ROMÂNIA Acord de servicii de asistență tehnică cu privire la evaluarea impactului teritorial din România (P172820) Livrabilul 3 – Raport cuprinzând recomandări cu privire la opțiunile de politică și modalitățile de operaționalizare și implementare a instrumentului de evaluare a impactului teritorial în cadrul MDLPA și al altor ministere de resort relevante Aprilie 2023 Declinarea răspunderii Prezentul raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Băncii Mondiale. Constatările, interpretarea și concluziile exprimate în cadrul acestei lucrări nu reflectă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu își asumă responsabilitatea pentru acuratețea datelor incluse în această lucrare. Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României . Declarație privind drepturile de autor Materialul cuprins în această publicație este protejat de drepturi de autor. Reproducerea și/s au transmiterea unor părți din această lucrare fără permisiune poate constitui o încălcare a legislației aplicabile. Pentru obținerea unei permisiuni cu privire la fotocopierea sau retipărirea oricărei părți din lucrarea de față, vă rugăm să transmiteți o solicitare, care să cuprindă informații complete, către: (i) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (str. Apolodor 17, București, România); sau (ii) Grupul Băncii Mondiale - România (Vasile Lascăr Street, No 31, Et 6, Sector 2, București, România). Mulțumiri Prezentul raport a fost transmis în luna martie 2023 în conformitate cu Acordul de servicii de asistență tehnică cu privire la evaluarea impactului teritorial, încheiat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la data de 9 decembrie 2019. Raportul a fost elaborat sub îndrumarea și supervizarea dlui. Christoph Pusch (Manager de Practică în domeniul Urban și Managementul Riscului de Dezastru pentru Europa și Asia Centrală) și a dnei. Anna Akhalkatsi (Manager de Țară pentru România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă coordonată de dna. Ellen Hamilton (Specialist Principal în domeniul Urban) și a fost alcătuită din dna. Carli Venter (Specialist Senior în domeniul Dezvoltării Urbane), dna. Cristina Zamfir (Expert Sector Public) și dl. George Moldoveanu (Asistent Gestionarea Informațiilor). Analiza specializată a fost realizată de către o echipă din cadrul ÖIR GmbH. Echipa dorește să-și exprime gratitudinea pentru cooperarea, îndrumarea, opiniile și sugestiile excelente primite în timp util din partea reprezentanților Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în special față de dl. ministru Attila Cseke, dl. director general Alexandru Soare, dl. director Liviu Băileșteanu, dl. șef serviciu Radu Necșuliu, dl. șef unitate Bogdan Ghinea, dna. Amalia Virdol, dl. Beniamin Stoica -Fuchs, dna. Georgiana Toth, dna. Alina Huzui, dl. Bogdan Micu, dna. Cătălina Păun și dna. Io ana Hangiu. 2|P a g i n a 1 Introducere ..................................................................................................................................................... 8 1.1 Informații privind contextul ............................................................................................................................ 8 1.2 Obiectul și structura prezentului raport ....................................................................................................... 10 2 Prezentare generală a metodologiei de Verificare Rapidă EIT adaptate la contextul din România ............. 12 2.1 Prezentare generală a metodologiilor și instrumentelor ESPON de analiză rapidă destinate EIT ................ 12 2.2 Adaptarea metodologiei de Verificare Rapidă EIT pentru România ............................................................. 13 2.3 Recomandări referitoare la un manual pentru viitorii utilizatori ................................................................. 14 3 Aplicarea pilot a metodologiei de Verificare Rapidă EIT: Programul Național de Investiții “Anghel Saligny” ......................................................................................................................................................... 20 3.1 Prezentare generală a programului selectat pentru aplicarea metodologiei de Verificare Rapidă EIT ........ 20 3.2 Abordare metodologică ................................................................................................................................ 22 3.3 Impacturi teritoriale potențiale .................................................................................................................... 22 3.3.1 Identificarea efectelor teritoriale potențiale asupra aspectelor de ordin economic, societal, de mediu și de guvernanță – elaborarea unui model conceptual .................................................... 22 3.3.2 Prezentarea efectelor teritoriale potențiale prin intermediul indicatorilor ..................................... 23 3.3.3 Aprecierea intensității efectelor potențiale ...................................................................................... 24 3.3.4 Calcularea “impactului regional” potențial – combinarea opiniilor experților cu sensibilitatea teritorială .................................................................................................................... 24 3.3.5 Cartografierea impactului teritorial potențial .................................................................................. 24 3.3.6 Performanța economică ................................................................................................................... 24 3.3.7 Angajatori – tranzacții imobiliare ...................................................................................................... 26 3.4 Efecte de mediu anticipate ........................................................................................................................... 27 3.4.1 Utilizarea ariilor naturale .................................................................................................................. 27 3.5 Efecte anticipate la nivelul societății ............................................................................................................ 29 3.5.1 Populația tânără................................................................................................................................ 29 3.5.2 Populația școlară ............................................................................................................................... 30 3.6 Efecte anticipate asupra guvernanței ........................................................................................................... 31 3.6.1 Bugetele autorităților locale ............................................................................................................. 31 3.6.2 Locuințe noi finalizate ....................................................................................................................... 33 3.6.3 Rețele de alimentare cu apă – gospodării ........................................................................................ 34 3.6.4 Rețele de canalizare .......................................................................................................................... 35 3.7 Concluzii și recomandări cu privire la opțiunile de politică .......................................................................... 37 3.7.1 Priorități și obiective ......................................................................................................................... 37 3.7.2 Obiectul finanțării ............................................................................................................................. 38 3.7.3 Conflicte între obiective .................................................................................................................... 38 3.7.4 Securitatea pe termen lung a investițiilor ......................................................................................... 39 3|P a g i n a 3.8 Experiențe dobândite din exercițiul EIT ........................................................................................................ 39 4 Concluzii. Acțiuni viitoare pentru integrarea metodologiei de Verificare Rapidă EIT în procesul de formulare a politicilor ................................................................................................................................... 41 4.1 Integrarea metodologiei de Verificare Rapidă EIT în formularea politicilor ................................................. 41 4.2 Roluri și responsabilități instituționale ......................................................................................................... 42 4.3 Acțiuni viitoare.............................................................................................................................................. 43 5 Bibliografie .................................................................................................................................................... 44 4|P a g i n a Lista figurilor Figura 1. Expunere x sensibilitate teritorială = impact teritorial ..................................................................... 12 Figura 2. Fișa de intrări .................................................................................................................................... 14 Figura 3. Baza de date...................................................................................................................................... 15 Figura 4. Foaia de calcul ”Hărți” ...................................................................................................................... 16 Figura 5. Foaia de calcul “Control” .................................................................................................................. 18 Figura 6: Scriptul VB – desenarea hărții ........................................................................................................... 19 Figura 7: Scriptul VB – colorarea hărții ............................................................................................................ 19 Figura 8. Concluziile atelierului de lucru: imagine sistemică de ansamblu ...................................................... 23 Figura 9. Opinia experților: performanța economică afectată de măsurile Programului Anghel Saligny ....... 25 Figura 10. Voturile experților: angajatorii din domeniul imobiliar afectați de măsurile Programului Anghel Saligny ................................................................................................................................... 26 Figura 11. Voturile experților: utilizarea ariilor naturale afectată de măsurile Programului Anghel Saligny ............................................................................................................................................... 28 Figura 12. Voturile experților: populația tânără afectată de măsurile Programului Anghel Saligny ................. 29 Figura 13. Voturile experților: populația școlară afectată de măsurile Programului Anghel Saligny ................ 30 Figura 14. Voturile experților: bugetele autorităților locale afectate de măsurile Programului Anghel Saligny ............................................................................................................................................... 32 Figura 15. Voturile experților: locuințe noi finalizate afectate de măsurile Programului Anghel Saligny ......... 33 Figura 16. Voturile experților: rețele de alimentare cu apă (gospodării) afectate de măsurile Programului Anghel Saligny .............................................................................................................. 34 Figura 17. Voturile experților: Rețele de canalizare afectate de măsurile Programului Anghel Saligny ........... 36 Figura 18. Situațiile în care utilizăm Verificarea Rapidă EIT în cadrul ciclului politicii ....................................... 41 Lista hărților Harta 1. Programul “Anghel Saligny”, distribuția cererilor de finanțare pe județe la data de 8 noiembrie 2021 ................................................................................................................................. 20 Harta 2. Performanța economică (PIB/cap de locuitor) afectată de măsurile Programului Anghel Saligny – opiniile experților: efect pozitiv redus ............................................................................... 25 Harta 3. Angajatorii din domeniul imobiliar afectați de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic ...................................................................................................... 27 Harta 4. Utilizarea ariilor naturale afectată de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect negativ redus .......................................................................................................... 28 Harta 5. Populația tânără afectată de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic ................................................................................................................................. 30 Harta 6. Populația școlară afectată de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic ................................................................................................................................. 31 Harta 7. Bugetele autorităților locale afectate de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic ...................................................................................................... 32 5|P a g i n a Harta 8. Locuințe noi finalizate afectate de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic ........................................................................................................................ 34 Harta 9. Rețele de alimentare cu apă (gospodării) afectate de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic ........................................................................................... 35 Harta 10. Rețele de canalizare afectate de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic ........................................................................................................................ 36 Lista casete Caseta 1. Cele mai bune practici și experiențe dobândite din alte state care au realizat cu succes evaluări ale impactului teritorial și previziuni ale impactului investițiilor în infrastructură ............... 9 Caseta 2. Recomandări cu privire la introducerea treptată a evaluărilor de previzionare ex -ante ale impactului teritorial în procesul de formulare a politicilor la nivel național și local......................... 10 6|P a g i n a Abrevieri și acronime AEM Agenția Europeană de Mediu ARTS Evaluarea sensibilității regionale și teritoriale (Proiectul ARTS al ESPON) BM Banca Mondială CLC Corine Land Cover (setul de date european de referință pentru modul de acoperire a terenului) EIT Evaluarea impactului teritorial ESPON Rețeaua Europeană de Observare pentru Dezvoltare Teritorială și Coeziune GIS Sistemul de informații geografice IPCC Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice MDLPA Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației NUTS Nomenclatorul unităților teritoriale în scopuri statistice (standard de geocoduri de referință pentru diviziunea administrativă a statelor în scopuri statistice) OCDE Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică OIR Institutul Austriac pentru Planificare Spațială (ÖIR) PIB Produsul intern brut PNDL Programul Național de Dezvoltare Locală POR Programul Operațional Regional PSIA Analiza sărăciei și a impactului social RAS Servicii de asistență tehnică RON Leul românesc SECHSA Evaluarea mediului strategic, a patrimoniului cultural și evaluare socială STeMA Abordare privind managementul teritorial economic/de mediu durabil UAL Unitate administrativă locală UAT Unitate administrativă teritorială UE Uniunea Europeană VBA Visual Basic pentru aplicații (limbaj de programare) Legendă Efecte ale directivelor – cod de culori Legendă – tendința efectelor Efecte pozitive Crescătoare Efecte pozitive minore Efecte neutre Descrescătoare Efecte negative minore Efecte negative 7|P a g i n a P 1. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România (MDLPA) implementează în prezent un proiect prin care se urmărește “îmbunătățirea capacității de fundamentare a deciziilor adoptate la nivelul ministerului și de punere în aplicare a politicilor pe bază de dovezi”1, inițiat în luna octombrie 2019. În cadrul proiectului, MDLPA va elabora un instrument de evaluare a impactului teritorial (EIT), în vederea fundamentării și susținerii cu informații mai exacte a procesului decizional legat de elaborarea și implementarea politicilor și programelor de investiții naționale din România. Prin aceasta se urmărește ca instrumentul EIT să estimeze impacturile teritoriale pe baza unor proceduri similare celor utilizate la nivel european. P 2. În acest context, Banca Mondială a furnizat servicii de asistență tehnică (RAS) către MDLPA, care au inclus produse de analiză, consolidarea capacității și recomandări practice cu privire la utilizarea previzionării strategice și a metodologiilor EIT la nivel național și local. După cum s-a prevăzut prin acordul modificat, Livrabilul 3 din cadrul TIA RAS “Raport cuprinzând recomandări cu privire la opțiunile de politică și modalitățile de operaționalizare și implementare a instrumentului de evaluare a impactului teritorial în cadrul MDLPA și al altor ministere de resort relevante” este unul dintre livrabilele care fac parte din Componenta 2, care a cuprins următoarele activități (cu activitățile de la punctele c și d incluse în acest raport): a) Efectuarea unui studiu privind cele mai bune practici prin intermediul a trei (3) studii de caz din state membre UE relevante; b) Furnizarea de recomandări către MDLPA referitoare la îmbunătățirea strategiilor de dezvoltare locală pe baza studiilor de caz analizate în cadrul punctului (a); c) Acordarea de sprijin și consolidarea capacității MDLPA în cadrul proiectului pilot de aplicare a instrumentului de evaluare a impactului teritorial în contextul programului MDLPA selectat de client, analiza rezultatelor ulterioare acestei aplicări pilot; și d) Furnizarea de recomandări cu privire la opțiunile de politică și modalitățile de operaționalizare și implementare a instrumentului pentru evaluarea impactului teritorial în cadrul MDLPA și al altor ministere de resort relevante. P 3. Principalele rezultate sunt prezentate în rezumat în paragrafele următoare. (a) Analiza practicilor internaționale cu privire la instrumentele și metodologiile EIT P 4. Livrabilul 2a2 din cadrul TIA RAS prezintă definițiile, tipurile și modalitățile de utilizare a instrumentelor și metodologiilor EIT pentru susținerea procesului de formulare a politicilor pe bază de dovezi. Acesta oferă o prezentare generală a instrumentelor EIT disponibile, pentru a sprijini MDLPA cu privire la selectarea instrumentul EIT (sau combinația de instrumente) care urmează a se utiliza în cadrul evaluării extinse a investițiilor teritoriale din România. Chiar dacă nu oferă o prezentare exhaustivă a fiecărui instrument EIT, se face o trecere în revistă a punctelor forte și slabe. Ca o primă măsură, este important să se stabilească funcțiile, avantajele și dezavantajele principale care diferă între instrumentele de evaluare EIT existente. P 5. De asemenea, echipa BM a realizat o analiză a practicilor internaționale cu privire la utilizarea instrumentelor și metodologiilor EIT, pentru adaptarea acestora la contextul din România. Analiza a reliefat faptul că există mai multe exemple de evaluări cu elemente de previzionare care s-au utilizat cu succes pentru fundamentarea procesului de formulare a politicilor în diferite state. Aceste evaluări au fost utilizate pentru anticiparea 1 Proiectul “Îmbunătățirea cadrului pentru fundamentarea și evaluarea politicilor publice din domeniul dezvoltării teritoriale ”, cod SIPOCA 713. Informații suplimentare sunt disponibile la adresa: https://www.mdlpa.ro/pages/proiectsipoca713. 2Raport disponibil la cerere: Banca Mondială. (2021). Raport cu privire la practica de evaluare a impactului teritorial și de previzionare a impactului investițiilor în infrastructură, cu trei studii de caz . 8|P a g i n a schimbărilor din mediul economic, social și de mediu și pentru dezvoltarea de strategii care să ofere răspunsuri la aceste schimbări. Învățând din aceste exemple, România își poate dezvolta propria abordare EIT, care să fie adaptată la contextul și nevoile sale specifice. Aceasta ar putea necesita dezvoltarea de noi instrumente și metodologii, precum și stabilirea de parteneriate cu părțile interesate relevante pentru asigurarea realizării evaluărilor într-o manieră colaborativă și incluzivă. Caseta 1. Cele mai bune practici și experiențe dobândite din alte state care au realizat cu succes evaluări ale impactului teritorial și previziuni ale impactului investițiilor în infrastructură Studiu de caz 1: Aplicarea instrumentului SECHSA în cadrul Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia oferă un exemplu de integrare a patrimoniul cultural, a mediului natural și a rezultatelor sociale în cadrul EIT. Evaluarea include o analiză calitativă aprofundată a situației siturilor de patrimoniu cultural. Aceasta este completată de condițiile de bază ale mediului înconjurător, care cuprind o evaluare a proceselor geologice periculoase, a rezervelor naturale, a ariilor protejate și a biodiversității. Ulterior, s-a efectuat o analiză cu privire la dezvoltarea economică, cu o componentă de analiză socio-economică, care are în vedere sistemul de sănătate, de educație și activitatea economică . Studiul de caz incorporează o serie de elemente de perspectivă în proiect și are în vedere elementele de risc. Studiu de caz 2: Aplicarea instrumentului STeMA-TIA în cadrul POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio Aplicarea instrumentului STeMA-TIA în regiunea Lazio face parte dintr-o acțiune mai amplă realizată de cercetători academici pe teritoriul Italiei pentru evaluarea POR -urilor. Această analiză prezintă potențialul de dezvoltare a unei culturi a evaluării unitare a politicilor și programelor naționale . De asemenea, confirmă potențialul de utilizare a acestui instrument pentru analizarea impactului teritorial al politicilor și programelor în cadrul unor regiuni din România, dacă se dorește acest lucru. Cu toate acestea, a posibil ca modelul STeMA să nu fie opțiunea cea mai fezabilă sau cea mai promptă. În cazul în care se vizează un model STeMA 3.0, utilizarea instrumentului ar necesita acces la brevet și instruirea analiștilor implicați. Studiu de caz 3: Aplicarea instrumentului PSIA în cadrul Proiectului privind conectarea coridorului rutier din Santa Cruz Aplicarea instrumentului PSIA în cadrul Proiectului privind conectarea coridorului rutier din Santa Cruz, Bolivia, a contribuit la identificarea și integrarea realităților sociale și de mediu în cadrul unui proiect teritorial . Prin aceasta s-a realizat o analiză calitativă riguroasă pe bază de interviuri luate pe teren și consultări cu persoane fizice și organizații locale. Simplitatea metodologică a acestei evaluări nu face din aceasta una mai puțin cuprinzătoare sau mai puțin riguroasă. Mai degrabă, evaluarea pune accentul pe calitatea bunăstării stabilite prin tehnici de intervievare, sugerând faptul că, în timp ce instrumentele complexe și sofisticate pot fi utile, e posibil ca acestea să nu fie întotdeauna cele mai eficace sau cele mai eficiente pentru măsurarea condițiilor sociale, a nevoilor și a dorințelor persoanelor și comunităților. Sursa: Rezumat al studiilor de caz prezentat în cadrul (World Bank, 2021) (b) Recomandări furnizate MDLPA pentru îmbunătățirea strategiilor de dezvoltare locală P 6. Livrabilul 2b3 din cadrul TIA RAS analizează experiențele dobândite cu privire la elaborarea și implementarea strategiilor de dezvoltare teritorială și locală în România și furnizează recomandări referitoare la îmbunătățirea procesului de formulare a politicilor prin corelare cu rezultatele Livrabilului 2a. Raportul sugerează faptul că ar putea fi introduse treptat metodologii și instrumente de previziune ex -ante care vizează impactul teritorial, începând de la nivelul administrației centrale, al ministerelor de resort și ulterior către exterior, pentru reforme ale politicilor, strategiilor și programelor de investiții . La nivelurile sub-naționale, autoritățile locale ar putea fi încurajate să incorporeze instrumente de previziune de bază, cu abordări simple, cum ar fi planificarea scenariilor. 3 Raport disponibil la cerere: Banca Mondială. (2023). Raport cuprinzând recomandări specifice pentru îmbunătățirea strategiilor de dezvoltare locală pe baza celor mai bune practici internaționale. 9|P a g i n a Caseta 2. Recomandări cu privire la introducerea treptată a evaluărilor de previzionare ex-ante ale impactului teritorial în procesul de formulare a politicilor la nivel național și local Deși există un cadru strategic și metodologic stabilit la nivelul Uniunii Europene (UE) pentru dezvoltare teritorială și locală, procesul de planificare strategică din România ar putea fi îmbunătățit. “Strategiile regionale și locale sunt adesea formulate pentru a obține finanțare externă și nu se bazează suficient pe o evaluare completă a nevoilor și potențialului de creștere local . Descrierile detaliate ale problemelor sunt incluse în numeroase planuri locale, dar prioritățile concrete sunt ignorate . Mai mult decât atât, există o discrepanță între direcțiile strategice și nevoile reale de dezvoltare la nivel local și propunerile de proiecte, astfel încât se fac doar enumerări ale proiectelor, fără a se aloca bugete corespunzătoare . Multe dintre planurile analizate nu includ un sistem de monitorizare și evaluare pentru a măsura eficacitatea strategiilor și a proiectelor propuse. Având în vedere capacitatea limitată și deficiențele observate în planificarea strategică la nivel local, metodologiile complexe pentru evaluarea impactului teritorial ar trebui aplicate într-o primă etapă de către instituțiile centrale. La nivelurile sub-naționale, autoritățile locale ar putea fi încurajate să incorp oreze instrumente de previziune de bază, cu abordări simple, cum ar fi planificarea scenariilor, capabile să servească mai degrabă drept modalități de inițiere a discuțiilor în cadrul comunității în locul exercițiilor strict tehnice riguroase.” Sursa: (Banca Mondială, 2023) P 7. Anumite activități pregătitoare sunt considerate necesare pentru integrarea cu succes a instrumentelor și metodologiilor EIT în procesul de formulare a politicilor. Acestea includ asigurarea unor baze de date complete, actualizate și robuste. În afară de aceasta, este necesară creșterea nivelului de conștientizare cu privire la avantajele oferite de instrumentele EIT, prin ateliere de lucru și sesiuni de instruire și implicarea părților interesate. Elaborarea de îndrumare metodologice pentru asigurarea unor rezultate coerente și de bună calitate poate contribui, de asemenea, la implementarea cu succes a EIT. (c) Acordarea de sprijin și consolidarea capacității MDLPA în legătură cu aplicarea pilot a instrumentului de evaluare a impactului teritorial în contextul unui programul național de dezvoltare locală P 8. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România (MDLPA) a identificat instrumentul ESPON destinat EIT (și în special cea mai recentă versiune online a acestuia , denumită Verificare Rapidă EIT, în engleză TIA Quick Check) pentru aplicare în România. O aplicare inițială, pentru a demonstra utilizarea instrumentului în fața reprezentanților MDLPA, a fost efectuată cu sprijin direct din partea ESPON . În contextul TIA RAS, Institutul Austriac pentru Studii Regionale și Planificare Spațială (OIR) a sprijinit adaptarea metodologiei de Verificare Rapidă (nu a instrumentului online) pentru aplicare la nivelul UAL-urilor din România. S-au organizat sesiuni de instruire pentru reprezentanții MDLPA cu privire la utilizarea acesteia pe viitor. (d) Furnizarea de recomandări cu privire la opțiunile de politică și modalitățile de operaționalizare și implementare a instrumentului de evaluare a impactului teritorial în cadrul MDLPA și al altor ministere de resort P 9. MDLPA, cu sprijin din partea echipelor tehnice ale BM și OIR, a coordonat evaluarea impactului teritorial pentru Programul Național de Investiții “Anghel Saligny” pe baza metodologiei de Verificare Rapidă EIT. Rezultatele acestei evaluări pilot sunt incluse în raport, împreună cu experiențele dobândite și cu recomandări și modalități de operaționalizare și implementare a metodologiei de Verificare Rapidă EIT în România. P 10. Acest raport reprezintă rezultatul final al proiectului, respectiv o metodologie de Verificare Rapidă EIT adaptată la contextul din România. Metodologia a fost pilotată cu succes în luna martie 2023 și a facilitat identificarea posibilelor îmbunătățiri pentru definirea Programului Național de Investiții “Anghel Saligny”. Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru integrarea metodologiilor EIT în procesul de 10 | P a g i n a formulare a politicilor din România, în cadrul MDLPA și, posibil, al altor ministere de resort relevante (recomandări sunt oferite în acest raport). P 11. Raportul este structurat pe trei secțiuni principale, după cum urmează: • Capitolul 2. “Prezentare generală a metodologiei de Verificare Rapidă EIT adaptate la contextul din România” prezintă pachetul suport de calcul și cartografiere dezvoltat pentru România, împreună cu îndrumări generale pentru viitorii utilizatori ai acestuia. • Capitolul 3. “Aplicarea pilot a metodologiei de Verificare Rapidă EIT: Programul Național de Investiții ”Anghel Saligny” prezintă impacturile teritoriale potențiale ale celor trei măsuri selectate din cadrul Programului în ceea ce privește efectele economice, de mediu, societale și de guvernanță anticipate . Sunt incluse unele recomandări generale pentru îmbunătățirea Programului, astfel cum au rezultat din dezbateri și din analizele calitative din cadrul unui atelier de lucru dedicat EIT. • Capitolul 4. “Concluzii. Acțiuni viitoare pentru integrarea metodologiei de Verificare Rapidă EIT în procesul de formulare a politicilor,” prezintă un rezumat al principalelor constatări și recomandări cuprinse în raport. Această secțiune subliniază importanța integrării metodologiei de Verificare Rapidă EIT în procesul de formulare a politicilor și identifică acțiunile următoare pentru realizarea acestui obiectiv . 11 | P a g i n a P 12. Metodologia aferentă instrumentului ESPON de Verificare Rapidă EIT a fost elaborată în cadrul proiectului ESPON ARTS, în scopul sprijinirii factorilor responsabili de formularea politicilor la evaluarea impactului teritorial potențial al legislației, politicilor și directivelor anterior implementării acestora 4 5. Metodologia combină date cantitative referitoare la sensibilitatea regională cu opinii ale experților colectate prin intermediul atelierelor de lucru pentru evaluarea tipului și nivelului impactului politicilor. Opiniile experților sunt utilizate pentru stabilirea ”expunerii” generate de o anumită politică pentru toate regiunile, în timp ce datele cantitative sunt utilizate pentru stabilirea “sensibilității regionale” sau a “sensibilității teritoriale” a anumitor regiuni. Combinarea acestor doi factori permite calcularea impactului teritorial potențial asupra fiecărei regiuni în parte (a se vedea ilustrarea de mai jos). Această abordare este bazată pe conceptul de vulnerabilitate elaborat de Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice (IPCC). Figura 1. Expunere x sensibilitate teritorială = impact teritorial Sursa: OIR, 2015. • “Sensibilitatea teritorială” prezintă situația de referință a regiunii în funcție de capacitatea acesteia de a face față la efectele externe. Aceasta este o caracteristică a regiunii care poate fi descrisă prin diferiți indicatori, indiferent de subiectul analizat. • “Expunerea” prezintă intensitatea efectului potențial al celor trei măsuri de infrastructură asupra unui anumit indicator. Expunerea ilustrează opinia experților și principalele constatări rezultate din discuțiile dintre experți în cadrul atelierului de lucru pe tema EIT. 4De-a lungul timpului, cazurile de aplicare a instrumentului de evaluare rapidă destinat EIT s-au extins și au inclus nu doar politicile ci și programele și măsurile individuale (de finanțare). 5 ESPON. (2021). Instrumentul ESPON destinat EIT pentru perioada 2020-2022. Proiect de raport final. Document preluat de la adresa: https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/TIA-Tool_Draft-Final-Report_20.pdf 12 | P a g i n a P 13. Evaluarea este realizată în cadrul unui atelier de lucru de o zi, cu raportare ulterioară, oferind posibilitatea factorilor de decizie să realizeze o evaluare preliminară ex-ante rapidă a efectelor teritoriale ale unei politici6. Procesul din cadrul atelierului de lucru include mai multe etape distincte: • discuții interactive despre impactul teritorial, care oferă o imagine sistemică asupra impacturilor potențiale, • selectarea indicatorilor corespunzători (“domeniile de expunere”) și determinarea influenței prin vot, • calcularea rezultatelor care derivă din opiniile experților și din datele cantitative, • elaborarea de hărți cu privire la tiparele impactului teritorial; • discutarea tiparelor și extragerea recomandărilor de politici. P 14. Pentru a fi mai practică și mai ușor de utilizat, metodologia de Verificare Rapidă a fost integrată într-un instrument online care calculează valorile impactului teritorial și prezintă rezultatele prin hărți de impact, asigurând baza pentru discuțiile purtate de experți. Instrumentul online a fost proiectat pentru nivelul european și cuprinde date până la nivelul NUTS 3. P 15. Un ghid complet pentru moderatori pentru organizarea și implementarea unui atelier de lucru EIT, precum și interpretările și raportările corespunzătoare au fost elaborate în cursul acestui proiect. Ghidul destinat moderatorilor a fost pus la dispoziție pe website -ul ESPON7. P 16. Chiar dacă inițial a fost conceput pentru evaluările de la nivel european (și dacă funcționa anterior doar la nivelul NUTS 2), s-au realizat în timp aplicări pilot pentru nivelul sub -european (de ex., zona Europei Centrale sau la nivel național). Cu toate acestea, principalul obstacol pentru evaluările de la nivel național a constat din disponibilitatea limitată a datelor și rezoluția spațială limitată a instrumentului online. P 17. Pentru a aplica metodologia de Verificare Rapidă EIT în România, în forma solicitată, echipa de proiect a adaptat metodologia și a îmbunătățit rezoluția spațială a indicatorilor și hărților, utilizate pentru a facilita discuțiile. Adaptări generale aduse metodologiei P 18. A fost necesară o bază de date regională la nivelul UAL pentru a calcula aportul experților, cu ajutorul datelor cantitative subiacente. Mai mult decât atât, a fost necesară o modalitate de calcul și generare de hărți, care să se încadreze în programul atelierului de lucru (procesul ulterior stabilirii indicatorilor și până la tipărirea hărților finale nu poate dura mai mult de o oră). În acest sens, echipa de proiect a dezvoltat un pachet suport în format Excel care cuprinde baza de date a indicatorilor regionali, este capabil să calculeze valorile aferente impactului regional și permite în cele din urmă exportul hărților într-un format util. P 19. Pachetul dezvoltat este ușor de utilizat și necesită doar cunoștințe elementare de Microsoft Excel pentru utilizarea funcțiilor sale. Cu toate acestea, pentru efectuarea de actualizări viitoare ale datelor sau adăugarea de indicatori ori efectuarea de modificări în ceea ce privește dimensiunea fișierelor , sunt recomandate cunoștințe avansate cu privire la gestionarea bazelor de date și la utilizarea programului Excel. Cu excepția programului Microsoft Excel, nu sunt necesare alte programe, astfel încât hărțile pot fi create fără utilizarea unui software GIS dedicat. Rezultatele din fișierul Excel sunt structurate de o manieră care permite importul înt r-un 6 Cu toate acestea, instrumentul ESPON de analiză rapidă destinat EIT este conceput pentru a servi ca bază de discuții pentru analiza detaliată și nu trebuie considerat ca o opțiune în sine pentru o evaluare pe scară largă. Acest instrument este conceput pentru a facilita o evaluare ex-ante simplificată și ușor de utilizat a impactului potențial al diferitelor intervenții UE, naționale și regionale. Evaluarea poate prezenta în linii mari primele opinii și recomandări însă, în particular, va semnala aspectele cu privire la care sunt necesare ulterior evaluări aprofundate. 7 https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/TIA-Tool_moderators-guide_20.pdf 13 | P a g i n a software GIS dedicat pentru utilizare ulterioară, de ex., pentru îmbunătățirea vizuală a cartografierii. Datele de intrare și ieșire sunt structurate în anumite foi de calcul. Următoarele funcții, care sunt prezente parțial în cadrul instrumentului EIT online și care sunt necesare pentru o EIT detaliată la nivel național, au fost incluse ca funcții standard: • Adăugarea de noi indicatori prin introducerea acestora în coloanele predefinite din cadrul bazei de date, • Modelul simplu de introducere a voturilor, • Vizualizarea numărului de voturi, • Calcularea impacturilor pozitive și negative, • Comutarea între normalizarea Z(10-90) și normalizarea Z(0-100), • Calculul automat al claselor de impact și vizualizarea claselor de impact, • Cartografierea claselor de impact în cadrul unor hărți în format standard și aspectul vizual uniform. Tipul și numărul indicatorilor incluși în cadrul instrumentului P 20. Un set complet de date, pus la dispoziție de MDLPA, a fost inclus în documentul excel (foaia de calcul “DB”). Aceasta include 167 de indicatori, care acoperă un spectru amplu de domenii tematice, cum ar fi demografia, economia, ocuparea forței de muncă, guvernanța, resursele naturale sau utilizarea ariilor naturale. Baza de date conține atât indicatori cu valori relative cât și indicatori cu valori absolute. Cu toate acestea, valorile relative reprezintă majoritatea. Inserări de date necesare pentru facilitarea atelierului de lucru P 21. Echipa de proiect a inclus o metodă ușor de utilizat pent ru selectarea indicatorilor, care urmează a fi utilizați în calcule, și pentru introducea voturile primite pentru fiecare indicator. În foaia de calcul “Selectare domenii de expunere,” utilizatorul poate selecta orice câmp de expunere care este integrat în baza de date prin utilizarea meniurilor derulante din coloana B. Ulterior, trebuie inserat numărul de voturi ale experților pe respectivele rânduri. Figura 2. Fișa de intrări 14 | P a g i n a P 22. În baza de date, fiecare domeniu de expunere a fost predefinit, indiferent dacă o valoare crescută conduce la o sensibilitate crescută (“beneficiu”) sau dacă o valoare crescută conduce la o sensibilitate redusă (“cost”) pentru bunăstarea regiunilor. În cadrul metodologiei de Verificare Rapidă EIT, aceasta este denumită “direcția impactului” și este determinată aplicând domeniului un factor 1 sau -1. Pentru fiecare domeniu de expunere, direcția impactului poate fi modificată în baza de date de către utilizator în orice moment, iar calculele ulterioare vor fi actualizate automat. Figura 3. Baza de date Rezultatele calculelor P 23. În foaia de calcul ”Hărți”, o hartă a României la nivelul UAL-urilor prezintă distribuția claselor de impact regional în concordanță cu selecția făcută de utilizator. Trei câmpuri de selecție sunt disponibile utilizatorului: • “Domeniul de expunere”, care prezintă o listă cu cele selectate în foaia de calcul “Selectare domenii de expunere”. Toate domeniile de expunere trebuie prezentate în cadrul atelierului de lucru. • “Efectul”, care pornește de la efectul pronunțat avantajos și până la cel pronunțat dezavantajos. Trebuie să se facă selecția corespunzătoare votului majoritar afișat în diagrama cu bare, • “Modul de normalizare”, care permite trecerea de la modul “0-100” (prin utilizarea valorilor indicatorilor inițiali fără conversie) la modul “10-90”(cu limitarea valorilor sub percentila 0,1 și peste percentila 0,9, eliminând astfel elementele marginale din calcule și permițând o distribuție mai uniformă a claselor de impact). P 24. În momentul în care se face o schimbare în una dintre listele derulante, clasele de impact de pe hartă vor fi actualizate cu promptitudine. Mai mult decât atât, următoarele grafice vor fi și ele actualizate automat : diagrama cu bare prezintă rezultatul votului experților, iar diagrama circulară afișează distribuția procentuală a claselor de impact regional. În colțul din stânga jos, sunt afișate anumite metadate referitoare la domeniul de expunere selectat. Acestea permit moderatorilor să obțină rapid informații cu privire la definirea și caracterul actualizat al oricărui indicator selectat. 15 | P a g i n a Figura 4. Foaia de calcul ”Hărți” Calcule în fundal în documentul Excel8 P 25. În foile de calcul ale documentului Excel sunt efectuate calcule în fundal pentru a evalua impactul (Normalised_10-90/0-100 și DB_10-90/0-100). Impactul teritorial combină intensitatea expunerii, care este estimată de participanții la atelierul de lucru, și sensibilitatea teritorială predefinită pentru fiecare regiune, care este descrisă printr-un indicator la nivel regional. Aprecierea experților constituie o evaluare calitativă (de ex., efect pronunțat avantajos asupra bunăstării teritoriale), în timp ce sensibilitatea constituie un indicator cantitativ care estimează efectele identificate. P 26. Intensitatea expunerii (e) este evaluată pe baza opiniei experților. Aceasta se bazează pe identificarea domeniilor de expunere, care sunt descrise în cadrul imaginii sistemice de ansamblu. Opiniile experților (pronunțat avantajos, puțin avantajos, efect minor, puțin dezavantajos sau pronunțat dezavantajos) sunt transformate în valorile numerice respective ale expunerii (e ∈ {-1.5, -1, 0, 1, 1.5}). P 27. Sensibilitatea teritorială (s) este definită printr-un indicator. Pentru toate regiunile, indicatorul este normalizat în cadrul unui interval de la 0,75 și până la 1,25. Instrumentul oferă două opțiuni diferite pentru normalizarea datelor furnizate: • modul de normalizare Z(0-100): aici, toate datele sunt normalizate în mod direct în cadrul unui interval între 0,75 și 1,25. Dat fiind faptul că nu se vor exclude niciun fel de elemente marginale, va fi vizualizat întregul spectru de date. Dezavantajul acestui modul de normalizare este acela că elementele marginale ar putea estompa diferențele dintre valorile care se află în centrul distribuției. Drept urmare, hărțile sunt adesea extrem de omogene în ceea ce privește culorile. 8 cp. ESPON 2021 16 | P a g i n a • modul de normalizare Z(10-90): baza acestui modul constă din prima delimitare a valorilor la cuantila de 10% și 90% a valorilor. Ulterior, valorile sunt normalizate într-un interval între 0,75 și 1,25. În cadrul acestui modul de normalizare, elementele marginale sunt eliminate, fapt care permite afișarea de diferențe mai subtile cu privire la regiunile “normale” (element non-marginal, centru 80%). P 28. Calcularea valorii regionale normalizate pentru fiecare indicator prin scalarea caracteristicilor: − ′ = − ' valoarea normalizată a unei regiuni r pentru indicatorul X valoarea inițială a unei regiuni r pentru indicatorul X valoarea maximă a tuturor regiunilor pentru indicatorul X valoarea minimă a tuturor regiunilor pentru indicatorul X P 29. Pe baza normalizării, impactul teritorial (i) este derivat prin produsul dintre valoarea numerică a intensității expunerii stabilită de experți și valorile normalizate ale sensibilității teritoriale (i = e * s). Prin urmare, valorile finale care prezintă impactul sunt continue și se încadrează în intervalul dintre -1,875 și +1,875. Aceste punctaje privind impactul sunt ulterior cartografiate în cadrul a patru clase pozitive sau negative (plus clasa 0, care indică absența expunerii): impact minor (|i| ∈ ]0;1]), impact moderat (|i| ∈ ]1;1.2]), impact ridicat (|i| ∈ ]1.2;1.5]) și impact extrem de ridicat (|i| ∈ ]1.5;1.875]). Actualizarea documentului Excel P 30. Documentul în format Excel poate fi actualizat pentru utilizări viitoare în diferite moduri. Indicatorii sunt stocați într-o bază de date cu valoare brută, astfel încât, de ex., dacă un indicator va fi actualizat cu datele aferente celui mai recent an, valorile corespunzătoare ale indicatorului (și metadatele) pot fi schimbate automat. Pentru adăugarea de noi indicatori, sunt în prezent rezervate 33 de coloane, care nu sunt încă completate cu date. P 31. În cazul adăugării de seturi de date suplimentare care depășesc valoarea stabilită de 200 sau în cazul modificărilor aduse structurii teritoriale a României, vă oferim în cele ce urmează o prezentare metodologică și practică succintă pentru funcțiile foilor de calcul din documentul Excel. Aceasta le oferă posibilitatea utilizatorilor avansați ai programului să efectueze ei înșiși modificările necesare. Foaia de calcul “Control” P 32. Listele derulante din foaia de calcul ”Hărți” sunt conectate la tabelul din foaia de calcul “Control”. Toate celelalte intrări care sunt realizate de către utilizator sunt de asemenea colectate în această secțiune. În funcție de opțiunea selectată din foaia de calcul “Hărți”, toate elementele de control vor fi actualizate în mod corespunzător. Următoarele secțiuni actualizează tabelul din foaia de calcul “Date de cartografiere”, care constituie baza pentru cartografierea valorilor executată printr-un script Visual Basic: • Tabelul “Modul de normalizare” controlează tipul de normalizare. Celula B9 prezintă modul de normalizare (“1” pentru normalizarea Z(10-90) și “2” pentru normalizarea Z(0-100)) selectat în acel moment de către utilizator. • Domeniile de expunere din cadrul bazei de date și din foaia de calcul “Selectare domenii de expunere” au o numerotare în ordine crescătoare. Cu toate acestea, nu este necesar ca un domeniu de expunere să aibă același număr în ambele secțiuni. Pentru ca instrumentul să poată prezenta datele corecte aferente domeniului de expunere selectat, secțiunea de pe rândurile 13 și 14 prezintă numărul atribuit din baza de date și pe cel din foaia de calcul “Selectare domenii de expunere”. 17 | P a g i n a • Lista “Scala actuală a culorilor” afișează codurile de culori pentru fiecare clasă de impact . În funcție de selectarea unui impact pozitiv sau negativ, codurile de culori vor fi actualizate în mod corespunzător pe baza tabelului “Scala culorilor”. P 33. Următoarea secțiune controlează diagrama cu bare și cea circulară din foaia de calcul “Hărți”: • Tabelul “Efecte” controlează tipul de efect. Fiecărui tip de efect îi este atribuit un număr. Tipul punctual selectat de către utilizator este afișat în celula B2. Mai mult decât atât, numărul de voturi ale experților din foaia de calcul “Selectare domenii de expunere” este prezentat în coloana “Calcul” aferentă domeniului respectiv de expunere. • Lista “Numărul regiunilor afectate” (începând de la rândul 33) calculează numărul regiunilor aparținând fiecărei clase de impact pe baza datelor din coloana “Selectare” din foaia de calcul “Date de cartografiere”. Figura 5. Foaia de calcul “Control” Scriptul VBA pentru vizualizări P 34. În momentul efectuării unei modificări în una din listele derulante din foaia de calcul “Hărți”, va fi executat scriptul Visual Basic prezentat mai jos. Fiecare celulă care conține valori de cartografiere (respectiv clase de impact) din coloana “Selectare” din foaia “Date de cartografiere” și din fiecare formă geometrică neregulată (poligon) a fiecărei regiuni de pe hartă au denumiri de celulă individuale. Pe baza listei echivalente din foaia de calcul “Control” (primul tabel începând de la rândul 43), fiecare regiune va fi colorată în concordanță cu respectiva clasă de culori. 18 | P a g i n a Figura 6: Scriptul VB – desenarea hărții P 35. Nu în ultimul rând, culorile din legenda hărții se vor schimba în funcție de selectarea unui impact pozitiv sau negativ. Această operație va fi executată de scriptul prezentat în Figura 7. Figura 7: Scriptul VB – colorarea hărții 19 | P a g i n a Prezentare generală a Programului “Anghel Saligny” P 36. Programul Național de Investiții “Anghel Saligny” pentru perioada 2022-2028, denumit în cele ce urmează “Programul”, este o inițiativă multi-anuală pentru dezvoltare locală, finanțată de la bugetul de stat și coordonată de MDLPA. Principalul obiectiv al Programului constă din promovarea coeziunii teritoriale prin asigurarea infrastructurii de bază a unităților administrative locale, îmbunătățind astfel condițiile de trai și de muncă ale tuturor locuitorilor României9. P 37. Programul dispune de o alocare financiară totală de 65 miliarde lei și este conceput pentru a sprijini investițiile din trei domenii principale10: (i) sisteme de alimentare cu apă și canalizare (22,5 miliarde lei, 35% din alocarea financiară), (ii) modernizarea sau construirea de drumuri și poduri (30 miliarde lei, 46% din alocarea financiară), și (iii) infrastructură pentru distribuția gazelor naturale (12,5 miliarde lei, 19% din alocarea financiară). P 38. În luna noiembrie 2021, toate unitățile NUTS 3 depuseseră cereri de finanțare, indicând interesul larg manifestat față de program11 (a se vedea harta de mai jos). În intervalul septembrie-noiembrie 2021, MDLPA a primit 7.545 de propuneri prin intermediul platformei electronice, care însumau o valoare totală de 146 miliarde lei, demonstrând încă odată nivelul crescut de interes pentru toate cele trei domenii sprijinite prin program. Harta 1. Programul “Anghel Saligny”, distribuția cererilor de finanțare pe județe la data de 8 noiembrie 2021 Sursa: MDLPA 9Potrivit Normelor metodologice ale Programului “Anghel Saligny”, disponibile la adresa https://www.mdlpa.ro/pages/anghelsaligny 10 Date furnizate de MDLPA 11 Date furnizate de MDLPA 20 | P a g i n a Lecții însușite din Programul Național de Dezvoltare Locală anterior P 39. Programul “Anghel Saligny” este succesorul 12 Programului Național de Dezvoltare Locală (PNDL). PNDL a fost lansat în anul 201313 “în vederea sprijinirii autorităților publice locale la stabilirea priorităților de finanțare, astfel încât România în ansamblu să poată deveni un spațiu clădit în mod eficient, în care toți locuitorii beneficiază de acces egal le resurse și de o calitate crescută a vieții” și “a facilitării dezvoltării comunităților pe baza potențialului acestora și a unor strategii de dezvoltare durabilă , cu respectarea principiilor privind competitivitatea și coeziunea teritorială”14. P 40. PNDL a reprezentat expresia clară a angajamentului guvernului față de dezvoltarea infrastructurii locale. Articolul 7 din OUG nr. 28/2013 prevede o listă extinsă a domeniilor de intervenție susținute prin PNDL: sisteme de alimentare cu apă și stații de tratare a apei potabile, sisteme (rețele) de canalizare și stații de tratare a apelor uzate, unități de învățământ (grădinițe, școli primare și secundare, licee etc.), unități medicale în zonele rurale (clinici, farmacii etc.), drumuri publice (respectiv drumuri județene, drumuri de interes local, drumuri comunale și/sau drumuri publice în interiorul localităților); poduri, canale de scurgere și/sau podețe; facilități culturale locale, cum ar fi biblioteci, muzee, centre culturale multifuncționale și teatre, depozite de deșeuri, piețe comerciale publice, târguri, oboare de animale, după caz, facilități sportive și sedii ale autorităților publice locale și ale altor instituții publice aflate în subordinea acestora. Tipurile de lucrări eligibile includ construirea de infrastructură nouă, precum și extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii existente. În esență, PNDL a reușit să acopere întregul portofoliu amplu de proiecte al MDLPA, atât intervențiile finanțate anterior (aflate în diferite stadii de finalizare) cât și noile investiții, cu privire la toate tipurile de beneficiari publici locali (începând de la consilii locale din comune și orașe și până la consilii județene). P 41. În luna decembrie 2022, valoarea totală atât a proiectelor contractate finalizate cât și a celor aflate în derulare era de peste 46,2 miliarde lei, incluzând un număr total de 11.640 de proiecte individuale15. Cea mai mare parte din sumele contractate vizează investiții în drumuri, poduri și spații pietonale (25,4 miliarde lei, 55%), urmată de domeniul alimentării cu apă și canalizării (14,0 miliarde, 30%), unități de învățământ (5,0 miliarde, 11%) și alte tipuri de investiții (1,8 miliarde, 4%)16. P 42. În ceea ce privește aspectele mai puțin pozitive, rezultatele și impacturile PNDL nu au fost monitorizate și analizate în mod corespunzător pe parcursul implementării. În prezent, nu există un proces formal pentru evaluarea impactului investițiilor finalizate în cadrul PNDL și nu se fac demersuri instituționalizate pentru efectuarea de schimburi de bune practici între beneficiarii anteriori, prezenți și viitori ai fondurilor PNDL. Cel mai recent raport al Curții de Conturi (pe anul 2021) a concluzionat următoarele: “În lipsa unor indicatori de performanță este imposibilă determinarea gradului de îndeplinire a țintelor programului. Programele guvernamentale derulate de MDLPA nu au prevăzută o componentă de monitorizare ex-post, astfel încât să ofere o imagine a impactului socio-economic și să existe certitudinea utilizării în condiții de eficiență ridicată a fondurilor de la bugetul de stat.”17. P 43. Prin urmare, nu există suficiente dovezi pentru stabilirea beneficiilor PNDL și pentru sprijinirea îmbunătățirii permanente a acestuia. Rapoartele anterioare ale Băncii Mondiale din anul 2015 au identificat mai multe deficiențe legate de elaborarea și implementarea programului, incluzând monitorizarea, însă doar unele dintre acestea au fost parțial remediate. Printre aceste deficiențe se numărau: o metodologie neclară pentru alocarea 12Potrivit planificării inițiale, PNDL urma să fie finalizat în anul 2020. Cu toate acestea, datorită unui număr de proiecte în care s-au înregistrat întârzieri, acesta a fost extins până în anul 2024. 13 Ordonanța de urgență a guvernului (OUG) nr. 28/2013 privind înființarea juridică a PNDL. 14 Pe baza informațiilor disponibile la adresa : https://www.mdlpa.ro/pages/programulnationaldezvoltarelocala 15 Având în vedere ambele faze ale PNDL, respectiv PNDL I 2015-2024 și PNDL II 2017-2024. 16 Pe baza informațiilor disponibile la adresa : https://www.mdlpa.ro/pages/programulnationaldezvoltarelocala 17Curtea de Conturi, Raportul public pe anul 2021, disponibil la adresa https://www.curteadeconturi.ro/publicatii/rapoarte-publice-anuale 21 | P a g i n a bugetului pe județe, un model neclar de selectare a proiectelor, suprapunerea cu alte programe, implementarea și monitorizarea deficitară a proiectelor și lipsa unei evaluări ex-post a implementării. Măsuri selectate pentru aplicarea metodologiei de Verificare Rapidă EIT P 44. Pentru a îmbunătăți Programul “Anghel Saligny” anterior lansării acestuia, MDLPA a decis să recurgă la metodologia ex-ante de Verificare Rapidă EIT. Pe baza acestei abordări, s-au evaluat toate cele trei măsuri sprijinite prin program, care includ investiții în (i) sisteme de alimentare cu apă și canalizare, (ii) modernizarea sau construirea de drumuri și poduri, și (iii) infrastructură pentru distribuția gazelor naturale, ca un pachet cuprinzător. Obiectivul a fost acela de a identifica efectele economice, de mediu, societale și de guvernanță ale Programului, precum și orice sensibilitate teritorială potențială. Metodologia și rezultatele acestei evaluări sunt prezentate în secțiunile următoare. P 45. Abordarea selectată pentru demonstrarea aplicării EIT reflectă abordarea aplicată în general cu ajutorul metodologiei de Verificare Rapidă EIT: • În cadrul etapei pregătitoare, doi moderatori pregătesc atelierul de lucru. Se ajunge la un acord în ceea ce privește scopul EIT referitor la politica evaluată și măsurile incluse, împreună cu instituția gazdă. Se identifică indicatorii care sunt relevanți pentru evaluare. • Dat fiind faptul că aceasta a fost prima implementare a metodologiei de Verificare Rapidă EIT în România, a fost necesară consultarea întregii baze de date privind indicatorii (de obicei, o astfel de consultare ar viza doar indicatorii suplimentari relevanți pentru un anumit demers). În cadrul acestui proiect, un consultant român, împreună cu MDLPA, a colectat și a pregătit indicatorii conveniți pe baza datelor din observatorul teritorial. • Componența grupului de experți, gestionarea invitațiilor și măsurile organizatorice suplimentare sunt realizate de instituția gazdă. În cadrul acestui proiect, MDLPA s-a ocupat de aceste măsuri și a pus la dispoziție și spațiul pentru derularea atelierului de lucru la fața locului. P 46. La atelierul de lucru a participat o serie de reprezentanți din domeniul administrației, cercetării și din cel academic. Atelierul de lucru a plasat participanții într-un cadru ipotetic pentru etapa pregătitoare a programului Anghel Saligny, în care aceștia urmau să evalueze impacturile teritoriale potențiale ca bază pentru adoptarea deciziei pentru direcționarea finanțării. Acțiunile și rezultatele sunt prezentate succint în secțiunea următoare. 3.3.1 Identificarea efectelor teritoriale potențiale asupra aspectelor de ordin economic, societal, de mediu și de guvernanță – elaborarea unui model conceptual P 47. În cadrul primei etape a atelierului de lucru pentru EIT, experții participanți au discutat efectele potențiale ale celor trei măsuri de infrastructură evaluate, utilizând o abordare teritorială sau bazată pe un loc specific . Această discuție a reliefat impacturile teritoriale potențiale din toate domeniile tematice discutate, respectiv aspectele legate de impactul economic, societal, de mediu și de guvernanță. Participanții au identificat legăturile potențiale dintre implementarea măsurilor selectate și efectele acestora asupra teritoriilor, incluzând interdependențele și buclele de reacție ( feedback loops) dintre diferitele efecte (a se vedea figura de mai jos). Mai mult decât atât, au fost discutate mai multe aspecte atât dintr-o perspectivă pozitivă cât și din una negativă. 22 | P a g i n a Figura 8. Concluziile atelierului de lucru: imagine sistemică de ansamblu Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial. 14 martie 2023 3.3.2 Prezentarea efectelor teritoriale potențiale prin intermediul indicatorilor P 48. Pentru a evalua efectele potențiale prezentate în modelul conceptual, a fost necesară selectarea unor indicatori adecvați pentru impacturile discutate de către experți în domeniul economic, al mediului, social și de guvernanță. În ciuda limitărilor legate de disponibilitatea datelor pentru toate regiunile LAU, datele colectate de Observatorul Teritorial din România au permis identificarea unor indicatori adecvați pentru majoritatea domeniilor discutate. Dintr-o listă de indicatori disponibili, experții au selectat cei mai relevanți pentru a descrie efectele identificate. Prezentarea impacturilor teritoriale potențiale pe baza indicatorilor economici • Performanța economică – PIB/cap de locuitor • Angajatori – tranzacții imobiliare Prezentarea impacturilor teritoriale potențiale pe baza indicatorilor de mediu • Utilizarea ariilor naturale Prezentarea impacturilor teritoriale potențiale pe baza indicatorilor sociali • Populația tânără • Populația școlară Prezentarea impacturilor teritoriale potențiale pe baza indicatorilor de guvernanță • Bugetele autorităților locale • Locuințe noi finalizate/10.000 de locuitori • Rețele de alimentare cu apă – gospodării • Rețele de canalizare 23 | P a g i n a P 49. Mai mult decât atât, experții au convenit că următorii indicatori, care nu sunt incluși în metodologia de Verificare Rapidă EIT, sunt de asemenea relevanți pentru descrierea efectelor identificate : • Veniturile pe gospodărie • Ponderea lucrătorilor zilieri • Calitatea aerului (CO2, NOx, PM10/2.5), calitatea apei (nitrați, Directiva-cadru privind apele) • Prețul locuințelor 3.3.3 Aprecierea intensității efectelor potențiale P 50. Participanților la atelierul de lucru li s-a solicitat să estimeze efectele potențiale ale celor trei măsuri selectate. Aceștia au apreciat efectul potențial asupra bunăstării teritoriale pe baza următoarelor punctaje: • ++ efect pronunțat avantajos asupra bunăstării teritoriale (creștere puternică) • + efect avantajos redus asupra bunăstării teritoriale (creștere) • o niciun efect/efect necunoscut/efectul nu poate fi determinat • - efect dezavantajos redus asupra bunăstării teritoriale (descreștere) • -- efect pronunțat dezavantajos asupra bunăstării teritoriale (descreștere puternică) 3.3.4 Calcularea “impactului regional” potențial – combinarea opiniilor experților cu sensibilitatea teritorială Pe baza opiniilor experților și a sensibilității teritoriale care stă la baza acestora, se calculează valoarea “impactului teritorial”. Metodologia detaliată este prezentată în secțiunile 2.1 și 2.2. 3.3.5 Cartografierea impactului teritorial potențial P 51. Rezultatul evaluării impactului teritorial este prezentat în cadrul hărților. Hărțile prezentate mai jos prezintă impacturile teritoriale potențiale pe baza combinării opiniilor experților referitoare la expunere cu sensibilitatea teritorială a unei regiuni, descrisă printr-un indicator de la nivelul UAL. În timp ce opiniile experților constituie o apreciere calitativă (respectiv efect pronunțat avantajos asupra bunăstării teritoriale/efect avantajos moderat/niciun efect/efect dezavantajos moderat/efect pronunțat dezavantajos), sensibilitatea reprezintă un indicator cantitativ. 3.3.6 Performanța economică P 52. Capacitatea de asigurare a energiei termice și de alimentare cu apă corespunzătoare a tuturor locuințelor poate contribui la reducerea cheltuielilor gospodărești și la creșterea veniturilor disponibile, cu efecte pozitive de propagare asupra economiei. Mai mult decât atât, infrastructura poate în general să îmbunătățească factorii de localizare din orice regiune și poate crește capacitatea de reținere a întreprinderilor existente și de atragere a unor întreprinderi noi. În combinație, aceste efecte pot avea impacturi pozitive asupra economiei regionale. Drept urmare, șase experți au votat în favoarea unor efecte pozitive slabe, iar opt au votat în favoarea unor efecte pozitive puternice. 24 | P a g i n a Figura 9. Opinia experților: performanța economică afectată de măsurile Programului Anghel Saligny Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 P 53. Indicatorul “Performanța economică” prezintă suma utilizărilor finale de bunuri și servicii ale unităților instituționale rezidente (consumurile finale efective), plus exporturile și minus importurile de bunuri și servicii exprimată în milioane lei pe cap de locuitor (anul de referință: 2019). Se anticipează că regiunile care înregistrează un PIB mai redus pe cap de locuitor vor fi mai sensibile. Sensibilitatea este astfel indirect proporțională cu PIB-ul pe cap de locuitor. Harta 2. Performanța economică (PIB/cap de locuitor) afectată de măsurile Programului Anghel Saligny – opiniile experților: efect pozitiv redus Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 25 | P a g i n a P 54. Harta de mai sus prezintă impactul teritorial potențial al acțiunilor vizate de măsurile din cadrul Programului Anghel Saligny asupra performanței economice. Aceasta combină opiniile experților referitoare la un efect pozitiv redus cu sensibilitatea stabilită a regiunii. Regiunile care vor fi mai puternic afectate se regăsesc în județele cu o structură mai slabă din regiunea de nord -est (de ex., Botoșani, Bacău, Suceava), precum și în județele din regiunea de sud (Mehedinți, Teleorman și Giurgiu). Se anticipează că aceste regiuni vor beneficia de un impact pozitiv ridicat și reprezintă 23% din toate regiunile. Aproape jumătate din regiuni (47%) vor resimți un impact pozitiv moderat, iar 30% un impact pozitiv minor. 3.3.7 Angajatori – tranzacții imobiliare P 55. Dat fiind faptul că toate măsurile analizate în cadrul EIT îmbunătățesc factorii de localizare, experții au identificat o îmbunătățire a condițiilor de trai legată de diferite dimensiuni. Accesibilitatea crescută are capacitatea de a îmbunătăți în special valoarea bunurilor imobiliare, atât pentru imobilele industriale cât și pentru cele rezidențiale. Îmbunătățirile aduse sistemelor de apă și canalizare, precum și celor de termoficare pot de asemenea avea un efect pozitiv asupra valorii bunurilor imobiliare, toate acestea fiind precondiții pentru vânzarea bunurilor în starea în care se află în loc de a îmbunătăți calitatea acestora . Este posibil ca efectele combinate să conducă la o creștere a tranzacțiilor imobiliare și, drept urmare, a angajării forței de muncă în acest sector. Pe baza acestor considerații, opt experți au identificat un efect pozitiv potențial, în timp ce ceilalți șase experți au identificat un efect pozitiv puternic. Cu toate acestea, experții au subliniat faptul că gentrificarea poate fi un efect secundar al acestor evoluții, care prezintă numeroase efecte sociale negative indirecte. Figura 10. Voturile experților: angajatorii din domeniul imobiliar afectați de măsurile Programului Anghel Saligny Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 P 56. Indicatorul prezintă ponderea populației civile angajate în sectorul imobiliar (anul de referință: 2020), potrivit bilanțului din metodologia privind forța de muncă: toate persoanele cu o ocupație generatoare de venituri, care sunt implicate în mod normal în una dintre activitățile economiei naționale , fiind angajate într-o activitate economică sau socială în baza unui contract de muncă sau ca liber profesioniști în scopul obținerii de venituri sub formă de salarii, plăți în natură etc. Se anticipează ca regiunile care înregistrează o pondere mai mare a persoanelor angajate în sectorul imobiliar să fie mai sensibile. Sensibilitatea este astfel direct proporțională cu ponderea angajărilor în sectorul imobiliar. P 57. Următoarea hartă prezintă impactul teritorial potențial al acțiunilor vizate prin măsurile Programului Anghel Saligny având în vedere angajarea în muncă în sectorul imobiliar. Aceasta combină opiniile experților referitoare la un efect pozitiv redus cu sensibilitatea stabilită a regiunii. Se anticipează că un procent de 21% din regiuni va beneficia de un impact pozitiv extrem de ridicat. Aceste regiuni sunt distribuite uniform pe teritoriul 26 | P a g i n a României. Cele mai multe dintre acestea se regăsesc în zonele aglomerate ale marilor orașe, în special Timișoara, Constanța, Sibiu, și de-a lungul axei București-Brașov. Un procent de 11% din regiuni ar putea resimți un impact pozitiv ridicat iar majoritatea zonelor un impact pozitiv moderat. Harta 3. Angajatorii din domeniul imobiliar afectați de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 3.4.1 Utilizarea ariilor naturale P 58. Impactul de mediu al măsurilor propuse a fost previzionat din diferite perspective, în special în legătură cu fragmentarea peisagistică și cea a ecosistemelor, precum și în legătură cu extinderea urbană . Participanții au observat că infrastructura rutieră și feroviară în particular poate avea efecte negative puternice asupra ecosistemelor. Acestea rezultă, pe de o parte, din construcțiile propriu -zise însă și ca efect secundar legat de creșterea traficului în general, care se poate manifesta la o distanță considerabilă față de proiectele de investiții și de construcții propriu-zise. Pe de altă parte, investițiile în sisteme de canalizare pot reduce evacuarea de ape uzate netratate în zone sensibile, fapt care a fost considerat un efect pozitiv. Cu toate acestea, pe ansamblu, experții au optat pentru o perspectivă predominant negativă asupra efectelor de mediu, opt experți anticipând un impact negativ (unul pronunțat negativ), iar cinci experți anticip ând un impact pozitiv (trei dintre aceștia anticipând unul pronunțat pozitiv). Unul dintre experți nu s-a pronunțat cu privire la niciun impact. P 59. Indicatorul “Utilizarea ariilor naturale” este definit ca vizând orice zonă acoperită cu păduri, arbuști și vegetație erbacee, precum și spațiile cu vegetație redusă sau lipsite complet de vegetație în condiții naturale, conform definițiilor claselor din UE-SEE (anul de referință: 2018). Indicatorul este exprimat prin raportare la suprafața totală a zonei. Se anticipează că regiunile care înregistrează o pondere mai mare a ariilor naturale vor fi mai sensibile. Sensibilitatea este astfel direct proporțională cu ponderea suprafețelor de teren din această categorie. 27 | P a g i n a Figura 11. Voturile experților: utilizarea ariilor naturale afectată de măsurile Programului Anghel Saligny Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 P 60. Următoarea hartă prezintă impactul teritorial potențial al măsurilor vizate prin Programul Anghel Saligny ținând seama de ariile naturale. Aceasta combină opinia experților privind un efect negativ redus cu sensibilitatea stabilită a regiunii. Deloc surprinzător, regiunile care ar înregistra impactul negativ cel mai crescut sunt concentrate în zona Munților Carpați, care dețin cea mai mare pondere de peisaje naturale nefragmentate. Se anticipează că un procent de 14% din regiuni va resimți un impact negativ pronunțat, iar 21% un impact negativ moderat. Majoritatea regiunilor ar înregistra doar un impact negativ minor. Harta 4. Utilizarea ariilor naturale afectată de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect negativ redus Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 28 | P a g i n a 3.5.1 Populația tânără P 61. Legat de efectele de gentrificare, precum și de îmbunătățire a calității vieții în general, experții au stabilit faptul că atractivitatea pe ansamblu a regiunilor ar fi îmbunătățită pentru populația tânără. Chiar dacă nu s-a considerat că investițiile au potențialul de a atrage în mod activ persoane tinere din diferite regiuni, potențialul regiunilor de reținere a persoanelor tinere care locuiesc deja în aceste a sau în regiuni învecinate ar fi unul crescut. Mai mult decât atât, calitatea îmbunătățită a vieții și potențialul de obținere a unor venituri mai mari datorat creșterii economice induse prin program pot reduce migrația în afara țării a lucrătorilor tineri calificați. Drept urmare, experții au optat univoc pentru efecte pozitive, cu șase voturi în favoarea efectelor pozitive și cu opt voturi în favoarea unor efecte pronunțat pozitive. Figura 12. Voturile experților: populația tânără afectată de măsurile Programului Anghel Saligny Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 P 62. Indicatorul prezintă ponderea grupei de populație cu vârste cuprinse între 0 și 14 ani cu cetățenie română și cu reședința pe teritoriul României din numărul total al populației (anul de referință: 2021). Se anticipează că zonele care înregistrează o pondere mai mare a populației tinere vor fi mai sensibile. Sensibilitatea este astfel direct proporțională cu ponderea acestei grupe de vârstă. P 63. Următoarea hartă prezintă impactul teritorial potențial al măsurilor vizate prin Programul Anghel Saligny având în vedere populația tânără. Aceasta combină opiniile experților privind un efect pozitiv puternic cu sensibilitatea stabilită a regiunii. Un procent de 42% din regiuni ar putea resimți un impact pozitiv extrem de ridicat (cu densitatea cea mai ridicată a acestor regiuni în Transilvania și Moldova, precum și pe coasta Mării Negre), iar 41% ar putea resimți un impact pozitiv ridicat. Minoritatea (17%) regiunilor ar fi minim afectată și se anticipează să înregistreze doar un impact pozitiv moderat. 29 | P a g i n a Harta 5. Populația tânără afectată de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 3.5.2 Populația școlară P 64. Ca și în cazul domeniului de expunere privind populația tânără, populația școlară a fost considerată un substitut adecvat pentru stabilirea impacturilor potențiale asupra tinerilor care trăiesc în aceste regiuni. În special datorită decalajului dintre implementarea Programului și manifestarea efectelor reale, populația școlară care ar avea nevoie de până la 10 ani începând din anul curent pentru a putea să se mute în mod independent a fost identificată ca un indicator relevant. Cu toate acestea, experții au apreciat-o ca fiind mai puțin relevantă decât populația tânără, patru experți votând în favoarea lipsei de impact, patru în favoarea unui impact pozitiv redus, iar șase votând în favoarea unui impact pozitiv puternic. Figura 13. Voturile experților: populația școlară afectată de măsurile Programului Anghel Saligny Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 30 | P a g i n a P 65. Indicatorul prezintă ponderea populației școlare din numărul total al populației (anul de referință: 2020). Acesta include copiii din grădinițe și creșe, elevii și studenții incluși în procesul de educație și pregătire într-un anumit an, indiferent de forma de învățământ pe care o frecventează (cursuri de zi, serale, la fără frecvență sau la distanță) și de vârstă. Se anticipează că zonele care înregistrează o pondere mai mare a populației școlare vor fi mai sensibile. Sensibilitatea este astfel direct proporțională cu ponderea acestei grupe de populație. P 66. Următoarea hartă prezintă impactul teritorial potențial al măsurilor vizate prin Programul Anghel Saligny ținând seama de populația școlară. Aceasta combină opiniile experților referitoare la un efect pozitiv puternic cu sensibilitatea stabilită a regiunii. Un procent de 35% din regiuni ar putea resimți un impact pozitiv extrem de ridicat, iar 47% din regiuni ar resimți un impact pozitiv ridicat. Aceste regiuni sunt mai degrabă răspândite pe teritoriul țării. Un procent de 18% din regiuni ar înregistra un impact pozitiv moderat. Harta 6. Populația școlară afectată de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 3.6.1 Bugetele autorităților locale P 67. Efectele asupra bugetelor disponibile autorităților locale au fost discutate cu anumite controverse, deoarece experții au abordat atât impacturile potențiale pozitive cât și pe cele negative. Pe ansamblu, îmbunătățirea infrastructurii a fost apreciată ca fiind de natură să stimuleze potențialurile economice locale și să îmbunătățească factorii de localizare ai oricărui municipiu . Prin urmare, s-au anticipat unele efecte derivate în ceea ce privește impozitele pe venituri colectate. Pe de altă parte, experții au ridicat problema legată de dificultatea pentru autoritățile locale de a asigura sprijin financiar pentru întreținerea infrastructurii construite . Cu toate acestea, opinia majoritară a anticipat efecte pozitive, nouă experți votând în favoarea unor efecte pronunțat pozitive, iar doi în favoarea unor efecte pozitive. Prin contrast cu această evaluare, doi experți au votat în favoarea unui efect negativ, iar unul a votat în favoarea unui efect pronunțat negativ . 31 | P a g i n a Figura 14. Voturile experților: bugetele autorităților locale afectate de măsurile Programului Anghel Saligny Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 P 68. Indicatorul reprezintă valoarea veniturilor totale ale bugetelor UAT-urilor care reprezintă venituri proprii totale (anul de referință: 2011). Acesta este exprimat în lei pe cap de locuitor. Se anticipează că regiunile care înregistrează un buget al autorităților locale mai redus vor fi mai sensibile. Sensibilitatea este astfel indirect proporțională cu ponderea bugetelor autorităților locale. P 69. Următoarea hartă prezintă impactul teritorial potențial al măsurilor vizate prin Programul Anghel Saligny ținând seama de bugetele autorităților locale. Aceasta combină opiniile experților referitoare la un efect pozitiv puternic cu sensibilitatea stabilită a regiunii. Majoritatea regiunilor (71%) ar putea resimți un impact pozitiv extrem de ridicat, iar 18% un impact pozitiv ridicat. Un procent de 11% din regiuni ar înregistra un impact pozitiv moderat. Cu toate acestea, nu se pot observa tipare clare la nivel teritorial din aceste distribuții. Harta 7. Bugetele autorităților locale afectate de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 32 | P a g i n a 3.6.2 Locuințe noi finalizate P 70. Dat fiind faptul că investițiile prevăzute prin program sunt legate în mod direct de îmbunătățirea infrastructurii construite (inclusiv a clădirilor rezidențiale), precum și de îmbunătățiri aduse factorilor de localizare, experții au apreciat un impact pozitiv asupra construirii de noi clădiri . Este posibil ca impactul să fie unul mai semnificativ în zonele în care nu se finalizează în prezent un număr mare de clădiri, deoarece există o probabilitate mai mare ca aceste regiuni să înregistreze o pondere mai mare de clădiri fără acces la infrastructura de bază vizată prin program. Drept urmare, experții au votat în unanimitate în favoarea unor efecte pozitive, șase dintre aceștia votând în favoarea unor efecte pozitive reduse, iar opt în favoarea unor efecte pozitive puternice. Figura 15. Voturile experților: locuințe noi finalizate afectate de măsurile Programului Anghel Saligny Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 P 71. Indicatorul prezintă numărul de locuințe finalizate pe parcursul unui an de referință care nu existau anterior (anul de referință: 2011). Acesta este exprimat prin numărul total de locuințe la 10.000 de locuitori. Se anticipează că regiunile care înregistrează un număr mai mic de locuințe noi finalizate vor fi mai sensibile. Sensibilitatea este astfel invers proporțională cu numărul de locuințe finalizate. P 72. Următoarea hartă prezintă impactul teritorial potențial al măsurilor vizate prin Programul Anghel Saligny având în vedere numărul de locuințe noi finalizate. Aceasta combină opiniile experților referitoare la un efect pozitiv puternic cu sensibilitatea stabilită a regiunii. Majoritatea zonelor țării, reprezentată de 74% din regiuni, ar putea înregistra un impact pozitiv extrem de ridicat. Un procent de 14% din regiuni ar înregistra un impact pozitiv ridicat, iar 12% un impact pozitiv moderat, cu o oarecare concentrare în zona suburbană a municipiilor București și Constanța. 33 | P a g i n a Harta 8. Locuințe noi finalizate afectate de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 3.6.3 Rețele de alimentare cu apă – gospodării P 73. Datorită faptului că una dintre principalele măsuri evaluate vizează accesul la surse de alimentare cu apă pentru gospodării, experții au stabilit un impact pozitiv clar asupra acelor regiuni în care se simte în prezent o nevoie stringentă de astfel de investiții. Nu s-au anticipat efecte negative asupra domeniului de expunere. Cu toate acestea, sunt posibile anumite efecte de propagare (discutate deja mai sus) legate de costurile în creștere pentru gospodării. Pe ansamblu, experții au votat în unanimitate în favoarea unui efect pozitiv puternic. Figura 16. Voturile experților: rețele de alimentare cu apă (gospodării) afectate de măsurile Programului Anghel Saligny Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 34 | P a g i n a P 74. Indicatorul prezintă ponderea gospodăriilor racordate la rețele de alimentare cu apă (anul de referință: 2011). Se anticipează că regiunile care înregistrează o pondere mai mică a acestor gospodării vor fi mai sensibile. Sensibilitatea este astfel indirect proporțională cu ponderea gospodăriilor racordate la rețelele de alimentare cu apă. P 75. Următoarea hartă prezintă impactul teritorial potențial al acțiunilor vizate prin măsurile Programului Anghel Saligny ținând seama de rețelele de alimentare cu apă. Aceasta combină opiniile experților referitoare la un efect pozitiv puternic cu sensibilitatea stabilită a regiunii. O pondere considerabilă a regiunilor care vor înregistra cel mai ridicat impact pozitiv se regăsește în zonele mai slabe din punct de vedere structural din nord -est și sud/sud-est (Oltenia și părți din Muntenia) ale țării. În afară de aceasta, alte regiuni care vor înregistra de asemenea un impact pozitiv extrem de ridicat sunt mai degrabă răspândite pe întreg teritoriul României . Regiunile care ar fi puternic afectate reprezintă 43% din regiuni. Alte regiuni ar înregistra fie un impact pozitiv ridicat (38%) fie un impact pozitiv moderat (19%). Harta 9. Rețele de alimentare cu apă (gospodării) afectate de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 3.6.4 Rețele de canalizare P 76. Ca și în cazul alimentării cu apă, accesul la rețelele de canalizare se află în centrul măsurilor evaluate susținute prin program. Prin urmare, experții au urmat aceeași linie de argumentare și au votat în unanimitate în favoarea unui impact pozitiv puternic. S-au discutat potențiale efecte negative de propagare, în special pentru gospodăriile sărace, însă s-a convenit că acestea vor necesita măsuri individuale și că nu pot fi plasate în centrul unui program de infrastructură. Toți experții au votat în favoarea unui efect pozitiv puternic. P 77. Indicatorul prezintă lungimea rețelei de canalizare exprimată în kilometri (anul de referință: 2011). Acesta include canalele (conductele) prin care este colectată apa de canal, precum și apele uzate (menajere, industriale etc.) și apele pluviale de pe teritoriul localității prin intermediul canalizării publice, începând de la punctele de racordare a clădirilor la sistemele de canalizare și până la punctele de evacuare a apelor uzate într-o sursă de scurgere naturală. Se anticipează că regiunile cu o lungime mai mică a conductelor de canalizare vor fi mai sensibile. Sensibilitatea este astfel indirect proporțională cu lungimea rețelei de canalizare. 35 | P a g i n a Figura 17. Voturile experților: Rețele de canalizare afectate de măsurile Programului Anghel Saligny Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 P 78. Următoarea hartă prezintă impactul teritorial potențial al acțiunilor vizate prin măsurile Programului Anghel Saligny având în vedere rețelele de canalizare. Aceasta combină opinia experților privind un efect pozitiv puternic cu sensibilitatea stabilită a regiunii. Marea majoritate a regiunilor (78%) ar înregistra un impact pozitiv extrem de ridicat. Se anticipează că 11% din regiuni ar înregistra un impact pozitiv extrem de ridicat. Un alt procent de 11% ar putea înregistra un impact pozitiv moderat. Nu rezultă tipare teritoriale clare din această hartă, deoarece faptul că regiunile urbane înregistrează un impact mai redus este legat de caracteristicile geografice particulare și de demarcările municipalităților și este inerent pentru acest indicator. Harta 10. Rețele de canalizare afectate de măsurile Programului Anghel Saligny – opinia experților: efect pozitiv puternic Sursa: Atelierul de lucru pe tema evaluării impactului teritorial, 14 martie 2023 36 | P a g i n a P 79. În cadrul dezbaterii și al analizei calitative, experții au ridicat o serie de aspecte relevante, pe baza analizei prezentate anterior. În următoarea secțiune, este prezentată o sinteză a acestor aspecte și a recomandărilor cu privire la opțiunile de politică, rezultate din discuții. 3.7.1 Priorități și obiective P 80. Având în vedere efectele identificate, legate de aspecte care nu au stat la baza Programului, este necesară o clarificare a obiectivelor și a modului de gestionare a efectelor secundare. Îmbunătățirea infrastructurii poate avea efecte secundare specifice asupra aspectelor sociale și, în același timp, poate afecta administrațiile locale într-o măsură însemnată. În unele situații, aceste efecte impun contramăsuri la nivelul pro gramului sau necesită asigurarea de finanțare suplimentară. Prin urmare, cu privire la program, se recomandă următoarele: • Stabilirea obiectivelor principale de investiții, cât și a non-obiectivelor secundare asociate cu efectele de propagare. Identificarea acestor obiective este necesară pentru determinarea corespunzătoare a măsurilor de sprijin. • Elaborarea unei strategii pentru gestionarea efectelor societale aferente unui program de infrastructură, asigurând o abordare unitară. În cazul în care este necesară abordarea aspectelor societale în cadrul programului, acestea trebuie să se reflecte, de exemplu, în obiectul și obiectivele finanțării, în cadrul cheltuielilor regionale, precum și în procesul de selectare și în cel de stabilire a cerințelor aferente proiectelor finanțate. În cazul în care nu este necesară abordarea acestor aspecte, iar programul rămâne focalizat doar pe infrastructură, este necesară oricum includerea unei prezentări succinte a efectelor societale. • Identificarea clară a diferitelor inițiative care ar putea aborda efectele de propagare aferente măsurilor planificate. Este necesară coordonarea cu aceste inițiative pentru acordarea de sprijin focalizat în scopul reducerii efectelor negative. În cazul în care programul nu va aborda și efectele societale, importanța identificării acestor inițiative va fi încă și mai mare. • În vederea măsurării realizării obiectivelor, precum și a efectelor de propagare și a eficacității măsurilor de politică pentru reducerea sau consolidarea acestora, este necesar un sistem de monitorizare integrată. Acest sistem va avea de asemenea capacitatea de a prezenta nu doar rezultatele pe termen scurt ci și schimbările aduse și efectele negative asupra ciclului de viață al investițiilor în infrastructură. P 81. Diferențele inerente dintre regiuni, în special între cele urbane și rurale, trebuie abordate cu atenție în cadrul procesului de elaborare a măsurilor . Chiar dacă în regiunile urbane poate fi sprijinit un număr mai mare de locuitori pe unitate de cheltuieli, nevoile regiunilor urbane diferă considerabil de cele ale regiunilor rurale. Abordarea explicită a acestor nevoi diferite este relevantă în momentul adoptării deciziei cu privire la obiectul finanțării: • Măsurile legate de accesul la infrastructura de canalizare și alimentare cu apă pot influența potențial regiunile rurale într-o mai mare măsură decât regiunile urbane . În ceea ce privește obiectivele stabilite în legătură cu accesul egal la infrastructura de bază, s-ar recomanda ca obiectul finanțării să fie focalizat pe aceste regiuni. • S-ar putea stabili o limită explicită a finanțării pentru zonele rurale, pentru o direcționare îmbunătățită a măsurilor de sprijin sub acest aspect. Aceste limite ar putea suplimenta programele cu finanțare focalizată pe zonele urbane. P 82. Autoritățile locale urmăresc în prezent propriile obiective, care uneori nu sunt în concordanță cu obiectivele de la nivel național. Conexiunea dintre finanțare și planificarea de la nivel local poate crește coerența strategiilor de la nivel local și național și poate sprijini activitățile desfășurate pentru realizarea obiectivelor comune în cadrul 37 | P a g i n a programelor și măsurilor. Aceasta necesită acțiuni focalizate și, în special, coordonarea de către autorități de la diferite niveluri: • Autoritățile locale trebuie să examineze propriile strategii de la nivel local prin prisma obiectivelor stabilite prin programele de la nivel național. Infrastructura finanțată prin acțiuni desfășurate la nivel național trebuie să contribuie la realizarea obiectivelor stabilite prin strategiile de la nivel local și vice-versa. • Legătura dintre strategiile de la nivel local și sprijinul acordat la nivel național trebuie evaluată și ajustată în mod corespunzător. Procesul de ajustare ar putea include implicarea participativă a autorităților de la nivel local în elaborarea politicilor naționale, precum și o evaluare amplă a strategiilor de la nivel local în cadrul procesului de elaborare a programelor și strategiilor de la nivelurile superioare pentru obținerea unor rezultate unitare. 3.7.2 Obiectul finanțării P 83. Evaluarea nu a reliefat modele regionale transversale la o scară mai largă pentru Program. Diviziunea urban- rural este vizibilă în special în ceea ce privește măsurile de infrastructură pentru sistemele de alimentare cu apă și canalizare. Mai mult, evaluarea a evidențiat anumite efecte legate de recuperarea decalajelor pentru regiunile mai slabe structural (în special în regiunea de nord-est, precum și în Oltenia) în diferite domenii, chiar și fără un focus regional specific al sprijinului. Prin urmare, se recomandă următoarele: • Elaborarea unei abordări coerente între schemele de finanțare, de la nivel național și de la nivel UE, cu identificarea resurselor disponibile și a potențialelor lacune. În perioada 2014-2020, s-a realizat o evaluare la nivel național a fondurilor disponibile, care a identificat de asemenea și diferitele subiecte și domenii abordate. În perioada 2021-2027, se recomandă realizarea unei evaluări similare, pentru adoptarea deciziei referitoare la obiectul potențial al finanțării din cadrul Programului. • Este necesară o evaluare mai riguroasă a efectelor potențiale ale diferitelor scenarii de finanțare asupra regiunilor mai slabe structural pentru identificarea necesității unei focalizări regionale în cadrul programului Anghel Saligny. Pe baza rezultatelor acestei evaluări, e posibil să fie necesară stabilirea unei focalizări regionale asupra regiunilor mai slabe structural (de ex., prin creșterea ratei de finanțare pe cap de locuitor) în cadrul programului actual. • Dezvoltarea unei metode de monitorizare a programelor, care să permită identificarea impacturilor nu doar în legătură cu măsurile individuale. O evaluare inter-programe va reliefa relevanța focalizării regionale a finanțării atât asupra zonelor urbane/rurale cât și a celor mai slabe/mai puternice din punct de vedere structural. 3.7.3 Conflicte între obiective P 84. Coerența obiectivelor și a ierarhiei programului au fost analizate mai sus. În afară de conflictele identificate cu obiectivele altor programe, au existat și conflicte interne specifice Programului. Aceste conflicte pot contribui la o implementare mai puțin ideală sau, în unele cazuri, pot chiar anula complet efectele pozitive. Prin urmare, se recomandă următoarele: • Evaluarea poverii suplimentare plasate asupra autorităților locale ca urmare a implementării finanțării. O povară suplimentară poate fi creată atât pentru structura administrativă cât și pentru autorități (de ex., municipalitățile) în calitatea acestora de operatori ai infrastructurii locale, care este proprietate publică. Pentru povara suplimentară creată, este necesară o evaluare a nevoii potențiale de sprijin suplimentar în ceea ce privește consolidarea capacității, de finanțare suplimentară sau de sprijin direct de la un nivel superior acordat autorităților locale. Pe baza rezultatelor, trebuie prevăzute în cadrul programului scheme de sprijin sau asigurarea de finanțare suplimentară. • Experiența anterioară arată că municipalitățile cu multe atribuții vor transfera responsabilitățile către nivelul superior. Prin urmare, se recomandă a se avea în vedere nu doar municipalitățile ci și autoritățile de la nivelurile superioare în cadrul acestor evaluări. Chiar dacă diviziunea normală a competențelor va limita 38 | P a g i n a posibilitățile, ar fi preferabilă implementarea unor exerciții de consolidare a capacității la un nivel superior sau concentrarea responsabilităților aparținând mai multor municipa lități în cadrul autorităților de la un nivel superior. 3.7.4 Securitatea pe termen lung a investițiilor P 85. Legat de capacitatea autorităților locale, trebuie prezentate câteva considerații în vederea asigurării viabilității pe termen lung a investițiilor. În cazul în care sprijinul necesar nu poate fi acordat acestor autorități, există riscul considerabil legat de implementarea ineficientă (reducerea bugetului disponibil pentru investițiile efective în infrastructură) sau de apariția unor probleme viitoare legate de întreținerea infrastructurii. Acest lucru ar putea atrage fie nevoia de investiții suplimentare la nivel național sau, și mai grav, ar putea conduce la ineficacitatea infrastructurii în ansamblu. Prin urmare, se recomandă următoarele: • Organizarea de instruire focalizată și consolidarea capacității autorităților locale cu privire la implementarea unor astfel de programe, lansarea de anunțuri implicând volume mari de lucrări și derularea de proceduri administrative corespunzătoare etc. Acestea necesită un buget alocat din cadrul programului sau orice altă formă suplimentară de sprijin acordată de la nivel național. • Asigurarea transferului corespunzător al responsabilităților către nivelul local în legătură cu exploatarea și întreținerea pe termen lung a infrastructurii create. Se recomandă de asemenea alocarea unei finanțări “de urgență” în situația în care anumite municipalități care se confruntă cu dificultăți pe viitor nu sunt capabile să asigure exploatarea infrastructurii. • Legat în special de construirea de infrastructuri pentru gaze naturale, la nivel național, este necesar să se aibă în vedere sursele și implicațiile tehnice generate de diferitele surse pentru asigurarea viabilității pe termen lung a investițiilor. În ceea ce privește criza actuală, crește din ce în ce mai mult probabilitatea ca sursele convenționale și furnizorii acestora să se reducă și/sau să se schimbe. Cu toate acest ea, planificarea infrastructurii continuă să fie legată de previzionările anterioare crizei. Va fi necesară realizarea unei evaluări viitoare realiste asupra surselor și furnizorilor, precum și elaborarea de diferite scenari i, care vor trebui avute în vedere la elaborarea programului. • Referitor la programul în ansamblu, este necesară nu doar monitorizarea rezultatelor pe termen scurt ci și a schimbărilor, respectiv a îmbunătățirilor realizate pe termen lung în ceea ce privește situația regiunii cu ajutorul unui sistem de monitorizare adecvat. P 86. Adaptarea metodologiei de Verificare Rapidă EIT la contextul din România a reliefat un potențial interesant legat de aplicarea la scară mai largă a evaluărilor impactului teritorial în procesul de formulare a politicilor. Mai mulți factori sunt cei care permit realizarea unor evaluări de calitate crescută în aceste împrejurări: • Disponibilitatea unor date detaliate și diferențiate referitoare la municipalități prin intermediul unui observator teritorial de înaltă calitate. Datele prezintă o rezoluție ridicată la nivel regional și sunt actualizate periodic de MDLPA. Disponibilitatea acestor date la nivel municipal reprezintă o precondiție pentru evaluările EIT. Cu toate acestea, chiar și pentru indicatorii care sunt disponibili doar la nivelul NUTS 3, numărul mare de regiuni din România permite în continuare realizarea de evaluări utile cu ajutorul metodologiei aferente instrumentului de Verificare Rapidă . • Datele recensământului din anul 2021 care sunt în curs de apariție vor actualiza un număr considerabil de indicatori extrem de detaliați din cadrul observatorului teritorial, date care sunt disponibile în prezent doar pentru anul 2011 (anul ultimului recensământ). În ceea ce privește mai multe domenii tematice, datele recensământului nu sunt comparate și nu pot fi înlocuite în mod coerent de alte date de la nivel regional. Datele noului recensământ vor oferi în prezent informații exacte și actualizate, îmbunătățind astfel semnificativ potențialul pentru realizarea EIT în anii următori. 39 | P a g i n a • Chiar dacă există diviziuni geografice puternice în interiorul Munților Carpați, tiparele teritoriale ale indicatorilor nu reproduc pur și simplu geografia care stă la baza acestora ci prezintă diferențieri relevante și interesante pentru evaluări ale impactului teritorial. S-a putut observa în cadrul altor aplicații (de ex., în legătură cu geografia unei regiuni insulare) faptul că geografia acționează ca factor determinant al valorilor indicatorilor în diferite domenii. Cum acest lucru nu este valabil pentru circumstanțele existente în România, potențialul pentru o EIT la nivel național este ridicat. • S-a realizat o bază de date în format excel de înaltă calitate, precum și un fișier de calcul și cartografiere, care pot fi actualizate și modificate cu ușurință pentru aplicații viitoare . P 87. Cu toate acestea, e posibil să se identifice anumite dificultăți în cadrul acțiunii pilot aplicate în cadrul acestui proiect: • Evaluările de la nivel municipal necesită date de înaltă calitate care, în cazul indisponibilității unor indicatori specifici, nu pot fi uneori înlocuite cu indicatori apropiați sau cu defalcări regionale. Chiar dacă programul care face obiectul analizei nu a ridicat dificultăți considerabile, în ceea ce privește alte domenii, acest lucru ar putea genera probleme. În cadrul unei aplicări clasice a metodologiei de Verificare Rapidă EIT, pregătirea datelor consumă mai puțin de o tremie din timpul de pregătire a întregii evaluări . În unele cazuri care necesită un efort mai mare pentru pregătirea datelor, incluzând, de ex., modelarea datelor de la nivel local, trebuie alocate considerabil mai multe resurse pentru această acțiune. • În trecut, EIT-urile s-au realizat în principal la nivelul NUTS2 sau NUTS3, fapt care a condus la anumite efecte de nivelare asupra unor domenii, cum ar fi, de ex., faptul că, în afara regiunilor capitalelor, în mod normal, orice regiune NUTS2/3 include diferite geografii și elemente urbane și rurale. Referindu-ne la nivelul municipal din acest caz, unii indicatori prezintă o tendință pronunțată spre divizări urban-rural bazate pur și simplu pe densitatea populației regiunii administrative. Aceste tendințe pot schimba direcția efectelor cu privire la anumiți indicatori și trebuie avute în vedere cu atenție atât în cadrul elaborării indicatorilor cât și al realizării evaluărilor. • Fără instrumentul EIT online și fără funcțiile sale ușor accesibile de cartografiere și de export , procesul de elaborare de hărți în cadrul unui atelier de lucru este încetinit într -o anumită măsură. Acest aspect trebuie avut în vedere la momentul planificării unei sesiuni în cadrul unui atelier de lucru. P 88. Pe ansamblu, potențialul EIT raportat la circumstanțele de la nivel național, care ar putea funcționa la nivelul municipal ar putea fi confirmat cu ajutorul acestui proiect. Elaborarea indicatorilor și colectarea datelor, precum și interpretabilitatea hărților conduc la rezultate de bună calitate și sunt promițătoare pentru viitoarele aplicări. Cu toate acestea, asimilarea instrumentului și a metodologiei depinde de autoritățile de la nivel național și regional. 40 | P a g i n a Motivul pentru care utilizăm Verificarea Rapidă EIT P 89. Metodologia de Verificare Rapidă EIT recunoaște faptul că trăsăturile unice ale teritoriilor din România pot influența susceptibilitatea acestora la politici și inițiative, noțiune cunoscută sub denumirea de sensibilitate teritorială. De exemplu, investițiile în infrastructură la nivel local pot avea impact social pozitiv, însă amploarea poate diferi de la o regiune la alta, în funcție de factori precum densitatea populației și car acteristicile demografice, după cum s-a demonstrat în cadrul EIT pilot pentru programul “Anghel Saligny” (a se vedea detalii în capitolul 3). Prin recunoașterea sensibilității teritoriale, factorii responsabili de elaborarea politicilor sunt capabili să formuleze politici adaptate la condițiile distincte ale fiecărui teritoriu, îmbunătățind astfel eficiența și potențialul de a obține un impact pozitiv. Situațiile în care utilizăm Verificarea Rapidă EIT P 90. Metodologia de Verificare Rapidă EIT prezentată în acest raport este adecvată doar pentru utilizare ex-ante, atunci când factorii decizionali elaborează sau revizuiesc politici, reglementări, programe și proiecte naționale. Metodologia combină datele cantitative privind sensibilitatea teritorială cu opiniile experților colectate în cadrul atelierelor de lucru, pentru a evalua natura și amploarea impactului politicilor (a se vedea detalii în capitolul 2). În etapa de formulare a politicilor, factorii decizionali pot utiliza metodologia de Verificare Rapidă EIT pentru a identifica impacturile teritoriale potențiale și a adopta decizii informate cu privire la direcția de acțiune adecvată pentru politica propusă. Natura metodologiei permite o prezentare cuprinzătoare a principalelor impacturi și poate fi implementată într-un interval scurt de timp. Figura 18. Situațiile în care utilizăm Verificarea Rapidă EIT în cadrul ciclului politicii Sursa: Lucrare elaborată de autori pe baza metodologiilor OCDE și ESPON pentru elaborarea și evaluarea politicilor 41 | P a g i n a Cine sunt cei care pot utiliza Verificarea Rapidă EIT? P 91. Metodologia de Verificare Rapidă EIT poate fi integrată în procesul de formulare a politicilor de la nivel central și regional, însă nu este adecvată la nivel local. Aceasta poate fi utilizată de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, precum și alte ministere de resort, Agenții de Dezvoltare Regională și Agenții de Dezvoltare Intercomunitară pentru estimarea impacturilor teritoriale ale strategiilor și intervențiilor naționale sau teritoriale. Cu toate acestea, autoritățile locale ar putea fi de asemenea încurajate să utilizeze alte metodologii simple ex-ante EIT, cum ar fi atelierele de lucru cu părțile interesate relevante și cu experți în domeniu, pentru planificarea de scenarii. Administrația centrală P 92. Metodologia de Verificare Rapidă EIT poate fi adoptată în mod formal de administrația centrală prin încorporarea acesteia în cadrul documentelor metodologice pentru formularea politicilor și reglementărilor. Setul de instrumente pentru o mai bună reglementare (Better Regulation Toolbox) 18, elaborat la nivelul UE, poate servi ca sursă de referință. Prin încorporarea metodologiei de Verificare Rapidă EIT în cadrul documentelor metodologice relevante, decidenții se pot asigura că EIT devine parte integrantă din procesul de formulare a politicilor. Această adoptare formală poate facilita o utilizare unitară și pe larg răspândită a metodologiei de Verificare Rapidă EIT, în diferite domenii de politică și la diferite niveluri de guvernare , oferind o abordare standardizată pentru considerarea impacturilor teritoriale în cadrul deciziilor referitoare la elaborarea politicilor. Aceasta poate contribui la promovarea unui proces decizional pe bază de dovezi și informat, conducând la politici mai eficiente și mai focalizate, care țin seama de caracteristicile și sensibilitățile unice ale diferitelor teritorii. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației P 93. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) acționează în calitate de custode al metodologiei de Verificare Rapidă EIT și al pachetului de calcul și cartografiere care o însoțește . O unitate specializată din cadrul MDLPA a beneficiat de instruire în vederea coordonării și facilitării viito arelor Verificări Rapide EIT în România. Această unitate ar trebui de asemenea să fie responsabilă de actualizarea periodică a bazei de date. În afară de aceasta, MDLPA poate colabora cu alte instituții și agenții guvernamentale relevante pentru colectarea de opinii, comentarii, sugestii și date pentru îmbunătățirea și perfecționarea în permanență a metodologiei de Verificare Rapidă EIT pentru o eficacitate crescută a evaluării impacturilor teritoriale. (Alți) Factori responsabili de elaborarea politicilor de la nivel central și regional P 94. Fiecare dintre factorii responsabili de elaborarea politicilor trebuie să evalueze cu atenție oportunitatea și necesitatea integrării metodologiei de Verificare Rapidă EIT în procesul de formulare a politicilor. Se poate transmite o solicitare formală către MDLPA, care acționează în calitate de “custode” al metodologiei de Verificare Rapidă EIT și al pachetului de calcul și cartografiere care o însoțește (a se vedea mai sus). Cu toate acestea, este important să menționăm faptul că Verificarea Rapidă EIT nu oferă răspunsuri definitive. Aceasta servește ca bază pentru o analiză suplimentară. Sunt necesare discuții între experți și interpretări ale rezultatelor pentru înțelegerea potențialelor implicații. Factorii responsabili de elaborarea politicilor trebuie să analizeze cu atenție informațiile generate cu ajutorul metodologiei de Verificare Rapidă EIT, prin coroborare cu alte date relevante, cu comentariile din partea factorilor interesați, pentru asigurarea unui proces de formulare a politicilor robust și informat. 18A se vedea instrumentul nr. 34 - Impactul teritorial, disponibil la adresa https://commission.europa.eu/law/law-making- process/planning-and-proposing-law/better-regulation/better-regulation-guidelines-and-toolbox/better-regulation- toolbox_en 42 | P a g i n a P 95. Creșterea nivelului de conștientizare cu privire la utilizarea EIT, în general, și a metodologiei de Verificare Rapidă EIT, în particular: Creșterea nivelului de conștientizare este esențială pentru factorii responsabili de elaborarea politicilor, agențiile guvernamentale și părțile interesate relevante. Acest lucru se poate realiza prin ateliere de lucru, seminarii și sesiuni de instruire destinate promovării înțelegerii și adoptării metodologiei de Verificare Rapidă EIT. P 96. Diseminarea rezultatelor exercițiului EIT pilot la nivel național și european: Este necesară o largă diseminare a concluziilor și rezultatelor exercițiului EIT pilot la nivel național și european. Acest lucru se poate realiza prin intermediul rapoartelor, publicațiilor și prezentărilor în cadrul unor conferințe și forumuri relevante, în vederea partajării experiențelor dobândite, a celor mai bune practici și a implicațiilor politicilor cu un public cât mai larg. P 97. Creșterea capacității MDLPA de facilitare/moderare a viitoarelor EIT-uri: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) trebuie să își consolideze în permanență capacitatea de facilitare și moderare efectivă a viitoarelor exerciții EIT. Aceasta necesită furnizarea de instruire, resurse și sprijin adecvat unității specializate responsabile de coordonarea proceselor de Verificare Rapidă EIT. De asemenea, trebuie asigurate actualizări periodice ale bazei de date aferente metodologiei EIT. P 98. Identificarea altor strategii și programe de investiții (în etapa de elaborare) care ar putea beneficia de noul instrument EIT: Factorii responsabili de elaborarea politicilor ar trebui să identifice în mod proactiv alte strategii, politici, reglementări, programe și proiecte care se află în etapa de elaborare și care ar putea beneficia de pe urma utilizării metodologiei de Verificare Rapidă EIT, astfel încât să se asigure integrarea sistematică a impacturilor teritoriale în procesul decizional în diverse domenii și sectoare de politică. P 99. Adaptarea viitoare a metodologiei de Verificare Rapidă EIT, incluzând alte instrumente utilizate pe scară largă: Pe măsură ce metodologia de Verificare Rapidă EIT evoluează și se bucură de o acceptare mai mare, factorii responsabili de elaborarea politicilor ar trebui să planifice viitoarea sa adaptare și potențiala sa complementaritate cu alte instrumente EIT utilizate pe scară largă. Acest demers ar putea implica explorarea oportunităților de armonizare cu alte cadre, metodologii sau instrumente de evaluare a politicilor , în vederea creșterii eficacității și utilității acestuia în cadrul procesului de formulare a politicilor. O pregătire și o planificare strategică adecvată poate asigura relevanța instrumentului EIT în domeniul politicilor, care se află într-o evoluție permanentă. 43 | P a g i n a Curtea de Conturi. (decembrie 2019). Raportul public de activitate pe anul 2018 ESPON. (2011). The TIA quick check. Advanced version (Instrumentul de analiză rapidă destinat EIT. Versiunea avansată). Document preluat de la adresa: https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/TIA_quick_check_advanced_version. pdf ESPON. (2021). ESPON TIA Tool 2020-2022. Moderators guide (Instrumentul ESPON destinat EIT 2020-2022. Ghidul moderatorului). Document preluat de la adresa https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/TIA-Tool_moderators-guide_20.pdf Banca Mondială. (2021). Report on the practice of territorial impact assessment and impact forecasting of infrastructure investment, with three case studies (Raport cu privire la practica de evaluare a impactului teritorial și de previzionare a impactului investițiilor în infrastructură, cu trei studii de caz) Banca Mondială. (2023). Report with specific recommendations for improving the local development strategies based on international best practice (Raport cuprinzând recomandări specifice pentru îmbunătățirea strategiilor de dezvoltare locală pe baza celor mai bune practici internaționale) 44 | P a g i n a Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European Competence makes a difference! Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the European Social Fund