STRATEGIA INTEGRATĂ DE DEZVOLTARE URBANĂ A ZONEI URBANE TÂRGU SECUIESC 2021 – 2030 PROFIL ȘI CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ...................................................................................... 1 Administrația publică locală și structurile asociative existente .............................................................. 1 Primăria Municipiului Târgu Secuiesc ............................................................................................. 1 Consiliul local .................................................................................................................................. 2 Bugetele locale ........................................................................................................................................ 3 Introducere ..................................................................................................................................... 3 Execuție bugetară - venituri ............................................................................................................ 3 Execuție bugetară - cheltuieli ......................................................................................................... 4 Veniturile bugetare pentru Municipiul Târgul Secuiesc ................................................................. 7 Cheltuielile bugetare pentru Municipiul Târgu Secuiesc .............................................................. 15 Investiții................................................................................................................................................. 23 Resurse umane și materiale .................................................................................................................. 25 Resurse umane ............................................................................................................................. 25 Resurse materiale ......................................................................................................................... 29 Servicii publice digitale și relația cu cetĂțenii ....................................................................................... 32 Performanțele digitale ale României la nivelul Uniunii Europene ................................................ 32 Acțiuni de digitalizare la nivel național ......................................................................................... 34 Guvernanță participativă și responsabilizare: măsuri concrete propuse de către Secretariatul General.......................................................................................................................................... 35 Autoritatea care standardizează și uniformizează digitalizarea administrației publice în România ...................................................................................................................................................... 36 Analiza guvernării electronice în Târgu Secuiesc .......................................................................... 37 Analiza diagnostic: concluzii, provocări, tendințe și recomandări........................................................ 52 Anexa 1. Modificările Legii bugetului de stat între 2015 și 2019 și modul în care acestea au afectat finanțarea administrațiilor locale ......................................................................................................... 54 Anexa 2. Organigrama Primăriei Târgu Secuiesc .................................................................................. 60 PROFIL ȘI CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ ȘI STRUCTURILE ASOCIATIVE EXISTENTE Primăria Municipiului Târgu Secuiesc Conform Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc1, Primăria Municipiului Târgu Secuiesc este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu hotărârile Consiliului Local al municipiului Târgu Secuiesc privind aprobarea organigramei şi numărului de posturi ale aparatului propriu de specialitate. Primarul, Viceprimarul, Secretarul Municipiului Târgu Secuiesc, împreună cu aparatul propriu de specialitate constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria Municipiului Târgu Secuiesc care aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local, ca autoritate deliberativă, şi dispoziţiile primarului ca autoritate executivă, şi îşi exercită autonomia locală administrativă numai în cadrul legii, respectiv, soluţionează problemele curente în limitele competenţei materiale şi teritoriale ale colectivităţii municipiului. Municipiul Târgu Secuiesc are un primar şi un viceprimar, ales în condiţiile legii pe o perioadă de 4 ani. Primarul reprezintă autoritatea executivă în realizarea autonomiei locale. Acesta răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice a municipiului Târgu Secuiesc, reprezintă municipiul Târgu Secuiesc în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie. În relaţiile dintre consiliul local al municipiului Târgu Secuiesc, ca autoritate deliberativă şi primarul, ca autoritate executivă nu există raporturi de subordonare. Între Prefectul judeţului Covasna, în calitate de reprezentant al Guvernului, consiliul local al municipiului Târgu Secuiesc şi primar nu există raporturi de subordonare. Structura organizatorică a Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc Personalul este compusă din: • compartimente de specialitate • servicii de specialitate • birouri de specialitate Instituții surbordonate Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc Primăria Municipiului Târgu Secuiesc are în subordine 10 entități, dintre care nouă sunt structuri eduaționale și una de sănătate: 1. Liceul Tehnologic „Gábor �ron� 2. Școala Gimnazială „Molnár Józsiás� 3. Liceul Teoretic „Nagy Mózes� 4. Liceul Pedagogic „Bod Péter� 5. Liceul Teologic „Apor Péter� 6. Liceul Teologic „Reformat� 7. Școala Gimnazială „Petőfi Sándor� 8. Școala Gimnazială „Turóczi Mózes� 9. Grădinița de copii „Manócska� 10. Spitalul Municipal Târgu Secuiesc 1 Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc. Link. 1 Consiliul local Consiliul Local din Târgu Secuiesc pentru perioada 2020–2024 a fost ales în septembrie 2020. Corpul consiliului are 17 membri, inclusiv Primarul orașului Târgu Secuiesc. Componența consiliului local: • treisprezece reprezentanți din partea Uniunii Democrate Maghiare (UDMR) • patru reprezentanți din partea Alianței Maghiare din Transilvania (AMT) Consiliul local este întărit de cei patru responsabili ai satelor aparținătoare administrativ de Târgu Secuiesc, mai exact Lunga, Ruseni, Săsăuși, Tinoasa. Aceste sate nu au drept de vot. Ședințele Consiliului Local Ședințele2 Consiliului Local sunt publicate pe website-ul Primăriei Târgu Secuiesc cu periodicitate. Ultima rapoarte referitoare la o ședință datează din 23 ianuarie 20203. Comisii de Specialitate Compotența comisiilor între 2020–2024 este umătoarea4: • Comisia economică şi juridică • Comisia pentru învăţământ, cultură, tineret şi sport • Comisia pentru sănătate şi protecţie socială • Comisia pentru amenajarea teritoriului şi urbanism 2 Primăria Târgu Secuiesc. Ședințele Consiliului Local. Link. 3 Informație valabilă pentru luna noiembrie 2020. 4 Comisii de specialitate. Link. 2 BUGETELE LOCALE Introducere O strategie cartează direcțile de dezvoltare pe termen mediu și lung, și ghidează eforturile mai multor actori. O strategie integrată de dezvoltare urbană locală nu este documentul numai al unei primării, ci al întregii comunități. Primăria este însă, în cele mai multe cazuri, cel mai mare actor la nivel local. O Primărie nu numai are puterea de a impune taxe și a reglementa la nivel local, dar este de obicei și entitatea cu cel mai mare buget de investiții – depășind cu mult forța economică a mai tuturor celorlalți actori de la nivel local. Modul în care o primărie știe să folosească această forță economică ține în mare parte de ceea ce oamenii generic numesc capacitate administrativă. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației face anual public execuțile bugetare ale tuturor unităților administrativ-teritoriale din România. Aceste date permit o analiză detaliată a peformanței adminsitrative ale fiecărei primării din țară, și permit identificarea zonelor unde îmbunătățiri pot fi aduse. În cele ce urmează, vom discuta mai în detaliu peformanța Târgului Secuiesc. Execuție bugetară - venituri Veniturile municipale provin în mare parte din patru surse principale: (1) transferuri alocate de la nivel central; (2) sume alocate pentru echilibrarea bugetelor locale; (3) transferuri de egalizare; și (4) venituri din surse proprii, prin impozite și taxe locale. Majoritatea veniturilor discreționare ale administrațiilor locale provin dintr-un sistem de repartizare a impozitelor, transferuri de egalizare și venituri proprii. În esență, există două mecanisme implicate pentru a realiza egalizarea: (1) pe baza unei cote din impozitul pe venit și TVA; și (2) o plată de egalizare suplimentară derivată din IV. În plus, există diverse alte subvenții alocate pentru sprijinirea serviciilor pentru persoanele cu dizabilități, familiile cu venituri mici, precum și subvenții de la Uniunea Europeană (UE) pentru a sprijini proiecte specifice. Codul Administrativ prevede capacitatea legală a municipalităților de a obține venituri dintr-un număr mare de impozite și taxe. Acestea includ impozite pe proprietate (pe terenuri și clădiri) de la persoane juridice și persoane fizice, autovehicule, taxe hoteliere, sau impozite pe activități culturale (teatre, concerte etc.). Există, de asemenea, o serie de taxe asociate cu furnizarea de diverse servicii, cum ar fi grădinițe, notari, eliberarea certificatelor și a diferitelor licențe, autorizații de planificare, autorizații de construire, dobânzi și amenzi de întârziere a plății, taxe de timbru și taxe extra-judiciare de timbru. Tabelul de mai jos include o listă cu sursele tipice de venit găsite în municipalitățile din România. 3 Tabel 1. Categorii de surse de venit în municipalitățile din România Defalcarea bugetelor locale - secțiunea Venituri Cote și sume din impozitul pe venit Impozite și taxe pe proprietăți Impozit pe clădiri Cote defalcate din impozitul pe venit Impozit pe terenuri Sume alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit Impozitul pe cartea funciară pentru echilibrarea bugetelor locale Taxe judiciare de timbru, taxe notariale de timbru și alte taxe de timbru Alte taxe pentru activități speciale * atât persoane fizice, cât și persoane juridice Cote și sume din TVA și egalizarea transferurilor Impozite pe vehicule Sume defalcate din TVA5 Impozit anual pe vehicule Transferuri de egalizare Taxe pentru eliberarea certificatelor de înmatriculare Alte impozite Sancțiuni, amenzi și confiscări Taxe pentru servicii specifice Venituri din amenzi și alte sancțiuni Taxe hoteliere Alte sancțiuni, amenzi și confiscări Impozit pe spectacole culturale (concerte, teatru etc.) Taxe specifice de administrare locală Subvenții de la bugetul de stat Venituri pentru proiecte finanțate din surse externe Subvenții pentru reabilitarea termică a clădirilor Programe europene (Fondul regional, Fondul social Subvenții pentru asistență socială european, Fondul european agricol) Subvenții specifice decise de administrația centrală Programe de finanțare națională Alte tipuri de subvenții Alte finanțări După cum a fost menționat anterior, veniturile autorităților locale sunt afectate de un mediu instabil și imprevizibil, iar Târgu Secuiesc nu face excepție de la această regulă. Schimbările legislative succesive au impact asupra veniturilor la nivel local, cum ar fi cazurile recente de transferuri de IV și TVA mai mici, care au fost urmate doar de soluții bugetare pe termen scurt pentru a compensa pierderea veniturilor. Anexa 1 oferă o prezentare generală a modului în care legislația națională privind finanțarea subnațională s-a schimbat în ultimii ani. Principala sursă de venituri a autorităților locale – transferuri de la nivel central și transferurile de egalizare - mențin un grad ridicat de dependență față de deciziile guvernului și împiedică autonomia fiscală locală. De asemenea, astfel de transferuri iau în considerare rareori ratele inflației, costurile standard actualizate sau nevoile de fluxuri de numerar ale administrațiilor locale, dacă acestea întreprind proiecte de investiții de mari dimensiuni. Mai mult, municipalitățile precum Târgu Secuiesc au domenii limitate de intervenție în domeniul impozitării, cu reglementări naționale clare în această privință. Acesta este un impediment în planificarea investițiilor pe termen mediu-lung care necesită cofinanțare. Execuție bugetară - cheltuieli În ultimii ani, România a asistat la schimbări importante în relația dintre autoritățile centrale și autoritățile locale, cea mai recentă fiind decizia de a transfera plata cadrelor didactice din bugetele locale la bugetul central, diminuând în consecință cota de TVA care a fost utilizată în trecut pentru această alocare. De asemenea, municipalitățile mai au responsabilități cheie în domenii precum transportul (inclusiv infrastructura rutieră locală), asistența socială, mediul (canalizarea și gestionarea deșeurilor), educația 5 Ponderea TVA-ului a inclus transferuri de la bugetul de stat pentru acoperirea salariilor profesorilor (până în 2017). 4 și parțial în sectorul sănătății. Administrația trebuie să sprijine, printre altele, transportul public local și întreținerea drumurilor, investițiile în clădiri publice, alimentarea cu apă și tratarea apelor uzate, facilitățile de recreere, parcurile și grădinile publice. În majoritatea municipilor, nivelurile de cheltuieli sunt dominate de costurile cu personalul și bunurile și serviciile, care au avut o pondere națională de peste 50% în ultimul deceniu. Tabel 2. Categorii de cheltuieli bugetare locale Defalcarea bugetelor locale - Cheltuieli SECȚIUNEA I - Cheltuieli de funcționare Cheltuieli cu personalul6 Bunuri si servicii Salarii de bază pentru angajați Apă, gestionarea deșeurilor și canalizare Bonusuri pentru condiții de muncă Iluminatul public și încălzirea Alte tipuri de bonusuri Costuri cu combustibil, piesele de schimb, etc. Alocații pentru delegații Alte bunuri și servicii pentru întreținerea și operațiunile Contribuții de stat (asigurări sociale, de sănătate și zilnice șomaj, de accidente, contribuții de stat pentru Consumabile indemnizații) Alocații alimentare, medicamente și salubrizare Costuri de delegare (transport, diurnă) Studii și cercetări Cheltuieli judiciare Alte tipuri de cheltuieli cu bunuri și servicii Dobânzi Subvenții Rata dobânzii aferentă datoriei publice locale interne Subvenții pentru acoperirea diferenței dintre costurile curente reale și costurile determinate (de obicei pentru Rata dobânzii aferentă datoriei publice locale externe subvenționarea serviciilor publice, cum ar fi transportul curente local, energia termică, salubritatea etc.) Fondul de rezervă Transferuri interne între entități ale administrației Fond discreționar la dispoziția autorității publice locale publice locale Asistență socială Alte costuri Prestații sociale (în numerar sau în natură) Burse Sprijin pentru asociații și fundații (inclusiv recreative, religioase etc.) Excedent sau deficit SECȚIUNEA II - Cheltuieli de dezvoltare Transferuri interne între entități ale administrației Costurile suportate cu proiecte finanțate din surse publice locale externe / granturi Programe europene (Fondul regional, Fondul social european, Fondul european agricol) Programe naționale de finanțare (de exemplu, PNDL) Alte finanțări Cheltuieli de capital Active financiare Investiții din venituri proprii (de exemplu, proiecte de Participarea la capitalul social al societăților comerciale infrastructură, construcții, reabilitări etc.) Excedent sau deficit 6 Cheltuielile cu personalul includ cheltuielile de personal efectuate la nivelul fiecărei unități administrativ - teritoriale, atât pentru personalul propriu, cât și pentru cele ale instituțiilor și serviciilor publice subordonate, finanțate integral din bugetul local. 5 Arhitectura bugetelor locale favorizează abordări prudente datorită volatilității fluxurilor de venituri și a capacității locale de a gestiona investițiile pe termen mediu-lung. Administrațiile locale depind în măsură prea mare de fluxurile centrale de venituri și, în același timp, cu mici excepții, nu au capacitatea administrativă și financiară de a implementa scheme de investiții mari care necesită planificare pe termen lung. Există un număr limitat de municipii care au capacitatea financiară de a întreprinde proiecte de investiții la scară largă sau chiar de a cofinanța proiecte finanțate de UE. În schimb, se concentrează mai degrabă pe investiții mai mici sau pe îmbunătățiri specifice ale infrastructurii. Foarte puține entități au capacitatea de a susține o investiție în întregime din fondurile proprii și continuă să se bazeze pe programe naționale finanțate, cum ar fi Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) sau nou-înființatul - și acum defunct - Fondul pentru Dezvoltare și Investiții (ISD) . 6 Veniturile bugetare pentru Municipiul Târgul Secuiesc În acest context, se poate observa faptul că Municipiul Târgu Secuiesc a înregistrat venituri municipale fluctuante în perioada 2009-2019, un fapt întâlnit de altfel pentru majoritatea unităților administrativ teritoriale din România. Modificările legislative la nivelul anului 2018 au condus la o scădere semnificativă a veniturilor bugetului local – venituri totale de 38 milioane lei, comparativ cu 56 milioane lei în anul 2017 (și 71 milioane lei în 2015) – Municipiul Târgu Secuiesc nereușind să recupereze aceste pierderi. Tabel 3. Structura veniturilor la nivelul Municipiului Târgu Secuiesc în perioada 2009-2019 (RON) Sume Sume alocate Sume defalcate Sume defalcate Sume Cote defalcate din Sume defalcate Sume Total din IV pentru din TVA pentru din TVA pentru aferente Venituri defalcate din TVA pentru din TVA pentru primite de Anul venituri echilibrarea finanţarea finanţarea Subventii cadrului Alte venituri totale impozitul pe echilibrarea finanțarea la UE/alti proprii bugetelor cheltuielilor infrastructurii financiar venit bugetelor învățământului donatori locale descentralizate sportive 2014-2020 locale 2019 38,082,056 30,626,073 13,452,877 0 2,272,310 0 4,552,000 0 411,371 0 49,104 171,198 2018 38,610,685 23,375,500 10,208,109 655,000 4,830,617 414,881 6,198,000 0 3,730,728 0 0 60,959 2017 56,325,022 26,382,062 13,748,911 640,440 28,779,800 0 516,000 0 374,003 0 0 273,157 2016 51,725,185 23,511,152 11,688,074 590,310 23,219,466 0 609,000 0 2,531,339 1,373,839 0 480,389 2015 71,810,806 22,198,271 11,591,034 312,377 23,626,183 0 1,296,720 0 7,243,418 17,438,343 0 7,871 2014 47,937,832 18,902,841 10,546,098 607,682 23,148,397 0 862,067 0 1,967,103 2,865,869 0 191,555 2013 42,373,188 20,459,866 10,259,690 582,699 19,738,002 0 536,000 0 1,513,028 100,992 0 25,300 2012 34,890,239 16,443,397 9,178,366 230,831 16,895,870 0 371,000 0 860,283 7,100 0 67,420 2011 33,701,784 16,468,767 9,006,873 232,150 14,279,262 0 233,000 0 2,137,303 129,792 0 309,360 2010 35,111,705 15,238,052 8,424,485 225,889 17,023,645 0 191,000 0 2,328,840 0 0 272,587 2009 36,911,628 14,854,837 7,836,242 267,662 19,481,625 0 272,000 0 1,941,066 0 0 362,100 TOTAL 487,480,130 228,460,818 115,940,759 4,345,040 193,295,177 414,881 15,636,787 0 25,038,482 21,915,935 49,104 2,221,896 7 În ceea ce privește nivelul zonei urban funcționale Târgu Secuiesc, observăm că celelate localități au o pondere substanțială în veniturile totale generate la nivelul ZUF-ului – în 2019 celelalte localități din ZUF generând aproximativ 81% din veniturile generate de Târgu Secuiesc – Sânzieni și Turia generând cele mai mari venituri în rândul localităților limitrofe Tărgului Secuiesc. Se pot observa fluctuații la nivelul veniturilor locale și în ZUF Târgu Secuiesc, însă mai puțin accentuate. Un fapt îmbucurător este acela că administrațiile locale adiacente Târgului Secuiesc au recuperat puternic din decalajul față de anul 2018, nefiind expuse atât de puternic la modificările legislativ- bugetare. Tabel 4. Evoluția veniturilor totale la nivelul Zonei Urbane Funcționale Târgu Secuiesc în perioada 2009-2019 (RON) Târgu Zona Urbană Funcțională Târgu ZUF/Târgu Anul Secuiesc Secuiesc Secuiesc 2019 38,082,056 30,967,182 0.81 2018 38,610,685 19,948,759 0.52 2017 56,325,022 33,132,629 0.59 2016 51,725,185 28,547,232 0.55 2015 71,810,806 34,565,627 0.48 2014 47,937,832 29,991,096 0.63 2013 42,373,188 28,956,836 0.68 2012 34,890,239 23,283,280 0.67 2011 33,701,784 22,767,730 0.68 2010 35,111,705 21,863,321 0.62 2009 36,911,628 25,356,356 0.69 Venituri totale 487,480,130 110,445,923 2009-2019 Populație 19,778 Venituri totale per 24,648 capita Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ În ceea ce privește veniturilor totale la nivelul unor municipii similare Tărgului Secuiesc, observăm o dinamică a evoluției relativ similară. Târgul Secuiesc are o performanță medie comparat cu aceste municipii. În 2015, a generat venituri mai mari decât Aiud, Borsec, Sebeș, Băilești, Orăștie, Salonta, Gheorgheni sau Huși. În 2019, însă, Sebeș, Aiud, Orăștie și Huși au generat venituri mai mari. Municipiul Târgu Secuiesc a înregistrat o creștere a veniturilor de numai 3% în perioada 2009-2019, mult sub performanța altor municipii din țară – Orăștie a înregistrat, spre exemplu, o creștere de peste 63% în aceiași perioadă. O importantă sursă de venituri în anii trecuți au fost fondurile europene. În 2018 și 2019 veniturile locale au fost susținute prin sume substanțiale defalcate din TVA pentru infrastructură sportivă. 8 Figura 1. Evoluția veniturilor totale la nivelul orașelor comparative în perioada 2009-2019 (RON) 90,000,000 80,000,000 70,000,000 60,000,000 50,000,000 40,000,000 30,000,000 20,000,000 10,000,000 0 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 AIUD SEBEȘ SALONTA TÂRGU SECUIESC BĂILEȘTI GHEORGHENI BORSEC ORĂȘTIE HUȘI O parte semnificativă din veniturile bugetare sunt reprezentate din cotele defalcate din impozitele pe venit, crescând anual până la valoarea de 13 milioane de lei în 2019 - o creștere de aproximativ 72% comparativ cu 2009. În tabelul de mai jos se poate observa cum sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate au scăzut abrupt începând cu anul 2018, în vreme ce cotele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale au crescut semnificativ, însă acestui fapt se datorează modificările legislative menționate anterior. Tabel 5. Evoluția veniturilor la nivelul Municipiului Târgu Secuiesc în perioada 2009-2019 (RON) Cote defalcate Cote defalcate pentru Alte Anul Cotă TVA Cotă VSP Total din IV echilibrarea venituri bugetelor locale 2019 13,452,877 2,272,310 17,173,196 4,552,000 631,673 38,082,056 2018 10,208,109 4,830,617 12,512,391 6,198,000 4,861,568 38,610,685 2017 13,748,911 28,779,800 11,992,711 516,000 1,287,600 56,325,022 2016 11,688,074 23,219,466 11,232,768 609,000 4,975,877 51,725,185 2015 11,591,034 23,626,183 10,294,860 1,296,720 25,002,009 71,810,806 2014 10,546,098 23,148,397 7,749,061 862,067 5,632,209 47,937,832 2013 10,259,690 19,738,002 9,617,477 536,000 2,222,019 42,373,188 2012 9,178,366 16,895,870 7,034,200 371,000 1,410,803 34,890,239 2011 9,006,873 14,279,262 7,229,744 233,000 2,952,905 33,701,784 2010 8,424,485 17,023,645 6,587,678 191,000 2,884,897 35,111,705 2009 7,836,242 19,481,625 6,750,933 272,000 2,570,828 36,911,628 9 Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Cota veniturilor din sursă proprie a cunoscut o creștere anualizată constantă, cu o diferență semnificativă pentru anul 2019 (17 milioane de lei comparativ cu 12 milioane de lei în 2018). Figura 2. Evoluția procentuală a veniturilor la nivelul Municipiului Târgu Secuiesc în perioada 2009- 20197 60.0% 50.0% 40.0% 30.0% 20.0% 10.0% 0.0% 2008 2010 2012 2014 2016 2018 2020 Cote defalcate din IV Cotă TVA Cotă VSP Cote defalcate pentru balansarea bugetelor locale Alte venituri Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare și calcule propriiIndicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Veniturile proprii aduc cea mai mare contribuție din totalul veniturilor. De asemenea, în anii recenți, a doua sursă de venituri au fost sumele defalcate din TVA pentru dezvoltarea infrastructurii sportive. În ceea ce privește veniturile totale pe cap de locuitor în 2019, Târgu Secuiesc a înregistrat o valoare peste media națională – 24.649 lei pe cap de locuitor față de 21.159 lei la nivel național. 7 Media multianuală. Pentru scopul analizei, Târgu Secuiesc a fost adăugată în respectiva figură. 10 Figura 3. Defalcarea veniturilor pe cap de locuitor (RON) în Municipiul Târgu Secuiesc între 2009 și 2019 Venituri totale Venituri proprii Alte venituri Cotă VSP Cotă TVA Cote defalcate din IV 24,648 11,551 2,752 1 5,469 9,773 5,862 - 5,000 10,000 15,000 20,000 25,000 30,000 Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Comparat cu o serie de municipii similare în ceea ce privește veniturile din sursă proprie pe cap de locuitor – diferența dintre veniturile proprii și cotele defalcate din impozitul pe venit, respectiv sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale – Târgu Secuiesc performează destul de bine. În speță, cu o valoare de 5.469 lei per locuitor, Târgu Secuiesc se află la mijlocul plutonului, fiind depășit numai de Borsec și fiind la un nivel similar cu Sebeș și Salonta. Figura 4. Venituri sursă proprie pe cap de locuitor (RON) pentru orașele comparative între 2009 și 2019 8,000.00 7,593.35 7,000.00 6,000.00 5,727.57 5,679.99 5,469.46 5,000.00 4,689.17 4,617.91 4,000.00 3,154.00 2,991.37 3,000.00 2,545.13 2,000.00 1,000.00 - Venituri sursă proprie / capita (2009-2019) Aiud Sebeș Salonta Târgu Secuiesc Băilești Gheorgheni Borsec Orăștie Huși Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ 11 În ceea ce privește impozitul pe venit pe cap de locuitor, putem observa că sumele alocate pentru echilibrarea bugetelor locale se află la un nivel scăzut comparativ cu alte municipii, însă Târgu Secuiesc performează bine în privința cotelor defalcate din impozitul pe venit (5.862 lei). Figura 5. Impozit pe venit pe cap de locuitor (RON) pentru orașele comparative între 2009 și 2019 12,000.00 10,895.71 10,000.00 8,000.00 6,655.27 5,862.11 6,000.00 5,030 3,906.14 4,000.00 3,467.63 3,537.14 2,867 1,952.66 2,000.00 - Aiud Sebeș Salonta Târgu Băilești Gheorgheni Borsec Orăștie Huși Secuiesc Cote defalcate din impozitul pe venit / capita Sume alocate pentru echilibrarea bugetelor locale Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Situația este oarecum diferită pentru taxa pe valoare adăugată, unde Târgu Secuiesc are cea mai mare cotă defalcată pentru același interval (9.773 lei, comparativ cu 5.498 lei pentru Sebeș). Această diferență se datorează sumelor defalcate din TVA pentru dezvoltarea infrastructurii sportive. Figura 6. TVA pe cap de locuitor (RON) pentru orașele comparative între 2009 și 2019 12,000.00 9,773.24 10,000.00 8,038.37 8,000.00 6,520.25 6,505.87 6,370 6,000.00 5,498.73 5,184.85 5,462 4,631.68 4,000.00 2,000.00 - Cote defalcate din taxa pe valoare adăugată / capita Sume defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ 12 În acord cu majoritatea municipalităților din România, Târgu Secuiesc înregistrează cea mai mare pondere a veniturilor din taxe și impozite la nivel local prin proprietăți. Pentru anul 2019, Municipiul Târgu Secuiesc a colectat 4 milioane de lei din impozitul pe clădiri (cu o pondere net superioară de la persoanele juridice), și 1,1 milioane de lei din impozitul pe teren. Mijloacele de transport reprezintă o altă sursă importantă de colectare a impozitelor la nivel local, unde au fost aduse la bugetul local aproape 1,6 milioane de lei în anul 2019 (cu un total de aproape 1 milion lei din partea persoanelor fizice). Figura 7. Detalierea veniturilor din impozite și taxe la nivel local pentru Municipiul Târgu Secuiesc în 2019 Impozit pe mijloace transport (TOTAL) 1,638,656.1 Impozit pe mijloace transport (PJ) 600,183.4 Impozit pe mijloace transport (PF) 1,038,472.7 Impozit pe teren (TOTAL) 1,103,945.0 Impozit pe teren (PJ) 704,710.0 Impozit pe teren (PF) 399,235.0 Impozit pe clădiri (TOTAL) 4,036,172.2 Impozit pe clădiri (PJ) 3,168,272.1 Impozit pe clădiri (PF) 867,900.2 Sursa: Ministerul Finanțelor Publice Impozitele locale pentru Municipiul Târgu Secuiesc reprezintă aproximativ 36% din veniturile proprii în anul 2019. Cote similare au fost înregistrate de Sebeș și Salonta. Municipiile Orăștie, Băilești și Gheorgheni au colectat un raport de aproximativ 40%, iar la polul opus pentru anul 2019 s-a aflat Borsec, cu doar 21%. Așa cum a fost menționat în graficul anterior, impozitul pe clădiri este o sursă importantă a veniturilor de care dispun autoritățile locale. Spre exemplu, Municipiul Sebeș a colectat nu mai puțin de 22,39% din totalul veniturilor proprii doar prin impozitul pe clădirile deținute de persoanele juridice. În marjele impuse de Codul Fiscal, Primăria Târgu Secuiesc poate crește nivelul taxelor locale practicate, pentru a aduce venituri suplimentare la buget. 13 Tabel 6. Raportul impozitelor locale la veniturile proprii la nivelul orașelor comparative în 2019 (RON) Impozit Impozit pe Impozit pe Total Impozit pe Impozit pe Impozit pe mijloace Localitate pe clădiri mijloace impozite clădiri (PJ) teren (PF) teren (PJ) transport (PF) transport locale8 (PF) (PJ) Municipiul 9.16% 11.63% 3.39% 2.37% 6.86% 2.58% 35.98% Aiud Municipiul 4.39% 22.39% 1.38% 2.86% 3.79% 3.11% 37.92% Sebes Municipiul 4.72% 13.67% 4.84% 2.91% 5.13% 3.13% 34.40% Salonta Municipiul 4.29% 15.66% 1.97% 3.48% 5.13% 2.97% 33.51% Targu Secuiesc Municipiul 9.25% 13.06% 7.02% 2.72% 6.10% 1.94% 40.08% Bailesti Municipiul 8.77% 15.61% 4.29% 2.39% 5.99% 3.05% 40.10% Gheorgheni Orasul Borsec 2.54% 11.29% 1.98% 2.12% 2.22% 1.19% 21.34% Municipiul 6.12% 18.46% 4.33% 4.10% 5.23% 1.96% 40.21% Orastie 8 Impozitele locale sunt raportate la veniturile proprii constituite din totalitatea impozitelor locale și cotele defalcate din impozitul pe venit 14 Cheltuielile bugetare pentru Municipiul Târgu Secuiesc Prioritizarea optimă a cheltuielilor rămâne o problemă critică a municipalităților la nivel național. Nu există planuri clare de investiții de capital adoptate și urmate la nivel local, nu există sinergii între investițiile publice locale și cele regionale, iar proiectele importante de infrastructură sunt adesea finanțate din resurse bugetare proprii, în ciuda faptului că fondurile UE sunt disponibile și ratele de absorbție rămân scăzute. Prioritizarea suboptimă afectează, de asemenea, două domenii-cheie care au devenit o povară majoră pentru bugetele autorităților locale, adică subvenționarea sistemelor învechite pentru încălzirea centrală și transportul local. În majoritatea municipiilor, cele două nu au o planificare clară pe termen lung și vor continua să reprezinte o cheltuială majoră pentru autoritățile locale. Fondurile UE reprezintă o soluție pentru îmbunătățirea acestora, cu condiția ca autoritățile locale să aibă capacitatea de a gestiona astfel de proiecte. Practica subvenționării este, de asemenea, obișnuită atunci când se discută despre transportul public local. Costul pentru acest serviciu este substanțial și, cu mici excepții, veniturile din tarife nu se apropie nici măcar de acoperirea costurilor operaționale. Investițiile în transportul public sunt posibile prin intermediul fondurilor UE și sunt considerate cea mai bună opțiune posibilă, deși unele capitale de județ au decis să finanțeze astfel de investiții prin resurse bugetare proprii. În figura de mai jos se poate urmări cum mai mult de 50% din cheltuielile municipiilor reședință de județ în perioada 2009-2019 au fost alocate pentru cheltuielile de personal (26%) și achiziția de bunuri și servicii (25%). Un al rol important l-au avut cheltuielile de capital (13%), subvențiile (10%) și transferurile între unități ale administrației publice (7%), restul cheltuielilor având valori procentuale marginale. Figura 8. Defalcarea pe titluri de cheltuieli a municipiilor reședință de județ între 2009 și 2019 (% mediu) Cheltuieli de personal Bunuri şi servicii Cheltuieli de capital 2% 2% 1% 2% 4% 4% 26% Subvenţii 4% 7% Transferuri între unităţi ale administraţiei publice Asistenţă 10% socială Proiecte cu finanţare din fonduri 25% externe nerambursabile 13% Operatiuni financiare Dobânzi Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ 15 Tabelul de mai jos arată cum modelul economic al raportului cheltuielilor pe titluri la nivel național se aplică și în cazul Municipiului Târgu Secuiesc. Pentru intervalul 2009-2019, autoritățile locale au alocat 49,3% din totalul cheltuielilor pentru personal, iar 27,5% pentru bunuri și servicii. Pe de altă parte, municipalitatea a acordat un total de 7,8% pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile. Pentru perioada analizată, dobânzile au reprezentat doar 0,68% la nivelul municipiului, sub media națională de 1,6%, indicând un apetit scăzut, sau capacitate redusă pentru a folosi credite pentru finanțarea dezvoltării pe termen lung. Alte costuri reduse au fost pentru asistența socială (1,3%), operațiunile financiare (1,8%) și alte cheltuieli (0,35%). Tabel 7. Structura cheltuielilor curente în Municipiul Târgu Secuiesc între 2009-2019 Proiecte cu Plăţi finanţare din efectuate în Transferuri Proiecte cu fonduri externe anii între unităţi Cheltuieli Cheltuieli de Bunuri şi Alte finanţare din Asistenţă nerambursabile Alte Cheltuieli Operatiuni precedenţi Anul Dobânzi Subvenţii ale totale personal servicii transferuri fonduri externe socială aferente cheltuieli de capital financiare şi administraţiei nerambursabile cadrului recuperate publice financiar în anul 20142020 curent 2019 39,135,494 13,144,672 16,482,916 225,735 - 97,516 2,493,990 - 1,248,670 224,102 446,250 3,798,432 1,356,710 (383,499) 2018 37,114,208 11,590,999 11,946,239 219,357 - - 4,218,928 - 934,368 - 375,896 6,564,321 1,356,709 (92,609) 2017 55,352,988 32,968,703 13,705,330 246,067 - 244,000 2,355,333 - 857,697 - 126,080 3,675,792 1,342,588 (168,602) 2016 51,305,214 26,757,160 14,041,590 382,620 - 2,356,016 856,108 3,588,558 599,144 - 108,975 1,311,221 1,303,822 - 2015 70,440,731 26,326,000 13,218,604 336,161 - 170,000 585,000 26,661,727 371,433 - 99,548 1,921,777 869,393 (118,912) 2014 48,066,758 25,577,257 14,239,482 250,000 - 117,787 284,922 4,701,254 207,758 - 84,772 1,948,935 745,000 (90,409) 2013 41,821,974 21,722,100 12,531,069 390,000 - 659,647 158,972 2,381,279 185,296 - 91,598 2,845,020 880,000 (23,007) 2012 34,930,974 18,976,193 9,673,869 360,000 - 1,891,331 10,000 126,765 376,276 - 99,975 2,610,657 808,500 (2,592) 2011 33,753,258 17,576,092 10,042,551 480,000 - 1,179,227 - 72,146 326,001 - 98,848 3,911,845 70,000 (3,452) 2010 35,085,797 20,476,615 9,070,902 380,000 - 2,005,899 - - 480,943 - 86,931 2,856,375 - (271,868) 2009 36,898,188 23,433,974 8,063,347 - - 821,559 20,000 - 654,178 - 62,426 3,863,396 - (20,692) TOTAL 483,905,584 238,549,765 133,015,899 3,269,940 - 9,542,982 10,983,253 37,531,729 6,241,764 224,102 1,681,299 35,307,771 8,732,722 (1,175,642) % 100.00% 49.30% 27.49% 0.68% 0.00% 1.97% 2.27% 7.76% 1.29% 0.05% 0.35% 7.30% 1.80% -0.24% 16 Pe capitole de cheltuieli, au existat sume semnificative pentru capitolul de învățământ (45,4%), majoritatea acestora fiind raportate până în anul 2017. Începând cu anul 2018, modificările legislative privind schimbarea plăților salariilor din învățământ au redus această pondere. Serviciile publice generale au avut o pondere de 10,2% pentru Târgu Secuiesc în perioada 2009-2019, cu o creștere constantă până la 6,6 milioane de lei pentru anul precedent. Cheltuielile pentru cultură, recreere și religie au avut un aport de 12,36% în perioada analizată, cu un aport semnificativ de creștere în ultimii ani. Spre exemplu, valoarea de 8,7 milioane de lei alocată în anul 2019 reprezintă 22% din cheltuielile totale. O altă cotă importantă a cheltuielilor este reprezentată de transporturi, cu o pondere de 8,7% în perioada 2009-2019. Aceste costuri fluctuează semnificativ de la un an la altul. Tabel 8. Structura cheltuielilor în Municipiul Târgu Secuiesc după capitole de cheltuieli între 2009-2019 Apărare, Servicii şi Servicii ordine Cultură, Asigurări şi Cheltuieli dezvoltare Protectia Combustibili Alte publice publică şi Învățământ Sănătate recreere şi asistenţă Transporturi totale publică, mediului şi energie cheltuieli generale siguranţă religie socială locuinţe naţională 2019 39,135,494 6,604,686 859,834 4,678,045 1,485,341 8,689,885 4,278,591 4,842,952 3,089,417 - 4,119,374 487,369 2018 37,114,208 6,077,778 734,487 3,405,459 997,898 8,549,207 3,464,308 6,280,029 2,033,919 - 4,899,379 671,744 2017 55,352,988 5,325,054 507,146 27,448,865 924,786 7,871,635 3,334,639 3,889,520 1,715,367 - 3,882,129 453,847 2016 51,305,214 5,277,607 462,490 25,778,732 2,925,862 5,502,981 2,519,833 2,932,961 1,234,590 - 4,150,649 519,509 2015 70,440,731 4,083,614 389,377 39,062,973 500,432 4,725,223 1,809,118 13,175,462 1,142,427 - 4,913,579 638,526 2014 48,066,758 4,113,440 389,591 23,959,858 421,319 4,469,905 1,804,917 6,261,442 1,506,052 - 5,081,453 58,781 2013 41,821,974 3,404,253 368,004 20,515,727 373,156 3,691,836 1,311,685 4,098,014 2,304,604 - 5,228,827 525,868 2012 34,930,974 3,740,735 292,163 18,280,030 1,282,321 3,838,105 1,162,054 2,653,886 1,332,705 - 2,122,586 226,389 2011 33,753,258 3,826,307 255,368 16,193,638 471,840 4,239,520 1,064,621 1,750,502 2,532,685 - 2,847,878 570,899 2010 35,085,797 3,590,476 157,540 18,216,336 1,346,179 3,956,224 1,326,370 3,634,963 - - 2,495,738 361,971 2009 36,898,188 3,470,427 152,355 21,922,618 190,267 4,257,544 1,287,712 3,086,386 - - 2,205,447 325,432 TOTAL 483,905,584 49,514,377 4,568,355 219,462,281 10,919,401 59,792,065 23,363,848 52,606,117 16,891,766 - 41,947,039 4,840,335 % 100.00% 10.23% 0.94% 45.35% 2.26% 12.36% 4.83% 10.87% 3.49% 0.00% 8.67% 1.00% 17 Figura de mai jos indică principalele titluri de cheltuieli pe categorii la nivelul Municipiului Târgu Secuiesc, selectate în funcție de raportul acestora comparativ cu cheltuielile totale pentru perioada 2009-2019. Așa cum am menționat anterior, se poate observa din acest grafic cum raportul costurilor cu învățământul au scăzut începând cu anul 2018 datorită modificărilor legislative privind defalcarea cotelor de TVA pentru plata salariilor profesorilor. De asemenea, fluctuația cheltuielilor cu infrastructura pentru transporturi se poate observa mai bine sub forma grafică în figura de mai jos, cu un aport deosebit la nivelul anului 2015. Serviciile de cultură, recreere și religie acoperă de asemenea o valoare crescută în ultimii ani, cu accent pentru ultimii trei ani. Figura 9. Structura principalelor categorii pe titluri de cheltuieli ale Municipiului Târgu Secuiesc - 10,000,000 20,000,000 30,000,000 40,000,000 50,000,000 60,000,000 70,000,000 2019 2018 2017 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010 2009 Servicii publice generale Învăţământ Cultură, recreere şi religie Asigurări şi asistenţă socială Servicii şi dezvoltare publică, locuinţe Protectia mediului Transporturi Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Cheltuielile de personal reprezintă 49,3% din totalul cheltuielilor bugetare la nivelul Municipiului Târgu Secuiesc pentru perioada 2009-2019, un raport întâlnit frecvent la nivelul municipiilor reședință de județ. Cu toate acestea, valorile scad semnificativ începând cu anul 2018. Bunurile și serviciile reprezintă un alt cost curent important pentru Târgu Secuiesc, reprezentând 27.5% din totalul cheltuielilor pentru perioada analizată. Proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile au reprezentat un total de 7,8% din totalul cheltuielilor, iar cheltuielile de capital reprezintă 7,3% din totalul cheltuielilor. 18 Figura 10. Structura principalelor cheltuieli curente ale Municipiului Târgu Secuiesc în perioada 2009-2019 Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ Comparat cu o serie de municipii similare, Târgu Secuiesc a înregistrat o pondere similară a cheltuielilor dedicate personalului. Sunt însă și municipii unde aceste costuri au o pondere mult mai redusă. De exemplu, în Borsec cheltuielile cu personalul sunt numai 18,9% din cheltuielile totale, iar în Sebeș sunt 37,8% - față de aproape 50% în Târgu Secuiesc. 19 Figura 11. Media cheltuielilor de personal la nivelul orașelor comparative în perioada 2009-2019 60.0% 50.0% 40.0% 30.0% 20.0% 10.0% 0.0% Cheltuieli de personal Aiud Sebeș Salonta Târgu Secuiesc Băilești Gheorgheni Borsec Orăștie Huși Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ În ceea ce privește cheltuielile cu bunuri și servicii, Târgu Secuiesc are una din cele mai ridicate ponderi în selecția de municipii analizate aici. Cheltuielile cele mai mari în aces capitol au fost cu “încălzit, iluminat și forță motrică�, “materiale și prestări de servicii cu caracter funcțional�, “reparații curente� și “apă, canal și salubritate�. Figura 12. Media cheltuielilor cu bunuri și servicii la nivelul orașelor comparative în perioada 2009- 2019 30.0% 25.0% 20.0% 15.0% 10.0% 5.0% 0.0% Bunuri şi servicii Aiud Sebeș Salonta Târgu Secuiesc Băilești Gheorgheni Borsec Orăștie Huși Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ 20 În ceea ce privește ponderea cheltuielilor cu investiții europene, Târgu Secuiesc are o performanță moderată. De exemplu, Borsec, ce în această selecție de municipii a avut cea mai mică pondere a cheltuielilor de personal, are și ponderea cea mai mare de investiții europene în totalul cheltuielilor – 16,8%. Băilești și Huși au fost alte două municipii cu o performanță superioară Târgului Secuiesc. Pe de altă parte, în Sebeș, numai 0,4% din cheltuielile totale au mers pe investiții europene. Figura 13. Media cheltuielilor pe proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile la nivelul orașelor comparative în perioada 2009-2019 18.0% 16.0% 14.0% 12.0% 10.0% 8.0% 6.0% 4.0% 2.0% 0.0% Proiecte cu finanţare din fonduri externe nerambursabile Aiud Sebeș Salonta Târgu Secuiesc Băilești Gheorgheni Borsec Orăștie Huși Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ În ceea ce privește cheltuielile cu asistența socială, Târgu Secuiesc a avut o pondere scăzută în perioada 2009-2019 – 1,3%, față de 4,1% în Orăștie sau 3,7% în Salonta. Figura 14. Media cheltuielilor cu asistență socială la nivelul orașelor comparative în perioada 2009-2019 4.5% 4.0% 3.5% 3.0% 2.5% 2.0% 1.5% 1.0% 0.5% 0.0% Asistenţă socială Aiud Sebeș Salonta Târgu Secuiesc Băilești Gheorgheni Borsec Orăștie Huși Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ 21 La capitolul cheltuieli de capital, Târgu Secuiesc performează sub multe din municipiile comparative. De exemplu, în Borsec, cheltuielile de capital au reprezentat 37,8% din cheltuielile totale, în timp ce în Târgu Secuiesc s-au ridicat la numai 7,3%. În Salonta, ponderea cheltuielilor de capital în totalul cheltuielilor a fost de 18,8%, în aceiași perioadă, iar în Orăștie a fost 14,6%. Figura 15. Media cheltuielilor de capital la nivelul orașelor comparative în perioada 2009-2019 40.0% 35.0% 30.0% 25.0% 20.0% 15.0% 10.0% 5.0% 0.0% Cheltuieli de capital Aiud Sebeș Salonta Târgu Secuiesc Băilești Gheorgheni Borsec Orăștie Huși Sursa: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza-de-date-urbane/ 22 INVESTIȚII În cadrul Politicii Urbane s-au făcut estimări privind un buget prudent pentru investiții de capital pentru Perioada de Implementare 2021-2030 pentru toate zonele urbane din România. Figura de mai jos arată bugetul estimativ pentru investiții de capital pentru Municipiul Târgu Secuiesc și pentru celelalte localități din zona urbană funcțională. Astfel, s-a estimat că pentru perioada 2021-2030, Târgu Secuiesc ar trebui să aloce aproximativ 24 milioane Euro pentru investiții de capital, iar localitățile ce sunt parte a zonei urbane funcționale ar putea aloca aproximativ 16 milioane Euro – cu variații, de la un buget estimat de aproximativ 4 milioane Euro pentru Turiai la un un buget de sub 2 milioane Euro pentru Lemnia sau Poian. În mod evident, asumarea de cheltuieli peste această sumă este posibilă, mai ales dacă se atrag fonduri europene, dar este important să fie avute în vedere cheltuielile de operare și mentenanță. De exemplu, un parc nou va trebui îngrijit periodic, în timp ce o parcare poate aduce venituri primăriei. Pentru astfel de investiții intervin și considerații sociale și de mediu (un parc are beneficii mai mari pentru cetățeni decât o parcare), dar aceste considerații trebuie folosite în pregătirea unei liste prioritare de investiții pentru 2021-2030, în limita bugetului estimat de investiții de capital. Mai exact, Primăria Municipiului Târgu Secuiesc ar trebui să pregătească o listă de proiecte prioritare cu o valoare aproximativă de 24 milioane Euro, iar pentru orice proiect adăugat peste această sumă trebuie avute în vedere sursa de finanțare (cu o preferință pentru proiecte finanțate din fonduri europene) și costurile de operare și mentenanță (cu o preferință pentru proiecte generatoare de venituri sau cu costuri de operare și mentenanță reduse). Figura 16. Comparația bugetelor de investiții de capital pentru Zona Urbană Funcțională Târgu Secuiesc în perioada 2021-2030 € 15,813,647.08 € 23,743,381.42 Municipiul Târgu Secuiesc Zona Urbană Funcțională Capacitatea relativă pentru asumarea de cheltuieli de capital este mai ridicată în Târgu Secuiesc decât în celelalte localități din ZUF, datorită unei baze economice mai solide în Târgu Secuiesc. 23 Figura 17. Comparația bugetelor de investiții de capital per capita în perioada 2021-2030 € 809.38 € 1,197.71 per capita Zona Urbană Funcțională € 809.38 Municipiul Târgu Secuiesc € 1,197.71 Dacă facem o comparație a potențialului relativ al Tărgului Secuiesc de a asuma cheltuieli de capital cu alte municipii similare, vedem că sunt municipii precum Borsec și Sebeș, cu co capacitate net superioară. Pe de altă parte, potențialul Târgului Secuiesc este peste cel al municipiilor Huși, Gheorgheni, Băilești sai Aiud. Figura 18. Comparația bugetelor de investiții de capital per capita la nivelul orașelor comparative în perioada 2021-2030 € 758.30 € 1,170.68 € 2,171.68 € 855.95 € 713.62 € 1,197.71 € 1,073.41 € 1,384.54 € 791.21 1 HUȘI € 758.30 ORĂȘTIE € 1,170.68 BORSEC € 2,171.68 GHEORGHENI € 855.95 BĂILEȘTI € 713.62 TÂRGU SECUIESC € 1,197.71 SALONTA € 1,073.41 SEBEȘ € 1,384.54 AIUD € 791.21 24 RESURSE UMANE ȘI MATERIALE Resurse umane Conform Organigramei Primăriei Târgu Secuiesc, aceasta dispune de un total de posturi de 322 de persoane, dintre care: • Doi Demnitari • 61 de funcții publice dintre care 7 sunt de conducere, 53de execuție, iar una este specifică • 260 de persoane angajate pe post de personal contractual, dintre care 5 sunt de conducere și 255 sunt de execuție. Primarul Conform Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc9, Primarul Municipiului Târgu Secuiesc îndeplineşte o funcţie de autoritate publică. El este şeful administraţiei publice locale şi al aparatului de specialitate al autorităţii administraţiei publice locale, pe care îl conduce şi îl controlează. Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale, în condiţiile legii și reprezintă municipiul Târgu Secuiesc în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie. Primarul îndeplineşte următoarele atribuţii principale: 1.) atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii şi anume: îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară; asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil; atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi recensământului; îndeplineşte alte atribuţii stabilite prin lege, conform art. 155 alin.(2) lit. c. din OUG 57/2019. 2.) atribuţii referitoare la relaţia cu consiliu local, şi anume: a) prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a municipiului Târgu Secuiesc; b) prezintă la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări; c) elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a municipiului Târgu Secuiesc şi le supune aprobării consiliului local; participă la şedinţele consiliului local şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora, conform art. 155 alin.(3) lit. b. din OUG nr. 57/2019. d) 3.) atribuţii referitoare la bugetul local, şi anume: a. exercită funcţia de ordonator principal de credite; b. întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local; c. iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele municipiului Târgu Secuiesc; prezintă consiliului local informări periodice privind execuţia bugetară, în condiţiile legii și verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar, conform art. 155 alin.(4) lit. c. și lit. e. d. 4.) atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor, şi anume: 9 Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc. Link. 25 a. coordonează realizarea serviciilor publice de interes local, prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local; b. ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă; ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 36 alin. 6 lit. a-d; ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 129 alin. (6) şi (7) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ c. �ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului furnizării serviciilor publice de interes local prevăzute la art. 129 alin. (6) şi (7) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al municipiului Târgu Secuiesc�. d. numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local; e. asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora; f. � emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative, ulterior verificării şi certificării de către compartimentele de specialitate din punctul de vedere al regularităţii, legalităţii şi de îndeplinire a cerinţelor tehnice� g. asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor. h. alte atribuţii stabilite prin lege. În exercitarea atribuţiilor de autoritate tutelară şi de ofiţer de stare civilă, a sarcinilor ce îi revin din actele normative privitoare la recensământ, la organizarea şi desfăşurarea alegerilor, la luarea măsurilor de protecţie civilă, precum şi a altor atribuţii stabilite prin lege, primarul acţionează şi ca reprezentant al statului. În această calitate, primarul poate solicita, inclusiv prin intermediul prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, dacă sarcinile ce îirevin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate. Viceprimarul Conform Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc10, Municipiul Târgu Secuiesc are un viceprimar. Acesta este subordonat primarului şi este înlocuitorul de drept al acestuia. Primarul deleagă viceprimarului exercitarea atribuţiilor ce îi revin. Viceprimarul răspunde de modul de organizare a compartimentelor subordonate şi de buna desfăşurare a activităţilor şi/sau îndeplinirea atribuţiilor care le-au fost delegate. Secretar General al Municipiului Târgu Secuiesc Conform Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc11, Secretarul Municipiului Târgu Secuiesc este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative, fiind numit în conformitate cu prevederile legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici. Secretarul Municipiului Târgu Secuiesc îndeplineşte următoarele atribuţii: 10 Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc. Link. 11 Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc. Link. 26 1.) �avizează proiectele de hotărâri şi contrasemnează pentru legalitate dispoziţiile primarului și hotărârile consiliului local� conform art. 243 alin.(1) lit.a. din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ 2.) participă la şedinţele consiliului local; 3.) sigură gestionarea procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar, precum şi între aceştia şi prefect; 4.) � asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele interesate a actelor prevăzute la pct. 1.) (adică dispozițiile primarului și hotărârile consiliului local) în condițiile Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public 5.) asigură procedurile de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local şi redactează hotărârile consiliului local; 6.) pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local şi a comisiilor de specialitate ale acestuia; 7.) alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local, de primar. Secretarul Municipiului Târgu Secuiesc răspunde de modul de organizare a compartimentelor subordonate şi de buna desfăşurare a activităţilor şi/sau îndeplinirea atribuţiilor care i-au fost delegate prin dispoziţia Primarului Municipiului Târgu Secuiesc. Atribuțiile secretarului general pot fi completate cu următoarele, conform art.243 alin.(1) lit. h-o.: 1. poate atesta, prin derogare de la prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare, actul constitutiv şi statutul asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară din care face parte unitatea administrativ-teritorială în cadrul căreia funcţionează; 2. poate propune primarului înscrierea unor probleme în proiectul ordinii de zi a şedinţelor ordinare ale consiliului local; 3. efectuează apelul nominal şi ţine evidenţa participării la şedinţele consiliului local a consilierilor locali; 4. numără voturile şi consemnează rezultatul votării, pe care îl prezintă preşedintelui de şedinţă; 5. informează preşedintele de şedinţă cu privire la cvorumul şi la majoritatea necesare pentru adoptarea fiecărei hotărâri a consiliului local; 6. asigură întocmirea dosarelor de şedinţă, legarea, numerotarea paginilor, semnarea şi ştampilarea acestora; 7. urmăreşte ca la deliberarea şi adoptarea unor hotărâri ale consiliului local să nu ia parte consilierii locali care se încadrează în dispoziţiile art. 228 alin. (2) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ; informează preşedintele de şedinţă, sau, după caz, înlocuitorul de drept al acestuia cu privire la asemenea situaţii şi face cunoscute sancţiunile prevăzute de lege în asemenea cazuri; 8. certifică conformitatea copiei cu actele originale din arhiva Municipiului Târgu Secuiesc Administrator public Conform Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc12, la nivelul comunelor şi oraşelor, primarul poate propune consiliului local înfiinţarea funcţiei 12 Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc. Link. 27 de administrator public, în limita numărului maxim de posturi aprobate. Numirea şi eliberarea din funcţie a administratorului public se fac de primar, pe baza unor criterii, proceduri şi atribuţii specifice, aprobate de consiliul local. Numirea în funcţie se face pe bază de concurs. Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes local. Primarul poate delega către administratorul public, în condiţiile legii, calitatea de ordonator principal de credite. Structura organizatorică Conform Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc13, Personalul primăriei municipiului este organizat în: • compartimente de specialitate • servicii de specialitate • birouri de specialitate Aparatul de specialitate al Municipiului Târgu Secuiesc este compus din următoarele compartimente funcţionale, subordonate primarului: • Cabinet Primar • Compartimentul audit public intern • Directia urbanism, amenajarea teritoriului, protecţia monumentelor, administrarea domeniului public şi privat, proiecte • Casa de cultura “Vigadó� • Biblioteca Municipală "Báró Weselényi Miklós" • Oficiul relaţii cu media şi de imagine • Direcția Poliția locală • Compartimentul proiecte • Serviciul economic, buget, contabilitate • Direcția de asistență socială Compartimente și servicii ale căror activitate sunt coordonate indirect prin viceprimar: • Biroul administrare baza sportivă • Serviciul Gospodărie comunală (iluminat public, reglementare circulație, spații de joacă; wc public; administrarea spațiilor verzi; administrarea spațiilor și clădirilor publice; parc auto și utilaje, personal deservire, întreținere; echipa de deszăpezire; compartiment transport public local) • Compartiment lucrari edilitare si intretinere cladiri, intretinere si reparatii strazi • Compartiment de informare și promovare turistică • Cabinet viceprimar • Biroul protecția civilă, administrativ este subordonat viceprimarului În cadrul aparatului de specialitate al Primăriei municipiului Târgu Secuiesc funcţionează următoarele birouri subordonate atât primarului cât și viceprimarului: • Biroul pentru proiecte – coordonat direct de către primar • Biroul protecţia civilă, administrativ – coordonat indirect prin viceprimar Serviciile specializate subordonate Primarului: • Serviciul economic (Contabilitate, Resurse umane, control comercial, Impozite şi taxe) Următoarele servicii şi oficii sunt coordonate de Secretarul Primăriei Târgu Secuiesc: 13 Regulamentului de Organizare și Funcţionare Actualizat al Primăriei Municipiului Târgu Secuiesc. Link. 28 • Serviciul administraţie publică locală (Compartiment relații cu publicul și Compartiment agricol-silvic, Protecția mediului, Cadastru) • Biroul evidența persoanelor • Compartimentul juridic • Compartimentul agricol-silvic, protecţia mediului, cadastru • Compartimentul relaţii cu publicul Resurse materiale Buget local Detalii despre bugetul local sunt oferite în subcapitolul “Bugete locale (execuție bugetară, bugete operaționale, fonduri atrase)�. Bugetare participativă Primăria Târgu Secuiesc dispune de o platformă dedicată bugetării participative14. În luna noiembrie 2020 erau depuse spre a fi votate public: • Un proiect dedicat infrastructurii stradale: alei, trotuare, scuaruri și zone pietonale • Trei proiecte dedicate amenajării de spații verzi, locuri de joacă și spații publice • Un proiect dedicat amenajării de spații publice axat pe mobilier urban • Două proiecte pentru infrastructură educaională și cultură • Un proiect pentru conceptul de smart city și digitalizare Fonduri europene Conform Primăriei Târgu Secuiesc, urmatoarele programe operaționale au fost accesate pentru atragerea de fonduri europene: • Programul Operațional Regional 2007-2013 • Programul Operațional Regional 2014 – 2020 Programul Operațional Regional 2007-2013 Următoarele trei proiecte15 au fost implementate conform Primăriei Târgu Secuiesc: 1.) Amenajare sit industrial în Municipiul Târgu Secuiesc prin reabilitarea unei stații de epurare poluante și abandonate 2.) Amenajare sit industrial în Municipiul Târgu Secuiesc pe platforma unei foste fabrici de prelucrare și indstrializare a lemnului 3.) Amenajare incubator de afaceri în Municipiul Târgu Secuiesc Programul Operațional Regional 2014 – 2020 Următoarele opt proiecte au fost implementate sau sunt în curs de implementare conform Primăriei Târgu Secuiesc16: 1.) Creșterea eficienței energetice a clădirilor aparținătoare Municipiului Târgu Secuiesc – Spital Târgu Secuiesc, Secția chirurgie Proiectul este în curs de implementare de către Municipiului Târgu Secuiesc și are o valoare totală de 2.899.164,99 lei, din care 2.874.912,41 lei reprezintă finanțare nerambursabilă (2.394.802,04 lei contribuția UE și 422.612,12 lei contribuția națională). Proiectul este prevăzut a se derula în perioada 01.02.2016 – 31.12.2019. Obiectivul general al proiectului îl reprezintă creșterea eficienței energetice 14 Târgu Secuiesc. Bugetare participativă. Link. 15 POR 2007 – 2013. Link. 16 Proiecte finanțate prin POR 2014-2020. Link. 29 și reducerea consumului de energie finală în clădirea Secției de chirurgie al Spitalului municipal Târgu Secuiesc. 2.) Creşterea eficinţei energetice a clădirilor aparţinătoare Municipiului Târgu Secuiesc – Grădiniţa din strada Benedek Elek Proiectul are o valoare totală de 1.956.400,08 lei, din care 1.816.931,06 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Proiectul este prevăzut a se derula în perioada 03.02.2016 – 31.01.2021. Obiectivul general al proiectului este creșterea eficienței energetice și reducerea consumului de energie finală în clădirea Grădiniţei din strada Benedek Elek. 3.) Creșterea eficienței energetice a clădirilor aparținătoare Municipiului Târgu Secuiesc – Școala cu clasele I – VIII Turóczi Mózes Proiectul o valoare totală de 2.520.059,43 lei, din care 2.333.578,44 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Proiectul este prevăzut a se derula în perioada 03.02.2016 – 31.01.2020. Obiectivul general al proiectului este creșterea eficienței energetice și reducerea consumului de energie finală în clădirea Școlii cu clasele I – VIII Turóczi Mózes. 4.) Creșterea eficienței energetice a clădirilor aparținătoare Municipiului Târgu Secuiesc – Grădinița Csipkerózsika Proiectul are o valoare totală de 1.090.094,86 lei, din care 1.013.944,54 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Proiectul este prevăzut a se derula în perioada 03.02.2016 – 31.12.2019. Obiectivul general al proiectului este creșterea eficienței energetice și reducerea consumului de energie finală în clădirea Grădiniței Csipkerózsika. 5.) Creşterea eficinţei energetice a clădirilor aparţinătoare Municipiului Târgu Secuiesc – Școala Jakabos Odön Proiectul are o valoare totală de 1.243.467,06 lei, din care 874.305,04 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Proiectul este prevăzut a se derula în perioada 01.01.2016 – 31.01.2021. Obiectivul general al proiectului este creșterea eficienței energetice și reducerea consumului de energie finală în clădirea școlii Jakabos Ödön din Lunga, municipiul Târgu Secuiesc. 6.) Construirea și echiparea unei infrastructuri educaționale pentru educația timpurie antepreșcolară – Grădiniță cu program prelungit în Municipiul Târgu Secuiesc Proiectul este implementat de către Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgu Secuiesc având o valoare totală de 3.952.425,42 lei, din care 2.813.972,91 lei reprezintă finanțare nerambursabilă (2.440.690,80 lei din FEDR și 373.282,11 lei din bugetul național) și 1.138.452,51 lei reprezintă contribuția municipiului Târgu Secuiesc (cofinanțarea la cheltuielile eligibile și valoarea neeligibilă a proiectului). Proiectul este prevăzut a se derula în perioada 18.06.2019 – 31.05.2022. Proiectul propune îmbunatățirea infrastructurii educaționale preșcolare la nivelul municipiului Târgu Secuiesc prin construirea unei grădinițe cu program prelungit, în vederea creșterii gradului de participare la învățământul preșcolar. 7.) Amenajare incubator pentru afaceri în Municipiul Târgu Secuiesc Proiectul o valoare totală de 2.618.439,49 lei, din care 1.485.312,65 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Proiectul este prevăzut a se derula în perioada 01.04.2018 – 30.06.2022. Obiectivul general al proiectului este înfiinţarea unui incubator de afaceri în domeniul tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, prin oferirea de sprijin pentru întreprinderi mici si mijlocii, respectiv închirierea spaţiului la un preţ avantajos şi asigurarea echipamentelor necesare pentru desfăşurarea activităţilor în mod corespunzător. 8.) Extinderea și dotarea infrastructurii ambulatorii în Municipiul Targu Secuiesc 30 Proiectul este implementat de către Municipiului Târgu Secuiesc și are o valoare totală de 10.678.052,24 lei, din care 10.453.923,15 lei reprezintă finanțare nerambursabilă. Proiectul este prevăzut a se derula în perioada 20.01.2016 – 31.05.2022. Obiectivul general al proiectului îl constituie îmbunatățirea infrastructurii sanitare, conducând la creșterea calității serviciului de sănătate în clădirea ambulatoriului din Municipiului Târgu Secuiesc. Alte fonduri Pe pagina web a Primăriei Târgu Secuiesc nu au putut fi găsite informații despre alte fonduri externe accesate. 31 SERVICII PUBLICE DIGITALE ȘI RELAȚIA CU CETĂȚENII Performanțele digitale ale României la nivelul Uniunii Europene Figura 19. Clasamentul pentru 2020 al indicelui economiei și societății digitale (DESI) Sursă: DESI În data de 11 iunie 2020, Comisia Europeană a publicat Indicele economiei și societății digitale (DESI) pentru 2020, care monitorizează performanța digitală din Europa și urmărește progresele înregistrate de țările UE în ceea ce privește competitivitatea digitală. În cadrul raportului, România se situează pe locul 26 din cele 28 de state membre ale UE. Raportul a fost realizat în 2019, când UK încă făcea parte din blocul comunitar, așadar, este inclusă în cadrul raportului, alături de celelalte state membre europene (EU27). Figura 23. DESI 2020 Figura 20. DESI 2020 32 Puncte cheie extrase din indicele DESI 202017: � 49% dintre locuințele din România sunt abonate la servicii de bandă largă de foarte mare viteză. Astfel, România se situează pe locul 5 în UE, din perspectiva indicatorului de Conectivitate. Acest lucru se datorează utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane. � O cincime dintre români nu au utilizat niciodată internetul. � Mai puțin de o treime dintre români au competențe digitale cel puțin de bază. � 5,6% dintre absolvenții din România sunt absolvenți TIC, media europeană este de 3,6%. � În ceea ce privește serviciile publice digitale și utilizarea serviciilor de internet, performanța României este cea mai scăzută în rândul statelor membre ale UE. � 82% dintre utilizatorii de internet din România (media EU: 67%) utilizează serviciile de e - guvernare, România ocupând locul 8 din 28 la această categorie. Însă, nivelul atins de interacțiune online între autoritățile publice și populație cuprinde doar depunerea formularelor online. � Formularele precompletate și serviciile publice realizate integral online poziționează România pe locul 28, ceea ce denotă o problemă referitoare la calitatea și capacitatea de utilizare a serviciilor oferite. � Nu s-a înregistrat nicio îmbunătățire a serviciilor publice digitale pentru întreprinderi, România situându-se pe ultimul loc și în această privință. Figura 21. . Clasamentul pentru 2018 - 2020 DESI Sursă: DESI Indicele DESI 2020 a concluzionat că principalele provocări în procesul de furnizare a serviciilor publice digitale în România sunt: „(i) lipsa de coordonare dintre instituțiile publice în ceea ce privește instituirea unor astfel de servicii; (ii) migrarea specialiștilor în TI din sectorul public înspre sectorul privat sau în alte țări; și (iii) lipsa generală de competențe digitale�. 17 Sursă Comisia Europeană: https://ec.europa.eu/romania/news/20200611_raport_rezilienta_digitala_ro 33 Figura 22. Performanțele României Sursă: DESI Recomandarea Comisiei Europene, cu privire la îmbunătățirea interacțiunii dintre întreprinderi și autoritățile publice, a fost necesitatea implementării unei soluții de e-guvernare corecte și bine dezvoltată care să ofere servicii mai rapide și la costuri mai reduse. Totodată, o altă sugestie pentru ca România să facă un prim pas către o administrație publică digitală mai bună este adoptarea Legii privind interoperabilitatea și punerea sa în aplicare de către toate organismele publice implicate. În concluzie, indicatorii analizați în cadrul indicelui DESI2020 poziționează România în scenariul eGov neexploatat, ceea ce înseamnă, potrivit raportului, că este o țară care încă se află într-un proces de digitalizare, dar cu cetățeni care folosesc serviciile de e-guvernare. Problema cea mai mare se observă în cadrul digitalizării de tip back-office și front-office, unde are cel mai scăzut nivel (43%), cu toate acestea, serviciile de e-guvernare oferite ating o valoare peste medie. Deși, nivelurile de performanță au crescut, urmând tendințele europene, mediul din România pare că ar putea reduce forța acțiunilor de e-guvernare. Raportul argumentează că examinarea indicatorilor relativi, deschiderea datelor și informațiilor și desfășurarea benzii largi și calitatea acesteia sunt aproape în concordanță cu media europeană, dar toate celelalte caracteristici (competențe digitale , Utilizarea TIC, Calitatea digitală în sectorul privat) ating niveluri reduse. Mai mult decât atât, datele sugerează că utilizatorii din România ar trebui să își îmbunătățească atât abilitățile digitale, cât și creșterea utilizării regulate a internetului. Acțiuni de digitalizare la nivel național Se observă o creștere a interesului cu privire la guvernarea electronică, atât la nivel central, cât și local. Nivelul tot mai crescut de interes influențează dezvoltarea cadrului instituțional și non-instituțional de dialog social și consultare publică, precum și infrastructura serviciilor publice pentru cetățeni. Ca urmare, au fost demarate diferite inițiative și proiecte punctuale, cu scopul de a implementa uniform și la standarde înalte e-guvernarea în toate localitățile din țară. În ceea ce privește măsurile centrale, în 2015, România a adoptat Strategia națională privind Agenda Digitală pentru România 2020, în care sunt definite patru domenii de acțiune, iar recent au fost adoptate două hotărâri ale guvernului care au impactat sectorul comunicațiilor electronice și digitalizarea: Hotărârea Guvernului nr. 89/2020 din 28 ianuarie 2020, care prevede organizarea și funcționarea unui nou organism, Autoritatea pentru Digitalizarea României și Hotărârea Guvernului nr. 90/2020 din 28 ianuarie 2020, care desființează̆ Ministerul Transporturilor și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale și creează̆ o nouă entitate, Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor. Pentru creșterea gradului de transparență a actului de guvernare la nivel central și local, Secretariatul General al Guvernului, în calitate de beneficiar, și Ministerul Afacerilor Interne, în calitate de partener, 34 au implementat proiectul: „Guvernare transparentă, deschisă și participativă – standardizare, armonizare, dialog îmbunătățit� – cod SIPOCA 35, cu aplicare națională18. Figura 24. Model de structurare a informațiilor publicate din oficiu pe pagina web a unei instituții publice Sursă: Secretariatul General Guvernanță participativă și responsabilizare: măsuri concrete propuse de către Secretariatul General Consultarea proactivă a societății Îmbunătățirea practicilor decizionale Organizarea unor întâlniri periodice civile pe temele de interes ale în Consiliul Local (Ghidul publicat de între consilieri și cetățeni. acestora înainte de dezbaterile din MCPDS)19 Consiliul Local. Crearea unui sistem prin care să fie Realizarea unei aplicații de tip City Implementarea unui sistem digital preluate sugestiile/votul cetățenilor Report, prin care cetățenii pot să care să adune în timp real feedback legat de teme prioritare pentru anunțe în timp real probleme legate de din partea cetățenilor privind calitatea oraș/municipiu servicii și utilități publice. serviciilor. Organizarea de maratoane de Informatizarea administrației publice Comunicarea anuală, împreună cu programare, unde datele deschise locale și oferirea de servicii bugetul localității, a unui forme publicate să fie reutilizate în aplicații electronice cetățenilor (inclusiv narative ușor de înțeles a bugetului utile pentru cetățeni. înrolarea în programe naționale de public - Un buget al cetățenilor. acest tip). 18 Secretariatul General: https://sgg.gov.ro/new/guvernare-transparenta-deschisa-si-participativa- standardizare-armonizare-dialog-imbunatatit-cod-sipoca-35/ 19 Sursă http://dialogsocial.gov.ro/wp-content/uploads/2016/07/Ghid-52-final_cu-link-uri.pdf 35 Redactarea de rapoarte ușor de Organizarea a minimum 1 dezbatere Implementarea conceptului de înțeles de către cetățeni și publică, în care este prezentat draftul Bugetare Participativă. prezentarea acestora în cadrul unor de buget, împreună cu Bugetul întâlniri publice. Cetățenilor. Autoritatea care standardizează și uniformizează digitalizarea administrației publice în România În 2020, Guvernul României a creat Autoritatea de Digitalizare a României (ADR), cu scopul de a realiza obiectivele din sfera transformării digitale a societății românești. Ca urmare, ADR încurajează instituțiile publice, dar și pe cele din mediul privat, să asigurare servicii rapide, sigure și eficiente, prin intermediul tehnologiilor. Platformele dezvoltate până acum de către ADR: � Ghișeul.ro: achitarea taxelor locale și amenzilor online, înregistrarea documentelor adresate instituțiilor publice, care nu au un sistem propriu de registratură online. � Sistemul Informatic de Atribuire Electronică în Transporturi: alocarea electronică a autorizațiilor pentru transportul internațional de marfă și atribuirii electronice a curselor și traseelor pentru transport intern de persoane. � Sistemul Electronic Național: depunerea online a „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitul pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate� � Punctul de Contact Unic electronic: trimiterea declarațiilor, notificările sau cererile necesare pentru obținerea autorizării, inclusiv cererile de înscriere într-un registru și orice cereri de autorizare necesare pentru exercitarea activităților de servicii către administrația publică centrală și alte autorități competente. O parte dintre proiectele în curs de dezvoltare � Cloud-ul guvernamental; � Constituirea Registrului Electronic Național de Identități Electronice; � Digitalizarea procesului de adopție a unui copil; � Informatizarea sistemului de depunere a cererilor pentru înregistrarea și eliberarea efectivă a documentelor de stare civilă; � Dezvoltarea unei platforme naționale centralizate pentru colectarea, stocarea și distribuirea informațiilor referitoare la persoanele cu dizabilități (adulți și copii) către părțile interesate; 36 Analiza guvernării electronice în Târgu Secuiesc Figura 23. Indexul de evaluare a e-gurvernării Sursă: FSPAC În ceea ce privește guvernarea electronică în Târgu Secuiesc, scorul primit în cadrul indexului de evaluare a guvernării electronice în orașele și municipiile din România - Front Office, realizat de către cercetătorii din cadrul Universității Babeș Bolyai, este 32,16 puncte din 10020. Indexul are 47 de indicatori, împărțiți în cinci categorii, fiecare cu o anumită pondere în nota finală: Ergonomie (15%), Conținut (25%), Servicii online (25%), Participare și implicarea cetățenilor (20%), Securitatea și protecția datelor personale (15%). Transparență și eficiență în guvernare prin digitalizarea serviciilor publice și implicarea cetățenilor Instrumentul digital principal care susține o guvernare deschisă, transparentă și participativă este pagina de internet, care reprezintă atât modalitatea de a comunica direct cu cetățenii, cât și de a stabili un dialog între administrația publică și celelalte părți interesate. Pe lângă acest instrument, sunt necesare dezvoltarea serviciilor publice complet digitale, mecanisme de evaluare a acestora și a deciziilor luate de către autorități, precum și modalități digitale de implicare a societății civile în dezvoltarea orașului. Mai mult decât atât, serviciile publice digitale trebuie să fie integrate, rapide, sigure și transparente pentru cetățeni și întreprinderi, deoarece reduc considerabil timpul pentru gestionarea unui serviciu public și eficientizează procesul, având costuri reduse. 20 Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării: https://fspac.ubbcluj.ro/ro/evenimente/evaluarea-guvernarii-electronice-orasele-din-romania 37 Conținutul site-ului (25%) Punctajul obținut de site-ul primăriei Târgu Secuiesc în cadrul acestei categorii, în funcție de indicatorii prezenți în figura 8, este de 62,07 din 100 de puncte posibile. Pentru eficientizarea serviciilor publice este necesară dezvoltarea instrumentelor care permit completarea formularelor online și dezvoltarea seturilor de date deschise. De asemenea, pentru a crește nivelul de încredere al cetățenilor, în ceea ce privește administrația locală, este necesară completarea tuturor datelor referitoare la consilierii locali și a personalului fiecărui departament, precum și adăugarea minutelor întâlnirilor de consiliu local. Figura 24. Indexul de evaluare a e-gurvernării ✔ X � Oferă informații despre localizare și orar de � Lipsesc minutele sau PV ale întâlnirilor lucru cu publicul. de consiliu local. � Conține informații de contact pentru � Nu oferă posibilitatea de a accesa principalele departamente. formulare online. � Comunică informații despre personal și șefii � Nu au fost dezvoltate seturi de date departamentelor, un minim necesar ar fi detalii despre cine conduce departamentele. deschise. � Există informații despre buget. � Strategie sau capitol legat de digitalizare � Există organigrama. (e-gov, smart city) lipsește. Este � Informațiile despre consilierii locali conțin necesară includerea acestora. numele acestora, CV ul și informații de contact, însă lipsesc informațiile despre activitatea fiecăruia. � Secțiunea autorizații de construcție există și permite consultarea listelor. � Strategia și planul de dezvoltare a orașului pot fi accesate pe site. � Site-ul este în mai multe limbi. � Există formulare descărcabile. � Declarații de avere din 2020 există pe site. � Proiectele de hotărâri de consiliul local sunt prezente pe site. Sursă: FSPAC Ergonomie (15 %) Designul paginii a primit 3 puncte din 4 ceea ce sugerează că experiența utilizatorilor poate fi îmbunătățită, pentru o interacțiune a oamenilor cu pagina de internet mai eficientă. Per total, site-ul respectă regulile de ergonometrie, iar indicatorii din această categorie (Figura 25) au adunat un scor de 47,83 din 100 de puncte. La nivel de grafică, aspectele ce țin de design, font și culori pot fi îmbunătățite, iar site-ul ar trebuie să includă un sitemap. Figura 25. - Indexul de evaluare a e-gurvernării 38 ✔ X � Designul paginii poate fi îmbunătățit, acesta � Nu există un sitemap. este analizat în funcție de cât de ușor este să parcurgi informațiile și dacă este user friendly. � Schema de navigare respectă regulile de ergonometrie. � Fonturile și culorile sunt corect utilizate. � Pagina are actualizări recente și vizibile. � Există o versiune adaptată a site-ului pentru mobil. � Butonul de căutare funcționează. � Există o categorie în meniu dedicată serviciilor publice Sursă: FSPAC Securitate și protecția datelor personale (15 %) Dintr-un total de 100 de puncte, la această categorie site-ul Primăriei a obținut 0 de puncte, la momentul în care a fost realizată cercetarea. Cu toate acestea, s-a observat că pagina web a fost îmbunătățită, de exemplu, acum are certificare validă (https). Figura 26. Indexul de evaluare a e-gurvernării ✔ X � Site-ul este securizat și are certificare validă � Nu există mesajul de avertizare cu privire la (https). folosirea cookie-urilor. � Nu există posibilitatea de logare pentru cetățeni. � Site-ul nu are o politică anunț pentru folosirea datelor personale. Sursă: FSPAC Servicii online (25%) Pagina web pune la dispoziție posibilitatea de a plăti taxele și impozitele online, prin intermediul propriei platforme sau a platformei naționale – ghișeu.ro. În plus, se pot depune online cereri pentru informații de interes public, potrivit cercetătorilor de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării Cluj-Napoca. Pe baza indicatorilor din indexul evaluării serviciilor digitale, scorul obținut este 5,88. Figura 27. Indexul de evaluare a e-gurvernării ✔ X � Informații de interes public (legea 544/2001) � Plata amenzilor nu se realizează online. online - se pot depune online cereri pentru � Nu se pot face programări pentru diverse informații de interes public servicii. � Există servicii online de plata taxelor și � Site-ul nu deține o registratură online. Ca impozitelor (kezdi.ro și ghiseu.ro). atare, cetățenii nu pot urmări online traseul documentelor depuse. 39 � Nu există alte servicii oferite online, precum publicații căsătorie, autorizație construcție, autorizație de taxi etc. � Nu există autorizații de construcție. � Nu există aplicații mobile. � Nu există o bază de date cu certificate de urbanism online. Sursă: FSPAC Participarea și implicarea cetățenilor (20%) În ceea ce privește participarea și implicarea cetățenilor, cercetătorii de la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării au oferit 40 de puncte din 100. Administrația nu a primit punctajul maxim, deoarece cetățenii nu pot publica comentarii la proiectele de hotărâri ale Consiliului local, primăria nu oferă audiențe online sau posibilitatea programării audiențelor online, nu există sondaje sau înregistrări video pe site. Cu toate acestea, administrația a implementat proiectul de Bugetare Participativă. Figura 28. Indexul de evaluare a e-gurvernării ✔ X � Primăria deține și alte conturi active pe � Administrația locală nu oferă audiențe rețele sociale. online sau programarea audiențelor online. � Cetățenii pot adăuga comentarii sau trimite � Nu există sondaje și chestionare pe site. mesaje către primărie prin intermediul � Nu conține înregistrări audio sau video. paginii web. � Cetățenii nu pot publica comentarii la � Primăria deține un newsletter local, prin proiectele de hotărâri ale consiliului Local. intermediul căruia să comunice cu locuitorii. � Primăria a implementat programul de bugetare participativă. � Există un chat pe site, prin care cetățenii pot adresa probleme punctuale (sesizări.kezdi.ro) Sursă: FSPAC Pe lângă secțiunile standard de informare cu privire la legislație, program de funcționare și posibilitatea de a cere informații, precum și posibilitatea de a plăti taxele și impozitele și instrumentul prin care cetățenii pot semnala provocări, administrația locală, prin pagina web, nu oferă servicii publice complet digitale. În plus, a fost lansată noua pagină web a Municipiului Târgu Secuiesc bp.kezdi.ro, dedicată programului de bugetarea participativă. Proiect pentru îmbunătățirea serviciilor publice digitale Administrația locală urmărește realizarea unui sistem integrat de e-guvernare și a unui ghișeu unic în cadrul administrației publice locale. Încrederea cetățenilor în site-ul primăriei și proporția populației care utilizează internetul 40 Încrederea cetățenilor în pagina web a primăriei a este aceeași din 2014 până în 2018. Pentru crește gradul de încredere este nevoie de o campanie prin care populația să fie educată cu privire la utilizarea serviciilor publice online, calității site-ului să fie îmbunătățită și serviciile oferite prin intermediul său să fie diversificate. La momentul de față, pagina web acordă o importanță scăzută serviciilor online complet digitalizate oferite cetățenilor sau firmelor, fiind gândită în mod preponderent pentru oferirea de informații. Figura 29. Gradul de încredere al paginii web 1.2 1 0.8 0.6 0.4 0.2 0 2014 2015 2016 2017 2018 Valoare 1 1 1 1 1 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date- urbane/ Peste 40% dintre persoanele care locuiesc în Târgu Secuiesc utilizează internetul. Așadar, administrația locală trebuie să demareze atât campanii de educare care să ducă la creșterea acestui procent, cât și acțiuni pentru a oferi acces la internet fiecărui cetățean prin dezvoltarea infrastructurii. 41 Figura 30. Proporția populației care utilizează internetul 60 50 40 30 20 10 0 Întorsura Sfîntu Gheorghe Baraolt Covasna Târgu Secuiesc Buzăului Uitilizare internet 50.73 36.36 41.98 28 46.37 Sursă: Politica Urbană a României. Prelucrare Indicatori Urbani: https://citadini.ro/baza -de-date- urbane/ Satisfacția cetățenilor din Târgu Secuiesc cu privire la eficiența serviciilor administrative din orașul lor Răspunsurile la întrebarea �În ce măsură sunteți mulțumit de activitatea administrației publice locale în domeniul urbanismului comparație�, din sondajul Barometru Urban, realizat în cadrul Politicii Urbane a României, au reflectat că 41% dintre cetățenii care locuiesc în Târgu Secuiesc sunt satisfăcuți de calitatea locuirii. Rezultatul poziționează orașul sub media națională (51%). 42 Figura 31. În ce măsură sunteți mulțumit de activitatea administrației publice locale în domeniul urbanismului-comparație foarte mulțumit/ă mai degrabă mulțumit/ă mai degrabă nemulțumit/ă foarte nemulțumit/ă NR ORADEA 47% 35% 15% 0% 3% SINAIA 33% 43% 21% 1% 2% CLUJ NAPOCA 22% 45% 19% 5% 9% VATRA DORNEI 18% 48% 22% 11% 0% SUCEAVA 34% 32% 31% 1% 3% BUZAU 16% 47% 20% 12% 5% CONSTANTA 13% 49% 34% 1% 4% ALBA IULIA 13% 47% 27% 10% 4% TIMISOARA 9% 50% 28% 7% 6% IASI 16% 42% 29% 9% 4% MOLDOVA NOUA 19% 38% 39% 0% 3% SULINA 13% 44% 38% 1% 3% ABRUD 13% 44% 28% 12% 3% RESITA 21% 36% 30% 11% 2% EFORIE 20% 36% 44% 0% SIGHISOARA 17% 38% 28% 11% 7% BICAZ 21% 33% 41% 5%0% BRASOV 12% 41% 20% 18% 9% SIMERIA 13% 39% 39% 4% 6% CARANSEBES 9% 41% 40% 9% 1% SLATINA 11% 38% 42% 6% 3% BAILESTI 14% 35% 44% 6% 2% MIHAILESTI 10% 38% 44% 8% ISACCEA 12% 35% 48% 5% CARACAL 8% 39% 35% 18% 1% BAILE HERCULANE 10% 37% 46% 8% STEFANESTI 6% 40% 41% 11% 2% TG JIU 18% 27% 41% 13% 1% CAREI 5% 39% 50% 0% 5% M O R E N I 3% 41% 45% 9% 2% DROBETA TURNU SEVERIN 4% 40% 40% 13% 4% BOLINTIN VALE 4% 39% 33% 14% 10% PIATRA NEAMT 8% 35% 40% 11% 6% ALEXANDRIA 15% 27% 38% 18% 3% TARGU SECUIESC 6% 35% 33% 14% 12% BUCURESTI 9% 32% 33% 19% 7% CRAIOVA 7% 34% 33% 14% 12% BEIUS 6% 34% 33% 28% PLOIESTI 4% 36% 26% 18% 18% BUHUSI 7% 33% 46% 13% 2% TASNAD 14% 25% 57% 4% Sursă: Politica Urbană a României, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 43 Satisfacția cetățenilor cu privire la eficiența serviciilor administrative din orașul lor Eficiența serviciilor administrative din orașele din România, din perspectiva cetățenilor, a fost analizată prin întrebarea �În ce măsură sunteți de acord cu următoarea afirmație: �serviciile administrative ale orașului (meu) ajută în mod eficient oamenii�-comparație�, în cadrul sondajului Barometru Urban. Astfel, potrivit barometrului, 52% din populația urbană declară că este de acord cu afirmația „în general, te poți baza pe administrația publică din orașul meu�. La acest capitol, Târgu Secuiesc (58%) se poziționează peste media națională. Figura 32. În ce măsură sunteți mulțumit de acord cu următoarea afirmație: „serviciile administrative ale orașului (meu) ajută în mod eficient oamenii� total de acord oarecum de acord oarecum dezacord în total dezacord NR ORADEA 45% 38% 13% 2% 1% CLUJ NAPOCA 12% 57% 23% 6%2% SIMERIA 18% 50% 19% 3% 10% RESITA 23% 45% 15% 14% 4% IASI 30% 38% 23% 8% 1% ALBA IULIA 19% 47% 23% 8% 3% SINAIA 31% 34% 29% 1%4% CONSTANTA 14% 51% 33% 0% 2% SIGHISOARA 22% 43% 26% 7% 3% SULINA 23% 41% 36% TARGU SECUIESC 12% 46% 31% 8% 3% VATRA DORNEI 11% 48% 24% 16% 2% TIMISOARA 9% 50% 30% 9% 3% BEIUS 17% 41% 20% 17% 6% BICAZ 21% 36% 41% 2% SLATINA 19% 38% 40% 3%1% C A R A C A L 4% 52% 27% 17% 1% BUZAU 10% 46% 30% 12% 2% SUCEAVA 38% 17% 38% 7%1% B O L I N T I N V A L E 5% 50% 26% 12% 7% CARANSEBES 12% 42% 37% 8% 1% B A I L E S T I 5% 48% 35% 11% 1% ABRUD 16% 36% 29% 18% 1% D R O B E T A T U R N U S E V E R I N 6% 46% 37% 11% 0% EFORIE 13% 38% 49% MORENI 20% 30% 42% 7%1% MOLDOVA NOUA 17% 33% 44% 5% P L O I E S T I 7% 43% 30% 13% 8% TASNAD 19% 30% 49% 3% CRAIOVA 8% 36% 41% 11% 3% PIATRA NEAMT 10% 35% 43% 10% 4% BUCURESTI 8% 36% 30% 22% 4% ALEXANDRIA 12% 31% 37% 18% 1% BRASOV 14% 30% 38% 15% 4% ISACCEA 16% 25% 58% 0% B A I L E H E R C U L A N E 4% 36% 51% 9% TG JIU 12% 27% 47% 14% 0% M I H A I L E S T I 6% 33% 49% 12% S T E F A N E S T I 4% 30% 42% 18% 6% C A R E I 5% 28% 63% 3%1% B U H U S I 1% 28% 45% 26% 1% Sursă: Politica Urbană a României, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 44 Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative Sondajul Barometrul Urban a întrebat cetățenii dacă au fost informați cu privire la prevederile Planului Urbanistic General (PUG) și Strategia de Dezvoltare Locală (SDL), dacă au fost implicați / consultați în elaborarea PUG și SDL și dacă au cunoștințe privind proiectele de dezvoltare urbană ce vor fi implementate de administrația publică locală. 7% dintre persoanele care locuiesc în Târgu Secuiesc cunosc PUG-ul și SDL, 3% au fost consultate în elaborarea acestora și 9% cunosc proiectele Primăriei. 3% din persoanele intervievate la nivel național au declarat că au fost implicate/ consultate în elaborarea PUG și SDL, ceea ce poziționează Târgu Secuiesc la nivelul mediei naționale. La nivel național, sondajul a concluzionat că informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative se reflectă asupra încrederii în administrația publică locală: � +8% încredere în administrație în cazul celor care cunosc PUG și SDL; � +11% încredere în administrație în cazul celor care cunosc proiectele de dezvoltare ce vor fi implementate; � +13% încredere în administrație în cazul celor care au fost implicați în realizarea PUG si SDL. Așadar, pentru a crește încrederea și mulțumirea în rândul cetățenilor față de serviciile oferite de administrația publică locală din Târgu Secuiesc este necesară o mai mare implicare și informare a cetățenilor în ceea ce privește dezvoltarea și implementarea Planului Urbanistic General și a Strategiei de Dezvoltare Locală, precum și a proiectelor ce urmează a fi implementate. 45 Figura 33. Informarea și implicarea cetățenilor în deciziile administrative cunosc PUG, SDL au fost consultați cunosc proiectele Primăriei SINAIA 20% 8% 32% 25% 7% 25% BRASOV 20% 6% 21% 15% 6% 15% ORADEA 21% 6% 30% 13% 5% 10% TG JIU 16% 4% 20% 13% 3% 11% STEFANESTI 10% 3% 6% 16% 3% 17% BUCURESTI 15% 3% 16% 9% 3% 15% CLUJ NAPOCA 15% 3% 23% 11% 3% 9% TARGU SECUIESC 7% 3% 9% 16% 2% 13% ISACCEA 22% 2% 23% 14% 2% 7% BAILESTI 16% 2% 15% 7% 2% 9% TIMISOARA 10% 2% 10% 19% 2% 35% SULINA 12% 2% 10% 20% 1% 19% SLATINA 7% 1% 8% 17% 1% 15% PIATRA NEAMT 13% 1% 14% 10% 1% 7% BEIUS 11% 1% 9% 10% 1% 12% MORENI 5% 1% 10% 6% 1% 20% BUHUSI 4% 1% 7% 6% 1% 5% CARACAL 4% 5% 7% 8% EFORIE 18% 19% 10% 10% MOLDOVA NOUA 12% 22% 6% 8% VATRA DORNEI 36% 34% Sursă: Politica Urbană a României, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 46 Respondenții din cadrul studiului Barometrul Urban au declarat că există un mecanism de implicare cetățenească permanentă și de colaborare cu cetățenii în luarea deciziilor administrative la nivelul administrației locale în Târgu Secuiesc, dar nu au oferit niciun exemplu. Totodată, indexul de evaluare a guvernării electronice în orașele și municipiile din România - Front Office, realizat de către Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, nu a oferit un punctaj maxim autorităților la acest aspect. Media aprecierii indicatorilor de performanță administrativă Sondajul de opinie realizat în cadrul Politicii Urbane a României prezintă următoarele valori pentru media aprecierii indicatorilor de performanță administrativă, în ceea ce privește Târgu Secuiesc: felul în care sunt cheltuiți banii publici (4,70), ritmul de dezvoltare al orașului (4,59); cuantumul taxelor locale (4,56) și relația cetățenilor cu autoritățile locale (5,04). Punctajele obținute sunt dintr-un total de 10 puncte posibile. La nivel național, media celor patru indicatori de performanță administrativă este de 5,4. Analizați împreună, acești indicatori explică aproximativ 65% din dinamica încrederii în administrația locală. Totodată, relația cetățenilor cu autoritățile locale a obținut punctajul mediu cel mai ridicat, 5,71 puncte din 10, iar felul în care sunt cheltuiți banii publici a înregistrat punctajul cel mai scăzut: 5,19 puncte. Ca atare, toți cei 4 indicatori în Târgu Secuiesc sunt sub media națională. 47 Figura 34. Media aprecierii indicatorilor de performanță administrativă media aprecierii felului în care sunt cheltuiți banii publici media aprecierii ritmului de dezvoltare a orașului media aprecierii cuantumului taxelor locale media aprecierii relatiei cu cetățenii CLUJ NAPOCA (R_NV) 6.87 7.34 6.37 6.79 ORADEA (R_NV) 6.72 7.57 5.15 7.18 SINAIA (O_M) 6.70 6.99 6.75 7.18 CONSTANTA (R_SE) 6.39 6.24 7.13 6.43 BEIUS (M_NV) 6.22 6.16 6.23 6.62 IASI (R_NE) 6.05 6.62 6.12 6.82 MOLDOVA NOUA (O_V) 6.00 6.54 7.01 6.98 SULINA (O_SE) 5.81 5.84 5.84 6.08 ISACCEA (O_SE) 5.79 5.92 5.92 6.32 BICAZ (O_NE) 5.72 5.92 5.74 6.49 SLATINA (R_O) 5.71 6.64 6.35 6.61 VATRA DORNEI (M_NE) 5.70 5.87 6.06 5.98 CAREI (M_NV) 5.67 5.68 5.83 5.84 TIMISOARA (R_V) 5.64 6.75 5.63 6.51 RESITA (M_V) 5.55 6.1 4.86 6.07 SIGHISOARA (M_C) 5.54 5.71 5.63 5.92 BRASOV (R_C) 5.53 4.87 4.39 5.39 SUCEAVA (R_NE) 5.43 5.63 5.33 5.7 DROBETA TURNU SEVERIN (R_O) 5.38 5.42 5.08 5.38 EFORIE (O_SE) 5.31 5.6 6.34 6.79 ALBA IULIA (R_C) 5.23 5.32 4.85 6.23 STEFANESTI (O_M) 5.19 5.32 4.93 5.29 MORENI (M_M) 5.08 4.95 5.16 5.37 BAILE HERCULANE (O_V) 5.05 4.91 4.83 5.13 MIHAILESTI (O_M) 5.03 5.01 5.09 5.32 CRAIOVA (R_O) 4.95 5.37 4.96 5.21 TG JIU (R_O) 4.91 5.06 4.8 5.22 BUCURESTI (R_BI) 4.91 5.71 5.37 5.37 CARANSEBES (M_V) 4.76 4.99 5.07 6.15 CARACAL (M_O) 4.71 4.74 4.97 5.13 TARGU SECUIESC (M_C) 4.70 4.59 4.56 5.04 ABRUD (O_C) 4.66 5.06 5.3 5.62 SIMERIA (O_V) 4.58 4.92 5.31 5.43 ALEXANDRIA (R_M) 4.39 4.3 4.49 5.43 TASNAD (O_NV) 4.30 4.01 4.22 4.62 BAILESTI (M_O) 4.28 4.17 4.03 4.59 PIATRA NEAMT (R_NE) 4.26 4.41 4.26 4.97 BUZAU (R_M) 4.15 4.39 3.93 4.77 BOLINTIN VALE (O_M) 4.08 4.3 4.36 4.93 PLOIESTI (R_M) 3.82 4.23 4.04 4.74 BUHUSI (O_NE) 3.05 3.1 3.39 3.91 Sursă: Politica Urbană a României, Barometru privind Calitatea Vieții, 2020 48 Studiu de caz Primăria Sector 3 Servicii Digitale oferite de Primăria Sector 3: Prin proiectul Primăria Non-Stop21, locuitorii sectorului 3 pot beneficia de următoarele servicii publice online: � Plata taxelor și impozitelor locale online. � Depunerea de cereri și documentație online pentru solicitarea unui loc de parcare; � Obținerea de Certificate de Urbanism online; � Depunerea de sesizări online și urmărirea lor; � Aplicația „I love S3� permite vizualizarea hărții sesizărilor primite de la cetățeni, precum și statusul lor de rezolvare; � Programarea online pentru căsătorii, transcrierea certificatelor/ extraselor de stare civilă; � Eliberarea online de autorizații, acorduri și avize de funcționare comercială, prin intermediul platformei http://edirect.e-guvernare.ro.22; � Eliberarea online a certificatelor de atestare fiscală; � Înscrierea exclusiv online în creșele din Sectorul 3; � O secțiune care permite cetățenilor o evaluare a activității instituției. � Asociațiile de proprietari pot transmite online documentele asociației.23 � Indexul de evaluare a serviciilor online, realizat de către Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, plasează Primăria Sectorului 3 pe locul 8, în ceea ce privește e-guvernarea în România, cu un scor de 79,92 din 100. Studiu de caz Oradea Servicii digitale la nivelul instituțiilor publice locale și operatorilor de servicii publice locale, structura infrastrcturii IT conține)24: � La nivelul Primăriei Oradea: ○ Impotax - impozite și taxe locale ○ Aplicația City Report care permite cetățenilor să transmită diverse sesizări şi incidente către Primăria Oradea şi operatorii serviciilor publice locale ○ Ecub - Contabilitate-buget ○ Invest – investiții ○ Cid – circuitul intern al documentelor ○ Agroregis – registrul agricol 21 Sursă Primăria Sector 3 https://www.primarie3.ro/index.php/presa/comunicat/servicii-publice-online-pentru-ceteni-oferite-de- primria-sectorului-3 22 Asociația Smart City: https://romaniansmartcity.ro/primaria-sector3-digitalizare-activitate/ 23 Sursă Primăria Sector 3 https://www.primarie3.ro/index.php/presa/comunicat/in-premiera-nationala-documentele-asociatiilor-de- proprietari-pot-fi-transmise-online-la-primaria-sectorului-3 24 Sursă Site Primăria Oradea: http://www.oradea.ro/fisiere/module_fisiere/23644/caiet%20de%20sarcini%20strategie%20informatizare%2 0MO.pdf 49 ○ Resum - resurse umane, salarizare ○ Audiențe - gestiune audiențe ○ Taxi - gestiune autorizații taxi ○ Evidența dosarelor în instanță ○ Arhiva Registratură ○ Aplicații pentru dispozitive mobile ○ SIGMA – sistem integrat de gestiune a datelor ○ O aplicația GIS ○ Indexul de evaluare a serviciilor online, realizat de către Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, plasează Oradea ca fiind al 5-lea oraș din România în ceea ce privește e-guvernarea, cu un scor de 77,13 din 100. � Administrația Patrimoniului Imobiliar, Administrația Socială Comunitară, Centrul de Zi și Clubul Sportiv Municipal – au aplicații financiar-contabile. � Administrația Patrimoniului Imobiliar: activitatea topografilor (MapSys (h ărți) și TopoSys (prelucrare măsurători)), SIGMI - evaluare economică, elaborare și calcul deviz, ofertarea si urmărirea lucrărilor de construcții și instalații și un program de devize și management al proiectelor în construcții și instalații, activitatea de gestiune a parcărilor publice: aplicație de control - pentru controlorii care dau amenzi (cu licență pe telefon). � Oradea Transport Local dispune de un centru de date propriu, aplica ția E-Ticketing, aplicație financiar-contabil, gestiune, salarizare, urmărire FAZ, urmărire alimentări, sistem supraveghere video. � Compania de Apă Oradea: 22 Servere și un Firewall Hardware - Fortinet 200D. Studiu de Caz Cluj-Napoca Servicii digitale puse la dispoziție de Primăria Cluj -Napoca 25 � Platforma care permite plata impozitelor și taxelor locale online (impozite locale, taxe de concesiuni,taxe de închirieri). � Programarea online a căsătoriilor. � Programarea online pentru depunerea cererilor de transcriere a certificatelor/ extraselor de stare civilă/ extraselor multilingve ale actelor de stare civilă ale cetăţenilor care au dobândit/redobândit cetăţenia română. � Depunerea și urmărirea online a peste 90 de formulare/cereri. � Plata online a amenzilor de circulație și a celor acordate de poliția locală, plata altor taxe fără debit (taxa pentru eliberarea cărților de identitate, taxa de divorț, certificat de urbanism, prelungire certificat urbanism sau autorizație de construcție, sit arheologic, intravila n/extravilan etc.) și plata taxei de liberă trecere. � Plata online a amenzilor aflate în executare silită, serviciul fiind utilizat de mai multe firme. � Servicii online implementate prin proiectul european "Sistem informatic integrat pentru servicii online oferite în municipiul Cluj-Napoca�: Solicitare amplasare panouri publicitare și bannere; Solicitare organizare manifestații/evenimente publice, Serviciul gestiune autorizații pentru parcări, Sesizare mașini abandonate, Sesizare câini comunitari, Sesizare cerșetori, Sesizare rampe 25 Sursă Site Primăria Cluj-Napoca: https://primariaclujnapoca.ro/taxe-si-impozite-locale/ 50 clandestine, Sesizare probleme cu taxe și impozite, Sesizare probleme cu spațiile verzi, Sesizare probleme cu Asistența Socială, Sesizare probleme cu străzi, alei, drumuri, poduri, Sesizare probleme cu semnalizarea rutieră. � Primăria Cluj-Napoca este înrolată și în portalul național ghișeul.ro, ceea ce permite cetățenilor să aibă acces și la e-serviciile puse la dispoziție de sistem. � Programarea online pentru discuții cu personalul administrației prin solicitarea unui ticket albastru. � Prezintă delimitarea și încadrarea teritoriului administrativ . � Indexul de evaluare a serviciilor online, realizat de către Facultatea de Științe Politic e, Administrative și ale Comunicării, plasează Cluj-Napoca ca fiind primul oraș din România în ceea ce privește e - guvernarea, cu un scor de 92,58 din 100. Orașul Târgul Secuiesc se află într-un proces de dezvoltare a identității și serviciilor digitale la standarde europene. Scenariul în care se află se bazează pe o conectivitate care necesită îmbunătățiri (peste 40% din populație are acces la internet), în ceea ce privește infrastructura internetului, servicii digitale front și back office în curs de dezvoltare (la momentul actual site-ul oferă posibilitatea de a accesa informații și a face plata taxelor și impozitelor online, dar nu oferă servicii publice complet digitalizate), capital uman care necesită competențe digitale soft și hard și cetățeni insuficient alfabetizați digital. La nivel național, serviciilor publice digitale pentru intreprinderi sunt aproape inexistente sau puțin dezvoltate. În privința acestui indicator, Târgu Secuiesc se aliniază la standardul național și nu a dezvoltat servicii dedicate sectorului privat. Un pas făcut în această direcție se poate observa în cadrul Primăriei Sector 3 care eliberează online autorizații, acorduri și avize de funcționare comerciale, prin intermediul unei platforme dedicate sau primăria municipiului Cluj-Napoca care a creat o platformă pentru mediul de business. Alte bune practici observate în cadrul Primăriei Sector 3 sunt înscrierea exclusiv online în creșele din Sectorul 3 sau posibilitatea ca administratorii blocurilor să depună online documentele. În privința plăților online, Cluj-Napoca oferă serviciul plata online a amenzilor aflate în executare silită, acesta fiind utilizat de mai multe firme. Totodată, administrația din Cluj-Napoca a pus la dispoziția cetățenilor următoarele servicii, cu ajutorul fondurilor europene: solicitare amplasare panouri publicitare și bannere; solicitare organizare manifestații/evenimente publice, serviciul gestiune autorizații pentru parcări și un spațiu virtual interactiv dedicat sesizărilor (mașini abandonate, câini comunitari, cerșetori, rampe clandestine, probleme cu taxe și impozite, probleme cu spațiile verzi, probleme cu Asistența Socială, probleme cu străzi, alei, drumuri, poduri, probleme cu semnalizarea rutiera etc. ) De asemenea, Primăria Sectorului 3 a dezvoltat o aplicație specială care permite cetățenilor să vizualizeze harta sesizărilor și să urmărească stadiul acestora, iar Oradea o aplicație are permite comunicarea problemelor către primărie și operatorii serviciilor publice locale. Participarea și implicarea cetățenilor în Târgu Secuiesc, prin intermediul e-guvernării, a avut un scor scăzut în cadrul indexului ce evaluează digitalizarea în orașele din România, realizat de către Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării. Lipsa unui scor maxim se datorează faptului că cetățenii nu pot publica comentarii la proiectele de hotărâri ale Consiliului Local, nu există sondaje, chestionare și înregistrări audio sau video. Scorul obținut la secțiunea servicii digitale, în cadrul indexului de evaluare a e-guvernării, realizat de Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, este 5,88 din 100 de puncte. Așadar, este necesar dezvoltarea paginii web, digitalizarea serviciilor publice, înființarea unor programe prin care cetățenii să fie implicați și educarea locuitorilor pentru a deprinde competențe digitale. În această direcție, administrația locală urmărește să realizeze un sistem integrat de e-guvernare și ghișeu unic în cadrul administrației publice locale. 51 ANALIZA DIAGNOSTIC: CONCLUZII, PROVOCARI, TENDINȚE ȘI RECOMANDARI Provocări, tendințe și nevoi identificate Recomandări Administrația publică locală și structurile asociative existente • Lipsa unei coordonări la nivelul dezvoltării • Sesiuni de transfer a experienței și bune practici capacității administrative între localitățile la nivelul Zonei Urbane Funcționale în domeniul membre ale Zona Urbană Funcțională consultărilor publice cu populația și factorii interesați • Necesitatea de a dezvolta capitalul uman din administrația publică locală, cu preponderență în • Atragerea fondurilor europene din exercițiul ceea ce privește tranziția către un oraș inteligent programatic 2021-2027 pentru a crește eficiența fluxurilor administrative ce țin de dimensiunea guvernanței inteligente Bugete locale (execuție bugetară, bugete operaționale, fonduri atrase) • Capacitate scăzută de absorbție a fondurilor • Întărirea capacității de atragere a fondurilor europene mult mai mari ce vor fi disponibile europene - atât interne (numărul de experți pe pentru zonele urbane din România. fonduri europene și pregătirea mai bună a personalului pe management de proiecte • Nivel scăzut al veniturilor generate din surse europene) cât și externe (parteneriate strategice proprii. cu firme specializate în scrierea de proiecte sau • Capacitate scăzută de atragere a investițiilor pregătirea de documentații tehnice). străine. • Creșterea taxelor locale și identificarea unor noi surse de venit pentru bugetul local. • Consolidarea unei unități de promovare a Târgului Secuiesc ca destinație pentru investiții. Resurse umane și materiale • Potențial limitat de atragere a forței de muncă • Colaborarea cu mediul privat, cetățeni și calificate și a specialiștilor la nivelul administrației societatea civilă pentru identificarea și publice locale, datorate cu preponderență implementarea proiectelor ce pot avea impact la grilelor de salarizare reduse la nivelul bugetar. nivel local în atragerea de resurse umane și materiale, precum și în eficientizarea fluxurilor administrative. Servicii publice digitale și relația cu cetățenii • Nu au fost dezvoltate servicii complet digitalizate, • Târgul Secuiesc se află într-un proces de interacțiunea online între autoritățile publice și dezvoltare a identității și serviciilor digitale la populație cuprinde accesul la informații de standarde europene. Scenariul în care se află se interes public, prin intermediul paginii web. bazează pe o conectivitate care necesită îmbunătățiri (peste 40% din populație are acces • Lipsa unui departament dedicat procesului de la internet), în ceea ce privește infrastructura digitalizare. internetului, servicii digitale front și back office în • Lipsesc instrumente de bază pentru participarea curs de dezvoltare (la momentul actual site-ul și implicarea cetățenilor. oferă posibilitatea doar de a accesa informații, dar nu oferă servicii publice complet digitalizate), capital uman care necesită competențe digitale 52 Provocări, tendințe și nevoi identificate Recomandări soft și hard și cetățeni insuficient alfabetizați digital. • Îmbunătățirea infrastructurii de internet din zonă (Conectivitate). • Înființarea unei entități dedicate procesului de digitalizare a serviciilor publice și transformare inteligentă a orașului. • Cetățeni și capital uman cu competențe digitale (Competențe digitale). • Stabilirea și asumarea unei viziuni integrate a tuturor serviciilor publice oferite cetățenilor și o colaborare strânsă atât cu autoritățile centrale, cât și cu cele regionale. • Digitalizarea tuturor serviciilor publice și creșterea ratei de utilizare a acestora. • Creșterea implicării cetățenilor în procesul de dezvoltare a orașului prin derularea continuă a conceptului de bugetare participativă și dezvoltarea unei dialog online mai eficient și mai transparent, prin diferite instrumente digitale. • Accesarea fondurilor europene și naționale alocate pentru dezvoltarea capacității administrative și digitalizarea serviciilor publice. 53 ANEXA 1. MODIFICĂRILE LEGII BUGETULUI DE STAT ÎNTRE 2015 ȘI 2019 ȘI MODUL ÎN CARE ACESTEA AU AFECTAT FINANȚAREA ADMINISTRAȚIILOR LOCALE Legea bugetului de stat din România prevede sumele de bani colectate la dispoziția statului, proveniența și utilizările acestora. Există însă derogări recurente de la lege la adoptarea bugetului public anual, care generează un impact considerabil asupra bugetelor locale. În România, potrivit Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, republicată26, cota din impozitul pe venit este distribuită astfel: • 41,75% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor; • 11,25% la bugetul local al județului; • 18,5% într-un cont distinct pentru echilibrarea bugetelor locale. Din cota de 18,5%, o cotă de 27% se alocă bugetului propriu al județului, iar 73% se repartizează între bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor. Tabelele care urmează reflectă volatilitatea alocărilor și a derogărilor adoptate de administrația centrală cu impact asupra bugetelor locale, în special din cauza modificărilor suferite de alocări și de impozitarea venitului persoanelor fizice (IVPF) și a valorii adăugate (TVA). Evoluția cotei din impozitul pe venitul persoanelor fizice distribuite la nivel local Anul Suma distribuită din impozitul pe venit Prin derogare de la Legea privind finanțele publice, impozitul pe venit se repartizează astfel: • 15% la bugetul local al județului 201927 • 60% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor • 17,5% într-un cont distinct pentru echilibrarea bugetelor locale • Prin derogare de la Legea privind finanțele publice, impozitul pe venit se repartizează astfel: • 11,25% la bugetul local al județului 201828 • 43% la bugetele locale ale comunelor, orașelor și municipiilor • 17,25% într-un cont distinct pentru echilibrarea bugetelor locale • • Prin derogare, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate prin legea bugetului de stat și din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor 201729 locale se repartizează astfel: 27% pentru bugetul județului și 73% pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor. • Prin derogare, sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate prin legea bugetului de stat și din cota de 18,5% din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor 201630 locale se repartizează astfel: 27% pentru bugetul județului și 73% pentru echilibr area bugetelor locale ale comunelor, orașelor și municipiilor. Evoluția cotei de TVA alocate bugetelor locale (RON) Suma de TVA pentru echilibrarea Anul Suma de TVA alocată bugetelor locale bugetelor locale 26 http://www.dpfbl.mdrap.ro/legislatie/Legea_273_din_2006.pdf 27 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_50_2019.pdf 28 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_2_2018.pdf 29 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_6_2017.pdf 30 https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/L_339_2015.pdf 54 2019 14.792,3 miliarde RON 11.409,9 miliarde RON 2018 13.340,6 miliarde RON 5.290,4 miliarde RON 2017 22.190,5 miliarde RON 2.469,5 miliarde RON 2016 18.693,9 miliarde RON 2.228,1 miliarde RON Evoluția cotelor din TVA și IVPF în România (%) Anul TVA IVPF 2019 19% 10% 2018 19% 10% 2017 19% 16% 2016 20% 16% 2015 24% 16% Evoluția cotelor deduse din impozitul pe venit și TVA la nivelul reședințelor de județ (RON) Anul Cote deduse din IVPF Cote deduse din TVA Venituri totale 2012 3.195.328.442 2.924.615.531 11.024.162.100 2013 3.406.214.660 3.375.624.547 11.613.820.336 2014 3.456.224.669 4.072.314.472 12.351.928.465 2015 4.050.401.198 4.298.938.605 13.639.192.032 2016 4.199.961.006 4.298.164.978 13.057.161.580 2017 4.728.928.933 5.245.036.534 13.977.798.229 2018 3.866.818.538 1.189.261.952 10.038.903.807 Aceste date sunt valabile pentru reședințele de județ și sunt prezentate aici în scop ilustrativ. Pentru București și sectoarele acestuia, secțiunea 2 din capitolul 1 cuprinde o descriere completă a modificărilor formulei de repartizare de-a lungul anilor. 55 Pentru a pregăti o listă de proiecte prioritare, punctul de pornire este lista lungă de proiecte, unde vor fi incluse toate proiectele nerealizate sau neîncepute din SIDU Târgu Secuiesc 2016-2020 (vedeți tabelul de mai jos), și unde se vor adăuga proiecte culese de la administrația locală și de la cetățenii și actorii relevanți din zonă. Banca Mondială a elaborat o metodologie de prioritizare a proiectelor pentru strategii de dezvoltare locală. Aceasto metodologie poate fi consultată aici: http://documents1.worldbank.org/curated/en/427191468179668911/pdf/97813-WP-ROMANIAN-P151596-Box391484B-PUBLIC.pdf O abordare similară poate fi folosită în pregătirea unui portofoliu de proiecte prioritare în Târgu Secuiesc. Tabel 9. Gradul de implementare a proiectelor din SIDU Târgu Secuiesc 2016-2020 Strategie/ Posibili Buget estimat Perioada Stadiu proiectului (septembrie Proiect Beneficiari Plan finanțatori în Euro implementare 2020) Mun. Tg. SIDU Construire unei rețele de piste pentru biciliști POR €321,909.14 2017-2020 SF intocmit 2016 Secuiesc Reabilitarea și modernizarea sistemului de iluminat Mun. Tg. cerere de finantare depusa la AFM pt SIDU POR €257,527.31 2018-2020 public în municipiul Târgu Secuiesc Secuiesc inlocuire a 607 buc corpuri de iluminat Utilizarea surselor de energie regenerabilă pentru Mun. Tg. POIM, SIDU alimentarea cu energie a instituțiilor publice din €2,146,060.91 2018-2021 SF depusa la AFM pt 6 cladiri in 2014 Secuiesc POR municipiu Reducerea emisiilor de CO2 și a consumului de energie Mun. Tg. Lucrari la 3 proiecte demarate, iar pt 2 SIDU POR €1,609,545.68 2017-2021 prin izolarea termică a clădirilor publice din municipiu Secuiesc achizitie de lucrari in curs. Reamenajraea clădirilor fostelor centrale termice Mun. Tg. SIDU POR €858,424.36 2018-2020 in faza conceptuala pentru centre sociale Secuiesc Reabilitarea și refuncționalizarea spațiilor degradate și Mun. Tg. Amenajare spatiu de agrement. SIDU POR €214,606.09 2017-2018 neutilizate din municipiul Târgu Secuiesc Secuiesc Evaluare faza de proiectare. In curs de executie. Finatare prin Reabilitarea si extinderea sistemelor de apa-canalizare Mun. Tg. SIDU POIM €536,515.23 2017-2018 programul PNDL si buget local. a curtilor din jurul centrului istoric Secuiesc Termen de finalizare 2021. 56 Strategie/ Posibili Buget estimat Perioada Stadiu proiectului (septembrie Proiect Beneficiari Plan finanțatori în Euro implementare 2020) Realizarea sistemului de alimentare cu apă potabilă şi Mun. Tg. SIDU POIM €2,146,060.91 2016-2018 Finalizat in 2019. canalizare menajeră Lunga Secuiesc Reabilitarea și modernizarea infrastructurii rutiere în Cuprins in rectificarea bugetara din Mun. Tg. SIDU municipiu pentru reducerea poluării cu CO2 și a POR €4,292,121.81 2017-2021 sept 2020, in vederea demararii Secuiesc poluării fonice PMUD, Reabilitarea și extinderea școlii gimnaziale clasele I - Mun. Tg. expertiza tehnica efectuata, rezultand SIDU POR €551,259.74 2017-2018 VIII Molnár Józsias Târgu Secuiesc Secuiesc consolidarea cladirii. Mun. Tg. SIDU Amenajare gradiniță în municipiul Târgu Secuiesc POR €96,572.74 2017-2018 Obtiner avize in baza CU. Secuiesc Revitalizarea Centrului istoric al municipiului Târgu Mun. Tg. SF si avize obtinute. Lipsa sursa de SIDU Secuiesc prin modernizarea spațiilor publice și POR €2,735,231.88 2017-2019 Secuiesc finantare. îmbunătățirea aspectului estetic al mediului construit Întărirea siguranței publice prin instalarea de camere Mun. Tg. Buget SIDU €200,000.00 2017-2019 Sistem in permanenta extindere. de supraveghere în centrul istoric al municipiului Secuiesc local Reabilitarea și refuncționalizarea spațiilor situate în Mun. Tg. SIDU municipiul Tg. Secuiesc, str. Kanta nr. 10 - Claustrul POR €2,146,060.91 2017-2020 Lucrari in derulare. Finalizare in 2021. Secuiesc Mănăstirii Minoritilor Realizarea unui sistem integrat de e-guvernare și Inceput in 2019. Trebuie definite si Mun. Tg. SIDU ghișeu unic în cadrul administrației publice locale din POC €107,303.05 2017-2018 clarificate componentele sistemului de Secuiesc municipiu e-guvernare. €18,219,199.73 57 Strategie/ Posibili Buget estimat Perioada Stadiu proiectului (septembrie Proiect Beneficiari Plan finanțatori în Euro implementare 2020) Construirea unui drum de centură între Tg. Secuiesc și Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Mun. Tg. Focșani pentru traficul greu și de tranzit pe DN11 din concepte/idei, fara a exista vreun primarie Secuiesc direcția Sfântu Gheorghe spre Focșani studiu intocmit Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Constuirea unui drum de centură între Tg. Secuiesc și Mun. Tg. concepte/idei, fara a exista vreun primarie Sânzieni Secuiesc studiu intocmit Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Mun. Tg. Construire bazin de înot multifuncțional concepte/idei, fara a exista vreun primarie Secuiesc studiu intocmit Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Renovarea unității de agrement și de tratament de la Mun. Tg. concepte/idei, fara a exista vreun primarie Fortyogó /ștrand Secuiesc studiu intocmit Modernizarea rețelei de drumuri, realizarea unei Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Mun. Tg. rețele de piste pentru bicicliști, inclusiv realizarea de concepte/idei, fara a exista vreun primarie Secuiesc astfel de piste până la localitățile învecinate studiu intocmit Extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale în Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Mun. Tg. Tg. Secuiesc/Ruseni și satul Lunga, aparținător concepte/idei, fara a exista vreun primarie Secuiesc Municipiului Tg. Secuiesc studiu intocmit Modernizarea strada Fabricii, 1 Decembrie 1918 și Ady Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Mun. Tg. Endre – drum național DN 11 si DN11B în concepte/idei, fara a exista vreun primarie Secuiesc administrarea Municipiului Tg. Secuiesc studiu intocmit Dezvoltarea fondului locativ (bloc locuințe pentru Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Mun. Tg. tineri destinate închirierii, bloc locuințe pentru concepte/idei, fara a exista vreun primarie Secuiesc specialiști – sanitate și învățământ) studiu intocmit 58 Strategie/ Posibili Buget estimat Perioada Stadiu proiectului (septembrie Proiect Beneficiari Plan finanțatori în Euro implementare 2020) Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Construire centru social – adăpost pentru persoane Mun. Tg. concepte/idei, fara a exista vreun primarie fără locuință Secuiesc studiu intocmit Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Modernizarea străziilor din localitațile aparținătoare Mun. Tg. concepte/idei, fara a exista vreun primarie Municipiului Tg. Secuiesc, Secuiesc studiu intocmit Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Mun. Tg. Amenajarea spațiilor verzi, parcuri, locuri de joacă concepte/idei, fara a exista vreun primarie Secuiesc studiu intocmit Schimbarea containerelor clasice supraterane cu Aceste proiecte sunt in forma de Propunere Mun. Tg. platforme subterane pentru deșeuri menajere pe concepte/idei, fara a exista vreun primarie Secuiesc teritoriul Mun. Tg. Secuiesc studiu intocmit 59 ANEXA 2. ORGANIGRAMA PRIMĂRIEI TÂRGU SECUIESC Sursă: Primăria Municipiului Târgu Secuiesc (https://www.kezdi.ro/ro/organigrama/ 60 61