STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZONEI URBANE TÂRGU SECUIESC 2021 - 2030 SERVICII PUBLICE .......................................................................................................................... 1 Infrastructura și serviciile de educație .................................................................................................... 1 Învățământ preuniversitar .............................................................................................................. 5 Rețelele școlare ........................................................................................................................... 7 Învățământ primar și gimnazial ................................................................................................... 7 Învățământ liceal și profesional ................................................................................................ 12 Învățământ postliceal ................................................................................................................ 15 Rata de absolvire a liceului și de promovare la bacalaureat ..................................................... 15 Învățământ universitar .................................................................................................................. 17 Infrastructura și serviciile de sănătate .................................................................................................. 19 Sistemul de sănătate național ....................................................................................................... 19 Satisfacția cetățenilor față de serviciile de sănătate în Târgu Secuiesc ........................................ 21 Distribuția unităților medicale în Târgu Secuiesc și zona urbană funcțională a orașului.............. 22 Situație Paturilor ........................................................................................................................... 24 Date despre cadrele medicale....................................................................................................... 25 Cabinete medicale de familie ........................................................................................................ 29 Cabinete medicale stomatologice ................................................................................................. 31 Prioritizarea infrastructurii de sănătate, la nivelul județului Covasna .......................................... 34 Concluzii infrastructura de sănătate și serviciile medicale ........................................................... 34 infrastructura și serviciile de asistență socială ...................................................................................... 36 Infrastructura serviciilor sociale .................................................................................................... 36 Beneficiarii serviciilor sociale oferite prin Complexul de Servicii Comunitare Târgu Secuiesc și componența complexului.............................................................................................................. 37 Cheltuielile de asistență socială raportate în execuțiile bugetare ale orașului Târgu Secuiesc în intervalul 2007-2018 și cheltuieli pentru asistență socială per locuitor în ZUF Târgu Secuiesc în funcție de categoriile de servicii furnizate .................................................................................... 39 Serviciile sociale necesare ............................................................................................................ 42 Concluzii infrastructura și serviciile de asistență socială .............................................................. 44 Infrastructura și serviciile pentru sport și agrement ............................................................................. 46 Infrastructura sportivă .................................................................................................................. 49 Organizații și evenimente sportive................................................................................................ 56 Factori care influențează nivelul de activitate fizică în Târgu Secuiesc ........................................ 58 Mulțumirea față de facilitățile sportive din oraș....................................................................... 60 Mulțumirea față de siguranța în spațiile publice din oraș ........................................................ 61 Mulțumirea față de siguranța în cartiere .................................................................................. 62 Multumirea fata de spatiile verzi .............................................................................................. 63 Mulțumirea față de calitatea aerului ........................................................................................ 64 Mulțumirea față de curățenia din oraș ..................................................................................... 65 Infrastructura și serviciile culturale ....................................................................................................... 66 Volume existente în bibliotecile publice ....................................................................................... 66 Personalul angajat din bibliotecile publice ................................................................................... 68 Patrimoniul cultural ................................................................................................................... 71 Facilități culturale ...................................................................................................................... 73 Infrastructura și serviciile de tineret ..................................................................................................... 75 Sectorul de tineret în Târgu Secuiesc ........................................................................................ 77 Direcția Județeană de Sport și Tineret Covasna ........................................................................ 78 Analiza diagnostic: concluzii, provocări, tendințe și recomandări ........................................................ 79 SERVICII PUBLICE INFRASTRUCTURA ȘI SERVICIILE DE EDUCAȚIE Educația și sănătatea au, în general, un standard superior în orașe comparativ cu zonele rurale, autoritățile locale jucând un rol cheie în asigurarea infrastructurii pentru aceste servicii. În sondajul efectuat în rândul autorităților locale în cadrul proiectului Politica Urbană a României, acestea au menționat în mod repetat investițiile în educație și sănătate printre primele cinci priorități de infrastructură. Aceasta implică construirea sau renovarea clădirilor școlilor și spitalelor. Investițiile în educație sunt, în primul rând, responsabilitatea primăriilor locale, iar unitățile educaționale se confruntă cu presiuni legate de supraaglomerare, școlile din zonele urbane având rapoarte elevi/profesor ridicate și spațiu limitat în sălile de clasă. România are cea mai redusă pondere a cheltuielilor publice din sectorul educației și una dintre cele mai ridicate rate de abandon social și tineri care nu au un loc de muncă și nu sunt integrați într -un sistem de învățământ sau de formare (NEET) din UE, cu discrepanțe semnificative între mediul rural și cel urban. În 2017, cheltuielile publice din educație au fost de aproape jumătate din media UE, cu doar 2,8% din PIB. În 2015, 40% dintre elevii de 15 ani nu atinseseră performanțe de bază la lectură, matematică și științe. Școlile și universitățile din mediul urban se confruntă cu problema supraaglomerării și a navetelor lungi, însă școlile urbane sunt mai bine echipate cu biblioteci, săli de sport, laboratoare și conectivitate la internet comparativ cu școlile din mediul rural. Tabel 1. Nivelul instituției absolvite în 2011 în municipiul Târgu Secuiesc Localitate Târgu Secuiesc TOTAL POPULAȚIA STABILĂ DE 10 ANI ȘI PESTE 16.676 Total 2.314 din care: Universitar de licență 2.017 Superior Masterat și doctorat 297 Post- liceal și de maiștri 790 NIVELUL Total 12.214 INSTITUȚIEI DE Liceal 6.297 ÎNVĂȚĂMÂNT Secundar Superior Profesional și de ABSOLVITE 2.288 ucenici Inferior (gimnazial) 3.629 Primar 1.060 Total 298 Fără scoală absolvită din care: Persoane analfabete 92 Sursă Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date- urbane/ Figura următoare prezintă distribuția populației școlare, pe forme de învățământ, în anul 2019, din totalul de populație școlară de 4.577 la nivelul municipiului Târgu Secuiesc. 1 Figura 1. Distribuția populației școlare pe forme de învățămând în municipiul Târgu Secuiesc în 2019 4% 1% 1% 8% 14% Creșă Grădiniță Primar și gimnazial Liceal Profesional 33% Postliceal Universitar 39% Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date. Totalul personalului didactic în județul Covasna, în anul 2019, era de 2.580 cadre didactice. Dintre acestea, un număr de 505 cadre didactice făceau parte din ZUF Târgu Secuiesc, iar 327 din municipiul Târgu Secuiesc. Figura următoare prezintă evoluția personalului didactic, pentru județul Covasna, municipiul Târgu Secuiesc și respectiv, ZUF Târgu Secuiesc, pentru perioada 2010-2019. La nivel de județ, se poate observa o scădere de 10,9% în totalul personalului didactic în anul 2019 comparat cu anul 2010, iar la nivelul ZUF Târgu Secuiesc o scădere de 9,82%, respectiv de 13,03% în municipiul Târgu Secuiesc. Figura 2. Evoluția totalului personalului didactic în județul Covasna 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Județul Covasna ZUF Târgu Secuiesc Municipiul Târgu Secuiesc Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date. 2 Barometrul Urban 2020, elaborat în cadrul Politicii Urban a României, a estimat gradul de satisfacție față de școlile și facilitățile educaționale în 41 orașe din România. Figura 3. Barometru Urban. Răspuns la întrebarea: Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile educaționale din oraș? foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR DROBETA TURNU SEVERIN 28% 58% 11% 2% BAILESTI 28% 57% 13% 1% SINAIA 45% 36% 13% 4% CLUJ NAPOCA 37% 43% 8% 9% TIMISOARA 32% 47% 16% 3% ORADEA 35% 42% 18% 3% BOLINTIN VALE 15% 62% 15% 7% PLOIESTI 20% 56% 15% 7% TARGU SECUIESC 20% 54% 18% 6% CONSTANTA 23% 51% 22% 3% BUZAU 34% 40% 17% 8% MORENI 11% 61% 25% 3% ALEXANDRIA 14% 57% 23% 5% SULINA 18% 52% 27% 2% MOLDOVA NOUA 15% 55% 28% ISACCEA 19% 50% 27% 4% ABRUD 29% 40% 26% 4% BICAZ 18% 50% 30% 1% IASI 31% 37% 25% 6% ALBA IULIA 18% 50% 21% 7% PIATRA NEAMT 15% 53% 27% 4% CAREI 11% 56% 31% 2% SLATINA 32% 34% 28% 4% EFORIE 21% 45% 32% 1% VATRA DORNEI 18% 48% 19% 12% SUCEAVA 27% 38% 33% 2% TASNAD 28% 37% 33% 3% SIGHISOARA 18% 47% 27% 5% SIMERIA 7% 56% 35% 2% CRAIOVA 13% 49% 28% 8% BUHUSI 7% 55% 31% 7% CARACAL 11% 50% 32% 7% TG JIU 17% 43% 31% 8% BUCURESTI 17% 43% 18% 13% RESITA 11% 49% 23% 6% BRASOV 20% 39% 25% 10% BAILE HERCULANE 6% 48% 36% 9% BEIUS 15% 38% 27% 19% CARANSEBES 11% 36% 34% 18% MIHAILESTI 4% 36% 45% 14% STEFANESTI 4% 19% 35% 41% Sursa: Politica Urbana a Romaniei, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 3 Aproximativ două treimi din populația urbană (67%) declară un nivel ridicat de satisfacție față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în localitatea de rezidență. Trei regiuni înregistrează ponderi ale mulțumirii de peste 70%: Sud-Est (72%), Nord-Vest (71%) și Sud-Vest Oltenia (70%). În regiunea București-Ilfov gradul de satisfacție este cel mai scăzut (60%). Municipiul Târgu Secuiesc a înregistrat un grad de mulțumire de 74% în rândul cetățenilor față de școlile și facilitățile educaționale la care au acces în oraș. Mulțumirea tinde să fie mai ridicată în orașele cu populație între 100.000 - 500.000 locuitori (medie 73%) și mai scăzută în orașele sub 30.000 locuitori (62%). Stabilitatea și calitatea resurselor umane din educație pot fi posibile explicații ale acestei diferențe. În reședințele de județ ponderea celor mulțumiți este, în medie, cu 5% mai mare decât în restul localităților urbane. Mulțumirea tinde să scadă odată cu vârsta: persoanele tinere (18-24 ani) manifestă un nivel de mulțumire (71%) semnificativ mai ridicat decât persoanele cu vârste peste 65 de ani (63%). Aprecierea calității serviciilor educaționale este mai ridicată în rândul celor cu studii medii-liceu, scoli profesionale - 69% și mai slabă la extremele distribuției: persoane cu studii elementare - 62% apreciere, persoane cu studii universitare - 63% apreciere. Cel mai ridicat nivel de apreciere s-a înregistrat în rândul studenților (69%) și angajaților din mediul privat (68%), iar cel mai scăzut nivel în rândul persoanelor inactive (62%). Persoanele cu venituri individuale între 2.001 – 4.000 lei au declarat un nivel de apreciere mai ridicat decât media (72%). Impactul social de durată al pandemiei de COVID-19 în România Aproximativ 3,5 milioane de preșcolari, școlari și studenți au fost afectați după ce guvernul României a închis toate școlile și grădinițele. Școala online a devenit o practică frecventă, deși neuniformă și mai dificilă în zonele cu acces limitat la internet sau servicii digitale. Doar 63% dintre copiii de vârstă școlară au participat la cursuri online, deși 91% au acces la internet. Principalele obstacole în calea educației în timpul pandemiei de COVID-19 sunt: lipsa dispozitivelor inteligente, veniturile familiale reduse, lipsa accesului la internet acasă și în comunitate, lipsa unei activități educaționale unitare și lipsa cunoștințelor referitoare la educația online în rândul cadrelor didactice. 4 Învățământ preuniversitar Figura 4. Grad cuprindere a populației școlare din învățământul primar și gimnazial din populația de vârstă școlară 6-14 ani Notă: Scală centrată în media națională la nivel de localitate de 77% Sursă: Politica Urbană a României Graficul reprezintă gradul de cuprindere a elevilor din învățământul primar și gimnazial din localitate raportat la populația cu vârste între 6-14 ani. • Valorile sunt grupate în cinci contingente egale cu valoarea minimă 4% și valoarea maximă 152% și centrare în valoarea 77% (media națională). 99,9% din cazuri au valori mai mici decât 152%, iar restul de 3 cazuri sunt localități cu valori extreme. • În ariile periurbane avem un grad de cuprindere foarte mic a elevilor în învățământul local. Cea mai mare parte din cohorta de elevi folosesc infrastructura din localitățile din apropiere. • Liceele și școlile profesionale sunt localizate cu precădere în mediile urbane, generând astfel navetismul copiilor din mediile rurale. Totuși, gradul de cuprindere este cel mai mic și pentru clasele 0-8. 5 Figura 5. Populația de vârstă școlară între 6-14 ani la numărul de unități de învățământ primare și gimnaziale din localitate Notă: Scală centrată în mediana de 128 persoane pe unitate (atât cele arondate, cât și cele cu personalitate juridică, 2019 Sursă: Politica Urbană a României Graficul reprezintă numărul de copii cu vârste între 6 și 14 ani la totalul de unități de învățământ primare și gimnaziale, indiferent dacă sunt entități cu personalitate juridică sau arondate. 95% dintre localități sunt în situația de a avea între 14 copii și 605 copii pe o unitate. • Dacă toate persoanele cu vârste între 6 și 14 ani dintr-o localitate ar dori să meargă la școala din localitate, atunci în școală ar fi 198 de copii în medie. În orașele mari mărimea medie a școlii ar fi de 875 de elevi. • Situațiile cele mai problematice ar fi însă în unele localității din ariile periurbane. Aici, în medie, mărimea unei școli ar fi de 431, însă cazurile excepționale sunt foarte importante. Mărimea medie a unei școli în Chiajna (Ilfov) ar fi de 2047 de copii, în Florești (Cluj) ar fi 1867 de copii, în Giroc (Timișoara) ar fi de 1425. Gradul mic de cuprindere din periurban se datorează și lipsei infrastructurii școlare, nu este doar o alegere a părinților. Dacă toți copii ar rămâne la nivel local, școlile ar fi neîncăpătoare. 6 Rețelele școlare Tabel 2. Rețelele școlare din municipiul Târgu Secuiesc și ZUF Târgu Secuiesc Localitate Unitatea de învățământ Grădinița cu Program Prelungit "Manócska" Târgu Secuiesc Grădinița cu Program Prelungit "Csipkerózsika" Târgu Secuiesc Grădinița cu Program Prelungit Nr. 3 Târgu Secuiesc Grădinița cu Program Prelungit "Vackor" Târgu Secuiesc Grădinița cu Program Normal "Benedek Elek" Târgu Secuiesc Grădinița cu Program Normal "Benedek Elek" Târgu Secuiesc Grădinița cu Program Normal Nr. 2 Târgu Secuiesc Școala Gimnazială "Molnár Józsiás" Târgu Secuiesc Târgu Secuiesc Școala Gimnazială "Petőfi Sándor" Târgu Secuiesc Școala Gimnazială "Turóczi Mózes" Târgu Secuiesc Clubul Sportiv Școlar de pe lângă Liceul Teoretic "Nagy Mózes" Târgu Secuiesc Liceul Pedagogic "Bod Péter" Târgu Secuiesc Liceul Tehnologic "Apor Péter" Târgu Secuiesc Liceul Tehnologic "Gábor �ron" Târgu Secuiesc Liceul Teologic Reformat Târgu Secuiesc Liceul Teoretic "Nagy Mózes" Târgu Secuiesc Școala Postliceală "FEG Education" Târgu Secuiesc Școala Gimnazială "Apor István" Sânzieni Sânzieni Grădinița cu Program Normal "Pitypang" Sânzieni Școala Gimnazială "Bálint Gábor" Catalina Catalina Grădinița cu Program Normal "Bóbita" Catalina Școala Gimnazială "Bem József" Lemnia Grădinița cu Program Normal Nr. 1 Lemnia Lemnia Grădinița cu Program Normal Nr. 2 Lemnia Școala Primară Nr. 2 Lemnia Școala Gimnazială "Végh Antal" Cernat Grădinița cu Program Normal Nr. 1 Cernat Cernat Grădinița cu Program Normal Nr. 2 Cernat Școala Gimnazială "Bod Péter" Cernat Sursa: ISJ Covasna Învățământ primar și gimnazial În județul Covasna, în anul 2019, existau 7 unități de învățământ preșcolar, dintre acestea doar una aflându-se în municipiul Târgu Secuiesc. Referitor la numărul de unități de învățământ primar și gimnazial, în județul Covasna existau în anul 2019 un număr total de 53 de unități, 3 unități aflându-se în municipiul Târgu Secuiesc. Tabelul următor prezintă evoluția numărului de unități de învățământ preșcolar, primar și gimnazial, pentru județul Covasna și municipiul Târgu Secuiesc, pentru perioada 2010-2019. 7 Tabel 3. Numărul de unități de învățământ preșcolar, primar și gimnazial, municipiul Târgu Secuiesc Preșcolar 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Municipiul Târgu Secuiesc 2 2 2 2 1 1 1 1 1 1 Județul Covasna 11 9 8 8 7 7 7 7 7 7 Primar și gimnazial 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 (inclusiv învățământul special) Municipiul Târgu Secuiesc 3 3 2 3 3 3 3 3 3 3 Județul Covasna 55 55 53 55 55 55 54 54 54 53 Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date Populația preșcolară (grădiniță) în județul Covasna, în anul 2019, era de 6.389 copii. Dintre aceștia, un număr de copii de 1.169 făceau parte din ZUF Târgu Secuiesc, iar 635 din municipiul Târgu Secuiesc (10% din populația la nivel de județ). Figura următoare prezintă evoluția populației școlare pe formă de învățământ de tip grădinițe, pentru județul Covasna, municipiul Târgu Secuiesc și respectiv, ZUF Târgu Secuiesc, pentru perioada 2010- 2019. La nivel de județ, se poate observa o scădere de 29% în populația preșcolară în anul 2019 comparat cu anul 2010. La nivelul ZUF Târgu Secuiesc scăderea a fost de 28% în populația preșcolară în anul 2019 comparat cu anul 2010, ZUF Târgu Secuiesc cuprinzând 18% din populația preșcolară din județ. Figura 6. Evoluția populației de învățământ preșcolar în județul Covasna 10000 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Județul Covasna ZUF Târgu Secuiesc Municipiul Târgu Secuiesc Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date Populația primară și gimnazială (inclusiv învățământ special) în județul Covasna, în anul 2019, era de 19.164 elevi. Dintre aceștia, un număr de 3.166 elevi făceau parte din ZUF Târgu Secuiesc, iar 1.766 din municipiul Târgu Secuiesc. 8 Figura următoare prezintă evoluția populației școlare pe formă de învățământ de tip primară și gimnazială, pentru județul Covasna, municipiul Târgu Secuiesc și respectiv, ZUF Târgu Secuiesc, pentru perioada 2010-2019. Figura 7. Evoluția populației de învățământ primar și gimnazial în județul Covasna 25000 20000 15000 10000 5000 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Județul Covasna ZUF Târgu Secuiesc Municipiul Târgu Secuiesc Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date Graficul de mai jos prezintă rata brută de cuprindere școlară a copiilor în învățământul preșcolar pentru municipiul Târgu Secuiesc și localitățile din ZUF, pentru anul 2012. Figura 8. Rata brută de cuprindere școlară a copiilor în învățământul preșcolar (%) 122.18% 111.76% 101.59% 100.82% 91.60% 89.66% 82.35% TÂRGU CATALINA CERNAT LEMNIA POIAN SANZIENI TURIA SECUIESC Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Numărul de săli de clasă pentru învățământul preșcolar în județul Covasna, în anul 2019, era de 383. Dintre acestea, un număr de 73 săli se aflau în ZUF Târgu Secuiesc, iar 36 în municipiul Târgu Secuiesc. 9 Figura următoare prezintă evoluția numărului de săli de clasă pentru învățământul preșcolar, pentru județul Covasna, municipiul Târgu Secuiesc și respectiv, ZUF Târgu Secuiesc, pentru perioada 2014 - 2019. Figura 9. Evoluția numărului de săli de clasă pentru învățământul preșcolar în județul Covasna 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Județul Covasna ZUF Târgu Secuiesc Municipiul Târgu Secuiesc Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date Graficul de mai jos prezintă gradul de încărcare al unui cadru didactic din învățământul preșcolar (preșcolari per cadru didactic) pentru municipiul Târgu Secuiesc și localitățile din ZUF, pentru anul 2011. Figura 10. Gradul de încărcare al unui cadru didactic din învățământul preșcolar 19.0 18.2 17.3 17.6 16.0 14.0 11.4 TARGU CATALINA CERNAT LEMNIA POIAN SANZIENI TURIA SECUIESC Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ 10 Numărul de săli de clasă pentru învățământul de tip primar și gimnazial în județul Covasna, în anul 2019, era de 1.052. Dintre acestea, un număr de 198 săli se aflau în ZUF Târgu Secuiesc, iar 81 în municipiul Târgu Secuiesc. Figura următoare prezintă evoluția numărului de săli de clasă pentru învățământul preșcolar, pentru județul Covasna, municipiul Târgu Secuiesc și respectiv, ZUF Târgu Secuiesc, pentru perioada 2014 - 2019. Figura 11. Evoluția numărului de săli de clasă pentru învățământul primar și gimnazial în județul Covasna 1200 1000 800 600 400 200 0 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Județul Covasna ZUF Târgu Secuiesc Municipiul Târgu Secuiesc Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date La nivelul ZUF Târgu Secuiesc, conform analizelor Băncii Mondiale din cadrul proiectului pentru Școli mai Sigure, a fost identificată o școală cu risc, și anume: Tabel 4. Școli ce prezintă risc structural în vederea consolidării Oraș CERNAT Numele unității Școala Gimnazială "Végh Antal" Cernat Cod SIIIR 1461100666 Statutul școlii arondată Arie RURAL Numele clădirii Școală ID Clădire 8128 Anul construcției 1904 Număr etaje 0 Suprafață 2903 Capacitate 155 Sistem structural Cadre beton (SIIIR) Sistem structural final Zidărie portantă Tip de pardoseală Alt tip structurală finală Număr elevi înscriși 140 Nivel de pericol 0.202854 Scorul de pericol 3 Scorul pentru vechime 1 11 Oraș CERNAT Scorul pentru sistemul 1 structural Scorul pentru 2 importanță Scor final 1.9 Cost/mp 550 Cost total pentru 1.5967 consolidare [€] Cost total pentru 11404.64 consolidare/elev Sursă: Banca Mondială, proiect Școli mai Sigure Învățământ liceal și profesional În județul Covasna, în anul 2019, existau 18 de unități de învățământ liceal, dintre acestea 5 aflându- se în municipiul Târgu Secuiesc. Cele cinci unități de învățământ de tip liceal ce funcționează în municipiul Târgu Secuiesc sunt: 1. Liceul Teoretic Nagy Mózes 2. Liceul reformat - Református kollégium 3. Liceul pedagogic Bod Péter 4. Liceul tehnologic Apor Péter 5. Liceul tehnologic Gábor �ron Populația liceală în județul Covasna, în anul 2019, era de 4.991 elevi. Dintre aceștia, un număr de elevi de 1.522 făceau parte din municipiul Târgu Secuiesc. Figura următoare prezintă evoluția populației școlare pe formă de învățământ de tip liceală, pentru județul Covasna și municipiul Târgu Secuiesc, pentru perioada 2010-2019. La nivel de județ, se poate observa o scădere de 40% în populația liceală în anul 2019 comparat cu anul 2010. O scădere asemănătoare în populația liceală în anul 2019 comparat cu anul 2010 se poate observa și la nivelul municipiului Târgu Secuiesc (34%). Figura 12. Evoluția populației de învățământ liceal în județul Covasna și municipiul Târgu Secuiesc 9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Județul Covasna Municipiul Târgu Secuiesc Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date 12 Numărul de săli de clasă pentru învățământul de tip liceal în județul Covasna, în anul 2019, era de 427. Dintre acestea, un număr de 97 săli se aflau în municipiul Târgu Secuiesc. Figura următoare prezintă evoluția numărului de săli de clasă pentru învățământul liceal, pentru județul Covasna și municipiul Târgu Secuiesc, pentru perioada 2013-2019. Figura 13. Evoluția numărului de săli de clasă pentru învățământul liceal în județul Covasna 600 500 400 300 200 100 0 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Județul Covasna Municipiul Târgu Secuiesc Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date Populația formelor de învățământ profesionale în județul Covasna, în anul 2019, era de 1.538 elevi. Dintre aceștia, un număr de elevi de 357 făceau parte din municipiul Târgu Secuiesc. Figura următoare prezintă evoluția populației școlare pe formă de învățământ de tip profesional, pentru județul Covasna și municipiul Târgu Secuiesc, pentru perioada 2010-2019. La nivel de județ, se poate observa o creștere de 357% în populația profesională în anul 2019 comparat cu anul 2012, iar la nivelul municipiului Suceava o creștere de 614%. Figura 14. Evoluția populației de învățământ profesional în județul Covasna și municipiul Târgu Secuiesc 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Județul Covasna Municipiul Târgu Secuiesc Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date 13 Oferta educațională pentru învățământul tehnic și profesional include: Tabel 5. Oferta educațională pentru învățământul tehnic și profesional în municipiul Târgu Secuiesc Domeniu Elevi Elevi Elevi Elevi Total Denumire Tip Profil Calificare calificare IX X XI XII elevi Liceul Tehnologic Școală Turism și Servicii Bucătar 0 11 0 11 „Gábor �ron� profesională alimentație Târgu Secuiesc Liceul Industrie Tehnologic Școală Confecționer Tehnic textilă și 25 16 24 65 „Gábor �ron� profesională produse textile pielărie Târgu Secuiesc Liceul Tehnologic Școală Electrician Tehnic Electric 27 0 0 27 „Gábor �ron� profesională constructor Târgu Secuiesc Liceul Electronist Tehnologic Școală Electronică Tehnic aparate și 0 0 28 28 „Gábor �ron� profesională automatizări echipamente Târgu Secuiesc Liceul Tehnologic Școală Turism și Servicii Lucrător hotelier 0 10 0 10 „Gábor �ron� profesională alimentație Târgu Secuiesc Liceul Resurse Tehnologic Școală naturale și Lucrător în Agricultură 0 19 0 19 „Apor Péter� profesională protecția agroturism Târgu Secuiesc mediului Liceul Tehnologic Școală Tehnic Mecanică Mecanic agricol 28 27 14 69 „Apor Péter� profesională Târgu Secuiesc Liceul Tehnologic Școală Tehnic Mecanică Mecanic auto 28 28 15 71 „Apor Péter� profesională Târgu Secuiesc Liceul Ospătar (chelner) Tehnologic Școală Turism și - vânzător în Servicii 30 0 27 57 „Apor Péter� profesională alimentație unități de Târgu Secuiesc alimentație Liceul Tehnician în Tehnologic Liceu Servicii Comerț achiziții și 0 0 20 13 33 „Apor Péter� tehnologic contractări Târgu Secuiesc Liceul Tehnician în Tehnologic Liceu Servicii Economic activități 15 12 11 20 58 „Apor Péter� tehnologic economice Târgu Secuiesc Liceul Resurse Tehnician în Tehnologic Liceu naturale și silvicultură și Silvicultură 30 24 29 28 111 „Gábor �ron� tehnologic protecția exploatări Târgu Secuiesc mediului forestiere Liceul Tehnician Tehnologic Liceu Electronică Tehnic operator tehnică 28 23 25 30 106 „Gábor �ron� tehnologic automatizări de calcul Târgu Secuiesc Liceul Resurse Tehnologic Liceu naturale și Tehnician Agricultură 26 28 0 15 69 „Apor Péter� tehnologic protecția veterinar Târgu Secuiesc mediului Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date-urbane/ 14 Învățământ postliceal În municipiul Târgu Secuiesc, în anul 2019, exista o unitate de învățământ postliceal. Populația postliceală în municipiul Târgu Secuiesc, în anul 2019, era de 202 elevi. Figura următoare prezintă evoluția populației școlare pe formă de învățământ de tip postliceal, pentru municipiul Târgu Secuiesc, pentru perioada 2010-2019. La nivel de municipiu, se poate observa o scădere de 46% în populația postliceală în anul 2019 comparat cu anul 2010. Figura 15. Evoluția populației de învățământ postliceal în municipiul Târgu Secuiesc 500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Municipiul Târgu Secuiesc Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date Numărul de săli de clasă pentru învățământul de tip postliceal în municipiul Târgu Secuiesc, în anul 2019, era de 3. Rata de absolvire a liceului și de promovare la bacalaureat Ratele de absolvire a liceului reflectă măsura în care o administrație locală a reușit să aibă grijă de viitorul său. Este important de observat aici o mică avertizare: câteva orașe nu au licee. Există opțiunea de a analiza performanța școlilor gimnaziale, dar absolvirea liceului este o rampă de lansare către învățământul terțiar sau către lumea profesioniștilor și un indicator mai puternic cu privire la succesul sistemului de învățământ local. Tabel 6. Ratele de absolvire a liceului în 2018 Categoria de oraș Media per categorie MAX. per categorie MIN. per categorie Oraș capitală 77% 77% 77% Poli regionali 78% 87% 71% Reședințe de județ 76% 87% 62% Alte municipii 69% 86% 47% Orașe 49% 100% 0% Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date 15 Având în vedere rolul semnificativ pe care administrațiile locale îl joacă în performanța sistemului de învățământ local, este important să promoveze în fiecare centru urban o politică de „niciun-copil- lăsat-în-urmă�. Aceasta înseamnă că fiecare localitate ar trebui să se străduiască să aibă o rată de absolvire a liceului de 100% și, deși această țintă poate părea dificil de atins, orice altă țintă nu ar fi morală. Harta următoare prezintă rata de promovare la bacalaureat, după sesiunea iunie-iulie 2020, doar pentru candidații din promoția curentă, la nivel național. În județul Covasna, rata de promovare a fost de 69,65%. Figura 16. Rata de proomovare la bacalureat, sesiune iunie-iulie 2020, nivel național Sursa: Ministerul Educației Naționale, https://www.edu.ro/sites/default/files/Dosar%20BAC_2020_dupa%20contestatii.pdf În sesiunea iunie-iulie 2020, în județul Covasna nu au existat candidați cu media 10 la bacalaureat. 16 Figura 17. Număr candidați cu media 10 la bacalureat, sesiune iunie -iulie 2020, nivel național Sursa: Ministerul Educației Naționale, https://www.edu.ro/sites/default/files/Dosar%20BAC_2020_dupa%20contestatii.pdf Învățământ universitar Populația universitară în municipiul Târgu Secuiesc, în anul 2019, era de 41. Figura următoare prezintă evoluția populației școlare pe formă de învățământ de tip universitar, pentru municipiul Târgu Secuiesc, pentru perioada 2014-2019. La nivel de municipiu, se poate observa o scădere de 10% în populația universitară în anul 2019 comparat cu anul 2014. Figura 18. Evoluția populației de învățământ universitar în municipiul Târgu Secuiesc 50 40 30 20 10 0 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Municipiul Târgu Secuiesc Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date 17 Ponderea populației de peste 25 de ani cu studii superioare din municipiul Târgu Secuiesc era în anul 2011 de 14,78%. Figura următoare prezintă ponderea populației peste 25 de ani cu studii superioare, pentru anul 2011, pentru municipiul Târgu Secuiesc și localitățile din ZUF Târgu Secuiesc. Figura 19. Ponderea populației de peste 25 de ani cu studii superioare 14.78% 5.48% 5.31% 4.62% 4.22% 4% 3.49% Turia Catalina Cernat Târgu Secuiesc Sînzieni Lemnia Poian Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date-urbane/ 18 INFRASTRUCTURA ȘI SERVICIILE DE SĂNĂTATE Sistemul de sănătate național Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 se concentrează în special pe consolidarea asistenței comunitare, a asistenței primare și a asistenței ambulatorii specializate. Potrivit raportului din 2019 realizat de Comisia Europeană, în România, trecerea la asistența medicală ambulatorie se află într-un stadiu incipient. Aproximativ 42% dintre cheltuielile pentru sănătate sunt încă direcționate către serviciile spitalicești, media la nivel de UE fiind 29%. Adițional faptului că asistența medicală primară și comunitară sunt încă subdezvoltate, ineficiența serviciilor de sănătate, inclusiv excesul de paturi în spitale, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii și integrarea slabă a asistenței medicale agravează situația, arată raportul1. Furnizarea serviciilor în cele mai eficiente unități, din punct de vedere al costurilor, este sprijinită de Strategia Națională de Sănătate 2014-2020 și stimulentele financiare din partea UE, care au ca scop îmbunătățirea conexiunilor la nivelul asistenței medicale, precum și cu alte sectoare. Potrivit raportului Profil de țară în ceea ce privește infrastructura serviciilor de sănătate 2: � România are mai puțini medici și asistenți medicali pe cap de locuitor decât majoritatea țărilor UE. În 2017, au fost înregistrați 2,9 medici practicanți la 1 000 de locuitori și 6,7 asistenți medicali la 1 000 de locuitori. Media UE era de 3,6, respectiv 8,5, ceea ce poziționează țara pe locul trei între cele mai scăzute cifre din UE. Totodată, numărul scăzut de medici generaliști și utilizarea în exces a spitalelor îngreunează trecerea la asistența medicală comunitară integrată. � Asistența medicală primară continuă să fie insuficient utilizată, cetățenii preferând să apeleze în continuare la servicii spitalicești, chiar dacă îngrijirile necesare nu au un caracter urgent. De exemplu, datele arată că, în 2016, un cetățean din România a consultat un medic în cadrul asistenței medicale primare sau un medic specialist, în regim ambulatoriu, doar de cinci ori (media UE este de 7,5 consultații). � Diferitele sectoare ale sănătății nu sunt integrate, precum sănătatea publică, asistența medicală primară și serviciile medicale spitalicești. Ceea ce duce la o continuitate precară a serviciilor de asistență furnizate pacienților. � Cheltuielile pentru sănătate din România sunt mai mici decât în orice altă țară din UE, atât pe cap de locuitor, cât și ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017, în comparație cu media UE de 9,8 %). Subfinanțarea sistemului afectează capacitatea de a acoperi nevoile actuale ale populației, iar situația va deveni din ce în ce mai complicată, având în vedere că populația îmbătrânește și baza de resurse se reduce. 1 Sursă: State of Health in the EU România - Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea 2 Sursă: State of Health in the EU România - Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea: https://ec.europa.eu/health/sites/health/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf 19 Figura 20. Finanțarea asistenței medicale Sursă: State of Health in the EU România - Profilul de țară din 2019 în ceea ce privește sănătatea La nivel național, existența și distribuția infrastructurii sistemului de sănătate și resursele umane și financiare de sănătate sunt cele care permit accesul la serviciile de sănătătate a populației. Cei mai relevanți factori care reduc accesul cetățeniilor la servicii medicale, potrivit studiilor realizate de Institutul Național de Statistică, sunt numărul redus de unități medicale în mediul rural, în special a spitalelor, distanțele prea mari până la o clinică specializată și costurile sau listele de așteptare. Astfel de obstacole, deși sunt indirecte, influențează nefavorabil starea generală a sănătății populației, care la rândul său afectează bunăstarea acestora. Motive pentru care populația din România nu a accesat serviciile medicale în 2019, potrivit INS3: � Situația materială este principalul motiv pentru care 51,4% persoane de 16 ani și peste nu au putut să consulte un medic specialist. � Alte motive enumerate au fost: este înscris pe o listă de aṣteptare- mai des întâlnit în rândul populației din urban- și a așteptat ca problema să se rezolve de la sine ṣi distanța prea mare sau lipsa mijloacelor de transport - mai des întâlnite în rândul persoanelor din mediul rural. � O pondere de 15,8% a fost reprezentată de cei care nu au avut nevoie să consulte un medic stomatolog în ultimele 12 luni, 77,4% au putut să fie consultaṭi, iar 6,8% nu au reuṣit acest lucru, deși ar fi avut nevoie. Principalele motive pentru care nu au fost efectuate vizite la medicul stomatolog au fost: lipsa resurselor financiare, teama, au așteptat ca problema să se rezolve de la sine și lipsa timpului necesar. 3 Sursă: Institutul Național de Statistică - Condițiile de viață ale populației din România, în anul 2019 20 Satisfacția cetățenilor față de serviciile de sănătate în Târgu Secuiesc Conform Barometrului Urban, 64% dintre locuitorii din Târgu Secuiesc sunt mulțumiți de serviciile de sănătate din municipiu, dintre care 12% au declarat că sunt foarte mulțumiți. La pol opus, ponderea persoanelor care s-au declarat nemulțumiți este 33%, dintre care 10% sunt foarte nemulțumiți. La nivel național, serviciile de sănătate se poziționează pe penultimul loc în ierarhia satisfacției la nivel național urban (52% total „mulțumiți�) și reprezintă una dintre cele 3 probleme majore ale cetățenilor. Figura 21. Cât de mulțumiți sunteți de serviciile de sănătate din…[orașul dvs.] -comparație foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR IASI (R_NE) 28% 42% 21% 8% 1% DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) 14% 54% 24% 9% 0% ORADEA (R_NV) 25% 42% 25% 8% 0% ALBA IULIA (R_C) 18% 49% 23% 9%3% CLUJ NAPOCA (R_NV) 21% 45% 27% 5%2% TARGU SECUIESC (M_C) 12% 52% 23% 10%3% SLATINA (R_O) 15% 46% 28% 10% 1% MOLDOVA NOUA (O_V) 12% 48% 35% 3%2% VATRA DORNEI (M_NE) 16% 43% 31% 10% 0% SULINA (O_SE) 21% 38% 38% 1%2% BRASOV (R_C) 8% 50% 25% 17% 1% SIGHISOARA (M_C) 13% 43% 32% 13%0% SUCEAVA (R_NE) 13% 42% 39% 7% BUHUSI (O_NE) 3% 50% 31% 16% BUZAU (R_M) 8% 46% 26% 20% 0% PLOIESTI (R_M) 9% 43% 35% 13%0% SINAIA (O_M) 10% 42% 39% 6% 3% BUCURESTI (R_BI) 13% 38% 29% 16% 3% SIMERIA (O_V) 3% 49% 41% 7% 0% ALEXANDRIA (R_M) 9% 42% 27% 21% 1% BICAZ (O_NE) 13% 38% 43% 6% ABRUD (O_C) 8% 42% 34% 15% 0% CARANSEBES (M_V) 13% 38% 36% 13%1% EFORIE (O_SE) 20% 30% 49% 1% ISACCEA (O_SE) 11% 37% 44% 8% TIMISOARA (R_V) 11% 36% 36% 16% 1% CARACAL (M_O) 9% 37% 39% 14% 1% MORENI (M_M) 2% 44% 40% 6% 9% CRAIOVA (R_O) 6% 38% 37% 16% 3% MIHAILESTI (O_M) 9% 34% 36% 21% BAILESTI (M_O) 11% 32% 47% 5% 4% BEIUS (M_NV) 10% 33% 25% 32% BOLINTIN VALE (O_M) 6% 36% 42% 14% 2% TG JIU (R_O) 7% 35% 39% 20% 0% CONSTANTA (R_SE) 12% 29% 56% 1% 3% RESITA (M_V) 11% 27% 34% 27% 2% TASNAD (O_NV) 2% 36% 41% 22% PIATRA NEAMT (R_NE) 6% 31% 47% 16% 1% STEFANESTI (O_M) 14% 22% 44% 20% 0% CAREI (M_NV) 3% 29% 50% 18% BAILE HERCULANE (O_V) 1% 18% 50% 32% Sursă: Politica Urbană a României, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 R= reședință, M= municipiu altul decât reședință, O=orașe, altele decât municipii și reședințe Regiuni: BI=București-Ilfov, C=Centru, M=Sud-Muntenia, NE=Nord-Est, NV= Nord-Vest, O=Sud-Vest Oltenia, SE=Sud Est, V=Vest 21 Distribuția unităților medicale în Târgu Secuiesc și zona urbană funcțională a orașului Distribuția unităților medicale este neuniformă la nivelul zonei urbane funcționale Târgu Secuiesc, majoritatea fiind situate în oraș. În mediul rural există, în general, doar cabinete medicale de familie, în proprietate privată, care oferă servicii medicale de bază. La nivelul municipiului Târgu Secuiesc, există următoarele unități în proprietate publică: 1 spital, 1 ambulatoriu, 1 cabinet medical, 1 farmacie, 1 laborator și 1 dispensar medical, și următoarele unități în proprietate privată: 11 cabinete de familie, 13 cabinete stomatologice, 7 farmacii, 4 laboratoare medicale și 4 laboratoare de medicină dentară. Catalina dispune doar de 2 cabinete de familie, alte unități sanitare nefiind dezvoltate, Lemnia nu deține niciun cabinet de familie, iar în Sânzieni există și un laborator de tehnică dentară. Majoritatea localităților dispun de cabinete stomatologice, farmacii și cabinete de familie. Se observă că rețeaua de sănătate la nivelul ZUF Târgu Secuiesc este oferită în întregime de sectorul privat. Figura 22. Infrastructura de sănătate Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ 22 Tabel 7. Listă unități medicale în funcție de categorii și forma de proprietate la nivelul municipiului Târgu Secuiesc și zona urbană funcțională Formă de Localitate Categorii de unitati sanitare proprietate Număr Proprietate Spitale publică 1 Ambulatorii integrate spitalului (15 Proprietate cabinete) publică 1 Proprietate Dispensare medicale publică 1 Proprietate Cabinete medicale școlare publică 1 Proprietate Cabinete medicale de familie privată 11 Proprietate Cabinete stomatologice privată 13 Târgu Secuiesc Proprietate Cabinete medicale de specialitate privată 18 Proprietate Farmacii publica 1 Proprietate Farmacii privată 7 Proprietate Laboratoare medicale publica 2 Laboratoare medicale (Laborator de radiologie și imagistică, Proprietate Laborator de analize medicale) privată 4 Proprietate Laboratoare de tehnică dentară privată 4 Proprietate CATALINA Cabinete medicale de familie privată 2 Proprietate Cabinete medicale de familie privată 2 Proprietate CERNAT Cabinete stomatologice privată 2 Proprietate Farmacii privată 1 Proprietate Cabinete stomatologice privată 1 LEMNIA Proprietate Farmacii privată 1 POIAN Cabinete medicale de familie Proprietate 1 23 Formă de Localitate Categorii de unitati sanitare proprietate Număr privată Proprietate Cabinete stomatologice privată 1 Proprietate Cabinete medicale de familie privată 2 Proprietate Cabinete stomatologice privată 2 SANZIENI Proprietate Farmacii privată 1 Proprietate Laboratoare de tehnică dentară privată 1 Proprietate Cabinete medicale de familie privată 1 Proprietate TURIA Cabinete stomatologice privată 2 Proprietate Farmacii privată 1 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ De-a lungul anilor au fost făcute investiții pentru consolidarea și modernizarea Spitalului Municipal Târgu Secuiesc. De asemenea, unitatea medicală s-a concentrat pe dezvoltarea infrastructurii asistenței medicale primare și ambulatorii, direcție prevăzută de strategia națională de sănătate 2014- 2020. Ca atare, situația ambulatoriului de specialitate este următoarea: majoritatea cabinetelor de specialitate funcționează într-o clădire complet reînnoită în anul 2010 și cabinetele specialităților de bază sunt integrate la secțiile corespunzătoare. Totodată, proiectele cuprinse între 2016-2019 sunt următăarele: Compartiment anestezie terapie intensivă, Bloc operator, Cabinet urologie, Sterilizator central, Cabinet gastroenterologie, Fizioterapie – recuperare medicală, Pediatrie, Radiologie și imagistică, Laborator, Cabinet endocrinologie, Laborator endoscopie digestivă, Radiologie și imagistică, Clădirea TBC – renovarea finanțată de către Consiliul Local din Târgu Secuiesc. Situație Paturilor Datele din anul 2015 arată că în sistemul de sănătate din Romania existau 6 paturi la 1.000 de locuitori, valoare care se înscrie în intervale medii ale țărilor din UE, în 2015, și un număr de internări de 19,9 la 100 locuitori în 2015, încadrându-se în intervalele puțin peste medie față de UE4. În 2018, la nivelul județului Covasna, există 1.832 de paturi, dintre care 250 se află în Târgu Secuiesc. Totodată, în ceea ce privește numărul de paturi în spital la 1.000 de locuitori, orașul a înregistrat 12.59 paturi/1.000 de locuitori, media la nivel județean fiind 22.42. 4 Sursă: Sursă: http://www.ms.ro/wp-content/uploads/2020/03/Anexa-NE-MASTER-PLAN.pdf 24 Figura 23. Situația Paturilor 2000 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 ÃŽNTORSURA BARAOLT COVASNA SFÂNTU TÂRGU SECUIESC COVASNA BUZAULUI GHEORGHE Paturi Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Date despre cadrele medicale Raportul numărului de medici la populația medie de o mie de locuitori este unul dintre indicatorii clasici care măsoară eficiența sistemului medical, în rândul populației deservite. Potrivit datelor din Politica Urbană a României, numărul personalului medical din domeniul public și privat este de 418 la nivelul județului Covasna. Cele mai multe cadre medicale profesează în orașul Sfântu Gheorghe (211). Târgu Secuiesc are 75 de cadre medicale, dintre care 45 lucrează în unități medicale publice, iar 18 în cele private. Ca atare, cei mai mulți medici lucrează în sectorul public, lucru valabil pen tru toate localitățile din județ. Totodată, în 2018, pentru fiecare 1.000 de locuitori există 3.78 medici în Târgu Secuiesc, iar la nivel de județ există 20 de cadre medicale la 1.000 cetățeni. Ca urmare, municipiul se află sub media județeană. La nivel național, în anul 2017, reveneau 2.9 medici la o mie de locuitori, iar pentru Uniunea Europeană, valoarea indicatorului în 2017 era de 3.6 (Comisia Europeană). Comparând valorile la nivel de țară și la nivel de Uniunea Europeană, datele obținute pentru municipiul Târgu Secuiesc indică că orașul se află peste media națională și media europeană. 25 Figura 24. Raportul totalului de medici la 1.000 de locuitori 25 20 15 10 5 0 ÃŽNTORSURA BARAOLT COVASNA SFÂNTU TÂRGU SECUIESC COVASNA BUZAULUI GHEORGHE Valoare Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Densitatea personalului sanitar la 1.000 de locuitori în municipiul Târgu Secuiesc este de 15.75. Prin comparație cu alte 3 municipii, alte decât reședințe de județ, din regiunile Centru și Vest, respectiv Gheorgheni, Borsec și Orăștie, se observă că Târgu Secuiesc are cea mai mare densitate de personal sanitar la 1.000 de locuitori. Totodată, se constată că restul localităților ce compun zona urbană funcțională au înregistrat valori sub 3. Figura 25. Densitatea personalului sanitar (la 1000 de locuitori) 18 16 14 12 10 8 6 4 2 0 Târgu Gheorg Catalin Borsec Orăștie Secuies Turia Cernat Sînzieni Lemnia Poian heni a c Personal sanitar 14.51 4.73 12.18 15.75 2.05 1.98 1.92 2.13 2.3 1.79 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date-urbane/ 26 Conform Planului regional de servicii sanitare 2021-2027 NE, județele cu un număr mare de medici la 10.000 locuitori sunt: M. București (72,0‰o loc.), Timiș (62,2‰o loc.), Cluj (53,3‰o loc.), Dolj (49,7‰o loc.), Iași (48,8‰o loc.), Mureș (47,9‰o loc.), Bihor (37,8‰o loc.), Sibiu (34,0‰o loc.), Constanța (31,5‰o loc.), Brașov (31,2‰o loc.). Județele cu un număr mic de medici la 10000 locuitori sunt: Călărași (11,3‰o loc.), Dâmbovița (11,6‰o loc.), Giurgiu (11,9‰o loc.), Ialomița (13,2‰o loc.), Vaslui (13,9‰o loc.). În județul Covasna poderea este de 22.8 medici/10.000 de locuitori, iar media pe țară este 31,1 la 10.000 locuitori. Pe baza datelor oferite de INS a fost calculată asigurarea populației cu medici prin calculul indicatorului - numărul de medici ce revin la 10000 locuitori. Figura 26. Numărul de medici ce revin la 10000 locuitori Sursă: Planul regional de servicii sanitare 2021-2027 NE Accesul populației din Târgu Secuiesc la serviciile medicale de permanență, din 2013 până în 2018, a crescut. Valoarea cea mai mare înregistrată a fost în anul 2016 (0.59 unități per 1000 de locuitori). 27 Figura 27. Accesul populației la servicii medicale de permanență (Unități per 1000 de locuitori) 0.6 0.59 0.58 0.57 0.56 0.55 0.54 0.53 0.52 0.51 0.5 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Valoare 0.53 0.54 0.54 0.59 0.55 0.55 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ La nivelul localităților ce compun ZUF Târgu Secuiesc, cele care dețin cel mai mare acces al populației la servicii medicale de permanență sunt Catalina, Poian și Sânzieni, la pol opus aflându-se Turia. Acestea înregistrează valori sub 1 unitate per 1.000 de locuitori. Figura 28. Accesul populației la servicii medicale de permanență (Unități per 1.000 de locuitori) 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0 TARGU CATALINA SECUIESC CERNAT 2017 POIAN 2017 SANZIENI 2017 TURIA 2017 2017 2018 Valoare 0.55 0.59 0.5 0.57 0.43 0.26 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ 28 Cabinete medicale de familie Figura 29. Cabinete medicale de familie Sursă: Ghid de investiții pentru proiecte locale Cabinetul medicului de familie reprezintă primul contact al pacienților cu sistemul sanitar. Potrivit Insitutului Național de Statistică, rețeaua de cabinete independente de medicină de familie includea, în anul 2017, cele mai multe cabinete în regiunile Nord-Est (1.660 cabinete), București-Ilfov (1.545 cabinete) și Sud-Muntenia (1.509 cabinete), iar cele mai puține în regiunea Sud-Est (1.182 cabinete) și Vest (1.154 cabinete). La nivel de județe, cele mai multe cabinete de familie au funcționat în județele Iași (496 cabinete), Timiș (478 cabinete) și Dolj (454 cabinete), iar cele mai puține în județele Covasna și Tulcea (fiecare cu câte 103 cabinete).5 5 Sursă: Institutul Național de Statistică - Activitatea unităților sanitare, 2017 29 Figura 30. Accesul populației la medicina de familie, Târgu Secuiesc 2003 -2015 0.62 0.6 0.58 0.56 0.54 0.52 0.5 0.48 0.46 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Valoare 0.56 0.61 0.61 0.61 0.57 0.52 0.52 0.52 0.53 0.53 0.53 0.54 0.54 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date-urbane/ În 2015, numărul de cabinete medicale de familie raportat la 1.000 de locuitori, în orașul Târgu Secuiesc, este peste 0,50. În ceea ce privește localitățile care compun ZUF Târgu Secuiesc, Catalina, Poian, Cernat și Lemnia au cel mai mare scor în ceea ce privește numărul de cabinete raportat la 1.000 de locuitori, la pol opus aflându-se Turia și Sânzieni, cu mai puțin 0,50 cabinete la 1000 de locuitori. Figura 31. - Accesul populației la medicina de familie 1 0.9 0.8 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0 TARGU CATALINA SANZIENI SECUIESC CERNAT 2017 LEMNIA 2009 POIAN 2018 TURIA 2018 2014 2018 2015 Valoare 0.54 0.88 0.5 0.5 0.57 0.43 0.26 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date-urbane/ 30 Cabinete medicale stomatologice Figura 32. Cabinete medicale de familie Sursă: Ghid de investiții pentru proiecte locale În ceea ce privește accesul la servicii medicale stomatologice, în 2018, pentru 1.000 de locuitori Târgu Secuiesc are 0.65 cabinete. La nivelul ZUF Târgu Secuiesc, pentru fiecare 1.000 de locuitori în Poian există 0.57 cabinete, pe când în Catalina există 0.3 cabinete. Se poate observa că toate localitățile analizate ating o valoare sub 1 cabinet stomatologic/1.000 de locuitori. 31 Figura 33. Accesul populației la servicii stomatologice 0.7 0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0 TARGU CATALINA LEMNIA SANZIENI SECUIESC POIAN 2018 TURIA 2018 2016 2018 2018 2018 Valoare 0.65 0.3 0.54 0.57 0.43 0.52 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în Târgu Secuiesc 1 medic stomatolog are peste 200 de pacienți, iar zona urbană funcțională variază între 241 și 114 locuitori la un medic stomatolog. Cei mai mulți pacienți atribuiți unui medic sunt înregistrați în Poian, la polul opus se află Catalina. Figura 34. Accesul populației la medicul stomatolog 300 250 200 150 100 50 0 TARGU CATALINA CERNAT LEMNIA POIAN SECUIESC TURIA 2018 2018 2016 2018 2018 2015 Valoare 217.77 113.53 197.82 189.45 240.96 198.3 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ 32 Tabel 8. Cheltuieli finanțate de la bugetul local pentru sănătate LOCALITATE CATEGORIE VALOARE VALOARE/locuitor TARGU SECUIESC Total 997,897 50,25 TARGU SECUIESC Servicii medicale în unități sanitare cu paturi 139,067 7 TARGU SECUIESC Servicii de sănătate publică 858,830 43,25 TARGU SECUIESC Alte cheltuieli în domeniul sănătății 0 0 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ În municipiul Târgu Secuiesc, în 2018, cheltuielile de la bugetul local pentru sănătate, potrivit datelor din Politica Urbană a României, sunt în valoare de aproape 997,897 RON, iar la nivel de locuitor s-a înregistrat o cheltuială de 50 RON. Cea mai mare categorie de cheltuieli o reprezintă serviciile de sănătate publică. Catalina, Cernat, Lemnia, Sânzieni și Turia nu au cheltuieli de la bugetul local pentru sănătate. Tabel 9. Cheltuieli finanțate de la bugetul local pentru sănătate Localitate Valoare totală Valoare/loc GHEORGHENI 992,505 50.03 BORSEC 54,763 20.11 ORĂȘTIE 8,809,660 397.1 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Prin comparație cu alte 3 municipii, alte decât reședințe de județ, din regiunile Centru și Vest, respectiv Gheorgheni, Borsec și Orăștie, se constată că Târgu Secuiesc a alocat un buget local pentru sănătate mai mare decât Gheorgheni și Borsec, dar mai mic ca municipiul Orăștie. 33 Prioritizarea infrastructurii de sănătate, la nivelul județului Covasna Figura 35. Prioritizarea infrastructurii de sănătate Sursă: Ghid de investiții pentru proiecte locale Conform Ghidului de investiții pentru proiecte sociale, Municipiul Târgu Secuiesc se află în categoria prioritate minimă, în ceea ce privește investițiile în infrastructura de sănătate la nivel de județ, în comparație cu situația celorlalte localități. În ceea ce privește ZUF Târgu Secuiesc, situația per localitate variază. Cernat se află în categoria prioritate minimă, iar Poian, Sânzieni, Turia și Catalina reprezintă categoria prioritate medie-inferioară. Concluzii infrastructura de sănătate și serviciile medicale Provocări • Ponderea persoanelor care s-au declarat nemulțumiți de serviciile de sănătate este 33%, dintre care 10% sunt foarte nemulțumiți. • Distribuția unităților medicale este neuniformă la nivelul zonei urbane funcționale. • Târgu Secuiesc și ZUF au înregistrat sub 1 cabinet medical de familie la 1.000 de locuitori. • Cătălina nu are cabinete stomatologice și nici farmacii. • Lemnia nu are un cabinet medical de familie. Recomandări • Dezvoltarea de unităţi medicale în mediul rural, prin parteneriate cu administrațiile din ZUF Târgu Secuiesc. • Îmbunătățirea accesului la medicul de familie și medicul stomatolog. 34 • Dezvoltarea și consolidarea asistenței comunitare, a asistenței primare și a asistenței ambulatorii specializate, prin alocarea unui buget mai mare și accesarea de fonduri europene. • Educarea populației cu privire la accesarea serviciilor de îngrijire de tip ambulatoriu pentru cazuri care nu sunt complexe. • Dezvoltarea unor programe de prevenție cu ajutorul medicilor de familie și prin programe de informare și educare a populației. 35 INFRASTRUCTURA ȘI SERVICIILE DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ Infrastructura serviciilor sociale Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Covasna deține următoarele complexe de servicii comunitare (CSC): CSC Sf. Gheorghe, CSC Târg Secuiesc, CSC Baraolt și Centrul de coordonare �Székely-Potsa�. Complexele au fost prevăzute cu multiple servicii: rezidențiale, de zi sau de reabilitare. Totodată, se observă că mai există alte tipuri de servicii sociale în cadrul DGASPC Covasna, precum centre de plasament mai mari (CP �Borosnyay Kamilla� Tg. Secuiesc, CP nr.6 Olteni), centre cu regim special (CPRU �Prinț și Cerșetor� Sf. Gheorghe) și aparatul propriu al Direcției (servicii pentru plasamentul copiilor la rude/familie/asistenți maternali, compartimentul adopții, compartimentul de evaluare complexă copii etc.). Figura 36. Harta Serviciilor Sociale DGASPC Covasna Sursă: DGASPC Covasna 36 Figura 37. Harta Serviciilor Acreditate ale SPAS Locale din Județul Covasna Sursă: DGASPC Covasna Beneficiarii serviciilor sociale oferite prin Complexul de Servicii Comunitare Târgu Secuiesc și componența complexului Servicii de protecție a copiilor � Casa Familială Tg. Secuiesc (13 beneficiari) � Casa Familială Szentkereszty Stephanie (7 beneficiari) � Casa Familială Mereni (12 beneficiari) � Casa Familială Lunga (12 beneficiari) � Casa Familială Tinoasa (11 beneficiari) � Centru de Reabilitare (71 beneficiari) � Centru de zi pentru copilul neglijat, abuzat (11 beneficiari) � Centru de plasament Borosnyay Kamilla�(fost CP nr. 2) Tg. Secuiesc (51 beneficiari) Acțiuni viitoare, potrivit DGASPC Covasna: � În Târgu Secuiesc vor fi construite două case familiale pentru 12 copii cu dizabilități. � DGASPC Covasna are ca obiectiv închiderea Centrului de Plasament �Borosnyay Kamilla� Tg. Secuiesc și crearea unor servicii corespunzătoare găzduirii și dezvoltării copiilor beneficiari ai acestor servicii. 37 Servicii rezidențiale și ambulatorii destinate persoanelor adulte cu dizabilități (la nivelul județului, procentul persoanelor cu handicap este de apr. 3,11%, la nivelul țării este de 4,325%, iar ponderea medie la nivelul țărilor din Uniunea Europeană fiind, de apr. 8%.) � Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Tg. Secuiesc oferă 24 de locuri. Cu toate acestea, fiind singurul centru care acoperă aceste nevoi, din tot județul, trebuie să fie extins. În urma schimbărilor realizate în 2019, numărul beneficiarilor a ajuns la 27 de persoane: 12 bărbați și 15 femei cu vârstele între 18-70 de ani. Centrul are 16 angajați (1 coordonator personal de specialitate, 1 kinetoterapeut, 13 pedagogi de recuperare, 1 infirmier), buna derulare a activităților este susținută și de angajații din cadrul Centrului de Coordonare. � Centrul pentru Viață Independentă pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Tg. Secuiesc are 16 beneficiari. � Centrul de Servicii de Recuperare Neuromotorie de tip Ambulatoriu pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Tg. Secuiesc oferă servicii pentru 191 persoane. Alți furnizori de servicii sociale în Târgu Secuiesc și Lemnia � Cămin privat pentru persoane bătrâne în Târgu Secuiesc - Cămin pentru persoane vârstnice Zenobia, gestionat de către Asociația Zenobia din Târgu Secuiesc. � Cămin privat de bătrâni Lemnia, gestionat de Fundația de Spital Szentkereszty Stephanie. � Primăria Municipiului Târgu Secuiesc, prin Direcția de Asistență Socială, oferă o cantină socială. � Servicii de îngrijire la domiciliu sunt oferite de către Centrul de îngrijire medicală și asistență socială la domiciliu - CIMAS Brețcu, gestionat de către Asociația Caritas Alba Iulia - Asistență Medicală și Socială. Pe baza datelor oferite de Ministerul Muncii și Protecție Socială, prin Direcția Politici Servicii Sociale, în Târgu Secuiesc, căminele pentru persoane vârstnice licențiate sunt oferite de Asociația Zenobia din Târgu Secuiesc, iar serviciile de îngrijire la domiciliu licențiate sunt procurate de către Asociația Caritas Alba Iulia. Figura 38. Harta Serviciilor și Programelor Furnizate de Asociații și Organizații Neguvernamentale Sursă: DGASPC Covasna Ca urmare, furnizorii de servicii publice, atât publici, cât și privați sunt: DAS, DGASPC, Caritas Alba Iulia și Zenobia din Târgu Secuiesc. Totodată, serviciile acoperite sunt: ajutoare sociale, cantină socială, 38 servicii de consiliere socială și informare, îngrijire la domiciliu și terapie și asistență familială. La nivelul ZUF Târgu Secuiesc, se regăsesc: cămin de bătrâni, servicii de consiliere socială și informare și îngrijire la domiciliu. Potrivit datelor DAS, în Târgu Secuiesc se regăsesc următoarele categorii de beneficiari: • Persoane vârstnice vulnerabile: 69; • Copii, familii aflate în situații de risc: 54; • Persoane fără adăpost: 24; • Persoane cu dizabilități grav 156, accentuat 205, mediu 97; • Măsuri implementate: cantină socială ca serviciu social, adăpost temporar. Conform DGASPC Covasna, provocările în domeniul protecției copilului și protecției persoanelor adulte6 sunt: Provocări în domeniul protecției copilului Provocări în domeniul protecției persoanelor adulte � Numărul foarte mare a mamelor/ gravidelor tinere. � Numărul tot mai mare a persoanelor � Creșterea numărului copiilor cu probleme bolnave psihic, care necesită îngrijire. complexe în serviciile de îngrijire specială. � Numărul tot mai mare a persoanelor cu � Prevenirea și stoparea violenței asupra dizabilități, care necesită îngrijire și copiilor. recuperare. � Părăsirea centrului fără permisiune. � Inițierea de programe pentru creșterea � Pregătirea copiilor și a tinerilor pentru o ratei de ocupare a forței de muncă a viață independentă. persoanelor cu dizabilități. � Identificarea resurselor necesare pentru sprijinirea copiilor, tinerilor talentați. La nivelul județului se resimte lipsa personalului de specialitate, atât la nivelul Direcției, cât și la nivelul serviciilor publice de asistență socială7. Ca urmare, trebuie dezvoltate servicii primare la nivel local și angajarea persoanelor calificate care să îndeplinească atribuțiile de asistență socială, potrivit DGASPC Covasna. Totodată, prin parteneriatele public-privat în domeniul serviciilor publice, județul ar avea acces la resursele umane și materiale necesare. Parteneriatul public-privat este o modalitate eficientă pentru acoperirea unei game variate de servicii sociale pe teritoriul județului. În plus, serviciile dezvoltate ar fi accesibile, dezvoltate conform nevoilor individualizate ale beneficiarilor și în proximitatea domiciliului persoanelor solicitante. Cheltuielile de asistență socială raportate în execuțiile bugetare ale orașului Târgu Secuiesc în intervalul 2007-2018 și cheltuieli pentru asistență socială per locuitor în ZUF Târgu Secuiesc în funcție de categoriile de servicii furnizate În Târgu Secuiesc, cheltuielile de asistență socială raportate în execuțiile bugetare, în intervalul 2007- 2018, au crescut de-a lungul celor 11 ani. În 2018, administrația locală a alocat peste 3 milioane RON pentru sectorul social. Analizând alte 3 municipii, alte decât reședințe de județ, din regiunile Centru și Vest, respectiv Gheorgheni, Borsec și Orăștie, se observă că Târgu Secuiesc (3.464.308 RON) a înregistrat o valoare mai mare față de Gheorgheni (3.143.706 RON) și Borsec (408.107), dar o valoare mai mică față de cheltuielile la nivelul municipiului Orăștie (6.181.235). 6 Sursă: DGASPC Covasna 7 Sursă: Raport activitate DGASPC Covasna 2019 39 Figura 39. Cheltuieli asistență socială 4000000 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 Suma Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date-urbane/ Per locuitor se observă că cel mai ridicat cost este înregistrat în Târgu Secuiesc (159.3RON), în comparație cu restul localităților din zona urbană funcțională. În raport cu celelalte 3 municipii, se află pe al doilea loc, după Orăștie (215.01RON). Gheorgheni înregistrând 112,08 RON/ locuitor, iar Borsec 126,28 RON. Se observă faptul că singura localitate, din zona urbană funcțională Târgu Secuiesc, care a raportat un cost în 2017, cu privire la ajutoarele de urgență acordate ocazional persoanelor fără venituri sau fără adăpost, este Catalina. 40 Figura 40. Cheltuieli pentru asistență socială 2017 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 Târgu Secuiesc Catalina Cernat Lemnia Turia Cost per locuitor 159.3 116.47 143.46 139.93 120.36 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date-urbane/ Cu privire la categoriile de cheltuieli, în Târgul Secuiesc, nu au existat cheltuieli pentru personalul aferent centrelor de zi pentru vârstnici și îngrijirea la domiciliu, deoarece centrul existent din oraș este privat. La polul opus, salariile pentru asistenții personali și indemnizații acordate persoanelor cu handicap este categoria care a înregistrat cel mai mare cost per locuitor (139.04RON). Acest lucru se datorează faptului că în Târgu Secuiesc există un centru dedicat adulților cu dizabilități, iar unul dintre serviciile oferite este unic la nivel de județ. În ceea ce privește cheltuielile de personal pentru cabinetele medicale școlare, Târgu Secuiesc este singura localitate care înregistrează o cheltuială (4.3 RON/locuitor). Tabel 10. Cheltuieli asistență socială per categorii de servicii în anul 2017 la nivel de ZUF Târgu Secuiesc Categorii de servicii Cost per locuitor la nivel de localitate Târgu Secuiesc Catalina Cernat Lemnia Turia Ajutoare de urgență - acordate ocazional pentru persoane fără venituri, fără adăpost etc. 0 1.19 0 0 0 Cheltuieli de personal aferente centrelor de zi pentru vârstnici și îngrijirea la domiciliu 0 16.62 2.48 25.38 11.79 Salarii asistenți personali și indemnizații acordate persoanelor cu handicap 139.04 94.88 123.9 93.07 101.12 Cheltuieli de personal, utilități și alte cheltuieli materiale aferente centrelor pentru copii institutionalizați, persoane fără adapost, centre de violență etc. 7.72 3.79 9.38 20.1 2.95 41 Cheltuieli de personal și cheltuieli cu hrana pentru cantina de ajutor social; cheltuieli de personal pentru creșe; ajutoare pentru încălzire 8.25 0 7.7 1.38 4.49 Cheltuieli de personal pentru cabinetele medicale școlare 4.3 0 0 0 0 Total 159.3 116.47 143.46 139.93 120.36 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date-urbane/ Cheltuielie sociale per locuitor în Târgu Secuiesc sunt de 47 RON. Prin comparație cu alte 3 municipii, alte decât reședințe de județ, din regiunile Centru și Vest, respectiv Gheorgheni, Borsec și Orăștie, se observă că Târgu Secuiesc a înregistrat cea mai mică valoare. Totodată, se constată faptul că restul localităților ce compun zona urbană funcțională au înregistrat valori mari decât cea înregistrată de municipiul Târgu Secuiesc, excepție făcând Poian (40.91RON). Figura 41. Cheltuieli sociale 140 120 100 80 60 40 20 0 Gheorgh Târgu Borsec Orăștie Catalina Cernat Lemnia Poian Turia eni Secuiesc Valoare 79.22 95.91 121.17 46.71 97.66 63.3 63.18 40.91 84.48 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Serviciile sociale necesare 8 Ministerul Muncii și Justiției Sociale a implementat proiectul „Implementarea unui sistem de elaborare de politici publice în domeniul incluziunii sociale la nivelul MMJS�, în cadrul căruia a fost dezvoltată un program informatic geospaţial (PI-GIS) care integrează toate funcțiile necesare în vederea realizării și utilizării hărții privind nevoile de infrastructură sociale şi servicii. Serviciile sociale necesare a fi dezvoltate şi infrastructură socială aferentă lor, prezentate de acest instrument, se adaugă serviciilor 8 Sursă Ministerul Muncii și Protectiei Sociale: https://portalgis.servicii- sociale.gov.ro/arcgis/apps/MapJournal/index.html?appid=452fcc543d224674addca36d6f2ff703 42 sociale existente, cu scopul de a acoperi nevoile sociale ale diferitelor categorii de persoane vulnerabile din comunitate. Tabel 11. Serviciile Sociale necesare în Târgu Secuiesc Tip serviciu social necesar Număr persoane vulnerabile identificate - potențiali beneficiari pentru serviciul social necesar (ESTIMARE) Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă medico- 25 socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în fază terminală Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru 50 persoanele vârstnice Centre rezidenţiale pentru persoanele adulte cu 30 dizabilităţi Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru 10 persoanele fără adăpost Centre de zi pentru persoanele vârstnice 200 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane 200 vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă Centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilități 40 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separaţi 120 sau în risc de separare de părinți Centre de zi pentru familie şi copil 150 Centre de zi pentru persoanele fără adăpost 15 Centre de zi pentru asistență și suport pentru alte 150 persoane aflate în nevoie Servicii de intervenţie în stradă pentru persoane fără 15 adăpost, persoane cu diferite adicții, victime ale violenței în familiei, victime ale dezastrelor naturale etc. Centre de preparare şi distribuire a hranei pentru 80 persoane în risc de sărăcie Sursă: Ministerul Muncii și Protecției Sociale Tabel 12. - Serviciile Sociale necesare în ZUF Târgu Secuiesc Nr de pers vulnerabile identificate - Localitate Tip serviciu social necesar potențiali beneficiari Centre de zi pentru persoanele vârstnice 40 Catalina Servicii de asistenţă comunitară 200 Centre de zi pentru persoanele vârstnice 40 Cernat Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă 50 43 Nr de pers vulnerabile identificate - Localitate Tip serviciu social necesar potențiali beneficiari Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare de părinți 30 Centre de zi pentru familie şi copil 50 Centre de zi pentru asistență și suport pentru alte persoane aflate în nevoie 60 Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare de părinți 20 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane Lemnia vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă 30 Servicii de asistenţă comunitară 100 Poian Centre de zi pentru persoanele vârstnice 20 Centre de zi pentru persoanele vârstnice 40 Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă 50 Sânzieni Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare de părinți 30 Servicii de asistenţă comunitară 200 Centre de zi pentru persoanele vârstnice 40 Turia Servicii de asistenţă comunitară 200 Sursă: Ministerul Muncii și Protecției Sociale Concluzii infrastructura și serviciile de asistență socială Provocări • Nu există suficiente parteneriate public-privat pentru acoperirea unei game variate de servicii sociale pe teritoriului. • Nevoile de infrastructură sociale şi servicii nu sunt acoperite o Servicii sociale necesare în Târgu Secuiesc: Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în fază terminală, Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele vârstnice, Centre rezidenţiale pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele fără adăpost, Centre de zi pentru persoanele vârstnice, Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă, Centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilități, Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare de părinți, Centre de zi pentru familie şi copil, Centre de zi pentru persoanele fără adăpost, Centre de zi pentru asistență și suport pentru alte persoane aflate în nevoie, Servicii de intervenţie în stradă pentru persoane fără adăpost, persoane cu diferite 44 adicții, victime ale violenței în familiei, victime ale dezastrelor naturale etc și Centre de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în risc de sărăcie. o Servicii sociale necesare în ZUF Târgu Secuiesc: Centre de zi pentru persoanele vârstnice, Servicii de asistenţă comunitară, Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă, Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare de părinți, Centre de zi pentru asistență și suport pentru alte persoane aflate în nevoie și Servicii de asistenţă comunitară. Recomandări • Dezvoltarea parteneriatelor public-privat, dezvoltarea serviciilor primare la nivel local, îmbunătățirea forței de muncă, accesarea de fonduri pentru dezvoltarea centrelor necesare și educarea populației cu privire la drepturile și nevoile acestor persoane vulnerabile (programe de prevenție și informare). • Construirea unui centru social – adăpost pentru persoane fără locuință. • Reamenajarea clădirile fostelor centrale termice pentru a fi utilizate pe post de centre sociale. • Dezvoltarea centrelor necesare atât în municipiu, cât și în zona urbană funcțională. 45 INFRASTRUCTURA ȘI SERVICIILE PENTRU SPORT ȘI AGREMENT Organizația Mondială a Sănătății estimează că până în 2050, 75% din populația lumii va locui în orașe, o creștere de 20% față de anul 2015. Cum ne asigurăm, însă, că urbanizarea nu înseamnă doar oportunități profesionale, acces la resurse, confort ridicat, ci și o calitate ridicată a aerului, acces la mișcare și un stil de viață activ la orice vârstă, și indiferent de situația socială sau financiară? Fără o strategie axată pe susținerea unui stil de viață activ, urbanizarea atrage după sine un grad ridicat de sedentarism și creșterea numărului de persoane afectate de boli cronice (în special boli cardiovasculare și diabet zaharat) și obezitate. În contextul actual generat de COVID-19, există riscul ca lipsa accesului la facilități sportive și un stil de viață activ să aibă un impact negativ asupra sistemul imunitar și sănătății fizice. Lipsa activității fizice poate avea, de asemenea, efecte asupra sănătății mintale, agravând stresul sau anxietatea resimțită din cauza izolării sociale. De aceea, Comisia Europeană și Organizația Națiunilor Unite subliniază nevoia ca statele să includă sportul și activitatea fizică în planurile de recuperare după COVID-19. Investițiile în infrastructura sportivă a orașelor și facilitarea accesului la mișcare au impact direct asupra calității vieții locuitorilor, cu beneficii sociale și financiare semnificative: stare de bine, sănătate, dar și reducerea cheltuielilor sistemului de sănătate, productivitate la locul de muncă, precum și crearea de comunități puternice și scăderea comportamentelor anti-sociale. La acestea se adaugă beneficii cu privire la reducerea poluării, odată cu reducerea emisiilor datorate traficului motorizat. În același timp, orașele trebuie să utilizeze cât mai bine spațiul limitat de care dispun și să adopte o abordare mai puțin concentrată pe mașini. Ciclismul, alături de mersul pe jos și de transportul public, reprezintă o utilizare mult mai eficientă a spațiului stradal și are un rol vital în planificarea sistemului de transport urban. „Participarea oamenilor la activități fizice este influențată de mediul construit și natural în care trăiesc, de mediul social și de factori personali precum sexul, vârsta, capacitatea și motivația� (OMS) Integrarea activității fizice în viața de zi cu zi, prin încurajarea și facilitarea mersului pe jos, alergatului și folosirii bicicletei ca mijloc de transport este esențială pentru creșterea nivelului de activitate fizică și scăderii incidenței bolilor corelate cu sedentarismul. În acest sens, proiectarea spațiului urban are potențialul de a contribui substanțial la nivelul de activitate fizică a cetățenilor. Conform unui studiu internațional realizat în 2016 în 14 orașe9, următoarele patru medii construite au fost asociate pozitiv cu niveluri mai ridicate de activitate fizică: 1. mai multe parcuri publice la distanță mică (0,5 km) de reședință, deschise tuturor 2. o densitate mai mare a stațiilor de transport public 3. o mai mare densitate rezidențială netă 4. o mai mare densitate a intersecțiilor stradale accesibile pietonilor. Astfel, pentru ca mediile construite să sprijine activitatea fizică, este necesară oferirea de parcuri publice deschise și sigure. De asemenea, este importantă creșterea densității rezidențiale și a stațiilor de transport public, precum și a intersecțiilor destinate pietonilor. De asemenea, în contextul pandemic actual, recomandarea ONU este ca guvernele să colaboreze cu servicii de sănătate și îngrijire, școli și organizații ale societății civile care reprezintă diferite grupuri sociale pentru a sprijini activitatea fizică la domiciliu10. 9 Physical activity in relation to urban environments in 14 cities worldwide: a cross-sectional study, Prof James F Sallis e.a., 2016 10 https://www.un.org/development/desa/dpad/publication/un-desa-policy-brief-73-the-impact-of-covid-19- on-sport-physical-activity-and-well-being-and-its-effects-on-social-development/ 46 Deși nivelul minim de activitate sportivă recomandat de OMS este de 150 de minute pe săptămână, ultimul studiu realizat la nivel european (Eurobarometrul dedicat sportului și activității fizice, 2018) arată că proporția europenilor care nu se implică deloc în exerciții fizice sau sport a crescut constant, de la 39% in 2009, 42% in 2013 și 46% in 2017. La nivelul României, creșterea nivelului de sedentarism față de anul 2013 este de 12%. 63% dintre români nu se implică deloc în activități sportive sau exerciții fizice. Eurobarometrul publicat în martie 2018 indică faptul că în 11 țări, printre care și România, mai mult de jumătate dintre respondenți nu se implică deloc în exerciții fizice și nici nu practică vreun sport: Bulgaria, Grecia și Portugalia (68%) sunt cele mai inactive, urmate de România (63%). Proporția cea mai mică a celor care nu fac exerciții fizice/sport este în Finlanda (13%), Suedia (15%) și Danemarca (20%). Motivele cel mai des invocate pentru care românii nu fac mișcare sunt lipsa timpului (50%), lipsa motivației și interesului (18%), urmate de lipsa infrastructurii de sport potrivite sau accesibile în zona în care locuiesc (13%). În România, doar 43% dintre respondenți consideră că au multe oportunități de a face mișcare în zona în care locuiesc. Percepțiile privind oportunitățile de a fi activ fizic variază semnificativ la nivel european, de la Olanda și Danemarca, unde peste 90% din respondenți consideră că zona lor le oferă multe oportunități de a face mișcare, la Bulgaria (51%), respectiv România (43%). Dintre cei care fac sport, exerciții sau alte activități fizice mai ușoare, cei mai mulți au răspuns că fac acest lucru acasă (60%), 17% în parc sau în aer liber, respectiv 16% într-o sală de fitness, club sau centru sportiv. 52% dintre românii chestionați consideră că autoritățile locale nu se implică suficient pentru a facilita accesul la activitățile sportive. Românii consideră că autoritățile locale ar trebui să se implice mai mult pentru a facilita accesul cetățenilor la activități sportive (18% sunt total de acord cu această afirmație, și 34% tind să fie de acord). Cele mai pozitive percepții cu privire la implicarea autorităților locale în facilitarea accesului la activitățile sportive se regăsesc în rândul populației din Germania (unde 71% nu sunt de acord), Olanda (69%), Finlanda (68%) și Danemarca (64%). Ce înseamnă un oraș activ? Orașele pot oferi numeroase oportunități de a fi activ fizic, iar unele și -au transformat mediul construit într-un spațiu care încurajează un nivel ridicat de activitate a cetățenilor . Orașele active sunt cele în care găsești motive și oportunități pentru a face mișcare la tot pasul, fapt ce necesită implicare atât la nivelul societății civile, mediului privat, cât și al autorităților publice. Orașele active sunt orașe în care cetățenii se pot plimba pe jos și cu bicicleta în siguranță, cu transport public eficient. Un nivel ridicat de siguranță necesită intervenții precum reducerea limitei de viteză pentru mașini, asigurarea unui sistem coerent de piste de biciclete, bine delimitate, precum și asigurarea iluminatului public de calitate în toate zonele orașului. Intervențiile la nivel local pot influența nivelul de activitate fizică a cetățenilor de toate vârstele și din toate mediile sociale. Asigurarea de oportunități egale pentru persoanele cu dizabilități, persoane din comunități marginalizate, indiferent de gen, etnie, vârstă, stare fizică, tip de activități preferate este un principiu esențial pentru susținerea dezvoltării activității fizice și sportului de masă. Certificarea de „oraș activ global�11, oferită în urma unei evaluări organizate de către Asociația Internațională pentru Sport și Condiție Fizică (TAFISA) recunoaște asigurarea unui nivel ridicat de practicare a activităților fizice și sportului de masă, iar odată obținută, cresc și șansele de a beneficia 11 http://activewellbeing.org/certification/ 47 de finanțarea altor proiecte care vizează susținerea unui stil de viață activ, precum și găzduirea unor evenimente sportive de amploare și a dezvoltării sportului de performanță. Casetă 1. Bune practici: Intervenții cheie (Strategia Liverpool pentru Activitate Fizică și Sport) Bune practici: Strategia Liverpool pentru Activitate Fizică și Sport Transport: Strategia încurajează mobilitatea alternativă ca pe una dintre cele mai durabile schimbări de comportament, fiind susținută de campania de comunicare Liverpool Cycling Revolution 2014-2026. Timp liber: Strategia Liverpool pentru Activitate fizică și sport încurajează și promovează o mai mare utilizare a spațiilor publice (parcuri, stradă, infrastructuri sportive) pentru sport și activități fizice, identificând zonele care necesită lucrări de reabilitare. Programul inițial Liverpool Active City a creat centre sportive și de agrement în toate cartierele orașului, care continuă să ofere servicii de calitate pentru a atrage populația locală. Educație: Strategia pentru Activitate fizică și sport evaluează și impactul social al sportului asupra elevilor și studenților, implicând o varietate de organizații în organizarea de activități sportive extracurriculare, cu accest pe cartierele defavorizate, unde tinerii dezvoltă mai frecvent comportamente antisociale. De asemenea, a fost creat un parteneriat (Liverpool School Sports Partnership) între școlile din Liverpool, pentru a pune în comun și a redistribui resursele și infrastructurile sportive, maximizând utilizarea lor. Locul de muncă: Strategia monitorizează angajamentul și acțiunile firmelor locale de a oferi personalului mai multe oportunități de a fi activ fizic. Pentru a sprijini angajatorii în promovarea beneficiilor activității fizice pentru angajați, în 2018 a fost lansat un set de instrumente pentru a asigura „locuri de muncă active� , cu intervenții rapide, ușor de implementat și cu costuri reduse pentru firme. Acesta reunește cele mai bune practici și include și beneficiile dezvoltării unei forțe de muncă active, demonstrând și că activitatea fizică este o investiție, nu un cost (reducerea stresului, îmbunătățirea stării fizice și psihice, creșterea sentimentului de apartenență față de angajator, productivitate mai ridicată, costuri mai scăzute datorate îmbolnăvirilor, scăderea accidentelor de muncă, mai puțin absenteism ș.a.). Tabel 7. Domenii de intervenție pentru creșterea nivelului de activitate fizică al cetățenilor Timp liber Oportunități de mișcare în aer liber (parcuri, spații deschise) și în centre sportive comunitare Transport Oportunități pentru mijloace alternative active de transport (pe jos, bicicletă, trotinetă etc.) Loc de muncă Oportunități de a face mișcare la locul de muncă Educație Oportunități de a face mișcare în cadrul școlii Oportunități de a implica tinerii cu un risc crescut al dezvoltării de comportamente anti-sociale în activități sportive Sursă: Strategia Liverpool Active City, 2014-2021 48 Casetă 2. Bune practici: inițiative în cadrul Săptămânii Europene a Mobilității în Craiova Bune practici: inițiative în cadrul Săptămânii Europene a Mobilității în Craiova Tema EUROPEAN MOBILITY WEEK 2020 pune accentul pe importanța accesibilității la transportul cu emisii zero și promovează un cadru care implică toată lumea. Acesta încurajează oamenii și autoritățile locale din întreaga Europă să ia măsuri pentru a atinge obiectivul pe termen lung al unui continent neutru în materie de carbon. Cu ocazia Săptămânii Europene a Mobilității au fost organizate de către organizat de STEP U.P. Craiova, Barcicleta.ro şi Go Romania două acțiuni care au ca scop informarea, educarea și conștientizarea locuitorilor orașului cu privire la importanța unui rol activ în creșterea calității vieții: un tur ghidat cu bicicleta pe un traseu care pune în valoare patrimoniul arhitectural și urbanistic local și un eveniment de dialog, privind Mobilitatea Urbană, interacțiune ce susține principiile urbanismului participativ, în care nevoile și opiniile locuitorilor sunt esențiale în procesul de planificare urbană. Prin intermediul evenimentelor organizate de Step U.P., Craiova participă oficial în cadrul European Mobility Week: https://mobilityweek.eu/theme-2020/. Infrastructura sportivă Necesarul de investiții în infrastructura sportivă estimat pentru județul Covasna (în EUR) este de 16.000.000, estimare realizată de Banca Mondială în anul 2016, pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, MLPDA și consiliile județene. Criteriile avute în vedere au fost ponderea populației tinere (5-29 ani), numărul de săli de sport la 1000 de locuitori, numărul de terenuri de sport la 1000 de locuitori, indicele dezvoltării umane locale și indicele sustenabilității financiare. Comunele Poian, Sânzieni și Catalina au un nivel mai ridicat al nevoilor de infrastructură sportivă, în timp ce celelalte localități ale zonei urbane funcționale au un nivel mediu-inferior. La nivelul municipiului Târgu Secuiesc, prioritatea este minimă, infrastructura sportivă de bază fiind prezentă, în continuă dezvoltare. 49 Figura 42. Prioritizarea investițiilor în infrastructura sportivă, pe localități Sursă: Ghid de investiții pentru proiecte locale - Drumuri comunale și infrastructură socială Figura 43. Prioritizarea investițiilor în infrastructura sportivă în județul Covasna Sursa: Ghid de investiții pentru proiecte locale - Drumuri comunale și infrastructură socială 50 Figura 44. Săli și terenuri de sport și ponderea populației tinere în județul Covasna (2016) Sursa: Ghid de investiții pentru proiecte locale - Drumuri comunale și infrastructură socială Autorităţile locale din Târgu Secuiesc au făcut demersuri constante pentru dezvoltarea infrastructurii sportive, prin construirea unei săli polivalente, și unui pationoar artificial. Pentru diversificarea și îmbunătățirea situației infrastructurii sportive Primăria municipiului a planificat construirea unui bazin de înot multifuncțional, fiind depusă o cerere către Compania Națională de Investiții. Sala Polivalentă “Kicsid Gábor� din Târgu Secuiesc a fost construită în anul 2007 și este una dintre cele mai moderne săli polivalente din ţară, găzduind numeroasele competiţii naţionale şi internaţionale. De asemenea, aici se află şi o sală de fitness cu dotări foarte bine dezvoltate. Anual aici se organizează Gala Sportivilor în cadrul zilelor sportive KSE. 51 Figura 45. Sala Polivalentă “Kicsid Gábor� din Târgu Secuiesc Sursa: Primăria Târgu Secuiesc Orașul dispune, de asemenea, de cel mai modern patinoar artificial din România, cu posibilitatea funcționării pe tot parcursul anului. Se poate produce aer rece și vara, iar în tribune se poate regla temperatura aerului. Perdeaua de gheață care se formează îngrădește pătrunderea aerului cald pe suprafețele gheții. Proiectul noului patinoar pe baza normelor Asociației Române de Hochei pe Gheață a fost finalizat în 2017 și corespunde tuturor condițiilor necesare pentru derularea meciurilor naționale. Construcția este de 5220 metri pătrați, pe trei nivele, cuprinde vestiare moderne, cabinet medical, cantină, bar și depozite, precum și o sală de conferințe. Tribuna este de 550 locuri, iar suprafața terenului de joc este de 1800 metri pătrați. Dezvoltarea sporturilor pe gheață a câștigat un nou sens împreună cu predarea patinoarului pe gheață, s-a demarat și instruirea patinajului artistic, cu antrenarea a patru școli generale a început programul de instruire a patinajului cu denumirea de Școală de patinaj, în același timp cu acesta, și-a luat startul și școala de hochei pe gheață. Echipa de hochei pe gheață din municipiul Târgu Secuiesc se poate mândri cu numeroase rezultate: de la echipele U10 până la U18 au terminat pe locul trei la campionatul național, iar cu echipa comună alcătuită cu Corona Brașov au obținut locul doi din țară. În anii 2005–2006 a fost înființată echipa pentru adulți în cadrul Asociației Clubul Sportiv Hochei Bikak, care a participat la Campionatul de Hochei pe gheață pentru amatori din cadrul THL Romania. Clubul sportiv are peste 75 de sportivi de performanță. 52 Figura 46. Patinoarul artificial „Deme Laszlo� din Târgu Secuiesc Sursa: https://www.ziaruldesport.ro/ Sportul de performanță are o tradiție importantă în municipiul Târgu Secuiesc. În general sportul de performanță în municipiu este derulat prin Asociația Clubul Sportiv KSE și Asociația Clubul Sportiv Hochei Bikak din Târgu Secuiesc. Asociația Clubul Sportiv KSE este fondată în 1912, contribuind puternic la dezvoltarea sportului în plan local. La înființare Asociația a avut două secții: de atletism și de fotbal. În anul 1929, printr -o donație, Asociația a devenit posesorul terenului unde a fost înființată baza sportivă, care include și terenul de fotbal de azi. În prezent, Asociația Clubul Sportiv KSE Târgu Secuiesc are 14 secții: Fotbal, Tenis, Ski şi 53 Snowboard, Bicicletă, Karate, Radio amatori, Baschet, Hochei, Popice/bowling, Speoalpin, Futsal, Culturism, Şah, Judo. Fondarea Asociației Clubul Sportiv Hochei Bikak din Târgu Secui esc, în 2004, marchează începutul perioadei a treia a hocheiului pe gheață. În luna februarie a aceluiași an, Máthé Zsolt, conducătorul secției de hochei pe gheață a intrat în contact cu Mátyás Attila care trăiește în Statele Unite ale Americii și care a protejat sprijinirea hocheiului și construirea unui patinoar. Mátyás Attila, pe lângă echipamentul de hochei de mare valoare, a donat orașului său natal un sistem de garduri, suport din plexiglas pentru ocrotirea publicului, conducte, aparat de finisare a gheții și instalație de gheață. Așa s-a construit patinoarul în aer liber, care anual, pe parcursul a șase luni, a deservit antrenamentele de hochei pe gheață și patinajul după care în 2017 a fost terminat proiectul noului patinoar pe baza normelor Asociației Române de Hochei pe Gheață și corespunde tuturor condițiilor, care sunt necesare la derularea meciurilor internaționale. Infrastructura sportivă este bine dezvoltată, însă municipiul nu are capacitate hotelieră pentru a primi echipe de sport, ceea ce reprezintă un mare dezavantaj din punct de vedere al promovării sportului de performanță. Astfel, a fost identificată nevoia construirii unui complex hotelier care să corespundă tuturor aşteptărilor acțiunilor organizate de federațiile sportive naționale și internaționale (cazare, cantină, sală de fiteness, sală de conferință, saună etc). Sportul de masă are, de asemenea, o tradiție însemnată în municipiu: • În cadrul Stadionului „Sinkovits� se poate practica la nivel de amator fotbalul, baschet, atletismul, fitness. • În sala polivalentă „Kicsid Gabor� se practică: tenis de masă, fitness, body building, handbal, baschet, futsal, fotbal, șah, fotbal cu nasturi. • În Patinoarul artificial „Deme Laszlo� se poate practica patinajul artistic, hocheiul pe gheață și patinaj pentru populație. • De asemenea, în municipiul Târgu Secuiesc există mai multe posibilități de practicare a sporturilor în săli de fitness private și alte facilități private. Astfel, infrastructura sportivă a municipiului Târgu Secuiesc este bine dezvoltată, dispunând de o varietate de baze sportive publice și private, prezentate mai jos: Tabel 8. Facilități sportive în municipiul Târgu Secuiesc Facilități sportive Sporturi practicabile Facilități sportive publice Stadionul „Dr. Sinkovits�, capacitate 3.000 locuri Fotbal Str. Cernatului Atletism Sală de fitness Sală de sport Saună Sala Polivalentă „Kicsid Gabor� Tenis de masă Str. Stadion Sală de fitness, body building Handbal 54 Facilități sportive Sporturi practicabile Baschet Futsal Şcoală de fotbal Şcoală de tenis de masă Şcoală de atletism Şah Fotbal cu nasturi Patinoarul municipal „Deme Laszlo� Hochei pe gheață Str. Stadion Patinaj artistic Patinaj pentru public Școala de patinaj Facilități sportive private Teren de tenis I Tenis Str. Béke, parcul Molnár Józsiás Teren de tenis II Tenis Str. Abatorului nr. 11. A (Hotel Atrium) Atrium Bowling Klub Bowling, biliar Str. Abatorului nr. 11. A (Hotel Atrium) Sală de popice Popice Str. Varga Katalin nr. 1. Clubul Sportiv Nagy Mózes, amplasat pe Str. Kanta nr. 23. și Str. Fotbal, baschet, Varga Katalin nr. 1. handbal, tenis de masă, judo Life Fitness Gym, Strada Abatorului nr.2 Fitness Sală de antrenament Mass Effect, Str. Molnár Józsiás nr. 53. Body building Sala de sport al Liceului Tehnologic Apor Péter și Sala de sport al Zumba Liceului Gábor �ron Pro Pectus situat în Str. Ady Endre nr. 3 Pilates Gimnastică Sala de sport al Liceului Gábor �ron Fotbal, handbal, baschet 55 Facilități sportive Sporturi practicabile Functional Fitness Fitness Speoalpin Târgu Secuiesc Trekking, alpinism Scitec Arena Târgu Secuiesc, Strada Fabricii, Targu Secuiesc Bodo sport 525400, Romania Old Mickey's Barbell Club, Strada Matkó István 18 Cross Fit Organizații și evenimente sportive Principalul eveniment sportiv al municipiului Târgu Secuiesc este organizarea zilelor sportive de către Asociația Clubul Sportiv KSE, de regulă în luna august la care participă atât sportivi din țară cât și din afara țării în număr de 300-400 sportivi, 15 secții. În fiecare an în luna februarie pe patinoarul artificial Deme Laszlo este organizat de către Asociația Clubul Sportiv Hochei Bikak competiție de hochei pe gheață Cupa Fashion la care participă peste 600 de sportivi din toată țara și din afara țării. Un rol important în promovarea stilului de viață activ și principiilor ecologice la nivel local îl are Asociația Zöld Nap („Soare Verde�), o organizație non-guvernamentală profesională și științifică, care a fost înființată în vara anului 2009. Activitățile includ protejarea valorilor naturale, organizare de ture cu bicicleta, tabere, drumeții, dar și participarea în diverse programe de voluntariat, programe pentru elevi și studenți ș.a. Din 2015, Asociația Zöld Nap în parteneriat cu Biroul de Sport al Municipiului Târgu Secuiesc, organizează evenimentul „O după-amiază activă�, ediția a 35-a având loc pe data de 12 Octombrie 2020. De asemenea, în zonă se organizează anual numeroase evenimente sportive majore, care includ: 56 Figura 47. Evenimente sportive pe o rază de 50 km față de Târgu Secuiesc Sursa: https://sportsplanner.com/ 57 Figura 48. Principalele evenimente sportive de pe o rază de 50 km față de Târgu Secuiesc Sursa: https://sportsplanner.com/ Factori care influențează nivelul de activitate fizică în Târgu Secuiesc În Târgu Secuiesc, 58% dintre respondenții Barometrului Urban realizat în 2020 sunt foarte mulțumiți (12%) sau mai degrabă mulțumiți (46%) de facilitățile sportive din oraș. Siguranța în spațiile publice este un factor important în creșterea nivelului de activitate fizică al cetățenilor, incluzând rata infracționalității, dar și iluminatul public sau aspecte legate de trafic. Un mediu neprietenos, perceput ca fiind nesigur, va încuraja oamenii să rămână inactivi și să stea în casă, iar traficul este principalul motiv pentru care părinții se tem să își lase copiii să se joace în aer liber. 58 Copacii și spațiile verzi întăresc percepția spațiilor ca fiind sigure și conduc la o activitate fizică mai accentuată. În același timp, cu cât sunt mai puțini oameni în spațiile publice, cu atât zona este percepută ca fiind ostilă, descurajând mersul pe jos12. Astfel, investițiile în calitatea spațiilor publice pot genera o mai mare utilizare a acestora și îmbunătățirea percepției cu privire la siguranță. Conform Barometrului Urban din 2020, 74% dintre locuitorii din Târgu Secuiesc sunt mulțumiți de siguranța în spațiile publice din oraș, un procent ridicat, egal cu al celor din municipiul Iași. „Cartierul� este un termen care primește definiții diferite în funcție de tipul de oraș și de respo ndent, reprezentând „zona de proximitate�. Siguranța percepută a cartierului este, la nivel național, mai ridicată decât cea a orașului (77%). 85% se simt în siguranță în cartierul lor, oferind astfel premisele pentru dezvoltarea de infrastructură sportivă cât mai aproape de locuință (parcuri active cu aparatură, spații verzi, piste de alergat etc.) Casetă 3. Bune practici: garaje securizate pentru parcarea bicicletelor, Cluj -Napoca Bune practici: garaje securizate pentru parcarea bicicletelor, Cluj-Napoca Strategia municipalității din Cluj-Napoca privind mobilitatea urbană durabilă presupune dezvoltarea rețelei de piste de biciclete și încurajarea utilizării mijloacelor de transport alternative la mașină. În acest sens, Primăria a investit în amenajarea unor spații securizate în care cetățenii sa își poată lăsa în siguranță bicicletele. În 2019, în urma demolării garajelor din cartierul Între Lacuri, au fost amenajate locuri de parcare pentru mașini, dar și două garaje a câte 50 locuri pentru parcarea bicicletelor. Fiecare dintre cele două spații are o capacitate de 50 locuri definite de rasteluri etajate, fiind amenajate pe o suprafață de 76 mp/garaj. Pentru securitate au fost instalate câte 3 camere de supraveghere video, sistem complet de tip senzor cu transmitere avertizări tip SMS și iluminat tip LED cu senzor crepuscular. Sistemul de alimentare cu energie electrică are la bază panouri solare fotovoltaice. Valoarea investiției a fost de 233.527 lei fără TVA. Un punct forte în procesul de încurajare a activității fizice în Târgu Secuiesc este reprezentat de faptul că 78% dintre locuitori sunt foarte mulțumiți sau mai degrabă mulțumiți de spațiile verzi , precum parcurile și grădinile din oraș, un procent egal cu Timișoara (78%), și apropiat de Oradea (80%), Alba Iulia (77%). Investițiile în infrastructura sportivă și încurajarea mersului pe jos și folosirii mijloacelor de transport alternative pot avea un impact pozitiv asupra calității aerului. La rândul său, o calitate mai bună a aerului poate încuraja creșterea activității fizice în aer liber, creându-se astfel un cerc virtuos. 77% dintre respondenții din Târgu Secuiesc sunt mulțumiți de calitatea aerului din oraș, față de media de 60% la nivel național. Un oraș curat este indispensabil pentru practicarea exercițiilor fizice. La nivel național, ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de 57%. Barometrul Urban indică un nivel de mulțumire al locuitorilor de 67% (16% - foarte mulțumiți, 51%- mai degrabă mulțumiți), comparabil cu al locuitorilor din Iași, Târgu Jiu, Moldova Nouă, Oradea, Vatra Dornei. Puțin peste jumătate din populația urbană (57%) se declară mulțumită de nivelul zgomotului din localitatea urbană în care trăiește. Ca și în cazul calității aerului, în orașele mici se înregistrează un plus de satisfacție, prin comparație cu orașele mari: 49% media în localitățile peste 100.000 de locuitori, respectiv 68% media în localitățile sub 20.000 de locuitori. Târgu Secuiesc se situează la nivelul mediei în localitățile sub 20,000 de locuitori (68%). 12 Strategia Liverpool – Oraș activ, 2014-2021 59 Mulțumirea față de facilitățile sportive din oraș Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile sportive precum terenurile sportive și sălile de sport acoperite din…[orașul dvs.]? Sursa: Politica Urbana a Romaniei, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 60 Mulțumirea față de siguranța în spațiile publice din oraș În ce măsură sunteți mulțumit de siguranța în spațiile publice din orașul dvs? foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă NAPOCA C L U J nemulțumit/ă foarte 34% NR 52% 3% 9% 2% ORADEA 46% 40% 0% 11% 3% BUHUSI 15% 63% 14% 8% 1% SUCEAVA 44% 34% 19% 1% 3% SINAIA 42% 34% 18% 2% 2% ALBA IULIA 25% 51% 20% 1% 4% CONSTANTA 19% 57% 21% 1% 3% DROBETA TURNU SEVERIN 28% 48% 23% 0% 2% MOLDOVA NOUA 14% 62% 23% 3% ALEXANDRIA 34% 41% 17% 6% 2% EFORIE 18% 57% 25% 1% IASI 31% 43% 17% 9% 0% TARGU SECUIESC 21% 53% 15% 8% 3% BICAZ 17% 57% 24% 2% ISACCEA 20% 52% 24% 4% BAILESTI 16% 57% 26% 0% 2% TIMISOARA 29% 43% 21% 7% 1% CAREI 9% 62% 27% 0% 2% VATRA DORNEI 20% 50% 17% 11% 2% BUZAU 17% 53% 19% 10% 2% TASNAD 14% 55% 31% 1% BRASOV 18% 49% 16% 12% 5% MORENI 20% 47% 29% 0% 4% SLATINA 28% 38% 29% 5% TG JIU 22% 43% 28% 7%0% RESITA 16% 48% 28% 5%3% SIGHISOARA 24% 40% 28% 9% 0% BOLINTIN VALE 11% 52% 24% 12% 1% SULINA 18% 45% 34% 1% 3% PLOIESTI 12% 51% 22% 14% 1% ABRUD 22% 36% 30% 11% 0% STEFANESTI 11% 47% 32% 10% BUCURESTI 20% 37% 25% 16% 2% CARACAL 12% 43% 29% 16% 0% PIATRA NEAMT 12% 42% 33% 9% 4% SIMERIA 18% 36% 36% 4% 6% BAILE HERCULANE 14% 38% 42% 6% CARANSEBES 9% 44% 35% 13% CRAIOVA 11% 41% 34% 10% 4% MIHAILESTI 13% 38% 41% 8% BEIUS 11% 25% 33% 23% 8% Sursa: Politica Urbana a Romaniei, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 61 Mulțumirea față de siguranța în cartiere În ce măsură sunteți de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în cartierul meu�? total de acord oarecum de acord oarecum dezacord în total dezacord NR SINAIA 53% 44% 0% 0% 2% SUCEAVA 70% 22% 6% 2% DROBETA TURNU SEVERIN 49% 44% 0% 7% 1% BUHUSI 33% 57% 7% 3% ORADEA 57% 33% 9% 2% ISACCEA 33% 56% 11% 0% BICAZ 26% 63% 11% MORENI 17% 72% 0% 10% 1% TASNAD 31% 58% 11% 1% SULINA 48% 40% 12% SIGHISOARA 36% 52% 1% 10% 1% CLUJ NAPOCA 35% 53% 10% 2% CAREI 30% 57% 12% 1% ALEXANDRIA 62% 24% 9% 5% TARGU SECUIESC 39% 46% 0% 13% 2% ALBA IULIA 43% 42% 12% 3% TIMISOARA 49% 33% 13% 0% 4% IASI 34% 45% 18% 1% 2% EFORIE 14% 66% 21% RESITA 30% 48% 17% 5%1% SLATINA 41% 36% 22% 1% CONSTANTA 21% 56% 23% 0% MOLDOVA NOUA 16% 61% 21% 3% BRASOV 27% 50% 19% 5%1% BAILE HERCULANE 37% 39% 22% 3% BUZAU 26% 50% 18% 7% PIATRA NEAMT 27% 48% 14% 8% 3% BAILESTI 25% 50% 22% 4% BOLINTIN VALE 14% 61% 17% 6% 2% TG JIU 23% 52% 19% 6%0% PLOIESTI 13% 59% 21% 6%1% CRAIOVA 17% 55% 24% 0% 4% BUCURESTI 28% 42% 17% 12% 1% ABRUD 43% 26% 14% 15% 2% BEIUS 30% 32% 15% 15% 8% SIMERIA 17% 44% 27% 5% 8% STEFANESTI 8% 48% 29% 8% 8% VATRA DORNEI 14% 41% 28% 17% 1% CARANSEBES 18% 36% 37% 9% 0% MIHAILESTI 18% 34% 36% 12% CARACAL 5% 45% 38% 13% 0% Sursa: Politica Urbana a Romaniei, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 62 Multumirea fata de spatiile verzi Sursa: Politica Urbana a Romaniei, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 63 Mulțumirea față de calitatea aerului Sursa: Politica Urbana a Romaniei, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 64 Mulțumirea față de curățenia din oraș Cât de mulțumit sunteți de curățenia din orașul dvs.? Sursa: Politica Urbana a Romaniei, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 65 INFRASTRUCTURA ȘI SERVICIILE CULTURALE Conform Centrului Național pentru Informare Turistică13, orașul Târgu Secuiesc este orașul cel mai estic al Bazinului Carpatic cu majoritate maghiară, este centrul Scaunului Kézdi. Este un oraș fermecător în valea Râului Negru. Este un oraș maghiar, care păstrează secuimea lui, dintre cei 20.000 de locuitori, 91 % sunt maghiari. Pe terenul orașului s-a aflat o tabără militară română, care a supravegheat trecătoarea Oituz. Prefixul Kézdi se referă la domiciliul secuilor în secolul al XI-lea, la Saschiz, cum se numește astăzi. Regele Sighismund a declarat localitatea ca loc de târguri, atunci încă cu numele Târgul Turiei. În evul mediu a avut o industrie importantă de bresle. În timpul revoluției din 1848-1849 a fost centrul apărării din Trei Scaune, Gábor �ron a turnat în locul aceasta tunurile vestite. Târgu Secuiesc este numit orașul breslelor, cizmarilor și al curțiilor, după Orbán Balázs este Parisul ținutului Trei Scaune. Conform Strategiei integrate de Dezvoltare Urbană 2014-2020 viața culturală a orașului Târgu Secuiesc este multilaterală, caracterizată de diversitate: evenimentele și activitățile culturale sunt prezente nu numai „în incinta instituțiilor�, ci și în afara lor. La nivelul județul Covasna funționează 29 instituţii publice de cultură dintre care patru funcționează în Orașul Târgu Secuiesc. Între acestea trei instituţii de interes național, aflate în subordinea Ministerului Culturii: Muzeul Breslelor "Incze László�, Biblioteca Municipală �Wesselényi Miklós�, Biblioteca Orăşenească „Báró Wesselényi Miklós și o intituție publică de cultură în subordinea Consiliului Local: Casa de cultură Vigadó. Biblioteci publice Începând cu anul 1998 până în prezent, biblioteca din Orașul Târgu Secuiesc funcționează și poartă numele de Biblioteca Orășenească Báró Wesselényi Miklós. La nivelul județului Covasna existau, în 2019, 33 de biblioteci publice, mai puțin cu 6 față de 2011, în timp ce la nivelul ZUF numărul bibliotecilor publice s-a redus la 6 de la 7, cât era în 2010. Figura 1 Evoluția numărului de biblioteci publice 60 50 40 30 20 10 0 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Judet Covasna 39 40 40 40 39 38 37 38 38 33 ZUF Tg. Secuiesc 7 7 7 7 6 6 6 6 6 6 Orașul Tg. Secuiesc 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date. Volume existente în bibliotecile publice În anul 2019 în bibliotecile publice din Orașul Târgu Secuiesc existau 207.958 de volume reprezentând cărți, broșuri, colecții de ziare și reviste cu minim 5 pagini și materiale audiovizuale (casete cu benzi magnetice, discuri, diafilme și alte materiale de bibliotecă: hărți, grafice, reproduceri artistice, etc.) 13 http://www.cnipttargusecuiesc.ro/targu-secuiesc/despre-targu-secuiesc/ 66 înscrise în registrul de inventar al bibliotecii. Numărul volumelor a crescut cu 7,39 % în 2019 față de 2011. La nivelul ZUF-ului, în 2019 existau 337.227 de volume, cu 4,55 % mai multe decât în anul 2011. Figura 2 Evoluția numărului de volume existente în bibliotecile publice 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Orașul Târgul Secuiesc 192583 194978 188154 195576 195248 197062 200685 201860 207958 ZUF Târgul Secuiesc 321852 324247 317423 324845 324517 326331 329954 331129 337227 Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date. Volume eliberate de către bibliotecile publice în perioada 2011-2019 În anul 2019 biblioteca publică din Orașul Târgu Secuiesc a eliberat 52.139 de volume, cu 14,39% mai puține volume decât în anul 2011. La nivelul ZUF-ului numărul volumelor eliberate în anul 2019 (68.912) a scăzut față numărul volumelor eliberate în anul 2011 (76.417), cu 10,89 %. Figura 3 Evoluția numărului de volume eliberate în perioada 2011-2019 100000 90000 80000 70000 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Orașul Târgul Secuiesc 59644 74040 71650 74054 63785 63005 55056 50368 52139 ZUF Târgul Secuiesc 76417 90813 88423 90827 80558 79778 71829 67141 68912 Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date. Cititori activi in biblioteci in perioada 2011-2019 La nivelul Orașului Târgu Secuiesc, numărul cititorilor activi din bibliotecă nu a fluctuat foarte mult în perioada 2011-2019, cel mai mic număr de 4.162 înregistrându-se în 2019, iar cel mai mare de 5.623 în 2013. În spațiul rural al ZUF Târgu Secuiesc observăm însă o scădere de 31,03 % a numărului de cititori activi în perioada 2011-2019. La nivelul județului Covasna, în anul 2019, numărul cititorilor activi din biblioteci a scăzut cu 42,17% , în 2019 fiind de 28.469 de cititori activi. 67 Figura 4 Evoluția numărului de cititori activi din bibliotecile publice 60000 50000 40000 30000 20000 10000 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Județul Covasna 40475 40292 40551 40853 39292 35664 33018 30478 28469 ZUF Tg. Secuiesc 7557 8171 7700 7402 6811 6794 6694 6532 5767 Orașul Tg. Secuiesc 5088 5588 5623 5565 4982 5032 5024 4856 4162 Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date. Personalul angajat din bibliotecile publice La nivelul județului Covasna numărul angajaților bibliotecii a crescut în 2019 față de 2011 cu 30,5 %, iar la nivelul Orașului Târgului Secuiesc numărul a crescut cu 58,33 %. Numărul angajaților la nivelul ZUF Târgu Secuiesc a crescut cu 47,37 %. În anul 2019 numărul angajaților în biblioteci de la nivelul Orașului Târgu Secuiesc reprezintă este de 12 angajați și repezintă 11,11 % din numărul total al angajațiilor în biblioteci de la nivelul județului Covasna. Figura 5 Personalul angajat in bibliotecile publice 140 120 100 80 60 40 20 0 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 Orașul Tg. Secuiesc 5 5 5 5 5 13 13 12 12 ZUF Tg. Secuiesc 10 10 10 10 10 20 20 19 19 Judet Covasna 75 73 72 71 74 117 118 109 108 Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date. 68 Număr de spectatori la reprezentațiile artistice În anul 2019 la reprezentațiile artistice din Orașul Târgu Secuiesc au participat 5.165 de spectatori, cu 24% mai puțin față de anul 2018. Figura 6 Evoluția numărului de spectatori la reprezentațiile artistice, Tg. Secuiesc 7000 6405 6000 5165 5000 4000 3000 2000 1000 0 2018 2019 Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date. Personal angajat în instituțiile de spectacole În anul 2019 în instituțiile de spectacole erau angajate 8 persoane. Vizitatori în muzee și colecții publice La nivelul Orașului Târgu Secuiescc numărul vizitatorilor în muzee a crescut cu 10,7% în anul 2012 față de anul 2005, în anul 2012 având 11.922 de vizitatori. Numărul de vizitatori ai muzeelor din Județul Covasna a scăzut cu 28,29% din anul 2012 față de anul 2005. Figura 7 Număr de vizitatori în muzee și colecții publice 80000 73055 66284 70000 58925 58868 59339 56050 60000 51665 47273 50000 41609 38208 40000 34197 34043 33792 30976 26272 26209 24211 30000 20000 10648 10181 12727 11328 12927 12253 11922 10000 0 Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 Tărgu Secuiesc 10648 10181 12727 11328 12927 12253 26209 11922 ZUF Tg. Secuiesc 26272 30976 34197 38208 34043 33792 41609 24211 Judetul Covasna 66284 47273 58925 58868 59339 73055 56050 51665 Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date. 69 Locuri în salile de spectacole și concerte Numărul de locuri în salile de spectacole și concerte la nivelul Orașului Târgu Secuiesc, in anul 2019 era de 211 locuri. Muzee și colectii publice În Orașului Târgu Secuiesc a funcționat până în anul 2012 un muzeu, la nivelul ZUF-ului până în anul 2012 au funcționat 2 muzee iar la nivelul județului funcționau în anul 2017, 9 muzee. Figură 8 Număr de muzee și colecții publice 12 11 11 11 10 10 10 10 10 10 9 9 9 9 9 8 6 4 2 2 2 2 2 2 22 2 2 1 1 1 1 1 1 1 00 00 00 00 00 0 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 Tg. Secuiesc ZUF Târgul Secuiesc Județul Covasna Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date. Personal angajat în muzee În anul 2012 la muzeul din Orașul Târgu Secuiesc erau angajate 6 persoane iar la nivelul ZUF 5 persoane. Figură 9 Personal angajat în muzee 60 53 50 40 30 20 10 5 6 5 0 Anul 2011 Anul 2012 Tg. Secuiesc ZUF Tg. Secuiesc Sursa: INS. Baza de date TEMPO online – prelucrare date. 70 Cheltuieli culturale 2018 În anul 2018 cheltuielile culturale, la nivelul orașului, au fost de 427,37 RON/per persoană iar la nivel de ZUF 243,29 RON/per persoană. Figură 10 Cheltuieli culturale în anul 2018 450 427.37 400 350 300 243.29 250 200 150 100 50 0 ZUF Târgu Secuiesc Orașul Târgu Secuiesc Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date-urbane/ Evenimente culturale În 2019, în Târgu Secuiesc, au fost organizate următoarele evenimente: Festivalul Cartofului, Zilele Orasului, Târg de produse tradiționale. Academia de Argint. Conform raportului de activitate al Casa de cultură Vidago aferent anului 2019 majoritatea proiectelor culturale iniţiate şi derulate de Casa de Cultură “Vigadó� Municipiului Târgu Secuiesc, sub egida Primăriei MunicipiuluiTârgu Secuiesc şi a Consiliului Local, s-au materializat și în 2019 în festivaluri, spectacole, concerte, evenimente cultural artistice de mare sau mai mică anvergură care s-au dovedit a fi o reală atracţie atât pentru publicul din județul Covasana cât şi pentru turiştii prezenţi în municipiul, fiecare în parte bucurându- se de un impact deosebit din partea spectatorilor. În anul 2019 în cadrul Casei de Cultură “Vigadó� au fost organizate aproximativ 235 de manifestări şi evenimente culturale (spectacole, concerte, expoziţii, saloane de artăşi literatură, festivaluri, etc.), de mai mică sau mai mare amploare, 176 de repetiții, 154 de montări, de care a beneficiat marea majoritate a populaţiei locale, precum şi turiştii care au vizitat municipiul. Patrimoniul cultural Patrimoniul cultural, conform Listei Monumentelor Istorice din România14, publicată în anul 2015, la nivelul orașului Târgu Secuiesc există 39 monumente istorice, ansambluri și situri arheologice de interes national, județean și local, iar 111 la nivel de ZUF Târgu Secuiesc. Statuia turnătorului de tunuri se află în centrul orașului din anul 1971. O caracteristică specială a orașului sunt porțile, care formez capătul străzilor din centru. 73 de curți se găsesc și în prezent în oraș. Muzeul de Bresle Incze László este de vizitat în clădirea fostei primării al orașului, aici este de găsit și unica copie al tunului, fabricat de Gábor �ron. Originalul a fost readus în anul 2010 la Sfântu Gheorghe, în Ținutul Secuiețsc. Târgu Secuiesc s-a unit cu Kanta în anul 1849, și în 1949 cu Ruseni. În prezent 14 https://patrimoniu.ro/images/lmi-2015/LMI-DJ.pdf 71 Lunga, Tinoasa și Săsăuși aparțin orașului. Biserica reformată a fost construită în anul 1783 în locul bisericii din evul mediu. Târgu Secuiesc este numit orașul breslelor, cizmarilor și al curțiilor, după Orbán Balázs este Parisul ținutului Trei Scaune. Figură 11. Casa de Cultura „Vigado� Sursa: primaria Orașului Târgu Secuiesc Figură 12. Centrul Istoric Sursa:https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_monumentelor_istorice_din_jude%C8%9Bul_Covasna 72 Facilități culturale Conform Barometrului Urban15, realizat de Banca Mondială în 2020, 63% din total populație urbană din România se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor. În regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar în regiunile Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere. Cinci centre urbane înregistrează nivele de satisfacție de peste 80% din total populație: Cluj-Napoca (88%), Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%). În 28 din cele 41 centre urbane incluse în eșantion, majoritatea populației este mulțumită de facilitățile culturale pe care le are la dispoziție, precum sălile de cinematograf, de concerte, teatrele, cinematografele, muzeele și bibliotecile. În cadrul acestei întrebări au fost incluse și evenimentele în aer liber organizate la nivel local; 63% din total populație urbană se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor. În regiunile Sud-Est (71%) și Nord-Vest (68%) se înregistrează cea mai ridicată apreciere, iar în regiunile Sud-Muntenia (50%) și Vest (54%) cea mai scăzută apreciere. Se înregistrează disparități semnificative de mulțumire între orașele sub 50.000 de locuitori (medie 47%) și orașele peste 100.000 de locuitori (medie 73%). De asemenea, se înregistrează diferențe semnificative între aprecierea pozitivă dată de locuitorii din reședințele de județ (69%) și cea din municipiile non-reședință (48%) sau din celelalte orașe (51%). Mulțumirea scade odată cu vârsta, de la 67% - valoarea totală a mulțumirii, înregistrată în rândul categoriei 18-24 ani, la 57% - pondere înregistrată în rândul categoriei 65 ani și peste. Aprecierea crește odată cu educația, de la 53%, în rândul persoanelor cu educație elementară, la 66%, în rândul persoanelor cu studii superioare. Cinci centre urbane înregistrează nivele de satisfacție de peste 80% din total populație: Cluj-Napoca (88%), Oradea (85%), Drobeta-Turnu Severin (83%), Iași (82%) și Vatra Dornei (81%). La popul opus al distribuției, în șase orașe, mai puțin de 40% dintre cetățeni se declară mulțumiți, în trei dintre acestea procentul fiind sub 30%: Băile Herculane (26%), Băilești (24%) și Buhuși (19%). Alexandria este reședința de județ unde s-a înregistrat cel mai scăzut nivel de satisfacție (32%), iar Sinaia este orașul mic cu cel mai ridicat nivel de satisfacție (74%). În Orașul Târgul Secuiesc 11% dintre respondenți sunt foarte mulțumiți de facilitățile culturale, 44% sunt mai degrabă mulțumiți, 27% mai degrabă nemulțumiți, 16% sunt foarte nemulțumiți, iar 2% nu au dorit să răspundă. 15 https://citadini.ro/barometru-urban-2020/ 73 Figură 13 Cât de mulțumiți sunteți de facilitățile culturale, precum sălile de concerte, teatrele, cinematografele, muzeele și bibliotecile din…[orașul dvs.]-comparație BAROMETRU URBAN 2020 foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă CLUJ NAPOCA (R_NV) 40% 48% 6%2%3% O R A D E A ( R _ N V ) NR foarte nemulțumit/ă 44% 42% 12% 1%1% DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) 26% 57% 13% 4% 1% IASI (R_NE) 39% 43% 15% 4% VATRA DORNEI (M_NE) 18% 63% 12% 6% 0% CONSTANTA (R_SE) 25% 54% 18% 2% 1% SUCEAVA (R_NE) 39% 40% 15% 6% SINAIA (O_M) 38% 37% 22% 2% 2% TIMISOARA (R_V) 38% 36% 17% 4%5% BUZAU (R_M) 19% 53% 18% 10% 1% CRAIOVA (R_O) 18% 53% 19% 7%4% MOLDOVA NOUA (O_V) 17% 51% 24% 7% BICAZ (O_NE) 26% 42% 25% 7% BRASOV (R_C) 23% 45% 20% 7% 5% ISACCEA (O_SE) 14% 54% 28% 4% PLOIESTI (R_M) 16% 51% 23% 7% 4% SULINA (O_SE) 19% 47% 31% 3% 0% BUCURESTI (R_BI) 20% 45% 14% 8% 12% SLATINA (R_O) 19% 46% 31% 5% EFORIE (O_SE) 15% 49% 35% 2% ALBA IULIA (R_C) 17% 45% 22% 11% 4% TG JIU (R_O) 21% 36% 37% 6%0% SIGHISOARA (M_C) 16% 39% 34% 8% 3% TARGU SECUIESC (M_C) 11% 44% 27% 16% 2% S I M E R I A ( O _ V ) 1% 52% 39% 8% M I H A I L E S T I ( O _ M ) 4% 48% 31% 17% PIATRA NEAMT (R_NE) 11% 41% 31% 15% 2% RESITA (M_V) 12% 39% 34% 7% 8% CAREI (M_NV) 9% 39% 46% 7% C A R A C A L ( M _ O ) 4% 43% 42% 11% T A S N A D ( O _ N V ) 1% 44% 44% 11%0% B O L I N T I N V A L E ( O _ M ) 8% 37% 39% 14% 3% ABRUD (O_C) 11% 33% 24% 30% 1% S T E F A N E S T I ( O _ M ) 10% 35% 36% 20% BEIUS (M_NV) 14% 30% 27% 28% 1% CARANSEBES (M_V) 11% 27% 41% 20% 1% M O R E N I ( M _ M ) 4% 30% 32% 31% 4% ALEXANDRIA (R_M) 9% 23% 25% 42% 2% B A I L E H E R C U L A N E ( O _ V ) 1% 24% 54% 20% B A I L E S T I ( M _ O ) 5% 19% 20% 56% 0% B U H U S I ( O _ N E ) 4% 15% 39% 42% Sursa: Politica Urbana a Romaniei, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 74 INFRASTRUCTURA ȘI SERVICIILE DE TINERET Conform Barometrului Urban realizat în 2020 de Banca Mondială, aprecierea condițiilor de petrecere a timpului liber pentru tineri, din orașul în care trăiesc, a înregistrat, la nivel național, media de 6,0 puncte. Regiunile București-Ilfov (medie 6,8) și Nord-Vest (medie 6,6) se situează pe primele poziții ale ierarhiei la nivel regional, iar Sud-Muntenia pe ultima poziție (medie 5,2). Cluj-Napoca (medie 7,5), Timișoara (7,3), Constanța (7,1), Oradea (7,1) și Iași (7,1) se situează pe primele poziții. Buzău este singura reședința cu o medie mai mică de 5.0 (respectiv 4,7 puncte). Aprecierea cu note de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) a condițiilor de petrecere a timpului liber pentru tineri, din orașul în care trăiesc, a înregistrat, la nivel național media de 6,0 puncte. Figura 1. Pe o scală de la 1 (foarte nemulțumit) la 10 (foarte mulțumit) cât de mulțumit sunteți, în orașul dvs., de condițiile de petrecere a timpului liber pentru tineri? CLUJ NAPOCA 7.5 7.3 CONSTANTA 7.1 7.1 IASI 7.1 6.8 DROBETA TURNU SEVERIN 6.8 6.7 CARANSEBES 6.6 6.3 SLATINA 6.3 6.2 BEIUS 6.1 6.1 ISACCEA 6.0 5.9 SUCEAVA 5.9 5.9 CAREI 5.9 5.8 SIGHISOARA 5.7 5.6 TG JIU 5.5 5.3 ALBA IULIA 5.3 5.3 PLOIESTI 5.2 5.1 STEFANESTI 5.1 5.1 BAILE HERCULANE 5.1 5.0 CARACAL 5.0 4.9 BUZAU 4.7 4.6 TASNAD 4.5 4.4 SIMERIA 4.2 3.7 BAILESTI 3.1 Sursa: Politica Urbana a Romaniei, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 Ca și prioritate rezultată din Barometrul Urban, asigurarea condițiilor de viață ale oamenilor (accesul la servicii, modalități de petrecere a timpului liber, acces la utilități) este cea mai importantă direcție strategică percepută la nivel național. De asemenea în 28 din cele 41 centre urbane incluse în eșantion, majoritatea populației este mulțumită de facilitățile culturale pe care le are la dispoziție, precum sălile de cinematograf, de concerte, teatrele, cinematografele, muzeele și bibliotecile. În cadrul acestei întrebări au fost incluse și evenimentele în 75 aer liber organizate la nivel local; 63% din total populație urbană se declară mulțumită de acest tip de facilități la nivelul orașului lor. La solicitarea “Vă rugăm să numiți un „oraș de nota 10� din România sub aspectul: Condițiilor de viață ale oamenilor care locuiesc în el (acces la servicii, mod de petrecere a timpului liber, utilități)“. Figura 2. Vă rog să vă gândiți la orașele din România ca fiind aflate într -o competiție, iar dvs. sunteți una/unul din membri juriului. Vă rog să numiți un „oraș de nota 10� din România sub aspectul: ...Condițiilor de viață ale oamenilor care locuiesc în el (acc CLUJ-NAPOCA 17.4% BUCUREȘTI 12.3% BRAȘOV 10.7% TIMIȘOARA 8.7% SIBIU 7.4% ORADEA 7.0% CONSTANȚA 2.6% IAȘI 2.4% CRAIOVA 1.2% ALBA IULIA 1.0% ARAD 1.0% PITEȘTI 1.0% TÂRGU MUREȘ 0.6% SIGHIȘOARA 0.6% TÂRGU JIU 0.5% PLOIEȘTI 0.5% SINAIA 0.5% SUCEAVA 0.4% GALAȚI 0.3% PIATRA… 0.3% Sursa: Politica Urbana a Romaniei, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 Conform studiului realizat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) 16 Obiceiurile de consum cultural public ale tinerilor adolescenți se împart în trei categorii: activități culturale, activități de divertisment și relaxare și activități comunitare. Pentru secțiunea „stil de viață� au fost incluse în analiză și practicile de consum individual ale tinerilor, care includ hobbyurile acestora, cu un accent pus pe activitățile artistice. Principalele concluzii ale studiului au fost : • Practicile și obiceiurile de consum cultural ale tinerilor adolescenți includ preponderent activități de divertisment și relaxare. Plimbarea în parcuri sau zone verzi, mersul în mall (pentru cumpărături, jocuri, filme, restaurante etc.) și mersul în cafenele / restaurante / baruri (altele decât cele din mall) sunt realizate cel mai des de către tineri. O explicație posibilă pentru aceste preferințe este accesul mult mai facil în aceste locuri (proximitate, gratuitate, permisivitate) comparativ cu alte locuri. • Activitățile comunitare ocupă al doilea loc în preferințele adolescenților. Astfel, este important de menționat că peste 60% dintre tinerii adolescenți participă la sărbători sau evenimente locale de câteva ori pe an sau mai rar. • Activitățile culturale sunt practicate ocazional în spațiul public, de câteva ori pe an sau mai rar, o explicație posibilă fiind accesul mai greu (infrastructură, timp, resurse financiare) și complexitatea experienței. 16 https://www.culturadata.ro/wp-content/uploads/2018/12/Atitudinea_tinerilor_fata_de_patrimoniu.pdf 76 • Mersul la bibliotecă pentru a împrumuta cărți este singura activitate culturală care este desfășurată cu o frecvență uzuală, nu doar ocazională, o explicație posibilă fiind nevoia de informare suplimentară pentru reușita școlară. • Patrimoniul cultural este în topul activităților culturale preferate de tineri, vizitarea unor muzee sau a unor galerii de artă și a unui monument istoric sau a unui sit arheologic reprezentând activitatea ocazională cu cel mai mare procent de frecventare în rândul tinerilor adolescenți. • peste jumătate dintre tinerii adolescenți au participat în ultimul an la un concert de muzică sau la o piesă de teatru. Hobby-urile tinerilor în timpul lor liber includ în ordinea preferințelor fotografia, pictura / desenul și scrierea creativă. • Tinerii adolescenți sunt mari consumatori de produse din industriile creative. Aceștia ascultă muzică în proporție mai mare decât adulții, în schimb se uită la televizor mai puțin decât aceștia din urmă. Topul celor mai ascultate genuri de muzică de către tineri include rock / pop / hip- hop / rap (77%), muzică electronică / house (45%) și manele (43%). • Adolescenții folosesc internetul zilnic pentru a comunica cu familia și / sau prietenii, pentru a asculta muzică și pentru a citi cărți zilnic sau săptămânal, înregistrând o rată mult mai mare comparativ cu adulții. Smartphone-ul, internetul,televizorul, computerul și cablul TV sunt aproape nelipsite din casele tinerilor adolescenți. Gradul de cunoaștere a patrimoniului cultural din țara noastră este relativ ridicat în rândul tinerilor adolescenți, peste jumătate din aceștia fiind familiarizați cu acest concept. • Remarcăm însă un procent destul de ridicat de tineri care nu au auzit niciodată despre patrimoniul cultural și au nevoie de mai multă informație pe acest subiect. • Chiar dacă o parte dintre tinerii adolescenți nu au fost foarte familiarizați cu conceptul de patrimoniu cultural, nivelul practicilor de vizitare ale unor obiective de patrimoniu este relativ ridicat, indiferent dacă ne referim la cele din țara noastră sau din străinătate. • Atitudinea tinerilor față de patrimoniul cultural este în general una de protejare, de mândrie și de responsabilitate, însă atitudinea lor față de graffiti este una ambivalentă. • Se remarcă un potențial mic, dar nu de neglijat al celor care consideră că graffiti este o formă de artă și poate fi realizat pe orice clădire sau oriunde ai inspirație. • Atitudinea ambivalentă față de graffiti se remarcă și mai mult în cazul desemnării celor mai potrivite locuri pentru desenat, unde se evidențiază pe de o parte o protejare a obiectivelor de patrimoniu prin preferința panourilor special amenajate, a locurilor părăsite și a asfaltului și mai puțin pe clădiri noi, blocuri sau mijloacele de transport în comun. • Atunci când doresc să afle mai multe informații despre patrimoniul cultural, tinerii adolescenți preferă căutare pe internet, fie pe motoare de căutare (Google), fie pe rețele de socializare (Facebook). • Peste jumătate dintre tinerii adolescenți au participat cel puțin o dată la activități de voluntariat și aproape două treimi dintre își doresc să se implice ca voluntari în acțiuni legate de patrimoniul cultural. Sectorul de tineret în Târgu Secuiesc În ceea ce privește sectorul de tineret din municipiul Târgu Secuiesc, Asociația Tinerilor din Târgu Secuiesc elaborează în această perioadă Strategia de Tineret a municipiului Târgu Secuiesc, cu sprijinul Primăriei Târgu Secuiesc. Asociațiile de tineret active în Târgu Secuiesc sunt: • Asociația Zold Nap • Asociația Kezdivasarhelyi Ifjusagi Fejlodes • Asociația Tineretului Maghiar din Ardeal • Asociația Tinerilor din Târgu Secuiesc • Asociația Turóczi Mózes Egyesület • Asociația pentru Studii Alternative EVITA 77 • Asociația Cultural-educativă Pro Schola • Asociația Apor Peter • Asociația Molnar Jozsias Nostra-Vox Tg. Secuiesc • Asociația culturală Nagy Mózes • Asociația culturală-educativă "Petőfi Sándor" • Asociația Szentkereszty Stephanie Direcția Județeană de Sport și Tineret Covasna Conform raportului de activitate al DJST 17 în perioada ianuarie-martie 2018, Compartimentul pentru tineret al Direcției Județene pentru Sport și Tineret Covasna a inițiat mai multe întâlniri, cu scopul identificării prin consultare publică soluții menite remedierii sau îmbunătățirii situației existente a tinerilor. În cadrul acestor întâlniri au rezultat programe specifice pentru nevoile tinerilor din Județul Covasna. DJST desfășoară proiecte proprii și în parteneriat printre care: “Concursul local de proiecte de tineret 2020� privind prioritățile și măsurile pentru tineret, “România, tinerii și Președinția Europeană. Oportunități și perspective, ACCES, Formare și integrare pe piața muncii a tinerilor din mediul rural, Stagiu de formare SCOUT, Fii ANTREPRENOR�, Marșul Centenarului Marii Uniri. 17 https://www.djstcovasna.ro/userfiles/raport2018.pdf 78 ANALIZA DIAGNOSTIC: CONCLUZII, PROVOCĂRI, TENDINȚE ȘI RECOMANDĂRI Provocări, tendințe și nevoi identificate Recomandări Infrastructura și serviciile de educație • În perioada 2010-2019, personalul didactic a • Extinderea unităților de învățământ preșcolar. scăzut cu 9,82% la nivelul ZUF Târgu Secuiesc și cu 13,03% la nivelul municipiului Târgu Secuiesc. • Atragerea de cadre didactice, inclusiv în învățământul preșcolar. • Două școli de la nivelul ZUF Târgu Secuiesc au fost identificate cu risc: Liceul Tehnologic „Apor • Dezvoltarea unor programe în parteneriat cu Péter" Târgu Secuiesc și Școala Gimnazială „Végh mediul privat și ONG-uri pentru diversificarea Antal" Cernat. oportunităților oferite elevilor (internshipuri, activități de voluntariat etc.). • Infrastructura unităților de învățământ: termoficarea, starea clădirilor etc. • Reabilitarea unităților de învățământ cu risc și obținerea avizului ISU. • În județul Covasna, în anul 2019, existau 7 unități de învățământ preșcolar, dintre acestea doar una • Atragerea de fonduri pentru reabilitarea și aflându-se în municipiul Târgu Secuiesc. modernizarea unităților de învățământ. Infrastructura de sănătate și serviciile medicale • Ponderea persoanelor care s-au declarat • Dezvoltarea de unităţi medicale în mediul rural, nemulțumiți de serviciile de sănătate este 33%, prin parteneriate cu administrațiile din ZUF Târgu dintre care 10% sunt foarte nemulțumiți. Secuiesc. • Distribuția unităților medicale este neuniformă la • Îmbunătățirea accesului la medicul de familie și nivelul zonei urbane funcționale. medicul stomatolog. • Târgu Secuiesc și ZUF au înregistrat sub 1 cabinet • Dezvoltarea și consolidarea asistenței medical de familie la 1.000 de locuitori. comunitare, a asistenței primare și a asistenței ambulatorii specializate, prin alocarea unui buget • Cătălina nu are cabinete stomatologice și nici mai mare și accesarea de fonduri europene. farmacii. • Educarea populației cu privire la accesarea • Lemnia nu are un cabinet medical de familie. serviciilor de îngrijire de tip ambulatoriu pentru cazuri care nu sunt complexe. • Dezvoltarea unor programe de prevenție cu ajutorul medicilor de familie și prin programe de informare și educare a populației. Infrastructura și serviciile de asistență socială • Nu există suficiente parteneriate public-privat • Dezvoltarea parteneriatelor public-privat, pentru acoperirea unei game variate de servicii dezvoltarea serviciilor primare la nivel local, sociale pe teritoriului. îmbunătățirea forței de muncă, accesarea de fonduri • Nevoile de infrastructură sociale şi servicii nu pentru dezvoltarea centrelor necesare și educarea sunt acoperite populației cu privire la drepturile și nevoile acestor o Servicii sociale necesare în Târgu Secuiesc: persoane vulnerabile (programe de prevenție și Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă informare). medico-socială pentru persoane vârstnice, bolnavi cronici în fază terminală, Centre • Construirea unui centru social – adăpost pentru rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoane fără locuință. 79 Provocări, tendințe și nevoi identificate Recomandări persoanele vârstnice, Centre rezidenţiale • Reamenajarea clădirile fostelor centrale termice pentru persoanele adulte cu dizabilităţi, pentru a fi utilizate pe post de centre sociale. Centre rezidenţiale de îngrijire şi asistenţă pentru persoanele fără adăpost, Centre de • Dezvoltarea centrelor necesare atât în municipiu, cât zi pentru persoanele vârstnice, Servicii de și în zona urbană funcțională. îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă, Centre de zi pentru persoane adulte cu dizabilități, Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare de părinți, Centre de zi pentru familie şi copil, Centre de zi pentru persoanele fără adăpost, Centre de zi pentru asistență și suport pentru alte persoane aflate în nevoie, Servicii de intervenţie în stradă pentru persoane fără adăpost, persoane cu diferite adicții, victime ale violenței în familiei, victime ale dezastrelor naturale etc și Centre de preparare şi distribuire a hranei pentru persoane în risc de sărăcie. o Servicii sociale necesare în ZUF Târgu Secuiesc: Centre de zi pentru persoanele vârstnice, Servicii de asistenţă comunitară, Servicii de îngrijire la domiciliu pentru persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi, persoane aflate în situaţie de dependenţă, Centre de zi pentru copii: copii în familie, copii separaţi sau în risc de separare de părinți, Centre de zi pentru asistență și suport pentru alte persoane aflate în nevoie și Servicii de asistenţă comunitară. • Infrastructura și serviciile culturale • Numărul de locuri în sălile de spectacole și • Extinderea spațiilor pentru evenimente culturale concerte la nivelul Orașului Târgu Secuiesc, în (concerte, festivaluri etc.) anul 2019, era de doar 211 locuri. • Numărul spațiilor pentru evenimente culturale. • Dezvoltarea imaginii culturale a orașului pentru promovarea evenimentelor culturale organizate • Promovarea oportunităților culturale oferite de în zonă și atragerea de turiști. Târgu Secuiesc și ZUF Târgu Secuiesc. • Crearea de spații alternative pentru evenimentele de vară. • Finalizarea reabilitării Casei de Cultură. • Dezvoltarea unei biblioteci online • Crearea unui registru de programe culturale • Dezvoltarea unui ghid turistic virtual Infrastructura și serviciile pentru tineret 80 Provocări, tendințe și nevoi identificate Recomandări • Lipsa unui centru de tineret sau spațiu destinat • Identificarea unor spații publice ce pot fi utilizate exclusiv tinerilor și activităților pentru tineret. de ONG-uri pentru activități dedicate tinerilor. • Oportunitățile profesionale și de dezvoltare • Înființarea Consiliului Consultativ pe Probleme de oferite tinerilor. Tineret. • Îmbunătățirea dialogului între societatea civilă și primăria municipiului Târgu Secuiesc. • Parteneriate între societatea civilă, mediul privat, instituțiile de învățământ pentru crearea de programe pentru tineri - internshipuri, activități de voluntariat etc. Infrastructura și serviciile pentru sport și agrement • Identificarea unui spațiu pentru construirea unui • Cu toate că deține o infrastructură sportivă foarte complex hotelier în Târgu Secuiesc, care să bine dezvoltată și ar putea găzdui competiții corespundă tuturor aşteptărilor acțiunilor sportive, municipiul Târgu Secuiesc nu dispune de organizate de federațiile sportive nationale și de capacitate hotelieră pentru a primi echipe de alte structuri sportive recunoscute (cazare, sport cantină, sală de fitness, saună etc.) • Conform unei evaluări realizare de Banca Mondială în 2016, comunele Poian, Sânzieni și • Promovarea facilităților sportive existente pentru Catalina au un nivel mai ridicat al nevoilor de valorificare acestora atât pentru sportul de infrastructură sportivă performanță, cât și de masă • În condițiile unui grad ridicat de sedentarism la • Deschiderea curților școlilor și transformarea nivel național, rolul administrațiilor urbane în acestora în spații semi-publice, în care să poată facilitarea accesului la activități sportive și avea acces locuitorii, în intervale orare stabilite mișcare, în general, se profilează puternic atât în studii de specialitate, cât și prin așteptările • Reamenajarea curților școlilor pentru a valorifica cetățenilor, fiind necesară o extindere a potențialul acestora pentru dezvoltarea sportului responsabilității pentru activitatea fizică și școlar și dezvoltării elevilor sănătate de la nivel individual, către nivelul • Valorificarea zonelor verzi din jurul municipiului administrativ, de planificare urbană. care pot fi menținute, protejate și extinse pentru • Conform Eurobarometrului dedicat sportului și activități sportive și asigurarea unui mediu activității fizice din 2018, 63% dintre români nu se înconjurător sustenabil, sănătos, pentru implică deloc în activități sportive sau exerciții cetățeni (alergare, ciclism, drumeții ș.a.) fizice și doar 43% dintre respondenți consideră că au multe oportunități de a face mișcare în zona în • construirea unei piste de alergare și a unui parc care locuiesc. 52% dintre românii chestionați de fitness în aer liber care poate fi folosit liber nu consideră că autoritățile locale nu se implică numai de către turiști ci și de locuitorii orașului și suficient pentru a facilita accesul la activitățile ai zonei în jurul complexului Fortyogo sportive. • Implementarea de măsuri complementare • Curțile școlilor: în mare parte acestea sunt precum asigurarea de spații verzi la distanțe mici neglijate de foarte mulți ani, nefiind valorificate de mers pe jos de locuință (0,5 km), o densitate la potențialul lor deplin. rezidențială netă ridicată și o mai mare a stațiilor • Asigurarea de oportunități egale pentru de transport în comun și a intersecțiilor sigure persoanele cu dizabilități, persoane din pentru cu pietoni sunt esențiale pentru comunități marginalizate, indiferent de gen, integrarea activității fizice în viața cotidiană, în etnie, vârstă, stare fizică, tip de activități condițiile în care lipsa timpului este unul din preferate este un principiu esențial pentru principalele motive invocate pentru neimplicarea în activități fizice 81 Provocări, tendințe și nevoi identificate Recomandări susținerea dezvoltării activității fizice și sportului • Centralizarea și închirierea facilităților sportive de masă. administrate public, prin intermediul unei • Creșterea utilizării mașinilor personale în platforme web de programări contextul generat de COVID-19 • Crearea unei pagini de informare cu privire la facilitățile sportive existente în fiecare cartier • Amenajarea de piste de alergat în cartiere și în jurul parcurilor din oraș • Amenajarea de piste de biciclete bine conectate și sigure • Crearea de parcuri active, cu aparate de fitness în aer liber, în fiecare cartier, incluzând echipamente pentru persoanele cu dizabilități • sprijinirea organizațiilor societății civile care organizează evenimente sportive în oraș, prin finanțarea și promovarea acestora • Campanii de conștientizare a efectelor benefice ale sportului asupra vieţii și efectelor negative ale sedentarismului 82