SPRIJIN PENTRU INTERVENȚII INTEGRATE
ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII SITUAȚIEI
PERSOANELOR CARE LOCUIESC ÎN
AȘEZĂRILE INFORMALE DIN ROMÂNIA
LIVRABIL 2: RAPORT AL ANALIZEI COMPARATE ȘI
PROPUNEREA UNEI METODOLOGII PENTRU PRIORITIZARE
ȘI VALIDARE PENTRU AȘEZĂRILE INFORMALE ÎN POIDS
Iunie 2023
1
LIVRABIL 2 DIN SPRIJIN PENTRU INTERVENȚII INTEGRATE ÎN VEDEREA
ÎMBUNĂTĂȚIRII SITUAȚIEI PERSOANELOR CARE LOCUIESC ÎN AȘEZĂRILE
INFORMALE DIN ROMÂNIA
Finanțat de către Uniunea Europeană prin Instrumentul de Sprijin Tehnic, gestionat de Direcția Generală
Sprijin pentru Reforme Structurale a Comisiei Europene
În sprijinul ministerelor cliente:
Ministerului Investițiilor și Proiectelor Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și
Europene Administrației
Acest raport a fost livrat în iunie 2023, în cadrul contractului CE nr. REFORM/IM2021/028 (în cadrul
TF07371), semnat între Comisia Europeană și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
Acesta corespunde Livrabilului 1 pentru Asistență Tehnică în cadrul acordului menționat mai sus.
2
© 2023 Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare / Banca Mondială
1818 H Street NW
Washington DC
20433
Telephone: 202-473-1000
Internet: www.worldbank.org
DECLINAREA RESPONSABILITĂȚII
Acest document a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Punctele de vedere exprimate
în documentul prezent nu pot fi considerate în niciun caz drept reflexii ale opiniei oficiale a Uniunii
Europene.
Acest raport este un produs al personalului Băncii Mondiale și a colaboratorilor săi externi. Constatările,
interpretarea și concluziile exprimate în acest document nu reflectă în mod necesar poziția Băncii
Mondiale, ale Board-ului Executiv, sau a guvernelor pe care le reprezintă.
Banca Mondială nu garantează acuratețea, comprehensivitatea sau valoarea monetară a datelor incluse
în document, și nu își asumă responsabilitatea pentru erori, omisiuni sau discrepanțe din informații, sau
responsabilitate în cazul în care informațiile, metodele, procesele sau concluziile prezentate nu sunt
utilizate. Granițele, culorile, denominațiile și orice alte informații prezentate pe hărți în acest raport nu
reprezintă judecăți din partea Băncii Mondiale privind statutul legal al oricărui teritoriu sau promovarea
sau acceptarea acestor granițe.
Nici un element al acestui document nu poate constitui sau nu poate fi considerat a fi o limitare sau
suspensie a privilegiilor și imunităților Băncii Mondiale, toate acestea fiind rezertvate în mod special.
Drepturi și permisiuni
Materialul din acest document intră sub incidența drepturilor de autor. Deoarece Banca Mondială
încurajează diseminarea cunoștințelor sale, acest document poate fi reprodus, integral sau parțial, în
scopuri necomerciale, sub condiția de a cita acest document.
Toate întrebările privind drepturile și permisiunile, inclusiv drepturi subsidiare, trebuie adresată către
Publicații Banca Mondială (World Bank Publications), Grupul Băncii Mondiale, 1818 H Street NW,
Washington, DC 20433, USA; fax: 202-522-2625; e-mail: pubrights@worldbank.org.
3
MULȚUMIRI
Acest raport a fost întocmit în conformitate cu prevederile Acordului privind Fondul Fiduciar și a fost
elaborat sub îndrumarea și supravegherea lui Christoph Pusch (Director de practică, Managementul
Riscurilor Urbane și de Dezastru, Europa și Asia Centrală) și Anna Akhalkatsi (Director Național, România
și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă coordonată de Carli Venter (Specialist Principal Dezvoltare
Urbană) și Alina Petric (Specialist Protecție Socială) și din care au făcut parte Vera Marin (Specialist
Principal Dezvoltare Urbană), Ana-Maria Elian (Specialist Dezvoltare Urbană), Bogdan Suditu (Specialist
Principal Dezvoltare Urbană), Damaris Bangean (Expert Urban), Alexandra Lulache (Expert Urban).
Contribuții suplimentare de specialitate au fost furnizate de Ellen Hamilton (Specialist Principal Dezvoltare
Urbană), Yondela Silimela (Specialist Principal Dezvoltare Urbană), Valerie Morrica (Specialist Principal
Dezvoltare Socială) și Dianna Pizarro (Specialist Principal Dezvoltare Socială),
Echipa este, de asemenea, recunoscătoare numeroaselor persoane ale căror cunoștințe au contribuit la
elaborarea materialelor și a studiilor de caz prezentata, printre care se numără autoritățile locale:
• Comuna Provița de jos: Ionuț Bocioacă (Primar), Cătălin-ion Dobre (Viceprimar)
• Orașul Panciu: Nicolai Mărăscu (Primar)
• Orașul Pâncota: Dan-Ștefan Pocrișer (Primar), Ion Boiciuc, (Viceprimar)
• Comuna Șamșud: Zoltán Bántó (Primar), Gabril Veres (Viceprimar)
• Municipiul Toplița: Dumitru Olariu (Primar), Attila Bela Bodor (Viceprimar)
Echipa ar dori să își exprime recunoștința față de omologii noștri pentru sprijinul oferit și pentru excelenta
lor colaborare pe tot parcursul proiectului, în special:
1. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Irina Radu, Sia Săraru, Daniel Popa, Mihaela
Teodoru, Gheorghe Maftei
2. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Liviu Băileșteanu, Bogdan Ghinea,
Alina Huzui, Georgiana Toth.
4
Cuprins
1. Introducere ........................................................................................................................................... 8
2. Selectarea localităților ........................................................................................................................ 10
3. Validarea Localităților ......................................................................................................................... 14
3.1 Pâncota ............................................................................................................................................. 14
3.2 Șamșud .............................................................................................................................................. 20
3.3 Drăgăneasa ....................................................................................................................................... 26
3.4. Panciu ............................................................................................................................................... 32
4. Concluzii în urma vizitelor pe teren .................................................................................................... 37
4.1 Validarea datelor............................................................................................................................... 37
4.2 Opțiuni pentru intervenții si masuri eligibile POIDS ......................................................................... 38
5. Întâmpinarea realităților de la nivel local: Ghid propus pentru operaționalizarea Acțiunii 3.3 și
prioritizarea așezărilor informale ............................................................................................................... 40
5.1 Aplicanți eligibili și paliere de competiție ......................................................................................... 41
5.2 Propuneri pentru structura apelului si operaționalizarea prioritizării.............................................. 43
6. Concluzii .............................................................................................................................................. 59
7. Anexe .................................................................................................................................................. 61
5
Lista tabelelor
Tabel 1. Caracteristicile așezărilor informale vizitate ................................................................................. 12
Tabel 2. Validarea datelor prezentate pe teren în raport cu baza de date MDLPA: Pâncota .................... 15
Tabel 3. Validarea datelor prezentate pe teren în raport cu baza de date MDLPA: Șamșud ..................... 20
Tabel 4. Direcția potențială de intervenție pe baza bazei de date: modernizare și regularizare ............... 24
Tabel 5. Validarea datelor prezentate pe teren în raport cu baza de date MDLPA: Drăgăneasa............... 26
Tabel 6. Direcția potențială de intervenție pe baza bazei de date: modernizare și regularizare ............... 30
Tabel 7. Validarea datelor prezentate pe teren în raport cu baza de date MDLPA: Panciu ....................... 32
Tabel 8. Direcția potențială de intervenție pe baza bazei de date: modernizare și regularizare: Toplita .. 36
Tabel 9. Validarea datelor prezentate pe teren în raport cu baza de date MDLPA: Toplița ................ Error!
Bookmark not defined.
Tabel 10. Direcția potențială de intervenție pe baza bazei de date: modernizare și regularizare: Toplița
....................................................................................................................... Error! Bookmark not defined.
Tabel 11. Ponderi sugerate ......................................................................................................................... 43
Tabel 12. Măsuri eligibile Faza I și costuri estimate.................................................................................... 47
Tabel 13. Criterii de evaluare pentru Faza II ............................................................................................... 50
Tabel 14. Măsuri eligibile Faza II și costuri estimate................................................................................... 54
Tabel 15. Măsuri complementare pentru intervenții în așezări informale................................................. 56
Lista figuri
Figură 1. Vizite pe teren în cinci așezări informale ..................................................................................... 10
Figură 2. Conceptualizarea structurii apelului și operaționalizarea POIDS Acțiunea 3.3 ........................... 44
Lista casetelor
Casetă 1. GAL Tovishat ................................................................................................................................ 25
6
Abrevieri și acronime
3D Desegregare, Deghetoizare, Destigmatizare
AM Autoritatea de management
BM Banca Mondială
CEE-ONU Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite
CfP Apel pentru propuneri
CMR Comunități marginalizate de romi
CSM Cadrul Social și de Mediu
DLRC Dezvoltare Locală plasată sub Responsabilitatea Comunității
EAC Europa și Asia Centrală
Fonduri ESI Fondurile structurale și de investiții europene
GAL Grup de acțiune locală
GIS Sistem de Informații Geografice
IDPs Persoane deplasate intern
ITI Investiții teritoriale integrate
M&E Monitorizare și evaluare
MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
MIPE Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
MSP Mecanisme de Soluționare a Plângerilor
NAU Noua agendă urbană
OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
ODD Obiectivele de dezvoltare durabilă
OHCHR Biroul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului
ONG Organizație neguvernamentală
OSC Organizație a Societății Civile
OSCE Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa
PDL Plan de dezvoltare locală
POIDS Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială
RSB Grupul de Dialog și Cooperare pentru Incluziunea Romilor
SNL Strategia Națională a Locuirii 2022-2050
TIC Tehnologia Informației și Comunicațiilor
UE Uniunea Europeană
UN-Habitat Programul Națiunilor Unite pentru Așezări Umane
7
1. Introducere
Acest raport corespunde Livrabilului 2 din cadrul Acordului Administrativ TF semnat între Direcția
Generală pentru Sprijinirea Reformei Structurale (DG REFORM) a Comisiei Europene (CE) și Banca
Mondială (BM) privind sprijinul pentru intervenții integrate în vederea îmbunătățirii situației
persoanelor care locuiesc în așezări informale din România. Obiectivul acestei lucrări este de a
îmbunătăți capacitatea guvernului național și a administrațiilor locale de a planifica și de a realiza
intervenții integrate în beneficiul persoanelor care locuiesc în așezări informale. Prin acest AA, BM sprijină
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) și Ministerul Investițiilor și Fondurilor
Europene (MIPE) prin sprijinul financiar al DG REFORM.
Scopul raportului este de a susține planificarea componentelor incluse în Prioritatea 3 Acțiunea 3.3 din
POIDS care adresează subiectul reglementării așezărilor informale. Reglementarea este un proces amplu
înțeles drept un cumul de factori care permite condiții sigure, demne, și legale de locuire, al cărui impact
poate fi spargerea ciclului de precaritate și vulnerabilitate în zone marginalizate, diminuarea și prevenția
excluziunii sociale. Ariile de interes pentru reglementarea teritorială includ: reglementarea urbanistică,
asigurarea unui drept de folosință legală a terenurilor, asigurarea unor condiții de locuire durabile și
adecvate traiului prin intervenții sociale și spațiale integrate.
Un alt obiectiv al acestui raport este de a verifica în ce măsură informațiile colectate în prezent de
MDLPA în Anexa 4 privind așezările informale oferă un punct de plecare fundamentat și fidel pentru a
demara identificarea opțiunilor de intervenție, și în ce fel aceste surse de date pot susține proiectarea
Acțiunii 3.3. Cea mai recentă și comprehensivă sursă de date despre localizarea și caracteristicile
așezărilor informale din România este baza de date a MDLPA rezultată din completarea de către UAT -uri
a Anexei 4 în 2021. În ciuda acestui progres, așezările informale sunt în continuare sub-raportate iar
deseori autoritățile locale nu au o cunoaștere detaliată a situației din teritoriu.
În urma nevoilor identificate și a acordului între părți, acest Livrabil 2 acoperă Activitatea 1.3: Analiza
detaliată a selecției de așezări și dezvoltarea propunerilor metodologice, care include următoarele sub-
activități:
I. Analiza comparată a condițiilor (număr structuri, statut juridic, servicii, mobilizarea autorității
locale, etc.) din cinci (5) așezări informale selectate în acord cu MIPE și MDLPA prin prisma
informațiilor disponibile în bazele de date relevante, pentru a informa constatările Guvernului
României privind conformitatea unei așezări pentru a primi sprijin prin Programul Operațional
Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) 2021-2027
II. Dezvoltarea unui ghid de propuneri de operaționalizare care poate fi aplicat de MIPE în
implementare, și care conține (A) o propunere de metodologie pentru prioritizarea și validarea
așezărilor informale de către Guvernul României (B) propuneri de aspecte de luat în considerare
de către MIPE în dezvoltarea ghidurilor pentru aplicanți și (C) variante pentru a încuraja
participarea potențialilor beneficiari ai programului
Prima parte a acestui raport documentează constatările echipei BM în urma vizitelor și interviurilor
efectuate în cinci localități cu așezări informale declarate, care ar putea îndeplini criteriile de eligibilitate
pentru intervenții în cadrul acțiunii 3.3. Vizitele au avut două scopuri principale:
8
- De a verifica dacă situația așezărilor care se conturează prin informațiile din baza de date este
congruentă cu realitatea cotidiană, și așadar dacă datele centralizate de MDLPA oferă un punct
de plecare potrivit pentru a planifica intervenții. De asemenea echipa a urmărit să afle care au
fost provocările în a cartografia nevoile din aceste zone și măsura în care autoritățile locale dispun
de informații suficient de actualizate pentru a genera un plan de măsuri.
- De a identifica blocaje și oportunități de intervenție la nivel local care ar putea beneficia de noi
rezolvări prin încadrarea în meniul de intervenții finanțabile în acțiunea 3.3.
Pornind de la cunoștințele dobândite în urma analizei situaționale, a consultărilor cu actori cheie și a
exercițiului de validare a datelor, cea de-a doua parte a acestui raport prezintă o gamă de măsuri care
se pretează finanțării, precum și criterii propuse pentru prioritizarea aplicanților în cadrul apelului
Acțiunea 3.3 din POIDS. Pentru a sprijini MIPE în a îndeplini obiectivul propus în acțiunea 3.3 de a sprijini
reglementarea așezărilor informale în cel puțin 200 de UAT-uri, în a doua secțiune este descrisă o
propunere de structurare a apelului de finanțare care subliniază candidații eligibili, structura operațională,
măsurile eligibile finanțării și procedura de prioritizare. De asemenea, secțiunea finală arată cum este
poziționată finanțarea POIDS într-un demers mai amplu de integrare și desegregare a așezărilor informale,
indicând programe și oportunități care ar putea duce investițiile mai departe.
9
2. Selectarea localităților
Această secțiune prezintă cele 5 localități pilot pentru a determina în ce măsură prezența lor în baza de
date indică corect nevoia de sprijin în cadrul operațiunii POIDS 3.3 și care sunt barierele cu care se
confruntă nivelul local care poate nu sunt reflectate în baza de date, dar ar trebui abordate în apel.
Procesul de selecție pornește de la lista localităților care au fost incluse în baza de date MDLPA începând
cu anul 2021. Cele cinci localități au fost selectate pentru a reprezenta un eșantion divers de așezări care
pot fi eligibile pentru operațiunea POIDS 3.3. Acestea acoperă mai multe zone ale țării, reprezintă atât
mediul rural cât și cel urban, iar așezările informale prezintă trăsături diverse cum ar fi: prezența riscurilor
naturale, calitatea materialelor de construcție, regimul juridic, intensitatea vulnerabilității socio-
economice, sau gradul de conectare la infrastructura de bază.
Figură 1. Vizite pe teren în cinci așezări informale
Procesul de selecție al celor cinci localități a urmărit o structură care ar putea fi cel puțin parțial adaptată
într-un proces național de prioritizare pentru atribuția fondurilor din cadrul POIDS 3.3. Selecția a constat
în două părți, unde prima delimita localitățile eligibile, iar a doua acorda prioritate acelor așezări care- cel
puțin conform datelor raportate- prezentau ori un număr mai mare de beneficiari ori o intensitate mai
mare a factorilor de vulnerabilitate multidimensionali care intensifică nesiguranța și marginalizarea
locuitorilor.
Tabel 1. Criterii de prioritizare a localităților pentru vizitele pe teren
1. Eligibilitate Prezență în baza date MDLPA, date complete fără categorii majore lipsa
Grupare de min. 3 locuințe fără statut legal
Locuitorii aparțin de grupuri vulnerabile
10
2. Factori de Nr. mare al populației (peste 100 de rezidenți declarați)
nesiguranță și
marginalizare Numărul ridicat de persoane situate în condiții de risc fizic și marginalizare
socială, printre care:
• Construcții din materiale improvizate;
• Conectare la utilități deficitară (electricitate, drumuri);
• Supra-aglomerare locativă;
• Înregistrare la medic de familie scăzută;
• Participare școlară scăzută;
• Șomaj ridicat;
• Nr. persoane fără acte de identitate;
• Prezența riscurilor fizice (ex: incendiu, inundație, alunecări de
teren, poluare);
3. Diversitate • Zonă funcțională (intravilan / extravilan);
• Regim juridic (proprietate privată, domeniul privat al UAT,
domeniul public);
• Tipologii de localități (comune, orașe, municipii);
• Distribuție teritorială (din 5 regiuni de dezvoltare diferite).
În prima etapă a selecției a fost desemnată eligibilitatea, care în acest caz a fost indicată de prezența
localității în baza de date a așezărilor informale a MDLPA. Au fost luate în considerare localitățile care
au declarat că în cadrul UAT-ului există așezări informale și au transmis aceste date Ministerului
Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în cadrul solicitării de colectare de date din 2021
completate prin Anexa 4. Înscrierea în baza de date MDLPA dovedește încadrarea în definiția legală a
așezării informale care constă în trei parametrii cumulativi: o grupare de minim 3 locuințe dezvoltate
spontan, fără nici un drept de deținere, unde locuiesc majoritar grupuri vulnerabile. De obicei în aceste
așezări se observă și infrastructura fizică și socială deficitară, iar împreună acești factori generează
excluziune, segregare și marginalizare.
Încadrarea în baza de date MDLPA reprezintă de asemenea mobilizarea politică la nivel local, indicând
disponibilitatea de a aloca resurse administrative, politice, umane și financiare către procesul
reglementării. Intervențiile în așezări informale și pentru comunitatea de locuitori predominant de etnie
romă este, din păcate, un subiect tensionat politic care prezintă frici electorale. Faptul că subiectul locuirii
informale a fost abordat la nivel central și MDLPA a solicitat clar recunoașterea acestor așezări a construit
o fundație de legitimitate pe care autoritățile locale se pot baza ca să avanseze identificarea așezărilor din
UAT și să formuleze un plan de măsuri. Totodată, există în continuare județe, cum ar fi județul Constanța,
care nu a raportat nici o astfel de zonă de locuire informală, semnalând că persistă nevoia de a încuraja
autoritățile locale să își recunoască și asume rolul în astfel de situații. Pentru a crește impactul fondurilor
POIDS asupra îmbunătățirii condițiilor de locuire, sunt important de recunoscut localitățile care își asumă
provocarea reglementării și au recunoscut existența așezărilor informale care depind de ele.
După stabilirea eligibilității, a fost aplicată o logică de prioritizare care pune în frunte situațiile cele mai
apăsătoare, cu un grad de urgență ridicat care amenință securitatea locuirii și a bunăstării. Au fost
11
folosite două criterii pentru a identifica localitățile cu nevoie urgentă de intervenție: numărul de persoane
aflate în situații de risc, pentru a îmbunătăți condițiile de trai pentru cât mai multe persoane, și
intensitatea riscului. Riscul este înțeles drept orice amenințare la siguranța și incluziunea unei persoane
rezultată din formele de locuire informale, care deseori aduc asupra lor diverse forme de risc fizic
(localizarea pe terenuri periculoase, lipsa de conectivitate la drumuri, școli, apă curentă sau electricitate,
expunerea la frig și umiditate), sau excluziune socială (dificultatea de a accesa școli desegregate, segregare
spațială și discriminare, invizibilitate politică, clivaj cu restul comunității, limitare oportunităților de
dezvoltare economice).
După selecția unei liste scurte de cazuri prioritare, au fost selectate 5 localități care asigură o diversitate
de tipologii de situații, pentru a obține informații cât mai complete și relevante pentru
operaționalizarea măsurilor finanțabile prin POIDS 3.3. Orice inițiativă de reglementare o să fie specifică
local, dar există câțiva factori generali care ar putea să schimbe abordarea sau măsurile necesare. Selecția
acoperă o diversitate de tipuri de localități și localizări ale așezării informale în relație cu UAT-ul pentru a
asigura că programul nu favorizează accidental prin structura sa o singură tipologie de reglementare, ci
oferă o plajă incluzivă de măsuri eligibile către finanțare relevante pentru un amestec de nevoi diferite.
Vizitele au avut loc în perioada Ianuarie-Februarie 2023 și au inclus interviuri cu factori decizionali
cheie de la nivel local. În fiecare localitate au participat la interviu reprezentanți ai Primăriei (Primar sau
Vice-Primar), ai Direcției de Asistență Socială (referenți sau asistenți sociali) și ai Serviciului de Urbanism.
Ghidul interviurilor se poate regăsi în Anexa A, iar discuțiile au urmărit pe de o parte să valideze datele
raportate în Anexa 4 a MDLPA, iar pe de altă parte să descopere calitativ care sunt impedimentele și
oportunitățile de a acționa pentru a reglementa așezările informale (înțelegerea termenilor, mobilizarea
politică, proceduri de lucru, parteneriate, finanțări, etc.). Interviul a fost urmat de o vizită în zona țintită
pentru o validare rapidă a cadrului fizic.
Tabel 1. Caracteristicile așezărilor informale vizitate
Localitate Nr. Situație locuire (zonă de Vulnerabilitate Tipologii
populație risc, materiale socială (șomaj, (rural, regim
improvizate, educație, buletine, juridic, zona
infrastructură, acces medical) funcțională)
aglomerare)
Pâncota, Arad 940 81% materiale 85%*1 șomaj și fără Urban, mix
convenționale, fără riscuri, școală absolvită, extravilan și
acces la drum și majoritatea intravilan,
electricitate, medie 7.8 adulților și copiilor mix regim
persoane/gospodărie înscriși la medic de juridic
familie
Șamșud, Sălaj 191 71% materiale 94%* șomaj, 52% Rural, regim
neconvenționale, din adulți fără juridic
conectate la drum dar școala elementară, nedeclarat,
numai 14% la electricitate, 41% din adulți și intravilan
fără riscuri fizice majoritatea copiilor
1
* reprezintă dată care pot fi inexacte; calculele privind șomajul nu par a fi fost defalcate pentru a exclude
populația care nu este aptă de muncă
12
înscriși la medic de
Valea Pomilor, 54 34% materiale familie
Șamșud, Sălaj neconvenționale, toate
gospodăriile au acces la Majoritatea fără un
drum, toate au acces la loc de muncă*,
electricitate dar nu se pondere mare de
cunoaște câte în mod adulți fără educație
ilegal primară.
Panciu, Vrancea 915 92% materiale 13% șomaj, 41% din Urban,
neconvențional, 8 în zone copii nu sunt domeniu
de risc natural sau de înscriși la școală, public,
poluare, 0 acces la 20% din adulți și intravilan
electricitate și numai 67% majoritatea copiilor
la drum, medie de 8 înscriși la medic de
peroane per gospodărie familie
Drăgăneasa, 270 10 in zone de risc natural, 23% șomaj, 24% Rural, mix de
Prahova 52% materiale adulți înscriși la proprietate
improvizate, toate medic de familie, privată și
conectate la drum, 48% date despre domeniul
conectate ilegal la educație nu sunt public al
electricitate, disponibile UAT,
intravilan și
extravilan
Toplița, Harghita 373 38 în zone de risc natural, Majoritatea fără loc Urban,
50% conectate la de muncă* și intravilan,
electricitate, majoritatea educație primară; proprietate
din materiale toată lumea este privată
convenționale, media de înscrisă la medic.
5.7 persoane/gospodărie
13
3. Validarea Localităților
În perioada ianuarie-februarie 2023, echipa Băncii Mondiale a întreprins vizite la fața locului în cinci
localități pilot pentru a efectua o analiză comparativă a situației raportate în baza de date și în teren.
Cele cinci așezări informale au fost alese în dialog cu MIPE și MDLPA în baza unei analize preliminare a
bazei de date pentru a selecta localități cu caracteristici variate care în teorie ar putea fi eligibile pentru
sprijin în cadrul Programului Operațional România pentru Incluziune și Demnitate Socială (POIDS) 2021 -
2027.
În această secțiune sunt prezentate fișele fiecărei localități pilot și o serie de perspective câștigate care
pot fi introduse în operaționalizarea POIDS 3.3. Fișele detaliază aspectele raportate în baza de date și
cele identificate din teren, acțiunile deprinse de primărie până la momentul actual, barierele cu care se
confruntă și o aplicare a sistemului de identificare de potențiale măsuri în baza informațiilor deținute.
Deși informațiile raportate în baza de date și cele din teren nu sunt identice și arată variațiuni, acestea
indică către aceleași tipuri de nevoi și așadar opțiuni asemănătoare pentru intervenții.
3.1 Pâncota
Orașul Pâncota are două zone de așezări informale, una situată pe str. Câmpiei (intravilan) iar a doua
pe str. Barbu Lăutarul (parțial extravilan). Marea parte a celor două așezări este situată pe domeniul
public, iar câteva unități locative din Barbu Lăutarul pe teren privat. Cu excepția unor membrii ai
comunității care după o perioadă de muncă în străinătate și-au formalizat situația locuirii cumpărând
teren și construind înafara așezării, rezidenții nu dețin acte pentru terenul și lsele în care locuiesc. Planul
Urbanistic General a fost actualizat în urmă cu mai mult de 10 ani, dar în momentul actual are loc
cadastrarea întregii localități prin programul de cadastrare gratuită ANCPI. Cu această ocazie, o parte a
așezării care era situată în zona extravilan va fi transferată în intravilan.
14
Tabel 2. Validarea datelor prezentate pe teren în raport cu baza de date MDLPA: Pâncota
Pâncota, Arad
Regiunea Vest
Tip date Baza de date – MDLPA 2021 Validare pe teren
Suprafața așezării 2.5 ha
Intravilan/Extravilan Intravilan și extravilan Aproximativ 10% din unități în
extravilan în cartierul Barbu
Lăutaru
Regim juridic 150 domeniu public, 82 proprietate privata
Există unități și pe proprietate
a UAT
privată, număr incert.
Nr. locuințe 232
Anul fondării 1850 Estimat
Materiale construcție 190 convenționale, 49 neconvenționale Majoritatea caselor erau
construite din cărămidă, erau
cazuri de utilizare de materiale
neconvenționale dar
preponderent pentru ferestre,
izolație și adăposturi pentru
animale
Case nou - Posibil mai multe
construite/părăsite
Case distruse -
Riscuri fizice neraportate
Acces infrastructură Acces la drumuri și electricitate pentru Drumul principal este asfaltat, și
(drum, electricitate, apa) toate gospodăriile vor urma și străzile din interiorul
așezării.
15
Populație (nr, etnie, 940, toți de etnie romă, 7.8/gospodărie Este dificil de oferit un număr
densitate) (supra-aglomerare) precis, din cauza tendințelor de
migrație.
Venit (nr. fără loc de 700 fără muncă, venitul principal din Nu a putut fi confirmat în timpul
muncă, surse principale de munca cu ziua si vânzare de deșeuri vizitei la fața locului
venit) reciclabile.
15 gospodarii ajutor social
Educație (adulți, copii) Nu se știe cați copii sunt in scoală Toți copii sunt înscriși dar
majoritatea abandonează școala
între clasele 4 și 8.
Sănătate (acces adulți, Majoritatea adulților și copiilor înscriși Nu a putut fi confirmat în timpul
copii, boli infecțioase) vizitei la fața locului
Fără buletin Toți rezidenții au documente de identitate
Măsuri existente (relocare, Solicitare fonduri (OCPI oficiu cadastru) Nu a fost luată nicio măsură
in situ) pentru măsurători si cadastru (serviciul expresă pentru locuitorii din
urbanism) pentru 150 gospodarii așezările informale. S-au depus
eforturi pentru extinderea
Asfaltare drum si extindere rețea de apa drumurilor asfaltate pentru restul
(parțial si canalizare) pentru toate localității, de care au beneficiat și
gospodăriile locuitorii din așezări.
Instruire copii la Centrul de Zi Pâncota Centrul de zi este funcțional, dar
(DAS) cu resurse umane și participare
redusă.
Relocarea a 90 de persoane in 30 locuințe
sociale nou construite Proiectul de case sociale și baie
comunală este moștenit de la
fosta administrație, dar nu a fost
demarat.
Părțile interesate care au Primar, Direcția de Urbanism și Direcția de Primar, Direcția de Urbanism și
fost intervievate Asistență Socială Direcția de Asistență Socială
Noul cadastru formează baza necesară pentru o viitoare înregistrare în cartea funciară, dar nu fără un
proces de mediere comunitară de durată. Fondurile ANCPI pot asigura și intabularea, dar pentru acest
lucru autoritățile locale trebuie să colaboreze cu comunitatea, preferabil via mediatori, pentru a trasa linii
demarcatoare clare între loturi în consens cu locuitorii și a găsi forme potrivite de acordare a unui drept
de folosință al parcelelor. Pe măsură ce familiile din așezare cresc, apar construcții noi și diverse zone gri
vis-a-vis de distribuția parcelelor și utilizarea spațiilor.
Calitatea locuirii este deficitară mai ales privind accesul la utilități, dar în ambele zone locatarii au
realizat îmbunătățiri. Majoritatea caselor sunt construite din cărămidă și se văd semne de izolare termică,
iar materialele neconvenționale sunt în principal folosite pentru adăposturile de animale. Pe de altă parte,
unitățile locative nu sunt conectate la apă curentă și canalizare, iar conectarea la electricitate este parțial
ilegală. Extinderea rețelei de apă tocmai a fost finalizată pe artera principală din Câmpiei și Barbu Lăutarul,
16
așadar racordarea este posibilă în teorie, dar pentru jumătate din unitățile din zona Câmpiei este nevoie
de o extensie adițională. În practică, branșarea nu se poate face fără instiutirea unui drept de utilizare, iar
multe familii în continuare nu își permit branșarea fără o formă de sprijin financiar și birocratic. Drumul
principal este asfaltat, dar străzile dintre case și din spatele lor nu sunt, mai ales în zona Câmpiei, deși
primăria derulează la momentul actual un proiect de asfaltare care include și așezările informale. Nu în
ultimul rând, primăria a accesibilizat conectarea la internet prin programul Wifi4EU.
Deși sunt situate relativ aproape una față de celălaltă, s-au observat diferențe semnificative între cele
două așezări. Calitatea materialelor de construcție ale unităților construite mai recent în cartierul Barbu
Lăutarul a fost îmbunătățită semnificativ, deși multe dintre ele încă nu au documente. În timp ce unitățile
din Str. Campiei nu aveau drumuri asfaltate, rezidenții din cartierul Barbu Lăutarul și-au creat propriul
drum, pe care orașul l-a introdus în nomenclatorul stradal și l-a numit Str. Extravilan. Diferențele observate
între cele două situri aflate la doar câteva sute de metri unul de celălalt subliniază, de asemenea, abilitatea
comunității de a se ajuta și dezvolta în timp. Schimbările au provenit în mare în urma migrației economice
în străinătate și investiția economiilor în calitatea locuirii. Deși foarte puțini, unii dintre cei care s-au întors
au reușit să cumpere proprietăți și să se mute în zona formală a orașului (chiar pe cealaltă parte a
drumului, în intravilan).
Așezările informale sunt situate la marginea localității dar nu sunt separate de bariere fizice față de
restul zonelor de locuire sau de obiectivele de utilitate publică. Pâncota este un oraș mic și, deși așezările
informale sunt la periferia orașului, este ușor de ajuns în diverse părți ale orașului iar grădinița este la mai
puțin de 500 metri distanță. Din păcate, centrul de zi dedicat copiilor în situații precare este în partea
opusă a localității, nu are suficient personal, iar rata de participare este foarte mică. În oraș există o școală
gimnazială, un liceu, și o clinică medicală, la care au acces formal persoanele din Barbu Lăutaru și Câmpiei.
Locuitorii așezărilor se confruntă cu un grad mare de șomaj, părăsirea timpurie a sistemului educațional
și o incidență ridicată a mamelor minore. Direcția de Asistență Socială are capacitate limitată la nivel
local, și deși centrul de zi a beneficiat de programul de finanțare VIP-PLUS de la nivel județean, nu există
asistenți sociali cu normă întreagă în comunitate. Problemele sociale, cum ar fi lipsa de integrare pe piața
muncii locale, abandonul școlar și violența împotriva femeilor persistă, diminuând oportunitățile de
dezvoltare pe termen lung ale populației.
Măsuri existente și provocări administrative
Primăria a făcut demersuri pentru a facilita accesul la utilități în zona marginalizată în ciuda absenței
documentelor de proprietate sau închiriere. Primăria locală a eliberat adeverințe pentru construcțiile noi,
în urma amendamentelor din Codul Fiscal care permit declararea utilizării unui spațiu, înregistrarea sa în
nomenclatorul stradal, și ulterior accesarea serviciilor precum apă și electricitate.
17
Administrația precedentă a realizat un plan pentru construcția de locuințe sociale, dar prioritatea
administrației curente a fost extinderea infrastructurii utilitare. În zona Câmpie există un plan aprobat
pentru o baie comunală și construcții de blocuri sociale P+4 în proximitate, dar primăria nu plănuiește să
le execute în viitorul apropiat. Prioritatea a fost de a extinde rețeaua de apă și de drumuri în toată
localitatea, inclusiv în așezările informale (prin fonduri PNDL și PNDR). Capacitatea pentru intervenții
sociale este limitată, personalul de asistență socială din oraș numără doar trei persoane (cu o dependență
semnificativă de o singură persoană) iar în oraș nu activează ONG-uri care ar putea suplimenta acest rol.
Principalele constatări pentru includerea în programului de finanțare
Următorul tabel arată orientativ câteva direcții de intervenție posibile pentru așezările din Pâncota,
pentru a vedea către ce fel de acțiuni trebuie să răspundă Acțiunea POIDS 3.3. Unele dintre măsurile
prezentate erau deja în vizorul administrației, iar altele sunt contribuția echipei după discuția cu
autoritățile locale, vizita pe teren, și prin prisma expertizei echipei. Nici una dintre intervențiile propuse
nu este imperativă și o listă de măsuri adecvată nu poate rezulta decât în urma unui proces de analiză
complex.
Tabel 2. Posibile opțiuni de intervenție : Pâncota
Nevoie/provocare Opțiune de intervenție
Reglementarea zonei Finalizarea cadastrului și includerea în intravilan a zonelor mărginașe.
(terenuri construibile cu Mediatori comunitari pentru pregătirea parcelării
funcțiunea de locuință)
Calitatea locuirii Realizarea unei băi comunale în zona Colonia, unde planul este deja aprobat.
Instituirea unui serviciu de administrație care asigură buna întreținere a
utilităților publice și siguranța utilizatorilor.
Dreptul de folosință Identificarea unor soluții de închiriere, concesiune sau împroprietărire, în
defavoarea relocării. Mutarea la bloc în aceeași zonă periferică diminuează
18
strategiile de reziliență ale comunității (animale, cultivare) și riscă să
formalizeze segregarea (în cazul caselor se poate încuraja mixitatea socială
pe termen lung, dar în blocuri sociale este extrem de dificil; blocurile sociale
riscă să excludă persoanele fără venituri și să cauzeze mutarea așezării
informale în altă parte, în condiții mai nefavorabile)
Acces la servicii sociale Realizarea unui centru de zi aproape de comunitate, cu servicii sociale
integrate:
• Sesiuni de informare despre sănătatea reproductivă,
• Caravană sanitară
• Creșă pentru copii
• Servicii de formare profesională sau servicii de ocupare a forței de
muncă
• Management de caz pentru copii cu risc ridicat de abandon școlar
Integrarea spațială și Facilitarea conectării la apă, finalizarea asfaltărilor
infrastructurală
19
3.2 Șamșud
În comuna Șamșud există două așezări informale, una aferentă satului Șamșud, iar cealaltă în satul
Valea Pomilor. Majoritatea gospodăriilor au primit adeverințe de înregistrare a unităților locative în
Registrul Agricol, dar situația lor juridică este în continuare nereglementată. Majoritatea unităților din
Colonie (Șamșud) sunt situate pe domeniul public al UAT în intravilan, în timp ce toate unitățile din Valea
Pomilor sunt situate pe proprietate privată iar o mică suprafață este situată în extravilan. Actualizarea
PUG-ului este în curs de desfășurare și prevede includerea acestei zone în intravilan. Nu au fost identificate
restricții de construcție sau surse de risc fizic iar zona de locuire din Valea Pomilor este în continuarea
directă a zonei de locuire formală, fără distanțe lungi sau bariere fizice care să separe comunitățile sau să
îngreuneze accesul la facilitățile publice. Colonia în Șamșud este într-o zonă de pășune separată de sat, cu
o densitate mare de locuințe conectate de Șamșud de un drum asfaltat. În viitor, atât autoritatea locală
cât și rezidenții au semnalat interes în a cadastra toate gospodăriile și a găsi soluții pentru a le înregistra
în Cartea Funciară, dar până în momentul actual primăria a întâmpinat dificultăți în a găsi topografi care
pot cartografia situația teritorială specifică așezărilor informale.
Tabel 3. Validarea datelor prezentate pe teren în raport cu baza de date MDLPA: Șamșud
Șamșud, Sălaj Șamșud
Regiunea Nord-Vest
Valea Pomilor
20
Tip date Baza de date – MDLPA 2021 Validare pe teren
Materiale de 25 unități din materiale Există o divizare spațială în ceea ce privește
construcție neconvenționale și 10 convenționale calitatea locuințelor. În așezarea informală
în Șamșud; din Șamșud (Colonia) se folosesc mai multe
19 neconvenționale și 10 materiale neconvenționale, în timp ce în
convenționale în Valea Pomilor. Valea Pomilor, în afară de câteva excepții, se
folosesc preponderent materiale
convenționale.
Teren Șamșud 2ha, intravilan, regimul
juridic nedeclarat Este teren public care nu a fost retrocedat
Valea Pomilor 1.5, intravilan, 29 O parte din Valea Pomilor este în extravilan
gospodării pe teren privat
Infrastructura Există acces la drumuri de legătură, Aproape toată lumea este conectată la
dar doar 5 gospodării sunt conectate electricitate, dar în mod ilegal (în afară de
la electricitate în Șamșud. În Valea cele 5), deși numărul de cereri formale este
Pomilor, toate gospodăriile sunt în creștere. Există drumuri de legătură bune,
conectate atât la drum cât și la dar drumurile interioare și secțiunea de drum
electricitate. de legătură din așezare trebuie asfaltate -
acest lucru este planificat după ce se termină
extinderea conductei (aproape gata).
Riscuri fizice Nu există riscuri fizice. Confirmat de autoritățile locale
Populație 191 de persoane în Șamșud, 160 în VP 300 de persoane, Șamșud 200
Valea Pomilor. Majoritatea șomeri (vulnerabilitate mai intensă, în jur de 3 familii
(180 respectiv 150), principala sursă sunt zilieri/ muncitori sezonieri). În VP mai
de venit este reprezentată de multe persoane au plecat la muncă în
alocațiile sociale și munca cu ziua. străinătate și la întoarcere au cumpărat case
21
Toată lumea este înregistrată la un în sat. Copiii sunt înscriși la școală, dar
medic de familie și toată lumea are abandonează rapid, mai ales dacă prezența la
acte de identitate. școală nu condiționează alocațiile sociale.
Toată lumea este înregistrată la medicul de
familie și toată lumea are acte de identitate.
Măsuri existente Planul de rezolvare a drepturilor de Nu a fost luată nicio măsură specială sau
(relocare, in situ) proprietate până în 2024, pentru a expresă pentru a ajuta locuitorii din așezările
extinde infrastructura de bază informale. S-au depus eforturi pentru
esențială, în special în ceea ce extinderea drumurilor asfaltate pentru restul
privește apa și apele uzate. localității, de care au beneficiat și locuitorii din
așezări.
Campanie DAS pentru stimularea
înscrierilor școlare și campanii de
informare finanțate de POCU.
Părțile interesate DAS
care au fost Urbanism
intervievate Viceprimar
Primar
Extinderea infrastructurii de bază a fost una dintre prioritățile primăriei în ultimii ani, așadar în ambele
așezări a ajuns rețeaua de apă și drumuri, dar racordarea individuală a gospodăriilor rămâne o
provocare. În cea mai mare parte a comunei există infrastructură de bază, cu mai multe proiecte de
asfaltare a drumurilor în curs de desfășurare în ultimii ani și
extinderea conductelor de apă prin programe de finanțare
națională care a fost finalizată anul acesta. Racordarea gospodăriilor
la rețeaua de apă va rămâne o provocare, iar momentan
majoritatea caselor nu au apă curentă, nu sunt conectate la
canalizare, și nu beneficiază de servicii de colectare a deșeurilor.
Primăria a identificat nevoia unui proiect de baie comunală pentru
care trebuie atrase fonduri. Informal, aproape toate gospodăriile
sunt conectate la electricitate dar numărul de contracte este foarte
mic, deși a fost semnalat către autoritățile locale interesul familiilor
de a se se conecta formal. Comuna are acces moderat la
infrastructura socială, cu o grădiniță în apropierea așezării care
derulează un program de jumătate de zi. Comuna a avut anterior un
centru de zi dar care necesită fonduri pentru a putea contracta
servicii și a îl pune în funcțiune. Cel mai apropiat liceu se află în
comuna Șărmășag, dar autobuzul școlar funcționează doar în perimetrul UAT-ului. Cel mai apropiat spital
de Șamșud este Spitalul Județean de Urgență Orășenesc Sălaj (la 20 km, 21 min).
Ponderea materialelor de construcție neconvenționale este destul de mare, mai ales în zona Colonie.
Există câteva structuri mai recente care tind să fie construite folosind materiale convenționale, iar în Valea
Pomilor calitatea locuirii a crescut prin investițiile personale ale locatarilor în urma muncii în străinătate,
dar și a structurilor intra-comunitare de suport pe bază religioasă. În Valea Pomilor are loc un proces de
integrare voluntară, tot mai des membrii comunității marginalizate cumpără teren și construiesc case în
partea de locuire formală a satului, sau au cumpărat teren cu chitanțe de mână în trecut.
22
Vulnerabilitatea socio-economică este ridicată, prezentând o incidență mare a abandonului școlar și a
șomajului. Deși există înscriere universală la școală, prezența este foarte scăzută iar mulți copii
abandonează școala până în clasa a 8-a. La momentul actual, un singur copil din comunitate merge la liceu
în Sărmășag. Aproximativ 180 de persoane sunt raportate ca fiind în șomaj, cele mai importante surse de
venit fiind pensia alimentară și ajutoarele sociale; de asemenea o parte semnificativă a populației a plecat
la muncă în străinătate, iar mulți dintre cei rămași lucrează informal ca zilieri sub formă de asistență
comunitară, în munca agricolă și în construcții. Lipsa opțiunilor de îngrijire a copiilor a fost remarcată ca
fiind deosebit de problematică în ceea ce privește împiedicarea accesului mamelor tinere la un loc de
muncă, în special pe fondul ratei ridicate de natalitate.
Măsuri existente și provocări administrative
Administrația locală indicat o bună cunoaștere a fondurilor europene și naționale disponibile, însă
accesul la asistență tehnică pentru rezolvarea regimului funciar ar fi deosebit de binevenit. Oficialii locali
au accesat fonduri naționale pentru înregistrarea proprietăților oferite de ANCPI prin Programul Național
de Cadastru și Carte Funciară. Cu toate acestea, dificultățile în procedurile privind parcelarea s-a dovedit
a fi un punct dificil de rezolvat nu numai juridic dar și prin prisma negocierilor în rândul locuitorilor, ceea
ce a determinat oficialii să organizeze "ședințe la fata locului" pentru a rezolva distribuirea și delimitarea
parcelelor. Oficialii locali au subliniat necesitatea unor mediatori imparțiali și sensibili, din cadrul
comunității dacă este posibil, care să se ocupe de problema repartizării parcelelor de teren în cadrul
așezărilor în care au fost ridicate construcții pe terenuri comune și să încurajeze respectarea delimitărilor
spațiale.
Oficialii locali au indicat o dorință ridicată de implicare pentru a răspunde nevoilor locale și pentru a
încuraja integrarea, deși întâmpină dificultăți tehnice și financiare. Intervențiile anterioare au vizat
rezolvarea regimului juridic a terenurilor în cauză și asigurarea furnizării infrastructurii de bază, anume
apă și canalizare, drumuri, și un centru comunitar. Până în prezent, lipsa clarității regimului juridic al
terenului a reprezentat o provocare deosebită în accesul la apă și energie electrică (deși comuna a furnizat
atestate persoanelor fizice cu care să se adreseze către Electrica, este un proces dificil de realizat fără
ajutor, mai ales că regulamentul pentru racordarea la energie electrică a trecut prin multiple modificări).
Finanțarea pentru asfaltarea drumurilor a fost menționată ca o provocare deosebită pentru comunitate
iar de două ori pe an oficialii locali întreprind lucrări de întreținere sau reabilitare a drumurilor de pietriș.
Fără o planificare spațială adecvată, centrul comunitar construit nu a răspuns nevoilor comunității și
ulterior a fost scos din funcțiune.
Oficialii locali și-au exprimat, de asemenea, deschiderea față de posibilitatea de a participa la proiecte
pe tema așezărilor informale prin intermediul structurii existente a GAL-ului, dar și că ar avea nevoie de
mai multă susținere de la nivelul județean. Ca parte din GAL, orașul a depus cereri de finanțare pentru
proiecte sociale, deși niciunul nu a vizat în mod special populația așezărilor informale. Dacă ar fi
disponibile fonduri, autoritățile locale ar dori să întreprindă un proiect de înființare a unui centru și a unui
program afterschool în zonă. Colaborarea instituțională cu oficialii județeni a fost descrisă ca fiind destul
de distantă, fiind limitată la completarea solicitărilor oficiale de la nivelul județului. Autoritatea publică
locală ar putea beneficia de un schimb mai amplu de informații și resurse cu nivelul județean.
O nevoie cheie menționată de oficialii locali a fost aceea de a avea un punct de intrare strategic pentru
intervențiile sociale, în special pentru intervențiile timpurii împotriva abandonului școlar. Astfel de
intervenții ar putea include înființarea unui centru comunitar unde să aibă loc activități de educație non-
23
formală, senzibilizarea educatorilor prin cursuri de formare, și angajarea unui mediator comunitar în
cadrul primăriei. Practicile și comentariile discriminatorii în grădinițe și școli au descurajat participarea
școlară a copiilor romi și este nevoie de o persoană care să construiască o relație cu comunitatea. În trecut
comuna a avut un consilier școlar care a oferit sesiuni de consiliere și a preluat rolul unui mediator
comunitar. De asemenea, pentru o durată scurtă a funcționat un centru de zi dar acesta era localizat prea
departe de comunitatea vulnerabilă și clădirii i-a fost atribuit alt scop.
Principalele constatări pentru includerea în programului de finanțare
Următorul tabel arată orientativ câteva direcții de intervenție posibile pentru așezările din Șamșud,
pentru a vedea către ce fel de acțiuni trebuie să răspundă Acțiunea POIDS 3.3. Unele dintre măsurile
prezentate erau deja în vizorul administrației, iar altele sunt contribuția echipei după discuția cu
autoritățile locale, vizita pe teren, și prin prisma expertizei echipei. Nici una dintre intervențiile propuse
nu este imperativă și o listă de măsuri adecvată nu poate rezulta decât în urma unui proces de analiză
complex.
Tabel 4. Posibile opțiuni de intervenție : Șamșud
Nevoie/provocare Opțiune de intervenție
Reglementarea zonei Finalizarea cadastrului intravilan
(terenuri construibile cu O parcelare clară bazată pe consens, prin dialog facilitat de către
funcțiunea de locuință) mediatori comunitari
Calitatea locuirii Realizarea unei băi comunale
Instituirea unui serviciu de administrație care asigură buna
întreținere a utilităților publice și siguranța utilizatorilor.
Ajutor pentru racordarea la utilități
Dreptul de folosință Clarificarea soluțiilor pentru drepturile de folosință; APL este dispusă
să cesioneze drepturile pentru proprietățile care sunt în posesia lor.
Acces la servicii sociale Creșterea furnizării de servicii pentru tineri NEETs și tineri cu risc
ridicat de abandon școlar
Prezență ridicată a mediatorilor sanitari
Parteneriat public-privat pentru a crește angajarea în comunitate
Integrarea spațială și Forme de ajutor pentru racordare la utilități și extinderea drumurilor
infrastructurală asfaltate înăuntrul așezării.
Parteneriat instituțional cu Sărmășag pentru a asigura transport
public către liceu.
Pentru administrațiile locale cu resurse și personal limitate, intervențiile POIDS 3.3 ar putea fi
organizate la nivel de ADI sau GAL. Având în vedere că Județul Sălaj are printre cele mai mari concentrații
24
de așezări informale raportate, merită luată în considerare o abordare strategică bazată pe cooperare
pentru a reglementa mai multe așezări informale vecine. O astfel de abordare ar putea valorifica inclusiv
structurile de colaborare care există deja, și ar depăși limitările de resurse (financiare, tehnice) a
localităților mici, rurale.
Casetă 1. GAL Tovishat
Șamșud face parte din GAL Tovishat, care este un parteneriat de 12 UAT -uri locale. GAL
Tovishat s-a dovedit a fi o formă eficientă de organizare intercomunitară pentru atragerea și
implementarea proiectelor cu finanțare UE, cu precădere în domeniul agriculturii și energiei
regenerabile.
Strategia de dezvoltare locală (SDL) a GAL Tovishat subliniază avantajele pentru UAT-urile
partenere în cadrul GAL:
• acțiunile sunt adaptate mai riguros la realitățile nevoilor locale
• costurile de implementare a proiectelor sunt reduse;
• parteneriatul oferă posibilitatea de a utiliza know-how-ul și managementul privat în
proiecte publice.
Ca parte a GAL Tovishat, comuna a beneficiat în trecut de parteneriatul cu organizații
prestatoare de servicii sociale și care lucrează pentru integrarea minorităților etnice. Măsura
7.8 din SDL acoperă investițiile pentru infrastructura socială și integrarea minorităților etnice.
Sursa: http://galtovishat.ro/wp-content/uploads/2022/08/SDL-Tovishat-track-changes-v.6-
19.07.2022.pdf
25
3.3 Drăgăneasa
Pe teritoriul comunei Provița de Jos, în satul Drăgăneasa, a fost identificată o așezare informală care
concentrează un număr de 70-80 de familii de etnie romă, însumând aprox. 230 de persoane. Așezarea
informală este situată la marginea satului Drăgăneasa, pe terenuri aflate atât în proprietatea primăriei,
cât și pe terenuri private (foste zone de pășune). Conform estimărilor primăriei, primul nucleu de 5 familii
s-a așezat în această zonă în anii `40-`50, devenind proprietarii terenului pe care s-au așezat, dar ulterior
comunitatea a tot crescut, fără însă ca extinderea să se facă pe terenuri deținute legal de noile familii. O
parte din noile familii au cumpărat terenuri de la acest prim nucleu în baza unor chitanțe de mână. De
asemenea, 10 gospodării s-au dezvoltat pe locuințele amplasate în zonă de risc de inundații și alunecări
de teren, respectiv în extravilan. Deși majoritatea locuitorilor așezării au buletine și adrese poștale,
acestea nu corespund cu situația în fapt, domiciliile fiind înscrie pe alte adrese.
Tabel 5. Validarea datelor prezentate pe teren în raport cu baza de date MDLPA: Drăgăneasa
Drăgăneasa, Prahova
Regiunea Sud
Tip date Baza de date - MDLPA 2021 Teren
Suprafața așezării 2ha Confirmat de autoritățile locale; în
prezent, în zona Nedelci (sat Drăgăneasa,
com. Provița de Jos) sunt realizare
măsurători și înregistrări cadastrale
sistematice prin Programul National de
Cadastru si Carte Funciara, în cadrul
proiectul ANCPI - Primăria Provița de Jos.
Intravilan/Extravilan Intravilan (sat?) Cea mai mare parte a așezării informale
este situate în intravilan, dar sunt și
26
câteva gospodării în extravilan ca efect al
situării lor în zona inundabilă (în albia
majoră a râului Provița și un izvor situat în
partea de nord-est care nu are un canal
de scurgere amenajat)
Regim juridic 33 pe proprietatea private a UAT, 15 familii înscrise pe un singur ROL fiscal;
restul neraportat jumătate de teren al primăriei, restul au
unor proprietari privați (inclusiv parcele
cumpărate înainte de 1989 prin chitanțe
de mână pe pășuni). Sunt și cazuri de
gospodării aflate atât pe terenul
primăriei, cât și pe teren privat.
Nr. locuințe 63 Numărul locuințelor / construcțiilor se
confirmă.
Anul fondării 1920 Din interviurile realizate în comunitate
rezultă că primele familii de romi nomazi
(rudari specializați în prelucrarea lemnului
și împletituri din nuiele) s-au așezat în
Drăgăneasa în timpul foametei din 1947,
venind din zona Olteniei / Vâlcea.
Ulterior, în perioada comunistă
nomadismul romilor a fost interzis, fiind
obligați să rămână aici, iar comunitatea a
crescut prin spor natural
Materiale construcție Jumătate materiale convenționale, Majoritatea locuințelor sunt construite /
jumătate nu reconstruite recent din materiale
convenționale, dar calitatea construcțiilor
(conform MH, mia mult de
este precară: fundații și structură de
jumătate din case din lemn si
rezistență precare , acoperiș improvizat
paianta)
din materiale diferite etc. Există și câteva
case construite cu atenție și chiar de
dimensiuni mari, dar și numeroase case
din chirpici, lemn, paianta și foarte
degradate.
Case nou 3 noi Dinamica fondului de locuințe este
construite/părăsite redusă, locuințele noi și cele renovate /
reconstruite nefiind semnificativă. Față
de situația din anul 2021 este vizibilă
dinamica (re)construcțiilor și apariției
câtorva noi locuințe ( toate situate pe
terenul liber din zona de nord, către râu
Case distruse - Nu este cazul. Sunt însă numeroase case
degradate sau construite prin
improvizarea de pereți și acoperiș din
27
diferite materiale perisabile /
neconvenționale.
Riscuri fizice 10 in zone cu riscuri naturale Confirmat de autoritățile locale,
identificate în zona lucrărilor hidrotehnice
(Conform memoriului
privind consolidarea malurilor râului
tehnic, riscurile fizice se
Provița, în NV așezare informală
aplică întregii localități, nu
numai așezării informale,
și sunt gestionabile)
Acces infrastructură Acces la drum si la electricitate, dar Doar 15% dintre locuințe au branșament
30 case conectate ilegal. la electricitate, celelalte locuințe se
(drum, electricitate,
conectează ilegal la acestea
apa)
Populație (nr, etnie, 270, toți de etnie romă, appx. 4.3 Estimare corectă, cu variații semnificative:
densitate) persoane/gospodărie migrații pentru muncă sezonieră în țară
(cules fructe de pădure și comercializat
de-a lungul DN1) și străinătate. Mulți nu
declară etnia romă.
Venit (nr fără loc de 43 fără muncă, 38 gospodării O mare parte din populația activă
muncă, surse ajutor social masculină lucrează în construcții (zona
principale de venit) Câmpina, Ploiești); o mare parte din
populația fără locuri de muncă oficiale
lucrează vara la culesul fructelor de
pădure / ciuperci și comercializarea pe DN
1.
Alfabetism (adulți, Date despre educație nu sunt Reprezentantul DAS a confirmat că sunt
copii) disponibile dificil de estimat unele date, în special cel
legat de rata de alfabetizare. Copii merg
la școala din Drăgăneasa.
Sănătate (acces adulți, Doar 48 de adulți înscriși la medic, Nu a putut fi confirmat în timpul vizitei la
copii, boli infecțioase) 1 cu boli infecțioase fața locului.
Fără buletin - Mulți au buletine, dar cu altă adresă
Măsuri existente Nu sunt menționate Primăria a început demersuri pentru
(relocare, in situ) îmbunătățirea accesului la infrastructură:
regularizarea albiei râului în dreptul
caselor potențial afectate de inundații (cu
sprijin de la Apele Române), asfaltarea
drumurilor, re-amenajarea unei foste
grădinițe din vecinătatea așezării în
afterschool sau centru de zi, amenajarea
unui teren de sport în zonă, cadastrarea
zonei
28
Calitatea locuirii este deficitară atât din punct de vedere al accesului la utilități, cât și din punct de
vedere al calității locuințelor. Majoritatea locuințelor sunt construite din materiale improvizate. Este
estimat că doar 15% dintre familii au contract legal și branșament la electricitate, iar celelalte familii se
conectează informal la aceștia. Nu există rețele de apă și canalizare în toată comuna Drăgăneasa, acest
lucru afectând și așezarea informală. Astfel, familiile din această zonă se aprovizionează de la 4 fântâni
aflate în zonă, despre care cei din comunitate declară că nu furnizează apă de calitate, iar multe dintre
gospodării au toalete amenajate în curte. Drmurile principale sunt asfaltate, însă unele dintre case au
acces doar la drum de pământ.
Conform discuțiilor în comunitate și cu reprezentanții primăriei, nivelul de dezvoltare a zonei a crescut
gradual în timp, precum și nivelul de integrare a copiilor în sistemul educațional . Cu toate acestea,
reprezentanții Direcției de Asistență socială declară că este dificil de estimat numărul exact al copiilor
înscriși la școală (aceștia centralizând date la nivelul întregii comune), respectiv gradul de alfabetizare la
nivelul comunității din așezarea informală. Totodată, reprezentanții DAS au reclamat că, în absența unui
centru de zi în zonă, mulți dintre copiii din comunitate sunt lăsați singuri toată ziua sau o mare parte din
zi, o mare parte dintre părinți având ca sursă principală de venit vânzarea fructelor de pădure în alte
localități din județ. A fost remarcată o tendință a tinerilor de a pleca la muncă în afară țării, în special
pentru colectare de fier vechi. Principala activitate aducătoare de venit a celor după 30 de ani este munca
sezonieră în agricultură, iar cei după 40 de ani culeg și vând fructe de pădure în zone învecinate. De
asemenea, o parte dintre cei apți de muncă lucrează în construcții în orașe mai mari, în special în București.
Conform reprezentanților primăriei, locuitorii din zonă sunt în general bine integrați în comunitate, zona
nefiind asociată cu o imagine negativă sau de comportament deviant.
Ultimul PUG realizat pentru comună datează din 2012, însă primăria nu dispune de fonduri pentru
actualizarea acestuia. Pentru înregistrarea situației terenurilor, practica locală de până acum a fost
înscrierea în registrul fiscal și registrul agricol, în baza cărora se pot plăti impozite chiar dacă nu există acte
legale pe terenurile ocupate. De asemenea, primăria eliberează la cerere adeverințe de ROL, necesare
pentru întocmirea diferitelor dosare precum cele pentru ajutor social, evidenţa populaţiei, la notar etc.
Măsuri existente și provocări administrative
În momentul realizării vizitei pe teren, autoritatea publică locală era în curs de realizare gratuită a
cadastrului pentru această zonă, cu sprijinul ANCPI prin Programul National de Cadastru si Carte Funciara,
cu scopul de a înregistra oficial situația terenurilor așa cum sunt delimitate în prezent și pentru a găsi
ulterior soluții juridice de acordare a unui drept de deținere asupra terenului pentru fiecare gospodărie.
Au fost identificate soluții de restrângere / eliminare a riscurilor naturale (inundații) care afectează o parte
din comunitate și pentru includerea în intravilan a gospodăriilor care în acest moment se află în extravilan.
Primăria este proactivă în a identifica soluții pentru clarificarea situației terenurilor și își asumă rolul de
mediator în acest proces. În acest demers, reprezentanți ai primăriei, incluzând primarul, analizează
fiecare familie în registrul agricol, mediază relația dintre proprietarii inițiali și cei care au cumpărat cu
chitanțe de mână de la aceștia și identifică soluții de re-trasare a parcelelor care în acest moment sunt
parțial în extravilan sau în zone de risc.
Oficialii locali au indicat o serie de proiecte planificate sau depuse spre finanțare pentru îmbunătățirea
accesului la infrastructură socială a comunității din așezarea informală. Printre acestea se numără
29
regularizarea albiei râului în dreptul caselor potențial afectate de inundații, cu sprijin de la Apele Române,
asfaltarea drumurilor, re-amenajarea unei foste grădinițe din vecinătatea așezării în afterschool sau
centru de zi, amenajarea unui teren de sport în zonă.
Una dintre provocările majore semnalate de autoritatea publică este lipsa de personal, atât în direcțiile
de specialitate (Direcția de Asistență Socială fiind formată dintr -un singur om), cât și pentru accesarea
fondurilor. Deși există o bună colaborare cu DAS la nivel județean, reprezentantul DAS local reclamă
necesitatea unei strategii și a unui plan de acțiune locală pe asistență socială pentru a putea avea impact
în acțiunile întreprinse. De asemenea, a fost semnalată necesitatea unor mediatori sanitari și/sau
comunitari pentru lucrul îndeaproape cu comunitatea.
De asemenea, o altă provocare majoră semnalată este bugetul foarte redus al primăriei atât pentru
implementarea proiectelor necesare la nivelul comunei, cât și pentru a atrage personal prin salarii
atractive. O soluție identificată în acest sens este asocierea cu comuna învecinată, pentru a putea aplica
la proiecte eligibile pentru localități cu un număr mai mare de locuitori. Cazul comunei Provița de Jos (și a
satului Drăgăneasa) ilustrează avantajul de a putea atrage fonduri pentru reglementare și investiții printr-
un cadru asociativ, cum ar fi un GAL rural sau ADI.
O altă provocare identificată este legată de posibilitatea redusă pentru acordarea unor ajutoare sociale
persoanelor din așezarea informală din cauza condițiilor impuse prin lege. Un exemplu semnalat este
cel al familiilor care au achiziționat o mașină, fiind astfel excluse din încadrarea în „persoane vulnerabile�?,
deși valoarea automobilului este foarte redusă, iar condițiile de locuire sunt foarte precare. Această
situație ridică o întrebare mai amplă despre definirea vulnerabilității și a găsi metode de intervenție care
încurajează împuternicirea și investițiile graduale ale familiior în condițiile proprii de trai, utilizând o
înțelegere a vulnerabilității care cuprinde volatilitatea și complexitatea de la firul ierbii. Situații similare
înregistrează numeroase alte persoane / gospodării care au locuințe precare, dar care nu pot beneficia de
unele prestații sociale (încadrare în categorii vulnerabile) ca urmare a faptului că au aparatură electro-
casnică, autoturisme, sisteme tradiționale de încălzire etc.
Principalele constatări pentru includerea în programului de finanțare
Următorul tabel arată orientativ câteva direcții de intervenție posibile pentru așezările din Drăgăneasa,
pentru a vedea către ce fel de acțiuni trebuie să răspundă Acțiunea POIDS 3.3. Unele dintre măsurile
prezentate erau deja în vizorul administrației, iar altele sunt contribuția echipei după discuția cu
autoritățile locale, vizita pe teren, și prin prisma expertizei echipei. Nici una dintre intervențiile propuse
nu este imperativă și o listă de măsuri adecvată nu poate rezulta decât în urma unui proces de analiză
complex.
Tabel 6. Direcția potențială de intervenție pe baza bazei de date: modernizare și regularizare
Nevoie/provocare Opțiune de intervenție
Reglementarea zonei Instituirea unui regim juridic prin cadastrarea și reglementarea
urbanistică a zonei prin PUG / PUZ, incluzând re-trasarea limitelor
(terenuri construibile cu
funcțiunea de locuință) parcelelor pentru a fi incluse în intravilan; regularizarea albiei râuluiși
realizarea unui canal deversor pentru pârâul din zona de nord-est.
30
Calitatea locuirii Extinderea rețelelor edilitare (apă, canalizare). Sprijinirea familiilor care nu
au contor / contract electricitate pentru a avea unul, costul electricității
către vecini (cablu conectat la o priză în vecini) fiind mai mare decât costul
lunar al unei familii medii din localitate / România (cca. 200 lei/lună).
Dreptul de folosință Finalizarea cadastrului și identificarea soluției legale / juridice de drept de
posesie pentru parcelele deținute deja de decenii de locuitorii așezării
informale;
Identificarea soluțiilor legale pentru acordarea dreptului de folosință.
Soluțiile identificate de primărie includ închirierea sau concesiunea
terenurilor deținute de primărie, medierea pentru înregistrarea la notar a
proceselor de vânzare-cumpărare realizate în trecut pe chitanțe de mână.
Acces la servicii sociale Realizarea unui centru comunitar / centru de zi; acces la mediator școlar,
mediator sanitar
Integrarea spațială și Iluminat public, rețea de apă, gaze, canalizare, asfaltarea drumurilor;
infrastructurală Colectarea deșeurilor; Loc de joacă, parc.
31
3.4. Panciu
Panciu este un oraș cu o populație estimată la 6.900 de locuitori, situat la aproximativ 35 km de Focșani,
municipiul reședință de județ. În cadrul UAT, s-a identificat o așezare informală în zona Valea Brazilor,
situată în S – SV localității, care cuprinde 65 unități destinate locuirii și se întinde pe o suprafață de 2.3 ha.
Este estimat că în așezarea informală locuiesc 190 persoane, în mare parte de etnie romă.
Tabel 7. Validarea datelor prezentate pe teren în raport cu baza de date MDLPA: Panciu
Panciu,
Vrancea
Regiunea Sud-
Est
Tip date Baza de date Validare pe teren
Teren 2.3ha, intravilan, deși o parte neconectata al Zona cunoscută local ca Valea Brazilor (de
drum, statut juridic de teren: domeniul public la numele străzii care duce către
at UAT-lui Mănăstirea Brazi) este situată la marginea
localității și doar o parte îndeplinește
criteriile pentru a fi calificată ca fiind o
așezare informală. Această zonă este
situată în extravilan și s-a dezvoltat în
zona cu declivitate mare (versant) din
sudul localității.
Materiale de 60 neconvenționale si 5 convenționale Delimitarea așezării informale și
construcție identificarea numărului de locuințe
identificare sunt relative, limitele
așezării informale nefiind foarte
precise. Statisticile generale
referitoare la această așezare includ
uneori întreg cartierul din vecinătate
(cu populație preponderent de etnie
roma). Un număr semnificativ de
locuințe sunt realizate din materiale
neconvenționale. In ultimii ani
32
numeroase locuințe au fost
reconstruite sau extinse
Riscuri fizice 7 gospodării situate în zone de risc natural Riscul natural (alunecări de teren) este
(inundații și alunecări de teren). confirmat de autoritățile locale.
Primele locuințe din cadrul așezării
informale s-au realizat inițial în zona de
coastă / pe malul superior al văii care
desparte orașul Panciu de Mănăstirea
Brazi, iar ulterior s-au extins pe versanți
în jos. Absența amenajărilor de
stabilizare a versanților și săparea
uneori în versant pentru argilă pentru
chirpici, respectiv pentru realizarea de
poteci de acces către oraș au
vulnerabilizat versanții
Acces Există acces la drumuri doar pentru 44 de Drumul existent nu este asfaltat, nu
infrastructură gospodării. Nici una dintre gospodării nu e există apă, canalizare, iluminat public,
(drum, conectată la electricitate. dar toate aceste rețele sunt situate în
electricitate, apropiere (zona str.Ion Slavici).
apa)
Populație 65 de unități de locuit (dar 113 gospodarii) Nu a putut fi confirmat numărul de
persoane, existau dezbateri între
190 de persoane. reprezentanții mai multor departamente
Doar 88 fără loc de munca, in rest se bazează din primărie. 30% din populația aptă de
majoritar pe munca cu ziua (apoi alocații) muncă lucrează la Gospodărie comunală,
la Serviciul de lucrări publice din cadurl
5 persoane afectate de boli infecțioase primăriei. O parte din populația activă are
emise certificate medicale care atestă că
53 persoane fără scoală absolvita (44 acele persoane nu sunt sunt apte de
analfabete) muncă.
37/89 copii neînscriși la scoală
Toată lumea are acte de identitate.
Măsuri 2021- Elaborarea si finanțarea unui program O parte din familii au fost relocate în alte
existente de locuințe pentru persoane vulnerabile părți ale orașului, în module sociale
(relocare, in pentru 10 gospodarii- UAT Panciu (containere*).
situ) Reintegrarea persoanelor fără adăpost in
comunitate- 15 gospodarii- UAT Panciu
2023- acordarea de ajutoare de urgenta,
acțiuni de igienă (55).
Relocarea in module sociale pentru 915
persoane (31 din zonele de risc natural).
Majoritatea unităților sunt situate în intravilan, pe domeniul public al UAT, dar există și unități situate
în extravilan. Au fost identificate 7 gospodării construite în zone de risc natural (zone de inundații sau
33
alunecări de teren) și o unitate de locuit situată într-o zonă cu interdicții de construire (zonă de protecție
sanitară a unor obiective poluatoare). Așezarea informală din Valea Brazilor este situată la o distanță
considerabilă față de zona de locuire formală, accesul la dotările și facilitățile publice fiind îngreunat.
Gospodăriile din așezare au acces doar la un drum de pământ, iar nici una dintre gospodării nu este
racordată la electricitate. Nu există infrastructură de apă și canal în comunitate. Majoritatea construcțiilor
sunt realizate din materiale improvizate. Este deci nevoie de o analiză atentă, gospodărie cu gospodărie
pentru a putea determina cele mai potrivite soluții pentru fiecare familie.
Majoritatea persoanelor din așezarea informală au buletine, însă acestea nu reflectă realitatea lor
locativă. Multe dintre buletine au fost obținute prin luare în spațiu de către alte persoane din afara așezării
informale. Sursa principală de venit a populației din această zonă este munca zilieră, urmată de alocațiile
copiilor și ajutorul social în baza legii venitului minim garantat. Primăria a semnalat faptul că o parte din
populație are emise certificate medicale care îi absolvă de posibilitatea de a se angaja. Totodată, primăria
este proactivă în a angaja o parte din populația aptă de muncă din această zonă la serviciul de lucrări
publice și gospodărire comunală.
Actualizarea PUG-ului este în curs de desfășurare, primăria fiind, la momentul completării studiului, în
etapa de elaborare a caietului de sarcini. De asemenea, primăria are în plan trecerea terenului ocupat de
așezarea informală din domeniul public al UAT în domeniul privat. Includerea zonei într-un demers de
reglementare prin PUG este recomandată, dar nu există încă suficientă experiență în reglementarea
așezărilor informale pentru a introduce obiective specifice în caietul de sarcini.
34
Măsuri existente și provocări administrative
Printre măsurile aplicate în trecut de primărie a fost mutarea unui număr redus de familii din așezarea
informală în locuințe sociale situate în alte părți ale orașului. Conform declarațiilor oficialilor locali,
primăria Panciu deține 170 de locuințe sociale situate în 5 blocuri din oraș.
O provocare cheie menționată de oficialii locali a fost dificultatea celor din comunitatea vizată de a
accesa locuințe sociale, acest lucru fiind condiționat de accesul la un loc de muncă și un venit constant.
La acest lucru contribuie atât nivelul ridicat de costuri pentru acoperirea utilităților, cât și faptul că chiria
trebuie să fie calculată în funcție de media veniturilor din ultimele 12 luni, lucru care este greu de
documentat și/sau demonstrat în cazul multor dintre persoanele care locuiesc în așezarea informală.
Această dificultate semnalează o provocare mai mare privind lipsa de diversitate a cetegoriilor de locuințe
publice disponibile și faptul că deseori, întocmai cei mai vulnerabili nu pot fi incluși în demersuri de
relocare. Este deci nevoie de asistență socială specializată care să poată ajuta respectivele familii cu
dosare de management de caz în care condițiile de alocare a unei locuințe (sociale) să fie posibil de
îndeplinit iar gospodăria respectivă să poată beneficia de sprijin pentru plata chiriei și a utilităților.
O altă provocare cheie este aceea de a acoperi costurile de cadastrare în zonă, acestea depășind cu mult
capacitatea autoritorităților locale. Atât costurile cât și complexitatea socială aferentă cadastrării în
așezări informale necesită surse de finanțare adiționale și sprijin metodologic.
Colaborarea instituțională cu oficialii județeni a fost descrisă ca fiind destul de distantă, limitată la
îndeplinirea solicitărilor oficiale de la nivelul județului, autoritățile locale primind un sprijin redus sau
chiar inexistent din partea autorităților județene. Relațiile dintre comună și județ constau în principal în
schimbul de solicitări oficiale de informații. Autoritățile locale declară că nu au fost convocați pentru
reunirea în cadrul grupului de lucru constituit la nivel județean pe tema așezărilor informale.
Reglementarea în așezări informale prezintă o noutate pentru majoritatea UAT-urilor și trebuie susținută
cu sprijin metodologic și informații despre resursele pe care le pot accesa; în acest sens, autoritățile
județene trebuie în viitor să își poată îndeplini responsabilitățile privind ghidajul și sprijinul nivelului local.
Principalele constatări pentru includerea în programului de finanțare
Următorul tabel arată câteva direcții de intervenție posibile pentru așezarea din Panciu, pentru a
exemplifica tipul de acțiuni necesar a fi incluse în acțiunea POIDS 3.3. Unele dintre măsurile prezentate
35
erau deja în vizorul administrației, iar altele sunt contribuția echipei după discuția cu autoritățile locale,
vizita pe teren, și prin prisma expertizei echipei.
Tabel 8. Posibile opțiuni de intervenție: Panciu
Nevoie/provocare Opțiune de intervenție
Calitatea locuirii Relocarea în zone nesegregate și fără riscuri fizice.
Dreptul de folosință După finalizarea procedurilor de cadastrare, există intenția de acordare a
unui drept de posesie / închirier a acestor terenuri către ocupanții actuali.
Autoritățile locale au indicat necesitatea unei asistențe juridice
pentru acordarea unui drept de deținere, având în vedere eventuale
neclarități din lege pe acest subiect. Intenția este clar asumata, fără
a fi clar care dintre soluițiile juridice existente va fi aplicată.
Asistență juridică pentru identificarea și acordarea unui drept de folosință
în locuințe alternative, având în vedere eventuale neclarități din lege pe
acest subiect. Prioritare sunt familiile aflate în zone de risc fizic și cele care
nu sunt apte de muncă din cauza afecțiunilor medicale.
Educatie Identificarea unor căi pentru menținerea tinerilor în școală (mediator
scolar, cadrul didactic).
Creșterea furnizării de servicii pentru NEETs pe bază de management de
caz: Creșterea disponibilității serviciilor de mentorat pentru tineri care sunt
adaptate la fiecare (personalizate) și pot avea nevoie de nevoile tinerilor de
la caz la caz.
Acces la servicii sociale Servicii pentru integrarea pe piața muncii pentru a permite în viitor accesarea
unor locuințe sociale.
Realizarea unui centru social-comunitar dedicat copiilor.
Integrarea spațială și Asfaltarea drumurilor.
infrastructurală
Extinderea rețelei de utilități și realizarea racordurilor.
Dacă o parte din așezare va fi reglementată (inclusiv inclusă în intravilan) de
pot extinde rețelele edilitare.
Reglementarea zonei (terenuri Reglementarea urbanistică a așezării, incluzând re-parcelarea terenurilor.
construibile cu funcțiunea de
locuință)
36
4. Concluzii în urma vizitelor pe teren
4.1 Validarea datelor
Privind validarea bazei de date, situațiile raportate și cele de pe teren sunt congruente, deși informațiile
din baza de date prezintă limitări. Datele raportate care conturează situația așezărilor informale în fiecare
localitate reprezintă corect situația generală și sunt un punct de pornire bun pentru a identifica unde este
nevoie de intervenții și de a crea mobilizare politică pentru demararea unui proces de reglementare. În
același timp, datele nu sunt suficient de fidele încât să poată constitui baza unor indicatori într-un plan de
măsuri. Conform interviurilor, lipsa de acuratețe granulară a datelor vine din două motive principale: nu
erau clare definițiile și sursele indicatorilor, sau nu există suficientă capacitate locală pentru a colecta
datele. În consecință o parte din date sunt estimative, raportate nestandardizat sau incomplete. Dincolo
de înțelegerea tehnică sau capacitatea de colectare de date, mai contribuie și faptul că așezările informale
sunt dinamice și situația se schimbă constant, așadar un plan de măsuri trebuie să fie fundamentat de o
analiză actualizată a situației.
Obținerea informațiilor a fost o provocare pentru anumiți indicatori sociali și spațiali care erau
interpretabili sau care nu aveau o sursă clară. Pentru datele spațiale, numerele unităților construite și
natura materialelor de construcție sunt estimative; pe de o parte locuitorii își fac modificări la casele
existente sau extind construcții noi, iar pe de altă parte persoanele care colectează date în teren nu sunt
capacitate pentru o analiză a cadrului construit. Fără prezența pe teren din partea serviciului de urbanism
și fără un cadastru actualizat, este greu de spus care este numărul exact și natura locuințelor. Privind
indicatorii sociali, unul dintre subiectele care a creat confuzie a fost numărul de persoane analfabete,
deseori corelat cu numărul de adulți care nu au absolvit școala, indicatorul fiind considerat redundant sau
fals. Pentru alte categorii de întrebări respondenții și-ar fi dorit mai multe detalii sau instrucțiuni tehnice
(ex., când includ în măsurători toată populația sau numai persoanele apte de muncă, cum este definit
riscul natural versus celelalte tipuri de risc, sau ce fel de activități ar trebui să includă în categoria de măsuri
existente.)
Persoanele indispensabile pentru raportarea de date au fost personalul DAS, dar care este suprasolicitat
și cu capacitate limitată. Din vizitele pe teren, a fost constatat că reprezentanții Direcției de asistență
socială au cel mai mult contact cu referenții și așadar sunt cei mai bine plasați pentru a completa datele
socio-demografice, dar și câteva aspecte despre calitatea locuirii. Din păcate, DAS nu are informații despre
toate persoanele din așezarea informală dacă nu sunt beneficiari de asistență socială, și nu au cunoștințele
tehnice pentru a raporta eficient despre indicatorii spațiali. Angajații serviciului de urbanism nu fac vizite
de teren, și singura alternativă din cadrul autorității locale care ar putea fi mobilizată pentru a vizita
așezarea este poliția locală, dar această abordare prezintă riscul de a tensiona raportul de încredere deja
fragil între comunitatea marginalizată și primărie. Acest rol ar putea fi îndeplinit cel puțin parțial de către
mediatori comunitari, școlari și sanitari, dar aceste posturi nu sunt înființate în fiecare primărie.
Așadar, pentru a realiza planificarea de măsuri adecvate și corespunzătoare, Acțiunea POIDS 3.3 ar
trebui să urmărească să aducă o mai mare vizibilitate și o mai bună înțelegere a situației din așezările
informale prin consolidarea proceselor de colectare a datelor și de planificare. Chiar dacă datele
raportate de autorități în Anexa 4 reprezintă un bun început și permit identificarea și înțelegerea situației
în general, ar trebui consolidate competențele autorităților în ceea ce privește realizarea următoarelor
37
etape de analiză, planificare și pregătire a intervențiilor. Pentru a planifica măsuri adecvate este necesară
colectarea de date la nivel de gospodărie cu gospodărie, iar acest lucru necesită mai multe resurse umane,
bugetare, și metodologice.
4.2 Opțiuni pentru intervenții si masuri eligibile POIDS
Al doilea scop al vizitelor în localitățile pilot a fost acela de a afla cum răspund autoritățile locale
mandatului lor de a gestiona și reglementa așezările informale, pentru a vedea cum POIDS 3.3 ar putea
să întâmpine și susțină UAT-urile în acest proces. Accentul a fost pus pe a afla care sunt orizonturile de
perspectivă pentru demersuri în așezările informale, cum sunt gândite intervențiile, și de ce măsuri și
procese se folosesc UAT-urile pentru a acționa. De asemenea a fost necesar să aflăm unde sunt localizate
blocajele operaționale, legale, sau financiare în cadrul reglementării.
Având în vedere cadrul limitat de bune practici în așezările informale, nu este întotdeauna clar de
stabilit o direcție de intervenție potrivită, care să îmbunătățească situația locuirii în comunități
marginalizate fără efecte secundare negative. Intervenții bine intenționate pot avea efectul opus celui
dorit dacă nu se iau în considerare nevoile mixte prezente în majoritatea așezărilor, și urmăresc în schimb
o singură soluție universală. Există specificități care țin de cadrul spațial, juridic și social care cer măsuri
particulare. Deseori, o singură așezare o să prezinte caracteristici eterogene care au nevoie de un mix de
măsuri care nu trebuie să intre în competiție una cu cealaltă, ci să se complementeze. De exemplu, o
porțiune a așezării poate fi situată într-o zonă de risc fizic care nu poate fi eliminat și acele familii ar trebui
relocate, pe când altă secțiune de află pe un teritoriu care poate fi reglementat in-situ. Așadar, nu există
neapărat o singura direcție de intervenție per așezare, ci un set de întrebări la care autoritățile trebuie să
răspundă, care asigură că intervențiile pun în siguranță beneficiarii și le extind oportunitățile pentru o
viață mai bună.
Barierele operaționale țin în primul rând de dificultatea cadastrării și de identificarea unor soluții pentru
îmbunătățirea locuirii considerând limitele legale privind dreptul de folosință, investițiile publice în
cadrul privat, și eligibilitatea relocării. Parcelarea, cadastrarea, transferul proprietăților și instituirea unui
drept de folosință a terenurilor este un proces dificil care trebuie susținut prin asistență tehnică juridică
și urbanistică. Dificultatea mai mare apare atunci când condițiile de trai sunt improprii, dar autoritățile
publice nu pot interveni cu fonduri pentru repararea locuințelor, iar rezidenții nu sunt eligibili pentru
relocare în locuințe sociale (din cauza lipsei de venit). Deși autoritățile publice locale pot găsi soluții
intermediare de punere în siguranță, nu există o variantă de locuință publică pentru gospodăriile care nu
au un venit. Administrația locală poate să asigure reglementări urbanistice adecvate (regim juridic al
terenurilor clarificat, proiecte de investiții în obiective de utilitate publică - lărgirea străzilor, echiparea cu
rețele edilitare, eventual construirea unui centru social integrat sau a unei grădinițe sau școli), dar nu
poate interveni în ameliorarea condițiilor din locuințele improvizate, ci doar prin proiecte de construire
de locuințe sociale. Aceste lipsuri din legislație vor putea fi adresate cu mai multe șanse de succes dacă,
prin POIDS, se vor putea corela experiențele de teren cu metode care sunt funcționale în alte țări și care
ar putea fi introduse și în România: auto-construcție asistată, autorizarea unor proiecte – tip simplificate,
colaborare cu organizații non-guvernamentale care pot sprijini pe locuitorii care nu se califică pentru
locuințe sociale dar care pot obține un drept de folosință asupra terenului să construiască locuințe
decente pentru familiile lor. Rolul unor experți la nivel regional care să asigure aceste schimburi de
38
experiență și un dialog permanent cu autoritățile publice centrale ar fi esențial în abordarea acestor
aspecte complexe.
Concluzia este că pentru o identificare granulară a nevoilor locale, este nevoie de asistență, timp, și
fonduri. Dacă luăm exemplul Primăriei Provița de Jos, numărul de locuințe și situarea mixtă în extravilan
și intravilan s-a clarificat numai după ce a început procesul de cadastrare și mediere în comunitate. De
aceea este nevoie ca Anexa 4 să fie completată anual pentru a depăși sursele de confuzie, pentru a stabili
o procedură de lucru mai riguroasă, sau a completa informații pe care localitățile nu le dețineau anterior.
În concluzie, trebuie reamintit că lipsa de acuratețe a datelor nu reprezintă neapărat o înțelegere eronată
a situației la nivel local; în continuare ne arată în direcția potrivită, și desenează în linii groase dar corecte
caracteristicile elementare ale marginalizării spațiale și sociale. Cu toate acestea, pentru un plan de
intervenții relevant, fiecare localitate trebuie să își reînnoiască colectarea de informații urmând o
metodologie “familie cu familie�? care necesită asistență adițională.
39
5. Întâmpinarea realităților de la nivel local: Ghid propus
pentru operaționalizarea Acțiunii 3.3 și prioritizarea
așezărilor informale
Fondurile din FSE+ alocate Acțiunii 3.3 ar trebui să extindă către cât mai multe autorități publice locale
oportunitatea de a parcurge un proces de analiză corect, care să asigure buna înțelegere și planificare
care stă la baza demersului de reglementare astfel încât acesta să poată avea un impact extins asupra
incluziunii spațiale și sociale în toate aspectele sale (muncă, educație, sănătate) . Transformările în
spațiul de locuire și în siguranța locuirii pot avea un efect resunător asupra altor aspecte ale vieții; de
exemplu, dreptul legal de locuire poate duce la mai multe investiții personale și acces formal la utilități
sanitare, conectare la electricitate, sau mărirea spațiului de locuit per capita, pe când reglementarea
urbanistică a zonei poate facilita accesul la servicii publice (e.g. centru comunitar, creșă, școală), poate
încuraja dinamici economice și susține desegregarea. Dar pentru a realiza aceste efecte ecou, investițiile
pentru reglementare trebuie să fie foarte bine plasate încât să fie fezabile, funcționale și utilizate, iar
pentru acest lucru este nevoie de o înțelegere detaliată a situației din teren, familie cu familie.
Pentru a asigura că vor fi reglementate 200 de așezări informale de diverse tipologii, POIDS ar trebui să
vină în întâmpinare pentru a încuraja cât mai multe autorități publice locale să treacă peste barierele
înțelegerii deficitare a situației și nevoilor locale. Totodată, ar trebui să urmărească promovarea unei
raportări sporite a prezenței așezărilor informale acolo unde acestea nu sunt raportate în prezent și, prin
urmare, rămân invizibile din punct de vedere administrativ. Istoric, la nivel teritorial, există multă reticență
în a recunoaște existența așezărilor informale. Acest lucru se poate observa și astăzi în rezultatele
demersului de colectare de date a MDLPA prin Anexa 4, unde distribuția regională a așezărilor este
dezechilibrată și există întregi județe care nu au declarat astfel de zone. În urma consultărilor cu actori
cheie de la nivel local și județean, cât și cu experți în domeniu, a fost confirmat faptul că multe localități
în continuare nu recunosc aceste zone de locuire marginalizată din următoarele motive principale:
- din motivații electorale (comunitățile rome deseori prezente în zonele informale tind să fie intens
politizate),
- pentru că persistă confuzie și neînțelegere legat de cum se demarează un proces de identificare
complet (resursele umane limitate pentru colectarea de date, termenii și parametrii nu sunt
foarte clari).
Din acest motiv, recomandarea este ca prima etapă a procesului de finanțare să includă fonduri
premergătoare dedicate identificării, analizei, și constituirii unui plan de acțiune local.
Prin intermediul experților mobilizați, a grilei de prioritizare și a măsurilor eligibile, apelul trebuie sa
răspundă situațiilor mixte si complexe, astfel oferind posibilitatea de a aborda mai multe direcții de
intervenție concomitent. În așezările informale este necesară planificarea în funcție de complexitate,
respectiv identificarea unor grade diferite de vulnerabilitate, situații juridice sau posibilități de intervenție
în cadrul teritoriului care necesită un amestec de măsuri relevante (e.g. eliminarea riscurilor fizice,
posibilitatea relocării, instituire drepturi in-situ, servicii sociale pentru tranziție, eliminarea izolării spațiale
care conduce la segregare). De aceea trebuie să fie implicați atât în cadrul implementării cât și în cadrul
40
structurii de monitorizare și evaluare experți cu abilități interdisciplinare care știu să construiască
intervenții multilaterale cu aspecte sociale și spațiale în situații de vulnerabilitate acută.
Un rol esențial în acest proces îl joacă facilitatorii comunitari care acționează ca un intermediar între
factorii de decizie locali și comunitatea beneficiară, sprijinind incluziunea, participarea și capacitatea de
a acționa a membrilor comunității. Acțiunile în situații de precaritate și vulnerabilitate avansată care nu
au cooperarea și participarea beneficiarilor riscă să nu aibă efectul scontat sau să îl realizeze numai pe
termen scurt.
Planul de măsuri propus pentru Acțiunea 3.3 are o abordare etapizată prin care sunt deblocate barierele
pentru intervenții. Scopul este de a pregăti cât de multe UAT-uri să își recunoască așezările și să planifice
intervenții adecvate care îmbunătățesc siguranța locuirii, desegregarea, și realizează incluziune pe termen
lung. Apoi, pentru UAT-urile pregătite administrativ și cu așezări în situațiile cele mai urgente (cu un grad
ridicat de amenințare pentru siguranța și dezvoltarea cetățenilor), planul prioritizează etapa de
reglementare a terenului care poate debloca investițiile publice și private în teritoriu și poate crește
siguranța populației. În ultimul rând, apelul permite APL-urilor să își pregătească investițiile viitoare care
complementează reglementarea urbanistică cu intervenții în infrastructură și în servicii sociale, fără de
care incluziunea așezărilor informale în țesutul localității nu poate fi realizată. Această ultimă etapă se
realizează prin a crea sinergii cu alte surse de finanțare, inclusiv alte măsuri POIDS.
Acest proces este în concordanță cu ghidul metodologic pentru autorități publice locale propus către
MDLPA, susținând că desegregarea unei așezări informale este un proces complex și de durată care nu
poate fi rezolvat exclusiv prin POIDS și trebuie integrată în viziunea de dezvoltare sustenabilă a localității.
Așadar, pentru a facilita acest demers, următoarele sunt scopurile propuse ale operațiunii:
- 1. De a permite o înțelegere complexă și detaliată a situații locale;
- 2. De a realiza o planificare integrată cu efecte durabile asupra mai multor indicatori de incluziune
socială;
- 3. De a clarifica și reglementa situația terenurilor pentru a debloca investiții ulterioare necesare
desegregării.
5.1 Aplicanți eligibili și paliere de competiție
Orice aplicație pentru acest program ar trebui să aibă în compoziția aplicanților primăria, respectiv
autoritatea publică locală a unității administrativ teritoriale de care aparține respectiva așezare
informală. Participarea și preluarea rolului de coordonare de către primărie este esențial pentru că
deciziile și intervențiile pentru programele de transformare a așezărilor informale trebuie conduse din
interiorul autorității publice locale – care are puterea de a mobiliza diverse departamente și
compartimente necesare demersului (e.g. Urbanism, DAS, Patrimoniu, Financiar, etc.), de a aloca bugete
și de a lua hotărâri de consiliu.
În același timp, atâta timp cât APL face parte din componența aplicanților, sunt încurajate inclusiv
structurile asociative și parteneriatele drept aplicanți eligibili, cum ar fi structurile de GAL sau ADI.
Aplicarea în parteneriat poate fi utilă pentru eficientizarea resurselor necesare pentru etapele de
cercetare, analiză și planificare, mai ales atunci când este solicitată expertiză tehnică. În urma interviurilor
41
cu autorități publice locale care au avut un istoric de a aplica pentru fonduri în structuri asociative, mai
ales din zone rurale, au fost menționate următoarele situații în care această formulă prezintă posibile
avantaje (lista nu este una exhaustivă):
- Pentru așezări informale de dimensiune mică sau UAT-uri foarte mici grupate într-o arie
geografică care vor să acționeze coordonat, de exemplu pentru a forma o echipă interdisciplinară
care să acopere întreaga zonă.
- Pentru așezări informale cu statut incert, împărțit între mai multe UAT-uri, sau cu dinamici și
fluxuri de oameni între mai multe localitățil (e.g. majoritatea rezidenților se duc la școală, la un
loc de muncă, și sunt mai aproape ca distanță de un UAT care este altul față de cel de care aparțin),
unde măsurile de intervenție ar putea fi împărțite între mai multe UAT (e.g. relocare în localitatea
cu mai multe locuințe sociale disponibile).
- Pentru așezări informale sau UAT-uri care deja au structuri asociative puternice care adună
expertiza interdisciplinară și capacitatea de mediere comunitară necesară procesului de analiză și
intervenție- de exemplu printr-un GAL inițiat în trecut prin mecanismul DLRC. Dacă există deja un
GAL, ar fi fost recomandat ca acesta să fie mobilizat oricum, dar dacă sunt implicați din start drept
aplicați pot contura și urmări procesul de planificare și intervenție îndeaproape de la început până
la final, jucând un rol mai mare în asigurarea calității acțiunilor. Conform mecanismului DLRC, un
GAL trebuie să aibă în componența sa reprezentanți din administrația publică locală.
După cum este descris anterior, includerea structurilor în parteneriat în lista de aplicanți eligibili poate
prezenta avantaje pentru mai multe tipuri de situații, dar mai pentru localitățile mici, cărora le
facilitează participarea. Intensitatea segregării din așezările informale nu depinde de tipologia localității
din care provine, iar unele dintre cele mai mari așezări sunt asociate comunelor și satelor. Chiar și
beneficiind de asistență tehnică, este o provocare majoră pentru UAT-uri cu capacitate bugetare și resurse
umane limitate să gestioneze reglementarea unei așezări de mai mult de 1000 de persoane. Pentru a
asigura că sunt absorbite fonduri POIDS pentru 200 de așezări informale, merită încurajate structuri
asociative care permit managementul unui program complex si multidimensional, și care pot
complementa capacitatea individuală restrânsă a unor APL. Entități precum GAL-uri și ADI-uri sunt utile
mai ales pentru comune, localități rurale și localitățile cu așezări mici (15-100 persoane) care pot accesa
asistență tehnică împreună, se pot susținute și monitoriza reciproc.
Așadar, în cadrul acestei cereri de propuneri de proiecte solicitanții eligibili propuși sunt:
- Autorități publice locale (UAT);
- APL în parteneriat cu diverși parteneri din mediul asociativ care au competențe în domeniul
incluziunii sociale (GAL, parteneriate cu ONG, fundație, grup de inițiativă civică, etc.)
- Structuri asociative ale autorităților publice locale care reunesc mai multe departamente și actori
din cadrul administrației, eventual în colaborare cu actori terți din societatea civilă : GAL
- Structuri asociative ale autorităților publice locale care acoperă mai multe UAT-uri: ADI
Aplicația către finanțarea POIDS ar trebui organizată la nivelul fiecărei așezări informale, nu al UAT,
pentru că fiecare plan depus pentru finanțare trebuie să fie personalizat pentru situația respectivă . De
exemplu, un singur UAT poate avea mai multe așezări informale în teritoriu, iar după evaluarea planului
individual pentru fiecare ar putea rezulta că numai o parte sunt într-o situație prioritară și vor primi
fonduri. Folosind o abordare de la caz la caz pentru alocarea fondurilor, cresc șansele de reușită pentru
acele așezări care chiar cea mai urgentă nevoie de intervenții, și unde autoritățile locale sunt motivate și
42
bine pregătite pentru a implementa acțiuni integrate pentru incluziunea socială și spațială. Această
abordare va facilita bugetarea realistă și diferențiată pe nevoi, cu un plan de acțiune clar și concis, în loc
de o abordare generalistă asupra unui grup de așezări. Nu ar trebui să existe o limită pentru câte
planuri/așezări poate se poate depune o aplicație din partea unui singur aplicant, fie acesta APL sau o
structură asociativă.
Nu în ultimul rând, organizarea aplicațiilor la nivel de așezare informală poate fi mai eficientă din punct
de vedere economic. De exemplu, dacă un UAT obține fonduri pentru mai multe așezări din localitate,
sau dacă un GAL rural obține fonduri pentru așezări din 5 sate partenere, aplicanții pot angaja aceeași
echipă de asistență tehnică care să se ocupe de cartare și planificare în mai multe așezări informale,
folosindu-se de expertiza echipei pentru a acoperi un teritoriu mai extins, modificând în concordanță
durata de timp și onorariile serviciilor contractate. Ce este clar este că în această situație fondurile POIDS
ar fi cheltuite responsabil, în acele zone cu nevoi bine identificate și planuri de acțiune fezabile.
Recomandăm distribuția fondurilor în 3 paliere de competiție adaptate diverselor tipologii de aplicanți.
Fondurile POIDS trebuie să răspundă atât așezărilor informale mari și longevive cu un grad ridicat de
complexitate care nu ar putea începe reglementarea fără asistență tehnică și financiară, dar și așezărilor
mai mici care riscă să crească și să se extindă în viitor, sau celor cu o populație mai mică dar unde condițiile
de trai prezintă pericole majore iar intervenția rapidă este imperativă. Organizarea distribuției de fonduri
pe paliere în funcție de mărimea populației permite Autorității de Management buna bugetare și
administrare a fondurilor, având în vedere că numărul de beneficiari din teritoriu determină costurile
necesare reglementării (costurile de cartare, management de caz și planificare sunt alocate per
gospodărie). Analizând așezările raportate în Anexa 4 a MDLPA, au fost identificate următoarele ponderi,
care ar putea sta la baza distribuției bugetare:
Tabel 9. Ponderi sugerate
Palier Pondere / Pondere / FAZA I: FAZA II:
Aplicanți nr. total de populația % fonduri Număr de așezări
(nr. persoane/ așezări totală a AI alocate către care sunt alocate
așezare) raportate raportate (analiză & fonduri
planificare) (implementare)
15-100 62% 13% 15% 120
100-500 29% 26% 30% 60
500-1000+ 9% 61% 55% 20
Unități de 2 experți/regiune, 8 regiuni
suport și
monitorizare
5.2 Propuneri pentru structura apelului si operaționalizarea prioritizării
Măsurile din cadrul prezentei cereri de propuneri de proiecte constau în acordarea de granturi
nerambursabile care vor pregăti cât mai multe APL pentru a demara procesul de integrare și
desegregare a așezărilor informale și va finanța procesul de reglementare a terenurilor în 200 de astfel
43
de așezări. Pentru a asigura îndeplinirea obiectivelor, acțiunea 3.3 din POIDS poate prioritiza așezările cele
mai pregătite pentru a începe demersul de reglementare, în localitățile cu cea mai mare intensitate a
vulnerabilității. Așadar, propunerea de apel este structurată ca o pâlnie care invită înainte să excludă, mai
întâi oferind UAT-urilor oportunitatea de a clarifica situația în detaliu din așezările informale și de a
înțelege în mod real situația din teritoriu, pentru a putea apoi identifica care sunt situațiile cele mai
urgente și care sunt administrațiile cele mai pregătite să implementeze un plan de reglementare și
desegregare cu efect durabil. Așadar, recomandarea este ca bugetul Operațiunii POIDS 3.3 să se împartă
în 3 secțiuni:
1. Faza I (Cercetări preliminare)
2. Faza II (Implementare & Reglementare)
3. Sprijin metodologic pentru urmărirea implementării măsurilor (Informare)
Figură 2. Conceptualizarea structurii apelului și operaționalizarea POIDS Acțiunea 3.3
Procedura propusă este integrată cu metodologia de intervenție pentru autorități publice locale care
va fi diseminată de MDLPA. Metodologia constă în 4 etape care pot fi consultate în Anexa B, care
urmăresc: 1. Identificarea așezărilor; 2. Analiză și planificare 3. Implementare și pregatire intervenții
durabile; 4. Monitorizare și evaluare. Măsurile luate în vedere prioritizează planificarea integrată,
medierea cu comunitatea, reglementarea prin documentații urbanistice, dezvoltarea infrastructurii fizice
și sociale și instituirea unui regim de locuire sigur.
Pentru a trece din Faza I în Faza II, aplicanții ar trebui să prezinte un plan integrat de acțiune care
pregătește intervenții dincolo de finanțarea POIDS 3.3 și reprezintă asumarea de a investi pentru
îmbunătățirea condițiilor de locuire a populației din așezările informale în viitor. Prioritizarea pentru a
accesa fondurile pentru implementare a măsurilor de reglementare din Faza II se va face în baza unei
evaluări a calității planului, a gradului de intensitate a vulnerabilității multidimensionale din așezarea
informală, și în urma îndeplinirii criteriilor de conformitate și eligibilitate. În cazul în care după etapa de
evaluare nu au trecut mai departe 200 de aplicanții eligibili, se pot face realocări bugetare între palierele
44
de aplicanți, sau autoritățile aplicante pot actualiza planurile în urma feedback-ului de la evaluatori,
urmând a se reînscrie în următoarea sesiune alocată. Deși fondurile disponibile pentru Acțiunea 3.3 nu
pot acoperi toate investițiile de infrastructură necesare pentru reglementarea completă a așezărilor
informale, acestea pot asigura bazele reglementării, un plan de viitor, și capacitatea autorităților publice
de a-l operaționaliza.
Nu în ultimul rând, sistemul de monitorizare și evaluare al intervențiilor în așezări informale ar trebui
întărite. Prezentul program poate aloca fonduri pentru resurse umane care să sprijine sistematic echipele
de implementare de la nivel local, și autoritățile publice de la nivel județean care se confruntă cu resurse
limitate pentru a își îndeplini atribuțiile legale. În cadrul de guvernanță sunt delimitate clar
responsabilitățile autorităților județene în a susține reglementarea așezărilor informale prin sprijin
metodologic și monitorizarea implementării măsurilor de la nivel local. În același timp, vizitele pe teren și
consultările din cadrul proiectului au arătat că autoritățile județene sunt supra-aglomerate și au
capacitate limitată în a oferi sprijin unităților administrativ teritoriale. Având în vedere complexitatea
intervențiilor în așezările informale, și faptul că este un demers cu un grad mare de noutate în România,
este cu atât mai necesar să fie asigurate structuri de suport.
Instituirea unor echipe de experți la nivel de regiune este puternic recomandată pentru a sprijini
cooperarea, schimbul de bune practici și a crește capacitatea autorităților județene. Echipele de experți
ar putea lucra direct cu toate consiliile județene din respectiva regiune pentru sprijin metodologic și
monitorizare. Echipa regională de experți ar putea fi creată și cu ajutorul Agențiilor de Dezvoltare
Regională și constatată în doi specialiști:
- unul cu expertiză în planificare și proiectare urbană care să ajute consiliile județene și respectiv
asistenții tehnici contractați de aplicanții la prezentul program de finanțare să realizeze
spațializarea atât a analizelor cât și a propunerilor (ideal și capacitate de la utiliza GIS – sisteme
de informații geo-referențiate),
- unul cu expertiză în programe de sprijin social, eventual și experiență anterioară în lucrul cu ZUM
(zone urbane marginalizate) dar și în lucrul efectiv cu dosare de management de caz (ideal
familiarizați și cu demersul de digitalizare a acestui instrument).
Prin cooperarea acestei echipe regionale cu AMR, AOR, UNCJR și consiliile județene, se poate realiza o
structură de susținere tip “one-stop shop�? care:
- Centralizează și diseminează resurse metodologice
- Adună o bază de date de experți recomandați pentru acordarea de asistență tehnică pentru
etapele de intervenție în așezările informale
- Realizează cel puțin 2 training-uri pentru viitorii aplicanți la care invită reprezentanți din grupurile
de lucru de la nivelul UAT pentru FAZA I și respectiv, cea de-a doua etapă, în care invită
reprezentanți UAT precum și asistenți tehnici contractați pentru a face analiza și planificarea și a
pregăti astfel și aplicația pentru FAZA II (reglementare și pregătirea intervențiilor prin studii de
fezabilitate, redactarea unor cereri de finanțare pentru diverse programe, etc.)
- Oferă consiliere la cerere pentru autoritățile care își plănuiesc intervenții în așezări informale.
45
Faza I: Grant pentru analiză și planificare
Această fază este pentru UAT și parteneri care nu au posibilitatea de a se prezenta direct la grantul
pentru reglementare și pregătirea intervențiilor
Etapa premergătoare a finanțării va ajuta autoritățile publice locale să identifice măsuri adecvate
pentru situația din teren, pentru ca ulterior Acțiunea 3.3 să finanțeze proiecte cu șanse crescute de
succes privind punerea în siguranță și reducerea segregării, fără efecte negative indirecte.
Reglementarea așezărilor informale este o ipostază nouă pentru multe administrații și rareori există
expertiză la nivel local pentru un subiect care necesită o abordare atât de integrată socio-spațial. Vizitele
în teren și consultările publice au evidențiat nevoia de ghidaj și colaborare cu specialiști care să susțină
APL în demersul de colectare de date, facilitare comunitară, și planificare responsabilă, altfel intervențiile
riscă să genereze probleme adiționale (ex.: evacuarea forțată, separarea familiilor, formalizarea
segregării, transmutarea locuirii informale în altă parte).
Pentru o intervenție responsabilă este necesar ca implementatorii să poată accesa informațiile corecte,
în ciuda lipsei de resurse umane care poate colecta date din teren. Asistența tehnică în colectarea de
date implică un proces de cercetare familie cu familie coordonat de specialiști care știu să interacționeze
cu persoanele vulnerabile. Faza I nu ar trebui să dureze mai mult de 6 luni dacă există resursa umană
necesară pentru a face analiza detaliată (conform metodologiei) și pentru a negocia și asuma un plan de
acțiune care detaliază măsurile, le spațializează schematic și arată responsabilități și un calendar estimativ
pentru respectivele măsuri.
Relația cu familiile instaurată în etapa colectării de date va fi crescută și îngrijită pe tot parcursul
procesului de planificare și implementare pentru a construi o legătură de încredere și cooperare.
Comunitatea va fi implicată în cântărirea măsurilor de acțiune, va fi informată în fiecare etapă de
intervenție, iar familiile vor fi susținute în procesul de tranziție prin management de caz și activități care
împuternicesc reziliența comunitară (formarea unei rețele de persoane cheie din comunitate, schimb de
soluții și resurse).
Criteriul de eligibilitate recomandat pentru a aplica pentru Faza I este ca o așezare să fi fost identificată
și să îndeplinească criteriile oficiale stabilite prin Ordinul 3494, iar acest lucru poate fi dovedit prin
completarea Anexei 4 MDLPA. Tocmai pentru că s-a constatat că este scăzută capacitatea locală de a
realiza aceste analize detaliate precum și procese participative reale de planificare, pentru eligibilitate la
Faza I, este recomandat să aplice orice UAT care are o așezare informală identificată pentru a putea
dobândi o înțelegere mai completă a acestora. Criteriul de eligibilitate în această etapă ar putea fi
completarea Anexei 4 MDLPA și constituirea unui grup de lucru integrat. Aceste două elemente sunt
importante pentru a dovedi atât încadrarea în definiția legală a unei așezări informale cât și implicarea
politică pentru a acționa. Declararea oficială a așezărilor informale și constituirea unui grup de lucru arată
deschiderea și motivația autorităților de a duce procesul pana la capăt și crește șansele de îndeplinire a
obiectivelor programului. Este recomandat ca grupul de lucru integrat să includă minim un reprezentant
al compartimentului de Urbanism, al Direcției de asistență socială, și un decident politic din administrația
UAT-ului.
Este recomandat ca MIPE și MDLPA să coopereze pentru a își garanta acces reciproc asupra bazelor de
date existente despre așezări informale, dar și să își coordoneze acțiunile privind următoarele solicitări
46
de date astfel încât un nou val de APL să poată completa sau actualiza Anexa 4 înainte de lansarea
apelului POIDS. Anexa 4 MDLPA este cea mai fiabila sursă de date actuală despre așezări informale, care
ar trebui sa facă parte dintr-un proces anual de identificare centralizat. Din păcate, în continuare multe
UAT nu au declarat așezările informale de pe teritoriul lor, dar acest lucru se poate schimba dacă
raportarea în Anexa 4 este corelată cu oportunități investiționale cum ar fi fondurile POIDS 3.3. Astfel,
introducerea completării Anexei 4 drept criteriu de eligibilitate poate avea un efect pozitiv pentru ambele
ministere implicate- atâta timp cât APL sunt informate de această oportunitate și li se oferă o nouă șansă
de a completa fișa de date. Sincronizând aceste două procese inter-ministeriale se îmbunătățește
monitorizarea așezărilor informale la nivel național, iar MIPE nu trebuie să dezvolte un alt proces de
identificare.
Încadrarea în bazele de date MDLPA (după completarea Anexei 4) este un punct de plecare pentru a
accesa fondurile de cercetare și analiză, dar nu prezintă date suficient de detaliate sau conforme pentru
a putea accesa fondurile pentru intervenții în baza lor, motiv pentru care AM POIDS ar trebui să dezvolte
o procedură de evaluare suplimentară pentru a decide cine poate accesa fondurile pentru Faza II .
Indicatorii folosiți în Anexa 4 sunt potriviți pentru a identifica nevoile de intervenție principale, dar nivelul
de detaliu sau acuratețe nu este suficient pentru a planifica măsuri, și așadar trebuie să vină în
complementare un proces de colectare de date granular, la nivel de gospodărie, care ar putea fi realizat
cu fondurile accesate în Faza I. Datele completate inițial în Anexa 4 nu sunt evaluate de către MDLPA, iar
concluziile secțiunii anterioare au arătat că persistă în continuare neclarități la nivel local despre cum
trebuie completată fișa de date, lucru care generează informații incorecte sau raportate neconform. Din
acest motiv, în secțiunea următoare sunt detaliate proceduri pentru AM POIDS pentru a construi un sistem
de evaluare a calității datelor și a planurilor de acțiune depuse, pentru a se asigura că toate entitățile care
primesc fonduri din Acțiunea 3.3 sunt așezări informale (conform definiției din lege) cu nevoi prioritare
care trebuie adresate.
Tabel 10. Măsuri eligibile Faza I și costuri estimate
Activități finanțabile
Faza I: Rol & Abilități
ANALIZĂ ȘI PLANIFICARE
Echipa de asistență tehnică trebuie să poată realiza sau să poată
susține grupul de lucru de la nivel local în a realiza următoarele
Colectare de date,
activități:
analiza informațiilor și
spațializarea analizelor -Analiza unor documentații de urbanism, a unor studii, a unor
și a concluziilor documentații tehnice existente pentru a determina și spațializa
acesteia situațiile de risc,
-Analiza unor documente și spațializarea statutului juridic al
terenurilor,
-Analiză a fondului construit existent și spațializarea acestei analize,
-Anchetă socială familie cu familie și lucru cu dosare de management
de caz
47
Abilitățile necesare pentru colectarea și analiza informațiilor pot fi
integrate doar prin colaborare în echipă cu specialiști care pot realiza
analize și planificare prin abordări spațializate și tehnice, cât și cu o
abordare de sprijin social.
Facilitare comunitara Facilitarea comunitară este o parte esențială atât a procesului de
planificare cât și a celui de implementare; este recomandat să fie
inclusă în echipă o persoană care poate rămâne în relație cu
Formare/ angajare comunitatea pe termen lung și care poate realiza următoarele
facilitator comunitar activități:
local
Management de caz
Metode de consultare participative
Cartare capital social (identificare actori cheie pe termen lung)
Asistență tehnică
Are experiență în a construi relații bune și de încredere cu grupuri de
pentru a sprijini
beneficiari
facilitarea comunitară
Este de preferat să cunoască deja comunitatea beneficiară
Persoana angajată trebuie să aibă o formare în domeniu înainte de
începerea activității de cercetare; cursul de formare poate fi acoperit
din finanțarea curentă dacă nu a fost deja completat.
planificarea Asistența tehnică pentru această etapă presupune creșterea
intervențiilor prin capacității aplicantului de a stabili, printr-un proces de planificare
dezvoltarea unui plan participativă, un plan de acțiune care cuprinde măsuri descrise în
de măsuri detaliu și spațializate la nivel de schemă.
Prioritățile și posibilitățile de răspuns la necesitățile de intervenție
identificate prin analiza descrisă mai sus trebuie să fie discutate cu cei
care vor fi afectați de acele acțiuni. Asistența tehnică trebuie să aibă
experiență în formularea de proiecte și programe încât să poată
transforma obiectivele intervențiilor într-un plan de măsuri incluziv,
relevant, și realist. Este esențial ca planul de acțiune să fie în
permanență corelat cu spațiul în care urmează să se implementeze
măsurile respective.
Această asistență poate fi oferită de o persoană sau mai multe, care
au parcurs programe de pregătire în management de proiecte, în
management urban, în planificare ex.: urbanist, geograf, inginer
urban, asistent social, cercetător științe politice și sociale, etc.
Cheltuieli cazare și Cheltuielile pentru transportul și cazarea specialiștilor pot fi bugetate
transport separat sau incluse în per diem.
Training la nivel Considerând că acțiunile de colectare de date, analiză și planificare în
județean pentru așezările informale sunt în continuare rar întâlnite, va fi nevoie de o
48
specialiști implicați în echipă de experți la nivel regional care, în colaborare cu consiliile
implementarea județene, vor organiza training-uri cu specialiștii angrenați la nivel
activităților măsurii local (reprezentanți ai grupului de lucru local și ai echipei de asistență
POIDS 3.3 tehnică) pentru a oferi atât consultări pregătitoare pentru aplicanți,
cât și asigurarea calității demersurilor în derularea fazei 1.
Pentru autoritățile locale care au demarat deja procesul de analiză și planificare într-o așezare
informală, ar trebui să fie disponibil un parcurs rapid (Fast-Track) prin care intră direct în evaluare
pentru a accesa fondurile din Faza II. Unele primării deja au început să lucreze cu comunitatea lor, să
clarifice regimul juridic al terenurilor în zona țintă, și să identifice opțiuni de intervenție. În acest caz, se
poate depune direct aplicația însoțită de PLANUL DE ACȚIUNE pentru a accesa fondurile din Faza II pentru
reglementare și pregătire a intervențiilor.
Condiția pentru accesarea fondurilor este ca propunerile Fast-Track să îndeplinească aceleași criterii de
eligibilitate și un scor de minim 28/70 puncte în etapa de evaluare calitativă. Pentru a putea pregăti
propunerile, criteriile de evaluare ale planurilor și metodologiile de lucru recomandate vor fi publicate în
avans și aplicanții pot cere consultanță din partea echipei de experți de la nivel regional. Dacă aplicanții
Fast-track nu îndeplinesc condițiile de evaluare, își pot îmbunătăți propunerea și se pot reînscrie în
următoarea etapă, împreună cu toți beneficiarii pre-finanțării din Faza I.
Evaluarea PLANURILOR DE ACȚIUNE și prioritizarea aplicanților
Pentru a îndeplini mandatul POIDS de a reglementa 200 așezări informale, apelul propus ar prioritiza
aplicanții într-un proces de evaluare cu trei secțiuni:
- Eligibilitatea: procesul de planificare și planul depus îndeplinesc cerințele calitative esențiale fără de
care nu se poate realiza buna implementare și îndeplinirea obiectivelor scontate.
- Calitatea planului de acțiune: în planul de acțiune propus, se observă o bună înțelegere a nevoilor
comunității respective și a posibilităților existente în context teritorial, claritatea măsurilor și
spațializarea acestora în relație cu regimul juridic al terenurilor și cu riscurile, alocarea unor
responsabilități în funcție și de capacitatea actorilor de a contribui la implementare, un calendar
realist, precum și faptul că intervențiile propuse urmăresc clar obiectivul punerii în siguranță și al
desegregării locuitorilor.
- Gradul de vulnerabilitate din așezare: este recomandată prioritizarea așezărilor informale unde
condițiile de trai au cel mai mare cost uman, privit prin indicatori multidimensionali, pentru a
asigura asistență cazurilor foarte urgente sau foarte complexe care sunt dificile de rezolvat fără
asistență POIDS (indicatori în Tabelul 13).
În urma evaluării, se vor selecta candidații cu punctajul cel mai mare din fiecare categorie de așezări
informale, pentru a ajunge la 200 de așezări informale care vor beneficia de finanțare în Faza II. Este
recomandată împărțirea în 3 categorii de așezări informale bazate pe mărime (nr. populație) pentru a
49
asigura că fiecare așezare intră în competiție cu zone din același palier, evitând nevoia de a prioritiza între
o așezare foarte mare și una foarte mică, punctând, în schimb, calitatea intervenției și diminuarea
vulnerabilității.
În urma analizei Anexei 4 care arată tendințele de distribuție a așezărilor informale, este propusă
următoarea împărțire, după mărime:
- Așezări mici (15-100 persoane): 120 așezări informale
- Așezări medii (100-500 persoane): 60 așezări informale
- Așezări mari (500-1000+ persoane): 20 așezări informale
Dacă nu au fost acoperite toate cele 200 de locuri, se pot efectua realocări bugetare între paliere sau o
redeschidere a apelului. Dacă nu au trecut un total 200 de așezări de etapa de eligibilitate, evaluatorii
pot analiza dacă un anumit palier a primit mai multe aplicații puternice în timp ce alt palier a sub-
performat, și pot decide să realoce fonduri către așezările de pe lista de așteptare, sau să redeschidă
apelul pentru a primi variante îmbunătățite ale planurilor conform feedback-ului emis.
Dacă toate cele 200 de locuri au fost ocupate, finanțarea premergătoare din Faza I deja reprezintă o
oportunitate pentru că fundamentat acțiuni viitoare. Dacă lista de proiecte eligibile este mare și nu poate
fi acoperită din finanțarea POIDS 3.3, faptul că UAT-urile dispun de un plan integrat și o înțelegere
teritorială- socială și spațială – complexă este un punct de plecare puternic pentru începerea demersului
individual și atragerea altor surse de finanțare, cum ar fi Programul Național de Cadastrare ANCPI, PNRR
Componenta 1 pentru Fondul local, măsuri din Programele Operaționale Regionale și nu numai.
Pentru a realiza această evaluare a calității PLANURILOR DE ACȚIUNE cu care aplicanții demonstrează
dorința și capacitatea de a accesa faza 2 POIDS, este recomandat ca AM POIDS să formeze evaluatori cu
abilități și competențe interdisciplinare, sau să recruteze evaluatori conform unui caiet de sarcini
specific care include aceste competențe mixte. Criteriile de evaluare a planurilor reflectă necesitatea
pentru o abordare integrată în așezările informale unde nu pot fi îmbunătățite condițiile de locuit fără a
combina măsurile de cadru fizic cu cele de ordin social. Evaluatorii trebuie să înțeleagă implicațiile
diverselor măsuri în relație cu riscurile de segregare, de re-segregare după intervenție, și să prevină
aprobarea unor planuri care riscă să reitereze excluziunea. Șansele de reușită ale programului ar crește
dacă Autoritatea de management reușește să formeze sau să selecteze experți evaluatori care înțeleg
efectele intervențiilor în zone cu vulnerabilitate multidimensională.
Tabel 11. Criterii de evaluare pentru Faza II
Criteriu Explicatie Indeplinire
criteriu
1 Verificarea conformității și eligibilității: criterii obligatorii (DA/NU)
1.1 Constituirea unui Dovada constituirii grupului prin HCL / decizie de primar/ alte Da/Nu
grup de lucru la documente interne relevante.
nivel local – care să
poată avea o Grupul integrat poate fi constituit din reprezentanți ai
abordare integrată autorității locale (funcționari și factori de decizie cu mandat de
reprezentare politică), precum și alți parteneri sau factori de
decizie relevanți:
- Direcția Urbanism (obligatoriu)
- Direcția Asistență Socială (obligatoriu)
50
- Reprezentant politic (primar/vice-primar) (obligatoriu)
- GAL - grup de acțiune locală (puternic încurajat mai
ales dacă există experiență de lucru în ZUM – zone
urbane marginalizate)
- ONG, grup de inițiativă civică (opțional, dar puternic
încurajat)
- Mediatori sanitari/școlari/comunitari (opțional, dar
puternic încurajat)
- Poliția locală (opțional)
- Alți decidenți locali sau reprezentanți ai comunității
Dacă aplicantul a parcurs și FAZA 1 – este recomandată
continuarea colaborării cu specialiștii care au oferit asistență
tehnică la etapa de analiză și planificare
1.2 Consultări familie A avut loc o analiză a fiecărei gospodării din așezarea Da/Nu
cu familie informală, și participarea reprezentanților din fiecare
gospodărie în procesul de planificare poate fi dovedită printr-
un raport de consultare și informare
1.3 Colectare de date Au fost colectate date despre toată suprafața așezării și a Da/Nu
privind situația gospodăriilor care o constituie, clarificând următoarele
spațială iaspecte:
- Regimul tehnic (situare, nr. construcții, dotări publice
și acces la utilități de bază)
- Regimul juridic (proprietatea terenurilor)
- Regimul de segregare spațială: identificarea unor
bariere spațiale (autostradă/râu/sit industrial/teren
agricol, etc.),gradul de acces la transport public,
distanțe față de obiective de utilitate publică (drum
asfaltat, creșă, grădiniță, școală, cabinet medical)
Aceste date sunt prezentate spațializat.
Surse de date posibile:
Documentații de urbanism aprobate, Hărți de risc
Registrul agicol, Registrul fiscal, Carte funciară,
consultări, vizite de teren, etc.
1.4 Colectare de date Au fost colectate date despre toată suprafața așezării și a Da/Nu
privind situația gospodăriilor care o constituie, clarificând următoarele
socio-economică informații la nivel granular (familie cu familie):
- Nr persoane fără acte de identitate
- Nr persoane înregistrate la servicii DAS
- Pondere copii înscriși la școală
- Pondere adulți cu liceu absolvit
- Pondere adulți și copii înscriși la medic de familie
- Incluziunea pe piața muncii (nr. adulți apți de muncă,
pondere care practică munca cu ziua, pondere
angajați, pondere fără venit)
1.5 Colectare de date Au fost colectate date despre toată suprafața așezării și a Da/Nu
privind situația gospodăriilor care o constituie, clarificând următoarele
locativă informații la nivel granular (familie cu familie):
- Pondere case cu izolație termică
51
- Pondere case preponderent din materiale improvizate
(e.g prelate, lemn refolosit, etc.)
- Pondere case cu acces la energie electrică
(formal/informal)
- Pondere case conectate la rețeaua de apă și canalizare
1.6 Cerere de finanțare Cererea de finanțare este completată cu toate secțiunile și Da/Nu
anexele (plan de măsuri, calendar, buget)
Evaluare calitativă:
2. Evaluarea calității planului: 60% din punctajul final (Punctaj 1-5; max 30)
2.1 Planul de acțiune Măsurile propuse au alocate termene de timp și resurse 1-5
are o alocare bugetare realiste
bugetară și un
calendar realist
2.2 Responsabilități și Planul include alocarea clară a responsabilităților în corelare cu 1-5
sustenabilitate competențele și capacitatea respectivelor instituții și
organizații.
Identificarea și mobilizarea actorilor comunitari cheie și
dezvoltarea unei rețele de capital uman la nivel local
Identificarea unor măsuri locative incluzive care oferă
securitate și siguranță pe termen mediu-lung, fără riscul
evacuării forțate
2.3 Planul conține Analiza a identificat nevoile diferențiate din cadrul așezării și 1-5
măsuri integrate și propune un plan cu măsuri integrate (spațial și social, soft și
adaptate mixității hard) care contribuie către siguranța și desegregarea
persoanelor din așezările informale.
Măsurile răspund situațiilor mixte, creând un plan diferențiat
pentru gospodării cu nevoi diversificate (e.g. unele gospodării
trebuie relocate, altele pot beneficia de reglementare in situ)
2.4 Planul prioritizează Planul de acțiune prioritizează obiectivul desegregării și nu 1-5
desegregarea și nu propune măsuri care ar putea, direct sau indirect, reitera
se limitează la segregarea spațială sau socială (e.g. blocuri de locuințe sociale
teritoriul asezării la marginea orașului care se pot transforma în viitoare
ghettouri).
Planul include așezarea și locuitorii săi în viziunea de viitor a
localității, fie prin integrarea spațială și transformarea într-un
cartier dotat cu toate necesitățile unui trai decent, fie prin
abordarea relocării într-un mod integrat în localitate pentru a
stimula incluziunea socio-economică pe termen mediu și lung.
Viziunea pentru așezarea informală asigură conectivitatea și
integrarea spațială, socială și economică cu restul comunității.
2.5 Planul este incluziv Măsurile propuse previn riscul ca locuirea informală să se mute 1-5
cu cei mai în altă parte pentru că o parte din locuitori sunt excluși din
vulnerabili intervenții. Așadar, planul țintește toți rezidenții care se
încadrează în categoria de persoană vulnerabilă (în risc de a-şi
pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai),
inclusiv cei care nu se pot califica pentru anumite beneficii
sociale în baza lipsei de venit sau educație.
52
2.6 Planșă de Planul de măsuri este spațializat pe o planșa de propuneri care 1-5
propuneri oglindește priorități din planșa de diagnostic (analiza
spațializată spațializată) - este recomandată o planșă care arată și regimul
juridic al terenurilor pentru măsurile IN SITU în ideea de a
putea evalua gradul de complexitate necesar pentru a putea
reglementa zona
3. Evaluarea gradului de intensitate a vulnerabilității în teritoriu:
40% din punctajul final (Punctaj 1-5; max 40)
3.1 Caracteristici socio- Ponderea copiilor și tinerilor (5 puncte) 1-15
demografice (max Ponderea persoanelor fără acte de identitate (5 puncte)
15 puncte) Ponderea persoanelor vulnerabile definite conform Legii
Asistenței Sociale nr. 294/2011 drept persoane care se află în
risc de a-şi pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice
de trai din cauza unor situaţii de boală, dizabilitate, sărăcie,
dependenţă de droguri sau de alcool ori a altor situaţii care
conduc la vulnerabilitate economică şi socială (5 puncte)
3.2 Caracteristici Pondere gospodării aflate în zone de risc precum (5 puncte): 1-15
spațiale (max 15 - Situri poluate/contaminate
puncte - Zone cu risc de alunecări de teren
- Zone cu risc de inuntație
Gradul de izolare definit prin accesibilitatea față servicii sociale
și posibile locuri de muncă (5 puncte):
- Educație
- Sănătate
- Transport public spre locuri de muncă
Absența infrastructurii de bază (5 puncte):
- Drumuri asfaltate (principale și conective)
- Rețea de apă și cișmea funcțională
- Grupuri sanitare – cu separarea deșeurilor
- Servicii colectare deșeuri
3.3 Caracteristici Riscul prezentat de calitatea locuirii (5 puncte): 1-10
locative (max 10 - Materiale improvizate cu risc ridicat de incendiu,
puncte) absența izolației termice, nivel de umiditate ridicat,
- Supra-aglomerare în locuință
- Densități mari de locuitori pe o suprafață mică - risc de
incendiu și imposibilitatea intervenției pompierilor)
Absența utilităților de bază în locuință (5 puncte):
- Pondere gospodării conectate la energie electrică
- Pondere gospodării conectate la rețeaua de apă și
canalizare
- Pondere gospodării cu soluții de încălzire improvizate
Prioritizarea beneficiarilor finanțării din Faza II se va face în baza punctajului, selectând primele 200 de așezări
informale cu scorurile cele mai mari, dintre care:
- 120 sunt din așezări mici (15-100 rezidenți)
- 60 sunt din așezări medii (100-500 rezidenți)
- 20 sunt din așezări mari (500-1000+ rezidenți)
53
Faza II: Reglementare și pregătirea intervențiilor de viitor
Beneficiarii finanțării vor putea folosi fondurile POIDS 3.3 pentru a reglementa situația terenului din
așezare și pentru a pregăti investiții viitoare, mai ales cele dependente de situația juridică a terenului.
Odată clarificată situația terenului și drepturile de folosință, se pot face demersuri pentru a utiliza
siguranța oferită de clarificarea drepturilor de folosință - un factor esențial în atingerea altor obiective:
conectarea la utilități, eliberarea actelor de identitate, înscrierea la grădinițe și școli a copiilor, etc.
Reglementarea zonei înseamnă și investiții publice în infrastructura de bază: sursă de apă potabilă,
drum de acces pentru ambulanță/pompieri, grupuri sanitare (pentru cel mult 5 gospodării) oferite ca
serviciu public până la realizarea unor construcții de locuințe mai bune, etc. Planificarea și proiectarea
urbană va defini și necesitățile concrete precum și cele mai potrivite amplasamente pentru
echipamentele de utilitate publică (e.g. centru comunitar integrat) fie că este vorba de o construcție nouă
sau de modernizarea unei construcții existente, sau de amenajarea unui teren unde pot fi aduse caravane
cu servicii sociale de sănătate, educație, etc. De asemenea, pentru îmbunătățirea condițiilor de trai din
locuințe, reglementarea terenului poate debloca investiții publice sau din surse private ale unor actori
urbani din sectorul non-guvernamental sau privat - inclusiv investițiile locuitorilor care erau amânate din
cauza amenințării evacuării.
În tabelul de mai jos se regăsesc activitățile principale care ar trebui să fie finanțate prin Acțiunea POIDS
3.3 pentru reglementarea teritorială și planificarea acțiunilor pentru integrare și desegregare.
Tabel 12. Măsuri eligibile Faza II și costuri estimate
Activități finanțabile Faza II: Rol & Abilități
REGLEMENTARE ȘI PREGĂTIRE
Facilitator comunitar & Activități - Facilitare comunitara și diseminare de informații pe parcursul procesului de
pentru implicarea comunității și implementare
dezvoltarea rezilienței - Management de caz familie cu familie, consiliere și comunicarea
oportunităților
- Crearea unei rețele de experți locali, actori cheie din cadrul comunității
- Consultări publice și activități pentru comunitate care încurajează schimbul
de soluții, reziliența și auto-organizarea.
Servicii elaborare studii de Studii necesare dezvoltării unui plan de urbanism și altele specifice terenului (ex.:
studii de inundabilitate, sănătate publică)
fezabilitate, studii de specialitate
Asistență tehnică studii Cadastrarea în așezări informale prezintă provocări adiționale, cum ar fi:
topografice și cadastrare - Parcelarea în situații cu densitate mare
- Rezolvarea neclarităților privind limitele parcelelor și a rezidenților în dialog
cu beneficiarii.
Servicii proiectare urbană pentru - Identificare și planificare extindere infrastructură de bază (scheme de
reglementare (PUZ) circulație necesar echipare edilitară)
- Identificare necesar și amplasare obiective de utilitate publică (educație,
sănătate, centru comunitar, transport public, cișmea, etc.)
- Plan parcelar și de amenajare a terenului
- Plan de acțiune care face legătura între planul de construire și utilizare a
spațiului și etapizarea investițiilor publice și private, aprobat de consiliul local
54
Asistență tehnică pregătire Măsurile de reglementare urbanistică trebuie urmate de investiții hard pentru
proiecte și atragere fonduri a realiza planurile asumate în PUZ și investiții în servicii sociale pentru a susține
comunitatea în procesul de tranziție și transformare. Mai ales UAT -urile mici, dar
nu numai, au nevoie de asistență tehnică pentru a scrie aplicații de finanțare și
de a absorbi fondurile disponibile pentru etapele de proiect ulterioare.
Asistență și consultanță juridică Asistență pentru înregistrare in registrul fiscal/agricol, sprijin în obținerea cărților
de identitate și contractare furnizori apa/energie/canalizare/deșeuri, asistență
autorizare și instituire drept de folosință unde este posibil
Servicii proiectare arhitecturală- Pentru unitățile locative nesigure unde locuiesc gospodăprii care nu pot
dezvoltare planuri tip rapid de parcurge un proces de autorizare , APL poate contracta servicii de proiectare
autorizat pentru planuri tip de case care vor fi rapid de construit și autorizat.
Reparații sau instituire acces la Intervenții rapide pentru condiții decente de locuire:
infrastructură de primă urgență - Echipare grupuri sanitare
- Echipare cișmea
- Ecologizare teren
Crearea unui parteneriat cu ONG pentru punerea în siguranță a
construcțiilor unde reglementarea in-situ este posibilă, prin ajutor financiar
pentru auto-construcții sau bănci de materiale)
Pregătirea investițiilor
Pentru a acoperi toate acțiunile necesare pentru a scoate o așezare din informalitate, a promova
incluziunea și demnitatea umana, trebuie urmate mai multe direcții de intervenție complementare în
infrastructura fizică și socială. Una dintre activitățile eligibile POIDS 3.3 este de a identifica si pregăti
etapele viitoare în funcție de planul urbanistic elaborat. Investițiile din viitor sunt complexe și necesită un
demers separat de absorbție de fonduri și implementare, dar pe care asistența tehnică din cadrul POIDS
le poate începe oferind acces la experți tehnici care pot aplica la fonduri complementare care să ducă
planul de acțiune la bun sfârșit.
Investițiile pregătite trebuie să țintească să contribuie către realizarea obiectivelor Pilonului European
al Drepturilor Sociale și FES+ pentru incluziune socială, educație și angajare. Planificarea spațială poate
avea un impact sinergic puternic asupra obiectivelor de integrare în sistemul de educație și formare, la
accesul la locuri de muncă de calitate, la împuternicirea sistemelor de protecție socială accesibile local și
la participarea în societate în general. În mod direct, intervențiile în spațiu – nu numai în calitatea locuirii
dar și în spațiul construit și transformarea așezărilor informale în cartiere funcționale- pot îmbunătăți
integrarea socio-economică a comunităților marginalizate etnic și a persoanelor care se confruntă cu un
grad de sărăcie acut. Așadar, mai jos este recomandată o abordare integrată are ia în considerare de la
început indicatori și măsuri diverse, care contribuie nu numai către reglementarea urbanistică corectă ci
mai ales la îmbunătățirea condițiilor de viață pentru comunități marginalizate.
Mai jos este prezentată o listă non-exhaustivă de măsuri complementare reglementării urbanistice,
recomandate în așezările informale, în funcție de nevoile fiecărui loc și în aliniere cu prioritățile
naționale și europene pentru incluziune socială. Deși nici una nu este obligatorie, procesul reglementării
nu va sfârși locuirea informală dacă nu este susținut de investiții în regimul fizic și social. Lista de mai jos
prezintă de asemenea oportunități de finanțare care pot crea sinergii cu cele oferite prin programul POIDS,
și deși nu este completă, oferă un punct de plecare pentru continuarea intervențiilor, cu precădere în
extinderea infrastructurii utilitare de bază, ajutor social pentru branșare și cheltuieli utilitare, punerea în
55
funcțiune a unui centru comunitar cu servicii sanitare, pregătirea relocării, instrumente de sprijin social,
sprijin în îmbunătățirea calității locuirii, și mai multe.
Tabel 13. Măsuri complementare pentru intervenții în așezări informale
Categorie Nevoi Oportunități de finanțare
nevoi
Infrastructură Construcție sau • PNRR Componenta 12 Sănătate
hard reabilitare centru • POIDS P04.1 Construcția/reabilitarea/modernizarea/extinderea/dotarea
integrat centrelor comunitare integrate;
• POIDS P5.5 Dezvoltarea de centre multifuncționale/sport/cultură pentru
copiilor care provin din zone izolate defavorizate;
Extindere rețea apă • PNRR Componenta 1 Managementul Apei
și canalizare • PR NORD VEST Dezvoltarea infrastructurii edilitare, de tip apă și apă
uzată
• Programul Național de Dezvoltare Locală
• Program privind alimentarea cu apă și canalizare
Extindere rețea • PNRR Componenta 6 Energie
energie • Programul Termoficare
Extindere rețea • PT A.P.2 Îmbunătățirea conectivității prin dezvoltarea infrastructurii
drumuri și servicii de rutiere pentru accesibilitate teritorială
transport • PR Sud Muntenia OSR 2.8 - Promovarea mobilității urbane multimodale
durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de
carbon
• PR NORD EST OSR 2.8. Promovarea mobilității urbane multimodale
durabile, ca parte a tranziției către o economie cu zero emisii de dioxid de
carbon
• PR CENTRU OS 2.7: Intensificarea acțiunilor de protecție și conservare a
naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele urbane,
precum și reducerea tuturor formelor de poluare
• Programul Național de Dezvoltare Locală
Îmbunătățirea • PNRR Componenta 5 Valul renovării
calității locuirii • PR Sud Muntenia RSO2.1. Promovarea eficienței energetice și reducerea
rezidențiale emisiilor de gaze cu efect de seră (FEDR)
• PR SUD VEST OLTENIA investiții în clădirile rezidențiale/industriale în
vederea asigurării/creșterii eficienței energetice
• PR Vest RSO5.1. Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în domeniul
social, economic și al mediului, precum și a culturii, a patrimoniului
natural, a turismului sustenabil și a securității în zonele urbane (FEDR).
• PR NORD VEST Locuire inteligentă
• PR CENTRU OS 2.1: Promovarea eficienței energetice și reducerea
emisiilor de gaze cu efect de seră
• Programul Național Privind Gestionarea Deșeurilor
Desegregare/ • PR Sud Muntenia RSO5.2. Promovarea dezvoltării locale integrate și
Îmbunătățirea incluzive în domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii,
calității locuirii prin a patrimoniului natural, a turismului sustenabil și a securității în alte zone
investiții în spațiul decât cele urbane(FEDR)"
public • PR SUD VEST OLTENIA sprijin pentru crearea, extinderea sau
îmbunătățirea infrastructurii verzi, regenerarea spațiilor urbane
degradate
• PR NORD VEST Regenerarea spațiilor urbane degradate, inclusiv prin
investiții ce promovează infrastructura verde în zonele urbane ;
Regenerare urbană și securitatea spațiilor publice
• PR SUD EST Susținerea investițiilor pentru dezvoltarea infrastructurii verzi
în zonele urbane, inclusiv prin valorificarea terenurilor publice neutilizate
56
• PR NORD EST OSR 2.7. Intensificarea acțiunilor de protecție și conservare
a naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în zonele
urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare
• PR CENTRU O5.1. Promovarea dezvoltării integrate și incluzive în
domeniul social, economic și al mediului, precum și a culturii, a
patrimoniului natural, a turismului sustenabil și a securității în zonele
urbane
• Programul Național de Dezvoltare Locală
• Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social
Gestionare riscuri • PDD Acțiunea 1.2 Investiții în sectorul apei și apei uzate, pentru a
fizice îndeplini cerințele directivelor de mediu- FC
• PDD Acțiunea 2.3 Investigarea preliminară și detaliată a siturilor
contaminate
• PDD Acțiunea 3.2 Îmbunătățirea sistemului de răspuns la risc
• PR Sud Muntenia RSO2.7. Intensificare acțiunilor de protecție și
conservare a naturii, a biodiversității și a infrastructurii verzi, inclusiv în
zonele urbane, precum și reducerea tuturor formelor de poluare (FEDR)
• Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social
Infrastructură Servicii centru • PNRR Componenta 12 Sănătate
soft integrat • PNRR Componenta 13 Reforme sociale
Caravane servicii de • PNRR Componenta 15 Educație
baza • PR Sud Muntenia RSO 4.2 Îmbunătățirea accesului egal la servicii de
calitate și inclusive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții
prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea
rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online
• PR CENTRU OS 4.2: Îmbunătățirea accesului la servicii și favorabile
incluziunii și de calitate în educație, formare și învățare pe tot parcursul
vieții prin dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea
rezilienței pentru educația și formarea la distanță și online
• Programul Național de Dezvoltare Locală
Conectare/branșare • PNRR Componenta 3 Managementul deșeurilor
utilități și servicii de
bază
Ajutor pentru • POIDS P10. Ajutorarea persoanelor defavorizate
tranziție în • Tichete sociale electronice (vouchere) pentru preșcolarii și elevii din
conectarea la învățământul de stat (preșcolar, primar, gimnazial), din familii
utilități defavorizate; Tichete sociale electronice pentru cuplurile mamă – nou-
născut, din grupurile defavorizate; Pachete cu alimente/voucher pentru
persoanele defavorizate, în vederea asigurării alimentelor de baza/mese
calde
Servicii pentru • PNRR Componenta 7 Transformare digitală
integrare socială • PNRR Componenta 15 Educație
(muncă, sănătate, • POIDS P01, P02 Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea
educație, prevenția comunității
violenței, incluziune) • POIDS P04. Sprijinirea comunităților rurale fără acces sau cu acces limitat
prin finanțarea la serviciile sociale
programelor și a • POIDS P03.2 Sprijin pentru grupurile vulnerabile prin înființarea de noi
resurselor umane întreprinderi sociale, acordarea de subvenții pentru angajatori și
consolidarea parteneriatelor de pe piața muncii, din mediul rural;
(mediatori
• PEO Intervenții noi în domeniul Educației, Intervenții noi în domeniul
comunitari,
Ocupării
educaționali,
• PR Vest RSO4.2. Îmbunătățirea accesului la servicii și favorabile incluziunii
sanitari, DAS)
și de calitate în educație, formare și învățare pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței
pentru educația și formarea la distanță și online (FEDR)
• PR NORD VEST Dezvoltarea infrastructurii educaționale la nivelul
educației timpurii și învățământului obligatoriu
57
• PR NORD EST OSR4.2. Îmbunătățirea accesului egal la servicii de calitate
și incluzive în educație, formare și învățarea pe tot parcursul vieții prin
dezvoltarea infrastructurii accesibile, inclusiv prin promovarea rezilienței
pentru educația și formarea la distanță și online
• PR CENTRU OS4.6. Creșterea rolului culturii și al turismului sustenabil în
dezvoltarea economică, incluziunea socială și inovarea socială
• Programul Național Rechizite Școlare
• Programul Național de Burse Școlare
• Programul Național Școală după Școală
• Programul Național EURO 200
Relocare Închiriere sau • POIDS P03.1 Protejarea dreptului la demnitate socială. Construirea,
achiziționare închirierea, cumpărarea și reabilitarea/renovarea de locuințe sociale
locuințe individuale accesibile pentru populația vulnerabilă
Construcție locuințe • POIDS P03.1 Construirea, închirierea, cumpărarea și
reabilitarea/renovarea de locuințe sociale individuale accesibile pentru
populația vulnerabilă
• Programul de Construcții Locuințe Sociale și de Necesitate
• Programul Privind Construcția de Locuințe pentru Tineri
• Programul de Construcții de Locuințe Sociale destinate Chiriașilor
Evacuați sau Care Urmează a fi Evacuați
Servicii pre și post • PNRR Componenta 15 Educație
mutare
Capacitate Colectare de date • PNRR Componenta 7 Transformare digitală
organizațional (DAS, Urbanism) • PNRR Componenta 1- Fondul local
ă • PR SUD VEST OLTENIA soluții de digitalizare si interoperabilitate pentru
administrația publica
• PR SUD EST Fructificarea avantajelor digitalizării, în beneficiul cetățenilor,
al companiilor și al guvernelor;
• PR NORD VEST Cetățeni inteligenți:
• Programul National de Cadastru si Carte Funciara- Cadastrare gratuită
• Programul Privind Elaborarea și/sau actualizarea planurilor urbanistice
generale și a regulamentelor locale de urbanism
• Programul Privind Elaborarea Hărților de Risc Natural pentru Cutremure
și Alunecări de Teren
Cooperare • PNRR Componenta 14 Buna guvernanță
(interinstituțional, • Programul Asistență Tehnică
APL și ONG) • PR NORD EST P8. Prioritate de asistență tehnică
58
6. Concluzii
Analiza comparativă efectuată de echipa Băncii Mondiale în cele cinci așezări informale selectate a
arătat că baza de date a MDLPA este un punct de plecare potrivit pentru a identifica localitățile eligibile
pentru sprijinul POIDS, dar pentru planificarea unei direcții de intervenție este necesar un proces de
colectare de date mai complex. În perioada ianuarie-februarie 2023, echipa Băncii Mondiale a întreprins
vizite la fața locului în Pâncota, Șamșud, Panciu, Drăgăneasa și Toplița, pentru discuții cu reprezentanți ai
autorităților locale și observarea pe teren a așezărilor. Deși informațiile raportate în baza de date și cele
din teren nu sunt identice și arată variațiuni, acestea indică aceleași tipuri de nevoi și urgențe. În același
timp, identificarea măsurilor adecvate necesită o înțelegere mult mai detaliată, la firul ierbii a situației
spațiale și sociale, lucru care depășește capacitatea multor UAT-uri, inclusiv a celor mai proactive. În
concluzie, Acțiunea POIDS 3.3 trebuie să țintească să clarifice situația din așezările informale printr-un
proces de colectare de date gospodărie cu gospodărie.
În toate localitățile se observă nevoi de investiții integrate, atât în infrastructura fizică cât și în serviciile
de asistență socială. Pentru a crea forme de locuire care asigură un trai bun și sigur, fie că locuințele sunt
reglementate in situ sau sunt subiectul relocării (derulate în acord și cooperare cu comunitatea),
investițiile pentru a integra populația așezărilor informale în țesutul orașului urmăresc următoarele teme:
• Reglementare spațială
• Calitatea locuirii
• Calitatea cartierelor și a utilităților publice
• Dreptul de folosință al terenului
• Acces la servicii pentru integrarea socio-economică
• Integrare spațială
Barierele administrative înfruntate de UAT-uri țin de clarificarea situației juridice și capacitatea de a
crea un plan de acțiune adaptat nevoilor specifice ale așezărilor informale. Demersul de analiză și
identificarea unor direcții de intervenție împreună cu locuitorii necesită resurse umane, bugetare,
metodologice și strategice mai mari. Autoritățile publice locale au nevoie să poată accesa metodologii de
planificare și prioritizare a investițiilor specifice pentru așezările informale, pentru a le putea spațializa și
gestiona astfel încât să fie funcționale și să aibă efectul pozitiv scontat (e.g. unde trebuie plasat un centru
comunitar și ce servicii trebuie să conțină).
Planul de măsuri propus pentru POIDS 3.3 merge pe ideea unui format etapizat prin care sunt deblocate
barierele pentru investiții. Scopul este de a pregăti cât mai multe UAT-uri să își recunoască așezările
informale și să planifice intervenții adecvate care îmbunătățesc siguranța locuirii, desegregarea, și
realizează incluziune pe termen lung. Apoi, pentru UAT-urile pregătite administrativ și cu așezări informale
în situațiile cele mai urgente (cu un grad ridicat de amenințare pentru siguranța și dezvoltarea cetățenilor),
planul prioritizează etapa de reglementare a terenului care poate debloca investițiile publice și private în
teritoriu și poate crește siguranța populației (acolo unde reglementarea in-situ este posibilă și dezirabilă).
În ultimul rând, apelul permite APL-urilor să își pregătească investițiile viitoare care complementează
reglementarea urbanistică cu intervenții în infrastructură și în servicii sociale, fără de care incluziunea
așezărilor informale în țesutul localității nu poate fi realizată. Această ultimă etapă se realizează prin a
crea sinergii cu alte surse de finanțare, inclusiv alte măsuri POIDS. Acest proces este în concordanță cu
ghidul metodologic pentru autorități publice locale propus către MDLPA, susținând că desegregarea unei
59
așezări informale este un proces complex și de durată care nu poate fi rezolvat exclusiv prin POIDS și care
trebuie integrată în viziunea de dezvoltare sustenabilă a localității. Așadar, pentru a facilita acest demers,
recomandările pentru operațiunile POIDS 3.3 sunt:
- 1. De a permite o înțelegere complexă și detaliată a situații locale;
- 2. De a realiza o planificare integrată cu efecte durabile;
- 3. De clarifica situația terenurilor pentru a debloca investiții ulterioare necesare desegregării.
60
7. Anexe
Anexa A: Fisa de verificare pentru vizitele pe teren
Obiectiv: Obiectivul vizitelor la fața locului în cinci așezări informale este de a verifica dacă instrumentul dezvoltat
de echipa WB/MKBT poate fi aplicat pentru a prioritiza așezările pentru intervenție și pentru a identifica măsurile de
intervenție adecvate pentru autoritățile locale pe baza caracteristicilor prezentate. Vizitele vor oferi, de asemenea,
oportunități de dialog cu autoritățile locale și cu părțile interesate cu privire la principalele blocaje în ceea ce privește
intervențiile în așezările informale și identificarea cazurilor în care pot exista soluții operaționale.
UAT:
NUME/LOCAȚIE AȘEZARE:
JUDEȚ:
Caracteristici:
Tip date Baza de date - MDLPA 2021 Teren
Suprafața așezării 2.3ha
Intravilan/Extravilan Intravilan (desi o parte neconectata la
Regim juridic Domeniul public
Nr. locuințe 65
Anul fondării 1995
Materiale construcție 60 neconventionale, 5 conventionale
Case nou construite/părăsite 2 noi
Case distruse 1
Riscuri fizice 1 zona poluatoare, 3 zone alunecari teren, 4 zona
inundabile.
Acces infrastructură Acces la drum doar pentru 44 gospodarii, si 0 la electricitate
(drum, electricitate, apa)
Populație (nr, etnie, densitate) 915, majoritar romi, 8.1/gospodărie (overcrowding), 15 in
ultimul an
Venit (nr fără loc de muncă, surse Doar 88 fara loc de munca, in rest se bazeaza majoritar pe
principale de venit) munca cu ziua (apoi alocatii)
Literacy (adulți, copii) 53 persoane fara scoala absolvita (44 analfabete)
37/89 copii neinscrisi la scoala
Sănătate (acces adulți, copii, boli Copii par a fi inscrisi, dar numai 167 adulti sunt. 5
infecțioase) poersoane afectate de boli infectioase
Fără buletin •
61
Măsuri existente (relocare, in situ) 2021- Elaborarea si finantarea unui program de locuinte
pentru persoane vulnerabile pentru 10 gospodarii- UAT
Panciu
Reintegrarea persoanelor fara adapost in comunitate- 15
gospodarii- UAT Panciu
2023- acordarea de ajutoare de urgenta, actiuni de igienta
(55)
Relocarea in module sociale pentru 915 persoane (31 din
zonele de risc natural)
Alte intervenții locale/ știri/surse: _________________________________________________
VALIDARE TEHNICĂ
Planificare și documentare (planuri) (+ discuție cu reprezentanții publici, societatea civilă)
PUG sau PUZ care tratează zona ?
Statutul juridic al terenului ( intravilan / extravilan , funcționalitate atribuită)
a. intravilan
b. extravilan
Proprietatea legală a terenului
Documentație opțională pentru identificarea dreptului de proprietate asupra terenului:
a. Documentatie de la Directia Fiscala
b. Documentatie de la cartea funciara agricola
Riscuri fizice sau alte restricții de construcție (zone cu risc fizic, bariere fizice, locuri protejate etc.)
a. Risc fizic
b. Risc de inundații
c. Bariere fizice,
d. Situri protejate
e. Alte riscuri identificate:
Comentarii:
Conectivitate infrastructură (drum, apă, canalizare, electricitate, distanță față de școală și grădiniță,
unitate medicală, cabinet administrație publică, centru comunitar ):
a. drum
b. apă
c. canalizare
62
d. electricitate
e. distanta fata de scoala si gradinita: _______
f. unitate medicala,
g. biroul administratiei publice,
h. centru comunitar
Comentarii:
Numărul de construcții din așezarea informală:
Număr raportat în baza de date MDLPA:
Numar observat:
Câte așezări informale sunt raportate?
Câte altele mai există în zonă care nu au fost raportate?
-
- Locație?
Corespondența coordonatelor raportate la baza MDLPA cu cele observate? (Da/Nu)
Domeniul social: Direcția de Asistență Socială sau mediatori sanitari ( ancheta
sociala )
Numărul de persoane vulnerabile - dintre care copii/tineri (pe baza educației, angajării și a altor
criterii de vulnerabilitate definite de Ministerul Muncii și DAS)
Persoane care trăiesc în condiții precare de locuit (materiale neconvenționale, neconectate la
utilități de bază)
Materiale neconvenționale
Lipsa conexiunii la utilitățile de bază
Există persoane care nu au acces la actele de identitate?
63
DISCUȚIE: PROCES, OPORTUNITĂȚI
Întâlnire cu reprezentanții municipalității și ai societății civile (împreună sau separat).
Descrieți rolul dvs. în legătură cu așezările informale și măsurile și intervențiile luate până acum.
(Evaluați dorința locală de a se implica pe subiect.)
Care considerați că este cea mai urgentă nevoie de abordat, dacă resursele nu ar fi o problemă?
Dacă intervențiile sunt deja în vigoare, cum ați ales măsurile? Care a fost procesul de luare a
deciziilor?
Care a fost gradul de implicare a comunității în procesul de planificare și faza de
implementare?
CAPACITATE LOCALA (ENABLING ENVIRONMENT)
Aveți capacitatea locală de a vă îndeplini responsabilitățile APL, așa cum sunt definite de lege?
a) da
b) Nu
Dacă nu , care sunt cele mai mari blocaje? ( resurse umane interne , proceduri, finanțe, parteneri
locali sau externi)
a) Resurse umane interne
64
a) Proceduri
a) Finanţe
a) Parteneri locali sau externi
Ce fel de sprijin ați primit de la nivel județean? ( resurse de îndrumare și informare, coordonare,
facilitare)
Care a fost relația dumneavoastră de lucru cu instituțiile de la nivel județean?
Colectare de date
Planificare
Implementare
Monitorizare
Si la nivelul central: ministere de resort, agenții etc (ex: ANR, ANOFM, ANCPI)?
Există părți interesate la nivel județean/regional/central cu care ați interacționat des despre
așezările informale?
65
Cum au fost informate autoritățile locale cu privire la responsabilitățile lor legale privind așezările
neoficiale? Cât de clare și accesibile au fost informațiile?
Sunt autoritățile locale informate cu privire la accesul la fonduri pentru intervenții și moder nizare?
Identificați blocajele cheie în calea intervențiilor (constrângeri în curs de modernizare, acces la
servicii și infrastructură, statutul juridic și condițiile de viață) la nivel local:
• În intervențiile trecute sau planificate, care au fost cele mai mari provocări? Gândiți-vă la
procesele de:
▪ Date și identificare
▪ Planificarea măsurilor adecvate
▪ Implementare si monitorizare
Date si identificare:
Planificarea măsurilor adecvate:
Implementare si monitorizare:
Care sunt unele lucruri despre care credeți că au mers bine - s-ar dezvolta în continuare sau s-ar
repeta (poate fi o măsură, o relație de lucru etc ,)
Implicarea societății civile
Există ONG-uri/GAL implicate în prezent? Dinamica dintre autoritățile locale și ONG-uri este
cooperantă?
66
Există loc pentru mai multă implicare ONG/GAL? (Te rog descrie).
Vizita cu reprezentanții societății civile
o Verificați site-ul și verificați în funcție de datele de la MDLPA și MIPE, după cum sunt
disponibile
▪ Imagini cu așezări neoficiale
o Întrebați-vă cu privire la constrângerile în curs privind modernizarea, accesul la servicii și
infrastructură, statutul juridic și condițiile de viață.
Întâlniri cu alți reprezentanți ai serviciului public local: (DAS, mediatori sanitari, școli/centre
comunitare)
o Implicarea oficiilor locale de servicii sociale cu locuitorii așezărilor neoficiale
▪ Obstacole în integrarea/prestarea serviciilor sociale
o Accesul la identificare pentru cei care locuiesc în așezări neoficiale:
▪ Situația actuală, acțiuni întreprinse, provocări
o Modalitati de lucru cu nivelul judetean
o Cooperare interdepartamentală
Implicarea ONG-urilor:
o Care sunt ONG-urile majore implicate în prezent? Dinamica dintre autoritățile locale și
ONG-uri este cooperantă?
o Există loc pentru o mai mare implicare a ONG-urilor?
67
Anexa B: Etape operaționale pentru intervenții integrate în așezările
informale
68