ROMANIA Acord de servicii de asistență tehnică cu privire la evaluarea impactului teritorial din România (P172820) Livrabilul 2 – Considerații privind elaborarea unui document de politică publică referitor la evaluarea impactului teritorial a. Raport cu privire la practica de evaluare a impactului teritorial și de prognozare a impactului investițiilor în infrastructură, cu trei studii de caz Mai 2021 Declinarea răspunderii Prezentul raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Băncii Mondiale. Constatările, interpretarea și concluziile exprimate în cadrul acestei lucrări nu reflectă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu își asumă responsabilitatea pentru acuratețea datelor incluse în această lucrare. Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României. Declarație privind drepturile de autor Materialul cuprins în această publicație este protejat de drepturi de autor. Reproducerea și/sau transmiterea unor părți din această lucrare fără permisiune poate constitui o încălcare a legislației aplicabile. Pentru obținerea unei permisiuni cu privire la fotocopierea sau retipărirea oricărei părți din lucrarea de față, vă rugăm să transmiteți o solicitare, care să cuprindă informații complete, către: (i) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (str. Apolodor 17, București, România); sau către (ii) Grupul Băncii Mondiale România (strada Vasile Lascăr, nr. 31, et 6, sector 2, București, România). Mulțumiri Prezentul raport a fost livrat în luna mai 2021 în conformitate cu Acordul de servicii de asistență tehnică cu privire la evaluarea impactului teritorial, încheiat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la data de 9 decembrie 2019. Raportul a fost elaborat sub îndrumarea și supervizarea dlui. Christoph Pusch (director de practică urbană și pentru managementul riscului de dezastru pentru Europa și Asia Centrală) și a dnei. Tatiana Proskuryakova (director de țară pentru România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă coordonată de dna. Ellen Hamilton, dl. Dean Cira și dl. Paul Kriss (specialiști superiori în domeniul urbanismului) și a fost alcătuită din dl. Carli Venter (specialist superior în domeniul dezvoltării urbane), dl. Marcel Ionescu-Heroiu (specialist superior în domeniul dezvoltării urbane), dl. Wahid Kraiem (expert urban), dli. Damaris Bangean, dl. Bogdan Topan (analist urban) și dl. George Moldoveanu (asistent pe probleme de informare). Echipa dorește să-și exprime gratitudinea pentru cooperarea, îndrumarea și opiniile și sugestiile excelente primite în timp util din partea reprezentanților Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în special față de dl. ministru Attila Cseke, dl. director general Alexandru Soare, dl. director Liviu Băileșteanu, dl. șef de birou Radu Necșuliu și, de asemenea, față de dl. Daniel Vâlceanu, dna. Amalia Virdol, dl. Beniamin Stoica, dna. Georgiana Toth, dna. Emilia Milutinovici și dna. Alina Huzui. Cuprins 1. Introducere ..................................................................................................................................................... 2 1.1. Informații privind contextul și prezentare generală ............................................................................. 2 1.2. Obiective și arie de aplicare .................................................................................................................. 3 Structura raportului ........................................................................................................................................ 3 2. Informații referitoare la EIT ............................................................................................................................ 5 2.1. Context și prezentare generală ............................................................................................................. 5 2.2. Determinarea necesității și definirea EIT .............................................................................................. 6 Definiția EIT..................................................................................................................................................... 6 2.3. Modele EIT și caracteristicile acestora ................................................................................................ 10 Metodologia TARGET_TIA............................................................................................................................. 12 Modelul SASI ................................................................................................................................................. 12 Metodologia TEQUILA .................................................................................................................................. 12 Metoda STEMA-TIA....................................................................................................................................... 13 Modelul EATIA .............................................................................................................................................. 13 Modelele ESM, PSIA și SECHSA ..................................................................................................................... 13 2.4. Justificare cu privire la studiile de caz selectate ................................................................................. 14 3. Proiectul de dezvoltare regională Kakheti, Georgia ..................................................................................... 17 3.1. Rezumat .............................................................................................................................................. 17 3.2. Descrierea regiunii .............................................................................................................................. 17 3.3. Descrierea proiectului ......................................................................................................................... 18 3.4. Metodologia de evaluare SECSHA și rezultatele acesteia ................................................................... 20 Analiza alternativelor .................................................................................................................................... 22 Rezultate ....................................................................................................................................................... 23 3.5. Principalele constatări și concluzii ...................................................................................................... 23 3.6. Recomandări ....................................................................................................................................... 24 4. Programul Regional Operațional 2014-2020 pentru Regiunea Lazio, Italia.................................................. 26 4.1. Rezumat .............................................................................................................................................. 26 4.2. Descrierea regiunii .............................................................................................................................. 26 4.3. Descrierea proiectului ......................................................................................................................... 28 4.4. Metodologia de evaluare EIT și rezultate............................................................................................ 30 4.5. Concluzii .............................................................................................................................................. 38 4.6. Recomandări ....................................................................................................................................... 38 5. Proiectul privind Coridorul Rutier de Conectare Santa Cruz, Bolivia ............................................................ 40 5.1. Rezumat .............................................................................................................................................. 40 5.2. Descrierea regiunii .............................................................................................................................. 40 5.3. Descrierea proiectului ......................................................................................................................... 40 5.4. Metodologia de evaluarea EIT și rezultatele acesteia ......................................................................... 42 Analiza sărăciei și a impactului social ........................................................................................................... 42 Abordări aplicate în cadrul analizei și interpretării datelor .......................................................................... 43 5.5. Concluzii .............................................................................................................................................. 50 5.6. Recomandări ....................................................................................................................................... 50 6. Remarci de încheiere și recomandări ........................................................................................................... 52 6.1. Rezumat .............................................................................................................................................. 52 6.2. Măsuri viitoare .................................................................................................................................... 53 6.3. Recomandări ....................................................................................................................................... 54 7. Referințe ....................................................................................................................................................... 56 Annex 1. Metodologii EIT ............................................................................................................................... 59 TARGET_TIA...................................................................................................................................................... 59 STEMA-TIA ........................................................................................................................................................ 61 MODELUL TEQUILA AL ESPON.......................................................................................................................... 63 Modelul EATIA al ESPON .................................................................................................................................. 65 Cooperarea transnațională a ESPON în domeniul EIT- (TIA-CBC) .................................................................... 67 Verificarea rapidă TIA ....................................................................................................................................... 68 LUISA ................................................................................................................................................................ 70 RHOMOLO ........................................................................................................................................................ 71 SASI................................................................................................................................................................... 73 Annex 2. Programul de Dezvoltare pentru regiunea Kakheti ........................................................................ 75 Impacturi anticipate și propuneri de măsuri de diminuare .......................................................................... 77 Annex 3. Detalii privind EIT POR-ului 2014-2020 pentru regiunea Lazio ....................................................... 82 Cadrele conceptuale ale STEMA-TIA 3.0 ....................................................................................................... 83 Rezultatele STEMA-TIA 3.0 aplicate POR-ului 2014-2020 pentru regiunea Lazio......................................... 85 Lista hărților Harta 1. Regiunea Kakheti din Georgia ................................................................................................................. 17 Harta 2. Regiunea Lazio, Italia .............................................................................................................................. 26 Harta 3. “Zone interioare” selectate pentru testarea-pilot a strategiilor din cadrul POR pentru regiunea Lazio 29 Harta 4. Provinciile din regiunea Lazio ................................................................................................................. 30 Harta 5. Districtul Santa Cruz din Bolivia .............................................................................................................. 40 Harta 6. Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia: Regiunea Kakheti ........................................................ 75 Harta 7. Performanța regională de inovare din cadrul Tabloului de bord privind performanța regională pe anul 2019 ...................................................................................................................................................................... 82 Harta 8. Performanța regională privind inovarea a Italiei în anul 2019 ............................................................... 83 Lista figurilor Figura 1. Procedura pe bază de patru etapei pentru evaluarea impactului teritorial (EIT) .................................... 7 Figura 2. Stabilirea necesității efectuării unei EIT................................................................................................... 8 Figura 3. Impactul teritorial obținut prin combinarea expunerii cu sensibilitatea ................................................. 9 Figura 4. Integrarea cadrului EIT în cadrul național .............................................................................................. 10 Figura 5. Structura Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia .................................................................. 18 Figura 6. Implementarea și acordurile instituționale aferente Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia20 Figura 7. PIB-ul pe cap de locuitor al regiunii Lazio comparativ cu media PIB-ului UE-27 și al Italiei (în EUR pe cap de locuitor) ........................................................................................................................................................... 27 Figura 8. Rata activității economice a regiunii Lazio comparativ cu mediile înregistrate în UE-27 și în Italia ...... 27 Figura 9. Rata șomajului din regiunea Lazio comparativ cu ratele medii din UE-27 și Italia (%) .......................... 28 Figura 10. Rata performanței educaționale terțiare din regiunea Lazio comparativ cu ratele medii din UE-27 și Italia (%) ................................................................................................................................................................ 28 Figura 11. Finanțarea POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio (în milioane EUR) ................................................. 28 Figura 12. Cadrul logic EIT al coeziunii teritoriale pe baza STEMA ....................................................................... 31 Figura 13. SG20 Determinanta privind creșterea inteligentă, situația ex-ante și situația ex-post ....................... 34 Figura 14. Creștere durabilă ................................................................................................................................. 35 Figura 15. IG51 Determinanta privind creșterea incluzivă, situația ex-ante și situația ex-post. .......................... 36 Figura 16. RF19 Determinanta privind resursele și fondurile, situația ex-ante și situația ex-post. ...................... 37 Figura 17. Cadrul logic al procesului decizional STEMA-TIA. ................................................................................ 54 Figura 18. Structura modelului SASI ..................................................................................................................... 74 Figura 19. Impacturile economice prognozate ale Programului de Dezvoltare Regională pentru Georgia ......... 75 Figura 20. Indicatorul SG3 (penetrarea internetului în cadrul organismelor publice), situația ex-ante și situația ex-post .................................................................................................................................................................. 85 Figura 21. Indicatorul SG17 (Nivelul de dezvoltare a telecomunicațiilor), situația ex-ante și situația ex-post .... 85 Figura 22. Indicatorul SuG28 – instituții de asigurări și financiare, situația ex-ante și situația ex-post. .............. 87 Figura 23. Indicatorul SuG41 – Deșeurile urbane, situația ex-ante și situația ex-post ......................................... 87 Figura 24. Indicatorul IG38 – incluziunea sectorială a străinilor, situația ex-ante și situația ex-post ................... 89 Figura 25. Sursa: Indicatorul IG40 – angajarea în câmpul muncii a femeilor, situația ex-ante și situația ex-post 89 Lista tabelelor Tabelul 1. Întrebări de avut în vedere în momentul stabilirii ariei de aplicare a unei EIT ...................................... 7 Tabelul 2. Caracteristici ale instrumentelor EIT .................................................................................................... 11 Tabelul 3. Avantaje ale evaluărilor regionale de mediu (ERM) ............................................................................ 13 Tabelul 4. Obiectivul Raportului SECHSA privind Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia ....................... 21 Tabelul 5. Factorii interesați și beneficiarii Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia ............................. 21 Tabelul 6. Analize ale senariilor privind intervențiile sectoriale, cu alternativă geografică și considerații privind managementul ..................................................................................................................................................... 22 Tabelul 7. Impacturi anticipate ale POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio ........................................................ 29 Tabelul 8. Arborele logic al creșterii inteligente ................................................................................................... 32 Tabelul 9. Evaluarea STEMA ex-ante a regiunii Lazio, determinanta privind creșterea inteligentă ..................... 32 Tabelul 10. Evaluarea STEMA ex-post a opțiunilor de politică aferente POR-ului regiunii Lazio, determinanta privind creșterea inteligentă ................................................................................................................................ 33 Tabelul 11. Zonele administrative selectate pentru modernizarea drumurilor ................................................... 41 Tabelul 12. Costul și finanțarea proiectului .......................................................................................................... 41 Tabelul 13. Gruparea categoriilor de criterii privind populațiile indigene extrem de vulnerabile ....................... 42 Tabelul 14. Componența etnică a populației: San Jose de Chiquitos și San Ignacio de Velasco .......................... 43 Tabelul 15. Componența etnică a populației: San Miguel de Velasco și San Rafael de Velasco.......................... 44 Tabelul 16. Domenii de calificare profesională comune între regiuni .................................................................. 45 Tabelul 17. Ocuparea forței de muncă pe sectoare de activitate în cadrul municipalităților .............................. 45 Tabelul 18. Matricea auto-diagnozei comunității organizaționale: probleme identificate și soluții propuse de comunități ............................................................................................................................................................ 47 Tabelul 19. Activitățile și agențiile responsabile pentru Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia ............ 76 Tabelul 20. Impacturi anticipate și recomandări privind reducerea acestora ...................................................... 77 Tabelul 21. Performanța regională privind inovarea a Italiei în anul 2019........................................................... 83 Tabelul 22. Arborele logic al creșterii durabile ..................................................................................................... 83 Tabelul 23. Arborele logic al creșterii incluzive .................................................................................................... 84 Tabelul 24. Arborele logic al resurselor și fondurilor ........................................................................................... 84 Tabelul 25. Evaluarea ex-ante a creșterii durabile ............................................................................................... 86 Tabelul 26. Evaluarea ex-post a creșterii durabile ................................................................................................ 86 Tabelul 27. Evaluarea ex-ante a creșterii incluzive ............................................................................................... 88 Tabelul 28. Evaluarea ex-post a creșterii incluzive ............................................................................................... 88 Tabelul 29. Evaluarea STEMA ex-ante a factorilor pentru stabilirea opțiunilor de politică,resurselor și fondurilor aferente POR-ului pentru regiunea Lazio. ............................................................................................................ 90 Tabelul 30. Evaluarea STEMA ex-post a factorilor pentru stabilirea opțiunilor de politică,resurselor și fondurilor aferente POR-ului pentru regiunea Lazio. ............................................................................................................ 90 Abrevieri și acronime AM Autoritatea de management BM Banca Mondială C&D Cercetare și dezvoltare CE Comisia Europeană CNAIR Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere CT Coeziune teritorială EI Evaluarea impactului EIT Evaluarea impactului teritorial ESPON Rețeaua Europeană de Observare pentru Dezvoltare Teritorială și Coeziune FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională FESI Fondurile Europene Structurale și de Investiții FSE Fondul Social European GIE Grupul Independent de Evaluare IDA Asociația pentru Dezvoltare Inter-comunitară IDU Indicele de dezvoltare umană ITI Investiții teritoriale integrate LUISA Evaluarea integrată privind durabilitatea pe baza utilizării terenurilor M&E Monitorizare și evaluare MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației MFE Ministerul Fondurilor Europene ODP Obiectivul de dezvoltare al proiectului PC Politica de coeziune PIB Produsul intern brut PO Programul operațional POCA Programul Operațional pentru Capacitate Administrativă POR Programul Operațional Regional PSIA Analiza sărăciei și a impactului social SAT Servicii de Asistență Tehnică SECHSA Evaluarea strategică privind mediul, patrimoniul cultural și evaluarea socială STEMA Abordarea privind managementul teritorial economic/de mediu durabil TIC Tehnologia informației și comunicațiilor UE Uniunea Europeană Capitolul 1: Introducere 1. Introducere 1.1. Informații privind contextul și prezentare generală MDLPA a încheiat un acord cu Banca Mondială în ceea ce privește acordarea de asistență tehnică în cadrul unui proiect general de mai mare anvergură în vederea dezvoltării unui instrument de evaluare a impactului teritorial. Scopul proiectului este acela de a fundamenta și susține, pe bază de informații mult mai exacte, procesul decizional cu privire la programele de investiții și implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Scopul urmărit este acela ca instrumentul să estimeze impactul teritorial al politicilor pe baza unor proceduri similare celor utilizate la nivel european, în special în ceea ce privește rezultatele proiectelor care utilizează instrumente TIPTAP, ARTS și EIT finanțate în cadrul Programului de Cooperare al ESPON. Prezentul raport efectuează o analiză cu privire la practica de evaluare a impactului teritorial și de prognozare a impactului investițiilor în infrastructură pe baza unei serii de trei studii de caz. Pornind de la rezultatele și concluziile acestor studii de caz analizate, prezentul raport oferă MDLPA recomandări referitoare la îmbunătățirea strategiilor de dezvoltare locală. Acesta servește drept sprijin pentru MDLPA în cadrul proiectului său pilot de aplicare a instrumentului pentru evaluarea impactului teritorial prin intermediul Programului Național pentru Dezvoltare Locală pe baza unei analize a rezultatelor și oferă recomandări de îmbunătățire; și furnizează recomandări referitoare la opțiunile de politică și modalitățile de operaționalizare și implementare a instrumentului de evaluare a impactului teritorial la nivelul MDLPA și al altor ministere de resort relevante din alte sectoare. Acesta prezintă definițiile, tipurile și modalitățile de utilizare a evaluărilor impactului teritorial (EIT) ca instrument bazat pe dovezi pentru formularea politicilor. Acesta oferă o prezentare generală a actualelor instrumente EIT, care analizează raționamentul ce stă la baza acestora, precum și punctele forte și punctele slabe ale acestora, pentru a ajuta clientul să adopte decizii mai bine informate cu privire la selectarea instrumentului EIT (sau a unei combinații de instrumente) care urmează a fi utilizat/e în cadrul evaluării generale a investițiilor teritoriale din România . Chiar dacă nu acoperă în mod exhaustiv metodologia aferentă fiecărui instrument EIT specific, raportul oferă o prezentare succintă a punctelor forte și punctelor slabe ale fiecăruia dintre acestea. Ca o primă măsură, este important să stabiliți care sunt caracteristicile, avantajele și dezavantajele principale oferite și care sunt diferențele dintre instrumentele actuale de evaluare. Cele trei studii de caz prezentate în acest raport au fost selectate cu mare atenție, pe baza unui proces consultativ cu MDLPA în ceea ce privește relevanța acestora pentru contextul din România și pentru responsabilitățile și ambițiile ministerului. Există o puternică susținere în cazul proiectului pentru regiunea Lazio în calitatea sa de proiect UE cu relevanță directă, un nivel corespunzător de aliniere cu privire la proiectul de dezvoltare regională Kakheti, datorită nivelului de dezvoltare economică al regiunii și definirii caracteristicilor regiunii, care prezintă trăsături comune în ceea ce privește mediul natural și patrimoniul, și un nivel acceptabil de corelare în cazul coridorului Santa Cruz din Bolivia, datorită accentului pe care îl pune acesta pe sărăcie și pe impactul social într-un mediu extrem de bogat în resurse. Mai mult decât atât, studiile de caz analizate diferă în ceea ce privește aria de intervenție, factorii implicați, evaluatorii, situarea geografică și punctele de vedere, oferind o serie de puncte de vedere și concluzii care constituie baza de informare pentru implementarea EIT- urilor. Componentele ex-ante ale evaluărilor pot de asemenea oferi direcții viitoare în ceea ce privește anticiparea, ținând seama de prognozare, precum și în ceea ce privește incorporarea viitoarelor direcții de politică în cadrul analizelor EIT. Pe baza literaturii de specialitate, raportul oferă de asemenea măsuri viitoare pentru dezvoltarea în continuare a unor instrumente EIT specifice pentru România. Ținând seama de prezentările și direcțiile generale oferite, cele ce urmează rezidă din necesitatea unei analize aprofundate asupra ariei de aplicare și nivelului de detaliu al evaluării impactului ce urmează a fi efectuate și asupra resurselor disponibile, precum și de adoptare a unei decizii referitoare la componentele ce urmează a fi acoperite. În virtutea faptului că sunt atât multidimensionale și multiscalare, EIT-urile se pretează la o serie de aplicații, începând de la politici, programe 2 și proiecte. Dacă este aplicată în mod corespunzător, implementarea EIT-urilor poate contribui la promovarea culturii evaluării în contextul românesc. 1.2. Obiective și arie de aplicare Principalul obiectiv al acestui AAT este acela de a acorda sprijin MDLPA la elaborarea unui instrument decizional pe bază de dovezi pentru evaluarea potențialului impact teritorial al politicilor publice și al programelor de investiții. După cum s-a subliniat prin acordul juridic cu MDLPA, acest aspect face parte din Componenta 2, care cuprinde următoarele: (a) efectuarea unui studiu privind cele mai bune practici prin intermediul a trei (3) studii de caz din state membre UE relevante1 care au efectuat cu succes evaluări ale impactului teritorial și prognozări ale impactului investițiilor în infrastructură; (b) furnizarea de recomandări către MDLPA referitoare la îmbunătățirea strategiilor de dezvoltare locală pe baza studiilor de caz analizate în cadrul punctului (a); (c) acordarea de sprijin MDLPA în cadrul proiectului său pilot de aplicare a instrumentului pentru evaluarea impactului teritorial prin intermediul Programului Național pentru Dezvoltare Locală pe baza unei analize a rezultatelor și oferirea de recomandări de îmbunătățire; și (d) furnizarea de recomandări cu privire la opțiunile de politică și la modalitățile de operaționalizare și implementare a instrumentului de evaluare a impactului teritorial la nivelul MDLPA și al altor ministere de resort relevante din alte sectoare. În sprijinul acestui obiectiv, actualul raport (Livrabilul 2 a) prezintă practica de evaluare a impactului teritorial pe baza unei serii de trei studii de caz relevante Structura raportului Prezentul raport prezintă un rezumat al constatărilor și concluziilor și oferă recomandări cu privire la abordarea implementării evaluării impactului teritorial din România pornind de la cele 3 studii de caz prezentate. Raportul este structurat pe patru secțiuni principale, după cum urmează: • Introducere cu privire la EIT-uri: context și cadru general, definiții, istoric și aria de aplicare a EIT-urilor, precum și considerentele pentru selectarea studiilor de caz prezentate. • Proiectul de dezvoltare regională Kakheti (Georgia) • Programul Regional Operațional 2014-2020 pentru Regiunea Lazio (Italia): • Proiectul privind Coridorul Rutier de Conectare din Santa Cruz (Bolivia) • Concluzii și recomandări Raportul include în anexe: fișele aferente metodelor EIT, cu unele dintre cadrele conceptuale relevante ale acestora (Error! Reference source not found.), precum și note detaliate privind rezultatele studiilor de caz, în special în ceea ce privește Programul de Dezvoltare Regională pentru Georgia și POR 2014-2020 pentru Regiunea Lazio. 1 În urma consultărilor cu clientul, s-a decis ca cele trei studii de caz să fie selectate dintr-o arie globală mai extinsă și să nu fie toate din cadrul UE. Echipa BM consideră că această decizie crește considerabil valoarea acestui livrabil. 3 Capitolul 2 2. Informații referitoare la EIT 2.1. Context și prezentare generală Această secțiune prezintă definiția, tipurile și modalitățile de utilizare a evaluărilor impactului teritorial (EIT) ca instrument bazat pe dovezi pentru formularea politicilor. Aceasta oferă o prezentare generală a actualelor instrumente EIT, care analizează considerentele ce stau la baza acestora, precum și punctele forte și punctele slabe ale acestora, pentru a ajuta clientul să adopte decizii mai bine informate cu privire la selectarea instrumentului EIT adecvat pentru a fi utilizat la evaluarea investițiilor teritoriale din România. EIT este unul dintre cele mai recente instrumente de evaluare impactului (EI) dezvoltate pentru evaluarea politicilor publice (PPA) și este în general considerat a fi cel mai complex, datorită multidimensionalității acestuia. Formele incipiente ale modelelor EIT au rezultat din necesitatea de extindere a ariei de aplicare a evaluării politicilor în cadrul analizelor privind evaluarea impactului de mediu (EIM) și evaluarea strategică de mediu (ESM), care erau două proceduri UE obligatorii. Logica EIT-urilor derivă astfel în mare parte din EIM și ESM, cu o extindere a arie de aplicare a rezultatelor. În ansamblu, evaluarea impactului teritorial s-a dezvoltat din evaluarea efectelor proiectelor sau investițiilor concrete în infrastructură pentru evaluarea potențialului impact al politicilor – mai întâi ex-post și ulterior în principal ex-ante (Medeiros 2020). Multe instrumente EIT au fost dezvoltate în cursul ultimilor 15 ani. Inițial, se utilizau preponderant modelele cantitative de sus în jos, însă treptat s-au introdus abordări calitative de jos în sus. Abordări “non-explicite” asupra EIT se regăsesc de asemenea în cadrul a numeroase evaluări ale proiectelor sau politicilor atunci când acestea sunt multidimensionale (de ex., Evaluarea strategică privind mediul, patrimoniul cultural și evaluarea socială a BM ). Evaluarea politicii teritoriale s-a dezvoltat în mare măsură în contextul european ca parte din pachetul aferent Politicii europene de coeziune, care și-a găsit inițial originile în principiul privind ‘coeziunea economică și socială’ introdus prin Actul unic european din anul 1986. De la momentul lansării Politicii de coeziune a UE, care a ajuns să fie cea mai recunoscută și vizibilă politică teritorială, a apărut un volum crescut de literatură care evaluează eficacitatea politicii teritoriale, punând efectiv politica teritorială la microscop în ceea ce privește analiza (Fratesi 2017). Și probabil pe bună dreptate: aproximativ o treime din bugetul UE a fost alocată instrumentelor financiare care sprijină Politica de coeziune pentru perioada 2014-2020 (32,5% sau circa 351,8 miliarde euro), ceea ce poate face ca analizele de impact efectuate din abundență să fie justificate în mod temeinic.23 Acești factori, împreună cu impactul amplu al Politicii de coeziune și cu un nivel crescut al disponibilității datelor în regiunile UE (cu câteva limitări importante care nu sunt încă soluționate) au generat o cultură a evaluării în jurul politicii teritoriale care se caracterizează printr-un sistem de evaluare și monitorizare care acoperă intervențiile de dezvoltare regională finanțate de UE (Bachtler și Wren 2006). Așa stând lucrurile, s-a constatat că concluziile referitoare la eficacitatea politicii de coeziune diferă în mare măsură (Fratesi 2017). EIT-urile au devenit sinonime cu coeziunea teritorială. În ultimii ani, CE a finanțat numeroase inițiative prin intermediul ESPON pentru dezvoltarea, implementarea și perfecționarea cadrelor conceptuale aferente EIT, fapt care a condus la un ansamblu de activități prin care s-au promovat cadrele conceptuale și de aplicare a EIT, primul manual al acesteia care furnizează îndrumare practică cu privire la EIT fiind publicat în anul 2013.4 Acestea fiind spuse, instrumentele EIT dezvoltate sub auspiciile ESPON tind să domine peisajul instrumentelor europene datorită finanțării alocate pentru stimularea, dezvoltarea, implementarea și intensificarea proceselor, experiențelor, reglementărilor și instrumentelor EIT în contextul european. S-au dezvoltat instrumente europene EIT și în afara auspiciilor ESPON, cum ar fi TARGET_TIA. Cu toate acestea, instrumentele EIT formale 2 Raportul privind coeziunea din anul 2014 elaborat de Comisia Europeană menționa un număr de 821 de evaluări ale programelor FEDR și un număr de 721 de evaluări ale programelor FSE în perioada de programare 2007-2013. 3 Comisia Europeană, 2021. Glosar: Politica de coeziune. https://ec.europa.eu/regional_policy/en/policy/what/glossary/c/cohesion- policy#:~:text=Cohesion%20policy%20is%20the%20European,its%20Member%20States%20and%20regions.&text=174)%2C%20the%20EU' s%20cohesion%20policy,level%20of%20development%20between%20regions. 4 ESPON, 2013. Evaluarea impactului teritorial al politicilor și directivelor UE. https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/TIA_Printed_version.pdf 5 au reprezentat în cea mai mare parte doar un exercițiu academic, cu foarte rare aplicări de către state asupra politicilor existente. Instrumentele EIT au fost dezvoltate și perfecționate în cadrul a numeroase evaluări academice; utilizarea acestora de către factorii decizionali cu privire la politici și de practicieni a rămas în continuare mai puțin prevalentă (Medeiros 2020). EIT este un concept european (spre deosebire de PPA, car e s-a dezvoltat în general în SUA), însă utilitatea sa nu se limitează la formularea politicilor europene. Contextul european abundă de exemple de EIT-uri în acțiune, numeroase EIT-uri fiind derulate pentru evaluarea impactului directivelor referitoare la habitate, energie regenerabilă, performanța energetică a clădirilor și altele. În afara contextului european, o serie mai amplă de evaluări ale impactului pot deveni EIT-uri. Chiar dacă nu le etichetează în mod explicit ca EIT-uri, numeroase instituții evaluează diferențele dintre impactul proiectelor/programelor/politicilor în funcție de teritoriul în care sunt aplicate acestea. Banca Mondială se angajează pe larg în analize multidimensionale ale impactului politicilor și intervențiilor sectoriale, care includ analize ale impactului sărăciei și ale celui social (PSIA) și evaluarea strategică privind mediul, patrimoniul cultural și evaluarea socială (SECHSA), acoperită de prezentul raport. Literatura referitoare la geografia economică oferă de asemenea cadre interesante pentru conceptualizarea EIT-urilor. O atenție sporită a fost acordată impactului investițiilor în infrastructură din cadrul regiunilor prin Raportul privind dezvoltarea mondială pe anul 2009: remodelarea geografiei economice al Băncii Mondiale, care încadrează în mod clar integrarea economică în cadrul dezbaterilor de politică referitoare la urbanizare, dezvoltare teritorială și integrare regională și subliniază caracterul central al geografiei în cadrul instrumentelor de integrare, în infrastructura de conectare spațială și în cadrul intervențiilor direcționate spațial.5 2.2. Determinarea necesității și definirea EIT Definiția EIT Ce este impactul teritorial? “Impactul teritorial reprezintă efectul probabil final al unei anumite politici sau directive UE ca produs al expunerii și sensibilității regionale. Impactul poate fi direct sau indirect d e-a lungul lanțurilor logice cauză-efect.” ESPON 2013. Impactul teritorial este considerat a fi orice impact asupra unui teritoriu geografic definit care rezultă din implementarea unei politici, a unui program sau proiect. Astfel, evaluarea impactului teritorial (EIT) poate fi definită ca un instrument care contribuie la identificarea impactului unei anumite politici/unui anumit program/proiect într-un anumit teritoriu asupra principalelor dimensiuni ale dezvoltării teritoriale, care includ cel puțin: (i) competitivitatea economică; (ii) coeziunea socială și culturală; (iii) durabilitatea de mediu; (iv) guvernanța teritorială; și (v) planificarea spațială. Un teritoriu este o noțiune multidimensională și multiscalară. Drept urmare, o analiză a impactului teritorial (EIT) poate îmbrăca diferite dimensiuni și niveluri de analiză. EIT poate fi multidimensională și multiscalară, chiar dacă este susținută în mod obișnuit de o procedură unificată. EIT tinde să implice mai multe elemente interconectate (sociale, economice, de mediu, sociale, de guvernanță, de planificare spațială etc.) și poate fi analizată din perspectivă locală sau mondială. Indiferent de dimensiunile și scalele selectate, procedura generală pe ansamblu aferentă EIT poate fi rezumată în general la patru etape principale: selectarea, definirea ariei de aplicare, verificarea și evaluarea (Figura 1).6 Alte variante ale proceselor EIT au în vedere și o etapă de monitorizare/consolidare a capacității, care este interschimbabilă cu evaluarea din cadrul procesului EIT, și includ atât verificarea cât și evaluarea în cadrul aceleiași etape a procesului. 5 Banca Mondială. 2009. Raportul privind dezvoltarea mondială pe anul 2009: remodelarea geografiei economice. Banca Mondială. © Banca Mondială. https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/5991 Licența nr.: CC BY 3.0 IGO. 6 ESPON (2012). Evaluarea impactului teritorial al politicilor și directivelor UE: ghid practic pentru factorii de decizie privind politicile și pentru practicieni bazat pe contribuții din proiecte ale ESPON și ale Comisiei Europene. https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/TIA_Printed_version.pdf 6 Figura 1. Procedura pe bază de patru etape pentru evaluarea impactului teritorial (EIT) Sursa: (Miklavcic, Weaver 2005) Consolidarea ariei de aplicare a unei EIT reprezintă un aspect major care trebuie stabilit încă de la început. În acest sens, ar putea fi utile următoarele întrebări orientative pentru stabilirea ariei de aplicare a unei EIT. Tabelul 1. Întrebări de avut în vedere în momentul stabilirii ariei de aplicare a unei EIT Întrebări de avut în vedere la stabilirea ariei de aplicare a unei EIT MOMENTUL: Ex-ante? Ex-post? Ambele? • accentul inițial pus pe EIT-urile ex-post potrivit Directivelor UE (de ex., modelul SASI) • ulterior, dezvoltarea instrumentelor de modelare pentru EIT-urile ex-ante începând cu anul 2008 (de ex., modelele TEQUILA și EATIA) • unele modele pot fi aplicate atât evaluărilor ex ante cât și celor ex-post • însă evaluările ex-ante nu pot fi de obicei deconectate de evaluările ex-post ale politicilor/programelor/proiectelor deja implementate în același sector ASPECTELE CARE FAC OBIECTUL EVALUĂRII: Politici? Programe? Proiecte? La ce scară? • EIT-urile formale/explicite sunt în principal derulate asupra politicilor UE la nivel național și regional însă alte evaluări, care pot fi considerate EIT-uri “non-explicite”*, s-au concentrat mai mult asupra unor intervenții mai circumscrise (de ex., proiectele) • EIT nu este întotdeauna necesară: aceasta depinde de natura intervenției și de aria geografică a acesteia (a se vedea graficul din Anexă) 7 Întrebări de avut în vedere la stabilirea ariei de aplicare a unei EIT • Cu cât o intervenție este mai mare (ca dimensiune și complexitate), probabilitatea ca o EIT să fie necesară este mai mare • Însă cu cât o intervenție este mai mică, cu atât mai mare poate fi fiabilitatea unei EIT (pot fi schițate mai ușor liniile de cauzalitate) MODALITATEA DE DERULARE A EVALUĂRII: Care sunt instrumentele existente? De sus în jos sau de jos în sus? • Numeroase instrumente EIT au fost dezvoltate în ultimii 15 ani • Inițial ca modele preponderent cantitative, de sus în jos, însă treptat s-au introdus abordări calitative de jos în sus • Abordări “non-explicite” ale EIT se pot regăsi în cadrul multor evaluări ale proiectelor sau politicilor atunci când acestea sunt multidimensionale (de ex., Evaluarea strategică a BM privind mediul, patrimoniul cultural și evaluarea socială) Care sunt elementele care urmează a fi măsurate În virtutea faptului că sunt atât multidimensionale și multiscalare, EIT-urile se pretează la o serie de aplicații, începând de la politici, programe și proiecte. Astfel, prima ordine de acțiune o constituie stabilirea nivelului politicii/programului/proiectului care urmează a fi evaluat. Identificarea acestui aspect ne permite să stabilim ulterior dacă este necesară o EIT. În lumina acestui aspect, o primă întrebare anticipatoare este aceea dacă este necesară o EIT în cadrul evaluării unei politici sau a unui program ori proiect (Figura 2). În cazul în care se optează pentru derularea unei EIT, un prim aspect pe care trebuie să-l adreseze cercetătorul în cadrul derulării evaluării impactului constă din identificarea variabilei/variabilelor dependente, ceea ce înseamnă variabila/variabilele anticipată/anticipate a fi afectată/afectate de politica respectivă. Figura 2. Stabilirea necesității efectuării unei EIT Analiza întinderii geografice a analizei constituie factorul primordial pentru evaluarea impactului politicii teritoriale. În cazul Politicii de coeziune din cadrul UE, selectarea frecventă a nivelului NUTS 2 de analiză este determinată de faptul că aceasta este cea mai semnificativă scală de analiză (deoarece cele mai multe programe 8 regionale se derulează la acest nivel), precum și de preponderența datelor de la acest nivel (Fratesi 2017). În unele state, analizele NUTS 2 sunt semnificative deoarece demarchează granițele administrative actuale (Ungaria, Slovacia, Suedia), în timp ce în alte state acestea sunt simple unități statistice artificiale (Germania, Irlanda, Marea Britanie). Chiar dacă un număr din ce în ce mai mare de evaluări se derulează la nivelul NUTS 3, datele nu sunt atât de detaliate și nu merg prea departe în timp. În afară de aceasta, efectele politicilor se pot răspândi în afara granițelor și pot afecta regiunile învecinate fie prin creșterea externalizărilor de creștere fie prin alte externalizări, atât pozitive cât și negative. Sensibilitatea teritorială a impactului generează de asemenea preocupări particulare, care conduc la stabilirea impactului real al unei politici/unui program/proiect. Sensibilitatea teritorială prezintă modalitatea în care teritorii/regiuni singulare sunt supuse evaluării impactului în diferite arii de expunere datorită caracteristicilor socio-economice și geografice și valorilor sociale și priorităților pe care acestea le-ar putea prezenta (Figura 3). Figura 3. Impactul teritorial obținut prin combinarea expunerii cu sensibilitatea Sursa: ESPON (2013). Momentul măsurării impactului unei politici Literatura referitoare la EIT-uri s-a axat inițial pe EIT-urile ex-post prevăzute de Directivele UE (de ex., modelul SASI). Ulterior, s-au dezvoltate instrumente de modelare pentru EIT-urile ex-ante începând cu anul 2008 (de ex., modelele TEQUILA și EATIA). Unele modele pot fi aplicate atât evaluărilor ex-ante cât și celor ex-post, după cum vom discuta în următoarea secțiune. Cu toate acestea, evaluările ex-ante nu pot în mod obișnuit să fie deconectate de evaluările ex-post ale politicilor/programelor/proiectelor deja implementate în cadrul aceluiași sector. Intervalul de timp cu privire la care se efectuează măsurarea impactului diferă de la o politică la alta, unele prezentând efecte mai rapide decât altele. De exemplu, efectele unor intervenții pot fi vizibile mai greu, ca în cazul investițiilor în capital uman, tinzând a fi observabile și definitive doar după câțiva ani, în timp ce alte priorități, cum ar fi dezvoltarea rurală, pot prezenta efecte mai imediate (Rodríguez-Pose și Fratesi (2004). 9 Înțelegerea modalității de conceptualizare a integrării EIT-urilor în cadrele administrative naționale a fost promovată prin intermediul unei culturi continue a utilizării EIT-urilor pentru evaluarea politicilor teritoriale din sectorul academic din statele UE (Figura 4). Figura 4. Integrarea cadrului EIT în cadrul național Sursa: Golobič et. al. (2015), Applying the TIA framework to the Slovenian administrative framework (Aplicarea cadrului EIT în contextul administrativ din Slovenia). 2.3. Modele EIT și caracteristicile acestora Această secțiune face o trecere succintă în revistă a principalelor instrumente EIT utilizate în mod obișnuit în contextul european. Ca o primă măsură, este important să stabiliți care sunt caracteristicile, avantajele și dezavantajele principale oferite și care sunt diferențele dintre instrumentele actuale de evaluare. Acest aspect este crucial, ca și cum nu ar exista niciun fel de diferențe, instrumentele putând fi pur și simplu contopite. Ca 10 regulă generală, este posibil ca cu cât există mai multe similarități cu atât să fie mai crescute șansele de integrare ale unei EIT. Această secțiune nu acoperă în mod exhaustiv metodologia aferentă fiecărui instrument EIT în parte. În loc de aceasta, raportul oferă o prezentare succintă a punctelor forte și punctelor slabe ale fiecăruia dintre acestea, pentru a ajuta clientul să adopte decizii mai bine informate în momentul selectării instrumentului EIT care ar putea fi cel mai viabil sau adecvat pentru utilizare în cadrul evaluărilor investițiilor teritoriale din România. Manualul Comisiei Europene privind evaluarea impactului teritorial oferă o analiză completă a principalelor metodologii aferente instrumentelor EIT, care sunt doar parțial abordate în lucrarea de față. Aspectele majore aferente principalelor metodologii EIT utilizate în context european sunt prezentate în rezumat în Tabelul 2. Pentru o descriere mai detaliată și o parte din cadrul acestora, a se vedea Anexa 1, Metodologii EIT. Tabelul 2. Caracteristici ale instrumentelor EIT Instrument Caracteristici Caracteristici Ex ante Termen interimar Ex post calitative cantitative SASI X X TEQUILA X X STEMA-TIA X X X X EATIA X X X TARGET_TIA X X X X LUISA X X RHOMOLO X X X QUICK_CHECK X X X TIA Potrivit literaturii de specialitate, trebuie subliniat faptul că nu există un mod rapid de evaluare corespunzătoare a impactului teritorial (Medeiros 2020). Instrumentul ESPON Quick_Check TIA, care urmărește să ofere o analiză ex-ante rapidă a impactului potențial al legislației, politicilor și directivelor UE, fiind în același timp cât mai simplu și ușor de utilizat cu putință, este de fapt omis din Manualul privind evaluarea teritorială pe motiv că acesta prezintă pur și simplu un prim pas simplificat pentru obținerea punctajelor ex-ante prevăzute de Directivele UE (Medeiros, 2020). Acesta le dă posibilitatea utilizatorilor de a folosi cadrul tehnic, oferind persoanelor flexibilitatea de a defini indicatori individuali adecvați pentru descrierea expunerii la propunerile de politici. În pofida acestui aspect, acesta este conceput pentru a servi ca bază de discuții referitoare la o analiză aprofundată și nu trebuie considerat ca o opțiune viabilă ca atare în cadrul metodelor de evaluare la scară completă. Analizele pe scară largă la un nivel regional mai extins sunt de asemenea posibile prin utilizarea unor metodologii mai puțin importante, cum ar fi LUISA și RHOMOLO, care au fost utilizate pentru a furniza o evaluare regionalizată a Politicii de coeziune a UE. A se vedea descrierea acestora. Mai mult decât atât, EIT-urile pot fi utilizate pentru a oferi exerciții de previziune și de simulare. Propuneri de metodologii EIT făcute de ESPON7 Programul ESPON a avut contribuții considerabile la dezvoltarea metodologiilor EIT la nivel european. Metodologia TEQUILA a ESPON este una dintre cele mai complete metodologii, acoperind toate dimensiunile și ținând seama de toate componentele conceptului de coeziune teritorială. Rezultatele se bazează pe evaluări 7 ESPON 2021. State of the Art and Challenges ahead for Territorial Impact Assessments (Tehnologii de ultimă generație și provocări viitoare pentru evaluările impactului teritorial) 11 cantitative ale modelelor de prognoză elaborate de experți externi și pe opiniile experților colectate prin intermediul interviurilor. Rezultatele complete ale metodologiei TEQUILA limitează utilitatea metodelor pentru factorii de decizia politică. Metodologia EATIA urmărește să depășească această dificultate prin adoptarea mai degrabă a unei abordări de jos în sus prin utilizarea unor intrări preponderent calitative din cadrul abordărilor participative. Metodologia TIA-CBC dezvoltată de programul ESPON este o metodologie concepută pentru programe regionale transnaționale. Metodologia se axează pe cercetare documentară și abordări participative, dându-le posibilitatea experților să verifice și să adapteze concluziile cercetării documentare. Comparativ cu metoda TEQUILA, atât EATIA cât și TIA-CBC simplifică în mod considerabil evaluarea și le permit factorilor decizionali responsabili de formularea politicilor de la nivel național, regional și local să se implice în mod direct. Totuși, acestea sunt mai puțin comprehensive și mai puțin robuste decât TEQUILA. Metodologia TARGET_TIA Manualul EIT descrie instrumentul TARGET_TIA ca fiind un “instrument complet, flexibil și robust de evaluare a impactului teritorial”. TARGET_TIA a fost dezvoltată în afara sponsorizărilor ESPON, cu scopul de a efectua nu doar o evaluare ex ante ci și una ex post a impacturilor proiectelor, programelor și politicilor într-o manieră mai robustă (Medeiros, 2020). Metodologia TARGET_TIA este un model hibrid, fiind astfel extrem de flexibilă și capabilă să efectueze evaluări ex-ante și ex-post și să genereze rezultate calitative și cantitative, chiar dacă în ceea ce privește evaluarea ex-ante numai evaluarea calitativă este viabilă. Unele dintre punctele forte majore ale acesteia constau din faptul că aceasta oferă posibilitatea de evaluare a multiple dimensiuni care se extind în afara celor de natură socio-economică ori de mediu, precum și a tuturor dimensiunilor dezvoltării teritoriale. Aceasta a facilitat de asemenea aplicarea, fapt care are impact asupra tuturor elementelor centralizate în cadrul unor desfășurătoare în format excel cu o formulă și cu coeficienți predefiniți. Punctele slabe rezidă în faptul că identificarea obiectivelor concrete și a dimensiunilor asociate poate fi dificilă, în special în cadrul politicilor de coeziune teritorială. În plus, e posibil să fie dificil de selectat scara teritorială și intervalul temporal în ceea ce privește disponibilitatea indicatorilor statistici. Evaluarea poate de asemenea fi costisitoare financiar datorită unui volum mare de date colectate, în special dacă se optează pentru o evaluare ex-post. Nu în ultimul rând, procesul poate deveni mult prea îndelungat pentru un evaluator neexperimentat. Modelul SASI Modelul SASI este unul dintre cele mai timpurii modele de EIT și este în cea mai mare parte bazat pe tehnologia informatică, efectuează evaluări cantitative, de sus în jos, și este utilizat pentru evaluarea rezultatelor ex-post. Scopul urmărit de acesta este acela de a pune la dispoziție un scenariu comparativ de dezvoltare spațială a teritoriului UE. Metodologia sa constă din compararea scenariilor de dezvoltare spațială a teritoriului Uniunii Europene generate cu ajutorul modelului socio-economic SASI pe baza a diferite ipoteze referitoare la calitatea reglementărilor politicilor teritoriale ale UE din cadrul statelor membre UE destinatare. Pentru prognozarea dezvoltării economice regionale, modelul SASI aplică o funcție extinsă de producție, care include structura economică regională, productivitatea regională, accesibilitatea, disponibilitatea forței de muncă, investițiile din domeniul cercetării și dezvoltării, densitatea populației și disponibilitatea terenurilor construibile ca variabile explicative. În plus, acesta utilizează funcția de migrare, în cadrul căreia migrarea netă este prognozată pe baza nivelului regional al salariilor și a calității vieții ca variabile explicative. Pentru a ține seama de procesul lent de schimbare economică structurală, variabilele economice sunt decalate cu cinci ani. Cu toate acestea, modelul necesită un nivel ridicat de expertiză tehnică, ceea ce îl face mai adecvat ca evaluare externă decât ca una care să fie utilizată de factorii decizionali responsabili de formularea politicilor și de practicieni. Metodologia TEQUILA Instrumentul TIA TEQUILA a fost primul instrument EIT dezvoltat de Roberto Camagni cu finanțare ESPON. Fiind inițiat în anul 2002 și prezentat în cadrul manualului ESPON din anul 2006 referitor la evaluarea politicilor 12 teritoriale, instrumentul TIA TEQUILA a introdus elemente cruciale pentru evaluarea corespunzătoare a principalelor impacturi ale politicilor, cum ar fi un ‘punctaj pentru evaluarea impactului politicilor’ (de la impacturile negative la cele pozitive), precum și ‘nivelul de intensitate a politicii’ și ‘evaluarea parametrilor privind sensibilitatea regională. Instrumentul TIA TEQUILA ESPON a fost inițial conceput pentru evaluarea impacturilor ex-ante ale Directivelor UE: acestea fiind spuse, acesta nu este conceput pentru evaluarea impacturilor ex-post ale politicilor. În măsura în care adresează evaluările ex-ante, instrumental TIA TEQUILA ESPON este bine conceput, cu o justificare cuprinzătoare și cu o formulă și cu elemente de evaluare adecvate, cum ar fi ‘sensibilitatea regională’ și ‘nivelul de intensitate a politicii’. Metoda STEMA-TIA STEMA-TIA este o metodă bazată pe tehnologie informatică și este atât cantitativă cât și calitativă, de sus în jos, și capabilă să evalueze rezultatele ex-post și ex-ante. Dezvoltarea celei mai recente metodologii STEMA- TIA 3.0 a necesitat peste trei ani de cercetare și un număr de 60 de cercetători, factori de politică/decizionali de la nivel național și regional, factori interesați și practicieni. Indicatorii sunt organizați în patru matrice complexe care, datorită unui test comparativ pe perechi, identifică valoarea sintetică a determinantelor stabilite pe baza pilonilor Strategiei UE 2020 (respectiv creșterea durabilă, incluzivă și inteligentă, cu adăugarea resurselor și fondurilor). Modelul poate fi utilizat atât în cadrul etapelor de monitorizare și evaluare ex-ante cât și al celor ex- post și acoperă nivelul regional (NUTS 2) și nivelul sub-regional (NUTS 3). Modelul EATIA Modelul EATIA recurge la o abordare calitativă, de jos în sus, atât pentru analiza rezultatelor ex-ante cât și a celor ex-post. Scopul urmărit de acesta constă din evaluarea impactului teritorial potențial al proiectelor de directive europene și din sprijinirea proceselor de implementare a acestora. Acesta a fost utilizat pentru evaluarea rezultatelor referitoare la angajarea forței de muncă, investițiile în cercetare-dezvoltare, emisiile de gaze cu efect de seră, energia regenerabilă, eficiența energetică, performanța educațională, sărăcia și excluziunea socială. Acesta prezintă avantajul particular de a dispune de o metodologie extrem de participativă, care permite implicarea departamentelor naționale, regionale și locale responsabile de planificarea spațială. Cu toate acestea, dacă se intenționează utilizarea acestuia pentru evaluarea coeziunii teritoriale în ansamblu, modelul EATIA nu definește toate dimensiunile și componentele coeziunii teritoriale ca atare. Modelele ESM, PSIA și SECHSA Evaluările strategice de mediu (ESM) sunt în general utilizate cu privire la programele regionale alcătuite din multiple proiecte sau cu privire la programe derulate nivelul unui întreg sector, la elaborarea politicilor și planurilor (ESM relevantă fiind denumită Evaluarea Sectorială de Mediu). ESM-urile care se axează pe programe regionale ca atare sunt uneori denumite și Evaluări Regionale de Mediu. Colecția Băncii Mondiale referitoare la Evaluările regionale de mediu (ERM) prezintă mai multe dintre avantajele practice ale acestora: Tabelul 3. Avantaje ale evaluărilor regionale de mediu (ERM) Scopurile evaluărilor regionale de mediu: Evaluările regionale de mediu sunt recomandabile atunci când se planifică sau se propune o serie de activități de dezvoltare cu privire la o arie geografică localizată în mod relativ. Acestea servesc unor scopuri utile, cum ar fi, de exemplu: • definirea domeniilor de studiu în termeni care să aibă sens din perspectiva de mediu; • selectarea tiparelor de dezvoltare durabilă din cadrul alternativelor dintr-o regiune supusă presiunilor de dezvoltare sau care este inclusă într-un program de dezvoltare pentru prima dată; • identificarea impacturilor cumulative ale diferitelor activități și stabilirea sau implementarea modificărilor graficului și a altor măsuri pentru evitarea sau diminuarea acestora; 13 Scopurile evaluărilor regionale de mediu: • identificarea interacțiunilor de mediu sau a solicitărilor de resurse care vin în conflict în cadrul proiectelor în care efectele unui proiect pot reduce beneficiile altui proiect și a măsurilor pentru evitarea unor astfel de rezultate; • formularea criteriilor pentru dezvoltare durabilă din perspectiva de mediu în regiune, care să includă îndrumări referitoare la tratamentul ariilor și resurselor sensibile din perspectiva mediului, la criteriile pentru selectarea amplasamentului, criteriile de proiectare, măsurile specifice pentru regiune pentru diminuarea diferitelor impacturi și la planificarea utilizării terenurilor; și • analiza alternativelor de politică și a elementelor instituționale necesare pentru realizarea dezvoltării durabile în regiune. Sursa: Banca Mondială 2012. Programul de Dezvoltare Regională pentru Georgia. Raportul SECHSA. Evaluarea sectorială a impactului poate fi utilizată pentru analiza impacturilor cumulative ale multiplelor proiecte planificate în același sector.8 EM-urile sectoriale adresează de obicei mixul de proiecte propuse pentru următorii câțiva ani. Acestea pot adresa mai multe proiecte mari din categoria A la un loc sau un număr de proiecte mici care nu pot justifica evaluări individuale ale impactului. Atunci când sunt aplicate în acest mod, EM-urile sectoriale au o relație comparabilă cu evaluările de mediu specific ale proiectelor. În unele cazuri, acestea pot substitui evaluările de mediu specifice proiectelor prin stabilirea de îndrumări și criterii referitoare la elaborarea și implementarea proiectelor din sector. Mai frecvent, acestea vor conduce la identificarea problemelor majore de mediu din sector și la dezvoltarea unei baze de date, lucru care va da posibilitatea ca evaluările de mediu specifice proiectelor să se deruleze mai rapid. O variantă a acestei aplicări, denumită adesea “Evaluarea programatică de mediu”, constă din utilizarea evaluării sectoriale a impactului pentru evaluarea impactului unui program derulat la nivelul unui întreg sector. Acestea sunt programe care vor fi replicate în diferite locuri, cu privire la care impacturile sunt mai mult sau mai puțin aceleași în orice loc. Celelalte scopuri ale EM-urilor sectoriale sunt oarecum diferite: analiza impacturilor de mediu ale alternativelor sectoriale de investiții. Metode precum analizele privind sărăcia și impactul social (PSIA) și evaluarea strategică privind mediul, patrimoniul cultural și evaluarea socială (SECHSA) derivă din Evaluarea Strategică de Mediu, cu componente extinse adaptate la temele urmărite de evaluare a programelor de dezvoltare regională. Aceste metode pot fi aplicate de regulă atât la nivelul programelor cât și la cel al proiectelor. Pentru detalii suplimentare cu privire la metodele EIT prezentate, a se consulta fișa aferentă fiecărei metodologii din Anexa 1 și Manualul de metodologii EIT. Prezentul raport va trece acum la prezentarea unui număr de trei studii de caz relevante care au aplicat metodele EIT pentru evaluarea impactului proiectului. 2.4. Justificare cu privire la studiile de caz selectate Studiile de caz prezentate în acest raport au fost selectate pe baza unui proces consultativ cu MDLPA. Acestea sunt în concordanță cu SIDD și au în vedere viziunea, obiectivele și prioritățile acestuia, însă cu diferite niveluri de corelare. Metodele aplicate în cazul Georgiei și cel al Boliviei se încadrează mai vag în categoria metodelor EIT europene tipice, astfel cum sunt acestea definite și utilizate de ESPON și de cercetătorii europeni din mediul academic, în timp ce cazul regiunii Lazio este poziționat solid în cadrul instrumentelor EIT europene utilizate (chiar dacă în mod predominant în contextul academic din Italia). Există o puternică susținere în cazul proiectului pentru regiunea Lazio, în calitatea sa de proiect UE cu relevanță directă, un nivel corespunzător de aliniere cu privire la proiectul de dezvoltare regională Kakheti, datorită nivelului de dezvoltare economică al regiunii și definirii caracteristicilor regiunii, care prezintă trăsături comune în ceea ce privește mediul natural și patrimoniul, și un nivel acceptabil de corelare în cazul coridorului Santa Cruz 8 Banca Mondială 2012. Programul de Dezvoltare Regională din Georgia. Raportul SECHSA. 14 din Bolivia, datorită accentului pe care îl pune acesta pe sărăcie și pe impactul social într-un mediu extrem de bogat în resurse. Studiile de caz analizate diferă în ceea ce privește aria de intervenție, factorii implicați, evaluatorii, situarea geografică și perspectivele, oferind o serie de puncte de vedere și concluzii care să constituie baza de informare pentru implementarea EIT-urilor. Diferențele generale care contribuie la asigurarea unei acoperiri extinse a considerentelor sunt următoarele: • intervenții diferite: un program mare, un proiect (cu multiple investiții) și o infrastructură • factori implicați diferiți: UE, BM, autoritățile naționale, autoritățile regionale • evaluatori diferiți: interni și externi • amplasamente diferite: UE, state din vecinătatea UE, America Latină • perspective diferite: de sus în jos și participative, la nivel macro și regionale/locale, cantitative și calitative, transversale/integrate și sectoriale etc. 15 Capitolul 3 3. Proiectul de dezvoltare regională Kakheti, Georgia 3.1. Rezumat Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia s-a derulat în perioada 2012-2017, cu un buget de 75 de milioane USD (din care 60 de milioane USD au reprezentat un împrumut acordat de Banca Mondială și 15 milioane USD au reprezentat contribuția publică națională). Obiectivul proiectului a vizat îmbunătățirea serviciilor de infrastructură și a capacității instituționale în vederea susținerii dezvoltării turismului pe baza economiei și a circuitelor incluse în patrimoniul cultural în regiunea Kakheti. Datorită caracteristicilor istorice, culturale și de mediu bogate ale regiunii, proiectul s-a axat îndeosebi pe protejarea patrimoniului cultural și pe o preocupare predominantă pentru mediul natural. Impactul acestui proiect a fost evaluat prin intermediul Evaluării strategice privind mediul, patrimoniul cultural și evaluarea socială (SECHSA), o derivație a modelului tradițional de ESM, cu dimensiuni adăugate pentru extinderea considerentelor tematice ale modelului pentru a corespunde scopului proiectului. Acest exercițiu prezintă adaptabilitatea și libertatea de a improviza și de a extinde aria de aplicare a evaluărilor pentru a corespunde parametrilor proiectului de dezvoltare. 3.2. Descrierea regiunii Harta 1. Regiunea Kakheti din Georgia Regiunea Kakheti este cea mai estică provincie din Georgia și se învecinează cu Rusia și Azerbaidjan. Aceasta este alcătuită din opt districte administrative și municipalități/administrații autonome locale și are aproximativ 404.000 de locuitori, reprezentând circa 9% din populația totală, ceea ce o plasează pe locul patru în clasamentul celor mai mari regiuni din Georgia. Kakheti se mândrește cu valorile sale istorice bogată, fiind în același timp un important centru de producere a vinurilor și turistic. Regiunea Kakheti este recunoscută la nivel mondial ca fiind o regiune cu o cultură antică, marcată de prezența locuințelor din Epoca de Piatră și situată pe Marele Drum al Mătăsii. Regiunea găzduiește de asemenea arii protejate: Tusheti la nord, Lagodekhi în centru și Vashlovani la sud. Tusheti și-a conservat patrimoniul cultural, tradițiile și ceremoniile sale unice de-a lungul timpului. În ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor, Kakheti este considerată o regiune rămasă în urmă și situată sub media națională. În anul 2010, valoarea adăugată brută pe cap de locuitor a regiunii Kakheti reprezenta doar aproximativ 60% din media națională a Georgiei. Kakheti nu a înregistrat nicio schimbare semnificativă în ceea ce privește economia. Rata sărăciei din Kakheti este de 25%, un procentaj care se plasează puțin peste media Georgiei, care este de 24%. Alți indicatori referitori la sărăcie, cum ar fi profunzimea, severitatea și incidența sărăciei, sunt de asemenea mai mari față de media Georgiei. Rata șomajului în Kakheti este de 11%, procent care se situează sub media de 16% din Georgia și cea de 30% din Tbilisi. Această rată a șomajului relativ scăzută rezultă din caracterul rural al regiunii, cu includerea intensivă a populației în activități agricole independente și în angajări neremunerate. Există un potențial însemnat de dezvoltare în sectorul turismului din regiune, însă acesta este limitat de mai multe dificultăți, printre care se numără necesitatea renovărilor urbane și a îmbunătățirii calității infrastructurii municipale în principalele centre culturale (Telavi, Kvareli și Dartlo); capacitatea limitată a hotelurilor; lipsa informațiilor și a comunicărilor pentru investitori și a cooperării între investitori; și calificări pentru servicii inadecvate și competență limitată în ceea ce privește vorbirea unei limbi străine. 17 3.3. Descrierea proiectului Proiectul de dezvoltare regională Kakheti constă din două componente majore: Investițiile în Infrastructură și Dezvoltarea Instituțională. Structura proiectului și sub-componentele acestuia sunt prezentate în Figura 5. Figura 5. Structura Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia Sursa: Reconstituire bazată pe documentul de evaluare a proiectului După cum se procedează în mod obișnuit la etapa de elaborare a proiectului, acesta din urmă se bazează pe mai multe experiențe majore însușite din experiența anterioară a Băncii Mondiale. Printre considerentele avute în vedere la faza de elaborare a proiectului s-au numărat următoarele: i) necesitatea unei abordări integrate, care să utilizeze fondurile în mod eficient pentru maximizarea competitivității, a profitabilității, impactului economic și a plus valorii în cadrul fiecărei legături de-a lungul lanțului care furnizează un produs sau serviciu; ii) recunoașterea potențialului părților istorice ale orașelor și ale satelor incluse în patrimoniul cultural în vederea promovării dezvoltării economice; iii) reînnoirea principalelor orașe pentru încurajarea unei spirale ascendente în ceea ce privește dezvoltarea și investițiile, având în vedere recuperarea indirectă a costurilor investițiilor de către administrație prin taxe și impozite majorate pe proprietăți, pe veniturile personale, pe profit și TVA și prin taxele percepute asupra tranzacțiilor de vânzare a bunurilor; și iv) organizarea cu regularitate de consultări solide cu factorii implicați. În ceea ce privește analizele economice și financiare ex-ante, proiectul beneficiază de investiții care se anticipau a fi considerabile pentru activitatea economică din regiune, investiții care sunt enumerate mai jos. Pentru cifre suplimentare referitoare la impacturile economice anticipate, a se vedea Anexa 3). • Creșterea numărului de turiști, a zilelor de cazare și a cheltuielilor • Creșterea numărului și a profitabilității operatorilor economici • Aprecierea valorii pe proprietăți și a valorii de închiriere • Crearea de locuri de muncă temporare În ceea ce privește dimensiunea socială, s-a anticipat că proiectul va avea mai multe efecte pozitive, printre care se numără generarea de locuri de muncă, constituirea unui capital productiv și îmbunătățirea infrastructurii și a conexiunilor de transport. Pe termen lung, beneficii însemnate se pot materializa prin 18 gentrificarea urbană a orașelor Telavi și Kvareli și afluxul de investitori și migranți către noi oportunități economice. Unele efecte sociale negative limitate sunt legate de inconveniente temporare pentru populația locală pe perioada construcției (praf, zgomot, acces limitat la anumite zone sau riscuri legate de securitate), iar pe termen lung, un aflux crescut de vizitatori în zonă. La un nivel mai general, noile evoluții ar putea de asemenea afecta populația locală, încurajând-o să își vândă bunurile și să părăsească zona, fapt care ar putea perturba coeziunea socială din împrejurimi și compromite autenticitatea culturii și tradițiilor vii. Preocupările sociale și efectele anticipate menționate mai sus figurează vizibil în cadrul conceptului sub- proiectelor, iar măsurile de abordare a impactului potențial pe termen lung sunt integrate în procesul de elaborare a proiectului. Acestea sunt evaluate și fundamentate în cadrul studiilor și analizelor, cum ar fi SECHSA. Acestea sunt însoțite de două studii complementare: analiza sărăciei și a impactului social (PSIA) pentru Programul de Dezvoltare pentru Regiunea Kakheti și Evaluarea teritorială privind patrimoniul cultural turistic din regiunea Kakheti, Georgia, care servesc și ca bază de informare pentru promovarea măsurilor de reducere a sărăciei, precum și a măsurilor instituționale prin care se urmărește consolidarea practicilor de management al obiectivelor turistice incluse în patrimoniul cultural într-o manieră durabilă. SECHSA este prezentat ca principalul instrument ET implementat în cadrul următoarei secțiuni. Preocupările de mediu și cele sociale privesc habitatele naturale și patrimoniul prezent în regiune. Dat fiind faptul că proiectul implică finanțarea unor lucrări fizice cu potențial impact de mediu și social, acest fapt a necesitat o procedură operațională de evaluare de mediu. Proximitatea proiectului față de obiectivele incluse în patrimoniul cultural generează de asemenea riscuri, datorită potențialelor efecte negative rezultate din dezvoltarea infrastructurii în cadrul și în preajma obiectivelor istorice, incluzând astfel o procedură asupra resurselor culturale fizice. Pentru adresarea și evaluarea acestor riscuri, SECHSA oferă o evaluare a caracterului suficient al sistemelor care sunt stabilite pentru a face față efectelor dezvoltării induse (Figura 6). Aceste sisteme privesc în special supervizarea implementării proiectului de către Fondul pentru Dezvoltare Municipală din Georgia și Agenția pentru Conservarea Patrimoniului Cultural din Georgia (ACHP) și ulterior recursul la ACHP pentru supervizarea managementului obiectivelor incluse în patrimoniul cultural în conformitate cu legislația și reglementările adoptate de stat dincolo de ciclul de viață al proiectului. Pentru lista detaliată a responsabilităților atribuite fiecărei instituții în legătură cu activitățile proiectului, a se vedea Tabelul 19 din Anexa 2. 19 Figura 6. Implementarea și acordurile instituționale aferente Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia Sursa: Reconstituire pe baza documentului de evaluare a proiectului 3.4. Metodologia de evaluare SECSHA și rezultatele acesteia Evaluările strategice de mediu (ESM) sunt utilizate în general pentru programele regionale care cuprind multiple proiecte sau pentru programe derulate la nivelul unui întreg sector, pentru politici și planuri de dezvoltare (ESM relevantă fiind denumită Evaluarea Sectorială de Mediu). În cadrul acestui studiu de caz prezentat, SECHSA este aplicată atât la nivelul programelor cât și la cel al proiectelor, pentru a sprijini investițiile în turismul durabil și dezvoltarea altor activități și pentru a exclude sau descuraja investitorii interesați de proiecte de exploatare cu câștiguri pe termen scurt. SECHSA oferă o evaluare ex-ante a caracterului suficient al sistemelor menționate mai sus stabilite pentru a face față impactului dezvoltării induse. Aceasta servește drept document-cadru care ar trebui utilizat pentru asigurarea managementului adecvat al acestui program complex și a protejării și managementului durabil al bunurilor aparținând patrimoniului ecologic/de istorie naturală și cultural; obiectivul SECHSA este prezentat în rezumat în Tabelul 4. Raportul SECHSA oferă de asemenea recomandări cu privire la: a) elaborarea documentelor privind evaluarea detaliată de mediu și socială și a celor referitoare la reducerea impactului pentru investiții specifice, și b) acordurile instituționale privind implementarea și perspectiva privind durabilitatea de mediu și socială asupra strategiilor/proceselor de planificare/decizionale de dezvoltare regională. Componenta 2 a proiectului ar urma să sprijine consolidarea capacității MDF și ACHP legată de desfășurarea acestor activități. În ceea ce privește în mod special sistemele stabilite, SECHSA dispune de o analiză solidă a cadrului legislativ și de reglementare. 20 Tabelul 4. Obiectivul Raportului SECHSA privind Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia Obiectivul Raportului SECHSA (i) prezentare generală a mediului natural și fizic din zona proiectului (ii) potențiale consecințe directe ale principalelor intervenții ale proiectului asupra mediului, patrimoniului cultural și a păturilor sociale din Kakheti, precum și impactul potențial indirect pe termen lung și cel al dezvoltării induse generat de dezvoltarea turismului în regiune (iii) cadrul legislativ și de reglementare aplicabil pentru diminuarea potențialelor riscuri asociate cu implementarea proiectului (iv) existența unui cadru instituțional pentru coordonarea, reglementarea și punerea în aplicare a politicilor și legislației referitoare la managementul aspectelor de mediu, culturale și sociale asociate implementării proiectului (v) evaluarea caracterului suficient al sistemelor stabilite menționate mai sus și analiza lacunelor și a deficiențelor acestora (vi) recomandări privind elaborarea documentelor referitoare la evaluarea detaliată de mediu și socială și a celor referitoare la reducerea impactului pentru investițiile specifice din cadrul proiectului, precum și (vii) recomandări referitoare la acordurile instituționale privind implementarea proiectului care contribuie la perspectiva legată de durabilitatea de mediu și socială asupra strategiilor/proceselor de planificare/decizionale de dezvoltare regională Sursa: Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia. Evaluarea strategică privind mediul, patrimoniul cultural și evaluarea socială (SECHSA). Consultările cu populațiile afectate și implicarea factorilor interesați au avut loc pe larg încă de la faza inițială de elaborare a proiectului. Implicarea comunităților locale care locuiesc în Kakheti a început la etapa SECHSA, care a inclus consultări cu privire la elaborarea proiectului și la implicațiile acestuia pentru mediul natural, patrimoniul cultural și condițiile sociale ale grupurilor de populație. Proiectul raportului SECHSA a fost discutat prin implicarea factorilor interesați și prin consultări publice sub formă de focus-grupuri cu reprezentanți ai principalelor ONG-uri de mediu din Georgia, cu factori locali și regionali implicați, cu profesioniști din diferite domenii academice și cu membri aleși ai consiliilor locale, precum și cu membri ai consiliului executiv, care reprezentau toate cele opt municipalități din Kakheti. Procesul a fost prevăzut să incorporeze opiniile și comentariile din cadrul întâlnirilor în versiunea finală a raportului. Tabelul 5. Factorii interesați și beneficiarii Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia Clasificare Factori interesați Beneficiari • Populația regiunii Kakheti din zonele rurale Factorii implicați • Municipalitățile și agenții economici din regiune • Potențiali investitori viitori și potențialii angajați ai acestora • ONG-uri active în domeniul dezvoltării durabile și în cal al conservării patrimoniului cultural național • Biserica ortodoxă din Georgia • Fondul pentru Dezvoltare Municipală din Georgia (MDF) Entitatea de implementare • Fondul pentru Dezvoltare Municipală din Georgia (MDF) Elaborarea proiectului și • Guvernul național din Georgia stabilirea cadrului instituțional în vederea implementării Sursa: Reconstituire pe baza Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia. Evaluarea strategică privind mediul, patrimoniul cultural și evaluarea socială (SECHSA). 21 Analiza alternativelor SECHSA pune la dispoziție trei scenarii pentru analizele asupra sectorului propus, care explorează și alternativa geografică și accentul pus pe management. Aceste scenarii au fost elaborate pentru a sublinia potențialele efecte directe și indirecte ale proiectului asupra patrimoniului cultural, a mediului natural și social. Acestea introduc diferite niveluri de intervenții guvernamentale și includ de asemenea și scenarii contrafactuale pentru a evalua ceea ce s-ar putea întâmpla în cazul în care nu se iau măsuri. Tabelul 6. Analize ale scenariilor privind intervențiile sectoriale, cu alternativă geografică și considerații privind managementul Sursa: Reconstituire pe baza Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia. Evaluarea strategică privind mediul, patrimoniul cultural și evaluarea socială (SECHSA). Procedura metodologică a SECHSA pentru Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia9 Analiza inițială de la etapa incipientă a SECHSA a ținut seama de informațiile aferente proiectului, precum și de cele din documentele strategice și de politică relevante pentru a înțelege în mod clar politicile, contextul geografic și cel de mediu, designul conceptual al proiectului și al componentelor acestuia, cadrul legal și cel administrativ. Alte studii aprofundate s-au axat pe colectarea și analizarea datelor de bază referitoare la impactul asupra mediului natural și social și a patrimoniului cultural din zona proiectului, pe identificarea celor mai sensibili receptori și pe analize ale potențialelor impacturi aferente diferitelor scenarii de dezvoltare a turismului. Colectarea datelor de bază a inclus o privire de ansamblu asupra literaturii și resurselor disponibile la nivelul Biroului Național de Statistică din Georgia, precum și consultări cu profesioniști din diferite domenii de specializare, reprezentanți ai mai multor entități de resort din cadrul administrației centrale și locale și organizații neguvernamentale. Cadrul analitic selectat în scopul acestei SECHSA se bazează pe scenarii de dezvoltare a turismului care sunt relevante pentru politica actuală privind dezvoltarea turismului care se află în curs de implementare. Metoda analizei capacității de transport a fost selectată ca discurs principal pentru analiza aprofundată a impactului. SECHSA pune la dispoziție metodologie pentru filtrarea și selectarea sub-proiectelor care urmează a fi finanțate în cadrul proiectului și propuneri de activități private care urmează a fi stimulate prin îmbunătățirea climatului de investiții prin asigurarea unor elemente infrastructurale externe. Sunt stabilite criterii de eligibilitate pentru filtrarea propunerilor care sunt inacceptabile datorită riscurilor ridicate pe care le generează acestea pentru mediul natural, patrimoniul cultural și pentru condițiile sociale ale populațiilor afectate. Criteriile pentru selectarea proiectelor preferate permit stabilirea de priorități în rândul propunerilor eligibile pe baza caracterului prietenos al acestora pentru mediu, incluzând utilizarea de tehnologii ecologice, de energie regenerabilă, de elemente de arhitectură ecologică, promovarea turismului în natură etc. Este oferită de 9 Proiectul pentru Dezvoltare Regională din Georgia. Mediul strategic, patrimonial cultural și evaluarea socială (SECHSA). 22 asemenea îndrumare metodologică pentru evaluarea detaliată a impacturilor de mediu și sociale anticipate ale sub-proiectelor selectate pentru finanțare în cadrul proiectului, pentru planificarea managementului de mediu a acestor sub-proiecte și pentru elaborarea schemelor de monitorizare pentru urmărirea implementării măsurilor recomandate de diminuare. Receptorii de bază și cei sensibili de mediu, din patrimoniul cultural și cei sociali SECHSA a efectuat o analiză aprofundată a tuturor documentelor contextuale care au servit ca bază de informare a mai multor evaluări de bază. De acolo, au fost identificate douăzeci și una de secțiuni spațiale care reprezintă cele cinci complexe majore și au fost cartografiate ca receptori ecologici sensibili la impactul proiectului. Receptorii sensibili sunt în mare parte habitate de valoare medie situate în jurul principalelor circuite turistice, în timp ce cele mai valoroase habitate sunt situate la distanță. Toate ariile protejate au fost considerate ca reprezentând receptori sensibili, dat fiind faptul că un grup mai mic de eco-turiști e posibil să aibă un impact indirect asupra acestor arii vizate ca destinații de eco-turism. Sensibilitatea receptorilor ecologici a fost estimată pe baza unei analize complexe a mai multor criterii: • Valoarea ecologică a receptorului (habitat care susține o biodiversitate; existența unor specii incluse pe lista roșie; valoarea recreativă sau estetică a peisajelor etc.) • Existența receptorului în zona de impact a proiectului • Vulnerabilitatea receptorului la efectele directe, indirecte și cumulative ale proiectului. Analizele referitoare la starea patrimoniului cultural au adoptat o abordare calitativă, ținând seama de regimul juridic , funcția, starea fizică a acestora, lucrările planificate, planurile de lucru prezente și viitoare și măsurile care trebuie întreprinse. Activitățile turistice au fost evaluate prin utilizarea unei analize SWOT, care a identificat în mod tipic amenințările ce derivă din cererea crescută a turiștilor, care ar putea conduce la o deteriorare a patrimoniului cultural și la o distrugere a comunității locale . Rezultate Alternativa selectată pentru implementarea proiectului este Scenariul 1, care se bazează pe abordarea privind dezvoltarea integrată a geo-turismului și cuprinde intervenții sectoriale multiple, instrumente de investiții gestionate pe verticală, o detaliere coordonată a circuitelor turistice și a siturilor de destinație, sprijin direcționat către pachete turistice eficiente din perspectiva costurilor și prietenoase cu mediul și protejarea comunităților locale și a patrimoniului cultural prin promovarea turismului responsabil. Scenariile 2 și 3 sunt respinse datorită riscurilor ridicate pe care le generează pentru durabilitatea dezvoltării economice susținute și/sau induse prin implementarea proiectului, precum și datorită beneficiilor acestora pentru populația locală. În același timp, e posibil ca aceste scenarii să producă un impact negativ mai ridicat asupra mediului natural, patrimoniului cultural și condițiilor sociale ale populației locale. Evaluarea se încheie cu o listă completă a impacturilor evaluate și cu recomandări privind reducerea acestora, toate acestea fiind prezentate în Tabelul 20 din Anexa 2. 3.5. Principalele constatări și concluzii Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia prezintă un exemplu de integrare a rezultatelor privind patrimoniul cultural, mediul natural și a rezultatelor sociale în cadrul unei evaluări a impactului teritorial. Evaluarea se angajează într-o evaluare calitativă aprofundată a situației obiectivelor incluse în patrimoniul cultural în cadrul analizei sale. Aceasta este completată de condițiile de mediu de bază, care cuprind o evaluare a proceselor geologice periculoase, a rezervelor naturale, a zonelor protejate și a biodiversității. Ulterior, se efectuează o analiză a dezvoltării economice locale cu o componentă de analiză socio-economică ce are în vedere activitățile economice din domeniul sănătății și cel al educației. După o inventariere a condițiilor naturale și sociale de bază, se utilizează toate aceste informații ca bază de informare pentru efectele directe sau indirecte anticipate asupra mediului, patrimoniului cultural și a celor sociale și pentru strategia de diminuare a acestora. 23 Cazul include o serie de elemente anticipative în cadrul conceptului proiectului și are în vedere elementele de risc. Mai mult decât atât, cazul promovează de asemenea măsuri semnificative de diminuare menite să însoțească riscurile identificate în mod anticipat și orientat spre viitor. Acesta promovează o viziune pe termen mai lung privind atenuarea riscurilor, care include elaborarea unor planuri-master și zonarea pentru dezvoltarea regională în limitele Legii din Georgia privind planificarea spațială și dezvoltarea urbană (2005), dezvoltarea utilităților și a altor servicii publice și consolidarea guvernanței la nivel regional și municipal – care este aplicabilă politicii de dezvoltare regională din Kakheti precum și din alte regiuni la nivel național. 3.6. Recomandări Aplicarea metodei SECHSA în cadrul Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia oferă o serie de perspective și concluzii care pot constitui baza de informare pentru implementarea unei EIT. O analiză a proiectului de către Grupul Independent de Evaluare al Băncii Mondiale (GIE) a extras trei lecții majore din proiect, care pot servi ca bază de informare pentru alte EIT-uri. Acestea sunt aproximativ următoarele:10 • Dezvoltarea unei înțelegeri aprofundate a contextului local. Cazul cuprinde o prezentare detaliată a regiunii Kakheti, care pune accentul pe importanța conservării patrimoniului cultural și natural și pe inventarierea bunurilor într-o manieră amănunțită și completă. • Elaborarea și menținerea unor planuri flexibile de implementare. Cazul include o serie de elemente anticipative în cadrul conceptului proiectului și are în vedere elementele de risc, incorporând considerații referitoare la adaptarea acțiunilor în cazul în care scenariile nu se materializează așa cum s-a anticipat. Cazul utilizează o analiză de anvergură atât asupra impacturilor directe cât și a celor indirecte, ambele categorii fiind acoperite de un document care însoțește strategia de diminuare a acestora. Mai mult decât atât, cazul promovează și măsuri de diminuare semnificative, care să însoțească riscurile identificate în mod anticipat. • Elaborarea unei metodologii corespunzătoare pentru M&E referitoare la proiectele pentru dezvoltarea turismului. Dat fiind faptul că e posibil ca impactul unei dezvoltări regionale să crească numărul de turiști, anumite riscuri vin odată cu aceasta, riscuri ce ar putea destabiliza și pune în pericol mediul natural existent sau structura socială ori culturală a comunităților. Pentru abordarea acestui aspect, proiectul urmărește să sprijine turismul responsabil și dezvoltarea produselor turistice pentru clientela vizată interesată de istorie, cultură, arte plastice, vinuri de calitate și de destinații naturale pline de aventură, care tind să genereze mai puțină presiune socială și să aducă mai multe beneficii zonelor de destinație comparativ cu alte tipuri de turism. 10 Banca Mondială, 2018. Analiza Raportului privind finalizarea implementării (RFI) (ICRR0021299). 24 Capitolul 4 4. Programul Regional Operațional 2014-2020 pentru Regiunea Lazio, Italia 4.1. Rezumat Programul Operațional Regional pe Perioada 2014-2020 pentru Regiunea Lazio finanțat prin FEDR a urmărit stimularea avantajului competitiv al regiunii (în special în domeniul cercetării și dezvoltării) în vederea creării de locuri de muncă cu plus valoare ridicată și a îmbunătățirii competitivității economiei regionale.11 Finanțarea programului, în valoare de 484,5 milioane euro, a fost direcționată în conformitate cu scopurile strategiei privind specializarea regională, punând accentul pe utilizarea inovației din domeniul cercetării-dezvoltării și a TIC din regiune; diversificarea și competitivitatea IMM-urilor; și o eficiență energetică extinsă și prevenirea riscurilor în regiune. Dat fiind faptul că POR este un instrument UE de planificare care există și în România, acest studiu de caz servește ca referință UE comparativă și oferă o serie de puncte de intrare pentru intervenție și analiză. În anul 2020, a avut loc o evaluare ex-ante și ex-post a acestui POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio efectuată de evaluatori externi din mediul academic prin utilizarea instrumentelor metodologice EIT de ultimă generație (STEMA 3.0) în cadrul provinciilor din regiunea Lazio. Acest exercițiu a avut loc în contextul unei aplicări mai pe larg a metodei STEMA în cadrul evaluării POR-urilor din toate regiunile Italiei, care a evaluat peste 100 proiecte în total. Prin urmare, aceasta oferă și un exemplu al potențialului EIT în ceea ce privește aplicarea pe larg pentru evaluarea programelor din întreaga țară, cu indicatori adaptați în mod corespunzător la măsurarea rezultatelor urmărite ale fiecărei intervenții din cadrul programului. Această evaluare a POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio analizează diferențele de performanță regională în baza indicatorilor bazați pe pilonii Strategiei Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și incluzivă și pe o componentă însoțitoare referitoare la resurse și la fonduri. Utilizarea modelului STEMA-TIA în cadrul POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio a generat rezultate semnificative ce dovedeau utilitatea și viabilitatea instrumentului atât pentru evaluarea rezultatelor ex-ante cât și a celor ex-post aferente principalelor dimensiuni ale politicii. Cu toate acestea, se poate anticipa o dezvoltare suplimentară a instrumentului, deoarece aplicarea generală a STEMA-TIA în cadrul studiului de caz a demonstrat că monitorizarea și evaluarea Programului Operațional Național și Regional bazată pe indicatori spațiali și sintetici utilizați în perioada de programare 2014-2020 nu este încă adecvată și că ar trebui avute în vedere alternative suplimentare pentru viitoarea perioadă de programare 2021-2027.12 4.2. Descrierea regiunii Harta 2. Regiunea Lazio, Italia Regiunea Lazio din Italia este situată în zona centrală a Italiei, găzduind regiunea metropolitană a Romei și ariile învecinate ale acesteia. Aceasta acoperă o suprafață de 17.201 km2 și găzduiește o populație de aproape 5,9 milioane de locuitori, ceea ce face să fie cea de a doua regiune cel mai intens 11 https://ec.europa.eu/regional_policy/en/atlas/programmes/2014-2020/italy/2014it16rfop010 12 Prezioso 2021. Evaluarea impactului teritorial pentru evaluarea Politicilor de coeziune teritorială: STeMA -TIA 3.0 și locuințele sociale din Italia. Asociația pentru Studii Regionale. Referință DOI: 10.1080/13673882.2021.00001082 https://regions.regionalstudies.org/ezine/article/stema-tia-3-0-and-social-housing-in-italy/?doi=10.1080/13673882.2021.00001082 26 populate din Italia.13 Aceasta servește ca centru administrativ al țării și beneficiază de o mare concentrare de universități și organisme naționale de cercetare, fapt care o transformă în punctul nodal al cercetării și inovării din Italia. Lazio contribuie cu 11% din PIB-ul național al Italiei și se clasează pe locul 6 în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor între regiunile Italiei, plasându-se peste media Italiei și a UE (a se vedea Figura 7 de mai jos). Regiunea dispune de o economie puternic orientată către servicii (85% din plus valoarea sa provine din servicii, din care un procent de 39% este atribuibil activităților financiare și de asigurare, imobiliare, profesionale, științifice și tehnice). Chiar dacă se plasează în mod constant peste media națională a Italiei, rata activității economice a regiunii Lazio s-a plasat în mod tradițional sub media din UE, chiar dacă a suferit drastic în anul 2020 (o lovitură de 7pp) (Figura 8). În același timp, șomajul s-a încadrat în cea mai mare parte în mediile naționale, de regulă cu 4 pp peste media din UE (a se vedea Figura 9 de mai jos). Figura 7. PIB-ul pe cap de locuitor al regiunii Lazio Figura 8. Rata activității economice a regiunii Lazio comparativ cu media PIB-ului UE-27 și al Italiei (în EUR pe comparativ cu mediile înregistrate în UE-27 și în Italia cap de locuitor) Sursa: Eurostat (LFST_R_LFP2ACTRC) Sursa: Eurostat (NAMA_10R_2GDP) Punând accentul pe cercetare, inovare, educație și instruire, regiunea Lazio se mândrește cu rate de performanță educațională terțiară peste media națională, chiar dacă se plasează cu aproximativ 5pp sub media UE (Figura 10). Cheltuielile totale de C&D alocate regiunii sunt mai mari, chiar dacă rata cea mai mare a ocupării forței de muncă în domeniul C&D a fost în mare parte atribuibilă sectorului public (în anul 2011, 4 din 5 posturi din domeniul C&D erau ocupate în sectorul public). Această cifră este de asemenea însoțită de un nivel relativ scăzut al investițiilor private în domeniul C&D comparativ cu alte regiuni.14 Prin urmare, o atenție deosebită a fost acordată regiunii Lazio ca potențial motor de dezvoltare pentru restul țării datorită concentrării sale de capital uman și de avantaje geografice, chiar dacă concentrarea de avantaje rămâne în continuare restricționată în sectorul public, cu externalizări limitate către sectorul de afaceri local, care rămâne relativ în urmă față de alte zone cu performanțe ridicate din țară. 13 Comisia Europeană. https://ec.europa.eu/growth/tools-databases/regional-innovation-monitor/base- profile/lazio#:~:text=Lazio%20is%20a%20region%20of,Tyrrhenian%20Sea%20to%20the%20west.&text=mi)%20and%20has%20a%20popul ation,Italy%20(Eurostat%2C%202020 14 Comisia Europeană, 2011. Raportul privind inovarea regională: Lazio. 27 Figura 9. Rata șomajului din regiunea Lazio comparativ cu Figura 10. Rata performanței educaționale terțiare din ratele medii din UE-27 și Italia (%) regiunea Lazio comparativ cu ratele medii din UE-27 și Italia (%) Sursa: Eurostat (LFST_R_LFU3RT) Sursa: Eurostat (EDAT_LFSE_04) 4.3. Descrierea proiectului POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio a fost susținut de un buget de 913 milioane euro, din care 50% a fost constituit din granturi FEDR și 50% din contribuția națională. Principalul scop al proiectului a fost acela de stimulare a avantajului competitiv al regiunii (în special în domeniul C&D și cel al inovării), de creare de locuri de muncă în activități cu plus valoare și de îmbunătățire a competitivității economiei regionale. Finanțarea a fost direcționată către îmbunătățirea conexiunii rețelei de afaceri cu instituțiile de cercetare și cele tehnologice și creșterea prezenței regiunii în cadrul consorțiumurilor internaționale de cercetare. Aceasta a inclus de asemenea componente pentru promovarea diversificării și competitivității IMM-urilor și pentru facilitarea eficienței energetice și prevenirea riscurilor pe cursul Râului Tibru. În perioada 2014-2020, prioritățile de finanțare ale proiectului s-au axat pe 5 priorități principale, astfel cum se prezintă în Figura 5. Figura 11. Finanțarea POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio (în milioane EUR) LEGENDA PA 1 Competitivitate PA 2 Cercetare și inovare PA 3 Durabilitate și mobilitate PA 4 Digitalizarea regiunii Lazio PA 5 Prevenirea riscului hidrologic PA 6 Asistență tehnică Sursa: Comisia Europeană, Descrierea Programului POR Lazio-FEDR 28 Selectarea axelor prioritare a început de la o perspectivă strategică asupra regiunii și a fost însoțită de indicarea expresă a măsurilor obligatorii necesare pentru realizarea obiectivelor. Programul a prevăzut o serie de impacturi anticipate în ceea ce privește stimularea competitivității, cercetarea-dezvoltarea și durabilitatea, care sunt surprinse în cadrul mai multor valori principale vizate prezentate în Tabelul 7. Tabelul 7. Impacturi anticipate ale POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio Expected impacts of the Latium 2014-2020 ROP Investment in over 11.000 SMEs Firms cooperating with R&D institutions: 360 Private investment matching public support in R&D and innovation projects: almost € 95 million Researchers that participate in co-financed projects per year: 110 Population covered by broadband (100 Mbps) services: 562,600 inhabitants in 2018 Decrease of annual primary energy consumption of public buildings (kWh/year): 9,845,000 Population and area benefiting from flood protection measures: 7,000 inhabitants and 50 km2 Sursa: Comisia Europeană, Descrierea Programului POR pentru Regiunea Lazio finanțat prin FEDR. https://CE.europa.UE/regional_policy/EN/atlas/programe/2014-2020/italia/2014it16rfop010 POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio prezintă componente tipice pentru un program derulat în baza Politicii de coeziune teritorială. Interesul său s-a axat pe patru zone selectate din regiunea Lazio, astfel cum se prezintă în Harta 3. Harta 3. “Zone interioare” selectate pentru testarea-pilot a strategiilor din cadrul POR pentru regiunea Lazio Sursa: Comisia Europeană Efectele mai ample ale acestor intervenții au fost analizate la nivelul provinciilor din regiunea Lazio, care se încadrează în limitele celor prezentate în Harta 4 după cum urmează: • Lazio 1 – Alta Tuscia – Antica Citta di Castro în Viterbo • Lazio 2 – Monti Reatini în Rieti • Lazio 3 – Monti Simbruni în Roma 29 • Lazio 4 – Valle de Comino în Frosinone Harta 4. Provinciile din regiunea Lazio Sursa: https://commons.wikimedia.org/w/index.php?curid=748360 4.4. Metodologia de evaluare EIT și rezultate O evaluare ex-ante și ex-post a performanței regionale efectuată în regiunea Lazio a fost efectuată de evaluatori externi din mediul academic prin utilizarea modelului STEMA-TIA.15 Modelul STEMA-TIA este o evaluare a impactului teritorial capabilă să estimeze ponderea mai multor indicatori care sunt comuni unui număr de patru determinante bazate pe pilonii Strategiei Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și incluzivă.16 Cel de al patrulea este dedicat utilizării fondurilor pentru finanțarea acțiunilor strategice: această evaluare este necesară pentru o mai bună măsurare a eficacității opțiunilor de politică în ceea ce privește realizarea rezultatelor strategice aferente teritoriului. Urmând această logică, modelul STEMA-TIA utilizat a avut în vedere impactul POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio în ceea ce privește următoarele componente principale sumative ale analizei: • creșterea inteligentă • creștere durabilă • creștere incluzivă • resursele și fondurile (nivelul de finanțare al bugetelor teritoriale direcționat către principalele probleme legate de obiectivele Strategiei Europa 2020). 15 Modelul STeMA-TIA a fost dezvoltat și brevetat de către Maria Prezioso. 16 https://ec.europa.eu/eu2020/pdf/COMPLET%20EN%20BARROSO%20%20%20007%20-%20Europe%202020%20-%20EN%20version.pdf 30 Figura 12. Cadrul logic EIT al coeziunii teritoriale pe baza STEMA Sursa: Prezioso 2020. Fiecare dintre determinantele de mai sus sunt alcătuite din câte 7 sub-categorii și, în cele din urmă, din 73 de indicatori reprezentativi. Atât pentru evaluarea ex-ante cât și pentru cea ex-post, metodologia de punctare STEMA atribuie indicatorilor selectați punctaje cuprinse între A și D în ceea ce privește performanța, A indicând cea mai ridicată performanță. Ulterior, aceasta utilizează o tehnică de vizualizare pentru îngroșarea literelor atunci când se indică o modificare a situației ex-post. Evaluarea ex-ante urmărește evaluarea situației regiunii în cadrul celei de a patra determinante la momentul t0, adică a performanței înregistrate de teritoriu prin intermediul analizei indicatorilor anterior implementării politicilor stabilite prin POR. Evaluarea ex-post are în vedere rezultatele efective ale POR-FEDR pentru regiunea Lazio pe baza acelorași indicatori, pentru a analiza modificările adoptate prin politica aplicată. Punctajele rezultate ale STEMA_TIA sunt prevăzute în format tabelar, cu vizualizări GIS însoțitoare pentru principalele dimensiuni. Secțiunea ce urmează prezintă rezultatele compozite ale principalelor determinante, în timp ce rezultatele unui număr de indicatori selectați în cadrul dimensiunilor sunt prevăzuți în Anexă. Creșterea inteligentă POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio a urmărit accelerarea dezvoltării serviciilor avansate prin îmbunătățirea tehnologiilor și cunoștințelor naționale și internaționale. În acest sens, dimensiunea de creștere inteligentă surprinde în special PA 1: Cercetare, inovare; PA 2: Digitalizarea regiunii Lazio; și o parte din PA 3: Competitivitatea. Tabelul 8 prezintă arborele logic de la determinante și până la indicatori cu privire la dimensiunea de creștere inteligentă. Pentru arborele logic al indicatorilor privind creșterea durabilă, creșterea inteligentă și creșterea incluzivă, a se vedea secțiunea referitoare la Cadrele conceptuale ale STEMA-TIA. Cadrele conceptuale ale STEMA-TIA 31 Rezultatele STEMA-TIA prevăzute în Anexa 3. Tabelul 8. Arborele logic al creșterii inteligente Sursa: Prezioso 2020. În cadrul evaluării ex-ante a creșterii inteligente, instrumentul STEMA_TIA s-a aplicat asupra a nouă indicatori corespunzând creșterii inteligente: utilizarea internetului, competențele privind utilizarea benzii ultra-largi, structura educației pentru crearea de cunoaștere, indexul dependenței inovatoare, populația cu educație terțiară, populație inclusă în procesul de învățare pe tot parcursul vieții, infrastructura C&D și de telecomunicații și dezvoltare. Rezultatele ex-ante ale STEMA-TIA sunt prezentate în Tabelul 9. Tabelul 9. Evaluarea STEMA ex-ante a regiunii Lazio, determinanta privind creșterea inteligentă Sursa: Pigliucci, Michele (2020). “Coeziune teritorială în regiunea Lazio. O măsurare STEMA a Programului Operațional Regional FEDR 2014-2020” în cadrul Evaluării impactului teritorial al Programului Național și Regional de Coeziune Teritorială din Italia: dovezi la fața locului și orientări politice către un acord european verde. Pàtron editore, Bologna. Ulterior, s-a efectuat analiza ex-post pentru estimarea impactului real al POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio. Rezultatele au arătat deja variații majore față de evaluarea ex-ante, respectiv o performanță îmbunătățită a indicatorilor privind capitalul uman. Rezultatele ex-post ale STEMA-TIA cu privire la determinanta referitoare la creșterea inteligentă sunt prezentate în Tabelul 10. 32 Tabelul 10. Evaluarea STEMA ex-post a opțiunilor de politică aferente POR-ului regiunii Lazio, determinanta privind creșterea inteligentă Sursa: Prezioso 2020. Literele îngroșate arată modificările din cadrul situației ex-post față de situația ex-ante. Figura 13 de mai jos prezintă performanța rezultatelor ex-ante și ex-post ale STEMA printr-o comparație în oglindă. La nivel centralizat, provincia Latina prezintă o performanță îmbunătățită în ceea ce privește rezultatele ex-post pentru determinanta privind creșterea inteligentă, în timp ce performanța celorlalte provincii la nivelul NUTS 3 rămâne relativ constantă. Rezultatele indicatorilor specifici pentru utilizarea internetului în cadrul organismelor publice și pentru comunicații și nivelul de dezvoltare sunt prezentate în Figura 20 și Figura 21 din Anexa 3. 33 Figura 13. SG20 Determinanta privind creșterea inteligentă, situația ex-ante și situația ex-post Sursa: Prezioso 2020. Pe ansamblu, aceleași procese ca cele prezentate mai sus au fost derulate pentru obținerea rezultatelor POR- ului pentru regiunea Lazio în cadrul determinantelor privind creșterea durabilă, creșterea incluzivă și resursele și fondurile. Rezultatele finale ale acestora sunt prezentate în următoarele secțiuni, în timp ce arborii logici ai acestora și rezultatele tabelare sunt prezentate în Anexa 3. 34 Creștere durabilă Determinanta privind creșterea durabilă urmărește să scoată în evidență capacitatea unui teritoriu de a realiza obiectivul Strategiei Europa 2020 privind consolidarea creșterii durabile în Europa. În ceea ce privește POR 2014- 2020 pentru regiunea Lazio, aceasta corespunde în cea mai mare parte PA: în acest sens, determinanta privind creșterea durabilă cuprinde considerații referitoare la competitivitatea durabilă, reducerea schimbărilor climatice și durabilitatea infrastructurii. Unii indicatori specifici din cadrul acestor componente includ locuri de muncă ecologice, brevete, presiunea fiscală, emisiile de CO2, reciclarea deșeurilor urbane, accesibilitatea multimodală, penetrarea benzii largi și autosuficiența energetică. Pentru lista completă a indicatorilor din cadrul determinantei privind creșterea durabilă, a se vedea Tabelul 22 din Anexă. Figura 14. Creștere durabilă Sursa: Prezioso 2020. 35 Creștere incluzivă Determinanta privind creșterea incluzivă urmărește să scoată în evidență capacitatea unui teritoriu de a realiza obiectivul Strategiei Europa 2020 privind creșterea incluzivă în Europa. Aceasta cuprinde tipologii privind incluziunea structurală, incluziunea educațională, incluziunea socială și capacitatea instituțională (Tabelul 23 din Anexa 3). În cadrul acestora, se au în vedere indicatori precum PIB-ul pe paritatea puterii de cumpărare, oportunitățile culturale, studenții străini admiși, incluziunea străină, abandonul școlar timpuriu, rata cooperării transnaționale și regionale, angajarea femeilor în câmpul muncii, consumul pe cap de locuitor, spitalizarea, creșele, capacitatea sistemelor de educație, riscul de excluziune socială și capacitatea instituțională. Figura 15. IG51 Determinanta privind creșterea incluzivă, situația ex-ante și situația ex-post. 36 Sursa: Prezioso 2020. Resursele și fondurile Analiza determinantei privind resursele și fondurile examinează corespondența dintre nivelul de finanțare al bugetelor și obiectivele Strategiei Europa 2020. Aceasta include o evaluare a declarațiilor financiare publicate și a distribuirii fondurilor în cadrul cheltuielilor. În cazul regiunii Lazio, concluziile au indicat o orientare către cheltuieli sociale (calitatea vieții, politici referitoare la tineret, sport și agrement, politici sociale și familie) în detrimentul celor legate de dezvoltarea economică. În special, transportul a for identificat ca reprezentând în continuare un punct slab pentru competitivitatea regională. Figura 16. RF19 Determinanta privind resursele și fondurile, situația ex-ante și situația ex-post. Sursa: Prezioso 2020. 37 4.5. Concluzii Aplicarea modelului STEMA-TIA asupra POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio a permis identificarea rezultatelor de politică în cadrul mai multor teme din obiectivele Europa 2020. Analiza STEMA la nivel regional și sub-regional a subliniat modul în care decalajele teritoriale afectează coeziunea socială și a contribuit la prognozarea impactului viitor al acțiunilor din cadrul POR și PON asupra unei anumite coeziuni teritoriale, cu o atenție specială acordată periferiilor interioare care au fost deja abordate printr-o strategie națională specifică.17 Aplicarea instrumentului STEMA-TIA în cadrul POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio al FEDR prezintă doar un singur caz în contextul utilizării instrumentului STEMA TIA la nivel național de către cercetători universitari pentru o evaluare generală a POR-urilor din Italia. Cu titlu de caz similar din UE, aplicarea metodologiei STEMA 3.0 în Lazio și în alte regiuni ale Italiei prezintă potențialul de a insufla o cultură a evaluării uniforme care să însoțească politicile și programele naționale. Aceasta semnalează de asemenea potențialul de utilizare a acestui instrument pentru analiza impactului teritorial al politicilor și programelor în cadrul regiunilor din România, dacă se dorește acest lucru. Componenta de evaluare ex-ante poate de asemenea oferi direcții pentru viitor în ceea ce privește anticiparea, ținând seama de prognozare, precum și în ceea ce privește incorporarea viitoarelor direcții de politică în cadrul analizelor EIT. Aplicarea STEMA-TIA asupra studiului de caz din Italia a demonstrat faptul că monitorizarea și evaluarea Programului Operațional Național și Regional pe baza indicatorilor spațiali și sintetici utilizați în perioada de programare 2014-2020 nu este încă adecvată și că ar trebui avute în vedere alternative suplimentare pentru perioada viitoare de programare 2021-2027 și, eventual, pentru planurile teritoriale aferente Fondului pentru o Tranziție Justă. 4.6. Recomandări În lumina aplicării instrumentului STEMA TIA, va fi importantă identificarea și armonizarea cadrului conceptual de evaluare cu sub-componente și indicatori în conformitate cu cele prezentate în cadrul SIDDD. Concluziile prezintă o evaluare ex-ante pe care EIT ar trebui să o aibă în vedere: (1) nevoile cuantificate la începutul implementării, (2) statutul cuantificat al nevoilor aferente proiectelor deja implementate și al posibilelor schimbări de context și (3) tipurile de intervenții finalizate și planificate pentru perioada 2020-2030. Este de asemenea important de avut în vedere nivelul dorit de analiză calitativă care urmează a fi folosit în cadrul EIT. Disponibilitatea datelor la nivelurile NUTS 2 și NUTS 3 nu ar trebui să impună constrângeri semnificative în legătură cu studiul pentru MDLPA; cu toate acestea, selectarea indicatorilor trebuie să fie în conformitate cu rezultatele urmărite inițial în cadrul SDDD. Utilizarea modelului STEMA ar putea oferi o opțiune viabilă de evaluare pentru analiza rezultatelor teritoriale ex-ante și ex-post, cu toate că este posibil să necesite expertiză academică mult mai avansată pentru utilizarea sa. Chiar dacă o implementare a unui instrument de către sectorul academic ar putea cu siguranță accelera efectuarea unui studiu, e posibil ca aceasta să nu fie opțiunea cea mai fezabilă sau cea mai rațională din perspectiva timpului. În cazul în care se urmărește un model STEMA 3.0, utilizarea instrumentului necesită acces la brevet și instruire pentru analiștii implicați. 17 Prezioso, M., Dini, F., Grand, S., Pigliucci, M., Martellozzo, F. “Territorial Impact Assessment for evaluation of Territorial Cohesion Policies: the STeMA-TIA 3.0 and social housing in Italy.” ( Evaluarea impactului teritorial al politicilor de coeziune teritorială: STeMA -TIA 3.0 și locuințele sociale din Italia), Asociația pentru Studii Regionale. https://regions.regionalstudies.org/ezine/article/stema-tia-3-0-and-social- housing-in-italy/?doi=10.1080/13673882.2021.00001082 38 Capitolul 5 5. Proiectul privind Coridorul Rutier de Conectare Santa Cruz, Bolivia 5.1. Rezumat Proiectul privind Coridorul Rutier de Conectare Santa Cruz din Bolivia este un proiect în curs de derulare (2017- 2021) conceput pentru îmbunătățirea accesibilității transportului în cadrul coridorului și a accesului la servicii în regiune, cu un buget de 230 de milioane USD, finanțat în întregime de Banca Mondială (un împrumut de 200 milioane USD și un credit de 30 de milioane USD). Chiar dacă proiectul se concentrează asupra unui singur tip de infrastructură, și anume cea rutieră, acesta se remarcă prin faptul că este avut pe larg în vedere pentru numeroase tipuri de impact: economic, social, cultural etc. Mai mult decât atât, localizarea sa în spațiu permite mai ușor identificarea liniilor de cauzalitate. Nu în ultimul rând, acesta a făcut obiectul mai multor evaluări separate ale impactului, care au fost integrate parțial a posteriori în SIS. 5.2. Descrierea regiunii Districtul Santa Cruz este cel mai mare și cel mai populat Harta 5. Districtul Santa Cruz din Bolivia dintre cele nouă districte ale Boliviei. Acesta este situat în partea de est, fiind la granița cu Brazilia la nord și est și cu Paraguay la sud. Acesta are o suprafață de 370.621 km2 sau circa o tremie din masa terestră totală a Braziliei, având o populație de 3,4 milioane de locuitori și incluzând pe suprafața sa 15 provincii. Regiunea se clasează pe primul loc în Bolivia în ceea ce privește PIB-ul și indicele sub-național de dezvoltare umană (IDU) și are o importanță strategică pentru generarea PIB- ului, reducerea sărăciei și conectivitatea cu oportunitățile economice pentru restul țării.18 Capitala districtului, Santa Cruz de la Sierra, produce o tremie din PIB-ul Boliviei. Economia regiunii a înregistrat o înflorire în anii din urmă, fiind stimulată de accesul la resurse naturale, terenurile arabile și rezervele de gaze naturale. S-au înregistrat investiții abundente în regiune din partea corporațiilor multinaționale, dezvoltatorilor imobiliari și a industriei turistice. Dat fiind caracterul Boliviei de țară fără ieșire la mare, care este încercată suplimentar și de topografia sa, conectivitatea strategică a constituit una dintre principalele priorități ale guvernului bolivian în ceea ce privește dezvoltarea economică, cu un accent crescut pe planificarea investițiilor pentru sectorul rutier primar. Responsabilitatea generală pentru sectorul rutier din Bolivia revine Ministerului Lucrărilor Publice și Spațiului Locativ. Direcțiile sale strategice referitoare la rețeaua rutieră primară constau din: (a) modernizarea rețelei rutiere primare; (b) conservarea drumurilor prin reabilitare; și (c) asigurarea întreținerii curente a acestora (Banca Mondială 2016). 5.3. Descrierea proiectului Obiectivul de dezvoltare al proiectului (ODP) este acela de a îmbunătăți accesibilitatea transportului în cadrul coridorului rutier dintre San Ignacio de Velasco și San Jose de Chiquitos. Coridorul rutier dintre San Ignacio de Velasco și San Jose de Chiquitos din Districtul Santa Cruz a fost selectat pentru acest proiect propus datorită importanței sale strategice pentru dezvoltarea economică și reducerea sărăciei la nivel național și regional. 18 Global Data Lab. Indicele sub-național de dezvoltare umană (4.0). https://globaldatalab.org/shdi/shdi/ 40 Tabelul 11. Zonele administrative selectate pentru modernizarea drumurilor Province Municipality San Ignacio de Velasco José Miguel de Velasco San Miguel de Velasco San Rafael Chiquitos San José de Chiquitos Sursa: Banca Mondială 2016. Traseul este situat într-o zonă cu o valoare istorică și culturală însemnată, care face parte din ceea ce este denumit în mod frecvent Circuitul Misionar (Circuito Misional), și include biserici construite în era colonială de către misiunile de iezuiți. Regiunea reprezintă o atracție turistică importantă și este vizitată de turiști din întreaga lume. De fapt, valoarea sa istorică este atât de mare încât în prezent, misiunile, împreună cu satele acestora, fac parte din sistemul obiectivelor incluse în patrimoniul cultural desemnat de UNESCO. Se anticipează ca modernizarea coridorului rutier să contribuie la îmbunătățirea activităților comerciale, la reducerea compușilor organici volatili (VOC), la dezvoltarea conectivității dintre localități și la cultivarea unei opțiuni în favoarea turismului. Următoarele trei niveluri majore de indicatori de rezultate au fost selectate pentru măsurarea succesului legat de realizarea ODP: (a) timpul de deplasare în cadrul zonei proiectului (ore) (b) costul de operare a vehiculelor – automobile (USD/km) (c) costul de operare a vehiculelor – autocamioane (USD/km) Componentele proiectului Proiectul este structurat pe două componente, concepute pentru consolidarea capacității clientului în ceea ce privește, în special, managementul financiar, achizițiile și managementul contractelor. • Componenta A. Modernizarea drumurilor – 225,05 milioane USD (Banca Mondială 225 milioane USD; Împrumutatul 50,000 USD) • Componenta B. Studii tehnice și management de proiect - 5 milioane USD (Banca Mondială 5 milioane USD) Tabelul 12. Costul și finanțarea proiectului Percentage of IDA Scale-UP Expenditures to be Category IBRD (US$) Facility Financed (inclusive of Taxes) (1) Goods, works, non-consulting services, 29,925,000 199,500,000 100% consultants’ services, training, and operating costs for the project (2) Front-end fee 75,000 500,000 TOTAL AMOUNT 30,000,000 200,000,000 Sursa: Banca Mondială 2016. 41 Conceptul simplu al proiectului reflectă experiența din cadrul proiectelor actuale și anterioare finanțate de Banca Mondială în sectorul rutier. Elaborarea proiectului are de asemenea în vedere experiențele dobândite din i) operațiunile derulate în state în care sunt identificate capacități instituționale limitate, și ii) din abordarea potențialelor riscuri în momentul angajării în proiecte temporare mari de infrastructură în cadrul cărora se anticipează un mare aflux de lucrători. Aceste preocupări au fost adresate prin acordarea de sprijin direcționat prin utilizarea Notei de îndrumare privind gestionarea riscurilor de impact negativ asupra comunităților generate de afluxul temporar de forță de muncă din cadrul proiectelor. Dat fiind faptul că agenției pentru implementarea proiectului, ABC, îi revine responsabilitatea deplină pentru aspectele tehnice, fiduciare, de monitorizare și evaluare, de mediu și sociale ale acestuia, ținând seama de aceste aspecte, s-a efectuat o evaluare socială (ES) pe durata pregătirii proiectului, în cadrul căreia s-au analizat probleme legate de gen și interculturale, precum și o evaluare a impactului de mediu (EIM). Detaliile referitoare la evaluarea socială sunt prezentate în cadrul secțiunii următoare. 5.4. Metodologia de evaluarea EIT și rezultatele acesteia Analiza sărăciei și a impactului social Dat fiind faptul că traseul proiectului traversa zone frecventate în mod obișnuit de comunități indigene care au tendința de a se muta în mod frecvent de-a lungul traseului (chiar dacă nu locuiesc permanent în nicio parte a traseului), s-a efectuat o analiză a sărăciei și impactului social (PSIA) în cadrul etapei de pregătire a proiectului. Analiza PSIA s-a efectuat pe bază de consultări cu factorii locali interesați, în timp ce EIM a evaluat impactul asupra dezvoltării regionale al proiectului, în special asupra acestor comunități vulnerabile. Astfel, proiectul oferă un potențial imens de îmbunătățire a accesibilității și mobilității pentru utilizatorii drumurilor, asigurând acces unui număr de peste 282 de sate și orașe care fac parte din cele patru macro-comunități din regiune la rețeaua rutieră regională și legături între principalele tronsoane ale autostrăzii. (Banca Mondială 2016). Politica Băncii Mondiale privind protejarea populațiilor indigene (PO 4.10) este în conformitate cu cadrele legale ale statului plurinațional al Boliviei, care recunoaște și protejează pe deplin și în mod extins drepturile populațiilor indigene și promovează consultările prin convenții internaționale și declarații adoptate la nivel de lege. PO 4.10 contribuie la "reducerea sărăciei și la dezvoltarea durabilă prin asigurarea faptului că procesul de dezvoltare se desfășoară cu respectarea deplină a demnității, drepturilor omului, economiei și culturii populațiilor indigene". Aceasta prevede printre cerințele sale faptul că trebuie să existe o participare și consultare prealabilă, liberă și informată în momentul în care un proiect afectează populațiile indigene și că trebuie utilizate metode de consultare adecvate pentru valorile sociale și culturale ale comunităților. Aceste consultări cu privire la proiectul propus se desfășoară pe parcursul ciclului proiectului. În lumina acestui aspect, cele zece criterii propuse de către Comisia Inter-instituțională pentru Populațiile Indigene Extrem de Vulnerabile au fost grupate în patru categorii de criterii aplicabile acestui studiu (Tabelul 13). Tabelul 13. Gruparea categoriilor de criterii privind populațiile indigene extrem de vulnerabile Aceasta se exprimă în esență prin pierderea parțială sau totală a limbii, coeziunii sociale și a structurilor de putere. Utilizarea drogurilor, rata sinuciderilor și a Vulnerabilitatea datorată încarcerărilor sau infracțiunile violente scot de asemenea în evidență prăbușirea deteriorării culturii și structurii structurii sociale. Este avută în vedere și pierderea cosmogoniei, respectiv sociale pierderea credinței și ritualurilor din jurul ființelor și preceptelor de origine mitică ce fac trimitere la identitatea etnică a acestora. Se are în vedere situația populațiilor sau segmentelor de populație care sunt supuse la tratamente violente la locul de muncă pe criterii de gen, apartenență etnică sau alți factori. Aceasta include agresiunile cauzate prin intermediul Vulnerabilitatea datorată raporturilor exploatatoare de muncă practicate de companiile forestiere etc., de agresiunilor fizice și culturale vânătorii comerciali, printre altele; de angajatori sau relațiile paternaliste practicate de biserici, de colonizatori (populații imigrante din alte regiuni ale țării sau din alte state). O atenție deosebită se acordă agresiunilor împotriva femeilor. 42 Aceasta se exprimă în esență prin pierderea parțială sau totală a limbii, coeziunii sociale și a structurilor de putere. Utilizarea drogurilor, rata sinuciderilor și a Vulnerabilitatea datorată încarcerărilor sau infracțiunile violente scot de asemenea în evidență prăbușirea deteriorării culturii și structurii structurii sociale. Este avută în vedere și pierderea cosmogoniei, respectiv sociale pierderea credinței și ritualurilor din jurul ființelor și preceptelor de origine mitică ce fac trimitere la identitatea etnică a acestora. Aceasta este asociată cu deținerea unor spații de locuit cu o dimensiune suficientă pentru susținerea modului itinerant de producție. Se evaluează situația legată de Vulnerabilitatea privind spațiul lipsa de teritoriu pentru reproducerea materială a grupurilor. Agresiunile legate de locuit de teritoriu sunt avute în vedere deoarece acestea pun în pericol supraviețuirea acestor grupuri prin afectarea echilibrului propriilor resurse naturale. Populațiile minoritare și cele aflate la limita posibilităților de reproducere biologică. Aceasta are în vedere lipsa serviciilor publice, cum, ar fi cele de Vulnerabilitatea demografică educație, sănătate, apa potabilă, energia electrică și altele. Aceasta este (accesul la servicii medicale și importantă îndeosebi în rândul populațiilor izolate și de contact inițial care nu de bază) dispun de anticorpi împotriva afecțiunilor societății extinse, dat fiind faptul că aceste persoane sunt extrem de vulnerabile la afecțiuni extrem de grave ca urmare a marginalizării acestora. Sursa: ADMINISTRADORA BOLIVIANA DE CARRETERAS, 2015. Abordări aplicate în cadrul analizei și interpretării datelor O abordare bazată pe interculturalitate este aplicată ca un domeniu de analiză pentru recunoașterea diverselor realități ale provinciilor San Ignacio de Velasco și San José de Chiquitos. Această abordare servește pentru o analiză unidirecțională a viziunii asupra dezvoltării și promovează recunoașterea interpretărilor multiplelor realități pe baza cărora se poate obține un echilibru local. Asta înseamnă că aceasta permite o reevaluare a cunoștințelor populațiilor indigene originare fără a le nega accesul la știința și tehnologia modernă și utilizarea acestora. Pe de altă parte, abordarea bazată pe gen face posibilă clarificarea mecanismelor de reglementare și de normalizare active în cadrul relațiilor de dominație dintre oameni, grupuri, clase și grupuri etnice din cadrul populației în ansamblu care constituie o societate locală. Aceasta este fundamentală pentru a înțelege modalitatea în care funcționează colonialismul rezidual și pentru a urmări procesele de decolonizare și de depatriarhalizare. Tabelul 14. Componența etnică a populației: San Jose de Chiquitos și San Ignacio de Velasco % PE GRUP SAN IGNACIO DE % PE GRUP ETNIC ÎN VELASCO ETNIC ÎN AUTOIDENTIFICAREA SAN JOSE DE CADRUL CADRUL ETNICĂ CHIQUITOS MUNICIPALITĂȚ MUNICIPALITĂȚ II II Urba Rura Urba Rural n l n CHIQUITANO/BESIR 7.131 5396 44,5% 1338 19,82 65,04% O 0 0 QUECHUA 287 426 2,53% 481 1.686 4,24% AFROBOL 16 75 0,32% 60 171 0,45% AYMARA/QOLLA 117 54 0,60% 275 84 0,70% AYOREO 15 58 0,25% 4 0 0,007% 43 % PE GRUP SAN IGNACIO DE % PE GRUP ETNIC ÎN VELASCO ETNIC ÎN AUTOIDENTIFICAREA SAN JOSE DE CADRUL CADRUL ETNICĂ CHIQUITOS MUNICIPALITĂȚ MUNICIPALITĂȚ II II PERSOANE INDIGENE 53 265 1,12% 150 1,019 2,28% NEIDENTIFICATE CAMPESINO 29 521 1,95% 322 954 2,49% TOTAL POPULAȚIE PE 28,1250 locuitori 51,060 locuitori FIECARE MUNICIPALITATE Sursa: ADMINISTRADORA BOLIVIANA DE CARRETERAS, 2015. Tabelul 15. Componența etnică a populației: San Miguel de Velasco și San Rafael de Velasco % PE GRUP SAN RAFAEL DE % PE GRUP ETNIC ÎN VELASCO ETNIC ÎN AUTOIDENTIFICAREA SAN MIGUEL DE CADRUL CADRUL ETNICĂ VELASCO MUNICIPALITĂȚI MUNICIPALITĂȚI I I Urba Rura Urba Rura n l n l CHIQUITANO/BESIR 3.440 6.13 86,44% 1.463 1.62 50,8% O 8 4 QUECHUA 51 174 2,03% 20 7 0,44% AFROBOL 0 0 0% 2 77 1,3% AYMARA/QOLLA 9 15 0,21% 16 3 0,31% AYOREO 0 0 0% 0 1 0,01% PERSOANE INDIGENE 19 3 0,19% 11 151 2,66% NEIDENTIFICATE CAMPESINO 32 22 0,48% 3 58 1% TOTAL POPULAȚIE PE 11.080 locuitori 51.060 locuitori FIECARE MUNICIPALITATE Sursa: ADMINISTRADORA BOLIVIANA DE CARRETERAS, 2015. Proiectul rutier implică un număr de 17 comunități autoidentificate ca fiind comunități de populație indigenă sau de țărani a căror componență a populației este una multietnică, alcătuită în cea mai mare parte din indigeni Chiquitanos, însă există și familii migrante de origine Quechua sau Aymara care fac parte din aceste comunități. Cu toate acestea, nu există comunități pe tronsonul de drum care să fie alcătuite exclusiv din locuitori Quechua sau Aymara care să locuiască în diferite comunități. Din perspectiva istorică, cel mai important și reprezentativ conglomerat din zona de influență a proiectului este cel al populației Chiquitano și este prezent atât în comunitățile rurale cât și în centrele urbane. În centrul urban San José, există de asemenea membri a populației indigene Ayoreode, care se mută acolo sporadic din propriul teritoriu indigen (Territorio Indígena Originario Campesino - TIOC) Santa Teresita, situat la 60 de km distanță. 44 Ulterior, studiul utilizează o analiză asupra impactului istoric al misionariatului, care a condus la o identitate interculturală a populației Chiquitano. Mai mult decât atât, în ceea ce privește organizarea socio-politică și teritorială a populațiilor etnice din regiune, s-a constatat că originea etnică nu coincide adesea cu granițele administrative. Secțiunea care urmează a avut în vedere domeniile pentru ocuparea forței de muncă din cadrul regiunilor. Tabelul 16. Domenii de calificare profesională comune între regiuni Municipalitate Calificări de producție comune San Ignacio • Turism cultural misionari • Ecoturism pentru partea de nord (Parcul Noel Kempff) • Conservarea biodiversității din regiune (Parcul Noel Kempff) • Activități forestiere, Agricole și de creștere a animalelor. San Jose • Turism cultural bazat pe patrimoniul misionar • Parcul arheologic și istoric din Santa Cruz la Vieja • Centrul specializat pentru ecoturismul legat de creșterea vitelor și alte zone cu frumuseți naturale (Parcul Kaa - Iya) • C • Conservarea biodiversității din regiune (Parcul Kaa – Iya) San Miguel • Turism cultural în San Miguel bazat pe patrimoniul misionari • Activități forestiere în detrimentul reactivării lente a activităților Agricole și de creștere a San Rafael animalelor la nivelul comunității Sursa: ADMINISTRADORA BOLIVIANA DE CARRETERAS, 2015. Pe baza informațiilor transmise de administrațiile municipale, a PDM și a datelor din Recensământul național al populației și gospodăriilor din anul 2012. Tabelul 17. Ocuparea forței de muncă pe sectoare de activitate în cadrul municipalităților Procentul populației Municipalitate Ocuparea forței de muncă în sectorul productiv angajate în câmpul muncii San Ignacio Agricultură, creșterea animalelor și exploatarea lemnului 40,66% Industria prelucrătoare (legată de meșteșuguri) 8,53% Construcții 5,85% Comerț 10,89% Servicii de cazare și alimentație 4,42% Alte activități diverse și neidentificate 29,65% San Jose Agricultură, creșterea animalelor și exploatarea lemnului 38,52% Industria minieră și extragerea de carieră la suprafață (pietre 2,37% prețioase) Industria prelucrătoare 6,52% Construcții 8,71% Comerț 9,43% 45 Procentul populației Municipalitate Ocuparea forței de muncă în sectorul productiv angajate în câmpul muncii Servicii de cazare și alimentație 3,33% Transport 5,27% Alte activități diverse și neidentificate 25,85% San Miguel Agricultură, creșterea animalelor și exploatarea lemnului 48,52% Industria prelucrătoare (legată de meșteșuguri) 8,68% Comerț 9,16% Alte activități diverse și neidentificate 33,66& San Rafael Agricultură, creșterea animalelor și exploatarea lemnului 45,35% Industria prelucrătoare (legată de meșteșuguri) 11,45% Construcții 9,41% Comerț 4,58% Servicii de cazare și alimentație 3,34% Alte activități diverse și neidentificate 25,87% Sursa: Sursa: ADMINISTRADORA BOLIVIANA DE CARRETERAS, 2015. Pe baza informațiilor din Recensământul din anul 201219 Analiza de impact efectuată la nivel regional pentru proiect se angajează într-o analiză profund calitativă, care este bazată pe analiza de pe teren și pe interviurile avute cu persoane aparținând celor patru categorii de vulnerabilitate. Legătura dintre transmiterea limbii indigene și starea proastă a școlilor este subliniată ca un punct focal care afectează conservarea culturii acestor populații. Mai mult decât atât, interviurile scot la iveală faptul că lipsa de resurse și discriminarea apar de asemenea ca puncte focale care pun obstacole în calea oportunităților pentru tineret. Vulnerabilitatea datorată agresiunilor fizice și culturale Temele subliniate în cadrul acestei categorii de vulnerabilitate includ subalternitatea, dependența economică și inegalitatea între genuri. Dată fiind istoria agresiunilor din perioada colonizării, populația Chiquitano poartă cu sine un trecut istoric de captivitate și servitute, care a lăsat urme în formarea identității acesteia, modelând mai degrabă o identitate de subaltern. Pe de altă parte, populația Ayoreode s-a distanțat de aceste procese istorice și și-a rezervat pădurea ca spațiu de locuit. Cu toate acestea, lipsa actuală de resurse de subzistență a determinat populația Ayoreode să migreze către centrele urbane și să fie expusă la discriminare. În cele ce urmează, ambele probleme de vulnerabilitate sunt prezentate potrivit studiilor care au fost compilate și comparate cu informațiile obținute din activitatea de pe teren. Mai mult decât atât, femeile sunt în special vulnerabile din perspectiva economică și cea a sănătății. Dată fiind lipsa de resurse materiale din cadrul propriilor comunități, populația Ayoreo se confruntă de asemenea cu o pondere mare de femei care se mută în orașele din apropiere și se angajează în activități sexuale pentru a avea un venit stabil. În același timp, Spitalul Municipal din San José nu dispune de un program specific pentru prevenirea HIV și nu lucrează în mod specific cu grupul femeilor Ayoreo. Acesta recomandă existența unor promotori ai serviciilor de sănătate în rândul populației Ayoreo și afirmă că există condiții ca un program să devină funcțional. 19 http://datos.ine.gob.bo/binbol/RpWebEngine.exe/Portal?&BASE=CPV2012COM 46 Vulnerabilitatea legată de spațiul de locuit Accesul la terenuri și consolidarea teritorială ridică de asemenea riscuri semnificative pentru populație. Cu toate acestea, comunitățile Chiquitano și Ayoreo au situații diferite în ceea ce privește terenurile și teritoriul, comunitatea Ayoreo dispunând de securitate juridică în ceea ce privește un teritoriu extins. Aspectele privind integrarea economică și ocuparea forței de muncă sunt de asemenea incluse în această secțiune, deoarece cazul Ayoreo este limitat de modul de viață semi-nomad al acestei comunități, care nu este nici util nici funcțional pentru viața economică a regiunii, care este introdusă din ce în ce mai mult în economia de piață și în modernitate. Cu alte cuvinte, populația Ayoreo dispune de acces la teritoriu însă utilizarea acestuia este limitată. Vulnerabilitatea demografică (accesul la servicii de medicale și de bază) Studiul incorporează de asemenea o perspectivă culturală în cadrul analizei privind starea sănătății și a afecțiunilor în rândul populației Ayoreo. În cadrul acesteia, analiza evaluează în special accesul la surse de apă și la servicii de management al deșeurilor solide, aspecte care ridică îngrijorări majore legate de calitatea vieții și de igienă în rândul populațiilor vizate. Un aspect important este acela că în urma analizei de diagnosticare a vulnerabilităților comunităților etnice, evaluarea include o analiză a efectelor proiectului și a posibilelor măsuri pentru diminuarea acestora (Tabelul 18). Acestea servesc ca bază de informare pentru elaborarea planurilor privind populațiile indigene pentru comunitățile Chiquitano și Ayoreode de așa manieră încât să asigure faptul că vocile organizațiilor indigene implicate sunt auzite. Tabelul 18. Matricea auto-diagnozei comunității organizaționale: probleme identificate și soluții propuse de comunități TEME PROBLEME IDENTIFICATE SOLUȚII PROPUSE LOCALITATE ORGANIZAȚIA A INDIGENĂ Lipsa accesului la surse de • Identificarea apă pentru consum uman și surselor de apă și animal construirea puțurilor de apă pentru consum uman în cadrul CCICH- Turubo Producție comunităților. Lipsa de acces la programe • Acces la pentru îmbunătățirea meșteșuguri producției productive și la proiecte de consolidare instituțională Rate crescute ale • Finalizarea Chiquitano abandonului școlar infrastructurii și a ACISARV Educație echipamentelor în Infrastructura politehnică vederea utilizării construită pe jumătate este abandonată Lipsa securității juridice • Crearea de asupra terenurilor ocupate oportunități de comunitățile Chiquitano economice pentru femei în funcție de Producție și Migrație ridicată din zonele vocația acestora. dezvoltare rurale în cele urbane CCISM • Comercializarea economică datorită înfloririi sectorului locală de comercializare a produselor cherestelei din ultimii ani indigene. ABT a interzis exploatarea lemnului iar bărbații au 47 TEME PROBLEME IDENTIFICATE SOLUȚII PROPUSE LOCALITATE ORGANIZAȚIA A INDIGENĂ rămas fără surse de venit și fără posibilitatea de a lucra pământul. Familii dezintegrate prin migrarea părinților. Mame cu responsabilități ce nu pot fi acoperite. Femeile tricotează hamace, genți, confecționează coșuri din ceramică și prepară leacuri naturale. ACISIV Producție și Producție manuală de • Crearea de spații dezvoltare ceramică și țiglă pentru de comercializare economică locală acoperiș. Lipsa unei piețe în orașul San echitabile Ignacio. Lipsa unui spațiu de comercializare pentru producția de orez Organizația nu dispune de • Un spațiu care o infrastructură pentru permite reunirea organizarea de întâlniri, propriilor asociați deplasarea în comunități și și desfășurarea de furnizarea de instruire. diferite activități. Producție și Femeile care • Punerea la dezvoltare confecționează obiecte dispoziție a unui economică locală artizanale din resurse spațiu pentru naturale (Garabata). expoziție și Procese inechitabile de comercializare comercializare. Nu dispun de spații pentru expoziții pentru propriile produse artizanale. Nu dispun de servicii de • Instruirea sănătate în cadrul lucrătorilor propriilor TCO. medicali cu privire - Brigăzile medicale nu se la procesele deplasează în comunitățile comunitare de din raza acestora cu sănătate Ayoreo CANOB regularitate. referitoare la situația sistemului - Oamenii se simt de sănătate, care discriminați de personalul să le permită să medical deoarece acesta acceseze spații nu dorește să îi trateze și să Sănătate pentru servicii și îi examineze acțiuni medicale Probleme legate de • Luarea de măsuri afecțiunile transmisibile pentru (tuberculoză și HIV) identificarea semnelor și simptomelor și pentru procese de tratare continuă. Zona locuită de aceștia din • Îmbunătățirea orașul San José care nu condițiilor de trai 48 TEME PROBLEME IDENTIFICATE SOLUȚII PROPUSE LOCALITATE ORGANIZAȚIA A INDIGENĂ dispune de condiții fizice și din spațiile urbane sanitare adecvate provoacă printr-o planificare îmbolnăviri în rândul spațială adaptată populației stabilite aici. la contextul cultural. Sursa: ADMINISTRADORA BOLIVIANA DE CARRETERAS, 2015. Concluzii Cazurile celor două comunități analizate oferă un set de lecții. În ceea ce privește cazul Chiquitano, aceste experiențe ne permit să întrevedem importanța de a avea în vedere următoarele aspecte în momentul identificării fezabilității: • Se va ține seama de nivelul de organizare al comunității. • Vocația de producție a zonei, precum și condițiile prealabile pentru implementarea unei inițiative. Durabilitatea pe termen lung și organismele răspunzătoare pentru asigurarea acestei durabilități. • Participarea femeilor Chiquitano și, esențial, a liderilor femeilor Chiquitano • Promovarea luării în considerare a partenerilor locali în ceea ce privește finanțarea și viabilitatea acestora în momentul implementării proiectelor productive. • Capacitatea tehnică și disponibilitatea resurselor umane pregătite și calificate din cadrul municipalităților și al organizațiilor indigene. În ceea ce privește cazul Ayoreo, analiza ne determină să stabilim posibilitatea de creare sau de extindere a unui cerc de dependență în care, contrar celor propuse, populația indigenă este afundată într-o sărăcie și mai mare. Prin urmare, viabilitatea pe termen lung a inițiativelor este legată de aspecte precum asocierea și investițiile care, din perspectiva și potrivit logicii populației indigene Ayoreo, nu ar trebui asumată temporar de finanțator ci în mod continuu sau poate permanent: • Elaborarea unui proiect cu populația Ayoreo ar trebui să urmărească responsabilitatea deplină pentru proiect, care poate fi obținută pe bază de sprijin sistematic și specific. Dată fiind natura temporară a proiectului rutier, acesta va fi esențial pentru crearea de alianțe cu agențiile de stat corespunzătoare pentru asigurarea unui sprijin pe termen lung, pentru implicarea instituțiilor locale, cum ar fi Primăria din San José de Chiquitos, Rețeaua de Sănătate și Institutul de Lingvistică și Cultură. • Promovarea participării femeilor Ayoreo, ținând seama de caracterul endogam al populației, deoarece vulnerabilitatea acestora la afecțiunile transmisibile este extrem de mare. • Ar trebui să se obțină un consens și să se urmărească co-responsabilități în ceea ce privește implementarea proiectelor, chiar dacă acest lucru poate conduce la întârzieri. În cadrul analizei relevante este important să se aibă în vedere momentele adecvate pentru socializare și pentru definirea inițiativelor care urmează a fi întreprinse. Există intervenții ale altor factori de dezvoltare și acesta este motivul pentru care un IPP ar trebui să suplimenteze și să urmărească sinergiile acestora pentru evitarea replicărilor. • Toate proiectele ar trebui să aibă în vedere o etapă pentru generarea unui spațiu de reflecție și analiză asupra aspectelor legate de abordarea planificării teritoriale, de participarea socială și instituțională, integrarea diferitelor categorii interculturale și de gen și îmbunătățirea capacităților instalate în cadrul organizațiilor indigene locale ale ambelor populații. Nu în ultimul rând, este important să subliniem faptul că aceste experiențe însușite corespund proiectelor de dezvoltare socială/a comunităților indigene și, prin urmare, acestea nu sunt aplicabile unui plan de relocare, deoarece acesta este elaborat în conformitate cu măsurile specifice de protecție socială și cu procedurile stabilite în cadrul ABC pentru abordarea potențialelor efecte fizice și economice care pot afecta populația. 49 5.5. Concluzii Aplicarea analizei PSIA în zona de impact regional al proiectului a revelat o experiență intuitivă legată de luarea în considerare și abordarea diferitelor realități sociale în cadrul unui proiect teritorial care a contribuit la identificarea impactului mai amplu al proiectului dincolo de intervenția sa specifică din cadrul sectorului. Aceasta prezintă mai multe experiențe valoroase, printre care se numără importanța recunoașterii impactului multidimensional al politicilor, în special în ceea ce privește integrarea preocupărilor legate de impactul social și de mediu în intervențiile de la nivelul proiectului. Nu în ultimul rând, secțiunea de încheiere a acestuia, care cuprinde măsuri de diminuare a riscurilor și este inclusă ca o componentă ex-ante a analizei, prezintă practica de incorporare a măsurilor și reacțiilor în avans pentru a fi pregătite de utilizare atunci când este cazul. 5.6. Recomandări Analiza PSIA detaliată în această secțiune asupra impactului proiectului de dezvoltare din cadrul comunităților Chiquitano și Ayoreo situate de-a lungul coridorului rutier dintre San Ignacio de Velasco și San Jose de Chiquitos prezintă un caz simplu din cadrul evaluării impactului unui proiect sectorial specific asupra mai multor dimensiuni din regiune: sărăcia, aspectele sociale și cele de mediu, deoarece aceasta este o analiză profund calitativă prin intermediul interviurilor luate pe teren și al consultărilor cu persoane și organizații locale. Din acest studiu de caz se desprind mai multe concluzii majore, printre care se numără următoarele: • Importanța faptului de a avea în vedere grupurile socialmente marginalizate sau sub-reprezentate și incorporarea nevoilor și opiniilor acestora în considerentele proiectului. • Pregătirea de răspunsuri în concordanță cu nevoile și preocupările exprimate de aceste populații. • Aceasta subliniază de asemenea practica de incorporare a măsurilor de reducere a impactului încă de la început pentru ca acestea să fie pregătite pentru a fi aplicate atunci când este cazul. Simplitatea metodologică a acestei evaluări specifice nu o face mai puțin cuprinzătoare sau mai puțin profundă. În loc de aceasta, analiza aduce în centrul atenției calitatea bunăstării determinate pe bază de tehnici de intervievare, care sugerează faptul că, chiar dacă un instrument complex și sofisticat poate fi util, acesta este posibil să nu fie întotdeauna eficient sau adecvat pentru evaluarea condițiilor, nevoilor și dorințelor sociale ale persoanelor și ale comunităților. 50 Capitolul 6 6. Remarci de încheiere și recomandări 6.1. Rezumat Această secțiune prezintă în rezumat concluziile asupra studiilor de caz analizate și oferă modalități pentru implementarea unui instrument EIT pentru evaluarea impactului investițiilor teritoriale din Romania. Dacă este aplicată în mod corespunzător, implementarea EIT poate contribui la promovarea culturii de evaluare a programelor de investiții regionale și teritoriale. Componentele ex-ante ale evaluărilor pot de asemenea oferi direcții pentru viitor în ceea ce privește anticiparea, ținând seama de prognozare, precum și în ceea ce privește incorporarea viitoarelor direcții de politică în cadrul analizelor EIT. Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia prezintă un exemplu de integrare a rezultatelor privind patrimoniul cultural, mediul natural și a rezultatelor sociale în cadrul unei evaluări a impactului teritorial. Evaluarea se angajează într-o evaluare calitativă aprofundată a situației obiectivelor incluse în patrimoniul cultural în cadrul analizei sale. Aceasta este completată de condițiile de mediu de bază, care cuprind o evaluare a proceselor geologice periculoase, a rezervelor naturale, a zonelor protejate și a biodiversității. Ulterior, se efectuează o analiză a dezvoltării economice locale cu o componentă de analiză socio-economică care are în vedere activitățile economice din domeniul sănătății și cel al educației. După o inventariere a condițiilor naturale și sociale de bază, utilizează toate aceste informații ca bază de informare pentru efectele directe sau indirecte anticipate asupra mediului, patrimoniului cultural și a celor sociale și pentru strategia de diminuare a acestora. Cazul include o serie de elemente anticipative în cadrul conceptului proiectului și are în vedere elementele de risc. Mai mult decât atât, cazul din Georgia promovează și măsuri coerente de atenuare care să însoțească riscurile identificate în mod anticipat și orientat spre viitor. Acesta promovează o viziune pe termen mai lung privind atenuarea riscurilor, care include elaborarea unor planuri-master și zonarea pentru dezvoltarea regională în limitele Legii din Georgia privind planificarea spațială și dezvoltarea urbană (2005), dezvoltarea utilităților și a altor servicii publice , precum și consolidarea guvernanței la nivel regional și municipal – care este aplicabilă politicii de dezvoltare regională din Kakheti precum și altor regiuni la nivel național. Aplicarea modelului STEMA-TIA asupra POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio a permis identificarea rezultatelor de politică în cadrul mai multor teme din obiectivele Europa 2020. Analiza STEMA la nivel regional și sub-regional a subliniat modul în care decalajele teritoriale afectează coeziunea socială și a contribuit la prognozarea impactului viitor al acțiunilor din cadrul POR și PON asupra unei anumite coeziuni teritoriale, cu o atenție deosebită acordată periferiilor interioare, adresate deja printr-o strategie națională specifică.20 Mai mult decât atât, aplicarea instrumentului STEMA-TIA în cadrul POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio al FEDR prezintă doar un singur caz în contextul utilizării instrumentului STEMA TIA la nivel național de către cercetători universitari pentru o evaluare generală a POR-urilor din Italia. Cu titlu de caz similar din UE, aplicarea metodologiei STEMA 3.0 în Lazio și în alte regiuni ale Italiei prezintă potențialul de a insufla o cultură a evaluării uniforme care să însoțească politicile și programele naționale. Aceasta semnalează de asemenea potențialul de utilizare a acestui instrument pentru analiza impactului teritorial al politicilor și programelor în cadrul regiunilor din România, dacă se dorește acest lucru. Aplicarea instrumentului PSIA în cadrul ariei regionale de impact Santa Cruz a revelat o experiență intuitivă legată de luarea în considerare și abordarea diferitelor realități sociale în cadrul unui proiect teritorial care a contribuit la identificarea impactului mai amplu al proiectului, dincolo de intervenția sa specifică din cadrul sectorului. Aceasta prezintă mai multe experiențe valoroase, printre care se numără importanța recunoașterii impactului multidimensional al politicilor, în special în ceea ce privește integrarea preocupărilor legate de 20 Prezioso, M., Dini, F., Grand, S., Pigliucci, M., Martellozzo, F. “Territorial Impact Assessment for evaluation of Territor ial Cohesion Policies: the STeMA-TIA 3.0 and social housing in Italy.” (Evaluarea impactului teritorial pentru evaluarea politicilor de coeziune teritorială: STeMA 3.0. și locuințele sociale din Italia), Asociația pentru Studii Regionale. https://regions.regionalstudies.org/ezine/article/stema-tia-3-0-and- social-housing-in-italy/?doi=10.1080/13673882.2021.00001082 52 impactul social și de mediu în intervențiile de la nivelul proiectului. Nu în ultimul rând, secțiunea de încheiere a acestuia, care cuprinde măsuri de diminuare a riscurilor inclusă ca o componentă ex-ante a analizei, prezintă practica de incorporare a măsurilor și reacțiilor în avans pentru a fi pregătite de utilizare atunci când este cazul. 6.2. Măsuri viitoare Pentru continuarea unei EIT, o primă linie de abordare ar putea consta din elaborarea clară și urmarea unui model conceptual care să definească logica intervenției (raporturilor cauză/efect) a unei politici sau a unui program. Acesta poate fi legat de teoria schimbării elaborate la etapele incipiente ale elaborării politicii sau programului. Acesta ar trebui să surprindă nu doar efectele identificate ci și efectele neintenționate și indirecte și aceasta asupra cât mai multor domenii cu putință pentru modelarea ”plasei de siguranță” pentru externalizările unei intervenții. Acest exercițiu se face cel mai bine în cadrul unui atelier de lucru informal, pentru maximizarea volumului de resurse. Astfel, se pot extrage raporturile cauză/efect. Procesul decizional legat de elaborarea și utilizarea unui instrument EIT poate urma un proces similar celui prezentat în Figura 17. 53 Figura 17. Cadrul logic al procesului decizional STEMA-TIA. Sursa: Prezioso 2006, pag. 55–57. 6.3. Recomandări Selecția de evaluări ale impactului teritorial prezentată în acest raport oferă doar o prezentare generală introductivă a spectrului amplu de instrumente și decizii disponibile. Ceea ce urmează constă din necesitatea unei analize aprofundate asupra ariei de aplicare și a nivelului de detaliu al evaluării impactului ce urmează a fi efectuate și asupra resurselor disponibile, precum și de adoptare a unei decizii referitoare la componentele ce urmează a fi acoperite. În lumina numeroaselor aspecte care trebuie avute în vedere, recomandările de mai jos sunt menite să constituie baza informativă pentru implementarea unui instrument EIT pentru evaluarea performanței unei game extinse de programe guvernamentale de investiții teritoriale. Recomandările de mai jos pot de asemenea contribui la baza de informare a strategiilor de dezvoltare locală și pot operaționaliza și 54 implementa instrumentul de evaluare a impactului teritorial la nivelul MDLPA și al altor ministere de resort relevante din alte sectoare. • Dezvoltarea unei înțelegeri aprofundate a contextului local. Dat fiind caracterul unic ale fiecărui teritoriu sau al fiecărei regiuni, EIT ar trebui să incorporeze o analiză extinsă asupra aspectelor care accentuează importanța conservării patrimoniului cultural și natural și o inventariere a bunurilor într-o manieră amănunțită și completă. • Elaborarea și menținerea unor planuri de implementare flexibile. Se poate urmări o serie de scenarii anticipative, cu considerații incorporate pentru adaptarea acțiunilor în cazul în care scenariile nu se concretizează așa cum s-a anticipat. • Elaborarea unei metodologii M&E adecvate pentru proiectele de dezvoltarea turismului. Dat fiind faptul că e posibil ca impactul unei dezvoltări regionale să crească numărul de turiști, anumite riscuri vin odată cu aceasta, riscuri ce ar putea destabiliza și pune în pericol mediul natural existent sau structura socială ori culturală a comunităților. Pentru abordarea acestui aspect, se încurajează călduros sprijinirea turismului responsabil. • Stabilirea ariei de aplicare, a momentului derulării și a aspectelor contrafactuale ale analizei de impact. Aceasta ar trebui să includă considerații tematice, nivelul evaluării/evaluărilor, faptul dacă evaluarea are în vedere rezultatele ex-ante și/sau rezultatele ex-post, precum și abordări referitoare la orizontul de timp în care acestea sunt anticipate a fi realizate. Dat fiind caracterul permanent al strategiei, mai multe considerații ex-ante pot fi incorporate care să vizeze anul 2030. • Utilizarea indicatorilor menționați la începutul Livrabilului 1a și în strategie. Implementarea EIT ar atrage utilizarea sistemului de indicatori de rezultat dezvoltat în cadrul fazelor incipiente, care ar trebui să reflecte progresul general al strategiei, nu doar obiectivele și alocările financiare. Sistemul de indicatori poate fi bazat atât pe indicatorii cantitativi de rezultat (care vor fi adăugați și monitorizați de IDA ITI DD) cât și pe indicatori calitativi de rezultat (care urmează a fi adăugați și evaluați de echipa de evaluare în contextul evaluărilor viitoare ale progreselor și ale impactului). Se poate selecta un număr limitat de indicatori de rezultat, câte unul pentru fiecare sector; cu toate acestea, în acest scenariu, indicatorii trebuie stabiliți cu atenție, pentru a surprinde schimbările generale anticipate, nu rezultatele imediate ale intervențiilor. • Vă rugăm să aveți în vedere considerentele pentru aplicarea acestui instrument, precum și scopurile și obiectivele instrumentelor, așa cum sunt prezentate acestea în literatura profesională academică și neacademică, precum și în alte documente (de ex., cerințe legale/linii directoare). • Ar trebui solicitată opinia suplimentară a unui expert la momentul acestei etape de decizie și de elaborare, precum și la etapa de implementare în cazul în care modelul selectat necesită un înalt nivel de specializare analitică sau tehnică. • Dat fiind faptul că multe instrumente EIT sunt implementate la diferite niveluri spațiale, coordonarea verticală va fi vitală pentru implementarea și evaluarea impactului strategiei de dezvoltare regională. • Analiza implicațiilor transfrontaliere prin intermediul unui exercițiu EIT adaptat. Având în vedere multiplele proiecte de cooperare transnațională implementate sau aflate în curs de implementare în regiune, implementarea unei EIT transnaționale ar putea fi informativă. In acest sens, metoda TIA-CBC a ESPON ar putea fi parțial relevantă; totuși, această metodă permite doar evaluarea ex-post, activând prin urmare un proces de învățare pe bază de greșeli, însă nu și o abordare previzionară. Mai mult decât atât, nivelul ridicat de specializare al metodologiei, care conduce deja la elaborarea propriu-zisă a metodologiei, nu permite aplicarea TIA-CBC în diferite contexte în forma în care se află; aceasta ar necesita un efort suplimentar pentru adaptarea sa. 55 7. Referințe Böhme, K., Lüer, C., și Holstein, F. (2020). From Territorial Impact Assessment to Territorial Foresight (De la evaluarea impactului teritorial la previziune teritorială) în E. Medeiros (Ed.), Territorial Impact Assessment (Evaluarea impactului territorial) (pag. 157-176). Springer Nature Switzerland AG 2020. https://doi.org/10.1007/978-3-030-54502-4 Camagni, Roberto (2020). The Pioneering Quantitative Model for TIA: TEQUILA (Modelul cantitativ de pionierat pentru EIT: TEQUILA) în E. Medeiros (Ed.), Territorial Impact Assessment (Evaluarea impactului territorial) (pag. 27-54). Springer Nature Switzerland AG 2020. https://doi.org/10.1007/978-3-030-54502-4 Davaoudi, S. (2005). Understanding territorial cohesion, Planning Practice & Research (Înțelegerea coeziunii teritoriale, practică și documentare de planificare), 20(4), pag. 433-441. ESPON (2004). Proiectul ESPON 2.1.1: Impactul teritorial al Politicilor UE privind transporturile și RET. Luxemburg: ESPON. ESPON (2005a). Proiectul ESPON 2.1.3: Impactul teritorial al Politicii CAP și de dezvoltare rurală. Luxemburg: ESPON. ESPON (2005b). Proiectul ESPON 2.1.4: Tendințele teritoriale ale serviciilor și rețelelor energetice și impactul teritorial al politicii energetice a UE. Luxemburg: ESPON, Centrul de Cercetare pentru Energie, Transport și Economia de Mediu. ESPON (2006). Proiectul ESPON 3.2: Scenarii spațiale și orientări cu privire la ESDP și Politica de coeziune. Luxemburg: ESPON. ESPON (2010). Programul ESPON 2013, Pachetul de aplicare, Prioritatera 2 Solicitare de propuneri pentru analizele vizate, Programul ESPON 2013 CU, Luxemburg. ESPON (2011). EATIA: ESPON și evaluarea impactului teritorial – Raport inițial. Luxemburg: ESPON. https://www.espon.EU/sites/default/files/attachments/EATIA_-_P2-9_-_Inception_Report.pdf ESPON (2013a). The EIT Quick Check. Luxemburg: ESPON. https://www.espon.EU/sites/default/files/attachments/TIA_quick_check_advanced_version.pdf ESPON (2013b). Evaluarea impactului teritorial al politicilor și directivelor UE: ghid practice pentru factorii responsabili de formularea politicilor și practicitieni bazat pe contribuții dein cadrul proiectelor ESPON și cele ale Comisiei Europene. Luxemburg: ESPON. https://www.espon.EU/sites/default/files/attachments/TIA_Printed_version.pdf ESPON (2016). SASI Modelling for ET2050 Scenarios with “Less efficient Regulation” Framework Conditions (Modelarea SASI pentru scenariile ER2050 cu condiții-cadru ”de reglementare mai puțin eficientă”). Document de lucru. Anexă la sinteza ESPON asupra politicii intitulate “Territorial Implication of Better Regulation for Europe towards 2050” (Implicațiile teritoriale ale unei reglementări îmbunătățite pentru Europa până în anul 2050). https://www.espon.EU/sites/default/files/attachments/Working-paper_Better-Regulation_Final.pdf Comitetul European al Regiunilor (2020). “State of the Art and challenges ahead for Territorial Impact Assessments” (Tehnologia de ultimă generație și provocări viitoare pentru evaluările impactului teritorial). https://PO.europa.UE/en/publication-detail/-/publication/4c5dd7c3-5224-11ea-aece- 01aa75ed71a1/language-en Uniunea Europeană, 2019. Tabloul de bord privind inovarea regională 2019. https://EC.europe.EU/growth/sites/default/files/ris2019.pdf Faludi, A. (2009a). ‘A Turning Point in the Development of European Spatial Planning? (Un punct de cotitură pentru dezvoltarea planificării spațiale europene?) - The ‘Territorial Agenda of the European Union’ and the ‘First Action Programme’ (Agenda teritorială a Uniunii Europene și a ”Primului Program de Acțiune), Progress in Planning (Progresele înregistrate în cadrul planificării), 71: 1-42. 56 Faludi, A. (2009b). Territorial Cohesion under the Looking Glass Synthesis paper about the history of the concept and policy background to territorial cohesion (Coeziunea teritorială sub lupa documentului de sinteză referitor la istoria contextului care a stat la baza conceptului și politicii de coeziune teritorială). URL: http://EC.europa.EU/regional_policy/consultation/terco/pdf/lookingglass.pdf (accesată la data de 28 septembrie 2009). Golobič, M., Naja Marot, Špela Kolarič & Thomas B. Fischer (2015) Applying territorial impact assessment in a multi-level policy-making context – the case of Slovenia, Impact Assessment and Project Appraisal (Aplicarea evaluării impactului teritorial într-un context de politică cu multiple niveluri – cazul Sloveniei, Măsurarea impactului și evaluarea proiectului), 33:1, 43-56, DOI: 10.1080/14615517.2014.938438 Hamez, G. (2005). Territorial Cohesion: How to Operationalize and Measure the Concept? Planning Theory & Practice (Coeziune teritorială: modalități de operaționalizare și măsurare a conceptului. Teorie și practică de planificare) & Practice, 6 (3), pag. 400-402. Lecca, P., Barbero Jimenez, J., Christensen, M., Conte, A., Di Comite, F., Diaz Lanchas, J., Diukanova, O., Mandras, G., Persyn, D. și Sakkas, S., RHOMOLO V3: A Spatial Modelling Framework (RHONOLO V3: un cadru de modelare spațială), EUR 29229 EN, Biroul de Publicații al Uniunii Europene, Luxemburg, 2018, ISBN 978-92-79-85886-4, doi:10.2760/671622, JRC111861. Medeiros, Eduardo (2020a). Introduction: A Handbook on Territorial Impact Assessment (TIA) (Ed.), Territorial Impact Assessment (Introducere: Manual privind evaluarea impactului teritorial (EIT) (Ed.), Evaluarea impactului teritorial (pag. 9-26). Springer Nature Switzerland AG 2020. https://doi.org/10.1007/978-3-030-54502-4 Medeiros, Eduardo (2020b). TARGET_TIA: A Complete, Flexible and Sound Territorial Impact Assessment Tool (TARGET_TIA: Un instrument complet, flexibil și solid pentru evaluarea impactului territorial) în E. Medeiros (Ed.), Territorial Impact Assessment (Evaluarea impactului territorial) (pag. 9-26). Springer Nature Switzerland AG 2020. https://doi.org/10.1007/978-3-030-54502-4 Naja Marot, Mojca Golobič, și Thomas B. Fischer. The ESPON EATIA: A Qualitative Approach to Territorial Impact Assessment in E. Medeiros (Ed.) Territorial Impact Assessment, (EATIA ESPON: Abordare calitativă a evaluării impactului teritorial în E. Medeiros (Ed.), Evaluarea impactului territorial) (pag. 77-102). Springer Nature Switzerland AG 2020. https://doi.org/10.1007/978-3-030-54502-4 Prezioso, Maria (2019). Methodological Approach for a New Economic Geography of the Territorial Cohesion in Europe and Italy (Abordare metodologică pentru o nouă geografie economică a coeziunii teritoriale în Europa și Italia). Bollettino della Società Geografica Italiana serie 14, 2 Special Issue: 7-24. doi: 10.13128/bsgi.v2i3.708 Prezioso, Maria (2020). STeMA: A Sustainable Territorial Economic/Environmental Management Approach in E. Medeiros (Ed.), Territorial Impact Assessment (STEMA: Abordare privind managementul teritorial economic/de mediu durabil în E. Medeiros (Ed.), Evaluarea impactului territorial) (pag. 55-76). Springer Nature Switzerland AG 2020. https://doi.org/10.1007/978-3-030-54502-4 Rossi, L., Ciffolilli, A. (2011). Regional Innovation Monitor: Regional Innovation Report (Lazio). (Monitorul regional privind inovarea: Raportul regional privind inovarea) Comisia Europeană. https://EC.europa.EU/growth/tools-databases/regional-innovation- monitor/sites/default/files/report/lazio_ite4_rim_regional_innovation_report.pdf SCHINDEGGER, F. și TATZBERGER, G. (2004) Territorial impact assessment (TIA) A certain tool or a whole kind of tools Evaluarea impactului teritorial (EIT) – un anumit instrument sau un agregat de diverse instrumente) (contribuție pentru primul raport interimar al ESPON 3.1). Vienna: ÖIR – Institutul Austriac pentru Studii Regionale și Planificare Spațială. Banca Mondială, 2009. Raportul privind dezvoltarea mondială pe anul 2009: remodelarea geografieie economice. Banca Mondială. © Banca Mondială. https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/5991Licența nr.: CC BY 3.0 IGO. 57 Anexe Annex 1. Metodologii EIT FIȘE INFORMATIVE ALE MODELELOR EIT SELECTATE Această anexă prezintă o trecere în revistă a celor mai cunoscute metodologii EIT, cu un accent deosebit pe cele din interiorul spațiului european. Majoritatea acestor fișe metodologice constituie surse ale raportului Comitetului European al Regiunilor intitulat “Tehnologia de ultimă generație și provocările viitoare cu care se vor confrunta evaluările impactului teritorial”, în timp ce cele pentru STEMA-TIA și SASI au fost elaborate pe baza surselor relevante de documentare aferente respectivelor metodologii. TARGET_TIA Caracteristici TARGET_TIA principale Scopul urmărit Evaluarea și compararea impactului teritorial al unei măsuri selectate prin aplicarea unei abordări multi-vectoriale asupra dimensiunilor predefinite ale coeziunii teritoriale. Metoda de Hibridă: calitativă (nivelul impactului: +4 / - 4); și cantitativă (indicele statistic agregat). Pentru evaluare evaluarea ex-ante, numai evaluarea calitativă este viabilă. Domeniile tematice • Aplicabilă unor domenii tematice diferite. Exemplele disponibile se axează în principal acoperite pe impactul coeziunii teritoriale și al Politicii de coeziune a UE la diferite niveluri. Baza de date Evaluarea calitativă • Informațiile generate atât la nivel intern cât și extern rezultate din examinări ale rapoartelor și bibliografiei; interviuri derulate cu experți naționali și reprezentanți politici oficiali; consultări cu factorii interesați și cu experții; analiza proiectului. Informațiile colectate sunt utilizate pentru efectuarea evaluării calitative EIT. Evaluarea cantitativă • Indicatorii statistici generați la nivel extern utilizați și combinați într-un indice statistic agregat. Momentul derulării • Ex-ante • Ex-post Instituții implicate • TARGET_TIA trebuie efectuată de un furnizor de servicii, iar cea mai mare parte din activitate se desfășoară pe bază de documentare și elaborare • Experții naționali și reprezentanții oficiali responsabili de formularea politicilor sunt de asemenea implicați în evaluarea calitativă. Exemple de punere • Politica de coeziune a UE din Peninsula Iberică (ex-post) în aplicare • Politica de coeziune a UE din Algarve, Portugalia (ex-post) • Programul Transnațional Portughezo-Spaniol (ex-post)21 • Politica de coeziune a UE din Suedia (ex-post)22 Avantaje • Atât evaluare ex-ante cât și ex-post; • Generează valoare EIT, permițând comparația cu alte teritorii sau politici; • Permite evaluarea multiplelor dimensiuni, nu doar pe cea a dimensiunilor socio- economice și de mediu ci și a tuturor dimensiunilor dezvoltării teritoriale. 21 https://www.evaltep.cz/inpage/cross-border/ https://www.tandfonline.com/doi/pdf/10.1080/21681376.2014.999108 22 https://estif.lexxion.eu/article/ESTIF/2015/4/8 59 Caracteristici TARGET_TIA principale • Aplicare facilitată. Elementele impactului sunt prezentate toate într-un singur loc într- un desfășurător în format excel cu o formula și coeficienți predefiniți Dezavantaje • Identificarea obiectivelor concrete și a dimensiunilor asociate poate fi dificilă, în special cea a politicilor de coeziune teritorială • Selectarea unei scale teritoriale și unui termen adecvat cu privire la disponibilitatea indicatorilor statistici • Evaluarea poate fi costisitoare din punct de vedere financiar datorită volumului mare de date colectate, în special în cazul în care se selectează o evaluare ex-post • Procesul poate deveni extrem de îndelungat pentru un evaluator neexperimentat Sursa: Comitetul European al Regiunilor, 2020. 60 STEMA-TIA Caracteristici STEMA-TIA principale Scopul urmărit Utilizată prima dată experimental în legătură cu instrumentul STEMA-TIA lansat în anul 2017 Metoda de evaluare Abordare de jos în sus atât cu privire la valorile cantitative cât și la cele calitative Baza de date • Compilată la nivel intern (matricele regionale ale contabilității sociale pentru regiunile NUTS 2 din UE) Acoperirea geografică Metodologia STEMA-TIA a fost aplicată într-o serie de regiuni, sectoare, niveluri și scale geografice, incluzând studii de caz transnaționale și inter și intra regionale și locale Domeniile tematice • Domeniul economic, social, de mediu, cultural și organizațional acoperite Acțiunea supusă • Politici evaluării • Programe Momentul derulării • Ex-ante • Ex-post Instituții implicate Este necesar un nivel avansat de expertiză pentru rularea modelului pentru obținerea unor rezultate semnificative; prin urmare, nu se pretează la autoevaluarea programelor. Astfel, aceasta este recomandată pentru: • Evaluare externă Exemple de punere în • Utilizată experimental pentru verificarea corectitudinii abordărilor pe bază de aplicare guvernanță legate de Planul teritorial general al Zonei Metropolitane a orașului Roma. • Proiectul ESPON: Dimensiunea teritorială a orașului Lisabona/Strategia Gothenburg (2004–2006) • Mau mult decât atât, STEMA-TIA a contribuit la studierea și măsurarea impactului teritorializat al unui număr de patru politici și la stabilirea de determinante majore la nivelurile europene NUTS 2 și 3, care sunt: o Inovare și cercetare (incluzând acțiuni cu privire la implementarea TIC, C&D, o Inovare și studiul factorilor, cum ar fi capitalul uman, vârsta etc.) o Interacțiunea la nivel global/local (incluzând acțiuni cu privire la implementarea IMM-urilor, capitalul uman, ocuparea forței de muncă, transporturi, comerț, turism etc.) o Calitate (incluzând acțiuni cu privire la schimbările climatice, sănătatea publică, resursele, sărăcia, transportul, vârsta) o Utilizarea resurselor și fondurilor (incluzând cheltuielile necesare pentru implementarea tuturor politicilor anterioare) o Evaluarea acestor politici derivată dintr-un set de 116 indicatori simpli (și din metadate) inclusă în Agenda Lisabona revizuită și actualizată (2000–2004), care a fost de asemenea implementată în cadrul Strategiei Gothenburg (2001) în vederea sprijinirii noii perioade de programare 2013. Aceste patru determinante și-au asumat rolul de mesaje-cheie ale Strategiei. Coeziunea teritorială a fost de asemenea 61 Caracteristici STEMA-TIA principale introdusă pentru indicarea modalităților de integrare a Strategiei în structura noilor fonduri structurale din perioada de programare 2013. Avantaje • Un instrument reaplicabil care poate fi aplicat pentru evaluarea tuturor nivelurilor de guvernanță teritorială. Acesta facilitează formularea politicilor și procesul decizional prin crearea de procese asistate care sunt analizate în conformitate cu modalitatea în care se modifică în timp identitatea unei regiuni și a capitalului său teritorial în momentul în care aceasta face obiectul unor acțiuni politice. • Poate crea noi perspective cu privire la planificare și programare și poate sprijini factorii responsabili de formularea politicilor la interpretarea modului în care o politică poate fi adaptată atât la nivel macro cât și la nivel micro. • Poate defini contextele teritoriale prin prisma investițiilor și atractivității potențiale a acestora. • Natura sa multidisciplinară permite combinarea unor tipuri de informații de bază însă diverse (de ex., cantitative și calitative; acestea din urmă pot fi de asemenea analizate dintr-o perspectivă cantitativă) prin operaționalizarea acestora în orice loc Dezavantaje • Din punct de vedere contextual și în pofida numeroaselor sale aplicări, STEMA- TIA și procesele sale de măsurare și evaluare sunt încă departe de a ajunge la un consens politic și instituțional în rândul factorilor de decizie. Drept urmare, e posibil ca acesta să nu fie modelul de evaluare selectat la nivel regional și local. • Cadrul său complex vine uneori în conflict cu perspectivele politice tradiționale care țin seama doar de relația dintre evaluare și procesul decizional. Sursa: Prezioso (2020). 62 MODELUL TEQUILA AL ESPON Caracteristici MODELUL TEQUILA AL ESPON principale Scopul urmărit Scopul urmărit este acela de a evalua eficiența unei anumite politici europene în ceea ce privește îmbunătățirea coeziunii teritoriale, incluzând impacturile din cadrul regiunilor asupra economiei și competitivității, mediului și schimbărilor climatice, societății și peisagisticii. Abordarea • Metodologia generală – respectiv un analiză bazată pe criteriii multiple – și criteriile principală avute în vedere pentru calcularea impactului teritorial au fost în conformitate cu Ghidul UE privind evaluarea impactului (SEC(2009)92) • Metoda este una cantitativă, integrând atât o evaluare cantitativă bazată pe modele de prognozare cât și o evaluare calitativă bazată pe opinia unui expert. • Valorile sunt normalizate la scara 0-1 pe diferite tipuri de funcții. • Sunt identificate praguri pentru indicarea valorilor din cadrul unui anumit indicator atât de slabe încât să nu fie compensate de alți indicatori. • Au fost definite trei macro-criterii “sumative” (ponderate pe baza preferințelor politice obținute, de exemplu, din sondajele privind preferințele), și anume: eficiența teritorială, calitatea teritorială, și identitatea teritorială (toate adăugându- se la conceptul de coeziune teritorială) Acoperirea • UE (NUTS 3) geografică Metoda de • Impactul teritorial (IMT) este definit ca IMT = PIM·D·V, respectiv produsul unui evaluare impact potențial - PIM (definit pe fiecare regiune prin utilizarea indicatorilor statistici sau a unui model de prognozare) înmulțit cu un indicator de dezirabilitate - D (pentru a avea în vedere faptul că, de exemplu, o creștere similară a ocupării forței de muncă are o prioritate diferită în regiunile avansate și în cele rămase în urmă) înmulțit cu un indicator de vulnerabilitate – V (pentru a avea în vedere, de exemplu, vulnerabilitatea mai crescută a zonelor urbane la poluare sau a ariilor naturale la fragmentare peisagistică). • Criteriul unic pe baza căruia au fost definite impacturile (PIM) pentru cele două politici este următorul: o CAP: creșterea economică, rata șomajului, diversificarea turismului, calitatea mediului, viabilitatea comunității, emisiile, riscul legat de eroziunea solului, diversitatea peisagistică, identidatea comunitară și produsele de patrimoniu; o TRANSPORT: productivitatea structurii interne, productivitatea aeroporturilor, creșterea economică, costurile de congestie, afluența traficului, emisiile, securitatea, oportunitățile de piață, fragmentarea peisagistică, expunerea la vizitatori externi și integrarea regională. Domeniile tematice • Sunt acoperite toate domeniile, dat fiind faptul că evaluarea este una completă. acoperite o impactul asupra economiei o impactul asupra competitivității o impactul asupra societății o impactul asupra mediului și schimbărilor climatice o impactul asupra peisagisticii și a identității locale Baza de date • Datele utilizate pentru aplicarea testului CAP și CTP au fost obținute din baze de date specializate și din instrumente de modelare. 63 Caracteristici MODELUL TEQUILA AL ESPON principale • Indicatorii de impact care urmează a fi selectați au fost indicați de către expertul sectorial și discutați și ajustați ulterior pe baza datelor disponibile și a instrumentelor de modelare. • În cazul CTP, modelul TRANSTOOL (versiunea 2009 a DGMOVE) a fost aplicat pentru simularea scenariilor referitoare la politicile privind reglementarea pieței și investițiile și s-au obținut 11 indicatori (sau factori de aproximare) pentru calcularea PIM, iar ulterior s-au obțint macro-criteriile care au condus la la evaluarea pe ansamblu. Momentul derulării • Ex-ante Instituții implicate • Metoda a fost dezvoltată de către POLIMI, o instituție de cercetare, și a fost aplicată de o universitate cu expertiză în domeniul CAP și de un expert de consultanță în domeniul politicilor privind transporturile. Exemple de punere • TEQUILA a fost aplicată asupra politicilor agricole precum și a politicilor de transport în aplicare din cadrul modelului TEQUILA al Proiectului ESPON. Avantaje • Metoda include toate dimensiunile necesare pentru evaluarea îmbunătățirii coeziunii teritoriale europene generate de o anumită politică, iar ulterior facilitează o discuție politică comprehensivă în legătură cu eficiența acesteia în acest sens. • O procedură transparentă de agregare a metodei care poate fi relativ ușor de înțeles de către factorii de decizie și de alți factori implicați. Diferența dintre evaluarea științifică a indicatorilor și cea a criteriilor și preferințelor de opțiune politică dintre acestea este clară. Dezavantaje • Insuficiența datelor și ambiguitatea conceptuală ar putea genera rezultate controversate care sunt evidențiate în momentul afișării rezultatelor pe hărți. Integrarea rezultatelor în grafice și agregarea acestora pe tipuri de regiuni ar putea reduce potențialele dezavantaje. • Dificultatea de utilizare a acesteia pentru modul de evaluare ex-post. Aceasta poate fi cu greu utilizată pentru evaluarea impactului teritorial al politicilor UE după finalizarea acestora. Sursa: Comitetul European al Regiunilor, 2020. 64 Modelul EATIA al ESPON Caracteristici Modelul EATIA al ESPON principale Scopul urmărit Scopul urmărit este acela de evaluare a impactului teritorial potențial al proiectelor de directive europene și de sprijinire a procesele de implementare a acestora. Abordarea • Cadrul / metodologia EATIA a fost elaborate(ă) în cadrul următoarelor 4 etape: principală 1. Stabilirea diferențelor și similarități lor dintre instrumentele actuale de evaluare și EIT; 2. Elaborarea unui cadru EIT preliminar; 3. Testarea aplicabilității cadrului EIT și perfecționarea acestuia; 4. Evaluarea utilității și beneficiilor, precum și a costurilor asociate aplicării cadrului EIT; perfecționarea suplimentară a cadrului. • Cadrul a fost elaborat în jurul a trei domenii suplimentare: procedural, tehnic și de guvernanță. Acoperirea • La nivel național și testat pentru Marea Britanie, Portugalia și Slovenia geografică Metoda de • Există patru etape principale ale procesului EIT: evaluare o Etapa 1 – Filtrarea urmărește stabilirea necesității unei EIT de la caz la caz, adică dacă abordarea trebuie utilizată sau nu pentru o anumită propunere de politică . o Etapa 2 – Stabilirea ariei de aplicare urmărește direcționarea întregului proces EIT prin stabilirea faptului dacă există probabilitatea ca impacturi teritoriale majore să rezulte din politica propusă, natura acestor impacturi și punctele geografice în care est posibil să apară aceste impacturi. o Etapa 3 – Măsurarea impactului – evaluatorii trebuie să finalizeze EMI-ul elaborat în cursul etapei de stabilire a scopului ținând seama de impactul propunerii de politică (sau al fiecărui element al propunerii de politică) asupra localității vizate în ceea ce privește caracteristicile teritoriale utilizate în cadrul stabilirii ariei de aplicare și, posibil, alte caracteristici locale. o Etapa 4 – Evaluarea impactului urmărește să facă posibilă stabilirea faptului dacă impacturile potențiale identificate în cadrul etapei de măsurare sunt semnificative, atât din perspectivă pozitivă cât și negativă, și să prezinte în particular modalitatea în care orice impacturi nedorite pot fi evitate sau diminuate prin, de ex., modificarea limbajului propunerii de directivă sau a abordării de transpunere a acesteia. Domeniile tematice • Ocuparea forței de muncă, investițiile în domeniul cercetării și dezvoltării, emisiile acoperite de gaze cu efect de seră, energia regenerabilă, eficiența energetică, performanța educațională, sărăcia și excluziunea socială Baza de date • Datele au fost colectate prin intermediul a trei ateliere de lucru organizate cu trei factori interesați de la nivel național; departamentele/ministerele guvernelor naționale responsabile de planificarea spațială din Marea Britanie, Portugalia și Slovenia. • Document și proiecte ESPON precum proiectul ARTS și modelul TEQUILA. Momentul derulării • Ex-ante • Ex-post 65 Caracteristici Modelul EATIA al ESPON principale Instituții implicate • Instituțiile implicate constau din departamentele și ministerele responsabile de planificare spațială din trei state membre: Marea Britanie, Slovenia și Portugalia (factorii implicați), echipele de experți în domeniul evaluării impactului din cadrul a patru universități (Liverpool, Ljubljana, Porto și Delft) și ‘rețelele de învățare’ aparținând unui număr între 15 și 20 de practicieni din domeniul public și privat din fiecare dintre aceste state. Exemple de punere • Pe parcursul elaborării, metodologia a fost testată în Marea Britanie (incluzând o în aplicare testare locală în Dover și Leeds, o testare regională în Irlanda de Nord și Scoția), Slovenia și Portugalia (la nivel național și regional în regiunea Norte). Avantaje • O metodologie pregnant participativă, care permite implicarea departamentelor naționale, regionale și locale responsabile de planificarea spațială Dezavantaje • Nu definește toate dimensiunile și componentele coeziunii teritoriale Sursa: Comitetul European al Regiunilor, 2020. 66 Cooperarea transnațională a ESPON în domeniul EIT- (TIA-CBC) Caracteristici TIA-CBC: Cooperarea transnațională principale Scopul urmărit Metodologia va permite factorilor responsabili de formularea politicilor și practicienilor să obțină dovezi referitoare la impactul teritorial al programelor CBC și va contribui la elaborarea unor politici transnaționale mai temeinic informate. Fazele de lucru urmează o succesiune alcătuită din cercetare documentară efectuată de către furnizorul de servicii EIT, care este discutată ulterior împreună cu un comitet de experți în cadrul fazei următoare, ale cărui comentarii sunt din nou relevante pentru următoarea fază de cercetare documentară parcursă de către furnizorul de servicii. Metoda de • Cantitativă, semi-cantitativă și calitativă evaluare • Abordarea urmează o procedură structurată: Faza 1: Descrierea programului Faza 2: Identificarea efectelor programului Faza 3: Indicatorul de evaluare Faza 4: Evaluarea impactului Faza 5: Raportarea Domeniile tematice • Adaptabilă la obiectivele specifice ale schemei de cooperare transnațională care face acoperite obiectul evaluării. Baza de date O combinație mixtă de: • date cantitative – indicatori generați le nivel extern • date calitative generate la nivel intern – un grup de discuții și ateliere de lucru • date generate de EIT sub forma unei evaluări semi-cantitative și cantitative nete – efectuată de asemenea prin intermediul unui grup de discuții și al unor ateliere de lucru Momentul derulării • Ex-post Instituții implicate • EIT este un exercițiu comun între furnizorul de servicii, autoritățile responsabile de program și principalii factori interesați și experții implicați în atelierele de lucru Exemple de punere • Metodologia a fost testată în cadrul unui număr de 5 regiuni transnaționale, respectiv în aplicare în Germania-Olanda, Suedia-Norvegia, România-Bulgaria, Irlanda-Irlanda de Nord- Scoția și Spania- Portugalia. Avantaje Aceasta este o metodologie ad-hoc pentru programele transnaționale de la nivelul UE. Prin urmare, instrumental este extrem de specializat și poate fi cu ușurință considerat ca fiind cea mai bună opțiune disponibilă atunci când gestionăm astfel de programe. Cu toate acestea, abordarea generală, consolidată de o validare dublă din partea experților, poate fi transpusă și în alte contexte. Dezavantaje Permite doar evaluarea ex-post, activând așadar un proces de învățare ”din greșeli”, însă nu și o abordare de perspectivă. Nivelul ridicat de specializare al metodologiei, care rezidă deja chiar din conceptul metodologiei, nu permite aplicarea TIA-CBC în diferite contexte ca atare; aceasta ar necesita un efort suplimentar pentru adaptare. Sursa: Comitetul European al Regiunilor, 2020. 67 Verificarea rapidă TIA Caracteristici Verificarea rapidă TIA principale Scopul urmărit Dezvoltarea unei metode capabile să prezinte impactul teritorial potențial într-o manieră comparabilă simplă, care să servească drept bază de discuții pentru o analiză suplimentară. Metoda de Hibridă. Conceptele create în cadrul unui atelier de lucru al experților sunt combinate cu date evaluare cantitative pentru calcularea tiparelor de impact teritorial Baza de date Metodologia poate recurge în principiu ale orice indicator care nu este inclus într-o categorie, cum ar fi: • Cei generați la nivel extern/cantitativi (de ex., statistici EUROSTAT referitoare la PIB) • Cei generați la nivel extern/calitativi (de ex., sondaje derulate la nivelul UE) • Cei generați la nivel intern (de ex., indicatori internaționali ai programelor) Domeniile Economic, mediu, societate, guvernanță tematice acoperite Acțiunea supusă • Politici evaluării • Programe (aceste evaluări sunt posibile însă nu în scopul urmărit care stă la baza metodologiei) Instituții implicate • Autoevaluare • Evaluare externă Exemple de • Evaluarea impactului teritorial asupra sărăciei energetice (ex-ante, mai 2019) punere în aplicare • Evaluarea impactului teritorial asupra neutralității climatului (ex-ante, aprilie 2019) • Evaluarea impactului teritorial asupra bioeconomiei (ex-ante, aprilie 2019) • Evaluarea impactului teritorial asupra Strategiei industriale bazate pe locație (ex- ante, martie 2019) • Evaluarea impactului teritorial – înființarea Autorității Europene a Muncii (ex-ante, iulie 2018) • Evaluarea impactului teritorial – retragerea Marii Britanii din UE (ex-ante, februarie 2018) • Evaluarea impactului teritorial – Regulamentul GECT – Regulamentul (UE) nr. 1302/2013 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1082/2006 (ex-post, martie 2018) • Raport privind evaluarea impactului transnațional / Cooperarea teritorială europeană după anul 2020 (ex-ante, martie 2018) • Evaluarea impactului urban - implementarea Agendei 2030; influența SDG 11.3 asupra dezvoltării urbane prin intermediul planificării spațiale (ex-post, mai 2018) • Directiva privind vehiculele nepoluante (CVD) (ex-ante, 2017) • Evaluarea impactului teritorial asupra specializării inteligente (ex-ante, 2017) • Cerințele minime de calitate pentru apele reutilizate în agricultură și irigații și pentru reîncărcarea acviferului (ex-ante, 2017) • Directiva privind instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură(ex-ante, 2017) Evaluarea impactului teritorial – Directiva privind echilibrul dintre viața profesională și cea privată (ex-ante) 68 Caracteristici Verificarea rapidă TIA principale • Evaluarea impactului teritorial – sisteme aeronautice pilotate de la distanță (ex-ante, 2016) • Evaluarea impactului urban – noi competențe profesionale pentru Europa (ex-ante, 2016) • Evaluarea impactului urban – economia de partajare (ex-ante, 2016) • Evaluarea impactului teritorial – Directivele privind păsările și habitatele (ex-post, 2015) • Notă analitică – Directiva privind facilitățile portuare de preluare (ex-post, 2015) • Evaluarea impactului urban – Directiva privind performanța energetică a clădirilor (ex-post, 2015) • Pachetul privind eficiența resurselor și deșeurile – orientarea către o economie circulară: programul pentru ”deșeuri zero” pentru Europa (ex-ante, 2014) • “Eliminarea progresivă a cotelor de lapte în UE” (ex-ante, 2014) • “Pachetul portuar” (ex-ante, 2013) Avantaje • Metodologia este ușor de aplicat și se poate efectua o evaluare ex-ante a impactului la un cost comparabil redus, într-un interval scurt de timp, fiind astfel atractivă pentru factorii responsabili de formularea politicilor • Comitetul de analiză a reglementărilor recunoaște metodologia ca fiind adecvată pentru evaluarea ex-ante a impactului politicilor, astfel încât e posibil ca rezultatele să fie acceptate în cadrul procesului de formulare a politicilor din UE • Metoda este deja aplicată în practică, nefiind așadar doar o creație teoretică Dezavantaje • Poate oferi doar o imagine de suprafață asupra impactului teritorial, în timp ce evaluările aprofundate necesită alte metodologii • Rezultatele depind de alcătuirea unui grup adecvat de experți și de calitatea extrem de ridicată a datelor cantitative care stau la baza acestora, cum ar fi, de ex., problemele legate de disponibilitatea datelor privind măsurile de diminuare nu pot fi estimate prin intermediul unor evaluări calitative. Sursa: Comitetul European al Regiunilor, 2020. 69 LUISA Caracteristici LUISA principale Scopul urmărit Evaluarea ex-ante a politicilor UE pe baza funcției terenurilor, în special a celor agricole, și a Politicii de coeziune, cu o integrare intersectorială mai amplă a factorilor privind resursele și rezultatele. Metoda de Doar cantitativă evaluare Baza de date Date cantitative generate la nivel extern (de ex., date demografice din EURPOP 2010, date economice regionale din RHOMOLO, date privind transportul din TRANSTOOLS) Domeniile Economic, demografic, agricol și energetic tematice acoperite Acțiunea supusă • Politici evaluării • Programe Instituții implicate • Servicii ale CE • Evaluare externă Exemple de • Managementul integrat al zonelor costiere (informații pentru evaluarea impactului) punere în aplicare • Politica agricolă comună (în urma evaluării formale a impactului din anul 2013,) • Planul pentru protejarea resurselor de apă din Europa (evaluarea formală a impactului) • Implementarea Scenariului de referință ENER-CLIMA • Evaluarea extracției gazelor de șist din Polonia și Germania (evaluarea formală a impactului) • Informații referitoare la foaia de parcurs privind eficiența resurselor pentru rapoartele privind coeziunea Avantaje • Extrem de adecvată pentru prezentarea efectelor demografice, infrastructurale și agricole • Singurul instrument care oferă rezultate în format grilă • Impactul teritorial potențial este prezentat sub formă de grilă, care este mult mai detaliată decât rezultatele obținute prin alte metode • Este posibilă realizarea de prognoze pe termen lung pe baza unor date istorice pe termen lung similare Dezavantaje • Pentru obținerea unor rezultate fiabile, este necesară o calibrare solidă, ce poate implica un volum mare de activitate • Scenariul de bază se concentrează asupra politicilor privind agricultura, biodiversitatea, energia și TEN-T. Implementarea altor politici necesită activități de calibrare. • Dat fiind faptul că dezvoltarea teritorială este de obicei bazată pe caracteristici locale, cum ar fi, de ex., detalii referitoare la peisagistică, planuri zonale, economie comportamentală etc., aplicarea acesteia în cadrul unei regiuni mici ar putea conduce la interpretări menite să inducă în eroare. Sursa: Comitetul European al Regiunilor, 2020. 70 RHOMOLO Caracteristici RHOMOLO principale Scopul urmărit Evaluarea regionalizată a Politicii de coeziune a UE Metoda de evaluare Numai cantitativă Baza de date • Date cantitative generate la nivel extern (de ex., statistici EUROSTAT referitoare la PIB) • Date compilate la nivel intern (Matricele regionale de contabilitate socială pentru regiunile NUTS 2 din UE) Domeniile tematice • Economic (mediu, societate ca “analiză la nivelul 2” bazată pe efectele acoperite economice) Acțiunea supusă • Politici evaluării • Programe Momentul derulării • Ex-ante • Ex-post Instituții implicate Este necesar un nivel extins de expertiză pentru rularea modelelor pentru obținerea unor rezultate relevante; prin urmare, acesta nu se pretează la autoevaluarea programelor. Astfel, acesta este recomandat pentru: • Evaluare externă Exemple de punere în • Evaluarea impactului programului Orizont Europa aplicare • Evaluarea Fondului European pentru Investiții Strategice • Evaluarea impactului Fondului Social European • Evaluarea impactului Fondului European pentru Dezvoltare Regională și al Fondului de Coeziune. • Evaluarea ex-post a FEDR și a Fondului de Coeziune pe perioada 2007-2013 • Evaluarea impactului macroeconomic al Grupului BEI • Impactul Grand Paris Express asupra regiunilor europene • Regiunile europene NUTS 2: crearea unui comerț interregional • Asigurarea și utilizarea graficelor cu privire la fluxurile importante de transport • Măsurarea impactului socio-economic regional al Programului European pentru Cercetare și Inovare • Impactul Politicii de coeziune pe perioada 2007-2015 în regiunile UE • Cel de al treilea pilon al Planului de investiții pentru Europa Avantaje • Rhomolo este singurul model disponibil la nivel pan-european capabil să modeleze interconexiunile economice sectoriale specifice la această scară. • Metoda este temeinic testată și a fost aplicată în cadrul a numeroase EI-uri. • Ca și metoda verificării rapide a EIT (Quick Check TIA), această metodă este recunoscută de către Comitetul de analiză a reglementărilor, fiind astfel acceptată ca generând rezultate valide și fiabile pentru procesul de formulare a politicilor al UE Dezavantaje • Comparativ cu celelalte metodologii disponibile, rezoluția spațială este relativ redusă. NUTS 2, de exemplu, nu permite diferențierea dintre regiunile urbane și cele rurale care este adesea necesară 71 Caracteristici RHOMOLO principale • Ca și în cazul LUISA, efortul legat de rularea modelului Rhomolo este comparabil mare. • Modelul, ca orice cadru de modelare, se bazează pe o serie de ipoteze care sunt bazate la rândul lor pe literatura economică actuală referitoare la modelarea echilibrului genera.l 72 SASI Caracteristici SASI principale Scopul urmărit Acela de a oferi scenarii comparative de dezvoltare spațială a teritoriului UE Metoda de evaluare Modelul SASI este un model de simulare recursivă a dezvoltării socio-economice a regiunilor din Europa care sunt supuse unor ipoteze exogene referitoare la dezvoltarea economică și demografică a Uniunii Europene pe ansamblu și la politicile de transport și alte politici spațiale. Baza de date Această metodologie constă din compararea scenariilor de dezvoltare spațială a teritoriului Uniunii Europene generate pe baza modelului socio-economic SASI în baza a diferite ipoteze referitoare la calitatea reglementărilor politicilor teritoriale ale UE din statele membre UE beneficiare. Pentru prognozarea dezvoltării economice regionale, modelul SASI aplică o funcție de producție extinsă cu o structură economică regională, productivitate regională, accesibilitate, disponibilitate a forței de muncă, investiții în domeniul C&D, densitatea populației și disponibilitatea terenurilor construibile ca variabile explicative. În plus, acesta utilizează funcția de migrare în cadrul căreia migrația netă este prognozată folosind ca variabile explicative nivelul regional al salariilor și calitatea vieții. Pentru a ține seama de procesul lent al schimbărilor structurale, variabilele economice sunt decalate cu cinci ani. Domeniile tematice Dezvoltarea, performanța economică, productivitatea muncii, forța de muncă, politicile acoperite privind transporturile, migrația și accesibilitatea regională din Europe Acțiunea supusă • Politici evaluării Momentul derulării • Ex-ante Instituții implicate Este necesar un nivel extins de expertiză pentru rularea modelelor pentru obținerea unor rezultate relevante și, prin urmare, acesta este recomandat pentru: • Evaluare externă Exemple de punere în • Modelul socio-economic SASI a fost utilizat în cadrul ET2050 pentru efectuarea aplicare simulărilor pe termen lung în scopul investigării impactului economic, social și de mediu probabil al politicilor naționale și UE în domeniul dezvoltării regionale și cel al transporturilor Avantaje • Scenariile SASI au reușit să furnizeze informații utile cu privire la beneficiile unei reglementări îmbunătățite în domeniul dezvoltării teritoriale, în special în ceea ce privește o mai bună coordonare a subvențiilor din cadrul Fundurilor Structurale și a investițiilor în infrastructura rețelei trans-europene între UE și statele membre ale acesteia. • Principalul avantaj al scenariilor constă din rezoluția spațială înaltă a acestora la nivelul NUTS-3 și din natura dinamică a acestora, care nu oferă doar imagini statice pe un an ci are în vedere și efectele pe termen lung ale unei mai bune reglementări a Fondurilor Structurale și a investițiilor din rețeaua trans- europeană asupra dezvoltării economice regionale, coeziunii teritoriale și a durabilității transportului. Dezavantaje • Datorită focalizării modelului SASI asupra dezvoltării spațiale, nu toate aspectele aferente inițiativei privind "reglementarea îmbunătățită" pot fi adresate în cadrul scenariilor. Modelul SASI se ocupă de circulația bunurilor și serviciilor și de dezvoltarea economică regională, coeziunea teritorială și durabilitatea transportului însă nu prognozează impactul asupra pieței digitale unice, a 73 Caracteristici SASI principale achizițiilor publice și a concesiunilor sau asupra legislației referitoare la consumatori. • Controlul imigrării, astfel cum este exercitat acesta de un număr în creștere de state membre pentru a face față afluxului crescut de refugiați din Orientul Mijlociu și din Africa, nu poate fi modelat pe baza versiunii actuale a modelului. • Acesta nu adresează alte emisii în afara celor din domeniul transporturilor și nici sistemul financiar european. Sursa: ESPON 2016. Figura 18. Structura modelului SASI Sursa: ESPON 2016. 74 Annex 2. Programul de Dezvoltare pentru regiunea Kakheti Detalii referitoare la proiectul din Georgia Harta 6. Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia: Regiunea Kakheti Sursa: Documentul privind evaluarea proiectului Figura 19. Impacturile economice prognozate ale Programului de Dezvoltare Regională pentru Georgia Sursa: Documentul privind evaluarea proiectului. 75 Tabelul 19. Activitățile și agențiile responsabile pentru Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia Categorie Agenții responsabile Renovarea urbană din Telavi și Kvelari CHF, UWC, și MDF Revitalizarea patrimoniului din satul Dartlo și modernizarea unui număr de 11 ACHP, UWC, și MDF obiective incluse în patrimoniul cultural Analiza investițiilor propuse de sectorul privat MDF și Grupul de Lucru Evaluarea investițiilor propuse de sectorul privat Grupul de Lucru, MDF, cu asistență tehnică acordată de un expert contractat. Evaluarea/selectarea rapoartelor care urmează a fi avizate de Consiliul de Supraveghere Semnarea contractelor cu entitățile din sectorul privat cu obligații clare stabilite LSG-uri, MDF și entități din sectorul pentru fiecare parte privat Managementul și promovarea destinațiilor, inclusive prin campanii de GNTA și MDF sensibilizare la nivel local Traseele de geo-turism și website-ul turistic GNTA, ACHP și MDF Dezvoltarea și consolidarea capacității forței calificate de muncă GNTA, ACHP și MDF Consolidarea capacității LSG-urilor LSG-uri și MDF Supervizarea construirii și managementul durabil al obiectivelor incluse în MDF și ACHP patrimoniul cultural Activități de monitorizare și evaluare a performanței GNTA MDF Achiziționarea, protejarea, managementul financiar, plata și supervizarea tuturor MDF activităților Proiectului Elaborarea SAR-urilor/studiilor de fezabilitate MDF Contractele de investiții privind sub-proiectele (alocarea responsabilităților cu MDF și LSG-uri privire la exploatarea/întreținerea bunurilor către LSG-uri) Sursa: Documentul privind evaluarea proiectului 76 Impacturi anticipate și propuneri de măsuri de diminuare Tabelul 20. Impacturi anticipate și recomandări privind reducerea acestora Potențiale consecințe directe asociate cu reabilitarea, conservarea/restaurarea infrastructurii și cu investițiile făcute în aceasta Reconstruirea/reabilitarea clădirilor rezidențiale și modificarea arhitecturii fațadelor Principalul risc: Reconstruirea/reabilitarea clădirilor rezidențiale și modificarea arhitecturii fațadelor are legătură cu intervenția involuntară asupra spațiului rezidențial privat. Îmbunătățirea caracteristicilor arhitecturale este percepută ca fiind un impact pozitiv, care crește valoarea imobiliară a clădirilor afectate. Cu toate acestea, în anumite cazuri, atitudinea proprietarilor apartamentelor poate fi una negativă. Măsurile de atenuare și consultările cu gospodăriile afectate sunt extrem de importante. La această etapă, proiectul nu prevede demolarea niciunor clădiri rezidențiale. În cazul în care proiectul detaliat va necesita dezafectarea anumitor clădiri deținute în proprietate de persoane sau entități private, se va aplica Politica de protecție a BM cu privire la strămutarea involuntară (PO/BP 4.12), care va include întocmirea planurilor de acțiune în vederea strămutării pe bază de consultări cu gospodăriile afectate și compensații echitabile. Restaurarea și conservarea edificiilor și monumentelor istorice Principalul risc: Restaurarea și conservarea edificiilor și monumentelor istorice urmărește prin definiție conservarea patrimoniului cultural. Cu toate acestea, o planificare și o proiectare inadecvată, un dezechilibru între strategiile de reconstruire/restaurare și cele de prezervare/conservare ar putea conduce la modificări inacceptabile ale materialelor/caracteristicilor și la o diminuare a valorii de patrimoniu cultural a momentului afectat. Măsuri de atenuare: Toate intervențiile de pe parcursul lucrărilor de conservare-restaurare trebuie să fie în conformitate cu cerințele prevăzute de legislația georgiană referitoare la patrimoniul cultural, iar proiectele trebuie să fie aprobate de Agenția Națională pentru Conservarea Patrimoniului Cultural. Cu toate acestea, în afară de aprobarea din partea ACHP, sunt necesare consultări publice adecvate și obținerea unui consens cu comunitățile locale, societatea în general, biserica și comunitatea academică. Potențialele consecințe indirecte pe termen lung și induse ale implementării proiectului Limitări impuse de infrastructură Limitări impuse de infrastructură: În particular, impacturile cele mai critice posibile legate de depășirea capacității de aglomerare a obiectivelor turistice sunt: (i) poluarea datorată unei salubrizări deficitare, lipsa toaletelor și a sistemelor de canalizare la locul obiectivelor de destinație, (ii) poluarea datorată sistemelor necorespunzătoare de colectare a deșeurilor de la locul obiectivelor de destinație și lipsa facilităților de colectare a deșeurilor, (iii) poluarea datorată managementului necorespunzător al deșeurilor și lipsa facilităților de evacuare a deșeurilor la nivel regional, (iv) calitatea defectuoasă a drumurilor locale și riscurile de deplasare și de disconfort asociate, precum praful, (v) lipsa unui management integrat al obiectivului (deteriorarea sistemelor de scurgere a apelor pluviale, lipsa de electricitate rezultată din prăbușirea necontrolată a arborilor) care conduce la apariția eroziunilor și alunecărilor de teren la nivel local. Măsuri de atenuare: Cea mai mare parte a acestor factori negativi este adresată prin sub-proiectele din cadrul programului, iar efectele menționate vor fi atenuate prin instalarea corespunzătoare de toalete, sisteme de canalizare, sisteme de alimentare cu apă, energie electrică, pubele pentru colectarea deșeurilor, precum și prin stabilirea unor sisteme eficiente de management. Distribuirea neuniformă a fluxurilor turistice și crearea de fluxuri de vârf în zone limitate Distribuirea neuniformă a fluxurilor turistice și crearea de fluxuri de vârf în zone limitate ar putea conduce la depășirea capacității de aglomerare: dezvoltarea necoordonată a infrastructurii turistice poate conduce la concentrarea fluxurilor de turiști către zone limitate în juril destinațiilor celor mai dezvoltate. Proiectul pilot din Signagi a condus la o creștere rapidă a vizitelor turistice în această zonă locală și la o concentrare a afluxului de turiști. Măsuri de atenuare: Programul de investiții propus are în vedere managementul integrat și planul coordonat de reabilitare a infrastructurii și monumentelor din Telavi, Kvareli, Dartlo și din 11 destinații turistice din cadrul circuitelor turistice majore. În afară de aceasta, programul pe termen mai lung definește ca prioritate construirea unor hoteluri mici de tip boutique la locul diferitelor destinații și nu susține construirea de hoteluri de mari dimensiuni. Toate acestea vor 77 Potențiale consecințe directe asociate cu reabilitarea, conservarea/restaurarea infrastructurii și cu investițiile făcute în aceasta da posibilitatea unei distribuiri mai unitare a afluxurilor de turiști și vor minimiza riscurile de supraaglomerare locală. Hotelurile mici care vor fi distribuite pe parcursul circuitelor turistice vor avea emisii și deversări mai puțin concentrate , o competiție redusă pentru resurse, un impact redus asupra stilului de viață tradițional și un risc redus de ”scurgere” a veniturilor comparativ cu schema privind construirea de hoteluri de mari dimensiuni. Creșterea rapidă a afluxului de turiști în cele mai fragile și curate zone și în obiective incluse în patrimoniul natural Creșterea rapidă a afluxului de turiști în cele mai fragile și curate zone și în obiective incluse în patrimoniul natural, care poate conduce la depășirea capacității de aglomerare a destinațiilor. Măsuri de atenuare: Cei mai valoroși și fragili receptori de mediu sunt situați în destinații îndepărtate față de drumurile principale ale circuitelor turistice – acestea sunt teritoriile ariilor protejate actuale sau planificate și teritoriile adiacente din cadrul complexelor ecologice din munții cu înălțime mare și medie. Programul de investiții propus se concentrează mai degrabă asupra stimulării nucleului alcătuit din turismul vizând patrimoniul cultural și cel culinar decât asupra turismului în zonele protejate. Programul va contribui la definirea și amenajarea teritorială a circuitelor în vederea vizitării unor crame de vin, monumente spectaculoase, mănăstiri și a trăirii unor experiențe culturale în direct (muzică, artă, dans, gastronomie). Creșterea planificată de 20% a afluxurilor de turiști este concentrată în teritoriile adiacente circuitelor și destinațiilor turistice majore. Proiectul nu va declanșa o creștere semnificativă a afluxurilor de turiști către cele mai valoroase și fragile zone ecologice. Pierderea resurselor ecologice și a biodiversității în ariile extrem de sensibile Pierderea resurselor ecologice și a biodiversității în ariile extrem de sensibile datorită accesului crescut către destinații îndepărtate, numărului crescut de turiști, comportamentului turistic necontrolat, speciilor externe introduse și perturbării habitatelor. Uneori, turiștii au distrus traseele marcate și au creat trasee alternative, contribuind la afectarea solului, la eroziuni și la afectarea plantelor. Cele mai agresive forme de turism, cum ar fi vânarea de trofee, braconajul ilegal pe bicicletă sau alte abateri comportamentale ale turiștilor, ar putea constitui un motiv pentru pierderi însemnate aduse biodiversității. Măsuri de atenuare: Programul de investiții propus se concentrează asupra patrimoniului cultural, a turismului culinar, care urmează a fi promovate în cadrul traseelor și circuitelor turistice existente care se află la distanță mare față de zonele sensibile și ariile protejate. Cu privire la o perspectivă pe termen lung, SECHSA recomandă efectuarea unei evaluări amănunțite a corelărilor dintre creșterea numărului de turiști și limita impacturilor tolerabile. Rezultatele acestor evaluări strategice trebuie utilizate pentru elaborarea unor planuri de management în vederea managementului pe termen mediu și lung. Programe de sensibilizare a turiștilor și referitoare la măsurile fito-sanitare de control vor face parte din aceste scheme de management. Măsurile fito-sanitare ar trebui de asemenea implementate la nivel național. Necesitățile legate de consolidarea capacității impun asigurarea de către Ministerul Agriculturii a unui control eficient al nevoilor care urmează a fi evaluate, precum și recomandarea de măsuri. Creșterea afluxului de turiști și a dezvoltării induse conduce la pierderea resurselor ecologice și a biodiversității Creșterea afluxului de turiști și a dezvoltării induse ar putea avea legătură cu pierderea resurselor ecologice și a biodiversității în zonele sensibile adiacente circuitelor turistice și cu competiție pentru resurse naturale . Petece de păduri de luncă sau fragmente din păduri montane de mărime medie de la poalele dealurilor adiacente destinațiilor și drumurilor aferente proiectului sunt principalii receptori, precum și principalele resurse de apă freatică. Dezvoltarea indusă este probabil potrivită pentru zonele situate în apropierea circuitelor turistice. Defrișările ilegale, braconajul pășunatul excesiv și deteriorarea în ansamblu a mediului ar putea fi rezultatul unei dezvoltări și creșteri necontrolate a afluxului de turiști. Dat fiind caracterul sezonier al multor activități turistice, a posibil ca animalele sălbatice să fie afectate de marile afluxuri de oameni în momentele critice ale migrației, hrănirii, creșterii sau al clădirii cuiburilor. Măsuri de atenuare: • Restricționarea dezvoltării neplanificate și a construirii ilegale prin îmbunătățirea bazei de reglementare și a mecanismelor de punere în aplicare; întocmirea de hărți privind utilizarea terenurilor și de planuri de dezvoltare integrate pentru zonele vizate din jurul circuitelor turistice din regiunea Kakheti. • Reabilitarea infrastructurii și asigurarea alimentării cu energie electrică și, acolo unde a cest lucru este posibil, alimentarea cu gaze naturale, pentru minimizarea utilizării lemnului de foc. 78 Potențiale consecințe directe asociate cu reabilitarea, conservarea/restaurarea infrastructurii și cu investițiile făcute în aceasta • Dezvoltarea unui sistem eficient de combatere a incendiilor forestiere la nivel național și municipal. • Îmbunătățirea eficienței inspectoratului de mediu și demarcarea clară a responsabilităților Ministerului Mediului (MM) și ale Ministerului Energiei și Resurselor Naturale (MERN) în acest sens. Asigurarea unui control strict al braconajului, defrișărilor ilegale legate de activitățile turistice, precum și al dezvoltării induse. • Încurajarea implementării facilităților de economisire a energiei și a schemelor de energie regenerabilă în vederea utilizării în cadrul facilităților turistice și al zonelor rezidențiale, precum și pentru proiecte de investiții. Luarea în calcul a tehnologiilor pentru cu consum redus de energie și eficiente din punct de vedere energetic ca pe unul dintre criteriile benefice pe durata procesului de selecție. În cadrul planificării viitoare, în afară de evaluarea factorilor de mediu și a celor culturali, o parte integrantă a ecoturismului o constituie promovarea reciclării, eficienței energetice, a conservării apei și a creării de oportunități economice pentru comunicațiile locale. Dezvoltarea indusă ar putea avea legătură cu peisagistica și cu impactul vizual generat de construirea de drumuri, dezvoltarea neplanificată, construirile ilegale și cu o depozitare și evacuare inadecvată a deșeurilor solide Măsuri de atenuare: Elaborarea Planului de dezvoltare strategică propus, cu asistență tehnică din partea GiZ, și stabilirea unui control strict asupra activităților de proiectare și construire urbană și rurală care se desfășoară în legătură cu ariile protejate ar trebui extinsă cu privire la toate destinațiile turistice importante, peisajele pitorești, zonele aferente stațiunilor și zonele recreative. Restricționarea dezvoltării neplanificate și a construirii ilegale prin îmbunătățirea bazei de reglementare și a mecanismelor de aplicare a legii. Deteriorarea calității apei de suprafață și a celei subterane Deteriorarea calității apei de suprafață și a celei subterane datorită facilităților inadecvate de epurare a apelor u zate și evacuării de deșeuri solide în corpurile de apă de suprafață. Măsuri de atenuare: Eutrofizarea lacurilor poate apărea în cazul în care facilitățile de epurare a apelor uzate sunt conforme cu standardele naționale comune. Cerințele privind calitatea apei evacuate în lacurile de mare valoare cu ecosisteme specifice și fragile ar trebui să fie mai stricte decât standardele comune. Cu toate acestea, cea mai simplă soluție este aceea de a restricționa construirea de hoteluri sau de clădiri rezidențiale, precum și a oricăror facilități de prelucrare a produselor alimentare la o distanță mai mică de 200 m de lac sau de apa curgătoare care se varsă în lac. Acesta va fi unul dintre criteriile de selectare a investițiilor din sectorul privat. Controlul strict al conformității cu cerințele standard referitoare la evacuarea apelor uzate ar trebui să fie în continuare valabile pentru aceste facilități. Solicitarea crescută de către turiști a infrastructurii locale și cererea crescută a acestora cu privire la varietatea serviciilor publice care revin în mode obișnuit în sarcina administrației locale Solicitarea crescută de către turiști a infrastructurii locale de transport, cererea crescută de alimentare cu energie electrică și apă, de colectare și tratare a apelor uzate, de evacuare a deșeurilor solide și de facilități medicale, precum și cererea crescută cu privire la varietatea serviciilor publice care revin în mod obișnuit în sarcina administrației locale. Adesea, cererea înregistrează vârfuri sezoniere însemnate. Fără coordonare și planificare, cererile de servicii ar putea depăși capacitatea, cu consecințe negative asupra locuitorilor, precum și asupra turiștilor. Disponibilitatea apei potabile curate, asigurarea unui tratament al apelor uzate conform cu capacitatea corpurilor locale de apă de a asimila sarcina de poluare și facilități adecvate pentru evacuarea deșeurilor solide reprezintă aspecte esențiale pentru acest sector. Dacă aceste servicii sunt furnizate de administrația locală sau de servicii independente de utilități, sponsorul proiectului ar trebui să demonstreze faptul că au fost furnizate informații detaliate referitoare la dezvoltarea turismului respectivelor agenții și că acestea sunt pregătite și capabile să satisfacă nevoile impuse de proiect. În cazul în care serviciile nu sunt furnizate de agențiile locale, planul aferent proiectului ar trebui să prezinte în mod clar modalitatea în care dezvoltatorul își propune să le furnizeze, iar efectele aferente propunerii trebuie avute în vedere în cadrul oricărei EM sau al altei analize de mediu. Măsuri de atenuare: În ultimii ani, entitatea de implementare a proiectului de dezvoltare regională din Kakheti a implementat deja în regiunea Kakheti peste 100 de proiecte municipale prin care s-a urmărit îmbunătățirea infrastructurii municipale (sistemele de alimentare cu apă și de tratare a apelor uzate, drumurile locale). Sunt disponibile informații complete referitoare la utilitățile existente și la deficiențele acestora la nivel regional. Programul de investiții este 79 Potențiale consecințe directe asociate cu reabilitarea, conservarea/restaurarea infrastructurii și cu investițiile făcute în aceasta conceput de așa manieră încât să includă îmbunătățirea sistemelor de alimentare cu apă și de tratare a apelor uzate în cadrul tuturor destinațiilor din cadrul proiectului în care sistemele sunt deficitare. E posibil ca rezidenții să suporte o mai mare parte din costuri și să se bucure mai puțin de beneficiile turistice decât turiștii, lucrătorii imigranți sau intermediarii comerciali Chiar dacă se poate asuma faptul că beneficiile turismului se vor acumula pentru rezidenții locali, e posibil ca rezidenții să suporte o mai mare parte din costuri și să se bucure mai puțin de beneficiile turistice decât turiștii, lucrătorii imigranți sau intermediarii comerciali. Scurgerea reprezintă pierderea cheltuielilor din turism ca urmare a aducerii de bunuri și servicii dintr-o zonă externă. Aceasta poate consta din importul de produse alimentare și de alte necesități ale hotelului care se află în afara domeniului de specializare managerială, repatrierea profitului de către proprietari, costuri de marketing în străinătate, transport și alte servicii din țara turistică sursă. Măsuri de atenuare: Proiectul propus se focalizează pe dezvoltarea turismului ecologic, de patrimoniu cultural și culinar. Se vor stimula hotelurile mici de tip boutique și facilitățile comerciale și de prelucrare a produselor alimentare de mici dimensiuni, administrate de rezidenți locali, în locul hotelurilor și facilităților de producție de mari dimensiuni deținute de companii multinaționale. Acest lucru va sprijini întreprinderile locale de dimensiuni mici și mijlocii, angajarea rezidenților locali în câmpul muncii (fiind în cea mai mare parte întreprinderi familiale) și reducerea la minimum a scurgerilor de venituri. E posibil ca forța de muncă locală să necesite calificare pentru a concura pentru locurile de muncă generate de proiect și să participe astfel la beneficiile acestuia. Vor fi necesare instrumente de instruire cu privire la managementul întreprinderilor mici, managementul turistic și alte instrumente de instruire similare. Kakheti are șansa de a găzdui câteva dintre școlile inovatoare reînființate sau deschise de curând care furnizează instruire vocațională, fiind sprijinite de organizații internaționale de dezvoltare și/sau de guvernul național. O nouă facilitate pentru managerii și angajații din domeniul serviciilor de ospitalitate se organizează de către Administrația Națională pentru Turism de pe lângă Ministerul Economiei și Dezvoltării durabile. Dezvoltarea indusă ar putea apărea la periferiile zonelor turistice, incluzând migrația către zone mai bine dezvoltate. Dezvoltarea indusă ar putea apărea la periferiile zonelor turistice, incluzând migrația către zone mai bine dezvoltate. Având în vedere capacitatea limitată de aglomerare a destinațiilor în ceea ce privește spațiul și infrastructura, pe lângă diferențele culturale, migrația poate deveni o posibilă problemă importantă. Dezvoltarea locativă slab reglementată constituie o problemă recurentă în multe dintre statele în curs de dezvoltare și nu se limitează doar la dezvoltarea turismului. Oricum, acesta exacerbează această problemă, cu clădiri care sunt adesea de mari dimensiuni și neplăcute privirii din punct de vedere estetic. Lipsa legislației privind zonarea și faptul că terenurile sunt deținute aproape exclusiv în proprietate privată ar putea conduce la o mentalitate de frontieră și ar putea avea drept urmare activități de construire neplanificate și nepotriviri arhitecturale. Aceasta constituie o posibilă problemă în Kakheti, unde lipsa unor îndrumări în domeniul construcțiilor ar putea pune în pericol aspectul colonial al orașului pe măsură ce acesta își extinde spațiile de cazare pentru a găzdui mai mulți turiști. Măsuri de atenuare: Guvernul planifică pentru următorii 3 ani elaborarea unei strategii pentru ministerele sectoriale și administrațiile autonome locale, precum și prevederea de îndrumări ca instrumente pentru facilitarea punerii în aplicare a Legii din Georgia privind planificarea spațială și dezvoltarea urbană și pentru introducerea unei planificări-cadru integrate. Proprietarii de locuințe din satul Dartlo sunt informați că nu mai pot efectua niciun fel de lucrări de reconstruire fără implicarea și permisiunea Agenției Naționale pentru Conservarea Patrimoniului Cultural din Georgia. Riscul legat de deteriorarea monumentelor Proiectul va investi în modernizarea și dezvoltarea infrastructurii din cadrul obiectivelor istorice precum și a celei din apropierea obiectivelor de patrimoniu cultural și natural. Chiar dacă nu se planifică nimic în legătură cu clădirile incluse în patrimonial cultural sau în imediata apropiere a acestora, astfel de intervenții comportă riscuri suplimentare legate de deteriorarea monumentelor în cazul în care proiectele și abordările metodologice utilizate sunt inadecvate pentru conservarea valorii istorice și estetice a acestor obiective sau în care vizitarea acestor obiective, intensificată ca urmare a intervențiilor din cadrul proiectului, nu este gestionată într-o manieră durabilă. Efectele cumulate ale dezvoltării diferitelor elemente ale infrastructurii în interiorul și în preajma obiectivelor istorice, în interiorul sau în preajma ariilor naturale cu valoare recreativă și estetică se adaugă de asemenea la riscurile potențiale aferente proiectului. 80 Potențiale consecințe directe asociate cu reabilitarea, conservarea/restaurarea infrastructurii și cu investițiile făcute în aceasta Măsuri de atenuare: Toate design-urile din cadrul proiectului legate de conservarea-restaurarea clădirilor istorice, a blocurilor și a monumentelor de patrimoniu cultural sunt gestionate de ACHP. Lucrările sunt proiectate în conformitate cu legislația națională și cu cele mai bune practici internaționale. ACHP va recomanda specialistul din cadrul MDF care va superviza lucrările. ACHP va participa la recepția la finalizarea lucrărilor aferente restaurării-reabilitării clădirilor istorice. Proiectele de reabilitare a infrastructurii vor fi supervizate de Ministerul Culturii. Capacitatea de aglomerare a tuturor obiectivelor va fi monitorizată cu atenție. Sensibilitatea față de tradițiile locale și convingerile religioase Activități precum un tur al siturilor arheologice ar putea veni în conflict cu tradițiile locale și/sau credințele religioase. În ceea ce privește investițiile în astfel de facilități care sunt considerate sacre, ca și în cazul relicvelor religioase, impactul este unul complex. Este important ca astfel de intervenții să aibă o bază științifică solidă și să răspundă cât mai complet cu putință tiparelor de organizare socială și instituțiilor sociale și culturale existente. Tradițiile trebuie avute în vedere pe parcursul operării facilităților turistice. Măsuri de atenuare: Toate design-urile din cadrul proiectului referitoare la conservarea-restaurarea clădirilor istorice, edificiilor și monumentelor incluse în patrimoniul cultural sunt gestionate de către Agenția pentru Conservarea Patrimoniului Cultural (ACHP). Entitatea de implementare a proiectului și ACHP au consultat comunitățile locale din Darlo și din cadrul a 11 destinații din cadrul proiectului. Există anumite restricții și limitări specifice din punctul de vedere al tradițiilor locale și convingerilor religioase. Pentru a evita dezintegrarea comunității locale, se recomandă călduros organizarea unei sesiuni speciale de instruire și pregătirea pentru inter-comunicarea cu turiștii. Acei locuitori din Dartlo implicați în activitate trebuie să înțeleagă faptul că păstrarea identității este extrem de importantă. Pentru locuitorii din Tush, sunt inacceptabile unele comportamente ale turiștilor, cum ar fi: deplasarea fără haine sau înfășurați numai într-un prosop prin pensiuni, prin sat sau prin zonele învecinate; manifestările erotice în public, în special în prezența copiilor. Acestea vor fi considerate un abuz la adresa comunității. Există mai multe părți asociate, implicate în și interesate de dezvoltarea satului Dartlo și a regiunii Tusheti: comunitatea locală , Administrația pentru Aria Protejată Tusheti, Agenția pentru Arii Protejate din Georgia, eparhia Alaverdi, Agenția Națională pentru Conservarea Patrimoniului Cultural, Asociația de Turism Tusheti, Asociația Operatorilor Turistici din Georgia și alții. Prin urmare, orice investiții în interiorul și în împrejurimile satului Dartlo trebuie supuse unui proces de consultare a factorilor interesați, astfel cum este definit acesta prin politica de protecție a Băncii Mondiale la etapa planificării și proiectării sub-proiectului, iar comentariile și sugestiile primite trebuie incorporate în cadrul elaborării sub-proiectelor anterior demarării lucrărilor. Biserica Ortodoxă din Georgia Afluxul de turiști ar putea stimula comerțul ilegal Afluxul de turiști ar putea stimula comerțul ilegal cu vestigii arheologice mobile și activitățile căutătorilor de vestigii. Măsuri de atenuare: Trebuie întărite mecanismele de control Comercializarea produselor artizanale tradiționale poate conduce la pierderea autenticității Comercializarea produselor artizanale tradiționale poate conduce la pierderea autenticității, cu efecte negative pentru artizani și, posibil, și pentru cumpărători. Măsuri de atenuare: Această problemă ar putea face obiectul unui studiu aprofundat și ar trebui să includă recomandări cu privire la obținerea și gestionarea anumitor granturi din partea donatorilor și a subvențiilor guvernamentale pentru sprijinirea producției artizanale cu adevărat tradiționale (întreprinderi individuale sau familiale). Fotografierea picturilor murale poate conduce la deteriorarea acestora Fotografierea picturilor murale poate conduce la deteriorarea acestora datorită reacțiilor fotochimice induse de blitz. Măsuri de atenuare: Fotografiatul ar trebui limitat la mânăstiri și în special în apropierea picturilor murale. 81 Annex 3. Detalii privind EIT POR-ului 2014-2020 pentru regiunea Lazio Performanța de inovare a regiunii Lazio Harta 7. Performanța regională de inovare din cadrul Tabloului de bord privind performanța regională pe anul 2019 Sursa: Comisia Europeană, (2019a). 82 Harta 8. Performanța regională privind inovarea a Tabelul 21. Performanța regională privind inovarea a Italiei în anul Italiei în anul 2019 2019 Sursa: Comisia Europeană, (2019a). Sursa: Comisia Europeană, (2019a). Cadrele conceptuale ale STEMA-TIA 3.0 Tabelul 22. Arborele logic al creșterii durabile Sursa: Prezioso 2020. 83 Tabelul 23. Arborele logic al creșterii incluzive Sursa: Prezioso 2020. Tabelul 24. Arborele logic al resurselor și fondurilor Sursa: Prezioso 2020. 84 Rezultatele STEMA-TIA 3.0 aplicate POR-ului 2014-2020 pentru regiunea Lazio Determinanta privind creșterea inteligentă Figura 20. Indicatorul SG3 (penetrarea internetului în cadrul organismelor publice), situația ex-ante și situația ex-post Sursa: Prezioso 2020. Figura 21. Indicatorul SG17 (Nivelul de dezvoltare a telecomunicațiilor), situația ex-ante și situația ex-post Sursa: Prezioso 2020. 85 Determinanta provind creșterea durabilă Tabelul 25. Evaluarea ex-ante a creșterii durabile Tabelul 26. Evaluarea ex-post a creșterii durabile 86 Figura 22. Indicatorul SuG28 – instituții de asigurări și financiare, situația ex-ante și situația ex-post. Sursa: Prezioso 2020. Figura 23. Indicatorul SuG41 – Deșeurile urbane, situația ex-ante și situația ex-post Sursa: Prezioso 2020. 87 Determinanta privind creșterea incluzivă Tabelul 27. Evaluarea ex-ante a creșterii incluzive Tabelul 28. Evaluarea ex-post a creșterii incluzive 88 Figura 24. Indicatorul IG38 – incluziunea sectorială a străinilor, situația ex-ante și situația ex-post Sursa: Prezioso 2020. Figura 25. Sursa: Indicatorul IG40 – angajarea în câmpul muncii a femeilor, situația ex-ante și situația ex-post Sursa: Prezioso 2020. 89 Determinanta privind resursele și fondurile Tabelul 29. Evaluarea STEMA ex-ante a factorilor pentru stabilirea opțiunilor de politică,resurselor și fondurilor aferente POR- ului pentru regiunea Lazio. Sursa: Prezioso 2020. Tabelul 30. Evaluarea STEMA ex-post a factorilor pentru stabilirea opțiunilor de politică,resurselor și fondurilor aferente POR- ului pentru regiunea Lazio. Sursa: Prezioso 2020. Literele îngroșate indică o schimbare în cadrul situației ex-post. 90