ROMÂNIA
Acord pentru servicii de asistență tehnică rambursabile privind
consolidarea capacității în sistemul de pensii din România (P177723)
LIVRABILUL 2(b)
Manual PROST personalizat, inclusiv pași pentru
actualizarea fișierului de intrare PROST
Februarie 2024
https://mfe.gov.ro/pnrr/
https://www.facebook.com/PNRROficial/
Declinarea responsabilității
Această activitate este un produs al personalului Băncii Mondiale. Constatările, interpretarea și concluziile
exprimate în această activitate nu reflectă neapărat opiniile directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale
guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează exactitatea datelor incluse în această
lucrare și nu își asumă responsabilitatea pentru orice erori, omisiuni sau discrepanțe în informații, sau
răspunderea cu privire la utilizarea sau neutilizarea informațiilor, metodelor, proceselor sau concluziilor
stabilite. Limitele, culorile, denumirile și alte informații prezentate pe orice hartă a acestei lucrări nu implică
nicio judecată din partea Băncii Mondiale cu privire la statutul juridic al oricărui teritoriu sau la aprobarea sau
acceptarea unor astfel de limite.
Prezentul raport nu reprezintă în mod necesar poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României.
Declarație privind drepturile de autor
Materialul din această publicație este protejat prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea unor
porțiuni ale acesteia fără permisiune poate fi o încălcare a legilor aplicabile.
Pentru a primi permisiunea de a fotocopia sau retipări orice parte a acestei lucrări, vă rugăm să trimiteți o
cerere cu informațiile complete: (i) Ministerul Finanțelor (Bulevardul Libertății nr. 16, Sector 5, București,
România; sau (ii) Grupul Băncii Mondiale România (Strada Vasile Lascăr, nr. 31, Et. 6, Sector 2, București,
România).
Prezentul raport a fost predat în temeiul Acordului pentru servicii de asistență tehnică rambursabile privind
consolidarea capacității în sistemul de pensii din România (P177723), semnat de Ministerul Finanțelor cu
Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 21 aprilie 2022. Aceasta corespunde Livrabilului
2(b) din acordul menționat anterior.
2
Mulțumiri
Acest raport a fost predat în luna februarie 2024, în conformitate cu dispozițiile Acordului pentru servicii de
asistență tehnică rambursabile privind consolidarea capacității în sistemul de pensii din România (P177723),
semnat între Ministerul Finanțelor și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la 21 aprilie
2022.
Paolo Belli (Manager de practică, Protecție Socială și Locuri de Muncă pentru Europa și Asia Centrală) și Anna
Akhalkatsi (Manager de Țară, Ungaria și România) au supravegheat elaborarea raportului. Livrabilul a fost
elaborat sub coordonarea lui Roman Zhukovskyi (specialist protecție socială), de Sergiy Biletsky (specialist
senior protecție socială), Marola Castillo Quinto (specialist protecție socială), Elena Botezatu (specialist
protecție socială), Sabin Chiricescu (Expert IT și date). Echipa ar dori să adreseze mulțumiri speciale doamnelor
Montserrat Pallares-Miralles (Economist Senior) și Miglena Abels (Specialist Protecție Socială) pentru
feedback-ul și sugestiile lor valoroase, precum și domnului Dhushyanth Raju (Lead Economist) pentru
îndrumarea sa. Echipa își extinde, de asemenea, aprecierea față de Andrei Zambor (Asistent Program), pentru
sprijinul constant și prompt.
Echipa dorește să-și exprime recunoștința pentru colaborarea excelentă cu reprezentanții Ministerului
Finanțelor, doamna Ioana Gavril și domnul Dan Matei, precum și cu întreaga Unitate de Modelare. Echipa
dorește, de asemenea, să mulțumească reprezentanților Casei Naționale de Pensii și Autorității de
Supraveghere Financiară pentru eforturile remarcabile de sprijinire a procesului de colectare a datelor.
3
Acronime
ADL Datorii acumulate la zi
AR Raport privind îmbătrânirea populației
ASF Autoritatea de Supraveghere Financiară
AWG Grupul de lucru privind îmbătrânirea populației (Ageing Working Group)
CE Comisia Europeană
CNP Casa Națională de Pensii
HLE Speranța de viață mai ridicată (Higher Life Expectancy)
PIB Produsul Intern Brut
MLSS Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
MF Ministerul Finanțelor
PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență
PROST Instrumentul de simulare a opțiunilor de reformă a pensiilor
PROMIS Instrumentul de microsimulare a opțiunilor de reformă a pensiilor
RAS Servicii de asistență tehnică rambursabile
4
Manual de utilizare Prost pentru România
Conținutul
Declinarea responsabilității .......................................................................................................................... 2
Declarație privind drepturile de autor .......................................................................................................... 2
Mulțumiri ...................................................................................................................................................... 3
Acronime ....................................................................................................................................................... 4
1. Scopul Manualului Utilizatorului PROST pentru România .................................................................... 7
2. Romania PROST Pregătirea fișierelor de intrare ................................................................................... 9
2.1. Sumar pagina generală de calcul General................................................................................... 11
2.2. Detalii privind indexarea: intervalul de indexare, impactul reformei asupra indexării, pensia
minimă .................................................................................................................................................... 13
2.2.1. Coridorul de indexare (indexation corridor) ........................................................................ 13
2.2.2. Impactul reformei asupra indexării ..................................................................................... 15
2.2.3. Indexarea pensiilor minime (limita pentru indemnizația socială) ....................................... 16
2.3. Adaptarea PROST la sistemul bazat pe puncte din România: Metodologia de indexare și calcul ratei
țintă de înlocuire (accrual rate) .............................................................................................................. 17
2.4. Pagina de calcul Population ........................................................................................................ 18
2.5. Pagina de calcul Labor................................................................................................................. 18
2.6. Pagina de calcul Pensions ........................................................................................................... 19
2.7. Pagina de calcul ReformGeneral ................................................................................................. 21
2.8. Pagina de calcul ReformPension ................................................................................................. 23
2.9. Pagina de calcul Factors .............................................................................................................. 23
2.10. Modificări ale fișierului de intrare (PROST input) pentru simularea scenariilor de sensibilitate24
3. Fișierul Summary și ajustări în afara PROST........................................................................................ 28
3.1. Estimări privind beneficiarii de indemnizații sociale .......................................................... 28
4. Surse de date și ipoteze utilizate în PROST ......................................................................................... 34
4.1. Numărul de contribuitori și distribuția veniturilor ..................................................................... 34
4.2. Numărul pensionarilor ................................................................................................................ 36
4.2.1. Numărul pensionarilor de limită de vârstă ......................................................................... 36
4.2.2. Numărul beneficiarilor de pensii de invaliditate................................................................. 37
4.2.3. Numărul beneficiarilor de pensii de urmaș......................................................................... 38
4.3. Distribuția pensiilor pentru limită de vârstă, pensionări anticipate sau anticipate parțiale, pe
intervale .................................................................................................................................................. 38
4.4 Estimarea noilor pensionari – principalele ipoteze pentru Pilonul 2 și punctele bonus ............ 39
4.5 Ajustarea vechime in serviciu (LoS) ca urmare a măsurilor de reformă ..................................... 40
5. Calculul datoriilor acumulate la zi (Accrued-to-Date Liabilities)......................................................... 41
5.1. Cerințe de raportare ADL ............................................................................................................ 41
5.2. Pași pentru a calcula ADL ............................................................................................................ 41
6. Informații generale PROST .................................................................................................................. 42
6.1. Introducere în PROST .................................................................................................................. 42
6.2. Intrările și ipotezele modelului PROST........................................................................................ 43
6.3. Modelul Logic și Pașii PROST....................................................................................................... 45
6.4. Sfaturi și precauții privind modelul PROST ................................................................................. 46
5
6.4.1. Unități pentru date de intrare și ieșire ............................................................................... 46
6.4.2. Stoc (stock) vs. Flux (flow)................................................................................................... 47
6.4.3. Precizia calculului beneficiilor ............................................................................................. 48
6.4.4. Netezirea datelor (data smoothing).................................................................................... 49
6.4.5. Abordarea în cazuri în care procentul este peste 100 % a populației pensionarilor .......... 49
6.4.6. Alte aspecte......................................................................................................................... 50
Anexe .......................................................................................................................................................... 52
Anexa 1. Context ..................................................................................................................................... 52
Anexa 2. Sistemele și prestațiile de pensii din România – Comentarii sintetice privind abordările folosite în
proiecții. .................................................................................................................................................. 53
Anexa 3. Principalele intrări și fluxul pentru pregătirea chestionarului AWG ........................................ 55
Anexa 4. Principalele surse de date pentru proiecțiile PROST ............................................................... 56
Anexa 5. Structura datelor privind pensionarii și contribuabilii ............................................................. 56
Anexa 6. Surse de informații pentru ADL 2021....................................................................................... 57
Anexa 7. Descrierea instrumentului PROMIS ......................................................................................... 60
Anexa 8. Materiale suplimentare (documente separate)....................................................................... 60
Lista figurilor
Figure 1: Minimum Pension Recipients as a % of Total Old Age .................................................................................. 17
Figure 2 Average number of contributors to Romania's general pension system by age, for 2022 ............34
Figure 3 Average number of old-age, early and partial early retirees to Romania's general pension system by
age, for 2022 .................................................................................................................................................36
Figure 4 Major inputs required by PROST.....................................................................................................44
Figure 5 PROST system provisions ................................................................................................................44
Figure 6 General Calculation Scheme of PROST. ..........................................................................................45
Figure 7 Suggested sequence of steps to prepare PROST projections. ........................................................45
Lista tabelelor
Tabel 1 Costul total la bugetul de stat pentru sistemul de pensii din România, pe componente................10
Tabel 2 extras din fișierul de intrare, fila generală (liniile 184-203) .............................................................14
Tabelul 3 Impactul reformei pensiilor și costurile de recalculare pentru beneficiarii actuali ......................15
Tabelul 4 Impactul reformei pensiilor și costurile de recalculare pentru noii pensionari 2023 ...................15
Tabelul 5 Distribuția medie a venitului (2022)..............................................................................................35
Tabelul 6 Distribuția medie a pensiilor pentru limită de vârstă (2022) ........................................................38
Tabelul 7 Ipotezele financiare primare pentru pilonul 2 ..............................................................................39
Tabel 8 Variabile și unități utilizate în PROST. ..............................................................................................47
6
1. Scopul Manualului Utilizatorului PROST pentru România
Scopul acestui Manual al Utilizatorului este de a furniza documentația necesară unității de modelare din cadrul
Ministerului Finanțelor (MF) al României, cu privire la modul de utilizare a modelului Instrumentului de
Simulare a Opțiunilor de Reformă a Pensiilor ( PROST), pentru a pregăti proiecțiile privind performanța
sistemului de pensii din România și cu privire la modul de ajustare a intrărilor în model pentru în vederea
elaborării proiecțiilor privind performanța modificărilor propuse ale sistemului. Unul dintre obiectivele-cheie
ale elaborării unor astfel de proiecții este acela de a furniza contribuția României la Raportul privind
îmbătrânirea populației, elaborat de Grupul de lucru pentru îmbătrânire (AWG). Unele opțiuni specifice de
modelare iau în considerare acest lucru, pentru a fi în concordanță cu abordarea adoptată în ipotezele
furnizate de către AWG.
Manualul își propune să ofere instrucțiuni detaliate și specifice, completând ceea ce este disponibil în alte
materiale. Acesta prezintă procesele și procedurile de elaborare a proiecțiilor adaptate în mod specific
sistemului de pensii din România, spre deosebire de informațiile mai generale furnizate în alte publicații.
Manualul completează și trebuie utilizat împreună cu alte materiale, care au fost deja furnizate echipei MF:
Ghidul Utilizatorului PROST, Manualul de Intrări PROST, Manualul de Calcul PROST (a se vedea Anexa 8) 1,
precum și cu prezentările și materialele prezentate în cadrul cursurilor de formare privind PROST.
Este esențial de reținut că acest manual nu este conceput pentru începători care utilizează PROST. În schimb,
documentul servește drept ghid pentru utilizarea modelului PROST în contextul României. Manualul acoperă
modul în care a fost configurat PROST pentru România, raționamentul care stă la baza acestei configurări,
precum și instrucțiuni pentru modificarea modelului de evaluare a propunerilor de reformă.
Manualul acoperă Pilonul I (sistemul public general de pensii) și include detalii limitate cu privire la pilonul II 2
al sistemului de pensii publice. Manualul prezintă modelarea scenariului de bază pentru sistemul general de
pensii al României în cadrul PROST, în conformitate cu prevederile Legii pensiilor 360, adoptată în decembrie
2023 3. Deși Legea 360 introduce o legătură între vârsta de pensionare și speranța de viață, abordarea noastră
de modelare, în conformitate cu o cerere din partea AWG al Comisiei Europene, nu include această legătură
în proiecțiile de bază. Această decizie a fost luată pentru a respecta orientările AWG. Banca Mondială a sprijinit
colaborarea dintre Unitatea de Modelare a MF, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MLSS) și echipele
AWG și ECFIN, asigurându-se că modelarea noastră este conformă atât cu legislația națională românească, cât
și cu cerințele specifice ale AWG.
Acest manual se concentrează pe proiecțiile elaborate numai cu PROST și, mai precis, pe fișierele de intrare
(PROST Input) și ieșire (PROST Output). Rezultatele produse în PROST Output pe baza fișierului PROST Input,
rezultatele din Instrumentul de Microsimulare a Opțiunilor de Pensii (PROMIS) (pentru magistrați și pensii
militare), precum și calculele efectuate în afara PROST, sunt agregate în fișierul Summary în Excel. Pentru
Raportul privind îmbătrânirea populației, există, de asemenea, un fișier Preparation în Excel care agregă și
face calcule suplimentare cu privire la datele din PROST Output, Summary și PROMIS. Chestionarul asociat
1
Anexate acestui raport ca documente separat, din cauza dimensiunilor.
2
Sistemul actual de pensii din România este un sistem de pensii cu mai mulți piloni, format din trei componente
principale: Pilonul 1 – Sistemul public de pensii cu beneficii definite, finanțat prin contribuții de asigurări sociale plătite
în principal de lucrători și cu transferuri de la bugetul de stat; Pilonul 2: Sistem obligatoriu de contribuții definite private,
finanțat integral, cu o garanție minimă de rentabilitate a investiției și bazat pe principiul conturilor individuale; Pilonul 3:
Sistem voluntar de contribuții definite, finanțat integral prin contribuții private, bazat pe principiul conturilor individuale.
3
https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/276927
7
Raportului privind îmbătrânirea populației, solicitat de CE, este actualizat prin intermediul linkurilor
implementate în fișierul de pregătire Preparation. Formulele din fișierele Summary și Preparation arată locația
informațiilor din fișierele PROST Input și Output și din fișierele de Output PROMIS. Vă rugăm consultați Anexa
3 pentru sinteza abordărilor utilizate în proiecțiile pentru toate sistemele de pensii din România.
Manualul cuprinde cinci secțiuni principale, pe lângă această secțiune introductivă. Secțiunea 2 se referă la
pregătirea fișierului PROST Input pentru România, discutând indexarea pensiilor și pensiei minime și
adaptarea PROST pentru sistemul bazat pe puncte al României. Această secțiune include, de asemenea,
informații specifice pentru fiecare subsecțiune: Populație, Ocupare și Pensii. Secțiunea 3 oferă o imagine de
ansamblu a fișierului Summary și a ajustărilor făcute în afara PROST. Secțiunea 4 prezintă sursele de date și
ipotezele utilizate în proiecții. Secțiunea 5 oferă informații privind ADL, în timp ce Secțiunea 6 oferă informații
generale suplimentare privind PROST, pentru a completa cadrul de elaborare sau actualizare a fișierului de
intrare specific României, necesar pentru modelarea sistemului cu PROST.
8
2. Romania PROST Pregătirea fișierelor de intrare
Această secțiune a Manualului prezintă detaliile fișierului PROST Input File Baseline, care a fost utilizat pentru
a genera proiecțiile privind acoperirea, beneficiile și costul sistemului de pensii din România. Această secțiune
se concentrează pe codificarea acelor secțiuni din fișierul de intrări care sunt non-standard sau care au o
importanță deosebită pentru proiecțiile din România. Aceasta include o descriere a câmpurilor, modul în care
au fost codificate și justificarea abordării selectate. Înainte de a intra în detaliile pregătirii PROST Input File,
oferim câteva explicații succinte cu privire la principalele concepte utilizate în Manual:
• Sistemul de pensii din România este alcătuit din trei piloni: Pilonul I este sistemul public obligatoriu
de pensii administrat de stat, un sistem PAYG. Acest sistem include pensia pentru limită de vârstă,
pensia anticipată, pensia de invaliditate și pensia de urmaș. Pe lângă aceste categorii, alocația
socială pentru pensionari reprezintă un prag pentru pensia minimă. Pilonul II, sistemul obligatoriu de
pensii private, a fost introdus în 2007. Acesta este un sistem de contribuții determinate, cu o garanție
minimă pentru investiții, bazată pe conturi individuale (o parte din contribuția individuală a sistemului
public de pensii se acumulează în aceste conturi individuale). Pilonul III, sistemul voluntar de pensii
private, a fost introdus, de asemenea, în 2007 și este un sistem de contribuții definite cu participare
voluntară, bazat pe conturi individuale.
• Pensia pentru limită de vârstă se acordă asiguratului care îndeplinește cumulativ condițiile vârstei
standard de pensionare și ale perioadei minime de cotizare. Vârsta de pensionare este stabilită la 65
de ani pentru bărbați și va crește progresiv la aceeași valoare pentru femei, până în 2035. După 2035,
pensionarea standard (și perioada de cotizare minimă și completă corespunzătoare) va fi majorată în
raport cu evoluția speranței de viață în România (Legea 360/2023 art. 47).
• Indemnizația socială pentru pensionari a fost introdusă prin Legea pensiilor nr. 263/2010 și se
adresează pensionarilor din sistemul public, rezidenți în România, indiferent de data cererii de
pensionare, în cazul în care valoarea pensiei lunare a acestora este sub un anumit plafon, care este
stabilit de lege și modificat anual. Alocația socială completează pensiile pentru limită de vârstă,
pensiile anticipate și pensiile anticipate parțiale, precum și pensiile de invaliditate și de urmaș.
Indemnizația socială este acoperită din bugetul de stat și, în ultimii ani, a reprezentat o sumă fixă
stabilită prin hotărâri guvernamentale ad-hoc. Indemnizația socială este inclusă în proiecții ca pensie
minimă.
• Pensia de invaliditate se acordă persoanelor care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă
(cel puțin jumătate). Începând din 2012, eligibilitatea pentru pensia de invaliditate nu mai este
condiționată de perioada de cotizare îndeplinită, ci doar de gradul de invaliditate.
• Pensia de urmaș se acordă copiilor cu vârsta de până la 16 ani (sau până la finalizarea studiilor, dar nu
mai târziu de vârsta de 26 de ani) și soțului supraviețuitor (atunci când aceștia împlinesc vârsta
standard de pensionare).
• În sistemul public, două concepte sunt foarte importante: (i) perioada de cotizare în care a fost plătită
contribuția la asigurările sociale (ii) vechimea în muncă (LoS), care include perioada de cotizare și
perioadele asimilate. Perioada asimilată de concediu de îngrijire copil este considerată, în mod
excepțional, o perioadă de contribuție.
9
• În sistemul public de pensii sunt considerate perioade asimilate intervalele de timp în care persoana
asigurată:
o a urmat cursuri universitare, absolvite cu diplomă
o a efectuat serviciul militar, a fost ținută în lagăre de concentrare, mobilizată sau ținută în
captivitate;
o au beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001-1 ianuarie 2006, de alocații de asigurări sociale,
acordate potrivit legii;
o a beneficiat de concediu temporar de incapacitate ca urmare a accidentelor de muncă sau a
bolilor profesionale (începând cu 1 ianuarie 2005);
o a beneficiat de concediu de îngrijire copil (începând cu 1 ianuarie 2006).
• Reducerile vârstei standard de pensionare (pentru pensia pentru limită de vârstă) se acordă
următoarelor categorii condiționate de o perioadă minimă de cotizare:
o Angajați care lucrează în condiții speciale sau deosebite;
o Mame cu cel puțin un copil natural sau adoptat;
o Angajații cu handicap. Persoanele cu deficiențe de vedere severe nu au nicio condiție privind
perioada minimă.
Costul total la bugetul de stat pentru sistemul de pensii din România constă în următoarele componente,
prezentate în Tabelul 1:
Tabel 1 Costul total la bugetul de stat pentru sistemul de pensii din România, pe componente
2022 2023 2024 2025 2030 2035 2040 2050 2060 2070
1. Sistem general - pensii de 102,718 115,073 140,287 175,478 228,740 288,725 361,303 548,591 736,744 850,634
asigurări de stat (limita de
vârstă și pensii anticipate si
anticipate parțial ,
invaliditate, urmași)
% din PIB 7,29 % 7,15 % 7,97 % 9,24 % 9,33 % 9,35 % 9,50 % 9,87 % 9,04 % 7,24 %
2. Pensii agricultori (sistem 2,059 2,012 2,055 2,013 1,335 704 303 26 1 —
închis)
% din PIB 0,15 % 0,12 % 0,12 % 0,11 % 0,05 % 0,02 % 0,01 % 0,00 % 0,00 % 0,00 %
3. Indemnizații speciale 3,867 4,402 6,017 6,204 5,368 4,479 3,725 2,566 1,940 1,673
(sisteme închise și mici)
% din PIB 0,27 % 0,27 % 0,34 % 0,33 % 0,22 % 0,15 % 0,10 % 0,05 % 0,02 % 0,01 %
4. Pensii serviciu civile (pensii 1,316 1,443 1,559 1,611 2,190 2,937 3,815 5,369 6,507 7,549
speciale) doar suma de
completare de la bugetul de
stat
% din PIB 0,09 % 0,09 % 0,09 % 0,08 % 0,09 % 0,10 % 0,10 % 0,10 % 0,08 % 0,06 %
5. Pensii serviciu militare 10,145 11,316 13,192 14,764 18,574 20,683 23,126 29,184 35,110 38,769
(pensii speciale)
% din PIB 0,72 % 0,70 % 0,75 % 0,78 % 0,76 % 0,67 % 0,61 % 0,53 % 0,43 % 0,33 %
Total miliarde LEI 134,246 163,109 200,070 256,206 317,527 392,272 585,736 780,302 898,624
120,106
% din PIB 8,52 % 8,34 % 9,26 % 10,54 % 10,45 % 10,28 % 10,31 % 10,54 % 9,58 % 7,65 %
Sursă: Estimarea autorilor – Fișierul Summary incluzând detalii din PROST Output File pentru sistemul general
10
2.1. Sumar pagina generală de calcul General
Această pagina de calcul (General Spreadsheet) conține o varietate de informații care NU variază în funcție de
vârstă și sex, dar adesea variază în funcție de an. Anumite date privind anul de bază, ipotezele
macroeconomice, ipotezele de indexare a pensiilor și beneficiile pentru formulele legate de câștiguri se
regăsesc, de asemenea, în această pagina de calcul. Aici sunt scurte descrieri cu privire la modul de a lucra cu
fiecare dintre ele.
• Categorii de beneficiari: Utilizatorul poate defini etichetele utilizate pentru cele patru categorii de
beneficiari permise. Primul este aproape întotdeauna pensionarii pentru limită de vârstă și al doilea
pensionarii de invaliditate. Al treilea și al patrulea sunt utilizate pentru alte categorii dorite de pensionari.
Pentru România, a treia categorie este beneficiarii pensiei de urmaș, iar a patra categorie nu este utilizată.
• Opțiuni de simulare. Aici, utilizatorul specifică modul în care va fi proiectat numărul viitor de contribuabili
și beneficiari. În cazul României, contribuabilii sunt exprimați ca procent din forța de muncă ocupată
(percent of employment), iar numărul pensionarilor pentru limită de vârstă și handicap este exprimat ca
procent din populație (percent of population). Urmașii reprezintă, de asemenea, un procent din populație.
• Rezumatul și finanțele ar trebui să reflecte finanțele pentru: Există două opțiuni pentru această variabilă:
sistemul Monopillar sau sistemul Multipillar. De obicei, opțiunea Multipillar este selectată atunci când este
evaluat numai PAYG DB (Pilonul I). Atunci când se alege această opțiune, PROST ia în considerare toate
codurile din foile de calcul „ReformGeneral” și „ReformPension” din fișierul de intrare. În sistemul
multipillar, atât Pilonul I al PAYG DB, cât și Pilonul II finanțat DC sunt evaluate în baza aceluiași fișier de
intrare.
• Date privind anul de bază: Această secțiune reflectă PIB-ul anului de referință, soldul fondurilor de pensii
și anumite plăți ale anuităților forfetare, dacă acestea există. În cazul României, toate câmpurile sunt lăsate
necompletate. PIB-ul din pagina generală PROST este utilizat exclusiv ca referință pentru prezentarea
rezultatelor, de exemplu este utilizat ca numitor pentru a indica cheltuielile și veniturile ca % din PIB.
• Intervale salariale și distribuția procentuale cumulativă: Aceasta este distribuția salariilor în anul de bază.
Numărul de intervale este la discreția utilizatorului, dar ar trebui să surprindă în mod adecvat distribuția
salariilor. Salariile sunt sume anuale în mii de lei. Datele pentru categoriile de salarizare provin din datele
din date individuale de la CNPP.
• Intervale de pensii și distribuția procentuale cumulativă. PROST necesită un minim de trei intervale,
exprimate ca sumă anuală în mii de lei.
• Tendințe demografice: Proporția dintre sexe este utilizat pentru proiecțiile populației. Această proporție
Este folosit pentru a separa numărul de nașteri noi între copii de sex masculin și feminin. Intervalul normal
pentru această variabilă este 104-106. În prezent, proporția din România este de 106 și se preconizează că
se va menține la acest nivel pe tot parcursul orizontului de proiecție.
• Istoria și tendințele macroeconomice. În fișierul de referință pentru proiecțiile privind pensiile din
România, sunt utilizate toate variabilele macroeconomice cheie din proiecțiile furnizate de AWG. Această
abordare cuprinzătoare asigură că datele reflectă cele mai recente și mai detaliate analize și previziuni
11
europene. Utilizarea acestor variabile din AWG pentru fișierul de referință al României asigură că proiecțiile
noastre privind pensiile se bazează nu numai pe condițiile economice actuale, ci și în sincronizare cu
tendințele anticipate pe termen lung de pe piața forței de muncă, în special în contextul îmbătrânirii
populației.
• Rata dobânzii (reală). Cea mai importantă variabilă aici este rata de actualizare. Aceasta este rata care va
fi utilizată, împreună cu inflația, pentru a calcula valoarea actualizată a contribuțiilor și cheltuielilor viitoare
și pentru calcularea pasivelor acumulate din sistemul de pensii (denumită IPD în PROST). Celelalte rate nu
sunt esențiale pentru calcule.
• Eligibilitatea pentru pensie (Benefit Eligibility). Se referă la vârsta actuală și planificată de pensionare
pentru bărbați și femei. Fișierul de referință reflectă creșterea programată a vârstei de pensionare a
femeilor la 65 de ani până în 2035. Dacă se bifează caseta „Ajustarea automată a ipotezelor legate de
schimbarea vârstei de pensionare (angajați, contribuabili, pensionari, persoane cu dizabilitate, durata
serviciului), apare un tabel intitulat „Persoane care doresc, dar cărora nu li se permite pensionarea normală
după reformă”. Utilizatorului i se cere să specifice ce procent de persoane afectate de creșterea vârstei de
pensionare vor deveni angajate, vor solicita cotizații nominale, pensionare anticipată sau handicap.
• Calculul contribuției și indexarea contribuție (Contribution Steps and Indexation of Contribution Steps.
Această secțiune arată modul în care este indexat salariul minim. În alte contexte, acesta este, de
asemenea, utilizat pentru a stabili indexarea plafonului contribuției și indexarea etapelor de contribuție,
care nu sunt utilizate în România.
• Surse de venituri. Pe baza ipotezelor Ministerului Finanțelor, 95% din contribuțiile datorate sunt colectate.
Alte venituri sunt exprimate ca procent din contribuțiile angajatului, angajatorului și pensionarilor.
Calculele pentru alte venituri sunt efectuate în afara sistemului PROST în fișierul Summary în Excel. PROST
consideră contribuabilii ca viitori pensionari – toți se vor pensiona în viitor. Acesta este motivul pentru care
pensionarii care lucrează nu ar trebui să fie incluși în numărul contribuabililor.
• Costuri și alte cheltuieli. Alte cheltuieli ale Fondului de pensii ca procent din cheltuielile de pensii sunt
estimate la 1,1 % și se preconizează că vor rămâne constante până în 2080.
• Indexarea pensiilor. În modelul PROST, abordarea indexării pensiilor este dublă, cu metodologii distincte,
abordând atât indexarea pensiilor cât și indexarea pensiei minime. Coridorul de indexare a pensiilor este
conceput pentru a echilibra menținerea puterii de cumpărare a pensionarilor cu inflația și menținerea
stabilității financiare a sistemului de pensii. Acest lucru implică aderarea la ratele inflației din ultimii doi ani
și utilizarea regulii elvețiene, care combină creșterea salariilor și inflația, dar limitează indexarea la
creșterea veniturilor sistemului de pensii atunci când este necesar. În schimb, indexarea pensiilor minime
este modelată pentru a reflecta un set diferit de considerente de politică. Începând cu o bază stabilită în
2022, urmează coridorul de indexare până în 2033, moderând creșterea în concordanță cu indicatorii
economici. Post-2033, conform regulilor AWG, sistemul trece la indexarea completă bazată pe creșterea
salarială nominală, aliniindu-se direct la tendințele salariale ale economiei. Această metodă urmărește să
asigure sustenabilitatea pe termen lung, ajustând în același timp proporția beneficiarilor în timp. (A se
vedea capitolul următor privind „Indexarea pensiei integrale și minime” pentru detalii).
12
• Formula de calcul a cuantumului pensiei pentru partea contributivă. Adaptarea instrumentului PROST la
sistemul de pensii bazat pe puncte din România implică o serie de etape specifice, pentru a asigura proiecția
exactă a calcului beneficiilor de pensii. Acest proces include extragerea salariilor nominale calculate de
PROST, calcularea creșterii salariale nominale și încorporarea ratelor inflației pentru ajustarea calcului
pensiilor. În plus, modelul proiectează valoarea in Lei a punctului de pensie și calculează rata țintă de
înlocuire pentru a reflecta un procent proporțional din salariul nominal mediu al unei persoane. În sfârșit,
se stabilește o rată de acumulare, care este esențială pentru calcularea cuantumului pensiilor. Această
abordare metodică permite PROST să simuleze în mod eficient sistemul bazat pe puncte, oferind un model
receptiv care se aliniază cu istoricul salarial individual și cu contextul economic mai larg. Pentru mai multe
detalii, a se vedea subsecțiunea 2.1.2.
2.2. Detalii privind indexarea: intervalul de indexare, impactul reformei asupra indexării,
pensia minimă
Această subsecțiune descrie modul în care Fișierul de intrare PROST a fost adaptat pentru a ține cont de
intervalul de indexare, inclusiv indexarea pensiei minime. De asemenea, oferă perspective asupra impactului
reformei pensiilor și asupra costului recalculării pentru beneficiarii actuali.
2.2.1. Coridorul de indexare (indexation corridor)
În fișierul Baseline Input File, am modelat un coridor de indexare pentru ajustarea pensiilor, care este
reglementat de un set de parametri menit să găsească un echilibru între menținerea puterii de cumpărare a
pensiilor împotriva inflației și asigurarea viabilității financiare a sistemului de pensii. Punerea în aplicare a
coridorului de indexare, care este detaliat la rândul 203 din modelul PROST, respectă aceste norme specifice
(a se vedea Tabelul 2):
• Indexarea trebuie să corespundă cel puțin ratei inflației din ultimii doi ani (t-2), astfel cum este raportată
la rândul 172. Scopul este de a garanta că puterea de cumpărare a pensionarilor este protejată de
efectele de erodare ale inflației.
• Atunci când regula elvețiană – o metodă care combină de obicei 50% din creșterea salarială cu 50% din
inflația 4 ultimilor doi ani (t-2) – generează o rată de indexare mai mare decât creșterea veniturilor
sistemului de pensii, indexarea este plafonată la această rată de creștere a veniturilor. Această rată de
creștere, un indicator pentru sănătatea financiară a sistemului, este derivată din linia 201 și poate fi
comparată cu calculele detaliate ale veniturilor din Fișierul Summary care consolidează calculele
intermediare și finale cu intrările din PROST. Plafonul este instituit pentru a ajusta creșterea pensiilor la
capacitatea reală a sistemului de a finanța aceste beneficii, menținând astfel sustenabilitatea fiscală.
• În situațiile în care creșterea veniturilor nu limitează indexarea, regula elvețiană este utilizată ca
mecanism standard de ajustare a pensiilor.
Aceste reguli, care au fost elaborate în colaborare cu Ministerul Muncii (MLSS) și care sunt încorporate în
Legea 360/2023, dictează modul indexării pensiilor. Proiecțiile din PROST privind veniturile din pensii
4
Din punct de vedere matematic, aceasta este echivalentă cu formula prevăzută în legislație, constând din 100% din
rata inflației plus 50% din creșterea reală a salariilor.
13
furnizează datele necesare pentru determinarea plafonului ratei de creștere a veniturilor, în timp ce ratele
anterioare ale inflației stau la baza pragului minim de indexare. Pagina General din fișierul de intrare PROST
conține formulele prin care se calculează dinamic coridorul de indexare, reflectând cadrul de politică și
prevederile legale ale reformei pensiilor.
Pentru a rezolva o inconsecvență în PROST, a fost necesară o soluție specifică. Modelul calculează inițial
cheltuielile totale cu salariile utilizând datele privind inflația t-1, dar coridorul de indexare se bazează pe
inflația t-2 conform legislației. Pentru a armoniza aceste elemente, am adaptat formulele din pagina General
din PROST, ceea ce asigură că, în timp ce indexarea reflectă inflația t-2 impusă de coridorul de indexare,
aceasta ajustează și calculele masei salariale bazate pe inflația t-1.
Tabel 2 Coridorul de indexare - Extras din fișierul de intrare, pagina General (liniile 184-203)
2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030
1. Rata inflației 13,8 % 9,7 % 4,6 % 3,9 % 3,2 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 %
Creșterea salarială nominală 7,0 % 14,1 % 8,6 % 7,6 % 6,8 % 6,1 % 6,0 % 6,0 % 6,0 %
1. Regula Elvețiană 10,4 % 11,9 % 6,6 % 5,7 % 5,0 % 4,3 % 4,3 %
3. Creșterea veniturilor 13,0 % 7,4 % 5,8 % 4,5 % 3,9 % 3,9 % 4,0 %
Regula coridorului de indexare (1 – inflație, 2 – 1 1 2 2 2 2 3
Elvețian, 3 – creșterea veniturilor)
Valoarea coridorului de indexare 13,80 % 9,74 % 6,60 % 5,72 % 5,02 % 4,32 % 3,88 %
2031 2032 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040
1. Rata inflației 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 %
Creșterea salarială 6,1 % 6,1 % 5,9 % 5,8 % 5,6 % 5,5 % 5,4 % 5,3 % 5,1 % 5,0 %
nominală
2. Regula Elvețiană 4,3 % 4,3 % 4,3 % 4,3 % 4,2 % 4,1 % 4,1 % 4,0 % 3,9 % 3,9 %
3. Creșterea veniturilor 3,9 % 4,1 % 4,2 % 4,0 % 3,9 % 3,8 % 3,8 % 3,8 % 3,7 % 3,7 %
Regula coridorului de 3 3 3 3 2 3 3 3 3 3
indexare
Valoarea coridorului de 3,94 4,01 % 3,93 % 4,10 % 4,20 % 3,99 % 3,89 % 3,84 % 3,78 % 3,76 %
indexare %
2041 2042 2043 2044 2045 2046 2047 2048 2049 2050
1. Rata inflației 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 % 2,5 %
Creșterea salarială 5,0 % 5,0 % 5,0 % 5,0 % 5,0 % 5,0 % 5,0 % 5,0 % 4,9 % 4,9 %
nominală
2. Regula Elvețiană 3,8 % 3,8 % 3,7 % 3,7 % 3,7 % 3,8 % 3,8 % 3,7 % 3,7 % 3,7 %
3. Creșterea veniturilor 4,0 % 4,0 % 4,1 % 4,0 % 4,0 % 4,0 % 3,9 % 3,9 % 4,0 % 4,2 %
Regula coridorului de 3 3 2 2 2 2 2 2 2 2
indexare
Valoarea coridorului de 3,73 3,74 % 3,75 % 3,74 % 3,75 % 3,75 % 3,75 % 3,75 % 3,74 % 3,73 %
indexare %
Notă: Între 2043 și 2068 regula de indexare este elvețiană, între 2069 și 2071 este creșterea veniturilor, iar între 2072-2080 este din nou elvețiană.
Sursă: Estimarea autorilor – extras din fișierul de intrare PROST
14
2.2.2. Impactul reformei asupra indexării
Pe baza datelor individuale din eșantionul CNP din 2023, s-a calculat că, după reformă (Legea 360/2023),
pensionarii actuali vor beneficia de o creștere medie de 21,93%, ca urmare a măsurilor enumerate în Tabelul
3, identificată drept cost de recalculare. Având în vedere că măsurile care au condus la recalculare vor intra în
vigoare în septembrie 2024, proiecțiile financiare din cadrul PROST includ ipoteza că doar un sfert din aceste
cheltuieli suplimentare se vor materializa în 2024.
Această creștere a cheltuielilor, calculată ca 25% de 21,93% (echivalentul a 5,48%), a fost încorporată în linia
de indexare a tabului „General” din fișierul de intrare, ca o creștere suplimentară față de indexarea de 13,8%
pentru 2024 5. În plus, s-a constatat că, din cauza reformei, noii pensionari vor beneficia de o creștere medie
de 6,26% în 2024 (Tabelul 4). Această creștere este estimată la 25% din procentul de 6,26% în 2024
(echivalentul a 1,57%). În 2025, restul costurilor (75% din 21,93% pentru pensionarii actuali și 6,26% pentru
noii pensionari) se adaugă ca o creștere suplimentară a ratei de indexare preconizate în funcție de coridorul
de indexare. După 2025, indexarea respectă regulile coridorului de indexare. În PROST, indexarea pensiilor
poate fi ajustată în rândurile generale 140-141.
Tabelul 3 Impactul reformei pensiilor și costurile de recalculare pentru beneficiarii actuali
Impactul reformei asupra beneficiarilor actuali Creștere Creștere cumulată
Recalculare cu valoarea punctului de referință 4,40 % 4,40 %
Puncte bonus pentru perioada îndelungată de contribuție 13,79 % 18,19 %
Modificare pentru acordarea punctelor pentru condiții speciale • 0,09 % 18,10 %
de muncă
Puncte bonus – handicap 2,10 % 20,20 %
Impactul menținerii pensiilor care ar fi trebuit reduse 2,81 % 23,01 %
Impactul reducerii alocațiilor sociale suplimentare —1,08 % 21,93 %
Distribuția costurilor de recalculare în 2024 și 2025 (fără impact 2024 2025
de indexare) (1 trimestru)
Creștere față de anul precedent 5,48 % 15,59 %
Impactul cumulativ 21,93 %
Sursă: Estimarea autorilor – pe baza eșantionului de PH 2023
Tabelul 4 Impactul reformei pensiilor și costurile de recalculare pentru noii pensionari 2023
Impactul reformei pentru noii pensionari 2023 Creștere Creștere cumulată
Recalculare cu valoarea punctului de referință —7,54 % —7,54 %
Puncte bonus pentru perioada îndelungată de contribuție 13,44 % 5,90 %
Modificare pentru acordarea punctelor pentru condiții speciale - 0,04 % 5,87 %
de muncă
Puncte bonus – handicap 0,39 % 6,26 %
Distribuția costurilor noilor pensionari în 2024 și 2025 (fără 2024 2025
impact de indexare)
5
Indexarea pensiilor în 2024 va reflecta rata inflației din ultimii doi ani, care se situează la 13,8 %.
15
Creștere față de anul precedent 1,56 % 4,70 %
Impactul cumulativ 6,26 %
Sursă: Estimarea autorilor – pe baza eșantionului de PH 2023
2.2.3. Indexarea pensiilor minime (limita pentru indemnizația socială)
Modelarea pentru indexarea pensiilor minime (limita pentru indemnizația socială) a fost structurată cu
atenție, pentru a reflecta atât deciziile de politică fiscală imediată, cât și pe termen lung, precum și prevederile
agreate cu AWG. În 2022, pensia minimă a fost stabilită la 1.000 de lei, urmată de o creștere la 1.125 lei în
2023. Pentru anii următori din 2024 până în 2033, pensia minimă va fi indexată în conformitate cu un coridor
de indexare specificat, care este conceput să modereze creșterea pensiilor în conformitate cu indicatorii
economici. După această perioadă, începând cu 2034, pensia va fi complet indexată la creșterea salarială
nominală, aliniind direct creșterea pensiilor la tendințele creșterilor salariale din economie (regula AWG).
Figura 1 ilustrează evoluția numărului de beneficiari de pensii minime, ca procent din totalul populației
vârstnice. Inițial, în 2023, graficul începe cu un anumit procent din populația vârstnică care primește pensia
minimă. Există apoi un declin care continuă până în jurul anului 2033. Această scădere poate fi atribuită în
mod direct punerii în aplicare a reformei, inclusiv unei perioade mai lungi de timp și creșterii continue a vârstei
legale de pensionare, precum și impactului coridorului de indexare. Coridorul de indexare este un mecanism
de politică care ajustează valorile pensiilor într-un interval stabilit pentru a gestiona impactul fiscal și a asigura
sustenabilitatea sistemului de pensii.
După ce a atins cel mai jos punct în 2033, graficul arată o ascensiune notabilă. Creșterea reflectă sfârșitul
perioadei coridorului de indexare și tranziția către o indexare completă a pensiei minime la creșterea salariului
nominal. Această modificare de politică publică duce la o creștere a valorii minime a pensiei, ceea ce explică
creșterea ulterioară a procentului de beneficiari. Post-2043, ponderile se sistematizează, indicând un nou
echilibru în peisajul pensiilor. Acest platou sugerează că populația care primește pensia minimă se stabilizează
pe măsură ce ajustările din coridorul de indexare intră pe deplin în vigoare, iar pensiile sunt aliniate la
creșterea salariilor.
Uniformizarea din perioada mai îndepărtată a proiecției sugerează că impactul inițial al coridorului de indexare
a fost absorbit, iar indexarea completă în funcție de creșterea salariului nominal menține o pondere
consistentă a beneficiarilor de pensii minime în cadrul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă. Această
stabilitate este un indicator important al modului în care ajustările politicii de pensii pot conduce la
sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii, având în același timp un impact asupra proporției
beneficiarilor de-a lungul timpului. În PROST, indexarea minimă a pensiilor poate fi ajustată în pagina General
în rândurile 142-143.
16
Figura1: Beneficiarii pensiei minime ca procent din totalul beneficiarilor pensiei de limită de vârstă
Sursă: Estimarea autorilor – fișierul de ieșire PROST
2.3. Adaptarea PROST la sistemul bazat pe puncte din România: Metodologia de indexare
și calcul ratei țintă de înlocuire (accrual rate)
Această subsecțiune detaliază modul în care sistemul de puncte a fost inclus în fișierul de intrare. Sistemul de
pensii din România utilizează un model contributiv care este numit internațional numit „defined benefit” (DB).
Acesta este un model bazate pe puncte, în care acumularea punctelor anuale și valoarea punctului de pensie
stabilesc cuantumul pensiei. Adaptarea modelului din România în PROST, care este conceput pentru sistemele
standard DB, implică o secvență specifică de operațiuni:
• Începem prin extragerea cifrelor privind salarialile nominale asigurate din modulul 3 al PROST,
submodulul 2, și le introducem în pagina General de la linia 173.
• Imediat mai jos, la rândul 174 din pagina General, calculăm creșterea salariului nominal. Acest calcul
este esențial pentru proiectarea valorilor viitoare ale pensiilor.
• Rata inflației, esențială pentru ajustarea valorii pensiilor, este înscrisă la rândul 172.
• Folosind informațiile din coridorul de indexare detaliat la linia 203, estimăm valoarea punctului pe
linia 169. Această proiecție determină valoarea punctului de pensie la momentul pensionării, ceea ce
este esențial pentru asigurarea unei valori adecvate a pensiilor.
• La rândul 168, se calculează rata țintă de înlocuire (accrual rate). Această rată este concepută pentru
a garanta că valoarea pensiei este un procent proporțional din salariul nominal mediu al persoanei.
• Rata țintă de înlocuire (accrual rate) este apoi determinată prin împărțirea ratei țintă de înlocuire la
întreaga durată a serviciului (LOS), cu calcule distincte pentru bărbați și femei. Această rată este apoi
aplicată în formula prestațiilor pentru calcularea pensiilor, astfel cum se arată la rândurile 153 și 158.
Această abordare în cadrul PROST permite modelarea corectă a sistemului românesc de puncte, asigurându-
se că pensiile reflectă istoricul salarial al fiecărei persoane și mediul economic. Metoda asigură faptul că
17
modelul rămâne receptiv la dinamica salariilor și a coridorului de indexare, iar punctele de pensie acumulate
se traduc într-o pensie viabilă și previzibilă.
2.4. Pagina de calcul Population
În această pagina de calcul oferim un cadru detaliat pentru proiectarea dimensiunii populației României în
funcție de vârstă și sex pentru fiecare an în perioada de proiecție. Aceste proiecții sunt esențiale pentru
analizarea modificărilor în ceea ce privește dimensiunea și componența populației, având un impact asupra
dimensiunii forței de muncă și a numărului viitorilor contribuabili și beneficiari.
Metodologia noastră este aliniată la proiecțiile Comisiei Europene și include următoarele componente:
• Populația anului de bază: Datele privind populația inițială pentru anul de referință sunt, de obicei,
obținute din statisticile naționale. Cu toate acestea, pentru a asigura coerența cu previziunile Comisiei
Europene, efectuăm ajustări specifice.
• Ratele de fertilitate: Inițial, ratele de fertilitate pentru anul de referință pot fi obținute din statisticile
naționale. Pentru proiecțiile pe termen lung de 50-100 de ani, ne bazăm pe datele AWG. Această
abordare este aleasă datorită necesității unor rate de fertilitate detaliate, specifice vârstei, pe o perioadă
prelungită, pe care AWG le oferă efectiv.
• Rata mortalității: Rata mortalității este un alt factor critic. Folosim datele AWG atât pentru ratele actuale
ale mortalității în funcție de vârstă și sex, cât și pentru modificările preconizate ale acestora. Această
alegere este determinată de natura cuprinzătoare a previziunilor AWG privind mortalitatea pe termen
lung.
• Ratele migrației nete: În ceea ce privește migrația netă, adoptăm o abordare unică. Recunoscând
provocările în obținerea unor proiecții precise privind migrația pe termen lung, tratăm migrația netă ca
un element rezidual al modelului nostru. Această strategie nu se datorează doar diferențelor
metodologice, ci și alinierii previziunilor noastre privind populația la cele ale Comisiei Europene. Prin
contabilizarea migrației nete ca o soluție reziduală, eliminăm în mod eficient orice decalaj între modelul
nostru și proiecțiile CE, asigurându-ne că metodologia noastră abordează atât discrepanțele
metodologice, cât și factorii reziduali.
Prin aceste metode, proiecțiile noastre demografice pentru România sunt strâns aliniate cu datele Comisiei
Europene, oferind o bază solidă și precisă pentru analiza și planificarea demografică.
2.5. Pagina de calcul Labor
Scopul acestei foi de calcul este de a estima dimensiunea întregii forțe de muncă și numărul persoanelor în
toate tipurile de ocupare, nu doar ocuparea în sectorul formal sau nu doar numărul persoanelor care participă
la programul de pensii. Aceste informații sunt necesare pentru a analiza acoperirea sistemului de pensii
(contribuabili în comparație cu totalul ocupării forței de muncă) și, uneori, ca în cazul României, pentru a
proiecta numărul viitorilor contribuabili, analizându-i ca procent din forța de muncă ocupată. Întrucât
principala utilizare a modelului PROST de către Ministerul Finanțelor vizează elaborarea contribuțiilor
18
României la Raportul privind îmbătrânirea populației (Ageing Report), această alegere de a proiecta numărul
viitorilor contribuitori este predeterminată de structura ipotezei furnizate de către AWG. În ipotezele
furnizate, ratele de ocupare a forței de muncă includ deja ajustări legate de creșterea în curs a vârstei de
pensionare.
• Ratele de participare la forța de muncă
• Profilul câștigurilor în termenii salariului minim
• Profilul pensiei în termenii pensiei minime.
2.6. Pagina de calcul Pensions
Pagina de calcul a pensiilor conține informații despre anul de referință pentru numărul de contribuabili și
beneficiari în funcție de vârstă și sex. Aceasta include, de asemenea, factorii utilizați pentru a estima numărul
viitor de contribuabili și beneficiari în fiecare an până la sfârșitul perioadei de prognoză. De asemenea,
furnizează detalii despre prestațiile de pensie pentru limită de vârstă care nu sunt legate de venituri și
prestațiile pentru toate categoriile de pensionari cu handicap.
• Sistemul de pensii în anul de bază: Prima grupare de coloane indică numărul de contribuabili și beneficiari
în funcție de vârstă și sex în anul de bază. Informațiile despre beneficiari sunt introduse separat pentru
pensionarii pentru limită de vârstă, pensionarii de invaliditate și beneficiarii pensiilor de urmaș. Ideal ar fi
ca acestea să reprezinte media valorilor lunare pentru valorile anuale sau medii, iar numărul de
contribuitori să fie echivalent cu norma întreagă.
• Durata serviciului la pensionare. Aceasta este durata estimată a serviciului în funcție de vârstă și sex pe
care se așteaptă ca un nou pensionar să o aibă la momentul pensionării. Această variabilă este deosebit de
importantă și ar trebui să fie bazată pe analiza noilor pensionari pe parcursul mai multor ani. Valorile
introduse pot fi contra-intuitive. De exemplu, durata medie a serviciului poate fi mai mare pentru
persoanele care se pensionează la vârste mai tinere decât cele mai în vârstă. În multe sisteme de pensii,
participanții cu servicii de lungă durată au dreptul de a se pensiona anticipat, astfel încât să aibă un serviciu
mediu mai lung decât cei care se pensionează la vârste standard. Modelul în funcție de vârstă și sex trebuie
analizat și trebuie să fie în concordanță cu prevederile planului. Această variabilă este importantă deoarece
PROST are un proces intern care asigură că anii de serviciu acumulați de o cohortă care se pensionează
într-un anumit an, la o anumită vârstă, sunt egali cu anii de serviciu creditați persoanei respective. Anii de
serviciu creditați se bazează pe această variabilă de vechime. Se fac ajustări ale numărului de pensionari
noi pentru a menține serviciul câștigat și creditat în echilibru..
• Profiluri de pensionare. Calculul Modelului de pensionare în cadrul modelului PROST este determinat de
procentul populației care primește pensii pentru limită de vârstă, segmentat în funcție de vârstă și sex, pe
întreaga perioadă de proiecție. Această funcționalitate este activată atunci când opțiunea de modelare
"Stock of Population" este selectată din pagina "General" pentru pensionari și persoane cu handicap.
Aceasta capturează, în esență, ponderea populației care a intrat la pensie. Pentru a popula acest model,
procentele sunt introduse pentru intervalele de timp cheie: anul de bază, sfârșitul anului și, opțional, orice
ani intermediari. Datele din anul de bază sunt generate prin împărțirea numărului pensionarilor pentru
limită de vârstă din cadrul fiecărui segment de vârstă și sex la populația totală a segmentului respectiv.
Pentru proiecțiile viitoare, modelul utilizează aceste procente inițiale pentru a estima numărul total de
19
pensionari de la an la an, ajustând numărul de pensionari urmași din anul precedent și efectuând o
verificare pentru a asigura coerența cu datele de acoperire. În cazul în care o anumită grupă de vârstă
acumulează mai mulți ani de serviciu decât cei care se pensionează, modelul ajustează numărul de pensii
în sus pentru a menține tiparul de vârstă stabilit. Compromisul dintre ajustările manuale și cele automate
joacă un rol esențial în actualizarea profilului de pensionare pentru a reflecta diferitele modificări ale
politicilor. Deși ajustările automate din pagina "Generale" oferă o utilizare ușoară, este posibil ca acestea
să nu surprindă complexitatea completă a modificărilor, cum ar fi creșterea vârstei de pensionare,
ajustarea duratei serviciului, limitările pensionării anticipate și stimulentele pentru o carieră mai lungă. În
schimb, ajustările manuale oferă precizia necesară pentru a încorpora în detaliu aceste schimbări de
politică, asigurându-se că profilul de pensionare rămâne la curent cu peisajul dinamic al ocupării forței de
muncă și al pensionării. În situațiile în care apar schimbări semnificative, în special în ceea ce privește vârsta
de pensionare și durata serviciului, valoarea ajustărilor manuale devine evidentă. Acestea depășesc
domeniul de aplicare al ajustărilor automate, oferind o reprezentare aprofundată a actualizărilor politicilor.
Această strategie aplicată îmbunătățește acuratețea profilului de pensionare și îl menține actualizat cu
schimbările de politică în curs.
• Contribuitori ca procent din populație/ocuparea forței de muncă. Această variabilă determină modul în
care se determină numărul de contribuitori în viitor. Există mai multe opțiuni de proiecție din care puteți
alege și această alegere este făcută în pagina de calcul General. Există, în general, două abordări, denumite
adesea metodele „stoc (stock)” și „flux (flow)” (a se vedea secțiunea 3.3.2 pentru mai multe informații cu
privire la acest subiect). Pentru România, contribuitorii sunt estimați ca procent din cei angajați în funcție
de vârstă și sex, care este o metodă stoc (stock), deoarece estimează numărul total de contribuitori, iar
apoi PROST îi transformă în numărul de noi angajați. Această ipoteză poate fi menținută pe parcursul
întregii perioade de proiecție sau poate varia în timp. Ratele din anul de bază pot fi calculate prin împărțirea
contribuitorilor la vârstă și sex, la numărul de angajați în funcție de vârstă și sex. Ori de câte ori procentul
de angajați crește de la o vârstă la alta, vor exista, de obicei, noi contribuitori la aceste vârste. Deci, în cele
din urmă, procentul ar trebui să devină nivel, deoarece lucrătorii sunt rareori angajați pentru prima dată la
vârste mai înaintate.
• Beneficiarii de pensii de limită de vârstă și de invaliditate ca flux de contribuitori din anul anterior. Această
variabilă determină modul în care se calculează numărul beneficiarilor de pensii de limită de vârstă și de
invaliditate. Spre deosebire de numărul de contribuabili, metoda fluxului (flow) a fost utilizată pentru
aceste calcule, ceea ce înseamnă că numărul pensionarilor noi pentru limită de vârstă și de invaliditate este
calculat direct, iar PROST rezolvă numărul total al pensionarilor pentru limită de vârstă și invaliditate. Ratele
de flux reprezintă procentul de contribuitori care ating o anumită vârstă care se pensionează la limită de
vârstă sau din cauza invalidității la vârsta respectivă. Ratele pot, și de obicei, variază între bărbați și femei.
• Rata țintă de înlocuire pentru noi pensionari de limită de varstă. Aici se configurează pensia de bază pentru
toți anii. Suma din această coloană este egală cu pensia de bază pentru un anumit an împărțită la salariul
mediu al contribuabililor pentru anul respectiv. Linia 2 de deasupra acestor coloane indică pensia de bază
ca procent din salariul mediu al contribuabililor în fiecare an până în 2023. Pentru a calcula aceste rate de
înlocuire, a fost necesar să se ruleze mai întâi PROST și să se obțină salariul mediu al contribuabililor în
fiecare an din pagina de calcul a producției de macroindicatori. Aceste rezultate au fost apoi înscrise la
rândul 172 din pagina de calcul General pentru fiecare an până în 2023. Raportul de înlocuire este egal cu
cuantumul pensiei de bază împărțit la salariul mediu de la linia 172 din pagina General. Rata de înlocuire
20
pentru persoanele cu dizabilități noi. Din același raționament, raportul de înlocuire în funcție de vârstă și
sex este același pentru partea de pensie de bază a prestațiilor de invaliditate. Pensiile de bază pentru
invaliditate sunt considerate a fi cu 15,46% mai mari decât în cazul prestațiilor pentru limită de vârstă.
Acest lucru se datorează faptului că pensionarii cu handicap din categoriile 1 și 2 sunt eligibili pentru a primi
un multiplu al pensiei de bază. Suma medie ponderată este de 115,46% din pensia de bază și această
valoare este utilizată în toate celulele de vârstă/sex.
2.7. Pagina de calcul ReformGeneral
Pagina de lucru "ReformGeneral" conține date generice referitoare la specificațiile reformei pe mai mulți
piloni. Astfel, în contextul românesc, pagina "Reform General" este utilizată pentru a descrie parametrii
sistemului de pensii reformat, inclusiv pilonul PAYG și schema DC finanțată din al doilea pilon. Parametrii de
intrare pentru modelarea sistemului PAYG sunt aceiași cu cei descriși mai sus pentru pagina de lucru
"Generală". Singura excepție este reducerea valorii punctului ca urmare a prezenței celui de-al doilea pilon.
Această reducere a valorii punctelor se calculează conform indicațiilor de la rândul 163 din pagina de lucru
"ReformGeneral".
În ceea ce privește al doilea pilon, în partea superioară a acestei pagini de lucru, utilizatorului i se oferă o serie
de opțiuni din care să aleagă. Aceste opțiuni definesc structura celui de-al doilea pilon și modul în care vor fi
compensate drepturile dobândite înainte de anul reformei. Restul variabilelor de intrare din această de lucru
sunt vizibile în funcție de aceste selecții. Aceste variabile definesc modul în care noii piloni ar funcționa după
cum urmează în explicațiile de mai jos.
Rândul Reform Year: Deoarece PROST permite modelarea sistemului cu mai mulți piloni în curs, această rînd
specifică fie anul în care se preconizează că va avea loc reforma sistemului de pensii, fie, în cazul in care cel
de-al doilea pilon este în curs, primul an pentru care vor fi proiectate rezultatele sistemului cu mai mulți piloni.
Anul acesta trebuie să fie mai târziu decât anul de bază. În cazul în care anul de referință este 2022, anul de
reformă ar trebui să fie mai mare sau egal cu 2023.
Rândurile Pillars : Pilonii după reformă ar trebui să includă opțiunile de plată convențională PAYG și Finanțare
DC bifate.
Rândurile Accrued Rights (drepturi acumulate) sunt plătite astfel cum ar trebui să fie stabilite la Beneficiul
proporțional PAYG.
Acestea sunt calculate pe baza: Această opțiune se aplică numai drepturilor angajate plătite drept capital
noțional sau ca obligațiuni de recunoaștere. Deoarece în modelarea noastră drepturile angajate sunt plătite
ca beneficiu proporțional „Proportional PAYG Benefit”, singura opțiune disponibilă este Beneficiile promise.
În cazul în care se bifează Drepturile acumulate sunt plătite ca proporție din beneficiul PAYG „Proportional
PAYG Benefit” și Pilonul finanțat „Funded Pillar”, utilizatorul poate specifica direct sumele creditate în
soldurile conturilor inițiale în sistemele de contribuții definite finanțate în anul reformei dacă opțiunea Capital
direct inițial NDC/FDC este bifată „Direct Initial Capital NDC / FDC”. Această opțiune deschide Initial Capital
(Notional) As % of Avg Wage (Capitalul inițial (noțional) Ca procent din salariul mediu) sau Initial Capital
(Funded) As % of Avg Wage (Capital Inițial (finantat) ca % din coloanele de intrare a salariului mediu din pagina
de lucru ReformPension, în care un utilizator ar trebui să introducă în pagina de lucru ReformPension
drepturile medii acumulate în sistemul de pensii din România pentru membrii din al doilea pilon pentru fiecare
vârstă și gen.
21
Următorul set de variabile specifică parametrii pentru modelarea pilonului finanța din contributie „Funded DC
pillar” (vizibil numai dacă un utilizator a bifat Funded (Finanțat) ca opțiune în Pillars (piloni) după reforma de
mai sus).
• Rândul „Contribution Rate from Switchers (rata contribuției a contributorilor la pilonul 1 și 2) se calculează
utilizând rata contribuției statutare la cel de-al doilea pilon și rata de transfer către al doilea pilon, astfel
cum se indică la liniile 79-80.
• Rândul „ Credit to Switcher’s Account as % of Contribution Credit liniar în contul a contributorilor la pilonul
1 și 2 ca % din contribuție): Într-un sistem finanțat, este posibil ca rata totală a contribuției să nu fie
creditată în contul persoanei, deoarece o parte din contribuție poate fi utilizată pentru a acoperi alte
cheltuieli. Acestea sunt indicate pe rândurile „ Fees for fund administration as % of switcher and employer
contribution (and Money dedicated to Pay Benefits Other than Old Age as % of Contributions, if any)” Taxe
pentru administrarea fondurilor ca % din contribuția persoanei și a angajatorului (și banii dedicați altor
beneficii de plată decât vârsta înaintată ca % din contribuții, dacă este cazul).
• Rândul „ Asset management Fee as % of Assets ”( Comisionul de administrare a activelor liniare ca procent
din active) conține comisioane de administrare a activelor evaluate ca proporție din fondurile administrate.
• Rândul „Contribution Ceiling for Switchers as % of Total Overall Ceiling” (Plafon de cotizare a liniei pentru
contributori ca % din plafonul total total): Unele țări aleg un nivel mai scăzut sau mai ridicat al plafonului
salariilor asigurate pentru DC finanțate decât pentru pilonul PAYG. Acest parametru exprimă noul plafon
ca procent din plafonul sistemului nereformat, specificat în tabelul Contribuțiile fișei de intrare „Generale”
(100 % din plafonul PAYG în România).
• Rândul „Transition Cost Financin” (Finanțarea costurilor aferente tranziției): Aici utilizatorul poate descrie
modul în care sunt finanțate costurile de tranziție ale trecerii la sistemul cu mai mulți piloni (finanțare
fiscală de 100 % în sistemul de pensii din România).
• Rândul „Real Interes Earned on Individual Accounts” specifică rata reală de rentabilitate în faza de
acumulare.
• Rândul „Rules for Annuitization and Pension Payout” (Normele privind amortizarea și plata pensiilor)
specifică modul de plată sumă forfetară (lump sum) pentru pensiile pilon 2 (în prezent nu există nicio
legislație privind plata eșalonată (annuitization) pe perioada pensiilor pilon 1 pentru pensiile din al doilea
pilon).
• Rândul „Decrease in Interest Due to Annuitization” (Scaderea dobanzii din cauza anuități) specifica
scaderea ratei dobanzii obtinute din conturile din al doilea pilon in faza de plata, comparativ cu dobanda
reala acumulata in Conturile individuale. Această scădere contează numai atunci când se calculează și se
utilizează factorii de anuitate. Cazul nostru de referință specifică modul de plată a sumei forfetare și, prin
urmare, factorii anuității nu sunt utilizați pentru a calcula anuitatea.
• Rândul „Indexation of Annuity to Inflation / Nominal Wage Growth” (indexarea anuității la
inflație/creșterea salariului nominal) specifică regimul de indexare care trebuie utilizat la calcularea
factorilor anuității. Regimul de indexare contează numai atunci când se calculează și se utilizează factorii
de anuitate. Întrucât cazul de referință specifică modul de plată a sumei forfetare și, prin urmare, factorii
anuității nu sunt utilizați pentru a calcula anuitatea.
• Rândul „Mode of Benefit Payments” (Modul de plată a beneficiilor): Acest parametru determină modul în
care prestațiile sunt plătite efectiv din fondul de pensii, fie prin retragere programată, prin sumă forfetară
sau prin anuitate. Cazul de referință presupune modul de plată pe bază de sumă forfetară.
22
2.8. Pagina de calcul ReformPension
Pagina de lucru „ReformPension” conține parametri specifici vârstei specifici specificațiilor privind reforma cu
mai mulți piloni și îi completează pe cei din pagina „ReformGeneral”.
Coloanele „Percent of Switchers” (contributori la pilonul 1 și 2): În timpul unei reforme, nu toate grupele de
vârstă sunt tratate la fel. Grupele mai în vârstă sunt lăsate în sistemul vechi și primesc doar prestații de tip
PAYG, în timp ce grupurile de vârstă mai tinere și noii intrați primesc atât pensiile din cadrul PAYG, cât și
pensiile din cadrul celui de-al doilea pilon. Datele din aceste coloane specifică care va fi comportamentul de
comutare.
Celulele „New Entrants up to Age” specifică vârsta superioară a noilor contributori care pot deveni „switchers”
(contributori in pilonul 1 si 2) sau „non-switchers” (contributori doar in pilonul 1), în timp ce noua intrare peste
vârsta specificată va fi non-comutatori.
Coloanele „Initial Capital (Notional / Funded) As % of Avg Wage” sunt activate numai dacă opțiunile de capital
inițial direct NDC/FDC sunt verificate în pagina de lucru ReformGeneral. Soldurile medii acumulate (înainte de
anul reformei) ale celui de-al doilea pilon sunt calculate în afara PROST pentru fiecare vârstă și gen și sunt
introduse în aceste coloane ca valoare de plecare a capitalului inițial direct în anul de reformă.
„Percent of Accrued Rights that is Recognized, Switchers / Non-switchers, Male / Female” se aplică numai
drepturilor acumulate care sunt plătite ca capital noțional sau ca obligațiuni de recunoaștere și nu sunt
utilizate în cazul în care este specificat capitalul inițial.
Coloanele „Replacement Rates for Male/Female Switchers/Non-switchers”: Intervalele ratelor de înlocuire
sunt identice cu cele introduse în pagina de pensii, ratele de înlocuire pentru noii pensionari fiind specificate
în funcție de vârsta de pensionare și de sex pentru fiecare an, ca procent din salariul mediu la nivelul întregii
economii. Aceste rate de înlocuire sunt stabilite la 0 pentru modelarea sistemului de pensii din România.
Coloanele „Lump Sum Payments for Male/Female Switchers/Non-switchers”: Suma forfetară variază identic
cu cea înscrisă în pagina de pensii, sumele forfetare pentru noii pensionari fiind specificate în funcție de vârsta
de pensionare și de sex pentru fiecare an, ca procent din salariul mediu la nivelul întregii economii. Aceste
sume forfetare sunt stabilite la 0 pentru modelarea sistemului de pensii din România.
2.9. Pagina de calcul Factors
Pagina de calcul Factors include tabele actuariale pentru anuitizare. În acest context, „Annuitization Factors”
(Factorii de Anuitizare) atât pentru bărbați, cât și pentru femei în Notional PAYG/Funded Pillar (coloanele
Annuitization Factors in Notional PAYG/Funded Pillar, Males/Females) joacă un rol critic. Pentru a converti un
sold al contului acumulat fie în pilonul noțional, fie în pilonul finanțat într-o anuitate, soldul contului este
împărțit la un număr specific vârstei și genului cunoscut sub numele de factor de anuitizare. Acest factor, de
obicei bazat pe ratele estimate ale mortalității, pe regulile de indexare a pensiilor și pe o rată de actualizare
specifică, este conceput pentru a converti soldul contului într-un flux de plăți. Valoarea actualizată netă
preconizată a acestor plăți ar trebui să fie egală cu soldul contului (a se vedea manualul de calcul PROST pentru
mai multe detalii). Este posibil ca, în practică, factorii să nu fie întotdeauna corecti din punct de vedere
actuarial, ceea ce înseamnă că valoarea actualizată netă a fluxului de pensii preconizat, atunci când este
derivată utilizând acești factori reali, ar putea să difere de valoarea contabilă. Prost solicită utilizatorilor să
introducă factorii anuități angajați de instituția lor de pensii pentru proiectarea cheltuielilor sistemului de
pensii. Sistemul emite apoi factori corecti din punct de vedere actuarial ca parte a fișierului de rezultate
PROST.
23
2.10. Modificări ale fișierului de intrare (PROST input) pentru simularea scenariilor
de sensibilitate
Simularea scenariilor de sensibilitate în PROST necesită modificări ale fișierului de intrare. Pentru fiecare
scenariu, ar trebui creat un fișier de intrare PROST unic, derivat din fișierul de referință. Aceste fișiere
individuale de intrare și ieșire vor fi apoi utilizate pentru a genera fișiere de raportare suplimentare. Pentru
toate scenariile, cu excepția scenariului privind raportul constant al beneficiilor, ipotezele macroeconomice ar
trebui transferate din pagina de calcul MacroecAssumptions a dosarului privind proiecțiile bugetare ale
grupului AWG în pagina de calcul corespunzătoare MacroecAssumptions din fișierul de intrare pentru fiecare
scenariu specific. Aceste puncte de date sunt interconectate prin formule cu celulele relevante din pagina de
calcul generală a fișierului de intrare. În plus, fiecare scenariu poate necesita modificări suplimentare ale
fișierelor de intrare, astfel cum sunt detaliate în orientările specifice pentru fiecare caz în parte.
1. Speranța de viață mai mare (HLE) la naștere. Probabilitatea de deces (%) din pagina de calcul a populației
din fișierul de intrare ar trebui redusă. Această reducere vizează creșterea speranței de viață la naștere în
comparație cu datele de ieșire din fișierul de intrare de bază. Creșterea ar trebui să fie similară cu cea obținută
atunci când se compară fișierele privind proiecțiile bugetare ale grupului de lucru ad-hoc (HLE față de scenariul
de referință). Ratele de ocupare a forței de muncă din foile de calcul ER(M) și ER(F) din dosarul privind
proiecțiile bugetare ale AWG pentru acest scenariu ar trebui să fie copiate în pagina de calcul a dosarului de
intrare la rata de participare la muncă (%).
2. Migrație mai mare. În cadrul scenariului privind migrația mai mare, proiecțiile bugetare ale grupului de lucru
ad-hoc (a se vedea proiecțiile bugetare ale AWG (2024 AR)_Higher_migration – r – RO.xlsm) includ
următoarele ajustări ale datelor de intrare pentru modelare în comparație cu scenariul de referință: (1) intrări
mai mari de migrație care determină creșterea populației; 2) creșterea gradului de ocupare a forței de muncă
ca urmare a ipotezei mai mari a populației; și (3) atât ipotezele privind populația mai mare, cât și ipotezele
privind ocuparea forței de muncă mai ridicate, generând o creștere mai mare a PIB-ului.
Modelarea creșterii PIB-ului este simplă și implică transferul numerelor „rata reală de creștere a PIB-ului real”
din pagina de calcul MacroecAssumptions din fișierul de proiecții AWG în tabelul „Istoria macroeconomică și
tendințe” din pagina de lucru General din contribuția PROST. Cu toate acestea, producerea producției
populației în cadrul PROST care să corespundă ipotezelor de migrare mai ridicate din proiecția AWG ar necesita
efectuarea de două ori a proiecției PROST.
În primul rând, proiecția populației de referință trebuie să se bazeze pe ipoteza că migrarea netă a intrărilor
PROST este egală cu 0. Apoi, proiecția populației în funcție de vârstă, sex și an, calculată în ipoteza migrației
nete zero (a se vedea matricele de ieșire PROST PP_M pentru bărbați și PP_F pentru femei) ar trebui scăzută
din populația furnizată în paginile de lucru pentru proiecția AWG Pop(M) pentru bărbați și Pop(F) pentru femei
în funcție de vârstă, sex și an. Rezultatul este matricele de migrare netă pentru bărbați și femei care corespund
scenariului de migrare mai mare al proiecției AWG. Aceste matrice trebuie utilizate în tabelul „Imigrație” din
pagina de lucru a populației din fișierul de intrare PROST pentru a reproduce proiecția AWG a populației cu
ipoteze de migrare mai mari. Toate celelalte intrări din pagina de lucru a populației, cum ar fi fertilitatea,
mortalitatea și structura populației în anul de bază, în funcție de vârstă și sex, ar trebui păstrate la fel ca în
scenariul de referință.
24
În cele din urmă, ratele de ocupare a forței de muncă din paginile de lucru ER(M) și ER(F) din proiecțiile AWG
cu ipoteza unei migrări mai mari ar trebui să fie copiate în tabelul privind rata de participare la muncă din
pagina de lucru privind munca. Cu toate acestea, în cazul în care fișierul de intrare pentru modelare utilizează
opțiunea „Ajustare automată a ipotezelor legate de schimbarea vârstei de pensionare (angajați, contribuitori,
pensionari, persoane cu handicap, durata serviciului)” în pagina de lucru General, atunci matricele de ieșire
PROST care raportează ocuparea forței de muncă (EM_M pentru bărbați și EM_F pentru femei) ar trebui
verificate în raport cu ipoteza de angajare a AWG raportată în paginile de lucru EM(M) și EM(F).
În cazul în care acestea nu corespund, ratele de ocupare a forței de muncă ar trebui recalculate pentru a se
asigura că producția PROST corespunde ipotezei privind ocuparea forței de muncă în cadrul AWG. Această
ajustare trebuie efectuată, deoarece opțiunea „Ajustare automată...” modifică numărul de angajați la vârste
mai înaintate ca răspuns la creșterea vârstei de pensionare (dacă există, sunt modelate în fișierul de intrare).
Ajustarea ocupării forței de muncă se realizează după cum urmează. Prima etapă constă în calcularea ratei de
ocupare a forței de muncă ca raport între ocuparea preconizată a forței de muncă (EM(M) și EM_F) și producția
populației PROST (PP_M și PP_F), în funcție de vârstă, sex și an. Apoi, utilizând rata de ocupare calculată în
pagina de lucru a muncii și opțiunea „Ajustare automată...” stabilită în pagina de lucru General, producția de
locuri de muncă PROST se calculează ca și cum nu ar exista o creștere automată a vârstei de pensionare. Ca o
a treia etapă, ocuparea forței de muncă PROST este recalculată din nou, acum cu opțiunea „Ajustare
automată...” activată. În cele din urmă, raportul dintre ocuparea forței de muncă ajustată și ocuparea forței
de muncă neajustată este utilizat pentru a reduce ratele de ocupare a forței de muncă calculate în prima etapă.
Calculul final al producției scenariului de migrare mai mare se face utilizând ocuparea forței de muncă ajustată
și opțiunea „Ajustare automată...” stabilită la, și cu fluxuri migratorii nete mai mari în pagina de lucru a
populației și cu rate crescute de creștere a PIB-ului în general.
3. Migrația mai scăzută. Procedura descrisă la punctul 3 de mai sus pentru scenariul de migrare mai mare ar
trebui, de asemenea, să fie utilizată pentru a calcula scenariul migrației inferioare. În acest din urmă caz,
intrările corespunzătoare ar trebui preluate din fișierul privind proiecțiile bugetare ale AWG cu ipoteze privind
migrația mai scăzute [a se vedea în AWG proiecții bugetare (2024 AR) _Lower_migration – r – RO.xlsm].
4. Fertilitate scăzută. Valorile pentru fertilitate (%) din pagina de calcul a populației din fișierul de intrare ar
trebui reduse cu un număr specificat de puncte procentuale, astfel cum se prevede în ipotezele acestui
scenariu (-20 % a fost utilizat pentru simularea inițială). Ratele de ocupare a forței de muncă din foile de calcul
ER(M) și ER(F) din fișierul privind proiecțiile bugetare ale AWG pentru acest scenariu ar trebui să fie copiate în
pagina de calcul a fișierului de intrare la rata de participare la muncă (%).
5. Inflație mai mare. În contextul unui scenariu privind inflația ridicată, analiza noastră arată că coridorul de
indexare joacă un rol esențial în moderarea impactului asupra sistemului de pensii, care diferă în special de
experiențele altor state membre. De obicei, o indexare plafonată în cadrul acestui coridor restricționează
creșterea cheltuielilor, conducând la un scenariu în care PIB-ul nominal crește mai rapid decât cheltuielile cu
pensiile, reducând astfel cheltuielile ca procent din PIB.
Cu toate acestea, având în vedere impactul potențial mai mare al inflației asupra creșterii nominale a
veniturilor din asigurările sociale, ne-am revizuit proiecțiile privind creșterea veniturilor. Prin încorporarea
modificărilor preconizate ale PROST în veniturile nominale în acest scenariu, ne-am perfecționat abordarea.
Această integrare a condus la o scădere mai mică a ponderii cheltuielilor în PIB în comparație cu scenariul de
referință. Cu toate acestea, influența fundamentală a coridorului de indexare rămâne semnificativă.
25
În plus, am recunoscut necesitatea ajustării ipotezelor noastre cu privire la creșterea veniturilor, având în
vedere inflația ridicată. Inițial, coridorul de indexare părea excesiv de restrictiv din cauza impactului neașteptat
de mare al inflației asupra veniturilor. În urma reevaluării, am constatat că PROST a prevăzut rate mai mari de
creștere a veniturilor în cadrul acestui scenariu, ceea ce a necesitat o recalibrare a coridorului de indexare.
Această recalculare a condus la o abordare mai puțin restrictivă a indexării, oferind un răspuns mai echilibrat
la condițiile unice ale unui mediu inflaționist ridicat. În consecință, proiecțiile revizuite din cadrul acestui
scenariu sugerează un impact mai moderat și mai realist asupra cheltuielilor sistemului de pensii.
6. O rată mai mare de ocupare a forței de muncă în rândul lucrătorilor în vârstă. Ratele de ocupare a
lucrătorilor în vârstă (cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani) din pagina de calcul a fișierului de intrare la rata
de participare la muncă (%) (cu vârste cuprinse între 55 și 74 de ani) ar trebui reduse cu un anumit număr de
puncte procentuale, astfel cum se prevede în ipotezele acestui scenariu (pentru simularea inițială s-a utilizat
+ 10 puncte procentuale).
7. TFP mai mare. Nu sunt necesare alte modificări.
8. TFP inferioară. Nu sunt necesare alte modificări.
9. Stabilirea unei legături între vârsta de pensionare și longevitate. Scenariul cu o creștere a vârstei de
pensionare legată de îmbunătățirea speranței de viață se bazează pe ratele mortalității și pe speranța de viață
rezultată din proiecțiile demografice ale Eurostat începând cu 2023. La fel ca în scenariul de bază, proiecția cu
vârsta de pensionare legată de speranța de viață presupune că vârsta de pensionare va crește pentru ca
femeile să corespundă vârstei de pensionare masculine de 65 de ani până în 2035. Apoi, pe baza creșterii
estimate a speranței de viață cu 4,5 ani, în medie, din 2035 până în 2080, proiecția PROST se bazează pe ipoteza
că vârsta medie de pensionare pentru bărbați și femei în 2035 ar crește cu ¾ din creșterea estimată a speranței
de viață. Trebuie remarcat faptul că vârsta medie de pensionare este mai mică de 65 de ani în 2035 ca urmare
a pensionării anticipate. În consecință, modelăm creșterea medie a vârstei de pensionare (și nu vârsta legală
de pensionare). Pentru a pune în aplicare acest scenariu, în primul rând, contribuția la vârsta de pensionare
este modificată în tabelul „Benefit eligibility” din pagina de lucru General utilizând opțiunea „Automatically
Adjust...” stabilită pe poziția ON. În al doilea rând, proiecția presupune, de asemenea, că profilurile de
pensionare ale contribuabililor se vor reorienta către vârste mai înaintate sau, cu alte cuvinte, că contribuabilii
vor avea cariere mai lungi și se vor pensiona mai târziu. Aceste modificări sunt modelate în pagina de lucru
privind pensiile: (1) prin creșterea treptată a anilor de serviciu în tabelul „Length of service at retirement”; (2)
presupunând că vor exista mai mulți contribuabili care vor lucra peste vârsta actuală de pensionare în 2080 în
tabelul „Contributors as % of Employment” (a se vedea coloanele AK și AR); (3) presupunând eliminarea
treptată a pensionării anticipate începând din 2035 și creșterea pensionării la vârste mai înaintate pentru
bărbați și femei până în 2080 în tabelul „Old age – Stock of Population”. Aceste ajustări manuale ale modelului
de fișier de intrare cresc treptat vârsta medie de pensionare pentru bărbați la 68,5 ani și pentru femei la 67,4
ani până în 2080 (a se vedea tabelul Benefit din PROST Output).
10. Vârsta de pensionare constantă. În pagina de calcul General a fișierului de intrare, vârsta de pensionare a
bărbaților (rândul 76) este deja constantă la 65 de ani pe parcursul întregului orizont de proiecție. În cazul
vârstei de pensionare a femeilor (rândul 77), aceasta se menține constantă începând cu anul considerat ca an
de începere pentru scenariile de simulare. Pentru scenariul de simulare inițial, anul de început a fost 2024. Prin
urmare, vârsta de pensionare a femeilor a fost menținută constantă pentru întregul orizont de proiecție la
26
valoarea de 62,17 ani (și anume 62 + 2 luni), reprezentând vârsta de pensionare a femeilor începând cu
ianuarie 2024.
În plus, se recomandă examinarea vârstei medii de pensionare și a duratei medii a serviciului pentru noii
pensionari în pagina de calcul privind prestațiile din fișierul de ieșire pentru a observa dacă rezultatele se
aliniază așteptărilor. De exemplu, în scenariul de simulare inițial, era de așteptat ca, începând din 2036, când
vârsta de pensionare pentru bărbați este cuprinsă între 64,8 și 64,9 ani pentru perioada de simulare rămasă,
vârsta de pensionare pentru femei să fie cuprinsă între 61,9 și 62,0 ani. Aceasta reflectă o diferență de
aproximativ 2,9 ani în ceea ce privește vârsta legală de pensionare (65 minus 62,17) și faptul că, în scenariul
de bază, vârsta de pensionare pentru femei este ușor mai scăzută față de vârsta legală de pensionare (64,8-
64,9 pentru bărbați față de 64,7-64,8 pentru femei), în raport cu vârsta legală de pensionare de 65 de ani.
În cazul în care rezultatele nu se aliniază așteptărilor, se pot face ajustări prin modificarea valorilor bătrâneții
– stocul populației și durata serviciului la pensionare în pagina de calcul a pensiei din fișierul de intrare.
Ratele de ocupare a forței de muncă din foile de calcul ER(M) și ER(F) din dosarul privind proiecțiile bugetare
ale AWG pentru acest scenariu ar trebui să fie copiate în pagina de calcul a dosarului de intrare la rata de
participare la muncă (%).
11. Raportul de beneficii constant. În descrierea acestui scenariu se menționează că se ține seama de faptul
că, în cadrul unei politici neschimbate, previziunile privind pensiile indică o scădere puternică și persistentă a
ratei prestațiilor pentru majoritatea statelor membre. Această tendință proiectată ar putea să nu fie realistă
în toate cazurile și ridică problema potențialelor riscuri bugetare pe termen mediu și lung, având în vedere
presiunile sociale și politice care ar putea apărea atunci când beneficiile scad semnificativ de la nivelurile
relative actuale. Punctul de comparație este situația actuală din fiecare țară. Prin urmare, nu este necesară
modificarea ipotezelor în acest scenariu; scopul este menținerea constantă a raportului prestațiilor prin
ajustarea valorilor pentru indexarea pensiilor.
În pagina de calcul General a fișierului de intrări, la indexarea pensiilor (%), valorile indexării complete a
pensiilor (rândurile 138 sau 139) și indexarea minimă a pensiilor (rândurile 142 sau 143) ar trebui majorate
pentru a menține constant raportul prestațiilor începând cu anul considerat începutul acestui scenariu de
simulare. Spre deosebire de alte scenarii, anul de început pentru acest scenariu ar putea fi mai târziu, atunci
când rata prestațiilor se situează la nivelul situației actuale din țară. Acesta a fost cazul în România, când rata
de înlocuire a pensiilor pentru limită de vârstă existente a crescut pe termen scurt și apoi a început să scadă.
Astfel, rata medie de înlocuire a pensionarilor pentru limită de vârstă existenți în Reformed PAYG din fișierul
de output a fost de 34,5 % în 2023. După o scurtă creștere, aceasta a început să scadă, ajungând la un nivel
inferior celui din 2023 în 2051 (34,4 %). În consecință, valorile indexării pensiilor au fost modificate începând
cu 2051 pentru a menține rata medie de înlocuire a pensionarilor pentru limită de vârstă existenți în Reformed
PAYG din fișierul de output la un nivel aproximativ constant cu cel din 2023 (34,5%).
Pentru a menține un raport constant de beneficii, ar putea fi necesară modificarea valorilor de indexare pentru
toți anii începând cu anul inițial al simulării. Aceasta implică adăugarea de rânduri pentru indexarea pensiilor
utilizând butonul „I” (Insert) din pagina de calcul generală a fișierului de intrare. În acest caz, este important
să se asigure că anii respectivi sunt adăugați și prin utilizarea butonului „I” (Insert) din pagina de calcul
„ReformGeneral” din fișierul de intrare pentru acest scenariu și să se asigure că valorile pentru indexare din
pagina de calcul ReformGeneral sunt corelate cu cele din pagina de calcul generală.
27
3. Fișierul Summary și ajustări în afara PROST
Primul set de ajustări a fost efectuat în fișierul Summary în format Excel. Acest proces a implicat extragerea
numărului de beneficiari și a cheltuielilor pentru indemnizațiile sociale pentru limită de vârstă, invaliditate și
supraviețuitori, factorii de ajustare bazându-se în principal pe statisticile CNP 2022 (date deschise).
Pentru identificarea numărului de pensionari care primesc mai puțin decât pensia minimă, au fost utilizate
date individuale CNP 2022 pentru beneficiari. Factorul de ajustare utilizat pentru estimarea numărului de
pensionari pentru limită de vârstă care primesc alocații sociale rezultă din relația dintre datele statistice
privind alocațiile sociale și acest grup de pensionari.
Al doilea set de ajustări, inclus în Fișierul Summary a vizat ajustarea și armonizarea estimărilor din PROST (și
supraviețuitorii și beneficiarii pensiilor de invaliditate) pentru număr și cheltuieli din fișierul Summary Excel cu
datele statistice estimate. Această armonizare a implicat utilizarea datelor statistice deschise de la CNPP din
ianuarie până în octombrie 2023 și o extrapolare liniară pentru noiembrie și decembrie. Cea mai semnificativă
ajustare din acest al doilea set este un factor de 104% aplicat cheltuielilor pentru limită de vârstă pentru a
armoniza proiecțiile PROST cu cele mai recente statistici disponibile, deși, în majoritatea cazurilor, nu este
necesară nicio ajustare (după cum indică factorul 100 % din fișierul Summary). Toți acești factori de ajustare
se mențin în mod consecvent pe parcursul perioadei de proiecție 2023-2070. În anexele 3-6, există mai multe
detalii privind abordările proiecțiilor, sursele de date și fluxul de la sursele de date către chestionarul standard
al UE pentru Raportul privind îmbătrânirea populației.
3.1. Estimări privind beneficiarii de indemnizații sociale
Pentru estimarea numărului de beneficiari ai indemnizațiilor sociale în cadrul sistemului de pensii, se utilizează
o abordare bazată pe ipoteze, din PROST din dosarul rezumativ. Această metodă este esențială pentru
abordarea dimensiunii sprijinului financiar suplimentar necesar pensionarilor. Procesul utilizează date din
evidențele administrative ale Casei de Pensii (PH) pentru 2022 și 2023, care furnizează proporția inițială de
pensionari sub pragul minim al pensiei și, prin urmare, potențial eligibili pentru o alocație socială.
Acest procent, derivat din datele din 2022, servește drept ipoteză pentru proiectarea numărului viitor de
beneficiari ai alocațiilor sociale. Se aplică tuturor categoriilor de pensionari, inclusiv urmașilor, pensionarilor
pentru limită de vârstă și persoanelor cu handicap. Folosind această ipoteză, putem estima numărul de
pensionari din fiecare categorie care se vor califica pentru alocația socială, oferind perspective asupra
implicațiilor financiare mai ample pentru sistemul de pensii.
Indemnizații sociale pentru limita de vârstă
Pentru a determina cu exactitate numărul beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă eligibili pentru
indemnizație socială, folosim datele administrative ale CNP pentru 2022 și 2023, care includ atât înregistrări
statistice, cât și individuale. Aceste date sunt esențiale pentru identificarea persoanelor care se situează sub
pragul minim de pensie și, prin urmare, se califică pentru indemnizația socială. În PROST, grupăm indivizii în
intervale de pensie, recunoscându-i pe cei care primesc o pensie minimă, dar fără a lua în considerare dacă
28
beneficiază deja de indemnizație sociala. Indemnizațiile sociale acționează ca o completare pentru cei care se
situează sub pragul minim de pensie, sporind bunăstarea financiară a acestora. Datele CNPP din ianuarie până
în octombrie 2023 indică faptul că 65% dintre persoanele din aceste intervale (de pensie minima)sunt eligibile
pentru indemnizație socială. Analiza noastră subliniază rolul semnificativ al indemnizațiilor sociale în
îmbunătățirea bunăstării financiare a unui număr substanțial de beneficiari de pensii pentru limită de vârstă,
astfel cum reiese dintr-o analiză aprofundată a datelor CNP din 2022 și 2023. Această statistică este un factor
esențial utilizat pentru calculele în curs de desfășurare pe parcursul perioadei de proiecție (fișierul Summary).
Începem prin a identifica populația totală a beneficiarilor de pensii pentru limită de vârstă din datele
individuale CNPP 2022 cărora li se acordă pensia minimă. Acest grup stabilește valoarea de referință pentru
aplicarea raportului de 60,88 %. Pe baza datelor statistice administrative din 2023 (Ian-Oct), am constatat că
65% dintre beneficiarii de pensii minime primesc și prestații sociale. În fișierul Summary, pentru perioada de
proiecție 2024-2070, pentru a stabili numărul exact de beneficiari ai pensiei minime pentru limită de vârstă
care primesc o indemnizație socială, înmulțim întregul număr al beneficiarilor de pensii minime pentru limită
de vârstă (producția PROST) cu cifra de 65 %. Produsul acestei înmulțiri generează numărul de persoane din
acest segment care primesc indemnizația socială. Și astfel, această prognoză ia în considerare tendințele
dinamice ale beneficiarilor de pensii minime pentru limită de vârstă. Prin valorificarea dovezilor empirice din
datele administrative CNP 2022, ne bazăm proiecțiile în date istorice reale. Menținerea constantă a raportului
în proiecțiile noastre ne permite să previzionăm cu exactitate și să ne pregătim pentru viitorul peisaj al
acoperirii alocațiilor sociale în rândul beneficiarilor de pensii minime pentru limită de vârstă.
Estimarea numărului de pensionari pentru limită de vârstă, indemnizații sociale pentru limită de vârstă +
cheltuieli cu pensionarea anticipată din fișierul Summary (liniile 43-53) se realizează pentru a asigura alinierea
la cifrele statistice agregate pentru exercițiile financiare 2021 și 2022. Metodologia prezentată în prezentul
document utilizează o abordare structurată pentru a include ajustări procentuale specifice. Variabilele care
urmează să fie ajustate pentru a se alinia la datele statistice agregate CNP pentru anii 2021 și 2022 sunt:
• % Indemnizații sociale suplimentare: Acest lucru se stabilește în raport cu cheltuielile minime cu
pensiile și va fi acoperit de la bugetul de stat.
• % Cheltuieli cu indemnizația socială: Calculat ca procent din cheltuielile minime cu pensiile.
Aceste calcule sunt esențiale pentru factorii de decizie politică și pentru funcționarii guvernamentali care
necesită acuratețe și consecvență în planificarea și raportarea fiscală.
Procesul de calcul:
• Proiecția Cheltuielilor minime cu pensii pentru limită de vârstă (linia 46): Se calculează pensia minimă
totală estimată anuală înmulțind cuantumul minim al pensiei cu numărul de beneficiari ai pensiei
minime.
• Determinarea cheltuielilor pentru pensiile peste nivelul minim (linia 47=48-46):
Total cheltuieli din PROST (care includ pensiile obișnuite peste minim, pensiile de urmaș și
cele de invaliditate) cu pensia minimă.
Scădeți pensia minimă totală proiectată din această sumă pentru a găsi cheltuielile pentru
pensii care depășesc pragul minim.
• Total din PROST plus pensie minimă (linia 48):
29
Adăugați cheltuielile pentru limită de vârstă, pensionare anticipată și pensionare anticipată
parțială din bugetul asigurărilor la procentajul cheltuielilor de la bugetul asigurărilor sociale
pentru pensie minimă din partea PROST
• Procentul cheltuielilor din bugetul asigurărilor sociale pentru pensie minimă (linia 49)
Se înmulțește pensia minimă totală proiectată cu procentul alocat suplimentului de alocații
sociale, în ceea ce privește cheltuielile minime cu pensiile (acestea sunt acoperite de bugetul
de stat și provin din statisticile CNPP).
• Totalul cheltuielilor totale pentru limită de vârstă (sistem general) (linia 50=49+ 48)
Combinați totalul vârstei înaintate, pensionarea anticipată și pensionarea parțială anticipată
din bugetul asigurărilor și scădeți indemnizația socială totală aferentă, care este suplimentată
de la bugetul de stat, pentru a ajunge la cifra finală a cheltuielilor totale pentru limită de
vârstă.
• Total cheltuieli cu indemnizația socială de la bugetul de stat (linia 51):
Determinarea cheltuielilor totale aferente alocațiilor sociale prin aplicarea procentului dat din
cheltuielile cu alocațiile sociale ca procent din cheltuielile minime ajustate cu pensiile la
pensia minimă totală preconizată (venită din statisticile CNPP).
Indemnizații sociale pentru pensiile de invaliditate
Pentru proiecția beneficiarilor de pensii de invaliditate eligibili pentru alocații sociale, datele administrative
CNPP din 2022 sunt esențiale. Acest set de date oferă criteriul de referință pentru identificarea procentului
de destinatari care nu depășesc pragul minim de pensie și, prin urmare, sunt eligibili pentru sprijin
suplimentar. Conform cifrelor din 2022, 59% din beneficiarii pensiei minime de invaliditate au fost
suplimentați cu o alocație socială. Începând din 2023, a fost identificat un factor de ajustare de 17% (117% în
fișierul Summary) pentru 59%. Aceste procente (59% * 117%) sunt elemente-cheie în calculele noastre
orientate spre viitor pentru alocațiile sociale pentru beneficiarii de pensii de invaliditate.
Procedura începe prin stabilirea agregatului beneficiarilor pensiei de invaliditate în ceea ce privește pensia
minimă. Este acest colectiv care ancorează aplicarea raportului 59% *117%. Calculul pentru a găsi numărul
exact al persoanelor din acest grup care primesc o alocație socială implică înmulțirea numărului beneficiarilor
minimi de pensii cu handicap cu 59% (identificat din datele administrative din 2022) ajustat cu 117% pentru a
corespunde datelor statistice CNP din 2023 (Ian-Oct). Produsul acestui calcul indică numărul beneficiarilor din
această categorie care au dreptul la alocația socială.
În ceea ce privește proiecțiile care se extind în viitor, presupunând că politica publică și alte condiții rămân
neschimbate, raportul 5%*117% se aplică în mod continuu. Această cerere proiectează numărul viitorilor
beneficiari care se preconizează că vor fi eligibili pentru alocația socială. Această proiecție reflectă tendința în
rândul beneficiarilor minimi de pensii cu handicap. Recurgerea la datele factuale din evidențele administrative
ale CNPP 2022 oferă o bază solidă pentru proiecțiile noastre. Prin menținerea constantă a raportului de 59%
în estimările noastre, furnizăm previziuni precise privind distribuția alocațiilor sociale între beneficiarii de
pensii de invaliditate care primesc pensia minimă.
30
Estimarea Number of Disability, Social Allowance Expenditure in the Fișierul Summary. Liniile 78-88: Disability
and Social allowance Disability expenditure se efectuează pentru calcularea cheltuielilor totale cu handicapul
din sistemul general, în conformitate cu cifrele statistice agregate pentru exercițiile financiare 2021 și 2022.
Metodologia prezentată în prezentul document utilizează o abordare structurată pentru a include ajustări
procentuale specifice. Variabilele care urmează să fie ajustate pentru a se alinia la datele statistice agregate
CNP pentru anii 2021 și 2022 sunt:
• Procentul de indemnizație socială pentru persoanele cu handicap: Acest lucru se stabilește în raport
cu cheltuielile minime cu pensiile și va fi acoperit de la bugetul de stat.
• % Din indemnizația socială pentru handicap: Calculat ca procent din cheltuielile minime cu pensiile.
Aceste calcule sunt esențiale pentru factorii de decizie politică și pentru funcționarii guvernamentali care
necesită acuratețe și consecvență în planificarea și raportarea fiscală.
Procesul de calcul:
• Cheltuieli minime de pensii pentru persoane cu handicap (linia 80): Se calculează pensia minimă totală
estimată anuală înmulțind cuantumul minim al pensiei cu numărul de beneficiari minimi ai pensiei.
• Determinarea cheltuielilor pentru pensii mai mari decât minimul (linia 81):
Cheltuielile totale din partea PROST (care includ pensiile obișnuite peste minim, pensiile de
urmaș și prestațiile pentru limită de vârstă) cu pensia minimă.
Scădeți pensia minimă totală proiectată din această sumă pentru a găsi cheltuielile pentru
pensii care depășesc pragul minim.
• Total din PROST plus pensie minimă (liniile 82=84-83):
Se adaugă cheltuielile pentru invaliditate din bugetul asigurărilor la procentajul cheltuielilor
de la bugetul asigurărilor sociale pentru pensie minimă.
• Procentul cheltuielilor din bugetul asigurărilor sociale pentru pensie minimă (linia 83)
Se înmulțește pensia minimă totală proiectată cu procentul alocat suplimentului de alocații
sociale, în ceea ce privește cheltuielile minime cu pensiile (acestea sunt acoperite de bugetul
de stat și provin din statisticile CNPP).
• Totalul cheltuielilor cu handicapul (sistemul general) (linia 84)
Combinați totalul pensiei de invaliditate din bugetul asigurărilor și scădeți indemnizația
socială totală aferentă, care este suplimentată de la bugetul de stat, pentru a ajunge la cifra
finală a cheltuielilor totale pentru persoanele cu handicap (linia 86).
• Total cheltuieli cu indemnizația socială de la bugetul de stat (linia 85):
Determinarea cheltuielilor totale aferente alocațiilor sociale prin aplicarea procentului dat din
cheltuielile cu alocațiile sociale ca procent din cheltuielile minime ajustate cu pensiile la
pensia minimă totală preconizată (venită din statisticile CNPP).
Indemnizații sociale pentru pensiile de urmași
Aceeași metodologie aplicată pentru determinarea numărului de beneficiari de pensii de urmași care primesc
o alocație socială este utilizată și pentru beneficiarii de pensii de supraviețuitor. Datele fundamentale provin
din evidențele administrative ale CNPP din 2022, care stabilesc proporția beneficiarilor de pensii de urmaș
care se situează sub pragul minim de pensie și, prin urmare, sunt eligibili pentru o alocație socială. În 2022,
datele indică faptul că 54 % din pensia minimă beneficiarii pensiei de urmaș erau beneficiari ai unei alocații
sociale. Acest procent devine rata de referință pentru calcularea cifrelor corespunzătoare pe parcursul
31
perioadei de proiecție (proiecția pentru 2023 se apropie de statisticile CNPP din 2023, astfel încât nu este
necesară o ajustare suplimentară).
Etapa inițială constă în identificarea populației totale a beneficiarilor de pensii de urmaș care au dreptul la
pensia minimă. În raport cu această populație, se aplică raportul de 54 %. Pentru a stabili numărul exact de
beneficiari de pensie minimă ai pensiei de urmaș care primesc o alocație socială, se multiplică numărul total
de urmași ai pensiei minime cu 54 %. Rezultatul acestei multiplicări indică numărul beneficiarilor de pensii de
urmaș din cadrul acestui grup care primesc alocația socială.
Pentru proiecțiile viitoare, menținerea ipotezei unor politici constante și a unor factori de mediu, acest raport
de 54 % este utilizat pentru a estima numărul noilor beneficiari de pensii de supraviețuire care vor deveni
eligibili pentru alocația socială. Acest proces de estimare ia în considerare evoluția modelelor beneficiarilor
de pensii de supraviețuire. Ancorate de cifrele concrete din datele administrative ale CNP din 2022, proiecțiile
rămân consecvente prin aplicarea raportului de 54 %, asigurând previzionarea exactă a dreptului la alocația
socială în rândul beneficiarilor de pensii de urmaș la nivelul minim al pensiei.
Estimarea Number of Survivors and Social Allowance Expenditure in fișierul Summary. Rândurile 104-113:
Survivor and Social Allowance Survivor Expenditure se efectuează pentru a se asigura că calculul cheltuielilor
totale de supraviețuire ale sistemului general este aliniat la cifrele statistice agregate pentru exercițiile
financiare 2021 și 2022. Metodologia utilizează o abordare structurată care include ajustări procentuale
specifice. Variabilele ajustate pentru a se alinia la datele statistice agregate CNPP pentru 2021 și 2022 sunt:
• Procentul de indemnizație socială pentru supraviețuitori: Stabilite în raport cu cheltuielile minime cu
pensiile și acoperite de bugetul de stat.
• % Cheltuieli cu indemnizația socială pentru supraviețuitori: Calculat ca procent din cheltuielile minime
cu pensiile.
Aceste calcule sunt esențiale pentru factorii de decizie politică și pentru funcționarii guvernamentali care
necesită acuratețe și consecvență în planificarea și raportarea fiscală.
Procesul de calcul:
• Cheltuieli minime de pensii pentru supraviețuirea proiectului (linia 107): Se calculează pensia minimă
totală estimată anuală înmulțind cuantumul minim al pensiei cu numărul de beneficiari minimi ai
pensiei.
• Determinarea cheltuielilor pentru pensii mai mari decât minimul (linia 108)
— Se calculează cheltuielile totale din partea PROST (inclusiv pensiile obișnuite peste nivelul minim,
prestațiile de urmaș și prestațiile pentru limită de vârstă) împreună cu pensia minimă.
— Scăderea pensiei minime totale preconizate din acest total pentru a găsi cheltuielile pentru pensii
care depășesc pragul minim.
• Procentul cheltuielilor din bugetul asigurărilor sociale pentru pensia minimă (linia 110): Se înmulțește
pensia minimă totală proiectată cu procentul alocat suplimentului de alocații sociale, ca parte a
cheltuielilor minime cu pensiile (acoperite de bugetul de stat din statisticile CNPP).
32
• Total din Pensiunea minimă PROST Plus (linia 109): Se adaugă cheltuielile pentru urmași din bugetul
asigurărilor la procentajul de cheltuieli din bugetul asigurărilor sociale pentru pensia minimă.
• Totalul cheltuielilor totale de supraviețuire (sistem general) (linia 111): Calculați pensia de
supraviețuire din bugetul asigurărilor ca medie a pensiei pentru limită de vârstă de 46,53 %, ceea ce
reprezintă rata medie de înlocuire a supraviețuitorilor pentru a corespunde datelor administrative ale
CNPP în 2022, de 12 ori mai mare decât numărul supraviețuitorilor în funcție de gen.
• Total cheltuieli cu indemnizația socială de la bugetul de stat (linia 112): Determinarea cheltuielilor
totale aferente alocațiilor sociale prin aplicarea procentului specificat din cheltuielile cu alocațiile
sociale ca procent din cheltuielile minime ajustate cu pensiile la pensia minimă totală preconizată
(sursă din statisticile CNPP).
33
4. Surse de date și ipoteze utilizate în PROST
Această secțiune oferă o imagine de ansamblu detaliată a cadrului de date al sistemului de pensii, subliniind
informațiile demografice și distribuția salariilor și pensiilor pentru contribuabili și pensionari, inclusiv pentru
cei în vârstă, de invaliditate și supraviețuitori. Acesta utilizează setul cuprinzător de date furnizate de CNP
pentru anul 2022, ceea ce facilitează o analiză aprofundată a dinamicii sistemului. Prin examinarea atentă a
modelelor de distribuție și a profilurilor demografice, această secțiune pune bazele pentru proiecții și analize
informate în cadrul PROST, asigurând o înțelegere nuanțată a peisajului financiar și demografic al sistemului
de pensii. Pentru o defalcare mai detaliată a datelor agregate solicitate de casele de pensii pentru analiza
PROST, a se vedea Anexa 5, care prezintă o structură cuprinzătoare a informațiilor necesare.
4.1. Numărul de contribuitori și distribuția veniturilor
Sustenabilitatea plăților de pensii este influențată de factori demografici, care includ distribuția pe vârste și
sexe a membrilor, precum și speranța de viață a acestora. Proiecțiile Prost realizate pentru reforma pensiilor
publice se bazează pe datele furnizate de CNP în octombrie 2023, pentru anul 2022. După cum se arată în
Figura 2, datele indică un vârf vizibil în numărul de contribuitori cu vârsta î. Această tendință reflectă impactul
demografic al boom-ului infantil din 1968 în România. Din cauza ratei crescute a natalității în acel an, în
prezent există un grup mai mare de persoane care, în 2022, sunt la mijlocul anilor’50 – o vârstă în care mulți
sunt încă angajați în mod activ și contribuie la sistemul de pensii. Graficul demonstreaza cea mai mare
concentratie de contribuitori din grupa de varsta corespunzatoare celor nascuti in timpul boom-ului
bebelusului din 1968. După această grupă de vârstă, există o scădere vizibilă a numărului de contribuabili,
ceea ce indică începutul pensionării pentru mulți dintre acești factori demografici. Această schimbare este
semnificativă pentru înțelegerea situației actuale a sistemului de pensii și a tendințelor viitoare.
Importanța acestei grupe de vârstă în baza de contribuabili la pensii are implicații importante pentru
sustenabilitatea sistemului. Pe măsură ce acest grup considerabil se îndreaptă către pensionare, echilibrul
dintre contribuabilii activi și pensionari se va schimba, ceea ce ar putea afecta stabilitatea financiară a fondului
de pensii. Prin urmare, acest grafic oferă nu numai o imagine de ansamblu actuală a bazei de contribuții, ci
oferă, de asemenea, o perspectivă asupra provocărilor cu care s-ar putea confrunta sistemul de pensii în
viitorul apropiat.
Figura 2 Numărul mediu de contribuabili la sistemul general de pensii al României, în funcție de vârstă, pentru anul 2022
120000
100000
80000
60000
40000
20000
male female
0
15 20 25 30 35 40 45 50 55 60 65 70 75
Vârstă
Sursă: Date CNP (date statistice agregate)
34
Pentru PROST, capturarea corectă a distribuției veniturilor pentru contribuții este vitală pentru calcularea
masei salariale a angajaților și pentru estimarea viitoarelor plăți ale pensiilor. Am utilizat datele privind venitul
mediu de 5,592 lei de CNP și le-am segmentat în categorii de venituri în 2022. Această segmentare este
esențială pentru o evaluare detaliată a contribuțiilor la pensii la diferite niveluri de venit, sporind astfel
acuratețea modelului în reprezentarea situației financiare a sistemului de pensii. O astfel de analiză detaliată
a veniturilor este esențială pentru formularea unor politici de pensii echitabile, asigurându-se că proiecțiile
sunt aliniate la diversele condiții economice ale forței de muncă care contribuie.
Tabel 8 prezintă o defalcare a parantezelor de venit în lei și frecvența și procentajul cumulativ al bărbaților și
femeilor care se încadrează în aceste paranteze. Acesta pare să afișeze distribuția veniturilor între
contribuabilii la sistemul de pensii, 2.550 de lei fiind venitul minim raportat. Atât pentru bărbați, cât și pentru
femei, cea mai mică categorie de venituri (2.550 de lei) cuprinde cea mai mare frecvență individuală, ceea ce
indică faptul că o parte semnificativă a forței de muncă câștigă în jurul venitului minim. Frecvența scade pe
măsură ce parantezele de venit cresc, ceea ce este tipic într-o distribuție progresivă a veniturilor.
Procentul cumulativ indică proporția din populația totală care câștigă până la o anumită categorie de venituri.
De exemplu, din categoria de venituri 5.001-6.095 lei, 73 % dintre bărbați și 74 % dintre femei câștigă această
sumă sau mai puțin, ceea ce indică faptul că majoritatea contribuabililor câștigă sub 6095 lei.
În special, tabelul arată că, la aproape fiecare nivel de venit, procentul femeilor este mai mare decât cel al
bărbaților din aceeași categorie, ceea ce poate sugera că o proporție mai mare de femei sunt concentrate în
intervale mai mici până la medii în comparație cu bărbații. La cea mai mare categorie de venituri (peste 12001
lei), se atinge un procent cumulativ de 100 % pentru ambele sexe, concluzionând distribuția veniturilor. Am
calibrat modelul pentru a avea un venit minim de 3075 lei în 2023.
Datele din acest tabel sunt esențiale pentru analizarea disparităților salariale și a contribuțiilor la pensii în
funcție de gen și pot sta la baza deciziilor de politică din sistemul de pensii, în special în ceea ce privește
evaluarea caracterului adecvat și a echității prestațiilor de pensii.
Tabelul 5 Distribuția medie a veniturilor (2022)
Bărbați Femei
Paranteze de venit
în lei Freq. Procent cumulativ Freq. Procent cumulativ
2.550 645705,7 24 % 706041,5 24 %
2.551-2.999 347040,3 37 % 296461,5 35 %
3.000-4.000 464427,4 54 % 584260,5 55 %
4.001-5.000 273400,9 64 % 306357,6 65 %
5.001-6.095 252186,9 73 % 264955,4 74 %
6.096-8.000 285678,9 84 % 282121,9 84 %
8.001-12.000 278234,6 94 % 248413,8 93 %
> 12.001 157220,3 100 % 212834,8 100 %
Sursă: Date CNP (date statistice agregate)
35
4.2. Numărul pensionarilor
4.2.1. Numărul pensionarilor de limită de vârstă
CNP a partajat mai multe seturi cu date individuale pentru beneficiari (2021, 2022, 2023). Cel mai important
este eșantionul din februarie 2023, care cuprinde inițial 3.194.914 de intrări. Cu toate acestea, acest set de
date a inclus mai multe cazuri de același personal_id și nu a avut date esențiale, cum ar fi anul nașterii și sexul.
După un proces inițial de curățare, numărul beneficiarilor unici a fost rafinat la 3.188.236.
Ulterior, s-a efectuat o curățare mai detaliată, concentrându-se pe perioade și puncte și eliminând erorile.
Acest lucru a dus la un set de date mai precis și mai fiabil, format din 3.157.024 de beneficiari. Dintre aceștia,
2.590.700 de beneficiari sunt clasificați în categoria „Old Age”, care include pensiile timpurii și parțiale pentru
pensionare anticipată. Acest număr final reprezintă aproximativ 69% din totalul beneficiarilor din sistem.
Acest proces meticulos de curățare a datelor este vital pentru a asigura acuratețea analizei. Setul de date
rafinat, deși nu cuprinde întreaga populație beneficiară, oferă un eșantion, în special pentru categoria de
pensii pentru limită de vârstă. Excluderea atentă a înregistrărilor duplicate și incomplete sporește fiabilitatea
analizelor și proiecțiilor ulterioare bazate pe aceste date.
În plus, ca răspuns la limitările impuse de subeșantion, a fost pusă în aplicare o abordare de reclasificare
liniară. Prin ajustarea proporțională a subeșantionului nostru, reclasificarea liniară își propune să extrapoleze
și să reprezinte cu exactitate demografia totală a pensionarilor de vârstă înaintată. Această abordare se
bazează pe premisa că tendințele observate în subeșantion reflectă întregul grup. Deși practică, este
important să recunoaștem că această metodă este o aproximare, necesitând o comunicare transparentă cu
privire la ipotezele și limitările sale pentru a susține integritatea și utilitatea analizei noastre în planificarea
sistemului de pensii și în elaborarea politicilor.
Pentru a reprezenta mai bine întreaga populație de pensionari de vârstă înaintată, analiza noastră a inclus
reclasificarea datelor din subeșantion pentru a se alinia la datele administrative ale CNP din 2022, care
înregistrează 1.665.773 de bărbați și 2.081.603 de pensionari de sex feminin pentru limită de vârstă.
Figura 3 Numărul mediu de pensionari pentru limită de vârstă, pensionare anticipată și parțială în sistemul general de pensii al
României, în funcție de vârstă, pentru anul 2022
140000
male
120000 female
100000
80000
60000
40000
20000
0
44 49 54 59 64 69 74 79 84 89 94 99
Sursă: Date CNP (date statistice agregate)
36
Figura 3 prezintă tiparele de pensionare în sistemul general de pensii al României pentru 2022, indicând
numărul mediu de pensionari în funcție de vârstă și sex. Datele ilustrează o tendință ascendentă a numărului
de pensionari pe măsură ce persoanele se apropie de sfârșitul anilor 50 și începutul anilor 60, sugerând că
pensionările cresc pe măsură ce persoanele se apropie de aceste intervale de vârstă. În special, vârful pentru
femei apare înainte de vârsta legală de pensionare de 61,84, în timp ce vârful pentru bărbați este mai aproape
de vârsta legală de pensionare de 65 de ani.
După atingerea acestor vârste de vârf, numărul pensionarilor scade pentru ambele sexe, ceea ce arată că mai
puține persoane se pensionează la vârste mai înaintate. Acest tipar sugerează că pensionarea este mai puțin
frecventă dincolo de imediata vecinătate a vârstei legale de pensionare, iar numărul pensionarilor continuă
să scadă în anii următori. Scăderea numărului de pensionări după vârsta legală reflectă scăderea ratei de
participare a forței de muncă pe măsură ce persoanele se pensionează integral. Diferența dintre sexe în ceea
ce privește vârsta maximă de pensionare ar putea reflecta diferitele politici privind vârsta de pensionare sau
factorii sociali și economici care influențează decizia de pensionare.
4.2.2. Numărul beneficiarilor de pensii de invaliditate
Pentru proiecția beneficiarilor de pensii de invaliditate, am ancorat metodologia noastră pe ipoteza
consecventă că procentul acestora în raport cu numărul total de contribuabili rămâne neschimbat pe
parcursul perioadei de proiecție. Această abordare este susținută de datele din statisticile ale CNP din 2022.
Etapele de calcul:
• Estimarea beneficiarilor de pensie de invaliditate de sex masculin
Utilizați procentului stabilit de pensionari cu invaliditate în raport cu totalul contribuitorilor de sex
masculin din statisticile CNP 2022.
Înmulțiți acest raport constant cu numărul estimat de contribuitori totali de sex masculin pentru
fiecare an viitor. Acest lucru generează numărul estimat de pensionari de sex masculin cu invaliditate
pentru anul respectiv.
• Estimarea beneficiarilor de pensie de invaliditate de sex feminin
Adoptați procentului fix de pensionari cu handicap în raport cu totalul contribuabililor de sex feminin
din statisticile CNP din 2022.
Înmulțiți acest raport constant cu numărul estimat de contribuabili de sex feminin pentru fiecare an
care urmează. Acest lucru are ca rezultat numărul estimat al beneficiarilor de pensie de invaliditate
pentru anul respectiv.
• Proiecția totală a beneficiarilor de pensie de invaliditate
Pentru a calcula numărul total al beneficiarilor de pensie de invaliditate pentru fiecare an următor,
combinați cifrele estimate ale pensionarilor de sex masculin și feminin cu invaliditate.
Prin această abordare, orice schimbare viitoare a numărului total de contribuitori de sex masculin sau feminin
va duce la ajustări proporționale ale numărului de pensionari cu handicap pentru fiecare gen. Cu toate
acestea, procentajul fundamental, astfel cum a fost obținut din statisticile CNP din 2022, rămâne ferm. Acest
lucru asigură faptul că proiecțiile noastre rămân strâns legate de modelele istorice, integrând în același timp
modificările anticipate demografiei globale a contribuabililor, în funcție de gen.
37
4.2.3. Numărul beneficiarilor de pensii de urmaș
Pentru a estima numărul beneficiarilor pensiei de urmaș în funcție de gen, analiza începe cu datele CNP din
2022, care detaliază numărul actual de supraviețuitori. Aceste date stabilesc raportul dintre urmași și
pensionari pentru limită de vârstă, clasificați în funcție de vârstă și sex, și servesc drept bază pentru proiecțiile
anuale. Cifrele privind speranța de viață pentru fiecare vârstă și grupă de gen sunt utilizate pentru a prezice
continuarea populației supraviețuitoare în timp. Este important de remarcat faptul că estimarea numărului
de urmași se realizează în afara PROST, utilizând speranța de viață și ratele mortalității, alături de proiecțiile
pensionarilor decedați în funcție de vârstă și sex de la PROST.
În fiecare an, populația de urmași este încadrată adecvat în categoria de vârstă, cu noi intrări ajustate pe baza
raportului inițial de deces supraviețuitor-pensionar. În loc să se țină seama de ratele diferite ale mortalității în
funcție de demografie, speranța de viață este utilizată ca măsură generală pentru estimarea longevității
supraviețuitorilor, simplificând astfel modelul și evitând complexitatea statisticilor detaliate privind
mortalitatea.
Aceste proiecții sunt concepute pentru a oferi informații cu privire la schimbările demografice din cadrul
populației beneficiarilor de pensii de urmaș, esențiale pentru o planificare eficientă și pentru elaborarea
politicilor. În acest model, se presupune că urmașii primesc pensiile lor până la împlinirea vârstei de
pensionare, după care trec la o pensie pentru limită de vârstă, înlocuind pensia de urmaș. Această abordare
oferă o reprezentare mai precisă a duratei pensiilor de urmaș și asigură alinierea modelului la evenimente
realiste de viață.
4.3. Distribuția pensiilor pentru limită de vârstă, pensionări anticipate sau anticipate
parțiale, pe intervale
Tabelul 6 afișează distribuția pensionarilor pentru limită de vârstă pe intervale în România pentru anul 2022,
unde pensia minimă este de 1.000 de lei. Cea mai mică categorie de pensii are 219.763 de bărbați (13% din
totalul pensionarilor de sex masculin) și 608.430 de femei (29% din totalul pensionarilor de sex feminin), ceea
ce indică faptul că, în cadrul acestei categorii, femeile pensionare depășesc numărul bărbaților. Pe măsură ce
cuantumul pensiei crește, procentul cumulat de pensionari din fiecare categorie ulterioară crește, cu un
număr mai mic de pensionari care ating valorile mai mari ale pensiilor. De exemplu, din tranșa de 2140 lei,
69 % dintre pensionarii de sex masculin și 84 % dintre pensionari de sex feminin sunt contabilizați, ceea ce
înseamnă că majoritatea pensionarilor primesc mai puțin decât această sumă. Tabelul se încheie la intervalul
de 3530 lei, unde procentul cumulativ ajunge la 100 % pentru ambele sexe, sugerând că această categorie
include toți pensionarii din setul de date sau că este suma maximă a pensiei primite. Datele reflectă o
disparitate de gen, o proporție mai mare de femei fiind concentrate în categoriile inferioare de pensii, ceea
ce ar putea sta la baza discuțiilor politice privind echitatea și adecvarea pensiilor.
Tabelul 6 Distribuția medie a pensiilor pentru limită de vârstă (2022)
Bărbați Femei
Intervale de Pensii in lei Freq. Procent cumulativ Freq. Procent cumulativ
1000 219763 13 % 608430 29 %
38
1039 33553 15 % 75609 33 %
1161 94758 21 % 185805 42 %
1316 108770 27 % 173282 50 %
1459 120359 35 % 160033 58 %
1604 132391 43 % 149510 65 %
1759 142009 51 % 138054 72 %
1933 150347 60 % 131466 78 %
2140 152774 69 % 128110 84 %
2412 152940 79 % 127552 90 %
2848 160858 88 % 120100 96 %
3530 195272 100 % 85631 100 %
Sursă: Date CNP (date statistice agregate)
4.4 Estimarea noilor pensionari – principalele ipoteze pentru Pilonul 2 și punctele bonus
Pilonul 2 a fost introdus în 2008 în România. Este obligatoriu pentru toți angajații sub 35 de ani (existenți în
2008 și noi după 2008). În 2008, unii angajați cu vârsta sub 45 de ani s-au alăturat voluntar Pilonului 2. În
ultimii ani, pentru unele activități economice (construcții, agricultură, IT), din cauza crizelor economice,
Guvernul României a decis scutiri de la plata contribuțiilor sociale pentru Pilonul 2. Cele mai multe dintre
aceste exceptări sunt până în 2028. Pentru modelarea PROST (fișier de intrări) au fost elaborate ipoteze pe
baza datelor statistice de la CNP și de la Autoritatea Națională de Supraveghere Financiară (ASF), dar nu au
existat date majore detaliate ca perioadă de contribuție pentru Pilonul 2.
Ipotezele financiare primare pentru Pilonul 2, bazate pe datele ASF și CNP și convenite cu MF, sunt
următoarele: salariul asigurat actual pentru Pilonul 2, care este supus unei contribuții de 3,75 %, constituie
78 % din salariul total asigurat. Până în 2038, se anticipează că salariul asigurat pentru Pilonul 2 (sub rezerva
unei contribuții de 4,75 %) va crește la 95 % din salariul total asigurat.
Tabelul 7 Ipotezele financiare primare pentru pilonul 2
2022 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2038
Contribuția juridică pentru 3,75 % 3,75 % 4,75 % 4,75 % 4,75 % 4,75 % 4,75 % 4,75 % 4,75 % 4,75 %
pilonul 2
Ipoteza financiară – rata de 78,00 78,50 79,00 % 79,50 80,00 % 80,50 81,00 % 86,00 % 87,00 % 95,00
transfer către pilonul 2 % % % % %
% contribuții pentru pilonul 2 2,91 % 2,93 % 3,73 % 3,75 % 3,78 % 3,80 % 3,82 % 3,85 % 3,87 % 4,01 %
luând în considerare ipoteza
Rata contribuției P1+P2 25 %
Rata contribuției P1 22,09 22,08 21,27 % 21,25 21,22 % 21,20 21,18 % 21,15 % 21,13 % 20,99
% % % % %
Sursă: Estimarea autorilor – extras din fișierul Excel cu statistici ASF și calcule pentru ipoteze Pilonul 2
O ipoteză importantă pentru calcularea pensiilor noilor pensionari este estimarea reducerii contribuției
pentru Pilonul 1 ca urmare a creșterii ponderii contribuției la Pilonul 2 (de la 3,75 % la 4,75 % în 2024) și a
scutirilor care expiră. Raportul simplu (4,75 % față de pilonul 2 de peste 25 % din contribuțiile totale)
39
sugerează reducerea ratei contribuției la Pilonul 1 de la 25 % la 20,25 % sau cu 19 %, rezultând 0,81 puncte de
pensie la un salariu mediu în loc de 1 punct de pensie pentru Pilonul 1. Cu toate acestea, această reducere se
întâmplă treptat. Pentru a calcula beneficiile pentru noii pensionari, trebuie luate în considerare cotele din
următoarele categorii: pensionarii care au contribuit doar la Pilonul 1 și nu au contribuit la Pilonul 2 (non-
switchers pentru PROST), persoane care au contribuit cu 3,75 % (până în decembrie 2023) și 4,75 % (începând
cu ianuarie 2024) și persoane care au contribuit doar cu 4,75 % (angajați noi începând din 2024). Estimările au
fost făcute din PROST în Excel, dar numărul de pensionari noi (comutatori și non-comutatori) estimat de PROST
a fost utilizat ca date de intrare. Pentru simplitate, această ipoteză ia în considerare o perioadă de contribuție
constantă de 35 de ani. Pentru 2023, numărul de pensionari noi este estimat pe baza datelor statistice
agregate de la ASF.
În pagina Reform Pension, am modelat „Percent of Switchers at Reform”, în conformitate cu profilul de
comutare observat în 2022. Când cel de-al doilea pilon a fost introdus în 2008, au existat 100 % Persoanele
care migrează către Pilonul 2 până la vârsta de 35 de ani, care au scăzut la 0 până la vârsta de 50 de ani. În
prezent, 15 ani mai târziu, ne așteptăm ca 100% dintre aceste persoane să fie până la vârsta de 50 de ani,
urmată de o scădere treptată a numărului lor, după vârsta de 50 de ani.
În pagina „'Reform General'”, la rândul 170, am inclus, de asemenea, factorul reducerea numărului de puncte
– reducerea contribuției la Pilonul 1, explicată mai sus. Acest factor este esențial, deoarece se aplică ratei de
acumulare pentru persoanele care trec la pilonul 2 care vor începe să contribuie simultan la ambii piloni 1 și
2. Necesitatea acestui factor de reducere rezultă din necesitatea de a ajusta calculul beneficiilor pentru aceste
persoane, reflectând contribuțiile lor duble la piloni. Această ajustare se aliniază cu proiecția noastră de a avea
100 % din contributori până la vârsta de 50 de ani, urmată de o scădere treptată a numerelor contributorilor
după această vârstă. Prin urmare, factorul de reducere este adaptat pentru a modifica ratele de acumulare
pentru persoanele care trec la pilonul 2, asigurându-se că beneficiile acestora sunt calculate cu exactitate în
contextul contribuțiilor lor la ambii piloni.
4.5 Ajustarea vechime in serviciu (LoS) ca urmare a măsurilor de reformă
O componentă critică a reformei și a noii legi sunt punctele bonus pentru o perioadă de contribuție extinsă.
Ne așteptăm ca măsuri precum reducerea numărului maxim de ani pentru pensionare anticipată, numărarea
doar a anilor contributivi pentru eligibilitate și puncte bonus pentru a stimula o creștere a duratei serviciului
(LoS). În plus, având în vedere creșterea vârstei de pensionare legată de creșterea speranței de viață,
proiectăm că LoS, și, în consecință, perioada contributivă, se va prelungi cu patru ani până în 2050 – de la
media actuală a LoS bărbați și femei de 36 de ani (pe baza datelor eșantionului din 2023) la 40 de ani.
Anticipăm în continuare o creștere suplimentară de un an între 2050 și 2080. Pentru proiecțiile care nu au
legătură cu speranța de viață, am inclus în fișierul de intrare PROST doar creșterea vechimi in serviciu (LoS)
până în 2035. Aceste ipoteze privind Pilonul 2 și extensia vechimi in serviciu (LoS) influențează rata de înlocuire
din pagina General a fișierului de intrare.
40
5. Calculul datoriilor acumulate la zi (Accrued-to-Date Liabilities)
Începând din 2017, reglementările UE au impus tuturor statelor membre să raporteze datoriile acumulate la
zi privind pensiile (Accrued-to-Date Liabilities abreviat ADL), utilizând o metodă standardizată a costurilor
actuariale, împreună cu unele ipoteze comune. Această obligație include sistemele de securitate socială și
sistemele de prestații definite nefinanțate (DB) pentru funcționarii publici. Aceste datorii trebuie prezentate
într-un tabel suplimentar denumit Tabelul 29.
În scopul raportării din Tabelul 29, datoria acumulată la zi (ADL) este definită ca valoarea actualizată a
fluxurilor financiare viitoare care rezultă din toate obligațiile individuale privind beneficiile acumulate până la
data curentă de către pensionarii și contribuitorii existenți. Definiția ADL acoperă pensiile viitoare care sunt
datorate membrilor actuali pe baza serviciului lor actualizat, indiferent dacă aceștia sunt contribuabili activi
sau pensionari. Măsura ADL pentru contribuabilii actuali include o parte din beneficiul preconizat la data
încetării, calculată prin utilizarea salariului preconizat la pensionare, dar serviciul s-a acumulat până în prezent.
ADL este raportat pentru pensiile din toate sistemele de asigurări sociale, inclusiv prestațiile pentru limită de
vârstă, invaliditate și de urmaș. ADL din Tabelul 29 nu acoperă asistența socială și nici polițele de asigurare
individuale. Pentru informații detaliate privind sursa și metodologia, vă rugăm să consultați Anexa 6.
5.1. Cerințe de raportare ADL
Tabelul suplimentar 29 prezintă ADL la începutul anului (sau la sfârșitul anului anterior) și ADL la sfârșitul
anului curent. Acesta prezintă, de asemenea, fluxurile anuale respective care contribuie la modificarea ADL
între începutul și sfârșitul anului. Motivele sunt împărțite în modificări ca urmare a dispozițiilor privind
planurile de pensii; modificări datorate ipotezelor demografice, descreșterii și modelului de pensii; și
schimbări datorate inflației, ratei de actualizare și creșterii salariilor. Pentru 2021, soldul inițial ar trebui să se
refere la drepturile acumulate până la data de 31 decembrie 2020 și la soldul final al ADL la sfârșitul anului
2021. Ratele nominale de actualizare țintă pentru anul 2050 care urmează să fie utilizate pentru scenariul de
bază în România sunt de 4,5 % (rata de actualizare reală (2 % și inflația de 2,5 %). Prezentarea drepturilor la
ADL ar trebui să includă scenariul de bază și două scenarii de sensibilitate cu rata de actualizare pentru cazul
de bază + 1pp și -1pp.
5.2. Pași pentru a calcula ADL
• Prin modulul 3 și sarcina 4 din interfața cu utilizatorul PROST se realizează proiecția fluxurilor financiare
pentru limită de vârstă în sistemul de pensii și apoi faceți clic pe butonul „Implicit Pensii Debt”. Pentru a
calcula ADL la sfârșitul anului anterior, utilizați fișierul de intrare PROST cu anul de bază 2020.
• Pentru a calcula drepturile la ADL la sfârșitul anului curent, utilizați fișierul de intrare PROST cu anul de
referință 2021.
41
6. Informații generale PROST
Această subsecțiune oferă o imagine de ansamblu concisă a instrumentului PROST, destinat pentru referință
și ca resursă sintetică pentru utilizatori. Pentru instrucțiuni mai cuprinzătoare, utilizatorii sunt încurajați să
consulte documentația detaliată, și anume Ghidul Utilizatorului PROST, Manualul de Intrări PROST, Manualul
de Calcul PROST și prezentările și materialele cursurilor de formare PROST.
6.1. Introducere în PROST
PROST este un set de instrument – program de calculator, pentru a simula sistemele de pensii pe o perioadă
lungă de timp. Acesta a fost creat pentru a sprijini dialogul Băncii Mondiale cu privire la politicile în domeniul
pensiilor în țările beneficiare de asistență. Instrumentul are o interfață intrare-ieșire ușor de utilizat în Excel,
dar este programat în Visual Basic pentru aplicații. Modelul este actualizat periodic cu noi caracteristici (în
prezent versiunea 15) de către o echipă dedicată a Băncii Mondiale. Este utilizat atât pentru studii individuale,
cât și pentru studii internaționale și a fost utilizat în aproximativ 100 de țări cliente ale Băncii Mondiale în
ultimii 25 de ani. Mai multe detalii pot fi găsite în „Modeling Pension Reform: Setul de instrumente de simulare
a opțiunilor de reformă a pensiilor al Băncii Mondiale” (https://openknowledge.worldbank.org) și în
manualele standard PROST care au fost furnizate anterior echipei.
Caseta 1. Obiective de modelare în PROST
Modelul PROST a fost conceput pentru a promova elaborarea de politici informate, reducând decalajul
dintre analiza cantitativă și cea calitativă a regimurilor de pensii. Acesta este un set de instrumente flexibil,
bazat pe calculator, ușor de adaptat la o gamă largă de circumstanțe din țări și este utilizat pentru a pregăti
previziuni care sunt utile pentru a oferi răspunsuri la întrebări importante în luarea în considerare a
diferitelor opțiuni de politică pentru sistemul de pensii. Aceste întrebări includ următoarele:
o Cât va costa sistemul de pensii în viitor? Este acesta viabil și durabil?
o Ce fel de beneficii se pot aștepta oamenii să primească în viitor?
o Este sistemul de pensii echitabil? Oferă un venit decent la pensie pentru diferite categorii de
persoane?
o Cât de mari sunt datoriile implicite privind pensiile ale guvernului?
o Cum ar afecta sistemul extinderea acoperirii, modificarea eligibilității, modificarea beneficiilor sau
ajustarea ratelor contribuțiilor? Cum se vor modifica costurile, cheltuielile și pasivele în cadrul
diferitelor reforme?
Este important de remarcat faptul că PROST modelează evoluțiile sistemului de pensii pe o perioadă lungă
de timp, ceea ce este important atât din punctul de vedere al impactului pe termen lung al acțiunilor de
politică în domeniul pensiilor, cât și al impactului întârziat al unor măsuri (de exemplu, dacă acestea sunt
aplicabile numai noilor intrați pe piață). În consecință, deși PROST oferă informații valoroase cu privire la
indicatorii financiari ai sistemului de pensii de-a lungul mai multor ani, aceasta utilizează contribuții care
sunt ele însele rezultate ale diferitelor modele de proiecție (de exemplu, evoluția demografică,
macroeconomică, tendințele ratelor de ocupare a forței de muncă), care s-ar putea să nu se materializeze
într-un anumit an, deoarece se bazează pe tendințe pe termen lung. Astfel, este posibil ca PROST să nu fie
un instrument bun pentru proiecțiile fiscale pe termen scurt, deși pe parcursul modelului se depun eforturi
de calibrare pentru a răspunde cât mai aproape posibil așteptărilor pe termen scurt.
42
Unul dintre obiectivele principale în dezvoltarea modelului PROST a fost acela de a-l face general, flexibil și
ușor de adaptat la diferite circumstanțe naționale pentru a permite elaborarea de politici bine informate,
reducând decalajul dintre analiza cantitativă și calitativă a regimurilor de pensii. Acest lucru înseamnă că
modelul are multe caracteristici care nu vor fi necesare în anumite țări. În consecință, accentul principal al
acestui manual și al formării oferite este acela de a utiliza caracteristicile modelului care sunt necesare pentru
sistemele de pensii din România. Multe caracteristici și rapoarte de ieșire care nu sunt relevante au fost ușor
modificate sau ignorate.
PROST este un model determinist bazat pe cohorte care modelează cohorte de un an și le urmărește în timp.
Asta înseamnă că intrările în PROST nu constau în înregistrarea individuală a datelor. Mai degrabă, datele sunt
rezumate în funcție de vârstă și sex. De exemplu, PROST necesită numărul de contribuitoare de sex feminin în
vârstă de 35 de ani și salariile lor agregate ca input, mai degrabă decât un registru individual pentru fiecare
astfel de contribuitor.
PROST oferă analize și proiecții pentru cele trei variabile principale utilizate pentru a examina performanța
sistemelor de pensii: i) acoperirea, procentul din forța de muncă care este acoperit de plan; ii) prestații, nivelul
prestațiilor ca sumă absolută și ca procent din salariul acordat pensionarilor noi și existenți; și iii) Fluxurile
financiare, veniturile preconizate, cheltuielile și excedentul/deficitul fondului în fiecare an. PROST are, de
asemenea, o caracteristică care permite introducerea caracteristicilor individului (persoanelor) ipotetice și
apoi PROST calculează beneficiile pe care persoana va avea dreptul să le primească la pensionare.
PROST are nevoie de o cantitate mare de informații pentru a-și face calculele. Sunt necesare trei tipuri de
intrări: date inițiale, ipoteze despre viitor și o descriere parametrică a sistemului de pensii. Utilizatorul poate
specifica anul de bază (anul pentru care vor fi furnizate datele inițiale) și durata perioadei de proiecție.
Ipotezele și provizioanele presupuse privind sistemul de pensii pot varia în funcție de an, iar rezultatele vor fi
furnizate pentru fiecare an din perioada de prognoză.
Datele necesare, ipotezele și descrierea sistemului de pensii sunt introduse în fișierele de intrare PROST. Odată
ce un fișier de intrare a fost configurat corect, PROST este capabil să producă o mare varietate de rapoarte de
ieșire. În unele cazuri, este posibil să nu fie posibilă modelarea sistemelor de pensii ale unei țări utilizând un
singur fișier de intrare PROST. Acest lucru se poate întâmpla atunci când diferite condiții de eligibilitate și
formule de beneficii se aplică diferitelor grupuri (de exemplu, angajați obișnuiți, militari și funcționari publici)
sau atunci când prestația plătibilă persoanelor fizice este compusă din mai multe componente care trebuie
modelate separat.
6.2. Intrările și ipotezele modelului PROST
Figura 4 afișează intrările majore necesare pentru modelul PROST. Contribuțiile sunt defalcate în variabile
demografice, economice și specifice sistemului de pensii.
43
Figura 4 Intrări majore solicitate de PROST.
Demografie Economie Sistemul de pensii
Populație Macroeconomie (PIB, inflație, Date privind sistemul de pensii
rate ale dobânzii) (numărul de contribuabili,
Fertilitate
Piața muncii (rata de pensionari, salariile inițiale,
Mortalitatea și participare a forței de muncă, cuantumurile inițiale ale
îmbunătățirea mortalității șomaj) pensiilor)
Migrație Salariul mediu pe vârstă și sex; Politica de pensii
distribuția salariilor Comportamentul membrilor
sistemului de pensii
(densitatea contribuțiilor,
tiparul de pensionare și
handicap etc.)
Sursă: Elaborarea autorilor
PROST are un nivel ridicat de adaptabilitate, permițându-i să modeleze o gamă variată de planuri de pensii și
variabile. Instrumentul poate fi adaptat diferitelor structuri de pensii, inclusiv prestațiilor tradiționale definite
(DB) și sistemelor de contribuții definite finanțate (FDC). Acesta abordează în mod cuprinzător aspecte critice,
cum ar fi acoperirea, ratele contribuțiilor și plafoanele contribuțiilor. În plus, PROST încorporează dispoziții
privind vârsta legală de pensionare, indexarea pensiilor, nivelurile minime și maxime ale pensiei, precum și
altele, după cum se arată Figura 5 mai jos.
Figura 5 Provizioane de sistem PROST
Vârsta legală de
pensionare,
DB tradițional, FDC (DC Ratele contribuției,
Acoperire provizioanele de
finanțat) plafonul contribuției
pensionare anticipată și
tardivă
Formula de beneficii în
Provizioane FDC (rata de
sistemele tradiționale DB
contribuție, rata de
(beneficii forfetare, Indexarea pensiilor Pensie minimă și maximă
rentabilitate, cheltuielile,
beneficii pe an de
cerințele de anuitare)
serviciu)
Sursă: Elaborarea autorilor
Figura Sistemul 6 afișează structura modelului PROST și legăturile dintre modulele de intrare și ieșire.
44
Figura 6 Sistemul general de calcul al PROST
Sursă: Slide 1 (worldbank.org)
6.3. Modelul Logic și Pașii PROST
Succesiunea sugerată de pași pentru pregătirea proiecțiilor PROST este prezentată mai jos. Este important ca
fiecare pas să fie finalizat și testat înainte de a trece la pasul următor. Secțiunea Rapoarte de ieșire PROST
arată modulele și sarcinile specifice care produc acea ieșire pentru fiecare etapă și rapoartele specifice și
numerele de linie care trebuie verificate pentru fiecare etapă.
Figura 6 Secvența sugerată de pași pentru pregătirea proiecțiilor PROST.
Populație
Forța de muncă și ocuparea forței de muncă
Numărul de contribuitori și beneficiari
Variabile macroeconomice, inclusiv proiecții salariale
Beneficii pentru noii pensionari
Venituri, cheltuieli, excedent sau deficit
Rezerve, datorii
Sursă: Elaborarea autorilor
45
Proiecțiile demografice reprezintă punctul de plecare pentru toate calculele modelului PROST. În majoritatea
țărilor, populația îmbătrânește deja rapid sau va începe în curând să îmbătrânească rapid, ceea ce determină
dificultățile financiare cu care se confruntă sau se vor confrunta sistemele de pensii în viitor.
Odată ce proiecțiile populației au fost pregătite pentru întreaga perioadă de analiză, următoarea sarcină este
de a proiecta dimensiunea forței de muncă și ocuparea forței de muncă. Structura populației, împreună cu
prevederile sistemului de pensii și nivelul de dezvoltare economică, determină dimensiunea maximă a forței
de muncă. Ratele de participare la forța de muncă sunt utilizate pentru a determina partea din populație care
se află în forța de muncă, iar aceste rate sunt, în general, derivate din sondajele privind forța de muncă de
țară.
Ratele de participare la forța de muncă tind să fie mai mici la vârste tinere, foarte ridicate la vârste medii de
carieră și apoi să devină din nou mai mici în apropierea și după vârsta de pensionare. Cei care sunt prea tineri
sau prea în vârstă nu fac parte din forța de muncă. Chiar și printre cei în vârstă de muncă, o parte nu este în
forța de muncă, inclusiv cei care sunt încă în școală, cu handicap, se pensionează devreme, în stare de sănătate
precară, etc. Odată ce mărimea forței de muncă a fost determinată, forța de muncă trebuie împărțită între
cei care sunt angajați și șomeri, prin utilizarea ratei șomajului de intrare. Numărul de angajați include lucrătorii
salariați și lucrătorii independenți, întreprinderile familiale și proprietarii de microîntreprinderi (și anume,
lucrătorii din sectorul formal și informal).
Numărul contribuabililor la sistemul de pensii este un subset al persoanelor angajate. Numai cei care sunt
angajați și sunt eligibili sau mandatați prin lege să participe devin contribuitori. Lucrătorii salariați sunt
aproape întotdeauna obligați să participe. Normele variază în funcție de țară pentru lucrătorii care desfășoară
o activitate independentă, pentru lucrătorii agricoli, pentru lucrătorii casnici etc. În consecință, numărul
contribuitorilor poate fi majoritatea salariaților sau poate fi un subset mic al celor care sunt angajați.
Beneficiarii sunt cei care sunt deja pensionați și primesc prestații și cei care se vor pensiona în viitor. Viitorii
beneficiari provin din grupul contribuitor. Acestea sunt partea contribuitorilor care vor îndeplini în cele din
urmă cerințele de eligibilitate pentru a beneficia de prestații. Este posibil ca contribuabilii să nu primească
prestații din mai multe motive, inclusiv lipsa pentru numărului minim necesar de ani contributivi, decesul fără
beneficiari eligibili, handicapul care nu îndeplinește cerințele pentru o pensie de invaliditate etc.
6.4. Sfaturi și precauții privind modelul PROST
Există o varietate de aspecte care necesită explicații suplimentare, pentru a evita confuzia și pentru a promova
o înțelegere clară a modului în care modelul trebuie utilizat și actualizat. Aceste aspecte sunt descrise în
această secțiune.
6.4.1. Unități pentru date de intrare și ieșire
În PROST, adesea nu este clar ce unități să utilizați. În unele locuri din fișierul de intrare PROST, unitățile sunt
clar identificate, în timp ce în altele, în special în ieșire, acestea nu sunt. Tabelul de mai jos sintetizează unitățile
de mărime în moneda locală utilizate în PROST. Rețineți că salariul mediu și prestațiile medii de pensii sunt
exprimate anual și în mii de unități monetare locale. Acest lucru confundă uneori utilizatorii atunci când se
uită la intrările și ieșirile de la PROST.
46
Tabel 8 Variabile și unități utilizate în PROST.
Variabilă Unități
Macroeconomie Milioane în moneda locală
• PIB
• Fondul salarial
Venituri și cheltuieli Milioane în moneda locală
• Pensii pentru limită de vârstă
• Pensii de invaliditate
• Pensii familiale
• Contribuții
Mediile Milioane în moneda locală
• Salariul mediu (anual)
• Pensie medie (anual)
Oameni Mii de persoane
• Populație
• Numărul de contribuitori
• Numărul beneficiarilor
6.4.2. Stoc (stock) vs. Flux (flow)
PROST folosește termenii „stoc” și „flux” și este important să înțelegem ce înseamnă acești termeni. Stocul
(stock) se referă la numărul total de contribuitori sau beneficiari în fiecare an. Fluxul (flow) se referă la numărul
de noi contribuitori și de noi beneficiari în fiecare an. Prost oferă utilizatorilor posibilitatea de a utiliza metode
de stoc sau flux pentru a estima numărul viitorilor contribuabili, pensionarilor pentru limită de vârstă și
pensionarilor de invaliditate. Pentru urmași și orfani, este disponibila numai metoda stoc (stock).
În conformitate cu metoda stoc (stock) de calculare a numărului de contribuitori, de exemplu, utilizatorul
specifică metoda care trebuie utilizată pentru a calcula numărul total de contribuitori la sfârșitul fiecărui an în
perioada de proiecție. Apoi, modelul PROST calculează numărul celor care mor, devin handicapați și se
pensionează și apoi revine la numărul net de noi contribuitori în funcție de vârstă și sex în fiecare an ca sold
contabil.
În cadrul metodei flux(flow) pentru calcularea numărului de contribuitori, utilizatorul specifică metoda care
trebuie utilizată pentru a calcula numărul de contribuitori noi. Modelul PROST calculează apoi stocul de
contribuitori la sfârșitul anului. Formulele pentru aceste calcule sunt prezentate mai jos pe o bază simplificată.
Băiatul înseamnă începutul anului și EOY înseamnă sfârșitul anului în aceste formule.
• Metoda stoc: Net noi angajați = Contributori EOY – Contributori BOY + New Old Age Pensionments +
New Disability Retirements + Contributor Deaths
• Metoda flux: Contribuitori EOY = Contributori BOY + Net New Hires – New Old Age Pensionments –
New Disability Retirements – Contributor Deaths
Există formule similare pentru numărul total de beneficiari și pentru numărul de noi beneficiari.
47
6.4.3. Precizia calculului beneficiilor
În PROST, unele elemente ale cheltuielilor sunt estimate mult mai precis decât altele. Cea mai mare atenție
acordată detaliilor se referă la acele cheltuieli care reprezintă cea mai mare proporție din totalul cheltuielilor.
În consecință, prestațiile de pensie pentru limită de vârstă sunt proiectate cu cea mai mare precizie, prestațiile
de invaliditate sunt proiectate într-un mod ușor mai simplist, iar prestațiile de urmaș sunt proiectate cel mai
simplist. Diferențele sunt rezumate mai jos.
Pensiile pentru limită de vârstă (categoria 1)
• Numărul pensionarilor pentru limită de vârstă și numărul total al pensionarilor pentru limită de vârstă
(și anume, stocul și fluxul), calculate în funcție de vârstă și sex pentru fiecare an.
• Salariul mediu al pensionarilor noi, precum și distribuția salariilor în cadrul fiecărei vârste/celule
sexuale sunt determinate în fiecare an. În consecință, pensionarii identici pentru limită de vârstă pot
beneficia de prestații diferite datorită distribuției salariale presupuse în cadrul fiecărei celule de
vârstă/sex.
• Formula de beneficii este programată în detaliu și ia în considerare salariul mediu, plafoanele salariale,
ratele de acumulare, vechimea în muncă, pensiile minime și maxime etc.
Pensiile de invaliditate (categoria 2)
• Numărul de noi pensionari de invaliditate și numărul total de pensionari de invaliditate (și anume,
stoc și flux) calculate în funcție de vârstă și sex pentru fiecare an.
• Salariul mediu determinat pentru fiecare vârstă/celulă sexuală în fiecare an. Nu există o nouă
distribuție salarială presupusă în celulele de vârstă/sex. Se presupune că noii pensionari de invaliditate
au același salariu mediu și primesc aceeași prestație în cadrul fiecărei vârste/celule sexuale.
• Formula de beneficii este un raport de înlocuire care variază în funcție de vârstă/celule sexuale; nu se
calculează direct prin formulă.
• Rețineți că utilizatorul poate calcula mai precis prestațiile de invaliditate prin utilizarea unui fișier
separat de intrare și codificarea prestațiilor de invaliditate ca prestații de categoria 1. Utilizatorul va
trebui să decidă dacă complexitatea adăugată este utilă pentru nivelul de acuratețe suplimentară în
calculele privind beneficiile pentru persoanele cu handicap.
Pensiile de urmași (categoriile 3 și, respectiv, 4)
• Numai numărul total de supraviețuitori/orfani (stocuri) determinat în fiecare an; fără calcule de flux.
• Beneficii calculate indirect.
• Supraviețuitori: Prestațiile reprezintă un procent specificat din pensia medie pentru limită de
vârstă
• Orfani: Prestațiile reprezintă un procent specificat din salariul mediu
48
Rețineți că etichetele pentru fiecare categorie pot fi modificate în PROST. De exemplu, categoria 3 este adesea
utilizată pentru beneficiile de deces după pensionare, în timp ce Categoria 4 este utilizată pentru beneficiile
de deces înainte de pensionare.
6.4.4. Netezirea datelor (data smoothing)
În analiza PROST, acuratețea datelor, în special pentru variabile precum salariul mediu ponderat în funcție de
vârstă și sex (Labor Spreadsheet), este esențială. Atunci când datele arată un comportament neregulat din
cauza unui număr mic de observații, valori aberante sau posibile inexactități, se aplică tehnici de netezire
pentru a spori fiabilitatea datelor. Această abordare este deosebit de importantă pentru datele privind
veniturile, care sunt adesea calculate ca medii ponderate în funcție de vârstă și sex, ceea ce afectează în mod
semnificativ calculele pensiilor.
Pentru a aborda fluctuațiile datelor care ar putea denatura proiecțiile, netezirea implică înlocuirea valorilor
variabile specifice cu o medie mobilă pe o perioadă aleasă (de obicei 3-4 ani). Acest proces ajută la atenuarea
impactului vârfurilor sau picăturilor bruște, asigurându-se că anomaliile temporare ale datelor nu conduc la o
analiză incorectă. Prin netezirea datelor, aceasta reflectă mai precis tendințele pe termen lung, eliminând
distorsiunile cauzate de punctele de date neregulate. Utilizarea netezirii nu se referă doar la ajustarea datelor;
este vorba despre asigurarea faptului că analizele sistemului de pensii se bazează pe date fiabile și
reprezentative. Această pregătire atentă a datelor este esențială pentru studii actuariale precise și pentru
elaborarea în cunoștință de cauză a politicilor.
6.4.5. Abordarea în cazuri în care procentul este peste 100 % a populației pensionarilor
Primirea datelor care indică stocul de pensionari pentru limită de vârstă în funcție de vârstă ca procent din
populație în funcție de vârstă depășește 100 % reflectă relația nuanțată dintre înregistrările sistemului de
pensii și datele demografice. Această discrepanță rezultă din metodologiile utilizate pentru clasificarea și
numărarea atât a pensionarilor, cât și a populației generale. Sistemele de pensii pot defini eligibilitatea și
clasificarea în moduri care nu se aliniază perfect cu cohortele demografice de vârstă, ceea ce duce la situații
în care beneficiarii de pensii par să depășească numărul populației din anumite grupe de vârstă. Astfel de
discrepanțe rezultă nu numai din definițiile și criteriile utilizate de sistemele de pensii, ci și din caracterul
dinamic al mișcărilor populației și al estimărilor demografice.
În plus, procentul care depășește 100 % poate fi atribuit unor factori care depășesc clasificarea datelor.
Modelele de migrație, în care pensionarii se mută în destinații favorizate, au un impact semnificativ asupra
acestui raport. În plus, includerea persoanelor care primesc pensii din surse multiple poate amplifica aceste
cifre, reflectând interacțiunea complexă dintre schimbările demografice și distribuția pensiilor.
Pentru a aborda aceste discrepanțe, este esențial să se îmbunătățească precizia și fiabilitatea colectării de
date atât pentru populație, cât și pentru pensii. Punerea în aplicare a unor procese solide de verificare a
datelor pentru a preveni dubla contabilizare și a identifica cu precizie persoanele care primesc pensii din surse
multiple poate contribui, de asemenea, la asigurarea fiabilității datelor privind pensiile. În plus, promovarea
unei mai bune colaborări între autoritățile de pensii și birourile naționale de statistică poate facilita schimbul
de metodologii și date, ceea ce duce la statistici mai precise și mai coerente. Prin aceste măsuri, discrepanțele
care conduc la procente de peste 100 % pot fi reduse în mod semnificativ, oferind o imagine mai clară și mai
precisă a peisajului demografic și al pensiilor.
49
6.4.6. Alte aspecte
Această secțiune oferă sfaturi generale cu privire la utilizarea PROST și identifică zonele care se dovedesc
problematice sau confuze pentru majoritatea utilizatorilor PROST.
Anul de bază și perioada de proiecție: Utilizatorul trebuie să selecteze un an de bază pentru model. Acesta
este, de obicei, ultimul an pentru care sunt disponibile date administrative complete. Utilizatorul trebuie, de
asemenea, să selecteze o perioadă de proiecție. Lungimea minimă sugerată este de 50 de ani, iar cea mai
lungă este de 100 de ani. Alegerea depinde de cât timp va dura ca orice reformă a sistemului de pensii să fie
pe deplin pusă în aplicare și pentru ca sistemul să obțină din nou o stare stabilă în conformitate cu noul proiect.
De exemplu, dacă o formulă reformată de beneficii se aplică numai noilor intrați pe piață, va dura mulți ani
până când toți contribuitorii vor fi acoperiți de noua formulă. În acest caz, o perioadă de proiecție mai lungă
ar fi cea mai bună.
Sistemele NDC existente și sistemele finanțate: PROST tratează atât planurile finanțate, cât și planurile NDC
ca pe o „reformă” chiar și atunci când acestea sunt în vigoare de mulți ani. În consecință, pagina de calcul a
intrărilor generale pentru reformă, mai degrabă decât pagina de calcul generală de intrare, este cea care este
utilizată pentru a codifica aceste beneficii și ReformPension, care este utilizată pentru a specifica soldurile
conturilor existente în sistemul finanțat sau NDC.
Adăugarea și ștergerea coloanelor sau rândurilor: Este important să utilizați întotdeauna butoanele „I”
(inserați) și „D” (ștergeți) pentru a adăuga sau șterge coloane și rânduri din fișierul de intrare PROST. Nu
utilizați funcții Excel pentru adăugarea și ștergerea. În caz contrar, PROST nu va funcționa corect, deoarece
numele de gamă încorporate nu vor funcționa corect.
Interpolare: În PROST, este posibil să nu fie necesar să se introducă valori pentru fiecare an dacă o variabilă
se modifică în timp. Dacă o valoare este introdusă în PROST pentru un an de început și un an de încheiere,
PROST se va interpola automat liniar pentru a obține valori pentru anii care intervin. Deci, dacă valoarea unei
variabile crește aritmetic, este necesar doar să introduceți anii și valorile de început și sfârșit. De exemplu,
dacă vârsta de pensionare în 2020 este de 60 de ani și va crește cu 6 luni pe an pentru a atinge vârsta de 65
de ani în 2030, atunci puneți valoarea de 65 de ani în coloana pentru 2030 și niciuna dintre valorile din anii
următori nu trebuie introdusă.
Salvați fișierele de intrare în mod regulat: Nu pierdeți ore sau zile de muncă atunci când programul se
prăbușește dintr-un motiv oarecare. Salvați fișierul de intrare în mod regulat în timp ce construiți sau
modificați fișierul. Luați în considerare economisirea fișierului cu modificări sub un nume nou. Dacă programul
nu funcționează corect, atunci cel puțin fișierul vechi înainte de orice modificări vor exista în continuare.
Document, document, document: Sursele tuturor datelor și motivele care stau la baza tuturor ipotezelor
trebuie să fie pe deplin documentate. Este o bună practică să adăugați foi de calcul suplimentare la fișierul de
intrare pentru a oferi claritate cu privire la sursa datelor. Utilizarea formulelor din celule pentru a se conecta
la sursa datelor este o bună practică, mai degrabă decât doar tastarea unui număr. Utilizați caracteristica
Comentariu Excel și pentru a documenta.
Atenție la valorile zero: Valorile zero pot fi uneori fatale în PROST. Prost în special nu-i place numărul total
zero de beneficiari inițiali sau contribuitori în orice celulă sexuală de vârstă. Pentru a evita problemele,
50
încercați să puneți un număr foarte mic în aceste coloane (0.000001 de exemplu) pentru a evita împărțirea la
zero erori.
Deblocarea paginilor de calcul: Foile de calcul Prost se blochează adesea și trebuie să fie deblocate utilizând
Revizuire\Deblocare Spreadsheet (nu este necesară o parolă) înainte de introducerea sau modificarea noilor
informații sau înainte ca formulele să poată fi modificate.
Date în afara intervalului: Datele trebuie să fie în ordine sau altfel PROST va genera un mesaj de eroare
„călătorie în timp nepermis”. Uneori, acest lucru se poate întâmpla chiar dacă datele sunt în ordine. Ocazional,
o intrare va fi respinsă ca fiind în afara intervalului, chiar dacă nu este. Accesați Data\Data Validation pentru
a fixa intervalul de date permis dacă se întâmplă acest lucru.
51
Anexe
Anexa 1. Context
În 2012, Banca Mondială a efectuat pentru prima dată instruire PROST pentru mai mulți membri ai Guvernului
României. Cu toate acestea, toți cei care au fost instruiți s-au mutat în alte posturi sau nu mai sunt angajați de
guvern. Prin urmare, guvernul dispune de o capacitate limitată și insuficientă de a utiliza modelul PROST
pentru a gestiona riscurile sistemului de pensii. Pentru a soluționa această problemă, MF a decis să înființeze
o echipă de modelare PROST mai solidă și permanentă în cadrul Direcției Generale Politici, Analiză și Cercetare
în domeniul finanțelor publice (denumită în continuare „unitatea de modelare”), cu până la opt membri ai
personalului.
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) aprobat de Comisia Europeană (CE), Ministerul a
planificat să utilizeze în continuare modelul PROST al Băncii Mondiale pentru a pregăti analiza sistemului său
actual de pensii și a sustenabilității sale fiscale, pentru a analiza impactul reformelor propuse în domeniul
pensiilor, pentru a pregăti contribuțiile necesare din partea României pentru Raportul privind îmbătrânirea
populației și pentru a pregăti estimări trienale ale pasivelor acumulate la zi (ADL) pentru programul său
național de pensii pentru a fi publicate în situația conturilor naționale, conform cerințelor Eurostat.
În cadrul actualului RAS, Banca Mondială a oferit formare și sprijin în utilizarea modelului PROST personalului
deja existent al unității de modelare. Asistența tehnică, formarea și atelierele au consolidat capacitatea MF
de a utiliza modelul PROST al Băncii Mondiale pentru a pregăti proiecții pe termen lung privind acoperirea
sistemului de pensii, beneficiile și sustenabilitatea fiscală. Echipa Băncii Mondiale a pregătit și a livrat un atelier
pentru personalul non-tehnic și formarea tehnică de bază la București în săptămâna 9-13 mai 2022. Formarea
a familiarizat toți participanții cu înțelegerea proceselor și procedurilor necesare pentru gestionarea riscului
de sustenabilitate fiscală a sistemului de pensii, a motivelor pentru care este necesară capacitatea de
modelare, a utilizărilor și limitărilor modelului PROST pentru gestionarea riscului de sustenabilitate fiscală, a
tipurilor de date și ipoteze necesare pentru model și a tipurilor de rezultate pe care le poate produce. De
asemenea, a predat personalului unității de modelare modul de utilizare mecanică a modelului PROST, inclusiv
modul de a utiliza fișierul de intrare PROST existent pentru sistemul de pensii din România, care a fost elaborat
pentru Raportul privind îmbătrânirea populației din 2021, pentru a genera rapoarte de realizări necesare
pentru a examina acoperirea actuală și viitoare, beneficiile și sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii.
De asemenea, Banca Mondială a pregătit și a furnizat o pregătire avansată PROST de patru zile, bazată pe
domeniile de interes identificate anterior în perioada 10-14 octombrie 2022, urmată de sesiuni tematice on-
line și în persoană, la cererea Clientului. Ca parte a instruirii avansate, Banca Mondială a oferit consultanță și
asistență unității de modelare MF cu privire la utilizarea modelului PROST pentru a analiza efectele oricăror
modificări sau propuneri de modificare a sistemului de pensii din România. Prin urmare, participanții la
atelierul de formare avansată PROST au dobândit o înțelegere aprofundată a codării fișierului de intrare PROST
existent și au putut lucra împreună cu Banca Mondială pentru a actualiza datele, ipotezele și codificarea
sistemului de pensii din fișierul de intrare de la un an de bază 2018 la un an de bază 2022. Ca parte a formării,
Banca Mondială a sprijinit, de asemenea, actualizarea fișierelor de intrare PROST. Ca urmare, instrumentul
52
reflectă sistemul actual de puncte mai eficient, a îmbunătățit acuratețea generală și include informații
colectate în timpul colaborării cu MF.
Pentru a asigura sustenabilitatea transferului de cunoștințe și pentru a sprijini în continuare activitatea unității
de modelare a MF, Banca Mondială a pregătit prezentul manual, cuprinzând instrucțiuni detaliate și adaptate
cu privire la modul în care a fost codificat modelul PROST pentru sistemul de pensii din România și la modul
de ajustare a actualizării modelului sau de examinare a modelelor alternative.
Anexa 2. Sistemele și prestațiile de pensii din România – Comentarii sintetice privind
abordările folosite în proiecții.
Sisteme de pensii și prestații Observații privind proiecțiile
Sistemul general
Limită de vârstă Proiecție în PROST, toate cele trei categorii sunt grupate
Pensionare anticipată în „Vârsta veche”
Pensionare parțială anticipată
Și indemnizații sociale aferente (pensie minimă)
Invaliditate și indemnizația socială aferentă Numărul beneficiarilor este proiectat proporțional cu
contribuitorii activi.
Urmași și indemnizații sociale aferente Numărul de beneficiari este proiectat în STATA.
Ajutor social (sistem general) și alocații sociale Sisteme închise și foarte mici.
aferente Numărul beneficiarilor este proiectat proporțional cu 3.1
Veterani de război – IOVR (sistem general). Veteranii de război.
Beneficii 475 Lei și 226 lei pe lună (statisticile PH
octombrie 2023).
Indexare (inflație) IPC 2 ani lag.
Proiecție proporțională pentru alocația socială pentru
ajutor social
Agricultori
Limită de vârstă Sistem închis.
Invaliditate Numărul de beneficiari Agricultori (vârsta veche,
Urmași handicap, supraviețuitori) este estimat pe baza
Și indemnizații sociale aferente (pensie minimă) distribuției pe vârste din 2019 extrapolată la 2022, a
mortalității în UE (femei) și a factorului de ajustare
pentru corelarea statisticilor CNPP din august 2023.
Prestația este estimată la 0.45043 puncte (800/1785 lei)
Legea 263 (statistici CNP Aug 2023).
Indexarea, cum ar fi vârsta înaintată – valoarea punctului
Proiecție proporțională pentru alocația socială
Indemnizații speciale
Excluzând 3.6 (artiști) și 3.7 (membri ai sindicatelor
creative), numărul de beneficiari este estimat pe baza
distribuției pe vârste începând din 2022, a mortalității în
UE (femei) și a factorului de ajustare pentru corelarea
statisticilor CNP din august 2023.
53
Invalizi, veterani și văduve de război (legi: 49/1991 și Sistem închis. Beneficiul pentru 2023 este de 850 lei
44/1994) (statisticile CNP 2023).
Indexare IPC 2 ani de întârziere.
Persoanele persecutate politic – lege: 118/1990 Sistem închis. Beneficiul pentru 2023 este de 1376 lei
(statistici CNP).
Indexare IPC 2 ani de întârziere.
Persoanele persecutate politic – lege: 189/2000 Sistem închis. Beneficiul pentru 2023 este de 785 lei
(statistici CNP). Indexare IPC 2 ani de întârziere. În 2024
sunt incluși beneficiarii care au luat o decizie, dar au
amânat plățile (aproximativ 130000)
Persoanele care au servit în armată în cadrul Direcției Sistem închis. Beneficiul pentru 2023 este de 75 lei
Generale a Muncii (lege: 309/2002) (statistici CNP).
Indexare IPC 2 ani de întârziere.
Eroi, martiri, participanți activi la Revoluția Română Sistem închis. Beneficiul pentru 2023 este de 1902 Lei
(1989) (Legea 341/2004) (statistici CNP).
Indexare IPC 2 ani de întârziere.
Artiști (Legea 109/2005) Proporțional cu sistemul general de vârstă înaintată.
Beneficiul este estimat la 0.19328 de puncte din legea
263 (statisticile CNP din august 2023).
Indexarea, cum ar fi vârsta înaintată – valoarea punctului
Membrii sindicatelor creative (Legea 8/2006) Beneficiul este estimat la 0.94062 de puncte din legea
263 (statisticile CNP din august 2023).
Indexarea, cum ar fi vârsta înaintată – valoarea punctului
Soțul supraviețuitor (Legea 578/2004) Sistem închis. Beneficiul pentru 2023 este de 112 lei
(statistici CNP).
Indexare IPC 2 ani de întârziere.
Pensii de serviciu public (speciale)
Membrii Corpului Diplomatic și Consular (Legea nr. Sistem mic. Estimările sunt proporționale cu proiecția
216/2015) pensiilor militare și a vechimii sistemului general (pe
Funcționari publici parlamentari (Legea nr. 215/2015) baza pensiei medii). Cel mai mare dintre cele două este
Personalul aeronautic civil (Legea 223/2007) beneficiul total.
Indexare IPC 2 ani lag
Beneficiarii de pensii ai Curții de Conturi (Legea
7/2016 și Decizia nr. 297/2012 a CCR)
Procurori și judecători (Legea 303/2004) Proiecție în PROMIS și proporțională cu bătrânețea
sistemului general (pe baza pensiei medii). Cel mai mare
dintre cele două este beneficiul total.
Personal auxiliar al instanței/procuror (Legea Sistem mic. Estimările sunt proporționale cu proiecția
130/2015) pensiilor magistraților și proporționale cu bătrânețea
sistemului general (pe baza pensiei medii). Cel mai mare
dintre cele două este beneficiul total.
Indexare IPC 2 ani lag
Pensii de serviciu militar (speciale) Proiecție în PROMIS
Indexare IPC 2 ani lag
54
Anexa 3. Principalele intrări și fluxul pentru pregătirea chestionarului AWG
Diagrama de mai jos descrie principalele intrări (date statistice și individuale), fișiere intermediare și activități
pentru pregătirea fișierelor de intrare pentru instrumentele de modelare (PROST și PROMIS), ieșirile
instrumentelor de modelare și proiecțiile Excel pentru sistemele închise și mici. Datele din rezultate (PROST,
PROMIS, Excel) și unele date din intrări (PROST) sunt colectate în fișierul Rezumat și pregătire și se efectuează
calcule suplimentare pentru completarea chestionarului standard al UE pentru raportul privind îmbătrânirea
populației
55
Anexa 4. Principalele surse de date pentru proiecțiile PROST
Date deschise – Aceste statistici, în special sumele totale (număr, cheltuieli, salarii asigurate etc.), au
date statistice, fost utilizate ca referință, având în vedere că acestea sunt datele cele mai exacte. Alte
agregate, statistici și date extrase din datele individuale au fost corelate cu acestea. În această
publicate pe categorie sunt incluse statistici lunare și anuale referitoare la beneficiari și
site-ul CNP contribuitori. Multe date din statisticile CNP din 2022 sunt utilizate în fișierul de
intrare PROST.
Datele deschise au fost descărcate de pe https://www.cnpp.ro/ro/indicatori-statistici-
pilon-i.
Altele date Cele mai importante statistici agregate nepublice au fost (i) noii pensionari și
statistice distribuția acestora în funcție de vârstă; (II) distribuția contribuitorilor în funcție de
agregate CNP vârstă și sex. Pentru statisticile de distribuție s-au efectuat ajustări pentru corelarea
cu datele statistice deschise privind numărul total de salariați și salariile. Ajustarea
finală a fost pentru pregătirea datelor pentru a fi încărcate în fișierul de intrare PROST
(corelată din nou cu totalurile din datele statistice deschise).
În fișierul de intrare PROST se utilizează date din statisticile CNP din 2022
Date privind Au fost primite date complete pentru 2021, 2022 și eșantion pentru 2023. Datele
beneficiarii pentru 2021 au fost utilizate pentru fișierul de intrare PROST pentru sesiunile de
individuali formare. Datele din 2022 au fost analizate pentru extragerea detaliilor privind
pensiile pentru limită de vârstă, urmași și pensiile de invaliditate.
Eșantionul pentru 2023, după curățenie, a fost utilizat pentru estimarea impactului
reformei pentru limită de vârstă (inclusiv pensionarea anticipată și pensionarea
anticipată parțială), a impactului pentru beneficiarii actuali, dar și pentru noii
pensionari, precum și a impactului condițiilor speciale de muncă. Eșantionul din 2023
s-a alăturat registrului persoanelor cu invaliditate (primit și de la CNP) pentru
analizarea impactului asupra pensionarilor pentru limită de vârstă cu invaliditate.
Datele Datele eșantionului pentru 2021 și 2022 au fost primite în multe tranșe și subseturi.
contribuabililor Din cauza preciziei limitate, aceste date nu au fost utilizate.
individuali de la
CNP
Date statistice Pentru pilonul II, datele statistice de la ASF au fost date deschise și statistici
agregate ASF nepublice. Aceste date au fost utilizate pentru verificarea și corelarea cu statisticile
CNP au stat la baza ipotezelor pentru pilonul 2. Datele referitoare la distribuțiile de
vârstă și valoarea medie a contului au fost utilizate în fișierul de intrare. Datele
deschise ale ASF au fost descărcate de la
(https://asfromania.ro/ro/a/204/date-statistice-fonduri-de-pensii)
Anexa 5. Structura datelor privind pensionarii și contribuabilii
Pentru analiza din cadrul PROST, este esențial să se obțină date agregate privind pensionarii și contribuabilii
de la CNP. Aceste date cuprind:
a. Contribuabili activi și salarii
56
Numărul mediu de participanți activi clasificați în funcție de sex și vârstă pentru anul de referință.
Distribuția salariilor medii în cadrul categoriilor de salarizare specificate, diferențiate în funcție de sex,
pentru anul de bază.
Defalcarea participanților activi în diferite categorii de salarizare, din nou segregate în funcție de gen,
pentru anul în curs.
Masa salarială totală și factura salarială acoperită, pentru bărbați și femei, pentru anul de bază și
pentru anii precedenți, dacă sunt disponibile.
Numărul de noi participanți activi, cu o defalcare detaliată pe gen și vârstă, pentru anul de referință.
Rata de colectare a contribuțiilor pentru ultimul an și pentru anii precedenți, pe măsură ce datele sunt
disponibile.
Salariul minim și maxim acoperit.
B. Pensionari și niveluri de pensii
Numărul total de pensionari, în funcție de sex, vârstă și tipul de pensie, pentru anul de referință.
Distribuția medie a pensiilor pe diferite tipuri de pensii, defalcată pe gen și clasificată pe categorii de
pensii, pentru ultimul an.
Repartizarea pensionarilor care primesc pensia pentru limită de vârstă în cadrul categoriilor de
prestații specificate, segregate în funcție de gen, pentru anul de referință.
Cheltuielile totale pentru diferite tipuri de pensii, pentru bărbați și femei, pentru anul de referință și
pentru anii anteriori disponibili.
Rapoarte financiare care detaliază defalcarea veniturilor și cheltuielilor fondului de pensii, pentru
ultimul an și pentru toți anii precedenți, după caz.
Numărul noilor pensionari care s-au pensionat în anul de referință, cu o defalcare pe sexe și pe vârstă.
Pentru a asigura o analiză amănunțită și precisă, parantezele salariale și de pensii ar trebui să fie determinate
prin luarea în considerare a salariilor/pensiilor minime și maxime, împreună cu selectarea parantezelor
intermediare adecvate. Este recomandabil să se stabilească cel puțin 10 paranteze pentru a se asigura că
există suficiente puncte de date pentru a reprezenta cu exactitate distribuția și pentru a facilita o analiză
cuprinzătoare care să se alinieze în mod consecvent cu salariul mediu și cu pensia pentru anul de bază.
Anexa 6. Surse de informații pentru ADL 2021
Tabelul de mai jos prezintă sursele de informații pentru ADL 2021.
Rând Nume Descriere Sursa de informații pentru ADL 2021
Date din Sumarul anului 2020:
Obligația de plată a Limita de vârstă din modulul 3
1 Drepturi de pensie pensiei acumulate de ieșire PROST (Finances of
(ADL) Monopillar PAYG) tabelul 4
(Financial Flows & IPD) și
calculul proporțional pentru
57
Rând Nume Descriere Sursa de informații pentru ADL 2021
alte sisteme de pensii (fermieri,
militari etc.)
Creșterea drepturilor
Suma de la 2.1 la
2 de pensie ca urmare a Formulă
2.5
contribuțiilor sociale
Contribuțiile angajatorului din
Contribuțiile sociale Contribuțiile
fișierul Summary 2021 pe baza
2.1 efective ale efective ale
rezultatelor PROST 2021
angajatorului angajatorului
(Summarize) 2021
Nu sunt utilizate Nu se utilizează
pentru sistemele
Contribuțiile sociale de prestații
2.2 imputate definite de
angajatorului securitate socială.
Se afișează în
schimb pe linia 3
Contribuțiile angajaților (pentru
Cotizații sociale
Contribuțiile bugetul asigurărilor sociale și
efective ale
2.3 efective ale bugetul de stat) din 2021
gospodăriilor
lucrătorilor Rezumat pe baza producției
populației
PROST 2021 (Summarize).
Contribuții sociale
Dobânda la
suplimentare ale
2.4 începutul anului Nu se utilizează
gospodăriilor
ADL
populației
Mai puține: Taxe
2.5 pentru serviciile
sistemului de pensii
Alte modificări Soldul contabil =:
3 (actuariale) ale (3) = (10)-(1)-(2) + Formulă. Calculați ca sold contabil
dreptului la pensie în (4)-(6)-(9)
cadrul sistemelor de
58
Rând Nume Descriere Sursa de informații pentru ADL 2021
pensii de securitate
socială
Total cheltuieli cu pensiile
Reducerea drepturilor pentru toate sistemele de
Plăți efective ale
de pensie ca urmare a pensii din dosarul de sinteză
4 beneficiilor în
plății prestațiilor de 2021 (date adminstrative și
perioada de timp
pensie Output PROST 2021 –
Rezumat)
Modificări ale
drepturilor de pensie
5 datorate contribuțiilor (2) + (3)-(4) Formulă
sociale și prestațiilor
de pensii
Transferuri de
Transferuri de drepturi Nu sunt utilizate – toate
pasive și active
6 de pensie între sistemele publice de pensii sunt
către sau de la
sisteme incluse în rândurile 1 și 10.
acest sistem
Modificarea
Modificarea
pasivelor ca
drepturilor ca urmare
urmare a Nefolosit – fără modificări ale
7 a modificărilor
modificării dispozițiilor planului
negociate ale
provizioanelor
structurii schemei
planului
Modificarea Date din rezumatul din 2021:
pasivelor ca Limita de vârstă din modulul 3
Modificări ale urmare a Output PROST tabelul 4 din
8 drepturilor ca urmare modificării ratei de 2021 Input cu inflația și
a reevaluărilor actualizare, a productivitatea din AWG 2018;
creșterilor salariale toate celelalte sisteme sunt
sau a inflației calculate proporțional.
59
Rând Nume Descriere Sursa de informații pentru ADL 2021
Modificări ale Date din rezumatul din 2021:
ipotezelor Vârsta înaintată din modulul 3
Variația drepturilor ca demografice și de de ieșire PROST tabelul 4 din
9 urmare a altor descreștere și/sau 2021 Date de intrare cu ipoteze
modificări de volum modificări ale demografice din AWG 2018;
modelului de toate celelalte sisteme sunt
pensii calculate proporțional.
Încetarea Date din rezumatul din 2021: Vârsta
obligațiilor privind înaintată din modulul 3 de ieșire PROST
pensiile acumulate (Finances of Monopillar PAYG) tabelul 4
10 Drepturi de pensie
(ADL) (Financial Flows & IPD) și calculul
proporțional pentru alte sisteme de
pensii (fermieri, militari etc.)
Note: Ipotezele macroeconomice AWG 2018 au fost utilizate pentru fișierul de intrare PROST 2020 pentru
limita de vârstă; ipotezele macroeconomice AWG 2021 au fost utilizate pentru fișierul de intrare PROST 2021
pentru limita de vârstă.
Anexa 7. Descrierea instrumentului PROMIS
Instrumentul de Micro-Simulare a Opțiunilor de Pensii (PROMIS) este un software de simulare de uz general
care oferă o platformă pentru modelarea scenariilor complexe de politică socială. Simplifică în mod
semnificativ procesul de modelare prin furnizarea: (i) un scenariu flexibil și o interfață de descriere a ieșirii; și
(ii) cadrul de simulare Monte-Carlo, care permite urmărirea persoanelor în diferite stări de ocupare a forței
de muncă și de viață de-a lungul timpului (de exemplu, munca, pensionarea, persoanele cu handicap,
decedate) și aplicarea căilor probabiliste de tranziție persoanelor care se deplasează între state.
Instrumentul PROMIS constă din nucleul de simulare Monte-Carlo și interfața utilizatorului cu specificațiile
modelului – ambele sunt distribuite ca un singur fișier executabil Microsoft Windows. Specificațiile modelului
includ, în mod normal, descrierile normelor de politică și ale outputurilor, precum și seturile de date agregate
și de microdate subsecvente. Specificațiile modelului sunt dezvoltate folosind Java Script Object Notation
(JSON) – un „format de schimb de date standard deschis, care utilizează text care poate fi citit de om pentru
a stoca și transmite obiecte de date”.
Anexa 8. Materiale suplimentare (documente separate)
Este recomandabil ca Unitatea de Modelare a MF utilizând PROST să utilizeze acest Manual împreună cu
următoarele materiale: PROST Users Guide (Ghidul Utilizatorilor PROST), PROST Input Manual (Manualul de
Intrări PROST), PROST Calculus Manual (Manualul de Calcul PROST), PROST Output Manual (Manualul de Ieșiri
PROST).
60
Aceste materiale nu vor fi traduse în limba română. Atât instrumentele (PROST, PROMIS, fișiere separate
Excel), cât și contribuțiile destinate CE sunt predominant în limba engleză, stabilind limba engleză ca limbă
principală de operare. Dată fiind natura extrem de complexă și specializată a acestor instrumente, menținerea
consistenței cu terminologia, numele fișierelor, etichetele butoanelor și alte elemente în limba engleză este
crucială pentru a asigura claritatea și precizia. Traducerea acestor elemente în limba română introduce un risc
semnificativ de eroare sau neînțelegere, existând riscul de a compromite exactitatea informațiilor transmise.
Prin urmare, prin păstrarea anexei în limba engleză, ne asigurăm alinierea cu instrumentele. Mai mult,
utilizatorii cunosc limba engleză la nivel avansat și s-au familiarizat cu terminologia. Pentru audiențe mai largi,
informații în limba română sunt disponibile în corpul principal al raportului.
61
„PNRR. Finanțat de Uniunea Europeană – UrmătoareaGenerațieUE”
„NRRP. Funded by the European Union – NextGenerationEU”
https://mfe.gov.ro/pnrr/ https://www.facebook.com/PNRROficial/
62