ROMÂNIA Acord de prestări servicii de asistență tehnică rambursabile privind Consolidarea funcției de management strategic a Secretariatului General al Guvernului României (P170487) Rezultat 3 – Sprijin pentru înființarea Laboratorului de Politici Publice și pentru dezvoltarea capacității personalului laboratorului a. Raport privind implementarea pilot a instrumentelor și metodelor specifice Laboratorului de Politici Publice în contextul pandemiei de Covid-19 Scenarii și plan de acțiune pentru redeschiderea școlilor în septembrie 2020 Noiembrie 2020 CLAUZĂ DE LIMITARE A RESPONSABILITĂȚII Prezentul raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare / al Băncii Mondiale. Constatările, interpretarea și concluziile exprimate în acest document nu reflectă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă aceștia. Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în prezentul document. Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României. DECLARAȚIE PRIVIND DREPTURILE DE AUTOR Materialele din această publicație sunt protejate de drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate reprezenta încălcarea legislației în vigoare. Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice secțiune a prezentului document, vă rugăm să trimiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Secretariatul General al Guvernului (Piața Victoriei nr. 1, Sector 1, București, România); sau (ii) Banca Mondială - biroul din România (Str. Vasile Lascăr 31, Et. 6, Sector 2, București, România). Prezentul raport a fost predat în noiembrie 2020 în cadrul Acordului de Servicii de Asistență Rambursabile pentru Consolidarea funcției de management strategic a Secretariatului General al Guvernului României (SGG), semnat între SGG și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 9 decembrie 2019. Raportul corespunde Rezultatului 3 – Sprijin pentru înființarea Laboratorului de Politici Publice și pentru dezvoltarea capacității personalului laboratorului – din Acordul menționat mai sus. Documentul de față a fost predat conform prevederilor Acordului de Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabile pentru Consolidarea funcției de management strategic a Secretariatului General al Guvernului și a fost pregătit sub îndrumarea și sub supravegherea lui Alberto Leyton (Specialist Principal Sector Public, Departamentul Global Guvernanță, Europa și Asia Centrală) și sub coordonarea Andrei Sitarova (Expert Senior Management Sector Public, (Departamentul Global Guvernanță, Europa și Asia Centrală), împreună cu echipa formată din Alina Sava (Specialist Educație), Ioana Ciucanu (Expert Educație), Leo Pagnac (Expert Senior Planificare Scenarii) și Thierry Senechal (Expert Senior Planificare Scenarii), cu sprijinul lui Razvan Voinescu (Expert Management Sector Public). Ideile din acest document au rezultat în urma unor ateliere de lucru referitoare la planificarea scenariilor și au fost create împreună cu grupul de experți alcătuit din Valentin Popescu (șef serviciu Unitatea de Politici Publice, Ministerul Educației și Cercetării), Șerban Cerkez și Daniel Rucăreanu (experți - Direcția Coordonare Politici și Priorități, Secretariatul General al Guvernului), Ovidiu Tripșa (Inspector General, Inspectoratul Școlar Județean Brașov), Daniela Florescu (Inspector pentru învățământ preșcolar, Inspectoratul Școlar Județean Brașov), Gabriela Necula (Inspector pentru învățământ preșcolar, Inspectoratul Școlar Județean Brașov), Silviana Cioceanu (Inspector școlar pentru proiecte educaționale, Inspectoratul Școlar Județean Brașov), Costel Mihai (Vice-primar, Primăria Brașov), Carmen Lica (Director Executiv, Centrul Step by Step pentru Educație și Dezvoltare Profesională), Antonia Pup (Președinte, Consiliul Național al Elevilor), Corina Atanasiu (Președinte, Federația Părinților), Daniel Bőjte (Expert TIC și infrastructură), Radu Jugureanu (expert eLearning1, profesor), Alexandra Maria Cucu (Director, Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate), Alina Sava (Specialist Educație, Banca Mondială) și Ioana Ciucanu (Expert Educație, Banca Mondială). Echipa își exprimă recunoștința pentru creativitatea și dedicarea membrilor grupului de experți. În plus, echipa Băncii Mondiale a contribuit cu idei pentru dezvoltarea Planului de acțiune pentru redeschiderea școlilor și a facilitat desfășurarea întregului proces prin aplicarea metodologiei de planificare a scenariilor. De asemenea, echipa dorește să își exprime recunoștința pentru excelenta cooperare avută cu echipa Secretariatului General al Guvernului și pentru îndrumarea primită din partea acesteia, în special lui Dragoș Negoiță (Director, Direcția pentru Coordonare Politici și Priorități) și echipei de management de proiect, în principal Șerban Cerkez, Roxana Georgescu, Elena Constantin și Daniela Nicolaescu și echipei Ministerului Educației și Cercetării, condusă de Valentin Popescu. Documentul de față a beneficiat și de îndrumarea generală și supravegherea asigurate de Roby Senderowitsch (Manager, Departamentul Global Guvernanță, Europa și Asia Centrală) și Tatiana Proskuryakova (Manager de țară, România și Ungaria), și a fost sprijinit de Anastasia Gadja (Asistent echipă). 1 Coordonator al echipei de asistență tehnică pentru proiectul ROSE al Băncii Mondiale 4 INSP Institutul Național de Sănătate Publică MEC Ministerul Educației și Cercetării MS Ministerul Sănătății PIB produs intern brut Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (engl. Program for International Student PISA Assessment) PPP paritatea puterii de cumpărare SAR Servicii de Asistență Rambursabile SGG Secretariatul General al Guvernului României SIIIR Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România TIC tehnologia informației și comunicațiilor UE Uniunea Europeană 5 Rezumat .................................................................................................................................................. 8 1. MISIUNEA ...................................................................................................................................... 12 2. PROVOCĂRILE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI DE COVID-19 ............................................................................................................................................... 15 3. PLANIFICAREA SCENARIILOR PENTRU REDESCHIDEREA ȘCOLILOR .............................................. 19 Metodologia de planificare a scenariilor ...................................................................................... 19 Aplicarea metodologiei pentru elaborarea scenariilor pentru redeschiderea școlilor în România ...................................................................................................................................................... 21 Pasul 1: Definirea sferei de cuprindere ......................................................................................... 21 Pasul 2: Identificarea tendințelor ................................................................................................. 22 Pasul 3: Identificarea incertitudinilor cheie .................................................................................. 23 Pasul 4: Elaborarea scenariilor ...................................................................................................... 24 Pasul 5: Identificarea opțiunilor strategice ................................................................................... 25 4. SCENARII(septembrie 2020).......................................................................................................... 26 COVID-39 – ȘCOLI FĂRĂ COPII (Scenariul 1) ................................................................................. 26 România învață! (Scenariul 2) ....................................................................................................... 29 5. PLANUL DE REDESCHIDERE A ȘCOLILOR ....................................................................................... 31 Principiile directoare pentru redeschiderea școlilor..................................................................... 32 Opțiuni strategice.......................................................................................................................... 33 Opțiunea strategică 1: Față în față................................................................................................ 34 Opțiunea strategică 2: Modul hibrid ............................................................................................. 36 Opțiunea strategică 3: Online ....................................................................................................... 36 Planul de acțiune........................................................................................................................... 38 Simularea implementării Planului de Acțiune .............................................................................. 45 6. VALOAREA ADĂUGATĂ A INIȚIATIVEI DE PLANIFICARE A SCENARIILOR ...................................... 50 7. PAȘII URMĂTORI ........................................................................................................................... 54 ANEXE.................................................................................................................................................... 55 Anexa 1: Membrii grupului de experți .............................................................................................. 55 Anexa 2: Exemple internaționale privind utilizarea planificării de scenarii în sectorul public ......... 56 Anexa 3: Exemple din alte țări privind redeschiderea școlilor în 2020 ............................................. 58 Anexa 4: Recomandări privind implementarea modelului hibrid..................................................... 59 Anexa 5: Cadrul UNESCO, UNICEF, Băncii Mondiale, Programului Alimentar Mondial și Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați pentru redeschiderea școlilor în 2020 ........................................ 60 Anexa 6: Posibile evoluții ale situației epidemiologice care determină menținerea școlilor deschise sau închise ......................................................................................................................................... 61 Anexa 7. Diapozitive de la atelierele de planificare de scenarii ....................................................... 62 6 Figura 1: Cât de supra-aglomerate sunt unitățile de învățământ la nivel național și județean ........... 16 Figura 2: Impactul estimat asupra scorurilor PISA în urma Covid-19 ................................................... 18 Figura 3: Numărul de copii din România care se aflau în afara sistemului școlar după criza financiară din 2009 ................................................................................................................................................ 18 Figura 4: Impactul Covid-19 asupra educației, acumulării de capital uman, inegalității și stabilității.. 18 Figura 5: Abordarea tradițională a prognozei versus planificarea de scenarii ..................................... 19 Figura 6: Pașii metodologiei de planificare a scenariilor ...................................................................... 21 Figura 7: Rezultatele votului grupului de experți cu privire la tendințele cu cel mai mare grad de incertitudine și cu cel mai mare impact ................................................................................................ 24 Figura 8: Matricea scenariilor ............................................................................................................... 25 Figura 9: Principalele concluzii pe baza așteptărilor exprimate de grupul de experți.......................... 26 Figura 10: Elementele structurale ale planului de redeschidere a școlilor, în funcție de scenarii ....... 32 Figura 11: Listă de elemente necesare pentru standardele de pregătire ............................................ 34 Figura 12: Procesul de aprobare pentru deschiderea școlilor .............................................................. 45 Figura 13: Opțiuni pentru directorii de școală în situația în care nu sunt îndeplinite standardele sanitare ................................................................................................................................................. 46 Figura 14: Opțiuni pentru directorii de școală în situația în care nu au suficient personal .................. 47 Figura 15: Opțiuni pentru directorii de școală în situația în care nu sunt îndeplinite standardele privind distanțarea fizică ....................................................................................................................... 47 Figura 16: Opțiuni pentru directorii de școală în situația în care nu sunt îndeplinite standardele pentru redeschidere sau dacă situația epidemiologică nu permite redeschiderea ............................. 48 Figura 17: Rezultate așteptate și impacturi ale sprijinului acordat SGG de către Banca Mondială în vederea consolidării rolului de management strategic al cestuia ........................................................ 50 Figura 18: Rezultate așteptate și impacturi ale sprijinului acordat SGG de către Banca Mondială în vederea consolidării rolului de management strategic al cestuia ........................................................ 52 Caseta 1: Elemente importante în redeschiderea școlilor .................................................................... 33 Caseta 2: Măsuri privind prezența la școală în cazul diferitelor grupe de elevi și personal cu risc ...... 37 Caseta 3: Recomandări pentru planul pe termen mediu de modernizare a sistemului și a infrastructurii de învățământ ................................................................................................................ 44 Tabelul 1: Plan de acțiune pentru redeschiderea școlilor în cele trei opțiuni de abordare privind procesul educațional ............................................................................................................................. 39 Tabelul 2: Cât de pregătite sunt școlile din Brașov să îndeplinească standardele privind distanțarea socială ................................................................................................................................................... 49 7 Rezumat 1. Secretariatul General al Guvernului României (SGG), cu asistenț a tehnică acordată de Banca Mondială, a oferit sprijin Ministerului Educației și Cercetării (MEC) în elaborarea de scenarii privind impactul Covid-19 asupra sectorului învățământului. Anume, misiunea a presupus utilizarea instrumentului inovator – analiza pentru planificarea scenariilor – pentru a furniza informații procesului decizional de la nivelul MEC, cu privire la planul de redeschidere în siguranță a școlilor în septembrie 2020, în contextul pandemiei. Banca Mondială deja oferea sprijin SGG pentru consolidarea funcției de management strategic a SGG și acordarea de sprijin ministerelor de resort în vederea elaborării unor strategii și politici mai bine fundamentate, în cadrul unui proiect de consultanță finanțat de UE („Consolidarea funcțiilor de management strategic la nivelul SGG – SIPOCA 622”)2. În parte, acest sprijin a inclus și ajutorul acordat SGG pentru constituirea unui Laborator de Politici Publice. Planificarea de scenarii a fost una din metodele folosite de Laboratorul de Politici Publice. 2. Planificarea pentru mai multe scenarii cu privire la modul în care s-ar putea desfășura viitorul în perioada redeschiderii școlilor a părut potrivită pentru provocarea cu care se confrunta MEC. La începutul inițiativei, în iulie 2020, numărul cazurilor de Covid-19 a început să crească din nou în România, iar MEC era presat de părinți, de administrațiile locale sau chiar de elevi să prezinte un plan clar. Planificarea scenariilor este folosită de obicei de guverne, organizații internaționale și corporații private în contexte dominate de incertitudine. Obiectivul acestei metode este folosirea unui proces formalizat pentru a prevedea două până la cinci contexte de viitor plauzibile și a gândi cele mai bune moduri de a se pregăti pentru acestea. De obicei, rezultatul acestui proces este planul principal de măsuri fără regrete3 pentru toate scenariile și planurile de contingență, care pot fi activate în cazul în care începe să se materializeze un anumit context viitor. Astfel, planificarea scenariilor a ajutat MEC să se pregătească mai bine în contextul volatil al pandemiei, plin de incertitudini și de schimbări rapide. 3. Pentru a aduce contribuții bazate pe dovezi în procesul decizional al MEC, SSG a mobilizat un grup multidisciplinar de experți din toate domeniile care au legătură cu redeschiderea școlilor. Utilizarea planificării scenariilor era o abordare inovatoare în contextul elaborării de politici în România. Cei 14 experți provin din cadrul autorităților centrale în domeniul învățământului și sănătății, din administrația locală, de la inspectoratele școlare, dintre directorii de școală, experții în TIC, profesori, părinți și elevii înșiși, iar printre aceștia s-au aflat și experții SGG și ai Băncii Mondiale în domeniul planificării de scenarii și al educației. Sarcina pe care au avut-o a vizat trei obiective: (1) să identifice scenariile plauzibile privind modul în care s-ar putea materializa viitorul și să elaboreze planuri pentru a se pregăti pentru ele; (2) să asculte opiniile părților interesate (engl. stakeholders), pentru a obține o mai bună înțelegere a problemelor din teren și a lucrurilor 2 Proiectul de Servicii de asistență tehnică rambursabile al Băncii Mondiale (Consolidarea funcției de management strategic la nivelul Secretariatului General al Guvernului României) este finanțat prin Programul Operațional Capacitate Administrativă al UE, SIPOCA 622. 3 În contextul scenariilor multiple, „măsurile fără regrete” sunt opțiuni care pot genera rezultate bune în oricare dintre scenarii sau care nu generează pierderi. 8 de care ar trebui să țină seama intervenția guvernului; (3) să ofere MEC instrumente pentru a relaționa cu părțile interesate, pentru a crea un dialog și a stabili un parteneriat în vederea generării unor opțiuni de politici, care să producă rezultate mai bune, asigurând un proces de învățare în siguranță, incluziv și continuu pentru copii în timpul pandemiei. 4. Dovezile legate de redeschiderea școlilor din toată lumea sugerează că nu există un set unic de răspunsuri adecvate; țările iau decizii în funcție de situația specifică a sistemului lor de învățământ și de infrastructura de care dispun. În cazul României, provocările pentru redeschiderea școlilor au inclus, printre altele, posibile dificultăți legate de punerea în practică (i) a măsurilor de distanțare fizică în condițiile în care 30% dintre școli deja funcționează în două sau trei schimburi și sunt supra-aglomerate; (ii) a spălatului frecvent pe mâini și a curățeniei îmbunătățite, în condițiile în care 33% din școli nu au instalații sanitare, una din cinci școli nu are o sursă adecvată de apă și 35% din școli nu au toalete în interior. De asemenea, în cazul trecerii la procesul educațional online, cei care pierd cel mai mult sunt cei din categoriile vulnerabile, deoarece conectivitatea la internet este mai redusă în zonele sărace, în special în localitățile rurale. Dovezile apărute din perioada în care au fost închise școlile în timpul primului val al pandemiei arată că în jur de 900.000 de copii nu au acces la un dispozitiv corespunzător pentru procesul educațional online, iar unul din patru profesori se confruntă cu analfabetismul în legătură cu TIC. 5. Metodologia planificării scenariilor a fost considerată ca fiind cea mai adecvată pentru a sprijini procesul decizional în acest caz, date fiind nivelul de incertitudine și nevoia de a implementa combinații de măsuri alternative în cazul fiecăreia dintre situațiile posibile. În mod normal, metodologia de planificare a scenariilor cuprinde cinci pași. Mai întâi, echipele au definit sfera de cuprindere ca fiind următoarea: Cum ar arăta începutul anului școlar pentru elevii din învățământul timpuriu, din învățământul primar și din învățământul secundar în zonele urbane și în cele rurale din România. În al doilea rând, grupul de experți a identificat 27 de tendințe în domeniile învățământ, sănătate, economie, societate și mediu, tehnologie, politică și siguranță, care ar putea avea un impact pozitiv sau negativ asupra redeschiderii școlilor în septembrie. În al treilea rând, analiza colectivă ar trebui să conducă la restrângerea setului de tendințe la cele cu cel mai înalt grad de incertitudine asociat și care sunt, în același timp, relevante. În cazul României, grupul de experți a ales prin vot două incertitudini cheie: Cum ar putea arăta al doilea val de Covid-19 în România și dacă autoritățile ar reuși să pregătească școlile pentru deschidere. Conform opiniei experților, acestea au fost cele mai importante, dar și cele mai incerte tendințe care aveau să dea formă modului în care urma să arate redeschiderea școlilor în septembrie. Cu alternativele acestor două incertitudini (respectiv școli pregătite versus nepregătite, Covid-19 prezent versus un al doilea val puternic care ar duce la carantinare), echipele trecut la pașii trei și patru, în care au creat o matrice a scenariilor posibile și au imaginat împreună descrierile (povestirile) modului în care s-ar putea materializa viitorul. 9 6. „Covid-39 – școli fără copii” și „România învață!” au fost cele două descrieri de situații extreme pentru scenariile pe care experții grupului le-au creat împreună. Primul scenariu descrie o situație sumbră, în care Covid-19 este prezent (conducând, probabil, la reimpunerea de măsuri de carantină), iar școlile nu sunt pregătite pentru redeschidere. Aceasta înseamnă că sunt nevoite să primească elevii în spații supra-aglomerate, fără măsurile necesare de protecție sanitară, iar acest lucru poate mări riscurile care să ducă la închiderea școlilor. Sau, dacă sunt impuse standarde obligatorii, nu sunt disponibile spații suplimentare și nu au fost cumpărate unități mobile temporare (containere), școlile trebuie fie să treacă în modul hibrid de funcționare pentru o parte din elevi, fie să treacă în modul complet online, în cazul în care nu pot rămâne deschise. De asemenea, școli nepregătite mai înseamnă, în acest context, și că unii dintre copii nu au acces la un calculator pentru a urmări lecțiile online, iar unii profesori nu știu cum să folosească platformele online pentru a preda lecțiile sau sunt reticenți la folosirea acestora. Este clar că, în acest scenariu, o parte dintre copii sunt lăsați în urmă, iar pierderile lor în ceea ce privește învățarea cresc sau copiii ar putea chiar să abandoneze școala. În al doilea scenariu, România învață!, Covid-19 este prezent, de asemenea, dar școlile s-au pregătit. Aceasta înseamnă că au spațiu suplimentar adecvat, care permite distanțarea socială și că au și personal suplimentar; că au suficiente resurse și au proceduri pentru măsurile de protecție sanitară; de asemenea, înseamnă și că, în cazul în care situația se înrăutățește și școala, localitatea sau regiunea intră în carantină, școlile sunt pregătite să asigure orele în sistem hibrid sau online. Aceasta înseamnă că toți copiii au acces la un laptop conectat la internet, că cei vulnerabili beneficiază de suficient sprijin pentru învățare în sistem online sau față în față, iar profesorii au beneficiat de pregătire pentru a preda online, dacă este necesar. Este puțin probabil ca vreunul dintre scenarii să se materializeze ca atare; mai degrabă o combinație a situațiilor descrise este probabilă, depinzând de gradul de eficacitate cu care școlile au reușit să se pregătească pentru ceea ce urmează. 7. Scenariul în care școlile sunt pregătite pentru redeschidere a reprezentat baza pentru discuția despre ce anume trebuie să facă autoritățile pentru a se pregăti, ținând seama de situațiile specifice existente la nivelul școlilor. Acesta este ultimul pas, cel de-al cincilea, din procesul de planificare a scenariilor, în care scenariile sunt utilizate pentru a genera opțiuni de politici și pentru a le testa în diferitele contexte de viitor posibile. Ideea este să se determine care ar fi reacția potrivită a guvernului pentru a genera rezultate bune într-un scenariu dat, dacă acel scenariu s-ar materializa, sau ce ar trebui să facă guvernul pentru a evita un anumit context de viitor. Având în minte aceste lucruri, grupul de experți a convenit asupra a trei opțiuni strategice – abordarea învățării în regim față în față, în sistem hibrid, respectiv online – privind modul în care ar putea reacționa guvernul, în funcție de situația epidemiologică și de gradul de pregătire al școlilor pentru redeschidere. Pentru fiecare dintre reacțiile posibile ale guvernului, grupul de experți a definit o 10 listă de verificare a standardelor necesare, care să descrie ce înseamnă a se pregăti pentru ele. Grupul a recomandat ca numai școlile care îndeplinesc standardele pentru procesul educațional față în față să se redeschidă în septembrie 2020. 8. Planul de acțiune propus pentru redeschiderea școlilor include pașii imediați care trebuie întreprinși înainte de redeschiderea școlilor, precum și contribuții la un plan pe termen mediu, de modernizare a sistemului de învățământ și a infrastructurii, în faza de redresare în urma impactului Covid-19. Acțiunile au fost colectate de la grupul de experți în timpul atelierelor de planificare a scenariilor, în care pentru fiecare standard s-a pus întrebarea – ce ar trebui să facă autoritățile pentru a ajuta școlile să îndeplinească standardul respectiv. Admițând că situația fiecărei școli diferă (în funcție de scenariul posibil), planul este prezentat ca un meniu de opțiuni, din care directorii de școală pot să le aleagă pe cele necesare pentru a îndeplini standardele. Pe lângă pașii urgenți necesari pentru redeschiderea în siguranță a școlilor, mai sunt și o serie de măsuri care ar trebui implementate pe termen mediu, prin care să se abordeze deficiențele, în special în ceea ce privește gradul de pregătire al școlilor din punct de vedere sanitar și digital. De exemplu, în plan se admite că, deși achiziționarea de laptopuri pentru grupurile de copii vulnerabili și instruirea profesorilor pentru a dobândi aptitudini digitale pentru predarea online par măsuri realizabile în următoarele două luni, pentru modernizarea infrastructurii TIC sau a structurilor sanitare va fi nevoie de mai mult timp. 9. Contribuțiile dezvoltate în cadrul acestei activități au fost transmise MEC și au fost utilizate pentru a fundamenta deciziile la nivel guvernamental. Deciziile finale au fost adoptate la nivel politic în cadrul guvernului. Unele dintre recomandările formulate în cadrul exercițiului de planificare a scenariilor au fost utilizate atunci când au fost elaborate și emise deciziile guvernamentale în materie. Alte aspecte critice, referitoare la deciziile de alocare a resurselor, respectiv de stabilire a calendarelor politice au fost clarificate la acel nivel. Exercițiul de planificare a scenariilor a nu s-a concentrat asupra acestor aspecte, accentul fiind pus asupra furnizării de recomandări în vederea creării condițiilor necesare la nivelul școlilor. Pe viitor, o abordare mai cuprinzătoare poate fi avută în vedere prin aplicarea prezentei metodologii în funcție de condiții, de nivelul de angajare și de definirea sferei de cuprindere la inițierea exercițiului. 10. Inițiativa de planificare a scenariilor creează valoare nu doar prin furnizarea de asistență în procesul de decizie privind redeschiderea școlilor, ci și prin dezvoltarea de capacități, testarea de metode experimentatele și propunerea de modalități inovatoare de operare în administrația publică. Acestea sunt diferitele niveluri asupra cărora Banca Mondială intenționează să se concentreze în sprijinul acordat SGG pentru consolidarea rolului de management strategic al instituției. Prin atelierele de lucru de planificare a scenariilor echipele SGG și ale MEC au învățat să elaboreze scenarii bazate pe dovezi în cadrul unui proces formalizat. Prin experiment și adoptarea unui rol nou, SGG a utilizat capacitatea sa de mobilizare pentru a activa reprezentanți din diferite instituții publice și grupuri de părți interesate și a mediat procesul de fundmanetare pentru procesul decizional de la nivelul MEC. Ca prim experiment al Laboratorului de Politici Publice, planificarea scenariilor pentru redeschiderea școlilor a reprezentat o oportunitate valoroasă de învățare a modului în care inițiativele inovatoare pot fi proiectate mai bine la nivelul administrației publice din România. 11 11. Această cercetare colectivă va fi utilizată în procesul decizional de la nivelul MEC cu privire la redeschiderea școlilor în condiții de siguranță. Valoarea sa rezidă în poziția coordonată a experților în lanțul de livrare, incluzând beneficiarii, care a făcut posibilă o detaliere și o nuanțare mai bună, pentru ca nimeni să nu fie lăsat în urmă, precum și o modelare mai bună a soluțiilor pentru a răspunde nevoilor profesorilor, elevilor și ale părinților. Laboratorul de Politici Publice al SGG și echipa Băncii Mondiale vor explora posibilitățile de a oferi sprijin pentru implementarea ideilor care au reieșit din atelierele de planificare a scenariilor, posibil prin utilizarea altor metode ale Laboratorului de Politici Publice. 1. MISIUNEA În acest capitol prezentăm contextul misiunii, care a fost acela de a utiliza instrumentul inovator - analiza planificării scenariilor – pentru a aduce contribuții bazate pe dovezi, care să fundamenteze procesul decizional al MEC în privința redeschiderii în siguranță a școlilor în septembrie 2020, în timpul pandemiei de Covid-19. De asemenea, discutăm și de ce planificarea scenariilor a fost elementul cel mai potrivit pentru provocarea cu care se confrunta MEC, precum și care au fost obiectivele inițiativei. 12. Banca Mondială furnizează asistență SGG privind consolidarea funcției de management strategic a SGG și modul în care să sprijine ministerele pentru a elabora strategii și politici mai bine fundamentate.4 Asistența intenționează să realizeze aceste obiective prin următoarele cinci componente /activități: • Componenta 1 – Sprijin pentru crearea și operaționalizarea Laboratorului de Politici Publice; • Componenta 2 – Sprijin pentru diagnosticul capacității ministerelor de a exercita managementul strategic al schimbării; • Componenta 3 – Sprijin pentru clasificarea ministerelor, de către SGG, în trei categorii, în funcție de capacitățile de management strategic ale acestora și pentru elaborarea de propuneri de foi de parcurs pentru intervenții; • Componenta 4 – Asistență tehnică acordată SGG pentru oferirea de asistență personalizată pentru trei ministere-pilot, în elaborarea documentelor strategice; și • Componenta 5 – Pregătirea echipei Laboratorului de Politici Publice și a personalului ales din cadrul SGG și al ministerelor de resort. 13. Acest raport corespunde livrabilului 3a. și este dezvoltat atât în cadrul Componentei 1, cât și al Componentei 5. Prin aceste componente, Banca sprijină SGG în constituirea unui Laborator de Politici Publice în cadrul SGG, inclusiv prin furnizarea de recomandări privind modelul conceptual al Laboratorului, operaționalizarea acestuia, metodele și instrumentele folosite de acesta. Planificarea de scenarii este una din metodele folosite de Laboratorul de Politici Publice. 4 Asistența este furnizată prin Acord de Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile pentru Consolidarea funcției de management strategic a SGG al României. 12 14. În acest context, SGG, colaborează cu Banca Mondială în baza Acordului de servicii de asistență rambursabile, și a sprijinit Ministerul Educației și Cercetării în elaborarea de scenarii referitoare la impactul Covid-19 asupra sectorului educației, contribuind la dezvoltarea unui plan de redeschidere a școlilor. La momentul la care a fost demarată inițiativa de planificare a scenariilor, în iulie 2020, numărul de cazuri de Covid-19 în România era în creștere accentuată, cifrele zilnice ajungând la dublul celor din perioada de vârf a carantinei din martie-aprilie 2020. Ministerul Educației și Cercetării era presat de părinți, de administrațiile locale sau chiar de către elevi să prezinte un plan clar. Ca urmare, sprijinul acordat de Banca Mondială pentru a răspunde acestei nevoi urgente a fost unul rapid, fiind mobilizat și livrat într-o lună și jumătate. 15. S-a considerat că planificarea pentru mai multe scenarii pentru a putea fi mai bine pregătiți și a avea un plan robust este cea mai potrivită soluție pentru a aborda incertitudinile ample cu care se confrunta MEC în ceea ce privește redeschiderea școlilor. Planificarea scenariilor este folosită în mod obișnuit de către guverne, organizații internaționale și corporații private atunci când se confruntă cu astfel de incertitudini semnificative privind modul în care s-ar putea desfășura viitorul. Obiectivul este folosirea unei metode formalizate, fundamentate pe dovezi, pentru a imagina câteva contexte de viitor plauzibile și a reflecta asupra celor mai bune moduri de pregătire pentru acestea. De obicei, rezultatul acestui efort îl reprezintă planul principal, al „măsurilor fără regrete” pentru toate scenariile și planurile de rezervă, care pot fi activate în cazul în care începe să se materializeze un anumit context de viitor. Astfel, planificarea scenariilor avea să ajute MEC să se pregătească mai bine în contextul volatil al pandemiei, plin de incertitudini și de schimbări rapide. 16. Cele trei obiective principale ale inițiativei SGG-MEC-Banca Mondială de planificare a scenariilor pentru redeschiderea școlilor în cadrul acestui RAS au fost: I. Fundamentarea procesului decizional al MEC în privința modului de a deschide școlile în siguranță într-un context de incertitudine semnificativă, prin capacitatea de a identifica scenariile posibile privind viitorul și de a elabora planuri pentru aceste scenarii; II. Îmbunătățirea calității recomandărilor privind redeschiderea, prin consultarea unui grup multidisciplinar de experți din diferite domenii, care au legătură cu redeschiderea școlilor, incluzând informațiile din prima linie, adică cele deținute de profesori, părinți și elevi; și III. Furnizarea unor instrumente (metodologia de planificare a scenariilor) care să ajute MEC să relaționeze cu părțile interesate implicate în procesul de implementare, pentru a crea un răspuns de politici care să poată să genereze rezultate mai bune în practică, precum și instruirea MEC și a SGG pentru a putea să desfășoare astfel de inițiative și în viitor.5 5 În paralel, echipele SGG și MEC au beneficiat de (i) formare inițială cu privire la metodologia de planificare a scenariilor, aplicată pe tema redeschiderii școlilor, reprezentând, practic, o repetiție a întregului exercițiu înainte de lansarea oficială a acestuia cu grupul de experți; (ii) un curs teoretic online despre modul de desfășurare a unui exercițiu de planificare a scenariilor, generare și testare a opțiunilor de politici, în care echipele au primit certificare în urma absolvirii unui test. În plus, echipa SGG și a Băncii Mondiale (iii) au înregistrat întreaga inițiativă într-un jurnal de experiment, care, alături de cursul online, va fi oferit și altor ministere, pentru a îmbunătăți capacitatea acestora și a le furniza îndrumări practice despre cum să desfășoare un exercițiu de planificare a scenariilor pentru a le fundamenta strategiile, politicile sau deciziile ministeriale, după caz. 13 17. Mobilizarea de către SGG a cercetării colective în procesul decizional, prin intermediul unui grup multidisciplinar de planificare a scenariilor, a fost o inovație în contextul românesc al elaborării de politici publice. SGG, împreună cu MEC și cu sprijinul Băncii Mondiale, au creat un grup de părți interesate implicate în proiectarea și livrarea planului de redeschidere a școlilor, inclusiv părți interesate afectate de acest plan. Ca atare, grupul a cuprins 14 reprezentanți ai instituțiilor din domeniul educației și al sănătății publice de la nivel central, reprezentanți ai administrației locale, ai inspectoratelor școlare, experți în TIC, directori de școală, profesori, părinți și elevi. Prin utilizarea acestui gen de grup de experți, ideea a fost să se obțină o mai bună înțelegere (i) a problemelor reale care trebuie rezolvate, (ii) a genului de măsuri de răspuns care ar fi necesare, ținând seama de nevoile diferite ale școlilor și să se permită (iii) o adaptare a soluțiilor, pentru a se asigura că nimeni nu este lăsat în urmă. Acest gen de fundamentare furnizată în procesul decizional al MEC a avut ca scop o mai bună pregătire, cu un plan mai bun, care să poată să genereze rezultate mai bune în practică. Aceasta este esența abordării Laboratorului de Politici Publice al SGG, iar genul acesta de inițiative sunt menite să inspire un nou mod de gândire în administrația publică din România cu privire la valoarea metodelor de co-creare, bazate pe dovezi, în procesul decizional. 18. Ca urmare, raportul descrie metoda de planificare a scenariilor și modul în care a fost aplicată aceasta pentru redeschiderea școlilor din România, scenariile efective, precum și un plan pentru redeschiderea școlilor. Documentul este organizat după cum urmează: după prezentarea misiunii în Capitolul 1, Capitolul 2 prezintă cercetarea cu privire la problemele pe care le întâmpină furnizarea serviciilor de educație în România și cu care se confruntă școlile din România, pentru a înțelege dimensiunea provocărilor, inclusiv obstacolele specifice întâlnite în valul din primăvară al pandemiei, când școlile au fost închise și s-au străduit să asigure procesul de școlarizare în întregime la distanță. Aceste dovezi conduc la următorul capitol, unde sunt folosite pentru a demara o discuție despre factorii determinanți ai schimbării, pentru a explora incertitudinile și contextele de viitor posibile. Ca atare, Capitolul 3 prezintă metodologia de planificare a scenariilor și ilustrează procesul pas cu pas, așa cum a fost aplicat pentru a construi scenariile și a genera opțiunile de politici publice în sesiunile grupului de experți. Capitolul 4 prezintă cele două scenarii principale identificate de grup, folosind povestirea pentru a vizualiza modul în care ar putea să arate viitorul în fiecare dintre aceste scenarii. Capitolul 5 prezintă în continuare rezultatul principal al procesului. Având ca stimulent discuția pe tema modurilor posibile în care s-ar putea materializa situația în septembrie 2020, capitolul explorează posibilele reacții de răspuns ale guvernului, pe care MEC ar trebui să le aibă în vedere în cazul în care ar începe să se materializeze un anumit context de viitor. Planul cuprinde recomandări referitoare la principiile de acțiune (cum să se redeschidă școlile în siguranță), opțiunile strategice însoțite de standardele care să definească nivelul de pregătire necesar pentru deschiderea școlilor, precum și o listă de măsuri imediate, care să fie implementate până la redeschiderea din septembrie, pentru a asigura că se pot îndeplini standardele. Planul include și alte măsuri, menite să consolideze și să modernizeze atât furnizarea serviciilor de educație, cât și infrastructura școlară, pentru a face față unor perturbări precum Covid-19, precum și eforturile de reformă necesare în perioada de redresare. Acest capitol include și două simulări ale modului în care planul de acțiune s-ar putea aplica pe teren. Capitolul 6 al raportului prezintă recomandările pentru pașii următori. 14 2. PROVOCĂRILE SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN ROMÂNIA ÎN CONTEXTUL PANDEMIEI DE COVID-19 În acest capitol, intenția este să înțelegem dimensiunea provocării – redeschiderea școlilor în timpul pandemiei de Covid-19, în contextul problemelor specifice ale sistemului de învățământ și ale infrastructurii școlare din România. Prezentăm pe scurt problemele, cauzele și interdependențele, precum și impactul posibil al acestora. De asemenea, analizăm dovezile care apar cu privire la problemele întâmpinate în primul val al pandemiei, când școlile au fost închise, iar profesorii s-au străduit să predea lecțiile la distanță. Acestea vor reprezenta baza pentru alegerile de politici publice pe care le vor face autoritățile în cadrul diferitelor scenarii ce vor fi analizate în capitolul următor. 19. Ceea ce am învățat din măsurile de politici de răspuns menite să asigure continuarea școlarizării în timpul primului val al pandemiei este că nu există un singur set de răspunsuri corecte. Țările fac compromisuri și alegeri de politici în funcție de situația specifică fiecăreia. Țările lumii se află în situații diferite în ceea ce privește pandemia de Covid-19, impactul economic, capacitățile sistemelor de sănătate, precum și în puncte diferite în ceea ce privește redeschiderea școlilor. În modelarea răspunsului specific în materie de politici educaționale privind redeschiderea școlilor, guvernele tind să țină seama de (i) gradul de pregătire al școlilor în ceea ce privește măsurile de protejare a sănătății (spațiul suplimentar pentru a permite distanțarea fizică, precum și personalul suplimentar); (ii) situația școlilor la nivel de sănătate și la nivel sanitar; (iii) gradul de pregătire în ceea ce privește desfășurarea procesului educațional online, atât în privința infrastructurii TIC și a conectivității, cât și în privința aptitudinilor digitale ale profesorilor și ale elevilor. Va fi deosebit de important să se țină seama de următoarele caracteristici ale infrastructurii de învățământ din România, pentru a putea formula răspunsuri adecvate de politici în vederea redeschiderii școlilor în siguranță în timpul pandemiei și asigurării continuării unui învățământ de calitate. Școli supra-aglomerate 20. 30% dintre școlile din România funcționează în două sau trei schimburi. Supra-aglomerarea este o problemă în special în zonele urbane și la nivel preșcolar și primar. Conform Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR, 2017) gestionat de MEC, 30% dintre școli sunt supra-aglomerate și funcționează în două sau trei schimburi (Figura 1, cadranul din dreapta). 6 Cele mai multe unități școlare supra-aglomerate se află în București (152), urmat de Brașov (45), Cluj (43) și Constanța (40) (Figura 1, cadranul din stânga). În toate aceste județe, peste 80% dintre unitățile supra-aglomerate sunt grădinițele, unde lipsa de spațiu și de locuri este acută. 6 Gradul de supra-aglomerare este calculat pe baza numărului maxim de elevi permis într -o clasă. Acest număr este stabilit prin Legea națională a învățământului, nr. 1/2011 și variază în funcție de nivelul de studii la fiecare clasă, după cum urmează: 20 de copii la nivel preșcolar, 25 elevi la nivel primar, 30 de elevi la nivel gimnazial și liceal. 15 În mod clar, implementarea distanțării fizice la nivelul școlilor a căror capacitate e deja depășită ar fi problematică. De asemenea, dacă se stabilesc standarde privind distanța minimă între elevi, dar și între elevi și profesori, conform estimărilor Băncii Mondiale, ar fi nevoie de identificarea unor spații noi, suplimentare (containere în care să se desfășoare procesele educaționale), sau de spații alternative în localitate, care să adăpostească jumătate dintre copiii și elevii înscriși. Figura 1: Cât de supra-aglomerate sunt unitățile de învățământ la nivel național și județean Mod de % școli funcționare Un singur schimb 3562 59% Două schimburi 1706 29% Trei schimburi 30 1% Grădiniță cu 674 11% program întreg Total 5972 100% PS-preșcolar HS- licee P-LS- învățământ primar și gimnazial Sursa: Calculele Băncii Mondiale pe baza datelor din SIIIR, an școlar 2019-2020. Acces insuficient la apă și instalații sanitare în școli 21. 33% dintre școli nu au instalații sanitare, una din cinci școli nu are o sursă adecvată de apă și 35% nu au toalete în interior.7 Infrastructura de învățământ este adesea depășită și mai puțin de 28% dintre școlile românești au fost renovate, conform SIIIR. Inexistența utilităților adecvate în școli predomină în zonele rurale. Acest lucru creează problema asigurării măsurilor igienice și sanitare de protecție, de ex. spălarea frecventă a mâinilor și curățenia zilnică adecvată, la momentul redeschiderii școlilor, în septembrie. Accesul pentru grupurile vulnerabile și competențele digitale reduse ale profesorilor – obstacol principal pentru un proces educațional online 22. În jur de 900.000 de elevi nu au acces la un dispozitiv de învățare corespunzător8 pentru procesul educațional online și unul din patru profesori nu au competențe TIC. Acestea sunt estimările MEC, pe baza datelor culese din școli în timpul primului val al pandemiei. România are o bună acoperire în ceea ce privește internetul de mare viteză și peste trei sferturi dintre gospodării au acces la internet acasă, însă procentul este în jur de numai 70% în zonele unde există mai multe localități sărace și rurale, de ex. regiunile Nord-Est (70,6%) și Muntenia Sud (70,9%). 9 Competențele digitale slabe ale profesorilor reprezintă un alt obstacol semnificativ în predarea 7 SIIIR, date pe 2017. 8 Laptopurile, calculatoarele personale sau chromebook-urile sunt considerate a fi dispozitive corespunzătoare pentru procesul educațional online. 9 Institutul Național de Statistică, 2019. 16 orelor la distanță atunci când școala trebuie să treacă la procesul educațional online. De asemenea, mulți dintre copii și părinții acestora, în special din grupurile vulnerabile, nu au un nivel suficient de competențe TIC10 pentru a putea să urmărească lecțiile online, respectiv pentru a-i ajuta pe copiii să le urmărească. Dovezi care apar cu privire la impactul Covid-19 asupra sănătății la nivelul școlilor 23. La copiii cu vârsta mai mică de 10 ani pare să existe o probabilitate mai mică de a se infecta sau de a transmite infecția, de a prezenta simptome, de a ajunge la spital sau de a deceda, conform studiilor inițiale, deși dovezile sunt abia la început. Riscul de infectare este în principal pentru cadrele didactice și alte tipuri de personal din școală, în special pentru persoanele mai în vârstă și cele care au probleme de imunitate, precum și pentru familiile elevilor și pentru comunități în general. Tipuri de impact 24. Închiderea școlilor are impact negativ asupra rezultatelor învățării și asupra inegalităților, dar și asupra sănătății (nutriție și sănătate mintală), asupra ratei de abandon școlar și, în cele din urmă, poate genera efecte economice negative. În România, pandemia de Covid-19 duce deja la pierderi substanțiale în ceea ce privește învățarea. Estimările inițiale ale Băncii Mondiale arată că acestea ar putea duce la creșterea procentului de elevi analfabeți funcțional11 cu până la 10 puncte procentuale, așa cum se arată în Figura 2. În prezent, mulți elevi din România au rezultate sub pragul de alfabetizare funcțional și, presupunând că unii vor pierde mai mult decât alții, estimările sugerează că acest procent ar putea crește cu până la 10 puncte procentuale (de la 41% la 51%). De asemenea, este probabil să crească și rata abandonului școlar în cazul elevilor defavorizați. Circumstanțele dificile, precum lipsa accesului la un dispozitiv digital adecvat pentru învățare și la sprijin suficient, dar și posibila pierdere a veniturilor din gospodărie din cauza impactului măsurilor de carantinare impuse în contextul Covid-19 pe piața muncii, vor pune la încercare capacitatea familiilor și a școlilor de a reține elevii la școală. 12 De asemenea, conform estimărilor Băncii Mondiale, pierderile în ceea ce privește învățarea și reducerea anilor de școlarizare în cazul cohortelor de elevi afectate de Covid-19 va reduce veniturile proiectate cu 3,6%, estimativ, presupunând că un an de școlarizare crește veniturile, în medie, cu 8%. Aceasta ar putea duce la o pierdere economică totală de până la 2 miliarde USD (PPP 2011) în fiecare an. Efectele totale ale închiderii școlilor în contextul pandemiei sunt rezumate în Figura 4. 10 Unii părinți sunt și analfabeți (nu numai în ceea ce privește TIC), astfel că pentru aceștia este și mai dificil să susțină copiii în procesul educațional. 11 Analfabetismul funcțional descrie situația în care se află o persoană care nu poate să utilizeze abilitățile de citire, scriere și calcul pentru dezvoltarea proprie și pentru dezvoltarea comunității. 12 O situație similară a avut loc după criza financiară din 2009, când numărul de copii rezidenți de vârstă școlară din afara sistemului de învățământ din România s -a dublat, de la 195.000 la 378.000, deși populația rezidentă de aceeași vârstă a scăzut din cauza declinului demografic și a migrației, după cum se arată în Figura 3 . (Shmis Tigran; Sava, Alina; Teixeira, Janssen Edelweiss Nunes; Harry Anthony. 2020. Response Note to Covid-19 in Europe and Central Asia: Policy and Practice Recommendations (engleză). Washington, DC: Grupul Băncii Mondiale). 17 Figura 2: Impactul estimat asupra scorurilor PISA în urma Covid-19 450 Scoruri PISA la citit 440 430 420 410 400 2009 2012 2015 2018 Post-COVID ROU estimate ROU Sursa: Echipa pe educație a Băncii Mondiale, estimări pe baza datelor PISA ale OCDE, 2020. Figura 3: Numărul de copii din România care se aflau în afara sistemului școlar după criza financiară din 2009 Sursa: Calculat de echipa Băncii Mondiale pe baza datelor de la Institutul Național de Statistică, 2020. Figura 4: Impactul Covid-19 asupra educației, acumulării de capital uman, inegalității și stabilității Sursa: Blogul Băncii Mondiale privind educația, 2020. 18 3. PLANIFICAREA SCENARIILOR PENTRU REDESCHIDEREA ȘCOLILOR În acest capitol prezentăm metodologia de planificare a scenariilor și ilustrăm procesul pas cu pas, așa cum a fost aplicat acesta la elaborarea de scenarii pentru redeschiderea școlilor, cu ajutorul unui grup de experți pentru planificarea de scenarii. Metodologia de planificare a scenariilor 25. Planificarea de scenarii încearcă să gestioneze incertitudinile viitorului, imaginând o serie de scenarii plauzibile despre cum s-ar putea desfășura viitorul, dacă ar prevala anumite tendințe. Aceste scenarii nu sunt de tipul „în cel mai rău caz” sau „în cel mai bun caz”, și nici nu reprezintă cea mai plauzibilă presupunere despre viitor, ci, de obicei, sunt două până la cinci traiectorii distincte și coerente din punct de vedere logic, de-a lungul cărora s-ar putea desfășura viitorul. Așa cum se arată în Figura 5, această abordare este în contrast cu abordarea tradițională a prognozei, care încearcă să prevadă viitorul extrapolând tendințele din trecut și, de obicei, duce la elaborarea unui singur plan. Spre deosebire de aceasta, planificarea pe bază de scenarii folosește scenariile pentru a genera o serie de opțiuni strategice privind modul în care guvernul s- ar putea pregăti pentru diferite scenarii de viitor. Figura 5: Abordarea tradițională a prognozei versus planificarea de scenarii Sursa: Atelierele de planificare a scenariilor, Banca Mondială, 2020. 26. Folosirea de scenarii pentru a gestiona în mod dinamic o serie de contexte de viitor posibile devine una dintre competențele de bază ale decidenților în lumea afectată de Covid-19. Pandemia ne-a arătat că guvernele nu mai pot să planifice presupunând că viitorul va arăta la fel ca trecutul. Planificarea scenariilor ajută decidenții să fie complet deschiși în fața complexității și ambiguității folosind descrierea scenariilor pentru a face repetiții pentru viitor și a evita surprizele. În ansamblu, rezultatul este o pregătire mai bună a guvernului pentru a răspunde într-un context 19 de incertitudine și volatilitate cum este cel generat de impactul pandemiei de Covid-19. Anexa 2 conține exemple privind modul în care alte guverne au folosit planificarea de scenarii pentru a lua decizii sau a implementa politici sau programe. 27. Deși, în mod obișnuit, metoda se folosește pentru a imagina viitorul pentru următorii de la 10 până la 30 de ani, în cazul redeschiderii școlilor, care urma să aibă loc peste două luni, planificarea de scenarii a fost folosită pentru a face auzită vocea părților interesate și a genera o reacție guvernamentală mai bine adaptată, mai detaliată și mai incluzivă în ceea ce privește deschiderea școlilor. Planificarea de scenarii este folosită de obicei pentru orizonturi de timp mai lungi, pentru a cartografia tendințele semnificative și a explora în ce mod tendințele cele mai incerte ar putea modela viitorul. În cazul redeschiderii școlilor, orizontul de timp era de două luni, astfel că apariția unor inovații spectaculoase era puțin probabilă în acest interval de timp. Cu toate acestea, procesul de planificare a scenariilor, bazat pe dovezi și cu contribuții de la experți din diferite domenii, a generat o mai bună înțelegere a problemelor și un cadru pentru explorarea a ceea ce ar trebui să fie reacția guvernului și cum ar trebui să ne pregătim mai bine pentru diferitele scenarii. De exemplu, după cum se va discuta ulterior, unul din instrumentele folosite au fost personajele – povești imaginare ale diferitelor părți interesate (de ex. profesori, părinți sau elevi) – și modul în care viața acestora ar fi afectată în scenariul dat. În acest fel, MEC a putut să conștientizeze mai bine problemele și detaliile acestora și să contribuie la îmbunătățirea calității planului. 28. Metodologia de planificare a scenariilor cuprinde de obicei cinci pași, prezentați în Figura 6. În primul rând, este necesar să se definească sfera de cuprindere, să se formuleze întrebarea de cercetare și să se stabilească orizontul de timp. Apoi începe faza de cercetare, în care obiectivul nu este numai acela de a culege dovezi pentru politici publice privind problema, existente în diferite documente strategice, analitice sau de monitorizare relevante, ci și de a cartografia principalele tendințe care ar putea afecta pozitiv sau negativ întrebarea de cercetare în orizontul de timp stabilit. Aceste informații sunt culese cel mai bine de la un grup de experți format din 10- 15 membri provenind din domenii diferite, care au legătură cu întrebarea de cercetare. Dintre aceste tendințe, grupul care lucrează la scenarii selectează două, care sunt cele mai importante și, în același timp, sunt și cele mai incerte, în privința modului în care vor evolua în viitor. Alternativele pentru aceste două incertitudini principale (de exemplu, dacă incertitudinea este calitatea reacției de răspuns, alternativele ar putea fi „reacția va fi coordonată versus reacția va fi fragmentată”) sunt folosite apoi pentru a crea matricea scenariilor, care conține patru cadrane – patru scenarii distincte, fiecare dintre ele fiind determinat în mod predominant de două dintre forțele din cadran. Apoi cele patru contexte de viitor plauzibile sunt verbalizate, folosind povestirea, poveștile individuale ale personajelor, articole de presă imaginare etc. „Câteva cuvinte pot să evoce o lume întreagă. Prezentatori carismatici; grafice evocatoare; fraze, imagini și arhetipuri memorabile; grafice ilustrative ale viitoarelor perspective (...) toate contribuie pentru a construi forța povestirii (...) scenariilor.”13 13 Wilkinson, A., & Kupers, R. 2013. Living in the Futures. Harvard Business Review, 91(5): 119-127. 20 29. Scenariile sunt folosite ca bază pentru discuția privind modul de pregătire pentru aceste posibile contexte de viitor. Fie deja avem strategia pregătită și dorim să o testăm în diferitele scenarii pentru a vedea dacă măsurile strategice specifice sunt viabile într-un scenariu dat, dacă trebuie modificate sau dacă sunt redundante. Alternativ, diferitele scenarii se pot folosi pentru a genera opțiunile de politici publice. Aceasta înseamnă că vrem să vedem care ar fi reacția potrivită a guvernului pentru a genera rezultate bune într-un scenariu dat, sau ce ar trebui să facă guvernul pentru a evita o anumită situație viitoare. Produsul final este strategia sau un plan. Acesta conține, în principal, „măsurile fără regrete”, care sunt robuste (sau viabile) în toate scenariile, precum și planurile de contingență, care se pot activa atunci când începe să se materializeze un anumit scenariu. Acestea îmbunătățesc semnificativ gradul de pregătire a guvernului, în cazul în care viitorul se dovedește a fi altfel decât cel pentru care s-au făcut planuri. Figura 6: Pașii metodologiei de planificare a scenariilor Sursa: Adaptat după RAND Corporation, 2020. Aplicarea metodologiei pentru elaborarea scenariilor pentru redeschiderea școlilor în România 30. SGG, cu sprijinul Băncii Mondiale și în colaborare cu MEC („echipa”) a folosit următorul mod de aplicare a metodologiei de planificare a scenariilor pentru redeschiderea școlilor în România. Pasul 1: Definirea sferei de cuprindere 31. MEC împreună cu SGG au definit sfera de cuprindere a scenariilor, folosind cei patru parametri prezentați în Figura 6, după cum urmează: 21 Aceasta înseamnă că învățământul superior nu a fost inclus în acest exercițiu. Pasul 2: Identificarea tendințelor 32. Pe baza sferei de cuprindere definite, echipa a cules datele necesare pentru a înțelege tendințele care pot afecta pozitiv sau negativ redeschiderea școlilor. Echipa a cartografiat și actorii implicați în proiectarea sau în implementarea planului de acțiune pentru redeschiderea școlilor, precum și pe cei care vor fi afectați de acesta. Dintre aceștia, echipa a mobilizat un grup format din 14 experți și funcționari din cadrul MEC, SGG, Institutului de Sănătate Publică, Primăriei Brașov, Inspectoratului Școlar Județean Brașov, Federației Părinților, Consiliului Național al Elevilor și Băncii Mondiale. De asemenea, din grup au făcut parte un director de școală, un expert TIC și un profesor. Membrilor grupului de experți li s-a cerut să enumere tendințele care au legătură cu redeschiderea școlilor în septembrie 2020 din perspectiva domeniului în care activează fiecare. 33. Echipa și grupul de experți au identificat următoarele mega-tendințe și tendințe specifice pentru România în domeniile sănătății, învățământului, social și de mediu, tehnologie, politică și securitate, care ar putea afecta redeschiderea școlilor: Sănătate • Longevitatea virusului este mai mare decât s-a preconizat și încă nu s-a găsit un remediu. • Copiii de toate vârstele se îmbolnăvesc de Covid-19, chiar dacă se infectează mult mai puțin frecvent decât adulții. • Acum s-a dovedit că adulții, profesorii pot fi infectați de către copiii. • Studii recente arată un impact negativ al închiderii școlilor și al carantinei asupra sănătății mintale și asupra copiilor (depresie, violență, abuz, obiceiuri solitare). • Personalul medical nu poate face față numărului în creștere de pacienți afectați de Covid-19, iar spitalele sunt saturate. Educație • Un număr mare de părinți care revin la serviciu se confruntă cu dificultăți în a ține copiii – în special pe cei mai mici – acasă dacă școlile sunt închise. • Copiii români vulnerabili (cei săraci, care locuiesc în zone rurale, romii, copiii cu nevoi educaționale speciale, copiii cu dizabilități, copiii migranților repatriați) devin și mai vulnerabili în timpul pandemiei, deoarece nu au acces la servicii elementare. • Românii din diaspora revin în țară din cauza perspectivelor din ce în ce mai rele din Europa în ceea ce privește ocuparea forței de muncă, iar copiii acestora trebuie să se înscrie la școlile din România. • Decalajul în învățare se mărește ca urmare a închiderii școlilor. Copiii vulnerabili, care nu au acces corespunzător la învățământul online, la medii de învățare sau la sprijin parental sunt cei mai afectați de pandemie. Rata de abandon va crește în contextul închiderii școlilor. • Programa școlară a fost parcursă doar parțial și numai un număr mic de elevi pot să compenseze aceasta prin meditații, ajutor de la părinți sau educație particulară. Economia • Revenirea pandemiei (al doilea val în cele mai multe țări, inclusiv în România) impune noi măsuri stringente, inclusiv o închiderea orașelor și a unor centre economice majore. • Previziunile privind PIB-ul sunt dure. Acum, experții prevăd o scădere de peste 8%, firme care vor intra în faliment și locuri de muncă pierdute. 22 • Comerțul transfrontalier este afectat semnificativ, iar exportul de utilaje, echipamente electrice și alte exporturi cu valoare ridicată cu partenerii din UE sunt perturbate, deoarece granițele sunt închise. • Costul pachetelor de sprijin crește pe zi ce trece, cererile se adună din toate sectoarele economiei, inclusiv în scopuri educaționale (costul uriaș al trecerii la procesul educațional digital și al formării capacității profesorilor, a copiilor și a părinților). Provocări • Agravarea pandemiei forțează părinții să rămână acasă, ceea ce duce la o pierdere a sociale și de mijloacelor de trai (dificultăți în a obține bunuri de bază) și o deteriorare a condițiilor mediu de muncă. • Distanțarea socială și carantina afectează negativ accesul la cultură, artă și divertisment. • Odată cu al doilea val, continuă dez-urbanizarea și migrarea, ceea ce afectează populațiile vulnerabile. Tehnologie • Accesul la internet nu reprezintă o problemă, deoarece există acoperire în peste 95% din țară, însă nu toate gospodăriile sunt bine conectate, existând pete neacoperite în zonele rurale. • Decalajul tehnologic este în creștere și nu toate gospodăriile și copiii pot să achiziționeze tehnologia de bază necesară pentru a accesa materialele școlare. • Guvernul nu poate să facă față în ceea ce privește cerințele de dezvoltare de capacități, de exemplu pregătirea profesorilor să predea online (1 din 4 profesori încă nu sunt pe deplin pregătiți să predea online și să folosească materiale didactice digitale). • Procesul educațional digital nu este pe deplin disponibil pentru copiii mici din grădinițe. De asemenea, copiilor mai mici le lipsesc interacțiunile față în față cu cadrele didactice. • Nevoile educaționale speciale nu pot fi satisfăcute prin tehnologie, în special pentru minorități (nu există traducere) și pentru copiii cu dizabilități. • Conținutul pentru e-learning trebuie standardizat și trebuie să existe posibilitatea de învățare în format hibrid. Domeniul • Capacitatea de reacție a guvernului este afectată negativ de lipsa de fonduri pentru Politic și de a răspunde la toate problemele. securitate • Covid-19 schimbă jocul pentru partidele politice, care nu știu cum să reacționeze la o criză majoră. • Presiunea asupra sistemului se face auzită în cele mai multe țări, o parte din populație cerând responsabilizare și soluții rapide. Pasul 3: Identificarea incertitudinilor cheie 34. Grupul de experți a votat factorii determinanți identificați pentru a alege doi dintre aceștia care ar avea cel mai mare impact și, în același timp, tendințele cu cel mai mare grad de incertitudine. Grupul a selectat gradul de pregătire pentru predare față în față și la nivel academic (33%) și prezența virusului și izolarea (22%) ca fiind cele două incertitudini cheie (Figura 7). Aceasta înseamnă că, pentru experți, cele mai importante tendințe și care conțin cel mai mare grad de incertitudine sunt (i) dacă autoritățile vor reuși sau nu să pregătească școlile pentru redeschidere (în ceea ce privește standardele sanitare și cele necesare pentru distanțarea fizică, gradul de pregătire digitală sau conținutul academic pentru procesul educațional online); și (ii) cum va arăta al doilea val de Covid-19 în România, adică dacă prezența virusului va fi gestionabilă și fără creșteri 23 semnificative ale numărului de cazuri sau dacă, dimpotrivă, al doilea val va fi semnificativ mai puternic decât primul, ducând din nou la carantină. Figura 7: Rezultatele votului grupului de experți cu privire la tendințele cu cel mai mare grad de incertitudine și cu cel mai mare impact Sursa: Rezultatele sondajului efectuat în rândul membrilor grupului de experți, iulie 2020. Pasul 4: Elaborarea scenariilor 35. Alternativele celor două incertitudini cheie formează baza pentru cele două scenarii principale. Acestea reprezentau ipoteze alternative plauzibile despre modul în care s-ar putea desfășura Covid-19 în România și despre modul în care pandemia ar putea afecta învățământul.14 După cum arată Figura 8 , în Scenariul 1, Covid-19 este prezent (posibil generând carantină pe măsură ce ne deplasăm în susul axei verticale), iar școlile nu sunt pregătite pentru deschidere. Aceasta înseamnă că fie primesc copiii în spații supra-aglomerate, fără măsurile de protecție necesare, iar acest lucru poate mări riscurile care să ducă la închiderea școlilor. Fie, dacă sunt impuse standarde obligatorii și școlile nu pot să le îndeplinească sau nu obțin sprijinul legislativ sau financiar necesar, nu pot să se deschidă. „Nu sunt pregătite”, în acest context, mai înseamnă și că profesorii nu au suficiente competențe TIC pentru a putea să predea lecțiile online, sau copiii nu au dispozitivele, competențele sau condițiile necesare pentru a urmări lecțiile online. În scenariul 2, Covid-19 este prezent, de asemenea, dar școlile sunt pregătite pentru redeschidere. Aceasta înseamnă că sunt pregătite în ceea ce privește spațiul care să permită distanțarea socială, precum și în ceea ce privește măsurile de protecție sanitară și personalul; de asemenea, dacă situația se înrăutățește (deplasare în sus pe axa verticală), iar școala, localitatea sau regiunea intră în carantină, școlile sunt pregătite să ofere cursuri în sistem hibrid sau digital. 14 Grupul de experți nu a luat în considerare opțiunea în care Covid-19 nu ar fi fost prezent la momentul redeschiderii școlilor. 24 Figura 8: Matricea scenariilor Sursa: Atelierele de planificare a scenariilor, pe baza rezultatelor votului grupului de experți, Banca Mondială, 2020. 36. Conținutul scenariilor a fost creat în mod colectiv de către membrii grupului de experți. Fiecărui scenariu i s-a dat un titlu atractiv, i s-a alocat o imagine și o poveste care descria viitorul în toamna lui 2020 dacă avea să se materializeze. Pe lângă cele două incertitudini cheie care au modelat scenariul, echipa a analizat și toate tendințele enumerate, pentru a le identifica pe cele care aveau să fie și ele predominante în fiecare dintre scenarii, iar impactul acestora a fost inclus în povești. Poveștile aferente scenariilor sunt prezentate în capitolul 4. Pasul 5: Identificarea opțiunilor strategice 37. În timp ce scenariile descriu modul în care ar putea arăta viitorul, opțiunile strategice sunt răspunsurile operaționale pentru crearea unui plan. Cadrul scenariilor este folosit pentru a analiza și a testa potențialele răspunsuri strategice ale guvernului. Opțiunile strategice pentru scenarii, precum și planurile de acțiune aferente sunt descrise în Capitolul 5. În ceea ce privește conceperea planului, la sfârșitul atelierelor de planificare a scenariilor a devenit clar faptul că reacția guvernului va trebui să fie descentralizată și flexibilă. Aceasta din cauza situației variate a școlilor și a opțiunilor pe care acestea le aveau pentru a îndeplini standardele, după cum este descris în Figura 9. Ca urmare, abordarea generală în vederea elaborării planului a fost ajustată pentru a include și pașii suplimentari de stabilire a standardelor de pregătire, precum și un meniu flexibil de opțiuni pe care directorii de școală să le poată aplica pentru a se conforma îndrumărilor MEC. 25 Figura 9: Principalele concluzii pe baza așteptărilor exprimate de grupul de experți  Revenirea la școală în siguranță a fost principala  Îndrumările pentru redeschidere vor trebui să asigure prioritate pentru toți factorii interesați. Sfatul flexibilitate, pentru ca directorii de școală și autoritățile autorităților sanitare a fost esențial (pentru controlarea locale să adapteze planul la realitățile din teren. infecțiilor la nivel de comunitate, măsurile de protejare  Administrația centrală va trebui să asigure pentru a sănătății, testare etc.). nivelul local ceea ce este necesar (plan, soluții realiste  Grupurile vulnerabile de elevi (categoriile sărace, copii și care se pot implementa, acces la resurse financiare). cu nevoi speciale, copii foarte mici care abia încep Este nevoie de o descentralizare reală, pentru ca școlile școala) au nevoie de atenție deosebită pentru a nu fi să planifice și să decidă împreună cu autoritățile locale. lăsate în urmă. Va fi nevoie de dispozitive digitale  Este foarte important ca cei care sunt cel mai aproape adecvate, conținut adaptat, sau vor avea nevoie de de problemă să fie implicați în discuție, pentru a putea lecții predate față în față. spune guvernului ce este necesar pentru redeschiderea  Nu există o singură măsură care se potrivește tuturor. școlilor. Factorii interesați au fost de acord să se Există diferite tipuri de școli – unele sunt mai bine concentreze pe crearea de oportunități pentru a adaptate la mediul digital, altele sunt mai bune pentru elabora soluții împreună. predarea față în față. Abordarea finală va trebui să se bazeze pe crearea de profiluri de școli și pe diferitele nevoi ale școlilor. Sursa: Ateliere de planificare a scenariilor, iulie 2020. 4. SCENARII15 (septembrie 2020) În acest capitol prezentăm poveștile scenariilor privind posibilele alternative de viitor în legătură cu redeschiderea școlilor, în septembrie 2020.16 Fiecare scenariu stabilește contextul, apoi analizează acțiunile pe care autoritățile le implementează sau nu. Scenariile analizează diferitele reacții ale autorităților la nivel central și local, precum și efectele posibile ale acestora asupra profesorilor, elevilor și părinților în mediul urban și rural, prin poveștile personajelor. COVID-3917 – ȘCOLI FĂRĂ COPII (Scenariul 1) Contextul Suntem acum la începutul lunii septembrie. Pandemia de Covid-19 nu se estompează; dimpotrivă, un al doilea val a lovit Europa, iar România este puternic afectată. Unele țări și-au făcut planuri pentru cele mai sumbre scenarii, dar România a sperat până în ultimul moment că situația nu se va agrava. În mass media se vorbește despre vaccin, însă nu mai este considerat o „soluție-minune”. Există multe incertitudini în ceea ce privește 15 Scenariile prezentate în continuare descriu poveștile ipotetice, dar plauzibile despre cum s -ar putea desfășura viitorul și sunt folosite pentru a analiza și a testa potențiale răspunsuri strategice la evoluțiile preconizate. 16 Aceste povești au fost scrise în iulie 2020. 17 Titlul în care efectele negative ale Covid sunt încă prezente în 2039 (Covid -39) este menit să evoce atmosfera sumbră a scenariului. 26 eficacitatea acestuia și va mai fi nevoie de cercetare clinică la scară largă și apoi de începerea producției și de asigurarea că acesta va ajunge la cetățeni. Ultimele luni au demonstrat, de asemenea, că orice combinație de măsuri de testare, de urmărire a contactelor și de distanțare socială nu va suprima cu succes focarul și că imunitatea de grup va surveni, în cel mai bun caz, numai după ce în întreaga lume se vor fi înregistrat milioane de decese. Cooperarea internațională în fața acestei catastrofe este o temă comună în lumea de azi. Ubicuitatea rețelelor de informații și dezinformarea omniprezentă produc multă anxietate în rândul populației. Pandemia continuă să fie o amenințare foarte greu de înțeles. Răspunsul Cine anume ar pregăti un plan pentru scenariul de coșmar, în care ne-am confrunta cu o recrudescență a pandemiei, fără probabilitatea de a obține în viitorul apropiat un vaccin sau un tratament avansat? Este mai bine să liniștești cetățenii și să nu intri în panică. Cu toate acestea, a existat un grup de experți care a făcut planificarea pentru ce este mai rău. În vara anului 2020, sub auspiciile Secretariatului General al Guvernului și ale Ministerului Educației, cu sprijinul Băncii Mondiale, acest grup de experți a avut în vedere un scenariu sumbru pentru învățământ și pentru redeschiderea școlilor. Impactul asupra educației Actuala pandemie oferă sistemului de învățământ un curs intensiv de managementul crizei. Guvernul României a închis din nou școlile, temporar, în încercarea de a opri răspândirea pandemiei. Această închidere a școlilor în toată țara afectează peste 80% dintre elevi. Acum se analizează redeschiderea localizată a sistemului școlar în zonele rurale (grădinițe, școli primare și gimnaziale), însă evaluarea și validarea ar putea dura mai multe luni. Însă redeschiderea școlilor devine imposibilă. Clasele sunt aglomerate, iar școlile funcționează în mai multe schimburi și nu există posibilitatea de a aduce toți copiii înapoi la școală în viitorul apropiat. Nu există spații alternative în zonele supra-aglomerate și nu au fost cumpărate containere, în speranța că nu vor fi necesare. În cele mai multe cazuri, copiii nu au echipamentele adecvate pentru a urmări lecțiile online, mai ales acasă. Accesul la un laptop sau un calculator cu cameră interactivă și cu software pentru transmisiune în direct încă nu este ceva care se întâlnește frecvent. Sistemele de învățare și de gestionare a conținutului18 încă nu sunt disponibile la scară largă. Profesorii nu au acces sau nu știu să folosească instrumentul de creare a cursurilor. Chiar și dacă îl au și știu să îl folosească, 18 LCMS se referă la administrare și securitate, predare, evaluare și înregistrare, precum și performanță școlară. 27 mulți profesori sunt reticenți când vine vorba să predea cursuri online, de teamă să nu fie înregistrați și expuși. Pregătirea lecțiilor online necesită un efort mai mare, iar unii profesori nu sunt motivați să facă acest lucru, în special cei mai în vârstă. Cei care îndeplinesc condițiile pentru pensionare timpurie părăsesc sistemul de tot. În condițiile în care lipsește capacitatea care să permită tuturor profesorilor să aibă acces la platforme de e-learning, tranziția tuturor copiilor la un proces educațional online este imposibilă. Cursuri în limbile minorităților etnice sau în limbaj mimico-gestual nu sunt disponibile deloc. Cel mai probabil, numărul copiilor lăsați în urmă va crește semnificativ în lunile următoare. Modelul de predare pentru învățământul la distanță trebuie pregătit, testat și validat. De asemenea, încă nu sunt disponibile normele metodologice pentru un proces educațional combinat, iar cele disponibile nu sunt clare. Instrumentele de evaluare nu sunt standardizate sau validate. Faptul că au nevoie de consimțământul elevilor sau al părinților pentru a nota elevii creează frustrări pentru mulți dintre profesori. Mai important, este imposibil să se obțină echipamente adecvate pentru toți copiii, chiar dacă există tehnologie și software la prețuri accesibile. Chiar și în familiile care dispun de un laptop, de multe ori, nu există suficient spațiu adecvat unde copiii să poată să urmărească lecțiile. 28 România învață! (Scenariul 2) Contextul 27 septembrie 2020. Alegerile locale amânate au avut loc în sfârșit. În contextul crizei Covid-19, cei mai mulți dintre comentatori se așteptau ca mizele electorale să determine înghețarea procesului decizional în administrația publică și, mai ales, să pună în pericol începerea anului școlar 2020-2021. La fel ca multe alte țări europene, atunci când pandemia a lovit din nou România, s-a luat decizia de a închide complet școlile și de a se baza pe soluții de învățare online. Impactul brusc al pandemiei nu lasă loc pentru planificare, iar țara este pusă în situația de a improviza. Profesorii, elevii și părinții au fost lăsați în necunoscut, confruntându-se uneori cu neajunsuri serioase. Profesorii nu sunt familiarizați cu tehnologia informației și a comunicațiilor, copiii literalmente „abandonează digital școala”, în lipsa unor dispozitive de învățare adecvate, iar părinții sunt nevoiți să facă față în același timp atât muncii la distanță, cât și educației copiilor, adesea neavând niciun sprijin în îngrijirea copiilor. Răspunsul Ei bine? Lecția a fost învățată! Pe parcursul verii, Secretariatul General al Guvernului și Ministerul Educației și Cercetării, cu sprijinul Băncii Mondiale, au creat un grup de experți. Sarcina acestuia a fost să aducă laolaltă reprezentanți ai ministerelor educației și sănătății, autorități locale, directori de școală, specialiști în TIC, părinți și elevi, care să își imagineze cum s-ar putea desfășura redeschiderea școlilor în septembrie și cum s-ar putea pregăti pentru diferitele scenarii. Ambiția a fost aceea de a evita o singură soluție considerată bună pentru toată lumea, care să lase în urmă copiii din medii sărace sau pe cei cu nevoi speciale. Astfel, experții din grup au gândit soluții pentru diferitele tipuri de realități din școlile românești. S-au stabilit standarde pentru pregătirea necesară redeschiderii școlilor în condiții de siguranță și s-au identificat soluții inovatoare, pentru a crea un nivel comun de cerințe, care să permită soluții diferite, adaptate fiecărui context în parte. Mai întâi, directorilor de școală li s-a trimis un sondaj, pentru a identifica exact situația din teren și a putea crea profiluri de școli. Sondajul a oferit imaginea clară a diferenței uriașe dintre școlile din zonele rurale și cele urbane și chiar dintre copiii din aceeași școală. În zonele rurale, multe dintre școli nu îndeplineau condițiile elementare de igienă (lipseau toaletele, instalațiile sanitare, accesul la apă); unele dintre acestea nu aveau personal medical sau nu aveau dispozitive care să permită învățarea la distanță. Mulți dintre profesori nu știau sau erau reticenți să folosească instrumentele TIC. În orașele cu cel mai mare grad de urbanizare, multe dintre școli erau supra-aglomerate și funcționau în două sau trei schimburi, ceea ce făcea imposibilă implementarea regulilor de distanțare socială. Oricât de sumbră ar părea situația, efortul uriaș de planificare a dat rezultate extraordinare. Nivelul central Pentru a rezolva nevoile cele mai urgente, la nivel central a fost creat un plan de e-learning, folosind uneori soluții dintre cele mai inovatoare. S-a înființat un grup de lucru al campionilor din domeniul e- 29 learning, care, folosind soluțiile deja existente de tip „Clasa viitorului”, să conceapă un set de instrumente practice pentru e-learning. Grupul a început să genereze conținut care să poată fi predat în cazul unei carantine totale. Instrumentul punea la dispoziția utilizatorilor o bibliotecă de resurse și permitea profesorilor să își creeze propriile cursuri pentru educația online. Sistemul de învățare și gestionare a conținutului19 este acum pe deplin funcțional și disponibil pentru toate școlile. Primii profesori care au beneficiat de formare au împărtășit colegilor cunoștințele dobândite. În unele cazuri au fost organizate și experimente de predare inversă, în care elevii i-au învățat pe profesori despre instrumentele digitale. S-au elaborat planuri similare pentru a instrui atât copiii, cât și părinții. Ce soluții există pentru părinții analfabeți? În zonele în care doar câteva gospodării aveau calculatoare, guvernul a achiziționat laptopuri și, mai mult decât atât, a înființat unități digitale mobile (clase în containere), pentru ca elevii să poată învăța la distanță, cu ajutorul și sub supravegherea instructorilor digitali. În plus, sub conducerea unei unități speciale din Ministerul Educației și Cercetării, s-a implementat un instrument de monitorizare care urmărește numărul de cazuri la nivel local, pentru a facilita un proces decizional rapid cu privire la închiderea școlilor sau aplicarea unor măsuri sanitare suplimentare. În plus, în școli au fost alese persoane de contact – un tată care este pompier sau lucrător sanitar, o mamă casnică sau un mediator comunitar – care să fie eroi Covid-19. După ce au beneficiat de instruire privind regulile și măsurile pentru evitarea răspândirii virusului, aceste persoane puteau să comunice eficient cu principalii actori, pentru a se asigura că în școli se respectă standardele. Ele au primit manualul elaborat de Ministerul Sănătății, care le-a fost de mare ajutor și, în același timp, urmau să fie motivate printr-o remunerare suplimentară. De asemenea, la clasele care urmau să dea examene de absolvire s-au implementat ore compensatorii, cu metodologii de învățare accelerată, pentru a asigura tuturor elevilor aceleași șanse de reușită. Ministerul le-a conferit directorilor de școli suficientă autonomie pentru a aplica soluțiile care funcționează cel mai bine, în funcție de nevoile lor: Mediul rural În zonele rurale s-a pus la punct un plan prin care să se angajeze la nivel local companii care ar putea să rezolve alimentarea cu apă și instalații sanitare. Școlile care nu îndeplineau standardele elementare nu puteau fi deschise. Soluții care implicau spații temporare, în combinație cu procesul educațional digital au permis companiilor selectate să recondiționeze școlile, care astfel au reușit să îndeplinească standardele sanitare elementare. Acolo unde nu a fost posibil acest lucru, mediatorii comunitari – eroii Covid-19 – au mers din casă în casă pentru a le duce copiilor fișele de lucru. Au fost încheiate acorduri cu actorii cheie din domeniul sănătății care au intervenții în comunitate pentru a putea permite intervenția acestora în școli. Pe lângă această decizie, au mai existat și unități de telemedicină, care au instruit personalul școlii cu privire la măsurile de igienă și distanțare socială. În școli au fost marcate pe podea traseele de deplasare în siguranță și au existat materiale de bază precum măști și substanțe pentru dezinfectarea mâinilor, pentru a reduce contaminarea. 19 LCMS (Sistemul de învățare și gestionare a conținutului) se referă la administrare și securitate, predare, evaluare și înregistrare, precum și performanță școlară. 30 Zonele urbane În Brașov sau în București, școlile urbane supra-aglomerate, care funcționau în două sau trei schimburi, s-au confruntat cu provocări imense în demersurile lor de implementare a regulilor de distanțare socială. Autoritățile locale au conlucrat cu Ministerul Sănătății pentru a pune la dispoziția școlilor, temporar, spații goale care corespundeau cerințelor de bază. În cazurile în care nu au fost disponibile astfel de spații, au fost amplasate containere în fața școlii. Multe angajări de profesori noi, realizate în cadrul unui program finanțat din fonduri europene, a permis guvernului să răspundă provocării de a asigura numărul necesar de cadre didactice impus de reducerea efectivului de elevi de la clasă. Și aici a fost pusă în practică o abordare hibridă, folosind metodologia și instrumentele de e- learning create de grupul de lucru. Decembrie 2020: Creșterea abruptă a numărului de cazuri Covid-19 într-un anumit oraș La jumătatea lunii noiembrie 2020, în doar două săptămâni, orașul a înregistrat o creștere impresionantă a numărului de pacienți infectați cu Covid-19, de 1400%. S-a luat decizia de a impune carantina strictă asupra întregului oraș timp de 30 de zile, în timp ce restul țării urma să funcționeze sub regimul prezenței virusului Covid-19. În oraș, școlile au rămas deschise doar pentru a primi copiii lucrătorilor esențiali, ceea ce a permis medicilor și asistenților să se concentreze asupra responsabilităților medicale în perioada de vârf a crizei. Restul copiilor au beneficiat de un model complet digital, cu sprijin amplu din partea profesorilor lor, care beneficiaseră de mai multe cursuri de formare a competențelor digitale și de predare online pe perioada verii. Săptămânal, părinții și profesorii comunicau online sau telefonic despre performanțele copiilor. 5. PLANUL DE REDESCHIDERE A ȘCOLILOR Mergând mai departe de la scenariile elaborate în timpul atelierelor de planificare, în capitolul de față descriem modul în care acestea au fost folosite pentru a genera opțiuni de politici. Principiile directoare pentru redeschiderea școlilor, principalele opțiuni strategice pentru modul în care pot răspunde autoritățile la diferite contexte în care s-ar putea materializa viitorul și acțiunile aferente pentru a se pregăti pentru acestea au stat la baza planului pentru redeschiderea școlilor. 38. Scenariul în care școlile sunt pregătite pentru redeschidere a reprezentat baza pentru discuția despre ce anume trebuie să facă autoritățile pentru a se pregăti, ținând seama de situația de 31 referință, diferită la nivelul școlilor. În acest scop, așa cum se prezintă în Figura 10, grupul de experți a definit mai întâi principiile directoare pentru redeschiderea școlilor. Apoi, experții s-au pus de acord asupra a trei opțiuni strategice privind învățarea – modelul față în față, modelul hibrid și modelul online – pe care ar trebui să le aibă în vedere autoritățile, în funcție de situația epidemiologică și de măsura în care acestea sunt pregătite pentru redeschiderea și funcționarea școlilor. Astfel, pentru fiecare dintre opțiunile strategice, grupul a creat o listă scurtă de standarde obligatorii care descriu ce înseamnă a fi pregătit să asiguri procesul educațional în fiecare din cele trei abordări. Pentru îndeplinirea standardelor, grupul a identificat apoi acțiunile pentru planul de redeschidere a școlilor. Ținând seama de situațiile diferite de la o școală la alta și de resursele pe care școlile le au la dispoziție pentru a implementa standardele, acțiunile din plan sunt prezentate sub forma unui meniu de opțiuni pentru fiecare mod al procesului educațional. Secțiunea finală din acest capitol include două simulări în legătură cu modul în care ar putea fi aplicat pe teren planul de acțiune. Figura 10: Elementele structurale ale planului de redeschidere a școlilor, în funcție de scenarii PRINCIPII DIRECTOARE OPȚIUNI STRATEGICE PLAN DE ACȚIUNI pentru abordarea privind procesul didactic Limitarea răspândirii A. FAȚĂ ÎN FAȚĂ 1. Măsuri imediate pentru infecției în comunitate Standarde pentru gradul de redeschidere 1. Copiii mici și copiii cu nevoi pregătire pentru procesul un set de acțiuni în speciale au nevoie de didactic față în față vederea pregătirii pentru cursuri față în față B. HIBRID abordările A, B și C 2. Necesitatea de a respecta Standarde pentru gradul de 2. Recomandări pentru un recomandările Institutului pregătire pentru procesul plan pe termen mediu de Sănătate Publică didactic hibrid Recomandări pentru 3. Compensarea pierderilor C. ONLINE reformele din faza de din învățare și sprijinirea Standarde pentru gradul de redresare celor vulnerabili pregătire pentru procesul didactic online Principiile directoare pentru redeschiderea școlilor 39. Principalele trei aspecte privind planificarea și organizarea redeschiderii școlilor în septembrie 2020 sunt: I. controlarea răspândirii infecțiilor în comunitate este prioritară. Aceasta înseamnă că evaluarea realizată de instituțiile de sănătate primează, după care directorii sau consiliile școlare decid cu privire la redeschiderea școlilor, ținând seama de condițiile din fiecare școală (modul de funcționare, înscrierea elevilor, capacitate, condiții sanitare) și de capacitatea școlii de a respecta standardele elementare de distanțare fizică și igienă; II. copiii mici și copiii cu nevoi speciale au nevoie de lecții față în față, conform studiilor recente. Procesul educațional online s-a dovedit ineficient în cazul acestor categorii. De asemenea, mediul școlar oferă acestor copii sprijin emoțional și facilitează învățarea prin interacțiune directă cu colegii și cu profesorii; 32 III. recomandările Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) trebuie respectate . Acestea includ testarea la scară largă, monitorizarea, reducerea numărului de elevi din clase și a timpului petrecut la școală, purtarea măștilor și respectarea regulilor de distanțare fizică. Caseta 1: Elemente importante în redeschiderea școlilor • Sunt necesare planuri clare și detaliate pentru fiecare etapă. • Nu există o soluție valabilă pentru toți. Acțiunile se implementează local și fiecare școală, în funcție de starea facilităților sale, de modul de funcționare și de ciclul de învățământ pe care îl deservește, poate să înceapă în unul din cele trei moduri definite mai jos și să alterneze între acestea, în funcție de gradul de răspândire a virusului în comunitate și de resursele disponibile la momentul respectiv. • Se pune accent pe utilizarea de măști sau viziere, pe distanțare fizică și pe îmbunătățirea măsurilor de igienă. • Școlile în care sunt detectate cazuri trebuie închise imediat. • Capacitatea de testare și de urmărire a contactelor trebuie să crească; de asemenea, elevii și personalul școlii trebuie plasați în carantină sau în izolare, după caz. • Evenimentele școlare cu multe persoane trebuie limitate. 40. Aceste principii iau în considerare dovezile din alte țări, care au redeschis școlile înainte de septembrie 2020 (Anexa 3), precum și recomandările cuprinse în cadrul comun pentru redeschiderea școlilor, convenit de cinci organizații internaționale20 (Anexa 5). Opțiuni strategice 41. Opțiunile strategice sunt răspunsurile guvernului pentru diferitele scenarii privind modul în care s-ar putea desfășura viitorul. Grupul a identificat trei astfel de opțiuni strategice - procesul educațional față în față, hibrid și online. Exercițiul de planificare a scenariilor a stabilit că modul în care ar putea arăta al doilea val de Covid-19 este una din cele două mari incertitudini. Varianta optimistă, în care măsurile de protecție sanitară și de distanțare fizică încă există, ar permite participarea față în față. Pe de altă parte, în cazul unui al doilea val sever, care ar duce la închiderea școlilor, a orașelor sau a întregului județ, școlile ar trebui să fie pregătite să predea orele în mod hibrid sau în totalitate online. 42. Grupul a fost de acord că această incertitudine necesită ca autoritățile să se pregătească pentru toate cele trei tipuri de răspunsuri pentru redeschiderea și funcționarea școlilor în siguranță după septembrie 2020, prin conformare la standardele necesare pentru redeschidere. Opțiunile strategice specifice ar urma să fie implementate în funcție de evoluția situației epidemiologice (de ex. numărul de cazuri din comunitate pe o anumită perioadă de timp). Pentru prezentarea modului în care situația epidemiologică poate influența anumite opțiuni, a se vedea anexa 6. 20 Cadrul pentru redeschiderea școlilor 2020, al UNESCO, UNICEF, Băncii Mond iale, Programului Alimentar Mondial și Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați. 33 43. Pentru fiecare dintre răspunsurile posibile ale guvernului, grupul de experți a definit standardele de bază, care descriu ce înseamnă a se pregăti pentru ele. Lista de verificare pentru standardele de pregătire în cazul modului de învățare față în față, respectiv online este prezentată în Figura 11 , iar mai jos sunt furnizate mai multe detalii privind cele trei opțiuni strategice. Figura 11: Listă de elemente necesare pentru standardele de pregătire STANDARDE: PROCES EDUCAȚIONAL FAȚĂ ÎN FAȚĂ STANDARDE: PROCES EDUCAȚIONAL ONLINE • Sălile de clasă permit păstrarea unei distanțe fizice • Toți copiii dispun de dispozitive digitale corespunzătoare de 1,5 m între elevi? (într-o sală de clasă de pentru un proces educațional online de calitate aproximativ 52 mp să fie până la 23 elevi?) (chromebook-uri sau laptopuri) și se acordă atenție • Orele se desfășoară într-un singur schimb? (1 clasă deosebită categoriilor vulnerabile? de elevi = 1 sală de clasă) • Toți profesorii școlii au participat la un curs de competențe • Triajul la școală este asigurat în principal cu digitale și pregătire pentru predarea online, cel puțin cu 2-3 personal medical specializat sau cu înlocuitori săptămâni înainte de redeschiderea școlilor? Au la voluntari calificați? dispoziție un dispozitiv digital corespunzător pentru a îl • Școala dumneavoastră dispune de toalete utiliza acasă și la clasă? adecvate și dozatoare de dezinfectant pentru • Există în toate sălile de clasă infrastructură de comunicații mâini: chiuvete suficiente în interiorul și în afara adecvată (minim 4G LTE)? clădirii școlii? • Toate sălile de clasă sunt dotate cu monitoare interactive și • Școala dumneavoastră are un număr suficient de webcam și există posibilitatea de transmisiune live? profesori pentru a acoperi numărul mai mare de • Sunt implementate platformele și instrumentele de e- clase? learning (de ex. sistemul de învățare și gestionare a • Prezența la școală este limitată la 6 ore, cu conținutului, instrumentul de creare de conținut)? program decalat de sosire și plecare? • S-a creat conținut digital pentru toate materiile în limba • Cel puțin una dintre ore este ținută în aer liber? română, în limba minorităților naționale și în limbaj mimico- • Vă asigurați că sălile de clasă sunt aerisite regulat gestual (pe termen mediu)? (prin deschiderea ferestrelor)? • Conținutul digital este elaborat conform curiculei naționale • Personalul și elevii dumneavoastră (cu excepția și este auditat de Ministerul Educației în raport cu criteriile preșcolarilor) poartă mască și vă asigurați că se minime de acceptare, printre care se numără criterii respectă această regulă? ergonomice, codul de culoare, ușurința exprimării etc.? • Toți profesorii și elevii au beneficiat de instruire în utilizarea acestor platforme și dispozitive? • Părinții sunt instruiți să acorde sprijin elevului în utilizarea dispozitivelor și platformelor educaționale? Sursa: Ateliere de planificare a scenariilor, Banca Mondială, 2020. Opțiunea strategică 1: Față în față 44. Această opțiune înseamnă că toți elevii pot să revină la școală, cu un program decalat. Standarde de bază: • preșcolarii și elevii revin la școală în baza acordului părinților, cu respectarea regulilor de distanțare fizică, igienă și siguranță; • personalul, elevii, părinții sau tutorii sunt informați regulat despre măsurile de prevenire a infecției cu Covid-19; • elevii sau profesorii sunt izolați la domiciliu în caz de febră sau alte simptome asociate cu suspiciunea de infectare cu Covid-19; • distanța fizică de 1,5 m între elevi permite un număr de până la 23 elevi într-o sală de clasă cu o suprafață de aproximativ 52 metri pătrați, pentru a asigura o distanță de 1,5 m între elevi. • orele la școală se predau într-un singur schimb. Dacă elevii at trebui să vină la școală în mai multe schimburi pe zi, curățenia între schimburi nu s-ar putea face la timp. Elevii trebuie să se 34 simtă în siguranță în spațiul unei săli de clasă. Principiul care trebuie respectat este „1 clasă de elevi = 1 sală de clasă”; • școlile au un număr suficient de profesori pentru a îndeplini nevoia generată de creșterea numărului de clase; • triajul în școli este efectuat în principal de personal medical specializat sau de voluntari calificați; • școlile au toalete adecvate și dozatoare cu dezinfectant pentru mâini; de asemenea, există suficiente chiuvete pentru spălat, în interiorul și în afara clădirii școlii; • se aplică programul decalat pentru venirea și plecarea de la școală și pentru pauzele școlare; • Prezența la școală este limitată la șase ore; • cel puțin o lecție pe zi are loc în aer liber; • distanța dintre băncile din clasă este asigurată conform regulilor de distanțare fizică între elevi; • sălile de clasă sunt aerisite regulat; • personalul și elevii (cu excepția preșcolarilor) poartă măști; de asemenea, se asigură respectarea regulilor. 45. Pe lângă standarde, școlile trebuie să implementeze soluții practice de asigurare a distanțării fizice și a măsurilor de protecție sanitară. De exemplu, organizarea circuitelor în interiorul școlii (curte, săli de clasă, coridoare etc.) trebuie să includă marcarea benzilor vizibile pentru a asigura „trasee prestabilite” de intrare și ieșire, precum și deplasarea în interiorul școlii, în condițiile în care se respectă o distanță de 1,5 m între elevi. Se vor pune semne vizibile și ușor de înțeles (indicatoare, săgeți etc.). Adunările elevilor vor fi restricționate. Spațiul general al sălii de clasă și mobilierul trebuie rearanjate pentru a permite o distanță de 1,5 m între elevi; obiectele care nu sunt necesare vor fi îndepărtate Sursa: Banca Mondială România. sau depozitate, iar băncile se vor muta la o distanță corespunzătoare față de uși. Contactele între grupurile de elevi din clase diferite vor fi restricționate, iar schimbarea sălii de clasă la predare va fi permisă numai pentru profesorii din ciclul gimnazial. În ceea ce privește măsurile de protecție sanitară, dozatoarele cu soluție dezinfectantă pentru mâini trebuie puse la intrarea în școală și pe coridoare, pentru a facilita dezinfectarea frecventă. 35 La intrarea în școală și în toate locurile cu vizibilitate bună se vor afișa materiale informative (afișe) privind măsurile de igienă și de protecție. Opțiunea strategică 2: Modul hibrid 46. Această opțiune presupune că toți preșcolarii și elevii din ciclul primar vor reveni la școală în persoană, în timp ce elevii din ciclul gimnazial vor veni la școală alternând 1-2 săptămâni de prezență fizică cu 1-2 săptămâni online. 21 Școlarizarea în sistem hibrid pentru elevii din ciclul gimnazial implică predarea simultană, cu jumătate dintre elevi prezenți în sala de clasă, în timp ce cealaltă jumătate a colectivului urmărește ora de acasă, folosind dispozitive audio-video cu transmisie în timp real din clasă. Mai multe detalii despre punerea în practică a acestei opțiuni se găsesc la Anexa 4. Standarde de bază: • toate standardele de distanțare fizică și standardele sanitare menționate pentru opțiunea strategică 1 sunt necesare și pentru opțiunea hibrid; • toți copiii și elevii au dispozitive adecvate pentru un proces educațional online de calitate (de ex. chromebook-uri, laptopuri sau calculatoare), prioritare fiind categoriile defavorizate (elevi săraci sau expuși riscului, romi), copiii cu nevoi speciale și copiii personalului esențial; • toți profesorii au participat la un curs de competențe digitale și pregătire pentru predarea online22 cel puțin cu 2-3 săptămâni înainte de redeschiderea școlilor și au un dispozitiv digital adecvat pe care să îl utilizeze acasă și în clasă; • sălile de clasă sunt dotate cu table digitale interactive, sisteme de supraveghere video și audio, dispozitive pentru transmisie live și conexiune stabilă la internet (minim 4G LTE). Opțiunea strategică 3: Online 47. Această opțiune înseamnă că toți elevii participă la procesul educațional online de acasă. Standarde de bază: • există infrastructură de comunicații adecvată (minim 4G LTE) în toate sălile de clasă; • toți elevii și profesorii au acces la dispozitive adecvate pentru procesul educațional online (laptop, chromebook, desktop). Toate sălile de clasă sunt dotate cu un monitor interactiv cu webcam și au posibilitatea de transmisiune în direct; • sunt implementate platforme de e-learning precum Learning & Content Management System (administrare și securitate, predare, evaluare și înregistrare, performanță școlară) și Authoring Tool (instrument de creare de conținut); • s-a creat conținut digital în limba română, limbajul semnelor și limbile minorităților pentru toate materiile. Conținutul digital este elaborat pe baza standardelor digitale pentru curicula 21 Frecvența rotației se va adapta în funcție de vârsta copiilor sau de clasa de studiu, de exemplu, în cazul elevilor preșcolari sau de școală primară se pot obține rezultate mai bune dacă rotația se face o dată la două săptămâni. 22 Aceasta se referă la aptitudini precum capacitatea de a adapta predarea și curricula pentru orele față în față la mediul online, modalități de captare a atenției elevilor la orele predate online, utilizarea instrumentelor didactice pentru interacțiune online etc. 36 națională și este auditat de MEC pe baza unor criterii care cuprind ergonomie, codul culorilor, ușurința exprimării etc.; • toți profesorii au participat la un curs de competențe digitale și pregătire pentru predarea online cel puțin cu 2-3 săptămâni înainte de redeschiderea școlilor și au un dispozitiv digital adecvat pe care să îl utilizeze acasă și în clasă; • elevii beneficiază de formare pentru a putea utiliza dispozitivele și platformele educaționale; • părinții beneficiază de formare pentru a sprijini elevii în utilizarea dispozitivelor și platformelor educaționale. Se va acorda atenție situației părinților analfabeți, care pot fi înscriși în programe de tip a doua șansă pentru a dobândi și competențe digitale. 48. Se va monitoriza prezența la școală și se vor implementa măsuri specifice pentru diferitele categorii expuse la risc, atât din rândul elevilor, cât și din rândul personalului școlii. Se va monitoriza absenteismul elevilor și al profesorilor și se va compara cu situația existentă în mod obișnuit. De asemenea, autoritățile sanitare locale trebuie înștiințate în cazul unei creșteri semnificative a numărului de absențe ale elevilor sau ale personalului ca urmare a unor boli respiratorii. În general, diferite categorii de elevi, profesori și personal școlar din categorii cu risc sau persoane cu afecțiuni cronice sau cu dizabilități vor reveni la școală numai cu un aviz medical (detaliile pentru fiecare categorie în parte sunt prezentate în Caseta 2). Caseta 2: Măsuri privind prezența la școală în cazul diferitelor grupe de elevi și personal cu risc • personalul didactic și personalul auxiliar din categorii cu risc (vârstnici, persoane cu diabet sau alte boli cronice, persoane cu imunitate scăzută) vor reveni la școli cu aprobarea medicului de medicina muncii; • copiii care fac parte dintr-o categorie cu risc (de ex. boli cronice precum obezitate severă și diabet, dizabilități, boli rare, imunodeficiență) vor reveni la școală cu avizul specific și recomandările medicului curant și cu consimțământul scris al părinților. Reprezentanții unităților școlare vor identifica soluții pentru a organiza continuarea procesului educațional la distanță pentru acești copii; • copiii care locuiesc în aceeași gospodărie cu o persoană care face parte dintr-o categorie cu risc pot reveni la școală normal. Este posibil să existe cazuri în care, după o evaluare concretă și individuală a gradului de boală al rudei respective, să se ia decizia ca acel copil să nu revină la școală. Pentru cei care nu pot reveni la școală, școala va identifica soluții pentru a organiza continuarea procesului educațional la distanță; • copiii care nu au posibilități pentru învățarea la distanță vor reveni la școală, iar școala va asigura pentru aceștia măsurile de prevenție și protecție necesare; • pentru copiii cu dizabilități, în funcție de afecțiune, va trebui ca informațiile să fie furnizate într-un format adaptat, iar aceștia vor învăța regulile de prevenire în funcție de dizabilitatea specifică de care suferă. 49. Grupul a recomandat ca numai școlile care îndeplinesc standardele menționate mai sus pentru procesul educațional față în față să se redeschidă în septembrie 2020. Alocarea la timp a resurselor necesare pentru îndeplinirea standardelor ar trebui să fie principala prioritate a Guvernului. Este important ca preșcolarii și elevii din ciclul primar să revină la școală în conformitate cu măsurile maxime de protecție igienică și sanitară implementate în localități și numai în școli și grădinițe care îndeplinesc standardele menționate anterior. Școlile vor trebui să 37 aibă acces la timp la resurse de la autoritățile centrale și locale pentru a putea îndeplini standardele, în principal în ceea ce privește numărul suplimentar de profesori calificați sau pregătiți, care să acopere nevoile de personal generate de reducerea numărului de elevi în clase, precum și personalul de îngrijire și personalul administrativ; de asemenea, vor trebui să aibă acces la spațiile temporare suplimentare identificate în localități sau la săli de clasă mobile modulare, precum și la echipamentele de protecție și sanitare pentru personal, elevi și școală. Asigurarea condițiilor de siguranță pentru revenirea fizică la școală nu numai că sprijină revenirea părinților la muncă, ci, în cazul preșcolarilor și al elevilor din ciclul primar, crește și eficiența procesului educațional, având în vedere importanța interacțiunii față în față la vârsta la care copiii învață în principal prin interacțiunea cu alții. Planul de acțiune 50. Planul de acțiune propus include (i) pașii care trebuie efectuați imediat în vederea redeschiderii școlilor și (ii) contribuțiile la un plan pe termen mediu pentru modernizarea sistemului de învățământ și a infrastructurii școlare în faza de redresare după impactul Covid -19. Ca atare, planul imediat (Tabelul 1) prezintă acțiunile sau măsurile care trebuie implementate până în septembrie pentru a putea redeschide școlile pentru învățarea față în față. De asemenea, școlile trebuie să fie pregătite pentru procesul educațional online; totuși, planul ține seama de faptul că, în timp ce unele acțiuni pot fi implementate până în septembrie (de ex. intensificarea formării profesorilor sau achiziționarea de laptopuri pentru categoriile vulnerabile), investițiile în infrastructură TIC adecvată vor dura mai mult timp. 51. Acțiunile au fost gândite de grupul de experți în timpul atelierelor de planificare a scenariilor, în care s-a luat fiecare standard și s-a formulat întrebarea – ce ar trebui să facă autoritățile pentru a ajuta școlile să îndeplinească standardul respectiv? Acțiunile imediate prezintă un set de opțiuni pe care directorii de școli le pot folosi în funcție de situația lor specifică (de ex. cât de aglomerate sunt sălile de clasă la ora actuală; dacă există spațiu suplimentar; care este situația școlii din punct de vedere sanitar; care este volumul de muncă actual al personalului etc.). Planul pe termen mediu, prezentat în secțiunea următoare, include acțiuni pentru implementarea cărora va fi nevoie de mai mult timp, de investiții planificate corespunzător, sau acțiuni care vor avea loc ca urmare a unor reforme mai profunde. Acestea țin în principal de modernizarea infrastructurii școlare, inclusiv condițiile sanitare și modernizarea clădirilor, precum și de asigurarea de echipamente TIC și de conectivitate pentru a permite utilizarea instrumentelor digitale în procesul educațional. 38 Tabelul 1: Plan de acțiune pentru redeschiderea școlilor în cele trei opțiuni de abordare privind procesul educațional OS* 1 OS 2 OS 3 Standarde Acțiuni necesare pentru îndeplinirea standardelor Față în Modul Online față hibrid Date privind procesul decizional și monitorizarea X X • Se vor folosi datele din SIIIR pentru anul școlar 2020/2021 (care urmează să fie introduse) și datele actualizate privind infrastructura școlară (suprafața sălilor de clasă, capacitatea de școlarizare pe niveluri, avize sanitare) pentru a evalua gradul de pregătire al școlilor pentru redeschidere. Distanțarea fizică Distanțarea fizică • Distanța fizică de 1,5 m între elevi permite • Se va organiza programul școlii astfel încât să fie un număr de până la 23 elevi într-o sală de decalat, într-un singur schimb. clasă cu o suprafață de aproximativ 52 metri • Se vor face schimbările legislative necesare pentru a pătrați. permite angajarea de personal nou și se vor dezvolta • Distanța dintre bănci este asigurată conform programe finanțate din fonduri europene (EU-React și regulilor de distanțare fizică între elevi. Facilitatea pentru Redresare și Reziliență) pentru a • Orele se predau într-un singur schimb pe zi. atrage personalul suplimentar din categoriile Principiul care trebuie respectat este „1 clasă identificate, a sprijini finanțarea salariilor acestora, a de elevi = 1 sală de clasă”. furniza formare etc. • Școala are un număr suficient de profesori • Se va aranja mobila, se va desemna locul pentru fiecare pentru a îndeplini nevoia generată de elev. creșterea numărului de clase mai mici. • Se vor organiza coridoarele, semnalizarea și se vor • Este aplicat programul decalat de venire și însemna spațiile pentru distanțarea fizică. plecare de la școală și cel privind pauzele • Se vor achiziționa soluții temporare (de ex. containere școlare, iar prezența la școală este limitată la de studiu) pentru curtea școlii sau se vor închiria spații șase ore. în clădiri adecvate și mobilierul adecvat pentru a permite organizarea unor clase suplimentare (dacă 39 OS* 1 OS 2 OS 3 Standarde Acțiuni necesare pentru îndeplinirea standardelor Față în Modul Online față hibrid școala nu îndeplinește standardele de distanțare fizică). Se vor explora soluțiile de finanțare pentru spațiul suplimentar din programele finanțate de UE (de ex. EU- React și Facilitatea de Redresare și Reziliență) • Se va recruta și se va angaja personal didactic suplimentar (inclusiv consilieri) pentru a asigura predarea în regim față în față și online, precum și personal de sprijin și personal administrativ (curățenie, întreținere, mediatori, îngrijitori). • Se vor monitoriza activitățile de predare la clasă și prezența elevilor și a profesorilor pentru a detecta anomaliile sau perturbările la nivelul procesului didactic sau situațiile în care este nevoie de sprijin. • Părinții vor fi informați cu privire la noile reguli și se va solicita acordul acestora pentru trimiterea copiilor la școală. Măsuri de protecție igienică și sanitară Măsuri de protecție igienică și sanitară • Triajul în școli este efectuat în principal de • În fiecare școală se va asigura personal specializat și personal medical specializat sau de voluntari cabinete medicale dotate, spații de triere adecvate și calificați. spații sanitare suplimentare, în funcție de nevoi, • Școala are toalete adecvate și dozatoare cu inclusiv pentru copiii cu dizabilități. dezinfectant pentru mâini; de asemenea, • Se va monitoriza numărul de cazuri de Covid-19 în există un număr suficient de chiuvete pentru rândul elevilor și al profesorilor, prin SIIIR, cu o spălat în interiorul și în afara clădirii școlii. frecvență adecvată. • Cel puțin o lecție pe zi se ține în aer liber. • Se va comunica periodic cu personalul, cu elevii, cu • Sălile de clasă sunt aerisite regulat. părinții sau tutorii. 40 OS* 1 OS 2 OS 3 Standarde Acțiuni necesare pentru îndeplinirea standardelor Față în Modul Online față hibrid • Personalul și elevii (cu excepția preșcolarilor) • Elevii sau profesorii vor fi izolați la domiciliu dacă poartă măști; de asemenea, se asigură prezintă febră sau alte simptome asociate cu respectarea regulilor. suspiciunea de infectare cu Covid-19. • Se vor achiziționa măști și viziere, precum și materiale de igienă și materiale sanitare. Gradul de pregătire din punct de vedere digital Gradul de pregătire din punct de vedere digital X X Acces la un dispozitiv de învățare adecvat Acces la un dispozitiv de învățare adecvat • Toți elevii și profesorii au acces la dispozitive • Se vor achiziționa chromebook-uri sau laptopuri pentru digitale adecvate (chromebook sau laptop) elevii din categoriile vulnerabile (sărace, cu risc de pentru școlarizare online de calitate și se va abandon, copii romi) cu nevoi speciale și pentru copiii acorda o atenție deosebită categoriilor personalului esențial, precum și pentru toți profesorii, sărace, romilor, elevilor în categorie de risc, pentru a fi utilizate acasă și la clasă (sau se vor închiria copiilor cu nevoi speciale și copiilor de la școală). Se vor include accesorii speciale pentru personalului esențial. diferite dizabilități. • Toți profesorii vor avea un dispozitiv digital adecvat pentru a fi utilizat acasă și la clasă. Abilități digitale Abilități digitale • Toți profesorii au participat la un curs de • La nivel național, se vor recruta campioni digitali din competențe digitale și pregătire pentru rândul profesorilor, care își vor instrui colegii; se va predarea online cel puțin cu 2-3 săptămâni sprijini schimbul de bune practici, metodele de predare înainte de redeschiderea școlilor. inovatoare, metodologiile noi și se va încuraja o • Elevii beneficiază de formare pentru a utiliza atitudine pro-digital. Aici pot fi incluse teme de bază dispozitivele și platformele educaționale. obligatorii și teme specializate, în funcție de nevoile • Părinții beneficiază de instruire pentru a își profesorului. putea sprijini copiii în utilizarea dispozitivelor • Se vor crea comunități de învățare pentru a încuraja și platformelor educaționale. schimbul de bune practici la nivelul grădinițelor, 41 OS* 1 OS 2 OS 3 Standarde Acțiuni necesare pentru îndeplinirea standardelor Față în Modul Online față hibrid școlilor, județelor și la nivel național, ca mecanism de sprijin pentru profesori. • Se va extinde programul de mentoring folosit în proiectul ROSE23 de la nivel de liceu la nivelul ciclului gimnazial și primar. • Se vor instrui profesorii în utilizarea celor mai potrivite platforme digitale pentru învățământul online, inclusiv sprijin pentru procesul de predare și sprijin socio- emoțional. Se vor explora opțiunile de finanțare pentru acest sprijin prin proiectul CRED, prin Facilitatea de Redresare și Reziliență sau prin Fondul Social European+. • Se va investi într-un sistem de monitorizare în timp real a modului în care profesorii predau lecțiile online. Infrastructura TIC Infrastructura TIC • Există infrastructură de comunicații adecvată • Se vor cumpăra table digitale interactive, dispozitive de (minim 4G LTE) în toate sălile de clasă. transmisie live pentru toate sălile de clasă și suita • Toate sălile de clasă sunt dotate cu un Google pentru formarea profesorilor și diseminarea monitor interactiv cu webcam și au bunelor practici. posibilitatea de transmisiune în direct. • Sunt implementate platforme de e-learning precum Learning & Content Management System (administrare și securitate, predare, evaluare și înregistrare, performanță școlară) 23 ROSE înseamnă Proiectul pentru învățământ secundar în România, care are ca scop reducerea ratei abandonului și creșterea grad ului de absolvire la nivelul învățământului secundar, prin intervenții țintite și granturi pentru liceele cu performanțe mai slabe. 42 OS* 1 OS 2 OS 3 Standarde Acțiuni necesare pentru îndeplinirea standardelor Față în Modul Online față hibrid și Authoring Tool (instrument de creare de conținut). Conținut digital Conținut digital • Există conținut digital elaborat pe baza • Se va sprijini în continuare pregătirea resurselor standardelor digitale și auditat de MEC digitale pentru procesul educațional (în conformitate pentru curricula națională. cu cerințele privind limba și ergonomia, codul de culori, standardele privind ușurința exprimării etc.). *Opțiune strategică 43 52. Pe lângă pașii urgenți pentru redeschiderea în siguranță a școlilor, mai sunt și o serie de măsuri care ar trebui implementate pe termen mediu și prin care să se abordeze deficiențele, în special în ceea ce privește gradul de pregătire a școlilor din punct de vedere sanitar și digital. Nevoia de a asigura condiții adecvate de igienă în școli pentru a împiedica răspândirea virusului a readus la suprafață problemele legate de accesul la apă, toaletele din exterior, lipsa autorizațiilor sanitare etc., care vor trebui abordate prin investiții suplimentare. Trecerea la lecții online în perioada cât școlile au fost închise în timpul primului val al pandemiei a dezvăluit lacunele, în principal în ceea ce privește competențele digitale și accesul la dispozitive digitale, dar, în același timp, a început să accelereze producerea de conținut digital și a creat presiune pentru modernizarea infrastructurii digitale în școli. Sprijinul UE pentru Planul de Redresare al României în urma impactului pandemiei creează o astfel de oportunitate de modernizare a școlilor, în vederea creării unui sistem de învățământ rezilient, echitabil și de calitate. Caseta 3 prezintă lista de recomandări pentru acest plan. Acestea reies din atelierele de elaborare a scenariilor și din recomandările experților Băncii Mondiale. Caseta 3: Recomandări pentru planul pe termen mediu de modernizare a sistemului și a infrastructurii de învățământ • Se va acorda o autonomie mai mare directorilor de școli în găsirea de soluții pentru a se conforma cu standardele. • Se va investi în spații modulare (containere) pentru a asigura serviciile de îngrijire și de educație, acestea putând fi folosite temporar în curtea școlilor. Ulterior, acestea pot fi amplasate în comunități care au rate de creștere naturale mari și care nu au școli suficiente pentru a acoperi numărul de elevi potențiali. • Se vor instala dușuri sau alte facilități de igienă în școlile profesionale, pentru copiii care lucrează, în funcție de nevoi. • Se vor moderniza clădirile școlilor, astfel încât acestea să îndeplinească cel puțin condițiile de bază.24 Pe lângă conectarea la utilități, modernizarea va include și consolidarea structurală a clădirilor (inclusiv consolidarea la risc seismic și eficiența energetică). • Se va dezvolta infrastructura digitală astfel încât fiecare școală să poată să asigure școlarizare neîntreruptă și fiecare elev să aibă acces la aceasta. • Se va mări bugetul pentru învățământ, inclusiv prin atragerea de fonduri nerambursabile, astfel încât toate școlile să aibă suficient personal didactic, de sprijin, auxiliar și administrativ, calificat și instruit. Se va stimula motivarea profesorilor prin compensații bazate pe performanță și pe nivelul de dificultate al școlii. • Se va cultiva un climat pozitiv în școală, în parteneriat cu părinții și cu comunitatea. Se va asigura transparență la nivelul priorităților din bugetul școlii și al implementării acestora. 24 Utilitățile din unitățile de învățământ sunt „necorespunzătoare” dacă este valabilă oricare dintre următoarele șase condiții: (a) unitățile nu au autorizație sanitară, (b) unitățile nu sunt conectate la o sursă de apă autorizată, (c) unitățile nu au contract de salubrizare, (d ) unitățile nu au centrală termică, ci se bazează doar pe sobe sau cuptoare, (e) unitățile nu au toalete la interior (ci doar la exterior), sau (f) unitățile n u sunt conectate la sistemul de canalizare sau nu au o fosă septică. 44 Simularea implementării Planului de Acțiune 53. În această secțiune se analizează mai întâi cine și cum decide cu privire la deschiderea școlilor, apoi se simulează aplicarea planului de acțiune la situațiile specifice din școli. Ca urmare, această secțiune surprinde ideile grupului de experți cu privire la guvernanța procesului de redeschidere și la modul în care va fi verificată respectarea conformării. Apoi prezentăm două simulări care au reieșit din atelierele de planificare a scenariilor. Prima arată cum pot directorii de școli să folosească acțiunile prezentate în plan pentru a îndeplini standardele, iar a doua testează gradul de pregătire al școlilor din județul Brașov (deoarece participanții de la Inspectoratul Școlar Județean Brașov au făcut parte din grupul de experți) pentru redeschiderea școlilor, în sensul îndeplinirii standardelor privind spațiul. Cine și cum decide cu privire la deschiderea școlilor 54. Recomandarea grupului a fost ca deciziile privind redeschiderea și funcționarea școlilor să fie descentralizate către nivelul local. Se preconizează că MEC și Ministerul Sănătății vor emite îndrumările pentru redeschiderea și funcționarea școlilor în contextul Covid-19, ținând seama și de recomandările acestui grup de experți în planificarea de scenarii. Recomandarea grupului a fost ca fiecare unitate de învățământ, prin directorul de școală, să efectueze o autoevaluare inițială a gradului de pregătire în legătură cu îndeplinirea standardelor pentru redeschiderea școlilor până la începutul lunii septembrie. MEC ar trebui să poată să confirme autoevaluarea făcută de școli în raport cu datele noi privind infrastructura școlară, introduse în SIIIR. De asemenea, grupul a recomandat ca școlile să posteze rezultatele autoevaluării pe pagina lor de internet, pe paginile de internet ale inspectoratelor școlare sau pe cele ale primăriilor, astfel permițând elevilor, părinților și comunității să facă verificări suplimentare. Ca atare, decizia de a reveni la școală ar trebui să se bazeze pe acordul dintre consiliile școlare și părinți. Decizia finală privind redeschiderea sau trecerea la scenariul hibrid sau la scenariul online la un moment ulterior, în funcție de situația epidemiologică, urmează să fie avizată de MEC și de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, după cum se prezintă în Figura 12. Figura 12: Procesul de aprobare pentru deschiderea școlilor Îndrumări de la Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și Ministerul Sănătății (MS) Consiliile Școlare se consultă cu Asociația Părinților și propun abordarea privind procesul educațional MEC avizează Comitetul Județean pentru Situații de Urgență aprobă 45 Cum pot directorii de școli să aleagă dintre opțiuni pentru a îndeplini standardele 55. Admițând că situația școlilor este diferită, simularea care urmează arată cum pot directorii de școli să folosească în mod eficace opțiunile din Planul de Acțiune în cazul în care nu îndeplinesc standardele pentru redeschidere. Ideea principală a acestei abordări este ca decizia de a redeschide școlile să fie luată la nivel local, iar directorii de școală trebuie să primească resursele și să aibă opțiuni flexibile pentru a îndeplini standardele, după cum arată simulările de mai jos. Unele școli, mai ales în domeniul rural, au un număr mai mic de elevi și pot să creeze condițiile pentru distanțarea fizică, însă situația poate fi diferită în unele orașe, unde școlile deja funcționează în mai multe schimburi. Pentru unele școli poate fi suficient să instaleze dozatoare cu dezinfectant pentru mâini, dar școlile care nu sunt racordate la o sursă de apă și care au toalete la exterior vor fi într-o situație mai dificilă în ceea ce privește conformarea u standardele sanitare. Simulările următoare, prezentate în Figura 13, Figura 14, Figura 15, arată opțiunile dintre care poate alege directorul de școală în cazul în care școala sa nu îndeplinește standardele de igienă sau cele de spațiu sau dacă are prea puțin personal pentru a asigura funcționarea noilor măsuri privind sănătatea și învățământul. Figura 16 arată opțiunile pe care le au directorii de școli pentru a trece la modul hibrid sau online, dacă școala nu îndeplinește lista de verificare pentru redeschidere sau dacă situația epidemiologică nu permite redeschiderea. Figura 13: Opțiuni pentru directorii de școală în situația în care nu sunt îndeplinite standardele sanitare 46 Figura 14: Opțiuni pentru directorii de școală în situația în care nu au suficient personal Figura 15: Opțiuni pentru directorii de școală în situația în care nu sunt îndeplinite standardele privind distanțarea fizică 47 Figura 16: Opțiuni pentru directorii de școală în situația în care nu sunt îndeplinite standardele pentru redeschidere sau dacă situația epidemiologică nu permite redeschiderea Cât de pregătite sunt școlile din Brașov să îndeplinească standardele de spațiu pentru redeschidere 56. Simularea pentru orașul Brașov arată că aproximativ 60% dintre unitățile de învățământ nu îndeplinesc standardele de spațiu pentru a redeschide școlile în septembrie 2020.25 Școlile care sunt pregătite sunt cele care au o medie maximă de 25 de elevi pe clasă sau pe grupă, ceea ce înseamnă că permit respectarea unei distanțe fizice de 1,5 m între elevi sau între elevi și profesori. 26 Pentru calcul sunt luate în considerare funcționarea unităților de învățământ (un schimb, două sau mai multe schimburi), numărul de elevi dintr-o clasă și numărul total de clase existente în anul școlar 2019-2020. După cum arată Tabelul 2, 60% din numărul total de 63 de unități de învățământ nu sunt pregătite să se redeschidă în septembrie cu o medie maximă de 25 de elevi într-o clasă sau într-o grupă. La acest moment, 30% dintre unitățile care sunt pregătite în totalitate sunt în cea mai mare parte grădinițe cu program prelungit, însă, în același timp, acestea vor avea nevoie de personal didactic și de îngrijire suplimentar și, probabil, și de spații suplimentare, în funcție de capacitate și de suprafața sălilor alocate grupelor. Restul de 11% dintre unitățile școlare din orașul Brașov sunt pe jumătate pregătite. 25 Calculul s-a făcut pe baza datelor din SIIIR disponibile în iulie 2020. 26 Simularea, efectuată de echipa Băncii Mondiale, se concentrează pe Brașov, deoarece reprezentanții Inspectoratului Județean Brașov au făcut parte din grupul de experți. În ceea ce privește standardele, se analizează gradul de pregătire doar din perspectiva spațiului, pe baza datelor disponibile în SIIIR din anul școlar 2019/2020. 48 Tabelul 2: Cât de pregătite sunt școlile din Brașov să îndeplinească standardele privind distanțarea socială Gradul de pregătire Număr de Procent Număr de unități, unități număr de schimburi Pregătite 19 30% 4 școli 1 schimb 14 grădinițe cu program prelungit 1 grădiniță cu program normal Parțial pregătite 7 11% 5 școli în 2 schimburi 2 grădinițe cu program prelungit Nepregătite 37 59% 16 școli în 2 schimburi 12 școli 1 schimb 9 grădinițe au program prelungit Total 63 100% Sursa datelor: Calculele echipei Băncii Mondiale pe baza datelor din SIIIR, an școlar 2018-2019. 57. Pentru a îndeplini standardele de spațiu, în orașul Brașov sunt necesare în jur de 120 de săli de clasă în plus, de la nivel preșcolar până la nivel liceal, conform simulării.27 Acestea se pot asigura prin cumpărarea de containere de studiu temporare, dotate corespunzător, pentru a fi plasate în curtea școlii, sau autoritățile locale pot să identifice spații în clădirile nefolosite, care pot fi dotate și igienizate și unde se pot implementa marcajele pentru a asigura respectarea distanțării fizice. În plus, școlile vor avea nevoie de aproximativ 28 de educatori pentru nivelul preșcolar și 50 învățători pentru nivelul primar, care temporar pot fi plătiți din fonduri europene. Toate cadrele didactice au nevoie de instruire în utilizarea de dispozitive digitale de învățare și în tipuri de predare de recuperare, pentru a accelera recuperarea materiei pierdute în perioada valului din primăvară al pandemiei. MEC ar trebui să aplice aceeași abordare pentru a evalua cât de pregătite sunt școlile pentru redeschidere din punct de vedere al spațiului, cerând școlilor să furnizeze date actualizate pentru anul școlar 2020/2021, inclusiv modulul privind infrastructura școlară, care permite o evaluare realistă a condițiilor specifice ale fiecărei școli (suprafața sălilor de clasă, nivelul de școlarizare, existența autorizațiilor sanitare, facilități existente, utilități etc.). 27 Anume, este vorba de 14 săli de grupă în ciclul preșcolar, 50 săli de clasă în ciclul primar, 24 în ciclul gimnazial și 34 în ciclul liceal. 49 6. VALOAREA ADĂUGATĂ A INIȚIATIVEI DE PLANIFICARE A SCENARIILOR 58. Asistența tehnică pe care Banca Mondială o acordă SGG pentru consolidarea rolului său de management strategic vizează rezultate menite atât să genereze dovezi de o calitate mai bună pentru procesele decizionale prin instrumente precum planificarea scenariilor, cât și să dezvolte capacitățile, să continue testarea metodelor și să inspire noi modalități de lucru în administrația publică. În contextul rezultatelor așteptate (a se vedea Figura 17)28, planificarea scenariilor pentru redeschiderea școlilor a încercat 1) să îmbunătățească capacitățile echipelor SGG și MEC de a utiliza dovezi în proiectarea planului pentru redeschiderea școlilor și 2) să testeze rolul SGG în mobilizarea părților interesate din diferite instituții publice centrale, pentru a produce astfel de dovezi. În timp ce impacturile sunt în afara controlului direct al acestui proiect, inițiativa a încercat, de asemenea, să furnizeze contribuții consultative specifice generate de grupul de experți în planul MEC pentru redeschiderea școlilor și să inspire noi modalități de abordare a planificării în contextul incertitudinii, și implicarea părților interesate pentru a contribui la formularea politicii publice. Următoarea trecere în revistă descrie contribuția inițiativei de planificare a scenariilor la diferitele rezultate așteptate ale sprijinului consultativ acordat SGG. Figura 17: Rezultate așteptate și impacturi ale sprijinului acordat SGG de către Banca Mondială în vederea consolidării rolului de management strategic al cestuia 59. Prin intermediul atelierelor de planificare a scenariilor, echipele SGG și MEC au învățat să construiască scenarii bazate pe dovezi printr-un proces formalizat (Rezultatul 1). Cu puțin înainte de lansarea acestei inițiative, diferite categorii de părți interesate (părinți, profesori) și-au publicat 28 Cadrul rezultatelor pentru RAS este descris în Raportul de inițializare. 50 propriile scenarii de redeschidere a școlilor. Ceea ce a fost diferit la acest proces a fost că scenariile au fost construite pe baza trecerii în revistă a unei game largi de tendințe și a unor pași metodologici formalizați pentru a imagina diferitele contexte viitoare posibile. De asemenea, scenariile și recomandările pentru răspunsurile guvernamentale au fost rezultatul gândirii colective, și nu au reprezentat punctul de vedere al unui singur grup de părți interesate. Personalul SGG și MEC a aprofundat cunoștințele printr-un curs teoretic și, pe o scară de la 1 la 10, a realizat o îmbunătățire medie a capacităților de a desfășura un exercițiu de planificare a scenariilor pentru a testa opțiunile de politică de la 3,2 la 8,9. 60. SGG și-a folosit capacitatea de mobilizare pentru a asigura prezența reprezentanților unor instituții publice și grupuri diferite și a mediat procesul de identificare a opțiunilor de politici pentru adoptarea deciziilor la nivelul MEC (Rezultatul 2). În sondajul de feedback care a urmat atelierelor de lucru, experții au declarat că au apreciat faptul că grupul de lucru a adunat în jurul unei singure mese (virtuale) experți din diferite domenii și de la niveluri diferite de luare a deciziei. Consultările cu părțile interesate sunt obligatorii conform prevederilor legale în vigoare doar în cazul unor noi inițiative legislative sau de reglementare. Procesul este de multe ori formal. Ministerele și părțile interesate prezintă comentariile în scris, iar ministerul principal publică apoi modul în care au fost sau nu luate în considerare comentariile. Consultările prin intermediul atelierelor de planificare a scenariilor au fost diferite într-un mod în care narațiunile creative despre viitor, ilustrative pentru diferitele domenii afectate (pe baza trecerii în revistă a tendințelor) au oferit un cadru pentru un dialog structurat privind soluțiile pe care liniile directoare ministeriale ar trebui să le acopere. De exemplu, părțile interesate au întocmit o listă a diferiților parametri legați de funcționarea școlilor, cum ar fi conținutul academic, resursele umane, finanțele și operațiunile, precum și cultura educațională (Figura 18) pentru a ghida discuția cu privire la soluțiile necesare. 51 Figura 18: Rezultate așteptate și impacturi ale sprijinului acordat SGG de către Banca Mondială în vederea consolidării rolului de management strategic al cestuia Sursa: Seminarele pentru planificarea scenariilor, iulie 2020 61. Ca prim experiment al Laboratorului de Politici, planificarea scenariilor pentru redeschiderea școlilor a oferit o lecție valoroasă despre cum să adaptăm mai bine proiectele Laboratorului la contextul administrației publice din România (Rezultatul 2). Abordarea definirii modelului conceptual al Laboratorului de politici al SGG, precum și a rolului său în domeniul managementului strategic este iterativă, prin proiecte experimentale. Astfel de exerciții testează modul în care experimentele ar trebui concepute pentru a se încadra mai bine în procesele de adoptare a deciziilor și de planificare la nivelul ministerelor precum și actorii care ar trebui să fie implicați. Echipele Băncii Mondiale și SGG au urmărit feedback-ul părților interesate de-a lungul întregului proces de planificare a scenariilor, au tras concluzii și le-au încorporat deja în recomandările pentru proiectarea experimentelor viitoare. Acestea au vizat în principal creșterea gradului de implicare a factorilor de decizie în desfășurarea experimentelor, mai buna integrare a experimentelor în procesele de lucru de la nivelul ministerelor, precum și mobilizarea de către SGG a utilizării cunoașterii produse în cadrul experimentelor pentru a îmbunătăți procesul de elaborare a politicilor. 62. Seminarele de planificare a scenariilor au generat soluții concrete pentru planul MEC de redeschidere a școlilor (Impact 3). La momentul lansării acestei inițiative, MEC avea deja un proiect de plan. Orizontul de timp pe termen scurt a permis crearea unei viziuni detaliate a impactului posibilelor scenarii asupra diferitelor grupuri de părți interesate 29 (de exemplu, 29 Este cunoscut faptul că proiecțiile privitoare la evoluțiile viitoa re ale fenomenelor au un grad de încredere cu atât mai scăzut cu cât orizontul de timp pentru care sunt realizate proiecțiile este mai îndepărtat. Invers, cu cât orizontul de timp este mai apropiat de momentul realizării proiecției, cu atât conținutul aces teia va fi mai 52 profesori, părinți sau elevi, așa cum este descris în poveștile personajelor, incluse în Capitolul 4). În mod similar, discuția cu privire la răspunsul guvernului a intrat în detalii, ceea ce a permis ajustarea planului inițial al MEC. De exemplu, reprezentanții inspectoratelor școlare și părinții au stimulat discuțiile cu privire la provocările concrete cu care se confruntă familiile cu venituri mici, dar și cele cu venituri medii, cu copii cu vârste școlare diferite, pentru a le asigura condițiile pentru învățarea online și sprijin suficient pentru copii. Inspectoratele școlare au subliniat că părinții din familiile cu venituri mici sunt adesea în imposibilitatea de a le oferi sprijin copiilor în învățarea online, chiar și în cazul în care computerul și conexiunea la internet sunt disponibile acasă, deoarece deseori nu sunt alfabetizați în domeniul TIC, sau alfabetizați în general. Ca urmare, acțiunile în sprijinul acestui grup de părinți au fost incluse în Planul de acțiune (de exemplu, programe de tipul „a doua șansă”). Experții TIC au recomandat implicarea „campionilor digitali”, care au apărut ca o bună practică în timpul primului val al pandemiei. Numirea lor din rândul profesorilor a fost pentru a-și ajuta colegii și elevii în utilizarea platformelor digitale. Campionii digitali au fost incluși în Planul de acțiune. Părțile interesate au reiterat fără echivoc faptul că luarea deciziilor privind redeschiderea școlilor trebuie descentralizată, iar MEC a fost la rândul său interesat de opiniile directorilor de școli cu privire la pașii și resursele concrete necesare rutinelor școlare, de ex. pentru triaj, distanțare fizică, dezinfectare, semnalizare a circuitelor etc. Acest lucru a inspirat simulările „în locul directorului școlii”. Mai multe exemple sunt incluse în (Figura 9), precum și acțiunile concrete din plan (Tabelul 1). 63. Conceptul scenariilor a început să fie frecvent utilizat în legătură cu redeschiderea școlilor, iar participanții la atelierele de lucru afirmă că scenariile ar trebui utilizate mai mult (Impact 4). Odată cu inițiativa de planificare a scenariilor, echipele Băncii Mondiale și a SGG și-au unit forțele, diferitele părți interesate30 au evocat necesitatea pregătirii de scenarii pentru a se ști cum să se reacționeze prin măsuri concrete. După ce au participat la atelierele de lucru și la cursul de formare privind elaborarea scenariilor, reprezentanții ministerului au susținut că inițiativa a contribuit la dezvoltarea lor profesională și că planificarea scenariilor ar trebui să fie folosită mai mult, astfel încât să învețe să stăpânească metoda, și, de asemenea, să reușească să o integreze în activitatea lor profesională. Obiectivul activităților de consolidare a capacității este de a oferi ministerelor instrumentele, mai degrabă decât soluțiile, pentru a colabora cu părțile interesate într-un mod nou, a crea un dialog și a co-proiecta sau a genera în comun dovezi pentru politicile publice. Implicarea activă a beneficiarilor (în acest caz, elevii și părinții) în procesul de fundamentare a deciziei prin planificarea scenariilor este o noutate. Este în conformitate cu abordarea Laboratorului de Politici și își propune să creeze în rândul personalului ministerului un nivel îmbunătățit de empatie față de nevoile beneficiarului, prin care să creeze soluții mai bine adaptate nevoilor lor. 64. Toate cele de mai sus prezintă rezultate și impacturi ale inițiativei de planificare a scenariilor în demonstrarea valorii adăugate a utilizării extinse a dovezilor în procesele de adoptare a apropiat de realitate, dată fiind probabilitatea scăzută de producere a unor mutații semnificative în evoluția fenomenelor studiate. Aceste considerente au permis elaborarea în cadrul exercițiului de planificare a scenariilor a unor „imagini ale viitorului” sau viziuni detaliate. 30 Ministerul Finanțelor Publice a cerut MEC în cadrul Grupului de lucru la nivel înalt pentru redeschiderea școlilor să prezinte scenarii multiple de evoluții posibile și câteva răspunsuri strategice cheie pentru fie care dintre acestea. Federația Părinților și-a prezentat propriile scenarii și recomandări pentru fiecare dintre ele. Sindicatul profesorilor a solicitat planuri clare pentru scenarii multiple. 53 deciziilor. Aceste eforturi trebuie continuate. Laboratorul de politici al SGG intenționează să continue experimentarea rapidă, cu metode precum planificarea scenariilor, pentru a-și îmbunătăți performanța, a disemina practicile, a dezvolta cunoștințe de politici, a inspira noi moduri de lucru și a viza îmbunătățiri incrementale ale capacităților individuale, care pot să conducă la îmbunătățirea capacităților instituționale, odată ce fundamentele cunoașterii și ale acțiunii sunt create. 7. PAȘII URMĂTORI 65. Acest document furnizează rezultatul cercetărilor colective ale grupului de experți, care se vor utiliza ca recomandări pentru procesul decizional al MEC în privința redeschiderii în siguranță a școlilor. Valoarea sa o reprezintă poziția coordonată a experților implicați în procesul de implementare, care a făcut posibilă o detaliere și o modelare mai bună a soluțiilor pentru a răspunde în mod adecvat nevoilor profesorilor, ale elevilor și ale părinților. 66. Echipele de la SGG și MEC vor primi o certificare privind capacitatea de a desfășura un exercițiu de planificare a scenariilor pentru a genera recomandări pentru procesul decizional. Pe lângă această experiență practică de a formula scenarii și a genera opțiuni de politici, ambele echipe vor urma un curs teoretic în analiza planificării scenariilor, furnizat în comun de către SGG și Banca Mondială, iar după finalizarea testelor, vor primi certificate privind capacitatea de a o derula. Planificarea scenariilor va face parte din oferta de sprijin pe care SGG îl poate oferi ministerelor în procesul decizional și de planificare, în cadrul inițiativei Laboratorului de Politici Publice. Pregătirea pentru mai multe scenarii va fi în continuare deosebit de relevantă pe termen mediu și în alte sectoare, pentru a putea elabora planuri mai solide, care să facă față impactului în cascadă pe care pandemia îl va avea asupra economiei și societății. 67. SGG și echipa Băncii Mondiale vor explora posibilitățile de a oferi sprijin pentru elaborarea de soluții de implementare a ideilor care au reieșit din atelierele de planificare a scenariilor. Printre acestea se numără, de exemplu, crearea unei platforme prin care directorii de școală să poată partaja bune practici și soluții inovatoare pe care le aplică școlile pentru a îndeplini cerințele standardelor pentru redeschiderea și funcționarea școlilor în timpul pandemiei. Inițiativa ar putea fi susținută și prin alte metode ale Laboratorului de Politici Publice, proiectarea politicilor având centru nevoile beneficiarului și ar putea folosi contribuțiile mai multora dintre membrii grupului, pentru a crea soluțiile împreună, obținând astfel rezultate mai bune în asigurarea școlarizării continue și de calitate a copiilor, în timpul pandemiei, în condiții de siguranță. 54 ANEXE Anexa 1: Membrii grupului de experți Inspectoratul Școlar Județean Ovidiu Tripsa (Inspector școlar general) Brașov Daniela Florescu (Inspector școlar pentru învățământ preșcolar, expert ECD) Gabriela Necula (Inspector școlar pentru învățământ preșcolar) Silviana Cioceanu (Inspector școlar pentru proiecte educaționale) Primăria Brașov Costel Mihai (Viceprimar) Manager de școală Carmen Lica (Director executiv, Centrul Step by Step) Consiliul Național al Elevilor Antonia PUP (Președinte) Federația Părinților Corina Atanasiu (Președinte) Expert TIC Daniel Bojte (expert TIC și infrastructură) Expert digital/profesor Radu Jugureanu (expert eLearning, lider de echipă al echipei de sprijin tehnic pentru proiectul ROSE al Băncii Mondiale, Horváth & Partners Management Consultants, profesor de matematică) Experți în domeniul sănătății Alexandra Maria Cucu (Director, Centrul național pentru evaluarea și promovarea sănătății) Ministerul Educației și Popescu Valentin (Șeful Unității de politici publice) Cercetării Secretariatul General al Daniel Rucareanu Guvernului Serban Cerkez (Direcția Coordonare Politici și Priorități) Echipa Băncii Mondiale pe Alina Sava (Specialist în educație) Educație Ioana Ciucanu (Specialist în educație) 55 Anexa 2: Exemple internaționale privind utilizarea planificării de scenarii în sectorul public Lumea scenariilor și a planificării de scenarii s-a extins rapid în ultimele trei decenii, din ce în ce mai multe organizații începând să folosească scenariile în procesele lor de strategie. Scenariile Mont Fleur Scenariile Mont Fleur (Africa de Sud), finalizate în 1992, sunt considerate unul dintre cele mai de succes exerciții de planificare de scenarii din perspectiva sectorului public. Aceste scenarii au căutat să răspundă la întrebarea „Cum va arăta Africa de Sud în 2002?”. Scenariile Mont Fleur au reprezentat o componentă a unei serii de exerciții de planificare a scenariilor în Africa de Sud la începutul anilor 1990. În timpul tranziției ce a urmat după perioada apartheid-ului, acest proiect a reunit 22 de experți și gânditori din întreaga societate sud-africană, inclusiv activiști comunitari, politicieni conservatori, oficiali ai Congresului Național African, sindicaliști, academicieni, economiști ai sistemului și directori de corporații. Obiectivul lor a fost să dezvolte o serie de povestiri alternative despre viitorul Africii de Sud, pentru a provoca dezbateri și a propulsa progresul țării. Au fost produse mai multe scenarii: • Scenariul „Struț” a evidențiat riscul și inutilitatea încercării guvernului alb de a împiedica sau de a evita o înțelegere negociată cu majoritatea de culoare. • Un al doilea scenariu, „Lame Duck”, prevedea o tranziție prelungită, cu un guvern slăbit constituțional. Deoarece guvernul caută să răspundă tuturor, dar nu reușește să satisfacă pe nimeni, investitorii sunt reținuți, iar creșterea și dezvoltarea trenează în mijlocul unei atmosfere de incertitudine îndelungată și lentă. • Scenariul Lame Duck a permis oamenilor să vadă pericole potențiale în anumite moduri de organizare a coaliției și modul în care acestea pot fi atenuate. • Un alt scenariu, „Icarus”, a sugerat că un guvern de culoare ar putea prelua puterea, pe un val de sprijin public și să inițieze un program uriaș, nesustenabil de cheltuieli publice, ducând la prăbușirea economiei. Aceasta a fost prima dată când o echipă care conținea economiști renumiți de stânga a discutat despre posibilitatea ca un nou guvern să încerce să facă prea multe. • În sfârșit, scenariul „Zborul păsărilor flamingo” a evidențiat parametrii generali ai unei tranziții pozitive și reușite: toată lumea din societate prosperă lent și constant, împreună. În ansamblu, acest proiect a contribuit la crearea unui limbaj comun pentru conversația dintre diverse grupuri, pe marginea oportunităților și provocărilor cu care se confruntă țara și, prin urmare, pe marginea căii de urmat. 56 „Destino Colombia” Columbia are o lungă istorie de conflicte violente. În prima jumătate a secolului XX, țara a trecut prin două războaie civile sângeroase, cel de-al doilea numit pur și simplu „Violența”. Apoi, din anii ’60, a suferit confruntări continue între militari, traficanți de droguri, bande criminale, gherilele de stânga și paramilitarii de dreapta, caracterizate prin răpiri, execuții, masacre și zone interzise. În 1996, omul de afaceri cu preocupări civice, Manuel José Carvajal, a aflat despre exercițiul Mont Fleur din Africa de Sud și a considerat că un astfel de proces de elaborare a unui scenariu transformator ar putea ajuta columbienii să găsească modalități noi de ieșire din conflict. A fost creată o echipă de scenarii, care, până la urmă, a ajuns să includă reprezentanți ai mișcărilor de guerilă și paramilitare, precum și ai mediului academic, activiști, oameni de afaceri, jurnaliști, ofițeri militari, țărani, politicieni, sindicaliști și tineri. Procesul de construire a scenariilor a avut loc în trei etape sau ateliere. În primul, numit stadiul de divergență, membrii echipei de scenariu și-au articulat diversele poziții cu privire la provocările cu care se confrunta țara. În următoarea etapă, de emergență, experții naționali și internaționali s-au adresat membrilor grupului, lărgindu-le orizontul cunoașterii despre diverse subiecte cu privire la țară și la locul său în lume. În cele din urmă, în a treia etapă, grupul s-a angajat într-un proces de convergență, începând cu un număr mare de alternative și încheind cu patru scenarii. Raportul final a oferit patru scenarii atent argumentate, frumos scrise despre viitorul Columbiei. Atât conținutul, cât și procesul din care a rezultat acesta au oferit lecții utile pentru eforturile de colaborare și de creare a viitorului din toată lumea. Alte exerciții de planificare a scenariilor De la momentul desfășurării exercițiilor Mont Fleur și Destino Columbia, proiecte majore de construcție de scenarii s-au desfășurat în Canada, Columbia, Statele Unite și Guatemala, iar altele, de mai mică amploare, au avut loc în Cipru, Irlanda de Nord și Japonia. De exemplu, în Visión Guatemala, membrii echipei s-au putut vedea și asculta reciproc cu empatie, iar acest lucru a creat oportunitatea unui dialog onest și deschis, inclusiv despre domenii ce făceau obiectul unor dezacorduri greu de reconciliat. Din acest dialog au apărut valorile morale comune, care fundamentează scenariile. Echipa a devenit un simbol și un model important al interacțiunii și colaborării intersectoriale în Guatemala. Proiecte similare au avut loc în Indonezia, Kenya, India, Burundi, Suedia și Finlanda, în multe cazuri cu referire explicită la Mont Fleur sau Destino Columbia. Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare a lansat, de asemenea, mai multe proiecte și cercetări legate de scenarii de dezvoltare civică și alte eforturi de dialog, în special în America Latină. În ultimii ani, mai multe agenții de ajutor bilateral, precum Agence Française de Développement, au folosit, de asemenea, planificarea scenariilor pentru pregătirea strategiilor de țară pentru zonele afectate de conflicte. De asemenea, merită menționate scenariile Shell. Shell a dezvoltat posibile viziuni asupra viitorului încă din anii ’70, ajutând generațiile de lideri Shell să exploreze modalități de a progresa și de a adopta decizii mai bune. Scenariile Shell sunt descrieri plauzibile și provocatoare ale peisajului viitor, pe un număr mare de subiecte. Scopul lor este să provoace reflecția și să ajute la adoptarea de decizii cruciale în momentele de incertitudine și în perioade de tranziție. Scenariile Shell formulează întrebări de tipul „ce se întâmplă dacă?”, care încurajează liderii să ia în considerare evenimente care pot fi doar posibilități îndepărtate și să-și provoace capacitatea de a gândi. Scenariile Shell au 57 ajutat și guvernele, mediul academic și afacerile să înțeleagă posibilitățile și incertitudinile care urmează. Anexa 3: Exemple din alte țări privind redeschiderea școlilor în 2020 GERMANIA: Grad ridicat de responsabilități în sarcina primarilor și a directorilor de școală. Teste autoadministrate în anumite licee. Recomandări de bază valabile pentru toți: holuri folosite ca străzi cu sens unic, măști purtate inclusiv în sălile de clasă, scaune atribuite unui copil și distanțate, ferestrele menținute deschise pentru o bună aerisire și o mai bună circulație a aerului. Distanța de 1,8 metri între elevi atunci când stau la rând. DANEMARCA: Orele avut loc afară, în parcuri, pădure, curtea școlii cât mai mult posibil. În 15 aprilie, Danemarca a fost prima țară din Europa care a redeschis școlile primare, creșele și grădinițele. Pe 18 mai, elevii cu vârste cuprinse între 12 și 16 ani s-au întors la liceu. Prezența era obligatorie. Copiii trebuiau să se spele pe mâini cel puțin o dată la două ore. Suprafețele erau curățate de două ori pe zi. S-au amenajat corturi ca săli de clasă temporare în parcuri și locuri de joacă. AUSTRIA: Programul de școală eșalonat. Clasele de elevi au fost împărțite în două grupuri diferite, care lucrau cu o alternanță de jumătate de săptămână. De luni până miercuri o grupă și cealaltă de joi până vineri, apoi schimbând programul săptămâna următoare. Elevii de 15 ani și peste care nu erau în ani terminali de ciclu s-au întors la școală 2 săptămâni mai târziu. FRANȚA: Redeschiderea progresivă începând cu clasele mai mici. Clasele au fost limitate la 10 elevi pentru preșcolari și 15 elevi pentru alte grupe de vârstă. De asemenea, deși procesul educațional a rămas obligatoriu, familiile au putut alege între varianta de a veni la școală sau de a opta pentru educație la distanță. 30% din copii s-au întors la școală în primul val. Un număr de 70 de cazuri noi din prima săptămână au determinat închiderea imediată a respectivelor școlilor afectate. FINLANDA: Mediile virtuale de învățare sunt utilizate pe scară largă chiar și în condiții normale. Cursurile au fost reluate pentru toți elevii din învățământul preșcolar, primar și gimnazial pe 14 mai. Școlile sunt esențiale pentru starea de bine a copiilor și, prin urmare, s-a considerat important ca profesorii să se întâlnească cu toți elevii după perioada de învățare la distanță, înainte de începerea vacanței de vară, în două săptămâni, pentru a evalua situația fiecărui elev. Deciziile privind revenirea la școală s-au luat la nivel local. Cu permisiunea familiei și cu notificarea medicului, elevii la risc au rămas să studieze de acasă. Revenirea la școală s-a făcut cu accent pe evitarea contactului fizic inutil, distanțare spații și cu respectarea strictă a măsurilor de igienă. O școală gimnazială din Helsinki: Elevii stau cu profesorul în clasă pe tot parcursul zilei, inclusiv al pauzelor. Orele zilnice de începere a școlii, pauzele și pauza de masă sunt luate pe rând de către diferite clase. Astfel, școala începe între orele 8:10-9:00 și ziua se încheie între 14:00-14:40. Elevii așteaptă ca profesorul să iasă în fața clădirii școlii în fiecare dimineață. Profesorul îi preia și îi duce la clasă folosind o ușă alocată special. Pauza se petrece afară sub supravegherea profesorului clasei și la momente diferite. Spălarea mâinilor se face des, cel puțin la sosirea și la plecarea din școală și înainte de prânz. De asemenea, se asigură 58 dezinfectant pentru mâini. Elevii sunt ei înșiși responsabili să păstreze distanța față de alte persoane, fapt subliniat și la domiciliu. Utilizarea măștilor nu e obligatorie. Anexa 4: Recomandări privind implementarea modelului hibrid Modelul de școlarizare în sistem hibrid implică predare simultană pentru elevii din clasă și cei de acasă. Profesorul trebuie să desfășoare o activitate de predare clasică la clasă, cu 15 elevi, iar ceilalți 15 sunt acasă și urmăresc lecția în timp real. Neajunsul acestei abordări este că, în timpul învățării față în față și al procesului online, conceptul didactic nu diferențiază între cele două ecosisteme și între mediile folosite pentru predare, învățare și evaluare. Ca urmare, abordarea ar trebui să fie aceea de a concepe simultan un mediu de predare-învățare- evaluare unic atât pentru elevii care participă la lecție față în față, cât și pentru cei care participă de acasă. Aceasta înseamnă utilizarea de interfețe digitale pentru toți elevii, după cum arată Figurile de mai jos. Atât cei din sala de clasă, cât și cei de acasă trebuie să folosească sisteme digitale. Profesorul creează conținutul, îl trimite elevilor și evaluează progresul acestora. Această abordare de implementare are următoarele avantaje: i) se poate folosi metoda Flipped Classroom; ii) profesorul poate să își creeze propriul conținut digital și iii) este posibil un proces educațional personalizat. 59 Anexa 5: Cadrul UNESCO, UNICEF, Băncii Mondiale, Programului Alimentar Mondial și Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiați pentru redeschiderea școlilor în 2020 Recomandările cadrului comun31 sunt grupate în jurul a șase dimensiuni: 1. Reformarea politicilor educaționale: introducerea de politici clare privind deschiderea și închiderea școlilor în timpul urgențelor de sănătate publică, reforme necesare pentru a asigura accesul echitabil al copiilor marginalizați și din afara școlii, precum și consolidarea și standardizarea învățării la distanță. 2. Finanțare: analiza impactului COVID-19 asupra educației și asigurarea fondurilor pentru investiții în consolidarea sistemelor educaționale pentru redresare și reziliență. 3. Educație în condiții de siguranță: asigurarea condițiilor care reduc transmiterea bolilor, protejează serviciile și bunurile esențiale și promovează un comportament sănătos. Aceasta include accesul la săpun și apă curată pentru spălarea mâinilor, proceduri pentru situațiile în care personalul școlilor sau elevii se simt rău, protocoale privind distanțarea fizică și bune practici de igienă. 4. Compensarea învățării: accent mare pe metode care compensează timpul de instruire pierdut, consolidarea pedagogiei și bazarea pe modele de învățare hibride. Aceasta trebuie să includă și informații privind transmiterea și prevenirea bolilor. 5. Starea de bine și protecția: se recomandă punerea accentului pe starea de bine a elevilor și pe protejarea copiilor prin furnizarea de servicii școlare esențiale, inclusiv asistență medicală și asigurarea mesei. 6. Sprijin pentru categoriile cele mai marginalizate: adaptarea politicilor de deschidere a școlilor pentru a asigura accesul categoriilor marginalizate, al copiilor de vârstă școlară din afara școlii, al migranților și al populațiilor minoritare. 31 https://www.unicef.org/documents/framework-reopening-schools 60 Anexa 6: Posibile evoluții ale situației epidemiologice care determină menținerea școlilor deschise sau închise Stadiul 4 Stadiul 3 Stadiul 2 Stadiul 1 Școlile din comunitate Școlile se redeschid pentru Școlile trec la opțiunea de Școlile trec la școlarizarea rămân închise, elevii personalul administrativ care școlarizare în regim hibrid, față în față pentru toți învață online. pregătește redeschiderea, studenții alternează între elevii/copiii, cu elevii învață online. învățarea față în față și respectarea măsurilor de online protecție cu distanțare fizică și igienă Creștere alarmantă a Relaxarea restricțiilor și Scăderea numărului de Scăderea numărului de infecțiilor și carantinarea numărul de cazuri noi în comunitate în cazuri noi în comunitate totală a comunității cazuri noi în comunitate 15 zile de la trecerea de la în 15 zile de la trecerea scade în ultimele 15 zile. stadiul 3. de la stadiul 2. Autoritățile locale și Direcțiile Nu există cazuri noi de Nu există cazuri noi de de sănătate publică infectare în rândul infectare în rândul au capacitatea să testeze și personalului școlii în personalului școlii și în să diagnosticheze persoanele ultimele 15 zile de la rândul elevilor în ultimele din comunitate care prezintă trecerea de la stadiul 3. 15 zile de la trecerea de simptome. la stadiul 2. Autoritățile locale de Există capacitate la nivel sănătate Există un program de local/județean pentru au capacitatea să testeze și testare extensiv la nivelul tratarea pacienților cu Covid- să diagnosticheze comunității pentru 19. persoanele din comunitate contacte și pacienți și să urmărească contactele asimptomatici. acestora. Capacitatea spitalelor la Există capacitate la nivel nivel local/județean a local/județean pentru revenit la nivelul dinainte tratarea pacienților cu de pandemie. Covid-19. 61 Anexa 7. Diapozitive de la atelierele de planificare de scenarii 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90 91 92 93 94 95 96 97 98 99 Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă, cofinanțat de Uniunea Europeană, din Fondul Social European. 100