunt principalii actori implicați cu informații inițiale. Apoi, persoana este cea care în sensibilizarea și informarea inițială a populației decide dacă solicită sau nu certificatul. Și persoanele cu privire la dreptul și posibilitatea de a solicita cu dizabilități intervievate au menționat acest tip certificatul de încadrare în grad de handicap, de procedură ca fiind „cea mai bună opțiune de potrivit specialiștilor SECPAH și SECC (vezi Figura informare”. 3). Cu toate acestea, nu există un sistem național de Focus grupurile cu specialiști SECPAH/SECC, referire, protocoale, proceduri sau responsabilități au arătat că „în ultimii cinci ani, a fost o avalanșă de cu privire la obligația personalului medical de a oameni trimiși de medici.”81 Cu toate acestea, toți realiza informarea inițială în domeniul dizabilității. actorii cheie au oferit, în timpul interviurilor și a Spre exemplu, în alte țări, medicii de specialitate focus grupurilor, exemple de comunități fără medic completează un formular special (colorat) dacă de familie sau cu un medic indiferent și exemple de persoana este diagnosticată cu o afecțiune cadre medicale care nu au informat persoana chiar medicală care este menționată în criteriile medico- dacă diagnosticul i-ar fi permis încadrarea într-un psihosociale de încadrare în grad de handicap. grad de handicap. Odată ce persoana obține un astfel de formular, 2.1 2.2 „Aș pune accent pe informarea clară, nu „- În ultimul timp medicii trimit foarte multe persoane, indiferent de doar o listă de acte și atât. O informare situație, chiar și cu fractură banală. Vin și ne spun că dacă medicul om la om. ... Medicul specialist să a zis că e cazul, tu de ce-i spui că nu e cazul să se încadreze în îți spună dacă ai avea dreptul la un categorie de handicap. Doctorul consideră că dacă are o problemă certificat de handicap. Și la fiecare funcțională, trebuie să-l îngrijească cineva, trebuie asistența socială cabinet, medicii de familie să afișeze să se ocupe. Ajung [la serviciul de evaluare complexă] mai repede pe un panou drepturile pacienților sau de la medic decât de la asistentul social. […] să existe o broșură pe care pacienții ar - Da, si apoi în spital orice caz social este referit direct asistentului putea s-o cumpere dacă nu ar putea social, medicii fac cu ușurință referatele medicale pentru persoanele fi oferită pe gratis.” (Interviu cu PAH, cazuri sociale cu sau fără drept de încadrare.” (Focus grup SECPAH) femeie, 20 de ani) În ceea ce privește SPAS, potrivit Inspecției certificatul de încadrare în grad de handicap ca o Sociale,82 peste 75% dintre comunitățile inspectate strategie pentru reducerea numărului de beneficiari (310) nu au o diagnoză socială, nu au disponibile pentru alte prestații de asistență socială (precum servicii de identificare timpurie, de intervenție venitul minim garantat), alte SPAS-uri nu doar că precoce și de prevenire și nu identifică grupurile nu reușesc să informeze populația, dar și refuză să vulnerabile (inclusiv persoanele cu dizabilități) efectueze ancheta socială obligatorie și descurajează sau nevoile specifice ale acestora.83 Există totuși în mod deliberat persoanele să solicite încadrarea diferențe semnificative între comunități. În timp în grad de handicap, deoarece „primarul nu vrea ce unele SPAS-uri îndrumă, încurajează și ajută handicap în comuna sa.”84 populația (mai ales persoanele vârstnice) să solicite 81 Focus grup SECPAH. 82 Inspecția Socială este structură în cadrul Agenției Naționale pentru Plăți și Inspecție Socială, respectiv în cadrul Agențiilor Județene pentru Plăți și Inspecție Socială. 83 ANPIS (2019: 7). 84 Focus grup SECPAH. Capitolul 2 I 61 2.3 2.4 „De la Primărie am aflat de povestea aceasta cu handicapul „Dar există și cazuri de discriminare. Doar pentru că nu mai aveam serviciu... și... ei au zis că eu totuși ca un exemplu, un caz recent, o persoană sunt bolnavă... era un lucrător care nu era medic și mi-a spus cu picior amputat. Fiica persoanei se asta: că îmi oferă șansa de a-mi lua handicap. Și într-adevăr în chinuie să facă dosarul, iar cei [SPAS] de 2008-2009 eu mi-am luat certificat de handicap și am stat cu la domiciliul persoanei refuză să îi facă certificat de handicap un an de zile. Handicap accentuat, cum anchetă, primarul din comunitatea fiicei am și acum. Am stat un an de zile după care mi-am spus că sună spune: Nu vreau handicap în comună. rău să fiu handicapată și am renunțat și am încercat tot prin ei, Fiica a făcut sesizare la prefectură și la noi prin Primărie, să obțin VMG și ei nu știu, nu prea au mai fost de și la poliție. Și așteptăm să vedem cum vor acord. Deci au zis, că dvs. aveați handicap, trebuia să rămâneți cu decurge lucrurile.” (Focus grup SECPAH) handicap și asta este. Și atunci am stat vreo 4-5 ani fără venit și în fine m-a ajutat puțin fratele meu.” (Interviu cu PAH, femeie) Pe lângă SPAS, la nivelul comunităților, un rol activ nu beneficiază de protocoale și nu au stabilite în procesul de informare îl au și alte categorii de atribuții specifice în ceea ce privește sensibilizarea lucrători comunitari. În primul rând, există rețeaua sau informarea inițială a populației cu privire la de asistenți medicali comunitari coordonată de către evaluarea dizabilității. Direcțiile de Sănătate Publică județene (instituții ONG-urile pentru persoanele cu dizabilități, deconcentrate ale Ministerului Sănătății). Această alături de platformele virtuale și sociale, au de rețea este neuniform distribuită pe teritoriul țării, asemenea un rol important, deși pentru un număr iar majoritatea comunităților rurale nu au un mai mic de persoane, conform specialiștilor SECPAH asistent medical comunitar. În al doilea rând, deși și SECC (vezi Figura 3). De asemenea, aproape toți toate localitățile au cadre didactice și școli, acestea reprezentanții ONG-urilor care au fost intervievați sunt rareori implicate în acțiuni de informare (17 din 20) au subliniat implicarea lor în procesul de inițială în domeniul dizabilității și doar în cazul informare inițială, prin furnizarea unor servicii de copiilor. În al treilea rând, mai ales în comunitățile informare a adulților cu probleme de sănătate care rome, există experți romi sau mediatori comunitari ar putea solicita sau solicită evaluarea în vederea care facilitează accesul populației la informații și obținerii certificatului de încadrare în grad de mediază relația cu instituțiile. Cu toate acestea, handicap, în cadrul tuturor filialelor/sucursalelor experții romi sunt rari și distribuiți inegal la nivelul lor, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. În țării. În al patrulea rând, există și alte tipuri de contextul pandemiei de COVID-19, majoritatea lor specialiști, precum asistenții sociali din spitale sau au dezvoltat servicii online, precum „Voci pentru penitenciare (majoritatea lor în mediul urban), mâini” (prin videoconferință). Deși cererea pentru facilitatorii de dezvoltare comunitară şi liderii acest tip de sprijin este foarte mare, reprezentanții informali, a căror participare la demersurile de ONG-urilor menționează că, de cele mai multe ori, informare a diferitelor categorii ale populației a nu au fondurile necesare pentru derularea activității fost menționată în cadrul interviurilor și a focus de informare sau resursa umană specializată. grupurilor. Totuși, niciunul dintre acești practicieni 2.5 „Despre modalitatea de obținere, etapele și formalitățile aferente obținerii unui certificat de handicap m-a informat o prietenă, de asemenea persoană cu handicap, dar cu experiență juridică în acest domeniu. Am avut o imagine generală asupra pașilor, dar concret despre fiecare demers am învățat pe măsură ce treceam de la o etapa la alta. Am cumulat mai multe informații: de la DGASPC, internet și de la persoane cu dizabilități.” (Interviu cu PAH, femeie, 36 ani) 62 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Cu toate acestea, majoritatea persoanelor cu domeniul asistenței sociale (fie SPAS, fie DGASPC) dizabilități intervievate, precum și reprezentanții și află mai multe. Pentru completarea sau înțelegerea ONG-urilor și o mare parte dintre specialiști informațiilor ori pentru rezolvarea problemelor, se consideră că, cel mai adesea, primul contact cu adresează unor persoane informate și de încredere sistemul din domeniul dizabilității se realizează prin din cadrul comunității lor (precum cadrele didactice informare de la om la om. Majoritatea persoanelor sau mediatorii), folosesc Internetul sau platformele află „din întâmplare” de la o rudă, un prieten, un de socializare, dacă au această posibilitate, ori cer coleg, un vecin, că o anumită afecțiune medicală ar ajutorul unui ONG pentru persoane cu dizabilități, putea permite încadrarea într-un grad de handicap. în cazul în care este disponibilă. Apoi contactează un medic sau o instituție din 2.2. Practicile de informare și comunicare cu privire la sistemul de evaluare a dizabilității După ce sunt informate despre dreptul de a Din acest de vedere, informațiile disponibile pe solicita un certificat de încadrare în grad de site-urile DGASPC-urilor pentru persoanele care handicap, persoanele cu dizabilități trebuie să solicită certificatul de încadrare în grad de handicap aibă posibilitatea: (i) să afle care este modalitatea sunt incomplete, așa cum arată Tabelul 3. Opt dintre de obținere a certificatului și pe cine trebuie să cele 36 de județe care au participat la studiu oferă contacteze; (ii) să înțeleagă cum și unde se pot informații complete pe site-urile DGASPC-urilor înregistra și cum pot parcurge întregul demers; lor, într-un format ușor de utilizat. În schimb, 5 (iii) să înțeleagă și să fie informate cu privire la județe nu oferă niciuna dintre informațiile necesare. pachetul de beneficii și servicii la care au dreptul De obicei, persoanele solicitante pot afla cum să în baza certificatului și ce trebuie să facă pentru acceseze SECPAH, ce conține dosarul și cum trebuie a le obține; (iv) după obținerea certificatului, să întocmit acesta, cum și unde se depun cererea și aplice în vederea obținerii beneficiilor și serviciilor dosarul. În mai puțin de jumătate dintre județele recomandate; (v) să interacționeze cu instituțiile țării, persoanele solicitante pot afla, de la bun care asigură plata beneficiilor și cu furnizorii de început, care este pachetul de beneficii și servicii servicii sociale și să se bucure de beneficii acordate disponibil în baza certificatului. Iar în mai puțin de la timp și de servicii de calitate; (vi) să își actualizeze o treime dintre județe, pot înțelege cum se realizează informațiile personale, să fie informate despre și cum se iau deciziile referitoare la încadrarea în orice modificare85 a statutului lor (inclusiv despre grad și tip de handicap, precum și cum pot depune neîndeplinirea condițiilor) și să depună plângeri o plângere sau contestație. sau contestații.86 Tabel 3: Informații privind dizabilitatea disponibile pe site-urile DGASPC-urilor Da, unele Da, informații Informații despre … Nu informații complete a. Ce conține dosarul și cum trebuie întocmit acesta 1 10 25 b. Cum și unde se depun cererea și dosarul 1 10 25 c. Informații despre modul de accesare a SECPAH 0 7 29 d. În ce constă și cum se face evaluarea complexă 9 17 10 e. Cum se realizează încadrarea în grad și tip de handicap 13 13 10 f. Care sunt beneficiile și serviciile asociate 7 14 15 g. Modalitatea de contestare a certificatului de încadrare în grad de handicap, 14 11 11 cu detalii referitoare la cum și unde poate fi contestat și modalitatea de solicitare și obținere a asistenței judiciare Niciuna de mai sus 5 Toate de mai sus 8 Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 85 În contextul actualului raport privind evaluarea dizabilității, ne referim la orice modificare de natură să afecteze acordarea beneficiilor și a serviciilor. 86 Lindert et al. (eds.), Banca Mondială (2020: 22). Capitolul 2 I 63 SPAS-urile și ONG-urile pentru persoanele cu în vederea încadrării în grad de handicap (care dizabilități acoperă doar parțial lacunele de la se depune la SECPAH/SECC) sau cererea pentru nivelul informării. În conformitate cu sondajul de anchetă socială (care se depune la SPAS). Din acest opinie în rândul specialiștilor SECPAH și SECC,87 punct de vedere, toate DGASPC-urile raportează Anexa 4. Tabelul 1 indică faptul că doar o parte că respectă această reglementare, lucru valabil doar dintre localități (SPAS-uri) furnizează informații în cazul a mai puțin de jumătate dintre SPAS-urile despre evaluarea în vederea încadrării în grad și tip selectate.89 Procentul SPAS-urilor care au postat pe de handicap, majoritatea acestora urmând același site-ul primăriei cererea-tip pentru anchetă socială tipar incomplet ca site-urile DGASPC-urilor. De este de sub 60%, fiind mai ridicat (72%) doar în asemenea, doar o mică parte dintre localități acordă cazul orașelor mari (vezi Anexa 4. Tabelul 2). informații complete, în timp ce unele nu oferă deloc Comunicarea este un element intrinsec al informații. informării, deoarece facilitează interacțiunea și Referitor la informațiile furnizate de către ONG- permite tuturor actorilor să înțeleagă toate procesele urile care reprezintă persoanele cu dizabilități, de la nivelul sistemului. Prin urmare, existența majoritatea specialiștilor SECPAH și SECC fie unei proceduri specifice privind comunicarea cu nu cunosc/nu sunt la curent cu acest aspect, fie persoanele solicitante și cu beneficiarii denotă o consideră că cele mai multe ONG-uri nu oferă deloc bună organizare a etapei de informare inițială. informațiile necesare (Figura 3 din subcapitolul 2.1). Dintre cele 36 de SECPAH analizate, 26 au raportat În contrast, reprezentanții ONG-urilor au declarat că au o procedură aprobată privind informarea. în interviuri că acordă o mare importanță informării Totodată, în conformitate cu legislația în vigoare, o și au implementat o serie de proiecte în acest persoană care solicită pentru prima dată certificatul domeniu. Pe lângă declarații, au oferit materiale și de încadrare în grad de handicap „primește exemple care demonstrează o abordare strategică gratuit informațiile referitoare la riscurile sociale în domeniul informării, educării și comunicării cu și drepturile de protecție socială de care poate persoanele care solicită sau beneficiază de certificat beneficia, precum și, după caz, consilierea necesară de încadrare în grad de handicap. De asemenea, în vederea depășirii situațiilor de dificultate”.90 persoanele cu dizabilități intervievate au menționat SPAS-urile sunt responsabile de acordarea acestor faptul că ONG-urile le-au acordat sprijin, informare informații. Din cele 71 de SPAS-uri incluse în și consiliere, în momentul în care s-au decis să eșantion, mai puțin de un sfert au raportat că au solicite certificatul. o procedură specifică (sau un paragraf/o secțiune Reglementările în vigoare prevăd doar în cadrul procedurii generale) privind furnizarea obligativitatea ca instituțiile relevante să includă informațiilor referitoare la riscurile sociale și la formularele standard pe site-urile lor.88 Formularele drepturile persoanelor cu dizabilități; s-a înregistrat standard sunt cererea-tip de evaluare complexă o proporție mai mare (50%) doar în orașele mari (Anexa 4. Tabelul 3). „Noi avem, în cadrul unui departament mai mare Help Family de asistență socială, 2.6 componenta asta de informare și susținere în întocmirea și depunerea dosarului pentru cei care ne solicită asta. Noi nu ne-am oprit în a sprijini orice persoană care ne-a solicitat asta, nu doar cei care sunt în serviciile noastre. Dacă mă sună mama unui copil de 18 ani diagnosticat cu autism infantil și îmi cere să o sprijin, eu nu o trimit la DGASPC, sun și mă informez și țin legătura cu ea. Acordăm și sprijin informațional și emoțional.” (Interviu reprezentant ONG, asociație națională) 87 Sondajul de opinie Q2B: Practicile și experiențele specialiștilor SECPAH/SECC din 39 de județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 88 HG nr. 430/2008, art. 6, pentru persoanele adulte cu handicap; Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016, pentru copiii cu dizabilități. 89 Întrebarea s-a referit la două formulare standardizate pentru solicitarea evaluării complexe în cazul persoanelor adulte (HG nr. 430/2008, art. 6), respectiv al copiilor (Ordinul comun nr. 1985/1305/5805/2016). Rezultatele au fost similare în cazul ambelor formulare: 42% dintre SPAS-urile incluse în eșantion au declarat că cererea-tip pentru persoanele adulte este postată pe site, iar 45% dintre ele au declarat că site-ul include cererea-tip dedicată copiilor. 90 Articolul 47, alin. (4), Legea asistenței sociale nr. 292/2011. 64 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap asigură informarea tuturor persoanelor adulte cu dizabilități, familiilor persoanelor adulte cu dizabilități, reprezentanților legali, asistenților personali, asistenților personali profesioniști, organizațiilor neguvernamentale ai căror membrii sunt persoanele adulte cu dizabilități, oricăror persoane care reprezintă persoanele adulte cu dizabilități, cu privire la activitatea serviciului, la modalitatea de obținere a unui certificat de încadrare în grad de handicap, la tipul documentelor necesare în vederea depunerii unui dosar ce va sta la baza evaluării în vederea încadrării într-un grad de handicap, așa cum prevede art. 6, alin. (4) din HG nr. 430 – 16/04/2008, privind aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cu modificările și completările ulterioare și art. 7 din Ordinul nr. Exemplul unei 2298/2012 privind aprobarea Procedurii cadru de evaluare a persoanelor adulte în proceduri de vederea încadrării în grad și tip de handicap. De asemenea, desfășoară activități de comunicare primire, evidențiere și soluționare a cererilor-tip de evaluare complexă. din cadrul unui La baza unei informări obiective, clare, complete, oportune, ușor de înțeles și SECPAH receptat privind prezentarea etapelor procedurii de evaluare complexă, precum și a întocmirii unui dosar, stau, întotdeauna, documente medicale, prezentate de către solicitant, din care să reiasă, debutul bolii, starea prezentă precum și alte aspecte importante privind starea de sănătate. Sistemul de comunicare trebuie să fie flexibil și rapid. Informațiile acordate în cadrul serviciului sunt postate și pe pagina de internet a entității, sau mai pot fi transmise, în cazul solicitărilor electronice, și prin poșta electronică. Notă: Răspuns obținut în cadrul unui chestionar Q2A cu privire la procedura de comunicare inclusă în procedura generală a acelui SECPAH. Însă, doar câteva dintre SECPAH și SPAS-urile care „servicii de evaluare complexă a persoanelor adulte au declarat că dețin o procedură de comunicare au cu handicap”, iar comisia este „comisia de evaluare și anexat-o în pachetul de răspuns furnizat în cadrul a persoanelor adulte cu handicap”. studiului.91 Mai mult, majoritatea procedurilor de comunicare transmise echipei de cercetare cuprind mai degrabă afirmații generice, așa cum reiese și din Caseta 4. În alte cazuri, procedura de comunicare 2.7 menționată face doar referire la respectarea Ordinului nr. 2298/2012,92 care însă include o singură prevedere referitoare la comunicare (cu privire la obligația SECPAH de a comunica persoanelor solicitante data și locul în care trebuie să se prezinte în vederea evaluării). „Am pierdut un sân. Handicapul îmi dă dreptul la Ultimul punct al acestei secțiuni se referă la acei bani [indemnizația de handicap]. Statul trebuie mesajul cheie al comunicării privind dizabilitatea. să îmi ofere compensație, deoarece sânul nu va mai Raportul de față folosește termenul „dizabilitate”, crește niciodată la loc. Nu îl voi recupera”. (Interviu însă în România, toate instituțiile și toate cu PAH, femeie, 61 de ani) documentele implicate în evaluarea dizabilității folosesc termenul de „handicap” care este consacrat în Constituția României (art. 50) și preluat în Legea La modul mai general, în limbajul juridic și cel nr. 448/2006 privind protecția și promovarea comun, persoanele cu dizabilități sunt denumite drepturilor persoanelor cu handicap. Astfel, „persoane cu handicap”, deoarece „doar handicapul certificatul este „certificat de încadrare în grad conferă drepturi, în timp ce dizabilitatea este de handicap”, serviciile de evaluare se numesc doar un termen folosit în documentele strategice 91 Nouă din 16 SPAS-uri și 9 din 26 SECPAH (vezi Anexa 4. Tabelul 3). 92 Ordinul nr. 2298/2012 – Procedura-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad și tip de handicap. ANDPDCA a informat echipa de cercetare că acest act este actualmente în curs de revizuire. Capitolul 2 I 65 sau lucrările academice, fără nicio putere în care conferă persoanei dreptul „să fie compensată instanță sau la nivel instituțional”.93 Acesta este de stat,” așa cum arată citatul 2.7. Prin urmare, un element important care reflectă contextul social pentru a realiza o schimbare de paradigmă prin și instituțional general. Cu toate că procesul de trecerea de la o abordare medicală la una holistică modernizare a cadrului legislativ a fost inițiat în (CIF), activitățile de formare a specialiștilor trebuie urmă cu ceva ani și criteriile medico-psihosociale acompaniate de campanii de informare, educare și de evaluare au fost introduse în 2007, limbajul comunicare cu actualii beneficiari și cu populația reflectă în continuare faptul că dizabilitatea este generală. Altfel, interpretările și concepțiile greșite percepută, în general, ca o problemă medicală, o pot duce la o lipsă de încredere în rândul actorilor, deficiență, o afectare. Chiar și interviurile realizate probleme în implementare, irosirea resurselor, cu persoanele cu dizabilități au arătat că la baza ineficiență, o scădere a eficacității și posibil eșecul utilizării termenului „handicap” stă convingerea că reformei. certificatul atestă existența unei afecțiuni medicale 2.3. Adaptarea demersurilor de informare și comunicare la populația vulnerabilă Populația cu dizabilități este una extrem de diversă, impuse de pandemia de COVID-19, lipsa accesului incluzând femei, bărbați, copii, tineri, persoane virtual la informații sau accesul insuficient a în vârstă, persoane din diferite grupuri etnice, devenit o problemă mai stringentă ca niciodată. persoane care trăiesc în orașele mari și cele din Tabelul 3 ilustrează informațiile disponibile pe zone rurale izolate, persoane care trăiesc cu familia site-urile DGASPC-urilor. Figura 4 oferă informații și persoane din instituțiile rezidențiale, pacienții suplimentare, arătând că, în România, mai puțin din secțiile de psihiatrie sau persoanele aflate în de un județ din trei furnizează informații accesibile detenție, persoane fără adăpost și fără domiciliu fix persoanelor cu deficiențe de vedere cu privire și persoane din familii cu un statut socio-economic la evaluarea în vederea încadrării în grad și tip și o situație socio-economică diferite. Aceste de handicap. Mai mult, o analiză a site-urilor categorii necesită, de obicei, anumite adaptări care DGASPC-urilor efectuată de către membrii echipei să le asigure accesul la informații și servicii, mai de cercetare care sunt persoane cu dizabilități a ales că adeseori populația vulnerabilă nu cunoaște arătat că: (i) din cele 22 de site-uri selectate, doar beneficiile programelor sociale la care are dreptul. 11 sunt dotate cu un instrument de accesibilitate; Informarea activă joacă un rol critic în promovarea (ii) meniul instrumentului de accesibilitate variază incluziunii tuturor acestor categorii.94 Este posibil la nivelul județelor; (iii) persoanele nevăzătoare ca populația vulnerabilă să nu cunoască beneficiile au nevoie de asistență pentru a putea naviga pe programelor sociale la care are dreptul. S-a dovedit aceste site-uri, deoarece nu este integrat un soft de faptul că, în lipsa unei strategii de informare inițială citire a ecranului; (iv) pe multe site-uri, formularele bine gândite, programele de protecție socială riscă standard și alte documente pot fi accesate doar să exacerbeze erorile de excluziune din cauza prin mai multe clicuri, presupunând că utilizatorul lipsei de informare și a scepticismului, în special în este deja bine documentat și cunoaște instituțiile cazul persoanelor care trăiesc în zone îndepărtate (și acronimele acestora), legislația, denumirea și izolate. Eforturile de informare proactive pot oficială a documentului ș.a.m.d.; (v) unele dintre contribui la gestionarea așteptărilor, la reducerea listele prestabilite, din ferestrele care se deschid numărului de contestații și la creșterea gradului de automat, sunt lungi și cuprind documente din înțelegere reciprocă, astfel încât să se evite riscul diverse domenii ale protecției sociale, ceea ce unei spirale negative, al eșecului programului, al presupune realizarea unei căutări prealabile pentru manipulării externe, al lipsei de credibilitate și al identificarea informațiilor de care are nevoie politizării. utilizatorul; (vi) pe multe site-uri, meniul referitor Informațiile furnizate online de către DGASPC la informațiile de interes public include diverse (SECPAH) sunt adaptate doar parțial pentru tipuri de documente încărcate, care sunt imposibil eliminarea barierelor de acces în funcție de tipul de sau greu de deschis. dizabilitate. În contextul restricțiilor de deplasare 93 Interviu cu reprezentanți ai ANDPDCA. Prin comparație, în cazul copiilor, cadrul CIF a fost integrat parțial în evaluarea gradului de handicap, iar limbajul instituțional, cel juridic și cel comun folosesc preponderent termenul de „copii cu dizabilități” (deși mai sunt cazuri în care acesta este însoțit în mod obligatoriu de sintagma „cu încadrare într-un grad de handicap”). 94 Lindert et al. (eds.) Banca Mondială (2020: 63). 66 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 4: Adaptarea informațiilor de pe site-urile DGASPC-urilor pentru persoanele cu deficiențe de vedere g. Modalitatea de contestare a certificatului, inclusiv cum și unde poate fi contestat și modalitatea de solicitare și obtinere a asistenței juridice f. Care sunt beneficiile și serviciile asociate e. Cum se realizează încadrarea în grad și tip de handicap d. În ce constă și cum se face evaluarea complexă c. Informaţii despre modul de accesare al SECPAH b. Cum și unde se depun cererea și dosarul a. Ce conţine dosarul și cum trebuie întocmit 0 9 18 27 36 Nici o informaţie disponibilă Unele sau toate informaţiile sunt disponibile, dar nu sunt adaptate pentru persoanele cu deficienţe de vedere Unele sau toate informaţiile sunt disponibile și adaptate și pentru persoanele cu deficienţe de vedere Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Totuși, majoritatea persoanelor cu dizabilități nu Situația arată mai bine în cazul SECPAH și SECC folosesc Internetul pentru a accesa instituțiile și (din cadrul DGASPC), așa cum prezintă și Tabelul 4. serviciile adresate populației. De pildă, un studiu Toate au realizat cel puțin o adaptare, iar majoritatea recent arată că majoritatea persoanelor cu dizabilități lor beneficiază de 4-5 tipuri de instrumente de nu au utilizat Internetul în ultima lună: 50% dintre accesibilitate. Cele mai frecvente sunt informațiile persoanele cu unele limitări și 64% dintre cele cu ușor de citit, o persoană desemnată pentru asistarea limitări severe.95 persoanelor cu dizabilități intelectuale, interpreți Accesibilizarea comunicării și informațiilor autorizați ai limbajului mimico-gestual, protocoale offline este de asemenea limitată atât la cu ONG-urile și alte adaptări. Cel mai adesea, nivel județean, cât și la nivel local, deși este „alte adaptări” se referă la un monitor care oferă responsabilitatea autorităților publice.96 Conform informații (audio, video, în limbaj mimico-gestual, Tabelului 4, mai puțin de jumătate dintre SPAS-urile transcrieri) tuturor categoriilor de persoane cu analizate oferă o comunicare și informații accesibile dizabilități, un site care are integrate instrumente persoanelor cu diferite tipuri de dizabilități. Mai de accesibilitate, o adresă de e-mail disponibilă mult, 54% dintre ele nu au realizat deloc adaptări. publicului, pliante diferențiate în funcție de tipul Majoritatea celorlalte beneficiază de un singur tip de dizabilitate. Iar, uneori, „toți specialiștii noștri de instrument de accesibilitate. Cele mai frecvent știu să gestioneze singuri astfel de situații”97 este întâlnite instrumente de accesibilizare în rândul raportat la categoria „alte adaptări disponibile SPAS-urilor sunt: informații în limbaj simplificat pentru a facilita accesul la informație al persoanelor (ușor-de-citit-și-de-înțeles) și persoană desemnată cu diferite tipuri de deficiențe”. pentru asistarea persoanelor cu dizabilități (care să Prin urmare, informarea incluzivă este știe să vorbească în limbaj simplu, ușor de înțeles disponibilă doar în unele județe și, în principal, în de către persoanele cu dizabilități intelectuale), orașele mai mari. O persoană cu deficiență de auz alături de alte adaptări care variază de o localitate din România care solicită un certificat de încadrare la alta. SPAS-urile din orașele mai mari sunt mai în grad de handicap poate beneficia de asistență bine dotate, pe când cele din localitățile rurale, din partea unui interpret al limbajului mimico- subdezvoltate și izolate, nu oferă o comunicare și gestual doar la sediul unui SPAS din zece și doar informații accesibile persoanelor cu dizabilități. la sediul a aproximativ jumătate dintre DGASPC- 95 Grigoraș at al. (coord.), Banca Mondială (2020: 12). 96 Legea nr. 448/2006, art. 61-64. 97 Extrase dintr-un chestionar Q2A. Capitolul 2 I 67 urile din țară. În cazul utilizatorilor de scaun rulant, din Figura 5, în mai multe județe (19), SECPAH- Tabel 4: Accesibilitatea comunicării offline accesul fizic este de asemenea unul foarte limitat, urile au adaptat informarea și comunicarea doar deoarece majoritatea acestor sedii nu sunt dotate cu în cazul persoanelor nedeplasabile, deoarece în URBAN RURAL JUDEȚ rampe, nu au locuri de parcare speciale sau nu sunt această situație au obligația să asigure evaluarea Accesibilitatea comunicării offline Orașe Orașe Comune Comune Comune Eșantion SECPAH echipate cu toalete accesibilizate.98 De asemenea, la domiciliul persoanei solicitante. Adaptările mari mici tip 1 tip 2 tip 3 total (DGASPC) așa cum am arătat mai sus, comunicarea offline este destinate tuturor celorlalte categorii – tinerii și SPAS rareori adaptată la nevoile persoanelor cu deficiențe persoanele vârstnice, persoanele aflate în detenție, Număr de cazuri, dintre care, echipate cu... 18 10 12 15 16 71 36 de vedere. persoanele fără școală sau cu un nivel scăzut de a. Semme în limbaj Braille plasate într-un 0 0 1 0 1 2 8 Pe lângă accesibilizarea în funcție de tipul educație, persoanele din mediul rural (inclusiv din loc ușor de identificat și accesibilizat de dizabilitate, și adaptările adresate grupurilor zonele izolate), persoanele fără adăpost și cele din b. Pictograme ușor de înteles și plasate la 3 0 2 1 0 6 16 vulnerabile analizate în cadrul acestui raport sunt, instituții sociale (administrate de către DGASPC) – o înălțime corespunzătoare la rândul lor, extrem de limitate. Așa cum reiese sunt disponibile numai în câteva județe. c. Aviziere electronice corespunzătoare 1 1 1 1 0 4 5 d. Fișiere audio, texte tipărite în Braille, 2 0 1 0 0 3 11 texte redactate în limbaj simplificat publice, cât și operatorilor privați. Spun toate astea e. Interpreți autorizați pentru limbaj 5 0 1 1 0 7 19 2.8 ca să contextualizez, să subliniez faptul că nu sunt un mimico-gestual începător care se încurcă în butoane. Și cu toate astea, f. Persoană desemnată pentru asistarea 7 0 3 4 0 14 19 nu am reușit să îmi extrag informațiile de care aveam persoanelor cudizabilități, care să știe nevoie de pe site-ul instituției, https://www.das- să vorbească în limbaj simplu, ușor voluntari.ro/. Deși pe site există o secțiune „Documente de înțeles de către persoanele cu necesare” eu nu am reușit sub nici o formă să o dizabilități intelectuale accesez, cu tot arsenalul de mijloace tehnice pe care îl cunosc. A trebuit să sun, să fiu preluat de către g. Informații în limbaj simplificat (ușor-de- 9 1 4 5 0 19 31 cineva, cineva care m-a trimis la site-ul inaccesibil. De citit-și-de-înțeles) „Recent am avut nevoie să fac un certificat de handicap pentru un membru al familiei. Eu sunt abia după ce i-am explicat speța mi-a dat informațiile h. Orice alte adaptări disponibile 7 3 4 5 1 20 25 nevăzător complet. Mă bazez masiv pe comunicarea la necesare. Și situațiile de genul acesta nu sunt izolate. pentru a facilita accesul la informație distanță, deoarece deplasarea la sediul instituției este Măsurile de accesibilizare luate de unele instituții sunt, al persoanelor cu diferite tipuri de mult prea complicată. În plus, era vorba de a obține de cele mai multe ori, luate în necunoștință de cauză. deficiențe niște informații de bază, în speță aveam nevoie să știu Companiile subcontractate, de cele mai multe ori, nu i. Alte proceduri aprobate de DGASPC cu 2 0 2 2 1 7 19 care sunt documentele necesare pentru depunerea au habar despre implementarea corectă a standardelor privire la comunicarea cu persoanele dosarului în vederea obținerii încadrării în grad de de accesibilitate. Până când nu vom avea un cadru cu dizabilități (de ex. protocoale cu handicap. Înainte de a trece la barierele de acces, aș legislativ și educațional pentru pregătirea specialiștilor ONG) vrea să subliniez câteva aspecte extrem de importante. și recunoașterea acestora ca atare, într-un mod oficial, Nici una dintre variantele de mai sus 4 7 5 7 15 38 0 Eu folosesc tehnologiile de acces de peste 20 de ani. singura soluție rămâne angrenarea persoanelor Cel puțin una dintre variantele de mai sus 14 3 7 8 1 33 36 Am calculator de mic și sunt un utilizator avansat. Nu cu dizabilități și a organizațiilor reprezentative în doar că m-a pasionat de mic tehnologia, dar și lucrez construirea unui plan de accesibilizare și în procesul de Surse: Studiul SPAS, cu răspunsuri din 26 de județe, ianuarie-februarie 2021. Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor în domeniu. Sunt expert în accesibilitate, iar de-a audit.” (Interviu cu PAH, bărbat) de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021 lungul timpului am oferit consultanță atât instituțiilor Notă: Orașe mici = Orașe cu până în 20 de mii de locuitori, la 1 ianuarie 2020; Orașe mari = orașe cu >20 de mii de locuitori, la 1 ianuarie 2020; rural = comune de orice tip; comune de tip 1 = comune dezvoltate și situate la mică distanță de reședința de județ; comune de tip 2 = alte comune (localități rurale obișnuite); comune de tip 3 = comune subdezvoltate și izolate. Figura 5: Numărul de SECPAH-uri care au adaptat procedurile de comunicare a informațiilor referitoare la evaluare pentru grupurile vulnerabile Există proceduri specifice sau secțiuni/capitole ale 2 3 8 2 4 3 4 1 19 4 procedurii generale care se referă la informare privind evaluarea pentru următoarele grupuri ..? Tineri Persoane cu vârsta de Persoane din instituţii Persoane internate Persoane fără Persoane din Persoane aflate sub Persoane cu nivel redus Persoane Persoane care 18-26 de ani 65 ani și peste sociale pentru adulţi în spitale psihiatrice adăpost penitenciare tutelă / curatelă de educaţie (cel mult 8 nedeplasabile locuiesc în mediul (centre, locuinţe protejate) clase) rural Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 98 Grigoraș at al. (coord.), Banca Mondială (2020: 52). 68 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Capitolul 2 I 69 ACCESIBILIZAREA WEB PENTRU PERSOANELE CU DEFICIENȚE AUDITIVE Speranțele exprimate de persoanele cu dizabilități În ceea ce privește necesitatea de accesibilizare a informației pentru și organizațiile care le reprezintă cu privire la persoanele surde și hipoacuzice, accentul principal se pune pe mesajele scrise și pe cele transmise în limba semnelor („limbaj mimico-gestual”). O accesibilitatea site-urilor99 pagină web accesibilizată pentru persoanele cu deficiențe auditive ar trebui să ofere cel puțin următoarele opțiuni utilizatorului: • Informația comunicată include suport scris (nu trebuie să existe mesaje Un site accesibil înseamnă că poate fi folosit de către (aproape) toată lumea indiferent de limitările care să fie exclusiv audio pe site-uri). personale, fie ele de natură senzorială, cum ar fi lipsa văzului sau a auzului, motorii sau cognitive. • Materialele publicate (diferite comunicări, mesaje, regulamente etc.) sunt interpretate în limba semnelor, în special pentru membrii Comunității ACCESIBILIZAREA WEB PENTRU NEVĂZĂTORI Surzilor care folosesc limba semnelor ca limbă maternă. Pentru a folosi un dispozitiv electronic (tabletă, smartphone, laptop etc.), un nevăzător poate utiliza fie un • Materialele interpretate în limba semnelor sunt și subtitrate deoarece nu cititor de ecran („screenreader”), fie un ecran Braille. Cititoarele de ecran sunt capabile să citească orice fel toate persoanele deficiente de auz cunosc limba semnelor, ci folosesc de text, indiferent de limbă sau de semnele de punctuație, însă nu pot interpreta imagini. Un text scris pe o scris-cititul pentru comunicarea cu persoanele auzitoare. imagine, un document scanat într-un format tip poză sau PDF care nu a trecut prin procesul de recunoaștere În cazul în care se asigură servicii de interpretare la sediul instituției/ optică a caracterelor nu poate fi însă citit de un nevăzător care folosește un astfel de program. O pagină web organizației sau în alte condiții, acest lucru este anunțat pe site. accesibilizată pentru nevăzători ar trebui să ofere cel puțin următoarele opțiuni utilizatorului: • Imaginile includ un text alternativ, o descriere care nu este vizibilă, dar care va putea fi citită de către cititorul de ecran pentru a anunța conținutul imaginii. ACCESIBILIZAREA PENTRU PERSOANELE CU DIZABILITĂȚI • Fiecare bloc de text conține un antet sau un ARIA code. Acest antet sau „heading” este un titlu codificat 99 INTELECTUALE diferit decât restul textul. Cu ajutorul acestor anteturi un nevăzător poate naviga cu ușurință de la o În ceea ce privește persoanele cu dizabilități intelectuale, și aici este secțiune la alta folosind o simplă scurtătură din tastatură – litera „H” de obicei. Anteturile pot fi folosite nevoie de o adaptare a informației, în sensul simplificării și atenției pentru stabilirea, spre exemplu, a meniului, începutul și diferitele secțiuni ale articolului/paginii, secțiunea acordate modului de prezentare, indiferent dacă informația de ajutor etc. este tipărită pe suport de hârtie sau este prezentată electronic. • Codurile CAPTCHA includ o variantă audio. Un cod CAPTCHA (Completely Automated Public Turing test Utilizarea limbajului easy-to-read tradus ca ușor de citit este to tell Computers and Humans Apart) este utilizat pentru a evita completarea automată a formularelor extrem de importantă pentru că ajută persoanele cu dizabilități de către roboți și/sau servicii automatizate. Prin prisma funcției lor, codurile CAPTCHA sunt neaccesibile intelectuale să învețe lucruri noi, să fie mai bine informate, să-și cititoarelor de ecran. Pentru astfel de coduri este obligatorie folosirea unei soluții alternative audio, cunoască drepturile și să poată face alegeri, și nu în ultimul rând precum cea utilizată de Google, numită reCAPTCHA. să simtă ca sunt parte din comunitatea și societatea românească. • Meniurile sunt de tip acordeon și paginile interactive sunt limitate. Meniurile care se deschid în momentul Atunci când dezvoltăm un material ușor de citit, nu ne gândim în care pui pointerul de la mouse pe un anumit link și care, la rândul lor, deschid alte submeniuri sunt doar la limbaj și conținut, dar și la ilustrații, design și aspect. Există aproape imposibil de folosit de către persoanele care folosesc tehnologiile de acces. câteva reguli de bază de care trebuie să ținem cont atunci când dezvoltăm un text ușor de citit, și anume: • Titlul trebuie să fie simplu și ușor de citit, preferabil bold-uit. ACCESIBILIZAREA WEB PENTRU SLAB VĂZĂTORI • În privința materialului, cu excepția primei pagini, acesta Problemele de vedere sunt variate, motiv pentru care soluțiile de accesibilizare trebuie să fie numerotat pe fiecare pagina în partea din trebuie să fie adaptate fiecărei afecțiuni în parte. În cazul persoanelor slab dreapta jos iar fontul utilizat este cel recomandat de federațiile văzătoare nu există o soluție general valabilă ca în cazul nevăzătorilor. Însă există europene ale persoanelor cu dizabilități intelectuale, respectiv un model de bune practici folosit la nivel internațional. O pagină web accesibilizată Arial, size 14 (minim). pentru persoanele slab văzătoare ar trebui să ofere cel puțin următoarele opțiuni • Cuvintele folosite sunt simple și comune, conținute în utilizatorului: propoziții scurte. Se evită despărțirea cuvintelor astfel încât o • Să ofere posibilitatea de mărire/micșorare a textului și/sau a contrastului. parte din cuvânt este pe o linie și restul pe următoarea linie. • Să ofere mai multe scheme de culori și/sau să permită inversarea culorilor (spre • Propozițiile încep cu aliniat, sunt scurte și conțin pe cât posibil exemplu, negru pe alb/alb pe negru, negru pe galben etc.). un mesaj pozitiv. Ele sunt completate obligatoriu de imagini • Să folosească fonturi ușor de citit. corespunzătoare (desene, simboluri, pictograme, poze etc.) • Să fie responsive, adică să își păstreze aspectul indiferent de mărimea ecranului care să faciliteze o mai bună înțelegere a textului/mesajului. folosit sau de programul de mărire pe care îl folosește un slab văzător. • Se încurajează folosirea exemplelor concrete pentru a explica și mai bine mesajul. 99 ARIA - Accessible Rich Internet Applications este un set de atribute care definesc modalități de a face conținutul web și aplicațiile web (în special cele dezvoltate cu JavaScript) mai accesibile pentru persoanele cu dizabilități. 70 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Capitolul 2 I 71 Concluziile capitolului 2100 Sistemele de protecție socială furnizate „la cerere”, așa cum este evaluarea în vederea încadrării în grad și tip de handicap, depind foarte mult de accesul persoanelor la informații suficiente pentru a-și putea depune dosarul. În lipsa unor eforturi de informare adecvate, este posibil ca populația vizată sau grupurile vulnerabile să nu 1 dețină cunoștințele sau capacitatea de care au nevoie pentru a solicita ajutorul, riscând să rămână în afara sistemului. Analiza prezentată în acest capitol indică faptul că, la nivelul evaluării în vederea încadrării în grad și tip de handicap, sunt necesare eforturi mai consistente pentru respectarea prevederii CDPD (art. 9) privind asigurarea accesibilității la informare și comunicare, pentru a da posibilitatea tuturor persoanelor cu dizabilități să se bucure pe deplin de toate drepturile și libertățile fundamentale ale omului.100 Actuala interfață dintre persoane și instituții reprezintă o „verigă slabă” a sistemului din domeniul dizabilității. Informațiile furnizate sunt incomplete și insuficient adaptate la diferitele tipuri de dizabilități și la grupurile vulnerabile expuse riscurilor 2 sociale. În această etapă, principalul risc prezentat de o comunicare deficitară îl reprezintă neaccesarea populației țintă, care nu află de existența programului ori nu reușește să înțeleagă programul sau modalitatea de înregistrare. Trebuie modificat mesajul cheie, din „handicap” în „dizabilitate”, în vederea susținerii reformelor care asigură trecerea sistemului de la o abordare medicală la una holistică. Acest fapt nu este posibil fără o modificare legislativă. Însă, în egală măsură, este 3 nevoie de informare, educare și comunicare susținută pentru a schimba modul în care sunt percepuți actualii beneficiari, precum și percepția generală a dizabilității ca un „handicap” și a certificatului de încadrare în grad de handicap ca o compensație pentru anumite afecțiuni medicale. O metodă folosită în unele țări pentru optimizarea informării inițiale este introducerea unui formular standardizat (de exemplu, un „formular verde”) ce trebuie completat de către toți medicii specialiști după ce stabilesc un diagnostic care este menționat în criteriile de încadrare în grad de handicap. Spre exemplu, în acest sens ar putea fi stabilită o listă de coduri de boală care să fie aprobată în comun de MS și MMPS. În plus, „formularul verde” ar putea fi însoțit de o broșură cu informații esențiale 4 (privind posibilitatea încadrării în grad de handicap și principalii pași ai demersului) pe care unitatea sanitară ar trebui să o înmâneze persoanelor care primesc formularul completat de medic. Introducerea unei astfel de măsuri nu doar că ar avea potențialul de a îmbunătăți sensibil informare inițială a tuturor categoriilor de populație, dar ar crește și accesul la evaluarea dizabilității simultan cu o restrângere a oportunităților de a obține/elibera documente medicale asupra cărora există suspiciunea cu privire la realitatea sau corectitudinea informațiilor menționate în acestea. Site-ul ANDPDCA ar trebui să conțină o pagină dedicată, care să fie permanent actualizată, cu privire la evaluarea copiilor și a persoanelor adulte în vederea 5 încadrării în grad și tip de handicap, pentru a compensa conținutul lacunar al site- urilor DGASPC-urilor și SPAS-urilor și pentru a asigura un acces echitabil la informații tuturor cetățenilor. 100 Preambulul Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD, punctul 22). 72 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 3. Întocmirea, depunerea și înregistrarea dosarului101 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 EVALUARE ÎNTOCMIRE, ASPECTE INSTITUȚIONALE, INCLUSIV ÎN VEDEREA ÎNCADRAREA DEPUNERE ȘI PLANURI CONTESTAȚII ȘI TRANZIȚIA TINERILOR DE LA INFORMARE ÎNCADRĂRII ÎN ÎN GRAD DE ÎNREGISTRARE INDIVIDUALE PLÂNGERI EVALUAREA DIZABILITĂȚII PENTRU GRAD ȘI TIP DE HANDICAP DOSAR COPII LA EVALUAREA PENTRU ADULȚI HANDICAP 1 2 3 4 5 6 7 Reevaluare periodică EVALUARE ÎNROLARE MANAGEMENT Întocmirea, depunerea și înregistrarea dosarului handicap din România, adulții care solicită certificat reprezintă a doua etapă a demersului de încadrare interacționează cu SPAS, SECPAH și CEPAH. în grad de handicap. La nivelul oricărui sistem de Depunerea dosarului presupune parcurgerea de acordare a protecției sociale, obiectivul acestei etape către solicitanți a pașilor necesari pentru obținerea este de a înregistra în mod eficient populația țintă documentelor medicale, a unei anchete sociale și grupurile vulnerabile și de a le fi consemnate efectuate de SPAS și procurarea altor documente datele cu acuratețe. În continuarea etapei de necesare pentru întocmirea dosarului (vezi Schema informare (discutată în capitolul anterior), etapa de 3). Pașii ce trebuie făcuți în vederea întocmirii și întocmire și depunere a dosarului implică activități depunerii dosarului, precum și înregistrării sunt desfășurate de solicitanții102 de servicii care, în acest analizați în secțiunile următoare, având în vedere scop, cer asistență, interacționează cu instituțiile nivelurile și aspectele mai detaliate ale modului și oferă informații și documente despre situația în care se desfășoară, conexiunile cu celelalte lor. Înregistrarea include activități ale instituțiilor etape ale demersului de încadrare în grad de de înscriere și verificare a informațiilor incluse în handicap, diferitele moduri de operare la nivel dosarele solicitanților de servicii. În mod specific, local și județean, precum și opiniile și convingerile în sistemul de evaluare pentru încadrare în grad de diferitelor părți interesate. 101 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. 102 În această etapă a procesului, ne referim la persoane ca solicitanți, deoarece acestora nu li s-a acordat încă statutul de beneficiar. Capitolul 3 I 73 3.1. Întocmirea, depunerea și înregistrarea dosarului: O privire de ansamblu În cadrul etapei de întocmire, depunere și un rol important de suport pentru toate procesele înregistrare a dosarului, informațiile reprezintă conținute în această etapă: înscrierea informațiilor elementul de bază, atât ca date de intrare, cât și ca în registre, verificarea, prelucrarea și utilizarea date de ieșire. Astfel, pentru întocmirea dosarului, acestora, precum și pentru automatizarea tuturor solicitanții colectează informații privind situația lor, acestor procese. În multe țări, informațiile furnizate de la diverse instituții. Apoi, informațiile din dosar de solicitanții de certificat de încadrare în grad de sunt înregistrate și verificate de SPAS și ulterior de handicap sunt coroborate cu date suplimentare din SECPAH. În pasul următor, sunt utilizate în procesul surse administrative, cum ar fi registrele sociale. În de evaluare complexă efectuată de SECPAH (vezi România, evaluarea dizabilității se bazează exclusiv Capitolul 4). Odată încheiată evaluarea, întregul pe informațiile colectate și furnizate de solicitanți pachet de informații este transmis către CEPAH care încă de la depunerea dosarului și, uneori, și în decide încadrarea în grad de handicap. Prin urmare, timpul fazei de evaluare, la solicitarea SECPAH. sistemele de management a informațiilor joacă Schema 3: Principalii pași ai etapei de întocmire, depunere și înregistrare a dosarului în vederea încadrării în grad de handicap. Obținerea documentelor Obținerea anchetei sociale și întocmirea dosarului Înregistrare pentru medicale evaluare la SECPAH Psiholog clinician Vizite la Ruta 1: Aplicantul primește dosarul și merge singur să se înregistreze la Medic de domiciiu Ancheta SECPAH SPAS familie socială Înregistrare SPAS trimite dosarul SECPAH Dosar Medic Documente SECPAH trimite programare specialist Agenție Alte interviu Tehnologie Fiscală instituții asistivă Ruta 2: SPAS informează aplicantul privind programarea pentru interviul de Medic evaluare și persoana merge la specialist interviu la SECPAH Pentru corectarea posibilelor disfuncționalități care completează cererea de evaluare la SECPAH, și creșterea eficacității, orice sistem de acordare a dar renunță înainte ca evaluarea să fie finalizată protecției sociale trebuie să colecteze și să mențină sau SECPAH nu le înregistrează, spre exemplu, pe informații cu privire la toți solicitanții, nu doar despre motiv de dosar incomplet. Oricum, nici una dintre cei care devin în cele din urmă beneficiari. Referitor cele două instituțiile nu monitorizează fenomenul la demersul de încadrare în grad de handicap din de renunțare la demersul de încadrare sau de refuz România, nici SPAS și nici SECPAH nu păstrează de înregistrare. În consecință, datele utilizate în acest date cu privire la persoanele care încep demersul și capitol, care se referă și la persoanele ce părăsesc nu îl finalizează. Spre exemplu, persoane care depun demersul pe parcurs, sunt doar estimări furnizate cerere pentru anchetă socială și renunță înainte de o ca răspunsuri la studiile instituționale Q1_SPAS și obține sau SPAS refuză să o realizeze din diferite Q2A_SECPAH și nu date solide din registre sau motive. Sau persoane care obțin ancheta socială, baze de date administrative. dar renunță să aplice la SECPAH. Sau persoane 74 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 6: Statistici generale privind fluxurile de intrări/ieșiri (numărul de cereri depuse și admise sau respinse/ neefectuate), de-a lungul unei luni, corespunzătoare pașilor din etapa de depunere a dosarului și înregistrare (număr de persoane) La nivel local 490 La nivel județean SPAS SECPAH 421 80 74 23 20 20 15 20 15 Rural Urban mic Urban mare Numărul de cereri de evaluare Numărul de cereri de de către SECPAH, medie pe evaluare de către SECPAH, Numărul de cereri de anchetă socială depuse în judeţ, într-o lună obișnuită medie pe judeţ, în vederea încadrării în grad de handicap, medie pe (noiembrie 2019) noiembrie 2020 localitate, în noiembrie 2020 Cereri de evaluare care Cereri de evaluare care Numărul de anchetă sociale efectuate în vederea au fost înregistrate au fost respinse încadrării în grad de handicap, medie pe localitate, în noiembrie 2020 Sursa: Sondaj SPAS cu răspunsuri valide de la 57 de SPAS-uri, din mediul rural (N=33), urban mic (N=8) și urban mare (N=16), situate în 26 de județe, ianuarie-februarie 2021. Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a gradului de handicap pentru adulți (SECPAH), din 32 județe cu răspunsuri valide, ianuarie-februarie 2021. Notă: Urban mic = orașe mici până la 20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Urban mare = orașe cu >20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Rural = comune din toate cele trei tipuri incluse în eșantion. Conform actualelor reglementări, odată ce solicitanților de la un pas la altul. solicitantul obține documentele medicale și În România nu sunt disponibile date despre psihologice, trebuie să solicite la SPAS o anchetă numărul de persoane diagnosticate de un medic de socială. În pasul următor, SPAS solicită o serie specialitate cu o afecțiune dintre cele menționate de documente, precum o copie a actelor de în criteriile de încadrare în grad de handicap, nici identitate, documente care dovedesc statutul de despre numărul de persoane care au cerut/primit angajat și veniturile, date despre domiciliu, și așa o scrisoare medicală din partea medicilor de familie mai departe. După ce solicitantul aduce aceste sau care au încercat să obțină documentele medicale documente, asistenții sociali (sau persoana cu pentru solicitarea certificatului, într-o anumită atribuții de asistență socială) din SPAS efectuează perioadă de referință (lună sau an). Cu alte cuvinte, ancheta socială obligatorie. După finalizarea nu se pot face nici măcar estimări grosiere asupra anchetei sociale, SPAS verifică din nou existența dimensiunii fenomenului de renunțare/refuz pe tuturor documentelor necesare, iar dosarul poate fi parcursul demersului de obținere a documentelor considerat finalizat. Apoi, SPAS trimite solicitantul medicale. Nu se poate afla, populația care depune la SECPAH, unde el/ea trebuie să completeze o eforturi în acest sens și nici șansele de succes/eșec cerere de evaluare în vederea încadrării în grad corespunzătoare acestui prim pas. de handicap, să înregistreze dosarul cu toate Studiile realizate pentru acest raport permit însă documentele și, în schimb, primește o programare o imagine asupra fenomenului de renunțare/refuz pentru interviul de evaluare. Aceasta este secvența în următorii pași, cei legați de obținerea anchetei tipică de pași din cadrul etapei de întocmire, sociale de la SPAS și de înregistrarea cererii de depunere și înregistrare a dosarului. Există variații evaluare la SECPAH. Astfel, Figura 6 arată numărul în modul în care se desfășoară lucrurile, dintre care mediu de persoane pe tip de localitate care solicită cele mai des întâlnite sunt prezentate în secțiunile o anchetă socială la SPAS, precum și numărul următoare. Aici, prezentăm doar statisticile de anchete sociale efectuate ca răspuns la aceste globale corespunzătoare acestor pași, pentru a solicitări, într-o lună. Datele indică faptul că, atât indica dimensiunea fluxurilor de intrare și ieșire a în mediul urban, cât și în cel rural, într-o lună, Capitolul 3 I 75 există aproximativ 6-8 de persoane pe localitate, în La nivel județean, în medie, pe lună, SECPAH/ medie, care depun cererea, dar nu beneficiază de DGASPC-urile resping aproximativ 15-20 de cereri o anchetă socială. Acesta este un efect combinat al de evaluare a gradului de handicap, în principal refuzului din partea SPAS și al renunțării din partea pentru că nu sunt însoțite de dosarul complet solicitanților. Cel mai frecvent motiv pentru refuzul corespunzător (vezi secțiunea 3.4.2). Aceste estimări de a efectua o anchetă socială este lipsa actelor sunt doar orientative, deoarece există discrepanțe de identitate sau faptul că actele de identitate nu semnificative atât între SPAS-urile din diferite sunt actualizate sau lipsa unei reședințe stabile în localități, cât și între județe. Printre SPAS-urile cadrul unității administrativ-teritoriale respective, incluse în sondaj, numărul de cereri de anchetă după cum s-a declarat în chestionarele Q1_SPAS. socială, respectiv de anchete sociale efectuate, În cazuri extreme, așa cum se arată în interviuri, variază de la minimum 1 la maximum 140, în refuzurile se bazează pe politica primarului zonele rurale, și între 10 și 240, în orașele mai mari. „fără handicap în comuna mea”. Motivele pentru De asemenea, la nivelul SECPAH, variația pentru abandonul solicitanților sunt mult mai diverse, noiembrie 2020 se extinde de la un nivel scăzut unele legate de dificultatea procesului, iar altele de 175 de cereri admise, la un nivel ridicat de 700, legate de stigmatizare și practicile discriminatorii în timp ce numărul de cereri respinse se situează împotriva beneficiarilor unui certificat de încadrare între zero și 70.103 Acest lucru este în concordanță cu în grad de handicap (din partea angajatorilor, dar și disparitățile mari dintre județe în ceea ce privește a populației în general). populația de persoane cu dizabilități, după cum se arată în capitolul 1.3. „- Sunt multe situații în care abandonează persoana în cauză, pentru că li se pare mai greu 3.1 să obțină aceste documente medicale și nu prea știu în mare parte în ce se vor încadra ca și sumă. Au fost situații în care depunea dosarul unul dintre fii și celălalt frate renunță. ... Sau nu vin pentru că nu știu că pot avea și o pensie de invaliditate, iar după ce i-am informat noi, mulți s-au dus să obțină și de acolo. [...] - Noi am avut 3-4 situații în care persoanele dețineau un certificat de mult timp, iar în 2018 când s-au retipărit certificatele, au venit să renunțe pentru că s-au căsătorit și nu voiau să afle partenerul. Alții voiau să meargă la muncă sau în alte situații voiau să fie asistent maternal și nu doreau să se știe ... sau fiica a cerut renunțarea.” (Focus grup SECPAH) 3.2. Obținerea documentelor medicale Conform HG nr. 430/2008 (art. 6), dosarul în documente medicale în momentul înregistrării vederea încadrării în grad de handicap pentru dosarului, iar ulterior specialiștii SECPAH le persoane adulte trebuie să conțină următoarele utilizează în faza de evaluare complexă, când pot documente medicale: (1) referat privind situația solicita investigații paraclinice sau referate medicale medicală actuală, elaborat de un medic specialist;104 suplimentare, dacă este necesar. (2) scrisoare medicală standard din partea medicului Există trei probleme principale legate de faza de de familie, numai în cazul primei evaluări (de- obținere a documentelor medicale și psihologice. a lungul vieții) în vederea încadrării; (3) copii ale Prima se referă la accesibilitatea financiară și biletelor de externare din spital, dacă este cazul; și geografică a serviciilor de sănătate specializate. (4) investigații paraclinice solicitate de SECPAH.105 A doua este legată de suspiciunile de fraudă și de De asemenea, pentru unele afecțiuni medicale este modul în care sunt abordate acestea. În fine, a treia necesară o evaluare psihologică de la un psiholog se referă la cunoștințele limitate privind criteriile clinician. SPAS verifică dacă documente medicale de încadrare în grad de handicap ale multor cadre sunt la dosar. În pasul următor, un reprezentant medicale. Această secțiune va aprofunda aceste trei SECPAH/DGASPC verifică întregul pachet de probleme principale. 103 Diferențele pentru noiembrie 2019 (sau o lună obișnuită) au fost chiar mai mari. Cererile admise au variat între 190 și 1.043, în timp ce numărul celor respinse a fost între 0 și 100. 104 Legea nu prevede cerințe exprese cu privire la specialitatea medicală. 105 Pentru copii se solicită un pachet similar de documente medicale, și anume un certificat medical A5 de la un medic specialist și un rezumat al fișei medicale de la medicul de familie, numai în cazul primei prezentări la SECPAH. 76 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Tabel 5: Obligația de a plăti pentru documentele medicale (număr) ADULȚI COPII SPAS SECPAH SPAS SECC Total, din care: 71 36 71 32 Colectează informații despre necesitatea de a plăti pentru documentele 14 12 7 10 medicale solicitate Raportează că solicitanții plătesc pentru …: - referatul medical/certificatul medical A5, de la un medic specialist 10 12 5 8 - scrisoarea medicală/rezumatul fișei medicale, de la medicul de familie 7 8 4 5 - evaluarea psihologului clinician, care este necesară pentru anumite afecțiuni 23 25 14 24 medicale Sursa: Sondajul SPAS cu răspunsuri din 26 județe; sectoarele Bucureștiului nu sunt incluse, deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul SPAS, ianuarie- februarie 2021. Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a gradului de handicap pentru adulți (SECPAH) și copii (SECC), din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Prima problemă principală legată de faza de obținere reevaluării gradului de handicap pentru adulți nu a documentelor medicale se referă la accesibilitatea sunt incluse în scutirea de taxe.107 O persoană care financiară și geografică a serviciilor de sănătate nu își poate permite să plătească pentru obținerea specializate. Pe de o parte, persoanele care solicită documentelor medicale trebuie să aștepte, uneori încadrarea în grad de handicap beneficiază de câteva luni, pentru investigații medicale gratuite, în gratuitate pentru obținerea documentelor medicale funcție de plafonul disponibil. și pentru evaluările medicale și psihologice necesare Un număr redus de SPAS-uri și SECPAH/ întocmirii dosarului de evaluare complexă, în baza SECC colectează date despre necesitatea de a plăti alocărilor din bugetul Fondului național unic de pentru documentele medicale solicitate în dosarul asigurări sociale de sănătate.106 Pe de altă parte, de încadrare (Tabelul 5). Majoritatea celor care în temeiul contractului-cadru încheiat cu Casa colectează date declară că solicitanții trebuie să Națională de Asigurări de Sănătate, documentele plătească, atât pentru documentele de la medicii solicitate la cerere în vederea încadrării și specialiști, cât și pentru cele de la medicii de familie. 3.2 „Una dintre principalele probleme este că unele dintre documentele medicale trebuie să fie prezentate în original. Nu numai în contextul COVID-19, ci în general, problema este că în zonele rurale nu există medici specializați, astfel că oamenii trebuie să se deplaseze la oraș pentru a obține documentele necesare.” (Interviu reprezentant ONG, Brașov) Această situație este raportată mai ales în cazul Specialiștii SECPAH au furnizat estimări în adulților și foarte rar în cazul copiilor, fiind specifică cadrul sondajului de opinie,108 conform cărora, adulților din zonele rurale, în principal deoarece, în în medie, într-o lună obișnuită din perioada pre- multe cazuri, cele mai apropiate servicii de sănătate COVID, 75% din numărul total de solicitanți adulți specializate sunt cabinetele private. au fost obligați să plătească pentru documentele medicale.109 106 Articolul 10, alin. (2) din Legea nr. 448/2006, actualizată la punctul 3, articolul unic din Legea nr. 145 din 22 iulie 2020. 107 Articolul 205, alin. (1) lit. (i) din Anexa la HG nr. 140/2018. 108 Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=201) și a copiilor (SECC, N=187), ianuarie-februarie 2021, din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București. 109 Cu o abatere standard corespunzătoare de numai 28%. Capitolul 3 I 77 În 15 județe, obligația de a plăti pentru numărul total de solicitanți copii au fost obligați să documentele medicale este considerată ca fiind plătească pentru documentele medicale, într-o lună „în mare măsură”110 o barieră pentru accesul la obișnuită pre-COVID.111 Însă, doar în trei județe, evaluarea complexă, în timp ce în celelalte județe, specialiștii SECC apreciază că această obligație specialiștii SECPAH nu o menționează printre reprezintă „într-o mare măsură”112 o barieră de barierele de acces. Grupurile de persoane adulte acces. Grupurile de copii/tineri menționate ca raportate a fi cele mai afectate includ persoanele fiind cele mai afectate includ gospodăriile sărace și în vârstă, cele din zonele rurale, persoanele care copiii lăsați în țară de părinții migrați care nu au locuiesc singure (fără ajutor din partea membrilor un reprezentant legal desemnat. Reprezentanții de familie), persoanele sărace sau din gospodării cu ONG-urilor au împărtășit opinii similare în cadrul venituri mici și persoanele fără adăpost. interviurilor și au adăugat grupul de persoane fără Spre comparație, în ceea ce privește copiii, asigurare de sănătate printre cele mai afectate.113 specialiștii SECC estimează că aproximativ 22% din 3.3 „În situația în care, persoanele au venituri foarte mici și nu sunt asigurate prin CAS [Casa de Asigurări de Sănătate], iar analizele medicale care sunt solicitate pentru depunerea dosarului de încadrare în grad și tip de handicap, nu se decontează de către CAS, persoanele renunță la procedura de întocmire dosar. Persoanele care nu sunt asigurate, de exemplu sunt aproape de vârsta legală de pensionare și sunt bolnave și se pot încadra într-o categorie de persoane cu handicap. În București există ONG-uri sau colaborări între Primăria Generală a capitalei și Regina Maria – Rețeaua privată de sănătate, care oferă un pachet minim de analize gratuite pentru persoanele care întocmesc dosarul de încadrare în grad și tip de handicap. Acest lucru nu este valabil în țară, acolo este dezastru! [...] Persoanele neasigurate care trebuie să întocmească dosarul de încadrare în grad și tip de handicap, dacă sunt nevoite să plătească analizele medicale, renunță. Cred că trebuie implementate niște politici sociale foarte clare pe latura aceasta.” (Interviu reprezentant ONG, București) În plus, în focus grupuri, specialiștii SECPAH au menționat o altă problemă structurală a sistemului de sănătate din România, care provoacă dificultăți 3.4 sau chiar renunțarea la depunerea dosarului. Aceștia au făcut referire la distribuția inegală a serviciilor de evaluare imagistică la nivelul județelor, în condițiile în care sunt multe afecțiuni în care sunt necesare acest tip de investigații. În unele perioade, în unele județe nu a fost disponibilă efectuarea niciunei tomografii computerizate de la unitățile de sănătate publică. „Persoanele care abandonează – în multe afecțiuni În cazul altor tipuri de dizabilități, dificultățile nu se solicită examene imagistice, la un moment dat se referă la „vechile” probleme structurale, ci la nu mai aveam la nivelul județului niciun aparat schimbările implementate ca efect al pandemiei de funcțional – în sistemul public ar dura câteva COVID-19. Spre exemplu, persoanele care suferă luni, în sistemul privat ar costa foarte mult, nu de HIV/SIDA au întâmpinat dificultăți serioase în se decontează aceste cheltuieli pentru aceste obținerea documentelor necesare de la un medic investigații.” (Focus grup SECPAH) din spitalele publice, deoarece acestea au devenit spitale COVID-19 și au fost copleșite de numărul pacienților. 110 Cu valori medii de 4 sau 5, pe o scală de la 1 – într-o măsură foarte mică- până la 5 – într-o măsură foarte mare. 111 Cu o abatere standard corespunzătoare de 26%. 112 Cu valori medii de 4 sau 5, pe o scală de la 1- într-o măsură foarte mică până la 5- într-o măsură foarte mare. 113 Din cele 20 de ONG-uri intervievate, 11 oferă servicii de asistență și sprijin în obținerea documentelor necesare, și anume intermedierea, trimiterea și însoțirea la medici specialiști, sprijin pentru evaluarea unui psiholog clinician și sprijin financiar. Cele mai multe dintre acestea sunt ONG-uri cu un număr mare de membri și furnizează aceste servicii prin toate filialele lor. 78 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 3.5 3.6 „Când vine vorba de afecțiuni din sfera maladiilor psihice/ „Trebuie să privim separate grupul 1 al tulburările mentale există o anumită inerție atât a persoanei persoanelor cu posibile afecțiuni psihiatrice și afectate cât și a familiei. Astfel după debutul unei afecțiuni, grupul 2 al celor cu afecțiuni motorii/somatice/ primul gând nu este acela de încadrare în grad, deoarece fizice. Procentul celor care solicită certificat de există speranța vindecării, astfel încât solicitarea încadrării încadrare în grad de handicap din grupul 2 în grad de handicap urmează după niște ani de eforturi/ este mai mare. De obicei aceștia au în jurul lor speranțe. [...] Strict din perspectiva tulburărilor psihiatrice/ familia care va instrumenta aceste demersuri, afecțiuni mentale/maladii psihice este mai rar fenomenul pe când pentru tinerii din grupul 1, familia va ca o persoană tânără cu debutul afecțiunii după 16 ani, fi tentată să temporizeze demersurile, astfel în imediat să și solicite certificatul de încadrare în grad acest caz procentul ar putea fi mai mic.” (Interviu de handicap, de obicei durează mai mult.” (Interviu reprezentant ONG, Sibiu) reprezentant ONG, Sibiu) Reprezentanții, atât ai SPAS, cât și ai SECPAH/ specialiștilor SECC, aproximativ 45% dintre copii SECC, au declarat, pe baza interacțiunilor lor cu plătesc pentru acest document,117 dar numai pentru solicitanții, că cei mai mulți dintre ei/ele trebuie să că „mulți părinți aleg să meargă la privat”. În plătească pentru o evaluare la un psiholog clinician, consecință, specialiștii SECC nu consideră acest necesară în cazul problemelor de sănătate mintală lucru ca fiind o barieră care împiedică accesul (Tabelul 5). Această situație este comună copiilor și copiilor la evaluarea gradului de handicap.118 adulților din mediul urban și rural. Reprezentanții ONG intervievați împărtășesc În sondajul de opinie,114 specialiștii SECPAH au opiniile SECPAH/SECC și arată că, în special copiii furnizat informații suplimentare. În primul rând, și tinerii cu probleme de sănătate mintală sau cu au estimat că într-o lună obișnuită pre-COVID, afecțiuni psihiatrice tind să întârzie solicitarea unui în medie, aproximativ 300 din totalul de 490 de certificat ca efect al „speranței de vindecare” sau al dosare (sau 61%) au nevoie de o evaluare a unui temerii de stigmatizare. psiholog clinician. În al doilea rând, au raportat că, A doua problemă principală legată de faza în medie, 72% dintre solicitanții adulți cu deficiențe de obținere a documentelor medicale se referă intelectuale au fost obligați să plătească pentru la suspiciuni de fraudă și la modul în care sunt documentele medicale.115 Cu toate acestea, doar 7 abordate cazurile suspectate de fraudă. Conform SECPAH-uri apreciază obligația de a plăti evaluarea răspunsurilor la sondajul SPAS, cazurile de fraudă psihologică ca fiind „într-o mare măsură”116 o barieră legate de documentele medicale necesare pentru pentru accesul adulților la evaluarea complexă. evaluare în vederea încadrării în grad de handicap În ceea ce privește solicitanții copii, toți trebuie par a fi foarte rare. În ultimii 3 ani (2018-2020), să furnizeze o evaluare a psihologului clinician la dintre cele 71 de SPAS cuprinse în eșantion, doar prima evaluare și apoi numai în cazurile prevăzute 3 orașe mari au raportat un total de 6 plângeri cu de lege (aproximativ 75 de cereri, în medie, pe privire la suspiciuni de fraudă, privind declararea județ, într-o lună obișnuită pre-COVID). Potrivit unei afecțiuni medicale de către o persoană adultă, 114 Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=201) și a copiilor (SECC, N=187), ianuarie-februarie 2021, din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București. 115 Cu o abatere standard corespunzătoare de numai 31%. 116 Cu valori medii de 4 sau 5, pe o scală de la 1- într-o măsură foarte mică până la 5- într-o măsură foarte mare. 117 Cu o abatere standard corespunzătoare de 31%. 118 O valoare medie de 2 și abaterea standard sub 1, pe o scală de la 1- într-o măsură foarte mică până la 5- într-o măsură foarte mare. Capitolul 3 I 79 din partea familiei, vecinilor sau altor persoane sau un singur SECC a raportat astfel de cazuri. Dintre instituții. Și doar un oficiu SPAS a raportat un caz toate serviciile de evaluare complexă, 11 dintre cele cu privire la un copil. În aceeași perioadă, niciun pentru adulți (SECPAH) și 6 dintre cele pentru copii SPAS nu a inițiat o procedură din oficiu în vreun caz (SECC) au elaborat o procedură privind modul în suspectat de fraudă a documentelor medicale. În care ar trebui tratate cazurile suspectate de fraudă a mod similar, doar un SPAS dintr-un oraș mai mare documentelor medicale. Cu toate acestea, indiferent a declarat că are o procedură aprobată cu privire la dacă au sau nu o procedură specifică, ambele servicii modul în care sunt tratate cazurile suspectate de investighează orice suspiciune de fraudă (30 din fraudă, dar nu a trimis-o în pachetul de răspuns la cele 36 SECPAH incluse în sondaj și 27 din cele 32 sondaj. Toate celelalte SPAS-uri nu au o astfel de SECC). Cele mai multe investigații au fost inițiate procedură, deoarece „nu este necesar”. O practică la cererea DGASPC (inclusiv din oficiu), dar și a a aproape tuturor SPAS-urilor este de a efectua o Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială, verificare ad-hoc sau de a înregistra suspiciunea Poliției/Parchetului, Prefecturii, Telefonului în ancheta socială și de a notifica SECPAH/SECC; Adultului, ANDPDCA, sau a persoanelor din foarte puțini trimit cazurile la alte instituții, cum comunitate.121 Practica dominantă este de a solicita ar fi Direcția Județeană pentru Sănătate Publică, un examen medical suplimentar, iar în cazul SECC, Colegiul Medicilor din România, Poliția/Parchet de a raporta cazul Direcției Județene de Sănătate etc.119 Publică; rareori, cazurile sunt trimise Colegiului La nivel județean, aproape jumătate (17) din Medicilor din România, Colegiului Psihologilor sau SECPAH cuprinse în sondaj au raportat plângeri cu Poliției/Parchetului. privire la suspiciuni de fraudă în ceea ce privește În ceea ce privește suspiciunile de fraudă în declararea unei afecțiuni de către o persoană adultă; obținerea documentelor medicale, ONG-urile un număr între 1 și 65 pe județ, în 2020.120 În contrast, intervievate au menționat: 3.7 3.8 „Marea majoritate a oamenilor „Alți oameni, deși aveau gradul grav permanent, au fost chemați la reevaluare cred că sunt mai bolnavi în urma unor reclamații false, care țin de fapte penale. Cineva a reclamat decât sunt de fapt. Unii o persoană, dându-și un alt nume, respectiv numele meu. Am fost si am dintre ei chiar se prefac. Îi explicat șefei de comisie [de evaluare] că nu am făcut nicio reclamație la „mirosim” și, în cele din adresa acestor persoane și că este o faptă penală ceea ce s-a întâmplat, că urmă, dacă vorba bună nu s-au folosit de numele meu. Cu toate acestea, persoanele reclamate au fost funcționează, îi trimitem la trimise la reevaluare la o clinică universitară în București sau în Târgu Mureș, analize suplimentare, altfel acum în plină pandemie. Au supus oamenii la cheltuieli și, mai ales, la riscuri nu îi sprijinim.” (Interviu cu un de viață și moarte în baza unor reclamații mincinoase, așa cum le spusesem ONG național, Brașov) deja. În urma reevaluării, persoanele respective au primit tot handicap grav cu însoțitor… Acestea sunt abuzuri care ar trebui stopate.” (Interviu cu un ONG național, București) 119 De asemenea, 9 SPAS din cele 71 din eșantion au răspuns: „Noi nu facem nimic”. 120 Studiu instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=36) și a copiilor (SECC, N=32), din 32 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 121 Distribuția răspunsurilor SECPAH a fost următoarea: Investigații inițiate la cererea DGASPC (inclusiv din oficiu) – 29; Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială – 9; Poliția/Parchetul – 9; altele – 5. Valorile corespunzătoare ale răspunsurilor SECC au fost: 23, 1, 0 și 4. 80 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 1. Cazurile de fraudă sunt în mare parte izolate și oficiale). Cum structura populației în funcție nesistematice. de dizabilitate nu poate varia atât de mult între 2. O problemă, în opinia ONG-urilor, este modul județe, doar diferențele între sistemele medicale „abuziv” în care sistemul se ocupă de cazurile și sistemele de asistență socială județene pot persoanelor învinuite sau suspectate de fraudă. explica variația între 6.000 și 38.000 de persoane 3. Problema fraudelor este structurală, fiind un efect înregistrate pe județ. al capacității reduse și fragmentării sistemului, 4. O altă problemă este cauzată de lipsa schimbului spun reprezentanții ONG-urilor. Pentru a de date între instituții și de lipsa disponibilității fundamenta această opinie, ONG-urile folosesc sau a capacității de verificare încrucișată ca argument discrepanțele considerabile între a datelor colectate din dosare cu registrele județe cu privire la numărul total de persoane naționale existente, ca să nu mai vorbim de cu dizabilități din județ (conform statisticilor sisteme administrative interoperabile. „În urmă cu câțiva ani, organizația primea multe reclamații în sensul că sunt persoane 3.9 declarate nevăzătoare care vedeau și conduceau mașini, așa că organizația a trimis un punct de vedere DGASPC-ului în care a spus că nici gradul mediu (trei) nu este compatibil cu carnetul de șofer și a cerut o confruntare a bazei de date cu persoanele nevăzătoare care posedă carnet de conducere. Aceasta confruntare nu s-a făcut, de ce…?” (Interviu cu un ONG național, Brașov) În consens, reprezentanții ONG-urilor și a SECPAH- colaterale, în conformitate cu reglementările în urilor menționează o „hibă legislativă” de la nivelul vigoare. criteriilor medico-psihosociale și a procedurii de În fine, a treia problemă principală legată de evaluare complexă care poate deschide calea spre faza de obținere a documentelor medicale se referă situații de suspiciuni de fraudă și nerespectare la cunoștințele limitate ale cadrelor medicale cu a legislației specifice. Această vulnerabilitate a privire la criteriile de încadrare în grad de handicap, sistemului se referă la persoanele cu afecțiuni după cum au subliniat membrii SECPAH și CEPAH multiple care aleg să solicite certificat numai pentru în cadrul focus grupurilor. Această opinie nu este una dintre acestea (de cele mai multe ori pentru că împărtășită de persoanele cu dizabilități intervievate nu pot/nu își permit să adune la dosar documentele și nici de ONG-urile care le reprezintă. Cel puțin medicale privitoare la toate afecțiunile de care în ultimii ani, potrivit reprezentanților SECPAH suferă), precum și cazurile de afecțiuni care au și CEPAH, o parte importantă a personalului manifestări oscilante. Pe de o parte, ONG-urile au medical, în special medicii ortopezi și reumatologi, adus în discuție această cazuistică tocmai pentru că recomandă în mod eronat pacienților să solicite un din experiența lor, se întâmplă destul de des ca astfel certificat de încadrare în grad de handicap chiar de cazuri să ajungă să fie suspectate de fraudă. Pe și pentru problemele de sănătate care nu respectă de altă parte, medicii din SECPAH au menționat, în criteriile, conform legislației actuale. Acest lucru cadrul focus grupurilor, dificultăți legate evaluarea creează tulburări în sistem, așteptări nerealiste complexă a cazurilor cu afecțiuni multiple, din partea oamenilor și o percepție generală de căci se concentrează pe deficiența „principală” ineficiență și inechitate a sistemului. (documentată în dosarul de cerere) și nu și pe cele Capitolul 3 I 81 3.3. Obținerea anchetei sociale de la SPAS și întocmirea dosarului pentru evaluarea complexă După obținerea documentelor medicale, următorul cererea de anchetă socială poate fi depusă de orice pas pentru solicitarea unei evaluări în vederea persoană care reprezintă solicitantul, în timp ce doar încadrării în grad de handicap este de a solicita o în câteva localități (în principal urbane) se acceptă anchetă socială la SPAS din localitatea de domiciliu/ și ONG-urile al căror membru sau beneficiar este reședință oficială.122 După cum arată Figura 6 din solicitantul. secțiunea 3.1, numărul mediu de cereri de anchetă Începând din 2019, o procedură electronică socială dintr-o lună variază între 23 în zonele rurale simplificată pentru solicitarea efectuării unei și 80 în orașele mai mari.123 Cele mai multe dintre anchete sociale pentru evaluare în vederea încadrării aceste cereri (aproximativ 70%) sunt evaluări pentru în grad de handicap a fost pusă la dispoziție în reînnoirea unui certificat existent, aproximativ un cadrul Punctului de Contact Unic Electronic.127 Pe sfert sunt cereri pentru prima evaluare (de-a lungul această platformă electronică, solicitanții au acces la vieții), în timp ce celelalte 5% aparțin persoanelor toate informațiile solicitate, pot iniția procedura și cu un certificat permanent care solicită reevaluare pot obține formularul de cerere standard. Cu toate din cauza unei modificări a situației lor medicale acestea, doar câteva administrații locale din țară au sau sociale. pus în aplicare această procedură specifică.128 Dintre solicitările de anchetă socială, în medie, După înregistrare, cererile sunt preluate de un aproximativ 3 pe localitate pe lună aparțin tinerilor asistent social sau, în localități mici, o persoană cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani,124 dintre care 2 cu atribuții de asistență socială, care trebuie să solicită o nouă evaluare și unul aplică pentru prima informeze solicitantul cu privire la documentele dată. Cererile de anchetă socială de la persoane de solicitate în dosarul pentru evaluare în vederea 16-17 ani sunt în medie mai puține, 2 pe localitate încadrării în grad de handicap. Numai după ce pe lună.125 persoana respectivă adună documentele necesare, Doar o treime din SPAS-urile participante la se întoarce la SPAS și face o programare pentru sondaj au o procedură aprobată (sau secțiuni/ efectuarea anchetei sociale. De fapt, cererea de capitole din procedura generală) privind depunerea anchetă socială devine efectivă numai după ce sunt și înregistrarea cererii de anchetă socială.126 În colectate toate celelalte documente (a se vedea și practică, cererile de anchetă socială trebuie depuse secțiunea 3.2). personal la registratura primăriei sau la SPAS. Cererile telefonice sau cele trimise prin poștă 3.3.1. Dosarul pentru evaluarea complexă electronică sunt acceptate doar în câteva localități. și barierele de acces Chiar și în orașele mari, doar jumătate dintre cei Documentele solicitate în dosarul depus pentru intervievați acceptă aplicații prin telefon sau prin evaluare în vederea încadrării în grad de handicap e-mail. În majoritatea localităților din eșantion, sunt reglementate de HG nr. 430/2008, art.6. Însă, cererile pot fi depuse personal de solicitant, de SPAS-urile pot decide să adauge alte documente reprezentantul legal al acestuia, de un membru al sau să solicite unele documente în format familiei sale sau de asistentul personal. Un solicitant electronic, fotocopie, copie certificată, original, pus sub interdicție poate depune o cerere de anchetă sau o combinație a acestor formate. Aproape toate socială doar într-o treime din totalul localităților SPAS-urile incluse în eșantion impun solicitantului (atât urbane, cât și rurale). În aproximativ jumătate să adune un set de documente înainte de a efectua din localitățile urbane și o treime din cele rurale, ancheta socială obligatorie.129 122 Datele din această secțiune provin din sondajul SPAS cu răspunsurile din 71 de unități administrativ-teritoriale situate în 26 județe, ianuarie-februarie 2021. 123 Date pentru noiembrie 2020. Cu toate acestea, 55% din SPAS participante la sondaj au arătat că, în contextul pandemiei COVID-19 (în 2020), numărul de cereri pentru o anchetă socială depuse la SPAS „a rămas același”; 21% din SPAS au apreciat că „a scăzut”; 17% din SPAS au declarat că „a crescut” ; celelalte 7% din SPAS nu au răspuns la această întrebare. Nu există diferențe semnificative între localitățile rurale și urbane. 124 În medie, în noiembrie 2020, mai puțin de 3 în localitățile rurale și mai mult de 5 în orașele mari. (Sondaj SPAS, N=55 de răspunsuri valabile). 125 În medie, în noiembrie 2020, mai puțin de 1 în mediul rural și peste 4 în orașele mai mari. (Sondaj SPAS, N=55 de răspunsuri valide). 126 Un total de 24 de localități, din care 8 comune, 3 orașe mici și 13 orașe mai mari. (Sondaj SPAS, N=71 de răspunsuri valide). 127 Această procedură a fost inclusă în Manualul de proceduri pentru implementarea standardizată a evenimentelor de viață, parte a prevederilor Strategiei Naționale privind Agenda Digitală pentru România 2020. Procedura inclusă în manual se referă la toate etapele pentru obținerea certificatului de handicap și a beneficiilor aferente, prin urmare acoperă și desfășurarea anchetei sociale. 128 PCUE (2021). 129 Excepție fac doar un oraș mic și două comune. 82 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Tabel 6: Ce documente sunt colectate înainte de a efectua ancheta socială obligatorie inclusă în dosarul pentru evaluare în vederea încadrării în grad de handicap în diferite localități Rural Urban Urban mic mare Număr total SPAS care au răspuns 43 10 18 Oricare dintre documentele de mai jos 41 9 18 Actul de identitate al solicitantului În format electronic 3 1 3 Fototcopie 29 8 15 Copie certificată 1 0 0 Original 29 5 8 Actul de identitate al reprezentantului legal (dacă este În format electronic 3 1 3 cazul) Fotocopie 25 8 15 Original 27 5 6 Actele de identitate ale persoanelor care locuiesc cu În format electronic 1 1 2 solicitantul Fotocopie 14 5 5 Original 11 4 2 Certificatul de handicap care expiră (în cazul În format electronic 2 1 4 reevaluărilor) Fotocopie 28 8 17 Original 19 4 4 Raportul medical de la un medic specialist În format electronic 2 1 4 Fotocopie 24 5 12 Original 23 4 8 Scrisoare medicală de la medicul de familie În format electronic 2 1 4 Fotocopie 23 6 12 Original 23 5 8 Evaluare psihologică În format electronic 2 2 4 Fotocopie 15 5 6 Copie certificată 0 1 0 Original 18 4 8 Certificat de căsătorie/certificat de deces/hotărăre de În format electronic 2 0 0 divorț (după caz) Fotocopie 17 3 10 Copie certificată 0 1 0 Original 14 4 4 Taloane de pensie (în cazul persoanelor pensionate) În format electronic 2 0 4 Fotocopie 26 6 15 Original 23 4 5 Fișă medicală spital (în cazul persoanelor care au fost În format electronic 2 1 2 spitalizate) Fotocopie 15 5 9 Original 16 2 5 Adeverință de venit, pentru veniturile impozabile, În format electronic 2 1 2 eliberată de Agenția Fiscală (persoane fără venituri) Fotocopie 18 4 9 Original 19 4 5 Sentință civilă - tutore (după caz) În format electronic 2 1 3 Fotocopie 21 6 13 Copie certificată 0 1 1 Original 18 4 4 Informații cu privire la copiii solicitantului (inclusiv Numai informații din interviuri sau observații din copiii adulți) cadrul vizitelor la domiciliu 27 7 13 Documente 16 3 5 Informații privind educația, ocuparea pe piața forței de Numai informații din interviuri sau observații din muncă a solicitantului cadrul vizitelor la domiciliu 33 6 14 Documente 10 4 4 Informații privind locuința solicitantului - adresa, Numai informații din interviuri sau observații din numărul de camere, dotări etc. cadrul vizitelor la domiciliu 37 9 18 Documente 6 1 0 Dosar cu șină Da 3 0 2 Sursa: Sondajul SPAS cu răspunsuri din 26 județe; sectoarele Bucureștiului nu sunt incluse, deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul SPAS, ianuarie- februarie 2021. Note: Dacă suma pe categorie de documente este mai mare decât totalul indicat în primul rând al tabelului, înseamnă că unele SPAS solicită documentul în două sau mai multe formate. Dacă suma pe categorie este mai mică, înseamnă că unele SPAS nu cer deloc acel document. Documentele solicitate cu privire la copiii solicitantului pot include documente de identitate, certificat de stare civilă, certificat de naștere, adeverințe de venit și dosar psihologic. Documentele solicitate cu privire la pregătirea școlară și ocupația solicitantului pot include adeverință de angajare și diplome de studii. Urban mic = orașe mici până la 20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Urban mare = orașe cu >20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; mediul rural = localități rurale de toate tipurile. Capitolul 3 I 83 Figura 7: Distribuția SPAS-urilor în funcție de estimările pe care le-au oferit cu privire la numărul mediu de zile în care o persoană care solicită o anchetă socială poate aduna toate documentele solicitate (număr) 35 36 32 28 23 23 24 19 20 16 17 15 15 11 11 11 9 8 9 7 6 5 4 5 4 5 3 2 3 2 3 3 3 1 0 0 Nu pot 1 zi 2 3 5 7 10 20 30 zile estima / Nu știu Rural Urban mic Urban mare Total eșantion SPAS Sursa: Sondaj SPAS cu răspunsuri de la 71 de SPAS din localități rurale (N=43), urban mic (N=10) și urban mare (N=18), care sunt situate în 26 județe; sectoarele din București nu sunt incluse, deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. Notă: Figura prezintă frecvențele cumulative. Exemplu de citire: Din total eșantion de 71 SPAS (barele albastre), 35 nu au răspuns și 36 au oferit estimări între 1 zi și maxim 30 de zile. Dintre aceste SPAS-uri, 4 au susținut că documentele necesare pot fi culese într-o singură zi, 11 au susținut că procesul de colectare de documente se încheie în maxim 2 zile (deci, sunt incluse cele 4 SPAS care au estimat o singură zi), 16 au spus că adunarea documentelor se încheie în maxim 3 zile (adică sunt incluse estimările anterioare de 1 sau 2 zile), 23 au estimat că în maxim 4 zile (sunt incluse SPAS-urile anterioare care au estimat un număr mai mic de zile) etc. Pe de o parte, Tabelul 6 ilustrează câte documente permit cu greu. Din acest motiv, unele ONG-uri și în ce format sunt incluse în dosar. De asemenea, oferă un serviciu de „foto-chioșc”, unde pun la arată diferențele dintre localități. Pe de altă parte, dispoziție toate formularele standardizate, fac Figura 7 arată că aproximativ jumătate din SPAS fotocopii gratuite, informează și ajută solicitanții participante la sondaj nu știu să estimeze de câte zile la completarea formularelor;131 are nevoie un solicitant pentru a aduna toate aceste 3. În percepția lor, nu numai dosarul, dar documente. Nu au măsurat-o niciodată riguros. întreaga procedură este „birocratică și etapele Cu toate acestea, printre cei care furnizează o necesare sunt dificil de parcurs, de parcă ar estimare, o treime dintre SPAS, în special din zonele dori să renunțăm”132 și, într-adevăr, „mulți rurale, tind să spună mai puțin de o săptămână (7 renunță pentru că ar avea nevoie de mult mai zile). Celelalte, în special din zonele urbane, oferă mult sprijin, pe care, din păcate, autoritățile estimări mult mai lungi, între 10 și 30 de zile. nu îl oferă”.133 De remarcat, Inspecția Socială Persoanele cu dizabilități intervievate și ONG- raportează, de asemenea, că doar 56% din SPAS urile au raportat următoarele: incluse în sondaj oferă servicii de consiliere cu privire la modul de întocmire a dosarului pentru 1. Există multe documente necesare și, ceea ce încadrarea în grad de handicap.134 este mai important, în majoritatea cazurilor, 4. Dosarul este „stufos” și demersul „greoi” cu solicitanții trebuie să furnizeze același document atât mai mult cu cât informațiile inițiale sunt an după an: „Am adus aceleași documente și insuficiente: „Ar trebui să știm de la bun început anul trecut și anul dinainte, deja mă cunosc, de nu numai lista de documente, ci și de unde și ce nu le folosesc și trebuie să plătesc pentru mai cum să le obținem, nu doar să mergem la ghișeu multe copii?”;130 [la SPAS], de unde să ne întoarcă de trei sau patru 2. Fotocopiile și copiile legalizate implică costuri ori pentru că nu avem documentele necesare”;135 pe care multe persoane cu dizabilități și le 130 Interviu cu PAH care solicită reevaluare, bărbat, 45 de ani. 131 Interviu reprezentant ONG, filiala Arad. 132 Interviu cu PAH, femeie, 52 ani. 133 Interviu cu un reprezentant ONG, Timiș. 134 ANPIS (2019: 11). 135 Interviu cu PAH care solicită pentru prima dată încadrarea în grad de handicap, femeie, 36 ani. 84 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 5. Din motivele menționate mai sus, „mulți de dosar pe cont propriu; numai dacă rămâne vârstnici, în special din zonele rurale și dacă într-un adăpost și asistentul social al adăpostului au o pensie, nu doresc să-și irosească energia și o ajută, asistă și însoțește. Dar aceste persoane au timpul pentru a solicita un certificat de încadrare devenit fără adăpost din cauza traumelor și, de în grad de handicap”.136 În același timp, o astfel obicei, au dificultăți în respectarea regulilor unui de procedură este „aproape imposibilă, de adăpost. Ele au nevoie de independență, și, în exemplu, pentru persoanele fără adăpost. O general, fug sau părăsesc adăpostul înainte ca un persoană fără adăpost nu poate întocmi acest tip astfel de dosar complex să poată fi întocmit”.137 „La final am așteptat foarte mult timp - 2 luni - pentru a obține certificatul. După aceea a 3.10 trebuit să mă duc în cealaltă clădire pentru a aduce o copie a certificatului și să semnez o altă hârtie pentru a fi înregistrat pentru plată. Dar nu am înțeles că trebuie să fac acest lucru și nu m-am dus să semnez pentru a fi înregistrat pentru plată, așa că nu am primit banii din acest motiv. Acesta este un lucru care ar trebui schimbat pentru că am pierdut banii pentru acea perioadă și nu este corect.” (Interviu cu fiica unei PAH, femeie, 54 de ani) Reprezentanții SPAS confirmă existența barierelor orașele mari, cred că în comunitatea lor există copii de acces la încadrarea în grad de handicap. Potrivit care nu solicită încadrarea deși ar putea. Bariera acestora, în aproximativ jumătate din localitățile majoră de acces pentru copii este considerată a fi cercetate există persoane adulte care, din cauza nivelul scăzut de educație al părinților care nu sunt stării lor de sănătate (o boală cronică pe termen conștienți de aceasta posibilitate sau cărora le este lung), ar fi putut solicita un certificat de încadrare rușine să inițieze demersul. în grad de handicap, însă nu au făcut-o.138 Potrivit reprezentanților SPAS, procentul mediu estimat al 3.3.2. Modele de operare și practici ale persoanelor care nu aplică (deși ar putea) este de SPAS pentru efectuarea anchetei aproximativ 10%.139 Principalele motive pentru care sociale obligatorii astfel de persoane nu inițiază demersul se referă la diferitele bariere de acces, printre care cele mai Cu toate documentele necesare colectate, solicitantul frecvent menționate coincid cu percepțiile ONG- face o a doua vizită la SPAS, înmânează dosarul și urilor: (1) lipsa sprijinului oferit de autorități, face o programare pentru ancheta socială.141 Potrivit inclusiv autoritățile locale, SPAS, precum și SPAS-urilor incluse în sondaj, în medie, durează 3 DGASPC; (2) lipsa banilor necesari pentru obținerea zile în zonele rurale și 7 zile în mediul urban până la documentelor solicitate pentru dosar; (3) lipsa efectuarea anchetei sociale.142 SPAS utilizează două informațiilor despre debutul bolii – imposibilitatea sau toate cele trei modalități de efectuare a anchetei obținerii unor mărturii sau dovezi oficiale cu sociale obligatorii pentru încadrarea în grad de privire la vârsta la care boala a fost identificată handicap, și anume: pe baza vizitelor la domiciliu, oficial; (4) lipsa de conștientizare cu privire la exclusiv pe baza documentelor, și o combinație de posibilitatea de a solicita un certificat de încadrare documente și interviuri pe telefon, WhatsApp sau în grad de handicap și pachetul aferent de servicii Skype. și beneficii.140 Spre comparație, în ceea ce privește copiii, doar 17% dintre SPAS-uri, majoritatea din 136 Interviu cu reprezentant ONG, București. 137 Interviu cu reprezentant ONG, București. 138 Un număr de 37 din cele 71 de SPAS incluse în sondaj, dintre care 19 din zonele rurale, 5 din orașe mici și 13 din orașe mai mari. Date din sondajul SPAS, care cuprinde 26 județe, ianuarie-februarie 2021. 139 Estimările medii variază între 8% în zonele rurale și 13% în orașele mai mari, cu valori de abatere standard corespunzătoare mai mici decât media. 140 Aceste patru bariere de acces au fost selectate dintr-o listă de 11 opțiuni din care respondenții au fost rugați să selecteze cele trei principale pentru persoanele din comunitatea lor. Cele patru categorii de bariere au fost selectate, de 19, 19, 14, respectiv 13 reprezentanți SPAS din eșantionul de 71 SPAS. 141 Doar 19 SPAS, dintre care 12 din comune, 1 din oraș mic și 6 din orașe mai mari, raportează că efectuează vizite la domiciliu pentru ancheta socială nu numai după, ci și înainte ca persoanele să depună dosarul complet cu documente. Datele din această secțiune provin din sondajul SPAS cu răspunsurile a 71 de unități administrativ-teritoriale situate în 26 de județe, ianuarie-februarie 2021. 142 Estimările variază între zero și 15 zile în comunitățile rurale, respectiv 1 și 30 zile în zona urbană. Capitolul 3 I 85 Tabel 7: Modalități de desfășurare și durata medie a anchetei sociale obligatorii necesară pentru evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap, în funcție de tipul de localitate (număr) Eșantion Urban Urban Rural total de mic mare SPAS Numărul total de SPAS din eșantion 43 10 18 71 Modalități de efectuare a anchetei sociale utilizate de SPAS: a. Vizite la domiciliu 43 10 18 71 b. Exclusiv pe baza documentelor (fără vizită la domiciliu) 19 8 5 32 c. O combinație de documente și telefon, WhatsApp sau Skype 24 6 14 44 Numărul mediu estimat de minute pentru …: a. Vizite la domiciliu – călătorie dus-întors 46 63 75 56 b. Vizite la domiciliu – interacțiunea cu solicitantul și familia acestuia 47 49 47 47 c. Ancheta socială bazată exclusiv pe documente (nicio vizită la 23 24 32 25 domiciliu) d. Anchetă socială bazată pe o combinație de documente și telefon, 24 30 27 26 WhatsApp sau interviuri Skype Sursa: Sondaj SPAS cu răspunsuri din 26 de județe; sectoarele din București nu sunt incluse, deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. Note: În cazul în care suma pe coloană este mai mare decât suma totală indicată în primul rând al tabelului, aceasta înseamnă că unele SPAS utilizează o combinație de două sau trei modalități de desfășurare a anchetei sociale. În ceea ce privește estimările de timp, doar 12 SPAS (din 7 comune și 5 orașe mai mari) au raportat că l-au măsurat riguros, celelalte oferind doar estimări bazate pe experiență. Urban mic = orașe mici până la 20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Urban mare = orașe cu >20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Rural = comune de toate cele trei tipuri incluse în eșantion. Figura 8: Distribuția anchetelor sociale în funcție de modul în care au fost efectuate (% din total) 1 3 3 10 25 42 42 54 67 85 10 72 58 56 30 34 Rural Urban mic Urban mare Rural Urban mic Urban mare Noiembrie 2019 Noiembrie 2020 O combinaţie de documente și interviuri prin telefon, Whatsapp sau Skype Anchete sociale bazate exclusiv pe documente Anchete sociale bazate pe vizite la domiciliu Sursa: Sondaj SPAS cu răspunsuri din 26 de județe; sectoarele din București nu sunt incluse, deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. Notă: Urban mic = orașe mici până la 20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Urban mare = orașe cu >20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Rural = comune din toate cele trei tipuri incluse în eșantion. Anchetele sociale bazate pe vizite la domiciliu se calitativă a situației generale a unui solicitant. desfășoară în toate tipurile de localități, după cum Apoi, dosarul cu documente este utilizat pentru arată Tabelul 7. Vizitele la domiciliu sunt utilizate a verifica încrucișat și a valida informațiile. Unele pentru a aduna și verifica informațiile. Ele pot ajuta SPAS, în special din zonele rurale, folosesc această reprezentanții SPAS să aibă o mai bună înțelegere modalitate pentru toți solicitanții de evaluare 86 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII complexă. Însă, mai des, vizitele la domiciliu sunt Figura 8 arată că în perioada pre-COVID utilizate în principal pentru solicitanții „noi” care (noiembrie 2019) cele mai multe SPAS au utilizat aplică pentru prima dată și pentru persoanele în principal vizite la domiciliu pentru efectuarea care nu se pot deplasa. În zonele rurale, vizitele la anchetei sociale pentru adulții care solicită evaluare domiciliu implică, de obicei, doar un reprezentant în vederea încadrării în grad de handicap. În SPAS, în special în comunele subdezvoltate și schimb, în noiembrie 2020, SPAS din orașele mici izolate, unde SPAS-ul are angajat doar o persoană au crescut considerabil utilizarea anchetelor bazate cu atribuții de asistență socială (nu un asistent exclusiv pe documente, în timp ce SPAS din orașele social profesionist).143 În medie, o vizită la domiciliu mai mari au trecut la ancheta socială pe baza unei durează aproximativ 90 minute, din care jumătate combinații de documente și telefon, WhatsApp, sau pentru călătoria dus-întors și jumătate pentru Skype. S-a înregistrat o schimbare similară în ceea interacțiunea cu solicitantul și familia sa. În zonele ce privește anchetele sociale pentru copii, dar de o urbane, vizitele la domiciliu sunt efectuate de obicei amploare mai mică, vizitele la domiciliu rămânând de o echipă de doi specialiști144 și durează peste modalitatea dominantă de efectuare a anchetei două ore, dintre care aproximativ 45 minute pentru sociale pentru copii. interacțiunea cu solicitantul și familia sa și restul În ceea ce privește adaptările în vederea pentru călătoria dus-întors. includerii grupurilor vulnerabile urmărite Anchetele sociale bazate exclusiv pe analiza sistematic în prezentul raport, sondajul SPAS arată documentelor colectate și furnizate de solicitant că: (1) În peste 75% din localitățile incluse în sondaj, se desfășoară în mai puține localități (32 din cele anchetele sociale bazate pe vizite la domiciliu 71 din eșantion, vezi Tabelul 7). În toate tipurile se efectuează pentru persoanele care nu se pot de localități, această modalitate este utilizată în deplasa și pentru persoanele aflate sub tutelă sau principal pentru cazurile „vechi/bine-cunoscute” curatelă; (2) pentru persoanele fără adăpost, câteva care solicită reevaluarea, de obicei, persoanele cu localități (6 din 71) nu efectuează deloc ancheta grad mediu sau accentuat de handicap (și nu cu unul socială, în timp ce majoritatea efectuează anchete grav), sau atunci când solicitantul vizitează SPAS sociale bazate exclusiv pe documente; (3) doar în în persoană și un interviu poate fi, de asemenea, câteva localități, SPAS efectuează anchete sociale efectuat. pentru persoanele aflate în detenție, de obicei pe Efectuarea de anchete sociale pe baza unei baza informațiilor colectate de la familia persoanei combinații de documente și interviuri pe telefon, respective și în cooperare cu asistenții sociali din WhatsApp sau Skype este o modalitate care închisori; (4) doar în unele localități SPAS efectuează reprezintă o adaptare la pandemia COVID-19. anchete sociale pentru persoanele asistate din Aceasta a fost adoptată în timpul stării de urgență/ centre rezidențiale situate într-un alt județ decât alertă, în special pentru persoanele care locuiesc în cel în care persoana are reședința oficială. Potrivit centre rezidențiale (publice și private), pentru copiii reprezentanților SPAS: „acest aspect necesită o și adulții tratați în spital (inclusiv în străinătate) reglementare legislativă pentru a clarifica limitele și pentru persoanele cu risc ridicat de infecție de competență a structurilor, cel puțin la nivel cu COVID-19. Pentru acuratețea informațiilor local. Este foarte dificil să se instrumenteze cazul în înregistrate în ancheta socială, a fost utilizat un absența persoanelor pentru care se solicită evaluare instrument de lucru suplimentar „declarație pe în vederea încadrării în grad de handicap; cu atât propria răspundere”, prin care solicitantul pentru mai dificil să se acceseze beneficiile persoanelor evaluare în vederea încadrării în grad de handicap cu dizabilități care locuiesc pe teritoriul unei își asumă corectitudinea datelor furnizate. alte localități. Numărul de persoane aflate într-o astfel de situație crește constant, cel puțin în cazul persoanelor instituționalizate.”145 143 Din cele 43 de SPAS din localitățile rurale, 50% raportează că vizitele la domiciliu sunt efectuate de un singur responsabil de caz, 35% de doi membri ai SPAS, 8% de trei sau mai multe persoane, inclusiv un polițist, o asistentă medicală comunitară, un mediator rom, sau alți lucrători comunitari în afară de cei din cadrul SPAS (acest lucru se aplică în special în zonele defavorizate), și 7% nu au răspuns. 144 Din cele 28 de SPAS din localitățile urbane incluse în sondaj, 25% raportează că vizitele la domiciliu sunt efectuate de un singur responsabil de caz, 57% de doi membri SPAS, 15% de trei sau mai multe persoane, inclusiv un polițist, o asistentă medicală comunitară, un mediator rom sau alți lucrători comunitari în afară de cei din cadrul SPAS, iar 3% nu au răspuns. 145 Citat dintr-un chestionar Q1_SPAS. Capitolul 3 I 87 3.11 3.12 3.13 „Erau înțelegătoare (doamnele „Pe de o parte s-a făcut din pix „- [Ancheta socială] A fost de la asistență socială), nu s-au pentru că de obicei... nu e vorba realizată la sediul DGASPC, supărat că la mine nu e spațiu, că e un stereotip sau... dar așa nu acasă. Am înțeles că am garsonieră mică și a trebuit funcționează lucrurile la sate... în la domiciliu se fac pentru să degajez un scaun ca să județe din acestea mici... asistentul persoane nedeplasabile... poată să lucreze, să noteze pe social de acolo nu este neapărat pentru persoane cu probleme hârtie. Nu s-au scandalizat de un asistent social calificat, ci este o mai grave. Dar eu sunt depozitul meu de lucruri. Că la persoană care a fost pusă în funcția deplasabil, așa ca a fost făcută mine în loc de apartament de aceea tocmai pentru că nu există doar cu asistentul social de la locuit e mai mult depozit de alte persoane care să facă această ghișeu... un chestionar care lucruri, au fost drăguțe, au fost activitate iar pe cealaltă parte a mi se pare total aiurea... cu amabile, au pus întrebările care fost și cumva... faptul că persoana da/nu... vă deplasați singur, erau în chestionar. În grila lor de respectivă o cunoștea pe mama vă uitați la televizor, mâncați întrebări, sunt autonomă, mă mea... cunoștea familia noastră singur... întrebări din astea… descurc singură.” (Interviu cu PAH, și mama a rugat-o să fie discretă - Deci dumneavoastră v-ați femeie, 60 ani) cu ancheta socială. Și acestea completat singură formularul? împreună au dus la o anchetă care - Da, da, singură în față la nu s-a efectuat propriu-zis.” (Interviu ghișeu.” (Interviu cu PAH, cu PAH, femeie, 33 ani) femeie, 24 ani) SPAS-urile incluse în sondaj nu au o procedură, Calitatea datelor colectate prin intermediul etape sau reguli aprobate privind interacțiunea cu anchetei sociale afectează acuratețea întregii solicitantul în timpul efectuării anchetei sociale evaluări efectuate pentru încadrarea în grad de obligatorii pentru încadrarea în grad de handicap.146 handicap. SECPAH cuprinse în sondaj au fost Unele dintre ele interacționează față în față cu rugate să ofere echipei de cercetare exemple de solicitantul, altele interacționează doar cu familia „bune” și „rele practici” în anchetele sociale, ca solicitantului sau cu reprezentantul legal. În afară parte a pachetului atașat studiului instituțional de întrebările și răspunsurile standard incluse Q2A. Exemplele pe care le-au furnizat indică faptul în ancheta socială, doar unele dintre ele notează că „practicile necorespunzătoare” se referă în ceea ce spune solicitantul, înregistrând declarațiile principal la informațiile lipsă din anumite secțiuni. în cadrul diferitelor secțiuni ale formularului Cel mai frecvent, datele lipsă se referă la datele de anchetă socială. Astfel, datele înregistrate privind copiii solicitantului, rețeaua de prieteni sunt selectate și notate aleatoriu. În cazul în care și vecini și numele persoanei de contact în caz de solicitantul și familia sau reprezentantul său legal urgență, sursele de venit, precum și oferta locală de au o opinie sau o perspectivă contradictorie sau servicii și în ce măsură aceasta poate acoperi unele conflictuală, ceea ce înregistrează reprezentantul dintre nevoile solicitantului. De remarcat, modelul SPAS în cadrul anchetei sociale „depinde de la caz cadru de anchetă socială prevăzut în legislația la caz” (în 52 din cele 61 de răspunsuri valide). actuală reprezintă principala sursă de informații Prin urmare, indiferent de modalitatea utilizată pentru mai multe domenii ale evaluării complexe – pentru efectuarea anchetei sociale, interacțiunea educație, integrare socială și profesională, integrare cu solicitantul și modul în care informațiile sunt socială etc. – dar acest subiect este dezvoltat în selectate și înregistrate variază considerabil nu doar capitolul 4. de la un SPAS la altul, ci și de la un lucrător/asistent social la altul. 146 Doar un SPAS din eșantion a raportat că o are și a trimis-o echipei de cercetare. 88 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 3.3.3. Modelul cadru pentru ancheta un model cadru standard în Anexa 6 la Ordinul nr. socială obligatorie 1985/1305/5805/2016. Potrivit sondajului SPAS, toate localitățile utilizează aceste două modele Ancheta socială obligatorie pentru evaluarea în cadru pentru ancheta socială obligatorie. Figura 9 vederea încadrării în grad de handicap a adulților arată că cele mai multe anchete sociale sunt efectuate efectuată de către SPAS ar trebui să urmeze un în conformitate cu modelele cadru, în toate tipurile model cadru standard, conform HG nr. 430/2008 de localități, atât în noiembrie 2019 (pre-COVID), (Anexa 6). Pentru copii, ancheta socială ar trebui cât și în noiembrie 2020, într-o măsură mai mare să fie însoțită de o Anexă a factorilor de mediu pentru adulți în comparație cu copiii. evaluați din perspectiva CIF, pentru care a fost emis Figura 9: Ponderea rapoartelor de anchetă socială pentru evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap efectuate pentru adulți și copii, în conformitate cu modelele cadru (% din numărul total de anchete sociale) 86 86 87 76 80 79 77 72 64 66 62 64 58 60 60 56 Rural Urban mic Urban mare Total eșantion Rural Urban mic Urban mare Total SPAS eșantion Noiembrie 2019 Noiembrie 2020 SPAS Procentul (%) de anchete sociale efectuate pentru adulţi (18+ ani) în conformitate cu modelul cadru (Anexa 6 din HG nr. 430/2008) Procentul (%) de anchete sociale efectuate pentru copii și tineri care au completată Anexa factorilor de mediu, conform modelului cadru (Anexa 6 din Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016) Sursa: Sondajul SPAS cu răspunsuri valabile din 60 SPAS, din 26 județe; nu sunt incluse sectoarele Bucureștiului deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. Notă: Urban mic = orașe mici până la 20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Urban mare = orașe cu >20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Rural = comune din toate cele trei tipuri incluse în eșantion. Modelul cadru de anchetă socială include date și oferta corespunzătoare de servicii care pot privind solicitantul; date privind reprezentantul răspunde nevoilor identificate, urmate de concluzii legal al solicitantului; o secțiune privind autonomia și recomandări. În percepția reprezentanților SPAS, care evidențiază statutul funcțional al persoanei anchetele sociale pe care le-au efectuat pentru (activități zilnice, activități independente de adulții care solicitau evaluare în vederea încadrării autoîngrijire); o evaluare a stării senzoriale și psiho- în grad de handicap au un nivel de completitudine afective a persoanei; o analiză socială a locuinței, și acuratețe corespunzător scorurilor medii între 8 familiei, rețelei de prieteni și vecini și a situației și 9, pe o scală de la 1 la 10, pe toate dimensiunile economice. În sfârșit, prezintă nevoile identificate menționate anterior.147 Astfel, anchetele sociale 147 Valorile corespunzătoare ale deviației standard sunt cuprinse între 1 și 2, ceea ce indică o omogenitate foarte ridicată a răspunsurilor. Sondajul SPAS cu răspunsuri valabile din 65 SPAS, din 26 județe; nu sunt incluse sectoarele Bucureștiului deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 3 I 89 existente ar permite o înțelegere „bună” sau „foarte secțiune a modelului cadru (privind autonomia și bună” a situației solicitantului în toate sferele statutul funcțional al persoanei) este modificată, iar vieții. Specialiștii SECPAH sunt mai critici, oferind informațiile sunt grupate într-o secțiune denumită punctaje între 5 și 7 pentru completitudinea și „Tipuri de activități profesionale”, cu categorii acuratețea informațiilor privind locuințele, situația diferite față de cele prevăzute în legislație. În al economică și serviciile comunitare.148 Scorul general patrulea rând, modelul cadru este completat cu (pe o scală de la 1 la 10) privind măsura în care informații suplimentare, cum ar fi note, observații datele din anchetele sociale permit specialiștilor sau recomandări privind serviciile necesare SECPAH o evaluare exactă a mediului fizic și social solicitantului. al solicitantului este mai mic de 7 pentru cele care Principalii factori care influențează calitatea sunt efectuate de SPAS rurale; și sub 8 pentru cele anchetelor sociale actuale se referă în principal efectuate de SPAS urbane. Analiza conținutului la insuficiența personalului și la pregătirea anchetelor sociale este dezvoltată în continuare în insuficientă a personalului SPAS, precum și la capitolul 4. îmbunătățirile de care are nevoie modelul cadru. Cu toate acestea, nu toate SPAS-rile urmează Importanța acestor factori este percepută în mod modelul cadru de anchetă socială, așa cum se diferit de către specialiștii SPAS și SECPAH. Pe poate deduce din Figura 9. Unele localități folosesc de o parte, reprezentanții SPAS cred că, în primul un model diferit, potrivit acestora, „adaptat la rând, ar trebui ajustat modelul cadru pentru a condițiile locale”. Analiza eșantionului de „bune” surprinde mai bine modul în care trăiesc persoanele și „rele practici” în anchetele sociale149 furnizate de cu handicap și modul în care ar dori să trăiască. În SECPAH și SPAS a constatat că, cel mai frecvent, al doilea rând, aceștia subliniază că nu se poate diferitele modele sunt versiuni modificate ale îmbunătăți calitatea anchetelor sociale atâta timp modelului cadru. În primul rând, unele secțiuni cât compartimentele SPAS sunt formate dintr-o din modelul cadru sunt înlocuite cu un eseu singură persoană cu atribuții de asistență socială, narativ pe aceeași temă. În al doilea rând, o parte cum este cazul în multe comunități rurale (a se a modelului cadru este eliminată. De exemplu, nu vedea și capitolul 9.1). Pe de altă parte, specialiștii sunt înregistrate informații despre evaluarea stării SECPAH sunt și ei de acord că personalul SPAS este senzoriale și psiho-afective a persoanei, relațiile insuficient raportat la atribuțiile care le revin prin cu vecinii, precum și secțiunile finale150 privind lege. Specialiștii SECPAH sunt, de asemenea, de rezultatele evaluării. Într-un alt exemplu, ancheta acord că ar fi utilă o oarecare ajustare a modelului socială nu include informații privind pregătirea cadru de anchetă socială. Dar, mai important, susțin hranei, activitățile casnice, cumpărăturile, ei/ele, ar trebui ca personalul existent la nivel local gestionarea veniturilor proprii, mijloacele folosite să beneficieze de formare cu privire la modul de pentru deplasarea în interiorul și în afara casei, utilizare a modelului cadru, deoarece, în prezent, utilizarea mijloacelor de transport, respectarea mulți dintre reprezentanții SPAS îl utilizează în recomandărilor medicale; sau participarea la mod superficial sau eronat. activități de agrement. În al treilea rând, prima 148 Informațiile referitoare la locuințe se referă la posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a alege locul în care locuiesc, la adaptarea locuinței lor (actuală și necesară), la sprijinul necesar persoanelor cu dizabilități în vederea obținerii unei locuințe. Informațiile privind situația economică se referă la veniturile și facilitățile locative ale persoanelor cu handicap, inclusiv costul handicapului în familia persoanei respective și impactul acestuia asupra unui stil de viață decent, precum și la ajutorul financiar necesar pentru a permite persoanei respective să trăiască împreună cu familia și comunitatea lor. Informațiile privind serviciile referitoare la oferta de servicii locale, accesul persoanelor cu dizabilități la serviciile existente și nevoile acestora privind accesul la serviciile de asistență medicală și de recuperare. Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=201), ianuarie-februarie 2021, din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București. 149 Trimise ca parte a pachetelor atașate la sondajele Q2A_SECPAH și Q1_SPAS. 150 Și anume, în cazul în care îngrijirea și tratamentul persoanei pot fi efectuate în casa solicitantului, care sunt nevoile identificate, precum și nevoile care pot fi acoperite de oferta locală de servicii. 90 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII „Ancheta socială - mi s-a părut un pic rece, mi se părea standard și mai puțin centrată 3.14 pe mine, ca persoană cu handicap, și mai degrabă pe condiții din astea...materiale. Era un soi de trecere în revistă a condițiilor de viață dar...cumva strict din punct de vedere material. Asta nu s-a schimbat prea mult de-a lungul timpului în cazul meu...așa că răspundeam în fiecare an la aceleași întrebări. Și era un pic... adică... nu era ceva nici care să mă preocupe...că nu avea un conținut care să fie deranjant sau...dar nici util sau nu cred că am înțeles foarte bine de ce se colectează informația asta repetat din moment ce nu se schimbă și alte lucruri...” (Interviu cu PAH, femeie, 30 ani) 3.15 3.16 „Problemele esențiale ale bolii nu se regăsesc în niciun caz în „La întrebările pe care mi le puneau erau acel chestionar iar pe baza acelui chestionar obții tipul, gradul de niște răspunsuri STAS și nu puteai, nu aveai handicap. […] Nu am fost întrebată dacă eu îmi gătesc singură, loc de un răspuns liber în care să zici că în dacă eu pot să fac cumpărăturile singură, nu am fost întrebată funcție de perioadă...mă simt sau nu mă dacă eu plec de acasă singură sau dacă Doamne ferește rămân simt bine. Că astăzi mă simt foarte bine, urc singură acasă, mă descurc singură? Sunt niște întrebări care nu pe munte, mâine poate nici nu reușesc să se regăsesc în...problemele cu care se confruntă o persoană mă ridic din pat.” (Interviu cu PAH, femeie, cu handicap, zi de zi. […] Și asta datorită faptului că întrebările 25 ani) după care este evaluat un pacient cu probleme de sănătate sunt mult prea... nu scot suficient în evidență problemele cu care se confruntă cu adevărat un pacient...eu cel puțin încercam să-i spun că eu nu mă descurc singură și îmi este teamă să rămân singură acasă...eu nu pot să mă îmbrac de multe ori singură și răspunsul a fost: astea nu sunt chestii importante pentru formularul nostru de evaluare.” (Interviu cu PAH, femeie, 52 ani) O secțiune care ar trebui să reflecte punctul de exemplu, informații privind adaptarea locuinței vedere al persoanei cu handicap, cum ar fi temerile, solicitantului (actuală, planificată sau necesară), preocupările, modul în care ar dori să trăiască, și extracostul dizabilității și impactul acestuia asupra ceea ce el/ea ar dori să facă în viitor, a fost printre vieții de familie, stilului de viață al solicitantului îmbunătățirile menționate mai frecvent în interviuri (actual, planificat și dorit), resursele familiale și ca necesare în modelul cadru de anchetă socială. comunitare disponibile pentru a ajuta și sprijini În acest moment, modelul cadru se concentrează solicitantul, sau serviciile de care a beneficiat deja foarte mult pe nevoile de sprijin, în timp ce există solicitantul, care ar fi foarte utile pentru etapa de foarte puține informații sau deloc despre ceea ce elaborare a planurilor individualizate (a se vedea dorește și ce-i place persoanei, planurile sale. De capitolul 6). asemenea, ancheta socială nu înregistrează, de Capitolul 3 I 91 3.4. Înregistrarea pentru evaluarea complexă realizată de SECPAH în vederea încadrării în grad de handicap Înregistrarea este ultimul pas al Etapei 2 din complete, validate și verificate privind solicitanții demersul de obținere a certificatului de încadrare care s-au înregistrat. Ulterior, acestea servesc ca în grad de handicap. Scopul acestui pas este ca bază pentru evaluarea complexă care reprezintă populația țintă și grupurile vulnerabile să fie Etapa 3 a demersului și este analizată în următorul înregistrate în mod eficient, iar informațiile lor să capitol 4. Pașii principali ai fazei de înregistrare fie înregistrate cu acuratețe. Înregistrarea constă (Schema 4) sunt analizați în secțiunile următoare, în înscrierea și verificarea informațiilor respective. având în vedere nivelurile și aspectele mai detaliate Dosarul cu documentele colectate și verificate de ale implementării, diferitele moduri de operare către SPAS în timpul fazei de depunere a dosarului elaborate de SECPAH/DGASPC la nivel județean, (discutate în secțiunile 3.2 și 3.3) constituie datele precum și opiniile și convingerile diferitelor părți de intrare pentru faza de înregistrare. Ceea ce interesate. rezultă din această fază este un set de informații Schema 4: Prezentare generală a pașilor de înregistrare Dosarul ajunge Dosare EXIT De la SPAS după la SECPAH În 5 zile respinse ancheta socială Dosare admise Dosarul este primit În maxim Dosarul este înregistrat Programare interviu 60 zile INTERVIU Dosarul este verificat Solicitare documente EVALUARE suplimentare Există mari diferențe între județe în ceea ce lucru înseamnă că existența unui număr mare privește numărul de cereri de evaluare, după cum de persoane cu dizabilități într-un județ nu duce s-a arătat deja în secțiunea 3.1. În primul rând, datele neapărat la un număr corespunzător de dosare prezentate în acest capitol sunt doar estimări făcute care necesită o (re)evaluare, căci este posibil ca o de SECPAH pentru această cercetare, deoarece mare parte dintre acestea să dețină un certificat de majoritatea județelor nu colectează în mod riguros încadrare permanentă în grad și tip de handicap și, informații privind înregistrarea. În al doilea rând, prin urmare, nu trebuie să se înregistreze anual sau numărul dosarelor înregistrate pentru evaluarea o dată la doi ani pentru o nouă evaluare. în vederea încadrării în grad de handicap nu este În al treilea rând, numărul minim de dosare corelat în mod semnificativ cu numărul total de înregistrate într-un județ (GR) a fost de peste cinci ori persoane cu dizabilități înregistrate oficial în județ. mai mic decât numărul maxim (în OT), în perioada De exemplu, după cum arată Figura 10, printre pre-COVID (Figura 10). În 2020, diferența dintre județele cu cel mai mic număr total de dosare extreme s-a diminuat de la peste 5 la 4. De asemenea, înregistrate există atât județe precum GR sau numărul cererilor de evaluare în vederea încadrării SB cu un număr mic de persoane cu dizabilități în grad de handicap a scăzut în 2020 comparativ cu (aproximativ 10.600, respectiv 16.600), cât și județul perioada pre-COVID, în aproape toate județele.151 TM cu un număr mare de 26.600 persoane cu Pe total, pe baza eșantionului SECPAH din 28 dizabilități (date pentru decembrie 2019). Acest județe și 4 sectoare ale Bucureștiului, numărul total de dosare înregistrate a scăzut cu peste 2.400 (sau 151 În eșantionul nostru, doar trei SECPAH au raportat, pentru noiembrie 2020, un număr de dosare înregistrate mai mare decât cel dintr-o lună obișnuită (sau noiembrie 2019), și anume MH, SV, și B_S5. 92 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII cu 15%) în 2020 față de 2019.152 Acesta este un efect și copii, valabilitatea certificatelor de încadrare în al măsurilor de prevenire și combatere a efectelor grad de handicap pe perioada stării de urgență și a pandemiei COVID-19. Printre aceste măsuri, stării de alertă, precum și pentru o perioadă de 90 procedurile de acordare a certificatelor de încadrare de zile de la încetarea stării de alertă.154 Acest lucru în grad de handicap au fost modificate temporar.153 a redus numărul de cereri de reevaluare în această Astfel, DGASPC a prelungit automat, pentru adulți perioadă. Figura 10: Numărul total de dosare înregistrate pentru evaluare în vederea încadrării în grad de handicap în județele selectate, în noiembrie 2019 față de noiembrie 2020 (număr) 1043 631 490 421 200 175 GR B_S1 SB TM BC Eșantion AG CT BV CJ OT total Top 5 judeţe cu CEL MAI MIC număr de cereri depuse Media Top 5 judeţe cu CEL MAI MARE număr de cereri depuse Noiembrie 2019 Noiembrie 2020 Media 2019 Media 2020 Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 28 județe și 4 sectoare ale municipiului București cu răspunsuri valabile, ianuarie-februarie 2021. 3.4.1. Transmiterea dosarelor de la SPAS la SPAS rurale, opiniile sunt mai diverse: 12 din cele 32 județe apreciază că „doar unele” sau „doar o SECPAH mică parte” din localitățile rurale livrează dosarele Există două trasee principale pe care dosarele pentru evaluare în vederea încadrării în grad de (inclusiv documentele și ancheta socială) sunt handicap în 5 zile lucrătoare de la înregistrare. transmise de la SPAS la SECPAH/ SECC (în cadrul Celelalte SPAS-uri (30 din 69 localități care au DGASPC), așa cum se arată în Schema 3, de la oferit un răspuns valid) urmează un al doilea traseu, începutul acestui capitol, și în Figura 11. Primul și anume nu transmit dosarele la SECPAH/SECC, traseu este urmat de cele mai multe SPAS incluse ci le înmânează solicitanților care le duc personal în sondaj (39 din 69 localități care au furnizat un și le înregistrează la ghișeele serviciilor județene de răspuns), care transmit dosarele către SECPAH/ evaluare complexă. Doar într-o treime din aceste SECC în principal prin e-mail sau poștă/curier. localități, SPAS înmânează dosarele împreună cu Aproape toate aceste SPAS-uri au declarat că „de o notificare privind programarea pentru interviul cele mai multe ori” reușesc să respecte termenul de evaluare pre-stabilit în cooperare cu DGASPC legal de 5 zile lucrătoare de la înregistrare pentru (SECPAH/SECC). Celelalte două treimi înmânează livrarea dosarelor la SECPAH/ SECC/ DGASPC. dosarele și solicitanții „merg când pot/doresc să În acest sens, conducerea SECPAH155 confirmă că înregistreze dosarul și primesc ei programarea majoritatea autorităților locale urbane reușesc să pentru interviul/interacțiunea de evaluare” de la respecte termenul legal, în timp ce în ceea ce privește SECPAH/SECC. În aceste situații, niciun termen legal nu este respectat de SPAS. 152 În județele cu răspunsuri valide, numărul cumulat de dosare înregistrate a scăzut de la aproape 15.900 la aproximativ 13.500. Legea nr. 55/2020, art. 4, alin. (5). 153 Legea nr. 55/2020, art. 4, alin. (5). 154 În conformitate cu Legea nr. 55/2020 care modifică și completează OUG nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și al stării de urgență. 155 Studiu instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe, ianuarie-februarie 2021. Cele 4 sectoare ale municipiului București care au răspuns la sondaj nu sunt luate in considerare aici pentru că în cazul lor DGASPC joacă și rolul de SPAS. Capitolul 3 I 93 Figura 11: Cum sunt transmise dosarele solicitanților de încadrare în grad de handicap de la SPAS la SECPAH/ SECC/DGASPC, în februarie 2021 (număr) DGASPC 18 SPAS 16 7 2 5 5 4 3 4 4 1 Rural Urban Urban mic mare 4. Dosarele sunt înmânate solicitanților care trebuie să meargă și să le înregistreze la SECPAH 3. Dosarele sunt transmise de SPAS către DGASPC/SECPAH prin poșta electonică sau prin un website dedicat 2. Dosarele sunt transmise de SPAS către DGASPC/SECPAH prin poștă 1. Dosarele sunt duse la SECPAH de un reprezentant SPAS în persoană Sursa: Sondajul SPAS cu răspunsuri valabile din 69 SPAS, din 26 județe; nu sunt incluse sectoarele Bucureștiului deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. Notă: Urban mic = orașe mici până la 20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Urban mare = orașe cu >20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Rural = comune din toate cele trei tipuri incluse în eșantion. 3.4.2. Înregistrarea dosarului la SECPAH Pe baza datelor raportate de SPAS, rezultă că în România, în ciuda tehnologiei disponibile, și programarea pentru interviul de înregistrarea pentru evaluare în vederea încadrării evaluare156 în grad de handicap încă implică zeci de mii de persoane care, în fiecare lună, trebuie să meargă Așa cum rezultă din secțiunea anterioară, există trei cu dosarele de documente pe la ghișeele mai scenarii posibile privind modul în care solicitanții multor instituții, uneori nu pot rezolva cu un (18+ ani) pentru evaluare în vederea încadrării singur drum, ci trebuie să meargă în mod repetat, în grad de handicap își pot înregistra dosarele uneori călătorind ore întregi pentru a-și înregistra la SECPAH și pot face o programare pentru dosarele. Reprezentanții SECPAH au raportat interviul de evaluare. Selectarea unui scenariu informații similare celor de la SPAS.157 Astfel, 19 din depinde în primul rând de localitatea de domiciliu cele 36 de SECPAH incluse în sondaj au estimat că a solicitanților și de relația dintre SPAS locale și 75% din totalul dosarelor înregistrate în noiembrie SECPAH județene. 156 Echipele SECPAH indică faptul că, în cazuri excepționale, pot accepta, de asemenea, documente trimise prin intermediul aplicațiilor telefonice care permit scanarea sau fotografierea acestora. 157 Studiu instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 94 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 2020 au fost aduse personal la sediul instituției.158 sediul instituției și cele primite prin poștă, e-mail În celelalte 17 județe, dosarele înregistrate au fost (predominant) și Internet. distribuite mai uniform între dosarele depuse la În primul scenariu, SPAS transmite dosarele la SECPAH, după care solicitanții depun o cerere standard la registratura SECPAH/DGASPC prin poștă, e-mail sau, în contextul COVID 19, prin telefon și fac programarea pentru interviul de evaluare.156 În cel de-al doilea scenariu, dosarele sunt înmânate solicitanților, care trebuie să le ducă la registratura SECPAH/DGASPC, unde completează formularul standard de cerere de evaluare complexă și înregistrează dosarul. Totuși, ca să scurteze timpul de așteptare și să reducă cât mai mult posibil timpul de expunere la orice riscuri de sănătate, SPAS obține de la SECPAH/ DGASPC o programare în avans și notifică solicitanții. În cel de-al treilea scenariu, dosarele sunt înmânate solicitanților care trebuie să viziteze de două ori sediul SECPAH; să efectueze prima vizită ca să depună cererea standard, să înregistreze dosarul și să facă o programare, iar cea de-a doua vizită pentru interviul de evaluare. Al treilea scenariu este cel mai frecvent, după cum arată Figura 12, pe baza datelor despre solicitanții din 66 de localități incluse în sondaj. Figura 12: Distribuția solicitanților pentru evaluare în vederea încadrării în grad de handicap în conformitate cu scenariul utilizat pentru înregistrarea la SECPAH (% din total în noiembrie 2020) Scenariul 3. Oamenii sunt pe cont propriu și au nevoie de două vizite la SECPAH, una pentru 39.5 44.0 înregistrare și programare și una pentru interviu 76.6 Scenariul 2. Persoanele merg și înregistrează 9.5 12.9 dosarele la SECPAH, însă pe baza unei programări pentru interviu prestabilite de către SECPAH și 51.0 43.1 9.7 SPAS 13.7 Scenariul 1. Dosarele sunt transferate de SPAS, iar persoanele își fac programarea inclusiv prin telefon Rural Urban mic Urban mare Sursa: Sondajul SPAS cu răspunsuri valabile din 66 SPAS, din 26 județe; nu sunt incluse sectoarele Bucureștiului deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. Note: Estimări determinate pe baza presupunerii că un SPAS urmează aceeași procedură pentru toți solicitanții. Acesta este modelul dominant, dar există, de asemenea, câteva localități în care SPAS procedează diferit de la un solicitant la altul. Urban mic = orașe mici până la 20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Urban mare = orașe cu >20 de mii de locuitori la 1 ianuarie 2020; Rural = comune din toate cele trei tipuri incluse în eșantion. 158 Ponderea a variat între județe între 50% și 98% din total, cu o medie de 75% și o abatere standard de doar 14%. Capitolul 3 I 95 Acest lucru se datorează supremației hârtiilor eventual cu sprijinul altcuiva. În același timp, un care persistă în procesele administrative și nu terț poate depune dosarul unei persoane aflate sub numai în cadrul celui privind evaluare în vederea tutelă/ curatelă, în numele și în interesul acelei încadrării în grad de handicap. Deși solicitanților persoane, chiar și în absența consimțământului li se cere să furnizeze cel puțin unele documente persoanei în cauză, în majoritatea județelor (în 18 în format electronic,159 „în cele din urmă, toate județe și 2 sectoare ale Bucureștiului). dosarele și documentele trebuie să fie disponibile pe În cazul persoanelor care solicită evaluarea suport de hârtie”.160 Astfel, tehnologia disponibilă pentru reînnoirea certificatului de încadrare în este foarte puțin utilizată, oamenilor cerându-li-se grad de handicap, dosarul se depune cu 60 de zile să adune pentru fiecare evaluare (anuală), în mod înainte de data expirării certificatului existent.163 În repetat, aceleași documente pe hârtie, care ulterior timpul pandemiei COVID-19, atât pentru adulți, trebuie arhivate de SECPAH. cât și pentru copii, certificatele de încadrare în Dosarele pentru evaluare în vederea încadrării grad de handicap au fost extinse pe timpul stării în grad de handicap pot fi depuse și înregistrate de urgență și a stării de alertă,164 cu scopul de a atât la SECPAH, cât și la registratura DGASPC, în asigura continuitatea prestațiilor pentru persoanele majoritatea județelor, precum și la alte servicii sau cu dizabilități în perioada de criză. În unele județe, birouri din cadrul DGASPC, în câteva județe. Astfel, prelungirea certificatului de handicap s-a făcut administrarea și stocarea dosarelor se fac în mod automat, în timp ce în alte județe extinderea a fost diferit de la un județ la altul. În majoritatea județelor, făcută doar la cererea solicitantului. SECPAH își asumă, de asemenea, aceste atribuții Documentele solicitate în dosarul de cerere pe cont propriu sau în comun cu Secretariatul pentru evaluare în vederea încadrării în grad de CEPAH. Cu toate acestea, în județele cu un număr handicap sunt reglementate de HG nr. 430/2008, mare de persoane cu dizabilități, gestionarea și art.6 și includ: stocarea dosarelor este de obicei realizată de un • Formular de cerere standard pentru evaluarea alt serviciu DGASPC, cum ar fi Arhiva. Acest complexă în conformitate cu modelul din Anexa lucru este valabil mai ales în județele cu mai 4 la HG nr. 430/2008. mult de 20 de mii de persoane cu dizabilități.161 Modul în care sunt atribuite aceste sarcini afectează • Copie de pe actul de identitate (originalul trebuie volumul de muncă al lucrătorilor SECPAH. prezentat în ziua evaluării). În județele în care înregistrarea, gestionarea și • Documentele medicale solicitate de SECPAH (a depozitarea sunt efectuate exclusiv de SECPAH, se vedea detaliile din secțiunea 3.2) acestea trebuie să acopere, de asemenea, toate • Ancheta socială efectuată de SPAS la domiciliul lucrările manuale legate de manipularea și sau reședința solicitantului, conform modelului încărcarea dosarelor (de la înregistrare la evaluare, cadru prevăzut în Anexa 6 la HG nr. 430/2008 (a de la evaluare la secretariatul CEPAH, de la comisie se vedea, de asemenea, secțiunea 3.3). până la stocare/depozitare, în cadrul stocării/ depozitării, și așa mai departe). Serviciul/biroul din cadrul DGASPC care înregistrează dosarele trebuie să le transmită Conform legii, dosarul poate fi depus de solicitant, SECPAH în termen legal de 24 de ore. Acest lucru nu de familia sa, de reprezentantul legal, de asistentul creează nici o problemă, conform șefilor SECPAH, personal, de asistentul personal profesionist, de un mai ales având în vedere faptul că, în majoritatea ONG în care solicitantul este membru sau de orice județelor, SECPAH efectuează înregistrarea (sau altă persoană care reprezintă solicitantul. Cu doar cea mai mare parte a acesteia). Odată ce dosarele două excepții,162 în toate județele, o persoană aflată ajung la SECPAH, un specialist le verifică dacă sub tutelă/ curatelă poate depune dosarul personal, sunt complete, pe baza listei prevăzute în HG nr. 159 Atât SPAS-urile, cât și SECPAH și SECC colectează măcar o parte dintre documentele solicitate în format electronic. Spre exemplu, din cele 36 de SECPAH incluse în sondaj, 20 au raportat că documentele din cadrul dosarelor de cerere sunt atât pe hârtie, cât și în format electronic. Celelalte 16 SECPAH au dosarele de cerere numai pe hârtie. 160 Interviu cu șeful serviciului public de asistență socială (SPAS) dintr-un oraș mare. 161 Din județele care au participat la studiul instituțional Q2A, 7 au între 6.300 și mai puțin de 15.000 de persoane cu dizabilități, 13 au între 15.000 și mai puțin de 20.000, iar 12 au 20.000-38.000 (date conform Buletinului Statistic MMPS, decembrie 2019). 162 Județul Ialomița și sectorul 3 din București. 163 HG nr. 430/2008, art. 6 modificat prin Decizia nr. 927/2016. 164 Conform Legii nr. 55/2020, art. 4, alin.(5). 96 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 430/2008 de mai sus.165 În majoritatea județelor,166 Primul grup include dosarele complete care sunt această verificare inițială este realizată de un înregistrate ca fiind admise pentru evaluare în reprezentant SECPAH instruit pentru a evalua vederea încadrării în grad de handicap. Al doilea caracterul complet al documentelor din dosar, grup cuprinde dosarele care respectă criteriile de inclusiv în ceea ce privește datele medicale. Doar în încadrare, dar pentru care sunt necesare documente patru județe, dosarele sunt distribuite direct echipei suplimentare. Aceste dosare sunt, de asemenea, de specialiști SECPAH, care parcurg dosarul și admise. Ultimul grup cuprinde dosarele respinse. verifică documentele specifice fiecărui domeniu, în Figura 13 arată cum se distribuie dosarele în funcție timp ce într-un sector al Bucureștiului verificarea de cele trei grupuri rezultate după verificarea inițială se face de către personal mediu neinstruit. inițială în județele incluse în sondaj. La nivelul Rezultatul verificării inițiale constă în distribuirea județelor, practica dominantă este de a înregistra dosarelor în trei grupuri (Schema 4 și Figura 13). 80% sau mai mult din cereri ca fiind complete. Figura 13: Rezultatul verificării inițiale a dosarelor de cerere admise și respinse după județ, în noiembrie 2020 (%) 100% 80% 60% 40% 20% 0% 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 Admis - Dosare complete Admis, DAR sunt necesare documente suplimentare Respins - EXIT Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 25 județe și 4 sectoare ale Bucureștiului cu răspunsuri valide, ianuarie-februarie 2021. Per total, la nivel de eșantion, 79% din dosare frecvent la o nouă anchetă socială, documente sunt complete, 18% sunt incomplete, iar aproximativ medicale care confirmă debutul bolii și evaluări 3% sunt respinse și ies din circuit. Cu toate acestea, psihologice suplimentare. Așa cum au explicat Figura 13 relevă diferențele considerabile dintre specialiștii SECPAH în focus grupuri, o nouă județe. În unele județe, practica este de a clasifica o anchetă socială este de obicei solicitată în cazurile în mare parte din dosare ca fiind incomplete, cerându- care aceasta contravine concluziilor documentelor se solicitanților să aducă mai multe documente. medicale (de exemplu, o persoană care nu poate Astfel, ponderea dosarelor incomplete se situează vedea conduce o mașină, sau o persoană care nu între 1% și 79% (sau între 2 și 420) pe județ. În timp se poate deplasa este găsită curățând grădina). ce în majoritatea județelor nu se respinge nici un Documentele medicale care dovedesc debutul bolii dosar, există câteva județe în care se respinge unul se referă în principal la informații suplimentare din zece (mai des) și chiar unul din cinci dosare pentru determinarea istoricului medical al (până la 70 de dosare pe județ). persoanei. Mai multe evaluări psihologice sunt În cazul dosarelor incomplete, toate SECPAH de obicei solicitate atunci când scorurile testelor solicită date suplimentare care se referă cel mai MMSE (Mini-Mental State Examination) sau GAFS (Global Assessment of Functioning Scale) nu se 165 Doar două județe au raportat că un specialist DGASPC dintr-un serviciu diferit de SECPAH efectuează verificarea inițială a dosarelor; și 3 județe nu au răspuns. Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 166 În 28 județe și 3 sectoare ale Bucureștiului. Capitolul 3 I 97 sincronizează cu descrierile din alte documente la rezultatele verificării, ceea ce se întâmplă „în 3.4.3. Adaptări ale înregistrării pentru prin urmare, au nevoie de însoțire și nu numai medicale sau sociale. De remarcat, șefii SECPAH majoritatea sau în toate cazurile”, conform șefilor populația vulnerabilă de informații”;169 de asemenea, mulți solicitanți din 11 județe raportează că informarea solicitantului SECPAH. Solicitantul este fie respins, fie admis cu „cum ar fi membrii noștri, sunt analfabeți pentru cu privire la documentele suplimentare de care condiția să furnizeze documentele suplimentare Procedura de înregistrare a dosarelor și de ca nu au fost niciodată înscriși la școală”.170 Riscul mai este nevoie pentru a completa dosarul este solicitate, fie admis, caz în care este programat programare a evaluării în vederea încadrării în grad de comunicare defectuoasă în această fază sunt „doar uneori” făcută în formate accesibile tuturor interviul de evaluare complexă, iar solicitantul de handicap se desfășoară în mod unitar la nivel multiple: că oamenii nu vor ști unde să meargă, persoanelor cu handicap, deoarece depinde de primește programarea. În maxim 60 zile, SECPAH național, în baza prevederilor HG nr. 430/2008 cum și unde să se înregistreze, sau ce documente materialele disponibile. trebuie să realizeze întâlnirea de interviu. și Ordinului nr. 2298/2012.168 În cadrul fazei de și informații să furnizeze. O astfel de confuzie Principalele motive pentru respingerea unui Programarea interviurilor de evaluare se face depunere a dosarului și înregistrare, este necesară contribuie la ineficiența proceselor și la inexactitatea dosar includ reședința oficială a solicitantului într- de către un specialist SECPAH, care informează, comunicarea bidirecțională pentru (1) a notifica informațiilor. De asemenea, aceasta poate crea un alt județ decât SECPAH la care se face solicitarea, de asemenea, solicitantul, cel mai adesea prin persoanele cu privire la procedurile de depunere a obstacole birocratice care împiedică înregistrarea lipsa documentelor de identitate originale, afecțiunile telefon sau prin poștă, în aproape toate județele. dosarului și înregistrare, locații și puncte de contact; persoanelor. medicale care nu respectă criteriile de încadrare Programarea se face pentru o anumită zi și oră, (2) a sprijini efectuarea programărilor; (3) a aduna Un sfert din județele participante la sondajul în vigoare, lipsa documentelor medicale sau lipsa dar există, de asemenea, (9) județe care indică informații și documente exacte; (4) a răspunde la național nu au capacitatea fizică de a primi anchetei sociale obligatorii; precum și „atunci când solicitanților doar ziua, ceea ce poate duce la un întrebări; și (5) a facilita corecturile sau actualizările, dosare și de a comunica cu solicitanții în condiții solicitantul este într-o stare avansată de ebrietate.”167 timp de așteptare mai lung, cel puțin în unele după caz. de confidențialitate.171 Aceasta este o barieră Există o lipsă de uniformitate între județe în ceea perioade. La momentul completării chestionarului Lipsa unei comunicări adaptate a fost menționată suplimentară pentru o comunicare corespunzătoare ce privește formatul acceptat al documentelor. Q2A, toate SECPAH puteau programa interviurile ca o barieră în calea înregistrării pentru evaluarea în timpul fazei de înregistrare. Per total, adaptările Anumite județe acceptă doar documente pe suport de evaluare în perioada obligatorie de 60 zile în vederea încadrării în grad de handicap pentru acestei procedurii la nevoile și constrângerile de hârtie, de aceea pot respinge un dosar nu pentru (aproximativ jumătate dintre acestea puteau chiar și anumite grupuri vulnerabile. Astfel, persoanele cu specifice ale grupurilor vulnerabile sunt foarte că lipsesc documente, ci pentru că documentul în următoarele două săptămâni). Odată ce persoana dizabilități care au fost intervievate și reprezentanții limitate. SECPAH a adaptat procedura de depunere respectiv nu este atașat la dosar pe suport de hârtie. este informată, etapa de depunere a dosarului și ONG-urilor au subliniat că purtarea unei măști și înregistrare în mai multe județe (19) doar pentru Termenul legal pentru verificarea inițială este de înregistrare este finalizată, iar etapa de evaluare în reprezintă o barieră serioasă de comunicare pentru persoanele care nu se pot deplasa, deoarece 5 zile lucrătoare, conform HG nr. 430/2008. În 5 zile, vederea încadrării în grad de handicap începe. persoanele care suferă de deficiențe de auz; mulți reglementările actuale prevăd acțiuni specifice SECPAH trebuie să informeze persoana cu privire solicitanți nu au telefon, computer sau Internet și pentru această situație. Pentru toate celelalte chiar și mai puțini au telefoane digitale pentru grupuri, adaptările procedurii sunt disponibile comunicarea cu instituțiile; mulți solicitanți suferă doar în câteva județe. de tulburări psihice „și nu înțeleg cu ușurință, chiar dacă procesul este descris în mod clar, pas cu pas, 167 Citat dintr-un chestionar Q2A. 168 Ordinul nr. 2298/2012 - Procedura-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad și tip de handicap ANDPDCA a declarat echipei de cercetare că acest regulament este în curs de revizuire. 169 Interviu cu reprezentant ONG, filiala București. 170 Interviu cu reprezentant ONG național. 171 Studiu instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu Figura 14: Numărul de SECPAH-uri care au adaptat procedurile de depunere și înregistrare a dosarului pentru handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. persoanele din grupurile vulnerabile (număr de județe) Există proceduri specifice (sau secțiuni/capitole ale procedurii 3 9 4 3 3 4 1 19 generale) pentru depunerea și înregistrarea dosarelor, care se referă la următoarele grupuri ..? Tineri 18-26 de ani Persoanele din instituţii Persoanele internate în Persoanele fără Persoanele din Persoanele aflate sub Persoanele cu nivel redus Persoanele sociale pentru adulți spitale psihiatrice adăpost penitenciar tutelă / curatelă de educaţie (cel mult 8 nedeplasabile (centre, locuinţe protejate) clase) Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 98 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Capitolul 3 I 99 Concluziile capitolului 3 Obiectivul celei de-a doua etape a demersului de încadrare în grad de handicap, privind întocmirea, depunerea și înregistrarea dosarului, este ca populația țintă și grupurile vulnerabile să fie înregistrate eficient, iar informațiile lor să fie înregistrate cu acuratețe. Pentru a realiza în mod eficient acest al doilea pas, trebuie realizate mai multe ajustări ale sistemului. În primul rând, trebuie făcute progrese în domeniul gestionării datelor și procedurilor instituționale. La nivelul primului punct de contact cu solicitantul (SPAS), este necesar să existe o procedură sau norme aprobate privind interacțiunea cu solicitantul în timpul efectuării anchetei sociale pentru evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap. Pe de o parte, este esențial accesul SPAS și SECPAH/SECC la registrele naționale și la bazele de 1 date administrative care ar putea reduce eforturile solicitanților de a obține actele necesare la dosar și, în același timp, ar permite verificarea încrucișată din partea instituțiilor, pe lângă faptul că ar reduce cantitatea de hârtie consumată de-a lungul demersului. Pe de altă parte, SPAS și SECPAH/SECC ar trebui să colecteze, să păstreze și să analizeze în mod sistematic date despre etapa de întocmire, depunere și înregistrare a dosarului, inclusiv referitoare la fenomenul de renunțare/refuz pe parcursul demersului pentru a identifica disfuncționalitățile sistemului care devin bariere de acces pentru încadrarea în grad de handicap. În al doilea rând, sunt necesare în continuare îmbunătățiri în ceea ce privește reducerea barierelor pentru grupurile vulnerabile. Sunt raportate obstacole de accesibilitate financiară și geografică în faza de obținere a documentelor medicale. În plus, aproape toate SPAS- urile incluse în eșantion impun solicitantului să colecteze o mulțime de documente înainte de a efectua ancheta socială obligatorie. Alte motive pentru blocaje în faza de depunere a dosarului se referă la lipsa de sprijin furnizat de autorități, vârsta la care boala a fost recunoscută oficial, lipsa unei comunicări adaptate și lipsa de conștientizare cu privire 2 la existența oportunității și capacitatea de a solicita un certificat de handicap și pachetul aferent de beneficii/servicii. Așadar, nu doar informarea inițială (discutată în capitolul 2) necesită îmbunătățiri, ci și informarea și comunicarea din etapa de întocmire, depunere și înregistrare a dosarului. Sunt raportate obstacole de accesibilitate a informației pentru solicitanții cu deficiențe senzoriale sau intelectuale, iar informațiile nu sunt comunicate solicitanților în formate accesibile lor (în limbaj ușor-de-înțeles, Braille sau în limbaj mimico-gestual, tactil etc.). În al treilea rând, sprijinirea consolidării capacității instituționale prin dezvoltarea managementului resurselor umane este deosebit de necesară în cadrul serviciilor publice de 3 asistență socială din mediul rural. Principalii factori care influențează calitatea anchetelor sociale actuale se referă la insuficiența personalului și la pregătirea deficitară a personalului SPAS. În plus, pentru o reflectare corectă a laturii sociale a evaluării în vederea încadrării în grad de handicap, sunt necesare îmbunătățiri ale modelului cadru de anchetă socială. În sfârșit, în România, această fază de întocmire, depunere și înregistrare a cererii este mult mai împovărătoare decât în multe alte țări. Experiența internațională arată că majoritatea țărilor au pus în aplicare diferite măsuri pentru a reduce la minimum numărul de documente pe care ar trebui să le prezinte un solicitant. În sistemele administrative mai avansate, o persoană se poate înregistra electronic direct la serviciile care furnizează evaluare în vederea încadrării în grad de handicap, documentele medicale sunt vizualizate/ 4 descărcate automat dintr-un sistem de e-sănătate, în timp ce o anchetă socială (dacă este necesară) este obținută prin protocoale instituționale fără implicarea, costurile și efortul solicitantului. România ar trebui, de asemenea, să avanseze pe această cale, regândind procesele administrative pentru a simplifica accesul la servicii, evitând în același timp duplicarea și urmărirea de foloase necuvenite. Astfel, nevoile persoanelor cu dizabilități în calitate de solicitanți în sistemul de evaluare a dizabilității ar trebui abordate cu atenție pentru a asigura accesul egal la depunerea dosarului și înregistrare și, prin urmare, pentru a îmbunătăți eficacitatea generală a sistemului de evaluare a gradului de handicap. 100 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 4. Evaluarea în vederea încadrării în grad și tip de handicap în România172 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 EVALUARE ÎNTOCMIRE, ASPECTE INSTITUȚIONALE, INCLUSIV ÎN VEDEREA ÎNCADRAREA DEPUNERE ȘI PLANURI CONTESTAȚII ȘI TRANZIȚIA TINERILOR DE LA INFORMARE ÎNCADRĂRII ÎN ÎN GRAD DE ÎNREGISTRARE INDIVIDUALE PLÂNGERI EVALUAREA DIZABILITĂȚII PENTRU GRAD ȘI TIP DE HANDICAP DOSAR COPII LA EVALUAREA PENTRU ADULȚI HANDICAP 1 2 3 4 5 6 7 Reevaluare periodică EVALUARE ÎNROLARE MANAGEMENT Acest capitol este dedicat etapei 3 de implementare sectoarelor municipiului București”. a sistemului de evaluare a dizabilității în România, În majoritatea țărilor, evaluarea dizabilității și anume evaluarea în vederea încadrării în grad și (Etapa 3) și determinarea dizabilității (Etapa 4) tip de handicap. Obiectivul acestui capitol este de reprezintă un singur demers: evaluatorii realizează a descrie și de a analiza procesele, instrumentele evaluarea și propun tipul, gradul de dizabilitate și utilizate și documentația necesară serviciului valabilitatea certificatului, iar apoi un funcționar de evaluare a persoanelor adulte cu handicap al aceleiași agenții analizează propunerea și ia (SECPAH). Legea nr. 448/2006 (art. 88) privind o decizie oficială. România, însă, are procese protecția și promovarea drepturilor persoanelor separate pentru evaluarea și respectiv încadrarea cu handicap, republicată, cu modificările și în grad și tip de handicap. Evaluarea în vederea completările ulterioare, menționează faptul că ,,în încadrării în grad de handicap este efectuată de vederea exercitării atribuțiilor ce revin comisiei SECPAH, structură în cadrul DGASPC, în timp de evaluare, se înființează serviciul de evaluare ce decizia privind încadrarea în grad de handicap complexă a persoanelor adulte cu handicap, în (determinarea) este luată de CEPAH, structură cadrul direcțiilor generale de asistență socială și aflată în subordinea Consiliului Județean. Astfel, protecția copilului județene, respectiv locale ale spre deosebire de majoritatea țărilor, în România 172 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. Capitolul 4 I 101 evaluarea gradului de handicap este un proces evaluării (evaluare socială, medicală, psihologică, în două etape – evaluarea propriu-zisă și luarea vocațională sau abilităților profesionale, a nivelului deciziei. Acest capitol se concentrează pe primul de educație, precum și a abilităților și nivelului pas al acestui proces. de integrare socială), conform reglementărilor în Împreună cu o descriere generală a etapelor vigoare.173 Aceste instrumente sunt analizate în procesului de evaluare complexă realizată de funcție de cerințele științifice recunoscute pe scară SECPAH și o descriere a documentației necesare, largă pentru evaluarea dizabilității, dar în special acest capitol identifică, de asemenea, problemele în conformitate cu Clasificarea Internațională demersului, așa cum au fost raportate de specialiștii a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF) a SECPAH în interviuri, focus grupuri și sondajul de Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Capitolul opinie Q2B, precum și de șefii SECPAH care au se încheie cu un rezumat general al evaluării răspuns la studiul instituțional Q2A. În plus, capitolul procesului și instrumentelor utilizate de SECPAH trece în revistă instrumentele de evaluare utilizate pentru evaluarea complexă în România. pentru fiecare dintre cele șase domenii obligatorii ale 4.1. Pașii demersului de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap Actele normative care reglementează procedura de măsurile de protecție a adultului cu handicap, în evaluare a SECPAH în vederea încadrării în grad condițiile legii; (g) îndeplinește orice alte atribuții și tip de handicap sunt HG nr. 430/2008 și Ordinul prevăzute de lege. nr. 2298/2012.174 SECPAH este un serviciu în cadrul Direcției Generale Asistență Socială și Protecția 4.1.1. Înregistrarea dosarelor la SECPAH și Copilului (DGASPC) și funcționează în fiecare verificarea dintre cele 41 municipii reședință de județ din țară, precum și în cele 6 sectoare ale municipiului Etapa 3 de evaluare a dizabilității începe odată București. cu finalizarea etapei 2 de întocmire, depunere și Atribuțiile SECPAH sunt reglementate prin art. înregistrare a dosarului. Pașii etapei 2 sunt analizați 50 din HG nr. 268/2007 și prin art. 5 din Ordinul nr. în detaliu în capitolul 3. Odată ce dosarele ajung 2298/2012. Așa cum se arată și în secțiunea 1.2.1, la SECPAH, un specialist le verifică dacă sunt atribuțiile SECPAH sunt: (a) efectuează evaluarea/ complete, pe baza listei prevăzute în art. 6 din reevaluarea complexă a adultului cu handicap, HG nr. 430/2008.175 În majoritatea județelor,176 la sediul propriu sau la domiciliul persoanei; această verificare inițială este realizată de un (b) întocmește raportul de evaluare complexă reprezentant SECPAH instruit pentru a evalua pentru fiecare persoană cu handicap evaluată; caracterul complet al documentelor din dosar, (c) recomandă sau nu încadrarea, respectiv inclusiv în ceea ce privește datele medicale, așa cum menținerea în grad de handicap a unei persoane, arată Secțiunea 3.4.2. La înregistrarea dosarului precum și programul individual de reabilitare și la SECPAH, solicitantul primește o programare integrare socială a acesteia (PIRIS); (d) avizează pentru interviul de evaluare.177 Ulterior, specialiștii planul individual de servicii (PIS) al persoanei cu SECPAH utilizează documentele de la dosar în faza handicap întocmit la nevoie de managerul de caz; de evaluare complexă, când pot solicita investigații (e) evaluează îndeplinirea condițiilor necesare paraclinice sau referate medicale suplimentare, pentru atestare ca asistent personal profesionist, dacă este necesar. După finalizarea evaluării de întocmește raportul de evaluare complexă și face către SECPAH, întregul pachet de informații este recomandări comisiei de evaluare a persoanelor transmis către CEPAH care decide încadrarea în adulte cu handicap (CEPAH); (f) recomandă grad de handicap. 173 HG nr. 268/2007, art. 48. 174 Ordinul nr. 2298/2012 privind procedura cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad și tip de handicap. 175 Documentele solicitate în dosarul de cerere pentru evaluare în vederea încadrării în grad de handicap sunt listate în Secțiunea 3.4.2. 176 În 28 județe și 3 sectoare ale Bucureștiului. 177 Analiza practicilor legate de înregistrarea și verificarea dosarului este disponibilă în secțiunea 3.4. 102 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 4.1.2 Procesul de evaluare complexă a instituțional Q2A. Există însă unele SECPAH care persoanelor adulte au angajați cu alte specializări decât cele menționate sau chiar persoane care nu îndeplinesc cerințele de În conformitate cu HG nr. 430/2008 și Ordinul studii menționate în lege. Majoritatea serviciilor de nr. 2298/2012, SECPAH efectuează evaluarea în evaluare complexă SECPAH sunt formate dintr-un funcție de două criterii de bază: starea de sănătate a medic de specialitate, asistent social și psiholog, solicitantului și nivelul său de funcționare. În acest uneori un psihopedagog, cu un număr total de 5-7 scop, legislația178 prevede că SECPAH trebuie să fie membri, cel mai adesea, dar cu variații între 2 și format din cel puțin următorii specialiști: asistent 22 specialiști. Chiar și șefii SECPAH au una dintre social cu studii superioare, medic de specialitate, specializările menționate în lege doar în 22 din 37 psiholog, psihopedagog, kinetoterapeut, instructor de servicii de evaluare complexă a persoanelor de educație, pedagog de recuperare. adulte din eșantion (Figura 15). O analiză detaliată În practică, nu există nici un județ care a resurselor umane de care dispune SECPAH este beneficiază de toți acești specialiști, conform disponibilă în subcapitolul 9.2. datelor raportate de SECPAH în cadrul studiului Figura 15: Specializarea șefilor SECPAH (număr de județe/sectoare) 10 6 6 4 4 2 2 2 1 Asistent Medic de Psiholog Psihopedagog Jurist Administrație Sociolog Economist social specialitate publică și cu studii știinţe juridice superioare Specializări din lege Alte specializări decât cele menționate în lege, și anume: Non-răspuns Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 33 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: Două SECPAH-uri (BN și SJ) din eșantion nu aveau șef la momentul cercetării de teren.. În activitățile curente, specialiștii SECPAH recomandări (Figura 16). Însă, în cadrul focus lucrează în echipe multidisciplinare. Numai 12 grupurilor, specialiștii SECPAH au precizat că (dintre cele 36) SECPAH-uri care au luat parte la întâlnirile sunt ad-hoc „ne întâlnim între colegii”,179 studiul instituțional Q2A au raportat că dispun fără un calendar sau agendă clar definite. De altfel, de o procedură aprobată specifică privind modul în unele județe, „nici nu am avea vreun spațiu de formare și de lucru în echipe multidisciplinare în care să putem sta toți și să discutăm sau să ne (Figura 16). Oricum, majoritatea SECPAH-urilor organizăm împreună, fiecare lucrează la dosarele formează echipe de 3 specialiști, în cele mai multe care îi sunt atribuite, pe profesia sa”.180 cazuri. Doar 8 (dintre cele 36) SECPAH-uri au echipe Întâlniri obligatorii ale echipelor multidisciplinare cu componență fixă. În celelalte multidisciplinare sunt organizate doar în 9 județe, județe și sectoare ale municipiului București, în situații precum: dispute sau puncte de vedere specializările sunt combinate în formare echipelor diferite legate de propunerile din Raportul de multidisciplinare în funcție de particularitățile evaluare complexă; neclarități, confuzii sau cazului (18 județe) sau de specialiștii disponibili (9 neconcordanțe între documentele de la dosar; județe). evaluarea persoanelor cu afecțiuni psihice (demență, Cea mai mare parte a șefilor SECPAH (21 autism, schizofrenie); situații de urgență, cum ar fi din 36) raportează că echipele multidisciplinare evaluarea unor persoane aduse de la penitenciar organizează zilnic întâlniri de consultare cu privire sau spitale, precum și persoane cu tulburări grave la cazuri și la identificarea celor mai potrivite de comportament.181 178 Ordinul nr. 2298/2012, art.5, respectiv HG nr. 268/2007. art. 49. 179 O precizare, doar 6 (din cei 36) șefi SECPAH au oferit o estimare a timpului mediu alocat întâlnirilor zilnice ale echipelor multidisciplinare (între 15 și 90 minute), în timp ce ceilalți au răspuns „oricât este nevoie”. 180 Focus grup SECPAH 1. 181 Citate din chestionarele Q2A completate de șefi SECPAH. Capitolul 4 I 103 Figura 16: Lucrul în echipa multidisciplinară și interacțiunea între evaluatori și solicitanți, conform șefilor SECPAH (număr de județe/sectoare) ECHIPELE MULTIDISCIPLINARE ALE SECPAH INTERACȚIUNEA ÎNTRE SOLICITANȚI ŞI EVALUATORI FRECVENȚA ÎNTÂLNIRILOR echipelor multidisciplinare TIMPUL necesar (nr. zile) de la momentul înregistrării la SECPAH și până la finalizarea interviului de evaluare, când se începe redactarea REC Zilnic 21 Nu le-am măsurat riguros niciodată 20 Ori de câte ori este nevoie, nu 13 după un calendar Da, le-am măsurat riguros, dar 13 mai demult O dată pe săptămânâ 2 Da, le-am măsurat riguros, recent 3 CUM DECURGE INTERACȚIUNEA COMBINAREA SPECIALIZĂRILOR în cadrul echipelor multidisciplinare Depinde de la caz la caz 9 8 Ca o discuție scurtă și structurată Echipe standard (fixe) în care evaluatorul pune întrebări În funcție de afinitățile între precise și completează într-un 4 1 formular pe calculator răspunsurile membri echipei primite În funcție de specialiștii disponibili 9 Ca o discuție liberă, în care 18 evaluatorul pune întrebări și ia În funcție de particularitățile cazului 23 notițe, iar persoana răspunde liber, își exprimă opiniile, își spune problemele, temerile, planurile PROCEDURĂ SPECIFICĂ privind modul de formare și de lucru în echipe CUM ESTE ORGANIZATĂ INTERACȚIUNEA Nu 24 În alt mod 1 Da 12 Mai degrabă, în funcție de 0 preferințele solicitantului Mai degrabă, în funcție de 8 NUMĂRUL DE MEMBRI per echipă, disponibilitatea specialiștilor în cele mai multe cazuri După un tipar de succesiune a 6-9 specialiști 3 evaluatorilor (începe medicul, 27 continuă psihologul, urmat de 5 8 asistentul social etc.) 4 CINE PARTICIPĂ LA INTERACȚIUNE 7 Doar solicitantul și evaluatorii 9 3 15 Însoțitorul/reprezentantul 27 2 specialiști 3 alături de solicitant și evaluatori 0 36 0 36 Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Conform rezultatelor studiului instituțional dintre specialiștii SECPAH raportează că, de obicei, Q2A, nu există o procedură uniformă de efectuare persoana interacționează simultan cu o echipă de a evaluării complexe de către echipele SECPAH, specialiști, în timp ce 18% declară că interacțiunea iar procedurile variază de la un județ la altul în este succesivă, iar 10% răspund că interacțiunea se mai multe privințe. În unele județe, persoana este desfășoară în alte moduri; spre exemplu, persoana văzută de către fiecare specialist (medic, psiholog, interacționează cu un singur specialist care acoperă asistent social, psihopedagog) individual și toate domeniile evaluării sau persoana intră este intervievată sau este supusă evaluărilor cu într-un birou alături de alte persoane și au loc în instrumente standardizate (psihologice) de testare. același spațiu, interacțiuni om-la-om simultane, în În alte județe, persoana este intervievată colectiv de cadrul cărora un specialist acoperă toate domeniile o echipă de specialiști. Așa cum arată analiza din evaluării.182 secțiunea 9.2.1 referitoare la volumul de muncă, 72% 182 Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul SECPAH (N=182), din 39 de județe și 6 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 104 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Oricum, Figura 16 arată că majoritatea șefilor pune întrebări precise și completează într-un SECPAH (27 din 36) susțin că interacțiunea între formular pe calculator răspunsurile primite. evaluatori și solicitant este organizată după un Toți șefii SECPAH din județele care au luat tipar de succesiune a evaluatorilor în funcție de parte la studiul instituțional Q2A au raportat că specializare, la care participă toți membrii echipei nu au dificultăți să respecte termenul de maxim 60 (spre exemplu, începe asistentul social, continuă zile de la data înregistrării dosarului la SECPAH psihologul, urmat de medic etc.). Iar, cel mai pentru a finaliza evaluarea complexă a persoanelor adesea (23 din 36 șefi SECPAH), interacțiunea se adulte care solicită certificat, așa cum arată citatul desfășoară ca o discuție liberă, în care evaluatorul 4.1.183 Dintre cele 36 de SECPAH-uri, 20 au realizat pune întrebări și ia notițe, iar persoana răspunde vreodată o măsurare riguroasă a timpului necesar liber, își exprimă opiniile, își spune problemele, solicitanților de la momentul înregistrării cererii la temerile, planurile. Însă, celelalte SECPAH-uri, SECPAH și până la finalizarea interacțiunii, când se predominant dintre cele cu un număr mare de începe redactarea Raportului de evaluare complexă cereri lunar, organizează interacțiunile în funcție (Figura 16). Cei mai mulți șefi SECPAH au estimat de disponibilitatea specialiștilor și le desfășoară ca timpul necesar demersului de evaluare la o medie o discuție scurtă și structurată între două persoane de circa 30 de zile, atât pentru evaluările efectuate care stau de o parte și de alta a unui birou, între ei la sediul SECPAH, cât și în cazul celor realizate la fiind un calculator și dosare, în care evaluatorul domiciliul solicitanților nedeplasabili. „La nivelul serviciului, există în medie 600 de dosare de evaluare într-o lună, în medie 30 dosare/zi lucrătoare, fiind organizate 2 echipe de evaluare complexă, ceea ce înseamnă 15 dosare de echipă, pentru fiecare persoană fiind alocat un timp de evaluare de 30 de minute. Pentru o buna evidență a programărilor/ convocărilor există un registru 4.1 în care se completează data și ora interviului. S-a constatat că termenul de 30 de zile calendaristice de la data depunerii cererii de evaluare este suficient pentru analizarea dosarului și completarea acestuia. Același termen de 20 de zile lucrătoare este prevăzut si de Ordinul nr. 2298/2012 în cazul în care persoana este convocată la reevaluare. De asemenea, în situația în care persoana cu dizabilități nu completează dosarul până la data programării, mai are posibilitatea încă 30 zile, până la expirarea celor maxim 60 zile. Există posibilitatea ca, deși dosarul este complet, persoana să nu se poată prezenta la data evaluării din cauza unor factori de mediu, de climă, sociali, medicali etc., fapt care permite ca SECPAH, împreună cu persoana cu handicap, să reprogrameze întâlnirea de interviu”. (Șef SECPAH, citat dintr-un chestionar Q2A) De obicei, SECPAH realizează evaluarea instituții, ceea ce face ca procesul de evaluare să fie complexă la sediu. În ziua evaluării, solicitantul dificil pentru solicitant. trebuie să se prezinte, eventual însoțit de În cazul persoanelor nedeplasabile, în baza reprezentantul legal sau de asistentul personal scrisorii medicale şi a anchetei sociale, evaluarea (Figura 16). Cele mai multe SECPAH-uri care au complexă se efectuează la domiciliul/reședința participat la studiul instituțional Q2A subliniază persoanei în cauză, conform Ordinului 2298/2012.184 problema spațiilor necorespunzătoare disponibile Evaluările la domiciliu reprezintă aproximativ 12% atât pentru procesul de evaluare, cât și pentru din totalul dosarelor pentru solicitanții adulți, în arhivarea și stocarea documentelor. În absența medie, în perioada pre-COVID, în scădere la 6% unor spații dedicate, în cele mai multe județe, în 2020.185 Evaluările la domiciliu se desfășoară membrii echipei SECPAH desfășoară interviurile în baza unei planificări care poate să acopere o cu solicitanți în propriile birouri. În unele județe, perioadă de la 1-3 zile până la 2 luni.186 În timp ce membrii SECPAH se află în diferite clădiri și în 19 județe, SECPAH-urile realizează evaluări 183 Termen prevăzut în Ordinul nr. 2298/2012, Anexă, art. 11. 184 A fi nedeplasabil înseamnă că o persoană nu este în măsură să-și părăsească domiciliul fără dificultate, și, în general, nu își părăsește casa. Aceasta este, de obicei, din cauza vârstei avansate sau a bolii. Aceste persoane sunt eligibile pentru a primi servicii speciale, inclusiv evaluarea la domiciliu. 185 În 2019, ponderea evaluării la domiciliu din totalul evaluărilor a variat între zero și 35% - valoarea maximă fiind înregistrată în sectoarele din București, unde SECPAH joacă și rolul de SPAS. Abaterea standard, însă, a fost mai mică decât media, respectiv 10%. În 2020, numărul de SECPAH care nu efectuează evaluări la domiciliu a crescut de la 2, în 2019, la 4. Disparitățile în realizarea evaluărilor între județe au crescut, de asemenea, la nivel național. 186 Conform șefilor SECPAH, dintre cele 36 SECPAH-uri în eșantionul Q2A, planificarea activităților de teren acoperă o perioadă de: 1-3 Capitolul 4 I 105 la domiciliu doar în anumite zile din săptămână, (93,9%). Numai 5 SECPAH-uri realizau o mică aproximativ 107 minute.188 În mod corespunzător, tehnologiei (telefon, poștă electronică) în în celelalte 17 județe, acestea sunt desfășurate parte dintre evaluări doar pe baza actelor, eventual durata interviului crește de la 15-20 minute la comunicarea cu solicitanții a crescut considerabil în zilnic. Aproape toate SECPAH-urile utilizează prin o combinație de acte și interviuri telefonice, 120-130 minute, în medie, ceea ce diminuează 2020, în condițiile pandemiei COVID-19, însă la nivel pentru evaluările la domiciliu echipe formate WhatsApp sau Skype. Însă în contextul pandemiei semnificativ numărul de dosare care pot fi evaluate național procesul încă se bazează în mare măsură din 2-3 specialiști, un medic, un asistent social și de COVID-19, a avut loc o schimbare dramatică în în timpul unei zile lucrătoare. pe interacțiuni directe și pe vizitele repetate ale un psiholog formând echipa tipică. Transportul modul de realizare a evaluării complexe. Astfel, solicitanților la diverse ghișee. Toate SECPAH-urile echipelor multidisciplinare la domiciliul/reședința în noiembrie 2020, doar 30,9% dintre evaluări mai 4.1.3. Adaptări ale procesului de evaluare păstrează copii ale dosarelor de cerere, dar numai solicitanților este asigurat de DGASPC. aveau la bază un interviu față în față. Cea mai mare pentru populația vulnerabilă câteva au transferat și stocat aceste documente în După cum se arată în Tabelul 8, în noiembrie parte a SECPAH-urilor efectuau evaluări doar pe format electronic,189 în timp ce celelalte le stochează 2019 (sau o lună tipică pre-COVID), majoritatea baza actelor, eventual prin o combinație de acte și Procedura de evaluare complexă dispune de unele doar pe suport de hârtie. În majoritatea județelor, interviurilor cu solicitanții erau realizate de interviuri telefonice, WhatsApp sau Skype, pentru adaptări în funcție de tipurile de dizabilitate, în SECPAH singur sau în cooperare cu Secretariatul SECPAH sub forma unor interviuri față în față majoritatea solicitanților.187 toate județele. Însă, lipsa unei comunicări adaptate CEPAH se ocupă și de gestionarea și stocarea pentru grupurile vulnerabile a fost menționată ca o dosarelor; ceea ce crește volumul de muncă al barieră în cadrul procesului de evaluare complexă, echipei SECPAH cu activitățile de manipulare Tabel 8: Cum se face evaluarea complexă în interviurile cu persoane cu dizabilități și în cele a dosarelor (de la registratură la evaluare, de la cu ONG-uri. De altfel, cei mai mulți șefi SECPAH evaluare la secretariatul CEPAH, de la comisie la Noiembrie Noiembrie au declarat în cadrul studiului instituțional Q2A depozitare, în cadrul arhivei, etc.). 2019 2020 că serviciul nu a dezvoltat proceduri specifice Un sector din București și 22 județe beneficiază Numărul mediu de dosare evaluate la SECPAH – Total, din care: 506 418 sau secțiuni/capitole ale procedurii generale de o aplicație software pentru evaluarea dizabilității, a. care au implicat o interacțiune față în față/un interviu cu persoana evaluată 93,9 % 30,9 % pentru analiza și evaluarea dosarelor depuse de și anume SeeSoft D-Smart190 sau Assys. Versiunile b. cu o evaluare numai pe baza actelor (fără interviu) 5,5 % 24,6 % persoanele grupurile expuse la diverse riscuri acestui software variază de la județ la județ, la fel ca sociale, menționate în Figura 17. Mai multe județe și numărul și tipul de facilități și module disponibile c. cu evaluarea efectuată printr-o combinație de analiză a documentelor și interviuri 0,8 % 41,6 % (23) au creat adaptări doar pentru persoanele (județele cu un buget mai mic au achiziționat prin telefon, WhatsApp sau Skype nedeplasabile, așa cum prevede și legea. versiuni mai limitate). Software-ul include module Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) pentru fiecare dintre cele șase domenii obligatorii de din 27 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 4.1.4. Transmiterea dosarelor de la SECPAH evaluare. Modulul de raportare include Raportul de la CEPAH și gestionarea informațiilor evaluare complexă și planurile individualizate de Datele raportate de șefii SECPAH din 30 județe și solicitanți/zi lucrătoare (în Iași). intervenție PIS și PIRIS, care sunt generate automat. 4 sectoare ale municipiului București (în Q2A), Interacțiunea directă dintre un solicitant și La nivelul SECPAH, nu există un sistem de Însă, doar unele județe au achiziționat modulul pentru luna noiembrie 2020, arată că un SECPAH echipa SECPAH durează, în medie, 15-20 de minute, management al informațiilor. Majoritatea de raportare. Introducerea datelor în aplicația evaluează, în medie, circa 21 de solicitanți per indiferent de locul în care se efectuează evaluarea, activităților legate de evaluarea gradului de software este manuală. Datele care sunt introduse județ, pe zi lucrătoare. Există însă variații între un la sediul SECPAH sau la domiciliul solicitantului. handicap sunt pe suport de hârtie. Utilizarea în software-ul de evaluare variază de la un județ la minim de 5 solicitanți/zi lucrătoare (în Ialomița) Însă, în cazul evaluărilor efectuate la domiciliu, 188 Cu minimum 7 minute, maximum 300 de minute și o abatere standard de 84 minute. Studiul instituțional Q2A: Date factuale și un maxim de opt ori mai mare, aproximativ 40 durata medie a călătoriei dus-întors este de și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 25 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. zile în 4 județe, o săptămână în 9 județe, două săptămâni în alte 9 județe, o lună în 8 județe sau mai mult în 2 județe, iar 4 județe nu 189 Un sector din București și 7 județe. efectuează evaluări la domiciliu. 190 INSTRUMENT DE GESTIONARE, EVALUARE ȘI RAPORTARE UNIC PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP, versiunea 187 Vezi și secțiunea 9.2.1, analiza volumului de muncă a personalului SECPAH. 7.21.01.15(301/2140) Figura 17: Numărul de SECPAH-uri care au adaptat procedura de evaluare complexă pentru persoanele din grupurile vulnerabile (număr de județe) Există proceduri specifice sau secțiuni/capitole ale procedurii generale pentru analiza și 5 3 1 1 1 1 23 0 evaluarea dosarelor depuse pentru încadrarea în tip și grad de handicap, care se referă la următoarele grupuri ..? (CDPD, Art. 5, 12) Persoanele din instituții Persoanele internate în Persoanele fără Persoanele private Persoanele aflate sub Persoanele cu nivel redus Persoanele Tineri 18-26 ani sociale pentru adulți spitale psihiatrice adăpost de libertate tutelă/curatelă de educație (cel mult 8 nedeplasabile (centre, locuințe protejate) clase) Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 106 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Capitolul 4 I 107 altul. Datele cel mai puțin înregistrate în aplicația încadrării în grad de handicap. Utilizarea limitată software de evaluare se referă la planurile de viitor, și neuniformă a software-ului (cum ar fi D-SMART) temerile, speranțele sau dorințele solicitantului limitează capacitatea de a efectua analize calitative despre viața pe care dorește să o trăiască. Doar 5 ale sistemului de servicii pentru persoanele cu județe introduc astfel de informații în software, iar dizabilități din România. Pe de altă parte, buletinele datele disponibile sunt selectate aleatoriu (în funcție statistice trimestriale publicate pe site-ul MMPS191 de evaluator) și sunt răspândite prin secțiunile nu exploatează întregul spectru de informații modelului cadru existent. O analiză a acestor date înregistrate în procesul de evaluare a persoanelor nu este efectuată în niciun județ și ar fi foarte dificil cu dizabilități. De exemplu, numărul de persoane de realizat folosind datele existente. care au fost supuse unei evaluări vocaționale și care Software-ul este utilizat la Registrul Electronic au fost trimise la serviciile de ocupare a forței de Național privind Persoanele cu Handicap. Pe de o muncă din județ nu este evidențiat.192 O analiză în parte, lipsa unor metode armonizate de colectare a detaliu privind managementul datelor și sistemul datelor, la nivelul tuturor județelor din România, informatic la nivel de SECPAH este furnizată în împiedică obținerea și utilizarea statisticilor capitolul 9, secțiunea 9.2.4. comparative privind evaluarea în vederea 4.2. Procedura de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap În România, evaluarea complexă a persoanelor dosarelor depuse pentru încadrarea în tip și grad de adulte în vederea încadrării în grad de handicap handicap (sau un capitol/paragraf despre aceasta, cuprinde șase domenii obligatorii de evaluare: în procedura generală). Însă doar 24 SECPAH-uri au socială, medicală, psihologică, vocațională sau o procedură de evaluare care conține toate etapele abilităților profesionale, a nivelului de educație, și domeniile evaluării sau este completată de alte precum și a abilităților și nivelului de integrare documente distincte privind proceduri specifice, socială.193 Specialiștii SECPAH utilizează instrumente de evaluare, metodologii etc. instrumente specifice de evaluare pentru fiecare De altfel, o evaluare completă care să acopere dintre aceste domenii, care permit evaluarea toate domeniile obligatorii, conform legislației, este unor parametri fizici, funcționali, de realizare a disponibilă în 23 județe și 3 sectoare ale municipiului activităților, așa cum sunt precizați în Ordinul București. În celelalte județe, evaluarea complexă comun nr. 762/1.992/2007.194 Prezenta secțiune cuprinde doar 5 sau 4 domenii (în 4 județe și un conține analiza acestor instrumente, chiar dacă sector din București, respectiv în 5 județe). Figura unele dintre ele au un impact minimal sau greu de 18 arată că dintre cele șase domenii obligatorii de determinat asupra deciziei de încadrare în grad și evaluare doar trei – socială, medicală și psihologică tip de handicap. – sunt efectuate de toate SECPAH-urile. Celelalte trei tipuri de evaluare - vocațională sau a abilităților 4.2.1. Domeniile de evaluare complexă profesionale, a nivelului de educație, precum și a Cu o singură excepție, toate cele 36 de SECPAH-uri abilităților sociale şi a nivelului de integrare socială care au luat parte la studiul instituțional Q2A au – sunt disponibile doar în unele județe (în 29, 30, o procedură aprobată pentru analiza și evaluarea respectiv 34 de județe). 191 MMPS, buletin statistic trimestrial, http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/transparenta/statistici/buletin-statistic 192 ANOFM colectează informații despre persoanele care au beneficiat de servicii de orientare profesională. 193 HG nr. 268/2007, art. 48, respectiv Ordinul nr. 2298/2012, art. 4. 194 Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare. 108 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 18: Domeniile de evaluare complexă în România, conform șefilor SECPAH (număr de județe/sectoare) 35 36 36 36 34 29 30 24 Există o Procedura Evaluare Evaluare Evaluare Evaluare Evaluarea Evaluarea procedură conține toate socială medicală psihologică vocațională nivelului de abilităților aprobată etapele și educație sociale și a pentru domeniile de integrării examinare și evaluare evaluare Tipul de evaluare efectuată de SECPAH Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 4.2.2. Evaluarea medicală În cele mai multe cazuri, evaluarea gradului de deficiență/afectare/handicap ia în considerare doar Evaluarea medicală este efectuată de un medic una dintre problemele de sănătate ale solicitantului. de specialitate, din cadrul SECPAH.195 Medicul În cazurile de comorbidități – în care solicitantul evaluează starea de sănătate a solicitantului are mai mult de o problemă de sănătate, neasociată, pe baza documentelor din dosar și, dacă sunt (de exemplu, amputarea piciorului și tulburarea necesare clarificări, organizează un interviu sau depresivă majoră) – numai una dintre ele este solicită documentație medicală suplimentară. luată în considerare în scopul evaluării medicale, și Există o procedură specifică aprobată pentru anume aceea pentru care există documente medicale evaluarea medicală (sau un capitol/paragraf în dosarul solicitantului (sau prin raportarea la în procedura generală) în 34 dintre cele 36 de criteriile medicale, adică deficiența respectivă SECPAH-uri studiate. Principalele date196 în baza este luată în considerare în condițiile menționate cărora se realizează evaluarea medicală provin din în criteriile medicale). Pe de o parte, acest lucru documentele medicale de la dosar, în toate județele, contravine principiilor cheie ale CIF, deoarece este precum și din interviuri cu solicitantul sau familia/ un lucru foarte comun ca persoanele să aibă două reprezentantul acestuia (în 30 din cele 36 SECPAH- sau mai multe probleme de sănătate în același timp, uri din eșantion). În plus, 10 șefi SECPAH au iar în cazul persoanelor în vârstă, comorbiditatea declarat că dispun și de un instrument/instrumente este cea mai răspândită situație. Pe de altă parte, pentru a analiza datele disponibile pentru evaluarea potrivit reglementărilor,197 evaluarea medicală medicală, menționând documentar/fișă/referat sau trebuie realizată în baza documentelor medicale instrumente standard/scale cum sunt MMSE, ADL, de la dosar. Problema este că, în multe situații, IADL, index Barthel, GAFS, Romberg, Optotip etc. solicitanții nu sunt informați și/sau nu își permit să 195 Din 36 SECPAH-uri participante la studiul instituțional Q2A, 2 șefi SECPAH au raportat că evaluarea medicală este asigurată de medici de specialitate doar în unele cazuri, în timp ce în celelalte 34 județe acest lucru se întâmplă întotdeauna (în conformitate cu HG nr. 268/2007, art. 48, lit. b). 196 În conformitate cu instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă, datele relevante privind evaluarea medicală se referă la: (a) diagnosticul principal cu stadiul de evoluție; (b) debutul bolii (data și documentul justificativ); (c) diagnostice asociate, fiecare cu stadiu de evoluție; (d) investigații imagistice; (e) complicații; (f) parametrii funcționali, de exemplu AV, VEMS, FMS; (g) tratamentul urmat; (h) programe de recuperare, altele. 197 Instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă prevede că referințele pentru evaluarea medicală se pot identifica în: scrisoarea medicală tip de la medicul de familie (numai în situația primei prezentări la SECPAH); documente medicale conform art. 6 din HG nr. 430/2008 (referat medic specialist, bilet ieșire din spital etc.); investigații paraclinice solicitate de SECPAH atât în faza de analiză a dosarului, cât și în cea de evaluare propriu-zisă; ancheta socială – modelul din anexa 6 la HG nr. 430/2008 – informații din pct. Evaluarea statutului senzorial și psihoafectiv al persoanei. Capitolul 4 I 109 obțină documentele necesare pentru fiecare dintre • Cele mai frecvente situații dintre cele menționate afecțiunile de care suferă. Așa cum demonstrează mai sus apar în cazurile de tulburări neurologice secțiunea 3.2, există trei probleme principale legate și oftalmologice, demență, sechele de accident de faza de obținere a documentelor medicale vascular cerebral, tulburări psihiatrice și și psihologice. Prima se referă la accesibilitatea deficiențe intelectuale. financiară și geografică a serviciilor de sănătate Cu toate acestea, doar 15 SECPAH-uri (din cele 36 specializate. A doua este legată de suspiciunile de incluse în Q2A) dispun de o procedură specifică fraudă și de modul în care sunt abordate acestea. aprobată (sau un paragraf/capitol în procedura În fine, a treia se referă la cunoștințele limitate generală) privind aceste situații. Practica dominantă privind criteriile de încadrare în grad de handicap în astfel de situații nu presupune interacțiunea ale multor cadre medicale. medicilor SECPAH cu medicii specialiști care au Medicii SECPAH care au participat la focus întocmit referatele medicale de la dosar și nici grupuri sau la sondajul național menționează conlucrarea între SECPAH și specialiști din afara situații frecvente în care documentele medicale SECPAH, ci constă în a solicita obținerea de către depuse la dosar sunt contradictorii, neclare sau solicitantul persoană cu dizabilități de documente incomplete. Șefii SECPAH furnizează date similare, medicale sau investigații paraclinice suplimentare. în cadrul studiului instituțional Q2A, și anume: Această practică îngreunează demersul de obținere • 29 dintre cele 36 de SECPAH-uri incluse în a certificatului, din perspectiva persoanelor cu eșantion raportează cazuri de neconcordanțe în dizabilități. documentele medicale; Ca o consecință a neconcordanțelor din • Ponderea medie a dosarelor ce conțin documente documentele medicale, în 9,4% din totalul medicale cu concluzii/diagnostice vagi, neclare dosarelor, în medie, evaluarea din referatul sau incomplete este de 9,5% din totalul dosarelor medicului specialist nu corespunde cu evaluarea evaluate în luna noiembrie 2020, cu variații medicului SECPAH, după cum estimează șefii considerabile la nivel județean, între virtual zero SECPAH (în Q2A).200 La o extremă, în 5 județe și un (în 4 județe) și un vârf de 30% (în 3 județe);198 sector din București, șefii SECPAH raportează că nu au înregistrat astfel de situații de nepotrivire. La • Ponderea medie a dosarelor ce conțin documente extrema opusă, SECPAH-urile din alte în 5 județe și medicale cu concluzii/diagnostice contradictorii un sector din București oferă estimări între 20% și este de 7,6% din totalul dosarelor evaluate în 45% din total dosare evaluate. luna noiembrie 2020, cu variații considerabile la nivel județean, între virtual zero (în 3 județe) și un maxim de 40% (în 1 județ);199 198 Deviație standard de 9,5%. Estimări pentru 29 județe și 3 sectoare ale municipiului București. 199 Deviație standard de 7,9%. Estimări pentru 29 județe și 3 sectoare ale municipiului București. 200 Estimări referitoare la luna noiembrie 2020, pentru 28 județe și 4 sectoare ale municipiului București. 110 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 19: Ponderea dosarelor cu nepotrivire între evaluarea din referatul medicului specialist și evaluarea medicului SECPAH, în baza documentelor de la dosar, estimări ale șefilor SECPAH referitoare la luna noiembrie 2020 (% din total dosare evaluate) 45 40 25 25 25 20 Media națională 9.4 15 10 10 10 10 10 9 5 5 5 5 5 5 2 3 3 3 3 0 1 1 TM VS BR SV OT SM B SJ DJ TR VL HD NT B_ MM GR CT CJ MH MS BV AG BH GL B_ BC 6 SECPAH-uri S3 S6 Ponderea județeană, estimată de șefii SECPAH, a dosarelor cu nepotrivire Media națională Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 28 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Doar 10 SECPAH-uri au dezvoltat, însă, o persoanele de îngrijire (în 22 județe). Mai rar, procedură standardizată de a aborda situațiile în SECPAH (din 12 județe) impune efectuarea unor care apar discrepanțe în evaluarea medicală, iar analize și/sau obținerea unui nou referat de la o acțiunile întreprinse de medicii SECPAH diferă. unitate medicală/medic anume, de obicei o clinică Cel mai adesea, în astfel de situații de nepotrivire, sau un spital universitar. Această practică a fost specialiștii SECPAH solicită completarea dosarului menționată în unele interviuri cu persoanele cu cu rezultate ale unor investigații paraclinice sau cu dizabilități și ONG-uri ca fiind o cerință ce pune un nou referat medical efectuate la orice unitate presiuni semnificative pe solicitant și familia sanitară/medic la alegerea PAH (în 29 județe) sau sa, greu de suportat mai ales de persoanele care obțin informații suplimentare printr-un interviu locuiesc departe de centrele universitare. în profunzime cu solicitantul și/sau aparținătorii/ „Am fost și am explicat șefei de comisie [de evaluare] că nu am făcut nicio reclamație la 4.2 adresa acestor persoane și că este o faptă penală ceea ce s-a întâmplat, că s-au folosit de numele meu. Cu toate acestea, persoanele reclamate au fost trimise la reevaluare la o clinică universitară în București sau în Târgu Mureș, acum în plină pandemie. Au supus oamenii la cheltuieli și, mai ales, la riscuri de viață și moarte în baza unor reclamații mincinoase, așa cum le spusesem deja. În urma reevaluării, persoanele respective au primit tot handicap grav cu însoțitor… Acestea sunt abuzuri care ar trebui stopate.” (Interviu cu un ONG național, București) Capitolul 4 I 111 Există și județe cu numeroase suspiciuni privind și Scala de Evaluare Globală a Funcționării corectitudinea documentelor medicale sau (GAF/EGF).205 Unele județe utilizează scale de suspiciuni de fraudă, subiect tratat pe larg în din evaluare a activităților cotidiene standard (ADL) secțiunea 3.2: Obținerea documentelor medicale. și a activităților instrumentale cotidiene (IADL), Oricum, per total, pe o scală de la 1-deloc la 10-total, scale clinice ce apreciază nivelul de funcționare și, documentele medicale din dosare permit o evaluare anume, capacitatea de îndeplinire a activităților fidelă a afectărilor structurilor corpului și funcțiilor zilnice uzuale. Evaluarea psihologică este realizată organismului, la un nivel mediu de 8, precum și o prin raportarea la prevederile criteriile medico- evaluare comprehensivă și suficient de detaliată a psihosociale (Cap. 1 Funcții mentale). limitărilor activității persoanei, la un nivel mediu Ca și în cazul evaluării medicale, șefii SECPAH de 7,7, conform sondajului de opinie Q2B cu raportează un procent de 9,2% din totalul dosarelor, specialiștii SECPAH (Anexa 5. Tabel 1). în medie, în care evaluarea psihologică are concluzii/diagnostice vagi, neclare sau incomplete, 4.2.3. Evaluarea psihologică cu variații substanțiale între județe, de la virtual zero (în 11 județe) și un vârf de 75% (în 1 județ).206 Totuși, Evaluarea psihologică, în aproape toate SECPAH- doar 12 SECPAH-uri au dezvoltat o procedură urile studiate, este efectuată de psihologi clinicieni, pentru a gestiona astfel de situații. În practică, pentru majoritatea solicitanților, așa cum arată psihologul SECPAH poate efectua propria evaluare Figura 20.201 În fapt, din totalul dosarelor evaluate sau poate solicita o a doua evaluare externă. Din într-o lună, ponderea dosarelor care conțin un cauza costurilor ridicate ale evaluării psihologice raport/referat de evaluare psihologică este de circa oferite de un psiholog clinician cu drept de liberă 36%, majoritatea acestora (34%) fiind realizate de practică, unele județe acceptă o evaluare efectuată un psiholog clinician.202 Există un capitol/paragraf la Spitalul Județean sau la Centrul județean de în procedura generală (sau, mai rar, o procedură sănătate mintală.207 specifică aprobată) pentru evaluarea psihologică în Pentru copiii cu dizabilități, psihologii SECC 32 dintre cele 36 de SECPAH-uri studiate (Figura afirmă că nu pot obține întotdeauna date suficiente 20). din formularul de evaluare psihologică a copilului În acord cu reglementările în vigoare,203 completat de psihologul clinician, iar instrumentele principalele date204 în baza cărora se realizează recomandate pentru completarea acestor date (de evaluarea psihologică provin din documentele de exemplu, bateria de evaluare neuropsihologică la la dosar, în toate județele, precum și din interviuri copii de 3–12 ani, validată pe populație românească) cu solicitantul sau familia/reprezentantul acestuia pot fi utilizate doar de psihologi certificați pentru (în 33, respectiv 30 dintre cele 36 SECPAH-uri din utilizarea lor. Toți psihologii intervievați (SECPAH eșantion). În plus, 25 de SECPAH-uri utilizează și SECC) au menționat necesitatea unei proceduri de instrumente/teste standard de evaluare psihologică, evaluare psihologică unitare, specifice și detaliate, cu precădere MMSE (examen clinic standardizat care poate fi aplicată atât copiilor, cât și adulților, de evaluare a gradului de deteriorare cognitivă), chiar dacă instrumentele de evaluare vor fi diferite. 201 Șefii SECPAH din toate județele și sectoarele municipiului București au raportat că evaluarea psihologică este asigurată de psihologi (chiar dacă unii dintre aceștia nu sunt psihologi clinicieni), în conformitate cu HG nr. 268/2007, art. 48, lit. c. 202 Estimări referitoare la luna noiembrie 2020, pentru 21 județe și 4 sectoare ale municipiului București. Datele se referă la rapoarte/ referate de evaluare psihologică depuse de solicitant la dosar, efectuate de SECPAH/SEC sau ambele. 203 Instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă prevede că referințele pentru evaluarea psihologică se pot identifica în: fișe și/sau certificate/evaluări/referate/recomandări eliberate de psihologi cu drept de liberă practică; documente medicale; ancheta socială – modelul din anexa 6 la HG nr. 430/2008 – informații din pct. Evaluarea statutului senzorial și psihoafectiv al persoanei (probleme comportamentale). 204 În conformitate cu instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă, datele relevante privind evaluarea psihologică se referă la: (a) debutul afecțiunii – data și actul doveditor; (b) evoluția afecțiunii (de exemplu, frecvența episoadelor decompensatorii, tentative autolitice); (c) problemele comportamentale (agresiune, autoagresiune, acțiuni exagerate etc.) și (d) parametrii funcționali (de exemplu, cei evidențiați prin scorurile GAFS, MMSE etc.). 205 Scală clinică care măsoară impactul afecțiunilor psihiatrice asupra vieții unei persoane și a abilităților funcționării zilnice, pentru funcțiile de comportament social. 206 Deviație standard de 17,3%. Estimări referitoare la luna noiembrie 2020, pentru 30 județe și 3 sectoare ale municipiului București. 207 Vezi și secțiunea 3.2 cu privire la obținerea documentelor medicale și psihologice. 112 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 20: Evaluarea psihologică, conform șefilor SECPAH (număr de județe/sectoare) Instrumente/teste standard de evaluare psihologică 25 Sursa datelor Documentele de la dosar 36 Interviu cu solicitantul 33 Interviu cu reprezentatul/îngrijitorul solicitantului 30 Da, o procedură specifică (document distinct) 4 Procedură Da, parte din procedura generală de evaluare 28 Nu există 4 Da, în toate cazurile 24 Realizată de clinicieni? psihologi Da, în cele mai multe cazuri 10 Da, în unele cazuri 1 Nu 1 Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Prin urmare, în medie, pentru 17,5% din totalul de autonomie sau nevoia de sprijin cotidian. dosarelor cu raport/referat de evaluare psihologică Cu privire la existența unor instrumente clinică, șefii SECPAH raportează (în Q2A) nepotriviri specifice pe care le folosește SECPAH/SECC pentru între evaluarea psihologului (extern SECPAH) evaluarea funcționării din perspectiva psiho-socială și evaluarea psihologului din cadrul SECPAH.208 (activități și participare), 90% dintre specialiștii Proporția dosarelor cu nepotrivire referitor la SECC dau un răspuns pozitiv, spre deosebire de evaluarea psihologică variază semnificativ între 57% dintre specialiștii SECPAH.209 Oricum, în virtual zero (în 3 județe) și 11 județe cu o incidență de opinia acestora (în Q2B), documentele de la dosar peste 20%, 4 județe cu peste 40% și un județ cu 65%. și instrumentarul pentru evaluarea psihologică Cu toate acestea, doar 13 (din cele 36) SECPAH-uri permit și o evaluare din perspectiva psiho-socială dispun de o procedură aprobată (sau un paragraf la un nivel satisfăcător, cu scoruri medii de 7-8, pe în procedura generală de evaluare) pentru astfel o scală de la 1-deloc la 10-total (Anexa 5. Tabel 2). de situații. Cele mai frecvente afecțiuni la care apar astfel de nepotriviri de apreciere sunt dizabilitățile 4.2.4. Evaluarea socială psihice și intelectuale. Într-o evaluare complexă care ia în considerare În aproape toate SECPAH-urile (35 din 36 evaluarea gradului de autonomie/dependență participante la Q2A) evaluarea socială este a persoanei, instrumentele disponibile sunt încă asigurată de asistenți sociali, întotdeauna (în 29 limitate pentru efectuarea unei evaluări adecvate județe) sau în majoritatea cazurilor (în 6 județe), a persoanelor cu probleme cronice de sănătate așa cum prevede HG nr. 268/2007, art. 48, lit. a. mintală. Într-adevăr, unele persoane cu acest tip de Există un capitol/paragraf în procedura generală afecțiune pot desfășura activități de zi cu zi, cu toate (sau, mai rar, o procedură specifică aprobată) acestea, ele pot necesita o supraveghere permanentă, pentru evaluarea socială în 32 dintre cele 36 de care nu este încă bine reflectată în instrumentele de SECPAH-uri studiate; celelalte 4 SECPAH-uri nu evaluare. În abordarea medicală clasică, este relativ dețin o procedură pentru evaluarea socială. În mai ușor, deoarece persoana este diagnosticată cu o acord cu reglementările în vigoare,210 principalele boală psihică cronică și capacitatea sau incapacitatea date în baza cărora se realizează evaluarea socială de a lucra este evaluată, dar într-o abordare mai provin din ancheta socială depusă la dosar, în toate complexă devine mult mai dificil de evaluat gradul județele, precum și din interviuri cu solicitantul sau 208 Deviație standard de 17,6%. Estimări referitoare la luna noiembrie 2020, pentru 24 județe și 3 sectoare ale municipiului București. 209 Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=157) și a copiilor cu dizabilități (SECC, N=167), din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 210 Instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complex. Capitolul 4 I 113 familia/reprezentantul acestuia (în 32 dintre cele Astfel, în anchetele sociale existente, sunt mai 36 SECPAH-uri din eșantion).211 Ancheta socială degrabă nesatisfăcătoare informațiile privind:215 este întocmită de asistentul social sau persoana cu posibilitatea persoanelor cu dizabilități de a alege atribuții de asistență socială de la nivelul SPAS. locul în care locuiesc; adaptarea locuinței lor Potrivit sondajului SPAS (Q1), în toate tipurile (actuală și necesară); sprijinul necesar persoanelor de localități, cele mai multe anchete sociale cu dizabilități în vederea obținerii unei locuințe; urmează modelul cadru standard, pentru persoane veniturile și facilitățile locative ale persoanelor cu adulte, respectiv model cadru standard de anexă handicap, inclusiv costul handicapului în familia a factorilor de mediu evaluați din perspectiva persoanei respective și impactul acestuia asupra CIF, pentru copii.212 Modelul cadru de anchetă unui stil de viață decent, precum și ajutorul financiar socială pentru persoane adulte include o mare necesar pentru a permite persoanei respective să varietate de date privind solicitantul; date privind trăiască împreună cu familia și comunitatea lor. În reprezentantul legal al solicitantului; o secțiune privința serviciilor, datele deficitare au în vedere privind autonomia care evidențiază statutul oferta de servicii locale, accesul persoanelor cu funcțional al persoanei (activități zilnice, activități dizabilități la serviciile existente și nevoile acestora independente de autoîngrijire); o evaluare a stării privind accesul la serviciile de asistență medicală senzoriale și psiho-afective a persoanei; o analiză și de recuperare. Scorul general privind măsura în socială a locuinței, familiei, rețelei de prieteni și care datele din anchetele sociale permit specialiștilor vecini și a situației economice. În sfârșit, prezintă SECPAH o evaluare exactă a mediului fizic și social nevoile identificate și oferta corespunzătoare de al solicitantului este mai mic de 7 (pe o scală de la 1 servicii care pot răspunde nevoilor identificate, la 10) pentru cele care sunt efectuate de SPAS rurale urmate de concluzii și recomandări. O mare parte și sub 8 pentru cele efectuate de SPAS urbane. dintre aceste informații sunt preluate din CIF ca Echipele SECPAH intervievate menționează elemente specifice ale activităților și participării, adesea informațiile contradictorii pe care le găsesc precum și ale factorilor de mediu. O analiză în ancheta socială efectuată la SPAS, comparativ cu comprehensivă asupra anchetelor sociale realizate informațiile prezentate în scrisoarea medicului de de SPAS se găsește în subcapitolul 3.3. familie sau referatul medicilor specialiști (în special Cu privire la nivelul de completitudine și în ceea ce privește mobilitatea persoanei, funcțiile acuratețe a anchetelor sociale pentru persoane cognitive și vizuale etc.). De altfel, și echipele adulte, reprezentanții SPAS și specialiștii SECPAH SECPAH utilizează doar foarte rar instrumente oferă aprecieri diferite.213 În opinia reprezentanților pentru evaluarea comportamentului adaptativ, SPAS, anchetele sociale pe care le-au efectuat permit de exemplu kitul ABAS-II, care este calibrat pe o înțelegere „bună” sau „foarte bună” a situației populația României.216 Psihologii intervievați într- solicitantului în toate sferele vieții.214 În contrast, un focus grup separat au menționat necesitatea de a specialiștii SECPAH estimează completitudinea și suplimenta bateriile de testare utilizate în SECPAH acuratețea informațiilor din anchetele sociale cu cu unele care ar permite o mai bună evaluare a scoruri medii între 5 și 7 referitor la datele despre: capacităților de viață independentă. De asemenea, ancheta socială din dosar rareori • Locuințe/locuire, include informații complete despre contextul de • Situația economică a persoanei și viață a solicitantului, rețeaua lui de suport, rutina • Serviciile comunitare. zilnică sau opțiunile de stil de viață. O secțiune 211 Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 212 În acord cu HG nr. 430/2008 (Anexa 6) pentru persoane adulte, respectiv Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 (Anexa 6) pentru copii. 213 Principalii factori care influențează calitatea anchetelor sociale actuale se referă în principal la insuficiența personalului și la pregătirea insuficientă a personalului SPAS, precum și la îmbunătățirile de care are nevoie modelul cadru. Pentru mai multe detalii, vezi secțiunea 3.3.3. 214 Cu scoruri medii de completitudine și acuratețe între 8 și 9, pe o scală de la 1 la 10, pentru toate dimensiunile. Sondajul SPAS cu răspunsuri valabile din 65 SPAS, din 26 județe; nu sunt incluse sectoarele Bucureștiului deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. 215 Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=201), ianuarie-februarie 2021, din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București. 216 După cum se măsoară de ABAS-II, abilitățile adaptative sunt definite ca: acele abilități practice zilnice care sunt necesare pentru ca persoana să funcționeze și să corespundă cerințelor mediului înconjurător, incluzând aici și capacitatea de a avea grijă efectiv de propria persoană în mod independent, dar și interacțiunea cu alți oameni. Acest tip de instrumente de evaluare este adesea utilizat în procesele de certificare a persoanelor cu dizabilități din diferite țări ale lumii. 114 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII care ar trebui să reflecte punctul de vedere al respectiv între 100 și 522 dosare pe lună (în 8 județe solicitantului, cum ar fi temerile, preocupările, și 3 sectoare din București).217 Câteva observații sunt modul în care ar dori să trăiască, și ceea ce acesta utile: ar dori să facă în viitor, a fost printre îmbunătățirile • În primul rând, evaluarea vocațională se menționate mai frecvent în interviuri ca fiind realizează doar la solicitarea persoanei cu necesare în modelul cadru de anchetă socială. În dizabilități, în baza unei cereri pe care o același timp, în timpul anchetei sociale ar fi necesar depune la primăria din localitatea în a cărei să se analizeze dificultățile cu care se confruntă rază teritorială își are domiciliul/reședința persoana cu dizabilități, cu focus asupra factorilor sau la registratura DGASPC.218 În contextul contextuali și de mediu care ar putea acționa ca acestei reglementări, practicile județene diferă o resursă (facilitator) sau ca o barieră (obstacol) – semnificativ, de la județe în care evaluarea informații care ar fi utile dacă s-ar regăsi și în PIS/ vocațională nu se efectuează deloc, la județe PIRIS sub formă de recomandări, pentru a reduce unde se realizează pentru toți solicitanții de 18- la minimum sau a elimina barierele și pentru a 26 de ani sau, în unele județe, de 18-45 de ani (și valorifica/maximiza resursele disponibile. nu doar la cerere). Informații valoroase în acest sens pot fi solicitate • În al doilea rând, evaluarea vocațională și preluate din rapoartele de evaluare psihologică, se finalizează cu un certificat de orientare care ar trebui să evidențieze toate aspectele legate profesională în prea puține cazuri. Conform de resursele pe care le poate accesa o persoană reglementărilor, după ce evaluarea vocațională cu handicap, precum și dificultățile cu care se este realizată de SECPAH, concluziile și confruntă în mediul fizic, emoțional, social sau recomandările sunt înregistrate în Raportul de profesional, în viața de zi cu zi. O bază de date evaluare complexă care se trimite la CEPAH, comună, în care diverși profesioniști din domeniul iar comisia eliberează certificatul de orientare sănătății, membri ai echipei multidisciplinare vocațională. Conform raportărilor președinților (medic, psiholog, asistent social, psihopedagog), pe CEPAH în cadrul studiului instituțional Q3A, baza unei proceduri unitare specifice, ar completa majoritatea comisiilor nu eliberează certificat de toate aceste informații necesare (atât în rapoartele orientare profesională.219 de evaluare, cât și în PIS/PIRIS) - ar simplifica foarte mult inițiativa de îmbunătățire a procesului • În al treilea rând, întregul aranjament de evaluare complexă și intervenție. instituțional existent SECPAH – CEPAH – agenții județene de ocupare a forței de muncă 4.2.5. Evaluarea vocațională și a abilităților (AJOFM/ALOFM) nu oferă un sprijin real profesionale persoanelor cu dizabilități pentru a se integra pe piața muncii. Astfel, după ce CEPAH Evaluarea vocațională și a abilităților profesionale decide eliberarea certificatului de orientare nu este disponibilă în toate județele, ci doar în 25 profesională, Secretariatul CEPAH îl trimite județe și 4 sectoare din municipiul București, în solicitantului, dar nu îl trimite (automat) și către acord cu raportările șefilor SECPAH în cadrul serviciile publice de ocupare a forței de muncă studiului instituțional Q2A. Deci, 7 județe din (AJOFM/ALOFM). Între DGASPC și AJOFM/ cele studiate nu furnizează evaluare vocațională. ALOFM nu există protocoale de colaborare La nivelul celor 29 de SECPAH-uri care declară nici pentru realizarea evaluării și nici pentru că efectuează evaluare vocațională, circa 35% din preluarea persoanelor cu certificat de orientare totalul dosarelor evaluate de-a lungul unei luni profesională. Iar în cadrul AJOFM/ALOFM nu conțin o evaluare vocațională. Însă, discrepanțele există un specialist desemnat special să se ocupă între județe sunt foarte accentuate. Astfel, numărul de persoanele cu dizabilități, oferind servicii dosarelor care conțin o evaluare vocațională variază de asistență celor care doresc să intre pe piața de la virtual zero (în 6 județe), la 10-30 dosare muncii pentru a găsi și accesa din oferta de pe lună (în 5 județe și un sector din București), servicii existente pe cele mai potrivite. În schimb, 217 Un număr de 6 șefi SECPAH nu au furnizat estimări ale numărului de dosare care conțin evaluări vocaționale. Estimări referitoare la luna noiembrie 2020, pentru 25 județe și 4 sectoare ale municipiului București. 218 Un singur județ (BC) a declarat că eliberează certificatul de orientare profesională și fără o cerere expresă depusă de persoana în cauză, în baza evaluării vocaționale și a abilităților profesionale realizată de SECPAH (ca parte a evaluării complexe) și a interesului exprimat de persoana în cauză în cadrul interviului/interacțiunii cu SECPAH. 219 Vezi subcapitolul 5.3, secțiunea Certificatul de orientare profesională. Capitolul 4 I 115 persoana cu dizabilități odată ce primește altă parte, membrii CEPAH în cadrul sondajului certificatul de orientare profesională se poate de opinie Q3B au arătat că, în condițiile de prezenta la AJOFM/ALOFM și trebuie să caute resurse limitate și volum de muncă semnificativ, pe cont propriu variante de formare și intrare pe evaluarea vocațională și eliberarea certificatului piața muncii, eventual cu sprijin și din partea de orientare profesională reprezintă activități rețelei familiale și de prieteni. Un singur județ marginale pentru că „se suprapun cu atribuțiile (DB) a semnalat un exemplu de bună practică – altor instituții de profil”,221 respectiv serviciile de un centru de orientare și formare profesională ocupare (AJOFM/ALOFM). creat de DGASPC. • În al cincilea rând, în alte țări, evaluarea vocațională nu face parte din demersul de evaluare a dizabilității, ci din cel de evaluare a nevoilor persoanelor cu dizabilități. Prin 4.3 urmare, este realizată de specialiști dedicați ce folosesc instrumente și metodologii specifice, pentru a identifica toate serviciile care pot oferi sprijinul adecvat pentru intrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii. Faptul că, în România, evaluarea vocațională se realizează superficial (sau deloc) se observă și la nivelul „Persoana așteaptă până sosește certificatul Programului individual de reabilitare și de orientare profesională de la Secretariatul integrare socială (PIRIS) și al Planului individual CEPAH. Odată ce obține certificatul de orientare de servicii (PIS). Astfel, în cele mai multe cazuri, profesională, persoana intră în evidența centrului de planurile individualizate PIRIS și PIS nu reflectă orientare și formare profesională din cadrul DGASPC. în mod adecvat rezultatele evaluării vocaționale, Persoana va beneficia de servicii de asistență și secțiunile privind activitățile profesionale sprijin, precum și de servicii de mediere socială, (ca și cele educaționale) fiind cel mai adesea pentru a identifica variante de formare și intrare pe necompletate (vezi analiza din capitolul 6). piața muncii”. (Membrii CEPAH, citat din chestionare Mai mult, nici datele privind evaluarea vocațională Q3B) și certificatul de orientare profesională nu sunt înregistrate sistematic, monitorizate și analizate O cooperare mai strânsă cu ANOFM/AJOFM ar pentru a fundamenta pentru a îmbunătăți politicile fi foarte utilă, în special ținând cont de faptul că de ocupare pentru persoanele cu dizabilități. în cadrul ANOFM au fost înființate 20 de centre Într-o mică parte dintre SECPAH-urile studiate, de consiliere profesională pentru persoanele evaluarea vocațională este efectuată întotdeauna de cu dizabilități, unde mulți dintre consilierii tipurile de specialiști prevăzute în legislație,222 așa de orientare a carierei au fost chiar instruiți cum arată Figura 21. În cele mai multe cazuri, este în limbajul mimico-gestual pentru a putea realizată de un psihopedagog, dar sunt numeroase și comunica cu persoanele cu handicap auditiv. SECPAH-urile (10 din 29) în care o parte importantă din dosare sunt evaluate de alte tipuri de specialiști, • În al patrulea rând, președinții CEPAH afirmă că menționate în Figura 21, iar în unele județe chiar de numărul de certificate de orientare profesională membri SECPAH cu alte specializări (asistent social este atât de mic fie pentru că SECPAH-urile nu sau medic, vezi și secțiunea 9.2.1). efectuează evaluarea vocațională, fie pentru că interesul persoanei față de orientare profesională Există un capitol/paragraf în procedura (sau alte servicii legate de piața muncii) nu este o generală (sau, mult mai rar, o procedură specifică temă de analiză sistematică pentru specialiști (ci aprobată) pentru evaluarea vocațională în doar 19 se consideră dovedit doar prin cererea expresă dintre cele 29 de SECPAH-uri care furnizează acest pe care persoana o depune la primărie).220 Pe de tip de evaluare. 220 Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 19 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 221 Membru CEPAH, citat dintr-un chestionar Q3B. 222 HG nr. 268/2007, art. 48, lit. d. 116 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 21: Cine efectuează evaluarea vocațională sau a abilităților profesionale, conform șefilor SECPAH (număr) 13 6 6 4 4 2 2 1 1 Nu Da, în unele Da, în cele Da, Psihologi cu Psihologi Consilieri de Specialist Specialist cazuri mai multe întotdeauna specializare cu alte orientare în în evaluare în angajare cazuri în psihologia specializări carieră vocațională asistată (COR muncii și (COR 263506) 263507) organizațională Evaluare vocațională realizată de psihopedagogi, instructori de Evaluare vocațională realizată de alte tipuri de specialiști educație sau pedagogi de recuperare (HG 268/2007, art. 48, lit. d) Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 25 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. În acord cu reglementările în vigoare,223 permit doar o evaluare puțin satisfăcătoare principalele date224 în baza cărora se realizează din perspectiva psiho-socială, atât cu privire evaluarea vocațională provin din ancheta socială la limitările de activitate, cât și la restricțiile de întocmită de SPAS, în 23 (din 29) județe, și, mai participare sau la factorii de mediu care pot acționa ales, din interviuri cu solicitantul sau familia/ ca bariere sau facilitatori în sfera muncii. Aceasta reprezentantul acestuia (în 26 județe). Dosarul este opinia dominantă exprimată de specialiștii profesional (competențele și experiența profesională SECPAH în sondajul de opinie Q2B, așa cum arată dobândită în mediul formal, informal și nonformal) datele disponibile în Anexa 5. Tabel 3.225 Oricum, este folosit doar de 7 SECPAH-uri. rezultatele evaluării vocaționale nu sunt, în general, În majoritatea SECPAH-urilor nu sunt utilizate incluse în recomandarea finală de încadrare în grad instrumente specifice pentru evaluarea vocațională și tip de handicap. și a abilităților profesionale, fiecare specialist utilizând propriile instrumente. Totuși, DGASPC 4.2.6. Evaluarea nivelului de educație dețin bateriile de teste CASPER, validate pe populația României în 2011, iar în 2013 specialiști Acesta este al doilea tip de evaluare (după cea din cadrul fiecărui SECPAH au fost formați în vocațională) care are impact minimal asupra utilizarea acestor teste. Însă, în cadrul studiului recomandării finale de încadrare în grad și tip de instituțional Q2A, doar 6 șefi SECPAH au raportat că handicap. Motivul principal este că evaluarea utilizează instrumente/teste standard de evaluare educațională alături de evaluarea vocațională vocațională, iar dintre aceștia, numai două județe sunt, de regulă (în alte țări), componente ale evaluării nevoilor persoanelor cu dizabilități și au menționat bateriile de teste CASPER. O analiză nu ale demersului de evaluare a dizabilității. Așa a motivelor subutilizării acestor instrumente ar cum evaluarea vocațională are rolul de a înțelege putea contribui la îmbunătățirea modului în care se parcursul profesional și de a identifica cele mai desfășoară evaluarea vocațională în teritoriu. bune modalități de a (re)conecta persoana la piața În prezent, documentele de la dosar și muncii, evaluarea educațională se focusează pe instrumentele folosite pentru evaluarea vocațională identificarea celor mai adecvate servicii/activități 223 Instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă prevede că referințele pentru evaluarea vocațională se pot identifica în: fișe/certificate de calificare profesională recomandări eliberate de instituții abilitate; ancheta socială – modelul din anexa 6 la HG nr. 430/2008. 224 În conformitate cu instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă, datele relevante privind evaluarea vocațională se referă la: (a) interesele persoanei; (b) nivelul de calificare profesională. Evaluarea vizează posibile recomandări pentru orientarea sau reorientarea școlară-profesională sau contactarea AJOFM pentru sprijin în vederea obținerii unui loc de muncă. 225 Scoruri medii între 4,81 și 6,36, pe o scală de la 1 la 10. Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 4 I 117 pentru a sprijini persoana să-și atingă potențialul vârsta de 18 ani și peste) cu CES sunt informați maxim și aspirațiile în sfera educației. Ambele și consiliați să solicite un astfel de certificat; tipuri de evaluare sunt, în consecință, proiectate măsura în care tinerii cu CES beneficiază de pentru a identifica cele mai potrivite măsuri pentru o evaluare a cerințelor educaționale speciale a minimiza limitările de activitate și restricțiile și primesc certificatul de orientare școlară și de participare, pornind de la factorii de mediu și profesională din partea SECPAH (vezi și analiza personali care pot acționa ca bariere sau facilitatori. din secțiunea 8.4). În România, evaluarea nivelului de educație nu • În opinia specialiștilor SECPAH, o evaluare este disponibilă în toate județele, ci doar în 27 județe educațională ar fi necesară nu doar pentru și 3 sectoare din municipiul București, conform tinerii cu dizabilități care urmează o formă raportările șefilor SECPAH în cadrul studiului de învățământ preuniversitar, ci și pentru cei instituțional Q2A.226 La nivelul acestor 30 de înscriși într-o formă de învățământ universitar SECPAH-uri, aproximativ 61% din totalul dosarelor (cu un scor mediu de 3,2, pe o scală de la 1-deloc evaluate de-a lungul unei luni conțin o evaluare necesară la 5-foarte necesară).228 educațională, cu discrepanțe marcante între județe. • Conform prevederile legale,229 concluziile și Astfel, numărul dosarelor care conțin o evaluare recomandările evaluării nivelului de educație educațională variază de la virtual zero (în 3 județe), pot cuprinde: finalizarea studiilor, după caz; la 10-20 dosare pe lună (în 3 județe), respectiv între „A doua șansă”; sau programe alternative de 100 și 631 dosare pe lună (în 17 județe și 3 sectoare educație. Însă, similar evaluării vocaționale, și din București).227 în cazul educației, aranjamentul instituțional • Oricum, în majoritatea județelor, SECPAH- existent SECPAH – CEPAH – Inspectorate școlare urile realizează evaluarea nivelului de educație județene (ISJ/CJRAE) – unități de învățământ pentru un număr mai mare de dosare decât – AJOFM – furnizori de formare nu facilitează în cazul evaluării vocaționale. O explicație participarea persoanelor cu dizabilități la vine din faptul că evaluarea nivelului de educație. Spre exemplu, programul național „A educație este, adeseori, limitată la înregistrarea doua șansă” pentru completarea învățământului nivelului de educație completat de solicitant. obligatoriu (școală primară și gimnaziu) este De asemenea, spre deosebire de evaluarea disponibil la nivel național, resursele necesare vocațională, evaluarea nivelului de educație nu pentru organizarea claselor „A doua șansă” fiind trebuie finalizată cu o recomandare privind un planificate de la un an școlar la altul de către ISJ- certificat de orientare școlară. Prin urmare, date uri, în funcție de solicitările din partea școlilor, referitoare la certificatele de orientare școlară nu în baza unor liste de potențiali beneficiari (în sunt colectate sistematic. complianță cu finanțarea pe elev). SECPAH • De asemenea, nu se colectează date privind are responsabilitatea de a realiza evaluarea tinerii (de 18 ani și peste) cu cerințe vocațională, dar nu întocmește în timp util o listă educaționale speciale (CES). Spre exemplu, nu de potențiali beneficiari pe care să o transmită se monitorizează situația tinerilor cu CES care către unitățile de învățământ sau către ISJ, astfel până la împlinirea vârstei de 18 ani aveau un încât planificarea claselor de „A doua șansă” certificat de orientare școlară și profesională să țină cont și să înregistreze direct persoanele emis de CJRAE/CMBRAE. Odată ce ajung la 18 cu dizabilități care își exprimă dorința de a ani și fac transferul de la copii la adulți, tinerii participa la acest program. Aceeași situație și cu CES nu se mai pot adresa CJRAE/CMBRAE, în cazul persoanelor care ar dori să urmeze ci pot să obțină certificatul de orientare școlară cursuri vocaționale, nu există un mecanism de și profesională doar, la cerere, ca parte a referire instituțională către AJOFM și furnizorii evaluării educaționale efectuate de SECPAH. de formare. În actualul context, solicitantul, în Nu există cerințe legale și nici un mecanism cel mai bun caz, obține certificatul de orientare de monitorizare referitor la niciunul dintre școlară și profesională și apoi trebuie să următoarele aspecte: măsura în care tinerii (cu caute și să găsească pe cont propriu variante educaționale viabile, iar apoi să întocmească 226 Deci, 5 județe și un sector din București, dintre cele studiate, nu furnizează evaluare educațională. 227 Un număr de 4 șefi SECPAH nu au furnizat estimări ale numărului de dosare care conțin evaluări ale nivelului de educație. Estimări referitoare la luna noiembrie 2020, pentru 23 județe și 3 sectoare ale municipiului București. 228 Sursa: Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=146), din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 229 Instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă. 118 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII alte dosare sau aplicații și să facă alte drumuri pentru participarea persoanelor cu dizabilități pentru a putea participa la acestea. Procesul la educație. Faptul că, evaluarea educațională este atât de complex și implică un nivel bun se realizează mai degrabă formal (sau deloc) de informare, capacitatea de a interacționa cu se observă și la nivelul Programului individual instituții/organizații diverse, precum costuri de reabilitare și integrare socială (PIRIS) și al pe care doar o mică parte dintre persoanele cu Planului individual de servicii (PIS). Astfel, în dizabilități și le permit. cele mai multe cazuri, planurile individualizate • În fine, în România, evaluarea nivelului PIRIS și PIS nu reflectă în mod adecvat rezultatele de educație nu are la bază instrumente și evaluării educaționale, secțiunile privind metodologii specifice, pentru a identifica activitățile educaționale (ca și cele profesionale) toate serviciile care pot oferi sprijinul adecvat fiind cel mai adesea necompletate (vezi analiza din capitolul 6). Figura 22: Evaluarea nivelului de educație, conform șefilor SECPAH (număr) 30 27 28 26 17 12 13 9 6 3 3 0 Nu Da, în unele Da, în cele mai Da, Nu Da, parte din Anchetă Interviu cu Interviu cu Intrumente cazuri multe cazuri întotdeauna procedura socială solicitantul reprezentantul standardizate generală de efectuată de solicitantului evaluare SPAS Evaluarea nivelului de educație asigurată de Procedură pentru evaluarea Sursa datelor folosite în evaluarea nivelului de educație psihopedagogi, instructori de educație sau pedagogi de nivelului de educație recuperare (HG 268/2007, art. 48, lit. e) Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 27 județe și 3 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Într-o mică parte dintre SECPAH-urile studiate, solicitantul sau familia/reprezentantul acestuia. evaluarea nivelului de educație este efectuată Utilizarea unor instrumente specifice standardizate întotdeauna de tipurile de specialiști prevăzute în pentru evaluarea educațională a fost menționată legislație,230 așa cum arată Figura 22. În cele mai de doar 3 șefi SECPAH, și anume fișa de evaluare multe cazuri, este realizată de un psihopedagog, psihopedagogică. În general însă, fiecare specialist dar sunt numeroase și SECPAH-urile (12 din 30) în utilizează propriile instrumente sau nu folosește care o parte importantă din dosare sunt evaluate de nici un instrument de evaluare, ci doar notează alte tipuri de specialiști, în special de psihologi sau nivelul de educație completat de solicitant. asistenți sociali (vezi și secțiunea 9.2.1). Datele din Anexa 5. Tabel 4 arată că, în opinia Există un capitol/paragraf în procedura specialiștilor SECPAH, instrumentele folosite generală pentru evaluarea educațională în doar pentru evaluarea educațională permit doar o 17 dintre cele 30 de SECPAH-uri care furnizează evaluare puțin satisfăcătoare din perspectiva psiho- acest tip de evaluare (Figura 22). În acord cu socială, atât cu privire la limitările de activitate, reglementările în vigoare,231 principalele date232 în cât și la restricțiile de participare sau la factorii de baza cărora se realizează evaluarea educațională mediu care pot acționa ca bariere sau facilitatori în provin din ancheta socială întocmită de SPAS, în sfera educației.233 27 (din 30) județe, și, mai ales, din interviuri cu 230 HG nr. 268/2007, art. 48, lit. e. 231 Instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă prevede că referințele pentru evaluarea educațională se pot identifica în: fișe/certificate/recomandări eliberate de instituțiile de învățământ; ancheta socială – modelul din anexa 6 la HG nr. 430/2008 – pct. I. 232 În conformitate cu instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă, datele relevante privind evaluarea educațională se referă la: (a) tipul de învățământ (de masă/special); (b) nivelul de studii; studii finalizate sau nu; motivul abandonului școlar. 233 Scoruri medii între 5,56 și 6,52, pe o scală de la 1 la 10. Sursa: Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul Capitolul 4 I 119 4.2.7. Evaluarea abilităților și a nivelului în vigoare,237 principalele date care stau la baza de integrare socială (gradul de evaluării nivelului de integrare socială provin din surse multiple, cu precădere ancheta socială dependență) întocmită de SPAS, în 33 (din 34) județe, interviuri Evaluarea abilităților și a nivelului de integrare cu solicitantul sau familia/reprezentantul acestuia socială este al treilea domeniu obligatoriu, alături (în 33, respectiv 30 județe) și evaluarea psihologică de evaluarea vocațională și de cea a nivelului de (în 24 județe). educație, cu un impact minimal asupra recomandării Reglementările238 legale prevăd că datele finale de încadrare în grad și tip de handicap. Toate relevante privind evaluarea abilităților și a nivelului aceste trei tipuri de evaluare furnizează informații de integrare socială (gradul de dependență) din perspectiva psiho-socială, care ar putea fi se referă la: (a) procesul de integrare socială, relevante și ar putea influența încadrarea în grad definit ca interacțiunea între individ și mediul de handicap, dacă aceasta ar fi bazată pe principiile social, prin intermediul căreia se realizează un CIF si dacă ar exista o metodologie riguroasă echilibru funcțional al părților;239 (b) dacă persoana de combinare a acestor informații cu rezultatele desfășoară sau nu activități lucrative care presupun evaluării medicale și psihologice. Cum însă în interacțiunea cu alte persoane; (c) persoana dezvoltă România aceste două condiții nu sunt satisfăcute, și menține relații interpersonale (permanente sau cele trei tipuri de evaluare au în comun faptul ocazionale): are sau nu relații cu familia, prietenii, că reprezintă componente ale evaluării nevoilor vecinii; (d) persoana face parte sau nu din cluburi persoanelor cu dizabilități și nu ale demersului sportive/culturale. de evaluare a dizabilității. Ceea ce diferențiază Dintre aceste date relevante pentru evaluarea evaluarea nivelului de integrare este faptul că, gradului de dependență, doar unele informații în România, aceasta joacă un rol semnificativ din anchetele sociale întocmite de SPAS sunt în recomandarea (de către SECPAH), respectiv satisfăcătoare atât pentru solicitanții din localitățile stabilirea (de către CEPAH) dreptului la asistent rurale, cât și pentru cei din urban, susțin specialiștii personal și, uneori, a altor servicii precum îngrijirea SECPAH. Figura 23 (și Anexa 5. Tabel 5) arată în centre rezidențiale, centre de zi sau la domiciliu. că informațiile satisfăcătoare se referă la auto- În România, evaluarea nivelului de integrare îngrijire, auto-gospodărire, utilizarea mijloacelor socială nu este disponibilă în toate județele, ci doar în de comunicare, mobilitate, relațiile intime și rețelele 30 județe și 4 sectoare din municipiul București (din de suport, care au scoruri medii peste 7, pe scala totalul de 36), conform raportările șefilor SECPAH de la 1 la 10. Spre deosebire, informațiile privind în cadrul studiului instituțional Q2A.234 În cadrul participarea la educație, muncă, activități de timp celor mai multe SECPAH-uri,235 evaluarea nivelului liber, activități civice, culturale sau ale comunității, de integrare socială este responsabilitatea comună precum și cele despre atitudinile familiei, vecinilor a 2-4 specialiști, de regulă, psihologul și asistentul și a comunității față de solicitant sunt puțin social, dar există și județe în care este desfășurată satisfăcătoare (au scoruri medii sub 7, pe o scală de de un psihopedagog, pedagog de recuperare și, la 1 la 10). mai rar, medici sau alți specialiști (vezi și secțiunea Aceeași instrucțiune ANPD240 menționează că 9.2.1).236 Totuși, un capitol/paragraf dedicat în scopul evaluării este de a formula recomandări procedura generală pentru evaluarea nivelului de care vizează identificarea unui grup de suport, integrare socială a fost dezvoltat de doar 18 (din îndrumarea către servicii de consiliere socială sau cele 34) SECPAH-uri. În acord cu reglementările programe de educație. Nu este clar motivul pentru serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 234 Deci, 2 județe dintre cele studiate au declarat că nu furnizează evaluare nivelului de integrare socială. 235 În conformitate cu HG nr. 268/2007, art. 48, lit. f. 236 În studiul instituțional Q2A, dintre cele 34 de SECPAH-uri care desfășoară evaluarea nivelului de integrare socială, 27 de șefi au raportat că aceasta este asigurată de psihologi, 21 au menționat asistenți sociali, 13 au răspuns psihopedagogi, 4 au declarat pedagogi de recuperare, iar 2 au numit alți specialiști. Datele sunt consistente cu cele raportate de șefii SECPAH în tabloul participării la activități a personalul SECPAH care a colectat informații cu privire la sarcinile specifice pe care le îndeplinește fiecare angajat în parte, unde lista de sarcini a fost alcătuită în acord cu Procedura-cadru națională (Anexă la Ordinul nr. 2298/2012). 237 Instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă prevede că referințele pentru evaluarea nivelului de integrare social se pot identifica în: ancheta socială – modelul din anexa 6 la HG nr. 430/2008; alte documente. 238 Instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă. 239 Legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, art. 6, lit. dd. 240 Instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă. 120 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII care concluziile/recomandările de includere în cel mai adesea la stabilirea dreptului la asistent programe de educație trebuie incluse la evaluarea personal sau a unei măsuri de protecție (admiterea gradului de dependență și nu la evaluarea nivelului în centre rezidențiale sau de zi, plasarea la un de educație. Dar, mai important, în practică, asistent personal profesionist sau acordarea de evaluarea nivelului de integrare socială servește servicii de îngrijire la domiciliu). Figura 23: Măsura în care datele obținute din anchetele sociale trimise de SPAS-urile rurale și urbane sunt suficiente astfel încât să permită o evaluare detaliată și corectă a nivelului de integrare socială (gradul de dependență), conform opiniilor specialiștilor SECPAH (valori medii, pe o scală de la 1-deloc la 10-total) Auto-îngrijire 8.4 7.6 Auto-gospodărire 8.3 7.5 Utilizarea mijloacelor de comunicare 8.3 7.6 Mobilitate și ajutoarele necesare cu dispozitive asistive 7.9 7.3 Relații intime și rețele de suport 7.7 7.2 Participarea la educație, muncă, activități de timp liber 7.4 6.7 Activități civice, culturale, alte activități în comunitate 6.8 6.0 Atitudinile familiei, vecinilor și a comunității față de PAH 6.8 0.0 2.0 4.0 6.0 8.0 10.0 Datele obținute din anchetele sociale trimise de SPAS-urile din URBAN Datele obținute din anchetele sociale trimise de SPAS-urile din RURAL Sursa: Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: Vezi și Anexa 5. Tabel 5. PAH = persoană adultă cu handicap. 4.2.8. Stabilirea concluziilor și opinia specialiștilor SECPAH (Anexa 5), atât recomandărilor evaluării complexe a afectărilor structurilor corpului și funcțiilor organismului, cât și a limitărilor de activitate și a Secțiunile anterioare au arătat deja că evaluarea restricțiilor de participare. complexă în vederea încadrării în grad de handicap • Datele pentru evaluarea socială nu sunt culese cuprinde, în majoritatea județelor și pentru cei sistematic și uniform, deși provin predominant mai mulți solicitanți, toate cele șase domenii obligatorii,241 fiind realizată de specialiști relevanți, din anchetele sociale care sunt întocmite de în baza unui volum impresionant de date furnizate majoritatea SPAS-urilor pe baza modelului de solicitant în dosarul de cerere. Alături de cadru prevăzut în legislație.242 În estimarea documentele medicale și psihologice, principalele specialiștilor SECPAH, completitudinea și surse de date folosite de SECPAH sunt ancheta acuratețea informațiilor este nesatisfăcătoare socială întocmită de SPAS și interviul cu solicitantul în special referitor la locuințe/locuire, situația și familia/reprezentantul acestuia. Totuși, așa cum economică a persoanei și serviciile comunitare. rezultă din secțiunile de la 4.2.1 la 4.2.7, datele au De asemenea, echipele SECPAH intervievate unele limitări importante, și anume: menționează adesea informațiile contradictorii pe care le găsesc în ancheta socială comparativ cu • Datele pentru evaluarea medicală și psihologică, informațiile prezentate în scrisoarea medicului deși marcate uneori de inconsistențe sau de familie sau referatul medicilor specialiști concluzii/ diagnostice vagi ori neclare, (în special în ceea ce privește mobilitatea permit o evaluare la un nivel satisfăcător, în 241 Așa cum prevede legislația, HG nr. 268/2007, art. 48. 242 HG nr. 430/2008, Anexa 6. Capitolul 4 I 121 persoanei, funcțiile cognitive și vizuale etc.). În Evaluarea complexă realizată de SECPAH plus, ancheta socială din dosar rareori include se finalizează cu un set de documente care se informații complete despre contextul de viață transmit către CEPAH pentru decizia finală privind a solicitantului, rutina zilnică, opțiunile de stil încadrarea în grad de handicap, și anume: de viață sau dificultățile cu care se confruntă, cu Raportul de evaluare complexă ce conține: (1) focus asupra factorilor contextuali și de mediu care ar putea acționa ca o resursă (facilitator) sau a. Concluziile și recomandările pentru fiecare ca o barieră (obstacol). Mai mult, din modelul dintre domeniile de evaluare; cadru de anchetă socială lipsește o secțiune b. Propunerea privind încadrarea sau care ar trebui să reflecte punctul de vedere al neîncadrarea în grad de handicap; persoanei cu dizabilități, cum ar fi temerile, c. Propunerea privind orientarea profesională preocupările, modul în care ar dori să trăiască, și și Certificatul de orientare profesională; ceea ce solicitantul ar dori să facă în viitor. d. Propunerea privind luarea unei măsuri de • Datele pentru evaluarea vocațională, cea protecţie; a nivelului de educație și cea referitoare la e. Decizia de a acorda serviciul de asistent abilitățile și nivelul de integrare socială (gradul personal pentru persoana cu handicap grav de dependență) sunt colectate sporadic și neuniform, deși fac parte din anchetele sociale Programul individual de reabilitare și integrare (2) bazate pe modelul cadru. În opinia specialiștilor socială (PIRIS) și, în unele cazuri, (3) Planul SECPAH (Anexa 5), aceste date permit doar o individual de servicii (PIS). evaluare puțin satisfăcătoare din perspectiva Recomandările SECPAH sunt decise în echipă psiho-socială, atât cu privire la limitările de (Tabel 9). Cu toate acestea, 21 dintre cei 36 șefi activitate, cât și la restricțiile de participare sau SECPAH care au răspuns la chestionarul Q2A au la factorii de mediu care pot acționa ca bariere raportat că în ceea ce privește stabilirea propunerii sau facilitatori. privind încadrarea sau neîncadrarea în grad Nu există instrumente sau metodologii specifice de handicap există un membru al echipei care pentru analiza datelor și nici norme clare cu privire contribuie mai mult decât ceilalți, și anume medicul la datele ce trebuie utilizate/analizate pentru fiecare de specialitate. Toate celelalte recomandări ale domeniu de evaluare în parte.243 Deși evaluarea SECPAH sunt stabilite în echipă, în majoritatea complexă este o evaluare multicriterială nu sunt județelor, dar nu în toate. Spre exemplu, 10 șefi prevăzute ponderi specifice și nici reguli care să SECPAH declară că, în județul lor, rolul principal stabilească cu claritate contribuția fiecărui domeniu în stabilirea concluziilor și recomandărilor din la rezultatul final al evaluării. Prin urmare, datele Raportul de evaluare complexă revine medicului sunt utilizate și analizate diferit de la un județ la de specialitate. Sau, 16 șefi de SECPAH arată că, altul și, uneori, de la un specialist la altul, mai ales în echipele lor, propunerea privind orientarea că o mare parte dintre SECPAH-uri nu au dezvoltat profesională și Certificatul de orientare profesională proceduri specifice de lucru în această privință. revin psihopedagogului (în 8 județe), psihologului În consecință, practicile dominante sunt de a (în 5 județe) sau unui alt specialist (în 3 județe), fapt stabili recomandarea finală de încadrare în grad de ce este în acord cu reglementări. În mod similar, în handicap cu precădere pe baza datelor cuantificabile, 14 județe, propunerea privind luarea unei măsuri percepute de specialiștii SECPAH a avea cel mai de protecție este responsabilitatea unui asistent ridicat nivel de completitudine și acuratețe, care social sau, mai rar, a unui medic. De asemenea, 9 sunt în principal datele medicale și psihologice. șefi SECPAH arată că decizia de a acorda dreptul Spre deosebire, datele „soft” referitoare la nivelul de la asistent personal pentru persoanele cu handicap funcționare a persoanei au, în majoritatea județelor, grav este luată în principal de medic (în 6 județe) un impact limitat asupra evaluării finale. sau de un asistent social (în 3 județe). 243 Singurele orientări disponibile apar în instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă. 122 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Tabel 9: Cum sunt stabilite recomandările și propunerile SECPAH, conform șefilor SECPAH (număr) 1. Există un membru al echipei 2. Există un domeniu (cu o anumită specializare) de evaluare care care contribuie mai mult decât „cântărește mai ceilalți? greu”? În procesul de stabilire a următoarelor aspecte ... Da Nu Da Nu Concluziile și recomandările din Raportul de evaluare 10 25 26 9 complexă Propunerea privind încadrarea sau neîncadrarea într-un 21 13 26 9 grad de handicap Propunerea privind orientarea profesională și 16 20 15 21 Certificatul de orientare profesională Propunerea privind luarea unei măsuri de protecție 14 21 17 19 Programul individual de reabilitare și integrare socială 2 32 3 30 (PIRIS) Planul individual de servicii (PIS) 2 27 2 27 Decizia de a include serviciul de asistent personal în PIS 9 22 10 21 pentru persoana cu handicap grav Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: Suma celulelor pe linie/întrebare trebuie să fie 36, acesta fiind numărul total de șefi SECPAH care au participat la Q2A. În cazul sumelor mai mici, diferența până la 36 reprezintă non-răspunsuri sau situații în care SECPAH nu realizează activitățile respective, așa cum este în cazul MTR6. Planul individual de servicii (PIS) ce se întocmește doar în unele județe din țară. De asemenea, Tabelul 9 arată că există și câte un medicale (în 7 județe), sociale (în 1 județ) sau cea domeniu de evaluare care „cântărește mai greu” a abilităților și nivelului de integrare socială (în 2 în decizia referitoare la anumite propuneri ale județe). SECPAH. Stabilirea concluziilor și recomandărilor Prin urmare, (i) practicile actuale privind din Raportul de evaluare complexă are la bază stabilirea recomandărilor SECPAH diferă preponderent evaluarea medicală, în 26 dintre cele semnificativ între județe; (ii) propunerea de 36 de SECPAH-uri studiate. Similar, propunerea încadrare sau neîncadrare în grad de handicap, de încadrare sau neîncadrare în grad de handicap care este transmisă către CEPAH, este primordial este fundamentată predominant pe rezultatele luată de medicul de specialitate; și (iii) evaluarea evaluării medicale. Propunerea privind orientarea medicală furnizează elementele cheie în stabilirea profesională se formulează în principal în funcție concluziilor și recomandărilor din Raportul de de evaluarea vocațională (în 9 județe), dar și de evaluare complexă. Focus grupurile cu specialiști evaluarea nivelului de educație (în 4 județe), de cea SECPAH au confirmat aceste date raportate de șefii socială (1 județ) sau chiar psihologică (1 județ).244 SECPAH în chestionarele Q2A. Propunerea privind luarea unei măsuri de protecție, Dat fiind rolul central al medicului în cadrul de asemenea, este decisă în funcție de un anume domeniu de evaluare în 17 județe, care însă poate echipei SECPAH este foarte relevant să reiterăm fi evaluarea socială (în 12 județe), medicală (în 2 faptul că majoritatea acestora sunt fie medici județe), psihologică (în 2 județe) sau cea a abilităților generaliști, fie medici de familie. Așa cum am arătat, sociale și a nivelului de integrare (în 1 județ). Însă, evaluarea medicală este realizată de SECPAH în în majoritatea județelor (19 din 36 în eșantion), toate județele și sectoarele municipiului București. propunerea privind luarea unei măsuri de protecție Prin urmare, 100% dintre solicitanți beneficiază se ia după considerarea rezultatelor evaluării din de o evaluare medicală. Dar, doar circa 5% dintre mai multe domenii. Acordarea dreptului la asistent solicitanți au o evaluare din partea unui medic personal se face în primul rând în baza evaluării specialist în expertiză medicală a capacității de 244 În celelalte 21 dintre cele 36 județe în eșantion, propunerea privind orientarea profesională se ia în baza concluziilor din mai multe domenii de evaluare. Capitolul 4 I 123 muncă (solicitată de SECPAH sau nu). Și doar 5% În contrast, în România, având în vedere variația au inclusă în dosar o evaluare realizată de medic substanțială dintre județe, diferitele compoziții ale specialist de medicină fizică și de reabilitare. Mai echipelor SECPAH, diferitele proceduri de colectare mult, dintre cele 36 SECPAH-uri studiate, numai a informațiilor și diferitele abordări ale procesului 4 servicii colaborează cu un medic specializat decizional final (decizie comună a echipei SECPAH în expertiză medicală a capacității de muncă, versus decizie unică a medicului), nu se poate din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice, și estima la nivel național dacă și în ce măsură un singur SECPAH colaborează cu un medic de informațiile privind funcționarea și contextul de specialitatea medicină fizică și de reabilitare. Deși viață al persoanei joacă vreun rol procedural în nu există vreo cerință legală ca serviciile de evaluare evaluarea complexă. În plus, nici nu există vreo pentru persoane adulte să angajeze, colaboreze sau metodologie sau procedură care să garanteze că solicite evaluări din partea unor medici cu aceste informațiile privind funcționarea au vreun impact două specializări, aceste date sunt foarte relevante asupra evaluării finale. din perspectiva CIF, deoarece aceste specialități Este absolut necesar să se definească și să medicale au abordări aliniate la modelul CIF. se implementeze noi proceduri de evaluare În concluzie, procedura de evaluare și și încadrare în grad de handicap, fondate pe instrumentele utilizate în evaluarea complexă principiile CIF. În momentul de față, procedurile de realizată de SECPAH nu sunt aliniate la principiile evaluare și încadrare în grad de handicap nu sunt CIF. Potrivit modelului funcționării și dizabilității întotdeauna clare sau uniforme la nivelul județelor. CIF, funcționarea și dizabilitatea sunt rezultatul Este important de subliniat faptul că asigurarea interacțiunii dintre condiția (starea) de sănătate unor instrumente și proceduri uniforme la nivelul și factorii personali și de mediu, așa cum prezintă județelor constituie practic o necesitate din secțiunea 1.5. Corespunzător, principiile CIF impun perspectiva drepturilor omului: este just și echitabil ca procesul de evaluare a dizabilității să includă ca persoanele cu situații similare și cu niveluri de atât componentele medicale (afectările funcțiilor dizabilitate similare să fie evaluate într-un mod și structurilor organismului), cât și funcționale similar pe tot cuprinsul țării. Orice altă abordare (limitările de activitate și restricțiile de participare, este inechitabilă și discriminatorie. Acest lucru este în funcție de factorii de mediu și personali), iar prevăzut în toate tratatele referitoare la drepturile aceste componente să participe atât la definirea omului și în Convenția ONU privind drepturile criteriilor de evaluare, cât și la procesul decizional. persoanelor cu dizabilități. Noile proceduri ar trebui Din acest motiv, informațiile medicale sunt elaborate în cadrul unei colaborări care să implice esențiale pentru evaluarea gradului de handicap, specialiști, asistenți sociali, experți internaționali dar nu sunt suficiente. Deciziile trebuie să ia în în domeniul CIF, responsabili de politici și activiști considerare ceea ce persoana poate sau nu poate pentru drepturile persoanelor cu dizabilități. face în mediul său și nu doar diagnosticul medical. 4.3. Criteriile medico-psihosociale din România Acest subcapitol are în vedere criteriile medico- 4.3.1. Prezentarea generală a criteriilor psihosociale în baza cărora se stabilește încadrarea medico-psihosociale în grad de handicap în România. Prima secțiune din prezentul subcapitol face o prezentare generală În România, evaluarea complexă a persoanelor a criteriilor, în timp ce a doua secțiune conține adulte în vederea încadrării în grad de handicap are o analiză a acestora din perspectiva clasificării la bază criteriile medico-psihosociale, definite prin internaționale a funcționării, dizabilității și sănătății Ordinul comun nr. 762/1.992/2007.246 Din punct (CIF).245 de vedere tehnic, în centrul criteriilor medico- psihosociale, este o evaluare bazată pe bareme.247 O 245 Mai multe detalii despre CIF sunt disponibile în subcapitolul 1.5. 246 Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare. 247 Metoda baremelor a fost numită după matematicianul francez din secolul al 17-lea Francois Barrème care a conceput un tabel de valori procentuale ordonate pentru diferite tipuri și grade de gravitate ale afectărilor corporale, pentru compensarea rănilor provocate de război. 124 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII metodă de evaluare baremică este o scală ordinală diagnosticului, criteriile medico-psihosociale sunt arbitrară care atașează valori procentuale, grade, bine fundamentate în medicina clinică. sau alți calificatori (ușor, mediu, accentuat, grav) Spre deosebire de instrumentele baremice diferitelor niveluri de dizabilitate, pe baza gradului tradiționale – cum ar fi cel mai influent instrument de afectare a diverselor funcții ale organismului. modern baremic, Ghidul American al Asociației Scalele bazate pe bareme sunt foarte frecvent Medicale pentru evaluarea deficiențelor permanente utilizate în întreaga lume și asociază anumite – criteriile de evaluare medico-psihosociale din procente de deficiențe sau afectări ale organelor, România au fost proiectate pentru a efectua mai funcțiilor, cu gradele de handicap. Aproape fiecare multe funcții suplimentare, probabil pentru a-l țară din lume care are o procedură oficială de alinia cel puțin cu terminologia utilizată în CIF. Prin evaluare a handicapului a folosit la un moment urmare, criteriile medico-psihosociale constituie un dat sau continuă să utilizeze o anumită formă a instrument de lucru complex atât ca structură, cât și sistemului bazat pe bareme. prin componentele sale interne. În mod frecvent, gradul de severitate al Ordinul comun nr. 762/1.992/2007 pentru unei boli sau tulburări de organ (sau altă aprobarea criteriilor medico-psihosociale, a suferit anomalie diagnosticată) este identificat prin de-a lungul timpului o serie de modificări și teste standard sau alte instrumente (de exemplu, completări.248 Acesta este organizat în opt capitole auto refractometrul dioptric pentru deficiențe de și se bazează pe modelul clasificării funcțiilor acuitate vizuală, măsurarea tensiunii arteriale, organismului descris de CIF. Fiecare dintre aceste test de toleranță la efort, concentrația medie a capitole este subîmpărțit în domenii de evaluare hemoglobinei corpusculare). Aceste instrumente bazate pe grupe majore de afecțiuni, care la rândul măsoară „parametrii funcționali” ai organismului. lor sunt organizate în boli majore, leziuni sau Acestea înseamnă că, din punctul de vedere al sindroame și deficiențe asociate. Domenii de evaluare (exemple) Capitole Spre exemplu, Capitolul 2 este subîmpărțit în: 1. Funcții mentale 2. Funcții senzoriale pct. I Evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor 1 vizuale în vederea încadrării în grad de handicap 3. Funcțiile fonatorii și de comunicarea verbală. Evaluarea gradului de handicap în afectarea vocii 4. Funcțiile sistemului cardiovascular, hematologic, pct. II Evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor imunitar și respirator 2 auditive în vederea încadrării în grad de handicap 5. Funcțiile sistemului digestiv, metabolic și endocrin 6. Funcții urogenitale 7. Funcțiile neuro-musculo-scheletice și ale pct. III Evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor mișcărilor aferente 3 vestibulare în vederea încadrării în grad de 8. Funcțiile pielii handicap 248 Acestea sunt: Ordinul nr. 692/982/2013 privind modificarea cap. 1-Funcțiile mentale; Ordinul nr. 707/538/2014 privind modificarea cap. 2 - Funcțiile senzoriale și cap. 7 Funcțiile neuro-musculo-scheletice și ale mișcărilor aferente; Ordinul nr. 131/90/2015 privind modificarea cap. 4 punctul A.II. - Evaluarea gradului de handicap în afectarea funcțiilor arterelor legate de fluxul sanguin; Ordinul nr. 874/554/2016 privind modificarea cap. 8 - Evaluarea persoanelor cu sechele majore ale arsurilor complexe în vederea încadrării în grad de handicap; ORDIN nr. 1070/403/2018 cap. 4 „Funcțiile sistemului cardiovascular, hematologic, imunitar și respirator”, cap. 5 „Funcțiile sistemului digestiv, metabolic și endocrine, cap. 7 „Funcțiile neuro-musculo-scheletice şi ale mișcărilor aferente, 8 „Funcțiile pielii”; Ordinul nr. 741/577/2019 privind modificarea cap. 2 Funcțiile senzoriale, cap. 7 Funcțiile neuro-musculo- scheletice și ale mișcărilor aferente. Capitolul 4 I 125 Audiometrie subiectivă tonală liminară, PARAMETRI audiometrie vocală, potențiale evocate FUNCȚIONALI auditive precoce, impedansmetrie și otoemisiuni acustice. DEFICIENȚĂ Pierdere auditivă bilaterală între 41-70 dB, HANDICAP MEDIU MEDIE protezabilă Exemplu de Pierderea auditivă peste 70 dB care se încadrare în grad protezează greu, asociată cu tulburări de handicap psihice și de limbaj. DEFICIENȚĂ HANDICAP Surditate congenitală sau dobândită ACCENTUATĂ ACCENTUAT înaintea achiziționării limbajului însoțită de mutitate (surdocecitate cu demutizare slabă/nulă), cu pierdere peste 90 dB (surdități profunde și cofoze). Sursa: Cap. 2 Funcțiile senzoriale, pct. II Evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor auditive în vederea încadrării în grad de handicap Criteriile medico-psihosociale reprezintă un Deși predominant bazate pe bareme, criteriile instrument bazat pe bareme care oferă o evaluare medico-psihosociale sunt ajustate pentru a a gradului de handicap în termeni de diagnostic include două componente suplimentare, și anume sau deficiență/afectare. Ca instrument de evaluare parametri funcționali, precum și activități – limitări în stil baremic, funcția principală a criteriilor și participare – necesități. Astfel, pentru fiecare medico-psihosociale este de a lega categoriile de grup major de afecțiuni sau, mai des, pentru fiecare diagnosticare sau deficiențele de un anumit grad de afecțiune criteriile medico-psihosociale oferă, handicap. Acest lucru este realizat prin clasificarea de asemenea, parametri funcționali care rezumă în patru sau cinci puncte (ușor, mediu, accentuat rezultatele la testele de diagnosticare sau examinările și grav, cu sau fără asistent personal) a gradului clinice utilizate pentru diagnostic. Aceasta este de deficiență/afectare/handicap, pe baza unei o componentă valoroasă a acestui instrument de descrieri a rezultatului testului de diagnosticare lucru, deoarece ajută la standardizarea criteriilor de sau al examinării. Caseta 6 prezintă un exemplu evaluare pentru fiecare afecțiune. Citatul 4.4 oferă al modului în care apare acest lucru în criteriile un exemplu de parametri funcționali. medico-psihosociale. Examen ortopedic, examen radiologic: bont; articulația suprajacentă, controlateral, coloană vertebrală, în funcție de localizare, pentru evaluarea consecințelor handicapului locomotor; testarea bontului, testarea funcționalității protezei și a 4.4 membrului/membrelor, Indici oscilometrici, testări biometrice particularizate structurii afectate, testarea mobilității articulare, testări musculare, testarea mobilității coloanei vertebrale, examen neurologic, în anumite cazuri, scale de evaluare a autonomiei: ADL, IADL, SOS etc. (Cap. 7 Funcții neuro-musculo-scheletice și ale mișcărilor aferente, pct. III. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor motorii (a staticii și mobilității - locomoției sau/și gestualității) în vederea încadrării în grad de handicap, 1. Amputații din Ordinul nr. 707/538/2014 care modifică și completează Ordinul nr. 762/1992/2007) 126 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Ultima componentă suplimentară a criteriilor prezintă un exemplu al acestei componente. medico-psihosociale se referă la activități – limitări De fapt, această componentă este o evaluare și participare – necesități și a fost adăugată cu a nevoilor pentru exercitarea unei activități intenția clară de aliniere la CIF, deoarece extinde profesionale. În unele cazuri, specificarea capacității abordarea baremică standard pentru a urmări de muncă (inclusiv exemple de tipuri de locuri de mai îndeaproape modelul CIF. Astfel, pentru muncă) și nevoile de la locul de muncă sunt extrem fiecare problemă de sănătate, după ce gradul de de detaliate (Caseta 8). deficiență/afectare/handicap este prezentat într- Împreună, gradul de deficiență/afectare/ un tabel, un alt tabel prezintă impactul presupus al handicap și aprecierea activităților – limitărilor, fiecărui grad de „dizabilitate” asupra tipurilor de respectiv a participării – necesităților persoanei activități și a domeniilor de participare. Cu toate creează un instrument unic de evaluare complexă, acestea, spre deosebire de CIF, care acoperă toate care să permită efectuarea a două evaluări distincte: domeniile de activitate și de participare socială, una pentru a determina gradul de handicap și criteriile medico-psihosociale din România tratează cealaltă pentru a identifica nevoile legate de muncă, în special activitățile asociate domeniului de muncă precum și posibilitățile de adaptare, capacitatea de și de ocupare a forței de muncă. autoîngrijire și autoservire (gradul de autonomie). Sub titlul Activități – Limitări, tabelele enumeră Alte țări utilizează două instrumente și proceduri de o combinație de activități și descrieri generale ale evaluare separate pentru a face aceste două evaluări tipului de ocupație, profesie și loc de muncă pe foarte diferite: o evaluare a handicapului sprijină care o persoană cu gradul specificat de handicap decizia rezumativă privind gradul de handicap le-ar putea exercita. În cadrul rubricii Participare pentru a se califica pentru beneficii, iar o evaluare – Necesități sunt descrieri ale condițiilor prealabile a nevoilor de sprijin identifică resursele de care pentru a putea lucra într-o ocupație, profesie sau are nevoie o persoană pentru a derula activitățile la un loc de muncă – condiții prealabile, cum ar fi zilnice și a participa în comunitate. tehnologia asistivă care poate facilita accesul la un loc de muncă, servicii sociale și alte cerințe. Caseta 7 ACTIVITĂȚI-LIMITĂRI PARTICIPARE-NECESITĂȚI HANDICAP Nu sunt recomandate activități ce Protezare auditivă MEDIU implică siguranța altor persoane - conducerea unor vehicule de mare tonaj, autobuze, microbuze, avioane, trenuri etc. - sau activități operative în profesii ce necesită standarde de auz - poliție, armată, Componenta de aviație etc. exemple de HANDICAP Nu sunt recomandate activități ce Asigurarea unor sisteme Activități – ACCENTUAT implică siguranța altor persoane optice de semnalizare Limitări/Participare – - conducerea unor vehicule de înlocuindu-le pe cele Necesități mare tonaj, autobuze, microbuze, sonore avioane, trenuri etc. - sau activități Protezare auditivă operative în profesii ce necesită Asigurare de interpreți standarde de auz - poliție, mimicogestuali în armată, aviație etc., activități instituțiile publice de comunicare cu publicul, telecomunicații. Sursa: Cap. 2 Funcțiile senzoriale, pct. II Evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor auditive în vederea încadrării în grad de handicap. Capitolul 4 I 127 ACTIVITĂȚI-LIMITĂRI PARTICIPARE-NECESITĂȚI HANDICAP Exemplu de Activități – Limitări/Participare – GRAV Idem handicap accentuat Idem handicap accentuat Necesități utilizate pentru a furniza descrierea foarte Pot desfășura activități După protezare, adaptare la proteze/orteze: profesionale la domiciliu sau la detaliată a capacității de muncă și a nevoilor de la locuri de muncă adaptate. • asigurarea de mijloace de deplasare pentru persoanele cu deficiență posturală (cârje sau locul de muncă Ancheta socială are un rol cadru pentru cele cu amputații unilaterale, fotoliu major în stabilirea gradului rulant, cărucioare pentru cele cu amputații de autonomie şi a restantului bilaterale); funcțional, existând posibilitatea • asigurarea de mijloace de autoservire sau/și ACTIVITĂȚI-LIMITĂRI PARTICIPARE-NECESITĂȚI adaptării la proteze şi a de muncă pentru cei cu pierderea bilaterală a HANDICAP Orice activitate profesională Participare fără restricții accesibilizării mediului, astfel gestualităţii; UȘOR fără limitări, cu excepția celor Necesită schimbarea locului de încât să se realizeze autonom • sprijin total sau parțial pentru îngrijire și activitățile care solicită gestualitate fină, sau cu ajutor parțial, pentru muncă în cazul unor profesiuni cotidiene, de autogospodărire. de precizie perioade limitate ale zilei, (de exemplu: pianist, violonist ș.a.) În funcție de rezultatul evaluării complexe, persoana activitățile de îngrijire și autoservire. poate fi încadrată în grad de handicap grav cu asistent personal, în situația în care are pierdută total capacitatea de autoservire, autoîngrijire și autogospodărire și necesită sprijin permanent, sau ACTIVITĂȚI-LIMITĂRI PARTICIPARE-NECESITĂȚI grav fără asistent personal, atunci când necesită HANDICAP Orice profesie, cu Orientarea profesională spre un loc de muncă accesibil sprijin parțial pentru unele activități cotidiene. MEDIU excepția celor care Formare și îndrumare profesională în funcție de vârsta solicită: persoanelor care și-au pierdut manualitatea, cu referire • ortostatism și la muncile manuale – necalificate deplasări posturale Asigurare cu proteze, orteze, proteze estetice prelungite; diferențiate în vederea activării în viața socială fără • bimanualitate. restricții ACTIVITĂȚI-LIMITĂRI PARTICIPARE-NECESITĂȚI HANDICAP - Locuri de muncă fără solicitare Furnizare de mijloace protetice, de adaptare a utilajelor, ACCENTUAT fizică, fără deplasări şi variante reorganizarea muncii la nevoie postural sau/şi gestuale, în funcție Pentru deficienții locomotori posturali: de deteriorările morfofuncţionale În afara protezării adecvate şi adaptării locului de muncă Notă: astfel încât să nu fie solicitată postura pe care nu o poate În elaborarea programelor de realiza, se recomandă facilitarea prin mijloace suplimentare recuperare se vor avea în vedere: de sprijin (scaune adaptate ergonomic) sau permiterea cu • localizarea și nivelul amputației; ușurință a modificărilor posturale impuse de muncă, prin balustrade sau mânere de sprijin. • cauzele care au produs-o; Transferul unor comenzi ale mașinii de la picior la mână sau • eficiența protezării; automatizarea comenzilor respective • vârsta; Pentru persoanele cu deficiență fizică cu afectarea • pregătirea generală şi gestualităţii: profesională - în funcție de care Este posibilă, după caz, protezare sau ortezare, eventual se recomandă: schimbarea proteze de muncă adaptate în raport cu secvențele muncii locului de muncă sau formarea (pense, cârlige etc.), schimbarea lateralităţii și adaptări ale profesională pentru munci utilajului, de pildă transferul comenzilor de la o mână la alta statice, accesibile handicapului sau de la mână la picior, schimbarea sistemului de pârghii postural sau/şi de gestualitate. ale comenzilor pentru scăderea efortului fizic. Sursa: Cap. 7 Funcții neuro-musculo-scheletice și ale mișcărilor aferente, pct. III. Evaluarea persoanelor cu afectarea funcțiilor motorii (a staticii și mobilității - locomoției sau/și gestualității) în vederea încadrării în grad de handicap, 1. Amputații din Ordinul nr. 707/538/2014 care modifică și completează Ord. nr. 762/1.992/2007. 128 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Capitolul 4 I 129 4.3.2. Criteriile medico-psihosociale din informațiilor din domeniul sănătății, prin care perspectiva CIF informațiile referitoare la sănătate și funcționare să poată fi colectate într-un mod standard și În prezent, în România, legislația prevede că raportate într-o manieră comparabilă la nivel evaluarea gradului de handicap se bazează pe un național și internațional. Aceasta va presupune „model medico-psihosocial”, care este aliniat cu existența unei terminologii standardizate clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și a unei capacități de codificare în vederea și sănătății a Organizației Mondiale a Sănătății asigurării interoperabilității. CIF oferă o astfel (CIF), în sensul că încadrarea în grad de handicap de infrastructură informațională pentru datele (ușor, mediu, accentuat, grav) este stabilită în referitoare la funcționare. Totuși, în ceea ce funcție de: (1) parametrii funcționali stabiliți privește informațiile medicale, va trebui ca medical; (2) limitări ale activităților; și (3) restricții criteriile medico-psihosociale să fie revizuite și, de participare. Această secțiune propune, însă, o în timp, actualizate, astfel încât să se alinieze analiză mai în profunzime a criteriilor de încadrare la ultima versiune a Clasificării Internaționale în grad de handicap folosite în România, pe două a Maladiilor, CIM-11; această actualizare a dimensiuni, și anume fundamentarea științifică249 criteriilor va fi posibilă doar după ce Ministerul ca instrumente de evaluare și alinierea la CIF. Sănătății va adopta CIM-11.250 Din punct de vedere medical, se poate presupune Din punctul de vedere al standardelor științifice, că criteriile medico-psihosociale folosite în România în cadrul criteriilor medico-psihosociale, modul de sunt, în general, solide din punct de vedere stabilire a gradului de handicap este mai degrabă științific. În cadrul interviurilor și focus grupurilor, arbitrar și empiric. Criteriile medico-psihosociale specialiștii SECPAH și CEPAH au menționat lipsa clasifică gravitatea afecțiunilor și a deficiențelor unor diagnostice (mai ales pentru adulții în vârstă) din criteriile medico-psihosociale sau alte aspecte și oferă descrieri medicale ale fiecărui nivel de specifice pentru care acestea ar putea fi considerate gravitate. Se presupune că motivarea care stă la oarecum depășite. Dar, în general, nu există motive baza încadrării unei afecțiuni medicale ca minoră, pentru a considera criteriile medico-psihosociale moderată, accentuată sau gravă este o judecată deficitare din punct de vedere medical. Totuși, ar clinică susținută de o validare prin consens. Dar, fi binevenite două modificări ale criteriilor medico- severitatea afecțiunii medicale nu este identică cu psihosociale, și anume: gradul de handicap. În România, nici nu există studii bazate pe standarde științifice care să testeze relația i. În forma lor actuală, criteriile medico- dintre severitatea afecțiunii și gradul de handicap. psihosociale nu pot evalua în mod corespunzător Așadar, chiar dacă are validitate clinică aparentă, comorbiditățile, de exemplu, în situația des gradul de handicap este stabilit în absența unei întâlnită în care o persoană are mai multe metodologii solide din punct de vedere științific afecțiuni ce pot interacționa și pot avea efecte – fie bazată pe dovezi, fie pe o formă metodologic combinate asupra nivelului său de funcționare. robustă de consens. Mai mult, așa cum reiese din O metodologie specifică sau algoritm în subcapitolul 4.2, majoritatea instrumentelor folosite scopul încadrării în grad de handicap luând în în patru dintre cele șase domenii obligatorii de considerare comorbiditățile persoanei ar adăuga evaluare - socială, vocațională sau a abilităților valoare evaluării în vederea încadrării în grad de profesionale, educațională, a abilităților și a handicap; nivelului de integrare socială - nu sunt validate ii. Pe viitor, România ar putea beneficia de un științific pentru evaluarea gradului de handicap. sistem electronic mai robust pentru colectarea 249 Baza științifică a unui instrument de evaluare este evaluată în funcție de metodologia de măsurare pe care folosește și adecvarea acesteia la scopul pentru care a fost creat instrumentul respectiv. Metodologia de măsurare poate fi cantitativă sau calitativă. Dacă metodologia este cantitativă, scala folosită de instrumentul în cauză face diferența. Cu privire la încadrarea în grad de handicap, un instrument bazat pe o scală continuă ar permite determinarea unui grad numeric, spre exemplu un grad de afectare a funcțiilor de 10%, 50% etc. Pe o scală categorială, gradul ce poate fi determinat este o categorie de tipul ușor, mediu, accentuat sau grav (ca în Româna). Un instrument cu o scală dihotomică (de tipul da/nu) ar putea doar semnala prezența/absența handicapului, dar gradul de handicap nu poate fi determinat. Un instrument bazat pe o metodologie calitativă ar putea fi adecvat pentru a descrie tipurile de probleme cu care se confruntă o persoană, dar nu poate determina gradul problemei. Indiferent de tipul de metodologie de măsurare, un instrument „bun” are proprietățile psihometrice de bază de validitate și fiabilitate. 250 În prezent, România folosește CIM-10. 130 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Din punctul de vedere al alinierii la modelul Criteriile medico-psihosociale reprezintă, integrativ biopsihosocial al CIF,251 criteriile medico- practic, un instrument standard bazat pe metoda psihosociale își propun să evalueze domeniile CIF baremelor,253 care a fost extins pentru a include privind „activitățile” și „participarea”, însă aceste domeniile „activități” și „participare”, precum și informații nu sunt cuantificabile și nici nu sunt abilitățile profesionale. În plus, în forma lor actuală, suficient utilizate în determinarea gradului de criteriile medico-psihosociale includ parametri handicap. Reglementarea252 ce cuprinde criteriile funcționali, care sunt importanți, fiindcă asigură o medico-psihosociale utilizează terminologia CIF în evaluare medicală standardizată a simptomelor și a modul în care sunt organizate capitolele, la nivelul factorilor de risc. Problema este că, așa cum rezultă opțiunilor de clasificare și în cadrul componentei din subcapitolul 4.2, evaluarea complexă realizată „activități/participare”. Dar simpla utilizare a de SECPAH este bazată predominant pe criteriile terminologiei CIF nu înseamnă că actualele criterii medicale și, în absența unor criterii psihosociale integrează modelul CIF privind funcționarea și cuantificabile, nu poate surprinde cu fidelitate nici dizabilitatea. Modelul biopsihosocial CIF consideră nevoile persoanei si nici restricțiile de participare că funcționarea și dizabilitatea sunt fenomene sau limitările de activitate (evaluarea funcțională). determinate atât de nivelul capacității intrinseci Spre exemplu, în focus grupurile cu specialiști, a persoanei de a realiza o acțiune, în funcție de dar și cu ONG-uri, s-a subliniat faptul că simpla diagnosticare a demenței nu poate surprinde starea sa de sănătate, cât și de nivelul de performanță realitatea experienței de a trăi cu demența, deoarece privind executarea unei acțiuni în mediul său real. această experiență este adesea modelată de cerințele Prin urmare, evaluarea dizabilității presupune o de mediu și de contextul în care trăiește solicitantul. evaluare atât a capacității persoanei prin prisma Prin urmare, criteriile existente nu reflectă modul sănătății sale, cât și a mediului său care, corelate, de înțelegere și de operaționalizare a dizabilității determină nivelul de performanță, adică gradul de promovat de CIF. dizabilitate al persoanei. Mai mult, în cadrul modelului conceptual bazat În acest sens, alinierea la CIF impune respectarea pe CIF, elementele cheie includ un parteneriat între următoarelor principii: Dizabilitatea nu este persoană și furnizorul de servicii. Astfel, indiferent direct sau exclusiv o problemă de sănătate a unei de vârsta sau starea de sănătate a persoanei, persoane; Dizabilitatea nu este o boală, o vătămare, furnizorul de servicii ia în considerare rutinele/ sau altă afectare a stării de sănătate, și nici nu constă modul de viață, preocupările, temerile și planurile pur și simplu în una sau mai multe deficiențe persoanei cu referire la toate sferele de viață care rezultă direct dintr-o afecțiune existentă; (sănătate, educație, muncă și activități sociale). Din Dizabilitatea este experimentată de o persoană perspectiva CIF, majoritatea instrumentelor folosite în contextul vieții reale, care afectează acțiunile, în România atât pentru evaluarea și determinarea sarcinile și rolurile sociale pe care o persoană le dizabilității, cât și pentru evaluarea nevoilor de poate îndeplini; Dizabilitatea poate fi înțeleasă doar servicii sunt încă prea concentrate pe aspectele în termenii impactului mediului asupra capacității medicale, insuficient de participative și bazate persoanei de a efectua acțiuni, de a realiza sarcini, și pe modele care trebuie revizuite pentru a include de a îndeplini roluri sociale, simple sau complexe; resursele persoanei, felul în care dorește să trăiască, Evaluarea dizabilității într-un mod aliniat la CIF și factorii de mediu, pe lângă nevoile identificate necesită atât o evaluare a stării de sănătate a prin evaluare. Interviurile cu persoane cu dizabilități solicitantului, cât și o evaluare a impactului asupra au subliniat în mod repetat necesitatea de a se lua performanței activității persoanei, ținând seama de în considerare pe deplin și în detaliu modul în care mediul acesteia, de contextul său de viață. problemele lor de sănătate le afectează viața de zi cu zi. 251 CIF este în primul rând un sistem comun de codificare pentru dimensiunile funcționării și factorii determinanți ai gradului de funcționare. Este important că, deși manualul CIF oferă o metodă cu o scală de gravitate formată din cinci calificatori, CIF nu a fost niciodată destinat de OMS să fie utilizat independent, cu atât mai puțin ca instrument standard de evaluare. CIF este în primul rând un dicționar de date pentru scopuri epidemiologice și este utilizat în mod standard ca atare la nivel mondial. CIF, mai mult decât o clasificare, este un model de apreciere a funcționării și dizabilității, iar această caracteristică a CIF este cea la care se raportează guvernul român în obiectivul său de „aliniere”. 252 Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare. 253 Metoda baremelor constă în folosirea unor scale de referință, cărora le sunt atașate valori sau procente, pentru a defini handicapul, conform Consiliului Europei (2002: 13). În general, abordarea bazată pe bareme nu este în concordanță cu modelul privind funcționarea și dizabilitatea prezentat în cadrul CIF. Capitolul 4 I 131 În concluzie, evaluarea complexă din România CIF. În funcție de serviciile pentru persoane este proiectată în cadrul actelor normative pentru cu dizabilități existente sau pe care planifică a acoperi două tipuri de evaluare foarte diferite să le dezvolte, fiecare țară realizează evaluarea din punct de vedere teoretic, și anume evaluare nevoilor în mod diferit, însă cu scopul comun dizabilității și evaluarea nevoilor persoanelor de a promova creșterea autonomiei persoanelor cu dizabilități. Țările cu sisteme dezvoltate cu dizabilități, astfel încât acestea să se bucure realizează aceste două tipuri de evaluare ca de drepturile lor și să participe pe deplin la demersuri distincte care implică specialiști și viața socială și economică. Spre exemplu, țările structuri diferite. Astfel, modernizarea sistemului pot să considere serviciile pentru integrarea de evaluare și încadrare în grad de handicap din persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, România presupune în primul rând trecerea de la serviciile educaționale, serviciile medicale „handicap” (abordare medicală) la „dizabilitate” (inclusiv dispozitive și tehnologii asistive) sau (abordare integrativă biopsihosocială). În acest diverse servicii sociale (de la centre rezidențiale scop, evaluarea dizabilității trebuie net separată de sau de zi, la cele de abilitare/reabilitare, evaluarea nevoilor, iar cele două tipuri de evaluări de recuperare, asistent personal, îngrijiri la ar trebui să fie aplicate într-o manieră standard și domiciliu etc.). Pentru fiecare dintre acestea, unitară în toate județele: evaluarea nevoilor presupune instrumente 1. Evaluarea dizabilității trebuie aliniată la și metodologii specifice în baza cărora să se principiile CIF. În acest scop, prima reformă identifice, într-o manieră centrată pe persoană, necesară constă în colectarea informațiilor cele mai potrivite servicii/activități/măsuri care din perspectiva psiho-socială, într-o manieră să sprijine recuperarea persoanei și realizarea consistentă, standardizată la nivelul tuturor potențialului său maxim, în funcțiile de propriile județelor și fundamentată științific. În al doilea rutine, așteptări, preocupări și opțiuni de stil de rând, aceste informații trebuie să aibă același viață. Dezvoltarea și implementarea evaluării impact real, transparent și cuantificabil asupra nevoilor va impune asigurarea resurselor evaluării finale în vederea încadrării în grad de necesare către structurile care vor avea această handicap în toate cazurile și în toate județele. În loc sarcină, precum și clarificarea responsabilităților de șase domenii de evaluare complexă, sistemul în raport cu SECPAH și CEPAH. Pe termen ar trebui să colecteze informații referitoare la mediu și lung, vor fi necesare crearea unui funcționare, într-o manieră uniformă, folosind sistem de referire, consolidarea cooperării între un singur instrument psihometric standardizat. instituțiile din sectoare diferite (social, sănătate, Acest instrument trebuie să fie unul adecvat educație) și de la niveluri diferite (central, din punct de vedere științific pentru a permite județean, local), întărirea managementului de obținerea unui scor global sau total al dizabilității caz pentru persoanele adulte cu dizabilități și, persoanei, preferabil în baza unei scale integrale. mai ales, dezvoltarea și diversificarea serviciilor Un astfel de instrument poate asigura un scor al pentru persoane cu dizabilități. funcționării, ce ar putea fi integrat sistematic în 3. Evaluarea dizabilității și evaluarea nevoilor ar evaluarea medicală pentru stabilirea rezultatului trebui să fie aplicate într-o manieră standard și final al evaluării în vederea încadrării în grad și unitară în toate județele. tip de handicap. Această modificare substanțială De asemenea, criteriile medico-psihosociale de a instrumentelor va necesita, bineînțeles, încadrare în grad şi tip de handicap necesită o schimbări la nivelul responsabilităților și al permanentă actualizare în concordanță cu progresul procedurilor folosite atât de către SECPAH, cât înregistrat în domeniul medicinii, dar şi o continuă și de către CEPAH. apropiere de conceptul de dizabilitate, astfel încât 2. Evaluarea nevoilor persoanelor cu dizabilități procesul de evaluare să stabilească nevoia reală de trebuie aliniată la CDPD și, pe cât posibil, la suport şi potențialul funcțional al acestor persoane. 132 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Concluziile capitolului 4 254255256 În România, spre deosebire de alte țări, evaluarea dizabilității și determinarea dizabilității (încadrarea în grad de handicap) reprezintă procese separate desfășurate de structuri separate, respectiv serviciile pentru evaluarea persoanelor adulte (SECPAH) și comisiile de evaluare (CEPAH). Majoritatea SECPAH-urilor nu dispun 1 de toți specialiști prevăzuți în legislație258 pentru realizarea evaluării complexe, fiind formate dintr-un medic de specialitate, asistent social și psiholog, uneori un psihopedagog, cu un număr total de 5-7 membri, cel mai adesea, dar cu variații între 2 și 22 specialiști. În România, evaluarea complexă a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad de handicap cuprinde șase domenii obligatorii de evaluare: socială, medicală, psihologică, vocațională sau abilităților profesionale, a nivelului de educație, precum și a abilităților și nivelului de integrare socială (gradul de dependență).259 Conform datelor raportate de șefii SECPAH, evaluarea complexă în vederea încadrării în grad de handicap cuprinde toate cele șase domenii obligatorii, în majoritatea județelor (dar nu în toate) și pentru cei mai mulți solicitanți, și este realizată de specialiști relevanți, în baza unui volum impresionant de date furnizate de solicitant în dosarul de cerere. Însă o parte dintre date sunt marcate de inconsistențe, nefiind culese sistematic și 2 uniform. În plus, nu există instrumente sau metodologii specifice pentru analiza datelor și nici norme clare cu privire la datele ce trebuie utilizate/analizate pentru fiecare domeniu de evaluare în parte.260 Deși evaluarea complexă este o evaluare multicriterială nu sunt prevăzute ponderi specifice și nici reguli care să stabilească cu claritate contribuția fiecărui domeniu la rezultatul final al evaluării. Prin urmare, datele sunt utilizate și analizate diferit de la un județ la altul și, uneori, de la un specialist la altul, mai ales că o mare parte dintre SECPAH-uri nu au dezvoltat proceduri specifice de lucru în această privință. Practicile dominante sunt de a stabili recomandarea finală de încadrare în grad de handicap cu precădere pe baza datelor cuantificabile, percepute de specialiștii SECPAH a avea cel mai ridicat nivel de completitudine și acuratețe, care sunt în principal datele medicale și psihologice. Practicile actuale privind stabilirea 3 recomandărilor SECPAH diferă semnificativ între județe, dar în majoritatea acestora, propunerea de încadrare sau neîncadrare în grad de handicap (care este transmisă către CEPAH) este primordial luată de medicul de specialitate, iar evaluarea medicală furnizează elementele cheie în stabilirea concluziilor și recomandărilor din Raportul de evaluare complexă. 254 HG nr. 430/2008 și Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad și tip de handicap. 255 HG nr. 268/2007, art. 48, respectiv Ordinul nr. 2298/2012, art. 4. 256 Singurele orientări disponibile apar în instrucțiunea ANPD din 3.12.2018, privind modul de completare a raportului de evaluare complexă. Capitolul 4 I 133 Procedura de evaluare și instrumentele utilizate în evaluarea complexă realizată de SECPAH nu sunt aliniate la modelul funcționării și dizabilității CIF, tocmai pentru că datele psihosociale ( privind limitările de activitate și restricțiile de participare, în funcție de factorii de mediu și personali), au, în majoritatea județelor, un impact limitat asupra evaluării finale. În fapt, în România, având în vedere variația substanțială dintre județe, diferitele compoziții ale echipelor SECPAH, diferitele proceduri de 4 colectare a informațiilor și diferitele abordări ale procesului decizional final (decizie comună a echipei SECPAH versus decizie unică a medicului), nu se poate estima la nivel național dacă și în ce măsură informațiile privind funcționarea și contextul de viață al persoanei joacă vreun rol procedural în evaluarea complexă. În plus, nici nu există vreo metodologie sau procedură care să garanteze că informațiile privind funcționarea au vreun impact asupra evaluării finale. Mai mult, în cadrul modelului conceptual bazat pe CIF, elementele cheie includ un parteneriat între persoană și furnizorul de servicii. Astfel, indiferent de vârsta sau starea de sănătate a persoanei, furnizorul de servicii ia în considerare rutinele/ modul de viață, preocupările, temerile și planurile persoanei cu referire la toate 5 sferele de viață (sănătate, educație, muncă și activități sociale). Din perspectiva CIF, majoritatea instrumentelor folosite în România atât pentru evaluarea și determinarea dizabilității, cât și pentru evaluarea nevoilor de servicii sunt încă prea concentrate pe aspectele medicale, insuficient de participative și bazate pe modele care trebuie revizuite pentru a include resursele persoanei, felul în care dorește să trăiască, și factorii de mediu, pe lângă nevoile identificate prin evaluare. Este absolut necesar să se definească și să se implementeze noi proceduri de evaluare și încadrare în grad de handicap, fondate pe principiile CIF. În momentul de față, procedurile de evaluare și încadrare în grad de handicap nu sunt întotdeauna clare sau uniforme la nivelul județelor. Este important de subliniat faptul că asigurarea unor instrumente și proceduri uniforme la nivelul județelor constituie practic o necesitate din perspectiva drepturilor omului: este just și echitabil ca persoanele cu 6 situații similare și cu niveluri de dizabilitate similare să fie evaluate într-un mod similar pe tot cuprinsul țării. Orice altă abordare este inechitabilă și discriminatorie. Acest lucru este prevăzut în toate tratatele referitoare la drepturile omului și în Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Noile proceduri ar trebui elaborate în cadrul unei colaborări care să implice specialiști, asistenți sociali, experți internaționali în domeniul CIF, responsabili de politici și activiști pentru drepturile persoanelor cu dizabilități. În România, evaluarea complexă a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad de handicap are la bază criteriile medico-psihosociale, definite prin Ordinul comun nr. 762/1.992/2007. Din punctul de vedere al standardelor științifice, în cadrul 7 criteriilor medico-psihosociale, modul de stabilire a gradului de handicap este mai degrabă arbitrar și empiric. Deși criteriile medico-psihosociale au validitate clinică aparentă, gradul de handicap este stabilit în absența unei metodologii solide din punct de vedere științific – fie bazată pe dovezi, fie pe o formă metodologic robustă de consens. 134 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 2 5 7 Criteriile medico-psihosociale reprezintă, practic, un instrument standard bazat pe metoda baremelor,261 care a fost extins pentru a include domeniile „activități” și „participare”, precum și abilitățile profesionale. În plus, în forma lor actuală, criteriile medico-psihosociale includ parametri funcționali, care sunt importanți, fiindcă 8 asigură o evaluare medicală standardizată a simptomelor și a factorilor de risc. Problema este că, evaluarea complexă realizată de SECPAH este bazată predominant pe criteriile medicale și, în absența unor criterii psihosociale cuantificabile, nu poate surprinde cu fidelitate nici nevoile persoanei si nici restricțiile de participare sau limitările de activitate (evaluarea funcțională). Evaluarea complexă din România este proiectată în cadrul actelor normative pentru a acoperi două tipuri de evaluare foarte diferite din punct de vedere teoretic, și anume evaluare dizabilității și evaluarea nevoilor persoanelor cu dizabilități. Țările cu sisteme dezvoltate realizează aceste două tipuri de evaluare ca demersuri 9 distincte care implică specialiști și structuri diferite. Astfel, modernizarea sistemului de evaluare și încadrare în grad de handicap din România presupune în primul rând trecerea de la „handicap” (abordare medicală) la „dizabilitate” (abordare integrativă biopsihosocială). În acest scop, evaluarea dizabilității trebuie net separată de evaluarea nevoilor, iar cele două tipuri de evaluări ar trebui să fie aplicate într-o manieră standard și unitară în toate județele. Evaluarea dizabilității trebuie aliniată la principiile CIF. În acest scop, prima reformă necesară constă în colectarea informațiilor din perspectiva psiho-socială, într-o manieră consistentă, standardizată la nivelul tuturor județelor și fundamentată științific. În al doilea rând, aceste informații trebuie să aibă același impact real, transparent și cuantificabil asupra evaluării finale în vederea încadrării în grad de handicap în toate cazurile și în toate județele. În loc de șase domenii de evaluare 10 complexă, sistemul ar trebui să colecteze informații referitoare la funcționare, într-o manieră uniformă, folosind un singur instrument psihometric standardizat. Acest instrument trebuie să fie unul adecvat din punct de vedere științific pentru a permite obținerea unui scor global sau total al dizabilității persoanei, preferabil în baza unei scale integrale. Un astfel de instrument poate asigura un scor al funcționării, ce ar putea fi integrat sistematic în evaluarea medicală pentru stabilirea rezultatului final al evaluării în vederea încadrării în grad și tip de handicap. Această modificare substanțială a instrumentelor va necesita, bineînțeles, schimbări la nivelul responsabilităților și al procedurilor folosite atât de către SECPAH, cât și de către CEPAH. Evaluarea nevoilor persoanelor cu dizabilități trebuie aliniată la CDPD și, pe cât posibil, la CIF. În funcție de serviciile pentru persoane cu dizabilități existente sau pe care planifică să le dezvolte, fiecare țară realizează evaluarea nevoilor în mod diferit, însă cu scopul comun de a promova creșterea autonomiei persoanelor cu dizabilități, astfel încât acestea să se bucure de drepturile lor și să participe pe deplin la viața 11 socială și economică. Spre exemplu, țările pot să considere serviciile pentru integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, serviciile educaționale, serviciile medicale (inclusiv dispozitive și tehnologii asistive) sau diverse servicii sociale (de la centre rezidențiale sau de zi, la cele de abilitare/reabilitare, de recuperare, asistent personal, îngrijiri la domiciliu etc.). Pentru fiecare dintre acestea, evaluarea nevoilor 257 Metoda baremelor constă în folosirea unor scale de referință, cărora le sunt atașate valori sau procente, pentru a defini handicapul, conform Consiliului Europei (2002: 13). În general, abordarea bazată pe bareme nu este în concordanță cu modelul privind funcționarea și dizabilitatea prezentat în cadrul CIF. Capitolul 4 I 135 presupune instrumente și metodologii specifice în baza cărora să se identifice, într-o manieră centrată pe persoană, cele mai potrivite servicii/activități/măsuri care să sprijine recuperarea persoanei și realizarea potențialului său maxim, în funcțiile de propriile rutini, așteptări, preocupări și opțiuni de stil de viață. Dezvoltarea și implementarea evaluării nevoilor va impune asigurarea resurselor necesare către structurile care vor avea această sarcină, precum și clarificarea responsabilităților în raport cu SECPAH și CEPAH. Pe termen mediu și lung, vor fi necesare crearea unui sistem de referire, consolidarea cooperării între instituțiile din sectoare diferite (social, sănătate, educație) și de la niveluri diferite (central, județean, local), întărirea managementului de caz pentru persoanele adulte cu dizabilități și, mai ales, dezvoltarea și diversificarea serviciilor pentru persoane cu dizabilități. De asemenea, criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad şi tip de handicap necesită o permanentă actualizare în concordanță cu progresul înregistrat în 12 domeniul medicinii, dar și o continuă apropiere de conceptul de dizabilitate, astfel încât procesul de evaluare să stabilească nevoia reală de suport și potențialul funcțional al acestor persoane. 136 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 5. Încadrarea în grad și tip de handicap în România258 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 EVALUARE ÎNTOCMIRE, ASPECTE INSTITUȚIONALE, INCLUSIV ÎN VEDEREA ÎNCADRAREA DEPUNERE ȘI PLANURI CONTESTAȚII ȘI TRANZIȚIA TINERILOR DE LA INFORMARE ÎNCADRĂRII ÎN ÎN GRAD DE ÎNREGISTRARE INDIVIDUALE PLÂNGERI EVALUAREA DIZABILITĂȚII PENTRU GRAD ȘI TIP DE HANDICAP DOSAR COPII LA EVALUAREA PENTRU ADULȚI HANDICAP 1 2 3 4 5 6 7 Reevaluare periodică EVALUARE ÎNROLARE MANAGEMENT Prezentul capitol este dedicat etapei 4 de handicap. Spre deosebire de majoritatea țărilor, implementare a sistemului de evaluare a dizabilității România are procese separate pentru evaluarea în România, și anume încadrarea în grad și tip dizabilității (etapa 3) și determinarea dizabilității de handicap. Obiectivul acestui capitol este de a (etapa 4). Astfel, evaluarea în vederea încadrării descrie și de a analiza procedurile, instrumentele în grad de handicap este efectuată de SECPAH, și practicile utilizate de comisia de evaluare a structură în cadrul DGASPC, așa cum este prezentat persoanelor adulte cu handicap.259 în capitolul 4. Apoi, decizia privind încadrarea România implementează o procedură în grad de handicap (determinarea) este luată de multidisciplinară pentru încadrarea în grad de CEPAH, structură aflată în subordinea Consiliului 258 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. 259 Art. 85, alin. 3 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Capitolul 5 I 137 Județean, respectiv al Consiliilor locale pentru procesului de încadrare în grad de handicap sectoarele municipiului București. Această etapă realizată de CEPAH, acest capitol identifică, de este subiectul capitolului de față. Persoanele cu asemenea, problemele demersului, așa cum au fost dizabilități beneficiază de drepturile prevăzute în raportate de specialiștii CEPAH în focus grupuri și lege260 pe baza încadrării în grad de handicap, în sondajul de opinie Q3B, precum și de președinții raport cu gradul de handicap. În acest sens, acest CEPAH care au răspuns la studiul instituțional capitol prezintă procesul și metodologia aplicate Q3A. Analiza se raportează la cerințele legislative, pentru stabilirea eligibilității pentru acordarea dar și la condițiile impuse de Convenția privind de drepturi și beneficii pentru persoanele cu drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) dizabilități, în România. și de Clasificarea Internațională a Funcționării, Împreună cu o descriere generală a pașilor Dizabilității și Sănătății (CIF) a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). 5.1. Pașii demersului de încadrare în grad de handicap Comisia de evaluare pentru persoane adulte cu 5.1.1. Transmiterea dosarelor de la SECPAH handicap (CEPAH) este un organ de specialitate al la CEPAH consiliului județean, după caz, al consiliului local al sectorului municipiului București, cu activitate Etapa 4 de încadrare în grad de handicap decizională în materia încadrării persoanelor (determinarea dizabilității) începe odată cu adulte în grad și tip de handicap. Astfel de comisii finalizarea etapei 3 de evaluare realizată de funcționează în fiecare dintre cele 41 municipii SECPAH. Pașii etapei 3 sunt analizați în detaliu reședință de județ din țară, precum și în cele 6 în capitolul 4. Odată ce SECPAH finalizează sectoare ale municipiului București. evaluarea, dosarul solicitantului este înaintat Atribuțiile cheie ale CEPAH, așa cum se secretariatului CEPAH. SECPAH transmite dosarele arată și în secțiunea 1.2.1, sunt următoarele:261 (i) însoțite de rezultatele evaluării complexe, respectiv stabilește încadrarea în grad și tip de handicap și raportul de evaluare complexă (care cuprinde și perioada de valabilitate a certificatului, după caz, recomandarea de încadrare sau neîncadrare în data ivirii handicapului, orientarea profesională grad și tip de handicap), programul individual de a adultului cu handicap, pe baza raportului de reabilitare și integrare socială (PIRIS) și, uneori, evaluare complexă elaborat de serviciul de evaluare planul individual de servicii (PIS). complexă; (ii) stabilește măsurile de protecție Secretariatul înregistrează cererea în registrul a adultului cu handicap, în condițiile legii; (iii) propriu de evidenţă, se asigură că dosarele sunt revocă sau înlocuiește măsura de protecție stabilită, complete și le transmite comisiei de evaluare, în în condițiile legii, dacă împrejurările care au vederea stabilirii încadrării/neîncadrării în grad determinat stabilirea acesteia s-au modificat; (iv) şi tip de handicap.262 Sistemul de transmitere a soluționează cererile privind eliberarea atestatului dosarelor diferă de la un serviciu la altul. Majoritatea de asistent personal profesionist; (v) informează dosarelor sunt transmise pe suport de hârtie, în adultul cu handicap sau reprezentantul legal al timp ce unele județe transmit datele (măcar o parte acestuia cu privire la măsurile de protecție stabilite dintre acestea) în format electronic. Secretariatul și obligațiile ce le revin; (vi) promovează drepturile comisiilor de evaluare este asigurat de personal persoanelor cu handicap în toate activitățile pe care face parte din structura DGASPC.263 Mai multe care le întreprinde; îndeplinește orice alte atribuții detalii despre activitățile secretariatului CEPAH se prevăzute de lege. găsesc în capitolul 9, secțiunea 9.3.3. Modul în care sunt gestionate și arhivate datele la nivelul CEPAH este analizat în detaliu în secțiunea 9.3.5. De reținut este că practicile cu privire la managementul informațiilor diferă considerabil între județe. 260 Legea nr. 448/2006, art. 85, alin. 1. 261 Legea nr. 448/2006, art. 87, alin. 1. 262 HG nr. 430/2008, art. 15, alin. (1). 263 Legea nr. 448/2006, art. 85, alin. 9. 138 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 5.1.2 Procesul de încadrare a persoanelor modificări ale componenţei nominale de-a lungul adulte în grad de handicap ultimilor patru ani (2017-2020), după cum urmează: 8 CEPAH-uri au schimbat componența doar o Organizarea și funcționarea CEPAH sunt singură dată (unul sau mai mulți membri), 5 comisii reglementate prin Legea nr. 448/2006 (art. 85), s-au schimbat de două ori, iar 4 și-au modificat de respectiv HG nr. 430/2008. Conform acestor trei ori componența, printr-o decizie a Consiliului reglementări, CEPAH este format din 5 membri cu Județean, respectiv a Consiliului Local al unui următoarele specializări: a) președinte - un specialist sector din București.266 Așadar, la nivel național, în expertiza medicală a capacității de muncă, modificările în componența CEPAH au fost puține medicină internă, medicină de familie sau un medic și nu au urmat un anume tipar (spre exemplu, în de medicină generală; b) un medic de specialitate fiecare an sau din doi în doi ani). expertiză medicală a capacității de muncă, medicină CEPAH își desfășoară activitatea în cadrul unor de familie sau un medic de medicină generală, propus ședințe ordinare sau extraordinare, la convocarea de direcția de sănătate publică județeană, respectiv preşedintelui. Majoritatea CEPAH-urilor (17 dintre a municipiului București; c) un reprezentant cele 24 care au răspuns la Q3A) organizează ședințe desemnat de organizații neguvernamentale care ordinare o dată pe săptămână, în toate săptămânile, lucrează în beneficiul persoanelor cu handicap; fără excepții, conform reglementărilor.267 Celelalte d) un psiholog; e) un asistent social. Componența (6) CEPAH-uri se întrunesc în ședințe ordinare în nominală a comisiilor de evaluare se aprobă prin cele mai multe săptămâni.268 Oricum, numărul hotărâre de către consiliile județene sau, după caz, mediu de ședințe ordinare CEPAH pe an este locale ale sectoarelor municipiului București, cu de 65 (mai mare decât numărul de 52 săptămâni avizul ANDPDCA. Dintre membrii CEPAH, doar pe an),269 dar cu variații semnificative la nivel de președintele face parte din structura de personal județ, de la un minim de 41 la un maxim de 224 (în a DGASPC, fără a fi funcționar public. Majoritatea 2020).270 Numărul de ședințe extraordinare este și CEPAH-urilor studiate respectă aceste reglementări, mai inegal între județe. În medie, circa 50 de ședințe fiind formate din 5 membri cu specializările extraordinare sunt organizate pe an,271 dar în timp menționate anterior.264 O analiză comprehensivă a ce 3 județe raportează zero astfel de întruniri, 7 resurselor umane ale CEPAH, este disponibilă în județe au declarat peste 52 (între 56 și 185), atât subcapitolul 9.3. în perioada pre-COVID (2019), cât și în 2020. Prin Înalt relevant pentru modul în care se desfășoară urmare, practicile privind organizarea ședințelor procesul decizional de încadrare în grad și tip de diferă sensibil între județe. handicap la nivel județean este faptul că CEPAH • Estimările privind numărul total de ședințe sunt formate din echipe stabile. Datele furnizate (ordinare și extraordinare) pe an sau pe lună de președinții comisiilor în cadrul studiului este foarte mare și cu discrepanțe considerabile instituțional Q3A indică o experiență medie a între județe.272 Cu un număr de 10-11 ședințe, în membrilor de aproximativ 7 ani în cadrul CEPAH.265 medie, per lună, înseamnă că CEPAH-urile se De asemenea, dintre cele 24 de CEPAH care au întrunesc la fiecare două zile lucrătoare (sau de participat la studiul Q3A, 17 comisii au suferit 2-3 ori pe săptămână). 264 În sondajul Q3A, 19 județe și un sector din București au furnizat date despre membrii CEPAH. Dintre aceste 20 CEPAH-uri, 2 comisii au 6 membri (AG și MM), în timp ce una are 4 membri. 265 Experiența medie în cadrul CEPAH este de 82 luni, cu o abatere standard de 62 luni. 266 Conform HG nr. 430/2008, art. 8, alin. (2). 267 HG nr. 430/2008, art. 9, alin. (2). 268 Un CEPAH (din cele 24) nu a răspuns. 269 Abatere standard de 36, în 2019, respectiv 40 ședințe ordinare, în 2020. 270 Estimări oferite de președinții CEPAH în chestionarele Q3A, referitor la anii 2019 și 2020. Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 19 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 271 Cu o valoare medie de 58 ședințe extraordinare, abatere standard de 60, în 2019, respectiv o medie de 49 și o abatere standard de 59, în 2020. 272 La nivelul unei luni, numărul total de ședințe raportat la nivel de județ a fost între 4 și 21, în noiembrie 2020. Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 16 județe și 1 sector al municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 5 I 139 Figura 24: Schimbarea practicilor în organizarea ședințelor CEPAH, pe perioada pandemiei de COVID-19, în funcție de tipul ședințelor, conform estimărilor oferite de președinții CEPAH (număr ședințe/ dosare/ minute) 202.7 190.3 140.4 106.7 64.2 64.0 35.2 29.8 5.7 5.3 5.1 4.5 Numărul de Numărul mediu de Numărul mediu Numărul de ședinţe Numărul mediu de Numărul mediu ședinţe ordinare dosare soluţionate de minute per extraordinare pe dosare soluţionate de minute per pe lună per ședinţă ședinţă lună per ședinţă ședinţă ȘEDINŢE ORDINARE ȘEDINŢE EXTRAORDINARE Noiembrie 2019 (lună tipică pre-COVID) Noiembrie 2020 (perioada pandemiei de COVID-19) Sursa: Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 15 județe care au furnizat toate datele necesare, ianuarie-februarie 2021. • Figura 24 arată cum s-au modificat practicile care au fost soluționate (pentru a putea calcula, CEPAH privind organizarea ședințelor în spre exemplu, volumul de muncă). perioada pandemiei, odată cu introducerea • Nu există o corelație statistic semnificativă noilor măsuri de distanțare socială și întreruperea între durata medie a unei ședințe (în minute) interacțiunilor cu solicitanții. Estimările și numărul de dosare soluționate per ședință. președinților CEPAH indică o ușoară scădere a Spre exemplu, în noiembrie 2019, în timp ce un numărului de ședințe în 2020 prin comparație CEPAH raportează că într-o ședință tipică de cu perioada pre-COVID (2019), de la număr 120 minute a soluționat 100 de dosare, în medie, total de ședințe (ordinare și extraordinare) de un alt CEPAH declară că a analizat încadrarea 127 la 115, în medie, pe an.273 De asemenea, dacă pentru 25 de dosare în 180 de minute. Desigur, timpul mediu total pentru ședințe CEPAH era nivelul de complexitate poate să difere între în noiembrie 2019 de circa 31 de ore/lună, în dosare, dar lipsa unei corelații rămâne un fapt noiembrie 2020 s-a redus la 25 de ore/lună. demn de reținut. • Deci, ședința ordinară tipică durează peste 3 ore • Analiza volumului de muncă a membrilor în care comisia soluționează 64 de dosare, în timp CEPAH, prezentată în secțiunea 9.3.1, evidențiază ce ședința extraordinară tipică are în jur de 2 ore că: (i) nu există o corelație între numărul total în care sunt analizate 30-35 dosare, așa cum se de ședințe CEPAH (ordinare și extraordinare) observă în figura de mai jos. De asemenea, tipic, și numărul total de dosare soluționate, ceea ce o comisie de evaluare a persoanelor adulte se înseamnă că numărul de ședințe este crescut întrunește în 5-6 ședințe ordinare și 4-5 ședințe aleatoriu în unele județe; (ii) creșterea aleatorie extraordinare, pe lună. a numărului de ședințe CEPAH organizate pe lună nu compensează, ci adâncește discrepanțele • Analiza non-răspunsurilor oferă o indicație că existente între județe cu privire la plățile lunare multe CEPAH-uri nu își monitorizează propria acordate membrilor CEPAH ca indemnizație de activitate în mod sistematic. Astfel, au răspuns ședință.274 la chestionarul Q3A un număr de 24 CEPAH- • În afară de ședințele ordinare și extraordinare, uri. Dintre acestea, 23 au declarat dacă respectă doar în 2 județe și un sector din București,275 reglementarea privind obligativitatea de a se CEPAH organizează și întruniri de consultare întruni săptămânal. Răspunsurile coboară la la care participă toți membrii (sau majoritatea 20-22 cu privire la numărul de ședințe ordinare, acestora). Acestea sunt organizate „uneori, când respectiv la 18-19 referitor la numărul de ședințe se poate”, durează între 10 și 30 de minute și, extraordinare. Iar, numărul se reduce la 15 când de obicei, abordează teme precum eficientizarea ne referim la CEPAH-urile care au raportat atât modalității de lucru în echipă sau întocmirea de numărul de ședințe, cât și numărul de dosare întâmpinări sau motivări pentru instanțe. 273 Abateri standard de 60, în 2019, respectiv 61 ședințe, în 2020. 274 Membrii CEPAH (inclusiv președintele) au dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă cu 1% din indemnizația președintelui consiliului județean, respectiv a primarilor sectoarelor municipiului București. Legea nr. 136/2012 pentru aprobarea OUG nr. 84/2010 care completează și modifică Legea nr. 448/2006. 275 Acestea sunt AG, IS și B_S4. 140 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 25: Timpul mediu petrecut de Comisie pentru fiecare caz în parte, în minute 15 15 Timpul alocat de CEPAH pentru soluţionarea unui dosar, conform președinţilor CEPAH Estimări calculate prin împărţirea duratei medii a unei ședinţe la numărul mediu de dosare analizate per ședinţă, în noiembrie 2020 Timpul alocat de CEPAH pentru soluţionarea unui dosar, media generală 10 10 10 10 10 7.0 6.7 5.6 5.8 5.0 4.0 4.3 4.0 4.5 4.0 4.0 3.1 3.5 3.0 3.0 3.0 2.0 2.3 2.3 2.0 1.5 1.2 SI B_S5 MH IS AB HD BC BH NT BR CJ TL BN GJ GL DB DJ AG B_S4 AR Sursa: Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 18 județe și 2 sectoare ale municipiului București, care au raportat datele necesare, ianuarie-februarie 2021. Procesul decizional din cadrul CEPAH nu este instituțional Q3A. Conform acesteia, timpul mediu participativ, interacțiunea cu solicitanții fiind foarte alocat pe dosar este de 7,3 minute.278 Al doilea tip limitată sau inexistentă. Legea permite participarea de estimare pornește de la datele furnizate privind solicitanților și a reprezentanților acestora la lucrările numărul mediu de minute per ședință și numărul comisiei, cu acordul președintelui.276 În realitate, mediu de dosare soluționate pe ședință, pentru un număr foarte mic de solicitanți au beneficiat lunile noiembrie 2019 (pre-COVID) comparativ cu de această dispoziție. Din 19 CEPAH-uri care au noiembrie 2020 (în timpul pandemiei). În ambele furnizat date (în Q3A), doar 3 președinți de comisie perioade de referință, rezultatele indică circa 3 au răspuns că la 2-4 ședințe pe lună au fost invitați minute pe dosar (mai puțin de jumătate din durata să participe 2-3 solicitanți (sau reprezentantul). Iar estimată de președinții CEPAH). Rezultatele acestor aceasta era situația pre-COVID, în noiembrie 2019. estimări sunt ilustrate în Figura 25 și indică o durată În 2020, orice interacțiune a fost întreruptă, nu doar medie pe dosar cuprinsă între 2 și 15 minute și cu fizic, ci și online. Membrii comisiei nu văd rostul mari diferențe între județe. acestei participări, declarând în focus grupuri că În fine, a treia estimare a folosit un timp teoretic nu au niciun motiv să interacționeze cu solicitanții, disponibil membrilor CEPAH (în baza contractelor întrucât fie că reuniunile comisiei nu sunt publice, de muncă) și numărul total de dosare soluționate pe fie că solicitanții au fost deja evaluați și văzuți de SECPAH. În consecință, niciun CEPAH din cele lună.279 Conform acestui al treilea tip de estimare, studiate nu dispune de o procedură aprobată timpul mediu alocat pe dosar este de 3,5 minute. specifică (sau paragraf în procedura generală) În aceste condiții, este rezonabil să considerăm că privind participarea persoanelor solicitante la CEPAH ia decizia privind soluția într-un dosar ședințele CEPAH. În aceste condiții, este evident că (inclusiv grad, tip, PIRIS etc.) în circa 5-6 minute o prevedere legală precum cea din art. 89 (alin. 1 și (vezi și Figura 25). Ținând cont de cât de numeroase 2) din Legea nr. 448/2006, conform căreia CEPAH sunt documentele de la dosar, de complexitatea are obligaţia de a elabora PIRIS în colaborare cu procedurii de încadrare în grad și tip de handicap, persoana cu handicap sau cu reprezentantul legal al precum și de faptul că decizia ar trebui să fie acesteia, nu este respectată.277 colectivă, este evident că o durată de aproximativ 5 Decizia privind soluția de încadrare în grad și tip minute este prea scurtă pentru o decizie temeinică. de handicap este luată într-un timp prea scurt pentru Procesul decizional este strict confidențial și a fi temeinică. Cu privire la timpul mediu alocat de numai personalul autorizat are acces la datele CEPAH pentru soluționarea unui caz am realizat solicitanților. În aproximativ jumătate din județe trei tipuri de estimări. Prima are la bază estimările (11 din 23 în eșantionul Q3A), nu există proceduri oferite de președinții CEPAH în cadrul studiului 276 HG nr. 430/2008, cu modificările și completările ulterioare, art 9, alin. (3). 277 În practică, SECPAH-urile au preluat sarcina de a elabora PIRIS, dar nu neapărat în colaborare cu persoana cu handicap sau cu reprezentantul legal al acesteia, așa cum se arată în subcapitolul 6.2. 278 Abatere standard de 4,8 minute. Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 14 județe și 1 sector al municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 279 Această estimare este dezvoltată în capitolul 9, secțiunea 9.3.1 Volumul de muncă CEPAH. Capitolul 5 I 141 formale adoptate pentru a asigura protecția datelor neîncadrare și modul în care a fost determinat gradul cu caracter personal ale solicitanților (Figura 29 din de handicap (a se vedea, de asemenea, capitolul secțiunea 5.2.2). Cu toate acestea, în ciuda lipsei de 7). Principalul instrument prevăzut în legislația proceduri, conform sondajului de opinie CEPAH actuală pentru înregistrarea în detaliu a procesului (Q3B) și interviurilor, confidențialitatea datelor și decizional din cadrul CEPAH este procesul verbal al respectarea vieții private în procesul de depunere și ședinței. Secretariatul CEPAH ar trebui să elaboreze de evaluare a dosarelor sunt întotdeauna respectate procesul-verbal al ședinței și să păstreze un registru pe deplin, în conformitate cu art. 31 din CDPD (la ale acestor procese-verbale. Studiul instituțional un nivel mediu de 8,8, pe o scală de la 1-deloc la Q3A a solicitat președinților CEPAH să furnizeze, 10-total).280 în cadrul pachetului de răspuns, procesele-verbale Absența unor proceduri sau norme de orientare anonimizate ale ultimelor două ședințe CEPAH. este însoțită de lipsa a unei motivări care să Opt județe au răspuns la această cerere; un exemplu însoțească certificatul de handicap și să explice tipic de procese verbale CEPAH este furnizat în motivele care au stat la baza deciziilor de încadrare/ Figura 26. Figura 26: Procesul-verbal al unei ședințe CEPAH de 3 de ore care a implicat decizii pentru 65 de persoane cu dizabilități 280 Abatere standard de 1,6. Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=49), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 142 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Analiza eșantionului colectat de procese- de redresare a plângerilor legate de evaluarea și verbale ale ședințelor a arătat că, cel mai adesea, încadrarea în grad de handicap (dacă un astfel procesele-verbale sunt scrise de mână281 și tind să de mecanism ar fi înființat), relația cu Comisia se concentreze asupra unor aspecte procedurale, superioară cu privire la solicitările de coordonare cum ar fi prezentarea membrilor comisiei și a metodologică (clarificări pe cazuri, organizare președintelui, semnăturile acestora, ordinea și funcționare a SECPAH/CEPAH, interpretare de zi a ședinței, numărul de dosare; decizia de legislație etc.) sau formularea punctelor de vedere încadrare în grad și tip de handicap în format pentru instanțele de judecată, în cazurile de agregat (pe modelul din Figura 26) sau o listă a contestație a certificatului. tuturor certificatelor. Secțiunea de observații (dacă există) este goală sau oferă informații cu privire la 5.1.3. Adaptări ale procesului de încadrare alte tipuri de decizii, cum ar fi suspendarea unei în grad și tip de handicap pentru măsuri de protecție, anularea unui certificat din populația vulnerabilă cauza decesului persoanei sau trimiteri specifice la completarea anumitor dosare. Vocea persoanelor Procedura de încadrare în grad și tip de handicap cu dizabilități lipsește complet, nu se înregistrează nu beneficiază de adaptări în niciun județ. Doar niciun dialog sau discuție, nu se descrie niciun 2 președinți CEPAH (din 20 care au răspuns la eveniment, toate deciziile par să fie luate în întrebare) au raportat că dispun de proceduri/ unanimitate, iar motivarea deciziilor nu există. practici specifice sau secțiuni/capitole ale În aceste condiții, elaborarea punctelor de vedere procedurii generale prin care se realizează solicitate de instanțe este deficitară din punct de încadrarea persoanelor nedeplasabile (Figura vedere tehnic (a se vedea și capitolul 7). În general, 27). Dar, lipsa unei comunicări adaptate pentru o astfel de abordare lipsită de transparență poate grupurile vulnerabile a fost menționată, în deschide ușa unor interferențe nedorite, manipulări interviurile cu persoane cu dizabilități și în cele cu politice și corupției. ONG-uri, ca o barieră și în această etapă principală Deci, procesul decizional din cadrul CEPAH a demersului de obținere a certificatului, ca în nu este transparent. Includerea unui jurist în toate etapele anterioare. Prin urmare, demersul de componența SECPAH/CEPAH ar putea aduce determinare a dizabilității în România nu respectă valoare în transparentizarea procesului decizional cerințele impuse de CDPD, cu atât mai mult după de încadrare în grad de handicap. Printre începerea pandemiei de COVID-19 în urma căreia responsabilitățile juristului ar putea fi incluse: interacțiunea persoanelor cu comisia de evaluare și elaborarea motivării soluțiilor CEPAH, asigurarea participarea deja restrânsă a persoanelor la demers calității proceselor verbale ale ședințelor CEPAH, au fost întrerupte în totalitate. informarea și consilierea persoanelor care contestă certificatul, rol de coordonare a mecanismului 281 Dintre cele opt județe care au furnizat procese-verbale ale ședințelor CEPAH, numai unul utilizează un format electronic standard extras din D-Smart, iar altul are o combinație între o pagină standard în format electronic și restul scris de mână. Capitolul 5 I 143 Figura 27: Numărul CEPAH-urilor care au adaptat procedura de încadrare în grad și tip de handicap pentru persoanele adulte din grupurile vulnerabile (număr de județe) Există proceduri specifice sau secțiuni/capitole ale procedurii generale pentru analiza și 0 0 0 0 0 0 2 0 evaluarea dosarelor depuse pentru încadrarea în tip și grad de handicap, care se referă la următoarele grupuri ..? (CDPD, Art. 5, 12) Persoanele din instituții Persoanele internate în Persoanele fără Persoanele din Persoanele aflate sub Persoanele cu nivel redus Persoanele nedeplasabile Tineri 18-26 ani sociale pentru adulți spitale psihiatrice adăpost penitenciare tutelă/curatelă de educație (cel mult 8 (centre, locuințe protejate) clase) Sursa: Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 20 județe, ianuarie-februarie 2021. 5.2. Procedura de încadrare în grad de handicap 5.1.4. Comunicarea rezultatului și poștă) către persoana cu dizabilități este, în medie, de 7-8 zile, la nivelul eșantionului.284 Mai mult, în În România, încadrarea persoanelor adulte în În situaţia în care, din analiza dosarului şi transmiterea documentelor către conformitate cu informațiile înregistrate în registrul grad și tip de handicap are la bază evaluarea a raportului de evaluare complexă (întocmit beneficiari pe șase domenii obligatorii288 și se realizează în de SECPAH), comisia de evaluare constată că de procese-verbale, aproape toate secretariatele În cadrul ședințelor, comisia de evaluare ia deciziile CEPAH (23 din cele 27 care au participat la baza criteriilor medico-psihosociale,289 analizate informaţiile sunt insuficiente pentru luarea finale privind (1) încadrarea sau neîncadrarea într- studiul instituțional Q3C) au raportat că reușesc în capitolul 4. Prezentul subcapitol are în vedere unei decizii, aceasta retransmite documentele un grad de handicap; (2) certificatul de orientare întotdeauna285 să respecte termenele legale, și analiza modului în care comisiile de evaluare către SECPAH pentru reanalizare şi eventuală profesională, pentru persoanele care solicită acest tip anume: desfășoară demersul de încadrare în grad și tip de completare.290 Astfel de situații sunt foarte rare. de evaluare; și (3) serviciile/acțiunile recomandate i. să redacteze certificatele de încadrare în grad de handicap, cum analizează dosarul, cum utilizează Conform raportărilor președinților de CEPAH în în PIRIS, inclusiv măsurile de protecție, cum ar fi handicap şi certificatele de orientare profesională, criteriile, cum stabilesc soluțiile finale, precum cadrul chestionarelor Q3A, ponderea dosarelor asistentul personal/asistentul personal profesionist în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data și prin ce metode gestionează riscul de eroare în retransmite către SECPAH reprezintă sunt 1% din sau asistența socială prin centre rezidențiale la care a avut loc şedinţa CEPAH;286 procesul decizional. totalul dosarelor transmise la comisie. sau centre de zi, publice sau private.282 În final, Referitor la calitatea informațiilor transmise de ii. să comunice prin poştă, cu confirmare de secretariatul CEPAH notifică persoanele referitor 5.2.1. Intrările de la SECPAH SECPAH, membrii CEPAH participanți la sondajul primire, persoanei cu dizabilități sau, după caz, la eliberarea certificatului și trimite documentele de opinie Q3B (Figura 28) arată că informațiile părinţilor/reprezentanţilor legali, asistentului Dosarul întocmit de SECPAH este înregistrat și aprobate prin poștă.283 (medicale) cu privire la deficiențe/afectări sunt personal sau asistentului personal profesionist, verificat de secretariatul comisiei de evaluare. În Toți președinții CEPAH din județele care au satisfăcătoare (cu un scor mediu de 7,4, pe o scală de în termen de 5 zile lucrătoare de la data prevăzută unele județe (5 dintre cele 27 din eșantionul Q3C), luat parte la studiul instituțional Q3A au raportat la 1-deloc, 10-total). În schimb, în opinia acestora, pentru redactarea documentelor aprobate de secretariatul CEPAH poate refuza depunerea/ că nu au dificultăți să respecte, pentru 99% dintre metodologia de stabilire a tipurilor de handicap comisia de evaluare;287 înregistrarea unor dosare de la SECPAH, în cazul solicitanți, termenul de maxim 15 zile lucrătoare de necesită neapărat revizuire, mai ales cu privire la iii. persoana poate opta să ridice personal în care nu sunt complete. Însă un singur județ la data referirii dosarului de către SECPAH, pentru a tipurile mental și psihic. În această privință, membrii documentele de la Secretariatul CEPAH sau (AG) declară în studiul instituțional Q3C că are finaliza încadrarea în grad și tip de handicap. În fapt, CEPAH au exprimat o opinie similară în cadrul să primească documentele prin alte modalități o procedură specifică pentru astfel de situații. reprezentanții secretariatelor CEPAH au raportat că sondajului Q3B, pentru că „pentru persoanele decât prin poștă, cu confirmare de primire, așa Oricum, în toate județele, secretariatul transmite durata de la înregistrarea dosarului în registrul de adulte nu a existat continuitate legislativă” și „este cum prevede legislația. dosarele comisiei care are responsabilitatea de a evidență și până la comunicarea rezultatului (prin nevoie de o analiză a necesității tipurilor raportate, analiza dosarele în vederea încadrării în grad și tip ca numărul acestora să nu fie nici prea mare, dar să de handicap. ajute la planificarea politicilor în domeniu”.291 282 HG nr. 430/2008, art. 2. 283 HG nr. 430/2008, art. 13. 284 Variația la nivelul județelor este între 2 și 30 zile. Studiul instituțional Q3C: Indicatori de rezultat ai procesului de determinare a 288 Evaluarea socială, medicală, psihologică, vocațională sau abilităților profesionale, a nivelului de educație, precum și a abilităților și dizabilității pentru Secretariatul CEPAH, din 22 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. nivelului de integrare social, conform HG nr. 268/2007, art. 48, respectiv Ordinul nr. 2298/2012, art. 4. 285 Celelalte 4 județe reușesc să îndeplinească cerințele legale „în cele mai multe cazuri” (3 județe) sau „uneori” (1 județ), iar persoana 289 Ordinul comun al ministrului muncii, familiei şi egalităţii de şanse şi al ministrului sănătăţii publice nr. 762/1.992/2007 pentru nu poate opta pentru alte modalități de trimitere a documentelor decât prin poștă, cu confirmare de primire, așa cum este menționat aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabileşte încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările în HG nr. 430/2008. ulterioare. 286 HG nr. 430/2008, art. 15, alin. (2e). 290 HG nr. 430/2008, art. 3, alin (2). 287 HG nr. 430/2008, art. 15, alin. (3). 291 Citate din chestionare Q3B. 144 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Capitolul 5 I 145 Figura 28: Opiniile membrilor CEPAH față de instrumentele de evaluare complexă folosite de SECPAH (scoruri medii pe o scală de la 1-deloc la 10-total) Pe o scală de la 1-deloc la 10-total, în ce măsura sunteți de acord cu afirmațiile de mai jos...? 7.4 6.8 6.2 5.8 3.0 2.7 1 2 3 4 5 6 În prezent, există un model Tipurile de Instrumentele de evaluare folosite în prezent de completare al Raportului handicap de SECPAH permit colectarea unor informații de evaluare complexă, aprobate prin relevante pentru estimarea din perspectiva Pe o scală de la instrucțiuni de asigurare al lege sunt clar CIF a ... 1-deloc la 10-total, unui mod de lucru unitar definite și nu cât de mare este la nivel național, precum există dificultăți influența pe care o și instrumente de evaluare la nivel de au informațiile din care să poată fi utilizate pe SECPAH în ceea anchetele sociale cele șase domenii obligatorii: ce privește primite de la SPAS social, medical, psihologic, aprecierea și asupra soluției vocațional, educațional, raportarea de încadrare/ evaluarea abilităților și a acestora la deficiențelor/ limitărilor de restricțiilor de neîncadrare dată nivelului de integrare socială? ANDPDCA? afectărilor activitate participare de CEPAH? 1 2 3 4 5 6 Sursa: Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=43), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. O altă deficiență majoră este lipsa unor instrumente preşedintele acesteia.292 În majoritatea județelor (18 fundamentate științific, iar membrii CEPAH din 23) nu există o procedură aprobată/paragraf menționează cu precădere instrumentele pentru în procedura generală privind modul în care se evaluarea vocațională, cea a nivelului de educație stabilesc dosarele care intră într-o anumită ședință și evaluarea nivelului de integrare socială (fapt pus CEPAH, așa cum arată Figura 29. Decizia cu privire în evidență și în analiza din capitolul 4). Tocmai la dosarele care sunt selectate spre încadrare per de aceea, susțin membrii CEPAH, evaluarea ședință CEPAH este luată în moduri diferite de la restricțiilor de participare și estimarea posibilității un județ la altul. Fie sunt introduse toate dosarele de (re)integrare socială pot fi considerate deficitar. adunate în perioada între ședința anterioară și ședința respectivă (în 8 județe), fie sunt decise 5.2.2. Cum lucrează comisiile de evaluare de secretariatul comisiei (în 6 județe) sau de președintele CEPAH (în 4 județe) sau în alte moduri Secretariatul CEPAH transmite membrilor comisiei (în alte 4 județe), spre exemplu sunt selectate de de evaluare ordinea de zi şi data de desfăşurare SECPAH. ale şedinţelor, în baza convocatorului semnat de 292 HG nr. 430/2008, art. 15, alin. (2b). 146 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Persoanele solicitante pot să-și consulte dosarul de evaluare la dosare diferă între județe. Înainte de înainte de ședința în care sunt programați pentru ședințele CEPAH, președinții comisiilor au acces încadrare în doar două județe (IS și OT), care la dosare, în majoritatea județelor (Figura 29); în au și declarat că dispun de un spațiu special în 12 (din 23) județe, secretariatul trimite dosarele acest scop. Alături de acestea, încă 6 președinți președinților, iar în 5 județe președintele poate CEPAH raportează că dosarele devin disponibile consulta dosarele doar la sediul DGASPC. Ceilalți beneficiarilor, spre consultare, după ce comisia ia membri ai comisiilor au acces mult mai rar la decizia de încadrare. Totuși, aceste județe nu dispun dosare, înainte de ședințe; în 5 județe le sunt trimise de un spațiu special în acest scop. de secretariat, iar în 5 județe le pot consulta doar la Practicile privind accesul membrilor comisiilor sediul DGASPC. Figura 29: Gestionarea dosarelor pe parcursul etapei de încadrare în grad și tip de handicap, conform președinților CEPAH (număr) Există o procedură aprobată privind modul în care Există o procedură/paragraf în procedura generală se stabilesc dosarele care intră înt-o anumită aprobată pentru asigurarea protecției datelor personale? ședință CEPAH? 23 23 18 12 11 5 0 0 Da Nu Da Nu Cine decide dosarele care intră într-o anumită ședință Cine are acces la dosare înainte de ședințele CEPAH? CEPAH? Nu, dosarele sunt 13 4 transmise doar în 3. Altă modalitate 6 cadrul ședinţelor 2. Secretariatu Da, dosarele pot fi 5 6 CEPAH consultate dar doar la 5 sediul DGASPC 1. Președintele 4 Da, dosarele sunt 5 CEPAH trimise înainte de 12 În orice ședinţă intră toate 8 ședinţe dosarele adunate 0 în perioada între 0 Membrii CEPAH Președintele CEPAH ședinţe Au access persoanele solicitante la consultarea dosarelor lor ...? După finalizarea 13 încadrării din partea CEPAH 8 Înainte de ședința 21 CEPAH în care sunt programați 2 0 Nu Da Sursa: Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 21 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 5 I 147 Figura 30: Principalele surse de informații pentru verificarea criteriilor medico-psihosociale de încadrare în grad și tip de handicap, conform președinților CEPAH (număr) 23 21 19 17 17 16 3 2 2 Documente Interviul cu PAH Raport de Interviul Fișa psihologică/ Raport de Ancheta Interviul Raport de medicale la și reprezentatul evaluare cu PAH și Raport de evaluare socială cu PAH și evaluare dosar PAH complexă reprezentatul evaluare complexă realizată de reprezentatul complexă SECPAH PAH psihologică SECPAH SPAS PAH SECPAH clinică Criterii medicale Criterii psihologice Criterii sociale Sursa: Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 21 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Note: Întrebare cu răspuns multiplu, motiv pentru care suma barelor pentru fiecare tip de criterii poate depăși 23, adică numărul de președinți CEPAH care au răspuns la aceste întrebări din chestionarul Q3A. PAH = persoană adultă cu handicap. În fapt, cele 24 de comisii de evaluare care au luat handicap în baza criteriilor medico-psihosociale, parte la studiul instituțional Q3A pot fi clasificate în așa cum prevede legea. Figura 30 arată care sunt patru grupuri cu practici diferite.293 Astfel, primul principalele surse de informații, adică documentele grup include 5 CEPAH-uri în cadrul cărora atât pe care le consultă comisiile cu precădere, pentru președintele cât și ceilalți membri primesc înainte a fundamenta deciziile. După cum raportează de ședințe dosarele spre analiză. Al doilea grup este președinții CEPAH în chestionarele Q3A, practica format din 7 comisii în care doar președintele are dominantă este de a analiza/corobora documentele acces la dosare înainte de ședințe, în timp ce ceilalți medicale/psihologice295 cu raportul de evaluare membri le văd doar în cadrul ședințelor. Al treilea complexă întocmit de SECPAH, pentru a verifica grup conține 5 CEPAH-uri care asigură accesul criteriile medicale/psihologice. În mod similar, președintelui și al membrilor la dosare înainte de atât ancheta socială, cât și raportul de evaluare ședințe, dar doar dacă sunt consultate la sediul complexă sunt folosite pentru a verifica criteriile DGASPC, în timp ce al patrulea grup din 6 CEPAH- sociale. Cel mai probabil, acesta este modul de uri nu au acces la dosare decât în timp ședințelor. lucru al președinților de comisii care au acces la Cu alte cuvinte, practica dominantă la nivel dosare înainte de ședințe. Un astfel de algoritm de național este că doar președintele CEPAH poate verificare aplicat în 64 de cazuri într-un interval consulta dosarele înainte de ședințe. Ceilalți de 190-200 minute ar fi foarte dificil pentru orice membri, de regulă, primesc acces la dosare doar în specialist, mai ales că dosarele sunt pe suport hârtie, cadrul ședințelor. Prin urmare, situația tipică din în majoritatea cazurilor, și nu permit căutare rapidă comisiile de evaluare pentru persoane adulte poate sau direcționată. fi descrisă astfel: un grup de 5 specialiști se reunesc Așa cum este subliniat și în secțiunea 5.1.2, să ia decizii care afectează viața altor persoane, iar deciziile sunt fundamentate în baza analizei de 4 dintre aceștia primesc dosarele doar în cadrul documente, interviurile cu solicitanții și/sau ședințelor, în condițiile în care într-o ședință de reprezentanții acestora fiind folosite foarte rar 190-200 minute trebuie stabilite soluții pentru 64 de (Figura 30). De altfel, nici nu ar fi timp suficient pentru a conduce interviuri/interacțiuni cu toți cazuri cu situații care pot varia de la ușoare la foarte solicitanții (sau categorii mai numeroase dintre complexe.294 aceștia) în cadrul ședințelor. Odată ce primesc dosarele, comisiile le analizează și stabilesc soluțiile de încadrare în grad și tip de 293 O comisie de evaluare nu a răspuns la întrebare. 294 Vezi și secțiunea 5.1.2. 295 Inclusiv referatul medicului specialist, scrisoarea medicului de familie, analizele și investigațiile medicale, biletele de externare/ ieșire din spital. 148 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Calitatea informațiilor din documentele CEPAH corespund evaluării psihologice SECPAH medicale/psihologice este evaluată pozitiv de din raportul de evaluare complexă. În caz de către președinții CEPAH (în chestionarele Q3A). discrepanță, se iau în mod obișnuit următoarele Rareori se întâmplă ca documentele medicale să măsuri: i) Comisia recomandă o evaluare aibă concluzii/diagnostice fie vagi sau neclare, psihologică efectuată de o terță parte, ii) un alt fie contradictorii,296 fie potențial eronate sau chiar referat este solicitat de la un psiholog al unei frauduloase.297 Asemenea situații sunt raportate a fi clinici universitare/unui spital de psihiatrie, iii) mai frecvente în relație cu tulburările neurologice, psihologul comisiei organizează un interviu cu oftalmologice și psihiatrice. Corelat, doar 4 CEPAH- persoana respectivă și decide scorurile de încadrare uri (din cele 24 în eșantion) au o procedură aprobată (de obicei, scorurile GAFS și MMSE). (sau paragraf în procedura generală) pentru astfel Ancheta socială, deși folosită de cele mai multe de situații. De asemenea, conform președinților CEPAH-uri ca sursă principală pentru evaluarea CEPAH, sunt rare cazurile de neconcordanță socială, are o influență redusă asupra soluției de între evaluarea medicilor din CEPAH (în baza încadrare/neîncadrare în grad de handicap, așa documentelor de la dosar) și evaluarea din referatul cum arată Figura 28 (bara 6) din secțiunea 5.2.1. medicului de specialitate. Foarte rar se întâmplă Motivul invocat a fost că majoritatea anchetelor să există disparități între evaluarea medicilor sociale nu oferă o bază adecvată pentru luarea din CEPAH și evaluarea realizată de medicul deciziilor, pentru că adeseori acestea oferă informații SECPAH (din Raportul de evaluare complexă).298 aleatorii și insuficiente pentru o bună înțelegere a În consecință, doar 3 CEPAH-uri (din cele 24) performanțelor persoanelor în mediul lor de viață dețin o procedură specifică pentru rezolvarea (inclusiv a factorilor de mediu), percepție care este neconcordanțelor între opiniile medicale. Practica concordantă cu concluziile analizei din subcapitolul utilizată în astfel de situații de toate comisiile este 3.3. Iar pentru remedierea acestei situații, în primul de solicita completarea dosarului cu rezultate ale rând modelul cadru de anchetă socială trebuie unor investigații paraclinice sau cu un nou referat îmbunătățit (conform 55% dintre membrii CEPAH), medical, efectuate la orice unitate sanitară/medic la asistenții sociali de la nivel local ar trebui formați alegerea solicitantului. În plus: cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități și la CIF (46%), iar SPAS-urile ar trebui să angajeze • președintele comisiei se consultă cu medicul din asistenți sociali profesioniști care să întocmească SECPAH (în 14 județe), anchetele sociale și nu persoane cu responsabilități • comisia impune efectuarea unor analize și/ de asistență socială (42%).299 Dincolo de opinii, sau obținerea unui nou referat de la o unitate fapt este că lipsa unor criterii clare privind modul medicală/medic anume (în 10 județe) de utilizare a informațiilor prezentate în ancheta • comisia solicită informații suplimentare din socială împiedică utilizarea acestora în procesul de partea aparținătorilor/ persoanelor de îngrijire determinare a dizabilității. Lipsește legătura dintre ale persoanei în cauză (în 7 județe) informațiile din ancheta socială (informații care • comisia realizează un interviu în profunzime cu se referă predominant la limitările de activitate și solicitantul (în 4 județe) participare ale persoanei, contextul său de viață factorii de mediu) și încadrarea în grad și tip de • președintele comisiei se consultă/comunică cu handicap. Rareori anchetele sociale întocmite de medicul specialist care a făcut evaluarea inițială SPAS oferă informații consistente cu privire la gradul (în 2 județe). de autonomie și integrare socială a persoanei. În Situația este în mare parte similară cu privire la schimb, adeseori, concluziile anchetei sociale lipsesc datele folosite pentru evaluarea psihologică. sau sunt formulate într-un mod incomplet sau vag, Raportul de evaluare clinică și raportul de evaluare cum ar fi: „se recomandă încadrarea persoanei într- complexă SECPAH sunt utilizate pentru a putea un grad de handicap”. aplica criteriile de evaluare psihologică. Ca și în cazul evaluărilor medicale, evaluările psihologice 296 Atunci când se solicită sau sunt furnizate două sau mai multe referate de la diferiți medici de specialitate. 297 Valori medii egale cu 2, pe o scală de la 1-foarte rar la 5-foarte des. 298 Valori medii egale cu 1,5, pe o scală de la 1-foarte rar la 5-foarte des. 299 Întrebare cu răspuns multiplu. Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=45), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 5 I 149 „Avem 400 dosare/lună, ne întâlnim de 2-3 ori/săptămână. Toate dosarele sunt analizate de președinte și discutăm cu membrii comisiei doar cazurile foarte complicate. 5.1 Problema cu SECPAH, sunt multe situații în care situația reală este diferită de ceea ce apare în acte și colegii îmi spun și îmi atrag atenția unde este problema. Când actele sunt supraevaluate față de realitatea din teren, întotdeauna cer informații, pentru că astfel de dosare au potențial de ajuns în instanță. Când am nelămuriri, sun la primărie și rog asistentul social să mai meargă o data acasă la om și să verifice. De exemplu, află de la magazinul sătesc că X a făcut cumpărături la magazinul din sat acum două zile, deși scrie în ancheta socială că este imobilizat la pat!” (Focus grup CEPAH 1) Cum evaluarea restricțiilor de participare și 5.2.3. Cum sunt stabilite soluțiile de estimarea posibilității de (re)integrare socială sunt încadrare/neîncadrare în grad de considerate deficitare de majoritatea membrilor comisiilor de evaluare, am întrebat, în cadrul handicap sondajului de opinie Q3B, dacă introducerea unei Tabloul general al criteriilor medico-psihosociale autoevaluări a propriei situații din partea persoanelor pe care comisiile de evaluare le utilizează cu cu dizabilități, ca nou instrument de lucru, ar preponderență pentru a îndeplini principalele lor putea ajuta comisia în procesul de luare a deciziei atribuții este oferit în Figura 31. Pentru majoritatea cu privire la soluția de încadrare/neîncadrare în CEPAH-urilor (16 din 24 în eșantion), criteriile grad de handicap. Răspunsul, a fost nu categoric medicale sunt factorii determinanți cheie în din partea a 96% dintre respondenți. Explicația stabilirea încadrării/neîncadrării în grad și tip dată de membrii CEPAH a fost că persoanele cu de handicap, precum și în acordarea dreptului la dizabilități ar fi subiective, nu ar spune adevărul, asistent personal (15 din 24), conform președinților nu ar cunoaște legea și/sau ar manipula strategic acestor comisii. Principala justificare a preferinței oportunitatea pentru a exagera propria situație. pentru criteriile medicale, menționată frecvent Cu alte cuvinte, aria de restricții de participare este și în focus grupuri, este credința că: „afecțiunile percepută ca fiind cea mai nesatisfăcător evaluată medicale sunt mai ușor de identificat și pot fi mai de specialiști, dar parteneriatul cu persoanele ușor cuantificate prin probe omologate”.300 evaluate nu este considerat ca o posibilă soluție de ajustare a demersului. Figura 31: Criteriile medico-psihosociale care sunt folosite cu preponderență de comisiile de evaluare pentru îndeplinirea principalelor lor atribuții, conform președinților CEPAH (număr) 16 16 15 12 12 12 12 8 10 8 8 8 7 7 6 6 5 5 7 5 4 5 3 3 ... încadrarea în grad ... încadrarea în tip de ... acordarea ... acordarea ... acordarea ... luarea unei de handicap? handicap? certificatului de asistentului personal? asistentului personal măsuri de protecţie orientare profesională? profesionist? (instituţionalizare)? Criteriile medicale Criteriile sociale (situaţie economică, locuinţă, servicii) Criteriile privind autonomia persoanei și nivelui Alte criterii psihosociale (inclusiv legate de abilităţile de integrare socială profesionale și nivelul de educaţie) Sursa: Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 22 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: Întrebare cu răspuns multiplu, motiv pentru care suma barelor pentru fiecare atribuție CEPAH poate depăși 24, adică numărul de președinți CEPAH care au răspuns la chestionarul Q3A. 300 Focus grup CEPAH 2. 150 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Criteriile referitoare la nivelul de integrare socială criterii medico-psihosociale sunt suficient de (gradul de dependență) dețin un rol dominant în incluzive, adică toate persoanele a căror funcționare deciziile comisiilor legate de acordarea dreptului la este afectată pot întruni criteriile. Ceilalți 66% asistent personal și orientarea profesională. Singura din total eșantion Q3B cred că criteriile nu sunt decizie luată multidisciplinar într-un număr mare suficient de incluzive, pentru că există unele criterii de județe (jumătate dintre județele studiate), având incomplete sau disfuncționale și, în consecință, în vedere criteriile medicale, sociale și gradul de acestea necesită revizuire și menționează o lungă dependență, este cea legată de aprobarea măsurilor listă de afecțiuni sau situații în cazul cărora au de protecție. întâmpinat dificultăți la încadrare. Între acestea, Doar o treime dintre membrii comisiilor de au fost menționate de mai mulți respondenți evaluare a persoanele adulte consideră că actualele următoarele: „diferite diagnostice medicale care, deși afectează funcționarea socială, nu se pot încadra”; „persoanele cu afecțiuni oncologice pe perioada chimioterapiei”; ”pentru afecțiunile oncologice nu există un capitol dedicat”; ”schimbarea condițiilor de încadrare pentru neoplasme”; „criteriile nu sunt adecvate la unele boli rare care produc handicap”; ”bolile genetice și bolile rare produc handicap dificil de evaluat conform criteriilor”; „dependența de oxigen nu este încadrabilă”; „afecțiunile post-traumatice la vârsta adultă nu pot întruni criteriile”; „persoanele afectate sever la un singur ochi”; „tulburări de personalitate peste 26 de ani”; „gonartroza anchilozantă”; „retardul mintal și schizofrenia peste 35 de ani”; „persoane cu afecțiuni psihice ireversibile, care nu se încadrează în categoria sub 26 de ani sau sub 35 de ani”; „criteriile privind degradarea cognitivă (demența), parametrii funcționali sunt neclari, permisivi”; 5.2 „criteriile privind afecțiunile oftalmologice, privind acuitatea vizuală și câmpul vizual, sunt permisive”; „posibilitatea încadrării deficitului plegic indiferent de deteriorare, pe când cel paretic poate fi încadrat doar ca urmare a AVC sau bolilor cardiovasculare” „persoanele cu afecțiuni invalidante, dar fără debut precoce”; ”nu este clar specificată vârsta care permite încadrarea în grad și tip de handicap în unele afecțiuni. Debut în tinerețe este un termen vag”; „în cazul în care o persoană are multiple diagnostice, care luate separat nu sunt încadrabile sau se încadrează la un grad mai inferior decât nevoia reală dată de situația complexă”; „există cazuri în care aplicând criteriile se obține un grad inferior față de nevoile reale identificate, neputând fi luată în considerare în totalitate dependența de alte persoane”; „o persoană în vârstă cu o boală degenerativă de vârstă, care a desfășurat activități lucrative, a fost implicată social, se încadrează în grad de handicap pe deteriorarea de vârstă biologică (diagnosticată de medicul psihiatru ca fiind demență mixtă), beneficiază de drepturi și facilități și poate lua și pensie de invaliditate. Iar o persoană de vârstă medie, fără venituri, fără asigurare medicală, cu afecțiune osteoarticulară, din perioada adolescenței, dar fără document medical justificativ, nu se încadrează în grad de handicap”; „componenta socială vag reprezentată la cei care sunt condiționați la încadrare ca fiind fără venit, de exemplu, la unele afecțiuni psihiatrice”. (Citate din chestionare Q3B) Capitolul 5 I 151 Figura 32: Oricum, conform opiniei dominante în rândurile membrilor CEPAH, în prezent, modelul medical este încă dominant în încadrarea în grad și tip de handicap a persoanelor adulte În prezent, ați spune că încadrarea în grad și tip de handicap urmează predominant ... (% membri CEPAH) Nehotărâți 4% Modelul bio- psihosocial 18% Modelul medical 78% Sursa: Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=46), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Deciziile CEPAH se iau în echipă, în cadrul deciziile menționate, în baza evaluării medicale. ședințelor, cu votul majorității, potrivit art. 9 (alin. Toate celelalte decizii ale CEPAH sunt stabilite 7) din HG nr. 430/2008. Cu toate acestea, Tabelul în echipă, în majoritatea județelor, dar echipa nu 10 arată că jumătate dintre președinții CEPAH care include neapărat toți cei cinci membri ai comisiei, ci au răspuns la chestionarul Q3A au raportat că, în poate avea o componență variabilă de la un tip de ceea ce privește deciziile referitoare la acordarea decizie la alta și de la un județ la altul. certificatului și la tipul de handicap, există un Spre exemplu, 6 președinți CEPAH arată că membru al comisiei care contribuie mai mult decât decizia privind stabilirea măsurilor de protecţie, ceilalți, și anume un medic de specialitate. Mai precum acordarea de servicii sociale în centre precis, președintele comisiei, care este medic și care rezidențiale, poate fi luată cu precădere de are acces la dosare înainte de ședințe, are mai mult următoarele tipuri de formații: timp să consulte dosarele și contribuie mai mult la Psiholog Asistent social Asistent social Medic de specialitate (1 județ) (2 județe) expertiză medicală a capacității de muncă Medic de specialitate medicină internă sau medic de medicină Medic de de familie medicină generală Psiholog (1 județ) Asistent social (2 județe) 152 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Tabel 10: Cum sunt stabilite deciziile CEPAH, conform președinților CEPAH (număr) Există un membru al comisiei (cu o anumită specializare) care contribuie mai mult decât ceilalți? În procesul de determinare a ... Da Nu Încadrarea, respectiv neîncadrarea (acordarea certificatului) 9 (medic) 9 Tipul de handicap 8 (medic) 10 Gradul de handicap 5 (medic) 13 Acordarea Certificatului de orientare profesională 3 15 Luarea unei măsuri de protecţie/ servicii sociale 6 12 Programul individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS) 5 13 Acordarea asistent personal pentru persoana cu handicap grav 5 13 Acordarea asistent personal profesionist pentru persoana cu handicap grav 2 14 Sursa: Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 17 județe și 1 sector al municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: Suma celulelor pe linie trebuie să fie 18, acesta fiind numărul total de președinți CEPAH care au răspuns la aceste întrebări din Q3A. În cazul sumelor mai mici, diferența până la 18 reprezintă non-răspunsuri. Situații de dezacord între membrii CEPAH cu se leagă de situații de persoane încadrate cu grad privire la încadrarea în grad și tip de handicap a și tip de handicap, dar a căror funcționare nu este unui caz sunt raportate a fi foarte rare (20 județe) afectată într-un grad semnificativ. Trei sferturi sau rare (3 județe), conform președinților comisiilor dintre membrii CEPAH confirmă existența erorilor (în Q3A). Iar atunci când apar, votul majorității atât de excluziune, cât și de incluziune, în cadrul este modalitatea de rezolvare a diferendelor. procesului de încadrare în grad și tip de handicap Corespunzător, doar 3 CEPAH-uri au dezvoltat (Figura 33). Criteriile incomplete sau disfuncționale o procedură aprobată specifică (un paragraf în sunt percepute a reprezenta principala sursă de procedura generală) pentru gestionarea acestor erori (de ambele tipuri), așa cum este subliniat și în situații. Totuși, în sondajul de opinie Q3B, membrii secțiunea anterioară. Urmează lacunele sistemului, CEPAH au acordat un scor mediu foarte mare - de precum: medici care emit documente medicale cu 4,5, pe o scală de la 1 la 5, pentru utilitatea unei diagnostice vagi/eronate; faptul că evaluarea în astfel de proceduri pentru activitatea curentă a vederea încadrării în grad și tip de handicap „se comisiei.301 face pe baza documentelor, nu se face evaluarea efectivă a persoanei” (vezi și secțiunea 5.2.2); „lipsa 5.2.4. Erorile de excluziune și erorile de de corespondență între criteriile de la copii și adulți” incluziune din cauza căreia „apar frecvent situații în care Erorile de excluziune se referă la cazuri în care copilul (sub 18 ani) este încadrat într-un grad de funcționarea persoanei este afectată într-un grad handicap și, la trecerea la adulți, brusc, se schimbă semnificativ, dar persoanele nu primesc încadrare în gradul în unul inferior, deși nevoile și limitările grad de handicap. În opoziție, erorile de incluziune persoanei rămân aceleași” (vezi și capitolul 8).302 301 Vezi și secțiunea 9.3.4. 302 Citate din chestionare Q3B. Capitolul 5 I 153 Figura 33: Ponderea membrilor CEPAH care confirmă existența erorilor de excluziune și de incluziune în cadrul procesului de încadrare în grad și tip de handicap, pe tipuri de surse de eroare (%) 73 71 75 75 76 68 60 42 42 32 11 4 Erori de judecată Criterii incomplete Lacune ale Barierele de acces Alte surse TOTAL (erori din orice ale specialiștilor sau disfuncționale sistemului întâmpinate de surse) anumite categorii de persoane ERORI DE EXCLUZIUNE ERORI DE INCLUZIUNE Sursa: Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=45), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Barierele de acces întâmpinate de anumite categorii Oricum, spun peste 90% dintre membrii CEPAH, de persoane sunt menționate mai frecvent ca fiind indiferent de sursă și de tip, erorile de încadrare o sursă de erori de excluziune, în special cu privire sunt doar cazuri izolate, neasociate anumitor tipuri la persoanele fără venituri, fără asigurare medicală, de deficiențe/afectări. De altfel, cred 92% dintre din comunități izolate sau fără familie și rețea de aceștia, hotărârile instanței nu reprezintă o dovadă suport (vezi și subcapitolul 3.2). Erorile de judecată a existenței erorilor de excluziune sau incluziune, sunt mai rar menționate, dar este relevant faptul că căci deciziile judecătorești sunt luate preponderent 42% dintre membrii CEPAH le percep ca sursă de în baza unor criterii „subiective” (vezi și capitolul 7, erori de incluziune în încadrarea în grad și tip de în special secțiunea 7.4.4). handicap. 5.3 „Criteriile medicale sunt totuși cele mai importante, pentru că ele au un grad mai mare de obiectivism. Criteriile sociale sunt mai subiective și interpretabile. Noi lăsăm justiția să se pronunțe asupra acestor cazuri. La noi, Departamentul Juridic de la CJ ne reprezintă în instanță, noi doar facem referate pentru acești juriști. Dar ei nu se pricep să apere aceste cazuri. Si pierd multe cazuri, ... vreo 10 pe lună.” (Focus grup CEPAH) 2) Măsurile care ar fi necesare pentru a preveni observate”. Iar, în al treilea rând, ar trebuie să existe erorile de excluziune/incluziune în stabilirea mecanisme mai eficiente de a gestiona situațiile de încadrării în grad și tip de handicap, recomandate suspiciuni de fraudă sau deformare intenționată de membrii CEPAH (în Q3B), includ, în primul a realității de către solicitanți. Preferabil, aceste rând, clarificarea criteriilor și completarea acestora, mecanisme ar conține și interacțiunea directă cu căci „pentru mai multe afecțiuni, încadrarea se solicitantul sau chiar posibilitatea unei evaluări face fără a avea în vedere afectarea funcționării”,303 propriu-zise, eventual în colaborare cu specialiști plus aplicarea lor unitară la nivel național. În al în afecțiunea în cauză. Iar, cu privire la erorile de doilea rând, „ar trebui să existe o procedură de judecată ale specialiștilor, câțiva reprezentanți consultare a datelor, a specialiștilor din domeniu și a CEPAH propun „reînființarea Comisiei Superioare, reprezentanților persoanelor cu dizabilități, pentru în vederea confirmării/informării unor diagnostice a evalua permanent situația și de a corecta erorile neclare”. În schimb, introducerea unui sistem de 303 Citatele din acest paragraf sunt extrase din chestionarele Q3B. 154 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII auditare exterior nu ar fi utilă, căi nu ar îmbunătăți organizațional. Dar acest subiect este abordat pe performanțele comisiei de evaluare, consideră peste larg în capitolul 7. trei sferturi dintre membrii CEPAH participanți la În percepția membrilor CEPAH:306 (i) solicitanții sondajul de opinie Q3B. și aparținătorii/ reprezentanții acestora sunt în mică măsură implicați în procesul de soluționare 5.2.5. Bucla de feedback a procesului a cazului de către CEPAH; (ii) iar informațiile decizional din cadrul CEPAH (inclusiv preferințele, temerile etc.) oferite de persoanele solicitante, respectiv aparținătorii/ Procesul decizional din cadrul CEPAH nu reprezentanții acestora, au o influență foarte mică incorporează un mecanism de feedback, ceea ce asupra soluției de încadrare/neîncadrare dată de încalcă principiul „nimic pentru noi, fără noi”, cu CEPAH (cu un scor mediu de 4,6, pe o scală de atât mai mult cu cât nu există interacțiune între la 1-deloc la 10-total); (ii) dar persoana, respectiv evaluat și evaluator și demersul nu include o aparținătorii/ reprezentanții care o însoțesc, sunt autoevaluare a solicitantului. Doar 7 președinți informați cu privire la motivarea soluției;307 (iv) și CEPAH (din 24 care au răspuns la întrebare, în comisia de evaluare este percepută satisfăcător de Q3A) au raportat că înregistrează în mod sistematic către persoanele care solicită încadrarea în grad și feedback de la persoanele care solicită încadrarea în tip de handicap (cu un scor mediu de 6,9, pe o scală grad și tip de handicap. Reacțiile solicitanților sunt de la 1-foarte negativ la 10-foarte pozitiv).308 „diferite, bune și rele”, dar majoritar „contestații, Principalele dificultăți întâmpinate în conform Legii nr. 554/2004” sau „primim în mod interacțiunea cu persoanele solicitante respectiv direct expresia verbală a nemulțumirii vis a vis aparținătorii/ reprezentanții acestora țin de faptul de încadrarea în grad de handicap, precaritatea că „persoanele nu înțeleg diferența dintre boală și pecuniară a indemnizațiilor etc. Este adevărat, am handicap” și, prin urmare, „nu acceptă că anumite primit și mulțumiri cu ocazia prezentării lor la boli nu se încadrează în grad de handicap”. În plus, evaluare sau la ridicarea certificatului”. Iar măsurile sunt menționate dificultățile de a explica soluțiile, de îmbunătățire a modului de lucru pornind de cu atât mai mult cu cât „în mod frecvent persoanele la feedback-ul primit se limitează, de obicei la solicitante nu sunt dispuse să își dezvolte/ „încercarea de a rezolva solicitarea, în limitele legii amelioreze abilitățile restante”. Doar câțiva și bugetului”.304 Mai general, în România, întregul membri CEPAH menționează absența interacțiunii sistem de evaluare a dizabilității nu dispune de directe, lipsa de consiliere sau de servicii integrate, un mecanism305 de redresare a plângerilor care în condițiile nevoilor complexe ale familiilor să completeze (nu să înlocuiască) canalele legale solicitanților.309 formale de gestionare a nemulțumirilor, precum sistemul judiciar sau mecanismul de audit 304 Citate din chestionarele Q3A completate de președinți CEPAH. 305 În acord cu UNDP (2017: 1), mecanismul de redresare a plângerilor este definit ca un sistem de proceduri și resurse organizaționale stabilite de agențiile guvernamentale naționale/județene/locale ca să primească și să abordeze nemulțumirile, plângerile sau îngrijorările cu privire la impactul politicilor, programelor și operațiunilor lor asupra părților interesate din afara organizației. 306 Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=42), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie- februarie 2021. 307 În această privință, secțiunea 7.4.4 dovedește că lipsa motivării soluției din certificatul de încadrare în grad și tip de handicap reprezintă unul dintre cele două elemente principale pe care instanțele le rețin atunci când dau câștig de cauză reclamanților, persoane cu dizabilități. Mai mult, o motivare a soluției de încadrare/ neîncadrare în grad de handicap, accesibilă tuturor persoanelor la finalul demersului de evaluare, nu este disponibilă în toate județele. Iar, motivare care să conțină informații detaliate pentru fundamentarea soluției de încadrare sau neîncadrare și care să poată fi folosită în instanță este furnizată doar în 4 județe. 308 Spre comparație, cu privire la comisia de protecție a copilului (CPC) care evaluează copiii cu dizabilități, scorul mediu este de 8,1, pe scala de la 1-foarte negativ la 10-foarte pozitiv. 309 Citate din chestionarele Q3B completate de membri CEPAH. Capitolul 5 I 155 5.4 „Eu am contract 3 ore/zi, ne-am impus o limită de 40 dosare/zi, pe lună avem 600 dosare și trebuie să fim foarte eficienți, ne întâlnim împreună. Când nu se poate, fiecare analizează dosarul, avem membri care s-au specializat și eu ca președinte trebuie să le văd pe toate. Avem o relație foarte bună cu SECPAH și ne punem de acord ante- judecată. Redactarea o fac în afara programului, nu mă încadrez în cele 3 ore.” (Focus grup CEPAH 1) 5.3. Rezultatele demersului de încadrare în grad și tip de handicap În mod obișnuit, comisiile de evaluare analizează are obligaţia de a elabora PIRIS în colaborare un număr foarte mare de dosare pe parcursul unui cu persoana cu handicap sau cu reprezentantul an. De exemplu, în 2019, înainte de pandemie, legal al acesteia, acordă certificatul de orientare numărul maxim de cazuri analizate de o comisie a profesională (la cerere), stabilește măsurile de fost de 12.807,310 ceea ce înseamnă o medie de 1.067 protecţie a adultului cu dizabilități, activităţile şi de cazuri pe lună, în timp ce numărul minim a fost serviciile de care acesta are nevoie în procesul de de 2.700 de dosare,311 cu o medie lunară de 225. În integrare socială, de tip: asistent personal, asistent perioada pandemiei numărul de dosare a scăzut personal profesionist, servicii sociale la domiciliu drastic. La nivelul eșantionului de 23 CEPAH-uri, sau centre de zi sau rezidenţiale. numărul mediu de dosare pe județ s-a redus din 2019 în 2020 de la peste 6.100 la 4.800 dosare pe an. Deci, 5.3.1 Încadrarea/neîncadrarea în grad și la nivel național, serviciile de evaluare complexă tip de handicap (SECPAH) și comisiile de evaluare (CEPAH) trebuie să analizeze și încadreze în grad și tip de handicap Procesul decizional al CEPAH prezintă redundanță un număr mare de dosare ce variază semnificativ cu demersul de evaluare complexă realizată atât între județe, cât și în timp. SECPAH. Soluțiile CEPAH sunt aceleași cu recomandările SECPAH pentru peste 90% din • În 2019 (pre-COVID), 19 județe și 2 sectoare ale dosare,314 în principal ca rezultat al volumului municipiului București au evaluat în total peste mare de muncă și al practicilor de lucru descrise 116 mii de dosare.312 O estimare brută indică în secțiunile anterioare ale acestui capitol. Această la nivel național un număr de solicitanți care situație nu este specifică unor județe, ci este beneficiază de serviciile oferite de SECPAH/ generalizată. CEPAH de circa 250.000 persoane, în cadrul În România, peste 90% dintre solicitanți primesc unui an. soluții de încadrare/ menținere a încadrării în grad • Din totalul de dosare soluționate într-un an, în de handicap. Corespunzător, ponderea dosarelor jur de o treime (în 2019), respectiv 37% (în 2020), cu soluții de neîncadrare în grad și tip de handicap au reprezentat cazuri noi, adică persoane aflate este mai mică de 10%. La nivelul eșantionului de la prima evaluare (de-a lungul vieții), celelalte CEPAH-uri din 22 județe și 2 sectoare din București, fiind reevaluări pentru înnoirea certificatului.313 chiar dacă numărul de dosare evaluate variază În conformitate cu reglementările în vigoare, foarte mult, ponderea certificatelor cu încadrare/ comisiile de evaluare nu iau doar deciziile legate menținere a încadrării în grad de handicap este mai de încadrarea/ neîncadrarea în grad și tip de mică de 90% (dar mai mare de 85%) în doar trei handicap. Pe lângă acordarea certificatului, CEPAH județe (NT, HD și BC). 310 CEPAH Olt. 311 CEPAH din București, Sectorul 2, urmat de CEPAH Tulcea cu 2.846 de dosare. Date raportate în chestionarele Q3A. 312 Date furnizate de președinții CEPAH în cadrul chestionarelor Q3A, utilizând informațiile din registrele de evidență gestionate de secretariatele comisiilor. Celelalte județe nu au furnizat aceste date sau au oferit date discordante cu cele raportate de șefii SECPAH în cadrul studiului instituțional Q2A. 313 Estimări bazate pe datele furnizate de președinții comisiilor din 7 județe și un sector din București, în chestionarele Q3A; celelalte comisii nu au oferit date. Procentul persoanelor aflate la prima evaluare variază între județe, de la minim 27% la maxim 42%, atât în 2019, cât și în 2020. 314 Valoare medie estimată de președinții CEPAH. Abatere standard de doar 18%. Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 18 județe și 1 sector al municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 156 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 34: Rezultatele procesului de determinare a dizabilității în România, pe județe, în anul 2019 14000 12000 10000 Numărul de dosare cu 8000 soluţii de neîncadrare în grad și tip de handicap 6000 4000 Numărul de dosare cu 2000 soluţii de încadrare/ menţinere a încadrării în 0 grad de handicap B_S2 GR B_S5 HR B_S4 DJ NT GJ SJ GL HD AG SM MM BN BC MH SV BT BH BR AR CJ OT Sursa: Date consolidate din studiile instituționale Q3A (CEPAH) și Q3C (Secretariatul CEPAH) pentru 22 județe și 2 sectoare ale municipiului București, referitor la anul 2019. La polul opus, există județe cu ponderi mai mari pași cu prea mulți actori instituționali cu reguli de 98%, și anume GJ, MH, BT și CJ. diferite, necoordonați și care nu comunică și Deși fiecare țară este diferită, iar ratele de nici nu transferă automat informații între ei. aprobare a acordării beneficiilor de dizabilitate În schimb, la capătul întregului demers se pot variază de la o țară la alta, o rată de încadrare în obține beneficii bănești foarte mici,317 dacă grad de handicap atât de mare, de peste 90% din nu există speranța de a obține gradul grav cu solicitări, este un motiv de îngrijorare. asistent personal, iar servicii aproape deloc. Prin urmare, populația de potențiali beneficiari • O posibilă explicație are la bază (auto)selecția este descurajată și se reduce la persoanele în solicitanților. Unele persoane cu probleme de situații cu adevărat disperate, fără ieșire, sau la sănătate (care se regăsesc în criteriile medico- persoanele mai curajoase dispuse să facă față psihosociale) nu solicită certificat, deși ar putea. tuturor provocărilor. Dată fiind această (auto) Acest fapt se întâmplă pentru că potențialii selecție a solicitanților înainte de evaluarea solicitanți nu sunt familiarizați şi informați sau complexă SECPAH, este normal ca peste nu sunt capabili, sprijiniți și încurajați să se 90% dintre aceștia să primească încadrarea/ implice în acest demers. Adică activitățile de menținerea încadrării în grad de handicap. conștientizare, informare inițială și comunicare cu potențialii solicitanți sunt insuficiente și/sau • O altă explicație ține de modul în care se deficitare.315 În continuare, procesul de întocmire desfășoară evaluarea complexă și încadrarea și înregistrare a dosarului este dificil, lipsit de în grad și tip de handicap la nivel de SECPAH adaptări sau prea costisitor pentru ca potențialii și CEPAH. Deși criteriile medico-psihosociale beneficiari să se angajeze în demers. Spre conțin unele criterii disfuncționale și incomplete, exemplu, primăriile/SPAS refuză efectuarea totuși peste 90% dintre solicitanți primesc soluție anchetei sociale sau la înregistrarea dosarului de încadrare. Iar acest rezultat trebuie văzut la DGASPC/SECPAH persoanele sunt refuzate în lumina faptului că erorile de excluziune și (în absența unei proceduri specifice) pe motiv incluziune sunt rare, după cum susțin specialiștii că afecțiunile de care suferă nu se încadrează implicați. Însă, atât evaluarea complexă, cât în criterii, înainte ca evaluarea complexă să și determinarea dizabilității se realizează aibă loc.316 Demersul nu este simplu, ci cere predominant în baza modelului medical, capabilități și eforturi substanțiale din partea așa cum rezultă din secțiunile anterioare ale potențialilor solicitanți, pentru că implică mulți acestui capitol. În consecință, un solicitant cu o 315 Subiectul este tratat în capitolul 2. 316 Aceste aspecte sunt analizate în capitolul 3. 317 Spre exemplu, adultul cu handicap mediu beneficiază doar de buget personal complementar în cuantum de 60 de lei pe lună, conform ANDPDCA, nivelul beneficiilor sociale din data de 1 ianuarie 2021. Capitolul 5 I 157 deficiență/afecțiune care se încadrează în criterii de peste 90% de aprobare a acordării beneficiilor poate obține încadrarea chiar dacă funcționarea de dizabilitate. nu este semnificativ afectată, tocmai pentru că Conform reglementărilor,318 comisiile de limitările de activitate și restricțiile de participare evaluare trebuie să se asigure că certificatele sunt sunt încă prea puțin considerate în soluția finală acompaniate de o anexă cu caracter confidențial, iar a SECPAH/CEPAH. Rezultatul este rata mare în cadrul certificatului trebuie să motiveze soluția de acordare a unui grad de handicap, care este de neîncadrare în grad de handicap. Președinții însă acompaniată de un număr considerabil de CEPAH (în Q3A) și secretariatele comisiilor contestații, atât de mare încât a fost necesară (în Q3C) raportează date care arată că aproape schimbarea aranjamentul instituțional prevăzut toate certificatele eliberate au anexa cu caracter pentru contestarea certificatului, așa cum confidențial completată. În schimb, motivarea prezintă capitolul 7. Cele două fapte par neîncadrării este o practică doar în unele județe,319 contradictorii: dacă solicitanții încheie demersul astfel încât, la nivel național, circa o treime dintre cu succes (obținerea încadrării în grad de certificate nu au completată această rubrică din handicap), de ce sunt nemulțumiți atât de mulți? certificat. Acest fapt este cu atât mai relevant cu Pentru că nemulțumirea nu se referă doar la cât comisiile nu elaborează o motivare nici în afara obținerea neîncadrării, ci mai ales la obținerea certificatului, iar absența motivării reprezintă unui grad de handicap perceput ca fiind unul dintre cele două elemente principale pe nesatisfăcător în raport cu nevoile și limitările care instanțele le rețin atunci când dau câștig de persoanei. Așadar, demersul de determinare a cauză reclamanților în procesele de contestare a dizabilității, așa cum se desfășoară în România certificatului.320 în prezent, produce nemulțumire, frustrări și percepții de inechitate, deși are ca rezultat o rată Figura 35: Distribuția certificatelor în funcție de gradul de handicap, pe județe, în anul 2019 16000 14000 12000 10000 8000 6000 4000 2000 0 B_S2 GR HR B_S4 TM DJ NT SJ GL HD AG SM BC MH BN SV BT BR AR AB OT Grad de handicap grav cu asistent personal, în anul 2019 Grad de handicap grav fără asistent personal, în anul 2019 Grad de handicap accentuat, în anul 2019 Grad de handicap mediu, în anul 2019 Grad de handicap ușor, în anul 2019 Sursa: Studiul instituțional Q3C: Indicatorii de rezultat ai procesului de determinare a gradului de handicap pentru Secretariatul CEPAH, pentru 19 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 318 HG nr. 430/2008, Anexa 1. 319 Și anume, 15 județe și 1 sector din București, din totalul de 22 județe și 2 sectoare incluse în cercetare. 320 Mai multe detalii se găsesc în secțiunea 7.4.4. 158 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII La nivelul agregat al eșantionului, gradul de din 5 județe și 1 sector din București au furnizat handicap acordat de CEPAH-uri urmează tiparul date în acest sens, pentru că deși le colectează, național existent: grad ușor – 1%, grad mediu – aceste date nu sunt înregistrate într-o bază de 11,3%, grad accentuat – 51%, grad grav – 36,7%, în date din care să poată fi extrase cu ușurință. Deși 2019.321 Procentul de certificate cu grad de handicap numărul de răspunsuri este mic, acestea indică grav cu asistent personal variază între 14% și 44% discrepanțe majore între județe în modul în care din totalul certificatelor eliberate de CEPAH la tratează accesul la serviciul de asistent personal, nivel de județ, în 2019. Doar 3 județe (AB, DJ și BT) care este cheie pentru viața independentă și calitatea și un sector din București au procente de certificate vieții familiilor care au în grijă o persoană adultă cu grad de handicap grav cu asistent personal mai cu dizabilități.322 Astfel, între cele 6 DGASPC-uri, mici de 25%. La polul opus, alte 3 județe (TM, GL și ponderea opțiunilor pentru indemnizații lunare se GR) au rate peste 40% din total certificate eliberate situează între 30% și peste 90% dintre persoanele cu de-a lungul anului (Figura 35). handicap grav cu asistent personal din județ. Nici Dintre certificatele cu grad de handicap grav: în această privință nu există o abordare unitară la nivel național. • 6,7% grad grav fără asistent personal Practicile CEPAH de stabilire a termenului de • 30% grad grav cu asistent personal din totalul valabilitate a certificatelor de încadrare în grad de certificatelor eliberate în 2019. handicap diferă extrem de mult, așa cum se vede în Figura 36. La nivelul agregat al eșanționului, din Persoanele adulte cu handicap grav cu asistent totalul certificatelor eliberate în anul 2019: personal pot opta pentru asistent personal sau pentru indemnizație lunară de însoțitor, iar această • 30% au avut termen de valabilitate de 1 an opțiune se exprimă prin cerere scrisă înregistrată la • 36% termen de 2 ani DGASPC. Chiar și așa, doar secretariatele CEPAH • 34% termen permanent. Figura 36: Distribuția certificatelor în funcție de termenul de valabilitate, pe județe, în anul 2019 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 B_S2 GR HR B_S4 DJ NT SJ HD MH AG BT SM BC BN SV BR AR Certificate cu termen permanent, Certificate cu termen valabilitate de 2 ani, Certificate cu termen valabilitate de 1 an, în 2019 în 2019 în 2019 Sursa: Studiul instituțional Q3C: Indicatorii de rezultat ai procesului de determinare a gradului de handicap pentru Secretariatul CEPAH, pentru 15 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 321 Date raportate de secretariatele CEPAH în chestionarele Q3C, pentru 19 județe și 2 sectoare ale municipiului București, referitoare la anul 2019. Spre comparație, conform Buletinului statistic MMPS, la 31 decembrie 2019, distribuția pe grade la nivel national a fost următoarea: grad ușor – 0,9%, grad mediu – 9,1%, grad accentuat – 51,9%, grad grav – 38,1%. 322 În multe cazuri, autoritățile locale încurajează opțiunile pentru indemnizații lunare pentru că acestea nu implică angajarea asistentului personal (de obicei, un membru de familie care îngrijește persoana cu dizabilități). Chiar dacă indemnizația lunară de însoțitor nu este mai mică decât salariul asistentului personal, dezavantajul este că membrul de familie care îngrijește persoana adultă cu dizabilități pierde drepturile asociate statutului de salariat, cum sunt asigurarea medicală, contribuțiile sociale pentru pensie etc. Capitolul 5 I 159 Totuși, la nivel de județ, există comisii de evaluare În ceea ce privește beneficiarii de PIRIS, în 17 județe pentru adulți care acordă certificate cu termen de (din 40), toți solicitanții primesc un PIRIS anexat valabilitate de 1 an pentru majoritatea solicitanților, la certificatul de handicap, indiferent de decizia precum cele din BT sau SV, pe când alte comisii le de încadrare sau de neîncadrare într-un anumit acordă doar în cazuri izolate (GR).323 În același timp, grad de handicap. În celelalte județe (23), numai există județe în care comisiile au o preferință pentru beneficiarii unui certificat cu încadrare într-un grad certificatele cu termen de 2 ani (NT, BR sau SM), așa de handicap primesc ca anexă PIRIS. cum există și CEPAH care nu eliberează certificate • Dată fiind practica de mai sus și faptul că rata cu valabilitate de 2 ani (BT).324 În fine, certificatele soluțiilor de neîncadrare în grad de handicap cu termen permanent nu mai variază extrem între este mai mică de 10%, la nivel național, ponderea județe, dar au totuși o variație semnificativă între dosarelor cu PIRIS se ridică la peste 95% din total 16% (în BT sau NT) și 55% (în AG sau MH) din dosare evaluate la nivelul unui an. total certificate în 2019. Acest tipar de disparități • Însă, pentru persoanele cu un certificat de interjudețene extreme se verifică și pe datele pentru handicap permanent (care nu se mai prezintă 2020, ceea indică stabilitate în timp. la evaluare), membrii CEPAH confirmă că peste • Cum doar 7 din 22 de CEPAH-uri325 dispun 80% dintre acestea au un PIRIS care nu a fost de o procedură specifică aprobată (paragraf în revizuit de mai mult de 3 ani.327 procedura generală) privind modul de încadrare Oricum, 42% dintre membrii CEPAH328 cred că în grad de handicap, temeiul și algoritmul actualul format standardizat al PIRIS329 ar trebui în baza cărora comisiile de evaluare stabilesc revizuit. Mai important, însă, 75% dintre membrii termenul de valabilitate al certificatului nu sunt comisiilor semnalează că PIRIS poate să devină transparente și nici explicate beneficiarilor de un instrument cu adevărat util doar dacă va fi certificat. conectat și la alte beneficii sau servicii decât cele existente în prezent, pentru a răspunde nevoilor 5.3.2 Programul individual de reabilitare concrete identificate în cadrul evaluării complexe.330 și integrare socială (PIRIS) Este necesară „includerea unor acțiuni privind recuperarea care ar putea fi monitorizate și în funcție PIRIS este analizat pe larg în subcapitolul 6.2 al de care persoana să fie evaluată atunci când revine acestui volum. Aici, este relevant să menționăm că, în practică, CEPAH este implicat în elaborarea pentru reînoirea certificatului”.331 De asemenea, PIRIS, singur sau în colaborare cu SECPAH, în „ar trebui să conțină, după caz, recomandări de doar 12 dintre cele 36 de județe și 4 sectoare ale integrare socială, de orientare profesională sau municipiului București care au participat la studiu. școlară, precum și sprijin psihologic”. În același Cel mai adesea, SECPAH pregătește primul proiect timp însă, toate aceste servicii trebuie să devină de PIRIS, care este de obicei aprobat de CEPAH accesibile, pentru că altfel, simpla recomandare în fără modificări.326 În numai 10 județe, PIRIS este, PIRIS pentru servicii inexistente sau inaccesibile de regulă, elaborat de CEPAH și de secretariatul nu poate aduce nici un plus de valoare. Doar în jur acesteia. de o treime dintre membrii CEPAH consideră că • Redundanța dintre CEPAH și SECPAH nu se forma revizuită de PIRIS ar trebui să reflecte vocea limitează la încadrarea în grad și tip ce handicap, persoanei evaluate. ci se referă și la PIRIS. 323 Procentul certificatelor cu termen de valabilitate de 1 an variază între 1,6% și 83,9% din total certificate în 2019. 324 Ponderea certificatelor cu termen de valabilitate de 1 an ia valori în intervalul 0% și 71,7% din total certificate în 2019 325 Conform datelor raportate de președinții CEPAH în chestionarul Q3A. 326 Aceasta este situația în 30 dintre cele 40 de SECPAH/CEPAH-uri studiate. În sondajul de opinie Q3B, 82% dintre membrii CEPAH (cu răspunsuri valide) au raportat că proiectele SECPAH de PIRIS au fost acceptate în forma lor inițială. În celelalte cazuri, principalul motiv pentru modificarea proiectelor SECPAH de PIRIS se referă la planuri incomplete și/sau care nu reflectă situația solicitantului. 327 O proporție de 87% din respondenți au confirmat declarația. Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=45), din 15 județe și un sector al Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 328 Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=43), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie- februarie 2021. 329 HG nr. 430/2008, Anexa 2. 330 Spre exemplu, fotoliul rulant pentru care persoana trebuie să facă o nouă solicitare și un nou dosar ce se depune la CNAS. Sau la programele naționale de sănătate. 331 Citatele din acest paragraf provin din chestionare Q3B. 160 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 5.3.3 Certificatul de orientare profesională drepturile menționate. Numărul acestor certificate este în creștere, iar CEPAH-urile care le acordă Numărul total de certificate de orientare menționează dificultăți în eliberarea acestora.334 profesională eliberate în 2019 și 2020, raportat de Totuși, doar 3 CEPAH au dezvoltat o procedură președinții CEPAH în cadrul studiului instituțional specifică referitoare la eliberarea acestor certificate. Q3A, a fost deosebit de mic. Din 24 de comisii participante la studiu, doar CEPAH din două județe 5.3.4 Acordarea măsurilor de protecție (SB și BR) și un sector din București (sectorul 5) au raportat numere mai mici de 5 certificate eliberate Cele mai multe județe raportează numere mici de pe an, în timp comisiile din 16 județe au raportat că dosare, sub 1% din total dosare evaluate pe an, în nu au eliberat certificate de orientare profesională, care CEPAH stabilește măsuri de protecție, precum iar 5 CEPAH-uri nu au răspuns.332 Așadar, un și activităţile şi serviciile de care acesta are nevoie număr extrem de mic de persoane cu dizabilități în procesul de integrare socială (asistent personal, au beneficiat în ultimii ani de evaluare vocațională asistent personal profesionist, servicii sociale finalizată cu un certificat de orientare profesională. la domiciliu sau centre de zi sau rezidenţiale). Pe de o parte, acesta este rezultatul reglementării Recomandări de măsuri de protecție necesare conform căreia CEPAH eliberează un certificat de persoanei sunt făcute de SECPAH în cadrul PIRIS. orientare profesională doar la solicitarea persoanei Însă, pentru admiterea în centre publice rezidenţiale cu dizabilități, în baza unei cereri pe care o depune sau de zi, persoana cu dizabilități ori reprezentantul la primăria din localitatea în a cărei rază teritorială legal al acesteia trebuie să depună o cerere în acest îşi are domiciliul/reşedinţa sau la registratura sens, la primăria în a cărei rază teritorială îşi are DGASPC.333 Pe de altă parte, președinții CEPAH domiciliul sau reşedinţa.335 afirmă că numărul de certificate de orientare De regulă, asistenţa socială în centre rezidenţiale profesională este atât de mic fie pentru că SECPAH- este decisă de comisiile de evaluare în cazul urile nu efectuează evaluarea vocațională, fie pentru persoanei cu dizabilități căreia nu i se poate că interesul persoanei față de orientare profesională asigura îngrijirea corespunzătoare la domiciliu, fie (sau alte servicii legate de piața muncii) nu este o temă de analiză sistematică pentru specialiști (ci se din cauze sociale precum lipsa domiciliului, lipsa consideră dovedit doar prin cererea expresă depusă aparținătorilor, stare materială precară, fie pentru la primărie). că persoana are nevoie de servicii specializate care Slaba participare a persoanelor cu dizabilități pe nu sunt disponibile în comunitate. Majoritatea piața muncii se reflectă și într-un număr redus de președinților CEPAH consideră că documentele certificate eliberate pentru aplicarea prevederilor disponibile la dosar permit o argumentare solidă a art. 58 sau 59 din Legea 263/2010 privind sistemul faptului că tratamentul şi îngrijirea socio-medicală de pensii publice. Persoanele cu dizabilități care, se pot realiza la domiciliul persoanei sau sunt de-a lungul vieții, au contribuit la pensie, au dreptul necesare servicii sociale în centre rezidențiale.336 În la reducerea vârstelor standard de pensionare  și a plus, cele mai multe comisii (16 din 21) solicită un stagiilor complete de cotizare. În anii 2019 și 2020, referat/adeverință/dovadă de la primărie din care circa jumătate din eșantionul (de 24) CEPAH- să reiasă situația serviciilor la nivel de localitate și uri au eliberat certificate de handicap care să demersurile întreprinse pentru a menține persoana permită persoanelor solicitante să beneficieze de în familie/comunitate.337 332 În cazul unui județ (SJ), CEPAH nu a răspuns, dar SECPAH a raportat certificate de orientare profesională pentru circa 15% din total dosare, atât în 2019, cât și în 2020. 333 Un singur județ (BC) a declarat că eliberează certificatul de orientare profesională și fără o cerere expresă depusă de persoana în cauză, în baza evaluării vocaționale și a abilităților profesionale realizată de SECPAH (ca parte a evaluării complexe) și a interesului exprimat de persoana în cauză în cadrul interviului/interacțiunii cu SECPAH. 334 În 2019, 12 CEPAH-uri au raportat că au eliberat astfel de certificate, între 1 și 30 pe județ/pe an. În 2020, 15 județe au oferit date, raportând între 5 și 63 certificate pe județ/pe an. Celelalte CEPAH-uri studiate fie nu au acordat astfel de certificate, fie nu dețin date privind numărul acestora. Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 22 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 335 HG nr. 430/2008, art. 17, alin. (1). Totuși, în majoritatea județelor (13 din 19 care au răspuns la întrebare) este posibil ca o persoană care vine la evaluare în vederea obținerii unui nou certificat să depună simultan și cererea pentru admiterea în centre publice rezidenţiale sau de zi. 336 În studiul instituțional Q3A, 18 dintre cei 23 președinți CEPAH care au răspuns la întrebare au exprimat această opinie. 337 În studiul instituțional Q3A, 21 de președinți CEPAH au răspuns la întrebare, dintre care 16 au declarat că solicită dovezi concrete că au existat încercări de a menține persoana în familie/comunitate care au eșuat și acordarea de servicii sociale în centre rezidențiale este ultima soluție propusă. Capitolul 5 I 161 Asistența socială în centre de zi are în vedere este luată „după caz”, „acolo unde e cazul”, „în furnizarea directă de servicii de recuperare, funcție de nevoi”.338 socializare sau diferite terapii. De cele mai multe O jumătate dintre județele studiate raportează că ori, SECPAH/CEPAH face doar o recomandare de există o listă de așteptare a celor care au făcut cerere/ asistență în centre de zi și nu o referire propriu-zisă dosar de admitere în centre publice rezidenţiale sau către astfel de servicii. Oricum, pentru că aceste de zi. La 31 decembrie 2020, se găseaua pe listele servicii sunt insuficiente, iar cele existente sunt de așteptare între 3 și 141 persoane. O treime dintre supraaglomerate, numărul de recomandări către președinții CEPAH declară că există cazuri în care centre de zi este infim prin raportare la nevoile cererea de admitere în centre publice rezidenţiale persoanelor cu dizabilități, sub 50 pe an în cele mai sau de zi nu a fost aprobată pe motiv de lipsă de multe județe. locuri disponibile la nivel de județ. Numărul de • Cu privire la admiterea persoanele cu certificate cereri respinse din lipsă de locuri a fost între 5 și cu termen de valabilitate de 1-2 ani, doar 6 113 pe județ, în anul 2020 (fără să se fi înregistrat o comisii au dezvoltat o procedură specifică. Prin creștere în contextul pandemiei de COVID-19). urmare, de obicei, decizia în această privință 5.4. Nevoia de reformă a sistemului de evaluare și determinare a dizabilității în România În concluzie, este necesară o schimbare reală de parte, să țină cont de starea de fapt din prezent și, paradigmă în evaluarea dizabilității. În opinia pe de altă parte, ar trebui să incorporeze opiniile membrilor CEPAH (în Q3B), necesitatea reformei tuturor părților interesate și nu doar pe cele ale este la un nivel de 7,4, pe o scală de la 1-deloc la specialiștilor (asociații de pacienți, asociații ale 10-total.339 Obiectivul reformei ar trebui să fie persoanelor cu dizabilități, furnizorii de servicii o evaluare a dizabilității care să fie robustă din etc.); punct de vedere științific și care, în același timp, 3. Asigurarea de personal suficient care să să identifice cu precizie nevoile persoanelor cu fie selectat pe baza unor condiții clare și dizabilități. O posibilă soluție ar fi introducerea transparente, atât la nivelul serviciilor de în România a unor criterii bazate pe CIF și pentru evaluare, cât și al comisiilor; adulții cu dizabilități, nu doar pentru copii și tineri. 4. Formarea personalului în CIF, dar care să țină Aceasta este opinia împărtășită de aproape 75% cont de credința împărtășită de o mare parte dintre membrii comisiilor de evaluare, exprimată dintre specialiști conform căreia doar criteriile în cadrul sondajului de opinie Q3B. Ceilalți 25% fie medicale pot fi măsurate riguros; afirmă că nu cunosc ce este CIF,340 fie explică că orice 5. Creșterea beneficiilor și dezvoltarea serviciilor reformă este aproape imposibilă în condițiile actuale pentru persoanele cu dizabilități, astfel încât - număr mare de dosare și personal insuficient atât să devină posibilă elaborarea unor planuri la SECPAH, cât și la CEPAH. individuale de intervenție în acord cu nevoile Principalele schimbări necesare, menționate mai persoanelor. Aceste planuri ar trebui însă să frecvent, includ: includă acțiuni privind recuperarea ce să poată 1. Adoptarea unor noi criterii de încadrare în grad fi monitorizate și în funcție de care persoana să de handicap care să permită abordarea holistică a fie evaluată atunci când revine pentru reînnoirea persoanei, în baza unui model integrat care ia în certificatului; considerare și consecințele pe care deficiențele le 6. Activități de informare, educare, comunicare generează în planul funcționalității, al limitărilor pentru populația generală și factorii de decizie de activitate și al restricțiilor de participare; care să schimbe credința generalizată că boala este handicap, că handicapul este dizabilitate și 2. Elaborarea unor proceduri, instrumente și că certificatului de încadrare în grad de handicap metodologii care să asigure o abordare unitară este o compensație pentru anumite afecțiuni la nivel național. Dar acestea ar trebui, pe de o medicale. 338 Citate din chestionare Q3A completate de președinți ai comisiilor de evaluare. 339 În sondajul de opinie Q3B, 80% dintre membrii CEPAH au răspuns la această întrebare. Abaterea standard de 2,1. 340 Secțiunea 9.3.2. arată că formarea privind CIF este extrem de limitată la toate nivelurile, SPAS, SECPAH și CEPAH. În rândurile membrilor comisiilor, din 120 de membri, doar 8 (din 8 județe) au participat vreodată la o formare privind CIF. 162 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Concluziile capitolului 5 Spre deosebire de majoritatea țărilor, România are procese separate pentru evaluarea dizabilității și determinarea dizabilității. Evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap este efectuată de SECPAH, etapă analizată în capitolul 4, iar decizia finală privind încadrarea în grad de handicap (determinarea) este luată de CEPAH, așa cum arată capitolul de față. România implementează o procedură multidisciplinară pentru încadrarea în grad de handicap. La nivel legislativ, procedura de încadrare (determinare a dizabilității) a fost elaborată pe baza premisei că dizabilitatea este un fenomen multidimensional și este un rezultat atât al factorilor sociali, cât și al celor medicali. Cu toate acestea, în practică, încadrarea în grad și tip de handicap este realizată predominant pe modelul medical. Criteriile psihosociale sunt luate în considerare în mai mare măsură pentru acordarea dreptului la servicii (orientare profesională, asistent personal, măsuri 1 de protecție), dar nu în stabilirea gradului și tipului de handicap. Majoritatea specialiștilor din comisiile de evaluare consideră că este necesară reforma sistemului de evaluare a dizabilității din România, o soluție viabilă fiind adoptarea unor noi criterii, care să permită abordarea holistică a persoanei, în baza unui model integrat ce ia în considerare și consecințele pe care deficiențele le generează în planul funcționalității, al limitărilor de activitate și al restricțiilor de participare, adică pe modelul CIF. Dar pentru a implementa o astfel de reformă, membrii comisiilor de evaluare subliniază că trebuie asigurat personal suficient care să fie selectat pe baza unor condiții clare și transparente și care să fie format în utilizarea CIF, atât la nivelul serviciilor de evaluare, cât și al comisiilor. În mod obișnuit, comisiile de evaluare analizează un număr foarte mare de dosare care variază considerabil de la un județ la altul și de la un an la altul.341 Dat fiind volumul mare de dosare, decizia privind soluția de încadrare în grad și tip de 2 handicap este luată într-un timp prea scurt pentru a fi temeinică. Încadrarea se bazează pe analiza documentelor, iar solicitanții sunt rareori văzuți de membrii CEPAH. Durata medie a procesului decizional al comisiilor pentru fiecare caz este atât de scurtă – aproximativ 5 de minute – încât nu este posibilă o deliberare adecvată și luarea unei decizii bazate pe dovezi. În consecință, decizia CEPAH este, în esență, aceeași cu recomandările SECPAH în baza evaluării complexe. Redundanța nu se referă doar la încadrarea/neîncadrarea în grad de handicap, ci și la Programul individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS) care recomandă activitățile și serviciile de care adultul cu dizabilități are nevoie în procesul de integrare socială. Rolul și responsabilitățile îndeplinite de CEPAH, în 3 raport cu SECPAH, în cadrul demersului în vederea încadrării în grad de handicap ar trebui clarificate și standardizate la nivelul județelor. Este necesară o revizuire generală a rolului și responsabilităților CEPAH și ale SECPAH, care să țină cont de nevoia ca evaluarea și încadrarea să fie realizate de o singură structură instituțională și, pe cât posibil, cu ajutorul unor instrumente și proceduri standardizate, la nivelul tuturor județelor din România. În cadrul acestei revizuiri, ar trebui să se urmărească 341 De exemplu, în 2019, înainte de pandemie, numărul maxim de cazuri analizate de o comisie a fost de 12.807, ceea ce înseamnă o medie de 1.067 de cazuri pe lună, în timp ce numărul minim a fost de 2.700, cu o medie lunară de 225 dosare. În perioada pandemiei numărul de dosare a scăzut drastic. La nivelul eșantionului de 23 CEPAH-uri, numărul mediu de dosare pe județ s-a redus din 2019 în 2020, de la peste 6.100 la 4.800 dosare pe an. Capitolul 5 I 163 plusul de valoare pe care îl poate crea CEPAH și evitarea suprapunerii sau a redundanței cu SECPAH. Îmbunătățirea procedurilor și instrumentelor de lucru va asigura creșterea performanței sistemului. În România, spre deosebire de alte țări, încadrarea în grad de handicap este obținută de peste 90% dintre persoanele solicitante. Cu alte cuvinte, în general, pentru a obține certificatul, este suficient să ai o afecțiune medicală relevantă (care se regăsește în criteriile medico-psihosociale) și să îți depui dosarul. Cu toate acestea, rata mare de acordare a unui grad de handicap este acompaniată de un număr considerabil de contestații, atât de mare încât a fost necesară schimbarea aranjamentul instituțional prevăzut pentru contestarea certificatului.342 Cele două fapte par contradictorii: dacă 4 solicitanții încheie demersul cu succes (obținerea încadrării în grad de handicap), de ce sunt nemulțumiți atât de mulți? Pentru că numulțumirea nu se referă doar la obținerea neîncadrării, ci mai ales la obținerea unui grad de handicap perceput ca fiind nesatisfăcător în raport cu nevoile și limitările persoanei. Prin urmare, demersul de determinare a dizabilității, așa cum se desfășoară în România în prezent (preponderent în baza modelului medical), produce nemulțumire, frustrări și percepții de inechitate, deși are ca rezultat o rată de peste 90% de aprobare a acordării beneficiilor de dizabilitate. În conformitate cu reglementările în vigoare, comisiile de evaluare, pe lângă acordarea certificatului, au obligaţia de a elabora PIRIS în colaborare cu persoana cu handicap sau cu reprezentantul legal al acesteia, de a acorda certificatul de orientare profesională (la cerere), de a stabili măsurile de protecție/activităţile şi serviciile de care acesta are nevoie în procesul de integrare socială. În această privință, membrii CEPAH arată că PIRIS ar trebui revizuit și conectat și la alte beneficii sau servicii 5 decât cele existente în prezent, pentru a răspunde nevoilor concrete identificate în cadrul evaluării complexe. O jumătate dintre județele studiate raportează că există o listă de așteptare a celor care au făcut cerere/dosar de admitere în centre publice rezidenţiale sau de zi. De asemenea, o treime dintre președinții CEPAH declară că există cazuri în care cererea de admitere în centre publice rezidenţiale sau de zi nu a fost aprobată pe motiv de lipsă de locuri disponibile la nivel de județ. Așadar, dezvoltarea serviciilor pentru persoanele cu dizabilități și creșterea accesului la serviciile existente reprezintă o prioritate. În practică, procesul decizional din cadrul CEPAH nu este participativ, interacțiunea cu solicitanții fiind foarte limitată sau inexistentă și nici nu incorporează un mecanism de feedback, ceea ce încalcă principiul „nimic pentru noi, fără noi”. Mai general, în 6 România, întregul sistem de evaluare a dizabilității nu dispune de un mecanism de redresare a plângerilor care să completeze (nu să înlocuiască) canalele legale formale de gestionare a nemulțumirilor, precum sistemul judiciar sau mecanismul de audit organizațional.343 342 Acest subiect este abordat pe larg în capitolul 7. 343 Vezi și capitolul 7. 164 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Procesul decizional din cadrul CEPAH nu este transparent. Absența unor proceduri sau norme de orientare este însoțită de lipsa unei motivări privind modul de luare a deciziilor cu privire la încadrarea/neîncadrarea sau gradul de handicap. Includerea unui jurist în componența SECPAH/CEPAH ar putea aduce valoare 7 în transparentizarea procesului decizional de încadrare în grad de handicap. Oricum, prezența unui jurist în cadrul SECPAH/CEPAH ar rezolva doar parțial transparentizarea procesului decizional. Pentru a reduce la minim interferențele (politice sau de altă natură) în evaluarea și luarea deciziei în determinarea dizabilității, ar trebui să fie asigurată autonomia științifică și profesională a structurilor responsabile de evaluare. Un model ce ar putea fi luat în considerare este cel al sistemului de invaliditate. Iar, la modul ideal, ar putea fi creat pe modelul de la invaliditate un sistem unic care să cuprindă atât invaliditatea, cât și dizabilitatea. În acest mod, s-ar putea și reduce fragmentarea atât de accentuată a sistemului. Cu toată presiunea dată de suprasolicitare, în condiții de responsabilitate asumată de a lua decizii care influențează viața persoanelor cu dizabilități, în percepția membrilor comisiile, procesul decizional este lin și eficient, situațiile de dezacord între membrii comisiei sunt raportate a fi rare, iar erorile de excluziune sau incluziune sunt raportate a reprezenta doar cazuri izolate. Practicile legate de modul de lucru al comisiilor de evaluare diferă considerabil între județe, în toți pașii demersului, de la cele referitoare la ședințele de lucru, cum și cine stabilește ce dosare intră într-o ședință, gestionarea și accesul la dosare pe parcursul demersului, până la stabilirea termenului de valabilitate a certificatelor de încadrare 8 în grad și tip de handicap. Ceea ce au toate comisiile județene în comun este faptul că procedura de încadrare în grad și tip de handicap nu beneficiază de adaptări pentru grupurile vulnerabile. Regândirea și punerea în aplicare a unei noi proceduri de lucru a CEPAH și a SECPAH, bazată pe principiile CIF, este necesară de urgență. Aceasta va oferi posibilitatea de a introduce un instrument de lucru mai relevant, mai robust din punct de vedere științific și mai comparabil, precum și o nouă abordare a procesului de determinare a handicapului. Noua procedură ar trebui elaborată prin coordonare între specialiști, asistenți sociali, experți internaționali ai CIF, factori de decizie politică și activiști din domeniul dizabilității. Acest lucru va oferi o ocazie unică de a reproiecta și introduce o abordare funcțională modernă pentru determinarea eficientă a dizabilității. Capitolul 5 I 165 166 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 6. Identificarea nevoilor de servicii344 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 EVALUARE ÎNTOCMIRE, ASPECTE INSTITUȚIONALE, INCLUSIV ÎN VEDEREA ÎNCADRAREA DEPUNERE ȘI PLANURI CONTESTAȚII ȘI TRANZIȚIA TINERILOR DE LA INFORMARE ÎNCADRĂRII ÎN ÎN GRAD DE ÎNREGISTRARE INDIVIDUALE PLÂNGERI EVALUAREA DIZABILITĂȚII PENTRU GRAD ȘI TIP DE HANDICAP DOSAR COPII LA EVALUAREA PENTRU ADULȚI HANDICAP 1 2 3 4 5 6 7 Reevaluare periodică EVALUARE ÎNROLARE MANAGEMENT Modul în care evaluarea handicapului este corelată instrumentele folosite în acest scop în România. cu sistemul de protecție socială pentru persoanele Următoarele secțiuni examinează modul în care sunt cu dizabilități reprezintă tema analizată în acest întocmite planurile individualizate (PIRIS și PIS) și capitol. Identificarea nevoilor de servicii ale modul în care sunt puse în aplicare și monitorizate persoanelor cu dizabilități, pentru a planifica măsurile recomandate în aceste planuri. Într-o intervenția, este a-5-a etapă de bază a demersului abordare centrată pe persoană, analiza combină de încadrare în grad de handicap. Programul datele instituționale cu feedback-ul persoanelor cu individual de reabilitare și integrare socială dizabilități referitor la experiențele lor în accesarea (PIRIS) și Planul individual de servicii (PIS) sunt beneficiilor și a serviciilor sociale. 344 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. Capitolul 6 I 167 6.1. Identificarea nevoilor de servicii: O privire de ansamblu După finalizarea etapei de evaluare complexă pe certificatul de orientare profesională, pentru baza criteriilor medico-psihosociale,345 SECPAH persoanele care solicită acest tip de evaluare; și (3) elaborează raportul de evaluare complexă, care serviciile/acțiunile recomandate în PIRIS, inclusiv include rezultatele și recomandările cu privire măsurile de protecție, cum ar fi asistentul personal/ la: încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de asistentul personal profesionist sau asistența handicap, orientarea profesională și măsurile socială prin centre rezidențiale sau centre de zi, de protecție (Schema 5). Programul individual publice sau private.346 Secretariatul CEPAH notifică de reabilitare și integrare socială (PIRIS) include persoanele privind eliberarea certificatului și trimite serviciile/acțiunile pe care le recomandă SECPAH documentele aprobate prin poștă. În pasul următor, pentru solicitant. Ulterior, dosarul solicitantului, un manager de caz elaborează Planul individual însoțit de raportul de evaluare complexă și de de servicii (PIS), bazat pe PIRIS. Ulterior, SECPAH PIRIS, este transmis secretariatului CEPAH. avizează PIS,347 iar managerul de caz coordonează CEPAH ia decizia finală privind (1) încadrarea și monitorizează punerea în aplicare a PIS și sau neîncadrarea într-un grad de handicap; (2) analizează progresele realizate de beneficiar.348 Schema 5: Etapa de identificare a nevoilor de servicii și legăturile acesteia cu celelalte etape principale ale demersului de încadrare în grad de handicap: O privire de ansamblu PIRIS PIS Raport de evaluare Programul individual de Planul individual complexă reabilitare și integrare socială de servicii DGASPC Nu există CONCLUZII RECOMANDĂRI formular RECOMANDĂRI 1. Acțiuni Medicale standard Întâlnire REZULTATELE EVALUĂRII ... manager de caz 1. Social SECPAH 2. Activități Educaționale/Profesionale SECPAH 2. Medical ... Evaluare complexă în 3. Psihologic Evaluare 3. Activități/Servicii Sociale vederea încadrării în 4. Vocațional complexă ... Decizia grad de handicap 5. Nivelul de educație în vederea Data de revizuire CEPAH 6. Abilități și nivel de integrare socială încadrării SPAS (nivel de dependență) în grad de CONCLUZII handicap Recomandare pentru încadrare sau neîncadrare în grad de handicap Recomandare pentru orientare profesională Recomandare pentru măsură de protecție Sursa: HG nr. 430/2008, Anexa 7 Sursa: HG nr. 430/2008, Anexa 2 Aplicație pentru Furnizarea efectivă de beneficii și servicii reevaluare Implementarea PIS, managementul de caz Mai jos, Figura 37, arată cum evoluează numărul 4.392 de beneficiari ai unui certificat de handicap de persoane de-a lungul etapelor demersului de stabilit de CEPAH, respectiv la mai puțin de 3.600 încadrare în grad de handicap, de la evaluarea de beneficiari de PIRIS,349 mai puțin de 1.200 de complexă și până la identificarea nevoilor de beneficiari de PIS; și doar câțiva beneficiari de servicii, în 10 județe selectate, date la nivelul certificate de orientare profesională sau de măsuri lunii noiembrie 2020. Astfel, din aproape 4.500 de protecție (în conformitate cu reglementările, de solicitanți pentru care SECPAH elaborează un acestea sunt eliberate doar la cerere). raport de evaluare complexă, numărul scade la 345 A se vedea mai multe detalii în capitolul 4, HG nr. 268/2007, art. 48. 346 HG nr. 430/2008, art.2. 347 Ordinul nr. 2298/2012, art 5(d). 348 Legea nr. 448/2006, art. 5 (23). 349 Conform legislației, PIRIS se eliberează odată cu certificatul. Există însă atât situații în care PIRIS poate fi revizuit fără eliberarea unui nou certificat, cât și situații în care poate fi eliberat un nou certificat fără PIRIS (în cazurile în care este solicitată eliberarea certificatului pentru aplicarea prevederilor articolelor 58 sau 59 din Legea nr. 263/2010 când persoana, care are deja un certificat cu termen permanent, nu mai parcurge etapele evaluării complexe). 168 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 37: Demersul de încadrare în grad de handicap de la Etapa 3 de evaluare complexă până la Etapa 5 de identificare a nevoilor de servicii: Statistici generale, în noiembrie 2020 (număr de solicitanți/beneficiari) 4497 4392 358 1183 44 33 Rapoarte de evaluare Certificate de PIRIS PIS Certificate Măsuri de complexă handicap* de orientare protecţie profesională SECPAH CEPAH Sursa: Date pentru noiembrie 2020 privind 10 județe care au raportat datele necesare în (1) Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) și (2) Studiul instituțional Q3C: Indicatorii de rezultat ai procesului de determinare a gradului de handicap pentru Secretariatul CEPAH, ianuarie-februarie 2021. Notă: * Certificatele de handicap sunt eliberate atât în caz de încadrare, cât și în caz de neîncadrare într-un grad de handicap. Pentru neîncadrare, certificatul trebuie să conțină motivația. În România, evaluarea nevoilor este realizată de Programul individual de reabilitare și integrare SECPAH, potrivit art. 23 din HG nr. 268/2007, socială (PIRIS) și Planul individual de servicii însă nu se realizează cu instrumente de evaluare (PIS). Următoarele secțiuni detaliază nivelurile adecvate și potrivit unei metodologii specifice.350 și aspectele implementării și prezintă diferitele Singurele instrumente care cuprind concluzii modele de operare elaborate la nivel județean privind nevoile persoanelor cu dizabilități sunt pentru identificarea nevoilor de servicii. 6.2. Programul individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS) Programul individual de reabilitare și integrare completând (succesiv sau în echipă) capitolul socială (PIRIS) este „documentul elaborat de corespunzător specializării lor (în 25 din 40 județe Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu participante la sondaj). În alte județe, un singur handicap (CEPAH), în care sunt precizate activitățile specialist SECPAH, căruia i-a fost atribuit dosarul, și serviciile de care adultul cu handicap are nevoie completează toate capitolele acestuia (în 3 județe), în procesul de integrare socială”.351 În conformitate în timp ce în altele, CEPAH sau secretariatul acesteia cu reglementările în vigoare, SECPAH formulează elaborează PIRIS, SECPAH nefiind implicat (5 recomandările incluse în PIRIS pe baza concluziilor județe). În sfârșit, există, de asemenea, șapte județe și recomandărilor din raportul de evaluare în care PIRIS este realizat de SECPAH sau CEPAH, complexă,352 în timp ce CEPAH are obligația să fără să existe o practică specifică în acest sens. elaboreze PIRIS în colaborare cu persoana cu Oricum, potrivit șefilor SECPAH și președinților handicap sau cu reprezentantul legal al acesteia.353 CEPAH, în 30 din cele 40 de județe studiate, Practica dominantă este ca echipa SECPAH SECPAH pregătește primul proiect de PIRIS, care să redacteze un proiect de PIRIS, specialiștii este de obicei aprobat de CEPAH fără modificări.354 350 Art. 23. din HG nr. 268/2007: ,,Nevoile individuale ale persoanei cu handicap sunt evaluate în cadrul serviciului de evaluare complexă din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului județene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului București, și vor fi precizate în planul individual de servicii’’. 351 Legea nr. 448/2006, art. 5 (25). 352 HG nr. 268/2007, art. 50(c). 353 Legea nr. 448/2006, art 89 (1) (2). 354 În sondajul de opinie Q3B, 82% dintre membrii CEPAH (cu răspunsuri valide) au raportat că proiectele SECPAH de PIRIS au fost acceptate în forma lor inițială. În celelalte cazuri, principalul motiv pentru modificarea proiectelor SECPAH de PIRIS se referă la planuri incomplete și/sau care nu reflectă situația solicitantului. Capitolul 6 I 169 Figura 38: Legătura dintre PIRIS și raportul de evaluare complexă: Date factuale (număr) 16 17 17 13 14 11 9 8 6 6 5 2 2 2 3 2 2 3 1 1 1 1 1 1 Non-răspuns Niciodată În puţine cazuri Uneori În cele mai multe Întotdeauna cazuri I. ACŢIUNI MEDICALE recomandate în PIRIS au la bază ... Evaluarea medicală I. ACŢIUNI MEDICALE recomandate în PIRIS au la bază ... Evaluarea psihologică II. ACTIVITĂŢI EDUCAŢIONALE/PROFESIONALE recomandate în PIRIS au la bază ... Evaluarea vocaţională III. ACTIVITĂŢI/SERVICII SOCIALE recomandate în PIRIS au la bază ... Evaluarea abilităţilor și nivelului de integrare socială Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Suma barelor pe categorie este 36. În celelalte 10 județe, PIRIS este cel mai adesea furnizează informații similare, după cum arată elaborat de CEPAH și de secretariatul acesteia. Figura 39. Astfel, membrii CEPAH sunt mai În elaborarea și luarea deciziilor cu privire la degrabă critici și consideră că legătura dintre PIRIS PIRIS, nici în SECPAH, nici în CEPAH nu există un și nevoile exprimate de solicitanți reprezintă doar membru al echipei (cu o anumită specializare) care 6, în medie, pe o scală de la 1 la 10. În schimb, să contribuie mai mult decât ceilalți. De asemenea, în percepția specialiștilor SECPAH, serviciile și nu există nici o arie de evaluare, nici o categorie activitățile recomandate în cadrul PIRIS răspund de criterii care să cântărească mai mult decât în mod satisfăcător atât nevoilor identificate de celelalte.355 HG nr. 430/2008 reglementează raportul evaluare, cât și celor exprimate de solicitant.357 de evaluare complexă și PIRIS și oferă modele În ceea ce privește beneficiarii de PIRIS, județele standardizate ale acestor instrumente (a se vedea se împart în două grupuri. În 17 județe (din 40), toți și Schema 5). Prin design, acestea sunt corelate, solicitanții primesc un PIRIS anexat la certificatul raportul de evaluare complexă întocmit de SECPAH de handicap, la sfârșitul demersului, indiferent de reprezentând datele de intrare în baza cărora sunt decizia de încadrare sau de neîncadrare într-un stabilite recomandările din PIRIS. Indiferent de anumit grad de handicap. În celelalte județe (23), autor (SECPAH sau CEPAH), PIRIS-ul se bazează numai beneficiarii unui certificat cu încadrare într- pe modelul național standardizat în aproape toate un grad de handicap primesc ca anexă PIRIS (cei cu județele.356 soluție de neîncadrare în grad de handicap primesc Totuși Figura 38 arată că legătura dintre certificatul, dar nu și PIRIS). Însă, revizuirea PIRIS concluziile raportului de evaluare complexă și se face o dată cu prezentarea persoanei pentru recomandările incluse în PIRIS este mai slabă o nouă evaluare. După ce o persoană obține un decât cea prevăzută în dispozițiile legale. Deoarece certificat cu valabilitate permanentă, PIRIS nu o parte semnificativă a SECPAH nu oferă o mai este actualizat. Prin urmare, pentru o parte evaluare completă, serviciile și acțiunile incluse considerabilă a persoanelor cu handicap, PIRIS nu în PIRIS reflectă în mod adecvat rezultatele are nicio relevanță. În sondajul de opinie, membrii evaluărilor medicale și psihologice și, mai rar, CEPAH confirmă că peste 80% dintre persoanele cu rezultatele evaluărilor profesionale, educaționale un certificat de handicap permanent au un PIRIS și a abilităților și nivelului de integrare socială. care nu a fost revizuit de mai mult de 3 ani.358 În sondajul de opinie (Q3B), membrii CEPAH 355 Date consolidate din studiile instituționale Q2A și Q3A pentru 35 județe și 5 sectoare ale Bucureștiului. 356 HG nr. 430/2008, Anexa 2. Cinci județe nu au răspuns. 357 În sondajul de opinie, au fost evaluate ambele aspecte cu scoruri medii de 7-8 (Figura 39), pe o scală de la 1-deloc la 10-total, și valorile abaterii standard mai mici de 2. Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=181), ianuarie-februarie 2021. 358 O proporție de 87% din respondenți au confirmat declarația. Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=45), din 15 județe și un sector al Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 170 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 39: Legătura dintre PIRIS și raportul de evaluare complexă: Opinii ale specialiștilor din SECPAH și CEPAH (valori medii pe o scală de la 1-deloc la 10-total) 10 PIRIS reflectă rezultatele din ... 9 8 7.80 7.93 7 6.57 7.04 6.59 7.00 6 6.02 6.39 6.03 5 5.00 4 3 2 1 Evaluarea Evaluarea Evaluarea Evaluarea Evaluarea Evaluarea PIRIS răspunde PIRIS răspunde vocatională nivelului de socială abilităţilor și psihologică medicală nevoilor nevoilor și a educaţie nivelului de identificate formulate de abilităţilor integrare socială prin evaluare persoana în profesionale cauză CEPAH SECPAH Surse: (1) Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=181), din 36 județe și 4 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021; (2) Sondajul de opinie Q3B: Practici și experiențe ale membrilor comisiilor de evaluare pentru încadrarea persoanelor adulte în grad și tip de handicap (CEPAH, N=46), din 24 de județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Numărul total de PIRIS a urmat aceeași tendință un anumit model. În ceea ce privește cele 15 județe ca și numărul de dosare evaluate de SECPAH.359 care au furnizat toate datele, diferența agregată Acesta a scăzut considerabil în timpul pandemiei dintre cele două seturi de date este de aproximativ COVID-19, cu o variație semnificativă între județe.360 1.000 de PIRIS pe lună. Decalajul atinge peste 8.000 Pe ansamblu, în perioada pre-COVID (2019), la de PIRIS la nivelul unui an (2020).362 Existența unor nivel național, SECPAH/CEPAH pregăteau, în baze de date/înregistrări paralele care nu sunt medie, aproximativ 550 de PIRIS pe lună pe județ. verificate încrucișat de SECPAH și CEPAH este Numărul minim de PIRIS pregătite într-un județ (în cauza principală a acestei inconsistențe în materie de GR) a fost de peste șase ori mai mic decât cel maxim date.363 Alte cauze se referă la prelucrările limitate de (în OT); aproximativ 150 comparativ cu peste 970. date pe care le permit aplicațiile software existente Din cauza măsurilor de prevenire și combatere a și gestionarea predominant manuală a datelor. efectelor pandemiei COVID-19,361 numărul mediu După cum se menționează într-un chestionar Q2A: de PIRIS per județ a scăzut la 415 (sau cu 24%), în „Deoarece multe dintre date nu au putut fi obținute noiembrie 2020. Scăderea numărului de PIRIS a pe baza software-ului D-SMART, fiind prelucrate fost înregistrată în toate județele, dar reducerea a manual, pe baza altor indicatori de la nivelul variat foarte mult, deoarece în unele județe aproape SECPAH, pot exista mici erori în date.” După ce s-a înjumătățit, în timp ce în alte județe a scăzut echipa de cercetare a verificat de două ori cu șefii cu numai 7%. În același timp, discrepanțele dintre SECPAH și președinții CEPAH, și a corectat și județe au persistat. validat datele în colaborare cu acestea, din 15 județe De remarcat, există diferențe între datele privind (care au completat chestionarele Q2A și Q3A), 13 PIRIS raportate de SECPAH și CEPAH. O analiză județe încă mai înregistrează discrepanțe. comparativă arată că diferențele de date nu urmează 359 A se vedea, de asemenea, capitolul 4 și secțiunea 9.2.1. 360 Estimările incluse în prezentul paragraf se bazează pe datele din 15 județe care au raportat datele necesare în (1) studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) și (2) studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (CEPAH), ianuarie-februarie 2021. 361 Legea nr. 55/2020, art. 4 (5). 362 O mică parte din această diferență provine din faptul că CEPAH (spre deosebire de SECPAH) poate emite PIRIS și la cerere. Totuși, astfel de situații au fost raportate (în cadrul sondajului Q3A) doar în trei județe și numai pentru anul 2020. 363 A se vedea, de asemenea, secțiunile 9.2.4 și 9.3.5 privind gestionarea datelor și sistemul informatic. Capitolul 6 I 171 Elaborarea PIRIS nu este un proces participativ, Nimeni nu le-a cerut vreodată părerea sau nu le-a cum se prevede în legislație.364 Majoritatea județelor explicat ce este PIRIS și la ce este util pentru ei. studiate raportează că SECPAH colectează „opinia Modelul actual al PIRIS se concentrează exclusiv (feedback-ul) persoanelor cu privire la serviciile pe nevoi și nu menționează resursele persoanei, și acțiunile cuprinse în PIRIS, iar CEPAH (și modul în care persoana dorește să trăiască sau secretariatul acesteia) ajustează în consecință planurile sale de viitor. Prin urmare, PIRIS- PIRIS”. Cu toate acestea, nici un județ studiat urile, așa cum sunt acum, au o legătură slabă cu nu a elaborat o procedură de lucru cu privire concluziile evaluării complexe și nu reprezintă nici la elaborarea și folosirea PIRIS-ului și nici, spre măcar o schiță a unui plan de intervenție. Ca parte a exemplu, pentru situațiile în care un solicitant nu studiului instituțional Q3A, CEPAH din opt județe este de acord cu reprezentantul său legal referitor au trimis pachetul de documente aprobate pentru la un anumit serviciu sau acțiune inclusă în PIRIS. ultimele trei persoane evaluate în cadrul celei mai În numai 8 județe (din 40), SECPAH și CEPAH recente ședințe CEPAH. Analiza acestui eșantion raportează că elaborează mai întâi o versiune a de PIRIS-uri arată că acestea sunt abia completate. PIRIS, care este apoi discutată cu solicitanții și Două exemple de PIRIS-uri ceva mai completate reprezentanții acestora, modificată și adaptată la sunt oferite în Figura 40. Altele sunt goale, nici măcar nevoile specifice ale persoanei. Practica generală data revizuirii nefiind menționată, sau conțin un (în 29 județe) este aceea ca specialiștii (SECPAH sau singur cuvânt, cum ar fi „oncologie”. Persoanele cu CEPAH) să elaboreze o singură versiune de PIRIS, handicap intervievate au furnizat unele specimene implicarea persoanelor solicitante fiind limitată suplimentare de PIRIS, care sunt similare celor la a fi informate cu privire la acesta și a-l primi incluse în eșantion. Exemplarele completate includ împreună cu certificatul de handicap, la finalul recomandări generale, cum ar fi tratamentul medical demersului. În plus, există, de asemenea, trei județe de specialitate sau medicamente „așa cum a prescris în care „feedback-ul solicitanților nu este colectat și medicul,” sprijin familial sau loc de muncă „în nici încorporat în PIRIS”. Persoanele cu dizabilități funcție de starea de sănătate,” în timp ce secțiunile intervievate au relatat același lucru. Cei mai mulți privind educația și activitățile profesionale sunt cel dintre ei nici măcar nu știau ce este PIRIS. L-au mai adesea necompletate. identificat doar după ce i-a informat cercetătorul. 6.1 „Am vrut să refac gradul să fac o cerere și să reevalueze certificatul Alexandrei din perspectiva încadrării în grad și din perspectiva programului de recuperare. Asta trebuie să existe acolo, chiar dacă este o hârtie fără nicio semnificație. Am vrut să fac asta... Când a venit asistentul social, am insistat să scriu că are nevoie de terapie ocupațională. Se pare că li se spune să nu scrie. În cele din urmă, când m-am dus a doua oară, am văzut că lipseau exact lucrurile pe care îi cerusem să le scrie pentru evaluare. I-am spus, doamnă, că fiica mea are nevoie de terapie ocupațională. Ea mi-a spus că nu au terapie ocupațională... Dar când faceți o evaluare și mă întrebați care sunt nevoile mele, vă rog să scrieți acolo că are nevoie de terapie ocupațională. Nu puteți să-mi scrieți că nu avem, dar nu mă interesează că nu aveți, nu aveți, asta e povestea dumneavoastră. Povestea mea este să fac o consemnare corectă și din acest motiv am vrut să refac astfel încât în certificatul din planul de intervenție personalizat sau cum i se mai spune... să fie introdusă nevoia copilului meu de terapie ocupațională.” (Interviu reprezentant ONG, București) 364 Legea nr. 448/2006, art. 89 (1) (2). 172 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII „În planurile de reabilitare, mi s-a spus doar să evit situațiile conflictuale, nu mi s-a recomandat să merg în anumite stațiuni. Mi-ar fi plăcut acest lucru. Ce se întâmplă? Alți 6.2 psihiatri îmi spun că boala mea psihică nu recomandă să merg la munte - zona alpină, dar zona prealpină - până la 600-700 de metri altitudine. Aici, în PIRIS nu scrie așa ceva și ar fi trebuit să scrie. Ar fi trebuit să scrie și ce stațiuni sunt indicate pentru boli psihice: stațiuni și tratament. [...] PIS și PIRIS sunt capsate pe certificat. Pe unul dintre ele scrie doar atât: pentru evitarea situațiilor conflictuale, mi se recomandă ședințe de psihoterapie. Nu sunt de acord cu ele, doar dacă psihologul este foarte bun și doar dacă ședințele mi se par inteligente. Nu știu cum să zic și mi se recomandă să urmez și tratamentul medicamentos. Și asta fac oricum. Asta e tot ce îmi spune”. (Interviu cu PAH, femeie) „ - Când ați primit certificatul de handicap, acesta avea atașate și alte documente. Cumva PIRIS? Poate PIS? 6.3 - Nu știu să vă spun. Așteptați puțin să vedeți ce am primit prin poștă. O să vă spun imediat. Deci, prin poștă am primit o adresă prin care eram informat că am fost evaluat și că pot să merg, ce este programul cu publicul și că drepturile bănești se realizează din oficiu, în funcție de gradul în care am fost încadrat. Urmat de certificatul propriu-zis, urmat de anexa la certificatul de încadrare, care sunt trei rânduri și anexa doi la certificatul de încadrare. Ah, asta e, am găsit. Mai este și Programul de reabilitare și integrare socială. O hârtie în care scrie: tratament antidrog, activități de educație profesională și activități de servicii sociale. Asta e tot.” (Interviu cu PAH, bărbat, 45 de ani) Figura 40: Două exemple de PIRIS Sursa: Modele extrase din eșantionul de PIRIS atașate la chestionare Q3A. Capitolul 6 I 173 Prin urmare, „dezvoltarea PIRIS, care este acum PIRIS eficient atâta timp cât pachetul de servicii o bucată de hârtie fără rost, este o necesitate”365 conectat la evaluarea nevoilor nu este extins, reprezintă opinia împărtășită de aproximativ o serviciile nu devin disponibile, în special în zonele treime din specialiștii SECPAH și CEPAH care au rurale, și nu este pus în funcțiune un mecanism de participat la sondajele de opinie.366 Cu toate acestea, monitorizare a implementării PIRIS/PIS. doar modificarea formularului standard nu ar face 6.4 „Noi considerăm că aceste PIRIS sunt o muncă birocratică, în plus. Indicațiile din plan sunt respectate doar în 1% din cazuri. În orașele mici și comune, nu au [serviciile] unde să se ducă. Cu toate acestea, ei [solicitanții] sunt interesați doar de valoarea monetară.” (Focus grup CEPAH) PIRIS-urile existente sunt de slabă calitate, iar îngrijire în centre de zi publice/private sau în centre conținutul lor nu este introdus în baza (bazele) de rezidențiale, recomandare de program de stimulare date SECPAH/CEPAH. Dintre cele 25 de județe cognitivă, psihoterapie; sau orice tip de program care au extras informații din bazele lor de date de educație (formală și non-formală) pentru a în legătură cu PIRIS, doar trei CEPAH au fost în completa educația persoanele care au abandonat măsură să furnizeze date cu privire la persoanele sau care au părăsit timpuriu școala.368 În consecință, cu recomandarea de îngrijire la domiciliu și doar datele din PIRIS nu sunt înregistrate și analizate șapte județe cu privire la serviciile de dezvoltare pentru a identifica nevoile de servicii sociale pentru a deprinderilor de viață independentă.367 De persoanele cu dizabilități la nivel județean. Așadar, asemenea, din rapoartele SECPAH, doar între 4 în prezent, PIRIS nu reprezintă un instrument și 11 județe (din 36) au putut furniza date (pentru eficient nici la nivel individual, nici la nivel de perioada 2019-2020) privind numărul de PIRIS- politici publice. uri care includ servicii de asistent personal, de „- PIRIS este alături de certificatul de handicap care este propus de SECPAH. Este doar 6.5 un act administrativ, doar o hârtie. SECPAH să facă recomandări pentru că ei cunosc persoanele cu dizabilități. Ar fi necesar pentru evaluarea pentru permisul de conducere, apoi înregistrăm ce rezultă din documentele medicale. Dar ele rămân doar pe hârtie, nu le monitorizează nimeni. Dacă noi am recomandat ceva, de exemplu, recuperarea. Omul nu vine din anumite motive, pentru că îl costă, distanța este foarte mare, nu se acomodează, sau asistentul personal are un loc de muncă și nu are timp. Pe partea de reintegrare, nu depinde de comisie, ONG-urile trebuie să dezvolte anumite servicii. Nu au nici măcar manageri de caz pentru adulți. - Avem un centru de recuperare, dar cei care obțin diploma nu vin. Cei de până la 45 de ani vor să muncească. Oamenii au PIRIS și noi, membrii comisiei, semnăm acest document, dar depinde de persoana respectivă dacă se recuperează sau nu. Nu sunt suficiente centre de recuperare în județ. - La fel se întâmplă și în alte județe, mai eliberăm un document, fără niciun scop, mai consumăm niște toner”. (Focus grup CEPAH 1) 365 Focus grup SECPAH 3. 366 Aproximativ 30% nu au răspuns la întrebare și 37% consideră că PIRIS nu ar trebui schimbat. 367 Studiul instituțional Q3C: Indicatori de rezultat ai procesului de determinare a dizabilității pentru Secretariatul CEPAH (N=25), din 23 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 368 Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 174 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 6.3. Planul individual de servicii (PIS) Planul individual de servicii (PIS) reprezintă utilizează PIS, 13 SECPAH elaborează PIS cel „documentul care fixează obiective pe termen scurt, puțin pentru anumite categorii de persoane cu mediu și lung, precizând modalitățile de intervenție dizabilități, iar șase SECPAH doar avizează PIS-uri și sprijin pentru adulții cu handicap, prin care elaborate de managerii de caz pentru beneficiarii se realizează activitățile și serviciile precizate în serviciilor sociale (publice sau private). Practica Programul individual de reabilitare și integrare de a nu utiliza PIS nu depinde de dimensiunea socială (PIRIS).”369 Conform reglementărilor populației de persoane cu dizabilități înregistrate în actuale, pentru persoanele adulte cu dizabilități, județ.374 În județele cu un număr mare de persoane un manager de caz370 întocmește PIS la nevoie cu dizabilități (peste 20.000 de persoane), practica și îl trimite spre avizare către specialiștii din comună SECPAH este să se limiteze la avizarea cadrul SECPAH. De asemenea, managerul de caz PIS-urilor prezentate de managerii de caz, de înaintează PIS-ul către serviciul public de asistență obicei doar pentru persoanele care trăiesc în centre socială (SPAS) din localitatea de domiciliu sau de rezidențiale. În județele cu mai puține persoane cu reședință a persoanei, spre implementare, precum dizabilități, mai des SECPAH elaborează PIS fie și persoanei vizate.371 Beneficiarii utilizării metodei pentru toți beneficiarii unui certificat cu încadrare managementului de caz sunt: persoane adulte într-un grad de handicap, fie pentru categorii largi, încadrate în grad de handicap aflate în sistem cum ar fi persoanele cu un grad de handicap cel rezidențial și persoane adulte încadrate în grad de puțin accentuat sau persoanele cu handicap grav și handicap aflate în familie, având în implementare cu asistent personal. un plan individual de servicii și alte măsuri de Utilizarea PIS-ului nu este distribuită echitabil protecție.372 Astfel, trebuie numit un manager de caz în întreaga țară. După cum s-a arătat mai sus, în pentru a avea un plan individual de servicii (PIS). mai mult de jumătate din țară, nicio persoană cu Cu toate acestea, un manager de caz este numit dizabilități nu beneficiază de un PIS. În schimb, în numai pentru persoanele adulte cu handicap aflate 13 județe aproape toate persoanele cu handicap au în familie, care au deja PIS în implementare. Această un PIS, în timp ce în șase județe doar persoanele lipsă de claritate a cadrului juridic actual lasă loc instituționalizate îl au. Mai mult, revizuirea PIS nu pentru interpretări și practici de aplicare diferite, este reglementată. Conform standardelor minime atât în ceea ce privește PIS, cât și în ceea ce privește obligatorii de calitate, managerul de caz elaborează managementul de caz pentru persoane adulte cu PIS la nevoie și îl revizuiește tot la nevoie.375 De handicap. Această secțiune se concentrează asupra obicei, revizuirea PIS se face o dată cu reevaluarea modului în care este elaborat PIS-ul și în care sunt certificatului și reînnoirea PIRIS. Odată ce o persoană puse în aplicare și monitorizate măsurile/acțiunile obține un certificat cu valabilitate permanentă sau propuse. este încadrată în gradul de handicap ușor, PIS nu În toată țara, există trei practici în elaborarea mai este actualizat. Prin urmare, pentru o mare Planului individual de servicii (PIS) pentru parte a persoanelor cu handicap, PIS fie lipsește, fie persoanele adulte cu dizabilități. Dintre cele 40 este depășit. de județe cuprinse în sondaj,373 21 SECPAH nu 369 Legea nr. 448/2006, art. 5 (24). 370 Managerul de caz este „membrul echipei pluridisciplinare care coordonează, monitorizează și evaluează îndeplinirea planului individual de servicii (PIS), precum și măsurile luate în legătură cu adultul cu handicap în conformitate cu Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, art. 5, alin. (23)”. 371 HG nr. 268/2007, art. 50 (d); Ordinul nr. 2298/2012, art. 5 (e). 372 Numirea unui manager de caz este responsabilitatea furnizorului de servicii sociale publice/private. Ordinul nr. 1218/2019 pentru aprobarea Standardelor specifice minime obligatorii de calitate privind aplicarea metodei managementului de caz în protecția persoanelor adulte cu dizabilități, Standardul 1, cerința minimă 3. 373 Date consolidate din studiile instituționale Q2A și Q3A pentru 35 județe și 5 sectoare ale Bucureștiului. 374 A se vedea secțiunea 1.3. 375 Managerul de caz trebuie să reevalueze periodic planul de acțiune și, în funcție de nevoile beneficiarului, să decidă revizuirea PIS sau a altor documente și să facă propuneri concrete pentru completarea/modificarea acestuia. Ordinul nr. 1218/2019 Standard 3, Cerință minimă 9. Capitolul 6 I 175 Figura 41: Numărul total de PIS-uri pentru 29 de județe, după strategia pe care o are SECPAH referitor la elaborarea PIS-ului pentru adulții cu dizabilități 55 680 54 924 41 605 40 866 51 227 37 525 Raport de evaluare PIRIS PIS Raport de evaluare PIRIS PIS complexă complexă 2019 2020 Judeţe în care nu se elaborează PIS Judeţe în care managerul de caz redactează PIS (pentru persoanele instituţionalizate) și SECPAH îl avizează Judeţe în care SECPAH elaborează PIS pentru majoritatea adulţilor cu dizabilităţi Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 26 județe și 3 sectoare ale Bucureștiului, care au raportat datele necesare, ianuarie-februarie 2021. Numărul total de PIS-uri a urmat aceeași în județele în care doar managerii de caz întocmesc tendință ca și numărul de dosare evaluate de către PIS (de obicei pentru persoanele cu handicap SECPAH sau ca și numărul de PIRIS-uri (Figura instituționalizate), numărul mediu de PIS pe lună 41).376 Acesta a scăzut considerabil în timpul a rămas fix la aproximativ 50, în medie. Același pandemiei COVID-19, cu o variație semnificativă lucru este valabil și în județele în care SECPAH nu între județe. Figura 41 arată cum a evoluat numărul a utilizat PIS. agregat de PIS-uri în 2019-2020 pentru 26 județe și Prin design, PIS este instrumentul care ar trebui 3 sectoare ale Bucureștiului, din care 14 nu folosesc să arate modalitățile prin care se realizează efectiv PIS, 4 au doar PIS întocmit de managerii de caz și activitățile și serviciile recomandate în PIRIS. 11 unde SECPAH elaborează PIS pentru majoritatea Nu numai legătura dintre PIS și PIRIS, ci și cea persoanelor cu dizabilități. La nivel agregat, dintre PIS și raportul de evaluare complexă este aproximativ o treime din toate dosarele evaluate satisfăcătoare, în opinia specialiștilor SECPAH. De au un PIS corespunzător, atât în 2019, cât și în 2020. asemenea, este destul de adecvată legătura dintre Cu toate acestea, aproximativ 95% din totalul PIS PIS și nevoile exprimate de persoane (fie că este provin din județele în care SECPAH elaborează vorba de tineri, fie că nu). Reprezentanții SPAS PIS, în timp ce celelalte 5% reprezintă PIS elaborate sunt mai critici și cred că PIS ar putea fi îmbunătățit de managerii de caz și avizate de SECPAH. În pentru a răspunde mai adecvat nevoilor identificate județele în care SECPAH elaborează PIS, numărul prin intermediul anchetei sociale obligatorii, mai mediu de PIS pe lună pe județ a scăzut de la 500 în ales pentru adulții cu dizabilități din mediul urban. noiembrie 2019, la 300 în noiembrie 2020. În schimb, 376 A se vedea, de asemenea, capitolul 4 și secțiunea 9.2.1. 176 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 42: Legătura dintre PIS și raportul de evaluare complexă (REC), PIRIS și nevoile identificate în ancheta socială: Opinii ale specialiștilor din SECPAH și SPAS (valori medii pe o scală de la 1-deloc la 10-total) Serviciile și activitățile din PIS satisfac ... ... nevoile identificate în REC al SECPAH 8.6 ... recomandările stabilite în PIRIS 8.2 SECPAH ... nevoile exprimate de persoana în cauză 7.6 ... nevoile tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 26 de ani 7.6 ... nevoile identificate în cadrul anchetei sociale obligatorii - RURAL 7.2 SPAS ... nevoile identificate în cadrul anchetei sociale obligatorii - URBAN 6.5 Surse: (1) Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=139), ianuarie-februarie 2021. (2) Sondajul SPAS cu răspunsurile oferite doar de asistenții sociali care au văzut vreodată un PIS/PIRIS din 33 de localități (N=20 rurale și 13 urbane) situate în 18 județe; sectoarele din București nu sunt incluse, deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. Fapt este că, din 32 de județe și 4 sectoare care reproduce structura PIRIS. Un exemplu este ale Bucureștiului care au participat la studiul prezentat în Anexa 6. instituțional Q2A, doar cinci SECPAH dețin o Cel mai adesea, „obiectivele pe termen scurt, procedură de lucru aprobată pentru elaborarea mediu și lung” impuse în legislație378 sunt activități PIS. Doar un singur SECPAH a furnizat echipei sau servicii precum „îngrijirea și supravegherea de cercetare procedura specifică de lucru privind specializată permanentă” sau „activități de PIS. Aceasta se referă numai la relația dintre PIS socializare și terapie ocupațională gratuite”. și PIRIS. În mod special, în acest județ, aprobarea Activitățile sunt organizate pe capitole, de obicei PIS determină necesitatea de a elabora un nou servicii medicale, psihologice, profesionale și sociale PIRIS aliniat la PIS. Nu se menționează implicarea (asistență sau protecție), în timp ce serviciile/ persoanei vizate.377 activitățile sunt prezentate în liste cu căsuțe de PIS-urile existente sunt doar liste de bifat. Modelul specifică perioada pentru furnizarea recomandări generale care nu respectă nici măcar tuturor serviciilor/activităților pe capitol, cu standardele de bază ale informării adecvate, cu atât categorii de răspuns, cum ar fi șase luni, 12 luni sau mai puțin orientarea sau îndrumarea persoanelor permanente. Persoanele/instituțiile responsabile cu dizabilități către serviciile necesare. Nu există nu sunt alocate pentru fiecare serviciu/activitate, ci un format național standardizat pentru PIS. Doar pe capitole și includ de la medic de familie la medic șase SECPAH (dintre cele 36 studiate) au elaborat de specialitate, psihologi, consilieri sau angajatori. un model specific pentru PIS. Ca parte a studiului În legislație, nu există o cerință expresă privind instituțional Q3A, CEPAH din opt județe au trimis elaborarea PIS pe baza interacțiunii cu persoana pachetul de documente aprobate pentru ultimele cu dizabilități în cauză. La fel ca PIRIS, PIS-ul se trei persoane evaluate în cadrul celei mai recente concentrează exclusiv pe nevoi și nu menționează ședințe CEPAH. Analiza acestui eșantion de PIS-uri resursele persoanei, modul în care persoana dorește arată că acestea sunt completate în mod aleatoriu, să trăiască sau factorii de mediu. În același timp, fără elemente specifice pentru tineri sau vârstnici, câteva persoane cu dizabilități intervievate care au sau orice alt grup vulnerabil. Cu sau fără un primit PIS au menționat că nimeni nu le-a explicat anumit model, cel mai adesea, PIS este un tabel semnificația sau utilizarea acestuia. 377 Procedura generală SECPAH, secțiunea 7.3.2.2 privind particularitățile evaluării gradului de handicap pe baza criteriilor medico- psihosociale, județul IS. 378 Legea nr. 448/2006, art 5(24). Capitolul 6 I 177 selectate despre serviciile și activitățile incluse în PIS și beneficiarii acestora.379 În plus, doar patru 6.6 (din 36) SECPAH dintre cele care au făcut obiectul studiului au raportat că monitorizează/măsoară în mod sistematic progresele înregistrate în punerea în aplicare a serviciilor și activităților recomandate în PIS, însă doar două dintre acestea au o metodologie specifică în acest sens.380 La nivel comunitar,381 jumătate din SPAS studiate au raportat că au văzut „Da, în acel document se recomandă să merg la vreodată un PIS/PIRIS, fără vreo diferență între recuperare, la...dar nu am primit o foaie cu...de SPAS rurale și cele urbane. Dintre acestea, un sfert exemplu să mi se zică există serviciul respectiv unde susțin că monitorizează în mod sistematic punerea poți să apelezi ca să poți să beneficiezi de ajutor la în aplicare a serviciilor și activităților cuprinse în domiciliu sau nu știu de...asta nu am primit și cred PIS/PIRIS de către adulții cu handicap și îngrijitorii că mi-ar prinde bine să știu exact cine oferă servicii acestora. Însă, doar trei SPAS folosesc o metodologie și unde și cum. Sau ce mi-ar mai plăcea să existe... specifică în acest sens. știu că după ce mi-am făcut gradul de încadrare Prevederile legale stipulează obligația mă gândeam eventual să știu ce organizații se persoanelor cu dizabilități și a îngrijitorilor acestora ocupă sau cum suntem noi Ceva de Spus, suntem de a utiliza pe deplin serviciile și activitățile incluse o Asociație de auto-reprezentanți...mi-ar fi plăcut în PIS, dar nerealizarea acestora nefiind urmată de să știu că există un fel de grupuri de suport sau un aplicarea de sancțiuni.382 Doar două SECPAH (din fel de grupuri unde poți să mergi să faci diferite 36) și trei CEPAH (din 24) declară că au elaborat activități, îndrumări de genul acesta.” (Interviu cu o procedură de soluționare a neîndeplinirii PIS de PAH, femeie, 33 de ani) către persoanele cu handicap și îngrijitorii acestora.383 În plus, atât șefii SECPAH, cât și președinții CEPAH Nu există niciun mecanism de monitorizare și intervievați raportează că, în perioada 2018-2020, evaluare legat de PIS și de PIRIS. Conform cadrului nu a fost sancționat niciun manager de caz sau legal, managerii de caz trebuie să coordoneze, să niciun specialist SECPAH pentru că a elaborat un monitorizeze și să evalueze punerea în aplicare PIS imposibil de realizat și nicio persoană nu și-a a PIS pentru persoanele adulte cu dizabilități. pierdut încadrarea în grad de handicap din cauza De asemenea, managerii de caz ar trebui să neefectuării PIS. analizeze progresele realizate de beneficiar. Cu Chiar și în absența unui sistem de monitorizare toate acestea, în 24 din cele 36 județe studiate, nu sau a unor proceduri clare, ONG-urile și persoanele există manager de caz pentru adulții cu dizabilități. cu dizabilități intervievate au furnizat dovezi Datele disponibile necesare pentru monitorizare și anecdotice că, cel puțin în unele județe, au existat evaluare sunt, de asemenea, foarte limitate. La fel persoane care și-au pierdut încadrarea în grad de ca în cazul PIRIS, PIS este considerat mai degrabă handicap sau au primit un grad mai redus din o formalitate și, în consecință, conținutul său nu cauza nepunerii în aplicare a (unora sau a tuturor) este înregistrat sau nu este introdus în baza de activităților din PIS. Membrii CEPAH, în cadrul date/aplicația software a SECPAH/CEPAH. Din sondajului de opinie, au oferit dovezi suplimentare 27 de județe, doar trei au putut furniza informații în acest sens.384 379 Studiul instituțional Q3C: Indicatori de rezultat ai procesului de determinare a dizabilității pentru Secretariatul CEPAH (N=27), din 25 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 380 Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 381 Sondajul SPAS cu răspunsuri din 71 localități (N=43 rurale si 28 urbane) situate în 26 de județe; sectoarele din București nu sunt incluse deoarece DGASPC joacă si rolul SPAS, ianuarie-februarie 2021. 382 În conformitate cu Legea nr. 448/2006, persoana cu handicap trebuie să urmeze activitățile și serviciile prevăzute în planul individual de servicii al adultului cu handicap [art. 59 (1)(e)]; Persoana care are în îngrijire, supraveghere și întreținere un adult cu handicap este obligată să respecte și/sau să urmeze activitățile și serviciile prevăzute în planul individual de servicii (PIS) al adultului cu handicap (art. 60); asistentul personal și, respectiv, asistentul personal profesionist trebuie să presteze toate activitățile și serviciile din PIS (art. 38b) și c) și art. 49b) și c). În plus, asistentul personal al adultului cu handicap grav este obligat să semneze un angajament, ca act adițional la contractul individual de muncă, prin care își asumă răspunderea de a realiza integral planul individual de servicii al persoanei adulte cu handicap grav (art. 38a). Se aplică și pentru asistentul personal profesionist (art. 49). 383 Studiile instituționale Q2A_SECPAH și Q3A_CEPAH, ianuarie-februarie 2021. 384 Aproximativ jumătate din membrii CEPAH din județele care utilizează PIS au furnizat tipul de răspuns menționat în text. Sondajul 178 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Aceștia explică faptul că, deși lipsește un sistem decizii au în principal un rol educativ, consideră de monitorizare, ei efectuează o verificare rapidă membrii CEPAH, pentru ca sunt „o modalitate a modului în care PIS a fost pus în aplicare în de a forța oamenii să facă ceea ce este mai bine perioada dintre evaluări, iar în cazul persoanelor pentru ei.”385 O astfel de abordare este susținută de care nu aduc dovezi solide (documente) că au urmat opinia răspândită în rândul specialiștilor SECPAH recomandările PIS/PIRIS (în special reabilitarea), și CEPAH că multe persoane cu dizabilități nu unele comisii au tendința de a decide, într-adevăr, urmează programul de reabilitare tocmai pentru că perioade de valabilitate mai scurte pentru certificat nu doresc să-și piardă beneficiile pentru handicap. sau un grad mai redus de handicap. Astfel de 6.7 6.8 „Evaluarea complexă pentru încadrarea în grad și tip de handicap „PIRIS, noi [CEPAH] doar semnăm! trebuie să fie centrală în activitatea SECPAH, pentru a oferi calitate în Compensăm neputința societății de loc de cantitate, pentru a face ca persoana să iasă mai încurajată decât a oferi servicii prin faptul că le dăm a intrat la noi. Dar dacă în sarcinile noastre intră și PIRIS, PIS, asistentul bani! Iar persoanele cu dizabilități personal profesionist (APP), acest lucru va rămâne un deziderat. [...] sunt interesate de bani, nu de Acreditarea APP sau PIRIS și PIS pot fi sarcini distribuite serviciilor recuperare. Atâta timp cât societatea care gestionează serviciile sociale și le cunosc, le monitorizează, a scăpat de responsabilități, respectiv dezvoltă aceste servicii. SECPAH se concentrează pe criterii, CIF, de dezvoltarea serviciilor, și oferă doar interpretarea documentelor, programare, evaluare la sediu sau la bani, asta este situația! În străinătate, domiciliu, relația UMANĂ cu persoana adultă cu handicap, asigurarea oamenilor li se oferă servicii, nu bani! unui nivel profesional de evaluare. Dacă rămâne sarcina SECPAH, noi Și cum o parte din bani se duc pe propunem ca la reevaluare să conteze dacă persoana a respectat alcool, atunci aparținătorii sunt fericiți! sau nu recomandările PIRIS; de aceea persoana nu face recuperare Doar o formalitate, astea sunt PIRIS motorie, nu face proteze pentru că știe că dacă recuperează din și PIS, nu ajută cu nimic”. (Focus grup funcționalitatea corpului, pierde gradul de handicap! Ce poate fi CEPAH) mai trist? Vrem ca el să-și recâștige autonomia, ceea ce înseamnă că va primi mai puțini bani”. (Extras din observațiile furnizate de un șef SECPAH într-un chestionar Q2A) În schimb, ONG-urile și persoanele cu sondajului instituțional Q2A, că din totalul de dizabilități au subliniat în interviuri că PIS/PIRIS- aproape 40.000 de PIS-uri din 2020, doar 37 de PIS- urile conțin doar recomandări generale și nu sunt uri conțin servicii clar specificate, inclusiv informații legate de nevoile, posibilitățile și preferințele lor. Că despre locație, contact, tipuri de servicii furnizate nu beneficiază de informații adecvate, de orientare, pentru persoanele cu handicap, programare sau alte de trimiteri sau de sprijin adecvat resurselor lor astfel de informații concrete.386 Prin urmare, există o financiare sau de timp. Mulți au explicat că serviciile slabă corelare a recomandărilor din PIS (și PIRIS) fie nu sunt disponibile, fie sunt prea departe sau atât cu nevoile specifice ale persoanei, cât și cu harta sunt atât de costisitoare încât nu și le pot permite. serviciilor existente în județ (care, măcar teoretic, ar De altfel, șefii SECPAH au confirmat, în cadrul trebui să fie disponibilă și actualizată permanent). de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=40), din 16 județe și un sector din București care utilizează PIS, ianuarie-februarie 2021. 385 Citat din comentariile unui medic, membru CEPAH, într-un chestionar Q3B. 386 Date agregate pentru 32 județe și 4 sectoare ale Bucureștiului care au participat la studiul instituțional Q2A. Capitolul 6 I 179 6.9 6.10 „Știu că sunt scrise acolo, da. Este un plan de recuperare. Dar „- În ceea ce privește Planul Individual de eu nu am beneficiat de el. Nu m-am dus să profit de ele. Pentru Servicii, vă poate folosi ceva din el, vă este că ar trebui să mă duc să aflu mai multe, știu, dar nu m-am util? dus. Faptul că trebuie să mă duc, să întreb, trebuie să iau pe - Nu mi-au menționat nimic și chiar la un cineva cu mine tot timpul, m-a făcut să renunț. Mi-aș dori să moment dat mă gândeam dacă există existe o persoană, fie că e vorba de un psiholog... o persoană centre de recuperare, neuro... mă rog... centre care să-ți dea informații mai complexe și să nu trebuiască să de recuperare de fizioterapie, centre de alergi dintr-o parte în alta, ci să spună de ce acte ai nevoie, ce recuperare neuro-locomotorie pentru adulți. presupune, ce beneficii ai după aceea. A fost destul de dificil Adică, nici măcar nu mi-au recomandat dacă pentru mine să accept acest lucru [dizabilitatea]. Așa că ar fi există așa ceva. Bănuiesc că sunt și private, fost bine să am un psiholog. Cred că e util să existe o persoană dar mă gândeam la cele de stat pe care mi care îți poate spune anumite lucruri mai în detaliu, astfel încât le pot permite. Acel plan este doar o bucată să nu trebuiască să întrebi în stânga și în dreapta ca să poți afla de hârtie fără nicio informație utilă în el.” informații despre tot acest proces.” (Interviu cu PAH, femeie, 33 (Interviu cu PAH, femeie, 24 de ani) de ani) Gradul general de realizare a serviciilor și dizabilități din zonele urbane în comparație cu cele activităților recomandate în PIS/PIRIS este destul din comunitățile rurale. Persoanele cu handicap de scăzut, conform estimărilor prin consens ale care trăiesc în familie într-un oraș par a fi în situația reprezentanților principalelor instituții implicate în cea mai vulnerabilă. Prin urmare, PIS și PIRIS nu sistemul de evaluare a dizabilității (Figura 43). Este își îndeplinesc rolul pentru care au fost create de mai scăzut pentru persoanele cu dizabilități care se a îmbunătăți viața persoanelor cu dizabilități prin află în familie în comparație cu cele din instituții. asigurarea unui acces mai facil la sprijinul de care Este, de asemenea, mai mic pentru persoanele cu au acestea nevoie. Figura 43: Opiniile principalilor actori instituționali privind gradul de realizare a serviciilor și activităților incluse în PIS/PIRIS de către persoanele cu dizabilități (valori medii pe o scală de la 1-deloc la 10-total) Pe o scală de la 1-deloc la 10-în întregime, care este... 7.9 6.7 6.5 5.9 6.6 6.4 7.0 5.7 5.9 6.3 5.2 3.6 Gradul de realizare a ... persoane cu ... persoane cu ... persoane cu ... persoane cu serviciilor și activităţilor PIS/ dizabilităţi care dizabilităţi care trăiesc dizabilităţi din mediul dizabilităţi din mediul PIRIS - Total și pentru ... trăiesc în familie în instituţii sociale urban rural pentru adulţi SECPAH CEPAH SPAS rural SPAS urban Surse: (1) Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=130), ianuarie-februarie 2021. (2) Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=31), din 16 județe și un sector din București care utilizează PIS, ianuarie-februarie 2021. (3) Sondajul SPAS cu răspunsurile oferite doar de asistenții sociali care au văzut vreodată un PIS/PIRIS din 33 de localități (N=20 rurale și 13 urbane) situate în 18 județe; sectoarele din București nu sunt incluse, deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. 180 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Modificarea PIS împreună cu a PIRIS, precum ca pe o povară administrativă, fără finalitate și fără și cu dezvoltarea managementului de caz pentru impact real asupra vieții persoanelor cu dizabilități. adulții cu dizabilități, este considerată o necesitate a reformării sistemului de protecție a persoanelor cu handicap de către toți specialiștii din sistem. 6.11 Cu toate acestea, modul în care să fie schimbat PIS-ul, respectiv PIRIS-ul și managementul de caz, reprezintă un subiect de dezbatere. Sondajul de opinie Q3B a testat în rândul membrilor CEPAH patru opțiuni pentru modificarea PIS. Niciuna dintre acestea nu a fost considerată atât o idee bună, cât și realistă, întrucât membrii CEPAH au evaluat toate cele patru opțiuni cu scoruri medii mai mici „- PIRIS și PIS sunt formale, nu pot obliga persoana de 8, pe o scală de la 1 la 10. În opinia acestora, cea să îmi aducă dovada de recuperare. Nu există o mai bună opțiune ar fi introducerea la nivel național colaborare între medicii de recuperare și medicii specialiști. Aceasta este problema! Primarul ar trebui a obligației de a elabora PIS precum și PIRIS să se implice și aici, ar trebui să existe echipe mobile pentru toate persoanele cu încadrare în grad de în loc să plătim atâția asistenți personali. Serviciile handicap, pe baza unui model standardizat pentru comunitare lipsesc cu desăvârșire. SECPAH face PIS și a unui format revizuit de PIRIS. Celelalte PIRIS/PIS, CEPAH îl semnează, dar este nul! opțiuni - extinderea rețelei de manageri de caz sau - În județul nostru există o clinică de recuperare, dezvoltarea unui sistem de monitorizare si evaluare dar este privată și are o listă de așteptare de un legat de responsabilități specifice, atât pentru an. Cu toate acestea, pe partea de recuperare, persoanele cu dizabilități, cât si pentru managerii un rol important îl are și asistentul social de la de caz sau specialiștii SECPAH care elaborează PIS- primărie și familia. În zadar, persoana stă în centru urile - sunt percepute ca fiind nerealiste, dacă nu 18 zile pentru recuperare, dar după aceea... ce se chiar imposibil de implementat, în circumstanțele întâmplă?”. (Focus grup CEPAH) actuale.387 Cu toate acestea, doar elaborarea unui PIS pentru toate persoanele cu dizabilități nu ar spori Dezvoltarea serviciilor de reabilitare bazate eficacitatea PIS (și nici a PIRIS), după cum pe CIF reprezintă o prioritate de vârf pentru subliniază membrii SECPAH și membrii CEPAH în reformarea sistemului de protecție a persoanelor cadrul sondajelor și al focus grupurilor. Planurile cu dizabilități și pentru realizarea unor planuri individualizate de intervenție PIS și PIRIS nu sunt individualizate eficace (PIS, PIRIS). Figura 44 eficace, deoarece managementul de caz pentru adulții prezintă disponibilitatea medicilor de medicină cu dizabilități lipsește. Nu sunt eficace deoarece nu fizică și reabilitare (MFR) pe județ. Cei 1.417 de sunt monitorizate și evaluate. Nu sunt eficace pentru medici MFR din țară reprezintă 2% din numărul că nu este efectuată revizuirea progreselor realizate total de medici din România și sunt distribuiți de beneficiari și nu sunt legate de reevaluarea pentru neuniform în teritoriu.388 În general, serviciile de înnoirea certificatului. În primul rând, planurile de reabilitare sunt insuficiente și nu sunt dezvoltate intervenție individualizate PIS și PIRIS nu sunt nici în mod egal în întreaga țară. Conform CIF, elaborate în mod corespunzător de către specialiști serviciile de reabilitare sau recuperare medicală și nici implementate în mod adecvat de către pot stabiliza, îmbunătăți sau restabili structurile beneficiari din cauza problemei structurale majore și funcțiile corpului, compensează pentru absența a subdezvoltării serviciilor pentru persoanele sau pierderea funcțiilor sau structurilor corpului, cu dizabilități. În mod specific, din acest motiv, îmbunătățesc activitatea și participarea și previn specialiștii SECPAH și CEPAH percep PIS și PIRIS afectările, complicațiile și riscurile medicale.389 387 Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=41), din 18 județe și un sector din București, ianuarie- februarie 2021. 388 La nivel național, exista doar 13 medici MFR pentru copii, dar in cadrul curriculumului de rezidențiat fiecare rezident de MFR trebuie să efectueze un stagiu de 6 luni în reabilitarea pediatrică. În plus, există 368 de medici rezidenți MFR, majoritatea grupați în centrele universitare. (1) Institutul Național de Statistică (2020) Activitatea unităților sanitare în anul 2019. 389 Serviciile de reabilitare se bazează (acolo unde este posibil) pe o evaluare funcțională și diagnostic pentru a determina obiectivele și planul de reabilitare. Acestea sunt urmate de intervenții convenite (inclusiv abordări biomedicale și tehnologice, precum și de sprijin inter pares) pentru a optimiza capacitatea unei persoane. Planurile de reabilitare sunt monitorizate și adaptate în conformitate cu Capitolul 6 I 181 Figura 44: Raportul dintre persoanele adulte cu handicap și medicii de recuperare, medicină fizică și balneologie, pe județe 6 732 4 935 2 588 173 549 CT DJ B IF BH TM CV IS CJ HD SB VL AR BT CS GJ GL BC AG MS BV IL MM TR NT PH SV AB BZ SJ TL HR BR DB BN MH SM OT VS VN GR CL Romania Persoane adulte cu dizabilităţi per medic de recuperare, medicină fizică și balneologie Media naţională Surse: (1) Institutul National de Statistică (2020) Activitatea unităților sanitare în anul 2019. Tabelul 13. (2) Buletinul statistic al MMPS pentru 31 decembrie 2019. Pe lângă reabilitarea medicală, reabilitarea Îmbunătățirea accesului persoanelor cu profesională este la fel de importantă.390 Convenția dizabilități la serviciile existente este la fel de privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități importantă ca și dezvoltarea de noi servicii (CDPD) este clară în ceea ce privește importanța de reabilitare. Daca PIRIS-ul se poate limita la serviciilor, întrucât reabilitarea profesională este recomandarea tipului de servicii și activități care un proces care permite persoanelor cu dizabilități ar fi adecvate nevoilor identificate prin evaluarea (handicap funcțional, psihologic, de dezvoltare, complexă, PIS-ul ar trebui să conțină informații cognitiv și emoțional, deficiențe sau dizabilitate specifice cu privire la serviciile disponibile medicală) să poată depăși barierele întâlnite în (denumire, adresă, contact, locuri disponibile accesarea, menținerea sau reîncadrarea în muncă sau etc.). Deoarece PIS este, de asemenea, înmânat în alte activități utile. În trecut, la fel ca majoritatea persoanei în cauză, el reprezintă și un mijloc de țărilor în curs de dezvoltare, România s-a concentrat informare și orientare a persoanei în identificarea mai mult pe combaterea bolilor, comparativ cu țările celui mai potrivit serviciu dintre cele disponibile. dezvoltate, cum ar fi America, Anglia și Australia, În acest scop, specialiștii SECPAH și managerii care dispun de sisteme pentru servicii de reabilitare de caz care elaborează PIS ar trebui să aibă de mulți ani. În consecință, serviciile de reabilitare acces la informații actualizate privind serviciile profesională sunt chiar și mai puțin dezvoltate decât disponibile. În acest sens, mai puțin de jumătate cele medicale. Specialiștii SECPAH au confirmat în din SECPAH intervievate (15 din 36) raportează sondajul de opinie că în județele lor/sectoarele lor că DGASPC a alcătuit o listă, o bază de date, sau din București, serviciile de suport pentru persoanele o hartă cu instituțiile/organizațiile publice și cu dizabilități care doresc să lucreze într-un mediu private care furnizează servicii sociale pentru protejat sau pe piața liberă a muncii lipsesc sau sunt insuficient dezvoltate.391 persoanele cu dizabilități, pentru a se asigura că serviciile și activitățile incluse în PIS sunt accesibile nevoile și resursele unui individ. Monitorizarea atentă a rezultatelor legate de intervenții specifice poate contribui la stabilirea îmbunătățirilor intervenției, astfel încât să se optimizeze funcționarea și să se reducă la minimum afectarea. (OCDE, Eurostat și OMS, 2017: 87) 390 Modelul conceptual de reabilitare bazat pe CIF este o strategie care integrează diverse abordări (a) pentru a evalua funcționalitatea în lumina afecțiunilor de sănătate, (b) pentru a optimiza capacitatea unei persoane, pentru a construi și consolida resursele persoanei, (d) pentru a oferi un mediu de facilitare, (e) pentru a dezvolta performanțele unei persoane, și (f) pentru a îmbunătăți calitatea vieții unei persoane privind sănătatea; în parteneriat între persoană și furnizor și apreciind percepția persoanei asupra poziției sale în viață, pe parcursul unei afectări a stării de sănătate și în toate grupele de vârstă; și în toate sectoare, inclusiv sănătate, educație, muncă și activități sociale; cu scopul de a permite persoanelor cu probleme de sănătate care se confruntă cu un handicap sau care ar putea să se confrunte cu unul să-și atingă și să-și mențină funcționarea optimă. (Meyer et al., 2011, p. 768, Tabelul II) 391 Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=139), ianuarie-februarie 2021. 182 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII în mod efectiv persoanei respective.392 Aceleași disponibile fie fac parte din cunoștințele tacite județe beneficiază de acorduri de colaborare între (și nu din memoria instituțională) - „cunoaștem DGASPC/SECPAH și alți furnizori de servicii care majoritatea acestora [servicii], le avem în cap” - fie ar putea furniza servicii persoanelor cu handicap, sunt limitate la servicii rezidențiale - „avem o listă pentru a putea trimite acolo (referi) persoanele de servicii unde pot fi instituționalizați și le oferim o care au nevoie. Cu toate acestea, în doar 11 județe listă unde pot apela”.393 Prin urmare, ar trebui să se (din 15), sunt actualizate în timp real informațiile depună mai multe eforturi la nivel județean pentru a privind tipul și disponibilitatea locurilor la aceste dezvolta parteneriatele, comunicarea și colaborarea servicii, în timp ce doar cinci DGASPC au o între DGASPC/SECPAH și ceilalți furnizori de persoană desemnată să stabilească legături cu alți servicii (publici și privați), pentru a crea o rețea furnizori de servicii în domeniul dizabilității. funcțională în locul grupărilor de servicii izolate În plus, în cadrul focus grupurilor, specialiștii existente. SECPAH au arătat că datele despre serviciile 392 Toate datele din prezentul paragraf provin din studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie- februarie 2021. 393 Citate din Focus grup SECPAH 4. Capitolul 6 I 183 Concluziile capitolului 6 Identificarea nevoilor de servicii ale persoanelor cu dizabilități reprezintă a-5-a etapă de bază din cadrul demersului de încadrare în grad de handicap. Programul individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS) și Planul individual de servicii (PIS) sunt instrumentele folosite în acest scop în România. Programul individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS) specifică activitățile și serviciile de care au nevoie adulții cu handicap în procesul de integrare socială. Practicile de completare a PIRIS variază de la un județ la altul. Numărul total de 1 PIRIS a urmat aceeași tendință ca și numărul de dosare evaluate de SECPAH, scăzând considerabil în timpul pandemiei COVID-19, cu o variație semnificativă între județe. Însă, PIRIS este relevant numai pentru o mică parte a persoanelor cu dizabilități. Peste 80% dintre persoanele cu un certificat de handicap permanent au un PIRIS care nu a fost revizuit de peste 3 ani. Deoarece o parte semnificativă a SECPAH nu oferă o evaluare completă, serviciile și acțiunile incluse în PIRIS reflectă în mod adecvat rezultatele evaluărilor medicale și psihologice și, mai rar, ale evaluărilor vocațională, educațională și cea a abilităților și nivelului de integrare socială. PIRIS-urile existente sunt de slabă calitate, iar 2 conținutul lor nu este introdus în baza (bazele) de date SECPAH/CEPAH. În consecință, datele din PIRIS nu sunt înregistrate și analizate pentru a identifica nevoile de servicii sociale pentru persoanele cu dizabilități la nivel județean. Prin urmare, în prezent, PIRIS nu reprezintă un instrument eficace nici la nivel individual, nici la nivel de politici publice. Planul individual de servicii (PIS) specifică modalități de intervenție și de sprijin pentru adulții cu dizabilități, prin care să fie realizate efectiv activitățile și serviciile recomandate în PIRIS. Reglementările actuale necesită revizuiri pentru a clarifica cine și când este responsabil să elaboreze PIS, precum și relația dintre PIS și 3 managementul de caz pentru adulții cu dizabilități. Utilizarea PIS nu este distribuită echitabil în țară. Aproximativ jumătate din județe nu utilizează PIS, în timp ce aproximativ 95% din totalul PIS existente în țară sunt furnizate de doar 13 județe. Prin urmare, pentru o mare parte a persoanelor cu handicap, PIS fie lipsește, fie este depășit. Numărul total de PIS-uri a urmat aceeași tendință ca și numărul de dosare de cerere evaluate de SECPAH sau numărul de PIRIS-uri, în scădere considerabilă în timpul pandemiei COVID-19, cu o variație semnificativă între județe. Doar cinci SECPAH (dintre cele 36 participante la sondaj) au elaborat o procedură de lucru specifică aprobată pentru elaborarea PIS și doar șase SECPAH un model 4 specific pentru PIS. În consecință, PIS existente sunt doar liste de recomandări generale, care nu respectă nici măcar standardele de bază ale informării adecvate, cu atât mai puțin orientarea sau îndrumarea persoanelor cu dizabilități către serviciile necesare. Corelarea recomandărilor din PIS și PIRIS atât cu nevoile specifice ale persoanei, cât și cu harta serviciilor existente în județ este încă deficitară. 184 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII În cadrul modelului conceptual bazat pe CIF, elementele cheie includ un parteneriat între persoană și furnizor, apreciind percepția persoanei asupra poziției sale în viață, indiferent de starea de sănătate și vârsta persoanei, precum și referitor la toate sferele de viață (sănătate, educație, muncă și activități sociale). Astfel, din perspectiva CIF, 5 ambele tipuri de planuri individualizate utilizate în România (PIRIS și PIS) sunt încă prea concentrate pe aspectele medicale, insuficient de participative și bazate pe modele care trebuie revizuite pentru a include resursele persoanei, felul în care dorește să trăiască, și factorii de mediu, pe lângă nevoile identificate prin evaluarea complexă. Nu există niciun mecanism de monitorizare și evaluare legat de PIS și de PIRIS. De asemenea, lipsește monitorizarea atentă a rezultatelor legate de intervenții specifice. Gradul general de realizare a serviciilor și activităților recomandate în PIS/PIRIS este destul de scăzut, conform estimărilor prin consens ale reprezentanților principalelor instituții implicate în sistemul de evaluare a dizabilității. Chiar și în absența unui 6 sistem de monitorizare sau a unor proceduri clare, ONG-urile și persoanele cu dizabilități intervievate au furnizat dovezi că, cel puțin în unele județe, au existat persoane care și-au pierdut încadrarea în grad de handicap sau au primit un grad mai redus din cauza nepunerii în aplicare a (unora sau a tuturor) activităților din PIS. O astfel de abordare este susținută de credința răspândită în rândul specialiștilor SECPAH și CEPAH că multe persoane cu dizabilități nu urmează programul de reabilitare tocmai pentru că nu doresc să-și piardă beneficiile pentru handicap. Modificarea PIS împreună cu a PIRIS, precum și cu a managementului de caz pentru adulții cu dizabilități, este considerată o necesitate a reformării sistemului de protecție a persoanelor cu handicap. În opinia membrilor CEPAH, cea mai bună 7 opțiune ar fi introducerea la nivel național a obligației pentru SECPAH de a elabora PIS precum și PIRIS pentru toate persoanele cu încadrarea într-un anumit grad de handicap, pe baza unui model standardizat pentru PIS și a unui format revizuit de PIRIS. Cu toate acestea, numai elaborarea de PIS pentru toate persoanele cu handicap nu ar spori eficacitatea PIS (și a PIRIS). În orice țară, autoritatea de evaluare a dizabilității poate însoți evaluarea gradului de handicap cu o evaluare a nevoilor de servicii/beneficii. Numai că autoritatea de evaluare a handicapului poate doar să recomande și nu să asigure accesul la serviciile/beneficiile necesare. În mod ideal, evaluarea nevoilor împreună cu recomandările sunt împărtășite electronic cu furnizorii de beneficii/servicii relevanți, ca o contribuție la procesul de testare a eligibilității pentru a spori accesul persoanelor cu dizabilități la programele de sprijin. Cadrul legal din România este conceput tocmai în acest sens. Cu toate acestea, în practică, atât PIRIS, cât și PIS par să se bazeze mai mult pe ceea ce există decât pe ceea ce este necesar. PIRIS/PIS, par mai degrabă un instrument care se limitează la identificarea ofertei disponibile (în mod inegal pe teritoriu), dar identificarea și gestionarea ofertei indisponibile nu sunt prevăzute. Această sarcină de management privind serviciile necesare și ajustările care trebuie operate la serviciile disponibile nu este stabilită sau realizată, ceea ce limitează relevanța PIRIS/PIS pentru sprijinirea acoperirii nevoilor, dezvoltării și integrării efective a persoanelor cu dizabilități. Prin urmare, PIRIS/PIS vor rămâne puțin utilizate până la extinderea și diversificarea ofertei disponibile de prestații și servicii care acoperă varietatea nevoilor persoanelor cu handicap, până când serviciile devin disponibile, în special în zonele rurale, și până la instituirea unui mecanism de monitorizare a punerii în aplicare a PIRIS/PIS. Pachetul de servicii conectat la demersul de evaluare a dizabilității poate fi extins prin dezvoltarea sistemului de referiri, în special către programele naționale relevante implementate de Ministerul Capitolul 6 I 185 Sănătății. ANDPDCA ar trebui, de asemenea, să analizeze posibilitatea introducerii unor noi măsuri de sprijin, cum ar fi programele de subvenții pentru adaptarea locuințelor sau a automobilelor, astfel încât să răspundă nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap.394 Dezvoltarea serviciilor de reabilitare bazate pe CIF, atât medicale, cât și profesionale, reprezintă o prioritate de vârf pentru reformarea sistemului de sprijin al persoanelor cu dizabilități și pentru realizarea unor planuri individualizate eficace (PIS, PIRIS). Însă, îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la serviciile existente este la 8 fel de importantă ca și dezvoltarea de noi servicii de reabilitare. Ar trebui să se depună mai multe eforturi la nivel județean pentru a dezvolta parteneriatele, comunicarea și colaborarea între DGASPC/SECPAH și ceilalți furnizori de servicii (publici și privați), pentru a crea o rețea funcțională în locul grupărilor existente de servicii izolate. Dezvoltarea unei platforme integrative cu informații despre beneficiile și serviciile pe tot parcursul vieții disponibile pentru persoanele cu handicap, coordonată de ANDPDCA, ar putea aduce o valoare adăugată considerabilă în acest sens. 394 Grigoraș at al. (coord.), Banca Mondială (2020: 122-123). 186 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 7. Contestarea certificatului de încadrare în grad de handicap395 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 EVALUARE ÎNTOCMIRE, ASPECTE INSTITUȚIONALE, INCLUSIV ÎN VEDEREA ÎNCADRAREA DEPUNERE ȘI PLANURI CONTESTAȚII ȘI TRANZIȚIA TINERILOR DE LA INFORMARE ÎNCADRĂRII ÎN ÎN GRAD DE ÎNREGISTRARE INDIVIDUALE PLÂNGERI EVALUAREA DIZABILITĂȚII PENTRU GRAD ȘI TIP DE HANDICAP DOSAR COPII LA EVALUAREA PENTRU ADULȚI HANDICAP 1 2 3 4 5 6 7 Reevaluare periodică EVALUARE ÎNROLARE MANAGEMENT Acest capitol are în vedere analiza demersului de handicap dispuneau de un mecanism de contestație contestare a certificatului de încadrare în grad de care era gestionat de Comisia Superioară de handicap, principalele sale caracteristici, puncte tari Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, din și puncte slabe. Analiza are la bază datele factuale cadrul fostei ANPD.397 Începând cu anul 2017, raportate de Secretariatul CEPAH din 24 de județe deși Ordinul nr. 1261/2016 privind aprobarea și două sectoarele din București, alături de opiniile Regulamentului de organizare şi funcționare a exprimate în interviurile cu judecători, avocați, Comisiei superioare de evaluare a persoanelor ONG-uri și persoane cu încadrare în grad și tip de adulte cu handicap nu a fost revizuit, dispozițiile handicap.396 referitoare la contestațiile privind certificatul de În forma inițială a Legii nr. 448/2006, persoanele încadrare în grad de handicap au fost modificate în cu dizabilități nemulțumite de rezultatul evaluării fapt prin OUG nr. 51/2017 de modificare a Legii nr. transpus în certificatul de încadrare în grad de 448/2006 privind protecția și drepturile persoanelor 395 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. 396 Pentru mai multe informații vezi secțiunea Date și metodă. 397 Legea nr. 448/2006, art. 90. Capitolul 7 I 187 cu handicap, care prevede că certificatele emise de a persoanelor cu handicap recurg la introducerea comisiile de evaluare „pot fi contestate de titularii acțiunii în instanță”.398 Prin urmare, scopul declarat acestora, în termen de 30 de zile calendaristice de la al introducerii noii reglementări a fost simplificarea comunicare, la instanța de contencios administrativ procedurii de contestare, „prin facilitarea dreptului competentă, potrivit Legii contenciosului persoanelor cu handicap care sunt nemulțumite de administrativ nr. 554/2004, cu modificările și încadrarea în grad de handicap de a se adresa direct completările ulterioare, cererile adresate instanței instanțelor de contencios”.399 Dacă, în ce mod și în fiind scutite de taxa judiciară de timbru.” ce măsură a fost facilitat demersul de contestare Justificarea pentru această modificare legislativă este analizat în secțiunile următoare. Cert este a ținut de dificultățile generate de numărul că în prezent, în România, sistemul de evaluare insuficient al membrilor din Comisia superioară a dizabilității nu dispune de un mecanism400 de în raport cu volumul mare al contestațiilor. Ca redresare a plângerilor care să completeze (nu să rezultat, demersul de contestare a certificatului la înlocuiască) canalele legale formale de gestionare Comisia superioară reprezenta „doar o acțiune a nemulțumirilor, precum sistemul judiciar sau intermediară care se întinde conform procedurii pe mecanismul de audit organizațional. o perioadă de 60 de zile, după care, marea majoritate Figura 45: Distribuția contestațiilor privind certificatul de încadrare în grad de handicap din noiembrie 2019, respectiv noiembrie 2020, pe județe (număr contestații/lună) 187 129 105 71 72 68 53 29 11 27 20 17 10 12 10 10 11 10 10 6 4 8 8 8 86 6 3 3 4 2 2 3 2 1 1 2 0 0 0 SV DB AR GJ AB NT TM HD VS BR BN DJ SM GR SB SJ HR CJ OT MH Noiembrie 2019 Noiembrie 2020 Sursa: Sondaj instituțional Q3D: Contestațiile privind certificatul de încadrare în grad și tip de handicap (Secretariatul CEPAH), din 20 de județe, ianuarie- februarie 2021. Celelalte 4 județe și două sectoare din București care au participat la sondaj nu au răspuns la aceste întrebări. Oricum, una dintre consecințele acestei Umane din cadrul ANPD se înregistrau peste 700 schimbări legislative, este reducerea semnificativă dosare aflate pe rolul instanțelor de judecată, care a numărului de contestații de la nivel național. aveau ca obiect acțiuni de contestare a deciziilor Înainte de introducerea OUG nr. 51/2017, la 30 eliberate de Comisia superioară. Deci, la nivel iunie 2017,401 săptămânal erau înregistrate 500 național, erau înregistrate aproximativ 26.000 de de contestații formulate împotriva certificatelor contestații anual, ceea ce implica un volum de de încadrare în grad de handicap la Comisia muncă atât de mare încât Comisia superioară, de superioară de evaluare a persoanelor adulte cu dimensiunea și componența prevăzute în lege, nu handicap. Iar la Serviciul Contencios, Resurse avea cum să îl soluționeze în termenul prevăzut de 398 Nota de fundamentare a OUG nr. 51 din 30 iunie 2017, publicată pe https://www.gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note- de-fundamentare/nota-de-fundamentare-oug-nr-51-30-06-2017&page=7 399 Nota de fundamentare a OUG nr. 51 din 30 iunie 2017. 400 În acord cu UNDP (2017: 1), mecanismul de redresare a plângerilor este definit ca un sistem de proceduri și resurse organizaționale stabilite de agențiile guvernamentale naționale/județene/locale ca să primească și să abordeze nemulțumirile, plângerile sau îngrijorările cu privire la impactul politicilor, programelor și operațiunilor lor asupra părților interesate din afara organizației. 401 Nota de fundamentare a OUG nr. 51 din 30 iunie 2017, publicată pe https://www.gov.ro/ro/guvernul/procesul-legislativ/note- de-fundamentare/nota-de-fundamentare-oug-nr-51-30-06-2017&page=7 188 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII lege. Prin urmare, nevoia unui alt fel de mecanism era cel al contestațiilor care erau înregistrate în de redresare a contestațiilor devenise stringentă în circa două săptămâni în anul 2016-2017, la Comisia 2017. Soluția a fost OUG nr. 51/2017 prin care a fost superioară. În contrast, unii președinți și membri eliminată această atribuție a Comisiei superioare, CEPAH au afirmat în focus grupuri că, în județul iar contestațiile au început să fie îndrumate către lor, numărul de contestații este în prezent mai mare instanțele de contencios administrativ. decât era în 2017, așa cum arată citatele 7.1 și 7.2 Prin comparație cu situația de până în 2017, de mai jos. Cele două tipuri de informații nu sunt datele raportate pe baza documentelor disponibile neapărat contradictorii, căci este posibil ca numărul la Secretariatele CEPAH din 20 județe totalizează de contestații la nivel național să fi scăzut, deși în doar aproximativ 400 de contestații, în noiembrie unele județe au fost înregistrate creșteri. Așadar, 2019, respectiv 550, în noiembrie 2020. O estimare validitatea și completitudinea datelor cu privire la brută arată că, la nivel național, numărul de contestații furnizate de județe nu poate fi probată, contestații despre care au cunoștință DGASPC- mai ales că actuala legislație nu mai impune urile pentru o lună în prezent este mai mic decât înregistrarea și nici monitorizarea contestațiilor la nivel județean sau național (vezi secțiunea 7.3). 7.1 7.2 „De exemplu, pe lună avem cam 50 „În raport cu contestațiile, este o problemă pentru că instanța de cazuri în instanță, cu mult mai empatizează cu persoana cu handicap. Aici este vorba de o multe decât înainte, când exista credibilitate a serviciului (SECPAH), modul în care se face evaluarea în Comisia superioară”. (Focus grup cadrul serviciului, inclusiv dacă ar exista o Comisie superioară sau altă CEPAH 1) instituție atunci când ai neconcordanțe să poți orienta acolo, până la instanță... Când era Comisia Superioară erau mult mai puține cazuri de contestații.” (Focus grup CEPAH 3) Figura 45 arată că discrepanțele între județe O condiție principală a accesului tuturor sunt substanțiale. Mai mult, în 2020, în unele județe persoanelor cu dizabilități la proceduri judiciare pare că au fost înregistrate creșteri marcante ale și/sau administrative eficiente, în cazul de față numărului de contestații, în timp ce în alte județe a la procedura de contestare a certificatului de rămas același sau a scăzut. Numărul de contestații încadrare în grad și tip de handicap, o reprezintă raportat de patru județe – Suceava, Dâmbovița, existența mecanismelor eficiente și accesibile de Arad și Gorj – reprezintă aproximativ 75% din reclamație, oferite în timp util. Accesibilitatea totalul contestațiilor. Nu există studii și nici date efectivă implică participarea persoanelor în toate prin care să aflăm dacă aceste patru județe au etapele procedurale și include: furnizarea de într-adevăr rate de contestare mult mai ridicate informații într-o manieră inteligibilă și accesibilă; decât celelalte județe sau sunt doar mai active în recunoașterea și adaptarea diverselor forme de înregistrarea contestațiilor, fiind în realitate tipice comunicare; accesibilitate fizică în toate etapele la nivel național. Prin urmare, statisticile prezentate procesului; și asistență financiară în cazul asistenței în acest capitol trebuie privite cu prudență, dar juridice. În plus, pentru a oferi transparență, statul reprezintă singura imagine despre realitatea din trebuie să se asigure că toate informațiile relevante teritoriu care poate fi reconstituită în baza datelor sunt accesibile și disponibile și că există înregistrarea existente. și raportarea adecvată a tuturor cererilor, cazurilor și hotărârilor judecătorești relevante.402 Toate aceste aspecte sunt analizate în secțiunile ce urmează. 402 Pct. 51, 52 lit a, b,c, d, pct 54 & 73, lit h) , pg. 12-13, Comentariul General nr. 6 – Articolul 5 Egalitate și Nediscriminare, 2018, CDPD/C/GC/6. Capitolul 7 I 189 7.1. Informarea cu privire la contestații Prima condiție pentru ca persoanele cu dizabilități Predictibilitatea demersului de contestare să aibă acces facil la procesul de contestare este ca este redusă, iar informarea furnizată în cadrul acestea să primească informații la timp și într-un DGASPC nu contribuie întotdeauna la creșterea limbaj adecvat. Aceste informații trebuie furnizate predictibilității. Doar în șase dintre cele 20 județe din oficiu și nu la cerere deoarece persoanele în care este disponibilă o informare detaliată interesate se pot teme să le solicite pentru a nu cu privire la modul în care se face o contestație, crea „un conflict” cu reprezentanții instituționali DGASPC/Secretariatele CEPAH dispun de o (DGASPC, SECPAH, CEPAH) sau să nu aibă procedură specifică aprobată (sau secțiuni/ capacitatea de a formula cererea, în mod special capitole ale procedurii generale) în această privință. la persoanele cu dificultăți de înțelegere sau cu Dintre aceste șase județe, doar trei județe au pus un nivel redus de educație ori care au crescut în la dispoziția echipei de cercetare procedura de mediul instituțional sau izolate. Conform actualelor informare. Analiza celor trei proceduri pune în reglementări,403 informațiile privind modalitatea de evidență discrepanțe majore între județe. Una încadrare în grad de handicap pot fi obținute de la dintre proceduri este foarte generală, citează textul Secretariatul CEPAH de orice persoană fizică sau din legislație și menționează îndrumarea petenților juridică interesată. Însă nu există nici o prevedere către instanțele competente, fără alte detalii. O a explicită referitoare la informarea privind procedura doua procedură include două măsuri în funcție de de contestare a certificatului. Informația explicită că rezultatul evaluării pentru încadrarea în grad de „prezentul certificat poate fi contestat în termen de handicap, fără informații concrete despre modul 30 de zile de la comunicare” este parte din formatul în care persoana cu dizabilități nemulțumită standard al certificatului de încadrare în grad de este îndrumată și asistată pentru depunerea handicap, conform HG nr. 430/2008, Anexa 1. unei contestații. Însă, procedura prevede în plus O informare detaliată cu privire la modul instrucțiuni în sensul colaborării cu Serviciul Juridic în care se face o contestație, accesibilă tuturor pentru pregătirea motivării „medico-psiho-socială persoanelor care contestă sau care vor să conteste a gradului acordat pentru contestațiile depuse în certificatul, nu este disponibilă în toate județele. instanță”.406 A treia procedură aparține CEPAH În eșantionul de 24 județe și 2 sectoare din Sălaj și poate fi considerată o bună practică (Caseta București,404 șase Secretariate CEPAH au raportat 9). Procedura operațională din Sălaj specifică:407 că nu este disponibilă o astfel de informare. Totuși, • informarea persoanei în legătură cu modul în în majoritatea județelor/sectoarelor studiate (20 din care a fost realizată încadrarea în grad și tip de 26), Secretariatul CEPAH raportează că furnizează handicap; o astfel de informare detaliată tuturor persoanelor • explicarea motivării care însoțește certificatul de interesate.405 Informarea este disponibilă în limbaj încadrare/neîncadrare în grad de handicap; simplificat în cele mai multe cazuri (18 dintre cele 20). Însă, doar în două județe informarea este • consilierea persoanelor cu privire la pașii ce realizată de persoane care au beneficiat de formare trebuie făcuți pentru a contesta certificatul; specifică cu privire la demersul de contestare. • sprijin cu o cerere (tipizat) și, la nevoie, ajutor Cu alte cuvinte, articolul 9 al Convenției pentru în completarea acesteia, ce poate fi depusă Drepturile Persoanelor cu Dizabilități este inegal la registratura Tribunalului Sălaj în vedere implementat la nivel național. înregistrării contestației • ajutor pentru copierea tuturor documentelor, spre exemplu dosarul medical; 403 HG nr. 430/2008, art. 6. 404 Sondajul instituțional Q3D. 405 Toate cele 20 județe declară că informarea cu privire la contestarea încadrării în grad de handicap cade în principal în responsabilitatea Secretariatului CEPAH. Însă există și 3 județe în care membrii CEPAH sau președintele comisiei sunt co-responsabili, 3 județe în care informarea este realizată și de specialiști din cadrul SECPAH, precum și un județ în care Serviciul Prestații din cadrul DGASPC participă, de asemenea, la această activitate. 406 Extras din Procedura Operațională, Consiliul Județean Cluj, CEPAH, pg. 1, pct. 6. 407 Procedura Operațională Sălaj, DGASPC Sălaj, P.0.10.01, Ediția II, Revizia 2. 190 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII • abordarea unui limbaj adecvat, folosind termeni solicitanților, doar de 5 Secretariate CEPAH, în timp și expresii simple, pe înțelesul persoanei în celelalte două județe este oferit doar persoanelor interesate; care solicită în mod expres aceste informații. • informarea asupra faptului că Cererile adresate Oricum, în toate cele 7 județe tipizatul este furnizat instanței sunt scutite de taxa de timbru. doar după evaluarea CEPAH, eventual trimis împreună cu certificatul, și nu încă de la momentul Un document tipizat care să descrie în pași simpli înregistrării cererii de evaluare pentru încadrarea în demersul de contestare, cum este cel din Caseta 9, grad și tip de handicap. este însă disponibil doar în 7 dintre cele 26 județe/ Din interviurile cu persoanele cu dizabilități sectoare studiate. Acest document este disponibil la a reieșit că nu au beneficiat de informații și/sau Secretariatul CEPAH și doar 4 dintre cele 7 județe îndrumare înainte de depunerea contestației la dispun de el și îl distribuie și altor servicii, precum tribunal, cu excepția informației referitoare la SECPAH, Registratura SECPAH, Registratura termenul de 30 de zile înscris pe certificatul de DGASPC sau alte compartimente ale DGASPC. Mai încadrare în grad de handicap. mult, acest tipizat este înmânat din oficiu, tuturor 7.3 7.4 „Chiar în ziua respectivă, cu actele la „- Când și de unde ați aflat despre modul în care se face efectiv mine, m-am dus la tribunal. Doamna de contestația? Ați avut de la bun început o imagine globală asupra la un ghișeu mi-a zis că e foarte simplu tuturor pașilor ce trebuie făcuți sau ați învățat pe măsură ce să depun o cerere. Am întrebat dacă treceați de la un pas la altul? e o cerere tip dar mi-a zis „Ce cerere , - Am învățat pe parcurs pentru că nu te informează nimeni doamnă? Intrați pe internet și găsiți acolo exact. Rămâi așa puțin în plop și plopul în aer dacă nu încerci o cerere.” Am întrebat și dacă e nevoie să te descurci individual sau prin cunoștințe sau prin...nu știu...e de avocat: „Ce avocat doamnă, că e o destul de complicat și pașii sunt destul de greoi”. (Interviu cu PAH, simplă cerere făcută și atașați actele”. bărbat, 18 ani) (Interviu cu mama unei PAH, femeie) Opiniile membrilor comisiilor de evaluare informațiilor existente este foarte redusă. Pe o scală sunt concordante cu cele ale persoanelor cu de la 1-deloc la 10-total accesibilizată, informația dizabilități. Sub 40% dintre membrii CEPAH existentă pe site-urile DGASPC este evaluată de intervievați raportează că pe site-ul DGASPC se membri CEPAH cu un scor mediu de 4.7 cu privire găsesc publicate la loc vizibil și în format ușor de la cât de ușor este de utilizat de către persoanele înțeles informații (complete sau parțiale) despre cu dizabilități vizuale, respectiv cu un scor mediu modalitatea de contestare a certificatului de de doar 3.2 referitor la cât de ușor de utilizat este încadrare în grad de handicap cu detalii referitoare de către persoanele cu dizabilități intelectuale și de la titularul contestației, instituția unde se depune înțelegere. Aceste scoruri de accesibilizare arată că, și în ce format, obținerea asistenței avocațiale în multe dintre județe, informațiile existente pe site- gratuite, modalitatea de retragere a contestației, urile DGASPC nu sunt deloc accesibilizate pentru durata procesului, etc.408 Mai mult, accesibilizarea aceste categorii de persoane cu dizabilități. 408 O pondere de 25% declară că informațiile sunt complete, iar 14% că informațiile sunt parțiale. Ceilalți 31% dintre respondenți susțin că site-ul DGASPC din județul/sectorul lor nu conține aceste informații, iar 30% nu răspund la întrebare. Sondaj de opinie Q3B: Practici și experiențe ale membrilor CEPAH (N = 65), din 24 de județe și 2 raioane din București, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 7 I 191 Un exemplu de bună practică. Procedura operațională privind contestațiile a CEPAH Sălaj 192 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Prin urmare, susțin membrii CEPAH, majoritatea prietenii, vecinii, rețelele sociale și ONG-urile persoanelor află despre dreptul și posibilitatea de reprezintă surse de informare marginale referitor la a contesta certificatul de handicap de la serviciile contestarea CH. În contrast, interviurile cu persoane publice de asistență socială (SPAS) sau chiar din cu dizabilități realizate pentru acest raport au certificat. Iar principalele două surse de informare arătat că în majoritatea cazurilor, rudele, prietenii, cu privire la etapele și documentele necesare în vecinii, rețelele sociale și ONG-urile au reprezentat procesul de contestare sunt SPAS și Secretariatul sursele principale de informare și de suport pentru CEPAH. În percepția membrilor CEPAH, rudele, demersul de contestare a certificatului. Figura 46: Opiniile dominante ale practicienilor cu privire la două posibile măsuri de îmbunătățire a informării referitoare la contestare, pe o scală de la 1 la 10 (scoruri medii) Să fie introdusă obligatia de a furniza informatii privind Să fie elaborat un document distinct sub forma unui demersul de contestare prin completarea actului normativ Ghid ("Cum să contești certificatul de încadrare în grad actual cu prevederi concrete de handicap") 10 10 9 9 8 8 7 6.3 7 6.1 6.4 5.4 5.6 5.3 5.8 6 6 4.7 5 5 4 4 3 3 2 2 1 1 Membri CEPAH Secretariatul CEPAH Membri CEPAH Secretariatul CEPAH Cât de bună este ideea, pe o scală de la1- Cât de bună este ideea, pe o scală de la1- rea la 10-bună (scor mediu) rea la 10-bună (scor mediu) Cât de realistă este ideea, pe o scală de la Cât de realistă este ideea, pe o scală de la 1-nerealistă la 10-realistă (scor mediu) 1-nerealistă la 10-realistă (scor mediu) Sursa: Sondaj de opinie Q3B: Practici și experiențe ale membrilor CEPAH (N = 65), din 24 de județe și 2 raioane din București, Sondaj instituțional Q3D: Contestațiile privind certificatul de încadrare în grad și tip de handicap (Secretariatul CEPAH), din 24 de județe și două sectoare din București, ianuarie- februarie 2021. Asigurarea unei informări accesibile și echitabile În acest scop, sondajele cu practicieni au testat este o condiție cheie pentru orice mecanism de două măsuri pentru a îmbunătăți accesibilitatea redresare a plângerilor și contestare, fără de care nu și echitatea informării cu privire la contestații. poate crește accesul persoanelor cu dizabilități la (1) Prima măsură are în vedere introducerea justiție. Toate persoanele cu dizabilități nemulțumite obligației de a furniza informații privind demersul de soluția din certificatul de încadrare în grad de de contestare prin completarea actului normativ handicap trebuie să aibă acces, în mod rezonabil, actual cu prevederi concrete – cine trebuie să la surse de informații, sfaturi și expertiză necesare realizeze sarcina, în ce condiții, cu ce informații pentru a se angaja într-un proces de plângere în etc. (2) A doua măsură propune elaborarea unui condiții de informare corectă și tratare a persoanei document distinct sub forma unui Ghid („Cum cu demnitate și respect. să contești certificatul de încadrare în grad de De asemenea, instituțiile responsabile de handicap”) care să cuprindă o descriere, în limbaj evaluarea dizabilității (DGASPC, SECPAH, ușor de înțeles, a pașilor concreți prin care poate CEPAH, ANDPDCA) trebuie să asigure asistență fi contestat certificatul și care să fie obligatoriu adecvată pentru persoanele nemulțumite care se transmis persoanelor, împreună cu certificatul și pot confrunta cu anumite bariere în calea accesului, celelalte documente, de către Secretariatul CEPAH. de la lipsa conștientizării mecanismului, la bariere De asemenea, în mod obligatoriu, acest document de comunicare, nivel redus de educație, costurile ar trebui să fie disponibil pe toate paginile web asociate demersului, mediul de rezidență sau ale instituțiilor relevante, cel puțin ANDPDCA, temerile de un eventual tratament părtinitor la CJ, Spitale, DGASPC și SPAS. Reacțiile membrilor viitoarele evaluări pentru înnoirea certificatului. CEPAH și a Secretariatelor CEPAH la cele două măsuri este arătată în Figura 46. Capitolul 7 I 193 Conform practicienilor din sistem, cele două să crească stresul și nivelul de non-conformare măsuri propuse reprezintă „o idee bună” într-o la reglementări. Elaborarea unui Ghid care să fie oarecare măsură (cu scoruri medii între 5,6 și 6,4, distribuit tuturor persoanelor ar putea funcționa pe o scală de la 1-idee rea la 10-idee bună), dar sunt dacă acesta ar fi elaborat la nivel național și pus la în mică măsură realiste (cu scoruri medii între 4,7 dispoziția județelor/sectoarelor. Dacă reprezintă și 5,8, pe o scală de la 1-idee nerealistă la 10-idee doar o nouă cerință delegată la nivel județean, realistă). Din experiența lor, astfel de măsuri au șansele de a fi pusă în practică ar fi limitată la cel șanse reduse de a fi puse în practică. O schimbare mult câteva județe care au deja dezvoltate astfel de legislativă în actualele condiții, fără a crește materiale (precum buna practică din județul Sălaj resursele instituționale disponibile, nu ar face decât prezentată mai sus). 7.2. Principalele motive ale contestațiilor Mecanismul de contestare a certificatului de cu dizabilități,410 respectiv pierderea/reducerea încadrare în grad de handicap din România beneficiilor la care persoana are dreptul, precum și nu are încorporată o dimensiune de învățare la pierderea dreptului la asistent personal. Aceste continuă. Un mecanism409 bun de redresare a situații par să fie frecvente la tranziția de la copil plângerilor și contestațiilor folosește măsuri la adult, din cauza diferențelor între criteriile de relevante pentru identificarea lecțiilor pentru încadrare în grad de handicap pentru copil și adult. îmbunătățirea mecanismelor și prevenirea Interviurile cu persoane cu dizabilități confirmă nemulțumirilor și prejudiciilor viitoare. Cu acest cele trei motive menționate de reprezentanții scop, se analizează periodic frecvența, modelele CEPAH, însă aduc în discuție și alte motive pentru și cauzele nemulțumirilor, strategiile și procesele contestații, cum ar fi: percepția că dosarul nu a fost utilizate pentru soluționarea plângerilor, precum și suficient analizat; că nu au fost luate în considerare eficacitatea acestora. În cazul sistemului de toate afecțiunile din dosarul medical, ci a fost evaluare a dizabilității din România, nu doar că selectată aleatoriu tocmai afecțiunea pentru care persoanele cu dizabilități au la dispoziție doar criteriile prevăd un grad de handicap mai ușor; calea legală de rezolvare a nemulțumirilor, dar problemele de încadrare întâmpinate în cazul unor instituțiile responsabile nu se implică nici măcar afecțiuni cu manifestări temporare sau care nu pot în identificarea principalelor lecții și măsuri fi investigate sau diagnosticate în cadrul sistemului pentru îmbunătățirea mecanismelor și prevenirea medical din România;411 că există cazuri de persoane nemulțumirilor. Din 2017, de la introducerea noului adulte care au certificat de handicap grav cu drept cadru legislativ, și până în prezent, nici unul dintre de asistent personal însă nu au aparținători, în județele care au participat la cercetare nu a realizat o comunitate în care trăiesc SPAS nu reușește să analiză riguroasă a motivelor contestațiilor. identifice persoane care să fie angajate în acest La nivelul opiniilor, conform reprezentanților scop de primărie, iar DGASPC nu dispune de un CEPAH, cele mai frecvente trei motive pentru care serviciu public de asistenți personali pentru astfel persoanele cu dizabilități contestă certificatul sunt: de situații; că nu se poate contesta PIRIS, ci doar (1) nemulțumiri legate de gradul de handicap; (2) certificatul, iar persoanei nu îi sunt recomandate nemulțumiri legate de termenul de valabilitate în PIRIS diferite tipuri de servicii, deși persoana a certificatului; (3) scăderea în grad de la o ar avea nevoie, pentru că acestea fie nu există, fie evaluare la alta sau în cazul trecerii de la minori nu au locuri vacante; sau existența unor situații de la adulți. Nemulțumiri referitoare la gradul de încălcare a eticii profesionale sau de corupție de la handicap sau scăderea acestuia sunt în principal nivelul CEPAH sau DGASPC. legate de impactul asupra veniturilor persoanei 409 UNDP (2017: 1). 410 Conform ANDPDCA, din data de 1 ianuarie 2021, nivelul beneficiilor sociale prevăzute la art. 58, alin. 4 din Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap este următorul: adultul cu handicap grav beneficiază de o indemnizație lunară de 350 lei, la care se adaugă bugetul personal complementar lunar în cuantum de 150 lei, indiferent de veniturile persoanei. Valoarea totală lunară este de 500 lei. Dacă adultul cu handicap grav are drept la asistent personal, atunci poate opta pentru o indemnizație de însoțitor în cuantum de 1.386 lei lunar sau asistent personal angajat de primăria din localitatea de rezidență. Spre deosebire, pentru adultul cu handicap accentuat valorile corespunzătoare se reduc la indemnizație lunară de 265 lei, buget personal complementar în cuantum de 110 lei, respectiv o valoare totală de 375 de lei pe lună. În contrast, adultul cu handicap mediu beneficiază doar de buget personal complementar în cuantum de 60 de lei pe lună. 411 Spre exemplu, din cauza lipsei anumitor tehnologii, echipamente sau specialiști. 194 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 7.5 7.6 „Am știut de exemplu în 2017, fata avea 17 „Prima contestație a fost în 2019 iar a doua în 2020. [...] Pentru ani, și am fost conștienți că va avea probleme că din ce am citit în lege, scrie că la cei cu epilepsie, când se cu diagnosticul de epilepsie temporară. Este prezintă a doua oară la comisie se dă permanent. Având în un diagnostic specific pe trauma lobului vedere că el de atâția ani de zile, de 19 ani de zile el nu a avut temporal. Aici în țară la toate RMN-urile nu nicio altă îmbunătățire, boala este tot acolo, nu a dispărut. Tu se vedea nimica dar nici la EEG-uri nu se de ce nu i-ai dat permanent? Că ei spun la fel: dacă ai înainte vedea nimica. Totul părea ok și totuși ea făcea de 16 ani parcă sau 26 de ani...epilepsie...deci au mers pe crizele astea. Ca să se poată valida, demonstra epilepsie, nu au mers pe boala lui pe scleroză tuberoasă ceea că diagnosticul este real, am făcut RMN-ul ce ar fi trebuit pentru că este o boală rară și gravă, ar fi trebuit cu spectroscopie tocmai ca să ne pregătim să meargă pe ea, au spus că nu este în codurile lor. Bun. Dar pentru 18 ani când trecem la adulți. Și când în codurile lor este și boală rară. Ei nu au luat lucrul acesta au am văzut că totuși atuncea au scos-o din grad mers pe epilepsie. [...] De ce nu i-a dat permanent?! Nu a dat v-am zis că am cerut reevaluarea și am mers nici instanța, i-au dat pe doi ani. Dar vă închipuiți că în 2021 în Italia. Am mers în Italia pentru reevaluare. trebuie să merg din nou la comisie. Mă lupt cu sistemul. Mă (...) pentru că epilepsia conform baremelor lupt să ce? Îi vor da iar pe un sau doi, îi vor da iar accentuat care sunt, așa mi s-a spus cel puțin, că se și vom merge iar în instanță și instanța iar îi va da grav și uite încadrează maxim la accentuat. Problema așa mă plimb între comisie și tribunal...în primul rând că e un este cum demonstrezi de exemplu o criză de stres și pentru mine și pentru copil. Dar eu...poate mâine nu epilepsie care durează trei zile continuu în mai sunt că am avut în 2016 un accident vascular și poate care crește în intensitate și scade în intensitate. mâine nu mai sunt. Cine va umbla cu acest băiat că el nu va Cum faci lucrul ăsta?” (Interviu cu mama unei umbla. Ce se va alege de el? Deși sunt puțini acei 500 de lei PAH, femeie) măcar îi are acolo...” (Interviu cu tatăl unei PAH, bărbat) 7.7 „În Timișoara este un centru de zi de stat pentru adulți care este supraaglomerat. Și este unul privat care se ocupă de cei cu retard grav și de cei cu Down... care nu au cum să facă față. E imposibil să facă față. La cel de la stat sunt liste pe 3 ani de zile. Despre așa ceva vorbim. E absurd să aștepți să se îmbolnăvească careva atâta de rău încât să nu mai poată să meargă la terapie ca să te duci tu în locul lui, sau să moară. Aici...merg mână în mână toate. Dacă ar fi un centru de zi unde eu aș putea să o duc...sau să fie unități protejate...dar să fie nu una, două pe un județ că nu ai ce să faci cu alea. Să fie unități protejate unde să poți să-i angajezi. Sincer? Nici nu am mai fi contestat gradul dacă ar fi fost așa ceva. Așa nu are nimic. Nici venit, nici posibilitatea să se angajeze...nici nimic. Nimic. Și aici...nu e vorba numai de ea. E vorba de toată familia că și restul familiei este implicată în lucrul ăsta și atunci toate lucrurile se răsfrâng pe familie. Cât rezistă familia? Când nu mai rezistă familia e jale.” (Interviu cu mama unei PAH, femeie) Capitolul 7 I 195 „Avocata dă din umeri și spune că nu are ce să facă, ea trebuie să facă demersurile 7.8 pentru că i se cere să facă aceste demersuri și efectiv nu are ce să facă. Imaginați-vă că noi ne judecăm acuma de atâta timp (din 2019), iar acum în toamnă la Timișoara, sigur ați aflat, directorul de la adulți a fost săltat pentru șpagă. Cinci mii de euro pe certificat, pe grad, cu asistent personal. Adică...alții care au nevoie nu intră la grav și... Inclusiv avocata a spus că putem să mergem și să contestăm...cât de integră a fost comisia. Inclusiv lucrul ăsta...” (Interviu cu tatăl unei PAH, bărbat) Alte persoane cu dizabilități intervievate și ONG-urile arată că există persoane care renunță la contestație din cauza procedurii greoaie și costurilor implicate, mai ales în cazul persoanelor cu gradul mediu de handicap și a celor din mediul rural sau cu nivel redus de educație. „Am fost cu analizele făcute, cu tot dosarul la centrul de persoane cu dizabilități din 7.9 Timișoara. Și am primit o indemnizație de tot râsul. Pur și simplu și-au bătut joc de mine: 39 de lei pe lună și în fiecare an să mă duc cu analizele proaspete. Atunci mi-am zis că nu are rost. Pentru bănuții ăia cât umblu eu pe drum și cât fac analizele nici nu are rost să mă mai duc. Și am renunțat. Am făcut contestație, dar nu am primit niciun răspuns. [...] Vă dați seama cu bănuții pe care îi iau eu să mă mai duc și prin Tribunal chiar nu avea rost. Mă fac de râs pentru niște bănuți amărâți acolo...dacă ăsta este sistemul. [...] Eu știu doar cum am fost eu nemulțumit. Să te duci să faci o analiză la sânge este 30 de lei și ceva...totul e de bani...dacă te duci să faci analizele la stat, prin Casa de Asigurări, nu se poate numai la începutul lunii, iar când te duci la începutul lunii îți spune că nu mai sunt locuri, că au fost programați și tot trebuie să scoți bani din buzunar. Nu știu dacă merită...nu scoți nici măcar bănuții ăia pe care îi dai pe analize, nu-i scoți într-un an de zile.” (Interviu cu PAH, bărbat, 60 ani) „Persoana sprijinită de organizație are leucemie și probleme grave de vedere. Până anul 7.10 trecut a avut certificat cu încadrare în grad grav cu însoțitor. La ultima evaluare i s-a dat handicap grav, fără însoțitor. După ce organizația a analizat toate aspectele, a constatat că nu au fost luate în considerare toate criteriile medico-psihosociale, așa cum prevede legea. A contestat, a arătat ceea ce nu s-a luat în considerare. Acuitatea vizuală nu ar fi fost pentru handicap grav cu însoțitor, dar celelalte criterii, cum ar fi câmpul vizual și altele, da. Instanța a dat dreptate ONG-ului. Procesul continuă doar dacă partea adversă depune recurs. Organizația noastră depune contestație de câte ori consideră că nu s-au respectat criteriile de încadrare. Dacă un membru consideră că este nedreptățit, organizația îi explică dacă s-au respectat criteriile. Sunt situații în care membrii cer sprijin în instanță, chiar dacă li s-au dat explicații că s-au respectat criteriile. Obțin sprijin și în astfel de situații.” (Interviu reprezentant ONG, Brașov) 196 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII În opinia membrilor CEPAH, cazurile de persoanele cu dizabilități care nu contestă 7.11 certificatul pentru că se tem că membrii comisiei se vor „supăra” și asta va afecta următoarea evaluare sunt practic inexistente.412 Însă în interviurile cu persoane cu dizabilități, ONG-uri și avocați, astfel de cazuri au fost menționate. Nu se poate estima cât de numeroase sunt astfel de cazuri sau dacă se concentrează la nivelul anumitor județe sau „Foarte multe persoane nu fac contestație datorită anumitor categorii de persoane cu dizabilități, dar procedurii greoaie și a costurilor aferente.” (Interviu există și nu trebuie neglijate. reprezentant ONG, București) 7.12 7.13 „Psihologul – vă dau o situație din alt „Doamna a fost nemulțumită când a primit certificatul de județ, din județul Sibiu, este situația handicap și le-a zis că e nemulțumită și trebuia să îi dea alt grad... tatălui meu care a avut o amputație și și atunci i-au spus să nu mai vocifereze și să nu conteste că dacă în anul următor i-au retras însoțitorul și o va face o să-i taie și gradul pe care ea deja l-a primit, mă rog, pe dacă făceam contestație putea să nu care l-a primit soțul. [...] Prea multe nu i-au spus despre cum să mai obțină nici gradul acela.” (Interviu conteste din moment ce au descurajat-o. Dar, mai multe detalii reprezentant ONG, Mureș) nu știu despre conversația respectivă, dar știu că doamna era dezorientată.” (Interviu avocat) 412 Pe o scală de la 1-deloc la 10-total, scorul mediu pe total eșantion este de 1,8. Sondaj de opinie Q3B: Practici și experiențe ale membrilor CEPAH (N = 47 de răspunsuri valide), din 24 de județe și 2 raioane din București, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 7 I 197 7.3. Înregistrarea contestațiilor Mecanismul de contestare a certificatului de două sectoare din București Secretariatele CEPAH încadrare în grad de handicap din România nu nu mai dețin un registru de contestații. Într-un respectă principiul de transparență care trebuie să județ, registrul există dar nu a mai fost completat definească orice mecanism413 bun de redresare a după apariția OUG nr. 51/2017. Doar în 10 județe plângerilor și contestațiilor. Principiul transparenței Secretariatul CEPAH a păstrat și completat în prevede informarea periodică a persoanelor cu continuare registrul de contestații. Totuși chiar dizabilități, reclamante, cu privire la stadiul evaluării și în aceste 10 județe datele pot fi incomplete, din contestației și publicarea unor informații referitoare moment ce au început să funcționeze mai multe la performanța mecanismului de plângere/ mecanisme de înregistrare care nu sunt coordonate contestare pentru a crește încrederea în eficacitatea și nici nu comunică între ele (cu precădere, tribunale acestuia și pentru a satisface orice interes public și consilii județene). Consecințele sunt lipsa de în joc. Aceasta se poate realiza prin publicarea de transparență alături de lipsa unor date solide care statistici, studii de caz sau informații mai detaliate să permită monitorizarea și analiza fenomenului de despre tratarea anumitor cazuri, aspect important nemulțumire cu evaluarea dizabilității și încadrarea pentru a demonstra legitimitatea mecanismului și a în grad de handicap sau proiectarea unor măsuri contribui la creșterea încrederii în eficiența acestuia. corective bazate pe evidențe. Niciuna dintre aceste condiții nu este îndeplinită de mecanismul existent în prezent. În condițiile noului cadru legislativ stabilit prin 7.14 OUG nr. 51/2017 privind modificarea și completarea Legii nr. 448/2006, Secretariatul Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap nu mai primește și înregistrează contestațiile formulate împotriva certificatelor. Ca urmare, în majoritatea județelor, Secretariatele CEPAH nu mai înregistrează cererile, ci îndrumă petenții către „Când am depus plângerea? Pur și simplu nu am instanțele de judecată competente. În eșantionul fost băgat în seamă. Parcă nici nu ar fi ajuns acolo. de 24 județe și 2 sectoare din București,414 doar trei ... Păi, am întâlnit două persoane. Persoana care era județe au raportat că încă se depun contestațiile acolo la intrare, om de ordine...de pază...de ce era...a privind încadrarea în grad și tip de handicap la întrebat cu ce probleme pe la ei. I-am zis că am de Secretariatul CEPAH. De asemenea, Secretariatul depus o plângere și omul m-a îndrumat, mi-a arătat CEPAH are responsabilitatea legală de a gestiona unde să mă duc. M-am dus la ghișeu, am dat-o...mi- un registru de contestații.415 Însă, nu doar că nu mai au zis că...să așteptați...în termen de 3 luni veți primi înregistrează cererile, dar majoritatea județelor nu punctul nostru de vedere. Și am tot așteptat până mai păstrează nici registrul de contestații. Datele am renunțat.” (Interviu cu PAH, bărbat, 60 ani) din sondajul instituțional arată că în 13 județe și 7.4. Demersul de contestare a certificatului de încadrare în grad și tip de handicap Pe lângă informarea insuficientă și inadecvată a fața instanței, aspecte procedurale neadaptate și persoanelor cu dizabilități cu privire la demersul absența sprijinului informațional sau de specialitate contestare (secțiunea 7.1), analiza datelor colectate la nivelul instanțelor pentru explicarea criteriilor pentru acest raport a evidențiat următoarele medico-psihosociale. Aceste aspecte sunt examinate aspecte problematice: durata lungă a litigiilor, lipsa în secțiunile următoare. asistenței juridice sau insuficienta reprezentare în 413 UNDP (2017: 2). 414 Sondajul instituțional Q3D. 415 HG 430/2008, art. 15 (2) lit. g. 198 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 7.4.1. Durata litigiilor Contrar cerinței legale,416 aceste cauze nu par să Există diferențe considerabile între județe. Spre se judece cu celeritate. În condițiile lipsei de date exemplu, în județul Bistrița-Năsăud, litigiile sunt subliniată anterior, majoritatea Secretariatelor raportate a dura între 15 și 30 de zile. În județul CEPAH din județele studiate nu știu să estimeze Neamț, intervalul crește la 90-150 de zile, în timp ce durata demersului de contestare a certificatului în județul Cluj, durata litigiilor variază între 200 și de încadrare în grad de handicap.417 Doar 9 județe 1.000 de zile. Interviurile cu persoane cu dizabilități (din eșantionul de 26) au oferit estimări pe baza și cu ONG-uri confirmă durata lungă a procedurii documentelor existente la Secretariatul CEPAH. de contestație, unele persoane ajungând la o nouă Astfel, litigiile legate de certificatul de încadrare evaluare pentru înnoirea certificatului înainte să în grad de handicap pot dura între 15 zile și 1.000 obțină o hotărâre definitivă cu privire la certificatul de zile, cu o durată medie de aproximativ un an. existent. 7.15 7.16 7.17 „Procedura a durat foarte mult, peste „Ne judecăm din iulie 2019, „Contestația pe care un an și ceva. Tot dosarul nu s-a chiar acum ne dăm în cap cu ONG-ul nostru a depus-o mai terminat. Am făcut contestație medicina legală, în 5 zile trebuie în octombrie, s-a judecat în martie 2019, în 2020 am primit să le facem pe toate, pe toate, e pe 20 ianuarie, până vine Decizia de la Buftea, apoi Curtea de foarte greu. Dacă ar fi făcut tot hotărârea durează 30 de apel a făcut contestație. Termenul de acolo la sediul medicinei legale zile. Dacă se face recurs, se la Curtea de apel a fost în noiembrie ar fi fost mai ușor, dar ne-au pus ajunge în martie. Până se 2020. S-a amânat pronunțarea de trei niște hârtii în brațe și ne-au spus programează recursul, se ori, trei săptămâni la rând, în cazul lui. rezolvați-le, foarte greu merge ajunge în mai. Concluzia Din cauza pandemiei multe procese pentru că este nebunia asta în – termenele lungi de s-au amânat, nefiind penale”. (Interviu spital cu COVID-ul, astăzi am soluționare”. (Interviu cu PAH, bărbat, 41 ani) făcut neurochirurgia”. (Interviu reprezentant ONG, Brașov) cu PAH, femeie, 20 ani) 7.4.2. Asistența juridică în fața instanței Cele mai multe persoane cu dizabilități nu au acces avocat ales (plătit de persoana cu dizabilități/ la asistență juridică în etapa de formulare a cererii de tutore/familie), în unele județe, și singure, fără chemare în judecată și nici în susținerea motivelor ajutor specializat, în alte județe.418 Nu există date în fața instanței, susțin ONG-urile. Din datele solide pe baza cărora să se verifice aceste afirmații. disponibile la Secretariatele CEPAH/DGASPC Însă, este cert că asistența juridică gratuită este rezultă că cele mai multe persoane cu dizabilități menționată foarte rar de toate părțile interesate.419 contestă certificatul la instanța competentă prin 416 Art. 25 alin 7, Legea nr. 448 din 2006. 417 Durata este măsurată de la înregistrarea contestației la Secretariatul CEPAH/tribunal până la primirea hotărârii judecătorești cu soluția contestației care rămâne definitivă. Deci, dacă este cazul, include atât prima instanță, cât și recursul. 418 Din eșantionul de 24 județe și două sectoare din București, 18 Secretariate CEPAH nu dețin date cu privire la asistența avocațială de care beneficiază cele mai multe persoane cu dizabilități în contestațiile împotriva certificatului de încadrare în grad și tip de handicap. Celelalte opt județe oferă răspunsuri diferite. Astfel, patru județe raportează că cele mai multe persoane cu dizabilități contestă certificatul la instanța competentă prin avocat ales (plătit de persoana cu dizabilități/tutore/familie). Trei județe declară că persoanele cu dizabilități aplică singure, fără sprijin specializat. Un singur județ susține că cele mai multe persoane beneficiază de asistență juridică gratuită. Sondajul instituțional Q3D. 419 Ajutorul public judiciar se acordă, potrivit OUG nr. 51/2008, independent de starea materială a solicitantului, dacă prin lege Capitolul 7 I 199 „- Considerați că accesul la asistență avocațială este o problemă pentru persoanele cu 7.18 dizabilități? - Da. Nu își permit și nu știu. Nu au acces pentru că nu știu să ajungă până acolo, dar dacă s-ar duce și ar cere, cred că ar primi. Asta vreau să punctez. Că autoritățile le-ar da asistență juridică gratuită...dacă ar ajunge la Barou sau în fața judecătorului să ceară, eu cred că le-ar da. Dar nu știu cum să ajungă până acolo și nu există organisme de suport. [...] Persoanele cu dizabilități nu își cunosc drepturile, nu are cine să le explice și nu sunt reprezentate efectiv. În cele două dosare pe care le-am lucrat, cei care au contestat nu aveau o situație financiară care să le permită să-și angajeze un avocat, să-l plătească. Iar în cazul cu Parkinson...cred că doamna nici nu știa că există ajutor public judiciar pentru că ea a fost foarte intrigată că există ACTEDO-organizație care asigură avocat pro-bono.... probabil că nu se gândea că cineva poate să o ajute pe gratis”. (Interviu avocat) Din perspectiva reprezentanților sistemului furnizează aceste servicii cu ajutorul unui membru judiciar (judecători și avocați), subutilizarea ajutorul al organizației, care este la rândul său părinte sau public judiciar este în primul rând efectul lipsei membru de familie al unei persoane cu dizabilități de informare cu privire la existența acestuia și a înscrisă în organizație: „Am avut si consiliere modului în care poate fi obținut. În opinia acestora, juridică, din  păcate  a plecat din lumea asta prea DGASPC ar trebui să se asigure că aceste informații devreme, era un tătic. Am început să lucrăm cu un ajung la toate persoanele cu încadrare/ neîncadrare alt jurist și încet, încet vom reveni, noul jurist nu era în grad și tip de handicap, alături de informația că familiarizat cu domeniul, dar acum a început să se certificatul poate fi contestat în termen de 30 zile. acomodeze.”421 Servicii de consultanță juridică pentru Opiniile persoanelor cu dizabilități intervievate persoanele care contestă certificatul de încadrare care au beneficiat de asistență avocațială cu privire în tip și grad de handicap sunt oferite și de ONG- la importanța acesteia în bunul mers al demersului uri.420 Majoritatea acestor ONG-uri nu dispun de contestare variază de la „fără avocat nu ne-am fi de buget pentru un departament specializat, ci descurcat” la „nu ne-a fost de nici un folos”. „Vreau să vă spun că fără avocat n-am fi făcut absolut nimic, [...] am mers automat la o doamnă avocat, am avut și noroc pe de altă parte. Aici este o doamnă care are și dânsa un nepoțel cu dizabilități. Mi-a spus că dânsa nu știe nimic despre genul acesta de procese 7.19 pentru că sunt foarte puține la nivel de țară și, având în familie un caz, vrea tare mult să se implice pentru că este și spre binele ei personal și profesional. Nici măcar nu mi-a luat comision, am plătit procentul respectiv în ziua în care mergea la proces, i-am plătit de fiecare dată transportul [...] Fără avocat mi-ar fi fost greu, a fost totul așa plin de aspecte care nouă ne sunt total necunoscute, ei sunt obișnuiți să facă recurs pe orice chichiță, pe orice portiță să o deschidă, ar fi trebuit să fiu consiliată permanent”. (Interviu cu mama unei PAH, femeie)  specială se prevede dreptul la asistență judiciară sau dreptul la asistență juridică gratuită, ca măsură de protecție, în considerarea unor situații speciale, precum minoritatea, handicapul, un anumit statut şi altele asemenea. În acest caz, ajutorul public judiciar se acordă fără îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 8, dar numai pentru apărarea sau recunoașterea unor drepturi sau interese rezultate ori aflate în legătură cu situația specială care a justificat recunoașterea, prin lege, a dreptului la asistență judiciară sau la asistență juridică gratuită. De asemenea, conform Codului de procedură civilă (Art. 58), în anumite situații, instanța, la cererea părții interesate, poate numi un curator special dintre avocații anume desemnați în acest scop de barou pentru fiecare instanță judecătorească, care are toate drepturile şi obligațiile prevăzute de lege pentru reprezentantul legal. 420 Dintre cele 20 de ONG-uri intervievate, șase au declarat că oferă servicii de consultanță juridică. 421 Interviu ONG. 200 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 7.20 „Pentru procesul la tribunal nu a fost nevoie, am câștigat fără avocat. La apel da, am apelat la un avocat care cunoștea și ce implică partea medicală. Am cerut o doamnă și am plătit-o. Pe Timișoara un onorariu pentru un proces de genul ăsta este în jur de 2500 lei, doamna avocat ne-a luat doar 800 lei, de și judecătoarea s-a mirat. Anume ne-am dus la ea pentru că doamna a fost înainte asistenta medicală, m-am interesat înainte să mă duc, nu m-am dus la oricine, e vorba de niște diagnostice medicale”. (Interviu cu PAH, femeie, 20 ani) 7.21 7.22 „- Credeți că rezultatele ar fi fost altele? Termenele ar fi „- Dacă ar fi să o luați de la capăt, ce ați face diferit?  fost mai scurte...dacă ați fi avut un avocat? - Nu mi-aș mai luat avocat deloc, ar fi forțați să stea - Nu știu...eu...nici nu știu dacă asta este problema până de vorbă cu ea [fiica sa cu dizabilități]. În primul la urmă. După părerea mea nu ar trebui să ajungă rând sunt convinsă că dacă am fi avut avocat de persoanele cu handicap prin justiție prin tribunale... la început, nu câștigam pentru că vorbea avocatul ar trebui...așa cum a fost pe vremuri: puteai face o în locul meu sau al ei. Cumva, ar fi bine ca să fie contestație la Autoritatea Națională a Persoanelor cu în contestațiile astea, să fie impus judecătorilor să Handicap, la București. Acum te simți așa ca o frunză stea de vorbă cu persoana cu dizabilități, exact ca la pe apă, așa. Adică a nimănui. Nu-i pasă nimănui ce se copii când hotărăsc că trebuie să stea cu unul dintre întâmplă cu tine...se dau gradele astea...asta mi se pare părinți, ca la divorț. [...] Dar, la apel am luat avocat cel mai revoltător: cum îți poate face cineva o evaluare pentru că nu le înțeleg termenii și nu au stat deloc pentru prima oară fiind trecerea asta de la minor la de vorbă cu ea, am cerut eu să stau de vorbă cu ei, adulți, să-ți dea un grad de handicap fără să te vadă?! Pe dar nici asta nu au acceptat, așa am luat avocat”. ce bază? Doar pe niște referate pe care le-am primit de (Interviu cu PAH, femeie, 20 ani) la medicul specialist.” (Interviu cu PAH, bărbat, 18 ani) 7.4.3. Lipsa probațiunii uniformizate la conformitate cu CDPD (art. 13).422 Lipsa probațiunii uniformizate la nivelul instanțelor de judecată nivelul instanțelor de judecată acoperă aspecte cum ar fi admisibilitatea excepției Demersul de contestare a certificatului de încadrare tardivității sau a probei cu martori, declararea în grad și tip de handicap este caracterizat de o mare nepublică a ședinței de judecată, termene scurte de variație a adaptărilor procedurale de la o instanță judecată sau motivarea judecătorului. Acestea sunt la alta. Aceeași persoană poate depune două discutate în continuare. contestații la secția de contencios administrativ din Excepția tardivității formulării contestației: cadrul aceluiași Tribunal județean și să aibă două Persoanele cu dizabilități reușesc, în cele mai experiențe foarte diferite. Global, în evaluarea multe cazuri, să înregistreze contestația la instanța reprezentanților CEPAH, procedurile judiciare competentă în termenul legal de maximum 30 de sunt într-o mică măsură adaptate de o manieră zile de la comunicare, conform Secretariatelor care să permită persoanelor cu dizabilități să se CEPAH.423 Există însă și situații, precum spitalizarea adreseze în instanță pentru a contesta certificatul, în sau instituționalizarea,424 în care persoanele nu 422 Jumătate dintre membrii CEPAH care au participat la sondajul de opinie nu au răspuns la această întrebare. Cealaltă jumătate dintre ei au evaluat cu un scor mediu de 5,2, pe o scală de la 1-deloc la 10-total, măsura în care procedurile judiciare sunt adaptate la nevoile persoanelor cu dizabilități. Sondaj de opinie Q3B: Practici și experiențe ale membrilor CEPAH (N = 65), din 24 de județe și 2 raioane din București, ianuarie-februarie 2021. 423 Sondajul instituțional Q3D. 424 Persoanele cu dizabilități instituționalizate pot fi lipsite de calea accesului la justiție atunci când comunicarea certificatului se realizează la șeful de centru sau la managerul de caz. Capitolul 7 I 201 reușesc să respecte termenul legal. Adeseori, în astfel acțiunii.425 Ambele practici sunt menționate în de situații, pârâta (Consiliul Județean – CEPAH) interviurile cu persoane cu dizabilități și cu ONG- solicită instanței să admită excepția tardivității uri, dar dacă ONG-urile sunt capabile să găsească deoarece reclamantul a depus cererea de chemare diferite soluții, persoanele care trec prin astfel de în judecată peste termenul legal prevăzut. Unele experiențe sunt, cel puțin în unele cazuri, lipsite de instanțe de judecată acceptă cererea CEPAH, în timp calea accesului la justiție. ce altele resping excepția tardivității introducerii „Am și întâlnit situații, persoane care nu au reușit să facă contestație la grad. A existat o 7.23 modă, ca să nu mai aibă acces la contestație persoanele care au primit certificatul prin poștă, să nu se considere perioada de la sosirea plicului. Am avut această surpriză acum doi ani, așa că anul trecut, am avut grijă la toate mamele care au mers pentru certificat să nu mai aștepte certificatul să vină prin poștă și am avut o mamă care mi-a spus - știți, m-au certat că nu am așteptat să îl ridic prin poștă.” (Interviu reprezentant ONG, asociație națională) Ședințele de judecată sunt adesea publice: Cu toate unei prevederi exprese în acest sens: „poate chiar că în decursul procesului, persoana cu dizabilități să devină ședința nepublică fără cerere, sau să pună trebuie să prezinte aspecte care țin de viața privată în discuție judecătorul fără să fie cerută de persoana și în plus aspecte care țin de starea de sănătate fizică în cauză, pentru că poate persoana în cauză nu sau mentală, ședința este publică, astfel că în unele știe că are acest drept, mai ales dacă se reprezintă cazuri persoanele cu dizabilități și familiile lor sunt singură”.427 În unele țări, ședințele sunt desfășurate puse în dificultate. Persoana poate cere ca ședința să fără public, în spații special amenajate și în condiții fie nepublică,426 dar ar putea fi luată în considerarea care să nu intimideze sau pună în dificultate și modificarea reglementărilor (Legea nr. 448/2006, persoana cu dizabilități, cel puțin în cazuri selectate art. 25 Asistența Juridică) în sensul introducerii pe baza evaluării unui asistent social. „Pe urmă mai e o problemă cu faptul că ar avea probleme să meargă în instanță. În cazul 7.24 cu Parkinson chiar discutam cu soția [cadru medical] că nu putem să-l ducem la proces, că nu face față pentru că sunt prea mulți oameni, l-ar agita statul în sala de judecată. Clar dacă ar fi fost să vină, ar fi trebuit să fie numai el cu judecătorul fără alte persoane. Și poate chiar într-o încăpere mai mică...într-un birou special amenajat ca la copii...adică ceva să fie o atmosferă relaxată, plăcută, nimic care să-l intimideze. Deci...da, poate ar fi bine să fie modificate procesele. Total. Adică să nu fie într-o ședință normală de judecată. Omul cum ajunge la proces să fie singur”. (Interviu cu un avocat) Alte adaptări procedurale:428 Multe alte modificări tip de formulare a contestației pe care persoanele cu de procedură care au lipsit sau care ar fi fost dizabilități doar să le completeze, nici la DGASPC necesare au fost aduse în discuție în interviurile cu și nici la instanțe. Că, de asemenea, în majoritatea persoane cu dizabilități care au contestat certificatul județelor, persoanele care contestă și familiile sau cu reprezentanți ai sistemului juridic, cu acestora nu sunt consiliate nici înainte de a depune privire la modul în care s-a desfășurat demersul de contestația, nici înainte de a se prezenta în instanță contestare în instanțele de judecată. Începând de la și nici pe parcursul procesului. faptul că în multe județe nu sunt disponibile cereri 425 În baza prevederilor din legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, Art. 11 (2), pentru motive temeinice, în cazul actului administrativ unilateral, cererea poate fi introdusă și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului. 426 Codul de Procedură Civilă, Art. 213: Desfășurarea procesului fără prezența publicului. (1) În cazurile în care cercetarea procesului sau dezbaterea fondului în ședință publică ar aduce atingere moralității, ordinii publice, intereselor minorilor, vieții private a părților ori intereselor justiției, după caz, instanța, la cerere sau din oficiu, poate dispune ca acestea să se desfășoare în întregime sau în parte fără prezența publicului. 427 Interviu cu un avocat. 428 OHCHR, International Principles and Guidelines on Access to Justice for Persons with Disabilities. 202 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 7.25 „Ok, se face consiliere cu persoana cu dizabilități, da? Dar trebuie făcută consiliere și cu familia. Familiile nu mai au viață personală și aici nu mă refer la viață personală de cuplu... dar dacă mai există frați, surori în familie, copiii ăia aproape nu mai există deloc. Pentru că toată energia se concentrează...și tot, tot, tot...pe persoana cu dizabilități”. (Interviu cu PAH, femeie, 20 ani) 7.26 7.27 „- A existat vreun specialist care v-au pregătit „Dacă eu am fost convinsă că sunt anumite drepturi, nu pentru proces sau v-au oferit suport de-a am renunțat la acele drepturi. Să știți că la început nu am lungul procesului (psiholog, asistent social, fost așa. Cât ne-am permis, ne-am descurcat singuri. Am medic)? vândut tot ce a fost în casă...tot ce nu a fost legat cu ață pe - Nu, nu. românește. Tot am vândut. Dar când nu am mai avut ce face, atunci am apelat practic la drepturile care sunt. Atunci am - Ați fi avut nevoie? intrat în contact cu drepturile persoanelor cu dizabilități și - Nu ne-a fost simplu pentru că stai tot timpul cu drepturile asistenților personali. Pentru mine atunci a fost într-un stres, în emoții....acum copilul e ferit de prima oară (2017). Norocul meu a fost că eu am lucrat pe lucruri ăstea...el nu realizează lucrurile astea, resurse umane și am înțeles anumite lucruri: când vine vorba dar pentru noi părinții e un stres cum să nu. de salarizare, de...am știut cum să caut în legi. Eu sunt una din mămicile care ne-am zbătut pentru majorarea de 50 la sută - De-a lungul procesului, considerați că ați la copiii cu CES. Am umblat cu un tricou pe mine...inclusiv primit informații suficiente privind toate în Parlament am vorbit despre chestia asta...am avut un aspectele importante pentru proces? tricou alb în față scria „grevă” și pe spate „respectați drepturile - Nu, ne-au întrebat doar ce documentația copiilor cu dizabilități și CES”. Așa am umblat din decembrie am adus în plus. Păi, stai puțin întâi trebuie să 2017 până în iulie 2018 pentru că toată lumea îmi spunea nu știu ce documentație să aduc...de unde...am ai acest drept, dacă nu îți convine, du-te în instanță. Și atunci aflat întâmplător că uite se pot aduce referate am zis stai puțin că nu e chiar așa...pentru orice te duci în și de la un medic neurolog pentru că sunt instanță? ...Lucrul ăsta a tras consecințe foarte mari: drepturile niște scale în care se poate încadra sau nu se asistenților personali pe Timiș, sporul de 15 la sută, norma de poate încadra...acolo specifică foarte clar toate hrană, gradațiile și banii de concedii...eu sunt de vină. De aia nevoile lui. Dar nu ne-a recomandat nimeni vă spun că și cu procesul, cu contestația, am avut ceva habar, treaba asta. Doar așa ce am aflat și eu de la alți dar nu am știut ce înseamnă”. (Interviu cu mama unei PAH, părinți cu copii cu probleme”. (Interviu cu PAH, femeie) bărbat, 18 ani) Capitolul 7 I 203 Alte adaptări procedurale menționate în interviuri au făcut referire la faptul că nu există un 7.28 serviciu de suport pe perioada procesului, care ar putea fi furnizat și de ONG-uri sau voluntari: „o persoană de suport care să îi sune înainte de proces, să-i întrebe cum se simt, dacă au întrebări în legătură cu modul în care se va derula procesul...dacă vor să vină la instanță, să vadă sala de judecată, dacă au nevoie de măsuri speciale cum ar fi poate un scaun, să stea pe scaun, să nu stea în picioare, să stea numai „În cazul surzilor, când li se înmânează documente cu judecător, să nu aibă public și alte asemenea”.429 ar fi potrivit să fie prezent un interpret în limbaj Altă problemă vine din faptul că persoana nu mimico gestual. Dacă ei nu înțeleg, pot pierde poate fi reprezentată în instanță și de un tutore cu termenul în care se poate contesta certificatul”. un mandat special strict pe procesul respectiv,430 ci (Interviu cu PAH, bărbat, 41 ani) este necesară punerea persoanei sub interdicție și instituirea curatelei, ceea ce solicită reevaluarea la Institutul de Medicină Legală și eforturi deosebite din partea familiei. „- V-a informat cineva de la comisie sau serviciul de evaluare că aveți acest drept de a 7.29 contesta dacă nu sunteți nemulțumită sau v-a îndrumat altcineva? - Nu. Nici de la comisia de încadrare în grad nu ne-au spus lucrul ăsta și nici de la asistență socială nu ne-a zis nimeni lucrul ăsta. Pot să spun că din fericire, am fost eu la curent cu lucrurile astea pentru că cu doi ani înainte [ca fiica sa să împlinească 18 ani] am început să mă interesez eu personal de lucrurile astea, dar nici așa nu am fost la curent cu toate. [...] Am știut că trebuie să facem contestație în instanță dacă nu primim același grad...am știut lucrul ăsta dar nu am știut ce înseamnă asta. [...] În contestație am scris că o reprezint eu pentru că ea are dificultăți de vorbire. Vă dați seama că nu am știut că am nevoie de împuternicire, nu am știut că am nevoie de curatelă sau de tutelă...nu am știut nimic de lucrurile astea...și am ajuns acolo, ne-am ridicat amândouă în picioare și am înaintat și bineînțeles că judecătoarea m-a întrebat dar cine sunteți? Păi sunt mama. Păi și ce căutați, ce vreți? [...] Mi-a spus foarte frumos că va sta de vorbă cu mine dar că ceea ce spun eu nu va putea fi consemnat pentru că nu am nicio împuternicire nimic. Ea este considerată adult...ne-a sfătuit atunci doamna judecător să facem curatela...de curatelă ne-a mai spus doamna neurolog și doamna de la psihiatrie dar nu ne-a spus că este o urgență. Ne-a spus numai că ar trebui să o facem...nici nu am luat-o în calcul. După ce ne-a spus-o doamna judecător, am făcut-o și pe aia. [...] Încă suntem în instanță. Am contestat gradul în instanță, ne judecăm din iulie 2019 pe tema asta. Chiar acuma ne dăm în cap cu Institutul de Medicină Legală...maraton...în cinci zile trebuie să le facem pe toate, pe toate, pe toate. E foarte greu.” (Interviu cu PAH, femeie, 20 ani) Alte adaptări lipsă se referă la faptul că, în psihosociale. De altfel, nu sunt clar reglementate instanță, nu sunt citați și experți independenți, nici probele admise în aceste cauze și nici dacă sunt cum ar fi psihologi sau asistenți sociali, mai ales sau nu admiși martori, acestea aspecte rămânând în cazul persoanelor cu dizabilități intelectuale și strict la decizia instanței. 429 Interviu cu un avocat. 430 Spre exemplu, în Marea Britanie, există instituția „prieten de litigiu” (litigation friend) care poate reprezenta în instanță o „parte protejată” (copil sau adult). Prieten de litigiu poate fi un părinte sau un tutore, un membru al familiei sau un prieten, un avocat, un reprezentant al Curții de protecție sau o persoană care deține o împuternicire de durată sau permanentă. Pentru cauze civile, „prietenul de litigiu” este numit la cerere, prin hotărâre judecătorească, după ce instanța verifică că poate lua decizii cu privire la caz într-un mod corect și competent, iar interesele sale nu intră în conflict cu cele ale părții protejate. După verificarea din partea instanței, prietenul de litigiu primește un certificat de adecvare în baza căruia reprezintă partea protejată în audierile din sala de judecată. Prietenul de litigiu poate fi numit la începutul procesul sau oricând în timpul desfășurării procesului. Mandatul său poate înceta de îndată ce partea protejată se poate reprezenta singură (spre exemplu, copilul împlinește 18 ani sau adultul se recuperează) sau la finalul procesului. Dacă este nevoie, prietenul de litigiu poate fi înlocuit în timpul procesului. 204 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII familia sa. Astfel, DGASPC ar putea asigura un tip de intermediere între persoanele cu dizabilități 7.30 și instanțele de judecată și ar sprijini desfășurarea demersului de contestare a certificatului de handicap în condiții de informare corectă și tratare a persoanei cu demnitate și respect. 7.4.4. Motivările judecătorești când persoanele cu dizabilități au câștig „... în cazul cu boala Parkinson, am cerut probă de cauză testimonială și judecătorul a zis că respinge proba cu martori pentru că situația de sănătate nu se Analiza documentară431 a unui eșantion de motivări dovedește cu martori, numai cu înscrisuri medicale... judecătorești din cauze de contestare a certificatului numai că în astfel de dosare cum ziceam, trebuie să de handicap a evidențiat două elemente principale dovedești viața de zi cu zi, gradul de autonomie... pe care instanțele le rețin atunci când dau câștig de lucruri pe care numai cei din familie sau persoanele cauză reclamanților, persoane cu dizabilități. Acestea apropriate le cunosc. Deci trebuie dovedite mai sunt: (1) lipsa motivării soluției din certificatul de multe lucruri, nu doar situația privind starea de încadrare în grad și tip de handicap (vezi exemplul sănătate”. (Interviu cu avocat) din Caseta 10) și (2) aspecte de procedură sau de interpretare a Ordinului nr. 762/1.992/2007 Rezolvarea adaptărilor procedurale insuficiente privind criteriile medico-psihosociale de încadrare și neuniforme presupune schimbări legislative în grad de handicap. Nevoia de motivare detaliată și dezvoltarea serviciilor de suport de pe lângă a soluției de încadrare/neîncadrare din certificat „și tribunalele de contencios administrativ. Însă și nu doar copy-paste din ordin”432 a fost menționată, DGASPC ar putea să joace un rol mai activ. De la de asemenea, în toate interviurile cu judecători și asigurarea unei informări corecte, complete și în avocați ca fiind o condiție esențială pentru a asigura timp util cu privire la demersul de contestare, la un proces corect. elaborarea unei motivări în detaliu a soluției de Lipsa unei motivări a soluției de încadrare/ (1) încadrare/neîncadrare din certificat, la suport neîncadrare în grad de handicap pentru pregătirea cererii de contestare și consiliere O motivare a soluției de încadrare/ neîncadrare a persoanei nemulțumite și familiei. Dezvoltarea în grad de handicap, accesibilă tuturor unui mecanism de redresare a plângerilor persoanelor la finalul demersului de evaluare, și contestațiilor propriu-zis, care să respecte nu este disponibilă în toate județele (vezi și principiile de accesibilitate, echitate, predictibilitate, capitolul 5). În eșantionul de 24 județe și 2 transparență și învățarea continuă, ar putea sectoare din București,433 șase secretariate CEPAH reprezenta o modalitate de a veni în sprijinul au raportat că nu oferă o motivare a soluției nici persoanelor nemulțumite de încadrare și ar putea pentru cazurile de încadrare și nici în cele de reduce numărul de contestații depuse în instanță. neîncadrare. Celelalte 20 județe emit o motivare a Iar, pentru persoanele nemulțumite care totuși ar soluției. În majoritatea cazurilor, motivarea este depune contestația în instanță, DGASPC, printr- elaborată de CEPAH (16 din cele 20 județe).434 un compartiment dedicat, ar putea furniza servicii Însă motivarea este un document scris, anexă la de orientare și referire pentru asistența avocațială certificatul de handicap, care conține informații gratuită, poate în baza unui protocol de colaborare detaliate pentru fundamentarea soluției de cu Baroul și cu ONG-urile, și ar putea pregăti încadrare sau neîncadrare și care poate fi folosită în pentru instanțe o listă a adaptărilor procedurale instanță doar în 4 județe. necesare fiecărei persoane, în baza datelor de la dosar și prin interacțiune cu persoana în cauză și 431 În cadrul sondajului instituțional Q3D, Secretariatele CEPAH au fost solicitate să pună la dispoziția echipei de cercetare, după anonimizare: (a) cele mai recente două hotărâri judecătorești rămase definitive privind contestații ale certificatelor de încadrare în grad de handicap, indiferent de rezultatele acestora și (b) cea mai recentă hotărâre judecătorească prin care este schimbat gradul de handicap (fără a se solicita reevaluarea de către SECPAH sau CEPAH). Un număr de 11 județe au furnizat una sau două hotărâri judecătorești definitive. Acest eșantion, a fost completat cu alte hotărâri judecătorești disponibile online. 432 Interviu cu avocat. 433 Sondajul instituțional Q3D. 434 În celelalte 4 județe, motivarea este elaborată de SECPAH și aprobată de CEPAH. Capitolul 7 I 205 De cele mai multe ori, motivarea este cuprinsă beneficiarului (1 județ). Mai mult, motivarea într-o rubrică din certificat,435 care se completează soluției este acompaniată de o explicație oferită doar în cazurile de neîncadrare în grad de de un specialist doar în 11 județe. Specialiștii care handicap (în 8 județe), în timp ce în alte județe se oferă explicația motivării ce însoțește certificatul completează pentru toate persoanele, indiferent de încadrare/neîncadrare în grad de handicap de încadrare/neîncadrare (6 județe). Există însă sunt fie președintele sau alt membru CEPAH, fie și județe care oferă doar o informare verbală medicul SECPAH, fie ambii.436 Cele mai multe pe care persoana o primește la finalul ședinței dintre județe (9 din 11 județe) raportează că CEPAH, în cazul în care s-a prezentat la comisie, explicația motivării soluției este oferită în limbaj sau în alt context (1 județ), precum și județe care simplificat. eliberează o motivare a soluției doar la solicitarea Extras dintr-o hotărâre judecătorească definitivă Așadar, un document scris care să conțină Prin urmare, uniformitatea deciziilor date de informații detaliate pentru fundamentarea soluției instanțe nu este posibilă în lipsa unor fundamentări de încadrare sau neîncadrare și care să poată fi ale soluțiilor din certificatele care să fie elaborate folosit în instanță lipsește în majoritatea județelor. de specialiștii din SECPAH și CEPAH implicați în Absența unui astfel de document îngreunează procesul de evaluare și determinare a dizabilității. procesele de contestare a certificatului atât din Un posibil scenariu pentru rezolvarea lipsei perspectiva petenților, cât și din cea a judecătorilor fundamentării soluțiilor din certificatului de care trebuie să decidă în astfel de cauze. Cu atât handicap ar fi următorul: (a) introducerea unui mai mult cu cât motivarea în detaliu a soluțiilor de model tip de motivare a soluției de încadrare/ încadrare/neîncadrare sunt înregistrate în procesele neîncadrare în baza căreia să se poată formula în verbale ale ședințelor CEPAH doar în trei județe.437 instanță contestarea certificatului de handicap; (b) Dar chiar și în cazul acestor trei județe, o persoană acest document de motivare ar trebui să fie emis de care contestă certificatul poate solicita și primi un CEPAH (în corelare cu concluziile și recomandările extras din procesul-verbal al ședinței CEPAH, dar din Raportul de evaluare de la SECPAH), alături de acest document nu ar fi de nici un folos în instanță. certificatul de încadrare în grad de handicap; (c) la 435 Rubrica II din CH, conform HG nr. 430/2008, Anexa 1. 436 Dintre cele 11 Secretariate CEPAH, 8 au raportat că explicația este de obicei furnizată de președintele sau alt membru CEPAH, 2 au menționat medicii din SECPAH, iar unul a declarat că explicația este oferită de un membru CEPAH sau medicul SECPAH, după caz. 437 Secretariatul CEPAH: (d) întocmește procesele-verbale privind desfășurarea ședințelor și (f) gestionează registrul de procese- verbale (HG nr. 430/2008, art. 15 (2)). O analiză a proceselor verbale ale ședințelor CEPAH se găsește în secțiunea 5.1.2. 206 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII finalul demersului de evaluare, acest document de cauză reclamanților, persoane cu dizabilități: (1) motivare ar trebui să fie trimis persoanei solicitante documente medicale incomplete sau completate în pachetul de documente aprobate. Figura 47 arată eronat, din dosarul pe baza căruia CEPAH a luat că opiniile membrilor și Secretariatelor CEPAH cu decizia, așa cum ilustrează Caseta 11; (2) interpretare privire la scenariul descris anterior sunt împărțite. a criteriilor medico-psihosociale non-conformă Scorurile medii, pe scala de la 1-idee rea/nerealistă cu Ordinul nr. 762/1.992/2007, așa cum se poate la 10-idee bună/realistă, arată că practicienii observa în Caseta 12; (3) trecerea de la Comisia consideră scenariul oarecum „o idee bună”, dar pentru copii la CEPAH, când părinții copiilor cu nerealistă. handicap grav pierd statutul de asistent personal și Rezultatele analizelor din capitolul 5 și alte beneficii, cauza fiind diferențele între criteriile subcapitolul 9.3 privind activitatea și resursele folosite de cele două comisii pentru evaluarea și instituționale ale CEPAH oferă și explicația. Dacă, încadrarea în grad de handicap; (4) atunci când în medie, membrii comisiilor de evaluare au circa 5 CEPAH ia decizia de încadrare într-un grad de minute să decidă soluția per dosar, este de înțeles de handicap doar pe baza evaluărilor medicale și nu ia ce extinderea responsabilităților ar putea fi realistă în considerare alte dovezi furnizate de solicitantul doar în unele județe, dar greu sau imposibil de cu dizabilități, precum evaluarea psihosocială. Cu realizat pentru majoritatea județelor. Așadar, pentru alte cuvinte, câștigul de cauză pentru persoanele a eficientiza procesul de contestare, este necesară în cu dizabilități este stabilit, în general, ca urmare a primul rând eficientizarea procesului de încadrare în încălcării de către SECPAH/CEPAH a unor aspecte grad și tip de handicap. Cu resursele și aranjamentele de procedură sau legat de acordarea dreptului la instituționale existente la nivel de CEPAH, nu pare beneficii sau servicii (în special, asistent personal) rezolvabilă problema fundamentării soluțiilor din în funcție de circumstanțele și caracteristicile sociale certificatele de încadrare în grad și tip de handicap (și nu doar medicale) ale cazului. care să servească ca input pentru instanțele de Din perspectiva judecătorilor și avocaților judecată. intervievați, toate documentele de la dosar trebuie (2) Aspecte de procedură sau interpretare a analizate pentru a fundamenta soluția de încadrare/ criteriilor medico-psihosociale de încadrare în neîncadrare. Ancheta socială care reflectă situația grad de handicap persoanei și gradul său de autonomie sau nevoile Legat de criteriile medico-psihosociale, analiza specifice sunt aspecte care trebuie combinate cu documentară a eșantionului de motivări documentele medicale pentru a obține o evaluare judecătorești a pus în evidență următoarele elemente medico-psihosocială. pe care instanțele le rețin atunci când dau câștig de Figura 47: Opiniile dominante ale practicienilor cu privire la introducerea unui model tip de motivare a soluției de încadrare/neîncadrare în baza căreia să se poată formula în instanță contestarea certificatului de handicap, pe o scală de la 1 la 10 (scoruri medii) 10 9 8 7 6.5 6 5.8 5.1 5 4.7 4 3 2 1 Membri CEPAH Secretariatul CEPAH Cât de bună este ideea, pe o scală de la1-rea la 10-bună (scor mediu) Cât de realistă este ideea, pe o scală de la 1-nerealistă la 10-realistă (scor mediu) Sursa: Sondaj de opinie Q3B: Practici și experiențe ale membrilor CEPAH (N = 65), din 24 de județe și 2 raioane din București, Sondaj instituțional Q3D: Contestațiile privind certificatul de încadrare în grad și tip de handicap (Secretariatul CEPAH), din 24 de județe și două sectoare din București, ianuarie- februarie 2021. Capitolul 7 I 207 În plus, „cei care fac încadrarea ar trebui documentele de la dosar și să asculte familiile”.439 să motiveze de fiecare dată de ce se impune În contrast, din perspectiva membrilor CEPAH, respectivul grad… să explice. Și să cunoască mai anchetele sociale au în general „o calitate slabă a bine cuprinsul ordinului438 ca să facă încadrarea informațiilor”, testele psihologice au adeseori „o corectă, să se perfecționeze sau să trateze cu mai relevanță scăzută” și doar documentele și criteriile multă seriozitate, să analizeze mai cu atenție medicale „au un grad mai mare de obiectivism”.440 „JUD1: Există anumite probleme,439 locuiește singură, familia este în altă localitate, nu 7.31 există servicii de îngrijire la domiciliu... toți văd doar încadrarea în grad de handicap. Pentru noi nu contează veniturile persoanei, dar dacă primește [gradul] accentuat și merge în instanță, această persoană câștigă! Pe de altă parte, anchetă socială nu spune nimic despre context! Noi avem multe procese pierdute în instanță DOAR din cauza anchetei sociale! Contextul social nu este luat în considerare suficient! Unele persoane au fost încadrate de instanță doar pe criteriile sociale, pe imposibilitatea persoanei de a se autogospodări. Lipsesc serviciile dezvoltate de primăriile locale. Lumea vine pentru acești bani, respectiv indemnizația de handicap. Nimeni la primărie nu urmărește cum sunt cheltuiți acești bani. Anchetă socială nu surprinde ce servicii a primit persoană, cum este îngrijită. […]   JUD 2: Criteriile medicale sunt totuși cele mai importante, pentru că ele au un grad mai mare de obiectivism. Criteriile sociale sunt mai subiective și interpretabile. Noi lăsăm justiția să se pronunțe asupra acestor cazuri. La noi, Departamentul Juridic de la CJ ne reprezintă în instanță, noi doar facem referate pentru acești juriști. Dar ei nu se pricep să apere aceste cazuri. Si pierd multe cazuri, ... vreo 10 pe lună”. (Focus grup CEPAH 2) Extras dintr-o hotărâre judecătorească definitivă 438 Ordinul nr. 762/1.992/2007 privind criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap. 439 Interviu cu un judecător. 440 În focus grup se discuta cazul unei femei în vârstă de 68 de ani, cu demență în boala Alzheimer, aflată la prima evaluare pentru încadrare în grad de handicap. Ancheta Socială avea concluzia „Se recomandă încadrarea în grad de handicap și obținerea facilităților prevăzute de lege” și includea următoarele informații: Persoana locuiește singură într-un apartament de două camere aflat la etajul VIII, se deplasează, se descurcă greu în realizarea activităților instrumentale, se rătăcește des, a uitat apa deschisă de câteva ori, se întâmplă să plece la cumpărături și să nu mai știe să se întoarcă, uită să își administreze medicamentele, nu se mai spală și nu este interesată de felul în care arată, are o singură prietenă care locuiește în același bloc, dar care are mari probleme de sănătate. Fiica se află în altă localitate și țin legătura telefonic. 208 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Extras dintr-o hotărâre judecătorească definitivă 7.4.5. Absența sprijinului informațional sau că practicienii din SECPAH și CEPAH împărtășesc credința că instanțele de judecată dau câștig de de specialitate la nivelul instanțelor cauză reclamanților, persoane cu dizabilități, tocmai Unul dintre efectele faptului că încadrarea în grad pentru că nu au cunoștințe medicale și, prin urmare, de handicap este bazată predominant pe criteriile/ „nu înțeleg criteriile”, pe lângă faptul că sunt „ușor evaluarea medicală (capitolele 4 și 5) este și faptul impresionabili”. Capitolul 7 I 209 7.32 7.33 „În instanță Ancheta Socială are foarte mare „Cu ani în urmă, se lua în considerare boala plus sechele importantă în aprecierea judecătorului. De ale bolii (afectări). Dar in ultimii ani, a trebuit să ne multe ori pacientul acolo, merge în cărucior și schimbăm acest mod de lucru, din pricina multelor acțiuni creează altă impresie judecătorului, deși cu o zi la instanță. Judecătorul nu înțelege criteriile. Am avut înainte mergea în picioare. Îl crede pe pacient un caz care nu se încadra în gradul cerut de persoana. și nu pe comisie. Sistemul anterior cu Comisia Instanța ne-a cerut să încadrăm în grad grav permanent. superioară, unde erau practicieni, era la o cu Ni s-a spus că dacă nu încadrăm astfel, intrăm sub totul altă valoare. Nu pot cere unui judecător ale incidența penală. Nu ne speriem noi de încadrarea unui cărui cunoștințe medicale nu sunt complete să judecător, dar profesional, noi dăm răspunsurile conform judece ... Ar trebui să existe un corp de specialiști, legii. Dar sunt situații în care ni se cer banii înapoi... și așa cum în caz de malpraxis se cere o certificare plătim noi, din buzunarul nostru. Nu avem avocat al medico-legală, și în acest caz, acest corp de instituției. Direcția [DGASPC] zice că SECPAH e al lor, al CJ, experți la nivel județean la care judecătorul să și nu ne apără nicicum. Ne-am plătit noi un avocat, pare că apeleze și să beneficieze de expertiză. Am suntem ai nimănui... Dar ulterior, am început să dăm mai asistat la gradul de impresionabilitate al unui multă importanță problemelor sociale, ca să nu mai apară judecător care a dat gradul grav, cu asistent situații de felul ăsta. Dar atunci, devenim obligați să cerem personal și diagnosticul nici nu există în criterii.” mai multe documente, ca să fim siguri că nu greșim.” (Focus grup CEPAH 3) (Focus grup SECPAH 4) Pe această temă, persoanele cu dizabilități au să fie „corect evaluate de specialiști”. Și aceste exprimat păreri diverse în interviuri, așa cum opinii tind să pună accent tot pe criteriile medicale arată citatele 7.34-7.37 de mai jos. Totuși, opinia și pe lipsa de cunoștințe medicale de la nivelul dominantă este că persoanele cu dizabilități „nu ar instanțelor. trebui plimbate prin săli de judecată”, ci ar trebui 7.34 7.35 „Acum când ne-am întors pe tribunal, am „[Cadru medical, mama a unui băiat de 18 ani cu sindromul nimerit un judecător care și-a dat seama Down] Eu zic că totul este foarte subiectiv acolo [în instanță]. foarte repede și chiar am tras-o de mână Deci nu cred...eu nu înțeleg de ce trebuie să ajungă...vă spun pe avocată și am întrebat-o cum de știe și din nou: de ce trebuie să ajungă o persoană cu handicap în fața mi-a spus că soția lui este cadru medical”. unui judecător...ce abilități are omul respectiv pentru persoana (Interviu cu mama unei PAH, femeie) cu dizabilitate? E total aiurea, nu văd logica”. (Interviu cu mama unei PAH, femeie) 210 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 7.36 7.37 „Ar trebui să existe încă o comisie [cum era Comisia superioară] sau un medic „Contestațiile să nu se în instanță. Nu are cum să fie un medic în instanță, știu, dar un expert...un depună la tribunal, nu judecător nu are de unde să știe toți acei termeni medicali, nu are de unde să are logică, acolo nu sunt știe toate bolile...noi am cerut o contraexpertiză și nu ni s-a acceptat de către oameni competenți instanță. Corect ar fi fost să fie pentru că judecătorul nu are decât din acele pentru a citi niște referate documente pe care le duce un bolnav, o persoană cu handicap, nu are cum medicale”. (Interviu cu să-și dea seama exact de gravitatea bolii...nu avea de unde...nu a auzit în viața mama unei PAH, femeie) ei judecătoarea de scleroză tuberoasă cum nu au auzit nici medicii din comisie, nici cei care erau în comisie, nu au auzit. La fel de bine când noi am fost la comisie, sincer vă spun, nu era niciun medic în comisie”. (Interviu cu mama unei PAH, femeie) În răspuns, avocații și judecătorii intervievați expert medical sau la Institutul de Medicină Legală declară că, cel puțin uneori, se confruntă cu (IML). Prin urmare, judecătorul trebuie să decidă provocări în a înțelege limbajul specific medicilor, doar în baza dovezilor, indiferent dacă decizia sa psihologilor, asistenților sociali, cu privire la confirmă sau infirmă soluția CEPAH din certificatul dizabilitate. Absența sprijinului informațional de încadrare în grad de handicap. Altfel, ar însemna sau de specialitate la nivelul instanțelor pentru „să îngrădești accesul la justiție al persoanelor cu „traducerea” criteriilor medico-psihosociale îi dizabilități. Sub nici o formă acest lucru nu este forțează pe judecători și avocați să solicite „ajutor acceptabil.”441 de la prieteni care lucrează în domeniul medical, Există însă un consens general între toate ajutor informal”. Dar acest fapt, cel mai adesea, se părțile interesate asupra a două teme. Prima temă întâmplă pentru că de la dosar lipsește o motivare de consens este lipsa în instanțe a sprijinului care să explice de ce se impune gradul de handicap informațional sau de specialitate pe tema decis de CEPAH, motivările existente în certificat dizabilității și a criteriilor medico-psihosociale. fiind adeseori doar o trimitere la Ordinul nr. Tocmai din această perspectivă, opinia conform 762/1.992/2007 (vezi secțiunea 7.4.4). căreia „sistemul anterior cu Comisia  superioară, Oricum, toți avocații și judecătorii intervievați unde erau practicieni, era la o cu totul altă valoare” cunosc și resping opinia general împărtășită în este dominantă nu doar printre practicieni, ci și rândul practicienilor din domeniul dizabilității printre persoanele cu dizabilități intervievate. conform căreia un judecător nu ar trebui să decidă Toți aceștia subliniază necesitatea unui mecanism altfel decât membrii comisiilor de evaluare. La de redresare a plângerilor și contestațiilor, fie această opinie, avocații și judecătorii răspund că „reînființarea Comisiei superioare”, „încă o orice specialist din sistemul juridic poate să identifice comisie”, „altă comisie”, fie „un corp de experți” documente incomplete sau incorect completate, la nivel județean și național care „să funcționeze ca poate să observe interpretările neconforme cu un tampon” între SECPAH/CEPAH și justiție și să legea, poate să înțeleagă dacă dosarul a fost tratat reprezinte „un factor de verificare a noastră, ca și cu seriozitate sau nu, dacă au fost analizate cu comisie, dacă lucrăm corect”. În plus, persoanele atenție toate documentele, nu doar cele medicale, cu dizabilități nemulțumite de încadrarea în grad sau dacă persoana în cauză și reprezentantul/ de handicap ar avea oportunitatea de a apela „la a familia acesteia au fost sau nu ascultați de comisie. doua opinie fără a umbla prin sălile de judecată”. Iar în cazurile mai complexe, se poate dispune Apelul la justiție trebuie să fie o alegere liberă o expertiză judiciară și dosarul este trimis la un a fiecărei persoane, dar de regulă nu reprezintă 441 Interviu cu un judecător. Capitolul 7 I 211 singura opțiune pe care persoanele nemulțumite cetățenii să își urmărească drepturile și interesele pe o au la dispoziție. În acest scop, toate sistemele orice altă cale (proceduri de drept administrativ sau moderne care furnizează servicii către populație, alte mecanisme oficiale de soluționare a litigiilor), mai ales grupurilor vulnerabile precum persoanele de la nivel național sau local, și nici nu este destinat cu dizabilități, au dezvoltat mecanisme de redresare să înlocuiască sistemul judiciar sau alte forme de a plângerilor și contestațiilor care nici nu împiedică recurs legal. 7.38 7.39 „O altă problemă de fond este desființarea Comisiei „JUD1: Persoană cu boală nu este egal cu Superioare. Este și o chestiune de eficiență financiară și persoană cu handicap. Reînființarea Comisiei era și un factor de verificare a noastră, ca și comisie dacă Superioare. În plus, să existe un plan de lucrăm corect. De exemplu, pe lună avem cam 50 de recuperare pentru persoană, să vedem de ce cazuri în instanță, cu mult mai multe decât înainte când servicii a beneficiat. Monitorizarea recuperării. exista Comisia superioară. Evaluările din exterior nu sunt Toate aceste măsuri sunt absolut necesare. obiective, nu avem mecanisme de verificare a acestora, noi JUD2: Comisia superioară - când certificatele chiar am încercat să dezvoltăm niște proceduri. Destul de erau contestate acolo, Comisia era ca un tampon frecvent chemăm persoana la interviu. Legislația noastră și acum primul instinct este reprezentat de este ca și cum toți sunt corecți și nu avem mecanism de instanță. La noi, în contencios administrativ, control, că tot ce vine din exterior este corect evaluat. Cel lucrurile sunt diferite spre deosebire de mai frecvent este cazul demențelor unde se simulează expertizarea capacității de muncă unde cazurile masiv, persoanele aveau MMSE mai bun decât noi.” (Focus intră pe instanța de muncă, ne-ar decongestiona grup CEPAH 1) activitatea.” (Focus grup CEPAH 2) 7.40 7.41 „Mi s-ar părea foarte simplu să existe acolo, „Instanța nu are nicio competență să emită nicio încadrare în cadrul DGASPC, să fie cineva care să ia în în grad, practic instanța hotărăște ceva care poate fi real sau considerare contestația, să nu mai trebuiască nu… Nu au luat in calcul baremele psihosociale, au luat in să faci tu atâtea demersuri, am făcut mii de calcul doar baremele medicale. De la contestația noastră copii după toate actele. Ăștia de la DGASC că nu s-a luat în calcul baremul psihosocial, au ajuns să ia ar putea trimite la IML și să se convingă in calcul baremul medical și practic se verifică accidentul. acolo între ei. Ce atâta timp pierdut și bani. Fiecare medic se duce și pune mâna să vadă cât lipsește din [...] E foarte îngreunat totul, costisitor pentru os, dar pentru persoana în cauză este foarte supărător. Ei pun ei, pentru noi. Nici eu nu știu ce să zic, oamenii pe drumuri în loc să colaboreze toate ministerele și momentele în care noi nu ne simțim oameni”. social și educațional”. (Interviu cu PAH, femeie, 20 ani) (Interviu cu PAH, femeie, 22 ani) 212 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Cu alte cuvinte, creșterea numărului de specialiști treilea aspect ține de accesul la resurse de informare în aplicarea criteriilor medico-psihosociale rămâne a avocaților și a magistraților – toate informațiile o constantă, indiferent dacă ne raportăm la sistemul sunt preponderent tehnice, medicale și atunci sunt prezent sau dacă avem în vedere dezvoltarea unui necesare clarificări. Mai mult, mulți judecători mecanism de redresare a contestațiilor și plângerilor au nevoie să înțeleagă că nevoile persoanelor cu la nivel de DGASPC. În ambele scenarii, numărul dizabilități merg dincolo de diagnosticul medical de experți existenți este insuficient pentru a asigura și că ajutorul personal pentru ca acestea să ducă o soluționarea nemulțumirilor într-o manieră corectă viață independentă în comunitate este primordial. și conform unei proceduri accesibile pentru toate persoanele cu dizabilități. 7.4.6. Statistici privind demersul de A doua temă de consens se referă la lipsa contestare a certificatului unei formări pe aceste subiecte atât în rândul judecătorilor, cât și al avocaților: „Din experiența ta Această secțiunea prezintă o analiză a statisticilor cum se pregătesc avocații pentru a lucra cu persoane privind contestațiile legate de certificatul de cu dizabilități? Nu au nici o pregătire în plus. Se încadrare în grad de handicap, așa cum au fost pregătesc singuri. Nu țin minte, exceptând cursurile raportate de Secretariatele CEPAH în cadrul și activitățile făcute prin proiecte, dar nu țin minte sondajului instituțional Q3D. Dintre cele 24 județe de alte programe/cursuri de pregătire profesională și două sectoare din București care au răspuns la în acest domeniu.”442 Institutul National pentru sondaj, doar 10 județe au oferit statistici detaliate Pregătirea și Perfecționarea Avocaților (INPPA) și pentru noiembrie 2019 și noiembrie 2020. Statisticile Institutul de National al Magistraturii (INM) nu agregate sunt furnizate în Schema 6. Analiza este oferă cursuri de formare în domeniul drepturilor focusată pe statisticile din noiembrie 2019 din două motive. În primul rând, ponderea contestațiilor persoanelor cu dizabilități. pentru care se primise o hotărâre definitivă până Primul aspect problematic ține de înțelegerea în februarie 2021 era de 73% din total contestații defectuoasă a modului în care persoanele cu din noiembrie 2019, dar de doar 39% dintre cele dizabilități au nevoie de adaptări procedurale din noiembrie 2020, celelalte fiind procese încă în atunci când atacă certificatul de încadrare în grad desfășurare la momentul sondajului. În al doilea de handicap. Al doilea, de organizarea instanței și rând, statisticile din 2020 sunt cel mai probabil a faptului că instanța de contecios administrativ afectate de evoluțiile cauzate de pandemia nu este pregătită pentru a lucra cu reclamanți, COVID-19. persoane cu dizabilități, cum ar putea fi (chiar dacă nu întotdeauna) instanța de minori și familie. Al Schema 6: Statistici privind contestațiile din noiembrie 2019 din zece județe Total contestații Procese în desfășurare N = 233 N = 62 Cu hotărăre definitvă N = 171 Câștig CJ/CL/CEPAH Câștig PAH N = 105 N = 66 Nu Nu Câștig final CEPAH Recurs Recurs Câștig final PAH N = 83 N = 10 Da Da Câștig final PAH Câștig final CEPAH Câștig final CEPAH Câștig final PAH N=9 N = 13 N = 32 N = 24 Sursa: Sondaj instituțional Q3D: Contestațiile privind certificatul de încadrare în grad de handicap (Secretariatul CEPAH), din 10 județe care au furnizat statistici, ianuarie-februarie 2021. Câștig final = câștig prin hotărâre definitivă. 442 Interviu cu un avocat. Capitolul 7 I 213 Existența unui registru de contestații la nivelul condițiile în care mulți dintre contestatari trebuie să Secretariatului CEPAH nu asigură existența unor își reînnoiască certificatele la un an. statistici care să permită monitorizarea fenomenului. O mică parte dintre persoanele cu dizabilități Registrele de contestații existente nu doar că nu mai care contestă încadrarea în grad de handicap sunt folosite sau actualizate în majoritatea județelor, câștigă procesul. Pentru contestațiile înregistrate dar chiar și atunci când sunt folosite nu înregistrează în noiembrie 2019 care au fost finalizate, ponderea date relevante care să permită monitorizarea persoanelor cu dizabilități care au avut câștig de demersului (contestații admise/respinse, stadiul în cauză în prima instanță a fost de doar 39%, iar care se află contestațiile, rezultatele proceselor etc.), procentul celor cu hotărâre definitivă de câștig a pentru a asigura învățarea continuă și transparența fost și mai mic, de doar 25% (vezi Schema 6). Iar mecanismului. Astfel, dintre cele 10 județe care încă dintre contestațiile înregistrate în noiembrie 2020 dețin și completează un registru de contestații, doar care au fost finalizate, procentele corespunzătoare trei județe au furnizat statisticile solicitate. Celelalte coboară și mai mult, la 30% dintre reclamanți, au răspuns că nu dețin aceste date sau au oferit în primă cauză, respectiv 16%, prin hotărâre informații parțiale. definitivă. În toate celelalte cazuri, adică în marea Prin urmare, datele pe care se bazează analiza majoritate a contestațiilor împotriva certificatului de față nu sunt colectate sistematic sau analizate de încadrare în grad de handicap, instanțele au dat câștig de cauză, CJ/CEPAH. Acest rezultat de DGASPC/CEPAH. Rezultatele analizei sunt pare concordant cu faptul constatat din analiza mai degrabă orientative, din moment ce validitatea documentară a motivărilor judecătorești (secțiunea și completitudinea datelor furnizate de județe 7.4.4) care arată că, în general, câștigul de cauză nu poate fi probată. Dintre cele zece județe care pentru reclamantul persoană cu dizabilități este au furnizat statistici, șase Secretariate CEPAH stabilit doar pentru încălcarea de către SECPAH/ au raportat cel mult 10 contestații. Trei județe au CEPAH a unor aspecte de procedură sau legat de raportat chiar mai puțin de trei contestații pentru acordarea dreptului la servicii și beneficii stabilit în lunile de referință, și anume Cluj, Harghita și Satu funcție de circumstanțele și caracteristicile sociale Mare. În consecință, trei sferturi dintre contestațiile (și nu doar medicale) ale cazului. analizate în această secțiune provin din doar două DGASPC/CJ/CEPAH nu formulează recurs în județe, Suceava și Arad.443 toate cazurile în care persoanele cu dizabilități au Statisticile privind contestațiile confirmă câștig în prima instanță (vezi Schema 6). De altfel, informațiile referitoare la durata medie a din interviurile cu avocați și judecători se observă demersului de contestare din secțiunea 7.4.1. Astfel, că, cel puțin în unele județe, prezența juriștilor dintre contestațiile înregistrate în noiembrie 2019, DGASPC/CJ în instanțe nu este predictibilă. Nu este mai mult de un sfert (27%) se aflau încă în proces clar nici în ce bază și nici pe ce criterii se stabilește de desfășurare în februarie 2021. Procentul crește la nivel de DGAPC/CJ în ce dosare de contestații la 61% dintre contestațiile înregistrate în noiembrie se prezintă și nici în care dintre acestea formulează 2020. Cu alte cuvinte, durata medie a demersului recurs. O mai mare claritate în această privință ar este cel mai probabil de peste un an de zile, în putea veni în sprijinul instanțelor. „... pentru că nu este trecută boala în codul de clasificare, [fiului] nu i-au dat gradul grav, 7.42 i-au dat accentuat. […] Gândiți-vă că noi am făcut contestație de două ori. La a doua contestație, am început undeva în februarie contestația, anul trecut, 2020, și s-a finalizat abia în septembrie. Nu au mai făcut ei [DGASPC/CEPAH] recurs că și-au dat seama că și prima dată, la prima contestație, am câștigat chiar și la recurs. Așa că în al doilea an, când au văzut că e același lucru, am cerut cheltuielile de judecată. În primul an nu am cerut nimic, în al doilea an am cerut și cheltuielile de judecată și s-au gândit că nu au de unde să dea ei [DGASPC/CEPAH] atâția bani înapoi. În afara diferenței de grad, că și pe aia trebuia să o dea”. (Interviu cu mama unei PAH, femeie) 443 Așa cum am precizat și la începutul acestui capitol, nu există studii și nici date prin care să aflăm dacă aceste județe au într-adevăr rate de contestare mult mai ridicate decât celelalte județe sau sunt doar mai active în înregistrarea contestațiilor, fiind în realitate tipice la nivel național. 214 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Persoanele cu dizabilități formulează foarte de la prima cauză. Mai multe opinii însă fac referire rar recurs, odată ce au pierdut în prima instanță la „procedurile greoaie”, mai ales cele care implică (vezi Schema 6). Doar circa 20% dintre persoanele reevaluarea la Institutul de Medicină Legală (IML). cu dizabiltăți care nu au avut câștig de cauză în Singurul avantaj al reevaluării la IML perceput de prima instanță fac recurs și continuă la instanța persoanele cu dizabilități este în cazurile în care superioară. Motivele exprimate în interviuri sunt doctorul implicat în IML face parte și din CEPAH, diverse. Unii renunță pentru că sunt descurajați, ceea ce poate ajuta persoana la evaluarea ulterioară nu au încredere că “sistemul ne va da vreodată pentru înnoirea certificatului, așa cum arată și nouă dreptate” sau costurile financiare și de timp citatul 7.43 de mai jos. și energie sunt considerate a fi deja prea mari încă „Deci am făcut și recurs, clar... A fost o luptă continuă. Da, da, da. Mult a fost. [...] Ne-au 7.43 trimis la IML, acolo au reevaluat-o sub toate aspectele: neurologic, psihologic, psihiatric și au dat ei diagnosticul și tot ce trebuie de la IML și în urma...am fost cu ea acolo, a stat internată o zi, au evaluat-o. A fost cumplit. Într-o primă fază, când am ajuns la IML mersul problemei este așa...ciudat...că ia dosarul o asistentă, îl evaluează, aștepți vreo oră-două- trei până îți vine rândul și te evaluează un doctor specialist care nu a vrut...deci doctorița respectivă putea și atunci pe baza referatelor noastre medicale de la medicii specialiști să-și dea un consimțământ și nu a vrut. A preferat să ne trimită la specialiștii lor din cadrul IML-ului să o reevalueze. Mie sincer mi-a convenit pentru că mi s-a părut cel mai corect lucru posibil și a fost culmea că doamna doctor care a văzut-o acolo la...inițial la IML, a fost și în comisia de evaluare...ulterior...că ne-a reprogramat în 2 săptămâni....asta a fost așa de lungă durată. Deci în 2 săptămâni ne-a reprogramat acolo [...] și dânsa era acolo, în comisie, în momentul în care ei s-au pronunțat. M-am bucurat până la urmă a fost așa cum a trebuit să fie...pentru că asta este realitatea, nu avem de ce să ne ascundem. Am avut eu o hemoragie în timpul sarcinii și o porțiune din cerebelul ei, a rămas nedezvoltat. [...] Ea nu este, dacă o vedeți, aparent nu zici că are un retard doar că tot ce ține de funcțiile acelea de care era responsabilă partea de cerebel cu motilitate fină, de mâini, de vorbire, de mers...tot ce ține de motilitatea noastră fină sunt afectate. Am făcut recuperare agresivă până în jurul vârstei de 14 ani, după care nu am mai păstrat același ritm. Am fost 5 ani în Ungaria, Budapesta. Am făcut tot ce a stat în putința noastră...” (Interviu cu mama unei PAH, femeie) Toate celelalte experiențe cu reevaluările IML condițiile trecerii la noua paradigmă a evaluării din vorbesc doar despre cât de greoi și impersonal a fost perspectiva CIF, o astfel de reevaluare ar putea duce demersul. În plus, din perspectiva CIF, precum și la neconcordanțe marcante cu evaluarea realizată din cea a CDPD, tipul de evaluare efectuată de IML de SECPAH/CEPAH în concordanță cu criteriile are marele dezavantaj că este pur medicală. Deci, în bazate pe CIF. Capitolul 7 I 215 7.5. Profilul persoanelor cu dizabilități care contestă certificatul de handicap și al celor care câștigă Un singur județ a furnizat date complete pentru cu asistență avocațială gratuită reprezintă mai puțin analiza profilului persoanelor care contestă de 4% din total. încadrarea în grad și tip de handicap și al celor care Analiza comparativă între profilul persoanelor câștigă.444 În consecință, această secțiune oferă un care au depus o contestație și cel al persoanelor studiu de caz al petenților din județul Suceava, în care au avut câștig de cauză prin hotărâre definitivă conformitate cu datele disponibile la Secretariatul a instanței arată care sunt categoriile cu șanse CEPAH privind contestațiile din noiembrie 2020. disproporționat de mari de câștig (vezi datele în Tabelul cu toate datele este disponibil în Anexa 7. Anexa 7). Cel puțin în județul Suceava, categoriile Adulții cu dizabilități care formulează contestații cu șanse semnificativ mai mari de câștig în instanță împotriva certificatului de încadrare în grad și tip includ: tinerii de 18-20 ani și adulții de 35-54 ani de handicap sunt femei și bărbați, de toate vârstele, (Figura 48), în egală măsură femei sau bărbați, din cu precădere din mediul rural (65%). Majoritatea rural sau urban, care trăiesc în familie; persoanele acestora au obținut gradul grav de handicap (în cu handicap somatic, cu un certificat permanent; special, grav cu asistent personal), din tipurile de persoanele puse sub interdicție cu tutore un membru handicap fizic (46%), mintal (15%) sau somatic de familie; persoane cu cel mult 8 clase; persoane (14%). Aproape toți au certificate cu termen de nedeplasabile; și persoanele care se prezintă valabilitate de un an (96%) și trăiesc în familie singure în instanță, fără asistență avocațială. Pe de (68%). Cu privire la asistența avocațială, persoanele altă parte, persoanele de 55 ani și peste reprezentate care contestă certificatul de încadrare în grad și tip în instanță de un avocat pe care l-au ales au șanse de handicap se distribuie aproape egal între cele semnificativ mai mari să nu câștige contestația care au un avocat pe care l-au ales (46%) și persoane împotriva certificatului de încadrare în grad și tip care se reprezintă singure (51%), în timp ce petenții de handicap. Figura 48: Distribuția pe categorii de vârstă a persoanelor care au depus și câștigat contestații împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap, din noiembrie 2020, studiu de caz pe județul Suceava (% din total) 27.5 20.3 17.6 17.1 17.1 14.4 15.7 13.7 10.2 11.2 9.8 8.6 7.8 3.9 3.9 1.1 18-20 ani 21-26 ani 27-34 ani 35-44 ani 45-54 ani 55-64 ani 65-74 ani 75+ ani Total contestaţii depuse, din care: Contestaţii cu decizie definitivă care au fost câștigate de PAH Sursa: Sondaj instituțional Q3D: Contestațiile privind certificatul de încadrare în grad de handicap (Secretariatul CEPAH), ianuarie-februarie 2021 (N=187 total contestații depuse, din care 51 câștigate de PAH). 444 Sondajul instituțional Q3D: Contestațiile privind certificatul de încadrare în grad de handicap (Secretariatul CEPAH), din 24 județe și două sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 216 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Concluziile capitolului 7 Asigurarea unei informări accesibile și echitabile este o condiție cheie pentru orice mecanism de redresare a plângerilor și contestare, fără de care nu poate crește accesul persoanelor cu dizabilități la justiție. În prezent, o informare detaliată cu privire la 1 modul în care se face o contestație, accesibilă tuturor persoanelor care contestă sau care vor să conteste certificatul, în conformitate cu CDPD (art. 9), nu este disponibilă în toate județele. Predictibilitatea demersului de contestare este redusă, iar informarea furnizată în cadrul DGASPC nu contribuie la creșterea predictibilității în cele mai multe cazuri, deși câteva comisii de evaluare au dezvoltat o bună practică de informare, consiliere și sprijin. Prin urmare, rudele, prietenii, vecinii, rețelele sociale și ONG- urile reprezintă sursele principale de informare și de suport pentru demersul de contestare a certificatului. Cele două măsuri pentru a îmbunătăți accesibilitatea și 2 echitatea informării cu privire la contestații, care au fost testate prin sondaj, sunt considerate de practicienii din sistem ca fiind oarecum „idei bune”, dar puțin realiste. O schimbare legislativă în actualele condiții, fără a crește resursele instituționale disponibile, nu ar face decât să crească stresul și nivelul de non-conformare la reglementări. Elaborarea unui Ghid („Cum să contești certificatul de încadrare în grad de handicap”) care să fie distribuit tuturor persoanelor cu dizabilități (alături de certificat) ar putea funcționa dacă acesta ar fi elaborat la nivel național și pus la dispoziția DGASPC-urilor din țară. Mecanismul de contestare a certificatului de încadrare în grad de handicap din România nu are încorporată o dimensiune de învățare continuă. Nu doar că persoanele cu dizabilități au la dispoziție doar calea legală de rezolvare a nemulțumirilor, dar instituțiile responsabile nu se implică nici măcar în identificarea principalelor lecții 3 și măsuri pentru îmbunătățirea mecanismelor și prevenirea nemulțumirilor. Din 2017 și până în prezent, nici unul dintre județele care au participat la cercetare nu a realizat o analiză riguroasă a motivelor contestațiilor. La nivelul opiniilor, cele mai frecvente trei surse de nemulțumire față de încadrarea în grad și tip de handicap țin de aprecierea: (1) gradului de handicap; (2) termenului de valabilitate a certificatului; și (3) scăderea în grad de la o evaluare la alta sau în cazul trecerii de la minori la adulți. Mecanismul de contestare a certificatului de încadrare în grad de handicap din România nu respectă principiul de transparență care trebuie să definească orice mecanism445 bun de redresare a plângerilor și contestațiilor. În condițiile modificării 4 procedurii de contestare a certificatelor de încadrare în grad de handicap, modificare introdusă prin OUG nr. 51/2017 privind modificarea Legii nr. 448/2006, Secretariatul Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap și Secretariatele CEPAH județene nu mai primesc şi înregistrează contestațiile formulate împotriva certificatelor. În plus, nici nu culeg date în baza cărora să asigure publicarea de 445 UNDP (2017: 2). Capitolul 7 I 217 statistici, studii de caz sau informații mai detaliate despre tratarea anumitor cazuri, aspect important pentru a demonstra legitimitatea mecanismului și a contribui la creșterea încrederii în eficiența acestuia. Datele colectate pentru acest raport arată că, în prezent, instanțele de contencios administrativ nu soluționează cu celeritate contestațiile împotriva certificatului de încadrare în grad și tip de handicap, contrar cerinței legale. Asistența juridică publică gratuită este disponibilă, dar este puțin cunoscută și foarte puțin utilizată. Demersul de contestare a certificatului de încadrare în grad de handicap este caracterizat de lipsa probațiunii uniformizate la nivelul instanțelor de judecată, cu privire la aspecte precum admisibilitatea excepției tardivității, a probei cu martori 5 sau cu experți independenți, declararea nepublică a ședinței de judecată, serviciu de suport pe perioada procesului, termene scurte de judecată sau motivarea judecătorului. Per ansamblu, procedurile judiciare sunt într-o mică măsură adaptate la nevoile specifice ale persoanelor cu dizabilități, în conformitate cu CDPD (art. 13). Persoanele cu dizabilități și ONG-urile își exprimă nemulțumirea sau chiar renunță la contestație din cauza procedurii greoaie și costurilor implicate. Deci, încă este necesară o metodologie clară și unitară pentru a facilita accesul la justiție al persoanelor nemulțumite de încadrarea în grad de handicap, pentru ca demersul de contestare să se desfășoare cu informarea corectă și tratarea persoanei cu demnitate și respect. Principalele două elemente pe care instanțele le rețin atunci când dau câștig de cauză reclamanților, persoane cu dizabilități, sunt (1) lipsa motivării soluției din certificatul de încadrare în grad și tip de handicap și (2) aspecte de procedură sau de interpretare a Ordinului nr. 762/1.992/2007 privind criteriile medico-psihosociale de încadrare în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare. Câștigul de cauză pentru persoanele cu dizabilități este stabilit, în general, ca urmare a situațiilor de nerespectare de către SECPAH/CEPAH a unor aspecte privind procedura de evaluare sau legat de acordarea dreptului la beneficii sau servicii (în special, asistent 6 personal) în funcție de circumstanțele și caracteristicile sociale (și nu doar medicale) ale cazului. Introducerea unui model tip de motivare a soluției de încadrare/ neîncadrare din certificatul de handicap, care să fie completată de CEPAH, este o măsură care ar putea fi realistă doar în unele județe, dar greu sau imposibil de realizat pentru majoritatea județelor, ținând cont că, în medie, membrii comisiilor de evaluare au circa 5 minute să decidă soluția per dosar. Așadar, pentru a eficientiza procesul de contestare, este necesară în primul rând eficientizarea procesului de încadrare în grad și tip de handicap. Cu resursele și aranjamentele instituționale existente la nivel de CEPAH, nu pare rezolvabilă problema fundamentării soluțiilor din certificatele de încadrare în grad și tip de handicap care să servească ca input pentru instanțele de judecată. În prezent, deciziile instanțelor referitoare la contestațiile împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap au un nivel ridicat de subiectivitate, din două motive principale agreate de toate părțile interesate implicate în demersul de contestare. În primul rând este lipsa unui sprijin, informațional sau de specialitate 7 pe tema dizabilității și a criteriilor medico-psihosociale, care să fie acordat la nivelul instanțelor. În al doilea rând, un alt motiv este lipsa instruirii pe aceste subiecte atât în rândul judecătorilor, cât și al avocaților. Totuși, îmbunătățirea demersului de contestare nu se poate realiza prin schimbări doar la nivelul tribunalelor de contencios administrativ, ci sunt necesare schimbări majore și la nivelul DGASPC și ANDPDCA. 218 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Astfel, toate părțile interesate subliniază necesitatea un compartiment dedicat, ar putea furniza servicii unui mecanism de redresare a plângerilor și de orientare și referire pentru asistența avocațială contestațiilor ca „factor de verificare” pentru gratuită, poate în baza unui protocol de colaborare SECPAH/CEPAH și cale alternativă pentru cu Baroul și cu ONG-urile, și ar putea pregăti persoanele cu dizabilități nemulțumite de pentru instanțe o listă a adaptărilor procedurale încadrare. DGASPC ar putea să joace un rol mai necesare fiecărei persoane, în baza datelor de la activ de la asigurarea unei informări corecte, dosar și prin interacțiune cu persoana în cauză complete și în timp util cu privire la demersul și familia sa. CEPAH-urile ar putea include un de contestare, la elaborarea unei motivări în membru cu pregătire juridică care să coopereze cu detaliu a soluției de încadrare/neîncadrare din serviciul juridic al DGASPC. Acest nou mecanism certificat, la suport pentru pregătirea cererii de de redresare nu trebuie să fie o întoarcere la situația contestare și consiliere a persoanei nemulțumite și anterioară anului 2017, cu o comisie unică la nivel familiei. Dezvoltarea unui mecanism de redresare național, fără resurse suficiente. De asemenea, a plângerilor și contestațiilor propriu-zis, care noul mecanism nu trebuie să împiedice cetățenii să respecte principiile de accesibilitate, echitate, să își urmărească drepturile și interesele pe orice predictibilitate, transparență și învățare continuă, ar altă cale (proceduri de drept administrativ sau alte putea reprezenta o modalitate de a veni în sprijinul mecanisme oficiale de soluționare a litigiilor), de persoanelor nemulțumite de încadrare și ar putea la nivel național sau local, și nici nu este destinat reduce numărul de contestații depuse în instanță. să înlocuiască sistemul judiciar sau alte forme de Iar, pentru persoanele nemulțumite care totuși ar recurs legal. depune contestația în instanță, DGASPC, printr- Capitolul 7 I 219 220 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 8. Tranziția tinerilor cu dizabilități la viața de adult446 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 EVALUARE ÎNTOCMIRE, ASPECTE INSTITUȚIONALE, INCLUSIV ÎN VEDEREA ÎNCADRAREA DEPUNERE ȘI PLANURI CONTESTAȚII ȘI TRANZIȚIA TINERILOR DE LA INFORMARE ÎNCADRĂRII ÎN ÎN GRAD DE ÎNREGISTRARE INDIVIDUALE PLÂNGERI EVALUAREA DIZABILITĂȚII PENTRU GRAD ȘI TIP DE HANDICAP DOSAR COPII LA EVALUAREA PENTRU ADULȚI HANDICAP 1 2 3 4 5 6 7 Reevaluare periodică EVALUARE ÎNROLARE MANAGEMENT Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor Unite cu privire la drepturile copilului ratificată cu Dizabilității, Copii și Adopții (ANDPDCA) este prin Legea nr. 18/1990 republicată și Convenția instituția responsabilă pentru elaborarea politicilor Națiunilor Unite privind Drepturile Persoanelor cu în domeniul protecției persoanelor cu dizabilități Dizabilități, ratificată prin Legea nr. 221/2010. (copiilor și adulților cu dizabilități). În ultimii Obiectivul principal al acestui capitol este de ani, copiii cu dizabilități au devenit unul dintre a prezenta principalele diferențe dintre procesele principalele grupuri țintă ale reformei sistemului de evaluare a gradului de handicap pentru copii de protecție specială a copiilor, reforme substanțiale și adulți, de a identifica blocajele în tranziția de fiind promovate în procesul și metodologia de la sistemul de protecție a copilului la sistemul evaluare a handicapului pentru copii. Legislația de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități. privind stabilirea gradului de handicap pentru copii Capitolul explorează, de asemenea, accesul și tineri se bazează pe Clasificarea Internațională a la servicii pentru persoanele cu dizabilități în Funcționării, Dizabilității și Sănătății, versiunea momentul tranziției de la copilărie la maturitate, pentru copii și tineri (CIF-CT),447 adoptată de OMS concentrându-se pe provocările cu care se confruntă în 2007, și, de asemenea, pe Convenția Națiunilor în prezent tinerii cu dizabilități. 446 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. 447 Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății, versiunea pentru copii și tineri (CIF-CT) este o clasificare aprobată de OMS «derivată» din Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF). https://www.who.int/ docs/default-source/classification/icf/whoficresolution2012icfcy.pdf?sfvrsn=2c8e5e9b_4 Capitolul 8 I 221 Legislația care reglementează determinarea handicapului la copii și tineri Handicapul la copii nu mai este evaluat pe baza modelului medical, ci pe baza modelului social și al drepturilor omului, precum și pe principiile fundamentale ale CIF. Viziunea biopsihosocială a CIF (adoptată de OMS în 2001) a fost preluată în legislație din 2002, proiectând evaluarea complexă a copiilor și întregul proces de management de caz și introducând criteriile psihosociale, care au fost inspirate de componenta de Activități și Participare. Ulterior, criteriile psihosociale au fost revizuite în două rânduri: în 2012, prin alinierea la CIF-CT și în 2016 prin introducerea factorilor de mediu. Spre deosebire de procesul de evaluare a persoanelor adulte, procesul de evaluare a copiilor se bazează pe principiile cheie ale CIF. Principalele acte normative care vizează stabilirea gradului de dizabilitate pentru copii sunt: • HG nr. 502/2017 privind organizarea și funcționarea Comisiei pentru protecția copilului • Ordinul nr. 1306/1883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare a copiilor cu dizabilități în grad de handicap și a modalităților de aplicare a acestora, cu modificările și completările ulterioare • Ordinul comun al Ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministrului Sănătății și Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice nr. 1985/1305/5805/2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale. 8.1. Informarea pentru pregătirea tranziției la viața de adult și întocmirea dosarului În România, odată ce un copil împlinește 18 ani, încadrarea în grad de handicap pe baza criteriilor este considerat adult din perspectiva Codului civil, folosite pentru copii, la încadrarea folosind criteriile a drepturilor copilului și a dizabilității. Chiar dacă pentru adulți. Datele actuale, inclusiv cele culese din punct de vedere legal schimbarea de statut de la pentru acest raport, indică faptul că tranziția către copil la adult are loc în ziua în care tânărul împlinește vârsta adultă a tinerilor cu dizabilități implică o 18 ani, în realitatea trecerea la viața de adult implică serie de provocări. Această tranziție este dificilă, o perioadă de tranziție la noul ciclu de viață deoarece procesul de determinare a dizabilității este marcată de schimbări majore, precum încheierea substanțial diferit pentru copii față de adulți. Deși școlii sau plecarea de acasă și începerea unei vieți există provocări personale semnificative, barierele independente.448 Pentru tinerii cu dizabilități, de mediu reprezintă adesea cele mai importante una dintre schimbările majore este trecerea de la provocări pentru tranziția tinerilor la viața de adult. 448 Art. 83 din Ord. 1985/1305/5805/2016, alin. 2, lit. b menționează ,,tranziția la viața de adult”. 222 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 49: Informarea tinerilor cu dizabilități cu privire la tranziția la viața de adult (%) DGASPC a pus la dispoziţia SECC toate resursele umane, materialele și mijloacele necesare pentru comunicarea cu 6 19 64 11 copiii/tinerii, în funcţie de tipul dizabilităţii (*) SECC - informarea tinerilor cu dizabilităţi, cu vârste de 16-26 8 6 25 61 ani, din sistemul de protecţie specială SECC - informarea tinerilor de 16-17 ani cu dizabilităţi care 58 8 6 28 trăiesc în familie SECC - informarea părinţilor tinerilor cu dizabilităţi 8 3 25 64 SPAS, în comunitate - informare pentru tinerii de 16-17 ani cu 18 61 21 dizabilităţi care trăiesc în familie și pentru părinţii acestora (**) 0 20 40 60 80 100 Non-răspuns Nu Da, în parte Da, în totalitate Sursa: Sondaj SPAS cu răspunsuri din 26 de județe ce corespund unui număr de 71 SPAS, ianuarie-februarie 2021. Studiu instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) și a copiilor (SECC, N=36), din 32 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Note: Vârsta tinerilor 16-17 ani se apreciază statistic până la împlinirea vârstei de 18 . (*) În conformitate cu Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016, art. 51 alin. (2). (**) Categoria non-răspuns include 11% dintre SPAS-urile din eșantion care nu au răspuns la întrebare și 7% care au declarat că nu există tineri de 16-17 ani cu dizabilități pe raza localității lor. În mod frecvent, tinerii nu dispun în comunitățile țară beneficiază de informare și pregătire pentru lor, din partea SPAS, de informații ușor accesibile și tranziția la viața de adult. Între cele 36 de județe cuprinzătoare cu privire la tranziția către viața de care au participat la studiul instituțional Q2A, adult; de menționat, nici nu există cerințe legislative doar circa 60% de SECC-uri furnizează acest tip de în această privință. Pentru tinerii de 16-17 ani cu informare pentru toți tinerii cu dizabilități și părinții dizabilități care trăiesc în familie și pentru părinții acestora, într-o lună tipică, în timp ce în jur de 25% acestora, doar 21% dintre SPAS-urile din eșantion dintre SECC-uri oferă astfel de serviciu doar pentru furnizează un tip special de informare cu privire o parte dintre tineri, indiferent dacă aceștia trăiesc la tranziția la viața de adult (Figura 49),449 iar în familie sau sunt separați de familie și trăiesc în majoritatea acestora sunt din orașe mari (cu peste sistemul de protecție specială. De asemenea, în 20 de mii de locuitori). Spre deosebire, în orașele două județe, șefii SECC au declarat că nu pun în mici și în comunitățile rurale acest tip de informare aplicare această prevedere. Mai mult, în contextul este aproape inexistentă.450 pandemiei de COVID-19 (în anul 2020), ponderea Pentru a pregăti tranziția copilului la viața SECC-urilor care au asigurat pregătirea pentru viața adultă, Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016 cuprinde de adult pentru toți tinerii cu dizabilități, cu vârste prevederi referitoare la informarea părinților și de 16-17 ani, a scăzut de la circa 60% la aproximativ a copiilor, ca parte a evaluării complexe efectuate 50%. Oricum, atât înainte de pandemia COVID-19, de către SECC, începând de la vârsta de 16 ani.451 cât și în timpul acesteia, aproape două treimi dintre În ceea ce privește aplicarea acestei prevederi, șefii SECC au raportat în chestionarele Q2A faptul Figura 49 arată că nu toți tinerii cu dizabilități din că au întâmpinat dificultăți în desfășurarea acestor 449 Din eșantionul de 71 de SPAS-uri, 61% raportează că nu furnizează o informare specială a tinerilor cu dizabilități din familie cu privire la tranziția la viața de adult, 7% susțin că pe raza localității nu au tineri de 16-17 ani cu dizabilități care trăiesc în familie, iar 11% nu au răspuns la întrebare. 450 Dintre cele 18 SPAS-uri din orașele mari din eșantion, 10 SPAS-uri (sau 55%) declară că oferă tinerilor cu dizabilități din familie un tip special de informare cu privire la tranziția la viața de adult. Spre deosebire, doar 5 SPAS-uri dintre cele 53 din orașe mici și comune (sau 10%) furnizează acest tip de serviciu. 451 De asemenea, planul de abilitare/reabilitare este schimbat în programul de abilitare, reabilitare și tranziție a copilului cu handicap la viața adultă. Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016, art 55 (4), art 65 (6) și Anexa 3. Capitolul 8 I 223 activități și pentru că DGASPC a pus la dispoziție Pentru tinerii cu dizabilități, trecerea la categoria de doar resurse umane și materiale insuficiente pentru adulți înseamnă schimbarea conținutului dosarului comunicarea cu copiii, în funcție de tipul dizabilității pentru încadrarea în grad de handicap, precum și (vezi și figura 49). nevoia de a obține documentele medicale necesare Informarea disponibilă pentru pregătirea la dosar de la un medic de specialitate pentru tranziției la viața de adult este foarte inegal adulți (în loc de un medic pediatru). Însă, în opinia distribuită pe cuprinsul țării, are un caracter specialiștilor din SECC, CPC, SECPAH și CEPAH, general și nu vine în mod real în sprijinul tinerilor aceste aspecte nu afectează negativ asigurarea cu dizabilități și familiilor acestora. Potrivit continuității serviciilor și viața copiilor cu dizabilități interviurilor cu persoane cu dizabilități, mulți au atunci când împlinesc 18 ani. Conform Figurii 50, și dat ocazional peste informațiile privind necesitatea alte aspecte, precum transferul dosarului de la copii de a depune o cerere pentru certificatul de handicap la adulți, calitatea documentelor de la dosar sau pentru persoanele adulte sau au aflat atunci când nivelul redus de informare și pregătire anticipativă au fost informați prin telefon că s-au oprit plățile a copiilor și familiilor, afectează negativ doar în beneficiilor.452 Astfel, în cadrul activităților de mică măsură tranziția copiilor cu dizabilități la informare:453 viața de adult (cu medii de maxim 5,3 pe o scală de la 1-deloc la 10-total). Demersul ce trebuie • Pentru aproape toți tinerii cu dizabilități, SECC urmat de copii și tineri de la diagnostic la obținerea informează părinții/ reprezentanții cu privire la certificatului este bine conturat în legislație, inclusiv faptul că la împlinirea vârstei de 18 ani de către numărul de vizite/drumuri ale copilului și ale copil vor trebui să solicite încadrarea în tip și familiei sale la SPAS/SECC pentru a primi gradul grad de handicap la un alt serviciu (SECPAH/ de handicap și numărul de documente necesare, CEPAH) care folosește criterii diferite atât pentru ambele fiind reduse la minimum, accentul fiind evaluare, cât și pentru acordarea de servicii. Între pus mai degrabă pe colaborarea interinstituțională cele 31 de SECC studiate, 19 SECC informează decât pe intensificarea/duplicarea eforturilor părinții/ reprezentanții tuturor tinerilor de 16- familiei. În plus, se oferă facilități pentru copiii 17 ani evaluați anual. Există însă și județe în nedeplasabili și pentru cei care provin din familii cu care doar o parte dintre părinții/reprezentanții venituri mici, astfel încât copiii să poată beneficia tinerilor primesc aceste informații. Prin urmare, de evaluarea complexă care, în cele din urmă, le în unele județe ponderea tinerilor cu părinți/ asigură drepturile în temeiul legii. reprezentanți informați scade, spre exemplu, la Modificările recente ale reglementărilor și 85% (în AG), 73% (în BV), 46% (în VL) sau chiar procedurilor în contextul pandemiei de COVID-19 6% (in SV) dintre toți tinerii de 16-17 ani evaluați au simplificat demersul de obținere a certificatului de SECC de-a lungul unui an. pentru copii. La începutul anului 2021, în cadrul • În mod similar, SECC informează nu doar părinții/ sondajelor de opinie, specialiștii din majoritatea reprezentanții, ci și majoritatea tinerilor cu județelor arătau că, în cazul copiilor, în prezent, dizabilități, de 16-17 ani, că la împlinirea vârstei este suficient un singur drum/vizită la DGASPC de 18 ani vor trebui să solicite încadrarea în tip pentru a obține certificatul, așa cum arată citatul și grad de handicap la serviciul pentru persoane 8.1 (ceea ce este concordant și cu opiniile din Figura adulte (SECPAH/CEPAH) care folosește 50). Totuși, citatele 8.2 arată că punerea în aplicare criterii diferite atât pentru evaluare, cât și a noilor reglementări este inegală la nivel național, pentru acordarea de servicii. Ponderea tinerilor demersul fiind simplificat, dar nu pentru toți copiii. informații variază, de asemenea, între un minim de circa 5% (în SV) și un maxim de 100% (în 20 județe). 452 Înainte de aprobarea pachetului legislativ în decembrie 2016, aceasta informare nu era obligatorie. 453 Datele din următoarele paragrafe au fost raportate de șefii SECC din 28 județe și 3 sectoare ale municipiului București, cu privire la anii 2019 și 2020. Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a gradului de handicap pentru adulți (SECPAH) și copii (SECC), ianuarie-februarie 2021. 224 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 50: Măsura în care diverse aspecte afectează negativ asigurarea continuității serviciilor și viața copiilor cu dizabilități și a familiilor lor, pe o scală de la 1-deloc la 10-total, conform opiniilor practicienilor 10.0 9.0 8.0 7.0 6.0 5.3 5.1 5.0 4.9 4.8 4.7 4.7 4.5 4.6 4.1 4.0 3.9 4.0 3.7 3.5 3.7 3.6 2.9 3.0 3.1 3.0 2.3 2.2 2.0 1.0 a. Trecerea de la b. Transferul dosarului/ c. Calitatea d. Nivelul redus de e. Nevoia de a f. Un solicitant trebuie medicul de specialitate documentelor (în documentelor informare și pregătire obține documente să facă cel puţin trei pediatrică la medicul copie) de la SECC la (completitudine, anticipativă a copiilor suplimentare la prima drumuri la DGASPC de specialitate pentru SECPAH acurateţe, actualizare și familiilor pentru evaluare la adulţi prin pentru: depunerea adulți etc.) transmise de la navigarea cu succes a comparaţie cu ultima dosarului, prezentarea SECC la SECPAH procesului de tranziţie evaluare de la copii (*) la SECPAH/SECC pentru evaluare, prezentare Copii și tineri pănă la 18 ani: Evaluarea complexă - SECC la CEPAH/CPC și ridicarea certificatului Copii și tineri până la 18 ani: Încadrarea în grad de handicap - CPC de încadrare în grad de Adulţi 18 ani și peste: Evaluarea complexă - SECPAH handicap? (**) Adulţi 18 ani și peste: Încadrarea în grad de handicap - CEPAH Surse: (1) Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=185) și a copiilor (SECC, N=165), din 39 județe și 6 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021; (2) Sondajul de opinie Q3B: Practici și experiențe ale membrilor comisiilor de evaluare pentru încadrarea persoanelor adulte în grad și tip de handicap (CEPAH, N=46) și a copiilor (CPC, N=26), din 24 de județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Notă: Graficul prezintă valorile medii pe o scală de la 1-deloc la 10-total pentru fiecare aspect și categorie de specialiști. (*) Cerințele de întocmire a dosarului nu sunt armonizate, la adulți fiind necesare în plus față de copii: ancheta socială de la SPAS, evaluare psihologică - document cu valabilitate de doar 3 luni, adeverință de venit de la primărie sau adeverință de elev. (**) Afirmație extrasă din Analiză națională de etapă a situației abilitării / reabilitării persoanei cu tulburări din spectrul autist (copil și adult), în vederea elaborării Planului Național pentru Autism 2020-2024 (SGG, oct. 2019). „Informații legate de actele necesare la dosar se găsesc pe site-ul DGASPC și la primăria de 8.1 domiciliu care are responsabilitatea de a susține familia în completarea dosarului, precum și numărul de contact de la DGASPC unde pot suna zilnic între 7.30 și 16 pentru informații legate de completarea dosarului. La data depunerii dosarului (la DGASPC/SECC) are loc și evaluarea complexă a copilului, în aceeași zi. Prezentarea la CPC are loc doar în cazuri speciale, în caz de schimbare de grad, dacă solicitantul dorește să-și exprime părerea sau nemulțumirea. În cazul în care dosarul este incomplet, începând din martie 2020, solicitantul poate trimite actele în completare prin e-mailul SECC. Evaluările au loc online și doar cazurile noi (care aplică prima dată pentru obținerea certificatului) vin personal pentru depunerea dosarului. Hotărârile de încadrare se trimit prin poștă, pentru cazurile de handicap accentuat, mediu și ușor”. (Specialist SECC, citat dintr-un chestionar Q2B) Capitolul 8 I 225 „Aparținătorul se prezintă cu actele medicale pentru a solicita informații privind încadrarea 8.2 în grad de handicap. Odată obținute aceste informații, merge la SPAS și înaintează demersurile privind obținerea anchetei sociale. Apoi, merge la medici pentru a obținute toate actele de care are nevoie. Cu aceste documente, se prezintă la sediul DGASPC pentru a depune dosarul”. […] „Apoi, este necesară verificarea fizică a actelor și, mai ales, oferirea de informații suplimentare în cazul în care actele sunt întocmite greșit sau sunt incomplete. Prezentarea copilului la sediul SECC este necesară, fiind mai utilă specialiștilor SECC în cadrul evaluării decât evaluarea online în mediul său de viață”. […] „Și apoi nu toți aparținătorii au acces la Internet. Este nevoie de prezența copilului și a părinților/reprezentantului acestuia la SECC pentru evaluare. Apoi, trebuie să vină la ridicarea certificatului și depunerea lui la serviciul de facilități, ca să obțină beneficiile”. (Specialiști SECC, citate din chestionare Q2B) Potrivit interviurilor cu tineri de 18-26 ani cu dizabilități și familiile lor, iar informațiile despre dizabilități și reprezentanții acestora, pregătirea acest proces adesea nu sunt clare. Mai multe detalii unui nou dosar de evaluare este considerată referitoare la dificultățile întâmpinate de tineri consumatoare de mult timp și ineficientă, mai în obținerea documentelor medicale, întocmirea ales când au aplicat prima oară pentru încadrarea și înregistrarea dosarului, precum și barierele de în grad de handicap ca adulți. În plus, aceștia au acces la încadrarea în grad de handicap se găsesc subliniat că procesul este stresant pentru tinerii cu în capitolul 3. 8.2. Evaluarea complexă a tinerilor cu dizabilități comparativ cu cea pentru adulți Există o lipsă de date dezagregate pe grupe de ani doar în cele 31 de județe participante la studiul vârstă despre dizabilitate în România, în special instituțional Q2A. Deci, la nivelul tuturor celor 47 pentru grupa de vârstă 18-26 de ani, așa cum este de SECC-uri din țară, numărul total de tineri cu descris în detaliu în capitolul 9. Aceasta contribuie dizabilități cu vârste de 16-17 ani, cel mai probabil, la o impresie eronată că tinerii cu dizabilități care fac depășește 5.500 pe an. Diferențele între județe trecerea la viața de adult reprezintă un „grup foarte sunt marcante, variind între în jur de 30 și peste mic”.454 Drept urmare, factorii de decizie politică și 300 de tineri pe județ. Printre acești tineri, fetele specialiștii sunt mai dispuși să lase deoparte tranziția reprezintă mai puțin de 45%, în medie, cu variații de la copilărie la maturitate, mai ales că legislația semnificative atât de la un județ la altul, cât și de la existentă se referă doar la tinerii de 16-17 ani,455 la un an la altul. Majoritatea acestor tineri trăiesc în nivel de SECC. Mai mult, în studiul instituțional familie, 84%, în medie, în timp ce 16% sunt separați Q2A,456 un singur șef SECC a declarat că dispune de de familie și provin din sistemul de protecție o procedură aprobată specifică privind activitățile specială. Și în această privință sunt înregistrate desfășurate cu tinerii și părinții în vederea tranziției discrepanțe considerabile între județe. Ponderea la viața de adult. Celelalte SECC din eșantion ca și tinerilor cu dizabilități de 16-17 ani care trăiesc în SECPAH-urile nu au dezvoltat vreo procedură în familie ia valori la nivel de județ între un minim de acest sens. aproximativ 70% și peste 95% din total. La nivelul unui an,457 sunt înregistrați la SECC, Evaluarea dizabilității pentru copii/tineri în total, circa 3.800 de tineri cu dizabilități de 16-17 are caracteristici comune cu evaluarea pentru 454 De altfel, și Figura 2c din secțiunea 1.3 arată că în statisticile naționale, categoria de vârstă de 18-19 ani este disproporționat de mică prin comparație cu toate celelalte grupe de vârstă (spre exemplu, circa jumătate din grupa de vârstă de 15-17 ani și sub 40% din cea de 20-24 ani). 455 Vârsta tinerilor 16-17 ani se apreciază statistic până la împlinirea vârstei de 18 ani. 456 Studiu instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) și a copiilor (SECC), din 32 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 457 Datele din acest paragraf au fost raportate de șefii SECC din 28 județe și 3 sectoare ale municipiului București, cu privire la anii 2019 și 2020. Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a gradului de handicap pentru adulți (SECPAH) și copii (SECC), ianuarie-februarie 2021. 226 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII adulți. Evaluarea complexă a copiilor/tinerilor de handicap. Criteriile biopsihosociale pentru copii se realizează în două etape. Prima este o evaluare sunt de două tipuri: medicale/medico-psihologice multidisciplinară efectuată de medici și psihologi, și sociale/psihosociale. În baza principiilor asistenți sociali și specialiști din domeniul educației CIF, aplicarea criteriilor medicale evaluează din afara SECC. În această etapă, părinții/ deficiențele/afectările funcționale și calificatorul reprezentanții pot să aleagă specialiștii pe care îi corespunzător, iar aplicarea criteriilor psihosociale consideră cei mai buni pentru copilul lor, ceea ce evaluează limitarea activității și restricțiile privind este un drept fundamental al copilului. A doua participarea copilului și calificatorul aferent. Spre evaluare este realizată de specialiștii serviciului deosebire, evaluarea complexă pentru adulți se de evaluare complexă (SECC), care aplică criteriile bazează preponderent pe criteriile medicale, cu o biopsihosociale și formulează propunerea pentru pondere importantă acordată evaluării psihologice încadrare și recomandările, și de Comisia de în cazul unor afecțiuni, în timp ce evaluarea socială Protecție a Copilului (CPC) care stabilește gradul este utilizată în situația stabilirii nevoii de asistent de handicap. În general, echipa SECC îl vede pe personal. În consecință, rezultatele evaluării pot fi solicitant în persoană când efectuează evaluarea. substanțial diferite pentru adulți în comparație cu Deși procesul este în general asemănător pentru copiii, astfel încât aceeași persoană, la împlinirea copii/tineri și persoane adulte, evaluările pot vârstei de 18 ani, poate obține seturi foarte diferite să difere în mod semnificativ în ceea ce privește de servicii, ceea ce semnifică lipsa unei continuități modul în care se realizează încadrarea în grad și tip în asigurarea serviciilor și a măsurilor de protecție. Schema 7: Evaluarea gradului de handicap - Copii și Adulți Copii Adulți Criteriile utilizate pentru evaluare Viziunea biopsihosocială: Șase domenii obligatorii de introducerea criteriilor evaluare, dar decizia este psihosociale în 2012, prin luată aproape în întregime pe alinierea la CIF-CT și în 2016 baza criteriilor medicale prin introducerea factorilor de mediu. Prima este o evaluare pluridisciplinară efectuată de Da Da profesioniști din domeniul sănătății/social, iar a doua etapă are loc în cadrul serviciului de evaluare complexă (SECC/SECPAH) la nivelul DGASPC. Evaluarea în persoană. Este solicitantul văzut de serviciul Da* Da* de evaluare (SECC și SECPAH)? Criterii medicale. Criteriile medicale și rezultatele evaluării Da, dar, în unele cazuri Da, pentru aceeși boală medicale sunt în general identice pentru adulți și copii? pentru aceeași boală se se determină același grad pot determina grade de de handicap, pentru că handicap diferite, dacă factorii sociali nu sunt factorii sociali sunt diferiți. luati in considerare pentru determinarea gradului. Medical vs. Social (funcțional) Atât factorii medicali, cât și Evaluarea complexă include cei psihosociali (funcționali) atât factori medicali, cât sunt luați în considerare și și sociali, dar criteriile utilizați în recomandare. medicale joacă un rol vital în determinare. CIF. Criteriile sociale și psihosociale sunt corelate cu Da. Criteriile sociale și Factorii medicali definesc codurile CIF/CIF-CT pentru ca specialiștii să aibă o psihosociale sunt corelate evaluarea. Principiile CIF nu înțelegere comună a acestora. cu codurile CIF-CT, inclusiv sunt utilizate. barierele de mediu și de atitudine obținute prin evaluare socială. Standardizarea. Formularul standardizat de evaluare este Da Nu utilizat pentru examenul non-medical. Capitolul 8 I 227 Copii Adulți Algoritm de decizie. Un algoritm simplu, care nu lasă loc Da Da pentru interpretare. Două persoane cu o anumită afecțiune ar putea obține Da, deoarece factorii Nu grade de handicap diferite. funcționali joacă un rol. Formare CIF. Formarea CIF este realizată pentru toți Da Nu specialiștii. Decizia. Cum se face recomandarea de evaluare a Decizia comună a medicilor În teorie, decizia comună, gradului de handicap? și a altor specialiști. dar elementul medical este esențial. Managementul cazurilor. Principiile CIF guvernează Da Nu managementul cazurilor Plan de servicii. Evaluarea complexă se efectuează nu Da, întotdeauna (PAR) Da, în unele cazuri (PIRIS se numai pentru a determina gradul de handicap, ci și întocmește întotdeauna, dar pentru a planifica beneficiile. PIS doar în unele cazuri)** Sursa: Compilația autorilor. Notă: * Pe perioada pandemiei de COVID-19, interacțiunile cu solicitanții s-au redus semnificativ, ca efect al măsurilor de prevenire și combatere a efectelor pandemiei. ** Vezi capitolul 6. Evaluările medicale pentru adulți și copii se bazează concepute având în vedere principiile CIF-CT.458 pe criterii asemănătoare, care folosesc aproximativ Partea funcțională a evaluării are în vedere aceeași listă de afecțiuni ce sunt însă structurate și barierele legate de factorii de mediu și atitudini, aplicate în mod diferit, ceea ce duce la diferențe identificate prin evaluarea socială. Evaluarea în evaluare. Analiza criteriilor medicale pentru utilizează calificatori pentru a lua în considerare adulți, prezentată în detaliu în capitolul 4, arată că factorii funcționali. Criteriile psihosociale acestea sunt, în general, robuste în ceea ce privește evaluează performanța copilului – așa cum este încadrările medicale, dar gradul de handicap este definită de CIF – subliniind abilitatea copilului definit inconsecvent și discutabil. Situația este de a face față și de a interacționa cu mediul său. similară în ceea ce privește criteriile medicale pentru • Deși criteriile medicale se raportează la evaluarea dizabilității la copii. Acestea, alături aproximativ aceeași listă de afecțiuni, în cazul de criteriile medico-psihologice, sunt avizate de copiilor, sunt stabilite norme de aplicare clare, comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății astfel încât absența unei boli pe lista de criterii să și sunt corelate și au aceleași valori de măsurare cu nu constituie un motiv de neincludere dacă, prin criteriile pentru adulți, în cazul afecțiunilor medicale impactul său asupra organismului se înscrie care sunt comune. Atât pentru adulți, cât și pentru între deficiențele/afectările funcționale descrise copii/tineri, pot fi solicitate investigații paraclinice la criterii. În schimb, normele de aplicare sau referate medicale/psihologice suplimentare, în utilizate în evaluarea adulților sunt încă neclare faza de evaluare complexă, în situațiile în care se și nestandardizate, ceea ce lasă loc la interpretări constată neconcordanțe între documentele de la ce pot duce la decizii discreționare. dosar sau în timpul interviului. • Evaluarea funcțională a adulților nu se bazează Un rezumat detaliat al diferențelor în evaluarea pe proceduri standardizate și instrumente gradului de handicap între copii și adulți este unificate.459 Spre deosebire de procesul de prezentat în Schema 7. Principalele diferențe ar evaluare a adulților, evaluarea gradului de putea fi rezumate după cum urmează: handicap la copii se realizează pe baza unor • Spre deosebire de evaluările adulților, criteriile instrumente standardizate bine articulate. În sociale și psihosociale pentru copii sunt evaluarea copiilor, procedura și instrumentele 458 Este important să subliniem faptul că evaluarea criteriilor utilizate pentru copii depășește domeniul de aplicare al acestui raport. Analiza prezentată aici presupune că evaluarea copiilor utilizează principiile CIF pe baza evaluării expertului ministerului. 459 Acest rezultat al echipei de cercetare (vezi și capitolul 4) este susținut și de specialiștii SECPAH care în cadrul sondajului de opinie Q2B au fost de acord cu afirmația „Deși există un model de completare al Raportului de evaluare complexă, precum și instrucțiuni de asigurare al unui mod de lucru unitar la nivel național, în prezent nu există instrumente de evaluare care să poată fi utilizate pe cele șase paliere de evaluare complexă: social, medical, psihologic, vocațional, educațional, evaluarea abilităților și a nivelului de integrare socială” într-o măsură egală cu un scor mediu de 6,7, pe o scală de la 1-deloc la 10-total. Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=186), din 39 județe și 6 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 228 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII standardizate iau în considerare aspectele CPC) din anul 2017.462 Deci, metodologia de stabilire medicale și funcționale. Disponibilitatea a tipului de handicap este mai clar definită pentru procedurii și a instrumentelor standardizate copii prin comparație cu cea pentru adulți. Însă este un concept important preluat din CIF-CT. necesită unele completări, subliniază specialiștii Evaluarea se bazează pe documentele din prima SECC, cum ar fi codarea bolilor rare, afectarea etapă (multidisciplinară), inclusiv pe rezultatele neurologică fără deficiență motrică, precum și analizelor de laborator și ale investigațiilor toate afecțiunile asociate întârzierii mentale care se paraclinice, precum și pe interviurile cu copiii încadrează în tip de handicap asociat, neputând să și părinții/reprezentanții legali ai acestora. reiasă care este afectarea cea mai gravă. Formularele sunt standardizate și au perioada Pentru a formula propunerea de handicap, de valabilitate prevăzută de lege. calificatorii sunt corelați, în concordanță cu un • Copiii cu același diagnostic medical ca adulții algoritm care a fost revizuit în 2016, pe baza a peste pot avea grade de handicap diferite decât 15 ani de experiență, de către specialiștii ANDPDCA aceștia. Boala nu constituie deficiență/afectare și SECC. Este important de reținut că algoritmul funcțională, nici handicap, cu puținele excepții permite determinarea gradului de handicap în baza stabilite de comisiile medicale, cum ar fi diabetul, aspectelor psihosociale ale vieții copilului. Astfel, în sindromul Down. Copiii sunt evaluați holistic cazul în care limitarea activității și restricțiile privind și individual; prin urmare, copiii cu același participarea copilului au o calificare mai mare decât diagnostic medical pot avea grade de handicap cea a deficienței/afectării funcționale, atunci gradul diferite. În același timp, în dinamică, același copil de handicap va fi mai mare decât dacă ar fi evaluat poate avea un alt grad de handicap în funcție de doar pe baza deficienței/afectării funcționale, progrese sau regrese. Cazurile nerecuperabile adică prin aplicarea exclusivă a criteriilor medicale. nu sunt recunoscute la copii, deoarece copiii au Singurul punct slab al algoritmului, evidențiat un potențial de recuperare/reabilitare mai mare de unii specialiști SECC în cadrul sondajului de decât adulții. Numai în cazul îngrijirii paliative opinie Q2B, se referă la faptul că „deși există grila se acordă un certificat de încadrare valabil până cu itemii din CIF pentru determinarea limitărilor la 18 ani, termenul de valabilitate tipic la copii/ de activitate, notarea acestor itemi cu un calificator tineri fiind de 1-2 ani. între 1 și 4 se face mai degrabă subiectiv, pentru că nu există un instrument specific care să determine Specialiștii SECPAH au raportat în mai mare stabilirea acestor calificatori”.463 măsură decât specialiștii SECC că tipurile de În concluzie, pentru copii, evaluarea complexă handicap nu sunt clar definite și există dificultăți este aliniată la CIF și respectă o abordare modernă în ceea ce privește aprecierea și raportarea acestora de evaluare a dizabilității, chiar dacă ar putea la ANDPDCA: „Nefiind clar definite, tipurile de beneficia de unele îmbunătățiri. Spre deosebire, handicap sunt interpretate și consemnate după pentru adulți, încadrarea în grad de handicap a cum înțelege fiecare specialist, motiv pentru care rămas predominant medicală, deși evaluarea se nu se poate realiza o raportare corectă, așa cum face în baza criteriilor medico-psihosociale, rezultat solicită ANDPDCA”.460 De altfel, ANPDCA461 a pus confirmat și de opiniile specialiștilor SECPAH și definițiile tipurilor de handicap la dispoziția SECC- SECC (vezi și capitolul 4).464 urilor încă din cadrul sesiunilor de formare (SECC și 460 Citat și date din Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=187) și a copiilor (SECC, N=143), din 39 județe și 6 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 461 Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție – instituție preluată de actuala ANDPDCA, prin OUG nr. 68/2019. 462 Definițiile tipurilor de handicap pentru copii sunt orientative, pentru că nu sunt prevăzute de legislație. 463 Specialist SECC, citat dintr-un chestionar Q2B. 464 Pe o scală de la 1-deloc la 10-total, specialiștii SECPAH au acordat un scor mediu mai mare de 8 față de un scor mediu de doar 4 acordat de specialiștii SECC cu privire la măsura în care sunt de acord cu afirmația „încadrarea în grad (și tip pentru 18+) de handicap a rămas predominant medicală, deși evaluarea se face în baza criteriilor medico-psihosociale”. Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=192) și a copiilor (SECC, N=83), din 39 județe și 6 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 8 I 229 8.3. Determinarea dizabilității la tineri Procesul de determinare a dizabilității este diferit gradul grav la împlinirea vârstei de 18 ani, chiar și pentru copii față de adulți. O comparație între pentru criterii medicale identice la copii și adulți. rezultatele determinării realizate de CEPAH și CPC În cea mai mare parte a județelor (dar nu în toate), pentru câteva exemple de cazuri sunt prezentate în concluziile CPC și CEPAH sunt similare în cazurile Figura 51. Astfel, conform președinților comisiilor de deficiență funcțională severă (conform criteriilor de evaluare în cadrul studiului instituțional Q3A, medicale) și restricții de participare complete pentru cazurile de copii în care CPC apreciază (conform criteriilor psihosociale). În aceste cazuri, deficiență/afectare funcțională completă, prin atât CPC cât și CEPAH vor acorda, cel mai probabil, aplicarea criteriilor medicale, adică un grad grav un grad grav de handicap, în majoritatea județelor de handicap, CEPAH nu neapărat va menține studiate (15 din 24 CEPAH, respectiv 5 din 6 CPC). Figura 51: Exemple de cazuri și cele mai probabile soluții: comparație între comisiile de evaluare pentru copii (CPC) și adulți (CEPAH) (număr răspunsuri ale președinților CEPAH/CPC) 18.0 18.0 15.0 14.0 10.0 8.0 5.0 4.0 4.0 3.0 3.0 3.0 2.0 1.0 1.0 0.0 Da (cel Nu (cel Da (cel Nu (cel NR Grav Accentuat NR Grav Accentuat NR Accentuat NR Grav Nu Da mai mai mai mai des) des) des) des) CEPAH CPC CEPAH CPC CEPAH CPC CEPAH În cazul gradului grav la copil care are În cazul în care deficienţa/ afectare funcţională este severă În cazul gradului grav pentru diabet I Au existat plângeri apreciat deficienţă/ afectare funcţională (prin aplicarea criteriilor medicale) și restricţiile de participare (indiferent de stadiu și complicaţii), cel (indiferent dacă completă (prin aplicarea criteriilor sunt complete (prin aplicarea criteriilor psihosociale), cel mai mai probabil, gradul va fi...? au fost depuse medicale), iar criteriile medicale sunt probabil, gradul va fi...? contestaţii sau identice la copii și adulţi, se menţine nu) cu privire la gradul grav și de către CEPAH? situații precum cele anterioare, primite în cazuri ale unor solicitanţi tineri de 18-26 ani? Sursa: Studiu instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (CEPAH, N=24) și a copiilor (CPC, N=6), din 22 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Note: NR = Non-răspuns. Suma barelor corespunzătoare CEPAH trebuie să fie egală cu N=24. Dacă suma este mai mică, cazurile lipsă sunt non-răspunsuri din partea președinților CEPAH. Spre deosebire, diferențele de determinare rezultatele încadrării în grad de handicap efectuate dintre CEPAH și CPC pot fi substanțiale pentru de CPC, pentru copii, și de CEPAH, pentru adulți. cazurile de diabet zaharat de tip I, în care pentru Iar aceste diferențe sunt cauzate în principal de copii se acordă de obicei un grad grav, în timp ce faptul că evaluarea adulților în vederea încadrării în majoritatea președinților CEPAH declară că, cel grad de handicap se realizează în baza unor criterii mai probabil, vor acorda doar un grad de handicap mai restrictive decât la copii, conform specialiștilor accentuat pentru adulți (14 dintre cele 24 CEPAH SECPAH și SECC.465 Prin urmare, în majoritatea studiate). Deci, există diferențe semnificative între județelor studiate (18 din 24) se înregistrează 465 Pe o scală de la 1-deloc la 10-total, specialiștii SECPAH și SECC au răspuns că sunt de acord cu afirmația „membrii comisiei de 230 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII plângeri (indiferent dacă au fost sau nu depuse dat fiind nivelul mai degrabă scăzut de cunoașterea contestații) cu privire la aceste discrepanțe (Figura a criteriilor celeilalte comisii. 51), fapt ce arată că această problemă are un impact Fragmentarea între sistemul pentru copii și important asupra unui anumit procent de tineri cu cel pentru adulți alături de slaba integrare de la dizabilități la momentul tranziției la viața de adult. nivelul cunoștințelor sunt acompaniate de o foarte Colaborarea dintre CEPAH și CPC ar putea fi slabă cooperare între cele două comisii. Dintre cele îmbunătățită în mod semnificativ. Lipsa cooperării 22 județe și 2 sectoare ale municipiului București și a înțelegerii reciproce a muncii depuse poate avea incluse în studiul instituțional Q3A, președinții un impact negativ asupra tinerilor cu dizabilități. CEPAH și CPC dintr-un singur județ au raportat După cum arată Figura 52, CEPAH și CPC consideră că cele două comisii organizează ședințe comune că știu bine criteriile pe care le folosesc pentru de consultare și schimb de experiență, cu privire la încadrarea în grad de handicap, însă cunoștințele unele spețe sau pe alte teme.466 Și chiar și în acest caz, privind criteriile de evaluare ale omologilor lor sunt întâlnirile CEPAH – CPC au loc doar uneori, când limitate. Astfel, pe o scală de 1 la 10, scorul mediu al se poate. Cu alte cuvinte, în nici un județ, cele două evaluării cunoștințelor este mai mare de 8 cu privire comisii nu au dezvoltat un tipar de cooperare bazat la propriile criterii, în timp ce pentru cunoștințele pe întâlniri organizate cu regularitate, în cadrul despre omologi este 6,4 pentru CPC și numai 4,9 cărora să discute și să găsească soluții comune pentru CEPAH. În consens, membrii CEPAH și CPC pentru a simplifica și a face mai lină tranziția consideră că există diferențe semnificative în ceea ce tinerilor cu dizabilități la viața de adult. Aceste privește criteriile de încadrare pentru copii și adulți, constatări au fost confirmate și de interviurile cu dar aceasta este mai degrabă o opinie subiectivă, specialiști în evaluare și cu persoane cu dizabilități. Figura 52: Nivelul de cunoaștere a criteriilor de încadrare în grad de handicap, așa cum este autoevaluat de către membrii CEPAH și CPC (valori medii pe o scală de la 1-deloc la 10-total) Per total, cât de mult diferă criteriile de încadrare pentru copii 6.3 și pentru adulţi? 6.3 Cât de bine cunoașteţi criteriile de încadrare în grad de 8.0 handicap pentru copii? 4.9 Cât de bine cunoașteţi criteriile de încadrare în grad și tip de 6.4 handicap pentru adulţi? 8.8 0 2 4 6 8 10 CPC CEPAH Sursa: Sondaj de opinie Q3B: Practici și experiențe ale membrilor comisiilor de evaluare pentru încadrarea persoanelor adulte în grad și tip de handicap (CEPAH, N=46) și a copiilor (CPC, N=30), din 24 de județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. evaluare pentru adulți (CEPAH) au criterii mai restrictive de încadrare în grad de handicap decât la copii” într-o măsură egală cu scoruri medii în jur de 7. Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=184) și a copiilor (SECC, N=61), din 39 județe și 6 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 466 Acesta este județul Argeș. Capitolul 8 I 231 8.4. Măsurile de sprijin pentru tranziția tinerilor cu dizabilități la viața de adult Trecerea la maturitate este un proces problematic caz. De asemenea, nu este clar specificat cine este pentru tinerii cu dizabilități. Cu toate acestea, responsabil pentru furnizarea de informații, sprijin, în România lipsește o procedură clară și o bună sau pregătirea copilului pentru tranziția de la planificare a tranziției la viața de adult, în special copilărie la maturitate, doar că managerul de caz ar după 18 de ani. Primele dispoziții legale referitoare trebui să includă aceste măsuri în cadrul planului la această tranziție au apărut în Legea nr. 448/2006 de abilitare-reabilitare. Întrucât măsurile sunt foarte (art. 30) privind protecția și promovarea drepturilor largi și nu sunt concrete, procesul de tranziție nu este persoanelor cu handicap. Deși aceste dispoziții sprijinit de autorități și, în majoritatea cazurilor, este aveau în vedere „asigurarea corelării serviciilor abrupt și perturbator pentru tinerii cu dizabilități și din sistemul de protecție a copilului cu handicap familiile lor. cu serviciile din sistemul de protecție a persoanelor Măsurile prevăzute în legislație nu sunt aplicate adulte cu handicap”, majoritatea măsurilor de pe deplin și nici pentru toți tinerii cu dizabilități. sprijin prevăzute erau aplicabile pentru toți tinerii Pentru a argumenta acest rezultat prezentăm cu dizabilități și nu doar pentru cei separați de principalele constatări ale cercetării de teren, familie și aflați în sistemul de protecție. organizate în ordinea măsurilor specifice prevăzute Oricum, mai recent, a fost emis Ordinul Comun în Legea nr. 448/2006 (art. 30) ca fiind obligația nr. 1985/1305/5805/2016467 care cuprinde printre autorităților responsabile ale administrației publice: alte măsuri de intervenție integrată și o serie de a. Să planifice și să asigure tranziția tânărului cu prevederi pentru îmbunătățirea planificării tranziției handicap din sistemul de protecție a copilului la viața de adult (alături de alte tipuri de tranziții). în sistemul de protecție a persoanei adulte Astfel, conform art. 65 (1), măsurile de sprijin cu handicap, în baza nevoilor individuale pentru pregătirea şi adaptarea copilului în diferitele identificate ale acestuia. Pentru tinerii cu etape de tranziție se includ în planul de abilitare- dizabilități din sistemul de protecție specială reabilitare (sau planul de servicii individualizat), a copilului (separați de familie), managerii de în funcție de tipul tranziției. Mai multe detalii caz planifică și asigură tranziția la sistemul de privind măsurile de sprijin pentru tranziție ce pot protecție a persoanelor adulte cu handicap. fi cuprinse în planul de abilitare-reabilitare (PAR) sunt oferite în Anexa 8. Pentru tinerii cu dizabilități Însă, pentru tinerii cu dizabilități din familie: cu vârste de 16 ani și peste, obiectivul PAR include • La nivel național, pentru doar 2-3% dintre tinerii și tranziția la viața adultă, iar numele planului se de 16-17 ani evaluați de-a lungul unui an, SECC modifică în plan de abilitare-reabilitare și tranziție a obținut din partea părinților/ reprezentanților a copilului cu dizabilități la viața de adult. În o declarație de intenție (în scris) cu privire la afară de prevederile din Legea nr. 448/2006 și din planurile familiei de a continua cu solicitarea Ordinul Comun nr. 1985/1305/5805/2016, nu sunt încadrării ca adult cu handicap. În fapt, doar prevăzute alte măsuri pentru a asigura tranziția cu două SECC (din VL și IL) au dezvoltat o astfel de succes la viața adultă a tinerilor cu dizabilități de practică. Deși nu există o cerință legală în acest peste 18 de ani. sens, practica este utilă pentru a ajuta tinerii/ Legislația existentă nu oferă orientări clare cu părinții/reprezentanții să conștientizeze și să se privire la modul în care ar trebui să se realizeze organizeze în vederea tranziției, dar și SECC și tranziția. Multe dispoziții sunt generale și nu SECPAH pentru a planifica activitățile asociate clarifică procesul sau responsabilitățile, deși pregătirii și trecerii acestor cohorte de tineri de măsurile de sprijin pentru tinerii cu dizabilități ar la evaluarea la copii cu dizabilități la evaluarea trebui puse în aplicare prin cooperarea dintre mai pentru persoane adulte. multe părți interesate, cum ar fi familia, școala, • Dintre cele 31 de SECC participante la studiul inclusiv consilierul școlar, alături de diferiți instituțional Q2A, doar 4 SECC au declarat furnizori de servicii educaționale, de sănătate că realizează, la cererea părinților, o simulare sau sociale și sub coordonarea unui manager de a posibilelor rezultate ale evaluării pentru 467 Ordin privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale. 232 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII încadrare în grad de handicap pe criteriile și PAR de tranziție la viața de adult completat, procedurile folosite pentru adulți (de SECPAH/ conform datelor raportate de șefii SECC. Atunci CEPAH), însă fără să fi dezvoltat un instrument când copilul împlinește 18 ani, Ordinul Comun dedicat (de orice tip) în acest scop. Mai general, nr. 1985/1305/5805/2016 prevede că SECC nici un SECC și nici un SECPAH, precum nici transferă cazul de încadrare în grad de handicap ANDPDCA, nu a realizat vreodată vreo simulare la SECPAH, odată cu o copie a ultimului dosar de pe un lot de tineri (indiferent de mărimea și reîncadrare în grad de handicap. După transfer, criteriile de selecție ale lotului) pentru a înțelege doar o mică parte dintre adulții cu încadrare în efectele trecerii de la copil la adult atât în ceea grad de handicap care trăiesc în familie (și doar ce privește scăderea în beneficii și servicii din unele județe) beneficiază de manager de caz per copil, cât și dacă există grupuri cu șanse sau de un Plan individual de servicii (PIS), așa disproporționat de mari de a pierde mai mult cum este demonstrat în capitolul 6. Prin urmare, decât media. continuitatea serviciilor de management de caz • Un singur SECC dintre cele 31 din eșantionul este deficitară în cazul tinerilor cu dizabilități Q2A (din VS) a raportat că organizează întâlniri din familie.471 de acomodare și cunoaștere reciprocă între tinerii • Discrepanțele în determinarea gradului de de 16-17 ani și părinții acestora cu reprezentanții handicap la copii și adulți pot duce la o schimbare SECPAH/CEPAH. SECC din celelalte județe nu bruscă a beneficiilor și serviciilor acordate desfășoară activitățile de planificare considerate. odată cu împlinirea vârstei de 18 ani. Dintre b. Să asigure continuitatea serviciilor acordate serviciile disponibile,472 pierderea dreptului la persoanelor cu handicap. Pentru tinerii din asistent personal reprezintă o provocare majoră sistemul de protecție specială a copilului, a tranziției de la copii la adulți. Până la 18 ani, continuitatea serviciilor este asigurată pentru toți copiii/tinerii cu încadrare de handicap grav cei care sunt transferați în sistemul de protecție a au dreptul la asistent personal.473 Astfel, datele persoanelor adulte cu handicap, dar nu neapărat raportate de șefii SECC indică faptul că aproape și pentru cei care revin în familie/comunitate. jumătate dintre tinerii de 16-17 ani beneficiază de asistent personal. Când copilul împlinește Astfel, pentru tinerii cu dizabilități din familie:468 18 ani și este transferat de la SECC la SECPAH, • Până la 18 ani, copiii/tinerii cu dizabilități au conform criteriilor și procedurii pentru adulți, asigurat managementul de caz de către SECC, poate fi încadrat cu un alt grad decât grav și iar un reprezentant SPAS este responsabil de chiar dacă i se acordă gradul grav poate primi caz cu obligația de a monitoriza implementarea dreptul la asistent personal sau nu. Pierderea planului de abilitare-reabilitare (PAR).469 Desi dreptului la asistent personal înseamnă, în cele această prevedere nu este respectată în toate mai multe cazuri, pierderea locului de muncă comunitățile,470 se poate spune că majoritatea pentru părintele angajat ca asistent personal tinerilor cu dizabilități beneficiază de servicii de și, în consecință, o reducere semnificativă management de caz. Spre exemplu, circa 90% a veniturilor familiei. De aceea, pierderea dintre tinerii de 16-17 ani cu dizabilități au un dreptului la asistent personal a fost menționată 468 Datele din paragrafele de mai jos au fost raportate de șefii SECC din 27 județe și 3 sectoare ale municipiului București, cu privire la anii 2019 și 2020. Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a gradului de handicap pentru adulți (SECPAH) și copii (SECC), ianuarie-februarie 2021. 469 Planul de abilitare-reabilitare (PAR) este o anexă la certificatul de încadrare în grad de handicap emis de Comisia pentru Protecția Copilului și este monitorizat semestrial pentru copiii din familie și trimestrial pentru copiii din sistemul de protecție a copilului. 470 Pentru detalii, vezi secțiunea 9.1.1 din capitolul 9. 471 În general, pentru tinerii din sistemul de protecție specială a copilului care se transferă în sistemul de protecție pentru persoanele adulte cu handicap, managementul de caz este asigurat, iar recomandările din PAR sunt preluate/continuate prin măsurile incluse în Plan individual de servicii (PIS), Plan personalizat pentru beneficiarii din centre rezidențiale (PP), Plan personal de viitor pentru beneficiarii din locuințe protejate (PPV) sau în alte tipuri de planuri individualizate menționate în legislație. 472 Persoanele cu dizabilități din România primesc un pachet de bază de servicii medicale, inclusiv examene periodice ale stării de sănătate și asistență medicală pe baza handicapului. De asemenea, în funcție de gradul și tipul de handicap, o persoană poate primi îngrijire la domiciliu de la un asistent personal, îngrijire la centrele de zi, îngrijire la centre rezidențiale, sau o indemnizație pentru însoțitor. 473 Conform art. 35, alin 1, din legea nr. 448/2006 privind protecția și drepturile persoanelor cu handicap, modificată prin OUG nr. 51/2017. Totuși, există unele restricții. Spre exemplu, copiii plasați în asistență maternală nu au dreptul la asistent personal, chiar dacă au gradul grav. De asemenea, pentru a beneficia de asistent personal, pe certificatul de încadrare în grad de handicap al copilului trebuie să apară gradul grav cu asistent personal. Capitolul 8 I 233 în interviurile cu tinerii cu dizabilități ca o sursă • Doar în cazuri izolate programele de pregătire principală de nemulțumire și anxietate. Pe de pentru viața de adult și măsurile de tranziție altă parte, în sondajele de opinie, toți specialiștii pentru tinerii cu dizabilități sunt desfășurate au menționat schimbarea condițiilor referitoare în colaborare sau în parteneriat cu persoanele la serviciul de asistent personal ca fiind un juridice, publice ori private. De-a lungul unui factor ce influențează considerabil în mod an, la nivelul țării, doar în jur de 2% dintre tinerii negativ asigurarea continuității beneficiilor și a de 16-17 ani evaluați de SECC participă în astfel serviciilor, precum și viața copiilor și familiilor de programe, iar aceștia provin din doar patru lor.474 Cu atât mai mult cu cât, schimbarea nu județe și un sector din București.475 În celelalte este realizată treptat, ci abrupt, iar sprijinul județe, SECC nu desfășoară astfel de programe disponibil pentru ajustarea la noua situație este în parteneriat. foarte limitat. e. Să desfășoare activități de informare a tânărului • Niciunul dintre cele 31 de SECC participante cu handicap în ceea ce privește oportunitățile la studiul instituțional Q2A nu desfășoară de educație, angajare, acces la viața familială și cu părinții tinerilor de 16-17 ani ședințe de viața socială, la diferite mijloace de petrecere consiliere, după un calendar sistematic, cu a timpului liber. Referitor atât la tinerii din privire la avantajele și dezavantajele trecerii de sistemul de protecție specială a copilului, cât și la cei din familie: la copil la adult și sprijn în identificarea unor scenarii alternative de urmat. Și nici un SECC nu • În secțiunea 8.1, am arătat deja că informarea organizează pentru părinții tinerilor de 16-17 ani disponibilă pentru pregătirea tranziției la programe de mediere și integrare anticipativă pe viața de adult este foarte inegal distribuită pe piața muncii (posibil în colaborare cu specialiști cuprinsul țării, are un caracter general și nu vine ai agențiilor județene de ocupare a forței de în mod real în sprijinul tinerilor cu dizabilități muncă) pentru eventualitatea pierderii statutului și familiilor acestora. Reglementările în vigoare de asistent personal odată cu încadrarea copiilor nu oferă detalii cu privire la tipul de informații la adulți. care trebuie incluse sau cine ar trebui să furnizeze aceste informații. Prin urmare, adesea c. Să instituie măsuri menite să asigure pregătirea informarea se limitează faptul că la împlinirea tânărului pentru viața adultă și pentru viața vârstei de 18 ani vor trebui să solicite încadrarea independentă. Tranziția la viața adultă nu este în tip și grad de handicap la un alt serviciu asociată cu un program de evaluare sau de (SECPAH/CEPAH). dezvoltare a deprinderilor de viață independentă • La nivel național, mai puțin de 20% dintre care să fie aplicat unitar la nivelul țării pentru toți tinerii de 16-17 ani evaluați de SECC de-a lungul tinerii cu dizabilități. Prin urmare, nu există date unui an beneficiază de informare în ceea ce nici privind nivelul de referință al deprinderilor privește oportunitățile de educație, angajarea, de viață independentă la o anumită vârstă, nici accesul la viața familială și viața socială sau la evoluția în timp și nici potențialul. Iar lipsa diferite mijloace de petrecere a timpului liber. Iar datelor se referă atât la tinerii din sistemul de acești tineri se află în doar 9 județe dintre cele protecție a copilului, cât și la cei din familie. 31 studiate.476 În majoritatea județelor SECC nu d. Să desfășoare, în colaborare sau în parteneriat oferă astfel de informații. cu persoanele juridice, publice ori private, f. Să evalueze, la cerere, elevii cu handicap și cu programe de pregătire pentru viața de adult. cerințe educaționale speciale (CES). Evaluarea Referitor atât la tinerii din sistemul de protecție cu privire la CES este furnizată tuturor copiilor specială a copilului, cât și la cei din familie: și tinerilor, la cerere, de către CJRAE și nu de SECC.477 474 Pe o scală de la 1-deloc la 10-total, scorurile medii de influență negativă au fost de 6,9 – SECC, 7 – CPC, 8 – SECPAH, respectiv 8,4 – CEPAH. Surse: (1) Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=184) și a copiilor (SECC, N=165), din 39 județe și 6 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021; (2) Sondajul de opinie Q3B: Practici și experiențe ale membrilor comisiilor de evaluare pentru încadrarea persoanelor adulte în grad și tip de handicap (CEPAH, N=43) și a copiilor (CPC, N=24), din 24 de județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 475 Aceste județe sunt SB, CT, B-Sector 6, IL și SV. Ponderile la nivel județean variază între aproximativ 6% și 26% dintre tinerii de 16-17 ani evaluați de SECC anual. 476 Ponderile la nivel județean ale tinerilor care au primit informațiile menționate variază de la circa 10% la peste 90% în patru județe, și anume BH, VN, NT și B_Sector 4. 477 CJRAE - Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională. 234 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Pentru tinerii cu dizabilități cu vârste de peste În concluzie, analiza de mai sus arată că măsurile 18 ani, SECPAH are obligația să facă evaluarea de sprijin pentru tinerii cu dizabilități nu asigură educațională, chiar dacă tânărul/reprezentantul o trecere coerentă și lină la viața de adult. Din legal nu o solicită: contră, cele mai multe măsuri sunt disponibile doar • În cazul tinerilor de peste 18 ani care încă în puține județe și pentru un număr mic de tineri. urmează o formă de învățământ preuniversitar, Lipsa de corelare și cooperare între sistemul pentru SECPAH colaborează cu consilierii școlari din copii și cel pentru adulți lasă tinerii și familiile rețeaua CJRAE, pentru realizarea evaluării acestora să se descurce singuri, cu resursele pe care nivelului de educație, în doar 4 județe și un le pot mobiliza personal. Insuficienta informare sector din București,478 dintre cele 36 care au luat și pregătire anticipativă, lipsa de consiliere și parte la studiul instituțional Q2A. îndrumare de-a lungul demersului transformă • Majoritatea comisiilor de evaluare nu eliberează tranziția la maturitate într-un punct de turnură cu certificate de orientare profesională, așa cum se consecințe negative în mai toate sferele vieții, nu arată în secțiunea 5.2.6. Prin urmare, cel puțin în doar pentru tineri, ci și pentru familiile acestora. ultimii ani, extrem de puțin tineri de 18-26 de ani Potrivit interviurilor cu tineri cu dizabilități, au beneficiat de evaluare vocațională finalizată tranziția la viața de adult este „bruscă”, „frustrantă” cu un certificat de orientare profesională. și „chinuitoare”. 8.5. Scenarii pentru reforma tranziției de la copilărie la maturitate După cum au arătat secțiunile anterioare, este Trei scenarii posibile de reformare a procesului imperativ să se răspundă provocărilor cu care de tranziție la viața de adult au fost testate în se confruntă tinerii cu dizabilități în momentul cadrul sondajului de opinie Q3B cu membrii CPC tranziției la viața de adult, prin asigurarea unei și CEPAH. În scenariul A, nu sunt elaborate criterii planificări timpurii și coordonate, a unui schimb noi de încadrare nici pentru copii și nici pentru eficient de informații și a unei comunicări eficace, adulți și, ca soluție, tinerii de 18-26 ani continuă precum și a unor proceduri clare și transparente. să fie evaluați și încadrați de SECPAH/CEPAH De altfel, în cadrul cercetării realizate pentru însă în baza criteriilor și procedurilor pentru copii acest volum, majoritatea specialiștilor, factorilor (utilizate în prezent de SECC/CPC). de decizie politică și tinerilor cu dizabilități au exprimat necesitatea de a reforma tranziția. Figura 53: Cea mai bună soluție pentru viitor pentru a asigura o tranziție lină de la de la copilărie la maturitate pentru tinerii cu dizabilități, în opinia membrilor CEPAH și CPC (%) 74 77 73 67 57 40 45 33 21 18 19 14 12 14 14 14 2 5 Scenariul A Scenariul B Scenariul C Scenariul A Scenariul B Scenariul C CEPAH CPC Cea mai bună soluție pentru viitor Soluție posibilă, dar nu favorită Cea mai puțin bună soluție Sursa: Sondaj de opinie Q3B: Practici și experiențe ale membrilor comisiilor de evaluare pentru încadrarea persoanelor adulte în grad și tip de handicap (CEPAH, N=42) și a copiilor (CPC, N=22), din 24 de județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Note: Scenariul A: Situația actuală se menține, însă tinerii cu vârste între 18 și 26 de ani să fie evaluați pe baza acelorași criterii ca și copiii (în spiritul CIF-CT). Scenariul B: Modificare încadrării pentru persoanele adulte prin elaborarea unor noi criterii care să fie în spiritul CIF și, prin urmare, armonizate cu criteriile folosite pentru copii. Scenariul C: Să existe un program special de tranziție de la copilărie la maturitate pentru tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 26 ani, cu un set distinct de criterii și o procedură care să implice atât SECPAH și CEPAH, cât și SECC și CPC. 478 Acestea sunt BC, BN, DJ, TR și B-Sector 6. Capitolul 8 I 235 Există un consens la nivelul specialiștilor că distinct de criterii și o procedură care să implice atât aceasta este „cea mai puțin bună soluție” (Figura SECPAH și CEPAH, cât și SECC și CPC. Iar acest 53). program special ar trebui să conțină și componente Scenariul B presupune elaborarea de noi criterii de informare, consiliere, mediere și sprijin de găsire pentru persoanele adulte, care să fie în spiritul CIF a unui loc de muncă (în eventualitatea pierderii și, prin urmare, armonizate cu criteriile folosite dreptului la asistent personal) atât pentru copii pentru copii. În plus, în acest scenariu, pentru copiii și tineri, cât și pentru părinții lor. Scenariul C este și tinerii cu vârste de 16-26 ani este elaborat un considerat „cea mai bună soluție pentru viitor” program de informare, consiliere, mediere și sprijin de majoritatea membrilor CEPAH (45%) și CPC de găsire a unui loc de muncă (în eventualitatea (67%). În același timp însă, majoritatea susțin că pierderii dreptului la asistent personal) atât pentru implementarea unui astfel de program special copii și tineri, cât și pentru părinții lor. Reforma nu este realistă dacă nu sunt alocate resurse sistemului conform scenariului B este considerată suplimentare, în special resurse umane și expertiză. „cea mai bună soluție pentru viitor” de 40% dintre Cele trei opțiuni de reformă reprezintă doar membrii CEPAH, dar doar de o mică parte (18%) scenarii ilustrative provizorii pentru testarea opiniei dintre membrii CPC. Dezvoltarea măsurilor de practicienilor. Pentru reforma propriu-zisă trebuie sprijin este considerată a fi cheie, dar în același timp însă proiectate și explorate și alte alternative. Spre este percepută a fi puțin realistă în condițiile și cu exemplu, opțiunile B și C pot include o componentă resursele pe care le au la dispoziție în prezent atât de reducere graduală a beneficiilor/serviciilor serviciile de evaluare, cât și comisiile de evaluare. care să se desfășoare de la vârsta de 16 ani până Scenariul C propune o abordare diferită. la 26 de ani. Această reducere graduală ar putea Indiferent de ce decizii se iau cu privire la criteriile fi aplicată tuturor tinerilor sau ar putea fi țintită și procedurile de evaluare și încadrare în grad de către anumite categorii de tineri, spre exemplu în handicap pentru copii și adulți – fie păstrarea statu- funcție de nivelul de dezvoltare a deprinderilor quo-ului, fie schimbarea – scenariul C propune de viață independentă sau către acele grupuri elaborarea și implementarea unui program special care sunt identificate printr-o simulare că au șanse de tranziție de la copilărie la maturitate pentru disproporționat de mari de a suferi o scăderea în tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 26 ani, cu un set beneficii și servicii mai mare decât media. 236 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Concluziile capitolului 8 Evaluarea copiilor în vederea încadrării în grad de handicap nu se mai face exclusiv pe baza modelului medical, ci pe baza modelului social, al modelului bazat pe drepturile omului și ținând cont de principiile fundamentale ale CIF. Analiza prezentată în acest capitol a evidențiat existența unor discrepanțe majore între 1 evaluarea și încadrarea în grad de handicap pentru copii și tineri până la 18 ani și cea pentru tinerii de peste 18 ani. Ca o consecință a acestor discrepanțe, tranziția de la copilărie la maturitate este adeseori asociată cu modificări ale gradului de handicap sau chiar neîncadrarea în grad de handicap, ceea ce poate duce la o scădere a beneficiilor, inclusiv cu un efect negativ asupra veniturilor familiei și serviciilor acordate tinerilor, cu un impact negativ semnificativ asupra calității vieții tinerilor cu dizabilități și familiilor acestora. Procesul de tranziție al tinerilor cu dizabilități la evaluarea complexă pentru adulți este deficitar în informații, sprijin și consiliere. În momentul în care împlinesc 18 ani, tinerii cu dizabilități constată adesea că nu mai au acces la sprijinul și serviciile de care au nevoie și se pierd prin breșele unui sistem ineficient de protecție a 2 persoanelor adulte. Informarea inițială insuficientă cu privire la procesul de tranziție, neînțelegerea schimbărilor de la nivelul sistemului de evaluare și absența consilierii generale pentru tineri și familiile lor, cu precădere a tinerilor care trăiesc în familie, îngreunează procesul de tranziție pentru numeroase familii, pentru că nu este transparent și nu este nici perceput ca fiind corect (sau „drept”). În România, procesul de tranziție la viața de adult nu este unul echitabil și transparent, iar diferențele înregistrate în ceea ce privește încadrarea în grad de handicap creează discrepanțe la nivelul sistemului. Pentru mulți tineri cu dizabilități, tranziția este 3 una abruptă și confuză. Reglementările în vigoare prevăd o diversitate de măsuri de sprijin pentru tinerii cu dizabilități în vederea tranziției la viața de adult. Însă, în practică, sprijinul este aproape inexistent, lăsând tinerii cu dizabilități și familiile lor să se descurce singuri în fața noii lor realități. Sunt necesare reforme pentru a eficientiza procesul de tranziție, prin dezvoltarea unor servicii adecvate de sprijinire a tinerilor și a familiilor acestora pe parcursul perioadei dificile de tranziție. Procesul de tranziție al tinerilor cu dizabilități la evaluarea pentru adulți ar trebui 4 simplificat de către ANDPDCA și clar articulat în cadrul unor legi și proceduri noi, în baza următoarelor principii directoare: • Ar trebui introdusă o nouă procedură, eventual comună între SECC/CPC și SECPAH/ CEPAH, de care să beneficieze tinerii cu dizabilități de 16-26 ani și familiile lor. Atât serviciile de evaluare complexă, cât și comisiile pentru copii și adulți ar trebui să comunice mai mult, să aibă întâlniri consultative periodice și să își transmită toate documentele de evaluare pentru a facilita procesul de tranziție. În același timp, ar fi utilă organizarea unor întâlniri de acomodare și cunoaștere reciprocă între tinerii de 16-17 ani și părinții acestora cu reprezentanții SECPAH/CEPAH. Capitolul 8 I 237 • Extinderea perioadei oficiale de tranziție de la copil la adult, cu titlu provizoriu, de la 16 ani la 20 de ani. În cazul tinerilor înscriși într-o formă de învățământ, perioada ar trebui prelungită până la obținerea diplomei sau împlinirea vârstei de 26 de ani. Pe întreaga perioadă a studiilor ar trebui asigurată menținerea aceleiași încadrări în grad de handicap, astfel încât tinerii care studiază să continue să primească aceleași beneficii. • Începând de la vârsta de 16 ani, alături de evaluările periodice, tânărul și familia ar trebui să beneficieze și de informații în legătură cu posibilul rezultat al unei simulări a evaluării și cu criteriile și procedurile aplicate în cazul persoanelor adulte (de către SECPAH/CEPAH). Ar trebui create instrumente dedicate, de către specialiștii în evaluarea persoanelor adulte, care să asiste SECC/CPC în realizarea simulărilor. • Pe lângă informare, ar trebui să fie desfășurate activități de consiliere cu tinerii cu dizabilități și familiile lor pentru înțelegerea efectelor tranziției de la copil la adult, în legătură cu o posibilă reducere a beneficiilor și a serviciilor acordate copilului și de eventualitatea unei scăderi semnificative a venitului în urma tranziției. De asemenea, sesiunile de consiliere ar putea avea în vedere și furnizarea de sprijin în identificarea scenariilor alternative ce ar putea fi urmate. • În fine, pentru a formula noi politici fundamentate pe date, datele privind tinerii cu dizabilități cu vârste de 16-17 ani și 18-26 de ani ar trebui colectate în mod sistematic, asigurându-se o monitorizare permanentă și adecvată a evoluțiilor acestor grupuri, cu precădere referitor la accesul lor la sprijinul de care au nevoie pentru a realiza cu succes tranziția la viața de adult și cea la viață independentă. Ar trebui intensificate eforturile de a furniza programe de pregătire pentru viața de adult desfășurate în colaborare sau în parteneriat cu persoanele juridice, publice ori private. Aceste programe ar trebui să vizeze cu prioritate creșterea participării 5 tinerilor cu dizabilități atât la educație, cât și la piața muncii. În acest scop, serviciile de orientare educațională și profesională ar trebui dezvoltate pentru fi cât mai ușor de accesat și a putea cuprinde un număr cât mai mare de tineri cu dizabilități de 16-26 ani atât din sistemul de protecție specială, cât și din familie. De asemenea, în cadrul unor astfel de programe ar putea fi disponibile servicii de mediere și integrare pe piața muncii (posibil în colaborare cu specialiști ai agențiilor județene de ocupare a forței de muncă) atât pentru tinerii cu dizabilități, cât și pentru părinții acestora, în special în eventualitatea pierderii de către tineri a dreptului la asistent personal. Tranziția la viața adultă ar trebui asociată cu un program de evaluare a nivelului de dezvoltare a deprinderilor de viață independentă care să fie aplicat unitar la nivelul țării pentru toți tinerii cu dizabilități, cu precădere pentru tinerii care trăiesc în 6 familie, atât înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, cât și după. Și serviciile pentru dezvoltarea deprinderilor de viață independentă sunt insuficiente, mai ales pentru tinerii cu dizabilități din familie. Pentru a facilita trecerea tinerilor cu dizabilități la viața independentă, este necesară introducerea de măsuri specifice începând cu etapa de tranziție la viața de adult, pentru a reduce povara îngrijirii pentru familii. Spre exemplu, un program de monitorizare sistematică în vederea identificării timpurii a unor eventuale riscuri/vulnerabilități sau programe de consiliere și pregătire educațională pentru părinți și familii. 238 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Măsurile de sprijin pentru tinerii cu dizabilități nu asigură o trecere coerentă și lină la viața de adult. Cele mai multe dintre măsuri sunt disponibile doar în puține județe și pentru un număr mic de tineri. Dezvoltarea măsurilor de sprijin este considerată a fi cheie, dar în același timp nu este posibilă în condițiile și cu resursele pe care le au 7 la dispoziție în prezent atât serviciile de evaluare complexă, cât și comisiile pentru copii și adulți. Factorii de decizie politică, structurile responsabile de evaluare a dizabilității și ONG-urile trebuie să coopereze pentru a identifica principalele dificultăți ale tranziției la viața de adult pentru tinerii cu dizabilități în România și pentru a susține soluții și adoptarea ulterioară a unei noi legislații. Capitolul 8 I 239 240 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 9. Aspecte instituționale479 Capitolul 2 Capitolul 3 Capitolul 4 Capitolul 5 Capitolul 6 Capitolul 7 Capitolul 8 Capitolul 9 EVALUARE ÎNTOCMIRE, ASPECTE INSTITUȚIONALE, INCLUSIV ÎN VEDEREA ÎNCADRAREA DEPUNERE ȘI PLANURI CONTESTAȚII ȘI TRANZIȚIA TINERILOR DE LA INFORMARE ÎNCADRĂRII ÎN ÎN GRAD DE ÎNREGISTRARE INDIVIDUALE PLÂNGERI EVALUAREA DIZABILITĂȚII PENTRU GRAD ȘI TIP DE HANDICAP DOSAR COPII LA EVALUAREA PENTRU ADULȚI HANDICAP 1 2 3 4 5 6 7 Reevaluare periodică EVALUARE ÎNROLARE MANAGEMENT Capitolul 9 prezintă o analiză a aspectelor informatic, procedurile, logistica și alte aspecte instituționale ale principalilor actori implicați în care pot afecta eficacitatea procesului de evaluare evaluarea dizabilității și încadrarea în grad și tip și de determinare a gradului de handicap. Cu de handicap. Capitolul începe cu serviciile publice privire la resursele umane implicate în toate de asistență socială de la nivel comunitar (SPAS), etapele principale ale demersului de încadrare în continuând cu serviciile de evaluare complexă a grad de handicap, următoarele secțiuni analizează persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) și cu profilul acestora, modul în care funcționează în comisia de evaluare (CEPAH).480 Pentru fiecare actor- echipe multidisciplinare, rolurile/fișele posturilor, cheie, secțiuni separate analizează în profunzime volumul de muncă, precum și nevoile de formare. resursele umane, managementul datelor și sistemul 479 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. 480 Serviciile de evaluare complexă și comisia de protecție a copilului (SECC și CPC) nu sunt acoperite, deoarece nu au fost colectate date în acest sens. Capitolul 9 I 241 9.1. SPAS Servicii publice de asistență socială din cadrul comunităților În cadrul sistemului de evaluare a dizabilității, sub toate formele de organizare, inclusiv unele serviciul public de asistență socială (SPAS) joacă autorități locale care nu au înființat un serviciu rolul principal în Etapa 2 referitoare la întocmirea, public de asistență socială, așa cum prevede legea.481 depunerea și înregistrare dosarului. De asemenea, Analiza prezentată în secțiunile următoare SPAS contribuie la informare și sensibilizare (Etapa se bazează pe datele sondajului Q1_SPAS, care 1), iar după încheierea demersului de încadrare în utilizează un eșantion de localități, dar nu grad și tip de handicap, contribuie la punerea în este reprezentativ la nivel național (a se vedea aplicare a planurilor individuale de intervenție (PIS Volumul 2). Figura 54 arată că SPAS funcționează și PIRIS) și managementul de caz pentru persoanele ca un compartiment cu 1-2 angajați în majoritatea cu handicap (Etapa 5), precum și la furnizarea localităților rurale incluse în eșantion, în timp ce în efectivă a pachetului de beneficii și servicii. zonele urbane, forma dominantă de organizare a Astfel, modul de funcționare a SPAS influențează SPAS este cea de direcție, majoritatea având între 3 semnificativ eficacitatea sistemului de evaluare a și 59 de angajați. Câteva dintre SPAS-urile incluse în dizabilității de-a lungul acestor trei etape principale sondaj nu sunt o structură administrativă separată, (1, 2 și 5). ci cuprind doar o singură persoană cu atribuții de În România, în prezent, doar aproximativ asistență socială angajată de consiliul județean/ o treime din autoritățile locale au un serviciu local. Din totalul personalului angajat în eșantionul public de asistență socială (SPAS) la nivel local, de 67 de SPAS-uri studiate, doar o mică parte acreditat conform legii. Există trei forme posibile de operează în zonele rurale (15% din totalul de 478 organizare a SPAS, și anume direcție, serviciu, sau de angajați).482 Analiza acestor resurse umane este compartiment. Sondajul Q1_SPAS cuprinde SPAS dezvoltată în secțiunea următoare. Figura 54: Distribuția eșantionului de SPAS după forma de organizare și numărul de angajați (%) SPAS în funcție de forma de organizare (%) SPAS în funcție de numărul de angajați (%) 86 79 74 58 16 20 15 5 7 7 13 10 0 4 4 4 Direcţie Serviciu Compartiment Fără structură Un angajat 2 3 Între 4 și 59 de angajaţi Rural Urban Rural Urban Sursa: Sondajul SPAS cu răspunsuri din 67 de localități (N=40 rurale și 27 urbane) situate în 26 de județe; sectoarele Bucureștiului nu sunt incluse deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. 9.1.1. Resursele umane ale SPAS lung, victime ale violenței domestice, persoane fără adăpost, persoane cu diverse dependențe (alcool, Personalul SPAS servește întregii comunități, droguri, alte substanțe toxice), victime ale traficului inclusiv variatelor grupuri care se confruntă cu de persoane, persoane private de libertate și așa riscuri sociale, copii și familiile acestora, persoane mai departe. În SPAS urbane, personalul implicat cu dizabilități, persoane în vârstă, șomeri pe termen în activități de asistență socială este mai numeros, 481 HG nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal. 482 Sondajul Q1_SPAS a colectat date numai despre personalul SPAS, fără a include personalul angajat în unitățile de servicii sociale din cadrul SPAS sau din alte instituții subordonate SPAS (creșe, cabinetele medicale din școli, entități medico-sociale, spitale etc.) Dacă ar fi incluse serviciile sociale, atunci în unele orașe mai mari, SPAS-ul ar cuprinde sute de angajați. 242 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII cu 1-10 angajați în orașele mici și 3-59 angajați în a servi persoanele care solicită încadrarea în grad orașele mari,483 în timp ce în SPAS rurale, personalul și tip de handicap. De asemenea, doar câțiva au scade la una sau două persoane.484 menționat fluctuația de personal ca pe o problemă Cu toate acestea, atât în zonele rurale, cât și în pentru SPAS în îndeplinirea responsabilităților din cele urbane, doar un sfert din SPAS studiate au domeniul persoanelor cu dizabilități (mai puțin de declarat că personalul lor este insuficient pentru 10%, atât în zonele rurale cât și în cele urbane). Figura 55: Personalul SPAS după nivelul de educație, specializare și atribuții (%) Angajații SPAS în funcție de nivelui de educație și de specializare (%) Angajații SPAS în funcție de atribuții (%) 32 34 1 30 25 22 10 14 14 15 12 8 10 10 9 Management 21 34 1) Asistenţă 2) Altele, dar 3) Nu au 1) Au absolvit 2) Fără Personal administrativ de socială au absolvit pregătire în un curs de formare în nivel inferior 19 10 un curs de domeniul asistenţă domeniul Specialiști ** 5 asistenţă asistenței socială asistenţei Lucători comunitari* 37 socială sociale sociale Cu atribuţii de asistenţă 29 Educaţie terţiară Educaţie secundară socială Asistent social (Profesionist) Rural Urban Rural Urban Sursa: Sondajul SPAS cu răspunsuri din 67 de localități (N=73 angajați în SPAS rurale și 405 în urbane) situate în 26 de județe; sectoarele Bucureștiului nu sunt incluse deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul SPAS, ianuarie-februarie 2021. Notă: Suma coloanelor pe rural/urban este de 100%. *Lucrători comunitari, inclusiv, asistentă medicală comunitară, expert pe problemele romilor, mediator comunitar, îngrijitor la domiciliu, mediator școlar. **Specialiști, inclusiv, consilier achiziții publice, consilier juridic, consilier, avocat, economist, inspector (de toate felurile). Alte specializări decât asistența socială includ sociologie, psihologie, drept, economie, administrație și științe politice, inginerie, geografie și altele. Profilul personalului ai Asistenților Sociali din România.487 De remarcat, această structură a personalului nu se bazează pe Femeile predomină de departe în rândul un eșantion SPAS reprezentativ la nivel național. personalului SPAS,485 cu vârste cuprinse între 19 Pentru comparație, potrivit auditului Inspecției și 65 de ani, și experiență de muncă în asistență Sociale, în 269 din 408 de SPAS verificate nu există socială variind de la câteva luni la peste 30 de ani.486 nici un angajat specializat în asistență socială.488 Marea majoritate a personalului SPAS intervievat a finalizat învățământul terțiar. Figura 55 arată că Structura personalului peste 75% din personalul din SPAS rurale și mai mult Structura orientativă a personalului SPAS ar trebui de 80% în SPAS urbane a absolvit o universitate, cei să includă cel puțin o persoană responsabilă cu mai mulți fiind fie cu licență în asistență socială, fie beneficiile sociale și cel puțin două persoane pentru absolvenți de cursuri postuniversitare de asistență furnizarea de servicii sociale, dintre care cel puțin socială. Cu toate acestea, atât în SPAS rurale, cât un asistent social, conform HG nr. 797/2017, art. 4, și în cele urbane, doar aproximativ o treime din alin. 2. În același timp, SPAS ar trebui să asigure (1) personalul cu studii superioare și specializat în un responsabil de caz pentru fiecare 50 de cazuri asistență socială sunt membri ai Colegiului Național de copii pentru care se implementează un plan de 483 Aproximativ un sfert din orașele mici au un SPAS ca localitățile rurale (nici o structură sau compartiment, 1-2 angajați). 484 În mai puțin de un sfert de SPAS rurale, personalul este mai mare, până la 6 angajați. 485 Ponderea femeilor este de 90% din totalul personalului din SPAS rurale și de aproximativ 75% din SPAS urbane. 486 Vârsta medie a personalului este de aproximativ 45 ani, în timp ce experiența medie de lucru este de aproape 11 ani, fără o diferență semnificativă între SPAS rurale și urbane. Deviația standard mai mică de 9 ani, în ceea ce privește vârsta, și sub 7 ani pentru experiență de muncă în asistență socială. 487 Colegiul Național al Asistenților Sociali din România este o organizație profesională de interes public, apolitică, cu personalitate juridică, autonomă și independentă, înființată prin Legea nr. 466/2004, care apără și promovează drepturile și interesele profesioniștilor din domeniu la nivel local, național și internațional. 488 ANPIS (2019: 6). Capitolul 9 I 243 servicii; (2) un manager de caz pentru fiecare 100 de 50 de persoane vârstnice pentru care se aplică un asistenți personali pentru persoanele cu handicap plan individualizat de asistență și îngrijire; precum grav; (3) un manager de caz pentru fiecare 50 de și (5) o persoană responsabilă pentru fiecare 300 persoane cu dizabilități care se află în familie pentru beneficiari de beneficii sociale acordate pe baza care se aplică un plan individualizat sau măsuri testării mijloacelor. de protecție; (4) un manager de caz pentru fiecare Tabel 11: Ponderea SPAS care respectă structura orientativă a personalului (%) Rural Urban TOTAL SPAS cu răspunsuri valabile la Q1_SPAS 40 27 Din care: (%) 100 100 Au cel puțin un angajat care îndeplinește condițiile legale pentru managerii de caz * 65 96 Au cel puțin un asistent social ** 83 96 Au desemnat cel puțin …: - o persoană responsabilă pentru beneficiile sociale 85 89 - două persoane responsabile pentru furnizarea serviciilor sociale 20 52 (1) un responsabil de caz pentru copiii pentru care se aplică un plan de servicii 70 74 (2) un manager de caz pentru asistenții personali ai persoanelor cu handicap grav 55 63 (3) un manager de caz pentru persoanele cu handicap care locuiesc cu familia și pentru care există un plan individualizat sau măsuri de protecție 43 48 Sursa: Sondajul SPAS cu răspunsuri din 67 de localități (N=40 rurale și 27 urbane) situate în 26 de județe; sectoarele Bucureștiului nu sunt incluse deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul SPAS, ianuarie-februarie 2021. Notă: * Managerul de caz ar trebui să fie absolvent de asistență socială, sociologie sau psihologie, cu cel puțin 2 ani de experiență în muncă socială, sau absolvent de învățământ terțiar cu alte specializări și cel puțin 5 ani de experiență în muncă. ** Asistent social = absolvent de asistență socială sau cu studii superioare în alte specializări și curs postuniversitar de asistență socială. Structura orientativă a personalului SPAS este tipuri de riscuri sociale și economice, iar o abordare aplicată doar parțial, așa cum arată Tabelul 11. În integrată ar asigura managementul de caz pentru primul rând, acesta este un efect al numărului redus toți membrii gospodăriei, fie ei copii sau adulți, cu de personal de la nivelul SPAS-urilor. În special în sau fără handicap. zonele rurale, un compartiment format din două În al treilea rând, reglementările nu sunt persoane ar trebui să desemneze atât de multe tipuri suficient de specifice pentru a permite o aplicare, diferite de responsabili/manageri de caz (după monitorizare și evaluare corespunzătoare. Pe de o cum se arată în Tabelul 11), în timp ce 35% dintre parte, pragurile utilizate în legislație sunt adecvate SPAS-urile rurale studiate și chiar câteva orașe mici numai pentru orașele mai mari. De exemplu, nu au personal care să îndeplinească condițiile în eșantionul nostru, pragul de 100 de asistenți legale pentru a numi nici măcar un manager de personali este atins doar de unul (din 10) orașe mici caz. În plus, unele SPAS-uri care respectă structura și de 12 (din 17) orașe mai mari, dar nici una dintre orientativă a personalului explică faptul că „există cele 43 de comune. Chiar și așa, 55% din comune doar o singură persoană care acoperă toate aceste și 63% din orașele din eșantion au numit manageri Sarcini.”489 de caz pentru asistenți personali pentru persoanele În al doilea rând, diferitele tipuri de responsabili/ cu handicap grav (Tabel 11). Pe de altă parte, sensul manageri de caz solicitate, conform HG nr. 797/2017, standardului „un manager de caz pentru fiecare 50 reflectă fragmentarea sistemului de protecție persoane cu handicap care se află în familie pentru socială într-o multitudine de părți care au legislație, care se implementează un plan individualizat sau standarde și reglementări legate de personal proprii. măsuri de protecție”, prevăzut în HG nr. 797/2017, O abordare integrată ar reduce numărul necesar de nu este definit riguros, în timp ce datele disponibile responsabili/manageri de caz. De obicei, o anumită la nivel local nu permit majorității SPAS nici măcar parte a gospodăriilor tind să concentreze mai multe să numere cât de multe persoane cu un certificat de 489 Citat dintr-un chestionar Q1_SPAS din zona rurală. 244 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII handicap se află în cadrul comunității. În consecință, aplică această dispoziție juridică specifică într-un reprezentanții SPAS nu interpretează și nici nu mod unitar.490491492 Interpretări diferite ale prevederilor legale din HG nr. 797/2017 furnizate de reprezentanții SPAS Majoritatea reprezentanților SPAS Consideră că normele și reglementările de gestionare a cazurilor se aplică numai persoanelor cu dizabilități instituționalizate, nu și celor care trăiesc în familie Alți reprezentanți ai SPAS Cred că această dispoziție legală se referă strict la persoanele cu handicap grav și asistenți personali. Mai ales SPAS din comunitățile Consideră că această prevedere legală „nu se aplică pentru noi, facem tot rurale ce putem, îi ajutăm pe toți, de la persoană la persoană, ca oamenii”.490 Mai ales SPAS din orașe mari „Deoarece nu există standarde de calitate pentru managementul de caz pentru adulții cu dizabilități care se află în familie, este dificil să se implementeze/standardizeze activitatea în acest domeniu. De exemplu, în orașul nostru, au existat 6.122 adulți cu handicap în familie, începând cu 30.11.2020. Prin urmare, în conformitate cu articolul 4 alineatul 3 din HG 797/2017, ar fi trebuit să desemnăm 122 de manageri de caz!”.491 În aceeași logică, Colegiului Național al Asistenților Sociali din România a calculat un necesar de peste 15.300 de manageri de caz pentru persoanele cu handicap care se află în familie, la nivel național. 492 Volumul de muncă al personalului Volumul de muncă în domeniul asistenței obicei, așa cum s-a discutat în secțiunea 3.3.2, ei persoanelor cu dizabilități variază de la o localitate efectuează cele mai multe dintre anchetele sociale la alta.493 În zonele rurale, fiecare membru al SPAS (aproape 8, în medie) pe baza vizitelor la domiciliu ar trebui să efectueze aproximativ 9 anchete și o anchetă socială fie pe baza documentelor, fie pe sociale pentru solicitanții de evaluare a gradului baza unei combinații de analiză a documentelor și de handicap, în medie, într-o lună obișnuită.494 De telefon, WhatsApp, sau interviu pe Skype. În zonele 490 Interviu cu reprezentant SPAS din mediul rural. 491 Extras din Q1_SPAS, Direcția de Asistență Socială de la o reședință de județ. 492 Această estimare se calculează împărțind la 50 numărul total de 766.449 persoane cu dizabilități care se află în familie, începând cu 30 iunie 2020 (MMPS, Buletin statistic). 493 Estimarea utilizată în acest raport arată numărul de anchete sociale pentru solicitanții de evaluare a dizabilității per angajat SPAS, pe lună. Această estimare brută se bazează pe presupunerea că aceste anchete sociale sunt distribuite în mod egal între angajații SPAS, ceea ce nu este întotdeauna cazul. Pentru controlul efectului COVID-19, estimarea se bazează pe datele pentru luna noiembrie 2019 (sau o lună obișnuită pre-COVID). Sondajul SPAS cu răspunsuri din 50 de localități cu toate datele necesare (N=30 rurale și 20 urbane) situate în 24 de județe; sectoarele Bucureștiului nu sunt incluse deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. 494 În localitățile rurale studiate, numărul de anchete sociale per membru SPAS, variază între 0,5 și 34 într-o lună tipică pre-COVID. Pentru noiembrie 2020, numărul mediu a fost raportat ca fiind mai mare, aproximativ 10. Capitolul 9 I 245 urbane, numărul mediu de anchete sociale per necesare prevenirii excluziunii sociale şi combaterii membru SPAS este de 7 pe lună, dintre care două sărăciei (Ordinul nr. 393/630/4236/2017).497498 anchete sociale nu se bazează pe vizite la domiciliu.495 În anul 2020, mai puțin de un sfert au participat Pe lângă anchetele sociale, în domeniul dizabilității, la cel puțin o sesiune de formare, indiferent de SPAS ar trebui să efectueze monitorizarea copiilor conținutul acesteia.499 În plus, doar 6 persoane (din cu dizabilități din comunitate, monitorizarea totalul de 478) au beneficiat de formare privind persoanelor cu handicap grav, managementul rolul și atribuțiile SPAS în evaluarea în grad și tip de caz pentru asistenții personali și alte sarcini.496 de handicap a persoanelor adulte. Doar 3 angajați Datele disponibile nu permit, totuși, o mai bună au fost instruiți cu privire la modul de completare estimare a volumului de muncă legat de evaluarea a modelului cadru500 pentru ancheta socială dizabilității în cadrul SPAS. obligatorie pentru persoanele adulte cu dizabilități. Doar 5 membri SPAS au participat la formare care 9.1.2. Formarea/Instruirea personalului să includă, de asemenea, informații cu privire la SPAS modelul cadru501 pentru ancheta socială solicitată pentru evaluarea copiilor cu handicap. Instruirea personalului SPAS este foarte limitată. Supervizarea este rareori practicată. Mai puțin Doar două treimi din SPAS-urile urbane și mai puțin de 15% dintre SPAS-urile rurale și sub 20% dintre de 20% dintre SPAS-urile rurale au implementat un cele urbane au desemnat un supervizor în asistență plan de formare continuă pentru personal. În ultimii socială pentru personalul cu studii medii. În plus, trei ani, din totalul de 478 de angajați care lucrează „lipsește supervizarea de către agențiile naționale în SPAS-urile studiate, doar 18% au participat la sau județene. Atunci când se emit noi reglementări cursuri de formare pentru o mai bună intervenție în domeniul asistenței sociale, de obicei, nu se si complementaritate în echipă, în vederea fac întâlniri, schimburi de experiență, conferințe, implementării serviciilor comunitare integrate ateliere, diseminare de orice fel, cu atât mai puțin formare.”502 „Angajații DAS care lucrează cu persoane cu dizabilități care trăiesc în familii nu au fost 9.1 niciodată invitați la întâlniri, training-uri, ateliere de lucru organizate de ANDPDCA pentru DGASPC-uri.498 Deși specialiștii locali sunt membri ai echipei de evaluare (realizează anchete sociale, rapoarte, monitorizare) și ar trebui să lucreze cu angajații SECPAH/SECC, deci aceștia ar trebui să participe la acțiuni comune de formare pentru a înțelege rolul fiecăruia în acest proces complex de evaluare și monitorizare.” (Extras din Q1_SPAS, Direcția de Asistență Socială din reședința unui județ) 495 În localitățile urbane studiate, numărul de anchete sociale per membru SPAS, variază între 0,65 și 27,25, într-o lună tipică pre- COVID. Pentru noiembrie 2020, numărul mediu a fost mai mic, și anume 5 anchete sociale. 496 SPAS ar trebui să furnizeze și să administreze servicii sociale adresate copilului, familiei, persoanelor cu handicap, persoanelor în vârstă, precum și tuturor categoriilor de beneficiari prevăzute de lege, și sunt responsabile pentru calitatea serviciilor prestate. Complementar prestării de servicii în domeniul protecției persoanelor cu handicap, SPAS ar trebui (a) să monitorizeze și să analizeze situația persoanelor cu dizabilități din unitatea administrativ-teritorială respectivă, precum și respectarea drepturilor acestora, asigurând centralizarea și sinteza datelor și informațiilor relevante; (b) să identifice și să evalueze situațiile care necesită furnizarea de servicii și/sau beneficii pentru adulții cu handicap; (c) să creeze condiții de acces la toate tipurile de servicii care corespund nevoilor individuale ale persoanelor cu handicap; (d) să inițieze, să sprijine și să dezvolte servicii sociale centrate pe persoana cu handicap, în cooperare cu sau în parteneriat cu persoane juridice publice sau private; (e) să asigure ponderea personalului profesional angajat în raport cu tipurile de servicii sociale; (g) să ofere consiliere și informații familiilor cu privire la drepturile și obligațiile lor și la serviciile disponibile la nivel local; (h) să implice familia în îngrijirea, reabilitarea și integrarea persoanei cu handicap; (i) să ofere personalului formare specifică privind dizabilitatea, inclusiv asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități grav; (J) să încurajeze și să sprijine activitățile de voluntariat; (k) să colaboreze cu Direcția Generală Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități și să înainteze DGSACP toate datele și informațiile necesare în acest domeniu. Conform HG nr. 797/2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal. 497 Proporțiile raportate de SPAS-uri au fost de 19% din angajații din mediul urban și 14% din cei din localitățile rurale. Angajații instruiți aparțin unei treimi dintre SPAS-urile urbane și o cincime dintre SPAS-urile rurale incluse în eșantion. 498 Conform legislației, ANDPDCA/Comisia superioară pentru evaluarea persoanelor adulte cu handicap nu are responsabilități de coordonare metodologică a SPAS-urilor. 499 Atât pentru localitățile rurale, cât și pentru cele urbane, proporțiile raportate de SPAS-uri au fost de 22% din angajați, provenind din 45% din SPAS-urile urbane, respectiv 25% dintre cele rurale. 500 HG nr. 430/2008, Anexa 6. Mai multe detalii se găsesc în secțiunea 3.3.3. 501 Ordinul comun nr. 1985/1305/5805/2016, Anexa 6. 502 Interviu cu reprezentant SPAS dintr-o reședință de județ. 246 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII În ceea ce privește Clasificarea internațională a ani. O minoritate dintre acestea, totuși, au transferat funcționării, dizabilității și sănătății (CIF), formarea și stocat aceste documente în format electronic,506 personalului SPAS este extrem de precară. Din în timp ce celelalte le stochează doar pe suport de totalul de 478 de angajați ai SPAS studiate, doar hârtie. 5 persoane au participat vreodată la cursuri de Aplicațiile software care automatizează funcții formare pe tematica CIF. Reprezentanții SPAS și procese cheie lipsesc, iar majoritatea activităților notează necesitatea de formare privind CIF, precum legate de gestionarea datelor beneficiarului, și CDPD, cu un scor mediu de 8 pe o scală de la 1 la validarea și verificarea încrucișată a datelor, 10. Însă, în același timp, în rândul reprezentanților administrarea beneficiilor sau plăților sunt realizate SPAS este bine reprezentată și opinia conform căreia: manual. O parte dintre SPAS-uri (30 din 71) „Cum ar fi util acest lucru [formarea privind CIF/ raportează că dețin „o bază de date completă” a CDPD]? Noi trebuie doar să ne facem treaba, să-i cetățenilor adulți cu un certificat de handicap din lăsăm pe cei de la SECPAH/SECC să învețe despre localitatea lor. Majoritatea celorlalți nici măcar nu această teorie, să ne concentrăm pe realitate”.503 cunosc numărul persoanelor cu dizabilități din Prin urmare, formarea și mentalitatea actuală localitatea lor, deoarece „există o confuzie între a specialiștilor de la nivel local nu favorizează persoanele cu certificat de handicap și cele cu pensie schimbarea și ar putea reprezenta o barieră pentru de invaliditate, nu putem face diferența între ele, îi reformarea sistemului. Formarea la nivelul SPAS știm doar pe cei care primesc o formă de beneficii este esențială pentru promovarea oricărei schimbări de la consiliul județean/local, cum ar fi persoanele sistemice. În acest scop, ar trebui alocat un buget cu asistenți personali.”507 special, ținând seama de prețurile actuale de pe piață ale furnizorilor de formare acreditați. Chiar și SPAS-urile care au „o bază de date cuprinzătoare” se referă la baze de date simple, sub 9.1.3. Managementul datelor și sistemul forma unor liste, care nu oferă un suport pentru operațiunile zilnice sau administrarea automată informatic al SPAS a programelor de protecție socială. Astfel, doar 11 La nivelul SPAS, nu există un sistem de management din cele 71 de SPAS-uri din sondaj pot reconstrui al datelor privind persoanele cu dizabilități, iar în baza de date existentă istoricul cererile de (re) automatizarea proceselor administrative este foarte evaluare a gradului de handicap pentru persoanele limitată (dacă există). Majoritatea activităților legate cu dizabilități din comunitate. De asemenea, la de evaluarea gradului de handicap sunt pe suport solicitarea de a furniza informații statistice privind de hârtie. Documentele pot fi parțial solicitate/ caracteristicile persoanelor cu dizabilități din primite în format electronic, dar „în final, toate localitatea lor, majoritatea SPAS-urilor din eșantion fișierele și documentele trebuie să fie disponibile și au răspuns că datele nu sunt disponibile (non- în format pe hârtie”.504 O parte din comunicare poate răspuns total) sau au furnizat informații parțiale implica tehnologia (telefon, poștă electronică), dar (non-răspuns parțial), după cum arată Figura 56. se bazează încă în mare măsură pe interacțiunile Analiza non-răspunsurilor arată că mai puțin de față în față și pe vizitele repetate ale solicitanților la 10 SPAS-uri studiate pot furniza toate datele solicitate diverse ghișee. privind distribuția persoanelor cu dizabilități Doar unele SPAS-uri, în special din orașele mai care locuiesc în localitatea lor după următoarele mari, au o procedură specifică (sau secțiuni/capitole coordonate: gradul și tipul de handicap, termenul din procedura generală) pentru organizarea și de valabilitate a certificatului de handicap, sex, stocarea datelor și informațiilor.505 Majoritatea SPAS vârstă, statut social, grupuri vulnerabile;508 existența păstrează copii ale documentelor colectate de către unor planuri individualizate de intervenție,509 a solicitanții de evaluare a dizabilității în ultimii cinci unui certificat de orientare profesională și a unui 503 Citat dintr-un Q1_SPAS dintr-un oraș mic. 504 Interviu cu șeful serviciului public de asistență socială (SPAS) dintr-un oraș mare. 505 Doar 16 SPAS din cele 67 SPAS din eșantion declară că au o astfel de procedură. Jumătate dintre acestea provin din orașe mai mari. Cu toate acestea, doar 7 au furnizat această procedură ca parte a pachetului de răspuns la sondaj. 506 Doar 11 SPAS (din 71), dintre care 6 rurale și 5 urbane. 507 Interviu cu un asistent social de la un SPAS rural. 508 SPAS-urile au fost invitate să declare câte persoane cu dizabilități din cadrul comunității lor sunt (1) în familie, (2) persoane fără adăpost, (3) persoane sub tutela unui membru al familiei, (4) persoane sub tutela autorității locale, (5) sub curatelă, (6) persoane cu 8 clase (gimnaziu) sau mai puțin, precum și (7) persoane nedeplasabile. 509 Persoanele cu dizabilități care beneficiază de un program individual de reabilitare și integrare socială (PIRIS), respectiv Planul Capitolul 9 I 247 manager de caz. Doar un număr mic de SPAS-uri valabilitate. Mai mult, din registrele locale existente au capacitatea de a elabora și de a întreține o bază lipseau în total peste 16.450 de persoane adulte de date cuprinzătoare a persoanelor cu certificat de cu certificat de încadrare în grad de handicap. încadrarea în grad de handicap. Tocmai de aceea, Persoanele înregistrate erau, în special, persoanele o bază de date administrată național cu un nivel cu handicap grav cu asistenți personali (sau alocație) special de accesibilitate pentru SPAS-uri ar fi „mult și adulți cu handicap care au solicitat reevaluarea. mai utilă și mai eficientă, inclusiv pentru evitarea Pentru a soluționa această lacună, ANDPDCA lacunelor și a suprapunerii beneficiilor și serviciilor implementează în prezent un proiect finanțat de sociale, precum și pentru cazul persoanelor care își UE pentru dezvoltarea sistemului național de schimbă reședința dintr-o localitate în alta”.510 management al datelor referitoare la persoanele Rezultatele prezentate mai sus sunt concordante cu handicap. Obiectivul general al proiectului rezultatelor altor studii.511 Spre exemplu, auditul este de a elabora și implementa o platformă Inspecției Sociale a constatat că, dintre 408 de SPAS- națională centralizată pentru colectarea, stocarea uri verificate, doar 282 aveau (în 2019) un registru și distribuirea informațiilor despre persoanele cu al persoanelor cu încadrare în grad de handicap dizabilități (adulți și copii) către autoritățile publice din localitate, iar registrele existente includeau centrale și locale, beneficiari individuali și parteneri doar informații cu privire la nume/prenume, data instituționali.512 emiterii certificatului de handicap și termenul de Figura 56: Cât de mult știu SPAS-urile despre persoanele cu certificat de handicap din localitatea lor (număr) Date despre tinerii de 16-17 ani Despre tinerii de 18-26 ani Despre cei cu vârsta de 27+ ani Toate datele 9 8 7 Non-răspunsuri parţiale 13 13 15 Non-răspunsuri total 49 50 49 Sursa: Sondajul SPAS cu răspunsuri (N=71) din 26 de județe; sectoarele Bucureștiului nu sunt incluse deoarece DGASPC-urile de sector joacă și rolul de SPAS, ianuarie-februarie 2021. Suma valorilor per diagramă radială este egală cu totalul de 71 de SPAS din eșantion. Indiferent dacă au sau nu o bază de date, unele La un nivel mai general, peste jumătate dintre SPAS-uri utilizează datele colectate prin anchete SPAS-urile din eșantion declară că utilizează sociale pentru raportare și pentru documentarea datele disponibile pentru documentarea politicilor politicilor publice relevante pentru persoanele publice relevante pentru persoanele cu dizabilități, cu dizabilități. Aproximativ o treime din eșantion în special pentru a fundamenta strategii locale respectă reglementările în vigoare513 și furnizează și pentru a identifica nevoile de servicii sociale. trimestrial un raport privind beneficiarii, furnizorii De remarcat, două din fiecare trei SPAS care de servicii sociale și serviciile sociale administrate declară că utilizează datele pentru documentarea de aceștia, precum și rapoartele de monitorizare și programelor și documentelor strategice nu au evaluare a serviciilor sociale, către DGASPC la nivel deloc date sau au doar date foarte parțiale despre județean. persoanele cu dizabilități din localitatea lor.514 Prin urmare, strategiile/măsurile existente la nivel individual de servicii (PIS), pe lângă certificatul de dizabilitate. 510 Citat din Q1_SPAS completat de șeful unei direcții de asistență socială dintr-un municipiu reședință de județ. 511 ANPIS (2019: 10). 512 http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/10/ANUNT-WEB-final-ANPD-v2.pdf 513 HG nr. 797/2017, Anexele 2 și 3, art. 6, lit. c. 514 Din eșantionul de 71 de SPAS, 39 declară că utilizează datele colectate prin anchete sociale pentru elaborarea politicilor locale pentru persoanele cu dizabilități. Dintre acestea, 26 nu au putut furniza informații privind caracteristicile persoanelor cu dizabilități din comunitatea lor (non-răspuns total). În același timp, printre cele 32 de SPAS-uri care nu utilizează datele disponibile pentru documentarea politicilor locale, există 9 SPAS cu o bază de date cuprinzătoare cu privire la persoanele cu handicap. 248 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII local sunt rareori fundamentate pe date concrete. celor care elaborează politici locale declară că Pe scurt, unele SPAS nu au date, dar formulează utilizează o abordare participativă prin implicarea politici, în timp ce altele au date solide, dar nu le reprezentanților persoanelor cu dizabilități în folosesc pentru formularea politicilor care vizează analiza datelor colectate și în definirea politicilor. persoanele cu dizabilități. Totuși, majoritatea 9.1.4. Resurse materiale515 Mai mult de jumătate dintre SPAS-urile participante la sondaj raportează că nu au spațiu suficient pentru birouri, așa cum arată fotografia alăturată, sau un spațiu dedicat pentru comunicarea confidențială cu solicitanții sau suficient spațiu de depozitare. Pe lângă spațiul insuficient, nevoia de echipamente (inclusiv imprimantă, scanner, telefoane mobile, tablete sau laptop-uri) este menționată ca un factor esențial pentru îmbunătățirea eficienței SPAS. Cei mai mulți au computere personale, dar multe dintre acestea sunt învechite și slab echipate cu aplicații software: „Am avea nevoie de o aplicație software cel puțin pentru a înregistra anchetele sociale, pentru gestionarea plăților de beneficii sociale, și pentru raportare”. În plus, în special asistenții sociali din zonele rurale, au menționat necesitatea unui automobil pentru vizitele la domiciliu implicate de anchetele sociale, în special din cauza lipsei mijloacelor de transport între sate. 9.2. SECPAH: Servicii de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap În România, există 47 de servicii pentru evaluare cu încadrare în grad de handicap (Etapa 5). În complexă în vederea încadrării în grad și tip plus, serviciile de evaluare complexă contribuie și de handicap a persoanelor adulte (SECPAH). la Etapa 1 de informare, precum și la Etapa 2 de Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția întocmire, depunere și înregistrare a dosarului. Copilului (DGASPC) asigură aceste servicii în Dimensiunea personalului toate cele 41 de județe și 6 sectoare din București. Studiul instituțional Q2A a colectat date despre Numărul de specialiști angajați pe SECPAH variază resursele umane SECPAH, în timp ce datele între 5 și 22. Există diferențe semnificative între privind SECC (pentru copii) nu au fost incluse. numărul mediu de angajați din SECPAH în funcție Următoarele secțiuni se bazează pe răspunsurile de mărimea populației de adulți cu încadrare în oferite de SECPAH-urile din 35 județe și 4 sectoare grad de handicap înregistrată oficial în județ (Figura bucureștene (Q2A și Q2A Capital Uman), cu un 57). Însă, o privire mai atentă arată că numărul de număr total de 346 de specialiști, din care 201 au specialiști angajați în SECPAH este mai degrabă participat la sondajul de opinie (Q2B). o decizie a Consiliului Județean, raportată mai degrabă la bugetul disponibil decât la dimensiunea 9.2.1. Resursele umane ale SECPAH populației cu handicap înregistrate oficial în județ. Astfel, în unele județe cu cea mai mare populație În cadrul sistemului de evaluare a dizabilității, oficială de adulți cu handicap (cum ar fi OT, VL, IS serviciul de evaluare complexă (SECPAH) este sau AG) echipa SECPAH este formată din același principalul actor în realizarea evaluării efective a număr de specialiști ca și în unele județe cu cea handicapului în vederea încadrării în grad și tip de mai mică populație de adulți cu dizabilități din țară handicap (Etapa 3). De asemenea, SECPAH joacă un (cum ar fi IL, HR sau GJ). rol important în elaborarea planurilor de intervenție individuală (PIRIS și PIS) pentru persoanele adulte 515 Citat din Q1_SPAS completat de asistentul social al unei direcții de asistență socială dintr-un municipiu reședință de județ. Capitolul 9 I 249 Figura 57: Diferența dintre județe în ceea ce privește numărul oficial al persoanelor adulte cu dizabilități și numărul de specialiști SECPAH 30 Valori medii 25 25 25 26 26 16.75 15 11 12 11 9 9 10 8.43 8.75 6 6 6 6 6.22 6 6 7 7 5 IL TL GR HR GJ OT TM VL IS CJ AG ti AH 15 20 38 eș < -< -< ur .3- 15 20 uc 6 B AH AH n di lP lP lP le ta ta ta re To To To oa ct Se Mii de persoane adulte cu dizabilităţi (Buletinul statistic al MMPS, dec 2019) Numărul de angajaţi ai SECPAH Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 35 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: PAH= Persoană adultă cu încadrare în grad și tip de handicap. Județul CV cu cel mai mic număr de PAH din țară, precum și PH cu cel mai mare, nu sunt incluse, deoarece nu au răspuns la sondaj. Valorile medii sunt calculate pentru grupări de județe determinate în funcție de numărul oficial de persoane adulte cu dizabilități (date la 31 decembrie 2019, MMPS, Buletinul statistic). Diferențele dintre medii sunt semnificative conform unei analize unidirecționale de varianță Anova (p=.000). În sondajul de opinie,516 reprezentanții SECPAH Profilul personalului (șefi și membri, de comun acord) consideră că Personalul SECPAH cuprinde în principal femei numărul de specialiști SECPAH este suficient cu vârste între 22 și 68 de ani.517 Peste 94% din pentru persoanele care solicită anual încadrarea personalul SECPAH a absolvit învățământul în grad de handicap. Doar o treime dintre terțiar, iar o mare parte au studii postuniversitare.518 respondenți consideră că personalul este insuficient Experiența medie de lucru este de aproape 7 ani,519 și majoritatea acestor plângeri provin din județe cu dar cu diferențe considerabile între județe, de la 2-3 o populație mare de persoane cu dizabilități și un ani în județe precum VL sau TL la mai mult de 10 SECPAH de dimensiuni mici, ca în citatul 9.2 de ani, în medie, în județe precum BT, IL, SJ sau IS. mai jos. Fluctuația de personal nu este percepută ca Structura personalului fiind o problemă la nivel de SECPAH. Doar câteva SECPAH respectă prevederile art. 49 din HG nr. 268/2007, conform căreia echipa SECPAH trebuie să cuprindă cel puțin următoarele 9.2 specializări: asistent social (cu studii superioare); medic de specialitate;520 psiholog; psihopedagog; kinetoterapeut; instructor de educație; și pedagog de recuperare. Figura 58 arată că majoritatea echipelor SECPAH sunt formate din asistenți sociali, psihologi și medici specialiști (printre care predomină medicii de familie și medicii de medicină generală).521 Specializări cum ar fi psihopedagogie, „Noi, în Argeș, […] avem 6 persoane/angajați la kinetoterapie, instructor de educație, sau pedagogie SECPAH și un medic. Lucrăm peste program, lucrăm de recuperare sunt foarte rare. Acești specialiști la sfârșit de săptămână, această evaluare este mai reprezintă proporții foarte mici din totalul mult decât putem duce, atât fizic, cât și ca timp.” personalului SECPAH și se găsesc într-un număr (Focus grup SECPAH) mic de județe. 516 Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=198), din 36 de județe și 4 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 517 Ponderea femeilor este de 87% din totalul personalului, în timp ce vârsta medie este de aproximativ 44 ani (și abaterea standard sub 9 ani). 518 Din totalul personalului SECPAH, 37% au un masterat sau doctorat, iar 57% au studii universitare. 519 Experiența de lucru în cadrul SECPAH variază de la câteva luni la peste 24 ani. 520 Nu sunt prevăzute cerințe în lege privind specializările specifice ale medicilor. 521 Informații despre specializarea șefilor SECPAH sunt furnizate în capitolul 4, secțiunea 4.1.2. 250 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 58: Personalul SECPAH în funcție de specializare 40 35 37 35 30 35 32 30 25 25 20 23 20 15 15 15 10 10 10 5 6 5 5 33 18 23 6 13 0 0 Asistent social Medic specialist Psiholog Psihopedagog Kinetoterapeut Instructor de Pedagog de Altele* educaţie recuperare Proporţia în totalul angajaţilor SECPAH (%) Numărul de SECPAH care au cel puţin un astfel de specialist (număr) Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=348 angajați) din 35 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: Suma barelor este 100%. * Altele includ în principal absolvenți de administrație publică, economie, și drept. Fizioterapeuții reprezintă 3% din totalul personalului SECPAH, în timp ce instructorii de educație și pedagogii de recuperare reprezintă doar 2% fiecare. Structura incompletă a personalului după Cu toate acestea, în sondajul de opinie,523 specializări afectează modul în care SECPAH specialiștii SECPAH consideră că structura actuală, efectuează evaluarea dizabilității pe baza criteriilor după specializări, este suficientă pentru a servi medico-psihosociale. În mod specific, din cauza anual persoanelor care solicită încadrarea în grad lipsei de specialiști care să efectueze evaluarea și tip de handicap. Doar o proporție de 18% dintre profesională, educațională și evaluarea abilităților aceștia consideră că specializările existente sunt mai și a integrării sociale, majoritatea SECPAH din degrabă insuficiente și ar trebui să fie diversificate. țară nu pot oferi o evaluare completă, așa cum a Chiar și așa, în unele județe, nevoia de mai mulți fost concepută de legislația actuală (a se vedea mai specialiști este acută, așa cum s-a subliniat în cadrul multe detalii în capitolul 4).522 focus grupurilor. „- Personalul, … noi ne chinuim să facem evaluarea, dar nu avem kineto, psihopedagog, 9.3 medicul vine de două ori pe săptămână. Nu se înscrie nimeni la medic, am scos un post la concurs. Avem un educator specializat dar are atribuții de asistență socială. E nevoie de completarea echipei. - Completarea echipei este imperios necesară si la noi in județ. De exemplu, postul meu de psiholog este mutat într-un centru și eu primesc delegare ca sa muncesc aici [in SECPAH]. Noi am fost fericiți că am avut doi medici la un moment dat, dar unul a ieșit la pensie acum.” (Focus grup SECPAH 3) Repartizarea sarcinilor în cadrul echipei A6) este efectuată de un asistent social, evaluarea multidisciplinare medicală (sarcina A7) este efectuată de un medic de specialitate, cea psihologică (sarcina A8) de un Repartizarea sarcinilor în cadrul echipei SECPAH psiholog, și cea profesională (sarcina A9) de către un variază considerabil de la un județ la altul. În psihopedagog. Astfel, modelul dominant la nivel primul rând, în unele județe, nu există nici o național este în conformitate cu reglementările, diviziune a muncii, toți membrii, indiferent de deși în unele județe fiecare dintre aceste tipuri de specializarea lor, îndeplinesc toate sarcinile, așa evaluări este realizată și de membri SECPAH cu alte cum se poate observa în Figura 59. În al doilea rând, specializări decât cele prevăzute în lege. în majoritatea județelor, evaluarea socială (sarcina 522 HG nr. 268/2007, art. 48. 523 Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap(SECPAH, N=198), din 36 de județe și 4 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 9 I 251 Figura 59: Împărțirea sarcinilor în cadrul echipei SECPAH (% din categorie) 88 86 79 65 A1 A2 A3 A4 A5 A6 A7 A8 A9 A10 A11 A12 A13 A14 A15 A16 A17 A18 Asistent social Medic specialist Psiholog Psihopedagog Altele* Sarcinile A1. Înregistrare dosar (**) A8. Evaluare psihologică A14. Avizare PIS echipei A2. Verificare iniţială dosar A9 Evaluare profesională A15. Întocmire PIRIS SECPAH: A3. Programare interviu A10. Evaluare nivel de educaţie A16. Gestionare dosare A4. Evaluare la sediu A11. Evaluare abilităţi și nivel de A17. Management A5. Evaluare la domiciliu integrare socială A18. Alte sarcini A6. Evaluare socială A12. Introducere date în software A7. Evaluare medicală A13. Raportul de evaluare (inclusiv concluzii și recomandări) Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 35 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: Datele din grafic au fost raportate în tabloul participării la activități a personalul SECPAH care a colectat informații cu privire la sarcinile specifice pe care le îndeplinește fiecare angajat în parte, unde lista de sarcini a fost alcătuită în acord cu Procedura-cadru națională (Anexă la Ordinul nr. 2298/2012). * Altele includ în principal absolvenți de administrație publică, economie, și drept. Nu sunt incluși fizioterapeuți, instructori de educație și pedagogi de recuperare din cauza numărului redus de cazuri (11, 7 și, respectiv, 6). (**) Conform reglementărilor, nu este atribuția SECPAH. Volumul de muncă al personalului Volumul de muncă pe specialist SECPAH a scăzut Scăderea volumului de muncă în SECPAH a considerabil în timpul pandemiei COVID-19, cu o fost înregistrată în toate județele, dar reducerea a variație semnificativă între județe (Figura 60). În variat foarte mult, deoarece în unele județe aproape ansamblu, în perioada pre-COVID (2019), la nivel s-a înjumătățit, în timp ce în alte județe a scăzut național, un specialist SECPAH evalua în medie cu numai 7%, din 2019 în 2020. În același timp, 762 de dosare pe an. Numărul minim de dosare discrepanțele dintre județe au persistat. Cele mai evaluate per specialist SECPAH într-un județ (în mari disparități în ceea ce privește volumul de București) a fost de peste zece ori mai mic decât muncă sunt înregistrate între județele cu o populație cel maxim (în OT); de la aproximativ 200 la peste relativ mare de persoane cu încadrare în grad de 2.100. Datorită măsurilor de prevenire și combatere handicap înregistrată oficial (a se vedea comparativ a efectelor pandemiei COVID-19,524 numărul mediu lungimea liniilor verticale din Figura 60). Acest de dosare evaluate de un specialist SECPAH a lucru se datorează faptului că aceste județe au scăzut la 554 (sau cu 27%), în 2020. Cu toate acestea, echipe SECPAH cu dimensiuni foarte diferite (de la diferența de volum de muncă dintre numărul 6 la 15, așa cum arată Figura 57) pentru evaluarea minim și numărul maxim de dosare evaluate per unui număr similar de dosare de cerere pentru specialist SECPAH pe an nu s-a schimbat, numărul încadrarea în grad și tip de handicap. minim fiind constant de aproximativ zece ori mai mic decât numărul maxim, de la aproximativ 120 în sectoarele din București la peste 1.200 în județul OT. 524 Legea nr. 55/2020, art. 4 (5). 252 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 9.4 „Mergem pe un număr mediu de 50 persoane/zi, anul trecut am avut și 80 persoane/zi. Suntem depășiți total de situație. Stau de vorbă cu toată echipa într-o singură încăpere, interviu colectiv, încercăm cam 8 minute/persoană, în procedura avem 10 minute/ persoană.” (Focus grup SECPAH 1, Intervenția unui specialist dintr-un județ cu o populație mare de persoane cu dizabilități și o echipă mică SECPAH) Figura 60: Volumul de muncă per specialist SECPAH (numărul minim, maxim și numărul mediu de dosare evaluate pe an) 2500.00 2000.00 1500.00 1000.00 950 696 772 762 742 500.00 493 512 554 277 222 0.00 Sectoarele Județe cu Județe cu Județe cu Total Sectoarele Județe cu Județe cu Județe cu Total din un număr un număr un număr din un număr un număr un număr București total de total de total de București total de total de total de PAH între PAH între PAH între PAH între PAH între PAH între 6.3-<15 mii 15-<20 mii 20-<38 mii 6.3-<15 mii 15-<20 mii 20-<38 mii Anul 2019 Minim Maximum Media Anul 2020 Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 35 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: PAH= Persoană adultă cu încadrare în grad și tip de handicap Valorile medii sunt calculate pentru grupări de județe determinate în funcție de numărul oficial de persoane adulte cu dizabilități (date la 31 decembrie 2019, MMPS, Buletinul statistic). Diferențele dintre medii sunt semnificative conform unei analize unidirecționale de varianță Anova (p=.05). Volumul de muncă per membru SECPAH singur medic este egal cu numărul total de dosare variază semnificativ și în funcție de specializarea evaluate din județ, care pot ajunge la un număr membrului. Estimările analizate mai sus se bazează imens, cum ar fi peste 7.200 pe an. Aceasta înseamnă pe ipoteza că dosarele pentru evaluare sunt aproximativ 600 de dosare evaluate în fiecare lună, distribuite uniform între membrii echipei SECPAH. adică aproximativ 30 de dosare pe zi lucrătoare și În practică, acest lucru nu se aplică neapărat. Mai 3,75 de dosare în fiecare oră de lucru, ceea ce permite mulți respondenți au raportat diferențe în volumul aproximativ 16 minute pe dosar evaluat, în condiții de muncă între membrii echipei, în funcție de de muncă continuă. Această situație pare să fie mai specializarea lor. Spre exemplu, 32 de SECPAH frecventă în cazul medicilor de specialitate. În ceea din eșantion au cel puțin un medic de specialitate. ce privește psihologii, numărul dosarelor evaluate Dintre acestea, 16 SECPAH au doar unul și 16 au este mai mic deoarece (1) mai puține SECPAH au doi sau mai mulți medici. În echipa cu un singur un singur psiholog și (2) în majoritatea județelor, medic de specialitate, acesta ar trebui să acopere nu toate dosarele trec printr-o evaluare psihologică, evaluarea medicală pentru toate dosarele de cerere. ci doar cele care au deja o afectare mentală sau Prin urmare, volumul de muncă „real” al unui psihologică identificată în documentele medicale. medic de specialitate dintr-o echipă SECPAH cu un Capitolul 9 I 253 Un exemplu de mod de calcul al volumului de muncă per membru SECPAH, pe an Acest exemplu vine dintr-un județ cu o populație medie de persoane cu dizabilități (16.649 la 31 decembrie 2019), care a dezvoltat tema volumului de muncă în cadrul chestionarului Q2A. Acest județ are o echipă numeroasă, cu 11 membri în total, din care 1 medic de specialitate, 2 asistenți sociali, 4 psihologi și 4 membri cu alte specializări (3 administrație publică și 1 inginer care este si asistent medical). Conform calculelor SECPAH, în anul 2020, volumul de muncă al medicului specialist a fost de 6.718 dosare evaluate, volumul de muncă per psiholog a fost de 2.240 dosare evaluate, în timp ce volumul de muncă per asistent social a fost de 1.680 dosare. Acest lucru indică faptul că 1 psiholog (dintre cei 4) are atribuții de asistent social, la fel ca și un membru cu specializare în administrația publică/ inginerie. (Chestionar Q2A) Șefii SECPAH care au participat la studiul domenii dinafara expertizei lor (de unde diviziunea instituțional au menționat existența a două practici muncii vizibilă în Figura 59). A doua practică, pentru a face față volumului de muncă extrem al mai frecventă în județele cu o populație mare de unor membri ai echipei. Cea mai frecventă practică persoane cu dizabilități, constă în completarea, cel este delegarea responsabilităților între membrii puțin temporar, a echipei SECPAH cu specialiști din echipei. Din acest motiv, în multe județe, membrii alte servicii DGASPC, așa cum se arată în citatul 9.5 echipei de diverse specializări acoperă evaluarea în de mai jos. 9.5 „Timpul de interviu? Noi reușim un timp mediu 15 min/aplicant, pentru că noi avem și personalul din centre care să ajute SECPAH. În plus, pentru a reduce timpul, echipa multidisciplinară de 4 specialiști, îl văd împreună.” (Focus grup SECPAH 1, Intervenția unui specialist din județul cu cea mai mare populație de persoane cu dizabilități din țară) Un număr mai mic de dosare evaluate nu reflectă efectuate la domiciliu, durata medie a călătoriei în mod necesar un volum de muncă mai scăzut, dus-întors este de aproximativ 107 minute.525 În deoarece, în cazul evaluărilor la domiciliu (obligatorii mod corespunzător, durata interviului crește de la pentru solicitanții nedeplasabili), călătoria dus- 15-20 minute la 120-130 minute, în medie, ceea ce întors la domiciliul solicitantului crește semnificativ diminuează semnificativ numărul de dosare care timpul de evaluare. Interacțiunea directă dintre un ar putea fi evaluate în timpul unei zile lucrătoare. solicitant și echipa SECPAH durează, în medie, Evaluările la domiciliu reprezintă aproximativ 12% 15-20 de minute, indiferent de locul în care se din totalul dosarelor pentru solicitanții adulți, în efectuează evaluarea, la sediul SECPAH sau la medie, în perioada pre-COVID, în scădere la 6% domiciliul solicitantului. Însă, în cazul evaluărilor în 2020.526 În cazul solicitanților copii, evaluările la 525 Cu minimum 7 minute, maximum 300 de minute și o abatere standard de 84 minute. Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 25 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 526 În 2019, ponderea evaluării la domiciliu din totalul evaluărilor a variat între zero și 35% în sectoarele din București, unde SECPAH joacă și rolul de SPAS. Abaterea standard, însă, a fost mai mică decât media, respectiv 10%. În 2020, numărul de SECPAH care nu efectuează evaluări la domiciliu a crescut de la 2, în 2019, la 4. Disparitățile în realizarea evaluărilor între județe au crescut, de asemenea, la nivel național. 254 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII domiciliu au reprezentat în mod constant 3% din pentru a fi finalizate. În Figura 61 de mai jos este toate dosarele evaluate într-un an. prezentată schimbarea dramatică a modului în Un număr mai mare de dosare evaluate care se face evaluarea dizabilității care a avut loc nu reflectă neapărat un volum de lucru mai în timpul pandemiei COVID-19. Dacă în noiembrie mare, deoarece unele evaluări nu implică deloc 2019 (sau o lună tipică pre-COVID) evaluări doar interacțiunea față în față cu solicitantul, fiind pe baza actelor (eventual prin o combinație de efectuate numai pe baza documentelor sau a unei acte și interviuri telefonice, WhatsApp sau Skype) combinații de analiză a documentelor și interviuri erau realizate de SECPAH doar în cinci județe, în prin telefon, WhatsApp sau Skype. Aceste tipuri noiembrie 2020, cea mai mare parte a SECPAH- de evaluări asigură protecția împotriva infecției urilor utilizau aceste tipuri de evaluare pentru cu COVID-19 și implică mai puțin timp și efort majoritatea solicitanților. Figura 61: Ponderea dosarelor evaluate pe baza actelor de la dosar, eventual combinate cu interviuri prin telefon, WhatsApp sau Skype, și care nu implică interacțiunea față în față dintre echipa SECPAH și solicitant pe județ (% din totalul dosarelor evaluate) 100 80 60 40 20 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 Noiembrie 2019 (sau o lună tipică pre-COVID-19) Noiembrie 2020 Sursa: Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 27 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Pe lângă interviu sau analiza documentelor, evaluări bazate pe analiza documentelor, eventual specialiștii SECPAH petrec, de obicei, 30 de însoțite de telefon, WhatsApp sau Skype, atunci minute suplimentare per dosar de cerere, în medie, când este posibil) au fost principalele cauze ale după cum urmează: (1) aproximativ 10 minute acestei modificări. pentru elaborarea concluziilor și recomandărilor Volumul relativ ridicat de muncă și distribuția din raportul de evaluare complexă, inclusiv inegală între membrii echipei (în funcție de recomandarea de încadrare sau de neîncadrare specializarea acestora) afectează semnificativ în grad și tip de handicap, propunerea privind modul în care SECPAH realizează evaluarea pe orientarea profesională și propunerea de a lua o baza criteriilor medico-psihosociale. În primul măsură de protecție; (2) aproximativ 5 minute pentru rând, unele dintre cele șase domenii obligatorii528 finalizarea programului individual de reabilitare și de evaluare sunt acoperite doar superficial fie doar integrare socială (PIRIS); (3) aproximativ 5 minute pe grupuri foarte mici de solicitanți cu caracteristici pentru elaborarea Planului individual de servicii specifice, fie deloc. În al doilea rând, interviul cu (PIS); și (4) aproximativ 10 minute pentru alte acțiuni solicitantul este realizat în mod colectiv de către de pregătire și completare a dosarului, precum și echipa SECPAH sau în condiții mai puțin stricte de pentru înregistrarea și transmiterea acestuia către confidențialitate, astfel încât să se reducă timpul Secretariatul CEPAH.527 de interviu la minim (Tabel 12). Aceste practici au În concluzie, volumul de muncă pe membru efecte negative asupra interacțiunii dintre evaluator SECPAH, deși a rămas ridicat, a scăzut în și solicitant, care devine distantă și impersonală, și comparație cu perioada pre-COVID. Scăderea implicit asupra calității schimbului de informații și a numărului de dosare evaluate, dar și schimbările calității generale a evaluării. O analiză aprofundată de practici în efectuarea evaluării (prin reducerea a acestor aspecte se găsește în capitolul 4. evaluărilor la domiciliu și creșterea proporției de 527 În acest paragraf se utilizează valorile mediane. Valorile medii corespunzătoare sunt 15, 7, 7 și 15 minute. (Sondajul Q2B) 528 Reamintim că domeniile obligatorii de evaluare sunt: (a) evaluarea socială, (b) evaluarea medicală, (c) evaluarea psihologică, (d) evaluarea vocațională a abilităților profesionale, (e) evaluarea nivelului de educație, (f) evaluarea aptitudinilor și a nivelului de integrare socială (HG nr. 268/2007, art. 48). Capitolul 9 I 255 Tabel 12: Într-un caz ipotetic standard al unei persoane care solicită încadrarea într-un anumit grad și tip de handicap, cum se desfășoară de obicei interacțiunea cu specialiștii SECPAH și, respectiv, ai SECC? SECPAH (%) SECC (%) 1. Persoana interacționează simultan cu o echipă de specialiști, într-un spațiu special 29 31 amenajat 2. Persoana interacționează simultan cu o echipa de specialiști, în biroul lor (cu birouri, 43 39 calculatoare, dosare etc.). Nici o altă persoană nu este prezentă în biroul respectiv. 3. Persoana interacționează succesiv cu o echipă de specialiști, într-un spațiu special 5 15 4. Persoana interacționează succesiv cu o echipă de specialiști, în biroul lor, de exemplu, se mută de la un birou la altul pentru diverse domenii de evaluare. Nici o altă persoană nu 13 12 este prezentă în biroul respectiv. 5. Altele 10 3 Răspunsuri valide - (%) 100 100 -N 182 160 Sursa: Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul SECPAH/SECC, din 39 de județe și 6 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Supervizarea și evaluarea performanței umane, de obicei nevoia de personal suplimentar. angajaților se limitează la „controlul intern” al Numărul insuficient de medici de specialitate a fost șefului SECPAH, care se realizează într-un mod mai menționat cel mai frecvent, urmând psihopedagogii degrabă ad-hoc. și kinetoterapeuții. În plus, mulți respondenți au Peste două treimi dintre specialiștii SECPAH529 au amintit arhivarii profesioniști, persoană specializată menționat cel puțin o problemă legată de resursele în servicii sociale, secretarii sau operatorii de date. „- Nu avem o analiză a calității serviciului [SECPAH]. Nici nu știu la ce vă referiți. Am putea 9.6 să facem analiză doar raportată la stabilirea propunerilor noastre de încadrare … Am avut un control de la Inspecția Socială si am văzut că diferențele sunt foarte mici, nu am avut retururi la dosare ... Altceva nu avem. - La noi în județ, analiza serviciului se reflectă în controlul intern. Șeful de serviciu verifică dosarele și notează despre fiecare specialist și observă dacă rapoartele sunt completate în totalitate. Folosește și rapoartele de monitorizare trimestrială. Raportul intern este întocmit pe numărul de dosare. Pe controlul intern avem un registru unde am notat activitatea unui specialist lunar, ce recomand ca șef de serviciu, dacă există.” (Focus grup SECPAH 4) 9.2.2. Formarea/Instruirea personalului SECPAH A doua problemă principală menționată de într-o capcană în biroul meu, îngropat în dosare și specialiștii SECPAH în sondajul de opinie Q2B în rutina de zi cu zi. Nu văd o cale de a mă dezvolta se referă la formarea insuficientă și la necesitatea sau de a auzi cum fac alte persoane, în alte județe, învățării pe tot parcursul vieții, a dezvoltării poate ne putem imagina niște modalități mai personale, a schimbului de experiență și a bune de lucru pentru noi și pentru cei pe care îi activităților de team building. „Uneori mă simt ca deservim.”530 529 Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=201), din 36 de județe și 4 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 530 Un psiholog SECPAH în chestionarul Q2B. 256 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 62: Principalele nevoi de formare a specialiștilor SECPAH (%) Oricare dintre cele de mai jos 19 81 Formare profesională în propria specializare 19 48 33 Formare profesională în evaluarea dizabilităţii 19 54 27 Cum se comunică cu persoanele cu dizabilităţi 19 60 21 CIF 19 62 19 Schimb de experienţă cu SECPAH din alte judeţe 19 64 17 Modificări legislative/ înţelegerea și aplicarea legislaţiei 19 67 14 Gestionarea stresului și a crizelor 19 68 13 Utilizarea aplicaţiei IT pentru evaluarea dizabilităţii 19 73 8 Management de caz 19 74 7 Dezvoltare personală 19 75 6 Nu a răspuns A oferit idei pentru principalele nevoi de formare, dar nu pe acest subiect specific Consideră că acest subiect specific este o prioritate de formare Sursa: Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=201), din 36 de județe și 4 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Instruirea personalului SECPAH este foarte este notat cu 3.6, în medie, pe o scală de la 1 la 10, fără limitată. Din eșantionul de 32 județe și 4 sectoare diferențe semnificative în funcție de specialitate.531 din București, 22 de șefi SECPAH au raportat că În aceste condiții, în ultimele 12 luni (2020), doar serviciul lor a pus în aplicare un plan de formare 3,5% din personalul SECPAH (sau 12 din totalul de continuă a personalului. Cu toate acestea, în 346 specialiști), din doar trei județe (BH, MS și VL), ultimii trei ani, doar 16 SECPAH-uri au susținut au participat la un curs de formare privind CIF. Mai o sesiune de formare a echipei pentru o mai bună mult, în sondajul de opinie, specialiștii SECPAH intervenție și complementaritate. În plus, în 2020, au apreciat că nevoia de formare în domeniul numai aproximativ 17% din totalul personalului CIF este la un nivel între 7 și 8, pe o scală între 1 SECPAH a participat la cel puțin o sesiune de și 10. Aceștia oferă scoruri medii similare pentru formare (indiferent de conținutul acesteia) sau la nevoia de formare privind CIF pentru echipa cel puțin o sesiune de formare destinată să îi ajute SECPAH, membrii CEPAH, pentru SPAS urbane, să înțeleagă funcția de evaluare a SECPAH. Mai precum și pentru SPAS rurale. Așadar, majoritatea mult de atât, personalul instruit nu este distribuit membrilor SECPAH nu au cunoștințe adecvate cu uniform între județe, ci este concentrat în doar 12 privire la CIF. Cunoștințele lor despre CIF sunt prea județe. Principalele nevoi de formare menționate de limitate pentru a înțelege pe deplin schimbarea specialiștii SECPAH sunt prezentate în Figura 62. semnificativă care ar veni cu schimbarea de la Formarea profesională, fie în propria specialitate, paradigma medicală la cea holistică. Prin urmare, fie în evaluarea dizabilității sunt temele menționate sensibilizarea și formarea specialiștilor SECPAH cel mai frecvent. ar putea fi hotărâtoare, pentru că ar putea la fel În ceea ce privește Clasificarea internațională a de bine să avanseze reforma sau să ducă la eșecul funcționării, dizabilității și sănătății (CIF), formarea sau inversarea ei. Specialiștii nu vor putea accepta personalului SECPAH este extrem de limitată. și aplica în mod corespunzător noile instrumente, Conform evaluării șefilor SECPAH, nivelul de metodologii și proceduri dacă nu înțeleg implicațiile cunoștințe al membrilor echipei cu privire la CIF schimbărilor prevăzute. 531 Cu o abatere standard sub 3. De remarcat, potrivit șefilor SECPAH, doar aproximativ 18% din întregul personal SECPAH au cunoștințe despre CIF care pot fi clasificate cu scoruri de la 7 la 10. (Studiul instituțional Q2A_Resurse umane:) Capitolul 9 I 257 9.2.3. Proceduri de evaluare a gradului de A două categorie de proceduri de lucru, mai handicap: O privire de ansamblu puțin luate în considerare, au în vedere tranziția de la copilărie la maturitate și planurile individualizate Evaluarea gradului de handicap nu este abordată de intervenție PIS și PIRIS.533 Reprezentanții SECC au în mod unitar în întreaga țară. La nivelul SECPAH, menționat, de asemenea, necesitatea unei proceduri cercetarea realizată pentru acest raport s-a axat pe clare pentru activitățile ce trebuie desfășurate cu un pachet de 21 de proceduri, care au fost discutate tinerii de 16-17 ani și părinții lor în ceea ce privește în capitolele anterioare. Totuși, Figura 63 oferă trecerea la viața adultă. Mai mult, aceste două o privire de ansamblu care permite identificarea domenii – tranziția de la copil la adult cu dizabilități zonelor cele mai deficitare. În primul rând, jumătate și planurile personalizate de intervenție – sunt cele din SECPAH-urile studiate au cel mult 6 din pachetul mai problematice nu doar cu privire la procedurile de 21 de proceduri de lucru considerate, iar trei de lucru, ci și în ceea ce privește instrumentele de sferturi nu au mai mult de 12. În al doilea rând, în lucru. Ca soluție, majoritatea specialiștilor SECPAH majoritatea cazurilor, procedurile de lucru existente au menționat că trebuie dezvoltate cu celeritate: (1) sunt secțiuni ale procedurii generale SECPAH care un instrument de simulare a posibilelor rezultate reproduc legislația existentă, fără nicio clarificare ale evaluării gradului de handicap prin aplicarea sau elemente noi/specifice/suplimentare. În al criteriilor medico-psihosociale pentru adulți care treilea rând, există diferențe între datele factuale să fie utilizat fie pentru toți tinerii cu vârste de raportate de șefii SECPAH și percepțiile membrilor cel puțin 16 ani, fie la cererea părinților; (2) un SECPAH cu privire la procedurile de lucru, dar model cadru pentru pregătirea PIS care să fie imaginea de ansamblu care rezultă din cele două aplicat uniform la nivel național fie pentru toate surse este coerentă, așa cum arată figura de mai jos. persoanele adulte cu dizabilități, fie pentru anumite Din pachetul de 21 de proceduri analizate, categorii cu caracteristici clar definite; și (3) o la nivel național, două categorii de proceduri metodologie de monitorizare a progreselor realizate sunt insuficient dezvoltate, chiar dacă specialiștii prin implementarea serviciilor și activităților SECPAH consideră că acestea sunt foarte utile pentru recomandate în PIS/PIRIS. activitățile zilnice (Figura 63). Prima categorie Primele trei obstacole care au cel mai conține proceduri de lucru care au fost elaborate în mult impact asupra activității prin reducerea aproximativ o treime din județele studiate și o mare semnificativă a performanței SECPAH sunt: (1) parte din specialiștii SECPAH le percep ca fiind salarii nemotivante pentru specialiștii din SECPAH, existente, dar le menționează și printre procedurile (2) personal insuficient și/sau formare profesională care trebuie dezvoltate în continuare. Aceste nesatisfăcătoare, și/sau lipsa anumitor specialități proceduri se referă la cazurile de neconcordanță din cadrul echipei și (3) instrumente și proceduri între evaluările efectuate de specialiști din afara de lucru inadecvate ale SECPAH.534 Prin urmare, SECPAH și cele ale specialiștilor din SECPAH,532 la îmbunătățirea procedurilor și instrumentelor de modul în care se procedează în cazurile suspecte de lucru are potențialul de a fi percepută ca o modalitate fraudă (PRO 13), precum și la formarea și metodele de îmbunătățire a performanței sistemului. Cu toate de lucru în echipe multidisciplinare (PRO 24). acestea, ar trebui să fie însoțită de îmbunătățiri la nivelul personalului. 532 Și anume procedurile PRO 11, 12, 16 și 17 din Legenda la Figura 63. 533 Și anume procedurile PRO 28, 30, 31 și 33 din Legenda la Figura 63. 534 Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=192 răspunsuri valide), din 36 de județe și 4 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 258 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 63: Proceduri de lucru (% din SECPAH, % din membrii SECPAH și scorul mediu de utilitate) 100 5 4.5 80 4 60 3.5 3 40 2.5 20 2 1.5 0 1 8 0 3 1 1 3 7 4 6 2 9 0 2 8 O3 O1 O2 O6 4 O9 O5 O2 O3 O3 O3 O1 O1 O1 O2 O1 O1 O2 O2 O2 O1 O1 PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR PR % Șefii SECPAH raportează că procedura este disponibilă (în Q2A) % Practicieni SECPAH consideră că procedura este disponibilă (în Q2B) Utilitatea procedurii pentru activităţile zilnice (pe o scară de la 1 la 5, în Q2B) Legendă: Procedură de lucru aprobată referitoare la .... PRO16. Pentru cazurile în care evaluarea din raportul PRO1. Informații privind persoanele care solicită încadrarea psihologului clinician nu corespunde evaluării într-un grad și tip de handicap psihologului SECPAH PRO2. Depunerea și înregistrarea dosarelor de cerere PRO17. Pentru situațiile în care evaluarea psihologică are pentru evaluarea gradului de handicap concluzii vagi sau neclare PRO3. Asigurarea protecției datelor cu caracter personal PRO18. Evaluarea profesională și evaluarea competențelor profesionale PRO5. Verificarea inițială a dosarelor de cerere depuse pentru evaluarea gradului de handicap PRO20. Evaluarea nivelului de educație (%) PRO6. Evaluare socială PRO22. Evaluarea abilităților și nivelului de integrare socială PRO9. Evaluare medicală PRO24. Formarea și metodele de lucru în echipe PRO11. Pentru cazurile în care evaluarea din raportul multidisciplinare medicului specialist nu corespunde cu evaluarea medicului SECPAH pe baza documentelor conținute în dosar. PRO28. Activități întreprinse împreună cu copiii și părinții, în legătură cu tranziția la viața adultă PRO12. Pentru cazurile în care documentele medicale prezentate la dosar sunt contradictorii sau ambigue PRO29. Certificarea tipului de handicap PRO13. Pentru situațiile în care se constată că documentele PRO30. Pentru situațiile în care, în urma consultării pentru medicale transmise la dosarul cazului sunt suspecte de a fi PIRIS, solicitantul nu este de acord cu reprezentantul său fost contrafăcute (suspiciune de fraudă) PRO31. Elaborarea PIS PRO14. Evaluare psihologică PRO33. Punerea în aplicare a PIS și măsurile care trebuie luate în cazurile în care nu este efectuată Surse: (Pentru barele albastre) Studiu instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. (Pentru barele verzi și linia mov) Sondaj de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=201), din 36 de județe și 4 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 9 I 259 9.2.4. Managementul datelor și sistemul în format electronic. Date despre fenomenul de informatic al SECPAH abandon/renunțare la demersul de încadrare pe parcurs sau de refuz de înregistrare a cererii de La nivelul SECPAH, nu există un sistem de evaluare (vezi secțiunea 3.1) nu sunt disponibile. management al informațiilor, iar automatizarea Utilizarea tehnologiei (telefon, poștă electronică) în proceselor administrative este limitată. Majoritatea comunicarea cu solicitanții a crescut considerabil în activităților legate de evaluarea gradului de 2020, în condițiile pandemiei COVID-19 (a se vedea handicap sunt pe suport de hârtie. În multe Figura 61), însă la nivel național procesul încă se județe, datele privind înregistrarea și verificarea bazează în mare măsură pe interacțiuni directe și pe inițială a dosarelor de cerere sunt înscrise doar în vizitele repetate ale solicitanților la diverse ghișee. registre pe suport de hârtie, fără să fie disponibile 9.7 „Eu sincer să spun că sunt mulțumită că a venit pandemia asta pentru că ne-a și forțat să ne ducem pe partea de online. Altfel ar mai fi trecut încă 1.000 de ani în România până noi să facem ceea ce facem acum împreună cu dumneavoastră online și să trimitem.” (Interviu reprezentant ONG, București) În eșantionul de SECPAH-uri, 23 județe și 2 gestionarea și stocarea dosarelor;537 ceea ce crește sectoare ale Bucureștiului dispun de o procedură volumul de muncă al echipei SECPAH cu activitățile aprobată pentru protecția datelor cu caracter de manipulare a dosarelor (de la registratură la personal (sau un paragraf/capitol despre acest lucru evaluare, de la evaluare la secretariatul CEPAH, în procedura generală).535 Dintre aceste proceduri, de la comisie la depozitare, în cadrul arhivei, etc.). doar o parte acoperă manipularea și arhivarea în Aplicațiile software care automatizează funcții și siguranță a dosarelor (18 județe si 2 sectoare din procese cheie lipsesc, iar majoritatea activităților București) sau organizarea, stocarea si securitatea legate de gestionarea datelor beneficiarului sau datelor în format electronic (18 județe si un sector din validarea și verificarea încrucișată a datelor București). Toate SECPAH-urile păstrează copii ale sunt realizate manual. După cum s-a menționat dosarelor de cerere, dar numai câteva au transferat anterior, proiectul Sistem Național de Management și stocat aceste documente în format electronic,536 privind Dizabilitatea, implementat în prezent în timp ce celelalte le stochează doar pe suport de de ANDPDCA și finanțat din fonduri europene hârtie. În majoritatea județelor, SECPAH singur sau vizează exact această deficiență.538 în cooperare cu Secretariatul CEPAH se ocupă și de 9.8 „Lipsește un intranet complex. Este absolut esențial intranetul. Așa se lucrează. Toate serviciile au acces la anumite informații despre X, Y și Z și serviciile comunică într-un fel pe problematici comune, deci nu este, acum trăim în aer.” (Interviu cu director DGASPC) 535 Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 536 Un sector din București și 7 județe. 537 În județele cu populații mai mari de persoane cu dizabilități, gestionarea și depozitarea dosarelor sunt de obicei efectuate de un alt serviciu DGASPC, cum ar fi Arhiva. 538 Obiectivul general al proiectului este de a elabora și implementa o platformă națională centralizată pentru colectarea, stocarea și distribuirea informațiilor despre persoanele cu dizabilități (adulți și copii) către autoritățile publice centrale și locale, beneficiari individuali și parteneri instituționali. Mai multe informații sunt disponibile la adresa http://anpd.gov.ro/web/wp-content/ uploads/2019/10/ANUNT-WEB-final-ANPD-v2.pdf 260 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Un sector din București și 22 județe beneficiază să fie depuse electronic și încărcate automat în de o aplicație software pentru evaluarea dizabilității, software-ul de evaluare. și anume SeeSoft D-Smart539 sau Assys. Versiunile acestui software variază de la județ la județ, la fel ca Discrepanțe similare sunt înregistrate în ceea ce și numărul și tipul de facilități și module disponibile privește toate tipurile de informații utilizate în (județele cu un buget mai mic au achiziționat evaluarea gradului de handicap. Datele cel mai versiuni mai limitate). Software-ul include module puțin înregistrate în aplicația software de evaluare pentru fiecare dintre cele șase domenii obligatorii de se referă la planurile de viitor, temerile, speranțele evaluare. Modulul de raportare include Raportul de sau dorințele solicitantului despre viața pe care evaluare complexă și planurile individualizate de dorește să o trăiască. Doar 5 județe introduc astfel intervenție PIS și PIRIS, care sunt generate automat. de informații în software, iar datele disponibile sunt Însă, doar unele județe au achiziționat modulul de selectate aleatoriu (în funcție de evaluator) și sunt raportare. răspândite prin secțiunile modelului cadru existent. O analiză a acestor date nu este efectuată în niciun Introducerea datelor în aplicația software este județ și ar fi foarte dificil de realizat folosind datele manuală. Datele care sunt introduse în software- existente. ul de evaluare variază de la un județ la altul. Spre exemplu, notele de interviu ale specialiștilor Indiferent de existența unei aplicații software sunt introduse doar în unele județe, în timp ce în pentru evaluarea dizabilității, aproape toate alte județe sunt introduse doar concluziile pentru SECPAH-urile studiate declară că dețin „o bază raportul de evaluare complexă.540 Pentru reducerea de date cuprinzătoare” cu cetățenii adulți care timpului de evaluare per dosar, în cazul evaluărilor dețin un certificat de handicap din județul lor.545 Pe efectuate la sediul SECPAH, introducerea datelor în baza informațiilor din aceste baze de date, 29 de timpul interviului, în prezența persoanei evaluate, județe și 2 sectoare din București raportează că pot este o practică obișnuită.541 Fiecare specialist își reconstitui istoricul persoanelor cu dizabilități și al introduce propriile notițe de interviu/vizită,542 cererile lor de (re)evaluare a gradului de handicap. activitate care adaugă la timpul de evaluare Calitatea datelor din bazele de date existente aproximativ 17-19 minute, în medie, per dosar.543 este destul de slabă. Ca argument, Tabelul În aplicațiile software de evaluare existente, sunt 13 prezintă rezultate ale unei analize a non- diferențe substanțiale între județe în ceea ce privește răspunsurilor pentru câteva variabile selectate. tipul de date înregistrate. De exemplu, din modelul Majoritatea bazelor de date existente sunt doar cadru de anchetă socială obligatorie, datele privind liste care cuprind informații limitate la câteva autonomia și statutul funcțional al persoanei și caracteristici, ce nu permit decât un număr redus de evaluarea statutului senzorial și psiho-emoțional al posibile interogări a datelor. Majoritatea județelor persoanei sunt tratate după cum urmează:544 nu înregistrează vârsta solicitanților (sau utilizează grupe de vârstă predefinite) astfel încât nu pot • 6 județe nu introduc în software nici o informație, furniza date de exemplu pentru categoria 18-26 nici automat, nici manual ani relevantă pentru tranziția de la copilărie la • 5 județe introduc manual toate informațiile maturitate. Majoritatea județelor nu au o bază de • 9 județe și un sector din București introduc date unică care să consolideze toate informațiile informații selective manual, iar selecția diferă de necesare pentru a reconstitui demersul de încadrare la un județ la altul în grad de handicap de la depunerea cererii la eliberarea certificatului pentru toți solicitanții. În • 2 județe nu au răspuns schimb, practica comună este de a colecta informații • Nu există niciun județ în care anchetele sociale selective în diferite faze ale demersului, de către 539 INSTRUMENT DE GESTIONARE, EVALUARE ȘI RAPORTARE UNIC PENTRU PERSOANELE CU HANDICAP, versiunea 7.21.01.15(301/2140) 540 Din cele 23 SECPAH care au un software de evaluare, 16 introduc notele de interviu din evaluările de la sediul SECPAH, în timp ce 7 introduc doar concluziile raportului de evaluare complexă. În cazul evaluărilor la domiciliu, doar 14 județe introduc notele de vizită. 541 În ceea ce privește evaluările la domiciliu, cel mai adesea, introducerea datelor din notele vizitei se face a doua zi, înainte de a începe o altă evaluare. 542 Într-un singur județ un operator de date colectează notele de interviu de la toți specialiștii SECPAH și introduce datele. 543 Cu un minim de 10 minute, un maxim de 30 minute și o abatere standard de aproximativ 6-7 minute. 544 Conform HG nr. 430/2008 (Anexa 6). 545 Un județ nu are o astfel de bază de date. Un alt județ nu a răspuns. Capitolul 9 I 261 reprezentanți instituționali diferiți și în formate aceste trei variabile pentru a observa aspectele care variate. Datele privind intrările (dosarele de cerere) distorsionează procesul și necesită corecție. Din sunt foarte puține și, de obicei, înregistrate într-un acest motiv, datele disponibile permit doar o viziune registru de hârtie. Tipul de evaluare prima de-a generală orientativă asupra procesului de evaluare, lungul vieții, reevaluarea periodică sau la cerere), inclusiv asupra intrărilor, fazelor și rezultatelor precum și modalitatea utilizată pentru efectuarea acestuia. În același timp, majoritatea bazelor de date evaluării (la sediu, evaluarea la domiciliu etc.) existente nu sprijină și nici nu reflectă funcționarea nu sunt înregistrate în mod sistematic. Chiar și zilnică și administrarea SECPAH. rezultatele evaluării nu pot fi analizate în funcție de Tabel 13: Calitatea datelor din bazele de date existente ale SECPAH/CEPAH pe o selecție de indicatori Non- Răspunsuri Date răspunsuri valide pentru … Numărul total de chestionare Q2A_SECPAH 36 INTRĂRI Total cereri de încadrare în grad de handicap 0 36 Nov-20 Cererile pe tipuri - evaluare pentru prima dată de-a lungul vieții, 8 28 Nov-20 reevaluare periodică sau reevaluare la cererea solicitantului din cauza înrăutățirii situației Cereri pentru tinerii de 18-26 de ani din sistemul de protecție 17 19 Nov-20 specială Cereri pentru tineri de 18-26 ani care se află în familie 18 18 Nov-20 PROCES Evaluări pentru prima dată - total 9 27 2020 Evaluări pentru prima dată – efectuate la sediul SECPAH 13 23 2020 Evaluări pentru prima dată – efectuate la domiciliul solicitantului 12 24 2020 Evaluări pentru prima dată – efectuate în unități medicale 7 29 2020 Numărul total de chestionare ale Secretariatului Q3A_CEPAH 24 IEȘIRI/ Dosarele evaluate transmise Secretariatului CEPAH - total 1 23 2020 REZULTATE Dosare evaluate pentru persoane la prima evaluare - total 14 10 2020 Dosare evaluate pentru persoane la prima evaluare...18-26 ani. 18 6 2020 Dosare evaluate pentru persoane la prima evaluare... 27+ ani. 18 6 2020 Surse: (1) Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. (2) Studiul instituțional Q3C: Indicatori de rezultat ai procesului de determinare a dizabilității pentru Secretariatul CEPAH (N=24), din 22 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. Majoritatea SECPAH-urilor utilizează datele pregătirea strategiilor județene și identificarea colectate prin intermediul evaluărilor pentru nevoilor de servicii sociale. O mică parte dintre elaborarea unui raport anual sau trimestrial de acestea (10 județe) declară că alcătuiesc și monitorizare și evaluare.546 Însă doar 7 județe diseminează statistici privind persoanele cu diseminează public acest raport. La nivel mai încadrare în grad de handicap din județ. De general, mai puțin de jumătate (un sector din remarcat, doar foarte puține SECPAH-uri (5 județe) București și 15 județe) utilizează datele existente implică reprezentanți ai persoanelor cu dizabilități pentru documentarea politicilor publice relevante în analiza datelor colectate și în definirea politicilor. pentru persoanele cu dizabilități, în special pentru 546 Din eșantionul de 32 județe și 4 sectoare ale Bucureștiului, 16 elaborează un raport anual de monitorizare și evaluare, 7 trimestrial, 3 bianual, 3 îl fac „ori de câte ori este necesar”, în timp ce 7 deloc. (Studiul instituțional Q2A) 262 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 9.2.5. Resurse materiale Potrivit șefilor SECPAH (din Q2A), majoritatea județelor au un spațiu dedicat care asigură confidențialitatea pentru interviurile de evaluare (29 județe și 4 sectoare din București).547 În plus, 66% dintre membrii echipei SECPAH semnalează problema spațiului insuficient pentru birouri, aproape 70% se plâng de o lipsă severă de spațiu de stocare, iar 30% exprimă nemulțumirea față de calculatoarele și echipamentele existente.548 Ca dovezi anecdotice, a fost nevoie de aproximativ 40 minute pentru a rezolva problemele tehnice pentru organizarea unui focus grup cu o echipă SECPAH, din cauza echipamentului slab (calculatoare învechite sau cu cameră sau microfon nefuncționale, internet lipsă sau slab în unele birouri), și lipsă de spațiu (birouri prea mici pentru a găzdui mai multe persoane). În cele din urmă, focus grupul a fost organizat folosind smartphone- urile personale ale unor membri ai echipei. În cazul evaluărilor efectuate la sediul SECPAH, solicitanții trebuie să aștepte aproximativ 25 de minute, în medie, înainte de interviu.549 În aceste condiții, este relevant faptul că aproape toate sediile SECPAH sunt dotate cu spații de așteptare care au scaune, permit distanțarea socială, au toalete accesibilizate, dar apă la dozator este disponibilă în numai 61% dintre SECPAH-urile din sondaj.550 9.3. CEPAH: Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap În România, 47 Comisii de Evaluare a Persoanelor Copii (SECC), nu a fost inclusă. Pe lângă aceasta, Adulte cu Handicap (CEPAH) operează în toate cele sondajul Q3C a colectat date despre Secretariatul 41 județe și șase sectoare din București. CEPAH-urile CEPAH și rezultatele procesului de încadrare în sunt organe de specialitate ale Consiliului Județean, grad de handicap. Următoarele secțiuni se bazează după caz, ale Consiliilor locale ale sectoarelor pe informațiile furnizate de aceste două studii municipiului București. Studiul instituțional instituționale, plus sondajul de opinie Q3B, care a Q3A a colectat date despre activitatea și resursele colectat opiniile membrilor CEPAH din 24 județe și umane CEPAH; Comisia de Protecție a Copilului două sectoare ale Bucureștiului. (CPC), ca și Serviciul de Evaluare Complexă pentru 547 În sondajul de opinie (Q2B), în 7 județe și un sector din București, specialiștii SECPAH au furnizat opinii inconsecvente cu privire la existența unui spațiu dedicat interviurilor de evaluare. În aceste județe, o parte din specialiști consideră că este disponibil un spațiu special de intervievare, în timp ce alții declară că nu există. 548 Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap(SECPAH, N=197), din 36 de județe și 4 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 549 Aproape 60% din SECPAH declară că, de obicei, solicitanții trebuie să aștepte la coadă înainte de interviul de evaluare. Timpul de așteptare variază considerabil de la minim 3 minute la maxim 240 minute și o abatere standard ridicată de 42 minute. Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=185), din 36 de județe și 4 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 550 În cadrul eșantionului, doar un SECPAH nu are o sală de așteptare mobilată cu locuri, 4 nu au o toaletă accesibilizată, iar 6 au sălile de așteptare prea mici pentru a permite distanțarea fizică. Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) din 32 județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 9 I 263 9.3.1. Resursele umane ale CEPAH CEPAH. Majoritatea CEPAH-urilor studiate respectă reglementările actuale,551 fiind formate În cadrul sistemului de evaluare a dizabilității, din 5 membri, dar există și câteva județe cu 4 sau comisia de evaluare (CEPAH) este actorul principal 6 membri.552 În cele mai multe cazuri, președintele în stabilirea gradului de handicap (Etapa 4). În este un medic de specialitate în medicină de familie, plus, CEPAH are decizia finală privind pachetul de un medic de medicină generală sau un specialist în beneficii și servicii inclus în planurile individuale expertiza medicală a capacității de muncă (Figura de intervenție (PIRIS) și furnizat persoanelor cu 64). Toți președinții CEPAH intervievați au declarat dizabilități (Etapa 5). Împreună cu secretariatul că sunt absolvenți de cursuri de management socio- său, CEPAH joacă, de asemenea, un rol semnificativ medical. Alături de președintele (medic), comisiile în răspunsul la cererile instanțelor și în punerea sunt formate din un psiholog și un asistent social, în aplicare a deciziilor instanțelor referitoare la precum și un medic de specialitate desemnat de recursurile și contestațiile împotriva certificatului Direcția Județeană de Sănătate Publică (de obicei, de handicap (Etapa 6). medic de familie sau medic de medicină generală), Dimensiunea și structura CEPAH alături de un reprezentant al unui ONG care lucrează în beneficiul persoanelor cu handicap. În sondajul Q3A, 19 județe și un sector din București au furnizat date despre membrii Figura 64: Resursele umane CEPAH după profesie și poziție în cadrul comisiei (număr) 24 16 17 12 8 6 4 5 2 1 2 2 2 0 0 0 0 0 Medic Medic Medic de Medic Medic * Psiholog Asistent Altele Nu au specialist în specialist în familie generalist social răspuns cpacitatea de medicină muncă internă Președinte Membri Sursa: Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 19 județe și 1 sector al municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: * Nu au furnizat informații despre specializare. Suma barelor este 101 membri CEPAH. În cadrul sondajului de opinie,553 membrii CEPAH Cu toate acestea, în vederea unei schimbări de (președinți și membri, de comun acord) consideră că paradigmă de la abordarea medicală la cea holistică, numărul membrilor este suficient pentru a deservi actuala combinație de expertiză tehnică nu este persoanele care solicită încadrarea în grad și tip aliniată la clasificarea internațională a funcționării, de handicap anual. Numai respondenții dintr-un dizabilității și sănătății (CIF), nici la nivelul CEPAH singur județ consideră că personalul CEPAH este și nici la nivelul SECPAH. Medicii de familie si insuficient. Opinii similare sunt exprimate în ceea medicii generaliști predomină de departe, în timp ce privește componența CEPAH pe specializări. ce specialiștii în expertiza medicală a capacității de În afară de reprezentanții dintr-un singur județ, muncă și medicii de medicină fizică și de reabilitare toate celelalte consideră că tipurile de specialități (MFR) sunt foarte puțini (Figura 64 și secțiunea din cadrul CEPAH sunt cele mai potrivite pentru 9.2.1). Prezența acestor specialiști ar fi benefică a deservi persoanele care solicită anual să fie pentru îmbunătățirea utilizării instrumentelor de încadrate în grad și tip de handicap. evaluare complexă, precum și pentru recomandarea 551 Legea nr. 448/2006, art.85 (4) și HG nr. 430/2008. 552 Două dintre cele 20 CEPAH au 6 membri (AG și MM), în timp ce una are 4 membri. 553 Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=65), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie- februarie 2021. 264 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII unor servicii/beneficii optime pentru persoanele cu Deci, nu a existat nici o înlocuire a vreunui membru handicap. CEPAH pe motiv de absențe. În mod corespunzător, fluctuația de personal nu este percepută ca fiind o Profilul membrilor CEPAH problemă pentru CEPAH (în cadrul sondajului de Cele 20 CEPAH incluse în eșantion care au furnizat opinie Q3B). date privind resursele lor umane au un total de 101 de membri. Femeile predomină de departe în rândul Reprezentantul ONG din cadrul CEPAH membrilor CEPAH (71%), cu studii universitare sau În toate județele studiate, CEPAH include ca postuniversitare,554 și experiență în cadrul CEPAH membru un reprezentant al ONG-urilor.558 Aceștia între 1 lună și peste 20 ani.555 sunt asistenți sociali sau au alte specializări (precum CEPAH este un organism decizional în drept, studii militare sau absolvenți de liceu) și au încadrarea adulților în grad și tip de handicap. o vechime ca membri CEPAH de peste 9 ani, în Experiența medie a membrilor în cadrul CEPAH medie.559 de aproximativ 7 ani indică faptul că majoritatea În unele județe, solicitanții cu alte tipuri de comisiilor care desfășoară activități decizionale deficiențe decât cele vizuale sau auditive nu sunt formate din echipe stabile. În ultimii patru beneficiază de reprezentare în cadrul CEPAH. Doar ani (2017-2020), dintre cele 24 de CEPAH care au în 9 județe (din 24) au raportat că CEPAH colaborează participat la studiul Q3A, în total, 17 comisii au în mod frecvent cu un ONG care reprezintă persoane suferit modificări ale componenței nominale. Aceste cu dizabilități sau care militează pentru drepturile modificări au fost puține și nu au urmat un anume și incluziunea persoanelor cu dizabilități, de obicei tipar (spre exemplu, în fiecare an sau din doi în doi filiala județeană a asociației nevăzătorilor sau a ani).556 De asemenea, modificări ale componenței asociației surzilor. Însă, toate CEPAH-urile studiate nominale ale CEPAH pot să intervină prin aplicarea au un reprezentant al ONG-urilor ca membru. reglementării conform căreia membrii CEPAH Potrivit președinților CEPAH, reprezentantul care absentează de la două ședințe consecutive ONG-ului are „aceleași responsabilități ca orice fără motive întemeiate trebuie înlocuiți.557 Această alt membru.” Au fost însă sesizate cazuri în care, reglementare nu este pusă în aplicare în 7 (din cele reprezentantul ONG-urilor își limitează implicarea 24) județe. În celelalte județe, prezența membrilor în cadrul CEPAH la solicitanții cu tipul de handicap CEPAH la ședințe este înregistrată, dar conform specific deservit de ONG-ul de care aparține (numai președinților CEPAH, în perioada 2017-2020, nu cei cu deficiențe de vedere sau doar cei cu deficiențe au fost înregistrate absențe fără motive temeinice. de auz). „Participă la ședințe, își exprimă punctul de vedere cu privire la încadrarea în grad de 9.9 handicap și PIRIS, semnează certificatele și PIRIS-urile.” „Îndeplinește atribuții comune membrilor prevăzute de lege, sesizează cazuri care se dezbat în CEPAH, popularizează activitatea comisiei în cadrul comunității și a organizațiilor care l-au propus, urmărește respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.” „Reprezentarea membrilor asociației [nevăzătorilor] și numai pe ei.” „Reprezintă drepturile PAH în general și în special ale persoanelor cu handicap auditiv, fiind și autorizat în limbaj mimico-gestual.” (Extrase din diverse chestionare Q3A) 554 Din cei 101 membri CEPAH, 52 au absolvit o facultate, 42 au un master sau doctorat, 3 liceu, și 4 nu au răspuns. 555 Experiența medie în cadrul CEPAH este de 82 luni, cu o abatere standard de 62 luni. 556 Din cele 17 CEPAH, 8 au schimbat doar o singură dată în ultimii patru ani unul sau mai mulți membri, 5 s-au schimbat de două ori, iar 4 și-au modificat de trei ori componența printr-o decizie a Consiliului Județean sau, respectiv, printr-o decizie a Consiliului Local al unui sector din București, conform HG nr. 430/2008, art. 8, alin. (2). 557 Conform HG nr. 430/2008, art. 9. 558 În conformitate cu Legea nr. 448/2006, cap.. VII și Normele metodologice din data de 14 martie 2007 de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, art. 54^1, 54^2 și 55. 559 O valoare de 111 luni, cu o abatere standard de 86 luni. Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 19 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie- februarie 2021. Capitolul 9 I 265 Motivele pentru includerea CIF constituie, de asemenea, un bun model pentru strategiile de reabilitare. Dimensiunile CIF se pot referi la obiective mai frecventă a medicilor de distincte sau la măsuri de recuperare. „Afectarea structurii corpului” poate corespunde posibilității de a stimula medicină fizică și reabilitare structurile nedeteriorate cu o tehnică sau un tratament care stimulează capacitățile de plasticitate. „Afectarea funcției (MFR) în CEPAH și SECPAH corpului” se poate referi la recuperarea unei funcții, cum ar fi forța, coordonarea sau dexteritatea în cazul funcției motorii, discriminarea sau identificarea în cazul funcției senzoriale; și planificarea, înțelegerea verbală, memorarea pentru Modelul cunoscut sub numele de „funcțional” se concentrează, nu asupra funcțiile cognitive. „Limitarea activității” se poate referi la bolii, ci asupra pacientului, descriind limitările de funcționare și factorii de reducerea dizabilității și la posibila generalizare a recuperării mediu (personali și de mediu). Și aceasta este tocmai paradigma de interes funcționale la alte activități și la depășirea limitării activității pentru medicii de medicină fizică și de reabilitare (MFR), deoarece accentul prin compensare. intervenției nu este doar motivul etiologic al bolii, ci și consecințele sale asupra funcționării individului. Acest model este mai relevant pentru descrierea și analiza afecțiunilor cronice și a tratamentului acestora, deoarece consideră situația dizabilității ca fiind o neconcordanță între individ, mediu și dorințele (proiectele) sale personale. Intervențiile terapeutice nu au „Restricția de participare” corespunde reducerii ca scop vindecarea pacientului doar prin tratarea bolii și a afecțiunilor, ci dezavantajului prin intervenții sociale bazate pe vizează reducerea limitărilor de activitate și restricțiile de participare. Prin recunoaștere și incluziune, având în vedere factorii urmare, acțiunile MFR se concentrează asupra a trei obiective: (1) individul, personali și de mediu. Trebuie luați în considerare prin promovarea nu numai a procesului de reparație (boala și deficiențele), „factorii contextuali” și rolul lor posibil de ci si a proceselor compensatorii (compensație intrinsecă - dezvoltată de facilitatori și/sau bariere. În contextul CIF, trebuie persoană sau extrinsecă - cu dispozitive externe); (2) mediul (fizic, personal, să se considere, de asemenea, că dezvoltarea profesional etc.); și (3) proiectele individuale (educație, muncă, viață capacității nu corespunde neapărat performanței personală și socială) care vor fi modificate și adaptate. finale a pacientului, care ar trebui, în orice caz, să fie obiectivul final al acțiunii PMR. Specialitatea medicală a MFR a adoptat clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății (CIF), elaborată de Organizația Mondială a Sănătății. Această clasificare include o nouă abordare a persoanelor cu handicap, o abordare multidimensională. Un exemplu de aplicare a acestei abordări este identificarea unei leziuni (etiologie) folosind tehnici imagistice moderne, care permit vizualizarea detaliilor țesutului rănit și identificarea structurilor nedeteriorate care ar putea fi utilizate în procesul de reabilitare. (1) Pentru medicul MFR, provocarea este de a lua în considerare aceste constatări Această abordare multidimensională pentru a propune metode de reabilitare care ar putea favoriza plasticitatea și a bolii și consecințelor acesteia regenerarea. (2) Al doilea aspect este evaluarea diferitelor structuri și funcții pentru diagnostic, tratament și ale corpului, utilizând examinarea clinică și scalele de evaluări selective. Pentru reabilitare consolidează acceptarea medicul MFR, un obiectiv este măsurarea gravității afectării și realizarea unor faptului că MFR poate fi considerată corelații precise între deficiențe și leziunile subiacente. Această abordare o medicină a persoanei umane în anatomico-clinică este deosebit de importantă în tulburările musculo- complementaritate cu medicina sau scheletice și neurologice, precum și în pierderile cognitive datorate leziunilor specialitățile organelor. focale. (3) Al treilea aspect este evaluarea limitărilor de activitate. Acestea se află în centrul MFR, care consideră că abilitățile rămase ale persoanelor cu dizabilități sunt mai importante decât deficiențele din structurile și funcțiile corpului. Aceasta este o viziune mai pozitivă, care se bazează pe activitatea însăși. (4) Al patrulea nivel corespunde evaluării consecințelor sociale ale prejudiciului sau ale bolii. În acest context, termenii „dezavantaj” și „handicap” utilizați anterior au fost înlocuiți cu termenul mai pozitiv de participare, plasând pacientul în contextul vieții sale personale, profesionale și sociale. Sursa: European Physical and Rehabilitation Medicine Bodies Alliance (2018). 266 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Capitolul 9 I 267 În sondajul de opinie Q3B,560 peste 80% dintre drepturilor în procesul de încadrare în grad și tip de membrii CEPAH declară că știu cum este numit handicap și pentru care ONG-uri să fi fost implicate reprezentantul ONG-urilor în cadrul CEPAH. În în soluționarea sau remedierea situației, conform cele mai multe cazuri, „este numit pur și simplu răspunsurilor tuturor președinților CEPAH (în de către Consiliul Județean.” Aproximativ jumătate studiul instituțional Q3A). Aceasta înseamnă fie dintre aceștia consideră că acest mecanism ar că procesul decizional funcționează perfect, fie că trebui menținut. Cealaltă jumătate consideră că ar mecanismul de reprezentare prin intermediul unui trebui modificat, de exemplu, prin utilizarea unor reprezentant al ONG-urilor nu funcționează deloc. criterii obiective de selecție, a unui proces deschis de selecție sau a unui sistem anual de rotație a Volumul de muncă CEPAH diferitelor ONG-uri active în cadrul județului. În ceea ce privește volumul de muncă a membrilor De asemenea, peste 85% dintre membrii CEPAH CEPAH, Figura 65 arată că nu există o corelație între afirmă că au cunoștință de rolul și responsabilitățile numărul total de dosare evaluate și numărul total de specifice pe care reprezentantul ONG-urilor le are ședințe CEPAH (ordinare și extraordinare) pentru în prezent în cadrul CEPAH. În plus, 73% dintre ei încadrarea în grad de handicap. În consecință, consideră că reprezentantul ONG-urilor în CEPAH reprezintă și promovează în mod adecvat drepturile indiferent de numărul de dosare, numărul total de persoanelor cu dizabilități din județul lor (oferind ședințe CEPAH pe lună variază considerabil între un scor mediu de 8.3, pe o scală de la 1 la 10).561 Cu județe, între 4 și 21, atât în perioada pre-COVID, cât toate acestea, peste jumătate dintre membrii CEPAH și în 2020, așa cum arată și analiza din capitolul 5.565 ar schimba rolul specific al reprezentantului ONG- Membrii CEPAH (inclusiv președintele) au ului în două moduri: Introducerea „unei proceduri dreptul la o indemnizație de ședință echivalentă exprese de raportare a cazurilor de încălcare a cu 1% din indemnizația președintelui consiliului drepturilor sau a problemelor, în special a celor care județean, respectiv a primarilor sectoarelor ar trebui să ducă la modificări ale reglementărilor municipiului București566 care variază substanțial în vigoare”562 sau impunerea de a selecta doar între județe, de exemplu între 100 lei (în GL și HD) asistenții sociali înscriși pe lista Colegiului Național și 187 lei (în DB). În consecință, există discrepanțe al Asistenților Sociali din România din partea ONG- între județe cu privire la sumele plătite membrilor urilor acreditate în prestarea serviciilor sociale.563 CEPAH. Creșterea aleatorie a numărului de ședințe Majoritatea ONG-urilor intervievate subliniază CEPAH organizate pe lună nu compensează, ci că mecanismul de numire a reprezentantului ONG- adâncește discrepanțele existente, după cum arată urilor în cadrul CEPAH nu este transparent. Unii Tabelul 14 de mai jos. dintre ei nici nu stiu cine este reprezentantul ONG- Cu excepția președintelui,567 ceilalți membri ai urilor din judetul lor. În opinia lor, reprezentanții CEPAH au cel puțin un loc de muncă cu normă ONG-urilor din CEPAH „tind să facă o confuzie de întreagă în afară de activitățile lor în CEPAH. Astfel, rol și uită că ar trebui să urmărească și să garanteze în conform reglementărilor în vigoare, membrii primul rând respectarea drepturilor persoanelor cu CEPAH dețin contracte de muncă cu normă parțială dizabilități și să se asigure că vocile lor sunt auzite.”564 de 2-3 de ore pe zi pentru activitatea lor în cadrul Nu a existat niciodată un caz în care reprezentantul comisiei. Deci, măcar teoretic, aceștia alocă pentru ONG-urilor din CEPAH să semnaleze o încălcare a activitățile CEPAH până la 50-60 de ore pe lună.568 560 Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=65), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie- februarie 2021. 561 Cu o abatere standard sub 2,2. Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=48 răspunsuri valabile), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 562 Extras dintr-un chestionar Q3A. 563 Cealaltă jumătate dintre membrii CEPAH consideră că rolul concret și responsabilitățile pe care le are reprezentantul ONG-urilor în cadrul CEPAH ar trebui păstrate așa cum sunt în prezent. 564 Interviu cu un ONG național. 565 Cu un număr mediu de 11 întruniri, în noiembrie 2019, respectiv 10, în noiembrie 2020. 566 Legea nr. 136/2012 pentru aprobarea OUG nr. 84/2010 care completează și modifică Legea nr. 448/2006. 567 Președintele CEPAH face parte din personalul DGASPC, fără a fi funcționar public. 568 Președinții CEPAH au furnizat date cu privire la numărul de ședințe ordinare și extraordinare, durata și numărul de dosare pentru fiecare reuniune (studiul instituțional Q3A). În mai multe județe, estimările lor au depășit cu mult 50-60 de ore pe lună pentru ședințe, ceea ce indică faptul că mulți dintre ei au făcut acest exercițiu pentru prima dată cu prilejul acestei cercetări. 268 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 65: Volumul de muncă CEPAH pe lună Volumul de lucru al CEPAH în noiembrie 2019 Volumul de lucru al CEPAH în noiembrie 2020 1200 25 900 25 800 1000 20 20 700 800 600 15 15 500 600 10 400 10 400 300 5 200 5 200 100 0 0 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Număr total de dosare evaluate Număr total de dosare evaluate Număr total de ședinţe CEPAH Număr total de ședinţe CEPAH Sursa: Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 15 județe care au furnizat toate datele necesare, ianuarie-februarie 2021. Notă: Județele sunt ordonate în funcție de numărul de dosare pe care CEPAH a trebuit să le evalueze în noiembrie 2019. Tabel 14: Compararea plăților lunare pentru membrii CEPAH în noiembrie 2020 Ședințe Indemnizația Plăți pentru Ședințe Indemnizația Plăți pentru Total ordinare de ședință ședințe extraordinare de ședință ședințe extra- (număr) (lei/ședință) ordinare (lei) (număr) (lei/ședință) ordinare (lei) Județul 1 4 187 748 0 187 0 748 Județul 2 3 187 561 1 187 187 748 Județul 3 4 100 400 15 100 1500 1900 Județul 4 4 100 400 15 100 1500 1900 Județul 5 4 100 400 0 100 0 400 Județul 6 4 100 400 0 100 0 400 Sursa: Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 6 județe care au furnizat datele necesare, ianuarie-februarie 2021. Deși numărul mediu de dosare pe ședință variază grad de handicap și serviciile/beneficiile incluse în foarte mult de la un județ la altul (de la 21 la 200),569 planurile individualizate (PIRIS), având în vedere o împărțire simplă a timpului total disponibil la că dosarele sunt colecții de multe documente pe numărul total de dosare arată că membrii CEPAH suport de hârtie. Din cauza volumului mare de au la dispoziție doar între 1,3 și 9 minute (cu o muncă, este de înțeles de ce soluțiile CEPAH sunt medie de 3,5 de minute) pentru a evalua un dosar.570 aceleași cu recomandările SECPAH pentru peste Mai puțin de 5 de minute reprezintă un timp foarte 90% din dosarele de cerere. scurt pentru a lua decizii privind încadrarea în 569 Numărul mediu de dosare pe ședință a variat foarte mult de la 25 la peste 250, în noiembrie 2019, respectiv de la 21 la aproape 200, în noiembrie 2020. Numărul mediu de dosare pe ședință a fost determinat ca numărul de dosare evaluate primite de la SECPAH împărțit la numărul de ședințe CEPAH. 570 Estimarea se bazează doar pe estimările valabile furnizate de 8 (din 24) județe. Capitolul 9 I 269 „Județ 1: Volumul de muncă este foarte mare, avem 800-900 dosare/lună, avem 2 ședințe/ 9.10 săptămână. De 3 ore. Nu se pot instrumenta dosarele numai în aceste ședințe. Toată lumea instrumentează dosarele, dar pentru a face față volumului de muncă, eu ca președinte, fiind aici 8 ore/zi, instrumentez dosarele. Tot ce este deosebit, mă consult cu colegii. Avem multe dosare returnate către SECPAH. Când am văzut dosarele, se ia o decizie, iar secretara comisiei dactilografiază și dosarele trec apoi la fiecare membru pentru semnare. În cazul opiniilor contradictorii, discutăm constructiv, mai ales pe dosarele pe psihic și atunci discutăm cu psihologul, cu SECPAH, ajungem la o concluzie. Aducem argumentele în discuție dincolo de partea emoțională și luăm hotărârea pe loc. Avem și întâlniri de lucru cu SECPAH, de obicei, o ședință pe lună.” (Focus grup CEPAH 1) 9.3.2. Formarea/Instruirea personalului lor problemă, și menționează ca prioritate nevoia de schimb de experiență și activități de team building. CEPAH În opinia lor, necesitatea formării privind CIF se Instruirea personalului CEPAH este foarte limitată. situează la nivelul 8-9 (pe o scală de la 1 la 10), nu În eșantionul de 24 CEPAH-uri, doar 2 județe au numai pentru ei, dar și pentru echipele SECPAH, un plan de formare continuă pentru membri. În precum și SPAS urbane și rurale. ultimii trei ani (2018-2020), doar o singură CEPAH S-a subliniat deja slaba colaborare a CEPAH cu a organizat o sesiune de formare a echipei cu ONG-urile care reprezintă persoanele cu dizabilități privire la colaborarea dintre membrii comisiei, (doar 9 județe din 24 colaborează frecvent cu măcar funcționarea și îndatoririle acesteia și numai două un ONG). În plus, în ceea ce privește transferul de CEPAH au organizat o sesiune de formare a echipei cunoștințe, doar jumătate dintre membrii CEPAH cu privire la tratarea unor cazuri specifice. Dintre cunosc analize, rapoarte și activități de diseminare cei 120 de membri ai celor 24 CEPAH studiate, doar privind protecția persoanelor cu handicap, care să 8 specialiști (din 4 județe) au participat la cel puțin și recomande măsuri de îmbunătățire a condițiilor o sesiune de formare privind utilizarea criteriilor de viață ale acestora, elaborate de ONG-urile din medico-psihosociale, doar 2 persoane (din 2 județe) județ sau la nivel național. Cu toate acestea, chiar au participat la un schimb de practici, și doar 10 și membrii informați consideră că astfel de activități membri (din 5 județe) au participat la o formare au avut o relevanță și o utilitate reduse pentru pe tema Convenției privind drepturile persoanelor activitatea CEPAH (un scor mediu sub 5, pe o scală cu dizabilități (CDPD). În 2020, numai 7 membri de la 1 la 10).572 CEPAH din 3 județe au beneficiat de cel puțin o sesiune de formare, indiferent de tipul de formare. 9.3.3. Secretariatul CEPAH Personalul CEPAH are cunoștințe limitate Secretariatul CEPAH este asigurat de personal despre abordarea modernă a dizabilității și DGASPC.573 În două județe nu există secretariat despre Clasificarea internațională a funcționării, CEPAH, în timp ce în celelalte județe acesta dizabilității și sănătății (CIF). Din 120 de membri, cuprinde între 1 și 9 de persoane numite prin ordin doar 8 (din 8 județe) au participat vreodată la al directorului DGASPC. Numărul de angajați o formare privind CIF. Potrivit autoevaluării desemnat în secretariatul CEPAH nu este corelat nici membrilor CEPAH, cunoștințele acestora cu cu dimensiunea populației de persoane cu handicap privire la CDPD se află la nivelul 7,7 și cu privire oficial înregistrate în județ, nici cu numărul de la CIF sunt de 5,8, pe o scală de la 1 la 10.571 De dosare depuse pentru evaluare și nici cu numărul asemenea, în sondajul de opinie Q3B, membrii de specialiști angajați în SECPAH (Figura 66). În CEPAH definesc formarea insuficientă, în special în același timp, unii președinți ai CEPAH evaluează că ceea ce privește CIF, CDPD și modul de utilizare a un secretariat de 1-3 persoane este suficient pentru criteriilor medico-psihosociale, ca fiind principala funcționarea eficientă a comisiei, în timp ce alții îl 571 Cu valori de abatere standard de 1,6 și, respectiv, 2,5. Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=55 răspunsuri valabile), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 572 Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=65), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie- februarie 2021. 573 Legea nr. 136/2012 pentru aprobarea OUG nr. 84/2010 care completează și modifică Legea nr. 448/2006/ art. 8, alin. 4 din HG nr. 430/2008. 270 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII consideră prea mic pentru a asigura o funcționare pentru care CEPAH a decis încadrarea în grad și tip corespunzătoare. de handicap) imediat după eliberarea certificatelor Secretariatul CEPAH are atribuții atât în raport de handicap. În plus, în funcție de județ, secretariatul cu solicitanții/beneficiarii, cât și cu comisia, așa administrează și baza de date (aplicația software), cum am menționat deja în secțiunea 1.2.1. Indiferent comunică cu birourile de statistică din diverse de numărul de angajați, în jumătate din județe, instituții, introduce date în Registrul Electronic Secretariatul CEPAH are atribuții suplimentare. În Național (al ANDPDCA), gestionează poșta, toate județele, acesta face legătura cu agențiile de răspunde la petiții și notificări și/sau asigură plată prin trimiterea listei beneficiarilor (persoane arhivarea și stocarea dosarelor beneficiarilor. Figura 66: Numărul de angajați ai SECPAH și ai Secretariatului CEPAH din județe selectate, în funcție de satisfacția * față de numărul de angajați ai Secretariatului CEPAH (număr) Satisfacție * cu numărul de angajați ai Secretariatului CEPAH Insatisfacție 15 14 14 11 11 9 9 7 7 7 6 6 6 6 6 6 6 5 5 5 5 5 5 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 2 2 2 2 2 1 1 1 1 0 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 Numărul de angajați SECPAH Numărul de angajați ai Secretariatului CEPAH Surse: (1) Studiul instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), ianuarie-februarie 2021. (2) Studiul instituțional Q3C: Indicatorii de rezultat ai procesului de determinare a gradului de handicap pentru Secretariatul CEPAH, ianuarie-februarie 2021. Notă: Graficul arată situația din 22 județe selectate care au furnizat toate datele necesare. * Satisfacția = Președintele CEPAH și/sau Secretariatul CEPAH a răspuns că personalul existent este suficient numeric pentru o funcționare eficientă a Secretariatului CEPAH. Insatisfacție = Personalul existent este raportat a fi insuficient numeric. 9.3.4. Proceduri de determinare a gradului procedură dintre cele luate în considerare, în timp ce alte 50% au 1-3 dintre aceste proceduri. În al de handicap: O privire de ansamblu doilea rând, în majoritatea cazurilor, procedurile Nu există o abordare unitară privind încadrarea de lucru existente sunt secțiuni ale procedurii în grad de handicap în întreaga țară deoarece generale CEPAH, care reproduc legislația existentă procedurile de lucru specifice determinării sunt fără nicio clarificare sau elemente noi/specifice/ dezvoltate în foarte puține județe (capitolul 5) La suplimentare. În al treilea rând, există diferențe nivelul CEPAH, cercetarea realizată pentru acest între datele faptice raportate de președinții CEPAH raport s-a concentrat asupra unui pachet de 11 de și percepțiile membrilor CEPAH referitoare la proceduri,574 care au fost discutate în capitolele procedurile de lucru, ceea ce indică faptul că anterioare. Imaginea de ansamblu din Figura majoritatea membrilor CEPAH au cunoștințe 67 relevă însă zonele cele mai deficitare în ceea limitate cu privire la procedurile care le ghidează ce privește procedurile de lucru ale CEPAH. În activitatea în cadrul CEPAH. primul rând, 30% din CEPAH studiate nu au nicio 574 A douăsprezecea procedură privind eliberarea certificatului de handicap pentru aplicarea dispozițiilor art. 58 sau 59 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul public de pensii a fost inclusă în chestionarul Q3A, dar nu și în Q3B. Capitolul 9 I 271 Figura 67: Proceduri de lucru (% din CEPAH, % din membrii CEPAH și scorul mediu de utilitate) 70 5 60 4.5 50 4 3.5 40 3 30 2.5 20 2 10 1.5 0 1 PROC8 PROC9 PROC5 PROC3 PROC7 PROC11 PROC4 PROC1 PROC10 PROC6 PROC2 % Președinţii CEPAH raportează că procedura este disponibilă (în Q3A) % Membri CEPAH consideră că procedura este disponibilă (în Q3B) Utilitatea procedurii pentru activităţile zilnice (pe o scară de la 1 la 5, în Q3B) Legendă: Procedură de lucru aprobată referitoare la .... PROC6. Modul de încadrare în grad și tip de handicap PROC1. Modul în care se stabilesc dosarele care intră într-o PROC7. Pentru situațiile în care membrii CEPAH nu sunt anumită ședință CEPAH de acord cu încadrarea în grad și tip de handicap într- PROC2. Asigurarea protecției datelor cu caracter personal un caz PROC3. Pentru situațiile în care evaluarea din raportul PROC8. Participarea solicitanților la ședințele CEPAH medicului specialist nu corespunde evaluării medicului PROC9. Pentru situațiile în care, în urma consultării (medicilor) din CEPAH pe baza documentelor conținute în pentru PIRIS, solicitantul nu este de acord cu dosar. reprezentantul său PROC4. Pentru situațiile în care documentele medicale PROC10. Internarea în centre rezidențiale sau de zi au concluzii/diagnostice vagi sau neclare sau concluzii/ publice a persoanelor cu certificate valabile timp de 1 diagnostice inconsecvente (atunci când sunt solicitate sau sau 2 ani. când două sau mai multe referate sunt furnizate de medici PROC11. Punerea în aplicare a PIRIS/PIS și ce trebuie specialiști diferiți) făcut dacă nu sunt puse în aplicare PROC5. Pentru situația în care membrii CEPAH au suspiciuni cu privire la acuratețea documentelor medicale Surse: (Pentru barele albastre) Studiu instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 22 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. (Pentru barele verzi și linia mov) sondaj de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=65), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. În cazul CEPAH, majoritatea procedurilor documente și în format electronic. Secretariatul examinate sunt considerate utile și ar trebui CEPAH înregistrează și gestionează dosarele în dezvoltate. Potrivit membrilor CEPAH, oarecum timpul fazei de determinare a handicapului. După mai puțin importante par a fi doar procedura ce CEPAH decide, secretariatul emite și trimite privind participarea solicitanților la ședințele solicitanților certificatul de handicap (cu încadrare CEPAH (PROC8) și procedura pentru situațiile în sau fără încadrare în grad și tip de handicap). După care, în urma consultării pentru PIRIS, solicitantul eliberarea certificatelor de handicap, fie secretariatul nu este de acord cu reprezentantul său (PROC9). CEPAH (în 60% din județe), fie SECPAH (în 40% din județe) gestionează și arhivează dosarele. Astfel, 9.3.5. Managementul datelor și sistemul întregul proces se bazează pe hârtie. La finalul informatic al CEPAH acestui proces, doar 4 județe (MH, DJ, TL și GJ) au toate documentele transferate și stocate electronic. După finalizarea evaluării gradului de handicap De asemenea, doar aproximativ jumătate din de către SECPAH, dosarele sunt transmise către județe au o procedură aprobată (sau un paragraf CEPAH pentru încadrarea în grad de handicap. În în procedura generală) pentru a asigura protecția toate județele, dosarele sunt în mare parte pe suport datelor cu caracter personal (PROC2 în Figura 67). de hârtie. Doar trei județe au cel puțin o parte din Gestionarea datelor este foarte fragmentată nu 272 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII numai între județe, ci și în interiorul acestora. În Calitatea datelor din bazele de date existente este cele mai multe județe, CEPAH folosește împreună destul de slabă. Din 47 de CEPAH-uri din România, cu SECPAH aceeași „bază de date cuprinzătoare” secretariatele CEPAH din 27 au răspuns la sondajul a cetățenilor adulți cu un certificat de handicap din Q3C,576 care a solicitat o serie de interogări ale bazei județul lor. Însă, în trei județe, CEPAH și SECPAH de date județene. Numărul de non-răspunsuri este dețin baze de date separate, în timp ce în alte județe foarte mare. Mai jos, oferim câteva exemple de doar SECPAH (sau doar CEPAH) înregistrează indicatori care nu pot fi extrași din bazele de date date într-o astfel de bază de date. Astfel, datele existente în majoritatea județelor. consolidate din cele trei studii instituționale575 Comisiile de evaluare utilizează datele colectate arată cu privire la aplicația software următoarele: prin evaluări mai puțin decât SECPAH. Peste (1) aproximativ 15% din județe nu dispun de 80% din CEPAH elaborează un raport anual sau niciun software pentru evaluarea și determinarea trimestrial de monitorizare și evaluare, dar doar dizabilității; (2) aproximativ o treime din județe 20% îl fac public.577 De asemenea, mai puțin de o au un software care este utilizat atât de SECPAH, cincime utilizează datele pentru documentarea cât și de Secretariatul CEPAH; și (3) mai mult de politicilor publice relevante pentru persoanele cu jumătate dintre județe au programe informatice dizabilități sau pentru identificarea nevoilor de care, însă, sunt utilizate exclusiv de SECPAH sau de servicii sociale. Cu alte cuvinte, doar o mică parte Secretariatul CEPAH. Cel mai răspândit software din informații sunt disponibile în format electronic, la nivelul SECPAH/CEPAH este SeeSoft D-Smart în timp ce restul documentelor și rapoartelor nu care se bazează pe introducerea manuală a datelor. pot fi regăsite cu ușurință. Comisiile nu implică Registrul electronic național (al ANDPDCA) nu este reprezentanți ai persoanelor cu dizabilități în un instrument de lucru pentru SECPAH/CEPAH, ci analiza datelor colectate. reprezintă doar o bază de date în care fiecare județ trebuie să introducă un set pre-definit de indicatori. Indicator: În județul/sectorul Dvs., în conformitate cu registrele Secretariatului CEPAH, Au oferit care a fost pentru noiembrie 2020 … date … Numărul total de certificate de orientare profesională emise? 8 județe Numărul de certificate de handicap emise pentru bărbați/femei din zonele rurale/urbane? 11 județe Numărul de certificate de handicap eliberate pentru persoanele din mediul rural/urban cu o 10 județe perioadă de valabilitate de 1 an, 2 ani sau permanentă? Numărul de certificate de handicap emise pentru persoanele cu vârsta peste 65 ani? 18 județe Numărul de certificate de handicap emise pentru bărbați/femei de 65+ ani? 15 județe Numărul de certificate de handicap emise pentru persoanele cu vârsta de peste 65 ani care 8 județe locuiesc în zonele rurale/urbane? Numărul de certificate de handicap eliberate pentru tinerii cu vârsta de 18-20 ani? 17 județe Numărul de certificate de handicap emise pentru bărbați/femei de 18-20 ani? 15 județe Numărul de certificate de handicap emise pentru persoanele cu vârsta de 18-20 ani care 9 județe locuiesc în zonele rurale/urbane? Numărul total de certificate de handicap eliberate pentru persoanele instituționalizate (cu măsură de protecție), indiferent de tipul de serviciu în care se află (centre, locuințe protejate 6 județe etc.)? Numărul de certificate de handicap eliberate pentru persoanele cu handicap care se află în 1 județ familie, din mediul urban/rural? Numărul de certificate de handicap emise pentru bărbați/femei cu handicap care se află în 2 județe familie? 575 Q2A_SECPAH, Q3A_CEPAH și Q3C_Secretariatul CEPAH. 576 Studiul instituțional Q3C: Indicatori de rezultat ai procesului de determinare a gradului de handicap pentru Secretariatul CEPAH, din 25 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 577 Studiul instituțional Q3A: Date factuale și indicatori privind activitatea Comisiilor de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) din 22 județe și 2 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Capitolul 9 I 273 Indicator: În județul/sectorul Dvs., în conformitate cu registrele Secretariatului CEPAH, Au oferit care a fost pentru noiembrie 2020 … date … Numărul de certificate de handicap emise pentru persoanele cu handicap din orice grupă de 2 județe vârstă care se află în familie? Numărul de certificate de handicap eliberate pentru persoane aflate în închisoare? 3 județe Numărul de certificate de handicap emise pentru persoane internate în spitale psihiatrice? 2 județe Numărul de certificate de handicap eliberate pentru persoane fără adăpost Zero județe Numărul de certificate de handicap emise pentru persoane nedeplasabile Zero județe Numărul de certificate de handicap eliberate pentru persoane aflate sub tutela autorității locale (care fac obiectul unei hotărâri judecătorești privind protecția judiciară a adulților Zero județe incapabili care desemnează autoritățile locale în calitate de tutore) 9.3.6. Resurse materiale Din punctul de vedere al Secretariatului CEPAH, pentru ședințele comisiei, mai multe computere, spațiul de birouri, spațiul de stocare, precum imprimante și nevoia de operatori de date.579 În și calculatoarele sunt satisfăcătoare pentru o șapte județe, solicitanții/beneficiarii își pot consulta funcționare eficientă.578 Nevoile lor se referă la dosarele, la cerere, după ce CEPAH finalizează mai multe imprimante și consumabile de birou. încadrarea în gread de handicap, dar numai două Jumătate dintre membrii CEPAH intervievați județe beneficiază de un spațiu dedicat acestui scop. raportează necesitatea unui spațiu mai mare 578 Mai puțin de un sfert au menționat aceste aspecte ca fiind problematice. Studiul instituțional Q3C: Indicatori de rezultat ai procesului de determinare a gradului de handicap pentru Secretariatul CEPAH, din 25 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 579 Cealaltă jumătate spune că au tot ce au nevoie. Sondajul de opinie Q3B: Practicile și experiențele membrilor CEPAH (N=65), din 24 județe și 2 sectoare ale Bucureștiului, ianuarie-februarie 2021. 274 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Concluziile capitolului 9 Serviciile de evaluare complexă în vederea încadrării persoanelor adulte în grad și tip de handicap (SECPAH) și Comisia de evaluare corespunzătoare (CEPAH), la nivel județean, alături de serviciile publice de asistență socială de la nivel comunitar (SPAS) reprezintă principalii actori instituționali implicați în evaluarea și determinarea gradului de handicap pentru adulții din România. 580 SPAS: În România, în prezent, doar aproximativ o treime din autoritățile locale au un serviciu public de asistență socială (SPAS) la nivel local, acreditat conform legii. În SPAS urbane, personalul implicat în activități de asistență socială este mai numeros, cu 1-10 angajați în orașele mici și 3-59 angajați în orașele mari, în timp ce 1 în SPAS rurale, personalul scade la una sau două persoane. Structura orientativă a personalului SPAS, conform HG nr. 797/2017,581 este doar parțial implementată. Cel mai mare deficit este înregistrat în ceea ce privește persoanele responsabile cu furnizarea de servicii sociale și managerii de caz/responsabilii de caz pentru copiii și adulții cu handicap care trăiesc în familii. Volumul de muncă în domeniul asistenței persoanelor cu dizabilități variază de la o localitate la alta. SECPAH:582 Numărul de specialiști angajați pe fiecare SECPAH variază între 5 și 22. Analiza a arătat că numărul de specialiști angajați în SECPAH este o decizie a Consiliului Județean bazată pe considerente de ordin bugetar și mai puțin prin raportare la numărul persoanelor cu handicap înregistrate oficial la nivel județean. Personalul SECPAH cuprinde în principal femei, cu vârste cuprinse între 22 și 68 de ani, absolvenți de învățământ terțiar, din care o mare parte cu studii postuniversitare. 2 Doar câteva SECPAH respectă structura personalului prevăzută la art. 49 din HG nr. 268/2007 privind specializările. Specialiști precum psihopedagogii, kinetoterapeuții, instructorii de educație și pedagogii de recuperare reprezintă proporții foarte mici din totalul personalului SECPAH și se găsesc într-un număr mic de județe. Structura incompletă a personalului afectează modul în care SECPAH-urile efectuează evaluarea, iar cea mai mare parte a SECPAH-urilor din țară nu pot oferi o evaluare completă, așa cum este prevăzut in legislația aflată în vigoare.583 Volumul de muncă per membru SECPAH variază semnificativ în funcție de specializarea membrului respectiv, cel mai mare volum de muncă fiind înregistrat pentru medicii de specialitate. Volumul de muncă pe specialist SECPAH a scăzut considerabil în timpul pandemiei COVID-19, cu o variație semnificativă între județe. Scăderea numărului de dosare evaluate, dar și schimbarea practicilor de efectuare a evaluării (prin reducerea numărului de evaluări la domiciliu și creșterea proporției de evaluări bazate pe analiza documentelor, eventual însoțită de telefon, WhatsApp sau Skype, atunci când este posibil) au fost principalele cauze ale acestei modificări. Cu toate acestea, volumul de muncă a rămas relativ ridicat, ceea ce, împreună cu distribuția distorsionată a sarcinilor între membrii echipei, afectează puternic 580 Serviciile de evaluare complexă și comisia de protecție a copilului (SECC și CPC) nu sunt acoperite, deoarece nu au fost colectate date în acest sens. 581 Articolul 4, alin. (2). 582 În România, există 47 de servicii pentru evaluare complexă în vederea încadrării în grad și tip de handicap a persoanelor adulte (SECPAH). Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) asigură aceste servicii în toate cele 41 de județe și 6 sectoare din București. 583 Mai multe informații sunt disponibile în capitolul 4. Capitolul 9 I 275 modul în care se realizează evaluarea pe baza criteriilor medico-psihosociale. Principala problemă legată de resursele umane este nevoia de personal suplimentar. Numărul insuficient de medici specialiști a fost menționat cel mai frecvent, urmând psihopedagogii și kinetoterapeuții. În plus, mulți respondenți au amintit arhivarii profesioniști, persoană specializată în servicii sociale, secretarii, sau operatorii de date. CEPAH:584 Majoritatea CEPAH-urile studiate respectă reglementările actuale privind componența.585 Experiența medie a membrilor în cadrul CEPAH de aproximativ 7 ani indică faptul că majoritatea comisiilor sunt alcătuite din echipe stabile. În toate județele studiate, CEPAH include un reprezentant al ONG-urilor ca membru. În unele județe, reprezentanții ONG își limitează implicarea în cadrul CEPAH la solicitanții 3 cu tipul de handicap specific deservit de acel ONG (numai cei cu deficiențe de vedere sau doar cei cu deficiențe de auz). Mecanismul de numire a reprezentantului ONG în cadrul CEPAH nu este transparent. Schimbarea mecanismului de numire și a rolurilor și responsabilităților specifice ale reprezentantului ONG-urilor ar putea îmbunătăți procesul decizional de încadrare în grad de handicap și rezultatele acestuia. În două județe nu există secretariat CEPAH, în timp ce în celelalte județe acesta cuprinde între 1 și 9 de persoane numite prin ordin al directorului DGASPC. Numărul de angajați desemnați în secretariatul CEPAH nu este corelat nici cu dimensiunea populației persoanelor cu handicap înregistrate în județ, nici cu numărul cererilor/ dosarelor pentru evaluare și nici cu numărul de specialiști angajați în SECPAH. În ceea ce privește volumul de muncă a membrilor CEPAH, nu există o corelație între numărul total de dosare și numărul total de ședințe CEPAH (ordinare și extraordinare) pentru desfășurarea procesului de determinare a dizabilității. Creșterea aleatorie a numărului de ședințe practicată în unele județe nu compensează, ci adâncește discrepanțele existente. Din cauza volumului ridicat de muncă, CEPAH ia decizii privind încadrarea în grad de handicap și serviciile/beneficiile incluse în planurile individualizate (PIRIS) în mai puțin de 5 minute, în medie pe dosar, în condițiile în care dosarele conțin documente diverse și numeroase, pe suport de hârtie. În consecință, soluțiile CEPAH sunt aceleași cu recomandările SECPAH pentru peste 90% din dosarele de cerere. Expertiza tehnică: În vederea unei schimbări de paradigmă de la abordarea medicală la cea holistică, combinația actuală de expertiză tehnică nu este aliniată la clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății (CIF), nici la nivelul CEPAH și nici la nivelul SECPAH. Medicii de familie si medicii de medicină generală 4 predomină, în timp ce specialiștii în expertiza medicală a capacității de muncă și medicii de medicină fizică și de reabilitare (MFR) sunt foarte puțini. Prezența într-o mai mare măsură a acestor specialiști ar fi benefică pentru îmbunătățirea utilizării instrumentelor de evaluare complexă, precum și pentru recomandarea unor servicii/ beneficii optime pentru persoanele cu handicap. 584 În România, 47 de Comisii de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) operează în toate cele 41 județe și șase sectoare din București. CEPAH sunt organisme specializate, fără personalitate juridică, atașate Consiliului Județean și Consiliului local al sectoarelor din București. 585 Legea nr. 448/2006, art.85 (4) și HG nr. 430/2008. 276 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Formarea personalului: Formarea personalului este foarte redusă la toate nivelurile, SPAS, SECPAH, și CEPAH. La nivelul SPAS, doar 6 persoane (din 478) au beneficiat de formare în legătură cu rolul și responsabilitățile SPAS pentru încadrarea în grad și tip de handicap. Doar 3 angajați au fost instruiți cu privire la modul de completare 5 a modelului cadru586 pentru ancheta socială obligatorie pentru evaluarea gradului de handicap al persoanelor adulte. Prin urmare, formarea și mentalitatea actuală a specialiștilor de la nivel local nu favorizează schimbarea și ar putea constitui o barieră pentru reformarea sistemului. Formarea la nivelul SPAS este esențială pentru promovarea oricărei schimbări sistemice. Formarea privind CIF este, de asemenea, extrem de limitată. Din totalul de 478 de angajați ai SPAS-urilor studiate, doar 5 persoane au participat vreodată la cursuri de formare pe tematica CIF. În rândurile CEPAH, din 120 de membri, doar 8 (din 8 județe) au participat vreodată la o formare privind CIF. Cunoștințele personalului SECPAH despre CIF sunt prea limitate pentru a înțelege pe deplin transformările sistemice care ar veni cu schimbarea paradigmei de la una medicală la una holistică. Prin urmare, sensibilizarea și formarea specialiștilor SECPAH și CEPAH este hotărâtoare, pentru că ar putea la fel de bine să avanseze reforma sau să ducă la eșecul sau inversarea ei. Specialiștii nu vor putea accepta și aplica în mod corespunzător noile metodologii, instrumente și proceduri dacă nu înțeleg implicațiile schimbărilor prevăzute. În acest scop, ar trebui alocat un buget special pentru formarea personalului, care să țină cont de prețurile actuale de pe piață ale furnizorilor de formare acreditați. Proceduri de lucru: Nu există o abordare unitară la nivel național privind încadrarea persoanelor adulte în grad de handicap. Procedurile de lucru SECPAH pentru evaluarea handicapului sunt doar parțial dezvoltate. Procedurile de lucru insuficient dezvoltate se referă la modul de tratare a cazurilor de neconcordanță între evaluările efectuate de specialiști în afara SECPAH și cele ale specialiștilor SECPAH, la modul de identificare și corectare a cazurilor suspecte de fraudă, la formare și metode de 6 lucru în echipe multidisciplinare, la tranziția de la copilărie la maturitate și la planuri individualizate de intervenție PIS și PIRIS. De asemenea, determinarea gradului de handicap se bazează pe proceduri de lucru specifice în foarte puține județe. În cazul CEPAH, majoritatea procedurilor examinate sunt considerate utile și ar trebui dezvoltate. Îmbunătățirea procedurilor și instrumentelor de lucru are potențialul de a fi percepută de specialiștii SECPAH și CEPAH ca o modalitate de creștere a performanței sistemului. Cu toate acestea, ar trebui să fie însoțită și de îmbunătățiri la nivelul personalului. Gestionarea datelor și sistemul informatic: Un sistem de management al informațiilor pentru persoanele adulte cu dizabilități este inexistent, iar automatizarea proceselor este foarte limitată (dacă există). Majoritatea activităților legate de evaluarea gradului de handicap sunt pe suport de hârtie. Pentru a soluționa această lacună, ANDPDCA implementează în prezent un proiect finanțat de UE pentru dezvoltarea unui Sistem 7 Național de Management privind Dizabilitatea.587 Aplicațiile software care automatizează funcțiile și procesele cheie, cum ar fi controalele încrucișate, validarea și verificarea, administrarea beneficiilor, administrarea plăților, gestionarea datelor beneficiarului, sunt manuale sau inexistente. În aplicațiile software de evaluare existente, sunt diferențe substanțiale între județe în ceea ce privește tipul de date înregistrate. În multe județe, datele 586 HG nr. 430/2008, Anexa 6. 587 Obiectivul general al proiectului este de a elabora și implementa o platformă națională centralizată pentru colectarea, stocarea și distribuirea informațiilor despre persoanele cu dizabilități (adulți și copii) către autoritățile publice centrale și locale, beneficiari individuali și parteneri instituționali. Mai multe detalii la: http://anpd.gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/10/ANUNT- WEB-final-ANPD-v2.pdf Capitolul 9 I 277 privind înregistrarea și verificarea inițială a dosarelor de cerere sunt înscrise doar în registre pe suport de hârtie și nu sunt disponibile în format electronic. Datele despre fenomenul de abandon/renunțare la demersul de încadrare pe parcurs sau de refuz de înregistrare a cererii de evaluare nu sunt disponibile. Datele cel mai puțin înregistrate în aplicația software de evaluare se referă la planurile, temerile, speranțele sau dorințele solicitantului despre viața pe care dorește să o trăiască. Calitatea datelor din bazele de date existente este slabă. Majoritatea bazelor de date existente sunt doar liste cu numai câteva caracteristici care permit interogări foarte limitate. Gestionarea datelor este extrem de fragmentată, nu numai între județe, ci și în interiorul acestora (între SECPAH, CEPAH și Secretariatul CEPAH). Utilizarea datelor pentru politicile publice: Datele colectate sunt utilizate pentru raportările interne și, mai rar, pentru documentarea politicilor publice și identificarea nevoilor de servicii sociale relevante pentru persoanele cu dizabilități. La nivel local, unele SPAS nu au date, dar fac politici, în timp ce altele au date solide, dar nu le folosesc pentru formularea politicilor care vizează persoanele cu handicap, însă majoritatea SPAS raportează utilizarea unei abordări participative prin implicarea 8 reprezentanților persoanelor cu handicap în analiza datelor colectate și în definirea politicilor. La nivel județean, rapoartele de monitorizare și evaluare atât ale SECPAH, cât și ale CEPAH sunt rareori difuzate public. Mai puțin de jumătate din SECPAH și mai puțin de o cincime din CEPAH utilizează datele pentru documentarea politicilor publice relevante pentru persoanele cu handicap și doar foarte puține utilizează o abordare participativă. Accesul și calitatea datelor privind situația persoanelor cu dizabilități în România ar trebui îmbunătățite. Ar trebui lansat un studiu separat pentru a examina modalitățile de creștere a disponibilității și utilizării datelor privind dizabilitatea. Prin urmare, datele naționale și regionale anonimizate și eventual agregate de la SECPAH și CEPAH ar trebui să devină disponibile pentru cercetare și elaborarea politicilor. La nivel de SECPAH/CEPAH nu este prevăzut niciun specialist în IT, administrare de date sau analiză de date, și nici operatori de date. În lipsa acestor resurse umane și în condiții de volum de muncă foarte mare, gestionarea deficitară a datelor, calitatea scăzută a datelor, precum și slaba utilizarea a acestora sunt rezultate previzibile. Resurse materiale Spațiul de birou și de stocare insuficient și necesitatea echipamentelor (inclusiv imprimante, scanere, telefoane mobile, tablete sau 9 laptopuri) sunt menționate ca fiind un factor esențial care trebuie schimbat pentru îmbunătățirea eficienței, atât la nivel de SECPAH, cât și la nivel de SPAS. 278 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII 10. Concluzii și recomandări588 În ultimii zece ani, au existat încercări de aliniere la dizabilității din România ar trebui modificat în CIF a procedurilor și a instrumentelor de evaluare scopul eficientizării evaluării și a încadrării în în vederea încadrării în grad și tip de handicap grad de handicap, în concordanță cu cele mai bune din România, însă succesul lor a fost unul limitat. practici internaționale. În acest scop, însă, trebuie Și în prezent, încă, instrumentele nu sunt fondate rezolvate numeroase aspecte importante, cum ar pe dovezi și nu sunt solide din punct de vedere fi îmbunătățirea metodelor și a instrumentelor de psihometric, iar multe dintre diferitele informații evaluare, redefinirea demersului și a procedurilor, solicitate și folosite în evaluare au un impact creșterea fluxului, a disponibilității și a operabilității nesemnificativ asupra deciziei de încadrare în datelor, alinierea serviciilor acordate persoanelor cu grad de handicap. În final, în lipsa unor criterii dizabilități și alinierea capacității și a cunoștințelor cuantificabile, sistemul permite o evaluare evaluatorilor la standardele CIF. predominant medicală. Sistemul de evaluare a 10.1. Provocări și constrângeri pentru adoptarea unei abordări holistice în evaluarea și încadrarea în grad de handicap 1. Provocări privind evaluarea și încadrarea în grad de handicap Procedura de evaluare și instrumentele utilizate baza itemilor aferenți categoriilor din cadrul CIF. în evaluarea complexă realizată de SECPAH nu Cealaltă componentă a procesului decizional ar sunt aliniate la principiile CIF. Conform acestor trebui să vizeze evaluarea limitărilor de activitate principii, procesul de evaluare a dizabilității și a restricțiilor de participare ale persoanei include atât o componentă medicală, cât și o solicitante, în funcție de factorii personali și de componentă funcțională, care definesc criteriile mediu. În mod ideal, un grup de specialiști calificați și procesul decizional. Potrivit abordării CIF, ar trebui să colaboreze pentru stabilirea și adoptarea medicii ar trebui să evalueze afectările funcțiilor și principiilor CIF. structurilor organismului persoanei solicitante, pe 588 În acest raport, termenul „certificat” desemnează „certificat de încadrare în grad de handicap”. Orice alt tip de certificat care apare în text este menționat cu denumirea integrală. Concluzii și recomandări I 279 Evaluarea complexă realizată de SECPAH este este de înțeles de ce soluțiile CEPAH sunt aceleași bazată predominant pe criteriile medicale și, în cu recomandările SECPAH pentru peste 90% absența unor criterii psihosociale cuantificabile, nu dintre dosare. Așadar, procesul poate fi considerat poate surprinde cu fidelitate nici nevoile persoanei redundant. În plus, în România, spre deosebire de si nici restricțiile de participare sau limitările de alte țări, încadrarea în grad de handicap este obținută activitate (evaluarea funcțională). Reglementarea de peste 90% dintre persoanele solicitante. Cu alte ce cuprinde criteriile medico-psihosociale utilizează cuvinte, în general, pentru a obține certificatul, este terminologia CIF în modul în care sunt organizate suficient să ai o afecțiune medicală relevantă și să îți capitolele, la nivelul opțiunilor de clasificare și în depui dosarul. cadrul componentei „activități/participare”. Dar Nu există o abordare unitară a încadrării simpla utilizare a terminologiei CIF nu înseamnă în grad și tip de handicap la nivelul țării. că actualele criterii integrează modelul CIF privind Procedurile de lucru folosite de SECPAH în funcționarea și dizabilitatea. Criteriile medico- evaluarea complexă sunt slab dezvoltate. Deosebit psihosociale reprezintă, practic, un instrument de deficitare sunt procedurile referitoare la standard bazat pe metoda baremelor, care a fost gestionarea discrepanțelor dintre evaluările extins pentru a include domeniile „activități” și realizate de specialiștii din afara SECPAH și cele ale „participare”, precum și abilitățile profesionale. specialiștilor SECPAH, identificarea și soluționarea Prin urmare, criteriile existente nu reflectă modul suspiciunilor de fraudă, stabilirea activităților de de înțelegere și de operaționalizare a dizabilității formare și a metodelor de lucru în cadrul echipelor promovat de CIF (în sensul de deficiență sau multidisciplinare, gestionarea tranziției de la copil limitare a performanței la nivelul funcționării). la adult și elaborarea planurilor individualizate de În cadrul criteriilor medico-psihosociale, intervenție. De asemenea, încadrarea în grad și tip modul de stabilire a gradului de handicap/ de handicap ar trebui să fie ghidată de proceduri deficienței este mai degrabă arbitrar și empiric, de lucru specifice ale CEPAH. Însă și acestea sunt deoarece nu are la bază o metodologie solidă din disponibile doar în puține județe, deși, în opinia punct de vedere științific – fie bazată pe dovezi, membrilor CEPAH, majoritatea procedurilor testate fie pe o formă metodologic robustă de consens. sunt considerate importante și ar trebui dezvoltate. Evaluarea realizată de SECPAH nu ia în considerare Procesul decizional din cadrul SECPAH și toate afecțiunile persoanei în stabilirea gradului CEPAH este lipsit de transparență și este mai de handicap, deși comorbiditățile constituie o puțin participativ decât prevede legea. Absența situație comună, mai ales în cazul persoanelor procedurilor sau a normelor este însoțită de lipsa vârstnice.Majoritatea instrumentelor folosite în unor documente privind modul sau motivele oricare dintre cele șase domenii obligatorii de pentru care s-au luat anumite decizii și nu li se evaluare589 - socială, psihologică, vocațională sau a oferă persoanelor solicitante explicații clare cu abilităților profesionale, educațională, a abilităților privire la încadrarea sau neîncadrarea în grad și a nivelului de integrare socială - nu sunt validate de handicap. Nu există o procedură uniformă științific pentru evaluarea gradului de handicap pentru realizarea evaluării complexe de către și nici nu sunt aliniate la cadrul CIF. În practică, echipa SECPAH, iar procedurile diferă la nivelul echipele SECPAH se bazează în mică măsură, de județelor în anumite privințe. În unele județe, obicei, pe informațiile furnizate de anchetele sociale, fiecare specialist (medic, psiholog, asistent social, chiar dacă acestea sunt conforme cu modelul cadru psihopedagog) interacționează cu persoana în standard.590 cauză, evaluarea fiind realizată în baza unor Decizia CEPAH nu diferă de evaluarea instrumente standardizate, în timp ce în alte județe, complexă efectuată de SECPAH. Încadrarea în o echipă de specialiști SECPAH intervievează grad de handicap se face doar pe baza analizei simultan persoana timp de 5-10 minute, fără să documentelor, comisiile întâlnind rareori persoanele utilizeze instrumente specifice. În cadrul modelului solicitante. Timpul mediu de care dispun comisiile conceptual bazat pe CIF, elementele cheie includ un pentru a lua deciziile, de aproximativ 5 minute parteneriat între persoană și furnizorul de servicii. pe solicitant, este prea scurt pentru a permite o Astfel, indiferent de vârsta sau starea de sănătate deliberare corespunzătoare și luarea unei decizii în a persoanei, furnizorul de servicii ia în considerare baza unor informații complexe. În aceste condiții, rutinile/modul de viață, preocupările, temerile 589 HG nr. 268/2007, art. 48. 590 HG nr. 430/2008, Anexa 6. 280 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII și planurile persoanei cu referire la toate sferele concentrate pe aspectele medicale, insuficient de viață (sănătate, educație, muncă și activități de participative și bazate pe modele care trebuie sociale). Astfel, din perspectiva CIF, majoritatea revizuite pentru a include resursele persoanei, felul instrumentelor folosite în România atât pentru în care dorește să trăiască, și factorii de mediu, pe evaluarea și determinarea dizabilității, cât și pentru lângă nevoile identificate prin evaluare. identificarea nevoilor de servicii sunt încă prea 2. Provocări privind instituțiile și capitalul uman În general, SPAS și SECPAH nu au suficient în timp ce specialiștii în expertiza medicală a personal specializat, iar dimensiunea CEPAH nu capacității de muncă și în medicină fizică și este stabilită în funcție de mărimea populației reabilitare (MFR) sunt foarte rari.591 O prezență de persoane cu dizabilități înregistrată oficial mai consistentă a acestor specialiști ar contribui la în județ. Principala problemă legată de resursele îmbunătățirea modului de aplicare a instrumentelor umane o constituie necesitatea suplimentării de evaluare complexă și la recomandarea unor personalului. Doar aproximativ o treime dintre servicii/beneficii mai adecvate nevoilor persoanelor autoritățile locale dispun, la nivelul localității, încadrate în grad și tip de handicap. de un SPAS acreditat în condițiile legii. Cel mai Angajații care deservesc persoanele cu mare deficit se înregistrează la nivelul persoanelor dizabilități au un volum de muncă foarte ridicat, responsabile de furnizarea serviciilor sociale și la care variază considerabil în funcție de specializare, nivelul managerilor de caz și responsabililor de caz județ și localitate. Cu toate că volumul de muncă pentru adulții și copiii cu dizabilități care trăiesc al personalului SECPAH s-a redus în timpul în familie. Numai câteva SECPAH îndeplinesc pandemiei de COVID-19, acesta a rămas relativ cerințele referitoare la specializarea personalului mare. Volumul de muncă per membru SECPAH prevăzută în lege. Există chiar și unele SECPAH- diferă semnificativ în funcție de specializarea sa, uri care au angajate și persoane care nu îndeplinesc nivelul cel mai mare înregistrându-se în rândul cerințele de studii menționate în lege. Specialiștii medicilor de specialitate. În general, volumul de precum psihopedagogii, kinetoterapeuții, muncă este extrem de mare și la nivelul CEPAH, instructorii de educație și pedagogii de recuperare mai ales că membrii comisiilor au cel puțin un loc se regăsesc într-un număr mic de județe și de muncă cu normă întreagă în afară de activitățile reprezintă doar o proporție foarte scăzută din lor în CEPAH. Discrepanțele între județe sunt totalul angajaților SECPAH. marcante și depind atât de numărul persoanelor Din perspectiva schimbării de paradigmă de cu dizabilități din județ, cât și de dimensiunea și la o abordare medicală la una holistică, actuala componența SECPAH/CEPAH. În mod similar, expertiză tehnică nu este aliniată la CIF nici la nivelul comunităților, volumul de muncă în la nivelul CEPAH, nici și în cadrul SECPAH. domeniul asistenței sociale a persoanelor cu Predomină medicii de familie și medicii generaliști, dizabilități variază de la o localitate la alta. 3. Provocări privind interacțiunea cu persoanele solicitante și gestionarea informațiilor Nu există un sistem de management al administrarea plăților și gestionarea datelor informațiilor în domeniul dizabilității, iar beneficiarilor sunt realizate manual. Există procesele nu sunt automatizate la nivelul diferențe substanțiale între județe în ceea ce privește întregului sistem. Majoritatea activităților legate tipurile de date care sunt înregistrate în aplicațiile de evaluarea și încadrarea în grad de handicap informatice folosite în scopul evaluării și încadrării se realizează pe suport de hârtie.592 Aplicațiile în grad de handicap. În multe județe, datele privind informatice ce permit automatizarea funcțiilor și înregistrarea și verificarea inițială a dosarelor sunt a proceselor cheie au funcționalități limitate sau trecute doar în registre pe suport de hârtie și nu sunt inexistente, motiv pentru care majoritatea sunt disponibile în format electronic. Nu sunt activităților precum controalele încrucișate, disponibile nici date cu privire la fenomenul de validarea și verificarea, administrarea beneficiilor, abandon/renunțare la demersul de încadrare pe 591 Legislația (art. 49 din HG nr. 268/2007) menționează ,,medic de specialitate” fără nici o altă cerință specifică sau restricție. 592 ANDPDCA implementează în prezent un proiect cu finanțare europeană pentru dezvoltarea Sistemului Național de Management privind Dizabilitatea. Concluzii și recomandări I 281 parcurs sau de refuz de înregistrare a cererii de protocoale instituționale fără implicarea, costurile evaluare și nici despre ieșirile din sistem. Calitatea și efortul solicitantului. România ar trebui, de datelor din bazele de date existente este destul asemenea, să avanseze pe această cale. de slabă. La nivel de SECPAH/CEPAH nu este Datele colectate sunt utilizate pentru raportările prevăzut niciun specialist în IT, administrare de interne și, rareori, pentru documentarea politicilor date sau analiză de date, și nici operatori de date. publice și identificarea nevoilor de servicii sociale În lipsa acestor resurse umane și în condiții de relevante pentru persoanele cu dizabilități. La volum de muncă foarte mare, gestionarea deficitară nivel local, unele SPAS-uri formulează politici, deși a datelor, calitatea scăzută a datelor, precum și slaba nu dețin date. Altele dispun de date solide pe care utilizarea a acestora sunt rezultate previzibile. nu le folosesc la formularea unor politici adresate În România, etapa de întocmire, depunere și persoanelor cu dizabilități. Totuși, majoritatea SPAS- înregistrare a dosarului este mult mai împovărătoare urilor raportează că adoptă o abordare participativă, decât în multe alte țări. Experiența internațională implicând reprezentanții persoanelor cu dizabilități arată că majoritatea țărilor au pus în aplicare diferite în analiza datelor colectate și în definirea politicilor. măsuri pentru a reduce la minimum numărul La nivel județean, rapoartele de monitorizare și de documente pe care ar trebui să le prezinte un evaluare ale SECPAH și ale CEPAH sunt rareori solicitant. În sistemele administrative mai avansate, diseminate public. Mai puțin de jumătate dintre o persoană se poate înregistra electronic direct SECPAH și mai puțin de o cincime dintre CEPAH la serviciile care furnizează evaluare în vederea folosesc datele în scopul documentării politicilor încadrării în grad de handicap, documentele publice relevante pentru persoanele cu dizabilități medicale sunt vizualizate/descărcate automat și foarte puține dintre ele recurg la o abordare dintr-un sistem de e-sănătate, în timp ce o anchetă participativă. socială (dacă este necesară) este obținută prin 4. Provocări privind informarea Lipsa unor programe adecvate de informare Actuala interfață dintre persoane și instituții în domeniul dizabilității limitează resursele reprezintă o „verigă slabă” a sistemului din disponibile pentru persoanele cu dizabilități. domeniul dizabilității. Informațiile furnizate sunt Multe persoane cu dizabilități din România nu incomplete și adaptate insuficient la diferitele tipuri au acces la aceleași oportunități educaționale de dizabilitate și la grupurile vulnerabile expuse și profesionale ca persoanele fără dizabilități. riscurilor sociale. Principalul risc prezentat de o Programele de informare nu reușesc să faciliteze comunicare deficitară îl reprezintă neaccesarea incluziunea persoanelor cu dizabilități la nivelul populației țintă, care nu află de existența societății și nu le oferă mai multe opțiuni sau programului ori nu înțelege programul și nu asistență adecvată. În cazul multor persoane cu reușește să se înregistreze. Sunt necesare eforturi dizabilități, stigmatizarea asociată cu dizabilitatea mai consistente pentru respectarea prevederii are un impact major asupra participării lor. Printr-o CDPD (art. 9) privind asigurarea accesibilității la atenție adecvată și programe de informare, se poate informare și comunicare, pentru a da posibilitatea atenua impactul stigmatizării și se pot reduce persoanelor cu dizabilități să se bucure pe deplin evitarea socială, stereotipurile și, în numeroase de toate drepturile și libertățile fundamentale ale cazuri, discriminarea și condescendența. omului. 5. Provocări privind evaluarea nevoilor și managementul de caz În România, evaluarea nevoilor persoanelor cu socială. PIS precizează intervențiile și sprijinul dizabilități nu se realizează cu instrumente de acordat persoanelor adulte încadrate în grad și tip evaluare adecvate și potrivit unei metodologii de handicap, prin care se realizează activitățile și specifice. Programul individual de reabilitare serviciile recomandate în cadrul PIRIS. Serviciile și și integrare socială (PIRIS) și Planul individual acțiunile incluse în PIRIS și PIS reflectă rezultatele de servicii (PIS) sunt singurele instrumente care evaluărilor medicale și psihologice într-o manieră cuprind concluzii privind nevoile persoanelor cu corespunzătoare, însă cuprind mai rar rezultatele dizabilități. PIRIS precizează activitățile și serviciile evaluării vocaționale a abilităților profesionale de care are nevoie persoana adultă încadrată în și ale evaluării referitoare la nivelul de educație, grad și tip de handicap în procesul de integrare aptitudinile și nivelul de integrare socială. 282 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Planurile individualizate (PIS și PIRIS) liste de recomandări generale, care nu respectă nici existente sunt de slabă calitate, iar conținutul lor măcar standardele de bază ale informării adecvate, nu este introdus în baza(ele) de date a(le) SECPAH/ cu atât mai puțin orientarea sau îndrumarea CEPAH, în timp ce managementul de caz pentru persoanelor cu dizabilități către serviciile necesare. persoanele adulte cu dizabilități este încă într-o În plus, nu există un mecanism de monitorizare fază incipientă de dezvoltare. Din perspectiva CIF, și evaluare conectat la PIS și PIRIS. În consecință, ambele tipuri de planuri individualizate utilizate în datele din PIRIS nu sunt înregistrate și analizate România (PIRIS și PIS) sunt încă prea concentrate pe pentru a identifica nevoile de servicii sociale pentru nevoi, în special cele de natură medicală, insuficient persoanele cu dizabilități la nivel județean. Oricum, de participative și bazate pe modele care trebuie PIRIS și PIS pot deveni eficiente doar dacă pachetul revizuite pentru a include resursele persoanei, felul de servicii conectat la evaluarea nevoilor este în care dorește să trăiască, și factorii de mediu, pe extins, serviciile sociale devin disponibile, în special lângă nevoile identificate prin evaluarea complexă. în zonele rurale, managementul de caz pentru Prin urmare, PIRIS-urile, așa cum sunt acum, au persoanele adulte cu dizabilități este dezvoltat și un o legătură slabă cu concluziile evaluării complexe mecanism de monitorizare a implementării PIRIS/ și nu reprezintă nici măcar o schiță a unui plan de PIS este pus în funcțiune. intervenție, în timp ce PIS-urile existente sunt doar 6. Provocări privind tranziția de la copil la adult cu dizabilități Procesul de tranziție al tinerilor cu dizabilități la dizabilități și familiile lor să se descurce singuri în evaluarea pentru adulți este deficitar în informații, fața noii lor realități. Sunt necesare reforme pentru sprijin și consiliere. În momentul în care împlinesc a ușura procesul de tranziție și pentru a crea servicii 18 ani, tinerii cu dizabilități constată adesea că nu adecvate, care să sprijine copiii și familiile lor pe mai au acces la sprijinul și serviciile de care au nevoie parcursul perioadei dificile de tranziție. și se pierd prin breșele unui sistem ineficient de Evaluarea copiilor în vederea încadrării în protecție a persoanelor adulte. Lipsa informațiilor grad și tip de handicap nu se mai face exclusiv referitoare la procesul de tranziție, neînțelegerea pe baza modelului medical, ci pe baza modelului schimbărilor de la nivelul sistemului de evaluare social care ține cont de principiile fundamentale și absența consilierii generale îngreunează procesul ale CIF. Raportul de față nu vizează criteriile de de tranziție pentru numeroase familii. evaluare aplicate în cazul copiilor, însă există În România, procesul de tranziție nu este unul diferențe semnificative între evaluarea și încadrarea echitabil și transparent, iar diferențele înregistrate în grad de handicap a copiilor și cea a persoanelor în ceea ce privește încadrarea în grad de handicap adulte. Tranziția la vârsta adultă este însoțită, în creează discrepanțe la nivelul sistemului. Pentru unele cazuri, de modificarea încadrării în grad de mulți tineri cu dizabilități, tranziția este una handicap sau chiar cu neîncadrarea, ceea ce poate abruptă și confuză. Legea definește sprijinul la afecta în mod direct beneficiile și serviciile acordate care au dreptul tinerii cu dizabilități în perioada și poate avea un impact negativ semnificativ asupra de tranziție la viața de adult. Însă, în practică, calității vieții tinerilor cu dizabilități și familiilor acesta este aproape inexistent, lăsând tinerii cu acestora. 7. Provocări privind contestarea certificatului de handicap Procesul de contestare a certificatului de în cele mai multe cazuri, deși câteva comisii de încadrare în grad și tip de handicap este deficitar. evaluare au dezvoltat o bună practică de informare, Dispozițiile referitoare la contestațiile privind consiliere și sprijin; (2) mecanismul de contestare certificatul de încadrare în grad de handicap au a certificatului nu are incorporată o dimensiune fost modificate prin OUG nr. 51/2017 cu scopul de învățare continuă și nici nu respectă principiul declarat de simplificare a procedurii de contestare și de transparență; (3) instanțele de contencios de facilitare a accesului pentru adresarea directă la administrativ nu soluționează cu celeritate instanța de contencios a persoanelor cu dizabilități. contestațiile formulate împotriva certificatului; (4) Analiza prezentată în capitolul 7 arată însă că: persoanele cu dizabilități și ONG-urile își exprimă (1) predictibilitatea demersului de contestare nemulțumirea sau chiar renunță la contestație din este redusă, iar informarea furnizată în cadrul cauza procedurii greoaie și costurilor implicate; DGASPC nu contribuie la creșterea predictibilității (5) deciziile instanțelor referitoare la contestațiile Concluzii și recomandări I 283 împotriva certificatului au un nivel ridicat de corectă și tratare a persoanei cu demnitate și respect. subiectivitate, din două motive principale, și anume Îmbunătățirea demersului de contestare nu se poate (i) lipsa în instanțe a sprijinului informațional sau realiza prin schimbări doar la nivelul tribunalelor de de specialitate pe tema dizabilității și a criteriilor contencios administrativ, ci sunt necesare schimbări medico-psihosociale și (ii) lipsa unei formări pe majore și la nivelul DGASPC, prin crearea unui aceste subiecte atât în rândul judecătorilor, cât și mecanism de redresare a plângerilor și contestațiilor al avocaților. Așadar, noul cadru legislativ nu și-a ca „factor de verificare” pentru SECPAH/CEPAH atins scopul declarat și nici nu sprijină desfășurarea și cale alternativă pentru persoanele cu dizabilități demersului de contestare în condiții de informare nemulțumite de încadrare. 10.2. Recomandări cheie privind politicile Sistemul de evaluare a persoanelor adulte cu A: îmbunătățirea evaluării și încadrării în grad de dizabilități din România trebuie reformat, de la handicap prin introducerea cadrului CIF, evaluarea dizabilității, la determinarea dizabilității B: îmbunătățirea accesului la servicii adaptate (încadrarea în grad de handicap), respectiv la nevoilor specifice ale persoanelor cu dizabilități și evaluarea nevoilor, în principal prin alinierea la C: integrarea tuturor sistemelor din domeniul cadrul și principiile CIF. În acest scop, reformele dizabilității. propuse ar trebui să includă trei piloni principali: Pilonul A. Îmbunătățirea evaluării și încadrării în grad de handicap pentru persoanele adulte, prin introducerea cadrului CIF A.1. Integrarea funcționării în evaluarea și încadrarea în grad de handicap Actuala evaluare complexă în vederea încadrării în psihologice fiabile, dar asemenea informațiilor grad de handicap, care, conform reglementărilor despre activitatea profesională, educație și legale în vigoare, acoperă șase domenii obligatorii, integrarea socială, datele privind funcționarea sunt ar trebui înlocuită cu o evaluare medicală, însoțită colectate sporadic și neuniform; (iv) niciuna dintre de un scor de evaluare a funcționării obținut prin informațiile colectate privind funcționarea nu are un aplicarea unui instrument psihometric, care să impact semnificativ asupra evaluării finale realizate fie aliniat în întregime la modelul CIF privind predominant de medicul de specialitate. Prin funcționarea și dizabilitatea și folosit într-o manieră urmare, prima reformă care este esențială și necesară standard și unitară în toate județele. pentru modernizarea sistemului o constituie Modernizarea sistemului de evaluare și colectarea informațiilor referitoare la funcționare, încadrare în grad de handicap din România într-o manieră consistentă, standardizată la nivelul presupune integrarea informațiilor referitoare tuturor județelor și fundamentată științific. În al la funcționare, într-o manieră pertinentă și doilea rând, aceste informații trebuie să aibă același fundamentată științific. În prezent, din diverse impact real, transparent și cuantificabil asupra motive, acestea nu sunt integrate în actualul evaluării finale în vederea încadrării în grad de sistem: (i) criteriile medico-psihosociale își propun handicap în toate cazurile și în toate județele. să evalueze domeniile CIF privind „activitățile” În loc de șase domenii de evaluare complexă, și „participarea”, însă aceste informații nu sunt sistemul ar trebui să strângă informații referitoare colectate într-o manieră viabilă și nici folosite la funcționare, într-o manieră uniformă, folosind în evaluare; (ii) ancheta socială colectează unele un singur instrument psihometric standardizat. informații despre nivelul de funcționare și Acest instrument trebuie să fie unul adecvat mediul de viață a persoanei solicitante, dar aceste din punct de vedere științific pentru a permite informații nu sunt adunate în mod sistematic și nu obținerea unui scor global sau total al dizabilității există o procedură clară cu privire la modalitatea de persoanei, preferabil în baza unei scale integrale. utilizare a acestor informații în procesul de evaluare Un astfel de instrument poate asigura un scor al complexă, respectiv în cele șase domenii obligatorii funcționării, ce ar putea fi integrat sistematic în de evaluare;593 iii) sunt folosite uneori instrumente evaluarea medicală pentru stabilirea rezultatului 593 HG nr. 268/2007, art. 48. 284 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII final al evaluării în vederea încadrării în grad și Criteriile medico-psihosociale de încadrare tip de handicap. Această modificare substanțială a în grad şi tip de handicap necesită o permanentă instrumentelor va necesita, bineînțeles, schimbări la actualizare în concordanţă cu progresul înregistrat nivelul responsabilităților și al procedurilor folosite în domeniul medicinii, dar şi o continuă apropiere atât de către SECPAH, cât și de către CEPAH. de conceptul de dizabilitate, astfel încât procesul Actualele criterii medico-psihologice (eventual de evaluare să stabilească nevoia reală de suport şi cu componenta „activități-limitări și participare- potenţialul funcţional al acestor persoane. În scopul necesități”) ar trebui revizuite prin o actualizare a evaluării gradului de handicap, ar fi binevenite două informațiilor medicale și o modificare a acestora modificări ale criteriilor medico-psihosociale: (i) în care să permită evaluarea comună a afecțiunilor și forma lor actuală, criteriile medico-psihosociale nu comorbidităților, precum și alinierea la CIM-11. pot evalua în mod corespunzător comorbiditățile, Actualele criterii medico-psihosociale sunt de exemplu, în situația des întâlnită în care o bazate în principal pe metoda baremelor.594 În persoană are mai multe afecțiuni sau probleme general, abordarea bazată pe bareme nu este în de sănătate ce pot interacționa și pot avea efecte concordanță cu modelul privind funcționarea combinate asupra nivelului său de funcționare; și dizabilitatea prezentat în cadrul CIF. Cu toate (ii) pe viitor, România ar putea beneficia de un acestea, informațiile medicale și psihologice sunt sistem electronic mai robust pentru colectarea esențiale pentru evaluarea gradului de handicap informațiilor din domeniul sănătății, prin care al persoanei solicitante, deoarece reflectă nivelul informațiile referitoare la sănătate și funcționare să capacității intrinseci, care este un determinant al poată fi colectate într-un mod standard și raportate dizabilității, împreună cu factorii de mediu. Mai într-o manieră comparabilă la nivel național și concret, este vital ca pentru evaluarea gradului de internațional. Aceasta va presupune existența unei handicap – și mai apoi pentru acordarea de sprijin terminologii standardizate și a unei capacități de și servicii – să fie disponibile informații medicale, codificare în vederea asigurării interoperabilității. precum stadiul bolii, cronicitatea și efectele pe CIF oferă o astfel de infrastructură informațională termen lung, precum și alți factori de prognostic. pentru datele referitoare la funcționare. Totuși, în În plus, în forma lor actuală, criteriile medico- ceea ce privește informațiile medicale, va trebui ca psihosociale includ parametri funcționali, care sunt criteriile medico-psihosociale să fie actualizate cu importanți, fiindcă asigură o evaluare medicală timpul, astfel încât să se alinieze la ultima versiune standardizată a simptomelor și a factorilor de risc. a Clasificării Internaționale a Maladiilor, CIM-11. A.2. Redefinirea și elaborarea unor proceduri clare, în concordanță cu principiile CIF Asigurarea unor instrumente și proceduri de un mod similar pe tot cuprinsul țării. Orice altă evaluare care să fie aplicate uniform la nivelul abordare este inechitabilă și discriminatorie. Acest județelor și o posibilă revizuire a aranjamentului lucru este prevăzut în toate tratatele referitoare la instituțional actual constituie o necesitate din drepturile omului și în Convenția ONU privind perspectiva drepturilor omului și ar trebui să drepturile persoanelor cu dizabilități. Redefinirea reprezinte o prioritate cheie în cadrul reformelor de procedurilor de evaluare și încadrare în grad de politică. handicap va permite introducerea unui instrument Este absolut necesar să se definească și să mai pertinent și comparabil, alături de o nouă se implementeze noi proceduri de evaluare abordare a demersului de încadrare în grad de și încadrare în grad de handicap, fondate pe handicap. Noile proceduri ar trebui elaborate în principiile CIF. În momentul de față, procedurile cadrul unei colaborări care să implice specialiști, de evaluare și încadrare în grad de handicap nu asistenți sociali, experți internaționali în domeniul sunt întotdeauna clare sau uniforme la nivelul CIF, responsabili de politici și activiști pentru județelor. Este important de subliniat faptul că drepturile persoanelor cu dizabilități. asigurarea unor instrumente și proceduri uniforme Rolul și responsabilitățile îndeplinite la nivelul județelor constituie practic o necesitate de CEPAH, în raport cu SECPAH, în cadrul din perspectiva drepturilor omului: este just și demersului în vederea încadrării în grad de echitabil ca persoanele cu situații similare și cu handicap ar trebui clarificate și standardizate niveluri de dizabilitate similare să fie evaluate într- la nivelul județelor. Este necesară o revizuire 594 Metoda baremelor constă în folosirea unor scale de referință, cărora le sunt atașate valori sau procente, pentru a defini handicapul, conform Consiliului Europei (2002: 13). Concluzii și recomandări I 285 generală a rolului și responsabilităților CEPAH și tuturor județelor din România. În cadrul acestei ale SECPAH în contextul modernizării evaluării și revizuiri, ar trebui să se urmărească plusul de încadrării în grad de handicap. O astfel de revizuire valoare pe care o poate crea CEPAH și evitarea ar trebui să țină cont de nevoia ca evaluarea și suprapunerii sau a redundanței cu SECPAH. încadrarea să fie realizate de o singură structură Îmbunătățirea procedurilor și instrumentelor de instituțională și, pe cât posibil, cu ajutorul unor lucru va asigura creșterea performanței sistemului. instrumente și proceduri standardizate la nivelul A.3. Investiții în dezvoltarea competențelor Investițiile în capitalul uman și organizarea dizabilitatea ca pe o experiență globală, determinată unor cursuri de formare privind cadrul CIF sunt de factori ce țin atât de sfera sănătății, cât și de esențiale pentru explicarea și utilizarea corectă a factori de mediu. S-ar putea realiza o reformă acestei clasificări, precum și pentru evidențierea mai consistentă în vederea adoptării integrale a impactului și a utilității sale în practica de zi cu zi, abordării CIF în demersul de evaluare a gradului în special în cadrul echipelor multidisciplinare. de handicap, astfel încât cunoștințele, expertiza Alinierea la CIF a procedurilor, instrumentelor clinică și experiența profesională pe care trebuie să și criteriilor de evaluare și încadrare în grad le dețină evaluatorii să nu mai fie pur medicale, ci de handicap are implicații la nivelul cerințelor cu accent pe funcționare și factorii contextuali (de privind capitalul uman. În general, când se trece mediu și personali). de la abordarea medicală la o abordare holistică și Reforma ar trebui însoțită de o serie de multidimensională a funcționării în baza cadrului îmbunătățiri la nivelul personalului. Fără CIF, apar schimbări și la nivelul cerințelor privind sensibilizarea și formarea specialiștilor din cadrul calificarea și expertiza evaluatorilor. În mod SECPAH și CEPAH nu poate fi realizată reforma normal, această schimbare ține de competența sistemului în domeniul dizabilității. Alte măsuri specialiștilor din sfera reabilitării, care beneficiază necesare la nivelul resurselor umane includ: . în mod expres de formare în domeniul funcționării. • La nivelul țării, fiecare SECPAH ar trebui să Specialiștii în medicină fizică și reabilitare dețin atât poată realiza o evaluare completă. În acest scop, cunoștințele, cât și expertiza clinică necesare pentru trebuie găsite soluții pentru suplimentarea a face o evaluare a funcționării în baza informațiilor personalului și asigurarea unui număr suficient și documentației suficiente și adecvate. Și alți de medici de specialitate, cu precădere în specialiști din domeniul reabilitării – kinetoterapeuți, medicină fizică și reabilitare, pe cât posibil. terapeuți ocupaționali, terapeuți educaționali și vocaționali – sunt la fel de familiarizați cu • Completarea componenței SECPAH/CEPAH noțiunile referitoare la funcționare și dizabilitate cu un jurist ar putea îmbunătăți transparența prezentate în cadrul CIF, indiferent dacă dețin sau procesului decizional. nu experiența clinică și expertiză necesară pentru • În paralel, volumul de muncă al specialiștilor evaluarea dizabilității la modul general. În unele ar trebui diminuat și echilibrat. O soluție ar fi țări, se apelează și la asistenți medicali comunitari, menționarea în legislație/ghid metodologic a asistenți sociali și alți profesioniști din domeniul timpului necesar alocat pentru evaluare. medical și social. Numărul membrilor CEPAH și al specialiștilor Alinierea la cadrul CIF presupune ca demersul SECPAH ar trebui corelat cu dimensiunea populației de evaluare și încadrare în grad de handicap să cu încadrare în grad și tip de handicap înregistrate beneficieze de expertiza medicală, fără a mai la nivelul județului sau cu numărul de dosare ce fi determinat exclusiv de aceasta. Experiența trebuie evaluate sau cu numărul de specialiști internațională arată că țările recurg la soluția unei angajați în SECPAH. echipe multidisciplinare, formate din medici, Formarea personalului ar trebui extinsă la psihologi, specialiști în reabilitare și asistenți sociali. nivelul tuturor instituțiilor implicate în demers, În teorie, o echipă multidisciplinară se asigură SPAS-uri, SECPAH-uri și CEPAH-uri. Ar trebui că sunt luați în calcul toți factorii determinanți organizate cursuri de formare privind cadrul CIF ai dizabilității – factori de sănătate, sociali, de pentru tot personalul și ar trebui multiplicate reabilitare și de mediu. Toți evaluatorii sau membrii oportunitățile de schimb de experiență și dezvoltare echipelor ori comisiilor de evaluare ar trebui să fie a echipelor. Și judecătorii și alte categorii relevante informați și instruiți pentru a înțelege funcționarea de specialiști ar trebui să dispună de formare cu din perspectiva CIF și necesitatea de a aborda 286 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII privire la noile proceduri și metodologii bazate pe cadrul CIF ar trebui aliniată la conținutul curriculei CIF. În cazul anumitor categorii de specialiști (de obligatorii. exemplu, terapeuții ocupaționali), formarea privind A.4. Creșterea interacțiunii cu persoanele solicitante și o mai bună gestionare a datelor Digitalizarea și dezvoltarea interoperabilității să creeze un sistem informatic care să permită bazelor de date vor crește transparența la toate gestionarea și administrarea sistemului privind nivelurile demersului de încadrare în grad și tip dizabilitatea, la toate nivelurile sale: de handicap, vor simplifica și îmbunătăți fluxurile • Este vital să se asigure interoperabilitatea de lucru și vor crește semnificativ performanța bazelor de date administrative existente, sistemului. astfel încât să devină disponibile date precum CIF oferă o platformă adecvată pentru numărul persoanelor diagnosticate de către un colectarea și stocarea digitală a informațiilor medic specialist cu una (sau mai multe) dintre privind sănătatea și funcționarea, într-o manieră afecțiunile medicale incluse în criteriile de ce garantează interoperabilitatea semantică dizabilitate, numărul persoanelor care solicită/ cu alte platforme existente. ANDPDCA, în obțin o scrisoare medicală de la medicii lor de colaborare cu toți actorii, ar trebui să se asigure că familie sau numărul persoanelor care au încercat toate instrumentele de colectare a datelor privind să obțină documentele medicale necesare pentru sănătatea și reabilitarea, folosite în mod uzual, solicitarea certificatului de încadrare în grad și corespund clasificărilor CIF, astfel încât noile date tip de handicap. bazate pe cadrul CIF să fie compatibile cu datele clinice adunate anterior și cu alte baze de date mai • Trebuie asigurat accesul SPAS și SECPAH/ vechi. Aceasta este o condiție necesară dezvoltării cu SECC la registrele naționale și la bazele de succes a unui sistem de e-sănătate și de informații în date administrative existente, ceea ce ar putea domeniul sănătății. Fiind un standard internațional, reduce eforturile solicitanților de a obține actele CIF asigură că informațiile naționale în materie de necesare la dosar și, în același timp, ar permite sănătate sunt comparabile cu date similare din alte verificarea încrucișată din partea instituțiilor. țări. • Ar trebui îmbunătățite sau create aplicații În momentul în care sunt disponibile informatice pentru automatizarea funcțiilor și a date colectate prin instrumente compatibile proceselor cheie, precum controalele încrucișate, cu CIF, se pot colecta și stoca date statistice validarea și verificarea, administrarea beneficiilor, naționale mai fiabile cu privire la toate aspectele administrarea plăților și managementul datelor dizabilității. Asigurarea unui flux constant de date beneficiarilor. administrative, codificate pe baza clasificărilor CIF, • Ar trebui să se transmită norme clare județelor este esențială pentru urmărirea și monitorizarea cu privire la datele ce trebuie colectate și ar tuturor programelor din domeniul dizabilității. trebui dezvoltat un soft pentru înregistrarea Odată cu extinderea acestor baze de date, se datelor. De pildă, SPAS și SECPAH/SECC ar vor putea analiza tendințele privind solicitările trebui să colecteze, să păstreze și să analizeze în depuse pentru drepturile acordate persoanelor mod sistematic date despre etapa de întocmire, cu handicap, rata de succes și alți parametri. Într- depunere și înregistrare a dosarului, inclusiv un final, se va putea face o corelare între rata de referitoare la fenomenul de renunțare/refuz dizabilitate și afecțiunile concomitente și factorii pe parcursul demersului pentru a identifica socio-demografici, precum modelele de îmbătrânire disfuncționalitățile sistemului care devin bariere a populației și condițiile economice, astfel încât să se de acces pentru încadrarea în grad de handicap. identifice direcțiile pentru elaborarea și planificarea • În general, ar trebui îmbunătățite calitatea politicilor. datelor și concordanța dintre bazele de date În ceea ce privește prima întâlnire cu persoana existente, prin note metodologice, validare și un solicitantă, trebuie să existe o procedură, pași sau program informatic adecvat. Majoritatea bazelor reguli aprobate pentru efectuarea anchetei sociale de date existente nu sunt decât niște liste, cu necesare evaluării în vederea încadrării în grad de doar câteva elemente ce permit interogări handicap. Mai mult, este important să se adune și extrem de limitate, iar procesul de gestionare a să se păstreze informații despre toate persoanele datelor este foarte fragmentat între județe și în solicitante, nu doar despre cele care devin, în final, interiorul județelor (la nivelul SECPAH, CEPAH beneficiari. Având în vedere că, în general, aceste și al secretariatului). procese nu sunt automatizate, ANDPDCA ar trebui Concluzii și recomandări I 287 • Existența a cel puțin unui specialist IT/ calitatea și utilizarea acestora în procesul de administrarea și analiza datelor sau chiar a unui formulare de politici și planuri de dezvoltare a compartiment cu acest scop în cadrul SECPAH serviciilor pentru persoanele cu dizabilități, la ar putea îmbunătăți gestionarea datelor, nivel județean și național. Pilonul B. Îmbunătățirea accesului la servicii adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilități B.1. Prioritizarea informării persoanelor cu dizabilități România ar trebui să articuleze o strategie viabilă • CEPAH și SECPAH ar trebui să implementeze și programe de informare și comunicare cu programe comune de informare, care să cuprindă persoanele cu dizabilități. Populația cu dizabilități și instrumente ce să vină și în sprijinul SPAS- este extrem de diversă, incluzând femei, bărbați, urilor. Ar trebui înființată o comisie formată copii, tineri, persoane în vârstă, persoane din din experți tehnici din mai multe instituții cu diferite grupuri etnice, persoane care trăiesc în scopul de a elabora și a testa un set de norme orașele mari și cele din zone rurale izolate, persoane și modele în domeniul comunicării și informării care trăiesc cu familia și persoane din instituțiile persoanelor cu dizabilități. rezidențiale, pacienții din secțiile de psihiatrie sau • O metodă folosită în unele țări pentru persoanele aflate în detenție, persoane fără adăpost optimizarea informării inițiale este introducerea și fără domiciliu fix şi persoane din familii cu un unui formular standardizat (de exemplu, un statut socio-economic și o situație socio-economică „formular verde”) ce trebuie completat de către diferite. Aceste categorii pot necesita anumite toți medicii specialiști după ce stabilesc un adaptări care să le asigure accesul la informaţii și diagnostic care este menționat în criteriile de servicii. Comunicarea trebuie să fie disponibilă încadrare în grad de handicap. Spre exemplu, în într-o manieră pe înțelesul acestora, astfel încât acest sens ar putea fi stabilită o listă de coduri să fie familiarizate şi informate, dar şi capabile și de boală care să fie aprobată în comun de MS încurajate să se implice. Este dovedit faptul că, și MMPS. În plus, „formularul verde” ar putea în lipsa unei strategii de informare inițială bine fi însoțit de o broșură cu informații esențiale gândite, programele de protecție socială riscă să (privind posibilitatea încadrării în grad de exacerbeze erorile de excluziune din cauza lipsei handicap și principalii pași ai demersului) pe de informare și a scepticismului. Eforturile de care unitatea sanitară ar trebui să o înmâneze informare proactive pot contribui la gestionarea persoanelor care primesc formularul completat așteptărilor, la reducerea numărului de contestații de medic. Introducerea unei astfel de măsuri și la creșterea gradului de înțelegere reciprocă, nu doar că ar avea potențialul de a îmbunătăți astfel încât să se evite riscul unei spirale negative, sensibil informare inițială a tuturor categoriilor al eșecului programului, al manipulării externe, de populație, dar ar crește și accesul la evaluarea al lipsei de credibilitate și al politizării. Este dizabilității simultan cu o restrângere a esențial ca persoanele cu dizabilități să participe la oportunităților de a obține/elibera documente elaborarea strategiei și programelor de informare și medicale asupra cărora există suspiciunea comunicare. cu privire la realitatea sau corectitudinea Cu toate că sunt necesare analize mai aprofundate informațiilor menționate în acestea. în acest domeniu, se pot sintetiza câteva măsuri de • În vederea susținerii reformelor care asigură politică, după cum urmează: trecerea sistemului de la o abordare medicală • Este esențială evaluarea sistematică a eficacității la una holistică, ar trebui modificat mesajul eforturilor întreprinse. ANDPDCA ar trebui să cheie, din „handicap” în „dizabilitate” atât în realizeze o evaluare completă a programelor și Constituție, cât și în documentele de politici practicilor de informare în vederea identificării publice. În egală măsură, este nevoie de nevoilor viitoare de formare și dezvoltare și în informare, educare și comunicare susținută vederea diseminării celor mai bune practici în pentru a schimba modul în care sunt percepuți acest domeniu. ANDPDCA ar trebui să efectueze actualii beneficiari, precum și percepția generală studii mai aprofundate în scopul elaborării unei a dizabilității ca un „handicap” și a certificatului strategii specifice, inclusiv pentru o informare de încadrare în grad de handicap ca o completă și îmbunătățirea serviciilor și a compensație pentru anumite afecțiuni medicale. accesului. 288 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII • Site-ul ANDPDCA ar trebui să conțină o pagină handicap, pentru a compensa conținutul lacunar dedicată, care să fie permanent actualizată, cu al site-urilor DGASPC-urilor și SPAS-urilor și privire la evaluarea copiilor și a persoanelor pentru a asigura un acces echitabil la informații adulte în vederea încadrării în grad și tip de tuturor cetățenilor. B.2. Îmbunătățirea evaluării nevoilor și dezvoltarea managementului de caz pentru persoanele adulte cu dizabilități Îmbunătățirea evaluării nevoilor și a persoanele cu dizabilități. În timp, pe măsură managementului de caz sunt la fel de importante ce serviciile devin disponibile, România poate ca și îmbunătățirea evaluării și încadrării în grad lua în considerare și condiționarea beneficiilor de handicap, căci fără acest pas nu poate fi atins și serviciilor acordate în funcție de realizarea scopul final de a crește accesul la servicii și beneficii efectivă a recomandărilor din planurile și, astfel, de a contribui la creșterea calității vieții individualizate (PIRIS/PIS), mai ales cu privire persoanelor cu dizabilități. O serie de măsuri ar fi la serviciile de recuperare și reabilitare.595 necesare în acest sens, și anume: • Ar trebui extins pachetul de servicii asociat cu • Îmbunătățirea managementului de caz demersul de încadrare în grad de handicap. reprezintă o reformă importantă ce ar trebui Serviciile ar trebui să fie disponibile în toată realizată pentru a asigura că acesta este parte țara, inclusiv în zonele izolate și în mediul integrantă a sistemului de evaluare și încadrare rural. ANDPDCA ar trebui de asemenea să în grad de handicap. Managerii de caz comunică aibă în vedere introducerea unor noi măsuri de cu persoana încadrată în grad de handicap sprijin, cum ar fi programe de acordare a unui pentru coordonarea sprijinului și a intervențiilor ajutor financiar pentru adaptarea locuinței sau adecvate ce vizează mediul de viață a acesteia a autovehiculului în raport cu nevoile unei și în vederea mobilizării resurselor personale. persoanei cu dizabilități. Managerii de caz nu trebuie să se concentreze • Dezvoltarea serviciilor de reabilitare medicală doar pe afectarea funcției sau pe limitările de și profesională în baza cadrului CIF reprezintă activitate ale persoanei, ci și pe barierele și o prioritate cheie pentru reformarea sistemului provocările ridicate de mediul exterior. Astfel, din domeniul dizabilității și eficientizarea managerii de caz utilizează abordarea CIF, planurilor individuale. Îmbunătățirea accesului integrată și multidisciplinară, în elaborarea persoanelor cu dizabilități la serviciile existente planurilor de intervenție centrate pe persoană. este un alt aspect important. Ar trebui efectuate • Instrumentele de evaluare a nevoilor PIS și mai multe demersuri la nivel județean pentru PIRIS ar trebui să devină obligatorii pentru dezvoltarea parteneriatelor, a comunicării și a toate persoanele încadrate în grad de handicap colaborării între DGASPC/SECPAH și ceilalți și ar trebui să fie îmbunătățite. Instrumentele furnizori de servicii (publici și privați) în vederea trebuie standardizate și armonizate în baza unui creării unei rețele funcționale, în locul actualelor model de PIS și a unui format revizuit al PIRIS, grupuri de servicii izolate. Dezvoltarea unei precum și a unei metodologii specifice aliniate platforme integrative, cu informații despre la CDPD și CIF. Ar trebui să existe un mecanism beneficiile și serviciile pe tot parcursul vieții de monitorizare a implementării PIRIS/PIS, care disponibile pentru persoanele încadrate în grad să fie evaluat frecvent. Rezultatele monitorizării de handicap, coordonate de ANDPDCA, ar ar putea ajuta și la identificarea nevoilor de putea aduce un plus important. dezvoltare în sfera serviciilor de care au nevoie B.3. Asigurarea unei tranziții treptate de la copil la adult cu dizabilități Procesul de tranziție al tinerilor cu dizabilități la • Ar trebui introdusă o nouă procedură, eventual evaluarea pentru adulți ar trebui simplificat de comună între SECC/CPC și SECPAH/CEPAH, către ANDPDCA și clar articulat în cadrul unor de care să beneficieze tinerii cu dizabilități de 16- legi și proceduri noi, în baza următoarelor principii 26 ani și familiile lor. Atât serviciile de evaluare directoare: complexă, cât și comisiile pentru copii și adulți, 595 În prezent, prevederile legale stipulează doar obligația persoanelor cu dizabilități și a îngrijitorilor acestora de a utiliza pe deplin serviciile și activitățile incluse în PIS. Însă, nerealizarea acestora nu este urmată de aplicarea de sancțiuni pentru că prea puțin persoane adulte cu încadrare în grad de handicap au desemnat un manager de caz sau beneficiază de un PIS, iar serviciile pentru persoane cu dizabilități sunt foarte slab dezvoltate, nu sunt accesibile sau chiar inexistente în multe părți din țară. Concluzii și recomandări I 289 ar trebui să aibă întâlniri consultative periodice desfășurate în colaborare sau în parteneriat cu și să își transmită toate documentele de evaluare. persoanele juridice, publice ori private. Aceste În același timp, ar fi utilă organizarea unor programe ar trebui să vizeze cu prioritate întâlniri de acomodare și cunoaștere reciprocă creșterea participării tinerilor cu dizabilități între tinerii cu dizabilități și familiilor lor cu atât la educație, cât și la piața muncii. În acest reprezentanții SECPAH/CEPAH. scop, serviciile de orientare educațională și • Extinderea perioadei oficiale a tranziției de la profesională ar trebui dezvoltate pentru fi cât copil la adult, spre exemplu de la 16 ani la 20 mai ușor de accesat și a putea cuprinde un de ani. În cazul tinerilor înscriși într-o formă de număr cât mai mare de tineri cu dizabilități de învățământ, perioada ar trebui prelungită până 16-26 ani atât din sistemul de protecție specială, la obținerea diplomei sau împlinirea vârstei de 26 cât și din familie. De asemenea, în cadrul unor de ani. Pe întreaga perioadă a studiilor ar trebui astfel de programe ar putea fi disponibile servicii asigurată menținerea aceleiași încadrări în grad de mediere și integrare pe piața muncii (posibil de handicap, astfel încât tinerii care studiază să în colaborare cu specialiști ai agențiilor județene continue să primească aceleași beneficii. de ocupare a forței de muncă) atât pentru tinerii cu dizabilități, cât și pentru părinții acestora, în • Începând de la vârsta de 16 ani, alături de special în eventualitatea pierderii de către tineri evaluările periodice, tânărul și familia ar trebui a dreptului la asistent personal. să beneficieze și de informații în legătură cu posibilul rezultat al unei simulări a evaluării • Tranziția la viața adultă ar trebui asociată cu un și cu procedurile aplicate în cazul persoanelor program de evaluare a nivelului de dezvoltare a adulte (de către SECPAH/CEPAH). Ar trebui deprinderilor de viață independentă care să fie create instrumente dedicate, de către specialiștii aplicat unitar la nivelul țării pentru toți tinerii în evaluarea persoanelor adulte, care să asiste cu dizabilități, cu precădere pentru tinerii care SECC/CPC în realizarea simulărilor. trăiesc în familie, atât înainte de împlinirea vârstei de 18 ani, cât și după. Și serviciile • Pe lângă informare, ar trebui să fie desfășurate pentru dezvoltarea deprinderilor independentă activități de consiliere cu tinerii cu dizabilități și sunt insuficiente, mai ales pentru tinerii cu familiile lor pentru înțelegerea efectelor tranziției dizabilități din familie. Pentru a facilita trecerea de la copil la adult, în legătură cu o posibilă tinerilor cu dizabilități la viața independentă, reducere a beneficiilor și a serviciilor acordate este necesară introducerea de măsuri specifice copilului și de eventualitatea unei scăderi începând cu etapa de tranziție la viața de adult, semnificative a venitului în urma tranziției. De pentru a reduce povara îngrijirii pentru familii. asemenea, sesiunile de consiliere ar putea avea Spre exemplu, un program de monitorizare în vedere și furnizarea de sprijin în identificarea sistematică în vederea identificării timpurii scenariilor alternative ce ar putea fi urmate. a unor eventuale riscuri/ vulnerabilități sau • Ar trebui intensificate eforturile de a furniza programe de consiliere și pregătire educațională programe de pregătire pentru viața de adult pentru părinți și familii. B.4. Facilitarea accesului persoanelor cu dizabilități de a se adresa direct instanțelor și dezvoltarea unui mecanism de redresare a plângerilor Cu privire la contestarea certificatului de handicap, de județ, fără a crește resursele instituționale analizele prezentate în acest raport au pus în disponibile, nu ar face decât să crească stresul și evidență următoarele măsuri cu potențial de a nivelul de non-conformare la reglementări. îmbunătăți situația din prezent: • Chiar și în condițiile actualului cadru • Elaborarea unui Ghid („Cum să contești legislativ, Secretariatele CEPAH județene ar certificatul de încadrare în grad de handicap”) trebui să continue să primească şi înregistreze care să fie distribuit tuturor persoanelor cu contestațiile formulate împotriva certificatelor, dizabilități ar putea funcționa ca o modalitate precum și să colecteze date în baza cărora să de creștere a predictibilității demersului de asigure publicarea de statistici, studii de caz sau contestare a certificatului, dacă ar fi elaborat informații mai detaliate despre tratarea anumitor la nivel național și pus la dispoziția DGASPC- cazuri, aspect important pentru a demonstra urilor din țară. Însă, dacă responsabilitatea de a legitimitatea mecanismului și a contribui la elabora un astfel de Ghid este delegată la nivel creșterea încrederii în eficiența acestuia. 290 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII • Este necesară introducerea unui model tip de identifica și forma experți care să poată oferi motivare a soluției de încadrare/neîncadrare asistență instanțelor. din certificatul de încadrare în grad de handicap, • La nivelul DGASPC, este recomandată care să fie completată de SECPAH sau CEPAH dezvoltarea unui mecanism de redresare a și să poată fi folosită de instanțele de judecată. plângerilor și contestațiilor propriu-zis, care să Pentru ca această măsură să poată fi pusă în respecte principiile de accesibilitate, echitate, aplicare în toate județele, trebuie înainte găsite predictibilitate, transparență și învățare continuă, soluții de suplimentare a personalului și de care ar putea reprezenta o modalitate de a veni în echilibrare a volumului de muncă de la nivel de sprijinul persoanelor nemulțumite de încadrare SECPAH și CEPAH. O soluție ar fi includerea și ar putea reduce numărul de contestații depuse unui jurist în componența SECPAH/CEPAH în instanță. Iar, pentru persoanele nemulțumite care ar putea răspunde de: elaborarea motivării care totuși ar depune contestația în instanță, soluțiilor CEPAH, asigurarea calității proceselor DGASPC, printr-un compartiment dedicat, ar verbale ale ședințelor CEPAH, informarea și putea furniza servicii de orientare și referire consilierea persoanelor care contestă certificatul, pentru asistența avocațială gratuită, poate în formularea punctelor de vedere pentru baza unui protocol de colaborare cu Baroul și cu instanțele de judecată, precum și de coordonarea ONG-urile, și ar putea pregăti pentru instanțe o mecanismului de redresare a plângerilor legate listă a adaptărilor procedurale necesare fiecărei de evaluarea și încadrarea în grad de handicap persoane, în baza datelor de la dosar și prin (dacă un astfel de mecanism ar fi înființat). În interacțiune cu persoana în cauză și familia sa. acest mod, prezența unui jurist ar contribui Acest nou mecanism de redresare nu trebuie să la transparentizarea procesului decizional de fie o întoarcere la situația anterioară anului 2017, încadrare în grad de handicap. cu o comisie unică la nivel național, fără resurse • La nivelul instanțelor de judecată, pentru suficiente, ci ar putea să se bazeze pe o rețea de a minimiza subiectivitatea în soluționarea structuri județene sau regionale. De asemenea, contestanțiilor împotriva certificatului de noul mecanism nu trebuie să împiedice cetățenii handicap, este necesară asigurarea de sprijin să își urmărească drepturile și interesele pe informațional sau de specialitate pe tema orice altă cale (proceduri de drept administrativ dizabilității și a criteriilor medico-psihosociale, sau alte mecanisme oficiale de soluționare a alături de oferirea de cursuri de formare pe litigiilor), de la nivel național sau local, și nici nu aceste subiecte atât în rândul judecătorilor, cât și este destinat să înlocuiască sistemul judiciar sau al avocaților. În acest scop, ANDPDCA ar putea alte forme de recurs legal. Pilonul C. Integrarea tuturor sistemelor din domeniul dizabilității În România, sistemul din domeniul dizabilității program separat, să furnizeze aceleași informații prezintă o fragmentare pronunțată. Evaluarea și documente la nesfârșit și să aștepte la cozi gradului de handicap se realizează în cadrul unui lungi în sediile diferitelor instituții. Demersul este sistem ce cuprinde un singur program, acordat la ineficient și pentru instituții, deoarece poate cauza cerere (demersul fiind demarat de către persoane), suprapuneri sau lacune în acoperirea populației, care permite o integrare dinamică (persoanele suprapunerea proceselor, irosirea resurselor pot depune dosarul, pot solicita asistență sau pot și dificultatea de a identifica de ce servicii au actualiza informațiile personale în orice moment). beneficiat clienții sau modul în care sunt cheltuite Cu toate acestea, există în paralel un sistem dedicat fondurile dedicate protecției sociale a persoanelor invalidității și un sistem separat adresat copiilor cu dizabilități. Integrarea tuturor sistemelor cu dizabilități. Existența altor sisteme cu programe din domeniul dizabilității din România nu face specifice ce cuprind pachete de beneficii și servicii obiectul prezentului raport sau al prezentului acordate în baza certificatului de încadrare în grad Acord de servicii de asistență tehnică. Cu toate de handicap (de exemplu, majoritatea programelor acestea, rămâne un factor ce trebuie avut în vedere din domeniul sănătății) accentuează și mai mult în momentul elaborării noului set de instrumente fragmentarea. Demersul este costisitor și ineficient și proceduri menit să producă o schimbare de pentru persoanele care trebuie să parcurgă fiecare paradigmă în domeniul dizabilității. Concluzii și recomandări I 291 292 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Referințe bibliografice ANDPDCA (Autoritatea Națională pentru European Physical and Rehabilitation Medicine Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii Bodies Alliance. 2018. „White Book on și Adopții). 2018. „Instrucțiune Nr. 1 din Physical and Rehabilitation Medicine 3.12.2018 privind modul de completare a in Europe.” European Journal of Physical Raportului de evaluare complexă.” București: and Rehabilitation Medicine 54 (2): 125–55. ANDPDCA, Ministerul Muncii și Protecției h t t p s : / / w w w. m i n e r v a m e d i c a . i t / e n / Sociale, Guvernul României. http://anpd. journals/europa-medicophysica/article. gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/12/ php?cod=R33Y2018N02A0125. instructiune-1-completare-raport-evaluare- complexa.pdf. Grigoraș, V., M. Salazar și C. Vladu (coord.). 2020. Output 4: Diagnosis of the Situation of People with ANPD. 2019. „Competitivi împreună!” București: Disabilities in Romania. Reimbursable Advisory ANDP, Ministerul Muncii și Protecției Services Agreement on Consolidating the Sociale, Guvernul României. http://anpd. Coordination Mechanism to Implement the gov.ro/web/wp-content/uploads/2019/10/ United Nations Convention on the Rights of ANUNT-WEB-final-ANPD-v2.pdf. Persons with Disabilities (CRPD) (P168612). Washington, DC: World Bank. ANPIS (Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială). 2019. Inspecția socială raport de INS (Institutul Național de Statistică). 2020. activitate. București: ANPIS, Ministerul Muncii Activitatea unităților sanitare în anul 2019. și Protecției Sociale, Guvernul României. București: INS, Guvernul României. https:// https://www.mmanpis.ro/wp-content/ i n s s e . ro / c m s / ro / c o n t e n t / a c t i v i t a t e a - uploads/2020/07/RAPORT-ACTIVITATE_ unit%C4%83%C5%A3ilor-sanitare- DIS_2019.pdf. %C3%AEn-anul-2019-0. Banca Mondială. 2015. Greece Social Welfare Review: Lindert, K., T.G. Karippacheril, L. Rodriguez Review of Disability Assessment in Greece. Caillava, și K. Nishikawa Chávez, eds. 2020. Washington, DC: World Bank. Sourcebook on the Foundations of Social Protection Delivery Systems. Washington, DC: World Banca Mondială. 2020. Disability Policy and Disability Bank.  https://openknowledge.worldbank. Assessment System in Lithuania. Washington, org/handle/10986/34044. DC: World Bank. McAnaney, D.F. 2003. „Rethinking the Role of Case Bickenbach, J., A. Posarac, A. Cieza, și N. Management in the Rehabilitation Process.” Kostanjsek. 2015. „Assessing Disability in Paper presented at the Pan-European Working Age Population: A Paradigm Shift Organisation of Personal Injury Lawyers, from Impairment and Functional Limitation Dublin, June 13–14. http://www.re-integrate. to Disability Approach.” Working Paper, eu/resources/rethinking-the-role-of-case- World Bank, Washington, DC. http:// management-in-the-rehabilitation-process. documents.worldbank.org/curated/ pdf. en/2015/06/24660032/assessingdisability- working-age-population-paradigm-shift- Meyer, T., C. Gutenbrunner, J. Bickenbach, A. impairment-functional-limitationdisability- Cieza, J. Melvin și G. Stucki. 2011. „Towards approach a Conceptual Description of Rehabilitation as a Health Strategy.” Journal of Rehabilitation Consiliul Europei. 2002. ASSESSING DISABILITY Medicine 43 (9): 765–69. https://doi. IN EUROPE – SIMILARITIES AND org/10.2340/16501977-0865. DIFFERENCES Report drawn up by the Working Group on the assessment of person-related criteria for allowances and personal assistance for people with disabilities (Partial Agreement) (P-RR-ECA). Integration of people with disabilities. https:// rm.coe.int/16805a2a27 Referințe bibliografice I 293 MMPS/ANDPDCA. 2021. Buletin statistic: Date SGG (Secretariatul General al Guvernului). 2019. statistice, diferite ediții. București: ANDPDCA, The national stage analysis of the habilitation/ Ministerul Muncii și Protecției Sociale, rehabilitation of the person with autism spectrum Guvernul României. http://andpdca.gov. disorders (child and adult), Background report ro / w / w p - c o n t e n t / u p l o a d s / 2 0 2 1 / 0 4 / for the 2020–2024 National Autism Plan. ANDPDCA-adulti-cu-handicap-evolutii- trim-IV-2020-Buletin-statistic-v3-1.pdf. Teng, S.-W., C.-F. Yen, H.-F. Liao, K.-H. Chang, W.- http://mmuncii.ro/j33/index.php/ro/ C. Chi, Y.-H. Wang, T.-H. Liou și Taiwan ICF transparenta/statistici/buletin-statistic Team. 2013. „Evolution of System for Disability Assessment Based on the International OCDE (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Classification of Functioning, Disability, and Economică), Eurostat și OMS (Organizația Health: A Taiwanese Study.” Journal of the Mondială a Sănătății). 2017. A System of Health Formosan Medical Association 112 (11): 691–98. Accounts 2011: Revised Edition. Paris: OECD. https://doi.org/10.1016/j.jfma.2013.09.007. http://dx.doi.org/10.1787/9789264270985- en. Teșliuc, E., V. Grigoraș și M.S. Stănculescu (coord.). 2016. The Atlas of Rural Marginalized OMS (Organizația Mondială a Sănătății). 2001. Areas and of Local Human Development in International Classification of Functioning, Romania. Washington, DC: World Bank. Disability and Health. Geneva: WHO. http://documents.worldbank.org/curated/ h t t p s : / / a p p s . w h o . i n t / i r i s / b i t s t re a m / en/2016/06/26536853/atlas-marginalized- handle/10665/42407/9241545429.pdf. rural-areas-local-human-development- romania. OMS. 2010. Measuring Health and Disability: Manual for WHO Disability Assessment Schedule Üstün, T.B., N. Kostanjsek, S. Chatterji și J. Rehm, eds. (WHODAS 2.0). https://www.who.int/ 2010. Measuring Health and Disability: Manual classifications/icf/whodasii/en/. for WHO Disability Assessment Schedule— WHODAS 2.0. Geneva: WHO. https://www. OMS. 2012. „Implementing the Merger of the ICF and who.int/classifications/icf/whodasii/en/ ICF-CY: Background and Proposed Resolution for Adoption by the WHO FIC Council.” https://www.who.int/docs/default-source/ classification/icf/whoficresolution2012icfcy. pdf?sfvrsn=2c8e5e9b_4. PCUE (Punctul de Contact Unic Electronic). 2016. „Ancheta Socială—protecție persoane cu handicap.” https://edirect.e-guvernare.ro/ Admin/Proceduri/ProceduraVizualizare. aspx?IdInregistrare=25982&IdOperatiune=4. Selb, M., R. Escorpizo, N. Kostanjsek, G. Stucki, B. Üstün și A. Cieza. 2015. „A Guide on How to Develop an International Classification of Functioning, Disability and Health Core Set.” European Journal of Physical and Rehabilitation Medicine 51 (1): 105–17. https://pubmed.ncbi. nlm.nih.gov/24686893/. 294 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Anexe Anexa 1. Lista ONG-urilor intervievate Nr. Denumirea ONG-ului Județ Tip Crt. 1 Asociația Nevăzătorilor din România Timiș Local 2 Asociația Națională a Surzilor din România București Local 3 Asociația Handicapaților Neuromotor din România Arad Local 4 Asociația Distroficilor Muscular din România Covasna Național 5 Asociația Persoanelor cu Talasemie Majoră București Național 6 Asociația Nevăzătorilor din România Brașov Local 7 Asociația Red Ribbon Suceava Local 8 Asociația Viața și Speranța Giurgiu Local 9 Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România București Național 10 Asociația Down Plus București București Local 11 Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune București Național 12 Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune Cluj Regional 13 Asociația Help Autism București Regional 14 Asociația Autism România București Local 15 Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu Autism din România București Național 16 Fundația Pentru Familia Creștină Mureș Local 17 Asociația Tonal Sibiu Local 18 Asociația Pro ACT Suport București Regional 19 Asociația Ceva de spus Timiș Local 20 Fundația de Abilitare Speranța Timiș Local Referințe bibliografice I 295 Anexa 2. Principalele acte legislative din domeniul dizabilității Legea nr. 554/2004 Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 Legea nr. 448/2006 Legea nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare HG nr. 268/2007 Hotărârea Guvernului nr. 268 din 14 martie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările și completările ulterioare Ordinul nr. Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și ministrului sănătății 762/1.992/2007 publice nr. 762/1.992 din 31 august 2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare HG nr. 430/2008 Hotărârea Guvernului nr. 430 din 16 aprilie 2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea și funcționarea comisiei de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, cu modificările și completările ulterioare Ordinul nr. 2298/2012 Ordinul ministrului muncii, familiei și protecției sociale nr. 2298 din 23 august 2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad și tip de handicap Ordinul nr. 1261/2016 Ordinul ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor vârstnice nr. 1261/2016 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap Ordinul nr. Ordinul comun al ministrului muncii, familiei, protecției sociale și persoanelor 1985/1305/5805/2016 vârstnice, ministrului sănătății și ministrului educației naționale și cercetării științifice nr. 1985/1305/5805/2016 din 4 octombrie 2016 privind aprobarea metodologiei pentru evaluarea și intervenția integrată în vederea încadrării copiilor cu dizabilități în grad de handicap, a orientării școlare și profesionale a copiilor cu cerințe educaționale speciale, precum și în vederea abilitării și reabilitării copiilor cu dizabilități și/sau cerințe educaționale speciale Ordinul nr. Ordinul comun nr. 1306/1883/2016 pentru aprobarea criteriilor biopsihosociale de încadrare 1306/1883/2016 a copiilor cu dizabilități în grad de handicap și a modalităților de aplicare a acestora HG nr. 797/2017 Hotărârea Guvernului nr. 797 din 8 noiembrie 2017 pentru aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare ale serviciilor publice de asistență socială și a structurii orientative de personal Ordinul nr. Ordinul ministrului muncii și justiției sociale din 13 martie 2017 pentru aprobarea Protocolului 393/630/4236/2017 de colaborare în vederea implementării serviciilor comunitare integrate necesare prevenirii excluziunii sociale și combaterii sărăciei OUG nr. 51/2017 Ordonanța de urgență nr. 51/2017 pentru modificarea și completarea unor acte normative HG nr. 502/2017 Hotărârea Guvernului nr. 502 din 13 iulie 2017 privind organizarea și funcționarea comisiei pentru protecția copilului HG nr. 140/2018 Hotărârea Guvernului nr. 140 din 21 martie 2018 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2018-2019, cu modificările și completările ulterioare Ordinul ANDPDCA nr. Ordinul nr. 136 din 30 ianuarie 2020 al Președintelui ANDPDCA privind Regulamentul de 136 organizare și funcționare a Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții 296 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Anexa 3. ONG-uri pentru persoanele cu dizabilități din România În România, înființarea și funcționarea organizațiilor • Asociația Nevăzătorilor din România – ANR, non-guvernamentale sunt reglementate prin care are 35 de filiale, reprezintă 91.568 adulți și Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și 2.757 copii cu handicap vizual; fundații. Astfel, organizațiile non-guvernamentale • Asociația Națională a Surzilor din România – (ONG) sunt forme asociative create în mod ANSR – 37 de filiale, reprezintă 21.697 adulți și voluntar de persoane fizice sau juridice, cu rolul de 2.019 de copii cu handicap auditiv; promovare a valorilor civice, ale democrației și ale • Asociația Persoanelor cu Handicap Neuromotor statului de drept. Ordonanța nr. 26/2000 recunoaște din România – AHNR – are opt asociații membre trei tipuri de forme asociative: asociații, fundații și în județele Arad, Argeș, Caraș – Severin, Cluj, federații. Hunedoara, Ialomița, Mehedinți, Sălaj; Mișcarea persoanelor cu dizabilități din România • Asociația Distroficilor Muscular din România, cuprinde organizații reprezentative ale persoanelor cu dizabilități create în funcție de specificul care reprezintă interesele a 35.000 de persoane handicapului, (handicap fizic, vizual, auditiv, diagnosticate cu distrofii musculare; intelectual, boli rare, boli cronice, HIV/SIDA • Asociația Invalizilor de Război Nevăzători din etc.), organizații pentru persoanele cu dizabilități România – AIRNR; coordonate de părinții persoanelor cu dizabilități, • Asociația RENINCO – Rețeaua Națională de organizații care oferă servicii sociale sau de Informare și Cooperare pentru Integrarea în recuperare persoanelor cu dizabilități. Principalul Comunitate a Copiilor și Tinerilor cu Cerințe rol al acestor organizații este promovarea și Educative Speciale (16 organizații membre); protejarea drepturilor persoanelor cu handicap, în • Asociația Națională pentru Copii și Adulți cu lupta pentru eliminarea obstacolelor întâmpinate în Autism din România (7 filiale); ceea ce privește accesul la educație, sănătate, piața muncii și participare socială. • Asociația ,,Ridica-te și umblă!”, prezentă în 25 Domeniile de interes ale ONG-urilor din de județe. domeniul dizabilității sunt diverse: protecția • Asociația de Sprijin a Copiilor cu Handicap drepturilor copiilor cu dizabilități; protecția Fizic din România – ASCHFR – care are 9 filiale drepturilor adulților cu dizabilități; integrarea naționale, după cum urmează: Argeș, București, școlară și socială a copiilor cu dizabilități/ Buzău, Călărăși, Giurgiu, Neamț, Olt, Prahova, promovarea educației incluzive; furnizarea de Vâlcea, în cadrul cărora dezvoltă programe cu și servicii copiilor, tinerilor și/sau adulților cu pentru copiii și tinerii cu dizabilități fizice și/sau dizabilități; furnizarea de servicii pentru adulții asociate și familiile acestora în vederea facilitării cu dizabilități intelectuale: locuințe protejate și incluziunii sociale. viață independentă; integrarea socială a adulților Printre membrii observatori ai CNDR se află: cu dizabilități; formare profesională și integrare pe Asociația Down Plus București; Light Into Europe; piața muncii a adulților cu dizabilități etc. Asociația Aripi; ASPIIR – Asociația Persoanelor cu Prezentăm mai jos unele dintre organizațiile care Boli Inflamatorii Intestinale din România; Asociația activează în domeniul dizabilității și al serviciilor CONIL; Asociația persoanelor cu handicap sociale. Precizăm că lista nu este exhaustivă, ci ,,Sporting Club” Galați; Asociația Pacienților cu are mai degrabă un rol ilustrativ pentru ceea ce Afecțiuni Autoimune – APAA; Fundația Română înseamnă mișcarea persoanelor cu dizabilități din pentru Persoane cu Handicap Vizual ,,Prietenii România. Nevăzătorilor”; Asociația Maternity, Advocacy, Organizații reprezentative Medicină, Educație M.A.M.E.; Fundația ENABLE România; Asociația Română de Psihiatrie Federația Consiliul Național al Dizabilității din Medico-legală; Asociația THEOEMYDOR; România (CNDR) este formată din organizații Asociația Transplantaților din România; Federația reprezentative la nivel național pentru protecția și Sindicatelor Asistenților Personali ai Persoanelor promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. cu Handicap; Asociația Sportivă Mereu Împreună CNDR conține organizații membre (cu drept de pentru Oameni; Asociația Română de Hemofilie; vot) și o rețea de organizații aderente (membri Asociația Distonia. observatori, fără drept de vot). Membrii cu drepturi depline sunt: Referințe bibliografice I 297 Asociația Nevăzătorilor din România cu autoritățile. Evenimentul a devenit brandul cel (ANR) este organizație nonguvernamentală mai cunoscut al COPAC, reunește anual peste 150 națională, recunoscută de utilitate publică prin de reprezentanți ai asociațiilor de pacienți și a ajuns HG nr. 1033/03.09.2008, care funcționează în baza în prezent la ediția a IX-a. Printre membrii COPAC Ordonanței Guvernului nr. 26/2000.596 ANR are se regăsesc: Uniunea Naţională a Organizaţiilor personalitate juridică potrivit Sentinței Civile nr. Persoanelor Afectate de HIV/SIDA, Asociația de 3288 din 27 septembrie 1956 a fostului Tribunal Scleroză Multiplă din România, Alianța Națională Popular al Raionului «23 August» București și este de Boli Rare din România, Asociația Transplantaților continuatoarea organizației „Societatea Orbilor din România, Asociația Persoanelor cu Thalasemie din România” întemeiată de Regina Elisabeta a Majoră, Fundația Baylor Marea Neagră, Asociația României.597 Asociația Nevăzătorilor din România Română de Hemofilie, Asociația pentru Sprijinirea, reprezintă interesele nevăzătorilor la nivelul Pacienților cu Tuberculoză MDR, Asociația Prader întregii țări, fiind recunoscută ca organizație Willi România, Asociația Română de Cancere Rare, națională reprezentativă a nevăzătorilor atât de Asociația Pacienților Oncologici din România, către autoritățile publice române, cât și de către Asociația Pacienților cu Boli Reumatismale organizațiile internaționale ale nevăzătorilor. Este Inflamatorii din Transilvania „ART”, Federația membră a Uniunii Europene a Nevăzătorilor, a pentru Drepturi și Resurse pentru Persoanele cu Uniunii Mondiale a Nevăzătorilor, a Consiliului Tulburări din Spectrul Autist, Asociația Copilul Național al Dizabilității și, implicit, a Forumului Meu Inima Mea, Asociația OncoHope, Asociația European al Dizabilității. Pacienților cu Sclerodermie din România, Asociația Asociația Națională a Surzilor din România Copiilor și Tinerilor cu Diabet ASCOTID Mureș, (ANSR) este o organizație neguvernamentală, Asociația Pacienților Hipertensivi Pulmonari. independentă, non-profit, necondiționată politic Alianța Națională pentru Boli Rare din și religios, cu personalitate juridică, de utilitate România (ANBRaRo) a fost înființată la inițiativa publică, care apară și promovează drepturile Asociației Prader Willi din România în august și interesele sociale, profesionale, culturale și 2007, printr-un proiect finanțat de CEE Trust. educative a persoanelor cu deficiență de auz (surzi, Pentru înființarea Alianței și-au reunit eforturile surdo-muți, hipoacuzici) pentru incluziune socială 32 de membri fondatori: organizații de boli rare și și egalitate de șanse. Primește sprijin în susținerea grupuri de pacienți pentru care boala este atât de activităților specifice din partea autorităților centrale rară încât nu există o asociație. Misiunea ANBRaRo și locale, precum și de la persoane fizice și juridice. este aceea de a dezvolta și derula activități de Prin specificul activității desfășurate, ANSR este lobby și advocacy pentru îmbunătățirea calității continuatoarea „Societății Amicale a Surdo-muților vieții pacienților cu boli rare din România. Scopul din România”598 și a „Asociației Surdo-muților din organizației constă în creșterea responsabilității Republica Populară Română”,599 însumând astfel comunității față de pacienții afectați de boli rare o tradiție de aproape un veac de activitate pusă în prin implicarea actorilor sociali din acest domeniu: slujba persoanelor din România. pacienți, familii, specialiști și autorități. Obiectiv Coaliția Organizațiilor Pacienților cu general este îmbunătățirea calității vieții persoanelor Afecțiuni Cronice din România (COPAC) are cu boli rare din România. Dintre membri fac parte: misiunea de a sprijini pacienții și organizațiile ASCID – Centrul de Informare și Îmbunătățire de pacienți să acționeze unitar și eficient pentru a Calității Vieții pentru bolnavii de Distrofie apărarea și promovarea drepturilor pacienților. Musculară și pacienții asistați Respirator; Asociația În anul 2010, COPAC a organizat primul Forum AntiParkinson; Asociația Bolnavilor de Parkinson Național al Asociațiilor de Pacienți din dorința de și a altor Afecțiuni Neurologice Degenerative a da posibilitatea reprezentanților unor asociații „Sufletul Lalelelor”; Asociația Copiilor cu Boli de pacienți din întreaga țară de a intra în dialog Mitocondriale; Asociația Copiilor cu Sindrom 596 Ordonanța Guvernului nr. 26 din 30 ianuarie 2000 cu privire la asociații și fundații, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 39/31.01.2000, modificată și completată prin Legea nr. 246 din 18 iulie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 656 din 25 iulie 2005. 597 Așa cum rezultă din documentele privind subvenționarea acesteia de către stat, publicate în Monitorul Oficial nr. 194 din 27 noiembrie 1909 și din Statutul aprobat prin Decretul Regal nr. 3159 din 11 noiembrie 1910 publicat în Monitorul Oficial nr. 180 din 14 noiembrie 1910. 598 Conform Statutului autentificat la Tribunalul Ilfov, secția de notariat, sub numărul 328 din 05 ianuarie 1920. 599 Recunoscută prin HCM numărul 1153 din 20 iulie 1952 și a Sentinței Civile numărul 1909 din 15 august 1953 a Tribunalului Popular al Raionului Tudor Vladimirescu, București. 298 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Hunter din România; Asociația de Fibroză Chistică Autism România este prima asociație de părinți din România; Asociația de Scleroză Multiplă ai copiilor cu autism din țară, care nu este afiliată București; Asociația de Scleroză Multiplă din FEDRA sau RO-TSA, dar încă joacă un rol important România – ASMR; Asociația DMD Care; Asociația în cadrul mișcării persoanelor cu dizabilități din Down Sindrom Cehu Silvaniei; Asociația Gaucher România. România; Asociația Inima Copiilor; Asociația Uniunea Națională a Organizațiilor Mini Debra; Asociația Natională Miastenia Gravis Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) este România; Asociația Oamenilor Mici; Asociația singura federație neguvernamentală din România Pacienților cu Angioedem Ereditar din România; formată din organizații ale persoanelor afectate de Asociația Pacienților cu Boala Fabry din România; HIV/SIDA, axată pe advocacy pentru promovarea Asociația Pacienților cu boli Autoinflamatoare și apărarea drepturilor persoanelor infectate și „FLAMA”; Asociația Pacienților cu Sindrom afectate de HIV/SIDA din România. Hemolitic Uremic; Asociația Pacienților cu Ceva de Spus este organizația auto- Talasemie Majora; Asociația Pacienților cu Tumori reprezentanților persoanelor cu dizabilități Neuroendocrine din România; Asociația Pacienților intelectuale și fizice, foarte activă în domeniul Hipertensivi Pulmonari; Asociația Parent politicilor publice. Project pentru Cercetare și Asistență în Distrofia Federația Organizațiilor de Părinți care Musculară; Asociația Persoanelor cu Glicogenoză; au în Îngrijire Copii cu Dizabilități reunește Asociația PKU Life România; Asociația Prader Willi următoarele organizații: Asociația Surâsul Albastru din Romania; Asociația Prader-Willi București; Iași; Fundația Enable România Iași; Asociația Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Cutezătorii Iași; Fundația Star of Hope România; Primare – ARPID; Asociația Română de Cancere Asociația Renașterea Speranței Iași; ANCAAR Iași; Rare – ARCrare; Asociația Română de Hemofilie; Asociația Națională a Surzilor România - Filiala Iași; Asociația Română de Osteogeneză Imperfectă Asociația Ne Trebuie Speranța Botoșani; Asociația „Oameni Fragili”; Asociația Română pentru Boli Mereu Împreună 2008 Dorohoi; Fundația Univers Neurologice Periferice; Asociația Română Spina Plus Piatra Neamț; Asociatia Riana Piatra Neamț; Bifida și Hidrocefalie; Asociația SM Speromax Asociația Luceafărul Piatra Neamț; Asociația Dar Alba; Asociația SMACare (Amiotrofie Spinală); din Dar Hârlău; Asociația Vino și Vezi Vaslui; Asociația Smiling Faces Romania; Asociația Asociația Salut Prieteni Pașcani; Asociația „Pentru Werdnig Hoffman; Asociația „Charcot Marie Noi” Bârlad; Asociația Căsuța cu Miracole Tg. Tooth România”; Asociația „Children’s Joy”; Neamț; Asociația Sprijin pentru Autism București. Asociația „Suport Mastocitoza România”; Asociația Persoanelor cu Handicap ,,Sporting Asociația „Williams Syndrome” pentru Sprijinirea Club” Galați (APH) funcționează din februarie Persoanelor cu Sindrom William; Fundația pentru 1992, în conformitate cu prevederile Legii nr. Protecția Adulților cu Boli Cardiace Congenitale; 21/1924 modificată prin Ordonanța Guvernului Fundația Română pentru Bolile Lizozomale; Neuro 26/2000 și a celorlalte reglementări legale, fiind Move CMT; Organizația Salvați Copiii – Filiala persoană juridică neguvernamentală, apolitică și Timiș; Rețeaua Română de Angioedem Ereditar; umanitară. APH ,,Sporting Club” Galați este prima Sense International (Romania); Societatea Română organizație neguvernamentală cu specific social și de Genetică Medicală. sportiv ce a organizat începând din 1992 competiții Federația pentru Drepturi și Resurse pentru sportive pentru persoanele cu handicap locomotor Persoanele cu Tulburări din Spectrul Autist numită ,,Cupa Danubius”. Asociația are înscriși un (FEDRA) are drept scop crearea și păstrarea unui număr de 723 membri și un centru de zi licențiat mediu adecvat pentru stimularea și sprijinirea care este frecventat de un număr aproximativ de persoanelor cu tulburări din spectrul autistic (TSA) 100 beneficiari lunar. La serviciile acestui centru și a familiilor acestora. pot apela toate persoanele cu dizabilități fizice și Rețeaua RO-TSA este formată din peste 60 asociate din municipiul și județul Galați. Prioritate organizații din domeniul autismului. Rețeaua RO- pentru a beneficia de serviciile gratuite din centru îl TSA s-a înființat în cadrul proiectul „Creșterea au persoanele cu dizabilități care se confruntă cu o implicării ONG-urilor și partenerilor sociali în situație financiară precară, cu o situație de criză și/ promovarea politicilor publice alternative pentru sau expuși riscului de a fi marginalizați, excluși din copiii cu TSA” inițiat de Help Autism. familie și societate. De asemenea, sunt favorizate și persoanele aflate în situații de criză din mediul Referințe bibliografice I 299 rural, pentru care accesul la aceste servicii este individuale, precum și experți independenți sau mult mai dificil (oferind spațiu de cazare gratuit din domeniul universitar. Este rețeaua de furnizori în perioada în care se necesită consult medical de servicii cu cea mai mare acoperire în domeniul prelungit, studenților cu dizabilități din mediul său. Viziunea DIZABNET este aceea că serviciile rural care vin la cursuri la sfârșit de săptămână, pentru persoanele cu dizabilități din România sunt cursanților de la școala de șoferi și donații de instrumente esențiale de promovare a incluziunii cărucioare și dispozitive de mers). sociale, iar modernizarea și îmbunătățirea lor vor Asociația Aripi reprezintă persoanele cu contribui substanțial la creșterea calității vieții probleme de sănătate mintală din România. acestor persoane, precum și la buna guvernanță în Activitățile asociației au în vedere reinserţia socială cadrul comunității. a persoanelor care au sau au avut probleme de Fundația „Alături de Voi” România (ADV) este sănătate mintală; militarea pentru respectarea o organizație neguvernamentală de tip întreprindere drepturilor generale, speciale şi a demnităţii umane socială de inserție, înființată în februarie 2002 de ale persoanelor care au sau au avut probleme către Holt International Children’s Service USA, de sănătate mintală; armonizarea legislaţiei în a cărei misiune este incluziunea persoanelor cu conformitate cu recomandările OMS şi UE cu privire dizabilități și din alte grupuri vulnerabile. ADV la problemele de sănătate mintală; implicarea mass- România are sediul național în Iași și este înregistrată media în explicarea complexităţii fenomenului ca fundație românească, este independentă față de generat de boală; organizarea de seminarii privind autoritățile statului, nu-și condiționează sprijinul domeniul sănătăţii mintale; parteneriate cu alte și acțiunile de apartenențe la anumite ideologii, ONG-uri şi autorităţi; implicarea autorităţilor doctrine sau religii. Începând cu luna mai 2019, centrale şi locale în terapia comunitară. ADV România este membru cu drepturi depline Societatea handicapaților locomotor din în EASPD – Asociația Europeană a Furnizorilor de România desfășoară activități de reintegrare socio- Servicii pentru Persoane cu Dizabilități care include profesională a persoanelor adulte cu handicap peste 15.000 de servicii suport pentru persoanele cu locomotor, programe specifice de transport adaptat, dizabilități, din Uniunea Europeană. cursuri de operare PC, echipă de sport, centru de ADV România, a înființat în timp trei reabilitare, formare şi recreere, trupă de teatru, întreprinderi sociale, fiind declarată Antreprenorul consiliere legislativă şi orientare profesională, Social al Anului 2016 în cadrul competiției mondiale turism. Organizația asigură editarea singurei reviste EY Entrepreneur Of The Year: (1) UtilDeco a fost lunare din ţară realizată în întregime de persoane cu înființată în 2008 și a creat în timp peste 100 de locuri handicap „Învingătorul”. de muncă, din care minim 40% pentru persoane cu Organizații pentru servicii sociale dizabilități. Oferă servicii de arhivare și depozitare Federația Organizațiilor Neguvernamentale documente, producție echipamente de protecție și pentru Servicii Sociale (FONSS) este formată în magazin online. (2) JobDirect a fost înființată în mai prezent din 37 de organizații neguvernamentale, 2016 ca Agenție de Plasare și Asistență la Locul de persoane juridice de drept român, implicate Muncă. Oferă servicii de evaluare, testare, consiliere, în furnizare de servicii sociale pentru grupuri formare profesională, mediere și plasare pe piața vulnerabile, cu activitate recunoscută în domeniul muncii, respectiv job coaching pentru persoane cu lor. dizabilități sau din grupuri vulnerabile. (3) WISE. Rețeaua Dizabnet, reprezentată de către travel a fost înființată în august 2016, inițial sub Federația Dizabnet a fost înființată în 2007 și numele UtilDeco Travel, iar din iunie 2018 a fost acționează ca o platformă de comunicare și reautorizată ca tour operator în domeniul turismului reprezentare pentru prestatorii de servicii sociale sub brand-ul WISE.travel. Oferă servicii travel și în domeniul dizabilități, în complementaritate organizări de evenimente, iar 50% din profit este cu organizațiile care reprezintă interesele și donat către ONG-uri și întreprinderi sociale. drepturile persoanelor cu dizabilități și în acord Asociația Persoanelor cu Handicap din cu documentele internaționale din acest domeniu, România (APHR) este o organizație în special Convenția ONU privind Drepturile neguvernamentală, obștească, apolitică, este Persoanelor cu Dizabilități. Federația are 5 persoană juridică de drept privat, autonomă, organizații fondatoare, iar rețeaua extinsă are 117 cu caracter social-cultural, educativ, sportiv și de membri, aceștia fiind organizații/instituții cu umanitar, de interes general, de utilitate publică, cu caracter privat și public, unități protejate, cabinete durata nedeterminată, care promovează permanent 300 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII principiile deplinei libertăți și democrații. Fundația Estuar a fost fondată în septembrie Primește sprijinul în desfășurarea activității din 1993 de către Asociația Penumbră din Scoția și Liga partea autorităților centrale și locale ale puterii și Română de Sănătate Mintală și este prima organizație administrației de stat, precum și al unor persoane din România care a creat pentru adulții cu probleme fizice și juridice. De asemenea, asociația a înființat de sănătate mintală o rețea de servicii de îngrijiri și gestionează și Centrul de îngrijiri medicale la comunitare de zi și locative acreditate și recunoscute domiciliu PRO MED. la nivel local, național și internațional. Fundația Fundația Motivation România este o organizație Estuar este membru al Mental Health Europe; neguvernamentală creată în 1995 pentru a veni FOND (Federația Organizațiilor Neguvernamentale în sprijinul copiilor și adulților cu dizabilități din pentru Dezvoltare din România); Coaliția pentru România. Serviciile pe care le oferă acoperă o Bune Practici din România; Coaliția ONG pentru gamă largă de nevoi ale persoanelor cu dizabilități, Fonduri Structurale. de la echipament adaptat pentru diferite tipuri Asociația Betania Bacău a fost înființată la data de dizabilități motorii, la recuperare medicală și de 24 octombrie 1995, iar în 2004 a devenit instruire pentru viață independentă, alături de organizație de utilitate publică.600 De-a lungul un instructor in fotoliu rulant. În cei peste 25 de timpului, organizația a înființat o serie de servicii, ani de funcționare, fundația a avut peste 25.000 unele chiar în premieră la nivel național sau cel puțin de beneficiari. Unii dintre beneficiarii Motivation regional, precum Centrul de Integrare a Tinerilor sau – utilizatori de scaune rulante – au ajuns în timp Centrul Delfinul pentru copii cu autism. Asociația să lucreze ca instructori de viață independentă, Betania este de două decenii un sprijin la nivel tehnicieni de evaluare, prescriere și adaptare de comunitar, având mii de beneficiari ai proiectelor scaune rulante, coordonatori de echipe regionale derulate în domeniul umanitar, educațional, Motivation sau manageri în organizație. sanitar. Asociația Betania este acreditată de Comisia Fundația de Abilitare Speranța Timișoara este de Acreditare a județului Bacău ca furnizor pentru organizație neguvernamentală cu  peste 20 de ani următoarele servicii sociale: Centrul de Integrare de activitate în sprijinul copiilor cu nevoi speciale și a Tinerilor; Centrul „Delfinul” pentru copii cu al familiilor acestora, având ca misiune includerea autism; Centrul de Consiliere, Informare și Sprijin acestor copii ȋn școli și grădinițe obișnuite, precum pentru familii aflate în situații de criză; Centrul de și schimbarea mentalității și atitudinii față de ei. Asistență a Victimelor Traficului de Persoane. De-a lungul timpului, Fundația s-a implicat la nivel În plus, Centrul Delfinul este licențiat în ceea ce local, ȋn sprijinirea copiilor, prin oferirea de servicii privește furnizarea de servicii sociale de specialitate. directe adresate copiilor, părinților și cadrelor Asociația Star of Hope este o organizație didactice.  Ȋn ultimii ani, Fundația a contribuit la neguvernamentală cu sediul în Iași, înființată în elaborarea Metodologiei de înființare, organizare 1998 cu sprijinul Organizației suedeze Star of Hope și funcționare a  Centrelor de Abilitare și Suport Internațional. Organizația „Star of Hope” Suedia Educațional pentru copii și tineri (C.A.S.E.). este prezentă în România încă din zilele revoluției Asociația Pro ACT Suport a fost înființată în luna din 1989 (la Timisoara) și a sprijinit permanent aprilie a anului 2011, cu misiunea de a îmbunătăți Fundația Star of Hope Romania, aducând în țară calitatea vieții persoanelor dezavantajate, oferind atât fonduri private cât și fonduri guvernamentale servicii sociale și promovând practici profesioniste suedeze (prin SMC/SIDA). Star of Hope Romania în domeniul social-comunitar și educațional. este partener cu Star of Hope Norvegia și cu Star of Hope SUA. 600 Hotărârea de Guvern nr. 1481/2004, publicată în Monitorul Oficial nr. 848 din 15 septembrie 2004. Referințe bibliografice I 301 Anexa 4. Informarea Anexa 4. Tabel 1: Ce fel de informații ușor de utilizat despre dizabilități pot găsi oamenii pe site-urile municipalității (SPAS) și ale ONG-urilor din 39 de județe și cele 6 sectoare ale municipiului București Da, informații complete Da, informații complete pe site-urile localităților, pe site-urile ONG-urilor, conform informațiilor conform informațiilor deținute de... deținute de... Informații despre ... SECPAH SECC SECPAH SECC Numărul total de respondenți, din care: 201 187 201 187 (%) 100 100 100 100 a. Ce conține dosarul și cum ar trebui să fie pregătit 64 37 19 10 b. Cum și unde se depun cererea și dosarul 66 37 20 9 c. Informații privind modul de accesare a SECPAH 59 20 14 6 d. În ce constă evaluarea complexă și cum se realizează 33 21 10 6 e. Cum se stabilesc gradul și tipul de handicap 22 13 10 3 f. Care sunt beneficiile și serviciile aferente 47 22 12 8 g. Cum se poate contesta certificatul de handicap, inclusiv cum și unde poate fi contestat, precum și cum se poate solicita și obține asistență juridică 25 17 7 7 Niciuna dintre cele de mai sus 17 9 60 27 Toate cele de mai sus 16 5 4 1 Nu știu/non-răspuns 12 52 12 52 Sursa: Sondaj de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=201) și a copiilor (SECC, N=187), din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Anexa 4. Tabel 2: SPAS și SECPAH care pun la dispoziție formularele de cerere standardizate pe site-urile primăriilor/ DGASPC (număr de SPAS/SECPAH) URBAN RURAL JUDEȚ Total Orașe Orașe Comune Comune Comune eșantion SECPAH mari mici tip 1 tip 2 tip 3 SPAS Număr total de cazuri, din care... Formularul standard de cerere 18 10 12 15 16 71 36 este disponibil pe website-urile municipalității/DGASPC … a. pentru persoane adulte (HG nr. 10 3 3 5 9 30 36 430/2008, art. 6) b. pentru copii (Ordinul comun nr. 10 4 3 6 9 32 31 1985/1305/5805/2016) c. … pentru ancheta socială (SPAS) 13 6 5 7 9 40 Sursa: Sondaj SPAS cu răspunsuri din 26 de județe, ianuarie-februarie 2021. Studiu instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=36) și a copiilor (SECC, N=32), din 32 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: Orașe mici = Orașe cu până în 20 de mii de locuitori, la 1 ianuarie 2020; Orașe mari = orașe cu >20 de mii de locuitori, la 1 ianuarie 2020; rural = comune de orice tip; comune de tip 1 = comune dezvoltate și situate la mică distanță de reședința de județ; comune de tip 2 = alte comune (localități rurale obișnuite); comune de tip 3 = comune subdezvoltate și izolate. 302 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Anexa 4. Tabel 3: SPAS și SECPAH care au procedură de comunicare (număr de SPAS/SECPAH) URBAN RURAL JUDEȚ Total Orașe Orașe Comune Comune Comune eșantion SECPAH mari mici tip 1 tip 2 tip 3 SPAS Număr total de cazuri, din care … Au o procedură aprobată sau 18 10 12 15 16 71 36 un paragraf dintr-o procedură generală privind furnizarea de … a. … informații privind evaluarea 26 dizabilității b. … informații privind riscurile sociale și drepturile persoanelor cu 9 0 3 2 2 16 dizabilități Dacă DA, A fost atașată procedura în 6 0 1 1 1 9 9 pachetul de răspuns la sondaj Sursa: Sondaj SPAS cu răspunsuri din 26 de județe, ianuarie-februarie 2021. Studiu instituțional Q2A: Date factuale și indicatori privind activitatea serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH, N=36) și a copiilor (SECC, N=32), din 32 de județe și 4 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Notă: Orașe mici = Orașe cu până în 20 de mii de locuitori, la 1 ianuarie 2020; Orașe mari = orașe cu >20 de mii de locuitori, la 1 ianuarie 2020; rural = comune de orice tip; comune de tip 1 = comune dezvoltate și situate la mică distanță de reședința de județ; comune de tip 2 = alte comune (localități rurale obișnuite); comune de tip 3 = comune subdezvoltate și izolate. Referințe bibliografice I 303 Anexa 5. Evaluarea complexă realizată de SECPAH Anexa 5. Tabel 1: Evaluarea medicală din perspectiva psiho-socială, conform opiniilor specialiștilor SECPAH Pe o scală de la 1 la 10 (ca la școală), ... Media Abaterea N standard STRUCTURI ȘI FUNCȚII EVM16. În ce măsură documentele medicale din dosar permit o bună evaluare a 8,08 1,29 157 afectărilor structurilor corpului și funcțiilor organismului, (pe care o considerați aproape de realitate)? LIMITĂRI DE ACTIVITATE EVM18. În ce măsură documentele medicale din dosar permit o bună evaluare 7,72 1,64 158 a limitărilor activității persoanei (comprehensivă, suficient de detaliată, pe care o considerați aproape de realitate)? Sursa: Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Anexa 5. Tabel 2: Evaluarea psihologică din perspectiva psiho-socială, conform opiniilor specialiștilor SECPAH Pe o scală de la 1 la 10 (ca la școală), ... Media Abaterea N standard EVP11. În ce măsură documentele din dosare permit o bună evaluare a funcționării 7,72 1,89 150 din perspectiva psiho-socială (activități și participare)? EVP12. Dar mai specific, în ce măsură permit instrumentele folosit(e) de psiholog o evaluare pe care o considerați completă, detaliată, aproape de realitate, a aspectelor psihosomatice, a comportamentului, autonomiei personale și sociale a persoanei ...? LIMITĂRILE DE ACTIVITATE 1. într-un context standardizat (capacitate) 7,02 2,81 108 2. în mediul său de viață (performanță) 7,11 3,17 100 RESTRICȚIILE DE PARTICIPARE 4. Sarcini și solicitări generale 7,29 2,79 102 5. Comunicare 7,50 2,81 109 9. Relații și interacțiuni cu ceilalți 7,55 2,79 110 Sursa: Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 304 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Anexa 5. Tabel 3: Evaluarea vocațională sau a abilitaților profesionale din perspectiva psiho-socială, conform opiniilor specialiștilor SECPAH EVV8. Pe o scală de la 1 la 10 (ca la școală), în ce măsură documentele de Media Abaterea N evaluare vocațională și orientare profesională din dosare permit o evaluare standard corectă (detaliată, corespunzătoare realității) cu privire la ...? LIMITĂRILE DE ACTIVITATE 1. într-un context standardizat (capacitate) 5,87 2,92 137 2. în mediul său de viață (performanță) 5,69 2,90 138 RESTRICȚIILE DE PARTICIPARE LEGATE DE: 3. Învățare și aplicarea cunoștințelor 5,78 3,11 137 4. Sarcini și solicitări generale 5,67 3,00 137 9. Domenii majore ale vieții: muncă, educație 6,01 2,97 138 FACTORII DE MEDIU CARE POT ACȚIONA CA BARIERE SAU FACILITATORI în câmpul muncii: 11. Produse și tehnologii 5,39 3,14 140 12. Mediul natural al persoanei, schimbările de mediu 5,37 3,29 140 13. Sprijinul și relațiile interumane 6,36 3,06 140 14. Atitudini 5,27 3,43 140 15. Servicii de sprijin, sisteme sau politici ocupaționale relevante 4,81 3,25 140 Sursa: Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Anexa 5. Tabel 4: Evaluarea nivelului de educație din perspectiva psiho-socială, conform opiniilor specialiștilor SECPAH EVE8. Pe o scală de la 1 la 10 (ca la școală), în ce măsură documentele din Media Abaterea N dosare permit o evaluare corectă (în acord cu realitatea) cu privire la ...? standard RESTRICȚIILE DE PARTICIPARE LEGATE DE: 3. Învățare și aplicarea cunoștințelor 5,83 3,10 140 9. Domenii majore ale vieții: educație 6,00 2,99 134 FACTORII DE MEDIU CARE POT ACȚIONA CA BARIERE SAU FACILITATORI în educație: 11. Produse și tehnologii 5,79 3,11 140 12. Mediul natural al persoanei, schimbările de mediu 5,56 3,12 140 13. Sprijinul și relațiile interumane 6,52 2,84 140 14. Atitudini 6,17 3,17 140 15. Servicii de sprijin, sisteme sau politici educaționale relevante 5,76 3,22 140 Sursa: Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. Referințe bibliografice I 305 Anexa 5. Tabel 5: Evaluarea abilităților și a nivelului de integrare socială din perspectiva psiho-socială, conform opiniilor specialiștilor SECPAH URBAN RURAL Pe o scală de la 1 la 10, în ce măsură datele obținute Media Abaterea N Media Abaterea N din anchetele sociale trimise de SPAS sunt suficiente standard standard astfel încât să permită o evaluare detaliată și corectă a nivelului de integrare socială (gradului de dependență) ... EVA5. În mod specific, în ce măsură permit datele disponibile o bună evaluare cu privire la ...? Mobilitate - nevoile de mobilitate ale PAH, precum și 7.9 1.9 167 7.3 2.1 166 ajutoarele necesare cu dispozitive și sisteme asistive Auto-îngrijire – autonomia în activități zilnice de igienă corporală, igienă intimă, îmbrăcat/dezbrăcat, servire și 8.4 1.7 167 7.6 1.9 166 hrănire Auto-gospodărire – activități în gospodărie – gătit, 8.3 1.6 169 7.5 1.9 167 spălat, cumpărături, plata facturilor etc. Comunicare - utilizarea mijloacelor de comunicare 8.3 1.8 168 7.6 2.0 166 Interacțiuni cu ceilalți 8.0 1.9 169 7.3 2.1 167 Participarea la educație, muncă, activități de timp liber 7.4 2.1 169 6.7 2.3 167 Activități civice, culturale, alte activități în comunitate 6.8 2.5 169 6.0 2.6 167 EVA7. Dar mai specific, pentru o eventuală argumentare a nevoii de instituționalizare sau de îngrijire la domiciliul persoanei, în ce măsură datele din dosar permit o evaluare corectă (în acord cu realitatea) cu privire la participarea persoanei în ... Relații intime și rețele de suport - Rețeaua de familie, 7.7 2.0 170 7.2 2.1 168 prieteni și vecini, suportul pe care aceștia îl oferă Viața în gospodărie - Activități gospodărești, prepararea hranei, curățenie, cumpărături, gestionarea 8.2 1.6 170 7.7 1.8 168 veniturilor, conformarea la recomandările medicale Viața în comunitate, socială și civică - Utilizarea mijloacelor de transport, activități de timp liber, activități 7.3 2.2 171 6.8 2.2 169 civice , culturale și / sau sportive Atitudini - Atitudinile familiei, vecinilor și a comunității 6.8 2.7 170 6.2 2.7 168 față de PAH și nevoia de protecție împotriva discriminării Sursa: Sondajul de opinie Q2B: Practici și experiențe ale specialiștilor care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH), din 39 județe și 6 sectoare ale municipiului București, ianuarie-februarie 2021. 306 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Anexa 6. Un model de Plan Individual de Servicii (PIS) Referințe bibliografice I 307 Anexa 7. Profilul persoanelor care au depus și câștigat contestații Profilul persoanelor care au depus și câștigat contestații împotriva certificatului de încadrare în grad de handicap, din noiembrie 2020, studiu de caz pe județul Suceava (% din total) W2. Contestații cu W1. decizie definitivă Total contestații care au fost depuse, din care: câștigate de PAH CH5. Numărul total de contestații 187 51 100% 100% GRADUL a. în grad ușor 0.0 0.0 b. în grad mediu 6.4 3.9 c. în grad accentuat 25.7 27.5 d. în grad grav 17.1 17.6 e. în grad grav cu asistent personal 50.8 51.0 TIPUL aa. handicap fizic (cod 1) 46.0 47.1 bb. handicap somatic (cod 2) 14.4 23.5 cc. handicap auditiv (cod 3) 0.5 0.0 dd. handicap vizual (cod 4) 5.9 3.9 ee. handicap mintal (cod 5) 15.0 11.8 ff. handicap psihic (cod 6) 4.8 7.8 gg. handicap asociat (cod 7) 9.1 5.9 hh. handicap HIV/SIDA (cod 8) 0.0 0.0 ii. handicap boli rare (cod 9) 3.7 0.0 jj. handicap surdocecitate (cod 10) 0.5 0.0 TERMEN VALABILITATE x. 1 an 96.3 86.3 y. 2 ani 0.0 0.0 z. permanent 3.7 13.7 MEDIU DE REZIDENȚĂ u. urban 35.3 35.3 r. rural 64.7 64.7 GEN f. femei 44.9 47.1 m. bărbați 55.1 52.9 VÂRSTĂ v1. 18-20 ani 1.1 9.8 v2. 21-26 ani 10.2 3.9 v3. 27-34 ani 11.2 7.8 v4. 35-44 ani 8.6 17.6 v5. 45-54 ani 14.4 27.5 v6. 55-64 ani 17.1 13.7 v7. 65-74 ani 20.3 15.7 v8. 75+ ani 17.1 3.9 308 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII W2. Contestații cu W1. decizie definitivă Total contestații care au fost depuse, din care: câștigate de PAH GRUPURI DIN COMUNITATE g0. total PAH din familii 67.9 88.2 g1. persoane fără adăpost 0.0 0.0 g2. persoane puse sub interdicție – cu tutore un membru de familie 6.4 9.8 g3. persoane puse sub interdicție – cu tutore autoritatea publică locale 0.0 0.0 g4. persoane puse sub interdicție – cu tutore ONG 0.0 0.0 g5. persoane cu cel mult 8 clase 16.6 43.1 g6. persoane nedeplasabile 19.8 29.4 PERSOANE INSTITUȚIONALIZATE g7. persoane cu măsură de protecție * 0.0 0.0 g8. persoane internate în spitale psihiatrice 0.0 0.0 g9. persoane din penitenciar 0.0 0.0 ASISTENȚA AVOCAȚIALĂ CHA4a. fără asistență avocațială 50.8 62.7 CHA4b. asistență avocațială gratuită 3.7 3.9 CHA4c. cu avocat ales (de persoana respectivă) 45.5 33.3 Sursa: Sondaj instituțional Q3D: Contestațiile privind certificatul de încadrare în grad de handicap (Secretariatul CEPAH), ianuarie-februarie 2021. Note: Sunt marcate cu galben celulele cu valori semnificativ mai mari. PAH = persoană adultă cu încadrare în grad de handicap; * Persoane cu măsură de protecție, indiferent de tipul de serviciu în care se află (centre, locuințe protejate, etc.). Referințe bibliografice I 309 Anexa 8. Măsuri de sprijin pentru trecerea tinerilor cu dizabilități la viața de adult Mai jos sunt prezentate principalele măsuri de sprijin, așa cum sunt prevăzute în Ordinul nr. 1985/1305/5805/2016. Art. 55 (4) Obiectivul general al planului de abilitare-reabilitare este dezvoltarea personală și socială, maximizarea potențialului, dobândirea autonomiei personale și sociale a copilului în vederea incluziunii sociale. În cazul copiilor cu vârsta peste 16 ani, obiectivul planului va conține și tranziția la viața de adult. În cazul copiilor aflați în îngrijire paliativă, la domiciliu sau în centru de tip hospice, obiectivul planului va conține și menținerea calității vieții/încetinirea degenerării stării de sănătate. Art. 65 (6) (3) Măsurile de sprijin pentru tranziția de la pubertate la adolescență pot fi: a) pregătirea copilului prin informare adecvată vârstei, gradului de maturitate și tipului dizabilității de către familie și cadrele didactice; b) educație pentru sănătate sub forma disciplinei opționale sau oferită de alți furnizori de servicii educaționale, de sănătate sau sociale; c) consiliere din partea consilierului școlar sau din partea altor furnizori de servicii educaționale, de sănătate sau sociale; d) dezvoltarea abilităților de viață independentă în cadrul unor servicii sau cursuri. (4) Măsurile de sprijin pentru tranziția de la gimnaziu la liceu sau școală profesională pot fi cele menționate la alin. (3), la care se adaugă orientarea școlară și profesională. (6) Măsurile de sprijin pentru tranziția la viața de adult pot fi cele menționate la alin. (4), la care se adaugă măsurile care vizează tranziția la sistemul de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități: a) pregătirea copilului/tânărului prin informare adecvată vârstei, gradului de maturitate și tipului dizabilității de către familie și managerul de caz, incluzând aspectele privind acordarea gradului de handicap pentru persoanele adulte cu dizabilități; b) sprijinul pentru părinți/reprezentant legal pentru pregătirea documentelor necesare acordării gradului de handicap pentru persoanele adulte cu dizabilități; c) medierea relației părinților/reprezentantului legal cu serviciul de evaluare complexă pentru persoanele adulte cu handicap, denumit în continuare SECPAH; d) vizitarea centrului rezidențial sau a domiciliului asistentului personal profesionist de către tinerii care urmează să părăsească sistemul de protecție specială a copilului și să fie transferați în sistemul de protecție a persoanelor adulte cu dizabilități. Art. 83 (1) Planul de abilitare-reabilitare se încheie odată cu expirarea certificatului de încadrare în grad de handicap, iar planul de servicii individualizat se încheie odată cu expirarea certificatului de orientare școlară și profesională. (2) Închiderea cazului are loc odată cu expirarea certificatului, dar poate avea loc și în următoarele situații: a) schimbarea domiciliului în alt județ/sector al municipiului București; b) tranziția la viața de adult; c) refuzul părinților/reprezentantului legal de a colabora cu autoritățile abilitate pentru încadrarea în grad de handicap și/sau implementarea unui plan de abilitare-reabilitare; d) la cererea părinților/reprezentantului legal în cazurile de încadrare în grad de handicap; e) în situația în care părinții/reprezentantul legal nu mai solicită reevaluarea complexă în cazurile de încadrare în grad de handicap; f ) decesul copilului. Notă: Primele măsuri (art 65 alin. (3) și (4)) sunt luate în considerare nu numai în faza de tranziție către viața adultă, ci și în înaintea celorlalte etape de tranziție din viața copilului. 310 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Lista de tabele și figuri Tabele Tabel 1: Sondajul SPAS (număr) 28 Tabel 2: O privire de ansamblu asupra tipurilor și ratelor de răspuns la studiile instituționale privind 30 evaluarea și încadrarea în grad și tip de handicap Tabel 3: Informații privind dizabilitatea disponibile pe site-urile DGASPC-urilor 63 Tabel 4: Accesibilitatea comunicării offline 69 Tabel 5: Obligația de a plăti pentru documentele medicale (număr) 77 Tabel 6: Ce documente sunt colectate înainte de a efectua ancheta socială obligatorie inclusă în 83 dosarul pentru evaluare în vederea încadrării în grad de handicap în diferite localități Tabel 7: Modalități de desfășurare și durata medie a anchetei sociale obligatorii necesară pentru 86 evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap, în funcție de tipul de localitate (număr) Tabel 8: Cum se face evaluarea complexă 106 Tabel 9: Cum sunt stabilite recomandările și propunerile SECPAH, conform șefilor SECPAH (număr) 123 Tabel 10: Cum sunt stabilite deciziile CEPAH, conform președinților CEPAH (număr) 153 Tabel 11: Ponderea SPAS care respectă structura orientativă a personalului (%) 244 Tabel 12: Într-un caz ipotetic standard al unei persoane care solicită încadrarea într-un anumit grad 256 și tip de handicap, cum se desfășoară de obicei interacțiunea cu specialiștii SECPAH și, respectiv, ai SECC? Tabel 13: Calitatea datelor din bazele de date existente ale SECPAH/CEPAH pe o selecție de indicatori 262 Tabel 14: Compararea plăților lunare pentru membrii CEPAH în noiembrie 2020 270 Anexa 4. Tabel 1: Ce fel de informații ușor de utilizat despre dizabilități pot găsi oamenii pe site- 302 urile municipalității (SPAS) și ale ONG-urilor din 39 de județe și cele 6 sectoare ale municipiului București Anexa 4. Tabel 2: SPAS și SECPAH care pun la dispoziție formularele de cerere standardizate pe site- 302 urile primăriilor/DGASPC (număr de SPAS/SECPAH) Anexa 4. Tabel 3: SPAS și SECPAH care au procedură de comunicare (număr de SPAS/SECPAH) 303 Anexa 5. Tabel 1: Evaluarea medicală din perspectiva psiho-socială, conform opiniilor specialiștilor 304 SECPAH Anexa 5. Tabel 2: Evaluarea psihologică din perspectiva psiho-socială, conform opiniilor specialiștilor 304 SECPAH Anexa 5. Tabel 3: Evaluarea vocațională sau a abilitaților profesionale din perspectiva psiho-socială, 305 conform opiniilor specialiștilor SECPAH Anexa 5. Tabel 4: Evaluarea nivelului de educație din perspectiva psiho-socială, conform opiniilor 305 specialiștilor SECPAH Anexa 5. Tabel 5: Evaluarea abilităților și a nivelului de integrare socială din perspectiva psiho- 306 socială, conform opiniilor specialiștilor SECPAH Lista de tabele și figuri I 311 Figuri Figura 1: Profilul celor 61 de persoane adulte cu dizabilități intervievate (număr) 33 Figura 2: Statistici privind dizabilitatea, publicate de Eurostat și Ministerul Muncii și Protecției 44 Sociale Figura 3: Sursele de informare inițială pentru persoanele care solicită evaluarea complexă în 60 vederea încadrării în grad şi tip de handicap (%) Figura 4: Adaptarea informațiilor de pe site-urile DGASPC-urilor pentru persoanele cu deficiențe 67 de vedere Figura 5: Numărul de SECPAH-uri care au adaptat procedurile de comunicare a informațiilor 68 referitoare la evaluare pentru grupurile vulnerabile Figura 6: Statistici generale privind fluxurile de intrări/ieșiri (numărul de cereri depuse și admise 75 sau respinse/neefectuate), de-a lungul unei luni, corespunzătoare pașilor din etapa de depunere a dosarului și înregistrare (număr de persoane) Figura 7: Distribuția SPAS-urilor în funcție de estimările pe care le-au oferit cu privire la numărul 84 mediu de zile în care o persoană care solicită o anchetă socială poate aduna toate documentele solicitate (număr) Figura 8: Distribuția anchetelor sociale în funcție de modul în care au fost efectuate (% din total) 86 Figura 9: Ponderea rapoartelor de anchetă socială pentru evaluarea în vederea încadrării în grad 89 de handicap efectuate pentru adulți și copii, în conformitate cu modelele-cadru (% din numărul total de anchete sociale) Figura 10: Numărul total de dosare înregistrate pentru evaluare în vederea încadrării în grad de 93 handicap în județele selectate, în noiembrie 2019 față de noiembrie 2020 (număr) Figura 11: Cum sunt transmise dosarele solicitanților de încadrare în grad de handicap de la SPAS la 94 SECPAH/SECC/DGASPC, în februarie 2021 (număr) Figura 12: Distribuția solicitanților pentru evaluare în vederea încadrării în grad de handicap în 95 conformitate cu scenariul utilizat pentru înregistrarea la SECPAH (% din total în noiembrie 2020) Figura 13: Rezultatul verificării inițiale a dosarelor de cerere admise și respinse după județ, în 97 noiembrie 2020 (%) Figura 14: Adaptarea procedurii de depunere și înregistrare a dosarului pentru persoanele din 98 grupurile vulnerabile (număr de județe) Figura 15: Specializarea șefilor SECPAH (număr) 103 Figura 16: Lucrul în echipa multidisciplinară și interacțiunea între evaluatori și solicitanți, conform 104 șefilor SECPAH (număr) Figura 17: Adaptarea procedurii de evaluare complexă pentru persoanele din grupurile vulnerabile 106 (număr de județe) Figura 18: Procesul de evaluare complexă, conform șefilor SECPAH (număr) 109 Figura 19: Ponderea dosarelor cu nepotrivire între evaluarea din referatul medicului specialist și 111 evaluarea medicului SECPAH, în baza documentelor de la dosar, estimări ale șefilor SECPAH referitoare la luna noiembrie 2020 (% din total dosare evaluate) Figura 20: Evaluarea psihologică, conform șefilor SECPAH (număr) 113 Figura 21: Cine efectuează evaluarea vocațională sau a abilităților profesionale, conform șefilor 117 SECPAH (număr) 312 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Figura 22: Evaluarea nivelului de educație, conform șefilor SECPAH (număr) 119 Figura 23: Măsura în care datele obținute din anchetele sociale trimise de SPAS-urile rurale și urbane 121 sunt suficiente astfel încât să permită o evaluare detaliată și corectă a nivelului de integrare socială (gradul de dependență), conform opiniilor specialiștilor SECPAH (valori medii, pe o scală de la 1-deloc la 10-total) Figura 24: Schimbarea practicilor în organizarea ședințelor CEPAH, pe perioada pandemiei de 140 COVID-19, în funcție de tipul ședințelor, conform estimărilor oferite de președinții CEPAH (număr ședințe/ dosare/ minute) Figura 25: Timpul mediu petrecut de Comisie pentru fiecare caz în parte, în minute 141 Figura 26: Procesul-verbal al unei ședințe CEPAH de 3 de ore care a implicat decizii pentru 65 de 142 persoane cu dizabilități Figura 27: Adaptarea procedurii de încadrare în grad și tip de handicap pentru persoanele adulte 144 din grupurile vulnerabile (număr de județe) Figura 28: Opiniile membrilor CEPAH față de instrumentele de evaluare complexă folosite de 146 SECPAH (scoruri medii pe o scală de la 1-deloc la 10-total) Figura 29: Gestionarea dosarelor pe parcursul etapei de încadrare în grad și tip de handicap, conform 147 președinților CEPAH (număr) Figura 30: Principalele surse de informații pentru verificarea criteriilor medico-psihosociale de 148 încadrare în grad și tip de handicap, conform președinților CEPAH (număr) Figura 31: Criteriile medico-psihosociale care sunt folosite cu preponderență de comisiile de evaluare 150 pentru îndeplinirea principalelor lor atribuții, conform președinților CEPAH (număr) Figura 32: Oricum, conform opiniei dominante în rândurile membrilor CEPAH, în prezent, modelul 152 medical este încă dominant în încadrarea în grad și tip de handicap a persoanelor adulte Figura 33: Ponderea membrilor CEPAH care confirmă existența erorilor de excluziune și de 154 incluziune în cadrul procesului de încadrare în grad și tip de handicap, pe tipuri de surse de eroare (%) Figura 34: Rezultatele procesului de determinare a dizabilității în România, pe județe, în anul 2019 157 Figura 35: Distribuția certificatelor în funcție de gradul de handicap, pe județe, în anul 2019 158 Figura 36: Distribuția certificatelor în funcție de termenul de valabilitate, pe județe, în anul 2019 159 Figura 37: Demersul de încadrare în grad de handicap de la Etapa 3 de evaluare complexă până la 169 Etapa 5 de identificare a nevoilor de servicii: Statistici generale, în noiembrie 2020 (număr de solicitanți/beneficiari) Figura 38: Legătura dintre PIRIS și raportul de evaluare complexă: Date factuale (număr) 170 Figura 39: Legătura dintre PIRIS și raportul de evaluare complexă: Opinii ale specialiștilor din 171 SECPAH și CEPAH (valori medii pe o scală de la 1-deloc la 10-total) Figura 40: Două exemple de PIRIS 173 Figura 41: Numărul total de PIS-uri pentru 29 de județe, după strategia pe care o are SECPAH 176 referitor la elaborarea PIS-ului pentru adulții cu dizabilități Figura 42: Legătura dintre PIS și raportul de evaluare complexă (REC), PIRIS și nevoile identificate 177 în ancheta socială: Opinii ale specialiștilor din SECPAH și SPAS (valori medii pe o scală de la 1-deloc la 10-total) Figura 43: Opiniile principalilor actori instituționali privind gradul de realizare a serviciilor și 180 activităților incluse în PIS/PIRIS de către persoanele cu dizabilități (valori medii pe o scală de la 1-deloc la 10-total) Lista de tabele și figuri I 313 Figura 44: Raportul dintre persoanele adulte cu handicap și medicii de recuperare, medicină fizică 182 și balneologie, pe județe Figura 45: Distribuția contestațiilor privind certificatul de încadrare în grad de handicap din 188 noiembrie 2019, respectiv noiembrie 2020, pe județe (număr contestații/lună) Figura 46: Opiniile dominante ale practicienilor cu privire la două posibile măsuri de îmbunătățire a 193 informării referitoare la contestare, pe o scală de la 1 la 10 (scoruri medii) Figura 47: Opiniile dominante ale practicienilor cu privire la introducerea unui model tip de 207 motivare a soluției de încadrare/neîncadrare în baza căreia să se poată formula în instanță contestarea certificatului de handicap, pe o scală de la 1 la 10 (scoruri medii) Figura 48: Distribuția pe categorii de vârstă a persoanelor care au depus și câștigat contestații 216 împotriva certificatului de încadrare în grad și tip de handicap, din noiembrie 2020, studiu de caz pe județul Suceava (% din total) Figura 49: Informarea tinerilor cu dizabilități cu privire la tranziția la viața de adult (%) 223 Figura 50: Măsura în care diverse aspecte afectează negativ asigurarea continuității serviciilor și 225 viața copiilor cu dizabilități și a familiilor lor, pe o scală de la 1-deloc la 10-total, conform opiniilor practicienilor Figura 51: Exemple de cazuri și cele mai probabile soluții: comparație între comisiile de evaluare 230 pentru copii (CPC) și adulți (CEPAH) (număr răspunsuri ale președinților CEPAH/CPC) Figura 52: Nivelul de cunoaștere a criteriilor de încadrare în grad de handicap, așa cum este 231 eutoevaluat de către membrii CEPAH și CPC (valori medii pe o scală de la 1-deloc la 10-total) Figura 53: Cea mai bună soluție pentru viitor pentru a asigura o tranziție lină de la de la copilărie la 235 maturitate pentru tinerii cu dizabilități, în opinia membrilor CEPAH și CPC (%) Figura 54: Distribuția eșantionului de SPAS după forma de organizare și numărul de angajați (%) 242 Figura 55: Personalul SPAS după nivelul de educație, specializare și atribuții (%) 243 Figura 56: Cât de mult știu SPAS-urile despre persoanele cu certificat de handicap din localitatea lor 248 (număr) Figura 57: Diferența dintre județe în ceea ce privește numărul oficial al persoanelor adulte cu 250 dizabilități și numărul de specialiști SECPAH Figura 58: Personalul SECPAH în funcție de specializare 251 Figura 59: Împărțirea sarcinilor în cadrul echipei SECPAH (% din categorie) 252 Figura 60: Volumul de muncă per specialist SECPAH (numărul minim, maxim și numărul mediu de 253 dosare evaluate pe an) Figura 61: Ponderea dosarelor evaluate pe baza actelor de la dosar, eventual combinate cu interviuri 255 prin telefon, WhatsApp sau Skype, și care nu implică interacțiunea față în față dintre echipa SECPAH și solicitant pe județ (% din totalul dosarelor evaluate) Figura 62: Principalele nevoi de formare a specialiștilor SECPAH (%) 257 Figura 63: Proceduri de lucru (% din SECPAH, % din membrii SECPAH și scorul mediu de utilitate) 259 Figura 64: Resursele umane CEPAH după profesie și poziție în cadrul comisiei (număr) 264 Figura 65: Volumul de muncă CEPAH pe lună 269 Figura 66: Numărul de angajați ai SECPAH și ai Secretariatului CEPAH din județe selectate, în 271 funcție de satisfacția * față de numărul de angajați ai Secretariatului CEPAH (număr) Figura 67: Proceduri de lucru (% din CEPAH, % din membrii CEPAH și scorul mediu de utilitate) 272 314 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Infografice Infografic 1: Componentele studiului de fundamentare, pe scurt 27 Infografic 2: Statistici generale privind populația de referință pentru demersul de încadrare în grad de 47 handicap, în funcție de principalele etape de implementare, noiembrie 2020 (număr de persoane) Infografic 3: Scurtă prezentare a activităților privind implementarea CIF în România 52 Casete Caseta 1: Scurt istoric al celor două sisteme privind dizabilitatea din România 36 Caseta 2: CIF, CIM-10 și WHODAS 2.0 instrumente cheie ale OMS pentru un mecanism modern 49 de evaluare a dizabilității Caseta 3: Evaluarea dizabilității în Taiwan 55 Caseta 4: Exemplul unei proceduri de comunicare din cadrul unui SECPAH 65 Caseta 5: Preferințele exprimate de persoanele cu dizabilități și organizațiile care le reprezintă cu 70 privire la accesibilitatea site-urilor Caseta 6: Exemplu de încadrare în grad de handicap 126 Caseta 7: Componenta de exemple de Activități – Limitări/Participare – Necesități 127 Caseta 8: Exemplu de Activități – Limitări/Participare – Necesități utilizate pentru a furniza 128 descrierea foarte detaliată a capacității de muncă și a nevoilor de la locul de muncă Caseta 9: Un exemplu de bună practică. Procedura operațională privind contestațiile a CEPAH 192 Sălaj Caseta 10: Extras dintr-o hotărâre judecătorească definitivă 206 Caseta 11: Extras dintr-o hotărâre judecătorească definitivă 208 Caseta 12: Extras dintr-o hotărâre judecătorească definitivă 209 Caseta 13: Legislația care reglementează determinarea handicapului la copii și tineri 222 Caseta 14: Interpretări diferite ale prevederilor legale din HG nr. 797/2017 furnizate de 245 reprezentanții SPAS Caseta 15: Un exemplu de mod de calcul al volumului de muncă per membru SECPAH, pe an 254 Caseta 16: Motivele pentru includerea mai frecventă a medicilor de medicină fizică și reabilitare 266 (MFR) în CEPAH și SECPAH Scheme Schema 1: Principalii actori instituționali implicați în sistemul de evaluare a dizabilității din 40 România Schema 2: Principalele etape de implementare ale sistemului de evaluare a dizabilității din 46 România Schema 3: Principalii pași ai etapei de întocmire, depunere și înregistrare a dosarului în vederea 74 încadrării în grad de handicap. Schema 4: Prezentare generală a pașilor de înregistrare 92 Lista de tabele și figuri I 315 Schema 5: Etapa de identificare a nevoilor de servicii și legăturile acesteia cu celelalte etape 168 principale ale demersului de încadrare în grad de handicap: O privire de ansamblu Schema 6: Statistici privind contestațiile din noiembrie 2019 din zece județe 213 Schema 7: Evaluarea gradului de handicap - Copii și Adulți 227 Hărți Harta 1: Acoperirea geografică a studiului de fundamentare (număr de participanți, în funcție de 26 județ) Harta 2: Discrepanțele existente între județe din perspectiva numărului de persoane adulte cu 45 încadrare în grad și tip de handicap înregistrate la nivelul județului (număr), la 31 decembrie 2019 Harta 3: Discrepanțele existente între județe din perspectiva ponderii persoanelor încadrate în grad 45 și tip de handicap în populația totală a județului (%), la 31 decembrie 2019 316 I ROMÂNIA RAPORT DE DIAGNOZĂ A SISTEMULUI ACTUAL DE EVALUARE A DIZABILITĂȚII Proiect cofinanțat din Fondul Social European, prin Programului Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 Titlul proiectului: „Modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității din România” Cod SIPOCA/ SMIS2014+: 719/129751 Beneficiar: Ministerul Muncii și Protecției Sociale Data publicării: Octombrie 2021 Conținutul acestui material nu reprezintă̆ în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României. Material distribuit gratuit.