ROMÂNIA Acord de servicii de asistență tehnică rambursabile privind evaluarea impactului teritorial din România (P172820) Livrabilul 1.a Raport privind analiza strategiei de dezvoltare locală: Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării August 2020 (Revised) Clauză de limitare a responsabilității Prezentul raport este o lucrare a Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Băncii Mondiale. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă în mod obligatoriu părerile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în prezentul document. Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului Român. Declarație privind drepturile de autor Materialele din această publicație sunt protejate prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea anumitor secțiuni din acest document fără permisiune poate reprezenta încălcarea legislației în vigoare. Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice secțiune a prezentului document, vă rugăm să trimiteți o solicitare conținând informațiile complete la: (i) Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (Str. Apolodor nr. 17, București, România); sau (ii) sau Grupul Băncii Mondiale în România (Strada Vasile Lascăr, nr. 31, et. 6, Sector 2, București, România). Mulțumiri Prezentul raport a fost transmis în luna iulie 2020, în temeiul Acordului de servicii de asistență tehnică privind Evaluarea impactului teritorial, semnat la data de 9 decembrie 2019 între Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare. Prezentul raport a fost elaborat sub îndrumarea și supravegherea lui David N. Sislen (Director de practică, Managementul Riscurilor Sociale, Urbane, Rurale și al Rezilienței, Europa și Asia Centrală) și a Tatianei Proskuryakova (Director de Țară, România și Ungaria). Raportul a fost pregătit de o echipă coordonată de Dean Cira (Expert Principal Urban) și Paul Kriss (Expert Principal Urban) și alcătuită din Carli Venter (Expert Senior Dezvoltare Urbană), Marcel Ionescu- Heroiu (Expert Senior Dezvoltare Urbană), Debashree Poddar (Expert Urban), Mihai Vîlnoiu (Expert Guvernanță), Mircea Tulea (Expert Guvernanță), Manuela Mot (Expert Guvernanță), Cristina Zamfir (Expert M&E), Bogdan Țopan (Analist Urban) și George Moldoveanu (Asistent Informativ). Echipa dorește să își exprime mulțumirea pentru excelenta cooperare, îndrumare și feedback primit de la reprezentanții Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, în special Ministrului Ion Ștefan, Secretarului de Stat Mihail Veștea, Directorului General Diana Țenea, Directorului Liviu Băileșteanu, Șefilor de birou Radu Necșuliu, și de asemenea lui Daniel Vâlceanu, Amalia Virdol, Beniamin Stoica, Georgiana Toth, Emilia Milutinovici, Alina Huzui și celorlalți parteneri locali, regionali și naționali care au contribuit la elaborarea acestui raport. Recunoaștem îndeosebi meritele ADI ITI DD pentru participarea și colaborarea activă în cadrul acestui proiect, cu mulțumiri speciale dlui Ilie Petre (Președinte), dnei Doina Surcel (Coordonator) și dnei Roxana Iacob (expert PNDR, POCU, POCA). i | Pagina Cuprins Rezumat .................................................................................................................................................................. 1 1. Introducere ..................................................................................................................................................... 9 1.1. Istoric..................................................................................................................................................... 9 1.2. Obiective și sfera de aplicare ................................................................................................................ 9 1.3. Structura raportului ............................................................................................................................ 15 1.4. Limitări metodologice ......................................................................................................................... 15 2. Coerența externă .......................................................................................................................................... 18 2.1. Descrierea procesului de evaluare ...................................................................................................... 18 2.2. Constatări ............................................................................................................................................ 18 Strategia integrată de dezvoltare durabilă pentru județul Tulcea ............................................................... 19 Strategia de dezvoltare pentru Municipiul Tulcea........................................................................................ 19 Strategia de dezvoltare locală pentru Sulina ................................................................................................ 19 Strategia integrată de dezvoltare locală pentru Isaccea .............................................................................. 19 Strategia integrată de dezvoltare durabilă pentru Baia ............................................................................... 20 Planul de management pentru Rezervația Biosferei Deltei Dunării ............................................................. 20 2.3. Concluzii .............................................................................................................................................. 20 2.4. Recomandări ....................................................................................................................................... 20 3. Relevanța și coerența internă ....................................................................................................................... 22 3.1. Descrierea procesului de evaluare ...................................................................................................... 22 3.2. Constatări ............................................................................................................................................ 22 3.3. Concluzii .............................................................................................................................................. 31 3.4. Recomandări ....................................................................................................................................... 31 4. Alocarea financiară ....................................................................................................................................... 33 4.1. Descrierea procesului de evaluare ...................................................................................................... 33 Alocarea financiară pentru Strategia pentru Delta Dunării .......................................................................... 33 Împărțire financiară pe piloni și sectoare ..................................................................................................... 34 4.2. Concluzii .............................................................................................................................................. 37 4.3. Recomandări ....................................................................................................................................... 37 5. Sistemul de indicatori ................................................................................................................................... 41 5.1. Descrierea procesului de evaluare ...................................................................................................... 41 5.2. Constatări ............................................................................................................................................ 41 Indicatorii de realizare imediată ................................................................................................................... 42 Indicatorii de rezultat ................................................................................................................................... 42 5.3. Concluzii .............................................................................................................................................. 51 5.4. Recomandări ....................................................................................................................................... 51 ii | Pagina 6. Rezultate intermediare ................................................................................................................................. 53 6.1. Descrierea procesului de evaluare ...................................................................................................... 53 6.2. Constatări ............................................................................................................................................ 53 Progresul financiar al strategiei .................................................................................................................... 53 Progresul fizic al strategiei ............................................................................................................................ 57 Rezultate intermediare și impacturi ............................................................................................................. 59 6.3. Concluzii .............................................................................................................................................. 61 6.4. Recomandări ....................................................................................................................................... 62 7. Aranjamente instituționale și mecanismul de punere în aplicare ................................................................ 64 7.1. Descrierea procesului de evaluare ...................................................................................................... 64 7.2. Constatări ............................................................................................................................................ 64 7.3. Concluzii .............................................................................................................................................. 65 7.4. Recomandări ....................................................................................................................................... 66 8. Monitorizare și evaluare ............................................................................................................................... 68 8.1. Descrierea procesului de evaluare ...................................................................................................... 68 8.2. Constatări ............................................................................................................................................ 68 Evaluarea sistemului de monitorizare .......................................................................................................... 68 Planificarea evaluării..................................................................................................................................... 68 Reconstituirea teoriei schimbării .................................................................................................................. 69 8.3. Concluzii .............................................................................................................................................. 71 8.4. Recomandări ....................................................................................................................................... 71 9. Observații și recomandări finale ................................................................................................................... 78 Anexa 1. Tabelul cu recomandări .................................................................................................................. 82 Anexa 2. Lista indicatorilor de realizare imediată și de rezultat și progresul intermediar estimat ............... 88 Anexa 3. Analiză aprofundată pentru opt proiecte selectate ..................................................................... 105 Anexa 4. Rezultatele sondajului online........................................................................................................ 116 METODOLOGIE ................................................................................................................................................... 117 Colectarea datelor .......................................................................................................................................... 117 Structura eșantionului .................................................................................................................................... 117 Structura chestionarului ................................................................................................................................. 118 Limitări metodologice .................................................................................................................................... 119 REZULTATELE PRINCIPALE .................................................................................................................................. 120 Relevanța mecanismului ITI ........................................................................................................................... 120 Eficiența mecanismului ITI ............................................................................................................................. 122 Eficacitatea mecanismului ITI ......................................................................................................................... 124 Impactul mecanismului ITI ............................................................................................................................. 126 Impactul asupra turismului ......................................................................................................................... 127 iii | Pagina Impactul de mediu ...................................................................................................................................... 128 Impactul asupra oportunităților economice ............................................................................................... 129 Durabilitatea proiectelor finanțate prin mecanismul ITI ................................................................................ 129 CONCLUZII .......................................................................................................................................................... 131 Anexa 5. Teoria schimbării reconstituită ..................................................................................................... 132 Anexa 6. Cadrul logic reconstituit ................................................................................................................ 133 Anexa 7. Coerența externă a SIDDDD cu șase strategii locale (analize complete) ...................................... 150 1. Prezentare generală ................................................................................................................................... 151 2. Analiză comparativă ................................................................................................................................... 152 3. Concluzii ..................................................................................................................................................... 157 1. Prezentare generală a municipiului ............................................................................................................ 158 2. Analiză comparativă ................................................................................................................................... 159 3. Concluzii ..................................................................................................................................................... 164 1. Prezentare generală a municipiului ............................................................................................................ 165 2. Analiză comparativă ................................................................................................................................... 166 3. Concluzii ..................................................................................................................................................... 168 1. Prezentare generală ................................................................................................................................... 170 2. Analiză comparativă ................................................................................................................................... 171 3. Concluzii ..................................................................................................................................................... 174 1. Prezentare generală ................................................................................................................................... 175 2. Analiză comparativă ................................................................................................................................... 176 3. Concluzii ..................................................................................................................................................... 178 1. Prezentare generală a Rezervației Biosferei Delta Dunării ........................................................................ 179 2. Analiză comparativă ................................................................................................................................... 180 3. Concluzii ..................................................................................................................................................... 185 Anexa 8. Metodologia sistemului de măsurare a performanței .................................................................. 186 iv | Pagina Lista figurilor Figura 1: Scurtă ilustrare a mecanismului de punere în aplicare și a aranjamentelor instituționale pentru SIDDDD ................................................................................................................................................................................ 9 Figura 2: Criterii de evaluare și întrebări de evaluare aferente ............................................................................ 12 Figura 3: Sinergii între strategiile locale, regionale, naționale și UE..................................................................... 18 Figura 4: Legături între viziune, obiective strategice, piloni și sectoare ............................................................... 22 Figura 5: Sumele alocate pe Programe operaționale (Fonduri UE) (EUR) ............................................................ 33 Figura 6: Sumele contractate pe Programe operaționale (Fonduri UE) (% din cele alocate) ............................... 34 Figura 7: Procentul sumelor contractate, per Piloni (Fonduri UE + Bugetul de stat) (%) ..................................... 35 Figura 8: Sumele contractate, per Sectoare (Fonduri UE + Bugetul de stat) (EUR) .............................................. 36 Figura 9: Sumele contractate, per Beneficiari (Fonduri UE + Bugetul de stat) (EUR) ........................................... 37 Figura 10: Nivelul de absorbție a Fondurilor UE dedicate ITI DD, prin Programele operaționale (%) .................. 54 Figura 11: Nivelul de absorbție a Fondurilor UE la nivelul ITI DD și la nivel național, prin Programele operaționale (%) ......................................................................................................................................................................... 54 Figura 12: Plăți efectuate din valorile eligibile contractate, pe Piloni (Fonduri UE + Bugetul național) (%)......... 55 Figura 13: Plăți efectuate din valorile contractate, pe Sectoare (Fonduri UE + Bugetul național) (%) ................. 56 Figura 14: Plăți efectuate, pe Beneficiari (Fonduri UE + Bugetul național) (EUR) ................................................ 56 Figura 15: Progresul indicatorilor de realizare imediată, pe Piloni (%) ................................................................ 57 Figura 16: Progresul indicatorilor de realizare imediată, pe Sectoare (%) ........................................................... 58 Figura 17: Progresul indicatorilor de rezultat, pe Piloni (%) ................................................................................. 60 Figura 18: Progresul indicatorilor de rezultat per Sectoare (%) ........................................................................... 60 Figura 19: Acord instituțional privind implementarea SIDDDD și a mecanismului ITI .......................................... 65 Figura 20: Diferența dintre „teoria schimbării” și „cadrul logic” .......................................................................... 69 Harta 21: Zona acoperită de SIDDDD care prezintă zone pentru care strategiile au fost revizuite.................... 150 Figura 22: județul Tulcea, Delta Dunării. ............................................................................................................ 151 Figura 23: Împărțirea fondurilor ITI DD pe piloni ............................................................................................... 154 Figura 24: Împărțirea fondurilor județene pe Piloni ........................................................................................... 155 Figura 25: Proiecte implementate de Consiliul Județean Tulcea prin surse de finanțare .................................. 157 Figura 26: Municipiul Tulcea ............................................................................................................................... 158 Figura 27: Ponderea financiară a proiectelor contractate de Tulcea din proiectele ITI totale la nivelul pilonilor ............................................................................................................................................................................ 162 Figura 28: Impactul financiar al proiectelor contractate de Tulcea din fonduri ITI la nivel sectorial ................. 162 Figura 29: orașul Tulcea ...................................................................................................................................... 165 Figura 30: Alinierea strategiei Isaccea la SIDDDD ............................................................................................... 166 Figura 31: Impactul financiar al proiectelor finanțate de ITI la Isaccea la nivel de pilon din SIDDDD ................ 167 Figura 32: Impactul financiar al proiectelor finanțate de ITI în Isaccea în funcție de obiectivul sectorial ......... 168 Figura 33: Vechiul far din Sulina ......................................................................................................................... 171 Figura 34: Împărțirea financiară între pilonii SIDDDD ........................................................................................ 173 Figura 35: Surse de finanțare și împărțire .......................................................................................................... 174 Figura 36: Stradă din Baia ................................................................................................................................... 175 v | Pagina Figura 37: Fondurile PNDL corespunzătoare Pilonilor SIDDDD .......................................................................... 177 Figura 38: Surse de finanțare pentru proiecte din Baia ...................................................................................... 178 Figura 39: Delta Dunării ...................................................................................................................................... 179 Figura 40: Zonarea Rezervației Biosferei Deltei Dunării pe zone de agrement și turistice................................. 181 Figura 41: Impactul financiar al proiectelor RBDD din cadrul ITI pe Piloni ......................................................... 184 Figura 42: Impactul financiar al proiectelor finanțate prin ITI în RBDD la nivelul obiectivelor sectoriale .......... 184 Figura 43: Procesul de măsurare a performanței ............................................................................................... 188 Figura 44: Ordinea etapelor metodologice ale unui SMP generic ...................................................................... 189 Figura 45: Fluxul de informații recomandat între părțile interesate din SMP ................................................... 191 vi | Pagina Lista Tabelelor Tabelul 1: Instrumente de colectare a datelor și documente consultate............................................................. 12 Tabelul 2: Arborele de obiective........................................................................................................................... 23 Tabelul 3: Rezumatul nevoilor cheie pe sectoare și proiecte contractate aferente ............................................. 25 Tabelul 4 Formatul sugerat pentru declararea alocării financiare ....................................................................... 38 Tabelul 5: Formatul sugerat pentru declararea planificării financiare ................................................................. 38 Tabelul 6: Indicatori de rezultat - Sectorul A Biodiversitatea și managementul ecosistemelor ........................... 42 Tabelul 7: Indicatori de rezultat - Sector B Eficiență Energetică .......................................................................... 43 Tabelul 8: Indicatori de rezultat - Sector C Schimbări climatice ........................................................................... 43 Tabelul 9: Indicatori de rezultat- Sector D Managementul riscului în caz de dezastre ........................................ 44 Tabelul 10: Indicatori de rezultat- Sector E Situații de urgență cauzate de poluare ............................................ 44 Tabelul 11: Indicatori de rezultat- Sector F Turism............................................................................................... 45 Tabelul 12: Indicatori de rezultat - Sectorul G Pescuitul și acvacultura................................................................ 45 Tabelul 13: Indicatori de rezultat - Sector H Agricultură și Dezvoltare Rurală ..................................................... 46 Tabelul 14: Indicatori de rezultat- Sector I Transport ........................................................................................... 46 Tabelul 15: Indicatori de rezultat - Sector J Tehnologia informației și comunicațiilor ......................................... 47 Tabelul 16: Indicatori de rezultat - Sector K Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul integrat al apei 47 Tabelul 17: Indicatori de rezultat- Sector L Managementul deșeurilor ................................................................ 48 Tabelul 18: Indicatori de rezultat- Sector M Sănătate .......................................................................................... 48 Tabelul 19: Indicatori de rezultat - Sector N Educație .......................................................................................... 49 Tabelul 20: Indicatori de rezultat - Sector O Incluziunea și protecția socială ....................................................... 49 Tabelul 21: Indicatori de rezultat - Sectorul P Capacitatea administrativă și managementul de program .......... 50 Tabelul 22: Situația implementării proiectelor, per Sectoare .............................................................................. 59 Tabelul 23: Rezultatele preconizate ale monitorizării și evaluării ........................................................................ 71 Tabelul 24: Activități de monitorizare și evaluare sugerate și instituții responsabile .......................................... 72 Tabelul 25: Lista orientativă a temelor de evaluare și a metodologiilor sugerate ............................................... 73 Tabelul 26: Cronologie orientativă pentru evaluarea strategiei ........................................................................... 76 Tabelul 27: Lista Indicatorilor de realizare imediată și a progreselor intermediare ............................................. 88 Tabelul 28 Lista Indicatorilor de rezultat și a progreselor intermediare .............................................................. 99 Tabelul 29: Proiectele selectate pentru analiză aprofundată și criteriile utilizate la selectarea proiectelor ..... 105 Tabelul 30: Proiectele selectate pentru analiză aprofundată și sursele de informații pentru datele proiectelor ............................................................................................................................................................................ 105 Tabelul 31: Proiecte implementate în cadrul ITI DD ........................................................................................... 154 Tabelul 32: Proiecte finanțate de la bugetul județean în zona ITI DD ................................................................ 156 Tabelul 33: Corelația dintre obiectivele sectoriale din SIDDDD și măsurile/domeniile prioritare din SDMT ..... 159 Tabelul 34: Proiecte ITI în Tulcea ........................................................................................................................ 161 Tabelul 35: Intervențiile PNDL în Tulcea ............................................................................................................. 163 Tabelul 36: Investiții de la bugetul local din Tulcea ............................................................................................ 163 Tabelul 37: Proiecte ITI în Isaccea ....................................................................................................................... 167 Tabelul 38: Proiecte în Isaccea finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală .................................. 168 vii | Pagina Tabelul 39. Proiecte pe nivelurile sectoriale ale SIDDDD ................................................................................... 173 Tabelul 40: Proiecte implementate în cadrul ITI DD ........................................................................................... 176 Tabelul 41. Proiecte finanțate de PNDL .............................................................................................................. 177 Tabelul 42: Proiecte finanțate în cadrul ITI în Rezervația Biosferei Delta Dunării .............................................. 183 Tabelul 43:Proiecte finanțate de Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării ........................................... 185 viii | Pagina Abrevieri și acronime ADI Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ADI ITI DD Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea ITI Delta Dunării AM Autoritatea de Management CE Comisia Europeană CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere DD Delta Dunării DUDI Dezvoltare urbană durabilă integrată EE Eficiență Energetică FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională FSE Fondul social european FESI Fondurile europene structurale și de investiții GES Gaze cu efect de seră IMM Întreprinderi mici și mijlocii ITI Investiții teritoriale integrate M&E Monitorizare & Evaluare MFE Ministerul Fondurilor Europene MLPDA Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației PC Politica de coeziune PO Program operațional POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă RBDD Rezervația Biosferei Deltei Dunării ROP Program operațional regional SC Schimbare climatică SIDD Strategia integrată de Dezvoltare Durabilă SIDDDD Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării TIC Tehnologia informației și comunicațiilor UE Uniunea Europeană UAT Unitatea Administrativ Teritorială ix | Pagina Rezumat Conținutul Evaluării interimare În 2013, Banca Mondială a primit o solicitare pentru asistență tehnică din partea entității cunoscute în prezent sub denumirea de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Publice (MLPDA) din România pentru a acorda sprijin la întocmirea unei strategii pentru Delta Dunării și regiunile învecinate. Strategia fost aprobată ulterior, prin Ordonanța Guvernului nr. 601/2016. Pentru a asigura implementarea cu succes a Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDDDD) au fost puse în mișcare, în paralel, mai multe instrumente și instituții. Cele mai importante dintre acestea au fost mecanismele de Investiții Teritoriale Integrate (ITI) și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea ITI Delta Dunării (ADI ITI DD). Luate împreună, strategia, ITI și ADI ITI în regiunea Deltei Dunării au pus bazele unui plan integrat de dezvoltare regională – primul de acest fel din România. La cinci ani de la inițiere, strategia se apropie de sfârșitul a ceea ce poate fi considerată prima etapă de punere în aplicare. Anul 2020 este un liant între sfârșitul actualei perioade de programare UE, respectiv, 2014-2020 și începutul perioadei următoare, respectiv 2021-2027. Perioada de tranziție este relevantă deoarece mare parte din strategie este finanțată prin intermediul mecanismelor ITI și din fonduri UE. Autoritățile de Management (AM) ale Programelor Operaționale din România sunt pe punctul de a închide toate liniile de finanțare aferente perioadei actuale, inclusiv pe cele alocate pentru ITI, și pregătesc noile strategii naționale și alocări financiare. În acest context, MLPDA este dornic să înțeleagă evoluția fizică și financiară globală a punerii în aplicare a SIDDDD și oportunitățile de îmbunătățire din perioada premergătoare perioadei de programare următoare. Această evaluare își propune să sprijine MLPDA în:  Estimarea evoluției și a efectelor imediate ale Strategiei din Regiunea Deltei Dunării  Oferirea de recomandări practice pentru îmbunătățirea mecanismului ITI  Recomandarea proceselor practice pentru evaluarea impactului ex-ante și ex-post și pentru monitorizarea și evaluarea strategiei de dezvoltare ce va fi utilizată pe viitor. Metodologie Această analiză poate fi clasificată cel mai exact ca fiind o evaluare a implementării axată pe evoluția către realizarea obiectivelor, dar și pe procesul de implementare în curs. De asemenea, ținem să precizăm că raportul se referă la „evaluarea strategiei”, iar în cadrul contextului explicat, accentul cade, în realitate, pe „evaluarea unui program”, cuprinzând multe inițiative și proiecte „copil”, în scopul realizării strategiei. Dat fiind că SIDDDD este implementată în principal prin mecanismul de transmitere UE ITI, prin atragerea de resurse financiare de la opt Programe operaționale din România, echipa de evaluare a elaborat o abordare metodologică în conformitate cu liniile directoare ale Comisiei Europene (CE) de monitorizare și evaluare. Raportul încorporează toate cele cinci criterii de evaluare sugerate în Instrumentele CE destinate mai bunei legiferări, respectiv, eficacitate, eficiență, coerență, relevanță și valoare adăugată a UE, cu diferite niveluri de detalii, determinate de disponibilitatea limitată a informațiilor calitative și cantitative și de stadiul incipient al implementării proiectelor. Fiecărui criteriu i-a fost atribuită o întrebare de evaluare prin care să se explice suplimentar modul în care echipa înțelege sfera de aplicare a analizelor și prin care să se direcționeze mai bine analizele. Legătura dintre criteriile de evaluare și întrebările de evaluare este prezentată în figura de mai jos; aceasta are și rolul de a ghida cititorul către capitolele relevante în care se dezbate fiecare întrebare în parte. 1 | Pagina Concluzii de înalt nivel În timpul a ceea ce se consideră a fi prima etapă de punere în aplicare (perioada dintre adoptarea și închiderea perioadei de programare 2014–2020), SIDDDD a înregistrat un progres relativ scăzut, în special în legătură cu termenele limită impuse pentru strategiile finanțate de UE. Nivelul de absorbție al fondurilor UE este sub 20% (plăți din alocările totale), iar evoluția fizică generală a proiectelor se ridică la 35% (situația actuală a indicatorilor de realizare imediată comparativ cu valoarea de referință și cu valorile țintă intermediare). Progresul global în ceea ce privește indicatorii de rezultat este estimat la 42%. Se preconizează că majoritatea rezultatelor și impacturilor vor deveni mai vizibile către sfârșitul anului 2023, 80% dintre proiecte fiind încă în etapa de punere în aplicare. Proiectele de infrastructură de anvergură care se așteaptă să producă impacturi economice semnificative în zona Deltei Dunării se află în prezent în stadiu incipient, prin urmare nu au fost surprinse în prezentele analize. Ritmul lent de implementare poate fi justificat de noutatea mecanismelor ITI care au presupus activități complexe de pregătire - dezvoltarea și aprobarea Strategiei locale pentru Delta Dunării, stabilirea cadrului instituțional pentru implementarea strategiei și a instrumentului ITI, dezvoltarea acordurilor și procedurilor interinstituționale și promovarea strategiei și a mecanismului de finanțare. Cu toate acestea, beneficiarii proiectelor puse în aplicare prin intermediul mecanismului ITI percep deja anumite dezvoltări importante de mediu și economice generate de strategie. Două treimi din respondenții sondajului online apreciază că, atât turiștii, cât și locuitorii sunt satisfăcuți de dezvoltarea turismului în zonă. În plus, 51% din respondenții la sondajul online consideră că proiectele implementate au un efect pozitiv asupra mediului. Deși proiectele implementate pe baza SIDDDD au fost monitorizate de diferite părți interesate, datele obținute în urma monitorizării nu au fost agregate la nivelul SIDDDD. Monitorizarea a fost realizată de către Autoritățile de Management al Programelor Operaționale, MLPDA și Asociația de Dezvoltare Comunitară pentru implementarea ITI DD, cu accent pe respectarea normelor de raportare pentru proiectele finanțate de UE. Pentru a verifica evoluția către realizarea obiectivelor SIDDDD sunt necesare proceduri și instrumente suplimentare pentru a se stabili roluri și responsabilități clare pentru monitorizarea și agregarea datelor, pentru a se stabili termene limită pentru monitorizare și raportare și pentru a se comunica rezultatele utilizării. Principalele concluzii pentru fiecare dintre criteriile de evaluare (cuprinse în Capitole separate) sunt rezumate mai jos: 2 | Pagina Coerență externă Evaluarea intermediară a început cu evaluarea coerenței externe a Strategiei ( Întrebarea de evaluare 1: „Există corespondență între obiectivele Strategiei și cele ale altor acțiuni publice de interacțiune?” ) Rezultatele au indicat o bună coordonare la nivelul obiectivelor stabilite prin SIDDDD și obiectivele stabilite prin cele șase strategii locale analizate, respectiv, Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă pentru județul Tulcea, Strategia Locală pentru Municipiul Tulcea, Strategia de Dezvoltare Locală pentru Sulina, Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă pentru Baia, Strategia de Dezvoltare a Orașului Isaccea și Rezervația Biosferei Deltei Dunării. Strategiile locale au fost elaborate în completarea intervențiilor finanțate în baza Strategiei pentru Delta Dunării și pentru a contribui la obiectivele finale și la țintele aferente ale acesteia. Relevanța și coerența internă Echipa de evaluare a evaluat apoi relevanța strategiei (Întrebarea de evaluare 2: Există o compatibilitate puternică între obiectivele Strategiei și nevoile socio-economice ale grupului țintă?”) și coerența internă a acesteia (Întrebare de evaluare 3: Există o legătură puternică între obiectivele Strategiei și intervențiile planificate?). S-a observat o relevanță pe baza raportului dintre nevoile și problemele identificate și obiectivele Strategiei. În conformitate cu sondajul online utilizat de echipa de evaluare, majoritatea beneficiarilor sunt de părere că SIDDDD a acoperit nevoile instituției pe care aceștia o reprezintă, ale localității lor și ale regiunii Deltei Dunării. Acest fapt este atribuit abordării participative privind elaborarea strategiei și a documentelor de punere în aplicare, care au presupus participarea tuturor părților cheie relevante, inclusiv a membrilor societății civile. O coerență internă medie a rezultat din logica reconstruită a intervenției. Aceasta s-a datorat în principal nivelului ridicat de stratificare a strategiei (viziune globală, două obiective strategice, cinci piloni, 16 sectoare, 52 de obiective sectoriale specifice, 137 de intervenții și 1024 de proiecte), dar și liniilor directoare limitative pentru implementarea strategiei, în realizarea abordării integrate. Mai precis, în anumite sectoare, sfera de aplicare a proiectelor contractate pare să fie destul de limitată comparativ cu obiectivele ambițioase din strategie. Acest subiect urmează a fi tratat pe larg în cadrul unei evaluări de impact viitoare. Alocarea financiară Evaluarea Intermediară a abordat și alocările financiare ale strategiei (Întrebarea de evaluare 4: „Sunt alocările financiare adecvate pentru soluționarea nevoilor identificate, respectiv, pentru punerea în aplicare a intervențiilor planificate?”). Evaluarea a fost limitată prin faptul că Strategia efectivă nu include bugetul global pentru întreaga perioadă de implementare, necesar sau disponibil, ce urmează a fi împărțit la nivel de piloni și sectoare și de surse de fonduri. Cu toate acestea, fondurile UE și cele naționale alocate proiectelor contractate în Delta Dunării denotă o mare concentrare de resurse către un număr redus de sectoare (mai precis, transport și dezvoltare rurală), în timp ce alte sectoare beneficiază de alocări financiare reduse. Această supra-concentrare ar putea fi abordată în următoarea perioadă de programare, alături de cuantificarea nevoilor actuale nefinanțate și de identificarea activă a eventualelor surse de finanțare. Sistemul de indicatori Deși Evaluarea intermediară nu a vizat efectiv analizarea sistemului de indicatori ( Întrebarea de evaluare 5: „Sunt rezultatul și indicatorii de realizare imediată relevanți în determinarea obiectivelor Strategiei, respectiv, a intervențiilor planificate?”) , aceasta a devenit o condiție preliminară pentru evaluarea evoluției fizice a strategiei. Strategia pentru Delta Dunării include o listă de indicatori și, deși prevede anumite unități de măsură și surse de date, nu include definițiile indicatorilor, valorile de referință sau țintele (acestea neputând fi stabilite în timpul procesului de elaborare a strategiei). Acești indicatori nu au fost utilizați în mod activ la monitorizarea implementării strategiei, la momentul acestei evaluări. În plus, majoritatea indicatorilor au fost astfel concepuți 3 | Pagina încât să determine numai livrabilele imediate; deși unii indicatori incluși în strategie urmau să se raporteze la date ce nu pot fi agregate la nivel teritorial. Ținând cont de blocajele de mai sus, echipa de evaluare a sugerat actualizarea listei de indicatori, cu sprijinul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea ITI Delta Dunării (ADI ITI DD). Sistemul actualizat al indicatorilor servește la determinarea livrabilelor și rezultatelor proiectelor aflate în derulare și a celor finalizate în cadrul primei etape de implementare. Pentru majoritatea indicatorilor de realizare imediată au fost puse la dispoziție linii directoare privind colectarea și agregarea datelor, inclusiv definiții, metodologia de calcul și surse de informații. Echipa a acordat sprijin și la elaborarea valorilor de referință și a țintelor intermediare, pornind de la lista proiectelor contractate. Cu toate acestea, indicatorii de rezultat suplimentari sunt necesari pentru a reflecta toate modificările dorite, incluse în strategie, pe toată durata implementării. Lista actuală a indicatorilor nu acoperă toate obiectivele sectoriale specifice și intervențiile aferente (mai precis, obiectivele care nu beneficiază de alocări curente au fost omise). Astfel, poate interveni o supraestimare a evoluției strategiei din cauză că se monitorizează numai obiectivele specifice, cu evoluție înregistrată. Rezultate intermediare Scopul principal al Evaluării intermediare a fost acela de a evalua eficacitatea strategiei (Întrebarea de evaluare 6: „Care este evoluția actuală către realizarea obiectivelor strategiei și a schimbărilor preconizate?”) în funcție de datele de monitorizare aferente indicatorilor financiari, de realizare imediată și de rezultat, și de percepția beneficiarilor. Datele de monitorizare sugerează o evoluție redusă în realizarea rezultatelor preconizate. Nivelul de absorbție al fondurilor acordate de Uniunea Europeană este sub 20% (plăți din alocările totale), iar evoluția fizică generală a proiectelor se ridică la 36% (situația actuală a indicatorilor de realizare imediată comparativ cu valoarea de referință și cu țintele intermediare). Ritmul lent al implementării poate fi justificat de noutatea strategiei și de mecanismul de Investiții Teritoriale Integrate care au presupus activități complexe de pregătire - dezvoltarea și aprobarea Strategiei locale pentru Delta Dunării, stabilirea cadrului instituțional pentru implementarea strategiei și a instrumentului de finanțare, dezvoltarea acordurilor și procedurilor interinstituționale și promovarea strategiei și a mecanismului de finanțare. Cu toate acestea, beneficiarii proiectelor implementate în Delta Dunării percep deja anumite dezvoltări importante de mediu și economice generate de strategie. Două treimi din respondenții la sondajul online apreciază că, atât turiștii, cât și locuitorii sunt satisfăcuți de dezvoltarea turismului în zonă. În plus, 51% din respondenții la sondajul online consideră că proiectele implementate au un efect pozitiv asupra mediului. Se preconizează efecte importante și în legătură cu proiectele de infrastructură de transport de mare anvergură, implementate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și de Unitatea teritorial administrativă Tulcea. Cu toate acestea, rezultatele și efectele globale ale strategiei vor fi mai bine reflectate într-o evaluare de impact viitoare dat fiind că rezultatele unei strategii sunt pe deplin vizibile abia după finalizarea proiectelor. Aranjamente instituționale și mecanismul de punere în aplicare Echipa de evaluare a realizat o scurtă analiză a aranjamentelor instituționale și a mecanismului de predare (Întrebarea de evaluare 7: „Sunt aranjamentele instituționale și mecanismele de punere în aplicare selectate corespunzătoare pentru a susține implementarea Strategiei?”) deoarece aceasta va fi aria de aplicare a raportului separat ce va fi publicat de Ministerul Fondurilor Europene. Analizele preliminare sugerează că România a reușit să creeze aranjamente instituționale pentru implementarea SIDDDD. Toate părțile interesate relevante au fost implicate în planificarea, implementarea și monitorizarea activităților, asigurând respectarea reglementărilor europene cu privire la strategiile finanțate de UE, și totodată ținând cont de nevoile și obiectivele locale. Dat fiind feedbackul pozitiv primit din partea beneficiarilor cu privire la activitatea ADI ITI în Delta Dunării, pe viitor ar putea fi delegate responsabilități suplimentare către instituția locală pentru valorificarea capacității umane create. 4 | Pagina Beneficiarii consideră, de asemenea, că aranjamentele instituționale, dar și mecanismul de punere în aplicare selectat (ITI DD), au creat cadrul necesar pentru implementarea cu succes a SIDDDD. Conform sondajului online, mecanismul ITI a contribuit în mod semnificativ la accesibilitatea finanțării europene, în special pentru autoritățile publice locale și centrale și pentru sectorul nonguvernamental. Mecanismul a generat la nivelul tuturor beneficiarilor o creștere a cotei de accesibilitate la accesarea fondurilor europene, contribuind în mod semnificativ la creșterea capacității antreprenoriale. Monitorizare și evaluare În fine, Echipa de evaluare a oferit linii directoare și instrumente pentru dezvoltarea instrumentelor și procedurilor de monitorizare și de evaluare pentru următoarea etapă de implementare a Strategiei pentru Delta Dunării. Recomandări pentru intervențiile viitoare Pe baza concluziilor de mai sus, au fost oferite o serie de recomandări în scopul de a continua și de a îmbunătăți în continuare progresul realizat al SIDDDD în perioada de programare 2021-2027. Acestea sunt prezentate la sfârșitul fiecărui capitol și sunt agregate aici, însă pot fi rezumate și împărțite în două grupuri mari de recomandări, după cum urmează: Planificare strategică Acorduri de implementare Recomandări menite să îmbunătățească diferite Recomandări menite să îmbunătățească procedurile documente auxiliare pentru strategie (inclusiv analiza și instrumentele de implementare, inclusiv pe cele de cu privire la nevoi, planurile de implementare etc.) monitorizare și evaluare Recomandarea 1 – 3: Asigurarea coerenței cu noua Recomandarea 6: Monitorizarea evoluției financiare perioadă de programare UE, cu analiza actualizată a și implementarea acțiunilor corective și realocarea, nevoilor și a planurilor de implementare pe termen atunci când este necesar scurt și a altor documente de implementare, precum metodologiile de prioritizare a proiectului. Recomandarea 4: O reprezentare mai clară a logicii Recomandarea 10- 11: Implementarea unor acțiuni de intervenție de remediere în vederea gestionării cauzei principale a evoluției fizice și financiare limitate Recomandarea 5: Elaborarea estimărilor bugetare Recomandarea 12-14: Dezvoltarea unei funcții pentru perioada rămasă din strategia de consolidate de monitorizare și evaluare, inclusiv implementare (în mod ideal, cu defalcări pe ani) proceduri de M&E, o atribuire mai clară a funcțiilor, protocoale îmbunătățite privind partajarea datelor și comunicare îmbunătățită cu privire la un plan de evaluare agreat Recomandarea 7 – 9: Stabilirea unor indicatori de rezultat și de realizare imediată și a unui sistem de indicatori definitivat Lista detaliată a recomandărilor este după cum urmează: Recomandarea 1 (Coerență externă) Reevaluarea coerenței externe cu Uniunea Europeană, a strategiilor naționale și locale, la începutul noii perioade de programare. Această recomandare ia în considerare faptul că, pentru fiecare perioadă de programare, noile obiective sunt stabilite la nivelul Uniunii Europene, iar mai apoi sunt transpuse în strategii naționale și regionale. Menționăm că este puțin probabil ca SIDDDD globală să fie actualizată (având în vedere procesele de aprobare îndelungate – anterior, 2 ani), cu toate acestea, diferite documente auxiliare de implementare, precum planul de acțiune sau planul de implementare pe termen scurt 5 | Pagina sau mediu (plan anual pe 3-5 ani, spre exemplu) planuri financiare care să acompanieze planul de implementare sau metodologii de prioritizare actualizate, (respectiv planul de acțiune, planul financiar etc.) ar putea fi actualizate pentru a li se asigura relevanța. Recomandarea 2 (Relevanță): Actualizarea evaluării nevoilor în contextul viitoarei evaluări de impact, pentru a identifica nevoile care au fost deja abordate prin primul set de proiecte contractate și a nevoilor rămase pentru cea de-a doua etapă de implementare. În plus, o cuantificare a nevoilor rămase ar folosi mai bine la planificarea financiară a strategiei și la stabilirea țintelor finale. Recomandarea 3 (Relevanță): Actualizarea documentelor auxiliare de implementare, în așteptarea unei evaluări viitoare a impactului. Strategia ar trebui să fie un document „viu”, deosebit de receptiv la nevoile schimbătoare ale societății. Așa cum se menționează în Recomandarea 1, deși actualizarea regulată a documentului de strategie nu este practică, documentele auxiliare de implementare (precum planurile de implementare pe termen scurt) ar putea fi revizuite și actualizate în mod regulat, pentru a rămâne relevante. Recomandarea 4 (Coerență internă): Oferirea unei reprezentări mai clare a logicii de intervenție care să fie utilizată de diverse părți interesate și de beneficiari în procesul de implementare și monitorizare. O refacere a cadrului logic a fost deja realizată în contextul acestui proiect. Cu toate acestea, pot fi necesare actualizări imediat după ce lista definitivă a indicatorilor a fost aprobată. În plus, pentru perioada de programare viitoare se recomandă să se evalueze în continuare legăturile dintre obiective și proiectele solicitate. Recomandarea 5 (Eficiență): Documentele strategice și de implementare ar trebui să includă cel putin anumite previziuni cu privire la bugetul aferent Strategiei Deltei Dunării pentru perioada 2016-2030, care să includă necesarul și disponibilul, defalcat pe piloni, sectoare și, dacă este posibil, pe intervenții. În contextul în care acest exemplu ar putea deveni un vector de bune practici, acest sistem ar trebui să fie divizat în perioade de finanțare (asumând corelarea cu perioadele de finanțare ale UE) iar ulterior în planuri bugetare anuale. În pofida aparentei complexități și a dimensiunii acestei acțiuni, ar reprezenta un pas înainte cu privire la planificarea și monitorizarea resurselor financiare, și, în particular, în crearea unei legături mai clare între nevoile identificate și finanțarea propriu-zisă obținută pentru proiecte. Recomandarea 6 (Eficiență): Evoluția financiară ar trebui evaluată pe toată durata implementării și, dacă este nevoie, ar trebui să se realizeze realocări. Strategia pentru Delta Dunării are un orizont îndelungat și, prin urmare, pot fi necesare ajustări bugetare bazate pe schimbările de context (de exemplu, actuala criză Covid-19 poate genera prioritizări diferite la nivelul investițiilor), pe noile nevoi ce pot interveni sau pe resursele financiare suplimentare identificate pe toată durata implementării. Recomandarea 7 (Sistemul de indicatori): Stabilirea unor indicatori de rezultat suplimentari care să reflecte toate obiectivele sectoriale specifice. Indicatorii de rezultat ar trebui să reflecte evoluția globală a strategiei, nu doar obiectivele cu alocări financiare. Sistemul de indicatori se poate întemeia atât pe indicatorii de rezultat (ce vor fi adăugați și monitorizați prin ADI ITI în Delta Dunării), cât și pe indicatori de rezultat calitativi (ce vor fi adăugați și evaluați de către echipa de evaluare externă, în contextul evoluției și a evaluărilor de impact viitoare). Recomandarea 8 (Sistemul de indicatori): Stabilirea unor indicatori de realizare imediată, dacă este necesar, care să reflecte majoritatea intervențiilor. Lista actuală a indicatorilor de realizare imediată a fost stabilită pe baza proiectelor în derulare sau finalizate. Pot fi necesari indicatori suplimentari, după aprobarea noilor linii financiare, care să reflecte majoritatea intervențiilor (cel puțin 75% din bugetul total al strategiei). Deși nu se recomandă să existe indicatori în legătură cu fiecare dintre cele 137 de intervenții, este necesară o monitorizare mai atentă pentru intervențiile cu alocări financiare ridicate. Recomandarea 9 (Sistemul de indicatori): Finalizarea sistemului de indicatori (într-un stadiu avansat în timpul acestui proces de evaluare) cu linii directoare pentru colectarea și monitorizarea datelor. Pentru toți indicatorii trebuie furnizate următoarele informații: titlul indicatorului; unitatea de măsură; valoarea de referință; țintele intermediare și finale; sursa de informații; definiția; metodele de calcul; metodele de agregare; responsabilul pentru colectarea, agregarea și raportarea datelor; termenele limită pentru colectarea, agregarea și raportarea datelor. 6 | Pagina Recomandarea 10 (Eficacitate): Selectarea și implementarea acțiunilor de remediere corespunzătoare pentru gestionarea cauzelor principale aferente evoluției fizice limitate a strategiei (precum au fost identificate în raport). Printre acțiunile de remediere la nivelul strategiei se numără: planificarea în avans a mecanismelor de implementare pentru următoarea perioadă de programare; asistență tehnică pentru beneficiari, inclusiv proiecte de consolidare a capacităților; comunicarea oportunităților de finanțare prin diferite mijloace; număr și capacitate crescute a resurselor umane implicate în implementarea și monitorizarea strategiei; roluri și proceduri clare pentru monitorizarea strategiei. Printre acțiunile de remediere de la nivelul proiectelor se numără evaluarea și ghidarea mai precisă în cazul proiectelor depuse și linii directoare îmbunătățite pentru beneficiari. Recomandarea 11 (Eficacitate): Identificare și selectarea metodelor corespunzătoare pentru a accelera nivelul de cheltuieli aferent proiectului (la nivelul ITI, la nivelul strategiei sau la nivelul proiectului), ținând cont și de provocările specifice fiecărei metode. Printre metodele de la nivelul strategiei se numără: supraangajarea fondurilor strategiei; solicitări suplimentare și/ sau țintite pentru propuneri de proiecte; listă de așteptare (de rezervă) a proiectelor. Printre metodele de la nivelul proiectelor se numără monitorizarea mai precisă a cheltuielilor din cadrul proiectelor și evaluarea pe termen mediu a cheltuielilor din cadrul proiectelor; dezangajarea bugetelor din cadrul proiectelor cu nivel scăzut de cheltuieli; alocări suplimentare către proiectele aflate deja în derulare. Recomandarea 12 (Funcția de monitorizare și evaluare): Dezvoltarea unei proceduri de monitorizare și evaluare care să stabilească responsabilități clare pentru fiecare instituție implicată în implementarea Strategiei pentru Delta Dunării. Strategia stabilește, în general, responsabilitățile fiecărei instituții; cu toate acestea, o procedură specifică de monitorizare și evaluare ar ghida mai bine colectarea și agregarea datelor la nivel local, dar și planificarea și acțiunile întreprinse în scopul evaluărilor externe. Recomandarea 13 (Funcția de monitorizare și evaluare): Acordarea accesului la datele relevante tuturor instituțiilor responsabile de monitorizare și evaluare. În prezent, datele de monitorizare aferente proiectelor implementate sunt colectate de către Autoritățile de Management (AM), în legătură cu fiecare Program operațional. Pentru a evalua evoluția Strategiei pentru Delta Dunării, aceste date trebuie agregate la nivel local, de către responsabilii de strategie. În acest scop, instituția care răspunde de monitorizarea Strategiei pentru Delta Dunării (respectiv, MLPDA) trebuie să aibă acces la contractele de finanțare, la cererile de finanțare, la raporturile privind evoluțiile înregistrate și la orice alte date de monitorizare furnizate de beneficiari, inclusiv la evoluția indicatorilor. Recomandarea 14 (Funcția de monitorizare și evaluare): Dezvoltarea și comunicarea planului de evaluare pentru Strategia pentru Delta Dunării. Planul de evaluare trebuie să includă următoarele elemente: lista orientativă a evaluărilor ce urmează a fi efectuate, obiectul și motivul acestora; metodele ce trebuie utilizate la evaluările individuale și cerințele referitoare la datele acestora; dispozițiile conform cărora datele necesare pentru anumite evaluări vor fi disponibile sau vor fi colectate; un calendar; o strategie care să asigure utilizarea și comunicarea evaluărilor; resursele umane implicate în monitorizare și evaluare; bugetul orientativ pentru implementarea planului de evaluare; și, eventual, un plan de formare profesională. 7 | Pagina Capitolul 1 8 | Pagina 1. Introducere 1.1. Istoric În 2013, Banca Mondială a primit o solicitare pentru asistență tehnică din partea entității cunoscute în prezent sub denumirea de Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației Publice (MLPDA) din România pentru a acorda sprijin la întocmirea unei strategii pentru Delta Dunării și regiunile învecinate. Strategia a fost aprobată ulterior, prin Ordonanța Guvernului nr. 601/2016. Pentru a asigura implementarea cu succes a Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDDDD) au fost puse în mișcare, în paralel, mai multe instrumente și instituții. Cele mai importante dintre acestea au fost mecanismele de Investiții Teritoriale Integrate (ITI) și Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea ITI Delta Dunării (ADI ITI DD). S- a stabilit mecanismul de punere în aplicare a ITI, pentru a se asigura plata simplificată a Fondurilor europene, în conformitate cu obiectivele evidențiate în Strategie, utilizându-se o abordare integrată. Pe de altă parte, Asociația a fost înființată ca să reunească instituții cheie și entități administrative relevante din regiunea Deltei Dunării și să gestioneze colectarea proiectelor, să promoveze oportunitățile de finanțare și să faciliteze accesul la Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI), pentru atingerea unei dezvoltări maxime în regiune. Luate împreună, strategia, ITI și ADI ITI în regiunea Deltei Dunării au pus bazele unui plan integrat de dezvoltare regională - primul de acest fel din România. Figura 1: Scurtă ilustrare a mecanismului de punere în aplicare și a aranjamentelor instituționale pentru SIDDDD Sursa: Interpretarea evaluatorilor cu privire la documentele strategice și de implementare ale SIDDDD La cinci ani de la inițiere, strategia se apropie de ceea ce poate fi considerată prima etapă de finalizare. Anul 2020 este un liant între sfârșitul actualei perioade de programare financiare, respectiv, 2014-2020, și începutul perioadei următoare, respectiv, 2021-2027. Perioada de tranziție este relevantă deoarece mare parte din strategie este finanțată pin intermediul mecanismelor ITI și din fonduri UE. Autoritățile de Management (AM) ale Programelor Operaționale din România sunt pe punctul de a închide toate liniile de finanțare aferente perioadei actuale, inclusiv pe cele alocate pentru ITI, și pregătesc noile strategii naționale și alocări financiare. În acest context, MLPDA este dornic să înțeleagă evoluția strategiei și oportunitățile de îmbunătățire. 1.2. Obiective și sfera de aplicare Această evaluare își propune să sprijine MLPDA în:  Estimarea evoluției și a efectelor imediate ale Strategiei în Regiunea Deltei Dunării  Oferirea de recomandări practice pentru îmbunătățirea mecanismului ITI 9 | Pagina  Recomandarea proceselor practice și a acțiunilor în vederea îmbunătățirii acțiunilor de monitorizare și evaluare a strategiei de dezvoltare aflate în desfășurare (ce vor fi utilizate pe viitor de către diferiții factori interesați). 10 | Pagina Abordarea metodologică, considerată în trei etape: Scopul etapei de planificare a fost de a da asigurări că proiectul a fost înființat în mod corect pentru a valida abordarea metodologică cu Autoritatea Contractantă și pentru a coordona activitățile realizate de diverși membri ai echipei de evaluare. Ținând cont de faptul că mare parte din SIDDDD a fost implementată prin mecanismul de punere în aplicare a ITI UE, prin atragerea de resurse financiare de la opt Programe operaționale din România, echipa de evaluare a decis să elaboreze o abordare metodologică în conformitate cu liniile directoare ale Comisiei Europene (CE) de monitorizare și evaluare.1 Este important de clarificat tipul evaluării în curs, care ar putea fi, de regulă, unul dintre acestea trei: evaluarea modelului (care se raportează la calitatea modelului programului), evaluarea implementării (evaluările evoluției/proceselor) sau evaluarea impactului final (evaluări ale rezultatelor/impactului). Deși evaluarea a fost comandată în cadrul unui proiect mai mare al MLPDA cu privire la evaluarea impactului, este, în mod clar, prea devreme să ne pronunțăm cu certitudine asupra impactului de vreme ce implementarea se află abia în etapa incipientă (după cum se va evidenția în capitolele care urmează). Dat fiind că SIDDDD a trecut printr-un amplu proces de proiectare și aprobare, inclusiv prin evaluări extinse privind impactul asupra mediului, o evaluare substanțială a calității designului ar fi de mică însemnătate (de altfel, nici nu ar fi recomandabil ca aceasta să fie realizată de Banca Mondială, dată fiind calitatea Băncii Mondiale de contribuitor la documentul de strategie inițial). Astfel, analiza poate fi clasificată, în sens larg, ca evaluare a implementării axată pe evoluția către realizarea obiectivelor, dar și pe procesul de implementare în curs. De asemenea, ținem să precizăm că raportul se referă la „evaluarea strategiei”, iar în cadrul contextului explicat, accentul cade, în realitate, pe „evaluarea unui program”, cuprinzând multe inițiative și proiecte „copil”, în scopul realizării strategiei. Pasul 1: Stabilirea criteriilor de evaluare și a întrebărilor de evaluare aferente Raportul încorporează toate cele cinci criterii de evaluare sugerate în Instrumentele CE destinate mai bunei legiferări2, Instrumentul 47, respectiv, eficacitate, eficiență, coerență, relevanță și valoare adăugată a UE, cu diferite niveluri de detalii, determinate de disponibilitatea limitată a informațiilor calitative și cantitative și de stadiul incipient al implementării proiectelor. Fiecărui criteriu i-a fost atribuită o întrebare de evaluare cu ajutorul căreia să se aducă explicații suplimentare despre modul în care echipa înțelege sfera de aplicare a analizelor și prin care să se direcționeze mai bine analizele. Legătura dintre criteriile de evaluare și întrebările de evaluare este prezentată în Error! Reference source not found. de mai jos. În plus, figura indică capitolele care cuprind concluzii și recomandări în legătură cu fiecare criteriu de evaluare, respectiv, cu fiecare întrebare de evaluare. 1 A se vedea abordarea privind resursele Evalsed: https://ec.europa.eu/regional_policy/en/information/publications/evaluations-guidance-documents/2013/evalsed-the- resource-for-the-evaluation-of-socio-economic-development-evaluation-guide 2 Instrumentele destinate mai bunei legiferări conțin recomandări privind: aplicarea principiilor generale pentru o mai bună legiferare; realizarea evaluărilor de impact; identificarea impacturilor; întocmirea propunerilor, implementarea și transpunerea; monitorizarea cererii de intervenție; realizarea evaluărilor și a verificărilor de adecvare; consultarea părților interesate; aplicarea metodelor, modelelor, costurilor și beneficiilor. (Link: https://ec.europa.eu/info/files/better- regulation-toolbox-47_en) 11 | Pagina Figura 2: Criterii de evaluare și întrebări de evaluare aferente Pasul 2: Selectarea instrumentelor de colectare a datelor relevante Instrumentele de colectare a datelor au fost actualizate continuu pentru a oferi suficiente probe pentru fiecare criteriu și întrebare de evaluare ulterioară, dar și pentru a răspunde restricțiilor impuse de criza sanitară. Focus-grupurile planificate inițial și vizitele la fața locului au fost înlocuite cu sondajele online, cu interviuri telefonice și analize ale documentației de proiect. Tabelul 1: Instrumente de colectare a datelor și documente consultate Instrumente de Documente consultate colectare a datelor Coerență externă  Cercetare de birou  Documentele strategice pentru cele șapte strategii locale, inclusiv SIDDDD  Datele financiare și de monitorizare, inclusiv tipurile și valoarea proiectelor implementate, furnizate de ADI ITI DD și de alte instituții publice locale  Datele socio-economice referitoare la Delta Dunării, disponibile pe pagina web INSSE Relevanță  Cercetare de birou  SIDDDD: document strategic, necesită evaluare și plan de acțiune  Sondaj online  Rezultatele sondajului online privind relevanța percepută a strategiei, pe baza (transmis tuturor răspunsurilor beneficiarilor beneficiarilor) Coerență internă  Cercetare de birou  SIDDDD: document strategic  Lista și descrierea proiectelor contractate, furnizate de către ADI ITI DD Eficiență  Cercetare de birou  SIDDDD: document strategic 12 | Pagina Instrumente de Documente consultate colectare a datelor  Datele financiare preluate din documentele strategice ale celor opt Programe operaționale constând în sumele totale alocate către ITI DD  Datele financiare furnizate ADI ITI DD, constând în sumele totale contractate în baza SIDDDD Eficacitate  Cercetare de birou  Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD, cu privire la indicatorii de realizare  Sondaj online imediată și de rezultat colectate, în contextul acestui proiect (transmis tuturor  Datele de monitorizare la nivel de proiect, furnizate de către ADI ITI DD, constând din beneficiarilor)  Rezultatele sondajului online privind efectele percepute ale intervențiilor implementate,  Interviuri telefonice pe baza răspunsurilor beneficiarilor aprofundate (cu  Rezultatele interviurilor telefonice aprofundate privind rezultatele preconizate și Beneficiarii realizate la nivel de proiect selectați)  Documentația de proiect Valoare adăugată UE  Cercetare de birou  SIDDDD: document strategic care oferă informații privind aranjamentele instituționale și  Sondaj online mecanismul de punere în aplicare (transmis tuturor  Rezultatele sondajului online privind valoarea adăugată percepută a mecanismului ITI, beneficiarilor) pe baza răspunsurilor beneficiarilor Pasul 3: Elaborarea documentului metodologic După stabilirea sferei de aplicare a proiectului, a criteriilor de evaluare și a întrebărilor aferente, dar și a instrumentelor de colectare adecvate, echipa de evaluare a elaborat documentul metodologic care include informații detaliate privind cadrul3 de evaluare, strategia de colectare a datelor, activitățile și calendarul de proiect, rezultatele preconizate și restricțiile metodologice. Raportul metodologic a fost considerat principalul instrument de lucru, pe toată durata implementării contractului. În cea de-a doua etapă a implementării proiectului ne-am propus să strângem informații suficiente pentru a demonstra nivelul de realizare, la nivel de strategie și de proiect, în termeni calitativi și cantitativi, și să identificăm factorii interni și externi care au influențat evoluția strategiei. Pasul 4: Colectarea și analizarea documentelor strategice și de implementare Echipa de evaluare a colectat mai întâi documentele strategice și de implementare ușor accesibile cu privire la SIDDDD și alte șase strategii locale (județul Tulcea, orașul Tulcea, orașul Sulina, orașul Isaccea, comuna Baia și Rezervația Biosferei Deltei Dunării). Pe baza acestor documente a fost analizată coerența externă și internă a SIDDDD și s-a reconstruit teoria modificării cadrului logic. 3 Dezvoltarea unui cadru de evaluare permite echipei de evaluare să înțeleagă mizele principale ale întrebărilor de evaluare și să identifice cu ușurință principalele domenii de investigație. De asemenea, ne permite să identificăm de la bun început criteriile de evaluare relevante și indicatorii aferenți, dar și tipurile aferente de date necesare la realizarea analizei și sursele adecvate de informații, fapt ce garantează eficacitatea procesului de colectare a datelor. 13 | Pagina Pasul 5: Colectarea și analizarea datelor financiare Datele financiare au fost colectate cu sprijinul ADI ITI DD, pentru a se estima adecvarea alocărilor financiare, evoluția financiară la nivel de proiect și strategie și absorbția Fondurilor UE. Cu toate acestea, au fost necesare o serie de activități de curățare a datelor. Strategia nu a inclus un plan financiar; documentele de monitorizare nu au indicat raportul dintre proiectele contractate și sectoarele și pilonii SIDDDD; datele au fost prezentate în monede diferite; nu s-a indicat întotdeauna separația dintre Fondurile UE și Bugetul Național; iar sumele totale nu au corespuns atunci când au fost analizate diferite documente. Pentru îmbunătățirea exactității datelor financiare au fost realizate următoarele activități de către echipa de evaluare:  Activitatea 1: Atribuirea fiecărui proiect contractat către sectorul și pilonul relevant, pe baza descrierii generale a proiectului. Această activitate a permis agregarea datelor la diferite niveluri ale Strategiei.  Activitatea 2: Convertirea tuturor sumelor eligibile în EUR, utilizarea unei aproximări a ratei de schimb EUR-RON în perioada 2016-2020. Această activitatea a permis compararea sumelor alocate, contractate și achitate.  Activitatea 3: Solicitarea unor clarificări suplimentare la ADI ITI DD cu privire la separarea valorilor eligibile dintre Fondurile UE și Bugetul Național. Aceste informații au fost necesare la calculul ratei de absorbție a Fondurilor UE.  Activitatea 4: Identificarea deviațiilor extreme și solicitarea de clarificări cu privire la ADI ITI DD (respectiv, în cazul proiectelor energetice, moneda nu a fost corect indicată; în cazul proiectelor implementate la nivel național, alocările naționale au fost amestecate cu alocările ITI). Analizele finale se bazează pe documentele actualizate furnizate de către ADI ITI DD, cu informații financiare rectificate. Pasul 6: Colectarea și analizarea datelor de monitorizare Echipa de evaluare a solicitat MLPDA datele de monitorizare cu privire la indicatorii SIDDDD, în scopul calculării evoluției fizice la nivel de proiect și de strategie. Cu toate acestea, documentele strategice nu au furnizat valorile de bază, țintele, definițiile, metodologiile de colectare și agregare a datelor sau sursele de informații pentru indicatorii selectați; astfel, indicatorii SIDDDD nu au fost niciodată monitorizați. Pentru a aborda lipsa datelor de monitorizare, echipa de evaluare a realizat următoarele activități, cu sprijinul ADI ITI DD:  Activitatea 1: Analiza listei indicatorilor de realizare imediată și de rezultat incluși în SIDDDD și identificarea indicatorilor cu privire la care a fost posibilă recuperarea unor date istorice la nivelul ITI DD (respectiv, valorile de referință și valorile actuale).  Activitatea 2: Analiza listei indicatorilor incluși în cele opt Programe operaționale și identificarea indicatorilor relevanți pentru monitorizarea evoluției fizice a proiectelor SIDDDD.  Activitatea 3: Colectarea datelor de monitorizare (respectiv, valori de referință și valori actuale) de la instituțiile relevante și stabilirea țintelor intermediare, în funcție de proiectele contractate. Observație: ținând cont de criza sanitară generată de Covid-19, datele aferente unor indicatori nu au putut fi recuperate în termenul acestui proiect.  Activitatea 4: Selectarea indicatorilor cu informații complete (valori de referință, valori actuale și ținte) pentru a fi utilizați la estimarea evoluției fizice a proiectelor contractate și a evoluției globale a strategiei (a se vedea Anexa 2). Observație: lista indicatorilor utilizați în contextul acestui raport a fost stabilită în funcție de disponibilitatea datelor istorice. Sistemul indicatorilor urmează a fi îmbunătățit în continuare, în scopul unor evaluări viitoare.  Activitatea 5: Oferirea de recomandări și linii directoare către ADI ITI DD, pentru activități de monitorizare viitoare. Pentru lista scurtă a proiectelor strategice, echipa de evaluare a solicitat și date de monitorizare suplimentare la nivel de proiect (respectiv, cererile de finanțare și rapoartele de progres). MLPDA nu a avut totuși acces la aceste documente deoarece Beneficiarii depun rapoartele de progres direct la Autoritățile de Management. Dat fiind termenul scurt al acestui proiect și aranjamentele instituționale limitate privind partajarea datelor la nivel de proiect, documentele nu au fost recuperate în timp util. Cu toate acestea, echipa de evaluare a reușit să 14 | Pagina identifice surse suplimentare de informații: fișele de proiect și datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD și informațiile calitative și cantitative furnizate de către Beneficiari. Pasul 7: Colectarea și analizarea informațiilor calitative și cantitative de la Beneficiari A fost depus un sondaj online (a se vedea Anexa 4) la toți Beneficiarii SIDDDD pentru a se colecta informații privind relevanța și eficacitatea percepută a strategiei, dar și valoarea adăugată a mecanismului ITI. În plus, au fost realizate interviuri aprofundate pentru anumite proiecte strategice cu alocări ridicate sau cu un grad înalt de reprezentativitate al intervențiilor SIDDDD (Anexa 3). Pasul 8: Elaborarea raportului final și diseminarea rezultatelor proiectului Etapa finală a implementării proiectului a vizat elaborarea Raportului de evaluare și diseminarea rezultatelor proiectului. 1.3. Structura raportului Raportul de evaluare încorporează constatările, concluziile și recomandările pentru cele cinci criterii de evaluare (coerență, relevanță, eficiență, eficacitate, valoare adăugată UE) și întrebările de evaluare aferente și este structurat în șapte secțiuni, după cum urmează:  Coerența externă: evaluarea constanței, complementarității, armonizării și coordonării SIDDDD cu alte șase strategii locale, mai precis cele pentru județul Tulcea, orașul Tulcea, orașul Sulina, orașul Isaccea, comuna Baia și Rezervația Biosferei Deltei Dunării  Relevanța și coerența internă: evaluarea relevanței strategiei luând în considerare nevoile actuale, dar și conexiunile logice dintre obiectivele și intervențiile planificate  Alocarea financiară: evaluarea împărțirii resurselor financiare pe piloni și sectoare, dar și a consecvenței alocărilor cu tipurile intervențiilor planificate  Sistemul de indicatori: evaluarea acoperirii obiectivelor și intervențiilor din anumite sectoare, în funcție de indicatorii de rezultat și de indicatorii de realizare imediată  Rezultatele intermediare: evaluarea progresului financiar și fizic actual al strategiei, dar și a rezultatelor percepute de către beneficiari și de către părțile interesate  Aranjamentele instituționale și mecanismul de punere în aplicare: prezentarea organizării și abordării instituționale a implementării, împreună cu domeniile de îmbunătățire identificate  Funcția de monitorizare și evaluare: evaluarea aspectelor ce țin de monitorizare și evaluare, respectiv, a cadrului existent pentru colectarea, agregarea și raportarea datelor, planificarea evaluărilor externe, acțiunile de urmărire și comunicarea rezultatelor. Raportul include în anexe: Tabelul cu recomandări cu termenele limită și instituțiile responsabile sugerate, (Anexa 1), lista indicatorilor de realizare imediată și de rezultat utilizați la estimarea progresului strategiei (Anexa 2), analizele aprofundate ale celor opt proiecte selectate (Anexa 3), rezultatele sondajului online transmise tuturor beneficiarilor proiectului (Anexa 4), reconstruirea teoriei cadrului de modificare (Anexa 5) și a cadrului logic (Anexa 6) și analizele a șase strategii locale implementate în Delta Dunării (Anexa 7). 1.4. Limitări metodologice Din strategia locală lipsesc anumite informații cuantificabile care ar permite evaluarea adecvată a progresului financiar și fizic:  Planificare financiară lipsă: echipa de evaluare a primit doar sumele contractate pentru perioada de programare 2014-2020, prin intermediul mecanismului ITI, nu însă și nevoile și alocările bugetare integrale ale strategiei. 15 | Pagina  Date de monitorizare lipsă: echipa de evaluare a reușit să colecteze informații complete pentru un număr limitat de indicatori de realizare imediată și de rezultat. Astfel, sistemul actual de indicatori se bazează pe disponibilitatea datelor istorice, nu pe o abordare metodologică solidă, pentru a asigura relevanța indicatorilor în legătură cu obiectivele strategice și sectoriale specifice ale SIDDDD. Mai mult, toate activitățile proiectului au fost realizate în timpul crizei sanitare cauzate de Covid-19. Ca urmare a acestui fapt, echipa a realizat majoritatea evaluărilor prin mijloace virtuale. Acest lucru a limitat oarecum accesul echipei la anumite documente cheie, iar diferite părți interesate nu au fost dispuse să participe la interviuri. 16 | Pagina Capitolul 2 17 | Pagina 2. Coerența externă 2.1. Descrierea procesului de evaluare La această secțiune sunt prezentate concluziile privind coerența dintre SIDDDD și alte strategii locale în ceea ce privește consecvența, complementaritatea, armonizarea și coordonarea. Rezultatele se bazează pe documentele strategice și datele de monitorizare furnizate de ADI ITI DD. 2.2. Constatări Dezvoltarea zonei Deltei Dunării este puternic influențată de strategiile europene, naționale, regionale și locale. În primul rând, Strategiile UE stabilesc obiectivele și prioritățile generale de investiții la care toate statele membre se obligă să adere. Strategiile UE reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru statele membre, dar presupun și anumite obligații - toate strategiile implementate de către statele membre și mai ales intervențiile finanțate prin intermediul Fondurilor UE trebuie să demonstreze alinierea la obiectivele UE. Strategiile naționale stabilesc ulterior abordarea strategică în legătură cu diferite teme și sectoare (de exemplu transport, turism, energie etc.) care sunt încorporate în strategiile regionale. În zona Deltei Dunării se constată existența mai multor Strategii regionale care trebuie să se alinieze între ele pentru a evita intervențiile conflictuale sau dublarea eforturilor. În fine, Strategiile locale au capacitatea de a răspunde nevoilor imediate și specifice ale cetățenilor, contribuind totodată la strategiile regionale, naționale și UE. Interacțiunile dintre cele patru straturi de strategii - locale, regionale, naționale și UE - sunt ilustrate pe scurt în figura de mai jos. Figura 3: Sinergii între strategiile locale, regionale, naționale și UE Sursa: Interpretarea evaluatorilor bazată pe analiza strategiilor locale, regionale, naționale și UE 18 | Pagina Coerența externă a SIDDDD cu Strategiile europene și naționale a fost deja abordată în etapa de planificare a strategiei. Ca atare, în contextul acestui proiect, echipa de evaluare s-a concentrat pe coerența externă cu strategiile regionale și locale (respectiv, strategiile pentru județul Tulcea, orașul Tulcea, orașul Sulina, orașul Isaccea, comuna Baia și Rezervația Biosferei Deltei Dunării), pentru a înțelege mai bine complementaritățile dintre diferitele intervenții și pentru a identifica eventualele obiective conflictuale ce subminează progresul global. Secțiunile de mai jos cuprind concluziile principale, analizele integrale fiind prezentate la Anexa 7. Strategia integrată de dezvoltare durabilă pentru județul Tulcea Strategia pentru județul Tulcea este bine aliniată la strategia pentru Delta Dunării. Viziunea strategică a județului este armonizată cu viziunea strategică integrată a SIDDDD și ambele planuri au obiective strategice similare. Majoritatea obiectivelor sectoriale din strategia pentru Delta Dunării au fost încorporate în planul județean, cu excepția câtorva aspecte, cum ar fi eficiența energetică și pescuitul, care nu țin de competența județului. De asemenea, proiectele județene răspund și la domeniile prioritare stabilite prin SIDDDD. În ciuda unor limitări privind competența sectorială și teritorială, între cele două planuri există un bun nivel de corelare în ceea ce privește domeniile prioritare, iar intervențiile de la nivel județean indică faptul că acestea ar putea contribui la realizarea obiectivelor și țintelor strategiei pentru Delta Dunării. Strategia de dezvoltare pentru Municipiul Tulcea Cu aceeași perioadă de acoperire ca SIDDDD (2016-2030), strategia pentru orașul Tulcea are un nivel ridicat de aliniere (în jur de 90 la sută) cu documentul referitor la Delta Dunării, în ceea ce privește obiectivele, domeniile și măsurile/intervențiile. Pilonii SIDDDD sunt bine reflectați în prioritățile și măsurile municipalității. Principala diferență dintre cele două documente vizează zona de interes dat fiind că Tulcea este o zonă integral urbană, în timp ce planul pentru Delta Dunării acoperă predominant zone rurale. De asemenea, municipalitatea se axează mai puțin pe aspectele ce țin de tehnologia informației și comunicații și pe aspectele medicale. Strategia locală cuprinde 240 de propuneri, majoritatea corelate cu SIDDDD, deși unele depășesc zonele de intervenție din planul pentru Delta Dunării. Doar o jumătate dintre propuneri au indicatori și aproximativ un sfert au primit finanțare. Proiectele implementate de Tulcea cu fonduri UE fac ca acest oraș să ocupe locul al doilea în clasamentul beneficiarilor programului ITI. Strategia de dezvoltare locală pentru Sulina Strategia Sulinei este bine corelată cu SIDDDD în ceea ce privește viziunea și obiectivele strategice și sectoriale. În ciuda structurii și formulării diferite, strategia orașului cuprinde aproape toate obiectivele din SIDDDD, indicând valori și elemente similare. Cele două documente au obiective comparabile - deși Sulina are o abordare diferită deoarece prioritățile par să fi fost elaborate într-o manieră mai directă și mai concisă. Sulina implementează proiecte a căror valoare depășește 11 milioane RON din fonduri ITI, care urmează să vină în sprijinul obiectivelor strategiei pentru Delta Dunării. Strategia integrată de dezvoltare locală pentru Isaccea Strategia orașului Isaccea este aliniată în procent de aproximativ 70 la sută cu SIDDDD la nivelul obiectivelor, al domeniilor prioritare și al obiectivelor specifice. Principalele diferențe vizează structura, dat fiind că planul local a fost dezvoltat înainte de SIDDDD, și perioada de acoperire (strategia pentru oraș se derulează până în 2020). De asemenea, comparativ cu SIDDDD, Isaccea nu acordă o atenție deosebită sectorului tehnologiei informației și comunicațiilor și celui medical. Aceste diferențe nu au afectat abordarea globală din moment ce strategia orașului corespunde, în mare măsură, cu planul pentru Delta Dunării. Au fost acordate finanțări numai pentru 25 la sută din portofoliul proiectelor locale. Proiectele contractate de către Isaccea reprezintă aproximativ 1 (unu) la sută din programul ITI, deși 2,4 la sută din populația orașului se află în zona SIDDDD. 19 | Pagina Strategia integrată de dezvoltare durabilă pentru Baia Deși strategia pentru Baia a fost aprobată înainte de SIDDDD, domeniile de dezvoltare cheie și măsurile comunei sunt legate de obiectivele strategice și sectoriale din planul pentru Delta Dunării. Ambele documente au o abordare strategică similară, dar structuri, metodologii, detalii și perioadă de acoperire diferite (planul pentru Baia se derulează până în 2020). 10 dintre cele 25 de obiective locale sunt în curs de implementare - dintre care trei intervenții cu fonduri ITI/UE (aproximativ 9 milioane RON). Deși proiectele locale sunt legate de anumiți piloni SIDDDD, acestea ar putea contribui la realizarea obiectivelor regionale sectoriale în domeniile transporturilor și serviciilor publice. Planul de management pentru Rezervația Biosferei Deltei Dunării Planul de management pentru Rezervația Biosferei Deltei Dunării (RBDD) este în mare parte aliniat la SIDDD la nivel de obiective, principii și acțiuni. Principalele diferențe vizează structura documentului - plan de management versus strategie - și perioada de acoperire (planul RBDD acoperă un termen mai scurt). Pe lângă plan, există o Strategie de vizitare pentru fiecare dintre cele nouă subregiuni ale RBDD. Unele intervenții în SIDDDD s-au raportat la recomandările din Strategia de vizitare. Proiectele din zona RBDD sunt bine corelate cu intervențiile din Strategia pentru Delta Dunării. Cele zece activități în curs de implementare în RBDD dețin a treia cotă financiară ca mărime din programul ITI, după județul Tulcea și orașul Tulcea. Pentru a asigura o mai bună corelare, strategiile aferente fiecărei zone în parte trebuie integrate în planul de implementare a SIDDDD. 2.3. Concluzii Majoritatea strategiilor de dezvoltare locală sunt coerente cu SIDDDD și se raportează la viziunea, obiectivele și prioritățile acesteia, dar cu niveluri diferite de corelare. Există o poziționare puternică în cazul județului Tulcea și a orașului Tulcea, un bun nivel de aliniere pentru Isaccea, Sulina și Rezervația Biosferei Deltei Dunării și un grad de corelare acceptabil în cazul comunei Baia. 2.4. Recomandări Recomandare 1. Reevaluarea consecvenței externe cu strategiile UE, naționale, regionale și locale la începutul noii perioade de programare. Această recomandare ia în calcul faptul că, pentru fiecare perioadă de programare, se stabilesc noi obiective strategice la nivelul Uniunii Europene care sunt apoi transpuse în strategiile naționale, regionale și locale. Menționăm că este puțin probabil ca SIDDDD globală să fie actualizată (având în vedere procesele de aprobare îndelungate – anterior, 2 ani), cu toate acestea, diferitele documente auxiliare de implementare precum planurile de acțiune sau implementare pe termen scurt și mediu (planuri anuale sau planuri pe 3-5 ani, spre exemplu), planuri financiare care să corespundă planurilor de implementare sau metodologii de prioritizare ale planului de acțiune actualizate (planul de acțiune, planul financiar, etc.) ar putea fi actualizate pentru asigurarea relevanței. 20 | Pagina Capitolul 3 21 | Pagina 3. Relevanța și coerența internă 3.1. Descrierea procesului de evaluare Analizele prezentate la această secțiune vizează evaluarea relevanței și coerenței interne a strategiei, ținând cont de evaluarea nevoilor și de logica de intervenție reconstruită. Rezultatele se bazează pe informațiile prezentate în strategie, în lista proiectelor contractate furnizată de Agenția de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea Investițiilor Teritoriale Integrate în Delta Dunării (ADI ITI DD) și în sondajul online transmis tuturor beneficiarilor proiectelor contractate. 3.2. Constatări Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDDDD) a fost elaborată sub coordonarea Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), în perioada iunie 2013 - august 2016, când a fost aprobat textul final, prin hotărâre de guvern. Procesul a început cu Raportul de diagnostic în care au fost evidențiate oportunitățile și constrângerile referitoare la domeniul de studiu. Următorul pas a fost raportul Vision care a surprins un ideal de perspectivă al locului dorit de comunitate și al potențialului regiunii. Pe baza acestor contribuții au fost elaborate două obiective strategice, cu accent pe menținerea valorilor naturale unice printr-un management adecvat, cu implicarea comunităților locale, pe de o parte, și pe dezvoltarea economiilor locale ecologice și favorabile incluziunii, bazate pe utilizarea durabilă și eficientă a resurselor, pe de altă parte. Așa cum reiese din figura de mai jos, cele două obiective strategice au legături cu cinci piloni și 16 Sectoare. Figura 4: Legături între viziune, obiective strategice, piloni și sectoare Sursa: Reconstituire bazată pe documente strategice 22 | Pagina Cele două obiective strategice se împart în 52 de obiective sectoriale specifice măsurate prin indicatori de rezultat și 147 de intervenții planificate măsurate prin indicatori de realizare imediată 4. Arborele de obiective este prezentat în Tabelul 2: Arborele de obiective de mai jos. Tabelul 2: Arborele de obiective Obiectiv strategic 1: Conservarea activelor de mediu unice printr-un management de mediu ghidat în mod științific și prin capacitarea comunităților locale spre a fi apărători proactivi ai acestui patrimoniu global unic. 01 Dezvoltarea capacității de planificare și management al biodiversității și ecosistemelor (inclusiv monitorizare) 02 Conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului natural și combaterea/reducerea impactului activităților antropice poluante 03 Dezvoltarea cercetării, inovării, a educației și formării în domeniul biodiversității și protecției patrimoniului natural 04 Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii prietenoase cu mediul înconjurător 05 Creșterea eficienței energetice în zona de studiu în ceea ce privește domeniul economic, clădirile rezidențiale și publice și furnizarea serviciilor publice 06 Creșterea folosirii surselor regenerabile de energie în zona de studiu 07 Îmbunătățirea expertizei locale, a disponibilității informațiilor și a conștientizării pe tema eficienței energetice 08 Dezvoltarea unei zone receptive la problemele climatice prin integrarea lor în planurile și politicile publice locale 09 Promovarea dezvoltării unei economii cu emisii scăzute de carbon prin luarea unor măsuri țintite de adaptare și reducere a emisiilor GES 10 Dezvoltarea parteneriatelor în domeniul schimbărilor climatice și a unor instrumente de finanțare 11 Conștientizarea din partea populației și a mediului de afaceri cu referire la adaptarea la schimbările climatice 12 Reducerea vulnerabilității la toate tipurile de riscuri în același timp cu îmbunătățirea calității serviciilor de urgență, pe baza evaluării riscurilor la nivel național și județean, dezvoltarea și menținerea unei capacități de răspuns corespunzătoare 13 Evaluarea principalelor tipuri de riscuri, elaborarea unor hărți de risc pentru cutremur și inundații, precum și implementarea proiectelor pentru reducerea acestor riscuri 14 Elaborarea unui Sistem Județean Informațional Integrat pentru Managementul Situațiilor de Urgență ca parte a Sistemului Național Informațional privind Managementul Dezastrelor 15 Dezvoltarea unui sistem avansat de gestionare a informației în cazul deșeurilor periculoase care pot determina scurgeri și reprezintă o amenințare pentru Delta Dunării 16 Reducerea riscurilor de poluare și a timpului de răspuns prin elaborarea unui plan de prevenție, dotarea cu echipamente adecvate și formarea resurselor umane 4 Lista indicatorilor a fost actualizată în contextul acestui proiect, cu sprijinul personalului Agenției de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea ITI Delta Dunării, pentru a permite măsurarea progresului fizic al strategiei și al proiectelor. Acest lucru a fost necesar datorită faptului că lista inițială de indicatori aferentă strategiei conținea anumiți indicatori pentru care nu a fost posibilă agregarea datelor la nivelul teritoriului Deltei Dunării. Proiectul modificat al listei de indicatori folosit în cadrul procesului de evaluare este în posesia ADI ITI DD pentru îmbunătățiri și va fi supusă unui proces de adoptare formală sau aprobare comună a diferiților factori interesați (inclusiv MLPDA) dacă va fi utilizată pentru procesele de monitorizare și evaluare aflate în desfășurare și pentru raportările viitoare. 23 | Pagina Obiectiv strategic 2: Dezvoltarea unei economii locale ecologice și favorabile incluziunii, bazată pe consum și protecție durabilă, eficientă din punctul de vedere al resurselor, care să valorifice beneficiile comparative ale zonei, sprijinită prin servicii publice îmbunătățite 17 Dezvoltarea și promovarea Deltei Dunării ca o destinație turistică integrată, cu un portofoliu bogat de produse și servicii turistice durabile prin valorificarea patrimoniului natural și cultural 18 Instituirea unui mecanism de management local al destinației, bazat pe implicarea activă și pe asumarea responsabilității din partea actorilor locali 19 Încurajarea populației locale de a deschide mici afaceri turistice, care să îndeplinească standardele de calitate și durabilitate și care să fie viabile din punct de vedere economic 20 Restabilirea echilibrului ecologic între speciile de pești prădător și pești pradă și restabilirea calității apei 21 Creșterea valorii economice a activităților de pescuit și acvacultură 22 Creșterea numărului de oportunități de angajare de calitate în sectorul pescuit 23 Promovarea integrării producătorilor din sectorul agroalimentar (în special produse organice) în lanțul valoric pentru a-i ajuta să beneficieze de avantajul proximității față de piețele externe și de oportunitățile turismului în zonă 24 Susținerea diversificării activităților agricole și non-agricole pentru crearea de locuri de muncă, încurajând implicarea activă a comunităților locale 25 Promovarea accesului tinerilor fermieri la terenuri pentru a permite îmbunătățirea fluxurilor de venit pentru populația locală 26 Conservarea, protejarea, valorificarea și promovarea patrimoniului natural și cultural, mobil și imobil, din mediul rural 27 Îmbunătățirea accesului populației/fermierilor locali la informarea privind posibilitățile de a accesa fondurile Politici Agricole Comune - crearea unei echipe pentru extinderea agriculturii speciale pentru Delta Dunării 28 Creșterea conectivității teritoriale în vederea asigurării accesului la piețele din Tulcea, din restul României și din Uniunea Europeană; asigurarea accesului egal al întreprinderilor, cetățenilor și bunurilor în teritoriul Deltei Dunării, cu o atenție sporită acordată protejării patrimoniului natural existent 29 Creșterea accesibilității în centrul Deltei Dunării pentru a sprijini dezvoltarea turismului și a pescuitului, precum și mobilitatea pentru locuitorii din zonele slab populate 30 Îmbunătățirea sănătății și protecției mediului prin reducerea emisiilor și a consumului de resurse (inclusiv energie) în sistemul de transport 31 Asigurarea accesului deplin la rețeaua de internet în bandă largă 32 Sprijin pentru utilizarea pe scară largă a TIC în mediul privat, în mediul de afaceri și în sectorul public 33 Asigurarea sinergiilor cu alte sectoare pentru a promova transferul de cunoștințe, servicii și dezvoltare economică 34 Furnizarea de apă potabilă pentru a respecta standardul de calitate a vieții și a îndeplini obiectivele de dezvoltare economică ținând seama de cerere, de fezabilitate financiară și de constrângerile de operare și mentenanță 35 Sprijinirea colectării apelor uzate în mod centralizat (în funcție de cerere, fezabilitate financiară și de constrângeri de operare și mentenanță) și renunțarea la sistemul actual de utilizare a latrinelor cu fosă, care constituie un pericol pentru sănătate în zonele predispuse la inundații 36 Adoptarea de metode de epurare a apelor reziduale colectate centralizat într-o manieră convențională sau mai ieftină 37 Îmbunătățirea ratei de reciclare, astfel încât să se atingă obiectivul corespunzător al UE de 50%, la care România s-a angajat 24 | Pagina 38 Reducerea efectivă a nivelului de deșeuri, reutilizarea și reciclarea acestora în comunitățile locale, asigurând o gestionare eficientă și durabilă, economisirea resurselor, protecția mediului și dezvoltarea destinațiilor turistice 39 Gestionarea deșeurilor plutitoare 40 Creșterea gradului de valorificare a deșeurilor colectate de la populație și agenți economici 41 Îmbunătățirea accesului la serviciile de asistență medicală primară (AMP), axate pe măsuri de prevenție și detectare timpurie și tratare a bolilor cronice 42 Sprijinirea unui control eficient al epidemiilor, avertizare rapidă și răspuns coordonat, supravegherea bolilor transmisibile și netransmisibile și monitorizarea factorilor de risc 43 Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate pentru asistență medicală primară, secundară și terțiară, a nivelului de competențe al profesioniștilor din domeniul medical și utilizarea unui sistem de furnizare a serviciilor adaptat la tehnologii moderne 44 Crearea de oportunități de învățare pe tot parcursul vieții pentru dezvoltarea abilităților de muncă necesare în economia secolului 21 45 Sprijinirea învățământului secundar, profesional și tehnic integrat în economia globală a cunoașterii și adaptat particularităților economiei locale 46 Îmbunătățirea calității sistemului educațional primar și preșcolar 47 Reducerea disparităților legate de piața muncii și de capitalul uman la populația romă, prin furnizarea de servicii îmbunătățite la nivelul fiecărei dimensiuni a excluziunii și în ansamblul său (educație, sănătate, locuință, ocupare a forței de muncă) 48 Îmbunătățirea rezultatelor sociale prin creșterea relevanței și a eficacității programelor de protecție socială derulate în teritoriul ITI Delta Dunării 49 Conservarea patrimoniului cultural al minorităților etnice din zona de studiu Obiective strategice 1 și 2 50 Asigurarea unor servicii publice eficiente și rentabile 51 Îmbunătățirea planificării strategice și bugetare bazate pe dovezi, la toate nivelurile de guvernare din regiunea Deltei Dunării, în vederea sprijinirii obiectivelor economice și de mediu 52 Intensificarea utilizării modalității participative de luare a deciziilor, în sinergie cu obiectivele de mediu și cele economice Sursa: Reconstituire bazată pe documente strategice Evaluarea nevoilor realizată în etapa de planificare a strategiei a identificat măsurile și intervențiile necesare pentru realizarea obiectivelor strategice globale și a obiectivelor sectoriale principale specifice. Lista finală a proiectelor a fost selectată la nivel local, cu implicarea diferitelor părți interesate. În martie 2020 au fost contractate în total 1024 de proiecte pentru soluționarea nevoilor identificate, cu o valoare eligibilă de 970 mil. EUR. Tabelul 3: Rezumatul nevoilor cheie pe sectoare și proiecte contractate aferente Nevoi identificate Proiecte contractate aferente Număr Valoare eligibilă, EUR Sector A: Biodiversitate și managementul ecosistemului 18, dintre care 2 finalizate 44 mil. EUR 25 | Pagina Nevoi identificate Proiecte contractate aferente Număr Valoare eligibilă, EUR Nevoi de investiții fizice: Conservarea și reabilitarea biodiversității; Dezvoltarea de instrumente de modelare hidrologică; Realizarea de lucrări de decolmatare și alte îmbunătățiri hidrologice; Restaurarea ecologică, inclusiv reîmpădurire; Dezvoltarea de facilități de monitorizare și informare; Reducerea poluării cu deșeuri solide în zonele naturale; Investiții în controlul și reducerea poluării cu nitrați a apei Nevoi politice și legislative: Revizuirea legii RBDD; Îmbunătățiri aduse altor legi; Politica îmbunătățirilor RBDD Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Monitorizarea și evaluarea stării de conservare a speciilor și habitatelor; Monitorizarea și modelarea dinamicii sedimentelor; Modernizarea punctelor de informare; Organizarea de campanii de informare/conștientizare privind biodiversitatea și protejarea mediului; Înființarea Centrului Internațional de Studii Avansate pentru conservarea biodiversității; Elaborarea de SF și PT pentru proiectele de refacere a habitatelor naturale afectate Sector B: Eficiența Energetică (EE) și Sector C: Schimbare 71, dintre care 19 finalizate 64 mil. EUR climatică (SC) Nevoi de investiții fizice: Investiții pentru îmbunătățirea EE în clădiri publice și private, a iluminatului public, a gospodăriilor; Îmbunătățiri EE în sectoarele de încălzire, apă, deșeuri și de transport public; Dezvoltarea unui program pentru promovarea utilizării surselor regenerabile de energie; Constituirea Fondului pentru schimbări climatice locale pentru rezidenți, IMM-uri; Măsuri de reducere și ajustare la schimbările climatice Nevoi politice și legislative: Dezvoltarea de politici locale EE, inclusiv în materie de stimulente; Dezvoltarea de politici locale și proceduri de monitorizare GES Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Realizarea de audituri energetice ale clădirilor; -Elaborarea de planuri de mobilitate în transport; Construirea capacității de planificare a consiliilor locale în domeniile EE și SC; - Organizare evenimente de educație publică și conștientizare Sector D: Riscuri de dezastre și Sectorul E: Situații de urgență 9, dintre care 2 finalizate 18 mil. EUR cauzate de poluare Nevoi de investiții fizice: Dezvoltarea infrastructurii necesare și achiziționarea de ambarcațiuni, vehicule pentru a crește eficiența intervențiilor; Lucrări de protecție împotriva inundațiilor; Echipament de monitorizare a poluării Nevoi politice și legislative: Elaborarea unei metodologii de evaluare a riscurilor; Implementarea unui sistem de monitorizare a ambarcațiunilor; Studii referitoare la răspunderea de mediu și schimbul de date privind incidentele de poluare Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Elaborarea unui sistem informațional integrat de management în caz de dezastru (SIIMD); Evaluarea riscului de inundații, cutremure, eroziune costieră și incendii forestiere; Elaborarea planurilor de intervenție în caz de dezastre; Organizarea de acțiuni de educare și conștientizare la nivelul publicului Sector F: Turism 195, dintre care 15 finalizate 91 mil. EUR Nevoi de investiții fizice: Îmbunătățirea accesului (drumuri în jurul punctelor de atracție, semnalizare, poteci, docuri), cu prioritate pentru accesul pe apă și servicii; Dezvoltarea infrastructurii pentru turism (info-chioșcuri, indicatoare, locuri de odihnă/puncte de belvedere, modernizare centre de informare) și restaurarea siturilor culturale; Dezvoltarea infrastructurii de cazare (modernizarea unităților, zone de campare) și de agrement; Dezvoltarea forței de muncă (centre de formare pe: ospitalitate, ghid, agricultură, meșteșuguri, pescuit); Crearea de puncte de atracție turistică și agrement și alte servicii conexe pentru vizitatori; Restaurarea patrimoniului cultural; Dezvoltarea de centre culturale pentru promovarea și conservarea patrimoniului imaterial; Reconversie funcțională a siturilor industriale din mediul urban, în special din Sulina; Susținerea IMM-urilor din domeniul turismului, în condiții de viabilitate, calitate și durabilitate Nevoi politice și legislative: Elaborarea de linii directoare și standarde pentru transport, destinații, facilități și servicii de ospitalitate; Asigurarea unor politici de siguranță, securitate și sănătate în sectorul turismului; Elaborarea de politici 26 | Pagina Nevoi identificate Proiecte contractate aferente Număr Valoare eligibilă, EUR care permit și susțin dezvoltarea IMM-urilor și a antreprenoriatului; Linii directoare/politici de management al destinației; Asigurarea corelării cu politicile și planurile de la nivel național; Revizuirea sistemului de colectare a impozitelor și taxelor Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Dezvoltarea unui brand distinct pentru turism, produsele și serviciile conexe; Crearea asociației furnizorilor de transport; Înființarea de centre de vizitare consolidate și asociații hoteliere locale; Asigurarea colaborării instituționale (la nivel național și local) și de-a lungul sectoarelor de activitate; Dezvoltarea mecanismului de management al destinației; Dezvoltarea unui sistem pentru colectarea, analiza și diseminarea datelor; Proiectarea traseelor, traseelor pe apă etc.; Elaborarea de direcții orientative în materie de cazare; Realizarea unor analize de piață/strategii de acces pe piață Sector G: Pescuit și acvacultură 21, dintre care 1 finalizat 34 mil. EUR Nevoi de investiții fizice: Adăposturi pescărești noi, care oferă condiții optime pentru locuire temporară și acostare; Stații de reproducere artificială; Amenajare zone de pescuit recreativ-sportiv; Dragarea căilor navigabile și a lacurilor; Restaurarea polderelor agricole; Zonarea pescuitului; Creșterea valorii adăugate și a competitivității sectorului de pescuit și acvacultură Nevoi politice și legislative: Reducerea/eliminarea TVA- ului pentru pescuitul comercial (sistem revizuit de colectare a impozitelor); Implementarea unui plan de reformă la nivelul ARBDD în raport cu activitățile de pescuit Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Modelarea hidrologiei/sedimentării; Evaluarea stocului de pește; Asigurarea și monitorizarea calității apei de acvacultură Sector H: Agricultură și Dezvoltare Rurală 557, dintre care 125 finalizate 132 mil. EUR Nevoi de investiții fizice: Modernizarea facilităților pentru producția/colectarea/procesarea/comercializarea produselor agricole; Reabilitarea infrastructurii de irigare; Diversificarea, creșterea valorii adăugate și a competitivității activităților agricole (inclusiv agricultură ecologică) și non-agricole (stuf, energii regenerabile, sectoare tradiționale/meșteșuguri) și sprijinirea antreprenoriatului/IMM-urilor în aceste domenii; Stimularea consolidării și întărirea economiei fermelor mici; Conservarea și valorificarea patrimoniului local natural și cultural, inclusiv a tradițiilor Nevoi politice și legislative: Concesiunea de teren către fermierii tineri; Extinderea accesului la învățământ profesional; Sisteme modernizate de control al calității agricole Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Încurajarea implicării comunității locale în dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității; Sprijinirea grupurilor de producători; Servicii de consiliere și formare pentru fermieri/forța de muncă din mediul rural promovarea și marketingul patrimoniului natural și cultural, mobil și imobil din mediul rural Sector I: Transport 68, dintre care 21 finalizate 523 mil. EUR Nevoi de investiții fizice: Reabilitarea drumurilor județene; Îmbunătățirea căilor navigabile interioare și a porturilor; Dezvoltarea infrastructurii pentru sporturi acvatice (docuri maritime și de andocare); Modernizarea aeroportului Delta Dunării Tulcea; Mobilitate în centrele urbane; Încurajarea inițiativelor private în transporturi și logistică Nevoi politice și legislative: Elaborarea politicilor pentru concesiunile din domeniul transporturilor, inclusiv pentru procesele de achiziții; Elaborarea reglementărilor pentru companiile mici pentru transportul clienților Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Studii de fezabilitate; Sprijin pentru tranzacțiile din domeniul parteneriatului public-privat (PPP) Sector J: Tehnologia informației și comunicațiilor (TIC) 42, dintre care 14 finalizate 18 mil. EUR Nevoi de investiții fizice: Modernizarea/extinderea infrastructurii TIC la nivelul întregii zone de studiu; Cumpărarea de echipamente pentru Punctele de acces public la internet (PAPI); Sprijin pentru investițiile IMM-urilor în TIC Nevoi politice și legislative: Politici privind datele deschise; Dezvoltarea serviciilor de guvernare electronică locale 27 | Pagina Nevoi identificate Proiecte contractate aferente Număr Valoare eligibilă, EUR Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Facilitarea utilizării TIC; Dezvoltarea programelor de alfabetizare digitală; Crearea unui portal electronic Sector K: Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul 2, dintre care 0 finalizate 2 mil EUR integrat al apei Nevoi de investiții fizice: Extinderea/reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă și de colectare și epurare a apelor reziduale (sisteme noi sau reabilitate) din zona de studiu, pentru îmbunătățirea calității și eficienței serviciilor Nevoi politice și legislative: Revizuirea politicilor privind subvențiile Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Studii de fezabilitate (SF) și modele de investiții; Consolidarea capacităților de către operatori; Pregătirea contractelor de servicii Sector L: Managementul deșeurilor solide 2, dintre care 0 finalizate 2 mil EUR Nevoi de investiții fizice: Dezvoltarea de Sisteme de manipulare selectivă a deșeurilor; Înființarea de puncte de colectare a deșeurilor și facilități specifice de transport în zonele turistice; Achiziția de echipament pentru colectarea deșeurilor plutitoare; Creșterea gradului de valorificare a deșeurilor colectate de la populație și agenți economici Nevoi politice și legislative: Actualizarea programelor naționale și regionale de management al deșeurilor; Consolidarea reglementării, controlului și aplicării legii în acest sector; Crearea de politici de subvenționare Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Colaborare instituțională și colaborare între orașe/comunități; Realizarea unui studiu privind sustenabilitatea financiară; Elaborarea de studii privind compoziția deșeurilor; Dezvoltarea de programe de conștientizare adresate publicului Sector M: Sănătatea 7, dintre care 0 finalizate 6 mil EUR Nevoi de investiții fizice: Reabilitarea clădirilor; Cumpărarea de echipamente de laborator și IT; de vehicule, ambarcațiuni pentru situații de urgență; și adăposturi pe lângă spitale; Susținerea infrastructurii pentru telemedicină; Modernizarea facilităților sanitare din școli; Construirea unor centre multifuncționale în Babadag, Sulina și Sf. Gheorghe; Facilități integrate îmbunătățite la Spitalul Județean de Urgență Tulcea; Reabilitarea clădirii spitalului din Măcin, furnizarea de echipamente și un centru paliativ Nevoi politice și legislative: Revizuirea sistemului de plată la furnizori pentru serviciile medicale în asistența medicală primară din zonele rurale și izolate; Revizuirea cadrului legal pentru asistență medicală ambulatorie în incinta spitalelor publice; Conectarea politicii naționale referitoare la telemedicină cu standarde și protocoale; Stimulente pentru personalul medical care utilizează sistemul de telemedicină Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Studii de fezabilitate și modele; Îmbunătățiri ale capacităților la nivelul Direcției pentru Sănătate Publică (DSP); Construirea laboratoarelor de diagnostic; Formarea profesională a personalului pentru situații de urgență; Consolidarea competențelor în managementul laboratoarelor din domeniul sănătății publice; Campanii de informare/educare; Servicii ambulatorii, îngrijire medicală pe termen lung și consolidarea capacităților paliative Sector N: Educația 10, dintre care 0 finalizate 16 mil. EUR Nevoi de investiții fizice: Asigurarea accesului la învățământul primar și gimnazial pentru toți; Asigurarea accesului la educație și îngrijire timpurie (EÎT); Crearea de clase virtuale pentru învățământ la distanță (investiții TIC); Asigurarea accesului la învățământul profesional și tehnic Nevoi politice și legislative: Sprijin pentru accesul și participarea la EÎT; Măsuri pentru a asigura cadre didactice calificate în toate zonele; Măsuri pentru reducerea abandonului școlar; Stimulente pentru participarea la programe de învățare pe tot parcursul vieții Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Planuri de acțiune pentru acces la educație; Programe de „școală după școală” și consiliere a elevilor; Învățământ profesional și tehnic îmbunătățite; Parteneriate între angajatori și furnizorii de educație/formare; Sprijinirea Centrelor Comunitare de Educație Permanentă 28 | Pagina Nevoi identificate Proiecte contractate aferente Număr Valoare eligibilă, EUR Sector O: Incluziunea și protecția socială 6, dintre care 0 finalizate 12 mil EUR Nevoi de investiții fizice: Dezvoltarea infrastructurii instituționale pentru educație timpurie (0-6 ani) în comunitățile cu un procent ridicat de persoane de etnie romă; Crearea unor școli mai prietenoase pentru toți copiii; Înființarea unor centre comunitare integrative și multifuncționale; Regenerarea urbană a cartierelor defavorizate (intervenții integrate privind accesul populației din aceste zone la educație, servicii de sănătate, locuințe și locuri de muncă); Locuințe sociale și pentru tineret; Dezvoltarea întreprinderilor sociale în zone defavorizate Nevoi politice și legislative: Implementarea de măsuri în sectoarele educației, sănătății, locuinței, ocupării forței de muncă; Granturi comunitare ca parte a intervenției educaționale; Reglementarea drepturilor de proprietate asupra locuinței (cadastru) Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Implicarea părinților în parteneriate de educație pentru preșcolari; Implementarea de măsuri de educație formală și informală în afara orelor de școală; Creșterea participării populației feminine de etnie romă la toate nivelurile de învățământ; Dezvoltarea capitalului uman în rândul populației feminine de etnie romă; Campanii de informare/educare (spirit civic), inclusiv în domeniul dezvoltării; Planificare Sector P: Capacitatea administrativă și managementul de 16, dintre care 7 finalizate 8 mil EUR program Nevoi de investiții fizice: Dezvoltarea facilităților, achiziția de vehicule, de echipamente pentru birou Nevoi politice și legislative: Dezvoltarea unor politici de subvenționare; Promovarea unui puternic sentiment de proprietate asupra proceselor și rezultatelor intervențiilor în rândul beneficiarilor; Formularea de politici de operare și mentenanță (O&M); Îmbunătățirea capacității generale de management al proiectului; Întărirea capacității de coordonare între instituțiile publice cu atribuții în conservarea biodiversității și reconstrucția ecologică a Deltei Dunării; Facilitarea accesului publicului la informații și servicii publice și creșterea transparenței serviciilor publice (e- administrație); Promovarea unui sistem eficace și eficient de implementare și monitorizare/control; Oferirea de măsuri de sprijin specifice, legate de investițiile din cadrul fiecărui Program Operațional Nevoi de dezvoltare instituțională și de asistență tehnică: Îmbunătățirea accesibilității gospodăriilor la servicii publice; Revizuirea cerințelor, responsabilităților și capacității în materie de O&M; Acordarea de asistență tehnică pentru funcțiile administrative prioritare, care include (fără a se limita la) actualizarea/completarea instrumentelor de management teritorial, precum planuri ale orașelor/satelor, baze de date ale orașelor/satelor, cadastrul și cartea funciară etc; Acordarea de asistență tehnică pentru gestionarea proiectelor, incluzând (fără a se limita) la redactarea documentelor generale și a celor tehnice, achiziții, contabilitate, evaluarea de mediu, supervizarea construcțiilor etc. Sursa: Reconstituire bazată pe documentele strategice și informațiile de monitorizare furnizate de ADI ITI DD în martie 2020 După cum se precizează în Tabelul 3 de mai sus și așa cum vom detalia în continuare în capitolul 4, alocările financiare dintre diferite sectoare ale strategiei sunt extrem de inegale; prin urmare, o actualizare a evaluării nevoilor ar ghida mai bine prioritizarea intervențiilor pentru a doua etapă de implementare prin identificarea nevoilor abordate deja în prima perioadă de programare și a domeniilor ce pot fi îmbunătățite și care au fost lăsate pentru a doua perioadă de programare. Aceasta se poate realiza în contextul unei viitoare evaluări de impact (n.b. la data acestui raport de evaluare, majoritatea proiectelor contractate sunt încă în derulare, iar indicatorii de realizare imediată și indicatorii de rezultat sunt parțial vizibili). În plus, o cuantificare a nevoilor ar servi mai bine la planificarea financiară a strategiei și la stabilirea țintelor finale. Dat fiind nivelul înalt de stratificare a strategiei (viziune, obiective strategice, piloni, sectoare, obiective sectoriale specifice, intervenții, proiecte), legăturile logice dintre obiective și intervențiile planificate, dar și dintre intervențiile planificate și proiectele selectate nu sunt întotdeauna clare. Așa cum reiese din reprezentarea grafică a logicii de intervenție inclusă în Anexa 5, în cazul unor obiective sectoriale specifice, intervențiile planificate nu par să aibă o contribuție directă. De exemplu, nu au fost identificate intervenții specifice pentru Obiectivul sectorial A.4 „Sprijinirea întreprinderilor ecologice mici și medii” (deși unii beneficiari 29 | Pagina implementează proiecte ecologice). În plus, pentru anumite intervenții, lista proiectelor selectate pare să aibă o sferă de aplicare limitată comparativ cu obiectivele ambițioase aferente (de exemplu, cumpărarea de echipamente vs. lucrările propriu-zise pentru protejarea resurselor naturale). Aceste aspecte pot fi investigate în continuare, în contextul unei viitoare evaluări de impact - de exemplu, dacă cumpărarea de echipamente a contribuit la finalizarea lucrărilor propriu-zise. Acest aspect ar putea fi abordat și prin identificarea altor proiecte pe baza obiectivelor specifice. Cu toate acestea, strategia este percepută de către părțile interesate și beneficiari ca fiind extrem de relevantă pentru dezvoltarea Deltei Dunării. Conform sondajului online utilizat în acest context al proiectului (a se vedea Anexa 4), aproximativ două treimi dintre beneficiari consideră că SIDDDD a acoperit mare parte sau cea mai mare parte din nevoile de dezvoltare ale instituției din care fac parte, ale localității lor și ale regiunii Deltei Dunării. Acest aspect poate avea legătură cu abordarea participativă la conceperea strategiei. Obiectivele și intervențiile aferente prezentate mai sus sunt rezultatul consultărilor continue cu toate părțile interesate de la nivel național și local, inclusiv cu societatea civilă. Autoritățile civile au adus contribuții valoroase, atât la analiza nevoilor, cât și la identificarea filierei de proiecte. Afacerile, ONG-urile și societatea civilă de la nivel local au fost invitate să participe la o serie de întâlniri. Pe baza observațiilor primite, versiunea preliminară a strategiei a fost ajustată de câteva ori, iar documentul strategic final a fost supus consultării publice, în cadrul procedurii de evaluare strategică de mediu (SEA). 30 | Pagina 3.3. Concluzii SIDDDD a reușit să stabilească direcții pentru dezvoltarea viitoare a zonei, stabilind o viziune și obiective strategice de nivel superior, dar și sectoarele prioritare și obiectivele și intervențiile sectoriale specifice. Proiectele sunt selectate la nivel local, pe baza unor criterii specifice stabilite prin documentele strategice și de implementare. Cu toate acestea, ținând cont de nivelul ridicat de stratificare a strategiei, legăturile logice dintre nevoi, obiective, intervenții și proiectele selectate nu sunt întotdeauna clare. Acest fapt poate fi explorat în continuare, în contextul unei viitoare evaluări de impact, după finalizarea primului set de proiecte contractate. Cu toate acestea, datorită abordării participative intense, strategia este percepută ca fiind extrem de relevantă pentru nevoile societății. Conform sondajului online utilizat în acest context al proiectului, aproximativ două treimi dintre beneficiari consideră că SIDDDD a acoperit mare parte sau cea mai mare parte din nevoile de dezvoltare ale instituției din care fac parte, ale localității lor și ale regiunii Deltei Dunării. 3.4. Recomandări Recomandare 2. Actualizarea evaluării nevoilor în contextul unei viitoare evaluări de impact. Ar fi necesară o Actualizare a Evaluării nevoilor pentru a identifica nevoile care au fost deja abordate prin primul set de proiecte contractate și nevoile rămase pentru cea de-a doua etapă de implementare. În plus, o cuantificare a nevoilor rămase ar servi mai bine la planificarea financiară a strategiei și la stabilirea țintelor finale. Recomandare 3. Actualizarea frecventă a documentelor auxiliare aferente implementării Strategia trebuie să fie un document „viu”, deosebit de receptiv la nevoile schimbătoare ale societății care sunt influențate de factori interni și externi (respectiv, pe de o parte, de proiectele implementate în cadrul SIDDDD și, pe de altă parte, de intervențiile planificate pe baza altor strategii naționale și locale sau a schimbărilor politice, de mediu, sociale, tehnice, juridice și economice). Se preconizează o actualizare a documentelor de implementare în contextul unei eventuale evaluări viitoare de impact. Așa cum se menționează în Recomandarea 1, deși actualizarea regulată a documentului de strategie nu ar fi practică, documentele auxiliare aferente implementării (i.e. planuri de implementare pe termen scurt) ar putea fi revizuite și actualizate în mod regulat, pentru a rămâne relevante. Recomandare 4. Oferirea unei reprezentări mai clare a logicii de intervenție care să fie utilizată de diverse părți interesate și de beneficiari în procesul de implementare și monitorizare. O refacere a cadrului logic a fost deja realizată în contextul acestui proiect. Cu toate acestea, pot fi necesare actualizări imediat după ce lista definitivă a indicatorilor a fost aprobată. În plus, pentru perioada de programare viitoare se recomandă să se evalueze legăturile dintre obiective, intervenții și proiectele solicitate. 31 | Pagina Capitolul 4 32 | Pagina 4. Alocarea financiară 4.1. Descrierea procesului de evaluare Analizele efectuate la această secțiune își propun să evalueze împărțirea resurselor financiare pe piloni și sectoare, dar și consecvența alocărilor cu tipurile de intervenții planificate . Având în vedere că strategia în sine nu prevede un buget, analiza se bazează pe alocările financiare stabilite prin programele operaționale naționale pentru ITI Delta Dunării și pe datele de monitorizare furnizate de ADI ITI DD și constând din valorile eligibile ale proiectelor contractate și plățile către beneficiari în martie 2020. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că datele de monitorizare au fost furnizate în monede diferite, iar agregarea se bazează pe un curs de schimb aproximativ. Constatări Alocarea financiară pentru Strategia pentru Delta Dunării Strategia pentru Delta Dunării identifică posibile surse de finanțare pentru toate intervențiile planificate. Mai precis, strategia va beneficia de sprijin din partea tuturor Fondurilor europene structurale și de investiții (FESI), inclusiv din partea Fondului european pentru pescuit și afaceri maritime (FEPAM) și a Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală, prin toate cele opt Programe operaționale din România, prin intermediul mecanismului ITI5. La acestea se mai pot adăuga fonduri naționale sau alte surse de finanțare. Bugetul este stabilit numai în legătură cu mecanismul ITI, pentru perioada de programare 2014-2020, și se ridică la 1,1 miliarde EUR. Așa cum reiese din Figura 5 de mai jos, 84% din fonduri provin din trei PO, respectiv, PO Infrastructură Mare (37%), PO Regional (32%) și Programul Național de Dezvoltare Rurală (15%). Alocări mai mici au fost atribuite din Capitalul Uman (5%), Competitivitate (5%), Pescuit (3%), Capacitate Administrativă (1%) și Asistență Tehnică (1%). Figura 5: Sumele alocate pe Programe operaționale (Fonduri UE) (EUR) LEGENDĂ POIM Programul Operațional Infrastructură Mare POR Programul Operațional Regional PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală POCP Programul Operațional pentru Capital Uman POC Programul Operațional pentru Competitivitate 5 Așa cum se prevede la articolul 36(1) din Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune, ITI este un mecanism de punere în aplicare care permite statelor membre să implementeze strategii integrate pe un anumit teritoriu, preluând finanțare din cel puțin două axe de prioritate diferite, în cadrul aceluiași program sau a unor programe operaționale diferite. ITI pot combina FEDR, FSE și Fondul de coeziune și se pot completa cu sprijin financiar din partea FEADR și FEPAM, în cazul în care există complementaritate. 33 | Pagina PO FEPAM Programul Operațional Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime POCA Programul Operațional pentru Capacitate Administrativă POAT Programul Operațional pentru Asistență Tehnică Sursa: Informații preluate din documentele strategice ale Programelor operaționale 2014-2020 Justificarea pentru bugetul alocat (respectiv, metoda de calcul bazată pe nevoile identificate, intervențiile planificate și costurile unitare standard) nu este prevăzută în niciunul dintre documentele strategice consultate. Prin urmare, nu se poate concluziona că sumele alocate se bazează pe o abordare de tip „de jos în sus” care se raportează la prioritizarea nevoilor locale și fazarea Strategiei pentru Delta Dunării. În martie 2020 au fost contractate 1.024 de proiecte pentru finanțare, reprezentând 70% din alocarea totală de Fondurilor UE. După cum se ilustrează în Figura 6 de mai jos, s-a realizat o filieră bună pentru Asistență Tehnică, Infrastructură Mare și Dezvoltare Rurală. Pe de altă parte, numărul redus de proiecte contractate în domeniul Competitivitate, Capital Uman și Capacitate Administrativă atrage riscul dezangajării în ceea ce privește Fondurile UE. Cu toate acestea, programele cu performanță scăzută în ceea ce privește valorile contractate au o alocare mai mică de Fonduri UE; și se preconizează lansarea unor noi cereri la finalul acestui an. Figura 6: Sumele contractate pe Programe operaționale (Fonduri UE) (% din cele alocate) LEGENDĂ POR Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (97,71%) POR Programul Operațional Regional (60,53%) PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală (79,65%) POCP Programul Operațional pentru Capital Uman(18,82%) POC Programul Operațional pentru Competitivitate (2,23%) PO FEPAM Programul Operațional Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (41,17%) POCA Programul Operațional pentru Capacitate Administrativă (4,27%) POAT Programul Operațional pentru Asistență Tehnică (99,27%) Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Împărțire financiară pe piloni și sectoare SIDDDD nu oferă informații privind împărțirea planificată a alocărilor financiare pe piloni, sectoare și intervenții. Prin urmare, analiza se bazează pe valoarea totală eligibilă a proiectelor contractate în martie 2020, inclusiv pe Fondurile UE și bugetul de stat, și pe legăturile constatate dintre proiectele contractate și pilonii și sectoarele strategiei. Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că Fondurile UE au fost alocate numai pentru perioada de programare 2014-2020, pe când strategia pentru Delta Dunării are un orizont mai amplu, respectiv, 2030. Mai precis, analiza noastră se limitează la situația actuală și nu reflectă întreaga strategie de planificare. În prezent, majoritatea fondurilor sunt direcționate către Pilonul 3: Îmbunătățirea conectivității (56%), și Pilonul 2: Îmbunătățirea economiei (26%); cu o atenție mai mică îndreptată către Pilonul 1: Protejarea mediului și resurselor naturale (13%), Pilonul 4: Asigurarea serviciilor publice (4%), și Pilonul 5: Promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității (1%) (a se vedea Figura 7 mai jos). 34 | Pagina Din Strategia pentru Delta Dunării nu reiese că se acordă o atenție sporită anumitor Piloni ; dimpotrivă, documentele strategice locale evidențiază complementaritatea și sinergiile dintre cei cinci piloni: „Potențialul turistic va rămâne nevalorificat dacă nu vor fi îmbunătățite serviciile urbane (apă, canalizare și colectarea deșeurilor) și infrastructura turistică. Servicii precum sănătatea și educația se vor baza tot mai mult pe instrumente de comunicare electronică, așa cum se practică în alte zone izolate din lume. Crescând viteza și accesul la servicii TIC, se va permite o mai bună furnizare a serviciilor medicale și de educație. Pe măsură ce se vor dezvolta mai multe puncte de atracție și servicii – de la acvacultură la pescuitul recreativ, de la agricultură organică la excursii cu ghid - vor apărea și mai multe beneficii din turism. Elementele de patrimoniu natural și cultural ale Rezervației Biosferei Delta Dunării reprezintă principalele atracții ale regiunii și vor duce la o dezvoltare durabilă – prin restaurarea, protejarea și creșterea patrimoniului – motiv pentru care acestea constituie cea mai mare prioritate.” (ISDD DD, pagina 86). Pe de altă parte, strategia menționează că nevoile identificate nu pot fi rezolvate dintr-o dată, în prima etapă de implementare. Astfel, anumiți piloni ai strategiei pot beneficia de o mai bună abordare în perioada 2020-2030. Figura 7: Procentul sumelor contractate, per Piloni (Fonduri UE + Bugetul de stat) (%) LEGENDĂ Pilonul I Protejarea mediului și resurselor naturale Pilonul II Îmbunătățirea economiei Pilonul III Îmbunătățirea conectivității Pilonul IV Asigurarea serviciilor publice Pilonul V Promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Gradul ridicat de concentrare a resurselor pentru îmbunătățirea conectivității este stabilit pentru Sectorul I: Transportul, care ocupă 54% din alocarea totală a fondurilor ADI ITI DD. Acesta poate fi legat de Master Planul General de Transport care preconizează o serie de proiecte strategice în Delta Dunării pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii rutiere și, de asemenea, pentru construirea unui pod suspendat peste Dunăre. Pe baza interviului cu reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), alocările bugetare pentru aceste proiecte au fost stabilite direct cu Autoritatea de Management a Programului Operațional pentru Infrastructură Mare, anterior dezvoltării și aprobării Strategiei pentru Delta Dunării. Cu toate acestea, CNAIR depune eforturi pentru alinierea planurilor naționale la strategia locală și toate proiectele au fost supuse aprobării părților interesate din cadrul Strategiei pentru Delta Dunării. Așa cum reiese din Figura 8 de mai jos, unele sectoare beneficiază de puține alocări sau nu beneficiază de alocări pentru perioada de programare 2014-2020. De exemplu, șase sectoare dețin o valoare contractată eligibilă mai puțin de 1% din alocarea totală, respectiv, Sectorul C: Schimbările climatice (0,0%), Sectorul E: Situații de urgență cauzate de poluare (0,1%), Sectorul K: Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul integrat al apei (0,2%), Sectorul L: Managementul deșeurilor (0,3%), Sectorul M: Sănătatea (0,7%) și Sectorul P: Capacitatea administrativă și managementul de program (0,8%). În anumite cazuri, administrațiile locale au 35 | Pagina reușit să găsească alte surse de finanțare: au fost finanțate proiecte cu ape și ape uzate din bugetul central, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), iar orașul Tulcea a suplimentat sumele din ITI cu fonduri de la bugetul local. Cu toate acestea, pentru sectoarele cu bugete limitate se preconizează un progres redus în realizarea obiectivelor sectoriale specifice. Figura 8: Sumele contractate, per Sectoare (Fonduri UE + Bugetul de stat) (EUR) LEGENDĂ Sector A Biodiversitate și managementul ecosistemului Sector B Eficiență Energetică Sector C Schimbări climatice Sector D Managementul riscului în caz de dezastre Sector E Situații de urgență cauzate de poluare Sector F Turism Sector G Pescuit și acvacultură Sector H Agricultură și Dezvoltare Rurală Sector I Transport Sector J Tehnologia informației și comunicațiilor Sector K Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul integrat al apei Sector L Managementul deșeurilor Sector M Sănătate Sector N Educație Sector O Incluziune și protecția socială Sector P Capacitatea administrativă și managementul de program Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Analiza6 ABC a beneficiarilor proiectelor arată că jumătate dintre sumele contractate prin ITI au legătură cu doi beneficiari, planificând implementarea proiectelor pentru îmbunătățirea conectivității și a infrastructurii de transport. În martie 2020, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a contractat două proiecte cu o valoare eligibilă totală de 359 mil. EUR (37% din totalul valorilor contractate), iar Unitatea teritorial administrativă a județului Tulcea a contractat 15 proiecte în valoare eligibilă totală de 89 mil. EUR (9% din totalul valorilor contractate). Fonduri în sume semnificative au fost contractate și de către Unitatea teritorial- administrativă județul Constanța (3% din totalul valorilor contractate), Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării (3% din totalul valorilor contractate), Municipiul Tulcea (2% din totalul valorilor contractate) și Regia Autonomă Aeroportul „Delta Dunării” Tulcea (2% din totalul valorilor contractate). Toți ceilalți beneficiari dețin un procent mai mic de 2% din totalul sumelor contractate. 6Analiza ABC este o metodă de clasificare a inventarului prin care acesta este împărțit în trei categorii, A, B, și C, în valoare descrescătoare. A cuprinde elementele de inventar cu valoarea cea mai mare, B - pe cele cu o valoare mai mică decât A, iar C - pe cele cu valoarea cea mai mică. 36 | Pagina Figura 9: Sumele contractate, per Beneficiari (Fonduri UE + Bugetul de stat) (EUR) LEGENDĂ CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere UAT Tulcea Unitatea Administrativ Teritorială Tulcea UAT Constanța Unitatea Administrativ Teritorială Constanța ARBDD Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării Municipalitatea Tulcea Municipalitatea Tulcea Aeroportul Delta Dunării Administrația autonomă a Aeroportului Delta Dunării Lidas S.R.L. Lidas S.R.L. Orașul Isaccea Orașul Isaccea ANAR Administrația Națională Apele Române ADI ITI DD Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea investițiilor teritoriale integrate în Delta Dunării Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 4.2. Concluzii Strategia pentru Delta Dunării nu beneficiază de planificare detaliată în ceea ce privește alocările financiare. În documentele strategice nu se menționează bugetul total al strategiei, necesar sau disponibil și nici alocările pentru fiecare pilon, sector și intervenție. Prin urmare, adecvarea resurselor disponibile nu poate fi cuantificată. Datele de monitorizare ale proiectelor contractate reflectă situația actuală a resurselor contractate, dar nu întreaga planificare a strategiei. Pentru realizarea obiectivelor ambițioase ale Strategiei pentru Delta Dunării până în 2030, recomandăm ferm să se identifice efortul financiar necesar în acest sens, în cel mai scurt timp posibil, cât și resursele de finanțare. Majoritatea Fondurilor UE disponibile se concentrează pe îmbunătățirea conectivității și transportului. Aceasta poate fi o consecință a planificării strategice naționale și este legată în special de liniile de finanțare înființate în cadrul Programelor operaționale din România. Responsabilii de strategia locală nu pot să redirecționeze Fondurile UE către alte sectoare, spre deosebire de cele preconizate în documentele naționale. Cu toate acestea, Strategia pentru Delta Dunării trebuie să prezinte o planificare pentru abordarea tuturor sectoarelor, inclusiv a celor cu o alocare mică de Fonduri UE. 4.3. Recomandări Planificarea și monitorizarea financiară sunt elemente-cheie pentru punerea în aplicare a obiectivelor strategice. Prin urmare, recomandările noastre se orientează către construirea unui buget anual suficient de detaliat încât să includă comparații adecvate între cheltuielile efective, istorice și bugetate și explicații detaliate obținute pentru toate variațiile semnificative. Acest lucru este important în special în ceea ce privește strategiile finanțate din Fonduri UE, care au termene-limită clare și fac obiectul unor posibile dezangajări (pentru mai multe detalii, a se vedea și Capitolul 6, inclusiv constatările referitoare la progresul financiar). Aceste recomandări sunt făcute 37 | Pagina ținând cont de complexitatea zonei ITI în cauză, precum și de multitudinea factorilor interesați implicați în cadrul procesului de implementare. Recomandare 5. Documentele strategice și de implementare trebuie să conțină cel puțin o încercare de a stabili un buget aferent Strategiei pentru Delta Dunării. În mod ideal, acesta ar trebui să acopere perioada 2016-2030, necesarul și disponibilul, împărțit pe piloni, sectoare și, dacă este posibil, pe intervenții. În contextul în care acest exemplu ar putea deveni un vector de bune practici, acest sistem ar trebui să fie divizat în perioade de finanțare (asumând corelarea cu perioadele de finanțare ale UE) iar ulterior în planuri bugetare anuale. În pofida aparentei complexități și dimensiunii acestei acțiuni, ar reprezenta un pas înainte cu privire la planificarea și monitorizarea resurselor financiare, și, în particular, în crearea unei legături mai clare între nevoile identificate și finanțarea propriu-zisă obținută pentru proiecte. După cum este detaliat în Capitolul 6, SIDDDD a avut progrese modeste cu privire la cheltuieli. Un proces adecvat de planificare și monitorizare al resurselor financiare, defalcat anual, ar semnala posibilele deviații majore, inclusiv riscul de dezangajare de la fondurile UE, și ar permite implementarea unor măsuri corective în timp util (e.g. campanii de comunicare suplimentare, asistență tehnică suplimentară și consolidarea suplimentară a capacitățior pentru beneficiari, etc.). Mai jos pot fi regăsite unele recomandări de bune practici care pot fi aplicate în cazul introducerii unei concentrări aferente planificării bugetare. Bugetul va ține cont de: (1) nevoile cuantificate la începutul implementării; (2) situația cuantificată a nevoilor, în funcție de proiectele implementate deja și de eventualele schimbări contextuale și de (3) tipurile de intervenții finalizate și planificate pentru perioada 2020-2030, la care se adaugă (4) costurile unitare aferente. Alocarea financiară trebuie să urmeze logica secvențialității și prioritățile. Strategia pentru Delta Dunării are multe politici ambițioase de implementat. Atenția se concentrează în continuare pe dezvoltarea zonei din interiorul Deltei Dunării, într-un mod integrat, prin îmbunătățirea calității vieții și, totodată, stimularea Rezervației Biosferei Deltei Dunării. Tabelul 4 Formatul sugerat pentru declararea alocării financiare Pilon/Sector/Intervenție Bugetul estimat Justificare Bugetul estimat Sursa bugetului (necesar) (RON) (disponibil) (RON) disponibil Pilonul I se vor completa se vor completa se vor completa se va completa Din care Sectorul A sumele necesare metodele de calcul sumele defalcarea sumelor pentru pentru nevoile alocate/disponibile disponibile, în Din care Intervenția 1 implementarea bugetare estimate din sumele necesare funcție de tipurile obiectivelor de resurse strategiei și a intervențiilor planificate Estimarea costurilor unitare pentru implementarea unor tipuri de intervenții planificate se raportează la costul proiectelor finalizate în prima etapă de implementare a Strategiei pentru Delta Dunării, dar și la datele statistice disponibile la nivel local și național și la nivelul statelor membre cu caracteristici similare. În plus, responsabilii de Strategia pentru Delta Dunării pot învăța din experiența Autorităților de Management în ceea ce privește costurile estimate pentru implementarea proiectelor eligibile în cadrul Programelor naționale. Tabelul de mai jos oferă un model de format în vederea gestionării planificării financiare: Tabelul 5: Formatul sugerat pentru declararea planificării financiare Pilon/Sector/Intervenție Buget alocat (RON) Plăți (RON) Deviații de la Măsuri corective planificarea inițială ANUL 1 38 | Pagina Pilon/Sector/Intervenție Buget alocat (RON) Plăți (RON) Deviații de la Măsuri corective planificarea inițială Pilonul I se completează se completează se completează cu se completează, Din care Sectorul A partea din sumele cheltuielile eligibile diferența dintre după caz, cu disponibile certificate din primul sumele alocate măsurile corective Din care Intervenția 1 planificate a fi an pentru anul 1 și propuse cheltuite în primul Din care bugetul plățile înregistrate în an național anul 1 Din care buget Din care Fonduri UE național Din care Fonduri UE ANUL 2 ANUL 3 Recomandare 6. Evoluția financiară trebuie evaluată pe toată durata implementării și, dacă este nevoie, se vor realiza realocări. Strategia pentru Delta Dunării are un orizont îndelungat și, prin urmare, poate necesita o ajustare bugetară bazată pe schimbările de context (de exemplu, actuala criză sanitară poate genera prioritizări diferite la nivelul investițiilor), pe noile nevoi ce pot interveni sau pe resursele financiare suplimentare identificate pe toată durata implementării (de exemplu, bugetele naționale și locale sau realocările între diferite ITI create în cadrul noii perioade de programare). Mai precis, în cazul Fondurilor UE, responsabilii de strategie pot decide să utilizeze indicatori financiari, să respecte situația cheltuielilor eligibile totale prin raportare la alocările totale și să ia decizii corective, după caz. În acest scop trebuie realizată o mai bună urmărire a resurselor disponibile, contractate și utilizate, în funcție de tipurile de fonduri. Necesitatea realocării trebuie evaluată anual, dar și în contextul evaluărilor intermediare planificate. 39 | Pagina Capitolul 5 40 | Pagina 5. Sistemul de indicatori 5.1. Descrierea procesului de evaluare Analizele efectuate în această secțiune au drept scop evaluarea acoperirii obiectivelor și intervențiilor sectoriale specifice, în funcție de indicatorii de rezultat și cei de realizare imediată. Cu toate acestea, trebuie remarcat că lista indicatorilor a fost actualizată în contextul acestui proiect, iar metodologia de colectare și agregare a datelor se află încă în format preliminar. Lista actuală a indicatorilor se bazează pe proiecte finalizate sau în desfășurare; pot fi necesari indicatori suplimentari pentru a acoperi toți indicatorii de rezultat și pe cei de realizare imediată ai strategiei. 5.2. Constatări Strategia pentru Delta Dunării include o listă de indicatori și, deși prevede anumite unități de măsură și surse de date, nu include definițiile indicatorilor, valorile de referință sau țintele (acestea neputând fi stabilite în timpul procesului de elaborare a strategiei). Acești indicatori nu au fost utilizați în mod activ la monitorizarea punerii în aplicare a strategiei, la momentul acestei evaluări. În plus, majoritatea indicatorilor au fost astfel concepuți încât să determine numai realizările imediate, în timp ce unii indicatori incluși în strategie urmau să se raporteze la date ce nu pot fi agregate la nivel teritorial. Ținând cont de blocajele de mai sus, echipa de evaluare a sugerat o actualizare a listei indicatorilor. Versiunea actualizată, întocmită cu sprijinul personalului ADI ITI DD, se bazează mai mult la sistemul de monitorizare a Programelor operaționale. Așa cum reiese dintr-un raport publicat de Comisia Europeană 7, această decizie a fost adoptată de către majoritatea statelor membre pentru evitarea dublării activităților de monitorizare pentru proiectele implementate cu Fonduri UE. Cu toate acestea, actuala listă a indicatorilor nu poate să reflecte decât progresul realizat în etapa actuală a implementării SIDDDD. Sistemul de indicatori care aparține de Programele operaționale este stabilit pentru perioada 2014-2020, pe când Strategia pentru Delta Dunării are un orizont de implementare mai amplu. Indicatorii specifici au fost stabiliți la cinci ani după aprobarea strategiei, astfel încât țintele intermediare s-au bazat pe proiectele contractate și nu neapărat pe ceea ce s-a planificat inițial. În fine, datorită termenului scurt pentru această evaluare, eforturile comune ale echipei de evaluare și ADI ITI DD au fost canalizate astfel încât să reflecte progresul actual al proiectelor (măsurat prin indicatori de realizare imediată), nu pe planificarea integrală (măsurată prin indicatorii de rezultat). Prin urmare, sistemul de indicatori poate face obiectul dezvoltării și îmbunătățirilor suplimentare ce pot fi realizate și în contextul viitoarei evaluări de impact, mai precis, cu privire la indicatorii de rezultat. De asemenea, trebuie făcute modificări în contextul noii perioade de programare, în colaborare cu toate părțile interesate din cadrul strategiei. Beneficiarii au obligația să raporteze progresul proiectului pe baza regulilor generale ale Programelor operaționale, dar și a regulilor specifice pentru zona ITI, ceea ce presupune un parteneriat bun între responsabilii pentru Strategia pentru Delta Dunării și Autoritățile de Management, în stabilirea liniilor directoare ale programelor. 7 Comisia Europeană. (2018). Evaluarea performanței strategiilor teritoriale și urbane integrate. P20 Preluat de la adresa https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/assessing_integrated_strategies/assessing_integrated _strategies_en.pdf 41 | Pagina Indicatorii de realizare imediată Lista actualizată a indicatorilor de realizare imediată este strâns conectată la indicatorii stabiliți la nivelul Programelor operaționale. Un număr total de 88 de indicatori de realizare imediată au fost recuperați din programele naționale, iar 43 de indicatori suplimentari au fost concepuți pentru a reflecta specificitatea zonei. Pentru indicatorii specifici pentru fiecare program, Autoritățile de Management au stabilit deja unitățile de măsură, metodele de calcul și agregare și sursele relevante de informare. În ceea ce privește cei 43 de indicatori suplimentari specifici zonei ITI DD, metodele de calcul și agregare se află încă în format preliminar și urmează a fi supuse aprobărilor oficiale. Deși indicatorii de realizare imediată nu acoperă toate intervențiile planificate, aceștia sunt capabili să reflecte progresul fizic general al strategiei. Lipsa de acoperire se datorează caracterului extins al strategiei care cuprinde 137 intervenții conectate cu 52 obiective specifice și 16 sectoare. Astfel, stabilirea unei liste mai lungi de indicatori pe baza unui raport de unu la unu ar impune o sarcină excesivă asupra sistemului de monitorizare. Indicatorii de rezultat Lista actualizată a indicatorilor poate reflecta parțial obiectivele specifice sectoriale incluse în strategie. 8 Aceasta s-a datorat disponibilității reduse a datelor statistice pentru măsurarea rezultatelor pe termen lung și interacțiunilor limitate cu instituțiile responsabile în contextul crizei sanitare cauzate de COVID-19. Cu toate acestea, se preconizează adăugarea altor indicatori de rezultat, de către responsabilii de strategie sau de către echipa de evaluare, în contextul unei viitoare evaluări de impact. Alineatele de mai jos prezintă legăturile lipsă în legătură cu fiecare sector. Indicatorii de rezultat pentru Sectorul A „Biodiversitatea și managementul ecosistemelor” sunt destul de restrictivi față de obiectivele largi stabilite în strategie. Obiectivul A1 se referă la o capacitate de management îmbunătățită care nu este măsurată în mod specific de niciun indicator. Obiectivul A2 se reflectă parțial în indicatorii de rezultat; indicatorul IA6 măsoară rezultatele imediate ale proiectului (respectiv, infrastructura construită), nu efectele pe termen lung (respectiv, eficacitatea infrastructurii nou construite). Obiectivul A3 vizează îmbunătățirea cercetării, educației și formării profesionale, iar indicatorul de rezultat măsoară doar numărul de autorizații primite de către cercetători. În final, neconcordanța indicată în Tabelul 6 se referă la faptul că intervențiile din acest sector nu sunt concepute special pentru a sprijini IMM-urile ecologice și astfel nu au fost stabiliți indicatori în legătură cu Obiectivul A4. Tabelul 6: Indicatori de rezultat - Sectorul A Biodiversitatea și managementul ecosistemelor Obiective specifice (OS) Acoperire Indicatori de rezultat (IR) realizată prin IR A1. Dezvoltarea capacității de planificare și Medie  2S36 Număr de situri Natura 2000 cu management al biodiversității și obiective de conservare active ecosistemelor (inclusiv monitorizare)  I.A.5 Ponderea populațiilor de specii de pește A2. Conservarea, protejarea și valorificarea Medie valoroase din punct de vedere economic patrimoniului natural și  I.A.6 Număr de obiective de infrastructură de combaterea/reducerea impactului protejare împotriva inundațiilor din cadrul activităților antropice poluante RBDD construite/reabilitate/modernizate 8 În tabele, acoperirea Indicatorilor de rezultat este considerată scăzută, medie sau mare, pe baza următoarelor descrieri: Relevanță redusă = obiectivul specific nu se reflectă în indicatorii de rezultat (respectiv, indicatorii de rezultat selectați nu sunt legați în mod direct de OS) Relevanță medie = obiectivul specific se reflectă parțial în indicatorii de rezultat (respectiv, indicatorii de rezultat nu sunt legați în mod direct de OS, dar reflectă totuși toate modificările preconizate) Relevanță mare = obiectivul specific se reflectă în indicatorii de rezultat 42 | Pagina Obiective specifice (OS) Acoperire Indicatori de rezultat (IR) realizată prin IR A3. Dezvoltarea cercetării, inovării, a Medie  I.A.8. Număr de permise emise de ARBDD educației și formării în domeniul pentru cercetătorii implicați în programul biodiversității și protecției patrimoniului diversificat de cercetare, recunoscut natural internațional, privind sistemele și resursele naturale și culturale ale DD A4. Sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii Scăzută Indisponibil prietenoase cu mediul înconjurător Indicatorii de rezultat selectați pentru Sectorul B „Eficiență energetică” acoperă unul singur dintre cele trei obiective specifice și anume Obiectivul B1. Utilizarea resurselor de energie regenerabilă nu este monitorizată, deși strategia sprijină proiecte pilot care promovează energia eoliană și solară, pompele de căldură și biomasa (Obiectivul B2). De asemenea, responsabilizarea ar putea fi monitorizată prin sondaje sociale (Obiectivul B3) . Tabelul 7: Indicatori de rezultat - Sector B Eficiență Energetică Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR B.1 Creșterea eficienței energetice în zona de Ridicată  CO32 Scăderea consumului anual de energie studiu în ceea ce privește domeniul primară în clădirile publice economic, clădirile rezidențiale și publice și  I.B.1 Număr de clădiri publice renovate furnizarea serviciilor publice B.2 Creșterea folosirii surselor regenerabile Scăzută Indisponibil de energie în zona de studiu B.3 Îmbunătățirea expertizei locale, a Scăzută Indisponibil disponibilității informațiilor și a conștientizării pe tema eficienței energetice Indicatorul de rezultat stabilit pentru Sectorul C „Schimbări climatice” este extrem de relevant, dar reflectă doar modificările preconizate pe termen lung. Strategia a vizat și înființarea unei unități cu mandat care să se adreseze problemelor legate de schimbările climatice (Obiectivul C1), creând parteneriate publice-private (Obiectivul C3) și ajutând populația să conștientizeze schimbările climatice (Obiectivul C4) care nu se reflectă în sistemul de indicatori actual. Tabelul 8: Indicatori de rezultat - Sector C Schimbări climatice Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR C.1 Dezvoltarea unei zone receptive la Scăzută Indisponibil problemele climatice prin integrarea lor în planurile și politicile publice locale C.2 Promovarea dezvoltării unei economii cu Ridicată CO34 Scădere anuală estimată a gazelor cu efect emisii scăzute de carbon prin luarea unor de seră măsuri țintite de adaptare și reducere a emisiilor GES C.3 Dezvoltarea parteneriatelor în domeniul Scăzută Indisponibil schimbărilor climatice și a unor instrumente de finanțare 43 | Pagina Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR C.4 Conștientizarea din partea populației și a Scăzută Indisponibil mediului de afaceri cu referire la adaptarea la schimbările climatice Indicatorii de rezultat selectați pentru Sectorul D „Managementul Riscului în caz de dezastre” oferă o acoperire medie a obiectivelor specifice. Indicatorul 2S49 este capabil să reflecte adecvarea capacității de răspuns la dezastre, însă este nevoie de indicatori suplimentari care să măsoare efectele măsurilor preventive (respectiv, un număr redus de incidente). Indicatorul ID1 reflectă doar rezultatele imediate ale intervențiilor (respectiv, infrastructura nou construită), nu efectele pe termen lung (respectiv, eficacitatea infrastructurii nou construite). Tabelul 9: Indicatori de rezultat- Sector D Managementul riscului în caz de dezastre Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR D.1 Reducerea vulnerabilității la toate tipurile Medie  2S49a Timpul mediu de răspuns la situații de de riscuri în același timp cu îmbunătățirea urgență la stingerea incendiilor sau alte calității serviciilor de urgență, pe baza situații evaluării riscurilor la nivel național și  2S49b Timpul mediu de răspuns la situații de județean, dezvoltarea și menținerea unei urgență la acordarea primului ajutor medical capacități de răspuns corespunzătoare D.3 Elaborarea unui Sistem Județean Medie Informațional Integrat pentru Managementul Situațiilor de Urgență ca parte a Sistemului Național Informațional privind Managementul Dezastrelor D.2 Evaluarea principalelor tipuri de riscuri, Medie  I.D.1 Număr de locuitori care beneficiază de elaborarea unor hărți de risc pentru cutremur măsuri de protecție împotriva inundațiilor ca și inundații, precum și implementarea rezultat al investițiilor în infrastructură proiectelor pentru reducerea acestor riscuri O acoperire mare este asigurată pentru Sectorul E „Situații de urgență cauzate de poluare”. Setul de indicatori este relevant pentru ambele obiective specifice și reflectă modificările preconizate. Tabelul 10: Indicatori de rezultat- Sector E Situații de urgență cauzate de poluare Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat către IR E.1 Dezvoltarea unui sistem avansat de Mare  I.E.1 Număr de incidente de poluare în gestionare a informației în cazul deșeurilor regiunea DD (anual) periculoase care pot determina scurgeri și  I.E.3 Durata medie pentru a opri incidentele reprezintă o amenințare pentru Delta Dunării de poluare (zile) E.2 Reducerea riscurilor de poluare și a Mare timpului de răspuns prin elaborarea unui plan de prevenție, dotarea cu echipamente adecvate și formarea resurselor umane Indicatorii de rezultat selectați pentru Sectorul F „Turismul” oferă acoperire medie. Indicatorii sunt relevanți la măsurarea dezvoltării turismului în Delta Dunării; aceștia nu reflectă totuși „durabilitatea”, un aspect important al Strategiei pentru Delta Dunării, reiterat și în obiectivele sectoriale specifice. 44 | Pagina Tabelul 11: Indicatori de rezultat- Sector F Turism Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR F.1 Dezvoltarea și promovarea Deltei Dunării Medie  II.A.1 Sosiri ale turiștilor (anual) ca o destinație turistică integrată, cu un  II.A.2 Număr de permise de intrare în RBDD portofoliu bogat de produse și servicii  II.A.4 Ratele de ocupare pentru cazările turistice durabile prin valorificarea autorizate/oficiale patrimoniului natural și cultural  II.A.5 Durata medie a sejurului (nopți) F.2 Instituirea unui mecanism de Medie  II.A.6 Ponderea structurilor de cazare turistice management local al destinației, bazat pe deschise tot anul (%) implicarea activă și pe asumarea responsabilității din partea actorilor locali  II.A.8 Raportul dintre nerezidenții și rezidenții ce dețin terenuri/imobile în DD F.3 Încurajarea populației locale de a Medie deschide mici afaceri turistice, care să îndeplinească standardele de calitate și sustenabilitate și care să fie viabile din punct de vedere economic O acoperire mare este asigurată pentru Sectorul G „Pescuitul și acvacultura”. Setul de indicatori este relevant pentru toate obiectivele specifice și reflectă modificările preconizate. Cu toate acestea, termenul „calitate” trebuie definit mai bine în strategie sau în documentele de implementare (n.b. trimitere la Obiectivul G3). Tabelul 12: Indicatori de rezultat - Sectorul G Pescuitul și acvacultura Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR G.1 Restabilirea echilibrului ecologic între Ridicată  II.B.2 Mărimea populațiilor de specii de pești speciile de pești prădător și pești pradă și a răpitori restabilirea calității apei  II.B.3 Dinamica populației de caras G.2 Creșterea valorii economice a activităților Ridicată  1.1 Variația valorii producției de pescuit și acvacultură  1.2 Variația volumului producției G.3 Creșterea numărului de oportunități de Medie  1.7 Locuri de muncă (ENI) create în sectorul angajare de calitate în sectorul pescuit pescuitului sau activități complementare  1.8 Locuri de muncă (ENI) menținute în sectorul pescuitului sau activități complementare  II.B.1 Numărul locurilor de muncă în domeniul pescuitului, pe activități specifice (nou create prin intermediul unor proiecte) Indicatorii de rezultat pentru Sectorul H „Agricultura și Dezvoltarea Rurală” sunt destul de restrictivi față de obiectivele largi stabilite în strategie. Obiectivul H1 vizează promovarea integrării producătorilor locali în lanțul valoric, în timp ce indicatorii selectați măsoară doar cerințele preliminare, respectiv, crearea unei infrastructuri rurale adecvate. Obiectivul H3 este personalizat pentru a corespunde unui anumit grup de vârstă care nu se reflectă în mod specific în indicatori. Obiectivul H4 este monitorizat numai prin indicatorii de realizare imediată, cuantificându-se procentul inițiativelor, nu eficacitatea lor propriu-zisă. În fine, Obiectivul H5 nu se reflectă în niciun indicator. 45 | Pagina Tabelul 13: Indicatori de rezultat - Sector H Agricultură și Dezvoltare Rurală Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR H.1 Promovarea integrării producătorilor din Medie  II.C.3 Ponderea infrastructurii de irigații sectorul agroalimentar (în special produse reabilitate prin proiecte ITI din totalul organice) în lanțul valoric pentru a-i ajuta să infrastructurii de irigații viabile (%) beneficieze de avantajul proximității față de  II.C.10% din infrastructura comunală și piețele externe și de oportunitățile turismului sătească modernizată, din care after school, în zonă baze sportive, dispensare, drum agricol, drumuri locale modernizate, grădinițe, iluminat stradal, licee și școli modernizate, parcuri și locuri de joacă, piețe, poduri și podețe, rețea de apă, rețea de canalizare, rețele pentru siguranța populației H.2 Susținerea diversificării activităților Medie  II.C.8% de fermieri care au deschis o activitate agricole și non-agricole pentru crearea de non-agricolă locuri de muncă, încurajând implicarea activă a comunităților locale H.3 Promovarea accesului tinerilor fermieri la Medie terenuri pentru a permite îmbunătățirea fluxurilor de venit pentru populația locală H.4 Conservarea, protejarea, valorificarea și Medie  II.C.9% de inițiative/proiecte care valorifică promovarea patrimoniului natural și cultural, patrimoniul cultural al zonei mobil și imobil, din mediul rural H.5 Îmbunătățirea accesului Scăzută Indisponibil populației/fermierilor locali la informarea privind posibilitățile de a obține fonduri Politici Agricole Comune - crearea unei echipe pentru extinderea agriculturii speciale pentru Delta Dunării Indicatorii de rezultat selectați pentru Sectorul I „Transportul” oferă acoperire medie. Indicatorii sunt relevanți pentru măsurarea conectivității și accesibilității. Cu toate acestea, elementul „durabilitate” este neglijat din nou de către sistemul de monitorizare (respectiv, eficacitatea intervențiilor planificate în îmbunătățirea sănătății și protejării mediului). Tabelul 14: Indicatori de rezultat- Sector I Transport Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR I.1 Creșterea conectivității teritoriale în Mare  2S13 Pasageri îmbarcați și debarcați în vederea asigurării accesului la piețele din transportul aeroportuar Tulcea, din restul României și din Uniunea  III.A.1 Durata de călătorie între Tulcea și Europeană; asigurarea accesului egal al Constanța întreprinderilor, cetățenilor și bunurilor în  III.A.2 Durata de călătorie între Tulcea și Brăila teritoriul Deltei Dunării, cu o atenție sporită acordată protejării patrimoniului natural  III.A.3 Durată de călătorie între Tulcea și Galați existent  III.A.4 Volum de mărfuri transportate pe căi navigabile interioare I.2 Creșterea accesibilității în centrul Deltei Mare Dunării pentru a sprijini dezvoltarea 46 | Pagina Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR turismului și a pescuitului, precum și mobilitatea pentru locuitorii din zonele slab populate I.3 Îmbunătățirea sănătății și protecției Scăzută Indisponibil mediului prin reducerea emisiilor și a consumului de resurse (inclusiv energie) în sistemul de transport Indicatorii de rezultat selectați pentru Sectorul J „Tehnologia informației și comunicațiilor” acoperă doar parțial modificările preconizate. Mai precis, indicatorii monitorizează accesul la rețelele de internet în bandă largă (Obiectivul J1) și utilizarea TIC (Obiectivul J2). Cu toate acestea, niciun indicator nu a fost selectat pentru măsurarea rezultatelor cercetării și dezvoltării (Obiectivul J3). Tabelul 15: Indicatori de rezultat - Sector J Tehnologia informației și comunicațiilor Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR J.1 Asigurarea accesului deplin la rețeaua de Mare  3S8 Acoperire/disponibilitate în bandă largă internet în bandă largă NGA în procente gospodării J.2 Sprijin pentru utilizarea pe scară largă a Mare  3S14 Procentul cetățenilor care utilizează cu TIC în mediul privat, în mediul de afaceri și în regularitate internetul din total populație sectorul public  III.B.1 Gradul de utilizare cu regularitate a internetului la nivel național J.3 Asigurarea sinergiilor cu alte sectoare Scăzută Indisponibil pentru a promova transferul de cunoștințe, servicii și dezvoltare economică O acoperire mare este asigurată pentru Sectorul K „Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul integrat al apei”. Setul de indicatori este relevant pentru toate obiective specifice și reflectă modificările preconizate. Tabelul 16: Indicatori de rezultat - Sector K Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul integrat al apei Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR K.1 Furnizarea de apă potabilă pentru a Mare IV.A.1 Ponderea populației rurale racordate la respecta standardul de calitate a vieții și a rețelele centralizate de alimentare cu apă prin îndeplini obiectivele de dezvoltare economică proiecte cu finanțare ITI (%) ținând seama de cerere, de fezabilitate IV.A.2 Ponderea populației din orașe racordate la financiară și de constrângerile de operare și rețelele centralizate de alimentare cu apă prin mentenanță proiecte cu finanțare ITI (%) K.2 Sprijinirea colectării apelor uzate în mod Mare IV.A.3 Ponderea populației rurale racordate la centralizat (în funcție de cerere, fezabilitate rețelele centralizate de canalizare prin proiecte cu financiară și de constrângeri de operare și finanțare ITI (%) mentenanță) și renunțarea la sistemul actual IV.A.4 Ponderea populației din orașe racordate la de utilizare a latrinelor cu fosă, care constituie rețelele centralizate de canalizare prin proiecte cu un pericol pentru sănătate în zonele finanțare ITI (%) predispuse la inundații 47 | Pagina Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR K.3 Adoptarea de metode de epurare a apelor Mare IV.A.5 Ponderea apelor uzate tratate conform cu reziduale colectate centralizat într-o manieră standardele cerute (%) în rural convențională sau mai ieftină IV.A.6 Ponderea apelor uzate tratate conform cu standardele cerute (%) în orașe Indicatorii de rezultat selectați pentru Sectorul L „Managementul deșeurilor” oferă o acoperire medie a obiectivelor specifice. Mai precis, indicatorii sunt relevanți pentru măsurarea cantității totale a deșeurilor colectate și reciclate (Obiectivele L1 și L3); totuși, acestea nu măsoară gradul de valorificare (Obiectivul L4). Este nevoie de un indicator suplimentar pentru monitorizarea gestionării deșeurilor plutitoare (Obiectivul L3). Tabelul 17: Indicatori de rezultat- Sector L Managementul deșeurilor Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR L.1 Îmbunătățirea ratei de reciclare, astfel Mare 2S25 Cantitatea de deșeuri biodegradabile încât să se atingă obiectivul corespunzător al depozitată UE de 50%, la care România s-a angajat IV.B.2 Cantitatea totală de deșeuri reciclabile L.2 Reducerea efectivă a nivelului de deșeuri, Mare recuperată din total cantitate colectată (%) reutilizarea și reciclarea acestora în comunitățile locale, asigurând o gestionare eficientă și durabilă, economisirea resurselor, protecția mediului și dezvoltarea destinațiilor turistice L.3 Gestionarea deșeurilor plutitoare Scăzută Indisponibil L.4 Creșterea gradului de valorificare a Medie IV.B.1 Cantitatea totală de deșeuri menajere deșeurilor colectate de la populație și agenți colectată și transportată (tone/an) economici O acoperire mare este asigurată pentru Sectorul M „Sănătatea”. Indicator IV C.3. „Speranța de viață la naștere” este relevantă pentru toate obiective specifice și reflectă modificările preconizate. Pe de altă parte, indicatorul IV.C.2 „Numărul de unități de primiri urgențe” măsoară numai indicatorii de realizare imediată ai proiectelor implementate. Tabelul 18: Indicatori de rezultat- Sector M Sănătate Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR M.1 Îmbunătățirea accesului la serviciile de Mare IV.C.2 Număr de unități de primiri urgențe asistență medicală primară (AMP), axate pe IV.C.3 Speranța de viață la naștere măsuri de prevenție și detectare timpurie și tratare a bolilor cronice M.2 Sprijinirea unui control eficient al Mare epidemiilor, avertizare rapidă și răspuns coordonat, supravegherea bolilor transmisibile și netransmisibile și monitorizarea factorilor de risc M.3 Îmbunătățirea infrastructurii de sănătate Mare pentru asistență medicală primară, secundară și terțiară, a nivelului de competențe al 48 | Pagina Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR profesioniștilor din domeniul medical și utilizarea unui sistem de furnizare a serviciilor adaptat la tehnologii moderne O acoperire mare este asigurată pentru Sectorul N „Educația”. Setul de indicatori este relevant pentru toate obiective specifice și reflectă modificările preconizate. Tabelul 19: Indicatori de rezultat - Sector N Educație Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR N.1 Crearea de oportunități de învățare pe tot Mare 4S201 Persoane care primesc un loc de muncă, parcursul vieții pentru dezvoltarea abilităților inclusiv cele care desfășoară o activitate de muncă necesare în economia secolului 21 independentă N.2 Sprijinirea învățământului secundar, Mare 4S6 Persoane care, la încetarea calității de profesional și tehnic integrat în economia participant, dobândesc o calificare globală a cunoașterii și adaptat 4S110 Persoane certificate urmare a sprijinului particularităților economiei locale acordat N.3 Îmbunătățirea calității sistemului Mare 4S111 Persoane care își găsesc un loc de muncă educațional primar și preșcolar urmare a sprijinului primit IV.D.1 Rata de cuprindere în învățământul ante- preșcolar/preșcolar/primar/gimnazial/secundar superior din mediul rural IV.D.2 Rata de cuprindere în învățământul ante- preșcolar/preșcolar/primar/gimnazial/secundar superior pentru cetățenii de etnie romă IV.D.3 Rata de abandon școlar (%) IV.D.5 Număr de persoane care beneficiază prin proiecte de sprijin pentru formare/schimb de bune practici Indicatorii de rezultat selectați pentru Sectorul O „Incluziunea și protecția socială” acoperă doar parțial modificările preconizate. Aceștia sunt relevanți pentru sector, însă nu reflectă rezultatul preconizat al obiectivului sectorial O2, respectiv, conservarea patrimoniului cultural al minorităților etnice. Tabelul 20: Indicatori de rezultat - Sector O Incluziunea și protecția socială Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR O.1 Reducerea disparităților legate de piața Mare 4S155 Persoane aflate în risc de sărăcie sau muncii și de capitalul uman la populația romă, excluziune socială din comunitățile marginalizate prin furnizarea de servicii îmbunătățite la care dobândesc o calificare la încetarea calității de nivelul fiecărei dimensiuni a excluziunii și în participant, din care: de etnie romă ansamblul său (educație, sănătate, locuire, 4S156 Persoane aflate în risc de sărăcie sau ocupare a forței de muncă) excluziune socială din comunitățile marginalizate O.3 Îmbunătățirea rezultatelor sociale prin Mare care au un loc de muncă, inclusiv cele care creșterea relevanței și a eficacității desfășoară o activitate independentă, la încetarea programelor de protecție socială derulate în calității de participant teritoriul ITI Delta Dunării 49 | Pagina Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR IV.E.1 Număr de grădinițe și alte servicii educaționale pentru copiii sub 6 ani în comunități dezavantajate IV.E.2 Număr de copii integrați în creșe/grădinițe în comunitățile dezavantajate IV.E.3 Număr de copii integrați în clasa pregătitoare și care au participat la educația preșcolară IV.E.4 Număr de elevi cu risc de abandon școlar la începutul și la sfârșitul anului școlar IV.E.5 Număr de copii implicați în diferite tipuri de măsuri educaționale complementare (post-școală, grădinițe de vară, tutorat școlar etc.) IV.E.6 Număr de centre care au implementat măsuri de educație complementară în teritoriul ITI IV.E.7 Număr de mediatori școlari angajați cu normă întreagă în sistemul școlar O.2 Conservarea patrimoniului cultural al Scăzută Indisponibil minorităților etnice din zona de studiu Indicatorii de rezultat selectați pentru Sectorul P „Capacitatea administrativă și managementul de program” acoperă doar parțial modificările preconizate. Aceștia sunt relevanți pentru Obiectivul Specific P1 și P3, dar nu reflectă rezultatul preconizat al Obiectivului Specific P3, respectiv, creșterea procesului decizional participativ în sinergie cu obiectivele de mediu și economice. Tabelul 21: Indicatori de rezultat - Sectorul P Capacitatea administrativă și managementul de program Obiective specifice (OS) Acoperire de Indicatori de rezultat (IR) către IR P.1 Asigurarea unor servicii publice eficiente Mare 5S18 Autorități și instituții publice locale care au și rentabile implementat mecanisme și proceduri standard pentru fundamentarea deciziilor și planificării P.2 Îmbunătățirea planificării strategice și Mare strategice pe termen lung bugetare bazate pe dovezi, la toate nivelurile de guvernare din regiunea Deltei Dunării, în 5S19 Autorități și instituții publice locale în care s- vederea sprijinirii obiectivelor economice și au implementat sisteme unitare de management al de mediu calității și al performanței dezvoltate prin program conform Planului de acțiune pentru prioritizarea și etapizarea implementării managementului calității 5S20 Autorități și instituții publice locale în care s- au implementat măsurile de simplificare a procedurilor pentru cetățeni în conformitate cu Planul integrat de simplificare a procedurilor pentru cetățeni elaborat la nivel național V.A.3 Număr de proiecte implementat în cadrul ITI Delta Dunării P.3 Intensificarea utilizării modalității Scăzută Indisponibil participative de luare a deciziilor, în sinergie cu obiectivele de mediu și cele economice 50 | Pagina 5.3. Concluzii Sistemul actualizat de indicatori servește scopului său actual, acela de a reflecta livrabilele și rezultatele proiectelor aflate în derulare și a celor finalizate în cadrul etapei actuale de implementare (care corespunde actualei perioade de programare UE). Pentru majoritatea indicatorilor de realizare imediată echipa de evaluare și personalul ADI ITI DD au reușit să pună la dispoziție linii directoare privind colectarea și agregările datelor, inclusiv definiții, metodologia de calcul și surse de informații. În plus, majoritatea indicatorilor au valori de referință și ținte intermediare, pornind de la lista proiectelor contractate. Țintele finale trebuie stabilite după aprobarea noilor linii de finanțare. Cu toate acestea, indicatorii de rezultat suplimentar sunt necesari pentru a reflecta toate modificările dorite, incluse în strategie, pe toată durata punerii în aplicare. Lista actuală a indicatorilor nu acoperă toate obiectivele sectoriale specifice și intervențiile aferente (mai precis, obiectivele care nu beneficiază de alocări curente au fost omise). Astfel, este posibil ca aceștia să supraestimeze evoluția strategiei din cauză că monitorizează numai obiectivele specifice, cu progres înregistrat. 5.4. Recomandări Sistemul de indicatori a fost deja îmbunătățit în contextul acestui proiect, cu sprijinul deosebit al personalului ADI ITI DD. Recomandările de mai jos vizează finalizarea în continuare a listei de indicatori, astfel încât să reflecte întreaga strategie și să ofere îndrumare pentru monitorizarea lor viitoare. Recomandare 7. Stabilirea unor indicatori de rezultat suplimentari care să reflecte toate obiectivele sectoriale specifice. Indicatorii de rezultat trebuie să reflecte evoluția globală a strategiei, nu doar obiectivele cu alocări financiare. Sistemul de indicatori se poate întemeia atât pe indicatori de rezultat cantitativi (ce vor fi adăugați și monitorizați de către ADI ITI DD), cât și pe indicatori de rezultat calitativi (ce vor fi adăugați și evaluați de către echipa de evaluare, în contextul viitoarelor evaluări de progres și de impact). Se pot selecta un număr limitat de indicatori de rezultat, câte unul pentru fiecare sector; cu toate acestea, conform acestui scenariu, indicatorii trebuie să fie elaborați cu atenție, astfel încât să reflecte modificările globale preconizate, nu rezultatele intermediare ale intervențiilor. Recomandare 8. Stabilirea unor indicatori de realizare imediată, dacă este necesar, care să reflecte majoritatea intervențiilor. Lista actuală a indicatorilor de realizare imediată a fost stabilită pe baza proiectelor în derulare sau finalizate. Pot fi necesari indicatori suplimentari, după aprobarea noilor linii financiare, care să reflecte majoritatea intervențiilor (cel puțin 75% din bugetul total al strategiei). Deși nu se recomandă să existe indicatori în legătură cu fiecare dintre cele 137 de intervenții, este necesară o monitorizare mai atentă pentru intervențiile cu alocări ridicate. Recomandare 9. Finalizarea sistemului de indicatori cu linii directoare pentru colectarea și monitorizarea datelor. Toți indicatorii trebuie să includă următoarele elemente: (1) titlul indicatorului, (2) unitatea de măsură, (3) valoarea de referință, (4) țintele intermediare și finale, (5) sursa de informații, (6) definiția, (7) metodele de calcul, (8) metodele de agregare, (9) responsabilul de colectarea, agregarea și raportarea datelor, (10) termenele limită pentru raportarea datelor. 51 | Pagina Capitolul 6 52 | Pagina 6. Rezultate intermediare 6.1. Descrierea procesului de evaluare Analizele efectuate la această secțiune au avut drept scop prezentarea progresului financiar și fizic actual al strategiei, dar și a rezultatelor percepute de către beneficiari și părțile interesate. Ținând cont că Fondurile UE reprezintă principala sursă de finanțare pentru Strategia pentru Delta Dunării, s-a pus un accent deosebit pe termenele limită pentru (dez)angajarea și absorbția stabilite prin Regulamentul de stabilire a unor dispoziții comune și Regulamentul referitor la anumite fonduri9. Progresul financiar a fost calculat la nivel de strategie (plățile efectuate din totalul alocărilor) și la nivel de proiecte (plăți efectuate din totalul sumelor contractate). Conform celor menționate în acest raport, abordarea metodologică privind măsurarea progresului fizic al strategiei a fost limitată de disponibilitatea datelor de monitorizare, respectiv de lipsa valorilor de referință și a țintelor care ar fi trebuit stabilite în etapa de planificare a strategiei. Anumite ținte interimare au fost selectate cu sprijinul ADI ITI DD, pe baza proiectelor contractate; cu toate acestea, adecvarea acestora trebuie verificată în contextul unei viitoare evaluări ex-ante (respectiv, țintele trebuie să fie realizabile, dar și ambițioase pentru a justifica sumele cheltuite). Constatările se bazează pe datele de monitorizare furnizate de ADI ITI DD, dar și pe sondajul online și pe interviurile aprofundate cu beneficiarii strategiei. 6.2. Constatări Progresul financiar al strategiei Bugetul actual al Strategiei pentru Delta Dunării se bazează în principal pe alocările financiare stabilite în Programele operaționale 2014-2020, prin instrumentul ITI DD. Așa cum se precizează în Capitolul 4, alocarea totală a Fondurilor UE se ridică 1,1 miliarde EUR, iar sumele contractate reprezintă 70% din totalul alocărilor, în martie 2020. Pentru a evita riscul dezangajării, România trebuie să asigure o filieră de proiecte pentru restul de 30% din fonduri până la sfârșitul anului (observație: termenul final poate fi prelungit de către Comisia Europeană, în contextul crizei sanitare cauzate de Covid-19). Ținând cont de termenele limită strânse impuse la cheltuirea Fondurilor UE, ritmul progresului financiar în zona ITI DD este destul de lent. Așa cum reiese din Figura 10 de mai jos, nivelul de absorbție (plățile efectuate din alocări) este mai mic de 20% după primii 4 ani de implementare propriu-zisă. Cele mai ridicate niveluri sunt înregistrate în Programul Operațional pentru Asistență Tehnică (40%) care a asigurat funcționarea mecanismului ITI; în Planul Național de Dezvoltare Rurală (36%), care are cel mai mare număr de proiecte finalizate; și în Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (19%) și Programul Operațional Regional (15%), utilizate la implementarea proiectelor de infrastructură mare. Un progres mai mic a fost înregistrat în Programul Operațional pentru Capital Uman (3%), pentru Competitivitate (1%) și pentru Capacitate Administrativă (1%). 9 Scopul dezangajării este de a încuraja disciplina financiară (a se vedea considerentul 73 RDC) și de a evita situația în care fondurile UE sunt „înghețate” pe seama unor programe și nu sunt utilizate pentru o perioadă îndelungată. În acest sens, art. 86 și art. 136 din RDC stabilesc acordurile de dezangajare. În perioada de programare 2014-2020, se bazează pe așa-zisa regulă N+3: alocarea anuală către un program trebuie cheltuită în termen de 3 ani de la anul asumării acestuia. 53 | Pagina Figura 10: Nivelul de absorbție a Fondurilor UE dedicate ITI DD, prin Programele operaționale (%) LEGENDĂ POIM Programul Operațional Infrastructură Mare POR Program operațional regional PNDR Planul Național de Dezvoltare Rurală POCU Programul Operațional Capital Uman POC Programul Operațional pentru Competitivitate POPAM Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă POAT Programul Operațional de Asistență Tehnică Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Nivelul de absorbție al Fondurilor UE realizat pentru ITI DD este ușor mai scăzut comparativ cu nivelul de absorbție realizat la nivel național (a se vedea Figura 11 de mai jos). Acesta poate fi justificat de noutatea instrumentului ITI care a presupus activități de pregătire intense la începutul perioadei de programare – dezvoltarea și aprobarea Strategiei locale pentru Delta Dunării, stabilirea cadrului instituțional pentru implementarea strategiei și a instrumentului ITI, dezvoltarea acordurilor și procedurilor interinstituționale, promovarea strategiei și a mecanismului de finanțare. Aceleași variații la nivelul de progres între nivelurile locale și naționale au fost constatate și în alte state membre care implementează strategii finanțate prin ITI. În conformitate cu platforma de date privind Politica de coeziune (PC), comparativ cu alte proiecte aferente PC, implementarea operațiunilor finanțate cu ajutorul ITI și ISUD a întâmpinat întârzieri semnificative la începutul perioadei 2014-2020 (Parlamentul European, 201910). Figura 11: Nivelul de absorbție a Fondurilor UE la nivelul ITI DD și la nivel național, prin Programele operaționale (%) 10 Parlamentul European. (2019). Investiții teritoriale integrate ca instrument eficiente al Politicii de coeziune. P.8. Preluat de pe https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/162823/25032019_CONT_Briefing_ITI_Final.pdf 54 | Pagina LEGENDĂ POIM Programul Operațional Infrastructură Mare POR Program operațional regional PNDR Planul Național de Dezvoltare Rurală POCU Programul Operațional Capital Uman POC Programul Operațional pentru Competitivitate POPAM Programul Operațional pentru Pescuit POCA Programul Operațional Capacitate Administrativă POAT Programul Operațional de Asistență Tehnică Sursa: Datele de monitorizare furnizate de ADI ITI DD și informațiile publicate pe site-ul web al Ministerului Fondurilor Europene, martie 2020. Nivelul progresului financiar înregistrat cu privire la sumele contractate este destul de redus pentru toți pilonii strategiei. Cele mai ridicate niveluri au fost atinse în legătură cu Pilonul II „Îmbunătățirea economiei” (31%) și Pilonul I „Protejarea mediului și resurselor naturale” (26%). Niveluri mai reduse au fost atinse în legătură cu Pilonul III „Îmbunătățirea conectivității” (19%), Pilonul V „Promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității” (18%) și Pilonul IV „Asigurarea serviciilor publice” (17%). Progresul redus al proiectelor poate avea legătură cu activitățile de pregătire îndelungate, având drept scop obținerea documentațiilor și autorizațiilor necesare, care amână implementarea efectivă a lucrărilor (așa cum reiese din interviurile cu beneficiarii). Mai precis, proiectele de infrastructură mare necesită un timp suplimentar pentru planificarea și rezolvarea problemelor tehnice (a se vedea și rezumatele proiectelor din Anexa 3). Figura 12: Plăți efectuate din valorile eligibile contractate, pe Piloni (Fonduri UE + Bugetul național) (%) LEGENDĂ Pilonul I Protejarea mediului și resurselor naturale Pilonul II Îmbunătățirea economiei Pilonul III Îmbunătățirea conectivității Pilonul IV Asigurarea serviciilor publice Pilonul V Promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Se observă variații importante între sectoarele strategiei, dar acestea nu reflectă neapărat performanțele, dat fiind că progresul are legătură cu momentul formulării cererilor, cu calendarul proiectelor și cu numărul proiectelor. De exemplu, s-a realizat un progres mare în cheltuirea banilor alocați Sectorului E „Situații de urgență cauzate de poluare”; totuși, acesta a fost înregistrat într-un singur proiect contractat în 2017. Nivelul redus de la nivelul Sectorului N „Educația” se poate explica prin faptul că majoritatea proiectelor aferente acestui sector au început mai târziu și urmează a se finaliza în 2022. 55 | Pagina Figura 13: Plăți efectuate din valorile contractate, pe Sectoare (Fonduri UE + Bugetul național) (%) LEGENDĂ Sector A Biodiversitate și managementul ecosistemului Sector B Eficiență Energetică Sector C Schimbări climatice Sector D Managementul riscului în caz de dezastre Sector E Situații de urgență cauzate de poluare Sector F Turism Sector G Pescuit și acvacultură Sector H Agricultură și Dezvoltare Rurală Sector I Transport Sector J Tehnologia informației și comunicațiilor Sector K Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul integrat al apei Sector L Managementul deșeurilor Sector M Sănătate Sector N Educația Sector O Incluziunea și protecția socială Sector P Capacitatea administrativă și managementul de program Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Analiza la nivelul beneficiarilor arată că majoritatea fondurilor (40%) au fost absorbite de doi beneficiari, respectiv, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) și Unitatea teritorial administrativă (UAT) Tulcea. Aceștia sunt beneficiarii cu cele mai mari sume angajate și care implementează proiecte în domeniul infrastructurii de transport. Un procent peste medie de plăți a fost absorbit și de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății, ADI ITI DD și SC Agri Delta Serv SRL. Toți ceilalți beneficiari dețin un procent mai mic de 1%. Figura 14: Plăți efectuate, pe Beneficiari (Fonduri UE + Bugetul național) (EUR) 56 | Pagina LEGENDĂ CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere UAT Tulcea Unitatea Administrativ Teritorială Tulcea Insp. Gen. pentru Situații de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență Urgență Ministerul Sănătății Ministerul Sănătății ADI ITI DD Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea investițiilor teritoriale integrate în Delta Dunării SC Agri Delta Serv SRL SC Agri Delta Serv SRL Comuna Luncavița Comuna Luncavița Organizația Zmeica Orașul Isaccea ARBDD Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării Comuna Somova Comuna Somova Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Progresul fizic al strategiei Progresul fizic global al strategiei, cuantificat cu ajutorul indicatorilor de realizare imediată, se ridică la 35% către sfârșitul perioadei de programare. Ținând cont de lipsa datelor de monitorizare aferente anilor anteriori, ritmul implementării proiectului nu poate fi evaluat (respectiv, eventualele îmbunătățiri din ultimii ani). Cu toate acestea, se impune o accelerare în scopul respectării regulii N+3 pentru Fondurile UE. Mai precis, toate proiectele trebuie finalizate, atât în ceea ce privește progresul financiar, cât și fizic, până la sfârșitul anului 2023. Se observă unele variații între cei cinci piloni ai strategiei (a se vedea Figura 15 de mai jos). Cele mai ridicate niveluri de progres financiar au fost atinse de Pilonul V „Promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității” (65%), Pilonul III „Îmbunătățirea conectivității” (36%) și Pilonul I „Protejarea mediului și resurselor naturale” (33%); niveluri mai scăzute au fost înregistrate pentru Pilonul II „Îmbunătățirea economiei” (27%) și Pilonul IV „Asigurarea serviciilor publice” (13%). Se recomandă o monitorizare mai strânsă, în special pentru Pilonul „Îmbunătățirea conectivității”, care are cele mai mari sume angajate și include proiecte strategice în regiunea Deltei Dunării. În cazul unor deviații semnificative de la planificarea inițială, responsabilii de Strategia Deltei Dunării trebuie să decidă, în parteneriat strâns cu Autoritățile de Management ale Programelor operaționale naționale, necesitatea etapizării proiectelor. Figura 15: Progresul indicatorilor de realizare imediată, pe Piloni (%) LEGENDĂ Pilonul I Protejarea mediului și resurselor naturale Pilonul II Îmbunătățirea economiei Pilonul III Îmbunătățirea conectivității Pilonul IV Asigurarea serviciilor publice Pilonul V Promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității 57 | Pagina Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Ca și în cazul progresului financiar, se observă variații semnificative ale progresului fizic la nivelul sectoarelor strategice, ceea ce nu reflectă neapărat performanța. Progresul are legătură și cu momentul lansării cererilor, cu semnarea proiectelor și cu termenele limită. Cel mai mare progres a fost realizat de Sectorul P „Capacitatea administrativă și managementul de program” (65%), care asigurat implementarea mecanismului ITI. Un progres bun a fost realizat și de Sectorul J „Tehnologia informației și comunicațiilor” (56%), Sectorul D „Managementul Riscului în caz de dezastre” (50%), Sectorul E „Situații de urgență cauzate de poluare” (50%) și Sectorul H „Agricultura și Dezvoltarea Rurală” (49%). Figura 16: Progresul indicatorilor de realizare imediată, pe Sectoare (%) LEGENDĂ Sector A Biodiversitate și managementul ecosistemului Sector B Eficiență Energetică Sector C Schimbări climatice Sector D Managementul riscului în caz de dezastre Sector E Situații de urgență cauzate de poluare Sector F Turism Sector G Pescuit și acvacultură Sector H Agricultură și Dezvoltare Rurală Sector I Transport Sector J Tehnologia informației și comunicațiilor Sector K Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul integrat al apei Sector L Managementul deșeurilor Sector M Sănătate Sector N Educația Sector O Incluziunea și protecția socială Sector P Capacitatea administrativă și managementul de program Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Analiza progresului fizic realizat, corelată cu situația proiectelor, indică anumite legături întrerupte în logica intervențiilor. De exemplu, Sectorul C „Schimbări climatice” nu are proiecte contractate, dar are un progres bun al indicatorilor de realizare imediată (31%); pe de altă parte, Sectorul B „Eficiență energetică” are un progres bun în ceea ce privește proiectele finalizate, dar mai puțin bun la nivelul indicatorilor de realizare imediată Acest fapt se datorează în principal indicatorului specific I.C.2 „Numărul gospodăriilor cu o mai bună clasificare a consumului de energie ca urmare a implementării măsurilor de eficiență energetică” ce a fost realizat prin proiecte implementate în Sectorul B, dar a fost stabilit să măsoare progresul din Sectorul C. 58 | Pagina Tabelul 22: Situația implementării proiectelor, per Sectoare Sector Proiecte Proiecte finalizate Progresul contractate (nr.) (% din nr. total al indicatorilor de proiectelor) realizare imediată (% din țintele totale) Biodiversitate și managementul ecosistemului 18 11% 16% B Eficiență Energetică 71 27% 18% C Schimbări climatice 0 0% 31% D Managementul riscului în caz de dezastre 8 25% 50% E Situații de urgență cauzate de poluare 1 0% 50% F Turism 195 8% 20% G Pescuit și acvacultură 21 5% 13% H Agricultură și Dezvoltare Rurală 557 22% 49% I Transport 68 31% 16% J Tehnologia informației și comunicațiilor 42 33% 56% K Alimentarea cu apă, canalizarea și 2 0% 15% managementul integrat al apei Managementul deșeurilor 2 0% 17% M Sănătate 7 0% 13% N Educație 10 0% 19% O Incluziunea și protecția socială 6 0% 1% P Capacitatea administrativă și managementul de 16 44% 65% program Total 1024 20% 35% Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Rezultate intermediare și impacturi Progresul global în ceea ce privește indicatorii de rezultat este estimat la 42%. Cu toate acestea, trebuie precizat că progresul cuantificat poate fi supraestimat în legătură cu toți pilonii, prin faptul că indicatorii selectați nu reflectă toate obiectivele specifice cuprinse în strategie. Pentru mai multe detalii, a se consulta Capitolul 5, care include analize privind relevanța și acoperirea sistemului de indicatori. 11 80% dintre proiecte se află în curs de implementare și se preconizează că majoritatea rezultatelor și impacturilor vor fi mai vizibile către sfârșitul anului 2023. Proiectele de infrastructură de anvergură care se așteaptă să producă impacturi economice semnificative în zona Deltei Dunării se află în prezent în stadiu incipient, prin urmare nu au fost incluse în prezentele analize. După spusele reprezentanților CNAIR, o infrastructură de transport de foarte bună calitate și conexiunile de transport mai bune vor contribui la dezvoltarea regională a zonei Dobrogei, fără să afecteze habitatul Deltei Dunării. De exemplu, podul suspendat 11Pentru anumiți indicatori, progresul este de 100% - de exemplu, nu s-au înregistrat incidente poluante în Delta Dunării, în perioada monitorizată; prin urmare, ținta a fost realizată. Totuși, pentru a menține un bun nivel al indicatorilor, poate fi nevoie de proiecte suplimentare pe viitor și pot fi necesare proiecte suplimentare pentru asigurarea unui bun nivel al acțiunilor preventive, tot pentru perioada următoare. 59 | Pagina peste Dunăre va contribui la reducerea duratei de deplasare și a costurilor de operare ale vehiculelor, reducând totodată poluarea. Lucrările realizate au generat deja o dezvoltare economică în zonă, benefică atât pentru locuitori, cât și pentru IMM-uri și microîntreprinderi (pentru mai multe informații privind proiectele selectate, a se vedea Anexa 3). Cel mai mare progres în ceea ce privește indicatorii de rezultat a fost realizat de Pilonul II „Îmbunătățirea economiei” (60%), Pilonul IV „Asigurarea serviciilor publice” (43%) și Pilonul I „Protejarea mediului și resurselor naturale” (43%), iar mai apoi de Pilonul III „Îmbunătățirea conectivității” (34%) și Pilonul V „Promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității” (29%). Figura 17: Progresul indicatorilor de rezultat, pe Piloni (%) LEGENDĂ Pilonul I Protejarea mediului și resurselor naturale Pilonul II Îmbunătățirea economiei Pilonul III Îmbunătățirea conectivității Pilonul IV Asigurarea serviciilor publice Pilonul V Promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Analiza la nivel sectorial reflectă variații semnificative: cel mai mare progres a fost realizat de Sectorul E „Situații de urgență cauzate de poluare” (100%) și Sectorul D „Managementul Riscului în caz de dezastre” (90%), iar cel mai redus progres a fost înregistrat în Sectorul C „Schimbări climatice” (0%) și Sectorul B „Eficiență energetică” (3%). Cu toate acestea, așa cum precizam și la secțiunile anterioare, sistemul indicatorilor de rezultat trebuie îmbunătățit în continuare pentru a reda o imagine mai fidelă a progresului către obiectivele strategiei. Figura 18: Progresul indicatorilor de rezultat per Sectoare (%) LEGENDĂ Sector A Biodiversitate și managementul ecosistemului Sector B Eficiență Energetică Sector C Schimbări climatice 60 | Pagina LEGENDĂ Sector D Managementul riscului în caz de dezastre Sector E Situații de urgență cauzate de poluare Sector F Turism Sector G Pescuit și acvacultură Sector H Agricultură și Dezvoltare Rurală Sector I Transport Sector J Tehnologia informației și comunicațiilor Sector K Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul integrat al apei Sector L Managementul deșeurilor Sector M Sănătate Sector N Educația Sector O Incluziunea și protecția socială Sector P Capacitatea administrativă și managementul de program Sursa: Datele de monitorizare furnizate de către ADI ITI DD în martie 2020 Percepția beneficiarilor față de rezultatele strategiei este ușor diferită comparativ cu imaginea reflectată de indicatori. Conform sondajului online, cele mai mari impacturi au fost constatate în domeniul turismului (Sectorul F) și a mediului înconjurător și biodiversității (Sectoarele A, B și C), iar cele mai reduse au fost percepute în ceea ce privește managementul riscului în caz de dezastre (Sectorul D), transportul (Sectorul I) și alimentarea cu apă și canalizarea (Sectorul K). Pentru rezultatele complete ale sondajului online, a se consulta Anexa 4. 6.3. Concluzii În cadrul primei etape de implementare, Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a regiunii Deltei Dunării a înregistrat un progres redus, în special în legătură cu termenele strânse impuse pentru strategiile finanțate de UE. Nivelul de absorbție al fondurilor UE este sub 20% (plăți din alocările totale), iar evoluția fizică generală a proiectelor se ridică la 3 5% (situația actuală a indicatorilor de realizare imediată comparativ cu valoarea de referință și cu valorile țintă intermediare). Ritmul lent al implementării poate fi justificat de noutatea mecanismelor ITI care au presupus activități complexe de pregătire - dezvoltarea și aprobarea Strategiei locale pentru Delta Dunării, stabilirea cadrului instituțional pentru implementarea strategiei și a instrumentului ITI, dezvoltarea acordurilor și procedurilor interinstituționale și promovarea strategiei și a mecanismului de finanțare. Cu toate acestea, beneficiarii proiectelor puse în aplicare prin intermediul mecanismului ITI percep deja anumite dezvoltări importante de mediu și economice generate de strategie. Două treimi din respondenții la sondajul online apreciază că, atât turiștii, cât și locuitorii sunt satisfăcuți de dezvoltarea turismului în zonă. În plus, 51% din respondenții la sondajul online consideră că proiectele implementate au un efect pozitiv asupra 12 mediului. Se preconizează efecte importante și în legătură cu proiectele de infrastructură de transport de mare anvergură, implementate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și de Unitatea teritorial administrativă Tulcea. Rezultatele și efectele globale ale strategiei vor fi mai bine reflectate într-o evaluare viitoare dat fiind că rezultatele unei strategii sunt pe deplin vizibile abia după finalizarea proiectelor. Faptul că percepția beneficiarilor este mai pozitivă decât rezultatul evaluării implementării este un indicator pozitiv cu privire la faptul că viitoarea analiză de impact va aduce cu sine rezultate mai bune, cu mențiunea că progresul în cadrul proiectelor trebuie să avanseze spre o completare într-o perioadă de timp rezonabilă. 12 A se nota că un sondaj de percepție, precum cel desfășurat în cazul de față care a implicat beneficiarii de proiect, este o expresie a opiniei respondenților. În proiectarea acestui proiect s-a considerat că un sondaj de percepție va completa și va fi adăugat analizei cantitative – demonstrat în cadrul rezultatelor prezentate. 61 | Pagina 6.4. Recomandări Recomandările de mai jos vizează îmbunătățirea ritmului progresului financiar și fizic al strategiei în cursul următoarei perioade de programare. Recomandări suplimentare privind crearea premiselor pentru o mai bună monitorizare și evaluare sunt prezentate în secțiunile dedicate ale acestui raport. Recomandare 10. Selectarea și implementarea acțiunilor de remediere corespunzătoare pentru gestionarea cauzelor principale aferente evoluției fizice limitate a strategiei (precum au fost identificate în raport). Printre problemele și acțiunile de remediere la nivel de strategie se numără (1) întârzieri la stabilirea strategiei → acțiune: planificarea în avans a mecanismelor de implementare pentru perioada de programare următoare, (2) o cantitate redusă a propunerilor de proiecte → acțiune: asistență tehnică pentru beneficiari, inclusiv pentru proiectele de consolidare a capacităților, (3) un flux redus de cereri pentru proiecte → acțiune: comunicarea oportunităților de finanțare pe mai multe canale (4) autorizarea și prelucrarea lentă a rapoartelor depuse cu privire la progresul proiectelor → acțiune: creșterea numărului și capacităților de resurse umane, (5) probleme în cadrul cooperării dintre responsabilii cu strategia → acțiune: stabilirea unor roluri și proceduri clare pentru implementările strategiei. Printre problemele și acțiunile de remediere la nivel de proiect se numără (1) un plan de cheltuieli de proiect nerealist → acțiune: evaluare și îndrumări mai atente pentru proiectele depuse, (2) lipsa de experiență în implementarea proiectelor finanțate de UE → acțiune: linii directoare îmbunătățite pentru beneficiari, în ceea ce privește claritatea și nivelul de detaliu. Recomandare 11. Identificare și selectarea metodelor corespunzătoare pentru a accelera nivelul de cheltuieli aferent proiectului (la nivelul ITI, la nivelul strategiei sau la nivelul proiectului), ținând cont și de provocările specifice fiecărei metode. Metodele la nivel de strategie includ (1) supraangajarea fondurilor aferente strategiei → provocare: strategia trebuie să asigure alte surse de finanțare în cazul în care în cadrul proiectelor se utilizează bugetele alocate, planificate inițial, la capacitate deplină, (2) invitații suplimentare și/sau țintite pentru depunerea propunerilor de proiecte → provocare: aceste invitații sunt, de regulă, ad-hoc și necesită pregătiri active și proceduri specifice, (3) lista de așteptare (de rezervă) a proiectelor → provocare: timpii de așteptare îndelungați pot determina posibile modificări ale ideii proiectelor față de cererea depusă. Metodele de la nivelul proiectelor includ (1) monitorizarea atentă a cheltuielilor proiectelor și evaluarea semestrială a cheltuielilor realizate în cadrul proiectelor → provocare: resurse umane și financiare suplimentare, necesare pentru activitățile de monitorizare, (2) dezangajarea bugetului proiectelor cu un nivel scăzut de cheltuieli → provocare: elaborarea și urmarea unor proceduri adiționale, (3) alocări suplimentare pentru proiectele aflate în derulare → provocare: acest lucru ar trebui jus ficat în totalitate prin documente și supus aprobării actorilor relevanți. 62 | Pagina Capitolul 7 63 | Pagina 7. Aranjamente instituționale și mecanismul de punere în aplicare 7.1. Descrierea procesului de evaluare Analizele efectuate la această secțiune vizează prezentarea organizării și abordării instituționale a implementării, dar și domeniile identificate ce pot fi îmbunătățite, așa cum au reieșit cu ocazia evaluării progresului strategiei. Acest subiect va fi supus și altor verificări, în cadrul unei evaluări separate realizate de către Ministerul Fondurilor Europene. 7.2. Constatări Implementarea strategiei este gestionată la nivel național, de către Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), pe baza unui acord interinstituțional cu toate celelalte ministere implicate, inclusiv cu Autoritățile de Management ale programelor ce sprijină ITI:  MLPDA are și calitatea de Autoritate de Management față de PO pentru Capacitate Administrativă (POCA), Programul Operațional Regional (POR) și programele de cooperare teritorială europeană.  Ministerul Fondurilor Europene (MFE) este coordonatorul național al Fondurilor Structurale și de Investiții Europene 2014-2020, dar și Autoritate de Management pentru OP pentru Asistență Tehnică, Infrastructură Mare, Capital Uman și Competitivitate.  Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rural este autoritatea națională care coordonează implementarea Politicii Agricole Comune și a Politicii Comune referitoare la Pescuit, dar și Autoritate de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și PO pentru Pescuit și Afaceri Maritime. La nivel local a fost creată un o nouă entitate, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru ITI DD. Rolul ADI ITI DD este destul de limitat și cuprinde sarcini ce țin de planificarea și implementarea proiectelor: prioritizarea proiectelor incluse în strategie; sprijin acordat eventualilor beneficiari la pregătirea cererilor de finanțare; sprijin acordat beneficiarilor la implementarea/managementul proiectelor, prin consultanță de management corelată, cu exemplu, de implementarea procedurilor de achiziții publice; și monitorizare și raportări periodice către MLPDA cu privire la implementarea proiectelor. Ținând cont de feedbackul pozitiv primit de ADI ITI DD de la beneficiari cu privire la comunicarea posibilităților de finanțare și a sprijinului acordat cu ocazia planificării și implementării proiectelor, ar putea fi acordate și alte responsabilități pentru perioada de programare următoare, pentru consolidarea capacității umane deja existente. În conformitate cu reglementările UE și cu Fișa de Îndrumări ITI 13, pot fi delegate și alte sarcini decât cele selectate în vederea proiectului și, ținând cot de specificul teritorial al ITI, delegarea unora sau mai multor sarcini de implementare către autoritatea responsabilă de sau implicată îndeaproape în dezvoltarea teritoriului în cauză poate constitui o abordare eficientă a punerii în aplicare. Conform acestui scenariu trebuie evaluată nevoia de resurse umane sau de asistență tehnică suplimentară. 13 Link: https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/2014/guidance_iti.pdf 64 | Pagina Figura 19: Acord instituțional privind implementarea SIDDDD și a mecanismului ITI Sursa: Ilustrare grafică bazată pe documente strategice Conform percepției beneficiarilor, aranjamentele instituționale de mai sus, dar și mecanismul de punere în aplicare selectat (ITI DD), au creat cadrul necesar pentru implementarea cu succes a SIDDDD. Pe baza sondajului online (pentru mai multe detalii, a se vedea Anexa 4), mecanismul ITI a contribuit în mod semnificativ la accesibilitatea finanțării europene, în special pentru autoritățile publice locale și centrale și pentru sectorul nonguvernamental. Mecanismul a generat la nivelul tuturor beneficiarilor o creștere a cotei de accesibilitate la accesarea fondurilor europene, contribuind în mod semnificativ la creșterea capacității antreprenoriale. Eficiența mecanismului ITI este, de asemenea, ridicată. Aproximativ două treimi din beneficiari consideră că mecanismul ITI a acoperit mare parte sau cea mai mare parte din nevoile de dezvoltare ale instituției din care fac parte, ale localității lor și ale regiunii Deltei Dunării. 78% dintre beneficiari au fost de părere că au realizat toate sau majoritatea rezultatelor preconizate, iar proiectele implementate au o durabilitate mare sau foarte mare. Cu toate acestea, în perioada de programare următoare ar putea fi create proceduri și instrumente de implementare suplimentare care să stabilească roluri detaliate pentru o planificare strategică la nivel local (a se vedea Capitolul 3 Relevanța și coerența și Capitolul 4 Alocarea financiară) și să faciliteze funcția de monitorizare și evaluare (a se vedea Capitolul 8 Monitorizare și evaluare). 7.3. Concluzii În perioada de programare 2014-2020, România a reușit să creeze aranjamente instituționale funcționale pentru implementarea Strategiei pentru Delta Dunării. Toate părțile interesate relevante au fost implicate în planificarea, implementarea și monitorizarea activităților, asigurând respectarea reglementărilor europene cu privire la strategiile finanțate de UE, și totodată ținând cont de nevoile și obiectivele locale. Dat fiind feedbackul bun din partea beneficiarilor cu privire la activitatea ADI ITI DD, pe viitor ar putea fi delegate responsabilități suplimentare către instituția locală, pentru valorificarea capacității umane create. 65 | Pagina În plus, conform percepției beneficiarilor, aranjamentele instituționale, dar și mecanismul de punere în aplicare selectat (ITI DD), au creat cadrul necesar pentru implementarea cu succes a SIDDDD. Conform sondajului online, mecanismul ITI a contribuit în mod semnificativ la accesibilitatea finanțării europene, în special pentru autoritățile publice locale și centrale și pentru sectorul nonguvernamental. Mecanismul a generat la nivelul tuturor beneficiarilor o creștere a cotei de accesibilitate la accesarea fondurilor europene, contribuind în mod semnificativ la creșterea capacității antreprenoriale. Pentru perioada de programare următoare, România poate să se concentreze pe dezvoltarea în continuare a altor aspecte procedurale, pentru a avea o delegare mai clară a rolurilor, cu sarcini și termene limită atribuite în legătură cu toate aspectele strategiei și în special pentru planificare (respectiv, identificarea nevoilor și țintelor cuantificabile; stabilirea alocărilor bugetare) și monitorizare la nivel național și local (respectiv, colectarea și agregarea datelor; utilizarea rezultatelor și acțiunile de urmărire). 7.4. Recomandări Aranjamentele instituționale actualmente în vigoare asigură implementarea strategiei, în concordanță cu obiectivele la nivel european, național și local. După cum a fost menționat în cadrul introducerii, Ministerul Fondurilor Europene desfășoară o analiză independentă cu privire la aranjamentele instituționale a mecanismului ITI. În acest context, a fost decis ca echipa de proiect să nu se concentreze pe acest subiect, prezentând doar o constatare de nivel înalt în vederea asigurării completitudinii materialului. Nu au fost făcute recomandări oficiale, iar îmbunătățirile din cadrul structurii de guvernanță a Strategiei Deltei Dunării și a mecanismului ITI vor fi dependente de rezultatul analizei desfășurate de Ministerul Fondurilor Europene. 66 | Pagina Capitolul 8 67 | Pagina 8. Monitorizare și evaluare 8.1. Descrierea procesului de evaluare Analizele realizate la această secțiune vizează evaluarea aspectelor ce țin de monitorizare (respectiv, cadrul existent pentru colectarea, agregarea și raportarea datelor) și evaluare (planificarea evaluărilor externe, acțiunile de urmărire și comunicarea rezultatelor). 8.2. Constatări Evaluarea sistemului de monitorizare Cerințele UE privind monitorizarea intervențiilor finanțate pe baza mecanismului ITI sunt asigurate de către Autoritățile de Management ale Programelor operaționale. Beneficiarii depun rapoartele de progres, inclusiv indicatorii de program și de proiect, direct la Autoritatea de Management competentă; iar datele sunt agregate pentru fiecare program și axă de prioritate în parte, pentru a permite evaluarea progresului în realizarea obiectivelor programelor și, prin urmare, a obiectivelor Europa 2020. Cu toate acestea, documentele de implementare actuale nu asigură o monitorizare și agregare corespunzătoare a datelor la nivelul SIDDDD. Din strategie lipsesc proceduri clare de monitorizare și evaluare, inclusiv activitățile planificate, instituțiile responsabile și termenele limită. Instituțiile responsabile cu monitorizarea proiectelor locale și cu strategia globală au acces parțial la documentațiile de proiect (respectiv, la cererile de finanțare, rapoartele de progres, situația indicatorilor de proiect); în consecință, informațiile disponibile nu redau o imagine globală clară a progresului făcut în realizarea obiectivelor sectoriale și strategice ale strategiei. Și, lucrul cel mai important, strategia în sine nu include valori de referință, ținte și jaloane cuantificabile pentru progresul financiar și fizic. În contextul acestui proiect (deși nu face parte din sfera de aplicare inițială), echipa de evaluare a oferit sprijin în dezvoltarea cerințelor preliminare pentru o viitoare monitorizare a strategiei. Mai precis, alături de personalul ADI ITI DD, a fost dezvoltat un sistem de indicatori cu unități de măsură, definiții, metode de calcul, surse de informații, valori de referință, ținte intermediare, termene limită și persoana responsabilă de colectarea și agregarea datelor. Lista indicatorilor este preliminară și necesită aprobare și adoptare oficială pentru a se asigura implementarea pe termen lung. Echipa de evaluare a abordat adoptat și o abordare metodologică pentru sistemul de măsurare a performanței (prezentată ca livrabil separat), inclusiv recomandări și linii directoare pentru dezvoltarea unei proceduri de monitorizare și evaluare. Planificarea evaluării Cerințele UE privind evaluarea și raportarea eficacității mecanismului ITI sunt reflectate în evaluările planificate în legătură cu fiecare Program operațional. Mai precis, evaluarea realizată de către Autoritățile de management, cu sprijin extern, va acoperi întregul program, inclusiv proiectele implementate în zona ITI DD. În plus, MLPDA a decis să deruleze, cu sprijin extern, o evaluare de progres la nivelul Strategiei pentru Delta Dunării. Raportul actual reflectă progresul global al strategiei, măsurat cu ajutorul indicatorilor de realizare imediată și a celor de rezultat, dar și coerența internă și externă, relevanța, eficiența, eficacitatea și valoarea adăugată de UE acesteia, cu diferite niveluri de detalii stabilite pe baza informațiilor disponibile. Până în acest moment nu ne-au fost furnizate informații despre evaluări viitoare, în perioada 2020-2030. Este nevoie de un plan de evaluare pentru a se asigura complementaritatea dintre temele de evaluare planificate de către anumite părți interesate din cadrul strategiei, respectiv, de către responsabilii de strategia locală și Autoritățile de Management ale Programelor operaționale. 68 | Pagina Reconstituirea teoriei schimbării Teoria schimbării14 este demonstrată parțial în cuprinsul Strategiei pentru Delta Dunării. Documentul strategic descrie contextul socio-economic al regiunii ITI DD și prezintă viziunea, obiectivele strategice și sectoriale și intervențiile planificate. Cu toate acestea, legăturile dintre obiective și activități nu sunt întotdeauna demonstrate; schimbările preconizate pe termen mediu și lung nu sunt clar precizate; iar datele referitoare la strategii, respectiv, alocarea financiară și resursele umane, nu sunt menționate. Pentru o mai bună ilustrare și înțelegere a strategiei, echipa a reconstituit teoria schimbării (a se vedea Anexa 5) și, totodată, cadrul logic (a se vedea Anexa 6). Teoria schimbării reconstituită prezintă o „imagine de ansamblu” a strategiei, inclusiv factorii externi și premisele, și este utilă mai ales în activitățile de evaluare, venind în sprijinul identificării (1) întrebărilor de evaluare specifice, în special în legătură cu acele elemente ale teoriei schimbării care nu sunt încă susținute prin probe substanțiale; (2) variabilelor relevante ce trebuie incluse în colectarea datelor; (3) rezultatelor preconizate pe termen mediu și lung ce pot fi utilizate ca indicatori de succes; (4) aspectelor implementării ce trebuie examinate; și (5) factorilor contextuali potențiali relevanți ce trebuie abordați în colectarea și pentru analiza datelor. Pe de altă parte, cadrul logic poate fi utilizat în activitățile de monitorizare deoarece explică legăturile directe dintre elementele strategiei și mai ales dintre anumite obiective specifice și indicatorii de rezultat și dintre intervenții și indicatorii de realizare imediată. Figura 20: Diferența dintre „teoria schimbării” și „cadrul logic” Sursa: Evaluarea celor două modele de către evaluatori Teoria schimbării reconstituită (a se vedea Anexa 5) ilustrează următoarele elemente :  Informații angajate: (1) aranjamente instituționale pentru implementarea mecanismului ITI în Delta Dunării, respectiv, protocolul cvadripartit dintre Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Ministerul Fondurilor Europene (MFE) și nou-înființata Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI ITI DD); (2) Documentele de planificare strategică și de implementare, respectiv, Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării și Planul de acțiune aferent; (3) Resursele financiare constând din Fonduri UE angajate pentru ITI DD, fonduri naționale și fonduri private, ca valori de cofinanțare; și (4) Resursele umane implicate în planificarea, implementarea și monitorizarea strategiei și a mecanismului ITI. 14 În forma definită de Carol Weiss, teoria schimbării este de fapt o descriere și o ilustrare cuprinzătoare a modului în care intervine o schimbare dorită și a cauzelor ce o determină, într-un anumit context. Aceasta se axează în principal pe maparea sau „completarea” a ceea ce a fost descris ca „mijloc lipsă” dintre ceea ce face o anumită politică (activitățile sau intervențiile acesteia) și cum duc acestea la realizarea obiectivelor dorite. 69 | Pagina  Prezumțiile evaluatorilor în legătură cu informațiile (urmează a fi testate în cadrul evaluărilor viitoare): (Prezumția 1) România a reușit să asigure aranjamente instituționale funcționale privind implementarea SIDDDD și a mecanismului ITI, cu responsabilități și sarcini clare și delegate; (Prezumția 2) Există o bună coordonare și comunicare între instituțiile responsabile cu implementarea SIDDDD și a mecanismului ITI (de exemplu, la elaborarea liniilor directoare pentru beneficiari, lansarea invitațiilor, monitorizarea proiectelor etc.); (Prezumția 3) Strategia este relevantă și consecventă, reflectând nevoile societale și de mediu din regiune; (Prezumția 4) Există o legătură logică între obiectivele strategiei și intervențiile planificate, respectiv, proiectele selectate; (Prezumția 5) Resursele umane alocate pentru planificarea, implementarea și monitorizarea strategiei sunt adecvate atât prin efectivul lor, cât și prin competențele tehnice.  Intervențiile planificate: (1) Primul set de intervenții planificate, constând din peste 1.000 proiecte contractate în timpul perioadei de programare 2014-2020; (2) Al doilea set de intervenții planificate, constând din proiecte viitoare ce urmează a fi contractate în perioada de programare 2021-2027.  Livrabilele preconizate pentru cele 16 sectoare ale strategiei: (1) Biodiversitate: acte normative și planuri de management, lucrări de conservare și restaurare; (2 și 3) Eficiență energetică și schimbări climatice: clădiri rezidențiale și publice renovate, iluminat public eficient din punct de vedere energetic; (4 și 5) Managementul riscului în caz de dezastre și situații de urgență cauzate de poluare și planuri de intervenție, sistem de management al informațiilor, echipamente pentru unitățile de primiri urgențe; (6) Turism: facilități de cazare, obiective turistice restaurate; (7) Pescuit și acvacultură: adăposturi piscicole și dezvoltarea acvaculturii; (8) Agricultură și dezvoltare rurală: infrastructură rurală (drumuri, utilități publice, structura educațională), sprijin pentru exploatațiile agricole; (9) Transport: infrastructura de transport (rutieră, maritimă, aeroportuară), mijloace de transport public (bărci); (10) Tehnologia informației și comunicațiilor: internet în bandă largă, biblioteci digitale, sisteme de guvernare electronică; (11 și 12) Alimentarea cu apă și sisteme de canalizare și managementul deșeurilor: ape uzate epurate, cetățeni racordați la sistemul central de apă potabilă și canalizare, deșeuri colectate și reciclate; (13, 14 și 15) Sănătate, educație și incluziune socială: infrastructură medicală/educațională/socială, servicii medicale/educaționale/sociale, echipamente medicale și (6) Capacitate administrativă: proceduri interne, personal certificat, salarii cofinanțate.  Cerințe preliminare pentru livrabilele preconizate (urmează a fi testate în cadrul evaluărilor viitoare): (Cerința preliminară 1) Beneficiarii cunosc oportunitățile de finanțare, în principal datorită companiilor de comunicare oficiale; (Cerința preliminară 2) Beneficiarii sunt interesați de implementarea proiectelor cu finanțare UE și națională (respectiv, strategia este relevantă; și normele de implementare sunt acceptabile); (3) Beneficiarii au capacitatea umană și financiară de a implementa proiecte.  Rezultatele preconizate pentru cele 16 sectoare ale strategiei: (1) Biodiversitate: refacerea ecosistemelor; (2 și 3) Eficiență energetică și schimbări climatice: emisii reduse de gaze cu efect de seră; (4 și 5) Managementul riscului în caz de dezastre și situații de urgență cauzate de poluare: vulnerabilitate redusă la dezastre și poluare; (6) Turism: flux crescut de turiști; (7) Pescuit și acvacultură: volum și valoare crescută a livrabilului acvacultură; (8) Agricultură și dezvoltare rurală: PIB rural crescut pe cap de locuitor; (9) Transport: timp de deplasare și un număr de accidente redus; (10) Tehnologia informației și comunicațiilor: acoperire de internet de bandă largă; (11 și 12) Alimentarea cu apă și sisteme de canalizare și managementul deșeurilor: calitate îmbunătățită a apei și o rată de reciclare îmbunătățită; (13, 14 și 15) Sănătate, educație și incluziune socială: acces îmbunătățit la servicii medicale/de educație/sociale de calitate și (6) Capacitate administrativă: performanță îmbunătățită a instituțiilor publice.  Impacturile preconizate pentru obiectivele strategice: (1) Îmbunătățirea calității ecosistemelor acvatice și terestre și a conservării biodiversității (2) Îmbunătățirea nivelului de bunăstare a oamenilor și echitatea socială.  Factori externi ce pot influența pozitiv sau negativ rezultatele și impacturile preconizate (urmează a fi testați în cadrul evaluărilor viitoare): (1) Se preconizează că strategiile naționale, regionale și locale vor 70 | Pagina contribui la obiectivele SIDDDD, prin proiectele implementate; (2) schimbările de mediu și socio- economice pot modifica relevanța strategiei și (3) criza sanitară cauzată de Covid-19 poate influența eficacitatea unor intervenții finanțate pe baza SIDDDD, inclusiv finalizarea la timp.  Viziunea formulată în cadrul strategiei: „O deltă vie (o zonă unde oamenii trăiesc și muncesc), cu echilibru între mediu și comunitate; cu o economie locală durabilă și sănătoasă – bazată, în principal, pe natură și turism cultural; cu un proces de planificare bazată pe incluziune (localnici, autorități, mediu de afaceri).” Pe de altă parte, cadrul logic (a se vedea Anexa 6) include numai elementele prezentate în strategie, respectiv, legăturile dintre obiectivele strategice, piloni, sectoare, obiective specifice (cuantificate prin indicatorii de rezultat) și intervenții (cuantificate prin indicatorii de realizare imediată). Cu toate acestea, așa cum s-a menționat în cuprinsul raportului, sistemul de indicatori nu a fost oficializat până la data acestei evaluări și pot fi necesare actualizări viitoare. 8.3. Concluzii Proiectele implementate în cadrul SIDDDD au fost monitorizate de diferite părți interesate , respectiv, Autoritățile de Management ale Programelor operaționale, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației și Asociația de Dezvoltare Comunitară pentru implementarea ITI DD. Activitățile de monitorizare au asigurat conformitatea cu normele de raportare referitoare la proiectele finanțate de UE. Totuși, datele de monitorizare nu au fost agregate la nivelul SIDDDD pentru a se verifica progresul în realizarea obiectivelor stabilite la nivel local. În acest scop, sunt necesare proceduri și instrumente suplimentare pentru a se stabili roluri și responsabilități clare pentru monitorizarea și agregarea datelor, pentru a se stabili termene limită pentru monitorizare și raportare și pentru a se comunica rezultatele utilizării. 8.4. Recomandări Recomandare 12. Dezvoltarea unei proceduri de monitorizare și evaluare care să stabilească responsabilități clare pentru fiecare instituție implicată în implementarea Strategiei pentru Delta Dunării. Strategia definește în termeni generali responsabilitățile fiecărei instituții implicate în implementarea Strategiei pentru Delta Dunării și a instrumentului ITI DD. Cu toate acestea, o procedură specifică de monitorizare și evaluare ar ghida mai bine colectarea și agregarea datelor la nivel local, dar și planificarea și acțiunile de urmărire a evaluărilor externe. Procedura trebuie să stabilească rezultatele preconizate în legătură cu funcțiile de monitorizare și evaluare: scopul monitorizării și activitățile de evaluare, instituțiile responsabile și livrabilele preconizate (a se vedea Tabelul 23 de mai jos). Tabelul 23: Rezultatele preconizate ale monitorizării și evaluării Monitorizare Evaluare Scop Stabilirea dacă strategia și proiectele progresează Stabilirea relevanței, eficienței, eficacității, conform planului coerenței, valorii adăugate UE și impactului strategiei și proiectelor Folosirea Adoptarea unor măsuri corective pentru a se Încorporarea lecțiilor învățate în procesul de concluziilor asigura că obiectivele strategiei și ale proiectului planificare și în cel decizional, pentru au fost îndeplinite îmbunătățirea programelor viitoare Calendar Continuu Selectiv (pe baza planului de evaluare) Punct Livrabile/activități, realizări preconizate Rezultate, impact central 71 | Pagina Monitorizare Evaluare Responsabil MLPDA și ADI ITI DD, cu sprijinul Autorităților de MLPDA și ADI ITI DD, cu sprijinul Autorităților de Management Management și al evaluatorilor externi Livrabile Rapoarte de implementare trimestriale și anuale Rapoarte de evaluare cu constatări, lecțiile învățate și recomandări Procedura trebuie să stabilească și măsurile concrete ce vor fi luate în scopul obținerii rezultatelor preconizate pentru funcția de monitorizare și evaluare (a se vedea Tabelul 24). Tabelul 24: Activități de monitorizare și evaluare sugerate și instituții responsabile Acțiuni Responsabilități Elaborarea unei proceduri de MLPDA: dezvoltare, actualizare și aprobare monitorizare și evaluare ADI ITI DD: autorizare AM: autorizare Dezvoltarea unui sistem de indicatori, MLPDA: dezvoltare, actualizare și aprobare împreună cu ținte cuantificabile ADI ITI DD: autorizare AM: autorizare Colectarea și agregarea datelor de ADI ITI DD: colectare și agregare monitorizare AM: transmiterea datelor de monitorizare către ADI ITI DD, o dată la 3 luni Monitorizarea progresului indicatorilor ADI ITI DD: monitorizează progresul și sugerează măsuri de remediere pe baza datelor agregate MLPDA: aprobă măsurile de remediere și acțiunile de urmărire AM: autorizează măsurile de remediere Dezvoltarea unui plan de evaluare MLPDA: dezvoltare, actualizare și aprobare ADI ITI DD: susținere AM: susținere Lansarea evaluărilor externe, împreună MLPDA: elaborarea și aprobarea documentației; lansarea și supravegherea cu documentația corespunzătoare evaluărilor; aprobarea livrabilelor finale ADI ITI DD: autorizarea documentației; supravegherea evaluărilor; autorizarea livrabilelor finale AM: autorizarea documentației (respectiv, a termenilor de referință) Dezvoltarea și monitorizarea planurilor MLPDA: dezvoltare, actualizare, aprobare și monitorizare de urmărire ADI ITI DD: autorizare, monitorizare AM: autorizare Comunicarea rezultatelor în scopul MLPDA: comunicare prin diferite canale (de exemplu, ședințe interne, activităților de monitorizare și evaluare conferințe, comunicate de presă) ADI ITI DD: comunicare pe site-ul oficial În perioada 2021-2023, echipa de evaluare a furnizat un instrument de monitorizare în versiune Excel în sprijinul activităților ADI ITI DD, împreună cu un set de măsuri practice recomandate:  Indicatorii de realizare imediată trebuie actualizați în baza de date a ADI ITI DD, de către managerul programului, imediat după finalizarea proiectului, până cel târziu la începutul perioadei de evaluare stabilite de ADI ITI DD anual.  Indicatorii de rezultat trebuie actualizați anual, prin contactarea surselor acestora, conform legii. Ar fi de preferat să se încheie protocoale privind schimbul de informații cu ISU Tulcea, ISJ Tulcea și Constanța și cu alte instituții care să furnizeze mai mulți indicatori pentru SIDDDD. 72 | Pagina  Țintele trebuie crescute numai în cazul proiectelor noi. La sfârșitul primului ciclu de planificare (2023), țintele indicatorilor de realizare imediată trebuie să fie realizate în proporție de 100%.  Nerealizarea țintelor de la nivelul lui 2023 trebuie justificată după cum urmează: lipsa finanțărilor, întârzieri cauzate de Covid-19, beneficiarii proiectelor nu și-au realizat țintele, alte cauze întemeiate. Recomandare 13. Acordarea accesului la datele relevante tuturor instituțiilor responsabile de monitorizare și evaluare. În prezent, datele de monitorizare aferente proiectelor ITI DD implementate sunt colectate de către Autoritățile de Management, în legătură cu fiecare Program operațional. Pentru a evalua evoluția Strategiei pentru Delta Dunării, aceste date trebuie agregate la nivelul zonei ITI DD, de către responsabilii de strategie. În acest scop, instituția care răspunde de monitorizarea Strategiei pentru Delta Dunării trebuie să aibă acces la contractele de finanțare, la cererile de finanțare, la rapoartele de progres și la orice alte date de monitorizare furnizate de Beneficiari, inclusiv la evoluția indicatorilor. Recomandare 14. Dezvoltarea și comunicarea planului de evaluare pentru Strategia pentru Delta Dunării. Planul de evaluare trebuie să includă următoarele elemente: (1) lista orientativă a evaluărilor ce urmează a fi efectuate, obiectul și motivul acestora, (2) metodele ce trebuie utilizate la evaluările individuale și cerințele referitoare la datele acestora, (3) dispozițiile conform cărora datele necesare pentru anumite evaluări vor fi disponibile sau vor fi colectate, (4) un calendar, (5) o strategie care să asigure utilizarea și comunicarea evaluărilor, (6) resursele umane implicate în monitorizare și evaluare, (7) bugetul orientativ pentru implementarea planului și, eventual, (8) un plan de formare profesională. Tabelul de mai jos prezintă o listă orientativă a eventualelor teme de evaluare și o abordare metodologică sumară. Metodologiile propuse sunt conforme cu liniile directoare ale UE privind evaluarea strategiilor finanțate de UE; și ține cont de faptul că contribuția ITI DD la Obiectivele specifice ale Programului operațional din România a fost deja reflectată în evaluările derulate de Autoritățile de management. Tabelul 25: Lista orientativă a temelor de evaluare și a metodologiilor sugerate Tema de evaluare 1: Evaluarea impactului Strategiei pentru Delta Dunării cu privire la prima etapă de implementare 2016-2023 Subiect și raționament Primul set de proiecte contractate urmează a fi finalizate în 2023. O primă evaluare de impact ar putea fi realizată în scopul verificării efectelor globale ale strategiei în regiunea Deltei Dunării. Totodată, evaluarea poate să indice anumite domenii ce pot fi îmbunătățite în cea de-a doua etapă de implementare a strategiei. Întrebări de evaluare ÎE1 Impact: Care sunt efectele brute și nete ale strategiei? Există efecte sau consecințe neașteptate? ÎE2 Eficacitate: Au fost obținute efectele așteptate? Au fost realizate obiectivele? ÎE3 Eficiență: Cu ce preț au fost realizate rezultatele? ÎE4 Coerență: Există corespondență între obiectivele intervenției și cele ale altor acțiuni publice de interacțiune? (Convergența către rezultatele realizate) ÎE5 Relevanță: Cât de bine corespund obiectivele (inițiale) ale strategiei nevoilor cetățenilor din Delta Dunării? EQ6: Care este valoarea adăugată ce rezultă din mecanismul ITI DD? Metode ce vor fi utilizate Metodologia ESPON pentru realizarea evaluărilor impactului teritorial Analiză teoretică și contrafactuală Analiza costurilor și beneficiilor pentru măsurarea eficienței Tipuri de informații și surse de informații: 73 | Pagina Date contextuale (vor fi colectate de la Eurostat, INSSE și din alte surse relevante) Documente strategice și de implementare (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Date de monitorizare (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Contacte de finanțare, cereri de finanțare, rapoarte de progres (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Microdate de la nivelul beneficiarilor și non-beneficiarilor (vor fi colectate prin sondaje online, interviuri și focus- grupuri) Tema de evaluare 2: Evaluarea ex-ante a impactului Strategiei pentru Delta Dunării cu privire la a doua etapă de implementare Subiect și raționament Pe baza rezultatelor evaluării de impact, responsabilii de strategie pot decide să aducă anumite amendamente la documentele strategice sau de implementare ale Strategiei pentru Delta Dunării. Evaluarea ex-ante poate evalua impactul acestor modificări asupra consecvenței interne a strategiei. În plus, este nevoie ca responsabilii de strategie să stabilească ținte pe termen lung și să elaboreze planificări financiare pentru a doua etapă a Strategiei. Evaluarea ex-ante poate evalua adecvarea resurselor financiare planificate în legătură cu modificările preconizate. În fine, viziunea strategică la nivel european sau național se poate schimba în contextul perioadei de programare UE 2021-2027. Evaluarea ex-ante poate confirma coerența externă cu obiectivele programelor operaționale și îndeosebi cu mecanismul ITI. Întrebări de evaluare ÎE1 Consecvența externă: Este obiectivul specific al Strategiei pentru Delta Dunării consecvent cu obiectivele Programelor operaționale, respectiv, cu Obiectivele tematice și cu Prioritățile de investiții stabilite la nivelul UE pentru perioada de programare 2021-2027? ÎE2 Consecvența internă: Cum se asigură consecvența internă a strategiei (respectiv, conexiuni între nevoile identificate, intervenții planificate și rezultatele preconizate)? ÎE3 Alocarea financiară: În ce măsură corespunde alocarea financiară obiectivelor specifice ale strategiei? ÎE4 Indicatori: Sunt indicatorii de realizare imediată și cei de rezultat relevanți pentru strategie? Cum vor contribui indicatorii de realizare imediată la rezultate? Sunt valorile țintă cuantificate ale indicatorilor suficient de ambițioase și totuși realiste? ÎE5 Resursele umane și capacitatea administrativă: În ce măsură sunt resursele umane și capacitatea administrativă adecvate pentru implementarea strategiei? ÎE 6 Monitorizarea și colectarea datelor: În ce măsură sunt procedurile de monitorizare și de colectare a datelor adecvate pentru realizarea evaluărilor Metode ce vor fi utilizate Vor fi decise de către echipa de evaluare Tipuri de informații și surse de informații: Documente strategice și de implementare (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Proceduri interne (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Tema de evaluare 3: Evaluarea intermediară a Strategiei pentru Delta Dunării pentru perioada 2022-2025 Subiect și raționament Ar putea fi necesară o primă evaluare intermediară la începutul celei de-a doua etape de implementare, în scopul identificării domeniilor ce pot fi îmbunătățite în cadrul strategiei. Întrebări de evaluare ÎE1 Eficacitate: Care este progresul constatat către modificările preconizate, stabilite în strategie? 74 | Pagina ÎE2 Progresul fizic: Care este progresul fizic al strategiei și proiectelor contractate (rezultat și indicatori de realizare imediată)? În cazul întârzierilor, care sunt cauzele principale și măsurile de remediere sugerate? ÎE3 Progresul financiar: Care este progresul financiar al strategiei și proiectelor contractate (plăți efectuate din sumele alocate, respectiv, contractate)? În cazul întârzierilor, care sunt cauzele principale și măsurile de remediere sugerate? ÎE4 Factori interni și externi: Care sunt factorii interni și externi care influențează implementarea strategiei? Există vreun domeniu ce poate fi îmbunătățit pentru a facilita implementarea strategiei? Metode ce vor fi utilizate Vor fi decise de către echipa de evaluare Tipuri de informații și surse de informații: Date contextuale (vor fi colectate de la Eurostat, INSSE și din alte surse relevante) Documente strategice și de implementare (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Date de monitorizare (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Contacte de finanțare, cereri de finanțare, rapoarte de progres (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Microdate de la nivelul beneficiarilor și non-beneficiarilor (vor fi colectate prin sondaje online, interviuri și focus- grupuri) Tema de evaluare 4: Evaluarea intermediară a Strategiei pentru Delta Dunării pentru perioada 2025-2028 Subiect și raționament Ar putea fi necesară o a doua evaluare intermediară către sfârșitul celei de-a doua etape de implementare, în scopul evaluării progresului strategiei. Întrebări de evaluare ÎE1 Eficacitate: Care este progresul constatat către modificările preconizate, stabilite în strategie? ÎE2 Progresul fizic: Care este progresul fizic al strategiei și proiectelor contractate (rezultat și indicatori de realizare imediată)? În cazul întârzierilor, care sunt cauzele principale și măsurile de remediere sugerate? ÎE3 Progresul financiar: Care este progresul financiar al strategiei și proiectelor contractate (plăți efectuate din sumele alocate, respectiv, contractate)? În cazul întârzierilor, care sunt cauzele principale și măsurile de remediere sugerate? ÎE4 Factori interni și externi: Care sunt factorii interni și externi care influențează implementarea strategiei? Există vreun domeniu ce poate fi îmbunătățit pentru a facilita implementarea strategiei? Metode ce vor fi utilizate Vor fi decise de către echipa de evaluare Tipuri de informații și surse de informații: Date contextuale (vor fi colectate de la Eurostat, INSSE și din alte surse relevante) Documente strategice și de implementare (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Date de monitorizare (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Contacte de finanțare, cereri de finanțare, rapoarte de progres (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Microdate de la nivelul beneficiarilor și non-beneficiarilor (vor fi colectate prin sondaje online, interviuri și focus- grupuri) Tema de evaluare 5: Evaluarea impactului Strategiei pentru Delta Dunării pentru a doua etapă de implementare 2023-2030 Subiect și raționament Cel de-al doilea set de proiecte contractate urmează a fi finalizate în 2030. O a doua evaluare de impact ar putea fi realizată în scopul verificării efectelor globale ale strategiei în regiunea Deltei Dunării. Totodată, evaluarea poate stabili oportunitatea unei noi strategii locale. 75 | Pagina Întrebări de evaluare ÎE1 Impact: Care sunt efectele brute și nete ale strategiei? Există efecte sau deversări neașteptate? ÎE2 Eficacitate: Au fost obținute efectele așteptate? Au fost realizate obiectivele? ÎE3 Eficiență: Cu ce preț au fost realizate rezultatele? ÎE4 Coerență: Există corespondență între obiectivele intervenției și cele ale altor acțiuni publice de interacțiune? (Convergența către rezultatele realizate) ÎE5 Relevanță: Cât de bine corespund obiectivele (inițiale) ale strategiei nevoilor cetățenilor din Delta Dunării? EQ6: Care este valoarea adăugată ce rezultă din mecanismul ITI-DD? Metode ce vor fi utilizate Metodologia ESPON pentru realizarea evaluărilor impactului teritorial Analiză teoretică și contrafactuală Analiza costurilor și beneficiilor pentru măsurarea eficienței Tipuri de informații și surse de informații: Date contextuale (vor fi colectate de la Eurostat, INSSE și din alte surse relevante) Documente strategice și de implementare (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Date de monitorizare (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Contacte de finanțare, cereri de finanțare, rapoarte de progres (vor fi furnizate de către autoritatea contractantă) Microdate de la nivelul beneficiarilor și non-beneficiarilor (vor fi colectate prin sondaje online, interviuri și focus- grupuri) Autoritatea contractantă trebuie să asigure disponibilitatea datelor necesare, în conformitate cu abordarea metodologică selectată pentru fiecare evaluare. Aceasta poate include proceduri interne, documente de planificare și implementare la nivel de strategie și proiect și date de monitorizare la nivel de strategie și proiect, care vor fi colectate de la diferite instituții. Tabelul de mai jos sugerează o cronologie orientativă pentru fiecare temă de evaluare. Tabelul 26: Cronologie orientativă pentru evaluarea strategiei Tema de evaluare Planificarea Efectuarea evaluării Diseminarea evaluării rezultatelor Tema de evaluare 1: Evaluarea impactului Ianuarie 2022 Februarie 2023 – Septembrie 2022 Strategiei pentru Delta Dunării pentru prima august 2023 etapă de implementare 2016-2023 Tema de evaluare 2: Evaluarea ex-ante a Ianuarie 2022 Februarie 2024 – Decembrie 2022 impactului Strategiei pentru Delta Dunării mai 2023 pentru a doua etapă de implementare Tema de evaluare 3: Evaluarea intermediară a Ianuarie 2026 Februarie 2026 – Iunie 2026 Strategiei pentru Delta Dunării pentru perioada mai 2026 2022-2025 Tema de evaluare 4: Evaluarea intermediară a Ianuarie 2028 Februarie 2028 – Iunie 2028 Strategiei pentru Delta Dunării pentru perioada mai 2028 2025-2028 Tema de evaluare 5: Evaluarea impactului Ianuarie 2030 Februarie 2030 – Septembrie 2023 Strategiei pentru Delta Dunării pentru a doua august 2030 etapă de implementare 2023-2030 76 | Pagina Capitolul 9 77 | Pagina 9. Observații și recomandări finale Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării (SIDDDD) a reușit să stabilească direcții pentru dezvoltarea viitoare a zonei; a stabilit o viziune și obiective strategice de nivel superior, dar și sectoarele prioritare și obiectivele și intervențiile sectoriale specifice. Aceasta a fost o provocare deosebită, având în vedere direcțiile duale de dezvoltare a Deltei Dunării, respectiv, îmbunătățirea calității vieții pentru cetățeni, păstrând în același timp bunurile ecologice. Atât documentele strategice, cât și cele de implementare au fost concepute pe baza unei abordări participative, încorporând feedbackul tuturor părților interesate relevante, publice și private, inclusiv al societății civile, ceea ce a asigurat o relevanță ridicată pentru nevoile societale. Drept urmare, majoritatea beneficiarilor consideră că SIDDDD a acoperit nevoile instituției din care fac parte, ale localității lor și ale regiunii Deltei Dunării, în general. O consecvență externă bună a fost identificată în raport cu toate strategiile locale analizate (județul Tulcea și municipiul Tulcea, orașele Sulina, Baia și Isaccea și Rezervația Biosferei Delta Dunării). Mai precis, strategiile locale au obiective similare cu SIDDDD și sunt de așteptat să contribuie la rezultatele generale ale SIDDDD. În special, proiectele implementate de județul Tulcea sunt în concordanță cu sectoarele prioritare ale SIDDDD și pot susține progresul către țintele finale ale SIDDDD. Alocările financiare pentru implementarea până în prezent (în valoare totală de 1,1 miliarde EUR în perioada actuală de programare) au fost concentrate către un număr foarte limitat de sectoare, în funcție de disponibilitatea și eligibilitatea fondurilor UE. Strategia a beneficiat de alocări din toate cele opt Programe operaționale, prin intermediul Investițiilor teritoriale integrate (ITI); cu toate acestea, cele mai mari alocări au fost legate de Programul operațional Infrastructură Mare (POIM), Programul Operațional Regional (POR) și Planul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), ceea ce a determinat o concentrare ridicată de resurse pentru infrastructura de transport (Pilonul III „Îmbunătățirea conectivității, Sectorul I „Transportul”) și pentru dezvoltare rurală (Pilonul II „Îmbunătățirea economiei, Sectorul H „Dezvoltarea rurală ”și Sectorul F „Turismul”). În timp ce prioritizarea și concentrarea resurselor sunt considerate în general o bună practică și chiar o cerință atunci când se utilizează fonduri UE, responsabilii de strategie trebuie să se asigure că toate sectoarele sunt finanțate suficient până la sfârșitul celei de-a doua etape de implementare. În ceea ce privește infrastructura de transport, intervențiile au fost legate în principal de Master Planul General de Transport al României care prevede o serie de proiecte strategice în Delta Dunării, destinate modernizării și dezvoltării infrastructurii rutiere. Pe baza interviului cu reprezentanții Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), alocările bugetare pentru aceste proiecte au fost stabilite direct cu Autoritatea de Management a POIM, anterior dezvoltării și aprobării Strategiei pentru Delta Dunării. Cu toate acestea, CNAIR depune eforturi pentru alinierea planurilor naționale la strategia locală și toate proiectele au fost supuse aprobării responsabililor de Strategia pentru Delta Dunării. Unul dintre cele mai mari proiecte în curs de implementare în ITI Delta Dunării, implementat de CNAIR, are ca scop construirea unui pod suspendat peste Dunăre. O infrastructură de transport de înaltă calitate, cu conexiuni de transport mai bune, este de așteptat să contribuie la dezvoltarea regională, fără a perturba habitatul natural. Podul suspendat va contribui la reducerea duratei de deplasare și a costurilor de operare a vehiculelor, reducând totodată poluarea. Lucrările realizate la podul principal au atras deja dezvoltarea economică a zonei, benefică atât pentru locuitori, cât și pentru întreprinderile mici și mijlocii, precum și pentru microîntreprinderi. Se estimează că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2023. Unitatea teritorial administrativă Tulcea implementează și proiecte mari de infrastructură de transport care vizează reabilitarea și modernizarea drumurilor județene, a intersecțiilor și trotuarelor rutiere, a benzilor pentru biciclete și construcția unor stații de autobuz. Pe termen lung, se estimează că aceste proiecte vor contribui la dezvoltarea de activități turistice și comerciale în zona ITI Delta Dunării. Mai precis, unul dintre proiecte vizează asigurarea unui acces mai bun la obiective turistice antice - cetatea Histria, zona biosferei Delta Dunării - Gura Portiței, stațiunea Mamaia de Nord, rezervația Vadu, Corbu, uzina Midia-Năvodari și portul Midia. Se estimează că lucrările vor fi finalizate până la sfârșitul anului 2022. 78 | Pagina Un alt proiect strategic în cadrul ITI Delta Dunării a dus deja la creșterea siguranței și securității pe aeroportul Delta Dunării. Proiectul constă în implementarea lucrărilor și în achiziții de echipamente menite să asigure siguranța și securitatea pasagerilor. Activitățile planificate prevăd un nou tiraj pentru prevenirea și stingerea incendiilor; un drum în perimetrul aeroportului care să faciliteze accesul la aeronave în cel mai scurt timp; un sistem de monitorizare TVCI care să prevină incursiunile din incinta aeroportului și să faciliteze monitorizarea generală a faunei; și echipamente de control pentru bagaje și pasageri, care sunt deja în funcțiune și funcționale. Vor fi achiziționate și alte echipamente necesare pentru iarnă. În ceea ce privește dezvoltarea rurală, un număr mare de proiecte au fost concepute pentru a sprijini dezvoltarea exploatațiilor agricole (de exemplu, achiziția de echipamente moderne noi și lucrări de construcții), inclusiv modernizarea și stabilirea pensiunilor agroturistice. Cu toate acestea, pe baza interviurilor cu beneficiarii, actuala criză sanitară este de așteptat să genereze unele întârzieri în implementarea proiectelor în curs. Responsabilii cu SIDDDD trebuie să caute soluții pentru sprijinirea beneficiarilor, în parteneriat cu Autoritățile de management ale Programelor operaționale (de exemplu, termene limită extinse, fonduri suplimentare dedicate beneficiarilor afectați de criza sanitară). Pentru celelalte sectoare s-au atribuit alocări mai mici în prima perioadă de programare. Șase sectoare au o pondere din valoarea eligibilă contractată sub 1% din alocarea totală, respectiv Sectorul C: „Schimbările climatice” (0,0%), Sectorul E: „Situații de urgență cauzate de poluare” (0,1%), Sectorul K: „Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul integrat al apei” (0,2%), Sectorul L: „Managementul deșeurilor” (0,3%), Sectorul M: Sănătatea (0,7%) și Sectorul P: „Capacitatea administrativă și managementul de program” (0,8%). În anumite cazuri, administrațiile locale au reușit să găsească alte surse de finanțare: au fost finanțate proiecte cu ape și ape uzate din bugetul central, în cadrul Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL), iar orașul Tulcea a suplimentat sumele din ITI cu fonduri de la bugetul local. Cu toate acestea, pentru sectoarele cu bugete limitate se preconizează un progres redus în realizarea obiectivelor sectoriale specifice, fapt ce trebuie remediat în a doua etapă a implementării (de exemplu, cu surse suplimentare de finanțare sau o mai bună distribuție a fondurilor UE). Ritmul progresului financiar și fizic al strategiei a fost destul de lent în primii ani de implementare, pentru toți pilonii și sectoarele. Mai precis, nivelul de absorbție al Fondurilor UE (plățile efectuate din alocări) este mai mic de 20% după primii 4 ani de implementare. Cele mai ridicate niveluri au fost înregistrate de Programul Operațional pentru Asistență Tehnică (40%) care a asigurat funcționarea mecanismului ITI; în Planul Național de Dezvoltare Rurală (36%), care are cel mai mare număr de proiecte finalizate; și în Programul Operațional pentru Infrastructură Mare (19%) și Programul Operațional Regional (15%), utilizate la implementarea proiectelor de infrastructură mare. Un progres mai mic a fost înregistrat în Programul Operațional pentru Capital Uman (3%), pentru Competitivitate (1%) și pentru Capacitate Administrativă (1%). Mai mult, progresul fizic al strategiei, măsurat prin indicatori de realizare imediată și de rezultat, este estimat la 30%, față de primele ținte intermediare. Trebuie menționat, totuși, că strategia nu a avut un sistem adecvat de indicatori; iar lista indicatorilor și țintelor aferente a fost selectată în contextul acestui proiect, cunoscând în același timp rezultatele proiectelor finalizate, precum și situația proiectelor în curs. Cu toate acestea, progresul poate fi justificat de noutatea instrumentului ITI care a presupus activități de pregătire intense la începutul perioadei de programare – dezvoltarea și aprobarea Strategiei locale pentru Delta Dunării, stabilirea cadrului instituțional pentru implementarea strategiei și a instrumentului ITI, dezvoltarea acordurilor și procedurilor interinstituționale, promovarea strategiei și a mecanismului de finanțare. Aceleași blocaje au fost constatate și în alte state membre care implementează strategii finanțate prin ITI. În conformitate cu platforma de date privind PC a Comisiei Europene, comparativ cu alte proiecte aferente Politicii de coeziune, implementarea operațiunilor finanțate cu ajutorul ITI și ISUD a întâmpinat întârzieri semnificative la începutul perioadei 2014-2020. Pentru a doua etapă de implementare (echivalentă cu perioada de programare 2021 - 2027), se recomandă să se valorifice în continuare aranjamentele instituționale deja create și capacitatea umană locală (adică Asociația de Dezvoltare Intercomunitară) Ceea ce este necesar ar putea fi linii directoare, instrumente și 79 | Pagina proceduri de implementare mai bune: evaluarea actualizată a nevoilor, cu ținte cuantificabile; planificarea financiară, cu bugetul necesar și disponibil, împărțit pe piloni și sectoare; indicatori relevanți de rezultat și de realizare imediată, cu valori de referință, ținte, surse de informare și metode de calcul; și planurile și procedurile de monitorizare și evaluare, cu responsabilități și termene clare. Ca o concluzie generală, SIDDDD, precum și mecanismul ITI, au creat cerințele preliminare pentru o dezvoltare durabilă în Delta Dunării, cu implicarea tuturor părților interesate la nivel național și local. S-au depus eforturi mari pentru crearea unui cadru funcțional, inclusiv planificare strategică, aranjamentele instituționale și documente și proceduri de implementare; iar rezultatele intermediare ale proiectelor implementate sunt deja bine percepute de societatea locală. Cu toate acestea, au fost identificate anumite domenii ce pot fi îmbunătățite în ceea ce privește funcția de planificare și monitorizare, aspect ce poate fi abordat în contextul noii perioade de programare 2021-2027. 80 | Pagina Anexe 81 | Pagina Anexa 1. Tabelul cu recomandări Completat de Echipa de evaluare Se completează de către Client Recomandări Termen Responsabil Acceptat (Da/Nu) Justificare pentru respingere Recomandarea 1 (Coerență externă) Reevaluarea coerenței externe cu 2022, după Ministerul Lucrărilor Uniunea Europeană, a strategiilor naționale și locale, la începutul noii perioade aprobarea Publice, Dezvoltării și de programare. Această recomandare ia în considerare faptul că, pentru strategiilor Administrației, cu fiecare perioadă de programare, noile obiective sunt stabilite la nivelul Uniunii naționale, în cadrul sprijinul evaluatorilor Europene, iar mai apoi sunt transpuse în strategii naționale și regionale. evaluării ex-ante externi (evaluarea ex Menționăm că este puțin probabil ca SIDDDD globală să fie actualizată (având ante) în vedere procesele de aprobare îndelungate – anterior, 2 ani), cu toate acestea, diferite documente auxiliare de implementare, precum planul de acțiune sau planul de implementare pe termen scurt sau mediu (plan anual pe 3-5 ani, spre exemplu) planuri financiare care să acompanieze planul de implementare sau metodologii de prioritizare actualizate, (respectiv planul de acțiune, planul financiar etc.) ar putea fi actualizate pentru a li se asigura relevanța. Recomandarea 2 (Relevanță): Actualizarea evaluării nevoilor în contextul 2022, ca parte a Ministerul Lucrărilor viitoarei evaluări de impact, pentru a identifica nevoile care au fost deja evaluării de impact Publice, Dezvoltării și abordate prin primul set de proiecte contractate și nevoile ce rămân a fi Administrației, cu rezolvate în cea de-a doua etapă de implementare. În plus, o cuantificare a sprijinul evaluatorilor nevoilor rămase ar servi mai bine la planificarea financiară a strategiei și la externi (evaluarea de stabilirea țintelor finale. impact) Recomandarea 3 (Relevanță): Actualizarea documentelor strategice și de Continuă, dacă Ministerul Lucrărilor implementare în contextul viitoarei evaluări de impact și dacă este necesar. este necesar Publice, Dezvoltării și Strategia trebuie să fie un document „viu”, deosebit de receptiv la nevoile Administrației, cu schimbătoare ale societății. sprijinul părților interesate relevante 82 | Pagina Completat de Echipa de evaluare Se completează de către Client Recomandări Termen Responsabil Acceptat (Da/Nu) Justificare pentru respingere Evaluările de impact și intermediare pot acoperi și acest subiect Recomandarea 4 (Coerență internă): Oferirea unei reprezentări mai clare a 2022, în cadrul Ministerul Lucrărilor logicii de intervenție care să fie utilizată de diverse părți interesate și de evaluării ex-ante Publice, Dezvoltării și beneficiari în procesul de implementare și monitorizare. O refacere a cadrului Administrației, cu logic a fost deja realizată în contextul acestui proiect. Cu toate acestea, pot fi sprijinul evaluatorilor necesare actualizări imediat după ce lista definitivă a indicatorilor a fost externi (evaluarea ex- aprobată. Mai mult, pentru perioada viitoare de programare recomandăm și o ante) evaluare a legăturilor dintre obiective și proiecte selectate, în contextul unei evaluări ex-ante. Recomandarea 5 (Eficiență): Documentele strategice și de implementare ar 2022, după Ministerul Lucrărilor trebui să includă cel putin anumite previziuni cu privire la bugetul aferent aprobarea Publice, Dezvoltării și Strategiei Deltei Dunării pentru perioada 2016-2030, care să includă necesarul strategiilor Administrației, cu și disponibilul, defalcat pe piloni, sectoare și, dacă este posibil, pe intervenții. naționale sprijinul părților În contextul în care acest exemplu ar putea deveni un vector de bune practici, interesate relevante acest sistem ar trebui să fie divizat în perioade de finanțare (asumând O evaluare ex-ante ar corelarea cu perioadele de finanțare ale UE) iar ulterior în planuri bugetare putea confirma anuale. În pofida aparentei complexități și a dimensiunii acestei acțiuni, ar adecvarea resurselor reprezenta un pas înainte cu privire la planificarea și monitorizarea resurselor financiare planificate financiare, și, în particular, în crearea unei legături mai clare între nevoile identificate și finanțarea propriu-zisă obținută pentru proiecte. Recomandarea 6 (Eficiență): Evoluția financiară trebuie evaluată pe toată Continuă, dacă Ministerul Lucrărilor durata implementării și, dacă este nevoie, se vor realiza realocări. Strategia este necesar Publice, Dezvoltării și pentru Delta Dunării are un orizont îndelungat și, prin urmare, poate necesita Administrației, cu ajustări bugetare bazate pe schimbările de context (de exemplu, actuala criză sprijinul părților Covid-19 poate genera prioritizări diferite la nivelul investițiilor), pe noile nevoi interesate relevante ce pot interveni sau pe resursele financiare suplimentare identificate pe toată durata implementării. 83 | Pagina Completat de Echipa de evaluare Se completează de către Client Recomandări Termen Responsabil Acceptat (Da/Nu) Justificare pentru respingere Evaluările de impact și intermediare pot acoperi și acest subiect Recomandarea 7 (Sistemul de indicatori): Stabilirea unor indicatori de rezultat 2022, în cadrul Ministerul Lucrărilor suplimentari care să reflecte toate obiectivele sectoriale specifice. Indicatorii evaluării de impact Publice, Dezvoltării și de rezultat trebuie să reflecte evoluția globală a strategiei, nu doar obiectivele Administrației, cu cu alocări financiare. Sistemul de indicatori se poate întemeia atât pe sprijinul evaluatorilor indicatorii de rezultat (ce vor fi adăugați și monitorizați de către Asociația de externi (evaluarea de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea investițiilor teritoriale impact) integrate în Delta Dunării), cât și pe indicatori de rezultat calitativi (ce vor fi adăugați și evaluați de către echipa de evaluare externă, în contextul viitoarelor evaluări de progres și de impact). Recomandarea 8 (Sistemul de indicatori): Stabilirea unor indicatori de 2022, după Asociația de Dezvoltare realizare imediată, dacă este necesar, care să reflecte majoritatea aprobarea noilor Intercomunitară pentru intervențiilor. Lista actuală a indicatorilor de realizare imediată a fost stabilită linii de finanțare și implementarea pe baza proiectelor în derulare sau finalizate. Pot fi necesari indicatori a proiectelor locale Investițiilor teritoriale suplimentari, după aprobarea noilor linii financiare, care să reflecte selectate integrate în Delta majoritatea intervențiilor (cel puțin 75% din bugetul total al strategiei). Deși Dunării nu recomandăm să existe indicatori în legătură cu fiecare dintre cele 137 de intervenții, este necesară o monitorizare mai atentă pentru intervențiile cu alocări ridicate. Recomandarea 9 (Sistemul de indicatori): Finalizarea sistemului de indicatori Sfârșitul anului Ministerul Lucrărilor cu linii directoare pentru colectarea și monitorizarea datelor. Pentru toți 2020, pentru Publice, Dezvoltării și indicatorii trebuie furnizate următoarele informații: titlul indicatorului; țintele interimare Administrației și unitatea de măsură; valoarea de referință; țintele intermediare și finale; sursa 2022 pentru Asociația de Dezvoltare de informații; definiția; metodele de calcul; metodele de agregare; țintele finale, după Intercomunitară pentru responsabilul de colectarea, agregarea și raportarea datelor; termenele limită aprobarea noilor implementarea pentru colectarea, agregarea și raportarea datelor. linii de finanțare Investițiilor teritoriale integrate în Delta Dunării 84 | Pagina Completat de Echipa de evaluare Se completează de către Client Recomandări Termen Responsabil Acceptat (Da/Nu) Justificare pentru respingere Recomandarea 10 (Eficacitate): Selectarea și implementarea acțiunilor de 2023, după Ministerul Lucrărilor remediere corespunzătoare pentru gestionarea cauzelor principale aferente aprobarea Publice, Dezvoltării și evoluției fizice limitate a strategiei (precum au fost identificate în raport). strategiilor Administrației, în Acțiunile de remediere la nivel de strategie pot include: planificarea în avans a naționale cooperare cu mecanismelor de implementare pentru următoarea perioadă de programare; Autoritățile de asistență tehnică pentru beneficiari, inclusiv proiecte de consolidare a Management ale capacităților; comunicarea oportunităților de finanțare prin diferite mijloace; Programelor număr și capacitate crescute a resurselor umane implicate în implementarea operaționale din și monitorizarea strategiei; roluri și proceduri clare pentru implementarea România strategiei. Acțiunile de remediere la nivel de proiecte pot include o evaluare și O evaluare ex-ante ar ghidare mai precisă în cazul proiectelor depuse și linii directoare îmbunătățite putea confirma și pentru beneficiari. adecvarea acordurilor de implementare Recomandarea 11 (Eficacitate): Identificare și implementarea metodelor 2022, după Ministerul Lucrărilor corespunzătoare pentru a accelera nivelul de cheltuieli aferent proiectului (la aprobarea Publice, Dezvoltării și nivelul ITI, la nivelul strategiei sau la nivelul proiectului), ținând cont și de strategiilor Administrației, în provocările specifice fiecărei metode. Printre metodele de la nivelul strategiei naționale cooperare cu se numără: supraangajarea fondurilor strategiei; solicitări suplimentare și/ sau Autoritățile de țintite pentru propuneri de proiecte; listă de așteptare (de rezervă) a Management ale proiectelor. Printre metodele de la nivelul proiectelor se numără Programelor monitorizarea mai precisă a cheltuielilor din cadrul proiectelor și evaluarea pe operaționale din termen mediu a cheltuielilor din cadrul proiectelor; dezangajarea bugetelor România din cadrul proiectelor cu nivel scăzut de cheltuieli; alocări suplimentare către O evaluare ex-ante ar proiectele aflate deja în derulare. putea confirma și adecvarea acordurilor de implementare Recomandarea 12 (Funcția de monitorizare și evaluare): Dezvoltarea unei 2022, în cadrul Ministerul Lucrărilor proceduri de monitorizare și evaluare care să stabilească responsabilități clare evaluării ex-ante Publice, Dezvoltării și pentru fiecare instituție implicată în implementarea Strategiei pentru Delta Administrației, în Dunării. Strategia stabilește, în general, responsabilitățile fiecărei instituții; cu 85 | Pagina Completat de Echipa de evaluare Se completează de către Client Recomandări Termen Responsabil Acceptat (Da/Nu) Justificare pentru respingere toate acestea, o procedură specifică de monitorizare și evaluare ar ghida mai colaborare cu părțile bine colectarea și agregarea datelor la nivel local, dar și planificarea și acțiunile interesate relevante întreprinse în scopul evaluărilor externe. O evaluare ex-ante ar putea confirma și adecvarea funcției de monitorizare și evaluare Recomandarea 13 (Funcția de monitorizare și evaluare): Acordarea accesului Continuu Ministerul Lucrărilor la datele relevante tuturor instituțiilor responsabile de monitorizare și Publice, Dezvoltării și evaluare. În prezent, datele de monitorizare aferente proiectelor Administrației, în implementate sunt colectate de către Autoritățile de Management, în cooperare cu legătură cu fiecare Program operațional. Pentru a evalua evoluția Strategiei Autoritățile de pentru Delta Dunării, aceste date trebuie agregate la nivel local, de către Management ale responsabilii de strategie. În acest scop, instituția care răspunde de Programelor monitorizarea Strategiei pentru Delta Dunării trebuie să aibă acces la operaționale din contractele de finanțare, la cererile de finanțare, la rapoartele de progres și România la orice alte date de monitorizare furnizate de beneficiari, inclusiv la evoluția Ministerul Lucrărilor indicatorilor. Publice, Dezvoltării șiAdministrației, în colaborare cu părțile interesate relevante O evaluare ex-ante ar putea confirma și adecvarea funcției de monitorizare și evaluare Recomandarea 14. Dezvoltarea și comunicarea planului de evaluare pentru 2022, în cadrul Ministerul Lucrărilor Strategia pentru Delta Dunării. Planul de evaluare trebuie să includă evaluării ex-ante Publice, Dezvoltării și următoarele elemente: lista orientativă a evaluărilor ce urmează a fi Administrației, în efectuate, obiectul și motivul acestora; metodele ce trebuie utilizate la cooperare cu evaluările individuale și cerințele referitoare la datele acestora; dispozițiile Autoritățile de conform cărora datele necesare pentru anumite evaluări vor fi disponibile Management ale 86 | Pagina Completat de Echipa de evaluare Se completează de către Client Recomandări Termen Responsabil Acceptat (Da/Nu) Justificare pentru respingere sau vor fi colectate; un calendar; o strategie care să asigure utilizarea și Programelor comunicarea evaluărilor; resursele umane implicate în monitorizare și operaționale din evaluare; bugetul orientativ pentru implementarea planului de evaluare; și, România și cu sprijin eventual, un plan de formare profesională. extern din partea evaluatorilor ex-ante 87 | Pagina Anexa 2. Lista indicatorilor de realizare imediată și de rezultat și progresul intermediar estimat Note: Tabelele de mai jos includ doar indicatorii de realizare imediată și de rezultat folosiți pentru estimarea progresului intermediar al strategiei, cu informații complete - valori de referință, ținte și valori intermediare. Ceilalți indicatori, în lipsa datelor istorice disponibile, nu sunt prezentați în această anexă. Indicatorii de realizare imediată Tabelul 27: Lista Indicatorilor de realizare imediată și a progreselor intermediare Valoare de Țintă Valoare Progres Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Pilonul I Protejarea mediului și resurselor naturale 33% Sector A Biodiversitate și managementul ecosistemului 16% Suprafața habitatelor sprijinite în vederea obținerii unui stadiu de Beneficiari/A CO23 Ha - 1.364 52 4% conservare mai bun DI ITI DD Beneficiari/A 2S38 Seturi de măsuri/planuri de management/planuri de acțiune aprobate Număr - 4 2 50% DI ITI DD Număr de situri/arii/specii/habitate (după caz) care beneficiază de Beneficiari/A 2S94 Număr - 27 15 56% planuri de management/planuri de acțiune aprobate DI ITI DD Număr de situri Natura 2000 cu administrator/custode operațional - Beneficiari/A 2S95 Număr - 10 - 0% 4.1A DI ITI DD Număr de situri/arii/specii/habitate (după caz) care beneficiază de Beneficiari/A 2S97 Număr - 12 - 0% măsuri de conservare active implementate DI ITI DD Număr de situri Natura 2000 cu administrator/custode operațional - Beneficiari/A 2S98 Număr - 12 5 42% 4.1B DI ITI DD Măsuri active implementate pentru specia X (pentru planurile de Beneficiari/A 2S100 Număr - 15 1 7% acțiune aferente speciilor a căror arie nu poate fi identificată limitativ) DI ITI DD Investiții private combinate cu sprijinul public pentru proiecte de Beneficiari/A CO27 Euro - 2.269.248 - 0% inovare sau de C&D DI ITI DD 88 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Progres Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Plan de Management al Rezervației Biosferei Delta Dunării I.A.1 Da/Nu ARBDD - 1 - 0% implementat Beneficiari/A I.A.2 Planuri de Management ale altor situri Natura 2000 din teritoriul ITI Număr - 3 - 0% DI ITI DD Număr de seturi de măsuri și acțiuni ale Rezervației Biosferei Delta Dunării bazate pe date de monitorizare larg acceptate și pe modele Beneficiari/A I.A.3 Număr - 9 3 33% hidrologice, de sedimentare și demografice de ultimă oră DI ITI DD implementate Suprafața habitatelor sprijinite în vederea obținerii unui stadiu de Beneficiari/A I.A.4 Ha - 1.363 52 4% conservare mai bun DI ITI DD Sector B Eficiență Energetică 18% I.B.2 Număr de clădiri rezidențiale renovate Număr ADI ITI - 20 11 55% Beneficiari/A I.B.3 Lungimea rețelei termice reabilitate/extinse Km - 13 - 0% DI ITI DD Beneficiari/A 1S8 Scăderea consumului anual de energie primară în iluminat public KWh/an - 845 - 0% DI ITI DD Sector C Schimbări climatice 31% Număr de intervenții și investiții pentru măsuri de adaptare la Beneficiari/A I.C.1 Număr - 10 2 20% schimbări climatice DI ITI DD Numărul gospodăriilor cu o clasificare mai bună a consumului de Beneficiari/A I.C.2 Număr - 1.116 462 41% energie urmare a implementării măsurilor de eficiență energetică DI ITI DD Sector D Managementul riscului în caz de dezastre 50% Beneficiari/A 2S50 Unități echipate pentru situații de urgență Număr - 1 1 100% DI ITI DD 89 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Progres Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Cerere de finanțare transmisă, spre analiză și aprobare, la Comisia Beneficiari/A 2S81 Număr - 2 1 50% Europeană/Organismul Independent pentru Evaluare DI ITI DD Documentații suport pentru elaborarea aplicației de finanțare (Studiu Beneficiari/A 2S82 de Fezabilitate, Analiza Instituțională, Analiza Cost-Beneficiu, Număr - 1 - 0% DI ITI DD Evaluarea Impactului asupra mediului etc.) I.D.2 Numărul (anual) de exerciții de răspuns în caz de dezastre Număr ISU Tulcea 1 7 4 50% Inventar cu deșeuri periculoase și sistem de management al MMAP/ANP I.D.3 Da/Nu - 1 - 0% informațiilor existente (da sau nu) M I.D.4 Număr de planuri de intervenție disponibile Număr ISU Tulcea - 2 2 100% Sector E Situații de urgență cauzate de poluare 50% I.E.2 Numărul de exerciții de răspuns în caz de urgențe (anual) Număr/an ISU Tulcea 1 3 2 50% Pilonul II Îmbunătățirea economiei 27% Sector F Turism 20% Creșterea numărului preconizat de vizite la obiectivele de patrimoniu Număr Beneficiari/A CO9 - 25.865 3.959 15% cultural și natural și la atracțiile care beneficiază de sprijin vizite/an DI ITI DD Beneficiari/A 1S23 Obiective de patrimoniu cultural restaurate Număr - 8 1 13% DI ITI DD Beneficiari/A 1S68 Clădiri publice construite/ modernizate/ extinse Număr - 4 - 0% DI ITI DD Beneficiari/A CO38 Spații deschise create sau reabilitate în zonele urbane Metri pătrați - 21.022 - 0% DI ITI DD Beneficiari/A CO39 Clădiri publice sau comerciale construite sau renovate în zonele urban Metri pătrați - 22.090 - 0% DI ITI DD 90 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Progres Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Persoane care trăiesc în orașe mici și mijlocii unde s-au implementat Beneficiari/A 1S67 Număr - 10.052 - 0% strategii de dezvoltare locală DI ITI DD Beneficiari/A P6B301 Număr monumente istorice modernizate Număr - 1 - 0% DI ITI DD Număr de ambarcațiuni disponibile pentru turiști la principalele Căpitănia II.A.3 Număr 31 57 57 100% puncte de ieșire și puncte nodale (rute monitorizate) zonală Tulcea Număr de case tradiționale menținute/ reabilitate incluse în circuitul Beneficiari/A II.A.7 Număr - 20 10 50% turistic DI ITI DD Sector G Pescuit și acvacultură 13% Număr de investiții/proiecte în acvacultură/procesare/siguranța Beneficiari/A II.B.4 Număr - 15 2 13% pescarilor DI ITI DD Sector H Agricultură și Dezvoltare Rurală 49% Beneficiari/A II.C.6 Suprafața de teren acordat fermierilor din terenul public disponibil Ha - 4.364 4.364 100% DI ITI DD Număr de exploatații care beneficiază de ajutor pentru investiții în Beneficiari/A P2A13 Număr - 450 368 82% exploatații agricole DI ITI DD Investiții publice și private pentru prelucrarea și comercializarea Beneficiari/A P3A12 alimentelor = valul total al proiectelor (euro) din totalul investițiilor ITI Euro - 18 4 25% DI ITI DD în agricultură Număr de ferme care beneficiază de ajutor pentru investiții pentru Beneficiari/A P3A13 Euro - 6 1 17% prelucrarea produselor alimentare și marketing DI ITI DD Număr de proiecte care beneficiază de ajutor pentru investiții pentru Beneficiari/A P5A13 Număr - 62 44 71% irigații DI ITI DD Beneficiari/A P5A14 Zona țintă (ha) pentru irigații prin proiecte de ITI Ha - 8.038 2.010 25% DI ITI DD 91 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Progres Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Număr de proiecte cu investiții în platforme pentru stocarea gunoiului Beneficiari/A P5D11 Număr - 9 4 44% de grajd DI ITI DD Număr de exploatații care beneficiază de ajutor pentru Beneficiari/A P6A11 Număr - 7 6 86% înființare/sprijin pentru investiții în activități neagricole DI ITI DD Număr de proiecte care beneficiază de ajutor pentru investiții în Beneficiari/A P6B200 Număr - 53 19 36% infrastructură DI ITI DD Beneficiari/A P6B201 Lungime drumuri agricole (m) = drum agricol Metri - 18.528 1 0% DI ITI DD Beneficiari/A P6B203 Lungime rețea apă (m) Metri - 44.917 4 0% DI ITI DD Beneficiari/A P6B204 Lungime rețea canalizare (m) Metri - 87.952 4 0% DI ITI DD Beneficiari/A P6B205 Lungime drumuri locale modernizate (m) Metri - 161.831 11 0% DI ITI DD Beneficiari/A P6B206 Număr de licee și școli modernizate Număr - 1 1 100% DI ITI DD Beneficiari/A P6B207 Număr de grădinițe modernizate Număr - 6 1 17% DI ITI DD Beneficiari/A P6B208 Număr de after-school-uri modernizate Număr - 2 1 50% DI ITI DD Număr de proiecte care beneficiază de ajutor pentru investiții în Beneficiari/A P6B300 Număr - 13 5 38% patrimoniul cultural și natural local DI ITI DD Beneficiari/A P6B301 Număr monumente istorice modernizate Număr - 1 1 100% DI ITI DD Beneficiari/A P6B302 Număr de centre culturale modernizate Număr - 12 5 42% DI ITI DD 92 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Progres Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Beneficiari/A P6B41 Numărul GAL selectate Număr - 5 5 100% DI ITI DD Beneficiari/A P6B42 Populația vizată de GAL Număr - 130.000 130.000 100% DI ITI DD Beneficiari/A II.C.1 Număr de fermieri/asociații cu acces la rețele de promovare Număr - 122 31 25% DI ITI DD Număr de participanți la programe de educație/formare profesională Beneficiari/A II.C.2 Număr - 317 79 25% prin PNDR DI ITI DD Suprafața de teren neproductiv împădurit (prin proiecte PNDR 2014- II.C.4 Ha APIA Tulcea 2 121 64 52% 2020 în teritoriul ITI pe M.8 APIA) Număr de intervenții de protecție împotriva inundațiilor (prin proiecte Beneficiari/A II.C.5 Număr - 11 11 100% ITI) DI ITI DD Pilonul III Îmbunătățirea conectivității 36% Sector I Transport 16% Beneficiari/A CO13 Lungimea totală a drumurilor nou construite conectate la TEN-T Km - 23 2 9% DI ITI DD Beneficiari/A CO14 Lungimea drumurilor reconstruite/modernizate conectate la TEN-T Km - 133 2 2% DI ITI DD Beneficiari/A 1S11 Operațiuni implementate destinate transportului public și nemotorizat Număr - 1 - 0% DI ITI DD Beneficiari/A 2S17 Lungimea drumurilor reconstruite/modernizate conectate la TEN-T Număr - 2 - 0% DI ITI DD Beneficiari/A 2S6 Porturi situate pe TEN-T modernizate Număr - 2 - 0% DI ITI DD Beneficiari/A CO13a Lungime totală a drumurilor nou construite TEN -T Km - 23 - 0% DI ITI DD 93 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Progres Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Număr de intervenții privind accesul îmbunătățit la principalele servicii Beneficiari/ III.A.5 Număr - 11 11 100% pe timpul iernii ITI DD Sector J Tehnologia informației și comunicațiilor 56% Beneficiari/A CO10 Noi gospodării care au acces la bandă largă de cel puțin 30 Mbps Număr - 2.000 400 20% DI ITI DD Număr de localități neacoperite care vor fi acoperite prin Beneficiari/A 211B1 Număr - 14 2 14% implementarea proiectului DI ITI DD Beneficiari/A 211B2 Numărul punctelor de acces la Internet de bandă largă Număr - 4.339 234 5% DI ITI DD Număr de elevi, din învățământul preuniversitar, utilizatori activi pe Beneficiari/A 233B1 platforma națională de învățare, din total număr de elevi din Număr - 20 - 0% DI ITI DD învățământul preuniversitar (%) Număr de profesori, din învățământul preuniversitar, utilizatori activi Beneficiari/A 233B2 pe platforma națională de învățare, din total număr de profesori din Număr - 15 - 0% DI ITI DD învățământul preuniversitar(%) Numărul de elemente de patrimoniu cultural digitizate, încărcate pe Beneficiari/A 233C1 Număr - 550.000 550.000 100% platforma creată prin proiect DI ITI DD Numărul de „Elemente de patrimoniu cultural digitizate” și furnizate Beneficiari/A 233C2 Număr - 200.000 200.000 100% către Europeana.eu DI ITI DD Numărul documentelor rare deja digitizate și numărul documentelor Beneficiari/A 233C3 Număr - 1.795 1.795 100% rare digitizate prin proiect, încărcate pe Europeana.eu DI ITI DD Numărul obiectelor deja digitizate, aflate în colecțiile bibliotecilor și Beneficiari/A 233C4 numărul obiectelor din colecțiile bibliotecilor digitizate prin proiect, Număr - 81.525 81.525 100% DI ITI DD încărcate pe Europeana.eu Numărul obiectelor deja digitizate, aparținând patrimoniului național, Beneficiari/A 233C5 aflate în colecțiile muzeelor și numărul obiectelor din patrimoniul Număr - 116.680 116.680 100% DI ITI DD național digitizate prin proiect, care sunt încărcate pe Europeana.eu 94 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Progres Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Număr de elevi de gimnaziu ce utilizează internetul prin wireless Beneficiari/A 233W1 Număr - 20 13 65% campus, din total număr de elevi de gimnaziu (%) DI ITI DD Număr de profesori ce utilizează internetul prin wireless-campus, din Beneficiari/A 233W2 Număr - 15 10 67% total număr de profesori (%) DI ITI DD Număr de unități gimnaziale ce beneficiază de echipamente wireless Beneficiari/A 233W3 Număr - 4.500 2.999 67% prin implementarea proiectului DI ITI DD Beneficiari/A 3S17 Școli care utilizează OER, WEB 2.0 în educație (număr școli) Număr - 18 18 100% DI ITI DD Număr de unități prespitalicești și spitalicești care utilizează sisteme Beneficiari/A III.B.3 Număr - 1 - 0% de telemedicină DI ITI DD Pilonul IV Asigurarea serviciilor publice 13% Sector K Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul integrat al apei 15% Număr de locuitori racordați la un sistem centralizat de apă potabilă Beneficiari/A IV.A.7 % - 112.582 28.146 25% prin ITI DI ITI DD Număr de locuitori racordați la un sistem centralizat de canalizare prin Beneficiari/A IV.A.8 Număr - 94.815 9.482 10% ITI DI ITI DD Beneficiari/A IV.A.9 Număr de stații de epurare a apelor uzate Număr - 8 1 10% DI ITI DD Sector L Managementul deșeurilor 17% Beneficiari/A CO17 Capacitate suplimentară de reciclare a deșeurilor Tone/an - 39.745 39.745 100% DI ITI DD Beneficiari/A 2S28 Depozite de deșeuri neconforme închise/reabilitate Număr - 2 - 0% DI ITI DD Cantitatea totală deviată de la depozitare din total cantitate global ANPM/APM IV.B.3 % - 22 - 0% colectată (%) Tulcea 95 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Progres Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Cantitatea totală de deșeuri menajere colectate separat (fracție ANPM/APM IV.B.4 Tone/an - 11.681 - 0% uscată) (tone/an) Tulcea Cantitatea totală de deșeuri menajere colectate separat (fracție ANPM/APM IV.B.5 Tone/an - 46.722 - 0% umedă) (tone/an) Tulcea Număr de locuitori și vizitatori care participă la activitățile educative ADI IDM IV.B.6 Număr - 40.000 - 0% legate de gestionarea deșeurilor (număr de persoane) Tulcea Sector M Sănătate 13% Beneficiari de infrastructură medicală Beneficiari/A 1S35 construită/reabilitată/modernizată/ extinsă/ dotată (pentru servicii Număr - 5.000 - 0% DI ITI DD medicale comunitare și ambulatorii) Unități medicale construite/reabilitate/modernizate/extinse/dotate Beneficiari/A 1S36 Număr - 1 - 0% (pentru servicii medicale comunitare și ambulatorii) DI ITI DD Beneficiari/A 1S37 Număr de unități de primiri urgențe Număr - 2 1 50% DI ITI DD Beneficiari/A S77 Spital Județean reabilitat/modernizat/extins/dotat Număr - 1 - 0% DI ITI DD Sector N Educație 19% Beneficiari/A 4S36 Angajați care beneficiază de programe de formare Număr - 326 - 0% DI ITI DD Beneficiari/A 4S17 Întreprinderi sprijinite Număr - 36 - 0% DI ITI DD Beneficiari/A 4S8 Persoane care beneficiază de sprijin Număr - 490 66 13% DI ITI DD Capacitatea infrastructurilor de îngrijire a copiilor sau de educație care Beneficiari/A CO35 Număr - 175 - 0% beneficiază de sprijin DI ITI DD 96 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Progres Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin în Beneficiari/A 1S53 Număr - 1.609 341 21% învățământul profesional și tehnic DI ITI DD Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin în Beneficiari/A 1S65 Număr - 268 255 95% învățământul preșcolar DI ITI DD Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază de sprijin în Beneficiari/A 1S66 Număr - 2.727 85 3% învățământul școlar DI ITI DD Sector O Incluziunea și protecția socială 1% Servicii asigurate la nivelul comunităților marginalizate aflate în risc de Beneficiari/A 4S161 Număr - 18 - 0% sărăcie sau excluziune socială DI ITI DD Persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din comunitățile Beneficiari/A 4S160 marginalizate care beneficiază de servicii integrate, din care: de etnie Număr - 1.062 37 3% DI ITI DD romă Comunități marginalizate aflate în risc de sărăcie sau excluziune Beneficiari/A 4S162 socială (din care: din zona rurală) care beneficiază de sprijin, din care: Număr - 4 - 0% DI ITI DD cele cu populație aparținând minorității rome Beneficiari (persoane adulte cu dizabilități) de infrastructură de centre Beneficiari/A 1S42 de zi pentru persoane cu dizabilități, reabilitată/ modernizată/extinsă/ Număr - 130 - 0% DI ITI DD dotată Beneficiari (persoane adulte cu dizabilități) de infrastructură de Beneficiari/A 1S43 dezinstituționalizare construită/reabilitată/modernizată/extinsă/ Număr - 53 - 0% DI ITI DD dotată Număr de persoane care au beneficiat de drept de proprietate Beneficiari/A IV.E.9 Număr - 180 - 0% regularizate DI ITI DD Pilonul V Promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității 65% Sector P Capacitatea administrativă și managementul de program 65% 97 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Progres Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Personal din administrația publică locală care a fost certificat la Beneficiari/A 5S23 Număr - 80 80 100% încetarea calității de participant la formare DI ITI DD Autorități și instituții publice sprijinite să dezvolte proceduri Beneficiari/A 5S25 operaționale privind măsurile preventive anticorupție și indicatorii Număr - 1 1 100% DI ITI DD aferenți Personal din autoritățile și instituțiile publice care a fost certificat la Beneficiari/A 5S26 finalizarea cursurilor în domeniul prevenirii corupției, transparenței, Număr - 150 150 100% DI ITI DD eticii și integrității Rapoarte trimestriale elaborate de structura care coordonează ITI 6S22 Număr ADI ITI DD - 39 16 41% aprobate de Ministerul Fondurilor Europene Număr personal din structura care coordonează ITI, ale căror salarii 6S9 Număr ADI ITI DD - 126 76 61% sunt cofinanțate din POAT - echivalent normă întreagă anual Număr de autorități și instituții publice care au implementat măsuri Beneficiari/A V.A.1 unitare pentru reducerea poverii administrative, pentru Număr - 2 1 50% DI ITI DD implementarea sistemelor de management a calității și performanței Număr de acte normative revizuite care vizează îmbunătățirea Beneficiari/A V.A.2 Număr - 1 - 0% cadrului legal și instituțional din Delta Dunării DI ITI DD Progres Total 35% Sursa: Monitorizarea datelor furnizate de ADI ITI DD, din mai 2020; Progresul intermediar calculat ca ((Valoare curentă – Valoare min.)/(Valoare max. – Valoare min.)) *100% 98 | Pagina Indicatori de rezultat Tabelul 28: Lista Indicatorilor de rezultat și a progreselor intermediare Valoare de Țintă Valoare Performanță Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Pilonul I Protejarea mediului și resurselor naturale 43% Sector A Biodiversitate și managementul ecosistemului 22% Număr de 2S36 Număr de situri Natura 2000 cu obiective de conservare active MMAP - 22,0 5,0 23% situri Număr de obiective de infrastructură de protejare împotriva I.A.6 Număr AFDJ GALAȚI 5,0 24,0 9,0 21% inundațiilor din cadrul RBDD construite/reabilitate/modernizate Sector B Eficiență Energetică 3% I.B.1 Număr de clădiri publice renovate Număr ADI ITI DD 7,0 50,0 10,0 7% Scăderea consumului anual de energie primară în clădirile Beneficiari/ADI CO32 KWh/an - 8.476.539,6 - 0% publice ITI DD Sector C Schimbări climatice 0% Echivalent în Beneficiari/ADI CO34 Scădere anuală estimată a gazelor cu efect de seră - 1.105.740,1 - 0% tone CO2 ITI DD Sector D Managementul riscului în caz de dezastre 90% Timpul mediu de răspuns la situații de urgență la stingerea 2S49a Minute ISU Tulcea 20,0 15,3 15,3 100% incendiilor sau alte situații Timpul mediu de răspuns la situații de urgență la acordarea 2S49b Minute ISU Tulcea 15,0 14,0 14,3 70% primului ajutor medical Număr de locuitori care beneficiază de măsuri de protecție I.D.1 Număr AFDJ GALAȚI 5.265,0 11.758,0 11.758,0 100% împotriva inundațiilor ca rezultat al investițiilor în infrastructură Sector E Situații de urgență cauzate de poluare 100% 99 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Performanță Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) I.E.1 Număr de incidente de poluare în regiunea DD (anual) Număr/an ISU Tulcea - - - 100% Pilonul II Îmbunătățirea economiei 60% Sector F Turism 73% II.A.1 Sosiri ale turiștilor (anual) Număr INS 1.236.072,0 1.776.709,2 1.480.591,0 45% II.A.4 Ratele de ocupare pentru cazările autorizate/oficiale % INS 24,7 32,5 32,5 100% II.A.5 Durata medie a sejurului (nopți) Număr nopți INS 1,2 2,6 2,6 100% II.A.2 Număr de permise de intrare în RBDD Număr ARBDD 61.925,0 424.946,0 424.946,0 100% Raportul dintre nerezidenții și rezidenții ce dețin II.A.8 % UAT 7,2 6,0 6,9 22% terenuri/imobile în DD Sector G Pescuit și acvacultură 43% Beneficiari/ADI 1,1 Variația valorii producției Mii - EUR - 4.341,0 906,0 21% ITI DD Beneficiari/ADI 1,2 Variația volumului producției Tone - 1.746,4 499,0 29% ITI DD Locuri de muncă (ENI) create în sectorul pescuitului sau activități Beneficiari/ADI 1,7 ENI - 89,0 12,0 13% complementare ITI DD II.B.2 Mărimea populațiilor de specii de pești răpitori Număr INCDDD 26,0 31,0 31,0 100% II.B.3 Dinamica populației de caras (Prussian carp) Număr INCDDD 47,0 49,0 48,0 50% Sector H Agricultură și Dezvoltare Rurală 63% Ponderea infrastructurii de irigații reabilitate prin proiecte ITI Beneficiari/ADI II.C.3 % - 7,9 1,1 14% din totalul infrastructurii de irigații viabile (%) ITI DD 100 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Performanță Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Beneficiari/ADI II.C.8 % de fermieri care au deschis o activitate non % - 4,9 4,9 100% ITI DD % de inițiative/proiecte care valorifică patrimoniul cultural al Beneficiari/ADI II.C.9 % - 0,0 0,0 100% zonei ITI DD % din infrastructura comunală și sătească modernizată, din care after school, baze sportive, dispensare, drum agricol, drumuri locale modernizate, grădinițe, iluminat stradal, licee și școli Beneficiari/ADI II.C.10 % - 11,7 4,5 38% modernizate, parcuri și locuri de joacă, piețe, poduri și podețe, ITI DD rețea de apă, rețea de canalizare, rețele pentru siguranța populației Pilonul III Îmbunătățirea conectivității 34% Sector I Transport 22% www.distanța.r III.A.2 Durata de călătorie între Tulcea și Brăila Minute 81,0 64,0 84,0 -18% o www.distanța.r III.A.3 Durata de călătorie între Tulcea și Brăila Minute 85,0 65,0 85,0 0% o Căpitănia III.A.4 Volum de mărfuri transportate pe căi navigabile interioare Tone/an 3.083.976,2 3.313.994,2 3.275.392,0 83% zonală Tulcea Sector J Tehnologia informației și comunicațiilor 46% Acoperire/disponibilitate în bandă largă NGA în procente 3S8 % ANCOM 69,5 72,3 69,5 0% gospodării III.B.1 Gradul de utilizare cu regularitate a internetului la nivel național % DESI 60,0 80,0 74,0 70% Procentul cetățenilor care utilizează cu regularitate internetul 3S14 % DESI 56,0 80,0 72,0 67% din total populație Pilonul IV Asigurarea serviciilor publice 43% 101 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Performanță Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Sector K Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul integrat al apei 36% Ponderea populației rurale racordate la rețelele centralizate de Beneficiari/ADI IV.A.1 % - 23,6 5,9 25% alimentare cu apă prin proiecte cu finanțare ITI (%) ITI DD Ponderea populației din orașe racordate la rețelele centralizate Beneficiari/ADI IV.A.2 % - 16,4 1,6 10% de alimentare cu apă prin proiecte cu finanțare ITI (%) ITI DD Ponderea populației rurale racordate la rețelele centralizate de Beneficiari/ADI IV.A.3 % - 8,7 0,9 10% canalizare prin proiecte cu finanțare ITI (%) ITI DD Ponderea populației din orașe racordate la rețelele centralizate Beneficiari/ADI IV.A.4 % - 46,3 - 0% de canalizare prin proiecte cu finanțare ITI (%) ITI DD Ponderea apelor uzate tratate conform cu standardele cerute Beneficiari/ADI IV.A.5 % - 36,4 25,6 70% (%) în rural ITI DD Ponderea apelor uzate tratate conform cu standardele cerute Beneficiari/ADI IV.A.6 % 100,0 100,0 100,0 100% (%) în orașe ITI DD Sector L Managementul deșeurilor 40% 2S25 Cantitatea de deșeuri biodegradabile depozitată Mil. tone/an MMAP/ANPM - 2.336,1 - 0% Cantitatea totală de deșeuri menajere colectată și transportată ANPM/APM IV.B.1 Tone/an 57.039,0 58.403,0 58.039,0 73% (tone/an) Tulcea Cantitatea totală de deșeuri reciclabile recuperată din total ANPM/APM IV.B.2 % 4,1 20,0 11,6 48% cantitate colectată (%) Tulcea Sector M Sănătate 46% Beneficiari/ADI IV.C.2 Număr de unități de primiri urgențe Număr - 3,0 2,0 67% ITI DD IV.C.3 Speranța de viață la naștere Ani INSP 73,5 75,5 74,0 25% Sector N Educație 49% 102 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Performanță Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Persoane care obțin un loc de muncă, inclusiv cele care Beneficiari/ADI 4S201 Număr - 90,0 9,0 10% desfășoară o activitate independentă ITI DD Persoane care, la încetarea calității de participant, dobândesc o Beneficiari/ADI 4S6 Număr - 170,0 17,0 10% calificare ITI DD Rata de cuprindere în învățământul ante- IV.D.2 preșcolar/preșcolar/primar/gimnazial/secundar superior pentru % ISJ Tulcea 2,0 2,5 2,5 100% cetățenii de etnie romă Număr de persoane care beneficiază prin proiecte de sprijin ISJ Tulcea + IV.D.5 Număr 45,0 400,0 318,0 77% pentru formare/schimb de bune practici Constanța Sector O Incluziunea și protecția socială 43% Persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din Beneficiari/ADI 4S155 comunitățile marginalizate care dobândesc o calificare la Număr - 12,0 - 0% ITI DD încetarea calității de participant, din care: de etnie romă Persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială din comunitățile marginalizate care au un loc de muncă, inclusiv Beneficiari/ADI 4S156 Număr - 166,0 - 0% cele care desfășoară o activitate independentă, la încetarea ITI DD calității de participant Număr de grădinițe și alte servicii educaționale pentru copiii sub ISJ Tulcea + IV.E.1 Număr 99,0 101,0 101,0 100% 6 ani în comunități dezavantajate Constanța Număr de elevi cu risc de abandon școlar la începutul și la ISJ Tulcea + IV.E.4 Număr 251,0 251,0 271,0 0% sfârșitul anului școlar Constanța Număr de copii implicați în diferite tipuri de măsuri educaționale ISJ Tulcea + IV.E.5 complementare (afterschool, grădinițe de vară, tutorat școlar Număr 130,0 3.392,0 3.392,0 100% Constanța etc.) Număr centrelor care au implementat măsuri de educație ISJ Tulcea + IV.E.6 Număr 5,0 36,0 36,0 100% complementară în teritoriul ITI Constanța 103 | Pagina Valoare de Țintă Valoare Performanță Cod Indicatori UM Sursa referință intermediară intermediară (2020) (2016) (2023) (2020) Număr de mediatori școlari angajați cu normă întreagă în ISJ Tulcea + IV.E.7 Număr 5,0 5,0 5,0 0% sistemul școlar pe parcursul anului Constanța Pilonul V Promovarea eficienței, accesibilității și sustenabilității 29% Sector P Capacitatea administrativă și managementul de program 29% Autorități și instituții publice locale care au implementat Beneficiari/ADI 5S18 mecanisme și proceduri standard pentru fundamentarea Număr - 1,0 - 0% ITI DD deciziilor și planificării strategice pe termen lung Autorități și instituții publice locale în care s-au implementat sisteme unitare de management al calității și al performanței Beneficiari/ADI 5S19 Număr - 1,0 1,0 100% dezvoltate prin program conform Planului de acțiune pentru ITI DD prioritizarea și fazarea implementării managementului calității Autorități și instituții publice locale în care s-au implementat măsurile de simplificare a procedurilor pentru cetățeni în Beneficiari/ADI 5S20 Număr - 1,0 - 0% conformitate cu Planul integrat de simplificare a procedurilor ITI DD pentru cetățeni elaborat la nivel național Beneficiari/ADI V.A.3 Număr de proiecte implementat în cadrul ITI Delta Dunării Număr - 1.027,0 164,0 16% ITI DD Progres Total 42% Sursa: Monitorizarea datelor furnizate de ADI ITI DD, din mai 2020; Progresul intermediar calculat ca ((Valoare curentă – Valoare min.)/(Valoare max. – Valoare min.)) *100% 104 | Pagina Anexa 3. Analiză aprofundată pentru opt proiecte selectate Abordare metodologică pentru selectarea proiectului Echipa de evaluare a efectuat o analiză aprofundată cu privire la opt proiecte selectate pentru a aduna informații suplimentare despre progresul financiar și fizic al proiectelor strategice, rezultatele obținute și durabilitate, factorii care împiedică implementarea proiectului - inclusiv contextul generat de criza sanitară, și valoarea adăugată percepută a mecanismului ITI, precum și domeniile ce pot fi îmbunătățite. Selecția s-a făcut pe baza următoarelor criterii: valoarea proiectului (valoarea contractată totală, din fondurile UE și bugetul de stat), impactul preconizat asupra teritoriului ITI (de exemplu, proiecte de infrastructură mare) și reprezentativitate (număr mare de proiecte similare). Cele mai relevante proiecte (a se vedea Tabelul 29 mai jos) au fost identificate cu sprijinul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru implementarea Investițiilor teritoriale integrate în Delta Dunării (ADI ITI DD). Tabelul 29: Proiectele selectate pentru analiză aprofundată și criteriile utilizate la selectarea proiectelor Criterii pentru selectarea proiectelor Nr. Proiecte selectate Reprezentativitate Valoare ridicată Impact mare ridicată 1 Podul suspendat peste Dunăre X X 2 Modernizarea infrastructurii de transport DJ 226 X X Creșterea siguranței și securității pe aeroportul Delta 3 X X Dunării 4 Asistență tehnică pentru ADI ITI DD X 5 Cumpărarea unei linii de brichetare X 6 Înființarea unei pensiuni agroturistice X 7 Înființarea unei plantații de migdali X 8 Dezvoltarea unei exploatații agricole X Surse de informații pentru datele proiectului Datele au fost colectate din trei surse diferite (a se vedea Tabelul 30 mai jos), și anume datele și opiniile furnizate de Beneficiarii proiectelor, datele de monitorizare furnizate de ADI ITI DD și rapoartele de progres furnizate de Autoritățile de management ale programelor operaționale din România 2014-2020. Această abordare se raportează la contextul crizei sanitare, care a limitat accesul la datele proiectelor, în special la informații cantitative. Tabelul 30: Proiectele selectate pentru analiză aprofundată și sursele de informații pentru datele proiectelor Surse de informații Nr. Proiecte selectate Beneficiari ADI ITI DD AM 1 Podul suspendat peste Dunăre X x 2 Modernizarea infrastructurii de transport DJ 226 X X Creșterea siguranței și securității pe aeroportul Delta 3 X X Dunării 4 Asistență tehnică pentru ADI ITI DD X X 5 Cumpărarea unei linii de brichetare X X 6 Înființarea unei pensiuni agroturistice X X 105 | Pagina Surse de informații Nr. Proiecte selectate Beneficiari ADI ITI DD AM 7 Înființarea unei plantații de migdali X X 8 Dezvoltarea unei exploatații agricole x X Constatări Constatările sunt prezentate în opt secțiuni detaliate și separate, incluse la sfârșitul acestei anexe. Vă rugăm să folosiți linkurile de mai jos pentru a accesa informațiile pentru proiectul de interes: Proiect 1: Podul suspendat peste Dunăre Proiect 2: Modernizarea infrastructurii de transport DJ 226 Proiect 3: Creșterea siguranței și securității pe aeroportul Delta Dunării Proiect 4: Asistență tehnică pentru ADI ITI DD Proiect 5: Cumpărarea unei linii de brichetare Proiect 6: Înființarea unei pensiuni agroturistice Proiect 7: Înființarea unei plantații de migdali Proiect 8: Dezvoltarea unei exploatații agricole Concluzii Progresul fizic și financiar al celor opt progrese analizate sunt în conformitate cu planificarea inițială. Cu toate acestea, două dintre cele mai mari proiecte de infrastructură, care vizează îmbunătățirea conectivității transportului în Delta Dunării (adică podul suspendat peste Dunăre și modernizarea drumului județean DJ 226) se află într-o fază incipientă în ceea ce privește executarea lucrărilor. Acest lucru se datorează în principal complexității proiectului, care a necesitat o pregătire îndelungată a documentelor tehnice. Având în vedere valoarea ridicată a celor două proiecte și termenele stricte în ceea ce privește regula UE n + 2/n + 3, este necesară o monitorizare atentă pentru a evita riscul corecțiilor financiare. Progresul derulării proiectelor, precum și durabilitatea acestora, pot fi afectate de criza sanitară generată de Covid-19. În funcție de natura proiectului, unii beneficiari au fost obligați să oprească toate activitățile, cu respectarea deciziilor luate la nivel național. Întârzierile în implementarea proiectelor pot apărea, luând în considerare și imposibilitatea achiziționării de materii prime. Mai precis, beneficiarii care implementează activități în sectorul turistic s-ar putea să nu poată îndeplini la timp indicatorii stabiliți în planificarea inițială. În acest caz, este nevoie de sprijin suplimentar în numele Autorităților de management, de exemplu, la actualizarea normelor Programelor operaționale naționale. Unele rezultate pe termen scurt ale proiectelor sunt deja vizibile în regiunea ITI - siguranță sporită pe aeroportul local datorită echipamentelor achiziționate; un mecanism funcțional pentru implementarea Strategiei pentru Delta Dunării datorită asistenței tehnice; creșterea calității facilităților de cazare datorită infrastructurii nou construite; și îmbunătățirea competitivității microîntreprinderilor și întreprinderilor mici datorită proiectelor care vizează dezvoltarea și modernizarea acestora. Chiar și proiectele aflate într-un stadiu incipient au reușit să contribuie la dezvoltarea economică prin achiziția de servicii de planificare și executare a lucrărilor. Rezultatele pe termen lung vor fi măsurate la finalizarea proiectelor. Valoarea adăugată a mecanismului ITI este percepută diferit în rândul beneficiarilor intervievați. Pentru persoanele fizice și micile exploatații agricole, principalul beneficiu al mecanismului este legat de accesul mai ușor la oportunitățile de finanțare, prin asigurarea fondurilor UE în regiunea Delta Dunării și prin limitarea competitivității în timpul procesului de solicitare. Pentru părțile interesate de la nivel local, mecanismul a creat o abordare strategică în selecția de proiecte, capabilă să răspundă nevoilor specifice identificate la nivel local. Cel mai mare beneficiar al fondurilor ITI nu a fost influențat în mod semnificativ de mecanismul nou creat deoarece proiectele deja fuseseră create în conformitate cu strategiile naționale. 106 | Pagina Anumite domenii ce pot fi îmbunătățite ale mecanismului ITI au fost, de asemenea, identificate în timpul interviurilor. Mai precis, liniile directoare pentru beneficiari trebuie să permită parteneriate între județele Tulcea și Constanța, pentru dezvoltarea de proiecte strategice mai mari. Alte probleme întâmpinate de beneficiari au fost legate de claritatea liniilor directoare pentru beneficiarii individuali, nivelul ridicat al ratelor de cofinanțare în sectorul aviației, plafoanele scăzute pentru finanțarea noii infrastructuri turistice care presupun costuri mai mari în Delta Dunării, eventualele fluctuații de curs valutar și nivelul ridicat al birocrației. REZUMATE DE EVALUARE PENTRU CELE OPT PROIECTE SELECTATE Proiect 1: Podul suspendat peste Dunăre IDENTIFICAREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD) TITLU SMIS Podul suspendat peste Dunăre (85% teritoriul ITI DD) 117135 DESCRIEREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD și interviul cu beneficiarul) BENEFICIARI CRONOLOGIE Compania Națională de Administrare a Infrastructurii 27 aprilie 2015 - 31 decembrie 2023 Rutiere(CNAIR) (în desfășurare) PROGRAM OPERAȚIONAL VALOARE ELIGIBILĂ PLĂȚI Infrastructură Mare 1,7 miliarde RON 0,.4 miliarde RON (20,69% din valoarea eligibilă) REZULTATE (Sursa: interviul cu beneficiarul) OBIECTIVE ȘI STADIUL ACTIVITĂȚILOR Obiectivul general al proiectului este construirea unui pod rutier suspendat peste Dunăre, în zona Brăilei. Proiectul include și construcția unui drum principal între Brăila și Jijila, cu două viaducte de acces și un drum de legătură cu Măcin. Progresul financiar și fizic al proiectului urmează în mare măsură planificarea inițială. Au început lucrările la podul principal. REZULTATE ȘI CONTRIBUȚIA LA STRATEGIA PENTRU DELTA DUNĂRII O infrastructură de transport de foarte bună calitate și conexiunile de transport mai bune vor contribui la dezvoltarea regională a zonei Dobrogei, fără a perturba habitatul Deltei Dunării. Podul suspendat va contribui la reducerea duratei de deplasare și a costurilor de operare a vehiculelor, reducând totodată poluarea. Lucrările realizate la podul principal au atras deja dezvoltarea economică a zonei, benefică atât pentru locuitori, cât și pentru IMM-uri, precum și pentru microîntreprinderi. DURABILITATE ȘI REPRODUCTIBILITATE Având în vedere natura proiectului, se așteaptă o durabilitate ridicată. Conform informațiilor furnizate de beneficiar, lucrările au o perioadă de garanție de 10 ani, iar materialele utilizate sunt de cea mai bună calitate. LECȚII ÎNVĂȚATE ȘI RECOMANDĂRI (Sursa: interviul cu beneficiarul) FACTORI CARE CONTRIBUIE LA SUCCESUL PROIECTULUI CNAIR este unul dintre cei mai mari beneficiari ai Programului operațional Infrastructură Mare și, prin urmare, relația cu Autoritatea de Management este una directă, care a permis răspuns prompt și soluții prompte la orice probleme identificate în fazele de planificare și implementare. PROBLEME ÎNTÂLNITE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Având în vedere complexitatea proiectului, problemele întâmpinate sunt în principal tehnice, legate de lucrări speciale care necesită timp pentru analiză și documentare, inclusiv de relocare a utilităților. Cu toate acestea, beneficiarul 107 | Pagina încearcă să asigure implementarea corespunzătoare a proiectului, pentru a nu exista depășiri semnificative ale termenului de finalizare planificat. ALTE COMENTARII (Sursa: interviul cu beneficiarul) NEVOILE CURENTE ȘI SURSA DE FINANȚARE CNAIR intenționează să construiască patru drumuri expres în zona ITI DD, și anume (1) Brăila - Tulcea - Constanța, (2) Brăila - Focșani, (3) Brăila- Galați și (4) Brăila - Buzău. Acestea vor fi, de asemenea, finanțate prin Programul operațional Infrastructură Mare. MECANISMUL ITI Pe baza unui interviu cu reprezentanții CNAIR implicați în planificarea și implementarea acestui proiect, strategia locală pentru Delta Dunării este considerată benefică. Cu toate acestea, proiectele implementate de CNAIR se bazează pe Master Planul General de Transport, iar alocările financiare provenite din fondurile UE sunt discutate direct cu AM ale PO din România. Prin urmare, mecanismul ITI nu este un factor de influență în pregătirea și implementarea proiectelor CNAIR. Master Planul General de Transport nu a fost actualizat la elaborarea Strategiei pentru Delta Dunării. Proiect 2: Modernizarea infrastructurii de transport DJ 226 IDENTIFICAREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD) TITLU SMIS Modernizarea infrastructurii județene pe DJ226 Tronson 121195 Corbu - Săcele - Istria - Mihai Viteazu DESCRIEREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD și interviul cu beneficiarul) BENEFICIAR CRONOLOGIE Unitatea Teritorial Administrativă Constanța 1 octombrie 2016 - 30 noiembrie 2022 (în desfășurare) PROGRAM OPERAȚIONAL VALOARE ELIGIBILĂ PLĂȚI Regional 107 miliarde RON 0 RON (0% din valoarea eligibilă) REZULTATE (Sursa: interviul cu beneficiarul) OBIECTIVE ȘI STADIUL ACTIVITĂȚILOR Obiectivele specifice ale proiectului includ reabilitarea și modernizarea drumului județean DJ 226 Tronson Corbu-Săcele- Istria-Mihai Viteazu; a intersecțiilor și trotuarelor rutiere, a benzilor pentru biciclete și construcția unor stații de autobuz. În prezent, proiectul se află în faza de atribuire a contractului având ca obiect servicii de proiectare, de execuție și de asistență tehnică. Executarea lucrărilor nu a început. REZULTATE ȘI CONTRIBUȚIA LA STRATEGIA PENTRU DELTA DUNĂRII Drumul va asigura legătura dintre Constanța și Tulcea, dar și accesul turiștilor la obiective turistice antice - cetatea Histria, zona Biosferei Delta Dunării - Gura Portiței, stațiunea Mamaia de Nord, rezervația Vadu, Corbu, uzina Midia- Năvodari, portul Midia. Transportul va fi fluidizat, inclusiv pentru muncitori, din orașul Năvodari către localitățile Lumina, Corbu, Săcele, Mihai Viteazu. Se preconizează că proiectul va contribui pe termen lung la dezvoltarea de activități turistice și comerciale în zona ITI Delta Dunării. DURABILITATE ȘI REPRODUCTIBILITATE Având în vedere natura proiectului, se așteaptă o durabilitate și reproductibilitate ridicată. Beneficiarul implementează în prezent un proiect similar de modernizare și reabilitare a drumului județean DJ 226 A Tronson Cetatea Histria - DN22/Tariverde. LECȚII ÎNVĂȚATE ȘI RECOMANDĂRI (Sursa: interviul cu beneficiarul) FACTORI CARE CONTRIBUIE LA SUCCESUL PROIECTULUI 108 | Pagina Consiliul Județean Constanța are un serviciu specializat de elaborare a proiectelor europene, cu personal calificat. Liniile directoare sunt bine scrise, iar comunicarea cu ADI ITI DD a fost foarte bună. PROBLEME ÎNTÂLNITE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Problemele întâmpinate la acest proiect au fost legate de circuitul greoi pentru obținerea aprobărilor DDBRA în zona protejată Mai mult, Compania Națională de Drumuri a impus amenajarea intersecțiilor cu drumurile naționale, care se află în afara limitelor cadastrale. ALTE COMENTARII (Sursa: interviul cu beneficiarul) NEVOILE CURENTE ȘI SURSA DE FINANȚARE Un alt proiect în desfășurare are în vedere reabilitarea Cetății Histria, dar nu a fost încă depus. MECANISMUL ITI Ghidul pentru domeniul ITI trebuie să permită parteneriate între județul Constanța și județul Tulcea. Modernizarea drumului județean DJ 226 se oprește la granița cu Constanța; un parteneriat ar fi permis ca lucrările să se desfășoare pe toată lungimea drumului. De asemenea, în contextul actual, generat de Covid-19, un proiect de parteneriat între județul Constanța și județul Tulcea ar fi util pentru situații de urgență. Proiect 3: Creșterea siguranței și securității pe aeroportul Delta Dunării IDENTIFICAREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD) TITLU SMIS Creșterea siguranței și securității pasagerilor pe 123542 aeroportul „Delta Dunării” Tulcea - asigurarea siguranței pasagerilor pe aeroportul „Delta Dunării” Tulcea DESCRIEREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD și interviul cu beneficiarul) BENEFICIAR CRONOLOGIE Administrația autonomă a Aeroportului „Delta Dunării” 1 februarie 2018 - 31 decembrie 2023 (în desfășurare) PROGRAM OPERAȚIONAL VALOARE ELIGIBILĂ PLĂȚI Infrastructură Mare 59 milioane RON 4,5 milioane RON (7,53% din valoarea eligibilă) REZULTATE (Sursa: interviul cu beneficiarul) OBIECTIVE ȘI STADIUL ACTIVITĂȚILOR Proiectul constă în implementarea lucrărilor și în achiziții de echipamente pentru Aeroportul Delta Dunării, menite să asigure siguranța și securitatea pasagerilor. Activitățile planificate prevăd un nou tiraj pentru prevenirea și stingerea incendiilor; un drum în perimetrul aeroportului care să faciliteze accesul la aeronave în cel mai scurt timp; un sistem de monitorizare TVCI care să prevină incursiunile din incinta aeroportului și să faciliteze monitorizarea generală a faunei; și echipamente de control pentru bagaje și pasageri, care sunt deja în funcțiune și funcționale. Vor fi achiziționate și alte echipamente necesare pentru iarnă. Beneficiarul estimează că toate activitățile proiectului vor fi desfășurate până la sfârșitul lunii aprilie. REZULTATE ȘI CONTRIBUȚIA LA STRATEGIA PENTRU DELTA DUNĂRII Acest proiect va conduce la creșterea siguranței și securității pentru pasagerii aeroportului; și este de așteptat să genereze un volum crescut de pasageri care tranzitează aeroportul. DURABILITATE ȘI REPRODUCTIBILITATE Având în vedere natura proiectului, se așteaptă o durabilitate ridicată. Toate echipamentele achiziționate sunt necesare pentru buna funcționare a aeroportului. 109 | Pagina LECȚII ÎNVĂȚATE ȘI RECOMANDĂRI (Sursa: interviul cu beneficiarul) FACTORI CARE CONTRIBUIE LA SUCCESUL PROIECTULUI Bugetul alocat pentru intervenții în Delta Dunării, precum și lista proiectelor selectate au fost comunicate la timp. Prin urmare, beneficiarii au avut suficient timp pentru a-și pregăti proiectele. Mai mult, beneficiarul a avut o colaborare foarte bună cu AM, ceea ce a dus la soluționarea tuturor problemelor întâmpinate în timpul implementării proiectului. PROBLEME ÎNTÂLNITE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Procedura de achiziții este foarte greoaie, iar personalul lucrează sub presiune pentru a evita greșelile. Este nevoie de reguli mai simple și mai clare. De asemenea, procedurile trebuie să permită selectarea unui număr mic de ofertanți. În acest moment, oricine poate participa la procedura de achiziție publică, iar procesul este îndelungat, mai ales dacă există contestații. ALTE COMENTARII (Sursa: interviul cu beneficiarul) NEVOILE CURENTE ȘI SURSA DE FINANȚARE Proiectul poate fi continuat cu activități suplimentare pentru creșterea siguranței pasagerilor, operatorilor și a aeroportului. Controlul de securitate trebuie să fie mai detaliat deoarece aeroportul trebuie să fie pregătit pentru orice situație. Alte proiecte sunt considerate a contribui la reducerea substanțelor poluante, respectiv dotarea aeroportului cu echipamente electrice, folosind o tehnologie avansată. MECANISMUL ITI În domeniul aviației, una dintre problemele majore în accesarea fondurilor ITI este legată de procentul de cofinanțare. În funcție de numărul de pasageri, procentul de cofinanțare poate fi de 25% sau chiar 50%. Proiectele din domeniul aviației sunt costisitoare, iar unele aeroporturi mai mici nu-și pot asigura resursele proprii. Proiect 4: Asistență tehnică pentru ADI ITI DD IDENTIFICAREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD) TITLU SMIS Asistență tehnică pentru asigurarea funcționării 116755 mecanismului ITI din perspectiva SIDDDD și a structurii ADI ITI Delta Dunării la nivel executiv și de parteneriat DESCRIEREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD și contractul de finanțare) BENEFICIAR CRONOLOGIE Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru 1 ianuarie 2016 - 31 decembrie 2018 (finalizat) implementarea Investițiilor teritoriale integrate în Delta Dunării (ADI ITI DD) PROGRAM OPERAȚIONAL VALOARE ELIGIBILĂ PLĂȚI Asistență tehnică 8,2 milioane RON 8,0 milioane RON (98% din valoarea eligibilă) REZULTATE (Sursa: rapoartele de progres) OBIECTIVE ȘI STADIUL ACTIVITĂȚILOR Obiectivul general al proiectului a fost de a asigura coordonarea, pregătirea, actualizarea, implementarea și monitorizarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă în Delta Dunării, Planului de acțiune și a mecanismului ITI Delta Dunării. Activitățile proiectului au inclus cofinanțarea salariilor personalului, achiziționarea de echipamente, asistență pentru beneficiarii ITI și diseminarea informațiilor. REZULTATE ȘI CONTRIBUȚIA LA STRATEGIA PENTRU DELTA DUNĂRII 110 | Pagina Proiectul a asigurat buna funcționare a ADI ITI DD, sprijinind totodată beneficiarii eligibili să aibă acces și să utilizeze fondurile structurale și de investiții ale UE alocate în cadrul Programelor operaționale 2014-2020 și promovând mecanismul ITI și rezultatele implementării acestuia la nivel local, național și european. DURABILITATE ȘI REPRODUCTIBILITATE Toate rezultatele au fost menținute la finalizarea proiectului. LECȚII ÎNVĂȚATE ȘI RECOMANDĂRI (Sursa: rapoartele de progres) FACTORI CARE CONTRIBUIE LA SUCCESUL PROIECTULUI Indisponibil. PROBLEME ÎNTÂLNITE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Indisponibil. ALTE OBSERVAȚII (Sursa: rapoartele de progres) NEVOILE CURENTE ȘI SURSA DE FINANȚARE Indisponibil. MECANISMUL ITI Indisponibil. Proiect 5: Cumpărarea unei linii de brichetare IDENTIFICAREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD) TITLU SMIS Diversificarea activității economice a companiei S.C. 064000I0021723800019 AGRIDAS INTERCOM prin achiziționarea unei linii de brichetare DESCRIEREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD și interviul cu beneficiarul) BENEFICIAR CRONOLOGIE S.C. AGRIDAS INTERCOM S.R.L. 21 iunie 2018 - 21 iunie 2020 (finalizat) PROGRAM OPERAȚIONAL VALOARE ELIGIBILĂ PLĂȚI PNDR 185.584 EUR 185.584 RON (100% din valoarea eligibilă) REZULTATE (Sursa: interviul cu beneficiarul) OBIECTIVE ȘI STADIUL ACTIVITĂȚILOR Obiectivul proiectului a fost crearea unei linii de brichetare. Activitățile au fost finalizate cu succes - înființarea unei tocătoare de baloți de paie, achiziționarea unei prese de brichetat și a unei încărcătoare frontale. Au fost făcute și achiziții suplimentare, din resurse proprii. REZULTATE ȘI CONTRIBUȚIA LA STRATEGIA PENTRU DELTA DUNĂRII Beneficiarul are ca obiect de activitate cultivarea cerealelor, iar proiectul a dus la valorificarea paielor lăsate pe câmp. În contextul acestui proiect au fost create două locuri de muncă. DURABILITATE ȘI REPRODUCTIBILITATE Rezultatele proiectului vor fi durabile pe termen lung, deoarece linia de brichetare este o sursă de venit pentru beneficiar. Proiectul poate fi reprodus de către eventualii beneficiari care lucrează în agricultură. Pentru a fi profitabil, 111 | Pagina producția de brichete trebuie realizată cu materii prime din surse proprii; colectarea de paie de pe câmp poate fi destul de costisitoare. LECȚII ÎNVĂȚATE ȘI RECOMANDĂRI (Sursa: interviul cu beneficiarul) FACTORI CARE CONTRIBUIE LA SUCCESUL PROIECTULUI Liniile de finanțare dedicate ITI DD facilitează accesul fermierilor din zonă la fonduri nerambursabile. Beneficiarul consideră că nu ar fi putut obține finanțare prin intermediul programelor naționale. De asemenea, experiența vastă a beneficiarului în domeniul agricol a dus la finalizarea cu succes a proiectului. PROBLEME ÎNTÂLNITE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Singura problemă întâlnită a fost legată de funcționalitatea platformei online de depunere a proiectelor. Beneficiarul a fost primul care a depus o cerere online și a primit mai multe mesaje de eroare. Autoritățile locale și naționale nu au fost pregătite să ofere sprijinul necesar. ALTE COMENTARII (Sursa: interviul cu beneficiarul) NEVOILE CURENTE ȘI SURSA DE FINANȚARE Beneficiarul ar dori să solicite și alte proiecte finanțate prin mecanismul ITI - implementarea unui sistem de irigații și deschiderea unei brutării. MECANISMUL ITI Beneficiarul recomandă evaluarea tuturor cererilor depuse în cadrul unei invitații pentru finanțare. În cazul în care anumite cereri sunt retrase ulterior, trebuie aprobate cererile cu un punctaj mai mic. Orientările pot fi îmbunătățite, de asemenea, în ceea ce privește claritatea, utilizarea unui limbaj accesibil și furnizarea de exemple concrete. În domeniul agriculturii, în special în regiunea ITI Delta Dunării, sunt necesare mai multe investiții în irigații. Condițiile meteo actuale nu permit desfășurarea de activități agricole în lipsa accesului la apă. Proiect 6: Înființarea unei pensiuni agroturistice IDENTIFICAREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD) TITLU SMIS Pensiune agroturistică Drill 062000I001172380003 DESCRIEREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD și interviul cu beneficiarul) BENEFICIAR CRONOLOGIE SC Vision Delta Drill SRL 12 octombrie 2017 - 12 octombrie 2022 (în desfășurare) PROGRAM OPERAȚIONAL VALOARE ELIGIBILĂ PLĂȚI PNDR 70.000 EUR 49.000,00 EUR (70% din valoarea eligibilă) REZULTATE (Sursa: interviul cu beneficiarul) OBIECTIVE ȘI STADIUL ACTIVITĂȚILOR Obiectivul proiectului a fost construirea unei pensiuni agroturistice cu cinci camere. Până în prezent, toate termenele stabilite prin planul de afaceri și acordul de finanțare au fost respectate, iar lucrările de construcții au fost finalizate. Cu toate acestea, în contextul crizei generate de Covid-19, pot exista întârzieri în vizitele pe teren pentru clasificarea pensiunii și obținerea autorizației de funcționare. REZULTATE ȘI CONTRIBUȚIA LA STRATEGIA PENTRU DELTA DUNĂRII Se preconiza că proiectul va genera venituri în primăvara acestui an. Cu toate acestea, având în vedere criza sanitară, beneficiarul nu știe dacă cifra de afaceri planificată poate fi atinsă la termen (65% din valoarea primei tranșe de finanțare, în termen de 48 de luni de la semnarea contractului). 112 | Pagina DURABILITATE ȘI REPRODUCTIBILITATE Având în vedere contextul actual, durabilitatea proiectului nu poate fi estimată. Proiecte similare sunt implementate în zona Deltei Dunării pentru alinierea unităților de cazare la un anumit standard. LECȚII ÎNVĂȚATE ȘI RECOMANDĂRI (Sursa: interviul cu beneficiarul) FACTORI CARE CONTRIBUIE LA SUCCESUL PROIECTULUI Beneficiarul a pregătit o parte din documentația proiectului, inclusiv studiul geotehnic, înainte de semnarea contractului, din surse proprii de finanțare. Acest lucru i-a permis să ajungă la termene. PROBLEME ÎNTÂLNITE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Potrivit beneficiarului, personalul care a examinat cererea nu a fost suficient informat cu privire la cerințele incluse în liniile de orientare PNDR. Planul de afaceri a fost inițial declarat neeligibil deoarece beneficiarul nu avea domiciliul în Sfântu Gheorghe. Aceasta nu era o condiție de eligibilitate, iar proiectul a fost aprobat în urma contestației. ALTE COMENTARII (Sursa: interviul cu beneficiarul) NEVOILE CURENTE ȘI SURSA DE FINANȚARE Beneficiarul intenționează să solicite panouri fotovoltaice și activități complementare pentru activitatea de agroturism. MECANISMUL ITI Pentru investitorii din afara regiunii ITI DD ar fi utilă o platformă online pentru obținerea documentației necesare și pentru plata taxelor locale (n.b. referire la instituțiile publice locale). Distanța nu este neapărat un impediment, dar prelungește termenul de depunere. Alocările financiare trebuie să țină seama și de costul investițiilor în localități accesibile numai pe apă. În prezent, toți beneficiarii primesc aceeași sumă de finanțare. Proiect 7: Înființarea unei plantații de migdali IDENTIFICAREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD) TITLU SMIS Înființarea unei plantații de migdali, îngrădirea terenurilor, 041A00I0051723800010 lucrări de construcții și de foraj în scopuri agricole, în comuna Jurilovca, localitatea Sălcioara, județul Tulcea DESCRIEREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD și interviul cu beneficiarul) BENEFICIAR CRONOLOGIE SC Real Nucet SRL 31 octombrie 2019 - 31 octombrie 2021 (în desfășurare) PROGRAM OPERAȚIONAL VALOARE ELIGIBILĂ PLĂȚI PNDR 762.417 EUR 134.701 EUR (18% din valoarea eligibilă) REZULTATE (Sursa: interviul cu beneficiarul) OBIECTIVE ȘI STADIUL ACTIVITĂȚILOR Obiectivul general al proiectului este înființarea unei plantații de migdali. Până în prezent au fost finalizate următoarele activități: pregătirea terenului, plantarea răsadului și achiziționarea mașinilor de cules fructe. Beneficiarul plănuia să implementeze și sistemul de irigații; cu toate acestea, materiile prime necesare nu pot fi achiziționate în contextul crizei generate de Covid-19. Proiectul prevede și construirea unei hale de depozitare. Beneficiarul așteaptă aprobarea tehnică pentru începerea lucrărilor. Echipamentele pentru condiționarea, prelucrarea și ambalarea produselor din fructe vor fi achiziționate în cadrul următoarelor activități. REZULTATE ȘI CONTRIBUȚIA LA STRATEGIA PENTRU DELTA DUNĂRII Rezultatele sunt așteptate să fie vizibile în șapte ani, când livada va da roade. 113 | Pagina DURABILITATE ȘI REPRODUCTIBILITATE Având în vedere starea incipientă a proiectului, durabilitatea nu poate fi estimată. LECȚII ÎNVĂȚATE ȘI RECOMANDĂRI (Sursa: interviul cu beneficiarul) FACTORI CARE CONTRIBUIE LA SUCCESUL PROIECTULUI Oportunitățile de finanțare au fost bine comunicate de ADI ITI DD. Firma de consultanță angajată de beneficiar a avut experiența necesară pentru a gestiona toată documentația proiectului. PROBLEME ÎNTÂLNITE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Beneficiarul nu a primit aprobarea de a achiziționa un tractor cu putere mai mare oferit de furnizor la același preț. Potrivit beneficiarului, deciziile luate de Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit (AFIR) nu sunt unitare deoarece au fost aprobate modificări similare pentru alte proiecte, implementate în alte județe. ALTE COMENTARII (Sursa: interviul cu beneficiarul) NEVOILE CURENTE ȘI SURSA DE FINANȚARE În acest moment, situația generată de Covid-19 este îngrijorătoare. Toate activitățile au fost blocate. MECANISMUL ITI Proiectele implementate în zona ITI au început deja să producă efecte sociale vizibile – au fost create noi locuri de muncă, iar aspectul general al comunei s-a îmbunătățit vizibil. Proiect 8: Dezvoltarea unei exploatații agricole IDENTIFICAREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD) TITLU SMIS Dezvoltarea exploatației agricole Samoilă Marius 0410V0I0021723800011 Agricultura PFA DESCRIEREA PROIECTULUI (Sursa: date furnizate de ADI ITI DD și interviul cu Beneficiarul) BENEFICIAR CRONOLOGIE Samoilă Marius Agricultura PFA 14 februarie 2018 - 14 februarie 2020 PROGRAM OPERAȚIONAL VALOARE ELIGIBILĂ PLĂȚI PNDR 277.389 EUR 274.469 RON (99% din valoarea eligibilă) REZULTATE (Sursa: interviul cu beneficiarul) OBIECTIVE ȘI STADIUL ACTIVITĂȚILOR Obiectivele proiectului au fost extinderea și modernizarea fermei și achiziționarea de echipamente suplimentare. Toate activitățile au fost finalizate conform planificării inițiale. REZULTATE ȘI CONTRIBUȚIA LA STRATEGIA PENTRU DELTA DUNĂRII Beneficiarul a reușit să-și minimizeze cheltuielile, iar lucrările sunt de o calitate mai bună datorită noului echipament. DURABILITATE ȘI REPRODUCTIBILITATE Se preconizează că proiectul va fi durabil și extrem de reproductibil luând în considerare numărul mare de fermieri care au nevoie de echipamente noi. LECȚII ÎNVĂȚATE ȘI RECOMANDĂRI (Sursa: interviul cu beneficiarul) FACTORI CARE CONTRIBUIE LA SUCCESUL PROIECTULUI 114 | Pagina Mecanismul ITI a facilitat accesul la finanțare pentru fermierii din zona Deltei Dunării, prin reducerea concurenței. Beneficiarul a avut o experiență vastă în agricultură, precum și în implementarea proiectelor cu fonduri europene. Compania de consultanță angajată de beneficiar a pregătit toată documentația proiectului și a fost implicată activ în timpul implementării. PROBLEME ÎNTÂLNITE ÎN IMPLEMENTAREA PROIECTULUI Beneficiarul a întâmpinat la anumite intervale dificultăți în distingerea personalului care lucrează pentru AM și alte entități, precum ADI ITI DD, însă a reușit să soluționeze această problemă ca urmare a contestației administrative depuse la sediul din Constanța. ALTE COMENTARII (Sursa: interviul cu beneficiarul) NEVOILE CURENTE ȘI SURSA DE FINANȚARE În zona Deltei Dunării sunt necesare proiecte pentru dezvoltarea sistemului de irigații. MECANISMUL ITI Fluctuațiile cursului de schimb RON-EUR pot cauza probleme beneficiarilor care implementează proiecte de anvergură. De asemenea, birocrația îngreunează accesul la fonduri - sunt necesare multe documente. 115 | Pagina Anexa 4. Rezultatele sondajului online Analiza avizului beneficiarilor Fondurilor europene structurale și de investiții din zona ITI Delta Dunării privind Strategia Teritorială Integrată REZUMAT Pentru evaluarea Strategiei Teritoriale Integrate în zona Deltei Dunării, în martie-aprilie 2020 a fost efectuat un sondaj de opinie în rândul beneficiarilor finanțării obținute prin mecanismul ITI. Sondajul a fost reprezentativ pentru acest tip de părți interesate. Studiul evidențiază faptul că, în percepția beneficiarilor, mecanismul ITI a contribuit în mod semnificativ la accesibilitatea finanțării europene, în special pentru autoritățile publice locale și centrale și pentru sectorul nonguvernamental. Mecanismul a generat la nivelul tuturor beneficiarilor o creștere a cotei de accesibilitate la accesarea fondurilor europene, contribuind în mod semnificativ la creșterea capacității antreprenoriale. Eficiența mecanismului ITI este ridicată. Aproximativ două treimi din beneficiari consideră că mecanismul ITI a acoperit mare parte sau cea mai mare parte din nevoile de dezvoltare ale instituției din care fac parte, ale localității lor și ale regiunii Deltei Dunării. Eficiența proiectelor este ridicată, 78% dintre beneficiari au considerat că au obținut toate sau majoritatea rezultatelor preconizate. În percepția beneficiarilor, impactul asupra dezvoltării turismului este mare. Două treimi din beneficiarii finanțării obținute prin mecanismul ITI DD apreciază că, atât turiștii, cât și rezidenții sunt mulțumiți de dezvoltarea turismului în zonă. La nivel de mediu, impactul perceput este mediu: 51% dintre beneficiarii intervievați consideră că proiectele pe care le-au implementat au avut un impact pozitiv asupra mediului. Impactul perceput asupra dezvoltării oportunităților economice este mediu, cu o medie de 0,8 companii susținute/nou create pentru fiecare proiect implementat și 3,8 noi locuri de muncă pentru fiecare proiect. 78% dintre beneficiarii care au răspuns la sondajul de opinie au considerat că proiectele implementate au o durabilitate ridicată sau foarte mare. 116 | Pagina METODOLOGIE Colectarea datelor Studiul de evaluare a rezultatelor Strategiei Teritoriale Integrate la nivelul beneficiarilor finanțării prin Programele operaționale a fost realizat pe baza sondajului de opinie. În perioada martie-aprilie 2020 au fost completate 693 de chestionare cu reprezentanți ai instituțiilor care primesc finanțare prin mecanismul ITI. Respondenții la sondajul de opinie au fost selectați din două surse: 1) Registrul notificărilor de conformitate cu Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării emisă de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării și 2) baza de date MySMIS a beneficiarilor de finanțări din FESI, prin mecanismul ITI, în 18 martie 2020. Metoda folosită pentru aplicarea chestionarelor a fost o metoda de tip CATI. Eșantionarea a fost exhaustivă și toți cei 891 de beneficiari unici au fost contactați de cel puțin trei ori cu solicitarea de a răspunde la chestionar. Motivele principale ale refuzului au fost lipsa de timp și transferul către consultant. Proiectele finanțate prin PND (Programul Național de Dezvoltare Rurală) a beneficiat mai ales de consultanță. Analiza bazei de date a beneficiarilor a arătat o atenție sporită pentru consultanță la un număr foarte mic de companii. De exemplu, compania de consultanță a dnei Ciucă Aneta a întocmit 77 dintre proiectele finanțate, Chirilă Aurelia - 37 de proiecte finanțate, familia Donciu - 25 de proiecte (Donciu Georgiana - 16 proiecte, Donciu Marian - 9 proiecte etc. Colectarea datelor a urmărit atât acoperirea teritorială - beneficiari din 36 din cele 38 de localități din zona ITI, cât și acoperirea tematică - au fost intervievați beneficiarii tuturor celor 8 programe operaționale. Eșantionul rezultat este reprezentativ pentru toți beneficiarii de finanțări FESI ce urmează a fi obținute intermediul mecanismului ITI, cu o marjă de eroare de +/- 2%, pentru un interval de încredere de 95%. Structura eșantionului 94% dintre beneficiarii care participă la sondajul de opinie se află în localitățile din zona ITI Delta Dunării. 6% se află în afara zonei, predominant în Constanța și București- Ilfov. Brăila și Galați sunt județele care formează un al doilea cerc de interes pentru finanțarea din fonduri europene prin mecanismul ITI. Cele mai multe chestionare (15,3% din total) au fost completate la Tulcea. Sarichioi, Baia, Jurilovca, Murighiol, Mihail Kogălniceanu, Niculițel, Babadag, Somova și Greci sunt localitățile care se evidențiază cu un număr mare de respondenți la sondaj. IC Brătianu și Smârdan sunt cele două localități în care nu au fost completate chestionare. Având în vedere ponderea ridicată a PNDR în structura beneficiarilor, majoritatea respondenților la sondajul de opinie au fost persoane fizice autorizate (60%) și reprezentanți ai companiilor private (32%). Acest tip de structură reflectă nivelul înalt de segmentare a activității agricole din zona IT Delta Dunării. 6% dintre chestionare au fost completate de reprezentanți ai instituțiilor publice, iar 3% de reprezentanți ai ONG-urilor. 117 | Pagina Distribuția respondenților la nivelul programului operațional arată prevalența numerică a respondenților PNDR- 524 au menționat proiecte finanțate prin PNDR și a respondenților POR-65 (Programul Operațional Regional), deși acestea sunt cele două programe operaționale care pot fi evaluate statistic, după care au fost respondenții POCU-19 (Programul Operațional pentru Capitalul Uman) și respondenții POPAM-15 (Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime), deși aceste două ultime programe permit estimarea mai multor tendințe, și apoi pot fi estimați respondenții POC-8 (Programul Operațional pentru Competitivitate), respondenții POIM-7 (Programului Operațional pentru Infrastructură Mare) și respondenții POCA-1 (Programul Operațional pentru Capacitate Administrativă). În cazul ultimelor trei programe, datele vor fi analizate din punct de vedere calitativ. Utilizarea Registrului avizelor de conformitate ADI a permis includerea în eșantion a unui număr de 21 de non- beneficiari ai PNDR, respectiv companii sau liber profesioniști, care au fost poziționați sub pragul punctajului minim admis. Categoriile de respondenți prezentate în graficul precedent au fost grupate în patru subcategorii: - Mari = autorități publice, care includ: administrațiile publice centrale, locale și instituțiile subordonate ale acestora - Medii = autorități de interes public: autorități autonome, regii autonome, ONG-uri, instituții culturale - Mici = societăți comerciale private - Foarte mici/individuale = persoane fizice autorizate Diferențele semnificative dintre aceste categorii de beneficiari vor fi menționate de fiecare dată când apar. Portofoliul de proiecte al acestor patru categorii de beneficiari este diferit: beneficiarii mari au proiecte în majoritatea programelor operaționale, cu excepția POPAM; cei mici au, în mare parte, proiecte finanțate de POR și PNDR; iar beneficiarii individuali au, aproape exclusiv, proiecte finanțate de PNDR. Structura chestionarului Chestionarul prezentat în Anexă are trei componente principale:  componenta care vizează evaluarea generală a elementelor efectelor mecanismului ITI în realizarea obiectivelor de dezvoltare strategică în regiunea Delta Dunării; 118 | Pagina  componenta care vizează evaluarea impactului și a experiențelor obținute într-un proiect finanțat prin mecanismul ITI (ultimul proiect finalizat sau cel mai avansat proiect din punct de vedere al implementării) a fost luată ca punct de referință;  o componentă economico-demografică a beneficiarului și identificarea respondentului. Limitări metodologice Studiul este încărcat de două limitări metodologice: 1) volumul respondenților pentru patru dintre cele opt programe operaționale este sub pragul statistic de 20 de cazuri și 2) nivelul de cunoștințe și competențe al beneficiarilor în evaluarea elementelor de interes la evaluarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării este semnificativ diferit în cadrul aceleiași categorii de beneficiari. Studiul reflectă opinia beneficiarilor fondurilor europene, în calitate de părți interesate în procesul de evaluare a DDISDS. Acesta nu este un studiu privind impactul asupra populației. 119 | Pagina REZULTATELE PRINCIPALE Relevanța mecanismului ITI Toți participanții la sondaj, indiferent de Programul Operațional prin care au fost finanțați, au declarat că, fără fondurile structurale, nu ar fi fost în măsură să îndeplinească obiectivele atinse prin proiecte până la această dată. Mecanismul ITI este considerat relevant de majoritatea beneficiarilor intervievați. 58% dintre beneficiari consideră că mecanismul ITI a facilitat procesul de accesare a fondurilor europene. Cu toate acestea, unul din cinci beneficiari (20%) consideră că acest mecanism nu a contribuit în mod semnificativ la creșterea accesului. Nu există diferențe semnificative la nivelul mediului de reședință urban/rural. Deși din punct de vedere statistic nu se înregistrează un coeficient de probabilitate semnificativ pentru întregul eșantion, având în vedere numărul scăzut de beneficiari pentru unele programe operaționale, analiza de corelație arată că mecanismul ITI este considerat mai relevant de către beneficiarii programului, dar și mai operațional, cu o audiență mică POC, POCA și PIM (programe de dezvoltare integrată). Beneficiarii POR au, de asemenea, un nivel ridicat de apreciere a contribuției mecanismului ITI la creșterea accesului la fondurile europene (71% dintre aceștia declară un nivel ridicat de satisfacție față de acest mecanism). Beneficiarii POPAM au o atitudine destul de rezervată față de mecanismul ITI. 60% dintre beneficiarii POPAM nu consideră că contribuția mecanismului ITI la creșterea accesibilității fondurilor europene în zona Deltei Dunării este semnificativă. La nivelul beneficiarilor POCU și PNDR, opinia privind contribuția mecanismului ITI la accesibilitate tinde să fie favorabilă: 53% dintre beneficiarii POCU sunt mulțumiți de eficiența mecanismului, respectiv 56% din beneficiarii PNDR. Categoriile de beneficiari cu cel mai ridicat nivel de satisfacție în ceea ce privește contribuția mecanismului ITI la accesibilitatea fondurilor europene sunt: administrațiile publice locale (72% evaluare pozitivă), autoritățile publice centrale * (67% evaluare pozitivă) și ONG-urile (70% evaluare pozitivă). Cel mai mare grad de nemulțumire a fost înregistrat în rândul societăților comerciale cu capital privat (22% nemulțumire), instituțiilor din subordinea autorităților publice locale și al administrațiilor autonome *. Evaluarea pozitivă a contribuției mecanismului ITI la accesibilitatea fondurilor europene în Delta Dunării a fost mai mare pentru beneficiarii care lucrează în domenii precum: schimbări climatice*, societatea civilă, construcții, administrație publică, tehnologia informației și comunicațiilor și semnificativ mai mică pentru beneficiarii care lucrează în: industria creativă, de sănătate și farmaceutică, industria lemnului, textilă și marochinărie, educație și gestionarea energetică și a mediului. 120 | Pagina Mecanismul ITI a creat o deschidere mai mare către proiecte privind dezvoltarea capacității administrative, educație și cultură. În ceea ce privește tendințele, există, de asemenea, o apreciere foarte mare a relevanței mecanismului ITI de către beneficiarii cu proiecte în domeniul schimbărilor climatice, gestionării riscului în caz de dezastre, prevenirii poluării și a răspunsului în situații de urgență și gestionării deșeurilor solide. Beneficiarii intervențiilor în domeniile sănătății, pescuitului, transportului și eficienței energetice percep un nivel mai mic de apreciere a contribuției ITI la accesibilitate. Evaluarea pozitivă a rolului mecanismului ITI în creșterea accesibilității este corelată în mod semnificativ cu numărul de proiecte pe care le-a implementat un beneficiar: cu cât este mai mare numărul de proiecte în curs de implementare, cu atât este considerat mai eficient mecanismul ITI. Majoritatea beneficiarilor (95%) au implementat un singur proiect. Beneficiarii cu mai mult de un proiect implementat sunt administrațiile publice locale (în medie = 4,2 proiecte), administrațiile publice centrale (în medie = 2 proiecte) și ONG-urile (în medie = 1,9 proiecte). Numărul proiectelor implementate crește odată cu creșterea dimensiunii instituționale a beneficiarului. Dacă în cazul PFA avem în medie 1,01 proiecte realizate până în prezent, media este de 3,41 proiecte în cazul administrației publice și instituțiilor subordonate. Ținând cont de datele prezentate mai sus, considerăm că mecanismul ITI este relevant atât pentru dezvoltarea capacității de accesare a fondurilor la nivelul administrației publice și societății civile, cât și pentru crearea unei disponibilități de a accesa fonduri la nivelul celorlalte categorii de beneficiari: 68% din totalul beneficiarilor au declarat că intenționează să solicite în viitorul apropiat un nou proiect finanțat de ITI. 66% dintre cei care au implementat un singur proiect intenționează să repete această experiență în perioada următoare. Cu cât dimensiunea instituțională a beneficiarului este mai mare, cu atât intenția de a implementa noi proiecte este mai mare, de la 66% în cazul PFA la 85% în cazul autorităților publice. 121 | Pagina Eficiența mecanismului ITI Gradul de maturitate al proiectelor finanțate în exercițiul 2014-2020 înregistrate în sondaj este de nivel mediu: 32% dintre proiectele analizate au fost finalizate sau așteaptă aprobarea raportului final, 50% sunt în implementare și 18% din proiecte sunt în faza de aprobare. Constatăm că beneficiarii au fost rugați să se refere la proiectul cu cel mai înalt nivel de maturitate pentru a obține o evaluare consecventă. Acest proiect va fi etichetat pe parcursul acestei analize drept „proiect matur”. Dintre programele cu un număr semnificativ de beneficiari și proiecte mature, POR este cel mai avansat, cu 40% din proiecte finalizate. Nivelul general de maturitate al proiectelor înregistrate în acest sondaj, 200 de proiecte finalizate din 618 aprobate, arată că anul viitor impactul asupra populației poate fi evaluat în mod consecvent, iar valoarea indicatorilor de rezultat din anul următor este semnificativă pentru evaluarea impactului. Atingerea obiectivului de mediu este considerată prioritară de către instituțiile mari (administrația publică și subordonați), în timp ce dezvoltarea economiei locale este obiectivul prioritar al instituțiilor mici (IMM-uri, PFA). Având în vedere prevalența beneficiarilor PNDR în eșantion, majoritatea respondenților apreciază că proiectele mature pe care le implementează au contribuit major la realizarea obiectivului strategic (OS) nr. 2, respectiv la dezvoltarea unei economii ecologice locale bazate pe consum, pe protejarea și eficiența resurselor prin valorificarea avantajelor comparative ale zonei, pe o economie susținută de serviciile publice. Menționăm că, în aplicarea chestionarelor, în comunicarea directă s-a constatat că beneficiarii percep, în cea mai mare parte, cele două obiective strategice ca fiind disjuncte: dezvoltarea economică și protecția mediului. De aici ponderea relativ scăzută (24%) a celor care apreciază că proiectul matur pe care îl implementează se adresează ambelor obiective. Focusul de dezvoltare (OS2) caracterizează beneficiarii majorității programelor operaționale, cu excepția POIM* și POCA*. În cazul lor, majoritatea beneficiarilor consideră că proiectele mature se adresează ambelor obiective strategice. Principalii factori care blochează absorbția de fonduri europene prin mecanismul ITI, identificați la nivelul eșantionului total au fost: 122 | Pagina  birocrația excesivă15 (menționată de 50% dintre respondenți, în strânsă legătură cu nevoia de a apela la serviciile unor consultanți),  întârzieri în evaluarea proiectului, întârzieri în rambursarea banilor 16 (13%),  dificultăți în asigurarea cofinanțării sau în acoperirea costurilor necesare pentru pregătirea documentației necesare pentru cererea de finanțare 17 (13%);  lipsa informațiilor, dificultăți în comunicarea cu reprezentanții autorităților de management 18 (9%),  criterii dificile de eligibilitate care necesită costuri suplimentare de acoperire 19 (7%),  lipsa de consultanți, calitatea lor scăzută sau sumele mari pe care le percep pentru serviciile furnizate 20 (6%),  incompetența funcționarilor publici din instituțiile de control sau instituțiile de avizare 21 (6%),  aprobare multiplă, succesivă sau nespecifică 22 (5%),  corupția în instituțiile de management, lipsa de transparență în evaluarea proiectelor, natura discriminatorie a monitorizării și a controalelor 23 (3%). Există o serie de diferențe în ierarhia factorilor de blocare identificați de beneficiari, în funcție de programul operațional prin care au fost finanțați:  Pentru beneficiarii POCU, pe primele poziții se află birocrația, cofinanțarea, criteriile de eligibilitate restrictive, incompetența funcționarilor publici;  Birocrația și deficitul de comunicare sunt principalele blocaje identificate de beneficiarii POC;  Pentru beneficiarii PNDR, ierarhia factorilor de blocaj coincide cu principalele probleme identificate în general;  Pentru beneficiarii POPAM, principalele probleme sunt birocrația, cofinanțarea și incompetența funcționarilor publici;  Funcționarea MySMIS este percepută ca principalul factor de blocaj de către managementul proiectelor din cadrul POCA;  Pentru beneficiarii POIM, birocrația excesivă și lipsa furnizorilor și a forței de muncă sunt principalele blocaje identificate; 15Categoria include: o mulțime de documentații care necesită un număr mare de drumuri, sute de km pentru a obține documentele necesare de la instituțiile statului, multitudinea de documente care respectă obligațiile de informare din ghidurile generale și specifice; 16Categoria include: perioada lungă (până la un an) de la momentul depunerii proiectului până la semnarea contractului, perioada în care se pierd contracte de credit bancar și valabilitatea documentelor depuse expiră, necesitând redepunerea documentelor; întârzieri la executarea contractului de finanțare, întârzieri la rambursare, invocarea birocrației; 17De exemplu, criza de lichidități, lipsa capitalului, lipsa cofinanțării, condiții restrictive în acordarea creditelor bancare necesare pentru cofinanțare, dificultăți în acoperirea sumelor necesare pregătirii cererii de finanțare (aprobare, documente, consultanți, etc.); 18De exemplu, lipsa de comunicare a autorităților locale cu cei care solicită avize, consultanță, informații, lipsa informațiilor despre mecanismul de finanțare, nivelul ridicat de specializare necesar pentru a înțelege liniile directoare (strâns corelate cu birocrația și nevoia de consultanță), lipsa unor informații concrete, lipsa unui flux de informații care să răspundă la întrebările frecvente, lipsa pregătirii în domeniul comunicării, inclusiv a consultanților; 19De exemplu, criterii de calificare extrem de restrictive, neadaptate la condițiile și contextul zonei Deltei Dunării, factorii de mediu necesari, mult prea restrictivi, lipsa de claritate cu privire la modul de acordare a punctajului utilizat pentru selecție, acceptarea finanțării proiectelor care nu sunt implementate de instituțiile cu sediul în zona ITI; 20De exemplu, numărul redus de consultanți, lipsa calificărilor acestora, lipsa timpului și a abilităților de comunicare, astfel încât proiectul să fie clar pentru beneficiar, costurile ridicate ale consultanților, până la 30% din suma solicitată; 21De exemplu, solicitarea de formate diferite, emiterea de formate diferite de cele necesare, cereri contradictorii ale echipelor de control succesive, ignorarea cerințelor autorităților emitente privind transmiterea documentelor utile, în mod rapid; 22Emiterea de avize AFIR cu mare dificultate (PNDR) emiterea de avize de către Ministerul Culturii cu dificultate (POCU), DSP (emitere după un an și jumătate), avize a căror utilitate nu este clară (de exemplu, Telekom). 123 | Pagina  Beneficiarii POR consideră că birocrația, întârzierile la evaluare, pragurile de cofinanțare și lipsa comunicării sunt principalele blocaje. Aproximativ două treimi din beneficiari consideră că mecanismul ITI a acoperit mare parte sau cea mai mare parte din nevoile de dezvoltare ale instituției din care fac parte, ale localității lor și ale regiunii Deltei Dunării. Beneficiarii celor patru programe consecvente din punct de vedere al numărului de respondenți (POCU, POR, PNDR, POPAM) percep aceste programe ca având contribuții similare la acoperirea nevoilor localității. POPAM este perceput ca fiind mai puțin satisfăcător în ceea ce privește nevoile companiilor din domeniul pescuitului și acvaculturii, iar POR și PNDR ca fiind cele mai importante instrumente de finanțare pentru dezvoltarea regiunii. Nivelul de apreciere față de POCA, POIM * și POC este ridicat pentru toate cele trei domenii de impact: instituție, localitate și regiune. Dimensiunea instituțională se corelează cu percepția adecvării fondurilor. Beneficiarii mari apreciază într-o măsură mai mare decât cei mici că alocarea prin mecanismul ITI a acoperit nevoile de dezvoltare ale organizației. Eficacitatea mecanismului ITI 78% dintre beneficiarii care au răspuns la sondajul de opinie consideră că au obținut toate sau majoritatea rezultatelor preconizate. Cu excepția a 3% din beneficiarii PNDR cu proiecte finalizate care nu au respectat indicatorii proiectului, toți ceilalți respondenți au declarat că acești indicatori au fost îndepliniți. 68% dintre beneficiarii PNDR, 69% dintre beneficiarii POR, 100% dintre beneficiarii POPAM și 50% dintre beneficiarii POCU cu proiecte în desfășurare afirmă că majoritatea indicatorilor de proiect au fost atinși. 124 | Pagina Principalii indicatori de proiect obținuți în cadrul PNDR au fost: achiziționarea de echipamente (44% dintre respondenți au menționat acest indicator ca fiind îndeplinit), construirea de spații și clădiri (16%) și achiziționarea de terenuri (14%). Apreciem că PNDR a influențat semnificativ piața utilajelor agricole din zonă, în special cea de tractoare și excavatoare de diferite dimensiuni, tranzacțiile funciare și piața construcțiilor. Indicatorii de rezultat menționați în mod semnificativ în POCU au vizat participarea la cursuri de instruire, în special în domeniul managementului (63% dintre respondenții cu proiecte POCU au menționat acest tip de indicatori). Achizițiile de echipamente au fost indicatorii cu cel mai mare grad de menționare în cazul proiectelor POPAM (50% din totalul respondenților) și POR (59% din totalul respondenților). În ceea ce privește procedurile și procesele, beneficiarii finanțării ITI au menționat principalele dificultăți: accesarea și utilizarea sistemului MySMIS, pregătirea documentației de atribuire și cererea de rambursare. Monitorizarea și asigurarea calității muncii prestate este mai dificilă pentru beneficiarii mari cu proiecte mari decât pentru beneficiarii individuali. De asemenea, nemulțumirea cu privire la timpul necesar pentru rambursarea cheltuielilor este mai mare în cazul administrației publice decât încazul beneficiarilor privați și individuali. Principalele experiențe pozitive ale beneficiarilor se raportează la rezultatele proiectelor finalizate sau în procesul de finalizare, respectiv, la dotările, echipamentele și achizițiile făcute. Principalele experiențe negative se referă la elementele menționate mai sus: birocrație excesivă, termenul îndelungat de aprobare a proiectului și rambursarea costurilor, dificultăți de implementare Experiențe pozitive POCU-ITI vine cu un mare avantaj și o oportunitate rară pentru dezvoltarea zonei. Este o oportunitate unică pentru noi. POC - Finanțarea este mai mult decât binevenită. Sectorul cultural avea nevoie de o bibliotecă digitală și nu doar sectorul, ci și țara. Nu avem biblioteci digitale în România. Avem acum ocazia să dezvoltăm acest proiect strategic la scară largă. PNDR - Am reușit să accesez fondurile și am cumpărat tot ce aveam nevoie, altfel nu aș fi reușit niciodată POR - Prin acest mecanism se va realiza reabilitarea monumentelor istorice. Aceasta este o oportunitate unică deoarece sumele necesare nu pot fi obținute de la bugetul de stat. Am colaborat foarte bine cu biroul ADR Sud Est Tulcea. Experiențe negative POC - A fost nevoie de mult timp pentru a începe acest proiect. Ni s-a spus să venim cu idei inovatoare și am depus proiectul în martie 2016, l-am contractat în august 2018 și a durat 2 ani, până în decembrie 2019. O idee inovatoare se învechește în 3 ani. Trece foarte mult timp până iese ghidul. Este nevoie de mult timp pentru un proiect inovator de nișă. Alții care se mișcă mult mai repede inovează, la rândul lor. Am avut noroc pentru că nu au apărut mulți jucători pe piață și nici alte entități dispuse să investească. 125 | Pagina POR - Birocrația a fost greoaie. Analiza a durat mult timp. Am depus proiectul în noiembrie 2017 și am semnat abia în februarie 2019. Proiectul nostru a implicat câteva achiziții minore, dar a fost simplu tehnic. Cu toate acestea, lucrurile s-au mișcat foarte greu. Majoritatea instituțiilor nu emit documentele și documentele online necesare, deși sistemul este digitalizat. PNDR - Când s-a verificat proiectul, în august, auditorul a dorit să vadă cultura de ridichi și de grâu, ceea ce nu era posibil în acea lună deoarece grâul este deja măcinat, iar ridichile nu existau încă în august. Mai mult, pentru că am declarat ridichi roșii, castraveți și ardei grași în proiect, când am făcut decontare am putut folosi doar facturile pe care apăreau numai aceste produse. Nu am putut include facturile pe care apăreau mărar, pătrunjel sau spanac deoarece aceste culturi se declară la APIA doar o dată pe an, primăvara. Astfel am putut să fac decontarea doar toamna. PNDR - i s-au cerut avize inutile. De exemplu: avizul Direcției de Sănătate Publică, care trebuie depus la dosarul de finanțare. De ce? Am cumpărat un camion pentru transportul stupilor, o scară și o topitoare de ceară solară. De ce îmi trebuie aviz de sănătate publică? POCU - Nu am găsit nicăieri suficient personal pentru a ghida persoanele selectate prin recrutare. Există o mare lipsă de psihologi specializați în orientarea carierei. POPAM- Principalele probleme provin din limbajul simplist restrictiv și din ghidurile neclare. Dar prevederile interpretabile sunt cel mai rău lucru. Acestea permit experților POPAM să interpreteze diferit cererile de finanțare. Consider că strategia ITI în domeniul dezvoltării zootehniei nu a fost luată în considerare. POR - Organismul intermediar a solicitat deseori completarea documentelor depuse. Adesea acestea nu erau justificate. Dacă la a doua evaluare am făcut documentele în conformitate cu cerințele primei evaluări, acestea tot nu au fost considerate suficient de bune. Ne cereau mereu altceva. De obicei, ceea ce cereau la un moment dat nu mai era valabil la următoarea evaluare. Impactul mecanismului ITI Măsurarea percepției beneficiarilor cu privire la impactul proiectelor lor (prezentat în Tabelul următor) evidențiază trei domenii: dezvoltarea afacerilor (medii mari de impact pentru toți beneficiarii tuturor programelor operaționale), turism și mediu și biodiversitate. Comparațiile evaluărilor cu impact mediu, pe categorii de beneficiari, realizate în funcție de programul prin care au fost finanțate, arată că zonele cu cel mai scăzut nivel de vizibilitate la nivel de impact sunt: gestionarea riscului în caz de dezastre, transporturile și aprovizionarea cu apă și canalizarea. 126 | Pagina Diferențele de mediu arată că dimensiunea instituției se corelează direct cu impactul perceput al următoarelor subiecte: mediu, eficiență energetică, gestionarea riscurilor în caz de dezastre, prevenirea poluării și răspunsul la situații de urgență, alimentarea cu apă și canalizare, gestionarea deșeurilor solide, cultură și, evident, capacitatea administrativă. În cazul agriculturii și dezvoltării rurale se înregistrează o corelație inversă (cu cât dimensiunea beneficiarului este mai mică - PFA - cu atât este mai mare impactul perceput). Impactul asupra turismului 48% dintre beneficiarii finanțării europene din Delta Dunării consideră că turiștii consideră raportul calitate/preț pentru serviciile din Delta Dunării ca fiind mare sau foarte mare. 49% dintre beneficiari consideră că turiștii consideră că valoarea cumpărată cu bani este medie. Această opinie are un caracter general. Nu au existat diferențe semnificative din punct de vedere statistic care să depindă de instituția din care face parte persoana intervievată sau de programul operațional prin care acesta a fost finanțat. Percepția aprecierii de către turiști a raportului calitate/preț este similară, indiferent de mărimea beneficiarului. Cei mai mulți beneficiari estimează că aproximativ jumătate dintre turiștii care vizitează Delta Dunării revin anual în regiune. Beneficiarii POPAM sunt cei mai optimiști, estimând că 57% dintre turiștii anuali revin în regiune. Beneficiarii POIM consideră că doar 37% dintre turiști revin. Beneficiarii autorităților publice centrale consideră că doar 29% dintre turiști revin, în timp ce beneficiarii autorităților publice locale sau ONG-urile consideră că 55-56% dintre turiști revin anual. Operatorii din domeniul turismului și agroturismului estimează că 57% dintre turiști revin anual, pe când cei din domeniile construcții sau mediu estimează că ponderea turiștilor care revin este de 40-42%. 127 | Pagina Comparația mediilor dintre beneficiarii finanțării prin PNDR și beneficiarii non-PNDR nu arată diferențe semnificative din punct de vedere statistic24: beneficiarii consideră că 54% dintre turiști revin anual, non-beneficiarii consideră că 52% dintre turiști revin. Prin urmare, implementarea unui proiect nu modifică în mod semnificativ percepția beneficiarilor PNDR asupra fluxului turistic din zonă. Două treimi dintre beneficiarii finanțării prin mecanismul ITI DD apreciază că atât turiștii, cât și rezidenții sunt mulțumiți de dezvoltarea turismului din zonă. (Figura 18). Deși analiza statistică nu înregistrează o probabilitate semnificativă, se constată că beneficiarii POCA, POC, POIM apreciază mai mult gradul de satisfacție al turiștilor veniți în zonă (în medie 86%). Cel mai mic nivel de apreciere a satisfacției turiștilor veniți în zonă a fost înregistrat în rândul ONG-urilor: doar 40% dintre ONG-uri consideră că turiștii sunt mulțumiți sau foarte mulțumiți, comparativ cu aprecierea medie la nivelul de eșantion de 77%. Satisfacția locuitorilor în ceea ce privește dezvoltarea turismului în zonă a fost apreciată ca fiind peste medie (media = 69%) de către autoritățile publice centrale și locale și de reprezentanții instituțiilor de cult (87%) și sub medie (37%) de către ONG-uri și instituțiile din subordinea administrațiilor publice locale. Pentru o analiză aprofundată a acestor diferențe, este necesar să colectăm date la nivelul populației, în calitate de beneficiar final. Nu au existat diferențe semnificative din punct de vedere statistic între beneficiarii și non-beneficiarii finanțărilor la evaluarea satisfacției rezidenților față de dezvoltarea turismului din zonă. Instituțiile mari (administrația publică) au cel mai înalt nivel de apreciere pentru satisfacția turiștilor care vin în zonă și pentru satisfacția rezidenților în ceea ce privește dezvoltarea turismului din zonă. Impactul de mediu Majoritatea beneficiarilor intervievați (51%) consideră că proiectele pe care le-au implementat au avut un impact pozitiv asupra mediului. Beneficiarii PNDR au un nivel de apreciere peste medie. 53% dintre aceștia consideră că proiectele au fost benefice pentru mediu deoarece s-a folosit agricultura ecologică (de exemplu, fără erbicide, insecticide, sulfați), naturală (de exemplu, miere de albine), au fost achiziționate instalații ecologice (de exemplu, topitori solare, ceară de albine) sau utilaje ușor poluante (de exemplu, camioane euro 6). Beneficiarii POPAM și POCU apreciază într-o măsură mai mică impactul proiectelor derulate asupra mediului (POPAM-33%, POCU-32%). Tipuri de intervenții POCU percepute ca fiind benefice pentru mediu: achiziționarea și instalarea panourilor solare, promovarea activităților comerciale care implică reducerea emisiilor de carbon, precum ecoturismul, promovarea gestionării ecologice a deșeurilor, cum ar fi introducerea canalizării și 24 Semnificația diferențelor de medie conform ANOVA 128 | Pagina abandonarea toaletelor rurale improvizate. Efecte benefice asupra mediului identificate de beneficiarii POPAM: creșterea populației cu specii de pește, piscicultură ecologică fără poluanți, creșterea randamentului habitatului prin lucrări de drenaj, lărgirea zidurilor de apărare, adâncirea albiilor, achiziția stațiilor de pompare. Tipuri de intervenții pozitive de mediu identificate de beneficiarii POR: achiziționarea de echipamente nepoluante, dezvoltarea infrastructurii de canalizare a apei, acțiuni de ecologizare, utilizarea materialelor biodegradabile, achiziționarea și utilizarea instalațiilor solare, achiziționarea de echipamente euro 6, construirea unor platforme ecologice pentru deșeurile solide. Beneficiarii POIM consideră că impactul asupra mediului a fost unul pozitiv prin: planuri de gestionare a ariilor protejate, acțiuni de conservare a biodiversității prin gestionarea ecologică a deșeurilor solide. Alte acțiuni cu impact pozitiv asupra mediului menționate de beneficiarii POCA și POC: reciclarea hârtiei uzate, cursuri de instruire care au inclus și o componentă de mediu, îngroparea fibrelor optice și îmbunătățirea esteticii urbane. Efectele negative asupra mediului au fost identificate doar de către beneficiarii PNDR, POPAM și, respectiv, POR: utilizarea soiurilor de plante autogame, ceea ce afectează dezvoltarea naturală a populației de albine, tratamentul culturilor cu substanțe care afectează și albinele, creșterea gunoiului de grajd odată cu creșterea turismului, din cauza lipsei platformelor de reciclare, pășunarea caprelor, invazivă pentru mediu, poluarea generată de mijloacele de transport și echipamentele agricole, consumul de combustibil și energie din surse neregenerabile. Impactul asupra oportunităților economice Oportunitățile economice au fost operaționalizate în două componente: 1) numărul de companii/întreprinderi susținute, înființate prin implementarea proiectului, altele decât cele ale beneficiarilor direcți (respondenți la chestionar) și 2) numărul de noi locuri de muncă create ca urmare a implementării proiectelor. Pentru cele două componente, la nivelul eșantionului general s-au înregistrat în medie 0,8 companii susținute/nou create pentru fiecare proiect implementat și 3,8 noi locuri de muncă pentru fiecare proiect. Cu toate acestea, pe aceste două componente, diferențele dintre beneficiari sunt semnificative25. Cele mai multe oportunități economice au fost dezvoltate de către beneficiarii POCU (în medie 3,5/proiect) și POIM (în medie 2,1/proiect), și cel mai puțin de către beneficiarii POC (în medie 0,3/proiect). Proiectele POCU și POC sunt evidențiate de numărul mare de locuri de muncă nou create, 39,1- POCU și 49,6- POC. Proiectele PNDR se află pe ultima poziție cu 1,3 noi locuri de muncă/proiect aprobat. Menționăm că aproximativ o treime dintre proiectele PNDR au în vedere locuri de muncă sezoniere. Durabilitatea proiectelor finanțate prin mecanismul ITI 91% dintre beneficiarii intervievați au declarat că rezultatele proiectelor implementate vor fi puse la dispoziția grupurilor țintă și a localnicilor din regiunea Deltei Dunării. Cei 9% care au declarat că nu știu dacă rezultatele vor fi diseminate sunt beneficiari ai PNDR, POCU, POIM și POR cu proiecte aflate în faza de început și care nu pot proiecta rezultatele pe care le vor obține. 25 Test ANOVA, p = 0,00 129 | Pagina 78% dintre beneficiarii care au răspuns la sondajul de opinie au considerat că proiectele implementate au o durabilitate ridicată sau foarte mare. 90% dintre ei afirmă că au implementat deja acțiuni specifice pentru a asigura durabilitatea rezultatelor după finalizarea proiectului (continuarea activităților pentru măsuri software și menținerea rezultatelor pentru măsuri/investiții dure). Nu au existat diferențe semnificative din punct de vedere statistic la evaluarea durabilității în funcție de categoriile de programe operaționale prin care au fost finanțate proiectele. La nivelul POPAM și POCU, au fost înregistrate cote mai mari de beneficiari care nu au implementat încă acțiuni pentru asigurarea durabilitatea. Percepția durabilității nu diferă semnificativ în funcție de categoria de mărime a beneficiarului. 130 | Pagina CONCLUZII  58% dintre beneficiari consideră că mecanismul ITI a facilitat procesul de accesare a fondurilor  Mecanismul ITI este apreciat într-o măsură mai mare de administrațiile publice locale (72% evaluare pozitivă), autoritățile publice centrale * (67% evaluare pozitivă) și ONG-uri (70% evaluare pozitivă). Beneficiarii consideră că domeniile de intervenție la care mecanismul ITI a contribuit cel mai mult în ceea ce privește accesibilitatea fondurilor europene sunt: dezvoltarea capacității administrative, educația, cultura.  Mecanismul ITI este relevant atât pentru dezvoltarea capacității de accesare a fondurilor la nivelul administrației publice și societății civile, cât și pentru crearea unei disponibilități de accesare a fondurilor la nivelul tuturor categoriilor de beneficiari.  Eficiența mecanismului ITI a fost evaluată în mare parte din perspectiva dezvoltării economice. Aproximativ două treimi din beneficiari consideră că mecanismul ITI a acoperit mare parte sau cea mai mare parte din nevoile de dezvoltare ale instituției din care fac parte, ale localității lor și ale regiunii Deltei Dunării.  Birocrația este principalul blocaj menționat de majoritatea beneficiarilor.  În percepția beneficiarilor, eficacitatea proiectelor este ridicată. 78% dintre beneficiarii care au răspuns la sondajul de opinie consideră că au obținut toate sau majoritatea rezultatelor preconizate. Mai precis, componentele de achiziții și investiții au fost finalizate.  La nivelul procedurilor și proceselor, beneficiarii finanțării ITI au menționat ca principale dificultăți: accesarea și utilizarea sistemului MySMIS, pregătirea documentației de atribuire și cererea de rambursare.  În percepția beneficiarilor, impactul asupra dezvoltării turismului este medie-mare. Două treimi dintre beneficiarii finanțării prin mecanismul ITI DD apreciază că atât turiștii, cât și rezidenții sunt mulțumiți de dezvoltarea turismului din zonă.  La nivel de mediu, impactul perceput este mediu: 51% dintre beneficiarii intervievați consideră că proiectele pe care le-au implementat au avut un impact pozitiv asupra mediului. Doar 2% dintre beneficiari au identificat și efecte negative asupra mediului.  Impactul perceput asupra dezvoltării oportunităților economice este mediu, cu o medie de 0,8 companii susținute/nou create pentru fiecare proiect implementat și 3,8 noi locuri de muncă pentru fiecare proiect.  78% dintre beneficiarii care au răspuns la sondajul de opinie au apreciat că proiectele implementate au o durabilitate ridicată sau foarte mare. 131 | Pagina Anexa 5. Teoria schimbării reconstituită 132 | Pagina Anexa 6. Cadrul logic reconstituit 133 | Pagina 134 | Pagina 135 | Pagina 136 | Pagina 137 | Pagina 138 | Pagina 139 | Pagina 140 | Pagina 141 | Pagina 142 | Pagina 143 | Pagina 144 | Pagina 145 | Pagina 146 | Pagina 147 | Pagina 148 | Pagina 149 | Pagina Anexa 7. Coerența externă a SIDDDD cu șase strategii locale (analize complete) Analiza comparativă a șase strategii locale cu Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării Acest raport include o revizuire a șase strategii de dezvoltare locală pentru a determina coerența externă a SIDDDD. Acesta abordează întrebarea de evaluare - Există o corespondență între obiectivele Strategiei și cele ale altor acțiuni publice cu care interacționează? Rezultatele au indicat o bună coordonare la nivelul obiectivelor stabilite prin SIDDDD și obiectivele stabilite prin cele șase strategii locale analizate, respectiv, Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă pentru județul Tulcea, Strategia Locală pentru Municipiul Tulcea, Strategia de Dezvoltare Locală pentru Sulina, Strategia Integrată de Dezvoltare Durabilă pentru Baia, Strategia de Dezvoltare a Orașului Isaccea și Rezervația Biosferei Deltei Dunării. Strategiile locale au fost elaborate în completarea intervențiilor finanțate în baza Strategiei pentru Delta Dunării și pentru a contribui la obiectivele finale și la țintele aferente ale acesteia. Harta 21: Zona acoperită de SIDDDD care prezintă zone pentru care strategiile au fost revizuite 150 | Pagina Strategia integrată de dezvoltare durabilă a județului Tulcea pentru 2014 - 2020. 1. Prezentare generală Județul Tulcea este situat în regiunea Dobrogea, în sud-estul României, cu reședința în orașul Tulcea. Este al patrulea județ ca mărime, ocupând o suprafață de 8.499 km 2 care reprezintă 3,6 la sută din suprafața totală a țării. Unul dintre cele șase județe ale Regiunii Sud-Est26, Tulcea ocupă aproximativ un sfert din suprafața totală a regiunii. Județul este situat pe Dunăre, cu acces la Marea Neagră și se învecinează cu Ucraina, Republica Moldova, și, de asemenea, cu județele Constanța, Galați și Brăila. Tulcea are aproape toate formele de relief, inclusiv munți, câmpii, deltă, mare și peisaje de stepă. O treime din suprafața județului este ocupată de Delta Dunării. În partea de sud-est se află lagunele Razim și Sinoie. Județul găzduiește Munții Măcin, vestigiile unui lanț muntos preistoric de peste 400 de milioane de ani și cea mai veche formațiune geologică din țară. Tulcea are 68 de zone protejate, iar una dintre ele este Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD). Pe lângă municipiul Tulcea, județul are patru orașe (Babadag, Sulina, Isaccea și Măcin) și 46 de comune cuprinzând 133 de sate. Începând cu 2012, în județ trăiesc 243.336 de persoane (cu o divizare rurală-urbană aproape egală), cu o densitate de 29 de locuitori/km2, cea mai mică din țară. Densitatea mică se datorează faptului că o treime din județ este acoperită de apă, 43% de terenuri agricole și 12% de pădure. Tulcea are un amestec etnic destul de bogat cu 85 la sută români, aproximativ 5 la sută ruși lipoveni, 1,62 la sută romi și 1,5 la sută turci și ucraineni. Ca în multe locuri din România, în ultimele decenii, județul a cunoscut o scădere a populației, în paralel cu îmbătrânirea acesteia. Figura 22: județul Tulcea, Delta Dunării. Sursa: Consiliul Județean Tulcea https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/Pages/galerie.aspx Economia locală se bazează pe industria extractivă (cariere de piatră), agricultură (pescuit și viticultură, cu câteva crame populare), comerț și turism. Peste un sfert din forța de muncă este angajată în sectorul extractiv. Rata șomajului este de 5,8% (2014), în timp ce venitul mediu a fost de 1.506 RON (320 EUR) în 2016. Tulcea a înregistrat o creștere economică de 9 la sută în perioada 2008- 2011. Sectorul serviciilor reprezintă 44% din produsul intern brut (PIB) al județului, industria 27%, 26 Regiunea Sud-Est cuprinde șase județe, respectiv, Tulcea, Constanța, Buzău, Brăila, Vrancea și Galați. 151 | Pagina agricultura 11% și construcțiile 9%. PIB-ul județului a fost de 5,1 miliarde RON în 2011, cu 4.465 EUR/cap de locuitor (în 2012), ceea ce înseamnă o diferență de 0,73 la sută față de PIB-ul la nivel național. Bugetul județului a fost de 487 milioane RON în 2012 (100 de milioane EUR). Pescuitul și acvacultura sunt componentele cheie ale agriculturii locale. În 2013 au fost emise 32.000 de autorizații de pescuit, aproape de două ori mai multe decât în anul precedent. Turismul este o activitate locală importantă în diferitele sale forme - fie vânătoare de agrement, pescuit și sport, ecoturism sau turism științific. Județul are câteva plaje sălbatice la Marea Neagră și un aeroport din apropierea orașului Tulcea care poate opera zboruri interne și internaționale. 2. Analiză comparativă Strategia integrată de dezvoltare durabilă a județului Tulcea (SIDDJT) pentru perioada27 2014-2020 a fost aprobată de Consiliul Județean Tulcea, autoritatea locală responsabilă de coordonarea activităților consiliilor locale, în vederea asigurării prestării de servicii publice pe întreg teritoriul județului. SIDDJT își propune să fie un document dinamic, capabil să ajusteze și să răspundă provocărilor din mediul economic și social la nivel județean, național și european. Deși a fost aprobată înainte de Strategia pentru Delta Dunării, autoritățile județene au convenit în prealabil să coreleze planul județean cu SIDDDD și să utilizeze ITI DD pentru proiectele locale care ar putea susține obiectivele strategice și sectoriale ale SIDDDD. SIDDJT este un document foarte mare, cu mai multe capitole care acoperă o gamă largă de probleme. Strategia are un capitol cu privire la prioritățile pentru Regiunea Sud Est, printre care se numără extinderea turismului, modernizarea agriculturii și pescuitului și a infrastructurii urbane și îmbunătățirea accesului și a mobilității. În interesul strategiei, județul a fost împărțit în șase regiuni de dezvoltare, și anume: 1) Sulina-Crișan-Sfântu Gheorghe, 2) Murighiol- Babadag-Baia, 3) Turcoaia- Cerna, 4) Măcin-Isaccea, 5) Topolog-Casimcea, și 6) Municipiul Tulcea. Documentul menționează că regiunile nr. 1, 2 și 3 ar urma să primească finanțare suplimentară prin ITI DD. Strategia este concepută pe baza diversificării economiei județene în funcție de zonele cu potențial, combinată cu dezvoltarea regională, în care orașul Tulcea are cel mai mare potențial turistic, comercial și industrial, iar regiunea Turcoaia-Cerna cele mai bune perspective pentru agricultură și pescuit. Strategia are trei direcții principale de dezvoltare și mai multe obiective. Portofoliul de proiecte de sute de intervenții prezentate în peste 200 de pagini respectă direcțiile și obiectivele cheie. Cele două strategii au acoperire teritorială și perioadă diferite. În timp ce SIDDDD durează până în 2030, documentul județean acoperă o perioadă mult mai scurtă, numai până în 2020. SIDDJT se concentrează pe întregul județ Tulcea, în timp ce SIDDDD vizează o zonă limitată - doar RBDD și zonele învecinate din Tulcea, pe lângă câteva comunități rurale din județul Constanța. Întrucât strategia județeană se concentrează pe majoritatea domeniilor acoperite de SIDDDD, aceasta le permite autorităților județene să depună eforturi în conformitate cu obiectivele strategice și sectoriale ale acestora din urmă. Ambele viziuni strategice sunt corelate, dar utilizează abordări diferite. SIDDDD are o caracteristică specială ce ține de anumite zone, cu două perspective diferite. Unul dintre acestea este atingerea unui echilibru între mediu și comunitate, prin acordarea unei atenții sporite naturii și economiei bazate pe 27Strategia de dezvoltare a județului Tulcea disponibilă la: https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/Informatii/Pages/programe.aspx 152 | Pagina turism cultural în RBDD; cealaltă perspectivă pune accent pe dezvoltarea economică și urbană din zonele învecinate. Viziunea integrată a Strategiei pentru Delta Dunării se concentrează asupra biodiversității, afacerilor și mediului economic, în sectoarele tradiționale și moderne, integrând totodată agricultura și turismul și acordând sprijin pentru servicii în zonele urbane. Prin comparație, strategia județeană are o viziune mai largă care încorporează toate elementele cheie din SIDDDD - cum ar fi valorile europene, dezvoltarea inteligentă, coeziunea și protecția mediului, care se extind din potențialul existent al celor șase regiuni de dezvoltare. SIDDJT are două obiective cheie integrate și corelate cu obiectivele strategice ale SIDDDD. Primul obiectiv strategic al județului este de a dezvolta o comunitate durabilă care să utilizeze și să gestioneze eficient resursele din zonele prioritare și din cele cu potențial economic, asigurând astfel prosperitatea, coeziunea socială și protecția mediului în tot județul. Al doilea obiectiv, care vizează zona ITI DD, urmărește păstrarea mediului prin gestionarea științifică a mediului și sprijinul comunităților locale, dezvoltând totodată o economie ecologică durabilă și servicii îmbunătățite datorită avantajului comparativ al teritoriului. Mai exact, documentul județean încearcă să creeze un echilibru între cadrul socio-economic local și poziția geografică prin utilizarea potențialului mare de resurse naturale din Delta Dunării. Autoritățile județene încearcă să dezvolte turismul cu activități tradiționale nepoluante și extinderea ecoturismului în regiunea Deltei Dunării, prin utilizarea resurselor locale, dar și să aibă forță de muncă calificată și să creeze mai multe locuri de muncă. O altă țintă este îmbunătățirea competitivității și a economiei printr-o dezvoltare durabilă, inteligentă și incluzivă, în paralel cu diversificarea economiei locale, folosind patrimoniul natural, cultural și uman. În final, accesul la servicii publice mai bune ar contribui la îmbunătățirea calității vieții în județ, în timp ce actorii locali ar lucra împreună cu partenerii sociali și mediul de afaceri în procesul de dezvoltare. Obiectivele sectoriale ale strategiei județene sunt ușor diferite de pilonii și obiectivele din SIDDDD. Județul are trei zone majore de dezvoltare (spre deosebire de cei cinci piloni din SIDDDD), și anume: i) dezvoltarea capacității administrative și a celei de intervenție operațională, ii) dezvoltarea economică durabilă și iii) dezvoltarea sectorului social. Fiecare zonă are câteva subsectoare, cu 14 domenii prioritare în total. De exemplu, există două domenii prioritare din administrația locală - cum ar fi dezvoltarea capacității administrative și a capacității operaționale pentru situații de urgență. Opt priorități sunt în curs de dezvoltare economică – de exemplu, îmbunătățirea infrastructurii de transport, lărgirea accesului la serviciile publice, dezvoltarea turismului și diversificarea economiei locale - și patru în sectorul social, cum ar fi asistența socială, sănătatea și educația. La rândul lor, subsectoarele se împart în 65 de subpriorități sau obiective orientative. Cele două strategii au priorități comparabile. Diferența se referă la domeniile de intervenție - obiectivele sectoriale din SIDDDD față de operațiunile orientative din planul județean. Unele dintre obiectivele sectoriale ale SIDDDD, cum ar fi biodiversitatea, pescuitul și TIC, nu sunt incluse în strategie deoarece nu sunt de competența județului. Surse de finanțare Fondurile ITI DD Strategia este implementată din fonduri ITI DD, în cadrul câtorva programe UE - Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), Programul Operațional Regional (POR), Programul Operațional pentru Capacitate Administrativă (POCA) și Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM). Până în prezent, au fost aprobate 18 proiecte cu o valoare totală de 153 | Pagina aproape 500 de milioane EUR, care acoperă toți pilonii din SIDDDD. Aproape trei sferturi din bani sunt cheltuiți pentru proiecte de transport (Pilonul 3), 17% acoperă intervențiile asupra mediului și resurselor naturale (Pilonul 1), cele mai mici cote fiind legate de Pilonul 2 (7%) și Pilonul 1 (1%). Figura 23: Împărțirea fondurilor ITI DD pe piloni Împărțirea fondurilor ITI pe piloni Pilon 5 Pilon 4 Pilon 3 Pilon 2 Pilon 1 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% Toate proiectele, cu excepția unuia, sunt în prezent în curs de implementare, astfel încât impactul lor socio-economic local nu a fost încă evaluat. Un singur proiect a fost finalizat - un sistem integrat de gestionare a deșeurilor solide, în valoare de 40 de milioane de lei. Tabelul 31: Proiecte implementate în cadrul ITI DD Program Cost total Obiectiv Proiect UE (RON) sectorial/Pilon Biodiversitate și Sistemul de gestionare integrată a deșeurilor solide în județul Tulcea, POIM 40.740.000 managementul etapa II ecosistemului/1 Îmbunătățirea eficienței energetice la căminul de bătrâni Sf. Nectarie Eficiență POR 10.292.000 din Municipiul Tulcea Energetică/1 Eficiență POR Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor la Spitalul TBC Tulcea 17.808.000 Energetică/1 Eficiență POR Eficiența energetică a clădirilor - Spitalul de Boli Contagioase Tulcea 17.734.000 Energetică/1 Facilități de acostare pentru nave mici și bărci în orașul Tulcea, în zona POPAM 2.616.000 Turism/2 de la malul mării Punerea în valoare a potențialului istoric prin restaurarea și POR 10.158.000 Turism/2 conservarea farului vechi din Sulina Promovarea valorilor culturale prin restaurarea și conservarea POR 3.165.000 Turism/2 muzeului Babadag - Casa Panaghia Punerea în valoare a patrimoniului etnografic nord-dobrogean prin POR restaurarea și modernizarea Muzeului de Etnografie și Artă Populară 18.722.000 Turism/2 Tulcea POIM Modernizarea portului Tulcea - de la Mm 38 + 1530 - la Mm 38 + 800 190.162.000 Transport/3 Modernizarea infrastructurii regionale de transport pe tronsonul POR 18.326.000 Transport/3 Baia-Ceamurlia de Sus Modernizarea infrastructurii de transport regional pe tronsonul POR 76.417.000 Transport/3 Niculițel-Turda-Sarichioi 154 | Pagina Program Cost total Obiectiv Proiect UE (RON) sectorial/Pilon Modernizarea infrastructurii regionale de transport pe tronsonul POR 40.680.000 Transport/3 Vișina-Ceamurlia de Sus Modernizarea infrastructurii regionale de transport pe tronsonul POR 31.452.000 Transport/3 Enisala-Babadag-Slava Rusă Reabilitarea și extinderea funcțională a secției de urgențe a Spitalului POR 7.685.000 Sănătate/4 Județean de Urgență Tulcea POR Modernizarea și extinderea Școlii Gimnaziale nr. 14 din Tulcea 3.177.000 Educație/4 Servicii sociale integrate prin dezinstituționalizarea adulților cu Incluziune și POR dizabilități și înființarea centrului zilnic Mahmudia cu 3 locuințe 3.024.000 protecție protejate socială/4 Servicii sociale integrate prin dezinstituționalizarea adulților cu Incluziune și POR dizabilități și înființarea centrului zilnic Smârdan cu 3 locuințe 3.447.000 protecție protejate socială/4 Capacitate Soluții administrative moderne - Dezvoltarea și implementarea unor administrativă și POCA proceduri și mecanisme simplificate pentru sprijinirea cetățenilor, în 3.187.000 managementul cadrul Consiliului Județean Tulcea progr./5 TOTAL 498.792.000 Fonduri județene și centrale În perioada 2015-2019, județul Tulcea a implementat zeci de proiecte finanțate din surse diferite, dar nu din fonduri UE. Aceste intervenții sunt aliniate strategiei județene și domeniilor prioritare ale SIDDDD. O parte din portofoliul județean este finanțată din bugetul județului și bugetul central, prin Planul28 Național de Dezvoltare Locală și programul de investiții în turism29. 27 de proiecte30 sunt finanțate de la bugetul județean, cu un cost total de 1 miliard de lei31. Figura 24: Împărțirea fondurilor județene pe Piloni Împărțirea fondurilor județene pe Piloni Pilon 5 Pilon 4 Pilon 3 Pilon 2 Pilon 1 0.0% 10.0% 20.0% 30.0% 40.0% 50.0% 60.0% 28Planul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) este un program multianual finanțat de la bugetul de stat care vizează comunitățile locale și care este gestionat de Ministerul Lucrărilor Publice și Dezvoltării Regionale. 29 Hotărârea de Guvern 120/2010pentru aprobarea listei de programe și proiecte de investiții în surse de turism și finanțare și criteriile de eligibilitate, disponibile la: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/116533 30 Datele Consiliului Județean Tulcea nu erau disponibile la momentul întocmirii acestui raport. 31 Lista proiectelor și bugetul disponibil la: https://www.cjtulcea.ro/sites/cjtulcea/Buget/Pages/Buget-2020.aspx 155 | Pagina Tabelul 32: Proiecte finanțate de la bugetul județean în zona ITI DD Cost total Obiectiv Proiect (RON) sectorial/Pilon Eficiență 1. Îmbunătățirea eficienței energetice și reabilitarea Taberei de creație Cocos 30.000.000 Energetică/1 Eficiență 2. Îmbunătățirea eficienței energetice a Bibliotecii Județene Panait Cernea 4.000.000 Energetică/1 Eficiență 3. Îmbunătățirea eficienței energetice a Școlii Gimnaziale Speciale nr.14 Tulcea 3.932.000 Energetică/1 Eficiență 4. Îmbunătățirea eficienței energetice a Spitalului Județean de Urgență Tulcea 9.500.000 Energetică/1 5. Baza de turism sportiv în Centrul de Informații Europa Tulcea 1.900.000 Turism/2 6. Dezvoltarea infrastructurii de agrement în zona turistică Murighiol 32.794.000 Turism/2 7. Dezvoltarea infrastructurii de agrement în zona turistică Sarichioi 32.894.000 Turism/2 8. Dezvoltarea infrastructurii de agrement în zona turistică Sulina 32.844.000 Turism/2 Punerea în valoare a patrimoniului etnografic nord-dobrogean prin 9. 18.722.000 Turism/2 restaurarea și consolidarea Muzeului de Etnografie și Arte Populare Punerea în valoare a patrimoniului arheologic și istoric nord-dobrogean prin 10. îmbunătățirea eficienței energetice și reabilitarea Muzeului de Istorie și 5.000.000 Turism/2 Arheologie 11. Infrastructura mare a bazinului portuar Administrația Zona liberă Sulina 82.110.000 Transport/3 Modernizarea infrastructurii regionale de transport pe Drumul Național Int. 12. 21.870.000 Transport/3 22E Grindu Modernizarea infrastructurii de transport regional pe tronsonul Tulcea- 13. 184.960.000 Transport/3 Chilia Veche 14. Modernizarea secției de psihiatrie a Spitalului Județean Tulcea 1.378.000 Transport/3 Reabilitarea drumului județean 222A Horia-Hamcearca-Nifon, km 0 + 000- 15. 28.302.000 Transport/3 km 16. Reabilitarea drumului județean 222 Ceamurlia de Sus-Sarighiol de Deal 26.349.000 Transport/3 17. Transportul naval în Delta Dunării 221.398.000 Transport/3 18. Consolidarea Spitalului Județean de Urgență Tulcea 1.200.000 Sănătate 4 19. Extinderea secției de urgențe - Spitalul Județean de Urgență Tulcea 8.255.000 Sănătate/4 20. Centrul de sănătate mintală 1.653.000 Sănătate/4 Reabilitarea și modernizarea infrastructurii ambulatorii Spitalul Județean de 21. 10.699.000 Sănătate/4 Urgență Tulcea Reabilitarea și modernizarea stației centrale de sterilizare și a sălii de 22. 9.616.000 Sănătate/4 ortopedie a Spitalului Județean de Urgență Tulcea Reabilitarea, modernizarea și extinderea Spitalul Județean de Urgență 23. 236.195.000 Sănătate/4 Tulcea 24. Sediul administrativ - Spitalul Județean de Urgență Tulcea 2.000.000 Sănătate/4 Stație de epurare a apelor uzate și reabilitarea rețelei de apă Spitalul 25. 2.600.000 Sănătate/4 Județean de Urgență Tulcea Stație de epurare a apelor uzate și reabilitarea rețelei de apă Spitalul 26. 2.965.000 Sănătate/4 Județean de Urgență Tulcea 156 | Pagina Cost total Obiectiv Proiect (RON) sectorial/Pilon Reabilitarea și îmbunătățirea eficienței energetice a Centrului Cultural Jean 27. 6.300.000 Educație/4 Bart și a Școlii de Arte Populare Tulcea TOTAL 1.019.436.000 Două proiecte de infrastructură pentru îmbunătățirea drumurilor județene din zona ITI cu 46 de milioane de lei din partea PNDL sunt legate de Pilonul 3 privind conectivitatea . Acestea se concentrează pe reabilitarea a două tronsoane ale DN 222 (drumul județean) - ruta Murighiol-Iazurile- Agighiol (21 milioane RON) și tronsonul Sarighiol de Deal (respectiv 25 milioane RON). Per ansamblu, județul Tulcea are în execuție investiții de peste 1,5 miliarde de lei finanțate din fonduri UE (prin ITI DD), bugetul județean și central. Cea mai mare parte a banilor (în jur de 1 miliard de lei) provine de la bugetul județean, aproape jumătate de miliard de lei de la ITI DD și 46 de milioane de lei de la bugetul central. Figura 25: Proiecte implementate de Consiliul Județean Tulcea prin surse de finanțare Surse de finanțare (milion RON) Ponderea surselor de finanțare 3% ITI 32% Județ 65% PNDL 0 500 1000 1500 Fonduri ITI Fonduri județene PNDL 3. Concluzii Viziunea strategică a Strategiei județului Tulcea este armonizată cu viziunea strategică integrată a SIDDDD, ceea ce indică faptul că județul își poate aduce contribuția la realizarea obiectivelor și țintelor din Strategia pentru Delta Dunării. Planul județean corespunde, de asemenea, obiectivelor strategice ale SIDDDD. Cele două documente au obiective sectoriale similare, deoarece SIDDJT conține majoritatea priorităților din planul DD, cu câteva excepții, cum ar fi eficiența energetică sau pescuitul, care sunt gestionate de alte părți interesate. În general, strategia județeană include majoritatea obiectivelor sectoriale din SIDDDD și, în ciuda unor limitări în ceea ce privește sectoarele și competența teritorială, există un nivel bun de corelare între cele două documente în ceea ce privește domeniile prioritare. Proiectele implementate de județul Tulcea sunt în conformitate cu domeniile prioritare ale SIDDDD și pot sprijini realizarea obiectivelor sectoriale și strategice ale planului pentru Delta Dunării. 157 | Pagina Strategia locală a Municipiului Tulcea 2016-2030 1. Prezentare generală a municipiului Tulcea este reședința județului cu același nume (al patrulea ca mărime din România), la aproximativ 280 km est de capitala București și 70 km de Marea Neagră. Orașul încorporează satul Tudor Vladimirescu. Tulcea este situată pe malul drept al Dunării, în partea de nord a regiunii Dobrogea, o zonă cunoscută pentru potențialul său mare de energie regenerabilă și câteva mari parcuri eoliene răspândite pe 313 hectare. Institutul UE pentru Energie și Transporturi identifică zona Tulcea ca fiind una cu potențial energetic ridicat (1.700 kWh/m2). Există 90.54232 de persoane care trăiesc în oraș (aproximativ 41 la sută din populația acoperită în cadrul DDISDS), dintre care peste 93 la sută de etnie română, restul fiind ruși lipoveni, romi și turci. Orașul se întinde pe 24.558 de hectare - ceea ce reprezintă 3,3% din suprafața acoperită prin strategia Delta Dunării - cu o densitate de 25,1 persoane/km pătrați. Pădurile reprezintă 40% din suprafață, aproape o treime sunt terenuri agricole, în jur de cinci la sută reprezintă apă și construcții, iar restul este teren degradat și neproductiv. Figura 26: Municipiul Tulcea Fotografie: Manuela Mot Economia locală se bazează pe industrie și turism. Orașul găzduiește singura rafinărie de alumină din România, un șantier naval și cel mai mare complex frigorific din Europa de Est. Industria angajează cea mai mare parte a forței de muncă locale, prin diferitele sale ramuri, inclusiv construcția și întreținerea navelor, metalurgie, prelucrarea materialelor de construcții, industria textilă și industria alimentară. Bugetul anual al orașului pentru 2020 este de 238,5 milioane RON33. Cheltuielile medii pe locuitor al orașului sunt de 2.55834 RON (aproximativ 580 USD). 32 Date furnizate de Institutul Național de Statistică, în ianuarie 2015. 33Bugetul orașului disponibil la: https://www.primariatulcea.ro/wp-content/uploads/2020/03/BUGET-2020-MUNICIPIUL- TULCEA.pdf 34 https://salt.gov.ro/uat-159614;Cursul de schimb 1 USD = 4,4 RON (martie 2020) 158 | Pagina 2. Analiză comparativă Întocmită în 2016, Strategia de dezvoltare a municipiului Tulcea (SDMT) este un document de 318 de pagini din care doar aproximativ 10% reprezintă un plan de dezvoltare real, în timp ce restul prezintă o analiză de diagnostic cu descrieri detaliate ale serviciilor socio-economice și municipale. Documentul a fost redactat concomitent cu aprobarea SIDDDD, prin urmare, planul Municipiului acoperă aceeași perioadă, 2016-2030. Aceeași perioadă de acoperire a permis Municipiului Tulcea să încorporeze cadrul strategic al SIDDDD în strategia Municipiului. În conformitate cu cadrul strategic european, național, regional și local, strategia orașului are în vedere mediul intern, cum ar fi amenajarea naturală și antropică, infrastructura de utilități/servicii municipale, dezvoltarea locală și capitalul social. Documentul oferă o analiză SWOT, evidențiind oportunitățile și provocările externe și punctele tari și slabe legate de mediul intern. Analiza SWOT se află la baza strategiei Municipiului. Există o aliniere puternică între planul de dezvoltare al Municipiului Tulcea și SIDDDD. Viziunea strategică a SDMT este aliniată la SIDDDD, în ciuda faptului că nu se referă în mod clar la obiectivul principal conform căruia oamenii trebuie să trăiască în armonie cu natura, aspect care a fost inclus, cumva indirect, în cadrul strategic. Strategia Municipiului se raportează la perioada de acoperire (2016-2030) și la cadrul strategic din SIDDDD. Există o aliniere totală între obiectivele strategice ale celor două documente. Obiectivul general al Municipiului, împreună cu cele trei obiective specifice ale acestuia, sunt reflectate în SIDDDD. Domeniile prioritare din planul de dezvoltare locală sunt legate de pilonii din SIDDDD și, în mod similar, măsurile locale sunt aliniate la obiectivele sectoriale ale Strategiei pentru Delta Dunării. De asemenea, activitățile din strategia locală sunt corelate cu intervențiile/proiectele din SIDDDD. Obiectivul general al SDMT încorporează principiul transversal de capacitare a comunităților locale din SIDDDD, în timp ce obiectivele specifice sunt în conformitate cu cele două obiective strategice din documentul privind Delta Dunării. În același timp, cele opt domenii prioritare din planul orașului sunt incluse în cele 16 obiective sectoriale ale SIDDDD. Există o oarecare conexiune la nivelul pilonilor. Este cazul unor domenii cum ar fi Capacitatea administrativă (aliniat la Pilonul 5 al SIDDDD); Infrastructura locală și accesul la servicii publice de calitate (în conformitate cu Pilonii 3 și 5); Protecția mediului și dezvoltarea durabilă (corespunzător pilonului 1); și dinamica economică (corespunzător pilonului 2). De asemenea, domeniul prioritar în ceea ce privește eficiența energetică se potrivește cu obiectivul sectorial similar din SIDDDD. Deși nu este o ajustare perfectă, există un nivel bun de potrivire între măsurile și domeniile de intervenție din planul de dezvoltare a Municipiului cu cele 16 obiective sectoriale ale SIDDDD. Tabelul de mai jos redă corelația dintre obiectivele sectoriale din strategia Delta Dunării și măsurile și zonele de intervenție din planul orașului. Tabelul 33: Corelația dintre obiectivele sectoriale din SIDDDD și măsurile/domeniile prioritare din SDMT R 2. Obiectiv sectorial SIDDDD Măsuri (M)/Zona prioritară (ZP) în SDMT Managementul Biodiversității și Ecosistemelor M 1.1.1.1. M.1.1.2. Conservarea biodiversității și a patrimoniului natural Eficiență Energetică P.A.1.3. Eficiență Energetică Schimbări climatice Managementul riscului în caz de dezastre Situații de urgență cauzate de poluare Turism P.A .2.3. Elemente de identitate teritorială 159 | Pagina R 2. Obiectiv sectorial SIDDDD Măsuri (M)/Zona prioritară (ZP) în SDMT M.1.2.5. Îmbunătățirea infrastructurii de agrement Pescuit și acvacultură Agricultură și Dezvoltare Rurală Transport M.1.2.1. Îmbunătățirea infrastructurii de transport și a rețelei de utilități Tehnologia informației și a comunicațiilor Alimentarea cu apă, canalizarea și managementul M.1.2.2. Îmbunătățirea infrastructurii de apă și ape uzate integrat al apei Managementul deșeurilor M1.1.1.2. Reducerea impactului negativ asupra mediului Sănătatea M.2.2.2 Sănătatea Educația M.2.2.1 Educația Incluziunea și protecția socială M.2.2.3 Ocuparea forței de muncă Capacitatea administrativă și managementul de program P.A. 3.1. Capacitate administrativă Singurul obiectiv sectorial care lipsește și care ar fi trebuit să fie luat în considerare în strategia Municipiului este legat de TIC. Există o singură activitate în domeniul TIC în legătură cu obiectivul Capacității administrative care vizează informatizarea serviciilor locale. Alte obiective care nu sunt reflectate în strategie nu fac parte din viziunea administrației locale. SDMT cuprinde o listă de 73 de activități, în special în domeniul protecției mediului, eficienței energetice, transporturilor, serviciilor publice locale și dezvoltării capacității administrative, și sunt aliniate la programele SIDDDD și UE. Doar foarte puține activități în domeniul sănătății și incluziunilor sociale sunt corelate cu proiectele din SIDDDD. Portofoliul de proiecte de strategie locală cuprinde 240 de intervenții care sunt aliniate la SIDDDD, în timp ce, în unele zone sectoriale, Municipiul le depășește pe cele din planul pentru Delta Dunării. Cu toate acestea, cele mai multe intervenții sunt mai degrabă pe hârtie întrucât nu sunt bugete și nici nu au avut prioritate. Municipiul a reușit să obțină banii necesari sau a identificat sursele de finanțare doar pentru câteva proiecte. Anumite activități trebuie să fie finanțate din bugetul local și de stat. SDMT conține o listă de 116 indicatori de realizare imediată prin măsuri, în care nu se regăsesc însă și indicatori de rezultat sau de impact. Strategia are o secțiune despre Monitorizare și Evaluare (M&E), care stabilește instrumentele și instituțiile care trebuie implicate în proces, dar rezultatele nu au fost încă evaluate. Mecanismul M&E al SIDDDD urmărește doar un model matematic pentru evaluarea teritorială a impactului strategiei și are doar o listă de indicatori M&E care nu sunt repartizați pe proiecte sau intervenții. Prin urmare, există doar o anumită corelație periferică cu indicatorii de realizare imediată cu privire la eficiența energetică. Dar conceptul slab al componentei M&E este o caracteristică destul de comună pentru majoritatea strategiilor din România, inclusiv în cazul SIDDDD, deoarece acestea nu conțin elemente relevante, cum ar fi valorile de referință, definițiile sursei și țintele. Zece proiecte din Tulcea au primit 105,5 milioane (21,6 milioane EUR) în cadrul ITI Delta Dunării. Acestea se concentrează pe eficiența energetică, furnizarea apei și canalizare, capacitatea administrativă, educația, aspecte sociale și turismul. Aproape jumătate din bani au contribuit la îmbunătățirea infrastructurii în școli și grădinițe, iar un sfert a revenit serviciilor sociale. Unul dintre proiectele cheie este modernizarea iluminatului public pentru îmbunătățirea eficienței energetice a sistemului. Alte intervenții vizează dezvoltarea infrastructurii de agrement de-a lungul principalului parc și lac al orașului sau promovarea măsurilor anticorupție în administrația locală. 160 | Pagina Tabelul 34: Proiecte ITI în Tulcea Obiectiv Cost total Crt. Proiect sectorial/Pilon (RON) SIDDDD 1. Modernizare iluminatului stradal în Tulcea 21.437.020 Eficiență Energetică/1 Îmbunătățirea condițiilor de agrement și recreere în parcul și lacul 2. Ciuperca prin măsuri de protecție a mediului pentru comunitățile din zona 2.536.577 Turism /2 FLAG Delta Dunării Modernizarea infrastructurii prin echipament educativ la Colegiul 3. 26.636.225 Educație/4 Economic Delta Dunării din Tulcea Modernizarea infrastructurii prin echipament educativ la Colegiul Tehnic 4. 26.636.225 Educație/4 Henri Coandă din Tulcea Modernizarea infrastructurii prin echipament educațional la Grădinița 5. 4.591.246 Educație/4 nr.12 cu program prelungit din Tulcea Reabilitarea clădirii și extinderea Grădiniței nr.13 cu program extins din 6. 4.938.055 Educație/4 Tulcea Incluziunea și protecția 7. Re start Neptun - dezvoltare locală integrată 13.035.911 socială/4 Incluziunea și protecția 8. Servicii integrate pentru VIITOR 13.025.371 socială/4 Capacitate adm. și 9. Dezvoltarea calității serviciilor din administrația publică locală 392.860 managementul progr. /5 Capacitate adm. și Dezvoltarea unei culturi pentru prevenirea corupției la nivelul 10. 304.690 managementul progr. administrației publice locale /5 Total 105.575.362 Sursa: ADI ITI Delta Dunării Proiectele ITI din Tulcea sunt legate de patru dintre cei cinci piloni ai SIDDDD. Impactul financiar al intervențiilor din municipiu reprezintă 43,1 la sută din Pilonul 4 privind serviciile publice, 3,1 la sută din Pilonul 1 privind mediul, 1,48 la sută la Pilonul 5 privind eficiența energetică și 0,2 la sută din Pilonul 2 privind dezvoltarea economică. Ponderea investițiilor ITI din Tulcea având administrația municipiului ca beneficiar este sub 2% din programul UE. Investițiile globale ale UE în municipiu, atât în sectorul public, cât și în cel privat, sunt mult mai mari - 90.000.000 EUR - aproximativ 8 (opt) la sută din program. 161 | Pagina Figura 27: Ponderea financiară a proiectelor contractate de Tulcea din proiectele ITI totale la nivelul pilonilor 43.14% 3.10% 1.97% 0.20% 0.00% 1.48% Environmental Protecția Improving the Îmbunătățire Improved Conectivitate Providing Furnizarea public Promoting Promovarea Total finacial Impactul and natural mediului și a economy a economiei connectivity îmbunătățită services serviciilor efficiency, eficienței, impact in ADI financiar ITI total resources resurselor publice accessibility and accesibilității în ADIDD ITI DD protection naturale sustainability și durabilității Când vine vorba de împărțire pe sectoare, proiectele din Tulcea reprezintă mai mult de trei sferturi din intervențiile finanțate de ITI în educație, urmate de incluziune și protecție socială (43 la sută) și eficiență energetică (5,67 la sută) și capacitatea administrativă - 1,48 procente și turism - mai puțin de un procent. Figura 28: Impactul financiar al proiectelor contractate de Tulcea din fonduri ITI la nivel sectorial 76.24% 43.52% 5.67% 1.97% 0.00% 0.55% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 1.48% O altă sursă de finanțare pentru oraș este Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL). Tulcea implementează cinci proiecte cu bani de la bugetul de stat, în valoare totală de 27.595.256 lei, ceea ce reprezintă 26,1 la sută din intervențiile orașului prin ADI ITI DD. Patru proiecte corespund obiectivului strategic de alimentare cu apă, canalizare și gestionare integrată a apei. 162 | Pagina Tabelul 35: Intervențiile PNDL în Tulcea Crt. Proiect Buget Reabilitarea și modernizarea rețelei de apă de pe Str. Bacului și Viticulturii din 1. 1.762.616 Tulcea 2. Îmbunătățirea capacității de preluare a apelor meteorice din Tulcea 18.968.143 Reabilitarea și modernizarea rețelei de apă de pe Str. Bacului și Viticulturii din 3. 2.577.116 Tulcea 4. Apele pluviale de canalizare pe Str. Alexandru cel Bun din Tulcea 35 2.240.105 5. Reabilitarea Grădiniței nr.3 de pe Str. Mircea Vodă nr. 47 din Tulcea 2.047.274 Total 27.595.256 Sursa: Programul Național de Dezvoltare Locală, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației În paralel, Tulcea folosește bani locali pentru îmbunătățirea infrastructurii orașului. În ultimii ani, Tulcea a depus eforturi serioase pentru alocarea de bani din bugetul local pentru implementarea unor proiecte din strategia orașului. Suma fondurilor locale (103 milioane RON) corespunde cu banii contactați prin intermediul ITI (105 milioane RON). 20 de proiecte locale au fost executate sau sunt în curs de implementare (a se vedea lista de proiecte de mai jos - Tabelul 6). Cele mai multe proiecte sunt investiții în infrastructură, cu aproape jumătate în drumuri/transport, 28% în apă și canalizare, educație (12,6%), eficiență energetică (9,6%) și TIC (3%). Merită menționat că ponderea fondurilor locale pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport local (45 la sută din alocare) este aproape de miza fondurilor alocate drumurilor prin ITI. Cea mai mică pondere, mai puțin de 1 (unu) la sută, este în protecție socială și turism. Tabelul 36: Investiții de la bugetul local din Tulcea Buget Obiectiv sectorial/Pilon Crt. Proiect 2017-2019 SIDDDD (RON) 1. Investiții TIC în Primărie 3.175.000 TIC/3 2. Actualizarea strategiei de dezvoltare a orașului Tulcea 10.000 Capacitate adm./ 5 3. Reabilitarea clădirilor 5.140.000 Educație /4 4. Reabilitarea Grădiniței nr.3 de pe Str. Mircea Vodă nr. 47 3.215.000 Educație /4 5. Cheltuieli aferente studiilor de fezabilitate 4.683.000 Educație /4 Sistem de supraveghere video - Obiectiv turistic Satul pescăresc 6. 150.000 Turism /2 tradițional Zaghen Zona 1 de la DJ 222C Servicii de marketing pentru „Promovarea orașului Tulcea prin 7. dezvoltare, publicarea de materiale informative care asigură 24.000 Turism /2 conexiunea esențială a teritoriului FLAG cu turiștii Studii pentru promovarea culturii locale și a patrimoniului istoric 8. 50.000 Turism /2 Tulcea-Odessa Organizarea curții interioare a Centrul de Îngrijire, Supraveghere și Incluziune și protecție 9. 267.000 Educație Timpurie Sibell și crearea unui loc de joacă pentru copii socială 35 Acest proiect beneficiază, de asemenea, fonduri de la bugetul local. 163 | Pagina Buget Obiectiv sectorial/Pilon Crt. Proiect 2017-2019 SIDDDD (RON) Incluziunea și protecția 10. Clădire de achiziții pentru un cămin de bătrâni 450.000 socială îmbunătățirea serviciilor urbane, infrastructurii publice urbane în 11. 2.925.000 Apă și canalizare /4 zona urbană Vest 12. Îmbunătățirea capacității de preluare a apelor meteorice din Tulcea 8.736.000 Apă și canalizare /4 Reabilitarea și modernizarea rețelei de canalizare de pe Str. Bacului 13. 2.400.000 Apă și canalizare /4 și Viticulturii 14. Alte proiecte de apă și canalizare 9.900.000 Apă și canalizare /4 15. Cheltuieli legate de proiectare 4.997.000 Apă și canalizare /4 Reabilitarea, modernizarea și extinderea iluminatului stradal din 16. 6.975.000 Eficiență Energetică/1 Tulcea, contractul nr. 23515/2006 Modernizarea și monitorizarea de la distanță a modulelor, 17. 6.975.000 Eficiență Energetică/1 punctelor termice, centralelor termice și boilerelor electrice 18. Pârtie de consolidare Școala nr. 3 din zona Strada Carierei nr. 18 597.000 Mediu/1 19. Reabilitarea infrastructurii rutiere 42.418.000 Transport/3 20. Studii pentru reabilitarea infrastructurii rutiere 4.086.000 Transport/3 Total 103.162.000 Sursa: Orașul Tulcea În plus, există zeci de proiecte finanțate din bugetul local în diferite sectoare, incluzând 14 activități în cultură, șase în servicii sociale, patru în educația civică, 20 în sport și nouă în domeniul cultelor. Aproximativ 1,8 milioane RON au fost alocați din bugetul local în perioada 2018-2019. Totuși, unele dintre aceste intervenții, precum cele din sport, nu au nicio legătură cu SIDDDD și nici cu strategia Municipiului. 3. Concluzii Există un nivel ridicat de corelație (în jur de 90 la sută) între strategia locală din Tulcea și SIDDDD la nivelul obiectivelor, domeniilor și măsurilor. Singura diferență semnificativă este legată de structura documentului. O posibilă explicație a diferenței structurale ar putea fi legată de faptul că Tulcea este în întregime urbană, cu anumite elemente specifice care nu interferează cu SIDDDD. În același timp, sectoarele TIC și sănătate sunt dezvoltate mai puțin în SDMT. De asemenea, strategia locală enumeră multe proiecte dintre care doar jumătate au indicatori (de performanță) și chiar mai puține (un sfert) au primit finanțare. Proiectele contractate până acum de Tulcea reprezintă 8,5 la sută din pachetul financiar total din ITI, care este al doilea ca mărime după podul Brăila-Măcin, un proiect care deține aproximativ o treime din program. 164 | Pagina Strategia de dezvoltare a orașului Isaccea 2014-2020 1. Prezentare generală a municipiului Cea de-a patra localitate ca mărime din județul Tulcea, Isaccea este situată pe malul fluviului Dunărea, la aproximativ 37 km distanță de orașul Tulcea, și este parțial inclusă în Rezervația Biosferei Deltei Dunării. Orașul include două sate, respectiv Tichilești și Revărsarea, cu o populație totală de 5.026 de locuitori36, dintre care aproximativ 94% sunt români, iar restul romi, ucraineni și turci. Zona orașului are în jur de 100 km2, ceea ce reprezintă 1,4 la sută din suprafața totală acoperită de SIDDDD, și o densitate scăzută de 15,2 persoane/km37. Din suprafața totală de 10.207 hectare, 43 la sută sunt terenuri agricole, aproape un sfert pădure, o treime apă, iar restul, construcții și terenuri degradate. Figura 29: orașul Tulcea Sursa: Orașul Isaccea, Fotografie de Militaru Mihaela https://www.isaccea.ro/isaccea/orasul-meu Economia locală se bazează în primul rând pe agricultură, cu accent pe creșterea animalelor și pescuit, cu o importantă fermă piscicolă de moruni și stație de reproducere. Alte sectoare economice din Isaccea includ creșterea animalelor, construcții, comerț, industria de prelucrare și turism. Isaccea este portul de intrare în România pentru conducta Isaccea-Negru Vodă care asigură legătura între Ucraina și Bulgaria, care aduce gaze naturale din Rusia și le furnizează Bulgariei, Greciei și Turciei, precum și pentru linia de transport a energiei prin care România importă energie electrică de la o centrală electrică din regiunea transnistreană a Moldovei. În 2017, bugetul local al orașului a fost de 10,9 milioane RON, cu estimări anuale de 13-15 milioane RON pentru perioada 2018-2020.38 Cheltuielile anuale pe cap de locuitor al orașului sunt de 3.508 RON39. 36Recensământul din 2011; Potrivit Institutului Național de Statistică, la 1 ianuarie 2014, aici locuiau 5.335 de persoane. 37 Strategia de dezvoltare locală a orașului Isaccea disponibilă la https://www.isaccea.ro/strategia-de-dezvoltare-locala 38 Bugetul anual al Primăriei Isaccea disponibil la https://www.isaccea.ro/images/2017/buget/buget2017-1.pdf 39 Date disponibile la: https://salt.gov.ro/uat-159614 165 | Pagina 2. Analiză comparativă Strategia integrată de dezvoltare locală a orașului Isaccea (SIDLOI) pentru perioada 2014-2020 este un document de 96 de pagini, planul actual fiind prevăzut pe doar șase pagini. Aceasta a fost creată înainte de Strategia pentru Delta Dunării și acoperă o perioadă mult mai scurtă. Datorită calendarului diferit, SIDLOI nu include cadrul strategic al SIDDDD și acoperă doar parțial unele dintre aspecte redate în programul ITI finanțat de UE. La fel ca multe planuri de dezvoltare locală, strategia începe cu evaluarea priorităților la nivelul UE, la nivel național și regional, urmată de o analiză a cadrului local, precum mediul, istoria orașului, utilitățile locale, sociale (sănătate, educație), asistență socială, infrastructura culturală și turistică. Strategia are mai multe analize SWOT care se concentrează pe probleme precum mediul, sănătatea, asistența socială, turismul, potențialul economic, industria, agricultura, educația, administrația publică și cultura. Strategia nu are o viziune sau o misiune ca atare și prezintă doar domeniile de intervenție și prioritățile pe baza programelor UE. Interesant este că obiectivul strategic al orașului - utilizarea eficientă a resurselor umane și fizice care vizează asigurarea prosperității și a calității traiului locuitorilor orașului - este menționată abia la sfârșitul documentului. Obiectivele strategice la nivel local sunt relativ aliniate la cele două obiective strategice ale SIDDDD. Întrucât planul orașului acoperă o perioadă mult mai scurtă (șapte ani comparativ cu perioada de 14 ani), acest lucru ar explica poate lipsa unor studii cuprinzătoare în susținerea documentului. În general, există un nivel bun de corelație între IILDS și SIDDDD în ceea ce privește obiectivele strategice și specifice. Există șapte domenii prioritare locale legate de o parte din pilonii strategiei Delta Dunării (mediu și, respectiv, serviciile publice) și obiectivele sectoriale, cum ar fi agricultura, turismul și protecția socială. Există un singur sector-cheie, TIC, care lipsește, în timp ce alte domenii absente nu sunt de competența orașului. Există un plan de acțiune cu 23 de intervenții în domenii precum mediu, eficiență energetică, transporturi, servicii publice locale, incluziune socială, educație, agricultură și dezvoltarea capacității. Aceste intervenții sunt legate de programe specifice ale UE și de prioritățile de investiții. Figura 30: Alinierea strategiei Isaccea la SIDDDD Deși sunt aliniate la SIDDDD, intervențiile sunt mai mult dintr-o listă extinsă, întrucât nu au buget și nici nu au fost prioritizate, ci sunt legate doar de programele UE. Până în prezent, orașul a reușit să obțină fonduri ITI pentru șase proiecte care reprezintă aproximativ un sfert din portofoliul de proiecte 166 | Pagina al orașului. Aceste proiecte acoperă eficiența energetică, educația, dezvoltarea socială, transportul și agricultura. Majoritatea activităților se încadrează în doi piloni ai SIDDDD. Impactul financiar al proiectelor ITI în Isaccea reprezintă 3,2% din banii contractați în cadrul Pilonului 2 Îmbunătățirea Economiei și 2% din Pilonul 1 Protecția Mediului și Resurselor Naturale. Figura de mai jos indică faptul că ponderile legate de alți piloni sunt zero, deoarece este dificil de împărțit proiectele integrate pe piloni. În general, intervențiile la Isaccea însumează 55 de milioane de lei (11,2 milioane de euro), care reprezintă aproximativ un procent din programul ITI. Tabelul 37: Proiecte ITI în Isaccea Obiectiv Buget Crt. Proiect sectorial/Pilon (RON) SIDDDD Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice - Liceul Constantin 1. 3.693.366 Eficiență Energetică/1 Brătescu Creșterea eficienței energetice a clădirilor publice - Școala primară și 2. 10.251.163 Eficiență Energetică/1 gimnazială Constantin Brătescu Îmbunătățirea educației și a serviciilor sociale și a zonelor publice 3. 17.078.109 Renaștere urbană/2 urbane 4. Renaștere urbană a zonei Ceair 19.337.568 Renaștere urbană/2 5. Adăposturi piscicole 1.664.254 Pescuit/2 Îmbunătățirea infrastructurii de acces la exploatațiile agricole din zona 6. 1.870.393 Pescuit/2 Saon Total 53.894.853 Figura 31: Impactul financiar al proiectelor finanțate de ITI la Isaccea la nivel de pilon din SIDDDD 3.5% 3.2% 3.0% 2.5% 2.0% 2.0% 1.5% 1.0% 1.0% 0.5% 0.0% 0.0% 0.0% 0.0% Environmental Improving the Improved Providing public Promoting Total finacial and natural economy connectivity services efficiency, impact in ADI ITI resources accessibility and DD protection sustainability În ceea ce privește obiectivele sectoriale, proiectele din Isaccea în cadrul ITI se concentrează pe turism, eficiență energetică, pescuit și dezvoltare rurală. Intervențiile locale din Isaccea reprezintă opt la sută din proiectele ITI globale din turism, mai puțin de 4 la sută în eficiență energetică și puțin 167 | Pagina peste un procent în domeniul pescuitului și al dezvoltării rurale. Cele șase proiecte reprezintă un procent din pachetul financiar total disponibil în cadrul programului ITI/UE. Figura 32: Impactul financiar al proiectelor finanțate de ITI în Isaccea în funcție de obiectivul sectorial 9.00% 7.93% 8.00% 7.00% 6.00% 5.00% 3.69% 4.00% 3.00% 2.00% 0.92% 1.01% 1.00% 0.00% 0.30% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% Isaccea implementează patru proiecte PNDL pentru drumuri, educație și administrație locală, cu o finanțare totală de 14 milioane RON (aproximativ 2,9 milioane EUR). Prin comparație, proiectele PNDL reprezintă aproximativ un sfert (26,2 la sută) din proiectele ITI din oraș. Merită menționat faptul că unul dintre proiectele PNDL vine în completarea a două activități ITI. Acesta este proiectul privind îmbunătățirea infrastructurii la principalul centru de învățământ din oraș. În timp ce banii ITI sunt folosiți pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor centrale, fondurile PNDL contribuie la modernizarea anexei/atelierului școlii. Tabelul 38: Proiecte în Isaccea finanțate prin Programul Național de Dezvoltare Locală Legătura cu obiectivul Buget Crt. Proiect sectorial/Pilonul (RON) SIDDDD 1. Modernizarea drumurilor publice din Isaccea 2.854.645 Transport/2 2. Modernizarea drumurilor publice din Isaccea - Etapa a II-a 9.706.850 Transport/2 Reabilitarea, modernizarea și dotarea clădirii/atelierului anexă la 3. 1.004.752 Educație/4 Liceul Constantin Brătescu din Isaceea 4. Reabilitarea și modernizarea clădirii administrative a orașului Isaccea 509.671 Capacitate adm./5 Total 14.075.918 3. Concluzii SIDLOI este aliniată în procent de aproximativ 70 la sută cu SIDDDD la nivelul obiectivelor, al domeniilor prioritare și al obiectivelor specifice. Diferența dintre cele două documente este mai mult 168 | Pagina structurală, întrucât Isaccea a dezvoltat planul înainte de SIDDDD, deși acest lucru nu afectează foarte mult abordarea generală, deoarece strategia orașului este destul de corelată cu planul regional. Cu toate acestea, diferența semnificativă este că Isaccea a abordat sectorul TIC și de sănătate într-un mod neadecvat, în comparație cu SIDDDD. În același timp, deși orașul evidențiază 23 de proiecte, doar șase (25 la sută din portofoliul de proiect) au primit finanțare. Acestea reprezintă doar 1,01 la sută din programul ITI total, chiar dacă Isaccea are 2,4 la sută din populația din zona SIDDDD. 169 | Pagina Strategia de dezvoltare locală a orașului Sulina 1. Prezentare generală Cel mai estic punct al României, Sulina este situat la gura brațului Sulina al Dunării, în partea de nord-vest a județului Tulcea. Întinzându-se pe partea dreaptă a brațului Dunării, este singurul oraș amplasat în întregime în Rezervația Biosferei Deltei Dunării (RBDD). Sulina este singurul oraș-port românesc atât la Dunăre, cât și la Marea Neagră și portul terminal pentru Coridorul Pan-european de transport VII de pe Dunăre. Fără nicio conexiune la rețeaua de drumuri terestre, orașul poate fi accesat doar pe apă, fie pe Dunăre, fie pe Marea Neagră. Facilitățile portuare construite de-a lungul litoralului orașului permit acostarea navelor maritime și a navelor care transportă mărfuri și pasageri. Sulina este singurul oraș situat la cea mai mică altitudine medie din țară, la doar 4 metri deasupra nivelului mării. Ca parte a celor mai mari zone umede din Europa, orașul a înregistrat unele recorduri climatice în România - cum ar fi nivelul cel mai scăzut de ceață, cea mai mare cantitate de radiații solare, cele mai însorite zile și cea mai lungă perioadă de secetă (șapte luni consecutiv). Sulina are o suprafață de 32.960 de hectare din care 95% apă și doar 5% uscat. Un oraș care avea în urmă cu câteva decenii 20.000 de locuitori, în prezent Sulina are doar 4.071 de locuitori, începând cu 2016.40 În ultimele două decenii, orașul a suferit o scădere masivă a populației. Este printre localitățile care au înregistrat o scădere de peste 40 la sută a populației între 1990 și 2011 și cu a doua cea mai mare scădere din județul Tulcea. Sulina are un amestec etnic bogat - 82 la sută dintre rezidenți sunt români, aproape 10 la sută sunt ruși lipoveni, iar 3 la sută ucraineni și greci. Sulina are o zonă liberă (în jur de 175 de hectare), o zonă desemnată în care societățile comerciale sunt impozitate foarte ușor sau deloc pentru a se încuraja activitățile economice. În 2000, Sulina și împrejurimile au primit statutul de obiectiv de interes național41, fapt ce permite restaurarea monumentelor istorice locale și reabilitarea infrastructurii și echipamentelor publice. 40Strategia de dezvoltare locală a orașului Sulina disponibilă la: https://www.primaria-sulina.ro/files/SDL-Sulina_2018- 2035_v1.pdf 41 Ordonanța Guvernului nr. 125/2000 disponibilă la: http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=24190 170 | Pagina Figura 33: Vechiul far din Sulina Sursa: Primăria Sulina https://www.primaria-sulina.ro/farurile_orasului.html Economia locală se bazează pe pescuit și, într-o oarecare măsură, pe agricultură și turism. Există puține companii de pescuit și câteva firme active în producție, transport maritim, telecomunicații și comerț, pe lângă un șantier naval care este aproape falimentar. De-a lungul timpului a existat o scădere masivă a cantității de pește disponibile în Delta Dunării, ceea ce face ca accesul localnicilor la pescuit destul de problematic și traiul acestora din ce în ce mai dificil. Rata șomajului este de 4,82 la sută din 2017 (conform strategiei locale))42, dar cifrele reale ar putea fi mai mari. Bugetul județului a fost de 16,7 milioane RON în 2018 și 17,6 milioane EUR 2019.43 2. Analiză comparativă Strategia de dezvoltare locală a orașului Sulina (SDLOS) a fost aprobată în 201844 și acoperă o perioadă de 17 ani, pentru perioada 2018 - 2035. Este un document de 240 de pagini din care aproape trei sferturi vizează profilul orașului (demografie, utilități etc.) cu câteva pagini de analiză SWOT, în timp ce restul prezintă prioritățile și activitățile pentru perioada următoare. Planul de dezvoltare a orașului este aliniat la strategiile locale și regionale, la SIDDDD, la documentele UE și la cele internaționale. Întrucât a fost aprobat după SIDDD, SDLOS se referă la Strategia pentru Delta Dunării. Perioada de acoperire este diferită, întrucât strategia locală se întinde pe o perioadă mai lungă (până în 2035), spre deosebire de SIDDD, care se derulează până în 2030. Strategia locală își propune să fie o politică urbană integrată pentru renașterea Sulinei. Viziunea strategică este de a construi un oraș competitiv și dinamic bazat pe dezvoltarea turismului, cu activități locale specifice suplimentare în agricultură și pescuit, menținând totodată importanta sa trăsătură 42 Strategia locală a orașului Sulina 43 Bugetele locale pentru 2018 și 2019 sunt disponibile la: https://www.primaria- sulina.ro/files/Hotarare118din2018_aprobare_buget_propriu_anexa1.pdf și https://www.primaria- sulina.ro/files/Hotararea158din2019_anexa1.pdf 44Strategia de dezvoltare locală a orașului Sulina disponibilă la: https://www.primaria-sulina.ro/files/SDL-Sulina_2018- 2035_v1.pdf 171 | Pagina multiculturală. Există asemănări între cele două strategii, deoarece ambele încearcă să realizeze o dezvoltare economică durabilă bazată pe turism, luând în considerare incluziunea și solidaritatea. Există și alte corelații între acestea deoarece ambele documente împărtășesc anumite valori și priorități comune. Sulina vrea să profite de multiculturalitatea sa, o comunitate cu oameni de etnii și religii diferite, iar acest lucru se reflectă în consecință, în planul orașului. Obiectivul general al strategiei locale este de a transforma Sulina într-un centru turistic și de agrement și de a stabili o bună practică pentru locurile și orașele învecinate cu caracteristici similare. Obiectivul de îmbunătățire a calității vieții prin dezvoltarea turismului de agrement este aliniat la obiective similare din SIDDDD. Dar, în ciuda faptului că se pune accent pe dezvoltarea turismului, strategia locală nu menționează în mod special păstrarea valorilor naturale, care este o caracteristică cheie a SIDDDD. În orice caz, elementul valorii naturale pare să fie integrat în obiectivele specifice ale strategiei orașului Sulina. Strategia locală are patru obiective. Acestea sunt legate de: i) transformarea Sulinei într-un oraș turistic care ar putea deveni motorul economic regional; ii) asigurarea unor condiții optime de trai prin acces facil la serviciile publice și la patrimoniul natural și public; iii) un oraș conectat, păstrându-și totodată caracteristicile unice datorate poziției sale geografice speciale, și iv) orașul ecologic. Există 19 obiective cheie specifice care se concentrează pe probleme precum crearea de locuri de muncă în turism, transformarea Sulinei într-o destinație turistică competitivă, îmbunătățirea infrastructurii și serviciilor publice, reabilitarea patrimoniului cultural și de mediu local, sprijinirea incluziunii sociale și îmbunătățirea eficienței energetice. Un aspect important îl reprezintă îmbunătățirea conectivității și a accesului - prin transportul public local, transportul naval, conectarea la drumurile județene, transportul fără motor și extinderea mobilității de marfă. Cele două documente prezintă unele diferențe în ceea ce privește domeniile de intervenție, întrucât obiectivele sectoriale din SIDDDD nu sunt menționate în mod specific în strategia locală. Dar, în ciuda unei structuri și formulări diferite, strategia orașului cuprinde aproape toate cele 16 obiective sectoriale din SIDDDD. Principala diferență este în abordare, deoarece planul orașului pare să fie mai eficientă în consolidarea obiectivelor locale. SDLOS enumeră 91 de intervenții care ar necesita investiții de 294 milioane EUR. De asemenea, menționează perioada de implementare, partenerii potențiali și sursa de finanțare pentru fiecare activitate (de exemplu, bugetul local, județean, național, surse private și fonduri UE), iar în unele cazuri, chiar indică programe specifice ale UE și axa prioritară Strategia Sulinei este implementată din diferite surse de finanțare, inclusiv ITI/UE, bugetul local și central. Trei proiecte sunt executate cu fonduri UE în cadrul ITI DD, cu o valoare totală de 11,5 milioane EUR. Banii provin din Programul Operațional Regional (POR) și Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM). Proiectele sunt legate de doi piloni ai SIDDDD - două intervenții au legătură cu Pilonul 2 Îmbunătățirea Economiei și una este legată de Pilonul 4 Asigurarea Serviciilor Publice. Mai mult de jumătate din fondurile ITI DD sunt utilizate pentru proiectul de educație (Pilonul 4). 172 | Pagina Figura 34: Împărțirea financiară între pilonii SIDDDD Împărțirea financiară a fondurilor ITI pe Piloni 5 4 3 2 1 0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% Cele trei proiecte corespund obiectivelor sectoriale ale turismului și educației din SIDDDD. Două activități vizează turismul (reabilitarea bibliotecii orașului și renovarea cimitirului multietnic - 5,4 milioane EUR) - și una, educația (reabilitarea liceului local - 6, 1 milioane EUR). Deoarece proiectele sunt încă în curs de implementare, impactul lor local nu a fost încă evaluat. Tabelul 39. Proiecte pe nivelurile sectoriale ale SIDDDD Obiectiv Program Cost total Proiect sectorial/Pilon UE (RON) SIDDDD POPAM Restaurarea cimitirului multietnic obiectiv al patrimoniului 1.903.000 Turism /2 POR Restaurarea bibliotecii orașului (monument istoric) 3.515.000 Turism /2 POR Reabilitare, modernizare și dotare Liceul teoretic Jean Bart 6.108.000 Educație /4 Total 11.526.000 Sulina implementează, de asemenea, câteva proiecte de infrastructură finanțate de la bugetul local, care sunt reflectate atât de strategia locală, cât și în SIDDDD. Aceste intervenții se încadrează în Pilonul 3 Îmbunătățirea Conectivității și sunt legate de obiectivul sectorial al transportului (4 milioane RON). Acesta este un efort financiar semnificativ pentru oraș, deoarece costul proiectelor este de aproximativ un sfert din bugetul anual. Intervențiile vizează modernizarea câtorva străzi de pe malul stâng al Dunării (zona de perspectivă) și a 4-a stradă de pe malul drept al fluviului. De asemenea, Sulina a beneficiat de fonduri de la bugetul central prin PNDL (I + II). Există două proiecte de transport cu un cost total de 6,5 milioane RON care sunt legate de pilonul SIDDDD privind conectivitatea. Intervențiile ar moderniza câteva drumuri ale orașului - strada a 3-a (4,4 milioane lei) și strada 1 - secțiunea vest (2,1 milioane lei)45. În plus, reabilitarea vechiului far, unul dintre reperele orașului, este în curs de desfășurare. Acesta este un proiect de 10,1 milioane RON finanțat prin DD ITI (de la POR), dar beneficiarul este județul Tulcea. 45 https://www.mdrap.ro/lucrari-publice/pndl 173 | Pagina În general, există proiecte locale cu o valoare totală de 32 milioane lei finanțate prin ITI DD, bugetul local și central. Toate aceste intervenții sunt aliniate la planurile orașului și la SIDDDD. Mai mult de o treime din bani sunt fonduri UE în cadrul ITI DD, aproximativ 31 la sută sunt bani primiți de la UE; prin intermediul autorităților județene, 20% din PNDL, iar restul este un efort financiar local. Figura 35: Surse de finanțare și împărțire Surse de finanțare Împărțirea pe surse de finanțare Buget local PNDL ITI Fonduri UE/Județ 0 5 10 15 Buget local PNDL ITI DD Fonduri UE/Județ Strategia menționează înființarea unei unități dedicate de monitorizare și evaluare care să evalueze periodic implementarea planului de acțiune și să monitorizeze execuția strategiei pe baza implementării proiectului. Două evaluări intermediare trebuie să verifice dacă și cum au fost îndeplinite obiectivele până în 2020 și, respectiv, la sfârșitul perioadei de programare a UE 2021-2027, respectiv, evaluarea ex-post urmând a fi realizată după 2035. Nu există nicio actualizare cu privire la progresul sau activitatea acestei unități de M&E. 3. Concluzii Există o corelație bună în ceea ce privește viziunea, obiectivele strategice și sectoriale între planul de dezvoltare al Sulinei și SIDDDD. Ambele strategii au viziuni armonizate, ceea ce ar permite Sulinei să contribuie la atingerea obiectivelor SIDDDD. Chiar dacă au un concept diferit, SLDS îmbracă obiectivul strategic al SIDDDD. În ciuda structurii și formulării diferite, strategia locală cuprinde aproape toate obiectivele din SIDDDD, indicând valori și elemente similare. Cele două documente au obiective comparabile - deși planul Sulinei are o abordare diferită, întrucât documentul este mai concis și prioritățile sunt prezentate într-o manieră destul de compactă. 174 | Pagina Strategia integrată de dezvoltare durabilă Baia 1. Prezentare generală Baia este o comună din sud-estul județului Tulcea, la aproximativ 60 km distanță de orașul Tulcea și plasată parțial în Rezervația Biosferei Deltei Dunării. Acesta cuprinde cinci sate - Baia (reședința comunei), Camena, Caudagia, Ceamurlia de Sus și Panduru. Satele se află la 20 km de sediul comunei - Camena este cea mai îndepărtată (19 km), iar Panduru este cea mai apropiată (5 km). Comuna este traversată de drumul național Tulcea-Constanța și este conectată la rețeaua de cale ferată. Figura 36: Stradă din Baia Sursa: Primăria Baia https://www.primarie-comuna-baia.ro/?p=social_cultural Baia (fosta Hamangia) este cunoscută pentru bogatele sale situri arheologice. Unul dintre acestea arată o nouă cultură neolitică datând de la mijlocul mileniului IV-II î.H., Cultura Hamangia (numită după comună). În 2013, Baia avea 4.588 de locuitori, cu o densitate de 24 de persoane pe km 2.46 Trei sferturi din populație sunt de etnie română și un sfert aromâni, un grup etnic care locuiește în Balcani. Comuna are o suprafață de 19.829 hectare din care 12.000 de teren agricol. Cel mai mare sat este Baia (305 hectare), iar cel mai mic este Caugagia (46 hectare). Comuna are o unitate medicală, câteva școli, trei grădinițe și trei farmacii. Economia locală se bazează pe agricultură, cu accent pe creșterea animalelor și producția de culturi, pe lângă comerț, industrie ușoară și servicii, cum ar fi producția de ulei, morărit și repararea mașinilor. Există o instalație post-recoltare, un centru de semințe și două abatoare. Există în jur de 80 de întreprinderi locale mici și mijlocii. Săptămânal este organizat un târg local. Fermierii au achiziționat echipamente agricole cu sprijin din fondurile UE. Deși Baia are câteva vile și un potențial bun pentru pescuit și vânătoare datorită lacurilor, pădurilor și peșterilor din jur, turismul local este nedezvoltat. Comuna are un potențial bun de energie regenerabilă. 12 turbine eoliene au fost instalate până în 2015, și se așteptau investiții pentru alte 200 de turbine la acea dată. Principala sursă de venituri la bugetul local provine din autorizațiile pentru turbine eoliene. Autoritățile locale speră că deblocarea 46Strategia de dezvoltare durabilă integrată Baia disponibilă la: http://www.paginadestart.com/comon/resurse/baia/Strategia_comunei_Baia_2015_2020.pdf 175 | Pagina potențialului energetic, pe lângă modernizarea creșterii animalelor, ar putea dezvolta sectorul privat local, ceea ce ar duce la dezvoltare și ar crea noi locuri de muncă. Bugetul județului a fost de 26,6 milioane RON în 2019 și 20,3 milioane EUR 2020. 2. Analiză comparativă Strategia integrată de dezvoltare durabilă Baia (SIDDB) pentru 2015-2020 47 a fost aprobată de Consiliul Local în 2015, înainte de SIDDDD. Perioada de acoperire este mult mai scurtă decât cea a strategiei pentru Delta Dunării. Strategia locală este un document de 72 de pagini în care o treime vorbește despre contextul general de dezvoltare stabilit de strategiile naționale și europene, descrierea comunei, în timp ce restul prezintă analiza SWOT, domeniile de dezvoltare prioritară și planul de acțiune. Baia nu are o viziune strategică. În schimb, SIDDDD are o viziune specială pentru RBDD, zonă care include Baia - care urmează să dezvolte agricultura și mediul de afaceri cu o rețea de centre urbane care să ofere servicii și să integreze turismul în zonele de atracție. SIDDB are cinci direcții strategice de dezvoltare. Acestea sunt: i) dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, ii) creșterea calității de trai și a protecției mediului, iii) renașterea activităților culturale și sportive, iv) facilitarea condițiilor de dezvoltare a sectorului privat și v) îmbunătățirea capacității instituționale. Fiecare direcție are câteva măsuri de dezvoltare specifice. Există 25 de măsuri, inclusiv reabilitarea și modernizarea străzilor și drumurilor comunale și a sistemului de alimentare cu apă; extinderea rețelei de canalizare; modernizarea și dotarea școlilor; transformarea clădirii primăriei într- un centru de asistență medicală; amenajarea unor parcuri și locuri de joacă; revitalizarea tradițiilor prin activități culturale; sprijinirea agriculturii și creșterii animalelor; atragerea antreprenorilor din turism și agroturism; și formarea personalului local pentru accesarea fondurilor UE. Fiecare obiectiv menționează perioada de implementare și potențialele surse de finanțare. Există o corelație între obiectivele strategice și sectoriale ale SIDDDD și măsurile de dezvoltare ale Baia, deși documentele au o structură și o abordare diferită. Baia are 10 proiecte în curs de implementare, în valoare totală de 35 de milioane de lei, cu bani de la ITI DD și de la bugetul central. Trei proiecte de 9,2 milioane RON sunt finanțate de ITI DD prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) și sunt legate de Pilonul 4 Asigurarea Serviciilor Publice din SIDDDD. Tabelul 40: Proiecte implementate în cadrul ITI DD Program Cost total Obiectiv Proiect UE (RON) sectorial/Pilon Modernizarea și extinderea alimentării cu apă și canalizare în comuna Infrastructura PNDR 7.166.000 Baia locală/ 4 Reabilitarea, modernizarea și dotarea centrului cultural din satul PNDR 1.260.000 Cultură/ 4 Panduru Reabilitarea, modernizarea și dotarea centrului cultural din satul PNDR 781.000 Cultură/ 4 Camena Total 9.207.000 47Strategia integrată de dezvoltare durabilă Baia disponibilă la: http://www.paginadestart.com/comon/resurse/baia/Strategia_comunei_Baia_2015_2020.pdf 176 | Pagina Șapte proiecte cu un cost total de 25,6 milioane RON sunt finanțate din bugetul central prin PNDL. Intervențiile sunt aliniate la strategia locală și la SIDDDD. Patru activități (aproape 16 milioane RON) se concentrează pe modernizarea drumurilor satului și sunt legate de Pilonul 3 Îmbunătățirea Conectivității SIDDDF. Trei proiecte (în jur de 10 milioane RON) sunt legate de Pilonul 4 Asigurarea Serviciilor Publice și se concentrează pe iluminatul stradal, apă și canalizare și educație. Figura 37: Fondurile PNDL corespunzătoare Pilonilor SIDDDD Fondurile PNDL corespunzătoare Pilonilor SIDDDD 38% 62% Pilonul III Pilonul IV Tabelul 41: Proiecte finanțate de PNDL Obiectiv Cost total Proiect sectorial/Pilon (RON) SIDDDD Reabilitarea și modernizarea drumului comunal 77 Baia-Panduru km 0 + 005 1. 1.460.000 Transport/3 - 5 + 000 Modernizarea și reabilitarea infrastructurii stradale în zona urbană a satului 2. 9.454.000 Transport/3 Ceamurlia de Sus 3. Modernizarea străzilor din satul Camena 5.003.000 Transport/3 Reabilitare și modernizare drum comunal 21, intersecție Drumul Național 4. 764.000 Transport/3 22D - Camena km 0 + 600 - 3 + 10 5. Modernizarea și dotarea școlii gimnaziale din comuna Baia 2.058.000 Educație/4 Iluminat 6. Reabilitarea și modernizarea rețelei de iluminat stradal din comuna Baia 461.000 stradal/4 Alimentare cu 7. Extinderea rețelei de alimentare cu apă și canalizare în comuna Baia 6.490.000 apă/4 Total 25.689.000 Principala sursă de finanțare pentru proiectele din Baia este bugetul central. Aproximativ trei sferturi din bani provin din PNDL și doar un sfert sunt fonduri UE. 177 | Pagina Figura 38: Surse de finanțare pentru proiecte din Baia Surse de finanțare pentru proiecte din Baia 26.4% 74.6% DD ITI NLDP PNDL 3. Concluzii Deși strategia pentru Baia a fost aprobată înainte de SIDDDD, domeniile de dezvoltare cheie și măsurile comunei sunt legate de obiectivele strategice și sectoriale din planul pentru Delta Dunării. Ambele documente au o abordare strategică similară, dar structuri, metodologii și nivel de detalii diferite. Întrucât proiectele locale sunt legate de anumiți piloni ai SIDDDD, acestea pot contribui la atingerea obiectivelor sectoriale referitoare la transport și la prestarea serviciilor publice. 178 | Pagina Planul de management și strategia de vizitare a Rezervației Biosferei Deltei Dunării 1. Prezentare generală a Rezervației Biosferei Delta Dunării Un labirint de ape și uscat, Rezervația Biosferei Delta Dunării (RBDD) este cea mai mare zonă umedă și de stuf din Europa și principalul sistem de purificare a apei din Europa. RBDD este o zonă protejată cu o suprafață de 580.000 de hectare din sud-estul României, întinsă pe teritoriul a trei județe - Tulcea, Constanța și Galați. Acesta cuprinde câteva zone, inclusiv Delta Dunării, Lacul Sărături-Murighiol și o mică porțiune din zona maritimă a Mării Negre. Teritoriul RBDD reprezintă mai mult de trei sferturi din suprafața totală acoperită de SIDDDD. Mai mult de jumătate din Rezervație este formată din ecosisteme de apă și uscat de interes național și face parte din patrimoniul UNESCO. 439.508 hectare din suprafața totală sunt uscat și 140.000 sunt apă. 81% din terenurile din Rezervație sunt proprietate publică de interes național, 12,28% aparțin județelor, în jur de 5% se află în subordinea administrației locale și mai puțin de un procent se află în proprietate privată. Un sfert din suprafața acoperită de apă este etichetată drept zonă economică. Mai mult de jumătate din Rezervație este o zonă de dezvoltare durabilă și aproape 40% sunt zone tampon. Aproximativ 10% sunt terenuri agricole, aproape patru procente sunt păduri, iar 9% fac parte din aria protejată. Figura 39: Delta Dunării Fotografie: Manuela Mot RBDD cuprinde 27 de unități teritoriale administrative rurale și urbane, precum Tudor Vladimirescu (partea de sat a Municipiului Tulcea), pe lângă câteva orașe mici precum Isaccea, Sulina și Sfântu Gheorghe. În Rezervație locuiesc 14.295 de48 persoane. Zona găzduiește un amestec variat de români, lipoveni, ruși, ucraineni, bulgari, turci și romi care trăiesc în micile sate și orașe ale Deltei. Deoarece este format în mare parte din terenuri acvatice, mlaștini și terenuri nefavorabile pentru dezvoltarea 48 Populația în 2006, conform Planului de management al RBDD. 179 | Pagina așezărilor umane, RBDD are una dintre cele mai mici densități din România, de la 1,8 persoane/km 2 la Sfântu Gheorghe la aproape 14 persoane/km2 în Sulina, cu o medie de 5,4 persoane km2. Economia locală din rezervă se bazează pe pescuit, inclusiv pe pescuitul maritim, cu 27 de așezări pescărești repartizate pe 40.000 de hectare. Alte sectoare economice cheie sunt agricultura de subzistență (recoltarea stufului), creșterea animalelor, vânătoarea, exploatarea lemnului, silvicultura, turismul, extracția mineralelor și transportul. Resursele de apă ale Rezervației furnizează apă potabilă localităților rurale și urbane, inclusiv orașului Tulcea, și câtorva exploatații industriale. Rezervația este administrată de Administrația Rezervației Biosferei Deltei Dunării (ARBDD), care are atât rol de administrator al ariei protejate, cât și de autoritate de mediu. 2. Analiză comparativă Deși există destul de multe strategii locale pentru Rezervă, doar două dintre ele sunt destul de strategice, și anume Planul de management pentru RBDD și Strategia de vizitare pentru DDBR. Planul de gestionare face parte dintr-un document cuprinzător, denumit Planul de Management și Regulamentul Rezervației Biosferei Delta Dunării, aprobat prin Hotărâre de Guvern în 2015. Este un document de 300 de pagini din care jumătate tratează planul de management efectiv pentru perioada 2015-2020.49 Strategia de vizitare este un document de 113 pagini pregătit în 2009 care prevede strategii pentru fiecare din cele nouă domenii din rezervă. Ambele planuri au ținut cont de aspectul cheie al păstrării DDBR pe baza câtorva principii, instrumente sectoriale și zonale. 50 Deoarece aceste două planuri au fost elaborate înainte de SIDDDD, această analiză evaluează dacă există vreo corelație între strategia pentru Delta Dunării și cele două documente despre Rezervație. RBDD a fost împărțit în nouă zone (vezi figura de mai jos) și fiecare dintre ele are propria strategie. 49 Strategia RDBB este disponibilă la http://www.ddbra.ro/documente/admin/2015/1_ANEXA_HG_763_PARTE_I_pag_1_- _149__.pdf Documentul a fost publicat în Jurnalul Oficial, partea I, nr.762 bis la 13 octombrie 2015. 50 Strategia de vizitare pentru RBDD este disponibilă la http://www.ddbra.ro/media/9-%20Strategie%20de%20Vizitare(1).pdf 180 | Pagina Figura 40: Zonarea Rezervației Biosferei Deltei Dunării pe zone de agrement și turistice Sursa: Strategia de Vizitare pentru Rezervația Biosferei Delta Dunării SIDDDD se referă la Planul de Management și la alte documente programatice naționale și internaționale, dar nu menționează Strategia de Vizitare, deși aceasta a fost redactată cu ani înainte. Viziunea SIDDDD ține cont de limitele stabilite pentru păstrarea biodiversității Deltei Dunării, recunoscând că activitățile economice și factorii antropici sunt principalii poluanți din regiune. Planul de Management se bazează pe nouă principii și acțiuni care implică o dezvoltare turistică durabilă în Delta Dunării. Acestea includ un sistem integrat de monitorizare a mediului (supraveghere, prognoză, avertizare și intervenție), promovarea utilizării durabile a resurselor existente, crearea unui cadru care să permită ONG-urilor și comunităților să participe la elaborarea și implementarea planurilor de dezvoltare și stabilirea cooperării internaționale pentru asigurarea protecției mediului. În plus, strategia solicită eliminarea poluanților care pun în pericol sănătatea oamenilor și conservarea biodiversității și a ecosistemelor specifice din cadrul biogeografic natural. În plus, se pledează pentru prevenirea riscurilor și daunelor ecologice, precum și pentru a demonstra precauție în luarea deciziilor. În cele din urmă, poate unul dintre cele mai importante elemente subliniate de strategie este principiul „poluatorul plătește” - conform căruia cine este responsabil pentru daunele cauzate mediului trebuie să suporte costurile aferente. 181 | Pagina Strategia de vizitare se bazează pe câteva concepte cheie. Acestea includ i) zonarea celor nouă zone și trasarea viziunilor și obiectivelor individuale pentru fiecare zonă; ii) utilizarea elementelor cheie pentru promovarea fiecărei zone; iii) captarea turismului specific pentru fiecare zonă; și iv) încurajarea turismului lent, împreună cu turismul rapid, numai pentru zonele în care acest lucru nu ar dăuna, pe lângă păstrarea biodiversității. Caseta 1. Turism lent vs. turism rapid Turism lent vs. turism rapid. Conceptul de turism lent se bazează pe activități desfășurate pe o perioadă mai lungă și folosind mai puține resurse, cu impact de mediu limitat și efecte economice pozitive asupra comunităților locale. Pentru turismul rapid, care necesită mai puțin timp și o mai multă energie și resurse, natura și cultura locală sunt doar locul de desfășurare a activităților de agrement, nu și ținta reală a demersului turistic. De exemplu, o călătorie de patru ore într-o barcă de lemn cu vâsle prin Delta Dunării va folosi zero combustibil, spre deosebire de aceeași călătorie cu o barcă cu motor care ar putea necesita până la 160 de litri de combustibil. SIDDDD a ținut cont de majoritatea principiilor din Strategia de vizitare. Primele șapte principii sunt direct legate de Pilonul 1 al SIDDDD și de obiectivele și intervențiile sectoriale ale acestuia. Cu toate acestea, principiile nr. 8 și nr. 9 (precauție în luarea deciziilor și, respectiv, poluatorul plătește) nu sunt prevăzute expres în Strategia pentru Delta Dunării, cum nu sunt nici elementele privind zonarea și turismul lent din Strategia de Vizitare. Planul de vizită prezintă o strategie clară și operațională pentru fiecare dintre cele nouă zone ale Rezervației. Caseta 2. Strategia pentru Zona Crișan Strategia pentru Zona Crișan, bazată pe turismul lent. Această zonă atrage români interesați în mare parte de pescuit, precum și turiști internaționali care caută experiențe autentice de observare a păsărilor și a culturii locale. Strategia se concentrează pe atragerea turiștilor pentru a descoperi frumusețea naturii și a habitatelor din regiune. Obiectivul principal este dezvoltarea unei infrastructuri adecvate care să permită o experiență autentică a turismului lent, pe lângă dezvoltarea și promovarea activităților integrate. Se iau în considerare câteva elemente, cum ar fi direcționarea și aducerea vizitatorilor în zonă și dezvoltarea parteneriatelor dintre părțile interesate publice și private. Oamenii trebuie încurajați să viziteze anumite părți ale regiunii, în timp ce presiunea asupra habitatelor trebuie distribuită prin intermediul unor filtre de acces și de timp. Un mod de a face acest lucru este, de exemplu, prin blocarea accesului într-o manieră cvasi-naturală și îngreunarea accesului în anumite locuri sau permiterea accesului numai cu vehicule nemotorizate. Acest lucru necesită măsuri, cum ar fi plasarea unui plafon pentru vizitatorii pentru fiecare parte a zonei, în parteneriat cu RBDD, guvernele locale și antreprenorii și cu sprijinul planului de dezvoltare teritorială, pe lângă reglementări care să permită rute de acces pentru bărci. Parteneriatul local trebuie să faciliteze accesul la finanțarea, dezvoltarea și promovarea produselor locale și să facă regiunea cunoscută ca o experiență unică de turism lent, pentru atragerea turiștilor și investitorilor. De asemenea, strategia solicită înființarea unei asociații turistice locale și instruire pentru ghizii locali, proprietarii de hoteluri și conducătorii de bărci. De asemenea, trebuie dezvoltat un centru de agrement în aer liber în sat, iar centrul pentru vizitatori trebuie modernizat. 182 | Pagina Intervențiile din cadrul SIDDDD s-au raportat la unele recomandări din Strategia de Vizitare. Printre acestea se numără înființarea unei organizații de management pentru destinația Delta Dunării, corelată cu dezvoltarea mărcii Delta Dunării și crearea unui program cu destinații multiple pentru dezvoltarea de produse și atracții turistice. Cu toate acestea, SIDDDD nu conține nicio referire directă la cele patru principii cheie din Strategia de Vizitare, strategiile specifice zonei, și nici la produsele turistice prevăzute în aceste planuri. În prezent, zece proiecte din RBDD au primit fonduri UE în cadrul ITI, în valoare totală de 132 milioane RON (aproximativ 27 milioane EUR). Toate intervențiile sunt conforme cu Planul de Management pentru DDBR și se concentrează pe mediu și pe îmbunătățirea capacității administrative . Tabelul 42: Proiecte finanțate în cadrul ITI în Rezervația Biosferei Delta Dunării Buget Obiectiv sectorial/Pilon Crt. Proiect (RON) SIDDDD Managementul 1. Revizuirea Planului de Management DDBR și a Regulamentului 43.529.702 Biodiversității și Ecosistemelor/1 Îmbunătățirea condițiilor hidrologice din habitatele naturale Managementul acvatice ale RBDD pentru conservarea biodiversității și a resurselor 2. 13.037.015 biodiversității și al piscicole - complexele lacustre Dunavăț-Dranov, Razim-Sinoie și ecosistemelor/1 zona Sinoie-Istria-Nuntași Managementul 3. Conservarea pădurii Camaorman 9.283.461 biodiversității și al ecosistemelor/1 Îmbunătățirea condițiilor hidrologice din habitatele naturale Managementul acvatice ale RBDD pentru conservarea biodiversității și a resurselor 4. 35.910.901 Biodiversității și piscicole - complexele lacustre Șontea-Fortuna, Matița-Merhei, Ecosistemelor/1 Somova-Parcheș Îmbunătățirea condițiilor hidrologice din habitatele naturale Managementul 5. acvatice ale RBDD pentru conservarea biodiversității și a resurselor 14.286.221 Biodiversității și piscicole - complexele lacustre Gorgova-Uzlina, Roșu-Puiu Ecosistemelor/1 Măsura pentru a asigura o stare de protecție și conservare Biodiversitate și 6. favorabilă la nivel internațional a habitatelor și speciilor pe cale de 16.129.469 managementul dispariție din RBDD ecosistemului/1 Total 132.176.901 Proiectele reprezintă 19,11% din cadrul Pilonului 1 (Protecția Mediului și Resurselor Naturale) și 60,8% din totalul intervențiilor din cadrul obiectivului sectorial Biodiversitate și Gestionarea Ecosistemelor. În general, cele șase proiecte cu Administrația Rezervei în calitate de beneficiar (DDBRA) reprezintă 2,47% din pachetul financiar total din ADI ITI DD. 183 | Pagina Figura 41: Impactul financiar al proiectelor RBDD din cadrul ITI pe Piloni 25.00% 19.11% 20.00% 15.00% 10.00% 5.00% 2.47% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% Environmental Improving the Improved Providing public Promoting Total finacial and natural economy connectivity services efficiency, impact in ADI ITI resources accessibility and DD protection sustainability Figura 42: Impactul financiar al proiectelor finanțate prin ITI în RBDD la nivelul obiectivelor sectoriale 70.00% 60.80% 60.00% 50.00% 40.00% 30.00% 20.00% 10.00% 2.47% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00% În plus, în RBDD în ultimii ani au fost implementate câteva intervenții din alte fonduri UE. Fondurile totale primite pentru aceste activități sunt de 427.086 EUR, ceea ce reprezintă, prin comparație, un procent din totalul intervențiilor ITI în cadrul Rezervei. Una dintre ele este Rețeaua de Arii Protejate Dunărene, un Coridor de Habitate al Dunării (DANUBEparksCONNECTED), și este finanțat prin Programul Transnațional al Dunării 2014-2020, Axa prioritară 2 - Responsabilitatea față de mediu și cultură în regiunea Dunării. Este o campanie care se concentrează pe combaterea fragmentării obiceiurilor pentru păstrarea unui ecosistem coerent prin strategii și activități la nivelul Dunării pentru restabilirea și menținerea conectivității în toate elementele habitatului, cum ar fi apa, uscatul și aerul. Proiectul a fost implementat în perioada 2017 - 2019, în parteneriat cu 25 de entități publice și private din zece țări, pentru un buget total de 3,085,412 EUR din care RBDD a contribuit cu 350.000 EUR. A doua activitate este „Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării” și abordează supraviețuirea și recuperarea sturionilor din regiunea inferioară a Dunării și protecția lor pe termen lung împotriva braconajului și comerțului ilegal. Face parte din Domeniul prioritar 6 Biodiversitate și Diversitate Peisagistică 184 | Pagina a Strategiei UE pentru regiunea Dunării și programul Sturion 2020 și are un buget de 1,8 milioane EUR din care contribuția Rezervei este de77.305 EUR. RBDD implementează, de asemenea, 11 proiecte cu 74,3 milioane RON (15,5 milioane EUR) din bugetul propriu. Banii reprezintă mai mult de jumătate (56,3%) din fondurile UE primite în cadrul ITI. Aceste intervenții sunt aliniate la obiectivul sectorial din strategia Delta Dunării - Managementul Biodiversității și Ecosistemelor și, respectiv, Ecoturismul. Până la sfârșitul lunii decembrie 2019, aproximativ o treime din bani au fost folosiți, deoarece unele intervenții sunt aproape finalizate, în timp ce altele sunt în stadiu incipient de execuție. Tabelul 43:Proiecte finanțate de Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării Execuția proiectului în Buget Crt. Proiect decembrie 2019 (RON) (RON) 1. Dezvoltarea căilor de acces și a observatoarelor ornitologice din RBDD 1.889.000 59.000 2. Reconstrucția ecologică pentru amenajarea piscicolă din Ceamurlia 1.685.000 48.000 3. Împădurire pentru consolidarea țărmului 1.373.000 190.000 4. Adăposturi pescărești 21.424.800 10.600 5. Reconstrucția ecologică pentru amenajarea piscicolă din Murighiol 6.093.000 3.521.000 Lucrări pentru prevenirea înfundării lacurilor din RBDD pentru 6. menținerea unui regim optim, în conformitate cu dezafectarea 3.582.800 3.547.000 canalului modelului hidrologic, în complexul acvatic Gorvoga-Uzlina Lucrări hidrologice pentru îmbunătățirea debitului de apă în complexul 7. 3.954.000 3.492.000 acvatic Somova-Parcheș Lucrări pentru dezafectarea principalelor canale de pescuit și lacuri din 8. 12.328.000 11.613.000 Delta Dunării, județul Tulcea - Etapa a II-a 9. Reconstituirea ecologică a amenajării agricole din Carasuhat 3.985.000 199.000 10. Lucrări de restaurare a fondului forestier natural 1.143.000 57.000 Lucrări pentru îmbunătățirea condițiilor hidrologice din zona Sinoe- 11. 16.926.000 338.000 lstria-Nuntași TOTAL 74.383.600 23.074.600 3. Concluzii Planul de Management pentru RBDD este aliniat în proporție de 90% la SIDDDD în ceea ce privește obiectivele, principiile și acțiunile. Principala diferență este de ordin structural, deoarece una este o strategie care se limitează mai mult la identificarea obiectivelor și țintelor, în timp ce celălalt este un plan de management care prezintă activități și sarcini specifice, cu roluri și responsabilități. Proiectele din zona RBDD sunt corelate cu intervențiile din Strategia pentru Delta Dunării. Proiectele în curs de implementare de către ARBDD dețin a treia pondere financiară ca mărime a programului ITI, după intervențiile Consiliului Județean Tulcea și cele ale Primăriei Tulcea. Pentru a asigura o mai bună corelare pe viitor, cele nouă strategii aferente fiecărei zone în parte din Strategia de Vizitare trebuie integrate în planul de implementare a SIDDDD. 185 | Pagina Anexa 8. Metodologia sistemului de măsurare a performanței O propunere metodologică pentru un sistem de măsurare a performanței: Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării (2030) Rezumat Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (MLPDA) a solicitat asistență tehnică din partea Grupului Băncii Mondiale pentru a evalua progresul intermediar, eficacitatea și impactul Strategiei integrate de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării (SIDDDD). MLPDA, responsabil de supravegherea implementării strategiei, este dornic să înțeleagă progresul fizic și financiar general și să identifice oportunitățile de îmbunătățire pentru următoarea etapă de implementare. În timpul evaluării, echipa a făcut o serie de recomandări pentru a îmbunătăți monitorizarea și evaluarea viitoare și a elaborat acest raport pentru a contura o metodologie și pentru a sprijini părțile interesate în urmărirea acestei abordări îmbunătățite. Acest document propune o abordare metodologică simplă pentru structurarea și operarea sistemelor de măsurare a performanței pentru entitățile implicate în monitorizarea și evaluarea implementării SIDDDD. În opinia echipei de evaluare, Sistemul de Măsurare a Performanței (SMP) reprezintă o cerință prealabilă pentru o strategie funcțională, în special într-un mediu complex, cu mai multe părți interesate care contribuie la realizarea finală a viziunii strategice. Stabilirea unei metodologii și a unui acord asupra standardizării abordărilor și interpretărilor este un pas fundamental către un sistem funcțional. Acest document propune un proces metodologic în 10 pași pentru re(elaborarea) și îmbunătățirea SMP pentru SIDDDD, în scopul maximizării șanselor de realizare a viziunii strategice. Acesta oferă consultanță practică ADI ITI DD și MLPDA, cele două entități implicate în procesul de monitorizare și evaluare a implementării Strategiei pentru Delta Dunării, astfel încât acestea să poată gestiona acest proces complex care vizează modificarea indicatorilor și a obiectivelor de performanță. Procesul SMP acoperă o serie întreagă de probleme - de la definirea obiectului și procesului SMP, stabilirea obiectivului și a indicatorilor de performanță, conturarea metodelor de calcul a indicatorilor, sursele și colectarea datelor, până la înlocuirea sau adăugarea de noi indicatori, compararea performanței actuale cu cele vizate și gestionarea procesului decizional. În cele din urmă, acest exercițiu trebuie să contribuie nu doar la consolidarea sistemului general de M&E aferent SIDDDD, ci și să dea un exemplu despre cum se poate măsura performanța în legătură cu alte strategii/programe. 1. Introducere Acest raport a fost inclus sub forma unei Anexe la livrabilul principal (Livrabilul 1) al Evaluării impactului teritorial RAS, care este o evaluare cuprinzătoare a progresului implementării SIDDDD. Livrabilul specific a fost convenit ca fiind livrabil cu MLPDA, după identificarea absenței unui sistem de măsurare coerent ca neajuns semnificativ. Trebuie subliniat faptul că nu s-a constatat o absență completă a măsurării performanței, ci, mai degrabă, că organizațiile implicate în monitorizarea și evaluarea procesului de implementare a SIDDDD (MLPDA și ADI ITI DD), denumite în continuare entitățile implicate, și-au dezvoltat, de-a lungul timpului, sisteme proprii care nu pot da rezultate comparabile. Măsurarea performanței trebuie să fie un proces continuu, ciclic, care să îmbunătățească calitatea și să perfecționeze metodele și instrumentele pe măsură ce organizațiile își consolidează capacitatea instituțională, obțin tot mai multă experiență și integrează noi modele și instrumente de lucru. Un sistem de măsurare a performanței (SMP) oferă fundamentul documentat pentru colectarea, analiza, prelucrarea și raportarea permanentă și constantă a datelor privind performanța obținută în procesul de atingere a obiectivelor. În cazul 186 | Pagina SIDDDD, măsurarea performanței vizează în mod expres obiectivele strategice, pe piloni, pe sectoare și pe proiect, la care se adaugă cele ale axei fondurilor nerambursabile și ale Programelor Operaționale (PO). Orice modificare în revizuirea/redefinirea obiectivelor strategice și a nivelului de performanță al SIDDDD trebuie să fie aprobată prin hotărâre de guvern (HG). Având în vedere dificultatea și, eventual, perioada îndelungată cauzată de aceasta, echipa BM nu a recomandat nicio modificare a obiectivelor strategice la nivel înalt sau a setului de indicatori la nivel înalt din strategie, concentrându-se mai degrabă pe setul detaliat de indicatori care se introduc în obiective strategice. Aceasta însă nu absolvă MLPDA de la participarea sau oferirea de informații în SMP, iar ministerul este încurajat să joace un rol activ în cadrul ADI ITI DD, precum și în perfecționarea, în timp, a sistemului. Susținerea și adoptarea sistemului și clarificarea rolului diferitelor părți interesate vor facilita monitorizarea generală îmbunătățită a progreselor în cadrul implementării SIDDDD. În timpul proiectului derulat de Banca Mondială cu privire la evaluarea SIDDDD (în perioada martie-mai 2020), experții ADI ITI DD au finalizat prima versiune a unei baze de date în Excel, utilizate la calcularea și raportarea indicatorilor de performanță. Entitatea a oferit feedback relevant pentru îmbunătățirea unor indicatori, iar acest lucru trebuie să fie fundamentul perfecționării continue a SMP. 2. Bazele unui sistem de management al performanței (SMP) Un sistem funcțional de măsurare a performanței (SMP) necesită stabilirea și formularea obiectivelor strategiei într-un mod clar și concis. Stabilirea obiectivelor poate fi un proces dificil care trebuie să ia în considerare câteva caracteristici. În acest scop, obiectivele trebuie să fie: i) orientate spre rezultate ii) specifice și măsurabile iii) realizabile într-o anumită perioadă de timp iv) realiste în privința termenelor și costurilor și v) mobilizatoare. Ar trebui luate în considerare câteva criterii simple, prezentate pe scurt ca SMART (specifice, măsurabile, accesibile, relevante și limitate în timp) pentru a se asigura de consecvența obiectivelor. Dacă nu se concentrează pe obținerea de rezultate, obiectivele sunt doar obiective generale care fac măsurarea performanței destul de dificilă. Un obiectiv general se poate transforma într-un obiectiv specific prin aplicarea criteriilor SMART. De exemplu, un obiectiv general definit ca „reducerea pierderilor de apă din rețeaua de distribuție” poate deveni un obiectiv clar prin adăugarea unor elemente specifice, cum ar fi „reducerea pierderilor de apă în rețeaua de distribuție la 20% până în 2025”. SMP este un instrument important deoarece sprijină procesul decizional prin vizarea proiectelor, măsurilor și programelor care pot ajuta la atingerea obiectivelor și a nivelurilor de performanță vizate. Sistemul este foarte util, mai ales într-un mediu extern dinamic, deoarece permite ajustări continue ale planului de implementare a strategiei51, cum ar fi activități, proiecte, indicatori, într-un mod informat și eficient. Mai mult, SMP poate contribui la măsurarea și analizarea evoluțiilor imprevizibile ale mediului socio-economic și natural (cum ar fi situația cu privire la pandemia COVID-19), care necesită revizuiri periodice ale planului strategic, obiectivelor și sub-obiectivelor. Există factori precum experiența, colaborarea interinstituțională, capacitatea instituțională, cultura organizațională care pot afecta rezultatul, împiedicând astfel obținerea rezultatului scontat. Entitățile implicate în implementarea strategiei trebuie să își dezvolte/ajusteze/îmbunătățească propriul SMP, să coreleze sistemul cu rolurile și responsabilitățile lor și să urmeze pași metodologici similari. Procesul SMP poate fi proiectat ca un sistem în buclă inversă ale cărui caracteristici sunt repetitivitatea și stabilitatea (a se vedea Figura 43). Acest lucru presupune alocarea de resurse adecvate pentru diferite componente și sarcini, inclusiv instruirea personalului, logistică etc. 51 În cadrul SIDDDD, planul de implementare este practic integrat în strategie 187 | Pagina Figura 43: Procesul de măsurare a performanței Obiectul măsurării 1 Entitate care efectuează Țintă/standard și raportează măsurarea 2 2 3 4 Entitate responsabilă de compararea Factorul de decizie responsabil pentru performanței cu ținta și raportarea către aplicarea ajustărilor pentru atingerea factorul de decizie (ar putea fi entitatea țintelor/standardelor care a efectuat măsurarea) Dezvoltarea SMP se bazează pe câteva principii, și anume:  Definirea rezultatelor: stabilirea rezultatelor și impacturilor specifice.  Descrierea țintelor: înlocuirea declarațiilor de viziune ale strategiei cu ținte clare.  Măsurarea progresului: măsurarea realizărilor cheie pentru a arăta progresele înregistrate.  Indicatori de performanță: stabilirea unor indicatori relevanți, simpli, generați la costuri rezonabile.  Responsabilitatea și părțile interesate: implicarea specialiștilor din organizație în elaborarea și implementarea SMP pentru a se crea un sentiment de responsabilitate și pentru îmbunătățirea calității sistemului.  Analiză și îmbunătățire: analiza și îmbunătățirea continuă a indicatorilor de performanță.  Raportare ușoară: raportarea rezultatelor obținute în cadrul unui sistem simplu, verificabil. 3. Abordare metodologică propusă pentru dezvoltarea unui SMP SMP trebuie să fie proiectat ca un instrument de management complex și nu ca un simplu instrument care să fie utilizat la colectarea datelor referitoare la obiective. Un instrument SMP sofisticat și complet poate opera modificările necesare pentru a rezolva problemele sau situațiile de nerespectare a standardelor. SMP este un proces ciclic permanent, care îmbunătățește calitatea și perfecționează metodele și instrumentele pe măsură ce organizațiile își consolidează capacitatea instituțională, câștigă tot mai multă experiență și integrează noi modele și instrumente de lucru. Noul ciclu ar permite repornirea activităților de monitorizare la o calitate mai bună, permițând astfel o performanță globală mai bună a sistemului. Elaborarea SMP poate fi îmbunătățită și perfecționată în cadrul unui proces metodologic în 10 etape, după cum urmează: 1. Definirea obiectului și proceselor 2. Stabilirea obiectivelor/standardelor de performanță 3. Stabilirea indicatorilor de performanță 4. Stabilirea metodei de calcul a indicatorilor de performanță 5. Colectarea datelor pentru măsurare 6. Calculul nivelului real al indicatorilor 7. Compararea performanțelor reale cu performanțele vizate 8. Stabilirea dacă și ce acțiuni sunt necesare pentru atingerea obiectivului strategic 9. Deciderea modificărilor și măsurilor de implementare 10. Examinarea și modificarea performanței obiectivelor 188 | Pagina Figura 44: Ordinea etapelor metodologice ale unui SMP generic Start Definirea clară a obiectului și a proceselor specifice sistemului de măsurare a performanței Stabilirea obiectivelor/standardelor de performanță Stabilirea indicatorilor de performanță Stabilirea calculului indicatorilor de performanță Colectarea datelor necesare pentru măsurare Baza de date Stabilirea nivelului real al indicatorului Compararea nivelului de performanță real cu cel dorit (vizat) Nu Da Sunt necesare acțiuni corective? Da Nu Noi obiective Realizarea unor corecții de performanță ? Pasul 1 Definirea clară a obiectului și a proceselor specifice SMP 189 | Pagina Acest pas este esențial, deoarece împarte responsabilitățile cu privire la SMP între entitățile implicate. În plus, contribuie la clarificarea problemelor legate de diferite concepte referitoare la proces și abordare. Întrucât strategia DD a fost aprobată prin HG și orice modificare a acesteia ar necesita o nouă HG, componentele strategiei trebuie luate în considerare la (re) elaborarea SMP și definirea obiectului și procesului sistemului. Strategiile pe termen lung, cum ar fi SIDDDD, trebuie actualizate din când în când pentru a putea răspunde la condițiile mediului intern și extern. Modificările ar putea fi încorporate în strategie printr-un proces simplificat. De exemplu, în timp ce corpul principal al strategiei - obiective strategice, piloni, domenii de intervenție, standarde de performanță - trebuie modificat prin HG, revizuirea planului de implementare și a componentelor acestuia ar putea fi aprobate de către MLPDA, entitatea responsabilă de dezvoltarea strategiei. La definirea obiectului și procesului SMP, entitățile implicate trebuie să aibă în vedere câteva aspecte. În primul rând, părțile trebuie să clarifice ce ar presupune măsurile SMP și rolul fiecărei părți interesate în cadrul acordului instituțional aferent acestui proces. În al doilea rând, trebuie să identifice nivelurile de planificare, cum ar fi obiectivele strategice, obiectivele la nivel de pilon, obiectivele pentru fiecare domeniu de intervenție sau obiectivele proiectului. În cele din urmă, entitățile implicate vor trebui să decidă cum să se poziționeze și în legătură cu alte organizații care s-ar putea alătura acestui proces. Aceasta depinde de tipul și sursa datelor utilizate, de procesarea informațiilor și de sistemul de raportare. Unele dintre aceste aspecte au fost deja clarificate în SIDDDD. Capitolul VII: Monitorizarea și evaluarea SIDDDD evidențiază sistemul de M&E al strategiei și, indirect, SMP. Conform strategiei, M&E trebuie să sprijine implementarea eficientă a intervențiilor și absorbția fondurilor UE, pe de o parte, și să evalueze impactul pe termen lung și dezvoltarea durabilă a intervențiilor, pe de altă parte. Documentul mai spune că MLPDA și ADI ITI DD sunt responsabile pentru M&E strategiei, care stabilește din nou baza rolului lor în ceea ce privește SMP. Fluxul de informații între părțile interesate cheie în procesul de SMP este prezentat în Figura 45 de mai jos. Aceasta prezintă responsabilitățile în ceea ce privește măsurarea performanței cu ajutorul indicatorilor specifici de la diferite niveluri ale planificării strategice, pe lângă relația dintre entitățile implicate și dintre acestea și sursele de date. 190 | Pagina Figura 45: Fluxul de informații recomandat între părțile interesate din SMP Obiective Autorități strategice 10 publice, Administrația Publică Indicatori de impact instituții și Centrală (MLPDA) societăți 9 comerciale 8 7 Obiective 4 derivate la Indicatori de proiect, sector și nivel de pilon pilon Diverse baze de date specifice ADI ITI DD 5 6 Obiective r derivate la Indicatori de PO, de Axă și nivel de 3 de proiect sector Autorități de 2 Management 1 Rapoarte de activitate/audit Obiectivele proiectului 1 Beneficiari Rapoarte de progres și de durabilitate Acțiunea 1 În conformitate cu PO și contractele de finanțare, beneficiarii fondurilor UE trebuie să elaboreze și să prezinte rapoarte de progres și de durabilitate autorităților de management (AM) ale programelor UE. Cele mai relevante informații din aceste rapoarte cuprinzătoare sunt despre nivelurile vizate și atinse ale indicatorilor de intrare (costuri) și ale indicatorilor de realizare imediată (rezultate imediate), care pot varia în funcție de tipul de proiect.52 Ori de câte ori sunt disponibile, rapoartele pot include informații despre indicatorii de eficiență, cum ar fi costul/unitatea rezultatelor imediate, pentru a permite o analiză comparativă și raportarea la standarde naționale și internaționale. Există o relație bine stabilită la diferite niveluri între beneficiarii proiectului și ADI ITI DD (marcată cu o linie punctată în Figura 45). Deși nu a fost inclusă în fluxul de informații SMP, această conexiune este utilă pentru validarea datelor primite de la AM. 52 Pe lângă fondurile UE, autoritățile locale folosesc bani de la bugetul local (al orașului, județului etc.) și transferuri de la bugetul central pentru a sprijini investițiile la nivel local în infrastructură (transport/drumuri), educație, sănătate, mediu etc. care contribuie la atingerea obiectivelor SIDDDD. Acest lucru a fost evidențiat în detaliu în analiza comparativă a strategiilor de dezvoltare locală la SIDDDD (a se vedea raportul principal). 191 | Pagina Acțiunile 2 și 3 AM-urile trebuie să verifice exactitatea datelor din rapoartele de la beneficiari și să le compare cu datele din propriile rapoarte de audit. Ulterior, trebuie să încarce informațiile în baza lor de date. Bazele de date trebuie să ofere acces facil la informații pentru entitățile implicate în calcularea indicatorilor de performanță. Este nevoie de anumite tipuri de informații, inclusiv i) alocări financiare pentru fiecare program, măsuri etc.; ii) valoarea contractelor încheiate în baza ITI DD; iii) numele și detaliile despre proiecte și beneficiari; iv) obiectivele proiectului; v) indicatori de performanță (intrare, eficiență, rezultate imediate); vi) ținte legate de indicatori; vii) nivelul indicatorilor atinși; și viii) rapoarte privind progresele financiare ale proiectului. Acțiunea 4 Beneficiarii proiectelor UE, precum autoritățile locale și companiile publice, introduc în bazele lor de date informații despre implementarea strategiei DD și calculul indicatorilor de performanță. MLPDA trebuie să contribuie la încheierea unui acord între diferite entități locale și ADI ITI DD pentru oferirea unor informații relevante și facilitarea accesului la datele utile pentru SMP. Astfel de acorduri ar putea include schimbul de date care ar putea prezenta interes pentru ADI ITI DD, protocolul pentru accesarea datelor de către ADI ITI DD sau furnizate părților respective, precum și frecvența schimbului/furnizării de date. Astfel de acorduri nu doar reduc timpul și resursele utilizate de ADI ITI DD pentru obținerea datelor, dar ar încuraja și cooperarea dintre diferite părți. De exemplu, câteva informații utile privind rezultatele și indicatorii de impact sunt disponibile la Direcțiile Teritoriale de Statistică. Un acord la nivel național între Institutul Național de Statistică (INS) și ADI ITI DD/MLPDA ar deschide accesul către indicatorii statistici cu privire la date și informații specifice la nivelul unităților administrativ teritoriale (UAT), cum ar fi municipiile, orașele, comunele etc. Poate că un acord de acest fel ar putea fi ușor încheiat, deoarece INS este menționat în SIDDDD ca sursă de informații pentru monitorizarea și evaluarea implementării strategiei. Alte informații relevante ar putea fi furnizate de alte entități din sectorul public, atât la nivel național, cât și la nivel local. La nivel național, informațiile ar putea fi disponibile la AM-uri pentru PO și la furnizorii de servicii/energie, cum ar Romgaz, operatorul de gaze naturale și Transelectrica, operatorul de distribuție a energiei electrice. La nivel subnațional, datele ar putea proveni de la organismele descentralizate și deconcentrate de la nivel local/județean, cum ar fi inspectoratele școlare, agențiile pentru ocuparea forței de muncă, agențiile pentru plăți și inspecție socială, agențiile pentru protecția mediului, direcțiile de sănătate publică, direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală, inspectoratele pentru situații de urgență. În plus, datele pot fi obținute și de la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare Delta Dunării, Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării, consiliile județene, primăriile, Aeroportul Tulcea și Căpitania Zonală Tulcea (care administrează portul Tulcea). Aceste entități ar putea oferi informații relevante care să contribuie la calcularea indicatorilor de performanță ai SIDDDD sau la identificarea de noi indicatori. Acțiunile 5, 6 și 7 Aici, ADI ITI DD colectează, validează și prelucrează datele care pot ajuta la crearea indicatorilor strategiei și calculează indicatorii de la Acțiunea 7. Pe parcursul Acțiunii 7, ADI ITI DD calculează indicatorii (în mare parte indicatori de realizare imediată și de reușită) pentru a măsura realizările în funcție de obiectivele proiectului/sectorului/pilonului, adăugând ulterior nivelul de realizare în propria sa bază de date în Excel. Baza de date în Excel trebuie să respecte formatul convenit de către ADI ITI și experții Băncii Mondiale (a se vedea Anexa 1 Fișa indicatorilor și Anexa 4 Raportul de monitorizare și evaluare). Cu toate acestea, acest model nu este definitiv, iar structura ar putea fi îmbunătățită și modificată dacă este necesar. Baza de date în Excel ar trebui să fie baza monitorizării și evaluării implementării strategiei pe baza indicatorilor de performanță. Acțiunile 8 și 9 și 10 În final, ultimele trei puncte de interacțiune din fluxul de informații SMP arată colectarea datelor de către MLPDA din bazele de date/sursele disponibile și calcularea nivelurilor reale ale indicatorilor de impact. MLPDA introduce în baza de date cifrele privind realizarea indicatorilor de impact și este preluată ulterior de către ADI 192 | Pagina ITI DD și introdusă în baza de date în Excel. ADI ITI DD ar putea fi, de asemenea, responsabilă cu colectarea/validarea datelor, calculul indicatorilor de impact și cifrelor de raportare din propria bază de date. Acest lucru ar necesita un acord între MLPDA și ADI ITI DD și descoperirea unor modalități în care ministerul ar urma să valideze datele și să includă indicatorii de impact în baza de date în Excel. În acest fel, baza de date ar putea furniza informații despre toți indicatorii din SIDDDD. Pasul 2 Stabilirea obiectivelor/standardelor de performanță Fără a stabili obiectivul/standardele, nu are rost să se aleagă măsurile, să se decidă anumite acțiuni etc . În exemplul „reducerii pierderilor de apă din rețelele de distribuție la 20% până în 2025”, standardul de performanță este dat de nivelul maxim de pierderi de 20%. Câteva aspecte trebuie luate în considerare la stabilirea obiectivelor de performanță. Obiectivele/standardele trebuie să fie accesibile, realizabile cu eforturi rezonabile, în condiții normale și la costuri reduse comparativ cu importanța informațiilor suplimentare furnizate de indicator. De asemenea, obiectivele trebuie să fie aplicabile și pertinente pentru a se potrivi condițiilor în care vor fi utilizate și să garanteze că standardele sunt suficient de flexibile pentru a se adapta la variații și condiții diferite. Standardele trebuie să fie clare, inteligibile (exprimate în termeni simpli pentru a se evita interpretările greșite), măsurabile (să transmită informații precise) și legitime (aprobate oficial). În fine, standardele trebuie să fie corecte și acceptate de către entitățile implicate ca bază echitabilă de comparație cu privire la realizarea obiectivului de performanță. Pasul 3 Stabilirea indicatorilor de performanță Așa cum am menționat anterior, indicatorii de performanță sunt indicatori de ieșire, de realizare imediată, de eficiență, de rezultat și de impact. SIDDDD a permis entităților implicate să utilizeze indicatori de realizare imediată, de rezultat și de impact, prin urmare, baza de date în Excel este structurată în consecință. Spre deosebire de indicatorii de realizare imediată, indicatorii de rezultat și de impact ridică anumite probleme. În primul rând, aceștia necesită o procedură specială de colectare, cum ar fi sondaje, utilizarea personalului specializat, consultarea bazelor de date, a rapoartelor și documentelor oficiale. În al doilea rând, sunt greu de măsurat deoarece sunt dificil de cuantificat, există posibilitatea ca informațiile să nu fie disponibile și poate dura chiar ani de zile până la generarea și validarea datelor. În general, indicatorii pot fi afectați de factori externi, imprevizibili, cum ar fi crize economice, pandemii, calamități naturale sau accidente de mediu. Este dificil de conectat rezultatele și impactul cu implementarea proiectului. De exemplu, în cadrul strategiei DD, rezultatele sunt produse de beneficiarii din sectorul public și privat, ceea ce poate genera impact și sinergii diferite. În plus, uneori implementarea proiectului poate atinge diferite obiective specifice, altele decât impactul dorit – de exemplu, indicatorii pentru evaluarea calității mediului pot fi afectați de dezvoltarea economică sau de proiectele de infrastructură/de transport. În final, la fel ca în SIDDDD, indicatorii nu au adesea o valoare de referință, ceea ce înseamnă că progresul nu poate fi măsurat. Entitățile implicate ar putea lua în considerare realizarea câtorva acțiuni pentru îmbunătățirea indicatorilor SIDDDD. O acțiune de acest fel este ajustarea listei de indicatori prin eliminarea celor care provoacă cele mai multe probleme și adăugarea de noi indicatori în locul acestora. La început, ar trebui utilizat un set mic de indicatori pentru creșterea calității SMP și extinderea listei în timp, pe lângă utilizarea unor repere specifice sectorului respectiv, în absența unei valori de referință. Trebuie luate în considerare anumite criterii pentru a selecta sau completa lista indicatorilor de performanță. Aceasta include câteva elemente, și anume i) validitate - acuratețea măsurării rezultatelor (cantitate, calitate, interval de timp); ii) relevanță - în legătură cu activitatea/proiectul/programul evaluat; iii) fiabilitate – întinderea pe o perioadă mai lungă de timp; iv) simplitate – informațiile sunt disponibile și ușor de colectat și analizat, v) și accesibilitate – datele sunt colectate și evaluate la costuri acceptabile. În timp ce Baza de date în Excel este principalul instrument pentru realizarea progresului M&E al SIDDDD, Fișa indicatorilor trebuie utilizată pentru toți indicatorii de performanță. Datele din Fișa indicatorilor ar trebui actualizate constant, iar structura Fișei să fie modificată și îmbunătățită pentru a se alinia la baza de date în Excel. Fișa trebuie completată de personalul ADI ITI DD. Fișa indicatorilor contribuie la crearea așa-numitului 193 | Pagina Catalog al Indicatorilor de performanță. În plus, prin popularea fișei cu informații, aceasta poate contribui, de asemenea, la evaluarea modului în care indicatorii îndeplinesc criteriile de selecție (descrise mai sus) și a modului în care se pot îmbunătăți. De asemenea, este foarte util ca noul personal să accelereze procesul de învățare în domeniul M&E. Un model pentru Fișa indicatorilor este disponibil în Anexa 1, cu instrucțiuni pentru a face această completare în Anexa 2. Anexa 3 prezintă conexiunea dintre structura bazei de date în Excel și Fișa indicatorilor. Pasul. 4. Stabilirea metodei de calcul pentru indicatorii de performanță Calculul indicatorilor de performanță este un proces în două etape. În primul rând, identifică datele specifice necesare pentru indicatori și prezentare, iar în al doilea rând, oferă detalii despre formulele de calcul. Specialiștii ADI ITI DD, cu sprijinul experților Băncii Mondiale, au stabilit formulele de calcul pentru toți indicatorii de realizare imediată și de reușită din Baza de date în Excel. Pasul. 5. Colectarea datelor necesare pentru măsurare Măsurarea indicatorilor de performanță necesită surse și metode complexe de colectare a datelor. Principalele surse de date sunt bazele de date proprii, baza de date a terților, studii, rapoarte și orice alte informații din surse deschise. Există câteva metode utilizate pentru colectarea datelor, inclusiv consultarea bazelor de date publice, studii online, rapoarte etc., primirea informațiilor de la alte entități pe bază de cooperare instituțională, sondaje de opinie, sondaje pe teren realizate de specialiști ITI sau de antreprenori. Exactitatea și relevanța datelor este importantă și trebuie asigurată. După verificarea datelor, acestea trebuie plasate într-un depozit de date sigur. Prelucrarea datelor poate fi realizată cu suport de la produse IT achiziționate de la magazine specializate/experți, pe baza specificațiilor, a aplicației de date și a programelor (de exemplu, Microsoft Access) și a programelor de foi de calcul (cum ar fi Excel). Pentru SIDDDD, baza de date în Excel existentă poate fi un bun punct de plecare pentru îmbunătățirea și dezvoltarea ulterioară. Programul Excel are câteva avantaje. Poate accelera elaborarea și implementarea, implică costuri minime, este flexibil și poate structura informațiile în funcție de nevoi și este accesibil și familiar personalului ADI ITI DD. Pasul 6 Setarea nivelului real al indicatorului de performanță Nivelul real al fiecărui indicator de performanță la un moment dat este calculat pe baza formulei indicate la Pasul 4. Nivelul real al indicatorilor poate fi luat din diferite baze de date disponibile sau din rapoartele furnizate de diverși parteneri. ADI ITI DD ar putea colecta datele și ar putea calcula nivelul de performanță al indicatorilor de impact cu sprijin din partea MLPDA. În acest scop, ministerul trebuie să contribuie la verificarea exactității datelor, a modului în care datele răspund la analiză și la prelucrarea informațiilor și dacă sunt aplicate formulele de calcul corecte. Pasul 7 Compararea nivelului de performanță real cu nivelul vizat Acest pas se referă la raportarea nivelului real al indicatorilor la valorile vizate (valori intermediare sau finale) și la baza de referință. Acest proces se bazează pe următoarele formule:  Realizarea țintei (Valoarea curentă/Valoarea țintă)%  Progresul fizic [(Valoarea reală - Valoarea de bază)/Valoarea țintă]% Uneori este util să se compare valorile reale cu cele din anii anteriori pentru a identifica tendințele și evoluțiile care pot semnala anumite probleme. Înainte de analiză și prelucrare, datele trebuie verificate pentru a vă asigura că cifrele sunt reale, exacte și corespund nevoilor. Pasul 8 Decizia dacă sunt necesare ajustări pentru atingerea obiectivelor strategice Personalul ADI ITI DD poate decide dacă va face ajustări pentru atingerea obiectivului strategic al SIDDDD. Acesta este momentul pentru modificarea sau renunțarea la anumiți indicatori de performanță și adoptarea unor indicatori noi. Analiza informațiilor bazată pe indicatori de performanță poate contribui la modificări și la realizarea unor pași. Se pot face modificări în ceea ce privește proiectele, măsurile și procesele pentru a maximiza probabilitățile de realizare a obiectivelor strategiei. Acesta este momentul pentru a renunța la unele obiective, de obicei, la cele care au fost deja atinse, sau pentru a înlocui unele dintre ele cu ținte noi. ADI ITI DD ar trebui să evalueze indicatorii de realizare imediată și pe cei de reușită pentru a vedea dacă sunt necesare 194 | Pagina astfel de modificări și, în caz afirmativ, să ofere motivația pentru modificări. ADI ar trebui să dezvolte măsuri adecvate pentru ajustarea indicatorilor. Toate modificările trebuie aprobate de conducerea ADI ITI DD și apoi transmise către MLPDA. Pasul 9. Decizia cu privire la ajustări și punerea în aplicare a măsurilor Procesul decizional trebuie să fie flexibil și ar trebui să permită efectuarea de corecții pentru a se asigura că obiectivele strategice vor fi atinse. Întrucât SIDDDD a fost aprobat printr-o HG, majoritatea ajustărilor prezentate în Pasul 8 trebuie să fie aprobate de guvern, prin HG. Totuși, acesta este un proces complicat care ar dura destul de mult și ar implica prea mulți actori. Pentru a simplifica lucrurile, probabil că MLPDA ar trebui să decidă cu privire la ajustări, cu excepția celor legate de obiectivele de performanță, și la eliminarea unor obiective. Pasul 10. Revizuirea și modificările finale ale obiectivelor de performanță Decizia de a modifica sau dezvolta noi obiective de performanță depinde de doi factori, și anume cât succes a avut anterior la realizarea obiectivelor de performanță și modificările convenite cu privire la obiectivele strategice. ADI ITI DD ar trebui să examineze obiectivele de performanță. Obiectivele de performanță pot fi modificate sau schimbate doar prin HG, prin propuneri din partea MLPDA bazate pe analizele, prognozele și propunerile ADI ITI DD. Dacă noile obiective de performanță nu sunt aprobate prin HG sau alte documente de planificare strategică (cum ar fi PO-urile), atunci modificările ar trebui să fie aprobate de MLPDA. 4. Concluzie Dezvoltarea/îmbunătățirea SMP pentru SIDDDD ar necesita contribuția ADI ITI DD, dar și a MLPDA (luând în considerare rolurile și responsabilitățile respective ale acestora). Un SMP revizuit ar trebui susținut de o metodologie clară (după cum a fost prezentat în lucrarea de față) și să aibă acces la resurse adecvate în vederea susținerii implementării (fie că e vorba de resurse umane, sisteme IT, etc.). Această metodologie prezentată poate contribui la extinderea și îmbunătățirea sistemului de bază instituit cu ocazia procesului de revizuire a strategiei. Un SMP bine structurat și funcțional poate permite monitorizarea și evaluarea adecvată a implementării SIDDDD, folosind informațiile din Baza de date în Excel. Câteva etape recomandate și pe termen scurt în acest proces ar putea fi: Indicatori de performanță care vor fi selectați pe baza unei metodologii propuse și va fi elaborat Catalogul indicatorilor; Baza de date a ADI ITI DD va fi completată cu date suplimentare pentru evaluarea implementării și performanței SIDDDD, pe baza indicatorilor de realizare imediată și de reușită; personalul ADI va identifica sursele de date și se va asigura colectarea datelor folosind metodologia SMP. Pe lângă obiectivele pentru indicatorii de performanță, noi obiective rezonabile au fost identificate și propuse pentru perioada până în 2023, acestea ar trebui perfecționate în continuare; și Nivelul de realizare a obiectivelor de performanță trebuie măsurat prin două metode utilizate pentru calcularea indicatorilor. 195 | Pagina Anexa 1 - Fișa indicatorilor Organizare FIȘA INDICATORILOR 1 Denumire indicator: 2 Tip indicator: Intrare Livrabil Eficiență Rezultat Impact Conform Conform Conform Conform Conform IISDDD 2014 analizei analizei analizei analizei 3 Codificare indicatori: 4 Obiectiv strategic 5 Pilon 6 Sector 7 Specific SIDDDD sau altor documente strategice 8 Definiția indicatorului 9 Unitate de măsură 10 Sursa de date/informații despre modul de colectare și validare 11 Frecvența colectării datelor 12 Formulă de calcul an 13 Valoare de referință valoare an 14 Valoare țintă valoare an 15 Valoare reală valoare Metoda de raportare pentru realizarea 16 indicatorului Periodicitatea raportării privind valoarea 17 reală a indicatorului Persoana responsabilă de nume colectarea datelor, inclusiv a e-mail 18 datelor de contact număr de telefon Comentarii (propuneri pentru păstrarea, 19 înlocuirea indicatorilor, alte comentarii) 196 | Pagina Anexa 2 - Instrucțiuni pentru completarea Fișei indicatorilor Nr. Element Instrucțiuni de completare 1 Denumirea Introduceți denumirea completă a indicatorului, așa cum apare aceasta în indicatorului SIDDDD sau în alte documente de planificare. Indicatorii trebuie revizuiți periodic și ar trebui să fie însoțiți de o listă actualizată a indicatorilor utilizați. 2 Tipul indicatorului Introducerea tipului indicatorului 3 Codificarea Întrucât pe parcursul implementării SIDDDD, unii indicatori pot fi abandonați indicatorului sau sunt folosiți alții noi, la revizuirea indicatorilor de la numărul 1, codul indicatorului va fi, de asemenea, revizuit. 4 Obiectivul strategic Utilizați numele exact al obiectivului din SIDDDD. Dacă în timpul punerii în aplicare a strategiei, (i) există modificări în ceea ce privește obiectivul, (ii) obiectivele sunt abandonate sau (iii) sunt aprobate obiective noi, această secțiune ar trebui completată pe baza „Listei actualizate a obiectivelor strategiei”. Orice modificare a obiectivului va fi înregistrată pe baza numelui obiectivului strategic (furnizați informații despre anul în care se realizează revizuirea). 5 Pilonul Introduceți numele pilonului, așa cum apare în SIDDDD. Orice modificare a numelui sau a structurii pilonilor va fi tratată după cum se explică mai sus (nr. 4). 6 Sectorul Introduceți numele sectorului, așa cum apare în SIDDDD. Orice modificare a numelui sau structurii sectoarelor va fi tratată după cum s-a menționat mai sus (nr. 4). 7 Specific SIDDDD sau Pe parcursul implementării strategiei, lista indicatorilor ar putea fi altor documente completată cu indicatori relevanți suplimentari, specifici altor planuri strategice strategice. Precizați dacă indicatorul provine din SIDDDD sau din alte documente strategice (PO, strategii de dezvoltare locală, strategii sectoriale, planuri strategice ale companiilor publice etc.). 8 Definiția indicatorului Oferiți o definiție simplă a indicatorului, cu referire la rezultatele așteptate și la relevanța acestuia pentru obiectiv. 9 Unitatea de măsură Introduceți unitatea de măsură - de exemplu, valoare, procent DA/NU pot fi utilizate pentru indicatorii de realizare imediată, unde Da = 1 și NU = 0 10 Sursa de date și Includeți toate sursele de colectare și validare a datelor (baze de date proprii, informații privind autorități/instituții publice, companii publice, rapoarte statistice, sondaje de modalitatea de opinie, sondaje de teren, documente oficiale relevante, credibile). colectare și validare 11 Frecvența colectării Menționați frecvența colectării datelor (trimestrial, anual etc.). Aceasta datelor depinde de disponibilitatea datelor. Adăugați perioada în care s-a efectuat colectarea și validarea datelor. 12 Formula de calcul Introduceți algoritmul de calcul prin care se determină valoarea indicatorului. 197 | Pagina Nr. Element Instrucțiuni de completare 13 Baza de referință Este valoarea inițială a indicatorului pentru a determina direcția și amploarea modificării valorii indicatorului. Menționați anul pentru care a fost stabilită valoarea de referință a indicatorului. 14 Valoare țintă Introduceți valoarea țintă, fie aceasta finală sau intermediară, asumată de obiectivul de performanță stabilit de strategie. Dacă obiectivul de performanță/valoarea-țintă al(a) indicatorului nu este stabilit(ă) în strategie, părțile interesate le pot reface la anumite valori realiste care vor fi revizuite periodic, pe baza evoluției indicatorului. 15 Valoarea realizată Valoarea reală este calculată conform formulei de calcul, la frecvențele prevăzute la secțiunea nr. 11 stabilită. 16 Modalitatea de Valoarea reală a indicatorilor va fi calculată și introdusă în Baza de date în raportare a realizării format Excel. indicatorului 17 Periodicitatea De obicei, raportarea se face anual, în termen de 30 de zile de la colectarea raportării valorii datelor. Când sunt disponibile și validate date noi relevante pentru calcularea realizate a indicatorului, acesta este recalculat și înregistrat în Baza de date în Excel. indicatorului 18 Persoana Introduceți numele complet al persoanei responsabile de colectarea, responsabilă de validarea datelor, calcularea indicatorului și introducerea valorilor reale în colectarea datelor Baza de date în Excel. Includeți adresa de e-mail și numărul de telefon. (adăugați datele de contact) 19 Comentarii Persoana responsabilă trebuie să ofere un motiv pentru acțiunile propuse (propuneri pentru • păstrarea indicatorului păstrarea/înlocuirea • modificarea țintei indicatorilor, alte • abandonarea indicatorului comentarii) • abandonarea unor obiective (de exemplu, a celor care au fost îndeplinite integral și care nu vor mai fi în următoarea perioadă de programare a UE) • propunerea altor obiective • propuneri de aranjamente instituționale pentru facilitarea accesului la date și colaborarea între organizații etc. Persoana responsabilă trebuie să identifice și să explice provocările întâlnite pe parcursul acestui proces și să propună soluții pentru rezolvarea acestora. 198 | Pagina Anexa 3 - Structura simplificată a Bazei de date în Excel Titlurile coloanelor trebuie să includă următoarele: - NUMĂR - PILON - SECTOR - PERSOANA RESPONSABILĂ - COD INDICATOR ACTUALIZAT - DENUMIRE INDICATOR TIP (REALIZARE/REZULTAT) - SURSĂ (SIDDDD, PO etc.) - UNITATE DE MĂSURĂ - DEFINIȚIE - FORMULĂ DE CALCUL - VALOARE DE REFERINȚĂ PENTRU 2016 - VALOARE ȚINTĂ PENTRU 2023 - SURSĂ DATE - VALOARE ACTUALĂ PENTRU 2019 - COMENTARII - ÎNDEPLINIREA OBIECTIVULUI - PROGRES FIZIC 199 | Pagina Anexa 4 - Raport de monitorizare și evaluare - Structura propusă pentru utilizarea ADI ITI DD Raport M&E Structura propusă pentru utilizarea ADI ITI DD I. Informații generale  Entitate de raportare  Denumirea documentului strategic  Data raportării II. Indicatori de performanță reali  Cod indicator (SIDDDD sau revizuit) (vor fi generați automat, folosind  Denumire indicator  Obiectiv strategic Baza de date dedicată în Excel  Pilon Baza de date structurată și  Sector populată cu informații este  Unitate de măsură realizată de specialiștii ADI ITD DD,  Valoare de referință cu sprijinul expertului Băncii  Valoare țintă (intermediară sau țintă) Mondiale)  Valoare reală  Compararea nivelului de performanță real cu: o nivelul de performanță al valorilor de referință o nivelul de performanță al valorilor țintă R 3. a. Indicatorul și procesul de definire a valorii reale a indicatorilor III. Analiză, explicații, comentarii cu privire la valorile reale și la evoluția (aspecte pozitive, probleme, costuri etc., lecții învățate). indicatorilor R 4. Indicați cum îndeplinesc indicatorii următoarele criterii:  Valabilitate - indicatorul permite precizia în măsurarea rezultatelor (cantitate, calitate, perioadă de timp).  Relevanță - relevant pentru procesul măsurat.  Fiabilitate - care se va menține în timp, indiferent de influențele cauzate de factori externi imprevizibili.  Simplitate - informațiile sunt disponibile, pregătite de colectare și analiză.  Accesibilitate - colectarea și analiza informațiilor/datelor este posibilă, la costuri acceptabile. b. Analiza și explicarea propunerilor legate de:  Modificarea eliminării anumitor indicatori de performanță.  Adoptarea de noi indicatori de performanță.  Modificarea obiectivelor de performanță.  Intervenții propuse în funcție de tipul de proiecte și activități pentru a maximiza șansele de a atinge obiectivele strategiei.  Eliminarea obiectivelor strategiei (cele realizate) sau schimbarea obiectivelor IV. Concluzii Prezentarea pe scurt a rezultatelor/problemelor evidențiate la punctele II și III V. Recomandări R 5. Introduceți recomandări cu privire la aspecte metodologice, organizaționale și instituționale. 200 | Pagina Anexa 5 - Catalogul indicatorilor SIDDDD Catalogul indicatorilor SIDDDD Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Biodiversitate Pilonu și Număr de situri Natura 2000 cu obiective de conservare 1 22,73% 22,73% lI managementul active ecosistemului Biodiversitate Pilonu și Ponderea populațiilor de specii de pește valoroase din 2 -1,85% 96,30% lI managementul punct de vedere economic ecosistemului Biodiversitate Pilonu și Suprafața habitatelor sprijinite în vederea obținerii unui 3 3,81% 3,81% lI managementul stadiu de conservare mai bun ecosistemului Biodiversitate Pilonu și Seturi de măsuri/planuri de management/planuri de 4 50% 50% lI managementul acțiune aprobate ecosistemului Biodiversitate Număr de situri/arii/specii/habitate (după caz) care Pilonu și 5 beneficiază de planuri de management/planuri de 55,56% 55,56% lI managementul acțiune aprobate ecosistemului Biodiversitate Pilonu și Număr de situri Natura 2000 cu administrator/custode 6 0% 0% lI managementul operațional - 4.1A ecosistemului Biodiversitate Număr de situri/arii/specii/habitate (după caz) care Pilonu și 7 beneficiază de măsuri de conservare active 0% 0% lI managementul implementate ecosistemului Biodiversitate Pilonu și Număr de situri Natura 2000 cu administrator/custode 8 41,67% 41,67% lI managementul operațional - 4.1B ecosistemului Biodiversitate Măsuri active implementate pentru specia X (pentru Pilonu și 9 planurile de acțiune aferente speciilor a căror arie nu 6,67% 6,67% lI managementul poate fi identificată limitativ) ecosistemului Biodiversitate Pilonu și Număr de noi cercetători în entitățile care beneficiază de 10 lI managementul sprijin ecosistemului Biodiversitate Pilonu și Numărul de cercetători care lucrează în infrastructuri 11 lI managementul îmbunătățite de cercetare ecosistemului 201 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Biodiversitate Pilonu și Investiții private combinate cu sprijinul public pentru 12 0% 0% lI managementul proiecte de inovare sau de C&D ecosistemului Biodiversitate Pilonu și Plan de Management al Rezervației Biosferei Delta 13 0% 0% lI managementul Dunării implementat ecosistemului Biodiversitate Pilonu și Planuri de Management ale altor situri Natura 2000 din 14 0% 0% lI managementul teritoriul ITI ecosistemului Biodiversitate Număr de seturi de măsuri și acțiuni ale Rezervației Pilonu și Biosferei Delta Dunării (RBDD) bazate pe date de 15 33,33% 33,33% lI managementul monitorizare larg acceptate și pe modele hidrologice, de ecosistemului sedimentare și demografice de ultimă oră implementate Biodiversitate Pilonu și Suprafața habitatelor sprijinite în vederea obținerii unui 16 3,81% 3,81% lI managementul stadiu de conservare mai bun ecosistemului Biodiversitate Număr de obiective de infrastructură de protejare Pilonu și 17 împotriva inundațiilor din cadrul RBDD 16,67% 37,50% lI managementul construite/reabilitate/modernizate ecosistemului Biodiversitate Pilonu și Numărul de acte normative aprobate care vin în sprijinul 18 lI managementul conservării patrimoniului natural al Deltei ecosistemului Biodiversitate Număr de permise emise de autoritatea ARBDD pentru Pilonu și cercetători implicați în programul diversificat de 19 53,33% 53,33% lI managementul cercetare, recunoscut internațional, privind sistemele și ecosistemului resursele naturale și culturale ale DD Pilonu Eficiență 20 Număr de clădiri publice renovate 23% 23% lI Energetică Pilonu Eficiență 21 Număr de clădiri rezidențiale renovate lI Energetică Pilonu Eficiență 22 Consum de energie finală în sectorul rezidențial lI Energetică Pilonu Eficiență 23 Lungimea rețelei termice reabilitate/extinse 0% 0% lI Energetică 202 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Pilonu Eficiență Scăderea consumului anual de energie primară în 24 3,30% 3,30% lI Energetică clădirile publice Pilonu Eficiență Scăderea consumului anual de energie primară în 25 0% 0% lI Energetică iluminat public Pilonu Schimbări 26 Scădere anuală estimată a gazelor cu efect de seră 0% 0% lI climatice Pilonu Schimbări Număr de intervenții și investiții pentru măsuri de 27 20% 20% lI climatice adaptare la schimbări climatice Numărul gospodăriilor cu o clasificare mai bună a Pilonu Schimbări 28 consumului de energie urmare a implementării măsurilor lI climatice de eficiență energetică Managementu Pilonu Timpul mediu de răspuns la situații de urgență la 29 l riscului în caz 30,72% 100% lI stingerea incendiilor sau alte situații de dezastre Managementu Pilonu Timpul mediu de răspuns la situații de urgență la primirea 30 l riscului în caz 6,99% 97,90% lI primului ajutor de dezastre Managementu Pilonu 31 l riscului în caz Unități echipate pentru situații de urgență lI de dezastre Managementu Cerere de finanțare transmisă, spre analiză și aprobare, Pilonu 32 l riscului în caz la Comisia Europeană/Organismul Independent pentru 50% 50% lI de dezastre Evaluare Documentații suport pentru elaborarea aplicației de Managementu Pilonu finanțare (Studiu de Fezabilitate, Analiza Instituțională, 33 l riscului în caz 0% 0% lI Analiza Cost-Beneficiu, Evaluarea Impactului asupra de dezastre mediului etc.) Managementu Număr de locuitori care beneficiază de măsuri de Pilonu 34 l riscului în caz protecție împotriva inundațiilor ca rezultat al investițiilor 100% 100% lI de dezastre în infrastructură. Managementu Pilonu 35 l riscului în caz Numărul (anual) de exerciții de răspuns în caz de dezastre 57,14% 57,14% lI de dezastre 203 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Managementu Pilonu Inventar cu deșeuri periculoase și sistem de management 36 l riscului în caz 0% 0% lI al informațiilor existente (da sau nu) de dezastre Managementu Pilonu 37 l riscului în caz Număr de planuri de intervenție disponibile 100% 100% lI de dezastre Situații de Pilonu urgență 38 Număr de incidente de poluare în regiunea DD (anual) lI cauzate de poluare Situații de Pilonu urgență 39 Numărul de exerciții de răspuns în caz de urgențe (anual) 66,67% 66,67% lI cauzate de poluare Situații de Pilonu urgență 40 Durata medie pentru a opri incidentele de poluare (zile) lI cauzate de poluare Situații de Pilonu urgență 41 Număr de planuri de prevenție disponibile lI cauzate de poluare Pilonu 42 Turism Sosiri ale turiștilor (anual) 13,76% 83,33% l II Pilonu 43 Turism Ratele de ocupare pentru cazările autorizate/oficiale 24% 100% l II Pilonu 44 Turism Durata medie a sejurului (nopți) 53,85% 100% l II Pilonu Ponderea structurilor de cazare turistice deschise tot 45 Turism l II anul (%) Creșterea numărului preconizat de vizite la obiectivele de Pilonu 46 Turism patrimoniu cultural și natural și la atracțiile care 15,31% 15,31% l II beneficiază de sprijin Pilonu 47 Turism Obiective de patrimoniu cultural restaurate 12,50% 12,50% l II 204 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Pilonu 48 Turism Clădiri publice construite/ modernizate/ extinse 0% 0% l II Pilonu 49 Turism Spații deschise create sau reabilitate în zonele urbane 0% 0% l II Pilonu Clădiri publice sau comerciale construite sau renovate în 50 Turism 0% 0% l II zonele urban Pilonu Persoane care trăiesc în orașe mici și mijlocii unde s-au 51 Turism 0% 0% l II implementat strategii de dezvoltare locală Pilonu 52 Turism Număr monumente istorice modernizate 0% 0% l II Pilonu 53 Turism Număr de permise de intrare în RBDD l II Număr de ambarcațiuni disponibile pentru turiști la Pilonu 54 Turism principalele puncte de ieșire și puncte nodale (rute l II monitorizate) Pilonu Număr de case tradiționale menținute/reabilitate incluse 55 Turism 50% 50% l II în circuitul turistic Pilonu Raportul dintre nerezidenții și rezidenții ce dețin 56 Turism 86,83% 115,17% l II terenuri/imobile în DD Pilonu Pescuit și 57 Variația valorii producției 20,87% 20,87% l II acvacultură Pilonu Pescuit și 58 Variația volumului producției 28,57% 28,57% l II acvacultură Pilonu Pescuit și Locuri de muncă (ENI) create în sectorul pescuitului sau 59 13,48% 13,48% l II acvacultură activități complementare 205 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Pilonu Pescuit și Locuri de muncă (ENI) menținute în sectorul pescuitului 60 l II acvacultură sau activități complementare Pilonu Pescuit și Număr locurilor de muncă din domeniul piscicol pe 61 l II acvacultură activități specifice (nou create prin proiecte) Pilonu Pescuit și 62 Mărimea populațiilor de specii de pești răpitori l II acvacultură Pilonu Pescuit și 63 Dinamica populației de caras l II acvacultură Pilonu Pescuit și Număr de investiții/proiecte în 64 13,33% 13,33% l II acvacultură acvacultură/procesare/siguranța pescarilor Pilonu Pescuit și 65 Din care: Acvacultură 20% 20% l II acvacultură Pilonu Pescuit și 66 Din care: prelucrarea datelor 0% 0% l II acvacultură Pilonu Pescuit și 67 Din care: Siguranța pescarilor 0% 0% l II acvacultură Agricultură și Pilonu Ponderea infrastructurii de irigații reabilitate prin 68 Dezvoltare 14,29% 14,29% l II proiecte ITI din totalul infrastructurii de irigații viabile (%) Rurală Agricultură și Pilonu Suprafața de teren acordat fermierilor din terenul public 69 Dezvoltare l II disponibil Rurală Agricultură și Pilonu 70 Dezvoltare % de fermieri care au deschis o activitate non-agricolă 100% 100% l II Rurală Agricultură și Pilonu % de inițiative/proiecte care valorifică patrimoniul 71 Dezvoltare 100% 100% l II cultural al zonei Rurală 206 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Agricultură și Pilonu 72 Dezvoltare % din infrastructura comunală și sătească modernizată 38,49% 38,49% l II Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 73 Dezvoltare 25% 25% l II drum agricol Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 74 Dezvoltare 10% 10% l II drum forestier Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 75 Dezvoltare 10% 10% l II rețea apă Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 76 Dezvoltare 10% 10% l II rețea canalizare Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 77 Dezvoltare 9,45% 9,45% l II drumuri locale modernizate Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 78 Dezvoltare 80% 80% l II licee și școli modernizate Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 79 Dezvoltare 16,67% 16,67% l II grădinițe Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 80 Dezvoltare 50% 50% l II after school Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 81 Dezvoltare 16,67% 16,67% l II iluminat stradal Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 82 Dezvoltare 16,67% 16,67% l II piețe Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 83 Dezvoltare 100% 100% l II dispensare Rurală 207 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 84 Dezvoltare 16,67% 16,67% l II baze sportive Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 85 Dezvoltare 16,67% 16,67% l II parcuri și locuri de joacă Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 86 Dezvoltare 16,67% 16,67% l II poduri și podețe Rurală Agricultură și Pilonu % din infrastructura comunală și sătească modernizată - 87 Dezvoltare 16,67% 16,67% l II rețele pentru siguranța populației Rurală Agricultură și Pilonu Număr de exploatații care beneficiază de ajutor pentru 88 Dezvoltare 81,78% 81,78% l II investiții în exploatații agricole Rurală Ponderea investițiilor totale publice și private pentru Agricultură și Pilonu prelucrarea și comercializarea produselor alimentare = 89 Dezvoltare 25% 25% l II Valoare totală proiect (euro) din totalul investițiilor Rurală agricole ITI Agricultură și Număr de exploatații care beneficiază de ajutor pentru Pilonu 90 Dezvoltare investiții pentru prelucrarea și comercializarea 16,67% 16,67% l II Rurală produselor alimentare Agricultură și Pilonu Număr de proiecte care beneficiază de ajutor pentru 91 Dezvoltare 70,97% 70,97% l II investiții pentru irigații Rurală Agricultură și Pilonu 92 Dezvoltare Suprafața vizată (ha) în vederea irigării prin proiecte ITI 25% 25% l II Rurală Agricultură și Pilonu Număr de proiecte cu investiții în platforme pentru 93 Dezvoltare 44,44% 44,44% l II stocarea gunoiului de grajd Rurală Agricultură și Pilonu Număr de exploatații care beneficiază de ajutor pentru 94 Dezvoltare 85,71% 85,71% l II înființare/sprijin pentru investiții în activități neagricole Rurală Agricultură și Pilonu Număr de proiecte care beneficiază de ajutor pentru 95 Dezvoltare 35,85% 35,85% l II investiții în infrastructură Rurală 208 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Agricultură și Pilonu 96 Dezvoltare Lungime drumuri agricole (m) = drum agricol 0,01% 0,01% l II Rurală Agricultură și Pilonu 97 Dezvoltare Lungime drumuri forestiere ( m) = drum forestier l II Rurală Agricultură și Pilonu 98 Dezvoltare Lungime rețea apă (m) 0,01% 0,01% l II Rurală Agricultură și Pilonu 99 Dezvoltare Lungime rețea canalizare (m) 0% 0% l II Rurală Agricultură și 10 Pilonu Dezvoltare Lungime drumuri locale modernizate (m) 0,01% 0,01% 0 l II Rurală Agricultură și 10 Pilonu Dezvoltare Număr de licee și școli modernizate 100% 100% 1 l II Rurală Agricultură și 10 Pilonu Dezvoltare Număr grădinițe modernizate 16,67% 16,67% 2 l II Rurală Agricultură și 10 Pilonu Dezvoltare Număr after-school-uri modernizate 50% 50% 3 l II Rurală Agricultură și 10 Pilonu Număr de proiecte care beneficiază de ajutor pentru Dezvoltare 38,46% 38,46% 4 l II investiții în patrimoniul cultural și natural local Rurală Agricultură și 10 Pilonu Dezvoltare Număr monumente istorice modernizate 100% 100% 5 l II Rurală Agricultură și 10 Pilonu Dezvoltare Număr de centre culturale modernizate 41,67% 41,67% 6 l II Rurală Agricultură și 10 Pilonu Dezvoltare Numărul GAL selectate 100% 100% 7 l II Rurală 209 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Agricultură și 10 Pilonu Dezvoltare Populația vizată de GAL 100% 100% 8 l II Rurală Agricultură și 10 Pilonu Număr de fermieri/asociații cu acces la rețele de Dezvoltare 25% 25% 9 l II promovare Rurală Agricultură și 11 Pilonu Număr de participanți la programe de educație/formare Dezvoltare 25% 25% 0 l II profesională prin PNDR Rurală Agricultură și 11 Pilonu Suprafața de teren neproductiv împădurit (prin proiecte Dezvoltare 53,07% 53,07% 1 l II PNDR 2014-2020 în teritoriul ITI pe M.8 APIA) Rurală Agricultură și 11 Pilonu Număr de intervenții de protecție împotriva inundațiilor Dezvoltare 100% 100% 2 l II (prin proiecte ITI) Rurală 11 Pilonu Transport Durata de călătorie între Tulcea și Constanța 100% 3 l III 11 Pilonu Transport Durata de călătorie între Tulcea și Brăila 4,69% 76,19% 4 l III 11 Pilonu Transport Durata de călătorie între Tulcea și Galați 0% 76,47% 5 l III 11 Pilonu Volum de mărfuri transportate pe căi navigabile Transport 6 l III interioare 11 Pilonu Lungimea totală a drumurilor nou construite conectate la Transport 8,70% 8,70% 7 l III TEN-T 11 Pilonu Lungimea drumurilor reconstruite/modernizate Transport 1,50% 1,50% 8 l III conectate la TEN-T 11 Pilonu Operațiuni implementate destinate transportului public Transport 0% 0% 9 l III și nemotorizat 210 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 12 Pilonu Pasageri îmbarcați și debarcați în transportul Transport 0,01% 0,01% 0 l III aeroportuar 12 Pilonu Transport Aeroporturi modernizate 0% 0% 1 l III 12 Pilonu Transport Porturi situate pe TEN-T modernizate 0% 0% 2 l III 12 Pilonu Transport Lungime totală a drumurilor nou construite TEN -T 0% 0% 3 l III 12 Pilonu Număr de intervenții privind accesul îmbunătățit la Transport 100% 100% 4 l III principalele servicii pe timpul iernii 12 Pilonu Numărul de ambarcațiuni publice și private puse la Transport 96,55% 103,57% 5 l III dispoziția călătorilor Tehnologia 12 Pilonu Acoperire/disponibilitate pe bandă largă NGA în informației și 0% 96,17% 6 l III procente gospodării comunicațiilor Tehnologia 12 Pilonu Gradul de utilizare cu regularitate a internetului la nivel informației și 17,50% 92,50% 7 l III național comunicațiilor Tehnologia 12 Pilonu Gospodării noi care au acces la bandă largă de cel puțin informației și 20% 20% 8 l III 30 Mbps comunicațiilor Tehnologia 12 Pilonu Număr de localități neacoperite care vor fi acoperite prin informației și 14,29% 14,29% 9 l III implementarea proiectului comunicațiilor Tehnologia 13 Pilonu informației și Numărul punctelor de acces la Internet de bandă largă 5,39% 5,39% 0 l III comunicațiilor Număr de elevi, din învățământul preuniversitar, Tehnologia 13 Pilonu utilizatori activi pe platforma națională de învățare, din informației și 0% 0% 1 l III numărul total de elevi din învățământul preuniversitar comunicațiilor (%) Număr de profesori, din învățământul preuniversitar, Tehnologia 13 Pilonu utilizatori activi pe platforma națională de învățare, din informației și 0% 0% 2 l III numărul total de profesori din învățământul comunicațiilor preuniversitar(%) 211 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Tehnologia 13 Pilonu Numărul de elemente de patrimoniu cultural digitizate, informației și 100% 100% 3 l III încărcate pe platforma creată prin proiect comunicațiilor Tehnologia 13 Pilonu Numărul de „Elemente de patrimoniu cultural digitizate” informației și 100% 100% 4 l III și furnizate către Europeana.eu comunicațiilor Tehnologia Numărul documentelor rare deja digitizate și numărul 13 Pilonu informației și documentelor rare digitizate prin proiect, încărcate pe 100% 100% 5 l III comunicațiilor Europeana.eu Numărul obiectelor deja digitizate, aflate în colecțiile Tehnologia 13 Pilonu bibliotecilor și numărul obiectelor din colecțiile informației și 100% 100% 6 l III bibliotecilor digitizate prin proiect, încărcate pe comunicațiilor Europeana.eu Numărul obiectelor deja digitizate, aparținând Tehnologia 13 Pilonu patrimoniului național, aflate în colecțiile muzeelor și informației și 100% 100% 7 l III numărul obiectelor din patrimoniul național digitizate comunicațiilor prin proiect, care sunt încărcate pe Europeana.eu Tehnologia Număr de elevi de gimnaziu care utilizează internetul 13 Pilonu informației și prin wireless campus, din numărul total de elevi de 65% 65% 8 l III comunicațiilor gimnaziu (%) Tehnologia 13 Pilonu Număr de profesori care utilizează internetul prin informației și 66,67% 66,67% 9 l III wireless-campus, din numărul total de profesori (%) comunicațiilor Tehnologia 14 Pilonu Număr de unități gimnaziale ce beneficiază de informației și 66,64% 66,64% 0 l III echipamente wireless prin implementarea proiectului comunicațiilor Tehnologia 14 Pilonu Procentul cetățenilor care utilizează cu regularitate informației și 90% 90% 1 l III internetul din total populație comunicațiilor Tehnologia 14 Pilonu Școli care utilizează OER, WEB 2.0 în educație (număr informației și 100% 100% 2 l III școli) comunicațiilor Tehnologia 14 Pilonu informației și Număr de locuitori care utilizează sistemele e-guvernare 3 l III comunicațiilor Tehnologia 14 Pilonu Număr de unități prespitalicești și spitalicești care informației și 0% 0% 4 l III utilizează sisteme de telemedicină comunicațiilor 212 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Tehnologia 14 Pilonu Număr de puncte de acces public la informații (PAPI) nou informației și 5 l III înființate comunicațiilor Alimentarea cu apă, Ponderea populației rurale racordate la rețelele 14 Pilonu canalizarea și centralizate de alimentare cu apă prin proiecte cu 25% 25% 6 l IV managementul finanțare ITI (%) integrat al apei Alimentarea cu apă, Ponderea populației din orașe racordate la rețelele 14 Pilonu canalizarea și centralizate de alimentare cu apă prin proiecte cu 10% 10% 7 l IV managementul finanțare ITI (%) integrat al apei Alimentarea cu apă, Ponderea populației rurale racordate la rețelele 14 Pilonu canalizarea și centralizate de canalizare prin proiecte cu finanțare ITI 10% 10% 8 l IV managementul (%) integrat al apei Alimentarea cu apă, Ponderea populației din orașe racordate la rețelele 14 Pilonu canalizarea și centralizate de canalizare prin proiecte cu finanțare ITI 0% 0% 9 l IV managementul (%) integrat al apei Alimentarea cu apă, 15 Pilonu Ponderea apelor uzate tratate conform cu standardele canalizarea și 70,25% 70,25% 0 l IV cerute (%) în zonele rurale managementul integrat al apei Alimentarea cu apă, 15 Pilonu Ponderea apelor uzate tratate conform cu standardele canalizarea și 0% 100% 1 l IV cerute (%) în orașe managementul integrat al apei Alimentarea cu apă, 15 Pilonu Număr de locuitori racordați la un sistem centralizat de canalizarea și 25% 25% 2 l IV apă potabilă prin ITI managementul integrat al apei Alimentarea cu apă, 15 Pilonu Număr de locuitori racordați la un sistem centralizat de canalizarea și 10% 10% 3 l IV canalizare prin ITI managementul integrat al apei Alimentarea cu apă, 15 Pilonu canalizarea și Număr de stații de epurare a apelor uzate 10% 10% 4 l IV managementul integrat al apei 213 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 15 Pilonu Managementu Cantitatea de deșeuri biodegradabile depozitată 0% 0% 5 l IV l deșeurilor 15 Pilonu Managementu Capacitate suplimentară de reciclare a deșeurilor 100% 100% 6 l IV l deșeurilor 15 Pilonu Managementu Depozite de deșeuri neconforme închise/reabilitate 0% 0% 7 l IV l deșeurilor 15 Pilonu Managementu Cantitatea totală de deșeuri menajere colectată și 99,38% 99,38% 8 l IV l deșeurilor transportată (tone/an) 15 Pilonu Managementu Cantitatea totală de deșeuri reciclabile recuperată din 58,21% 58,21% 9 l IV l deșeurilor cantitatea totală colectată (%) 16 Pilonu Managementu Cantitatea totală deviată de la depozitare din cantitatea 0% 0% 0 l IV l deșeurilor totală colectată (%) 16 Pilonu Managementu Cantitatea totală de deșeuri menajere colectate separat 0% 0% 1 l IV l deșeurilor (fracție uscată) (tone/an) 16 Pilonu Managementu Cantitatea totală de deșeuri menajere colectate separat 0% 0% 2 l IV l deșeurilor (fracție umedă) (tone/an) Număr de locuitori și vizitatori care participă la 16 Pilonu Managementu activitățile educative legate de gestionarea deșeurilor 0% 0% 3 l IV l deșeurilor (număr de persoane) Beneficiari de infrastructură medicală construită/ 16 Pilonu Sănătatea reabilitată/ modernizată/ extinsă/ dotată (pentru servicii 0% 0% 4 l IV medicale comunitare și ambulatorii) Unități medicale construite/ reabilitate/ modernizate/ 16 Pilonu Sănătatea extinse/ dotate (pentru servicii medicale comunitare și 0% 0% 5 l IV ambulatorii) 16 Pilonu Sănătatea Număr de unități de primiri urgențe (nivel terțiar) 50% 50% 6 l IV 214 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 16 Pilonu Sănătatea Spital Județean reabilitat/modernizat/extins/dotat 0% 0% 7 l IV 16 Pilonu Număr de centre integrate de asistență socio-medicală Sănătatea 8 l IV primară construite/reconstruite 16 Pilonu Sănătatea Număr de unități de primiri urgențe 66,67% 66,67% 9 l IV 17 Pilonu Persoane care primesc un loc de muncă, inclusiv cele care Educația 10% 10% 0 l IV desfășoară o activitate independentă 17 Pilonu Persoane care, la încetarea calității de participant, Educația 10% 10% 1 l IV dobândesc o calificare 17 Pilonu Educația Persoane certificate ca urmare a sprijinului acordat 2 l IV 17 Pilonu Persoane care își găsesc un loc de muncă ca urmare a Educația 3 l IV sprijinului primit Rata de cuprindere în învățământul ante- 17 Pilonu Educația preșcolar/preșcolar/primar/gimnazial/secundar/superio -7,32% 97,62% 4 l IV r din mediul rural Rata de cuprindere în învățământul ante- 17 Pilonu Educația preșcolar/preșcolar/primar/gimnazial/secundar/superio 20% 100% 5 l IV r pentru cetățenii de etnie romă 17 Pilonu Educația Rata de abandon școlar (%) -7,31% 100% 6 l IV 17 Pilonu Educația Angajați care beneficiază de programe de formare 0% 0% 7 l IV 17 Pilonu Educația Întreprinderi sprijinite 0% 0% 8 l IV 17 Pilonu Educația Persoane care beneficiază de sprijin 13,47% 13,47% 9 l IV 215 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 18 Pilonu Angajați care beneficiază de sprijin pentru participarea la Educația 0 l IV FPC (formare/validare de competențe) 18 Pilonu Capacitatea infrastructurilor de îngrijire a copiilor sau de Educația 1 l IV educație care beneficiază de sprijin 18 Pilonu Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază Educația 2 l IV de sprijin - învățământul preșcolar 18 Pilonu Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază Educația 0% 0% 3 l IV de sprijin în învățământul profesional și tehnic 18 Pilonu Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază Educația 0% 0% 4 l IV de sprijin în învățare pe tot parcursul vieții 18 Pilonu Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază Educația 0% 0% 5 l IV de sprijin în învățământul preșcolar 18 Pilonu Capacitatea infrastructurii de educație care beneficiază Educația 0% 0% 6 l IV de sprijin în instrumentului școlar Număr de elevi care beneficiază de sprijin pentru 18 Pilonu Educația participarea la programe de educație/formare 7 l IV profesională 18 Pilonu Număr de persoane care beneficiază prin proiecte de Educația 79,50% 79,50% 8 l IV sprijin pentru formare/schimb de bune practici Persoane aflate în risc de sărăcie sau Incluziunea socială Incluziunea și 18 Pilonu din comunitățile marginalizate care dobândesc o protecția 0% 0% 9 l IV calificare la încetarea calității de participant, din care: de socială etnie romă Persoane aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială Incluziunea și 19 Pilonu din comunitățile marginalizate care au un loc de muncă, protecția 0% 0% 0 l IV inclusiv cele care desfășoară o activitate independentă, socială la încetarea calității de membru Incluziunea și 19 Pilonu Servicii asigurate la nivelul comunităților marginalizate protecția 0% 0% 1 l IV aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială socială Incluziunea și 19 Pilonu Persoane care aparțin grupurilor vulnerabile care protecția 2 l IV beneficiază de servicii integrate socială 216 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Incluziunea și Persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială din 19 Pilonu protecția comunitățile marginalizate care beneficiază de servicii 3,48% 3,48% 3 l IV socială integrate, din care: de etnie romă Comunități marginalizate aflate în risc de sărăcie sau Incluziunea și 19 Pilonu excluziune socială (din care: din zona rurală) care protecția 0% 0% 4 l IV beneficiază de sprijin, din care: cele cu populație socială aparținând minorității rome Incluziunea și Beneficiari (persoane adulte cu dizabilități) de 19 Pilonu protecția infrastructură de centre de zi pentru persoane cu 0% 0% 5 l IV socială dizabilități, reabilitată/modernizată/extinsă/dotată Incluziunea și Beneficiari (persoane adulte cu dizabilități) de 19 Pilonu protecția infrastructură de dezinstituționalizare 0% 0% 6 l IV socială construită/reabilitată/modernizată/extinsă/dotată Incluziunea și 19 Pilonu Număr de grădinițe și alte servicii educaționale pentru protecția 100% 100% 7 l IV copiii sub 6 ani în comunități dezavantajate socială Incluziunea și 19 Pilonu Număr de copii integrați în creșe/grădinițe în protecția 100% 100% 8 l IV comunitățile dezavantajate socială Incluziunea și 19 Pilonu Număr de copii integrați în clasa pregătitoare și care au protecția 100% 100% 9 l IV participat la educația preșcolară socială Incluziunea și 20 Pilonu Număr de elevi cu risc de abandon școlar la începutul și protecția 7,97% 92,62% 0 l IV la sfârșitul anului școlar socială Incluziunea și Număr de copii implicați în diferite tipuri de măsuri 20 Pilonu protecția educaționale complementare (after-school, grădinițe de 100% 100% 1 l IV socială vară, tutorat școlar etc.) Incluziunea și 20 Pilonu Număr centrelor care au implementat măsuri de protecția 100% 100% 2 l IV educație complementară în teritoriul ITI socială Incluziunea și 20 Pilonu Număr de mediatori școlari angajați cu normă întreagă în protecția 100% 100% 3 l IV sistemul școlar socială Incluziunea și 20 Pilonu Număr de mediatori școlari instruiți prin programe protecția 4 l IV specifice socială 217 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Incluziunea și 20 Pilonu Număr de persoane care au beneficiat de drept de protecția 0% 0% 5 l IV proprietate regularizate socială Capacitatea administrativă Autorități și instituții publice locale care au implementat 20 Pilonu și mecanisme și proceduri standard pentru fundamentarea 0% 0% 6 lV managementul deciziilor și planificării strategice pe termen lung de program Capacitatea Autorități și instituții publice locale în care s-au administrativă implementat sisteme unitare de management al calității 20 Pilonu și și al performanței dezvoltate prin program conform 100% 100% 7 lV managementul Planului de acțiune pentru prioritizarea și etapizarea de program implementării managementului calității Capacitatea Autorități și instituții publice locale în care s-au administrativă implementat măsurile de simplificare a procedurilor 20 Pilonu și pentru cetățeni în conformitate cu Planul integrat de 0% 0% 8 lV managementul simplificare a procedurilor pentru cetățeni elaborat la de program nivel național Capacitatea administrativă 20 Pilonu Personal din administrația publică locală care a fost și 100% 100% 9 lV certificat la încetarea calității de participant la formare managementul de program Capacitatea administrativă Autorități și instituții publice sprijinite să dezvolte 21 Pilonu și proceduri operaționale privind măsurile de prevenție 100% 100% 0 lV managementul anticorupție și indicatorii aferenți de program Capacitatea administrativă Personal din autoritățile și instituțiile publice care a fost 21 Pilonu și certificat la finalizarea cursurilor în domeniul prevenirii 100% 100% 1 lV managementul corupției, transparenței, eticii și integrității de program Capacitatea administrativă 21 Pilonu Număr de proiecte implementat în cadrul ITI Delta și 15,97% 15,97% 2 lV Dunării managementul de program Capacitatea administrativă Rapoarte trimestriale elaborate de structura care 21 Pilonu și coordonează ITI aprobate de Ministerul Fondurilor 41,03% 41,03% 3 lV managementul Europene de program Capacitatea administrativă Număr personal din structura care coordonează ITI, ale 21 Pilonu și cărui salarii sunt cofinanțate din POAT - echivalent normă 60,56% 60,56% 4 lV managementul întreagă anual de program 218 | Pagina Îndeplinirea Progres obiectivului # Pilon Sector Indicator fizic (%) (%) Iunie 2020 Iunie 2020 Capacitatea Număr de autorități și instituții publice care au administrativă 21 Pilonu implementat măsuri unitare pentru reducerea poverii și 50% 50% 5 lV administrative, pentru implementarea sistemelor de managementul management al calității și performanței de program Capacitatea administrativă Număr de acte normative revizuite care vizează 21 Pilonu și îmbunătățirea cadrului legal și instituțional din Delta 0% 0% 6 lV managementul Dunării de program 219 | Pagina