ROMÂNIA Acord de servicii de asistență tehnică cu privire la evaluarea impactului teritorial din România (P172820) Livrabilul 2 – Considerații cu privire la elaborarea unui document de politică publică privind evaluarea impactului teritorial b. Raport cuprinzând recomandări specifice privind îmbunătățirea strategiilor de dezvoltare locală pe baza celor mai bune practici internaționale Martie 2023 Declinarea răspunderii Prezentul raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Băncii Mondiale. Constatările, interpretarea și concluziile exprimate în cadrul acestei lucrări nu reflectă neapărat punctele de vedere ale directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu își asumă responsabilitatea pentru acuratețea datelor incluse în această lucrare. Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României Declarație privind drepturile de autor Materialul cuprins în această publicație este protejat de drepturi de autor. Reproducerea și/sau transmiterea unor părți din această lucrare fără permisiune poate constitui o încălcare a legislației aplicabile. Pentru obținerea unei permisiuni cu privire la fotocopierea sau retipărirea oricărei părți din lucrarea de față, vă rugăm să transmiteți o solicitare, care să cuprindă informații complete, către: (i) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (str. Apolodor 17, București, România ); sau (ii) Grupul Băncii Mondiale - România (str. Vasile Lascăr, nr. 31, et. 6, sector 2, București, România ). Mulțumiri Prezentul raport a fost transmis în luna martie 2023 în conformitate cu Acordul de servicii de asistență tehnică cu privire la evaluarea impactului teritorial, încheiat între Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la data de 9 decembrie 2019 . Raportul a fost elaborat sub îndrumarea și supervizarea dlui. Christoph Pusch (Manager de Practică, în domeniul Urban și Managementul Riscului de Dezastru, pentru Europa și Asia Centrală) și a dnei. Anna Akhalkatsi (Manger de Țară, pentru România și Ungaria). Raportul a fost elaborat de o echipă coordonată de dna. Ellen Hamilton (Specialist Principal în domeniul Urban) și a fost alcătuită din dna. Carli Venter (Specialist Senior în domeniul Dezvoltării Urbane), dna. Cristina Zamfir (Expert Sector Public) și dl. George Moldoveanu (Asistent Gestionarea Informațiilor), Echipa dorește să-și exprime gratitudinea pentru cooperarea, îndrumarea și opiniile și sugestiile excelente primite în timp util din partea reprezentanților Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în special față de dl. ministru Attila Cseke, dl. director general Alexandru Soare, dl. director Liviu Băileșteanu, dl. șef birou Radu Necșuliu, dl. șef unitate Bogdan Ghinea, dna. Amalia Virdol, dl. Beniamin Stoica-Fuchs, dna. Georgiana Toth, dna. Alina Huzui, dl. Bogdan Micu, dna. Cătălina Păun și dna. Ioana Hangiu. 2 | Pagina 1 Introducere ..................................................................................................................................................... 9 1.1 Informații privind contextul .................................................................................................................. 9 1.2 Obiectivele și obiectul raportului .......................................................................................................... 9 1.3 Structura raportului ............................................................................................................................ 10 2 Dezvoltarea teritorială și locală în UE și în România. Experiențe dobândite din trecut și planificare pentru viitor 11 2.1 Experiențe dobândite din trecut: dezvoltarea teritorială și locală în perioada 2014 -2020 ................ 11 2.2 Planificarea pentru viitor: dezvoltarea teritorială și locală în perioada 2021-2027 ........................... 15 2.3 Principalele concluzii și recomandări .................................................................................................. 16 3 Utilizarea potențială a evaluărilor ex-ante ale impactului teritorial pentru o formulare îmbunătățită a politicilor 17 3.1 Avantajele evaluărilor ex-ante ale impactului pentru procesul de formulare a politicilor ................. 17 3.2 Componenta teritorială a evaluărilor ex-ante ale impactului ............................................................. 20 3.3 Obiectivele relevante ale dezvoltării durabile aplicabile evaluărilor teritoriale ................................. 23 3.4 Principalele concluzii și recomandări .................................................................................................. 24 4 Instrumentul ESPON de analiză rapidă destinat EIT: o soluție simplificată, bazată pe dovezi pentru evaluarea teritorială ex-ante................................................................................................................................................. 26 4.1 Avantaje și limitări ale instrumentului ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT ............................. 26 4.2 Etapele de aplicare a instrumentului ESPON pentru analiză rapidă destinat procesului EIT ............. 28 4.3 Principalele concluzii și recomandări .................................................................................................. 31 5 Concluzii. Acțiuni viitoare pentru integrarea instrumentelor destinate EIT în procesul de formulare a politicilor 35 6 Bibliografie ................................................................................................................................................... 37 3 | Pagina Lista figurilor Figura 1. Avantajele evaluării ex-ante a impactului pentru elaborarea proiectelor, politicilor sau programelor 18 Lista căsuțelor Căsuța 1. Extrase din rapoartele anterioare ale BM. Recomandări privind îmbunătățirea elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare teritorială și locală ....................................................................................................... 12 Căsuța 2. Extrase din rapoartele anterioare ale BM. Recomandări privind îmbunătățirea practicii Unității Interne pentru Elaborarea Strategiei în orașe și municipii ........................................................................................................... 14 Căsuța 3. Metodologii și metode aplicabile prospectivei strategice .................................................................... 18 Căsuța 4. Exemple de instrumente pentru susținerea analizei cantitative a i mpactului teritorial ...................... 21 Căsuța 5. Cele mai bune practici și idei preluate de la alte state care au realizat cu succes evaluări al e impactului teritorial și previzionări asupra impactului investițiilor în infrastructură ............................................................................ 21 Căsuța 6. Exemple de indicatori ODD relevanți pentru EIT .................................................................................. 23 Căsuța 7. Contribuția instrumentelor destinate EIT la elaborarea strategiilor europene, naționale, regionale, transnaționale și transfrontaliere ......................................................................................................................... 27 4 | Pagina Rezumat executiv Obiectivele și obiectul raportului P 1. Acest raport reprezintă Livrabilul 2b din cadrul Acordului de servicii de asistență tehnică (RAS) încheiat cu Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România (MDLPA), având ca scop facilitarea elaborării unui instrument de evaluare a impactului teritorial (EIT). Obiectivul principal este de a sprijini MDLPA în elaborarea unei metodologii pentru luarea deciziilor bazate pe dovezi, cu evaluarea potențialului impact teritorial al politicilor publice și a programelor de investiții. Scopul acestui raport (astfel cum a fost prezentat pe parcursul proiectului) este acela de a explora opțiunile pentru aplicarea acestor instrumente la nivel local și de a identifica experiențele dobândite în elaborarea strategiilor locale. Raportul oferă recomandări generale și specifice pentru integrarea proiecțiile ex-ante la nivel teritorial în definirea unei strategii. Este structurat în patru secțiuni principale, care abordează dezvoltarea teritorială și locală din România, avantajele utilizării unui instrument pentru EIT și a proiecțiilor ex-ante, o prezentare specifică a instrumentului ESPON pentru analiză rapidă EIT (ESPON Quick Check) și un rezumat al principalelor recomandări pentru acțiuni viitoare. Dezvoltarea teritorială și locală din România P 2. Deși există un cadru strategic și metodologic stabilit la nivelul Uniunii Europene (UE) pentru dezvoltare teritorială și locală, procesul de planificare strategică din România ar putea fi îmbunătățit. Strategiile regionale și locale sunt adesea formulate pentru a obține finanțare externă și nu se bazează suficient pe o evaluare completă a nevoilor și potențialului de creștere local. Descrierile detaliate ale problemelor sunt incluse în numeroase planuri locale, dar prioritățile concrete sunt ignorate. Mai mult decât atât, există o discrepanță între direcțiile strategice și nevoile reale de dezvoltare la nivel local, astfel încât se fac doar enumerări ale proiectelor, fără a se aloca bugete corespunzătoare. Multe dintre planurile analizate nu includ un sistem de monitorizare și evaluare pentru a măsura eficacitatea acțiunilor și a proiectelor propuse. Având în vedere capacitatea limitată și deficiențele observate în planificarea strategică la nivel local, metodologiile complexe pentru evaluarea impactului teritorial ar trebui aplicate într-o primă etapă de către instituțiile centrale. P 3. Pentru promovarea aplicării celor mai bune practici în domeniul managementului strategic, MDLPA analizează în prezent metodologiile utilizate la nivelul UE în domeniul dezvoltării teritoriale. Având în vedere resursele disponibile limitate comparativ cu numeroasele nevoi locale din România, programele de investiții ar trebui orientate către domeniile și inițiativele care vor avea cel mai mare impact și care vor oferi cele mai însemnate beneficii pentru comunități. În acest sens, planificarea strategică joacă un rol esențial în asigurarea orientării investițiilor către domeniile și inițiativele care pot îmbunătăți condițiile economice și sociale. Prin analiza problemelor locale, identificarea priorităților de dezvoltare și stabilirea unor obiective clare, planificarea strategică poate asigura o aliniere a investițiilor cu nevoile și aspirațiile comunităților locale. De exemplu, metodologiile și instrumentele de previzionare ex-ante, care furnizează proiecții ale impactului teritorial, ar putea fi introduse treptat, începând de la guvernul central, ministerele de resort, apoi către celelalte instituții, pentru politici de reformă, strategii și programe de investiții. La nivelurile sub-naționale, autoritățile locale ar putea fi încurajate să utilizeze instrumente simple de prognoză bazate pe scenarii, care pot servi mai degrabă ca modalități de inițiere a discuțiilor în cadrul comunității, decât ca exerciții strict tehnice. Avantajele utilizării unui instrument de previzionare ex-ante destinat EIT P 4. După analizarea practicilor internaționale (Livrabilul 2a), s-a constatat că există mai multe metode EIT de succes, folosite pentru formularea politicilor în diferite state. Aceste instrumentele destinate EIT sunt utile în anticiparea schimbărilor din domeniile economic, social și tehnologic, oferind astfel o bază solidă pentru elaborarea de strategii adecvate acestor schimbări. Învățând din exemplele internaționale, România ar putea să dezvolte propria metodă de evaluare teritorială prospectivă, adaptată nevoilor sale specifice. Acest lucru ar putea implica dezvoltarea de noi instrumente și metodologii, precum și stabilirea de parteneriate cu părțile interesate relevante, pentru a asigura realizarea evaluărilor într-o manieră colaborativă și incluzivă. P 5. Instrumentele destinate EIT au avantajul principal de a îmbunătăți ex-ante calitatea și eficacitatea politicilor de reformă, strategiilor sau programelor de investiții, prin luarea în considerare a dimensiunii spațiale și a impactului potențial asupra diferitelor regiuni și teritorii. Prin realizarea unei EIT, factorii responsabili de formularea politicilor, cum ar fi centrul guvernului, ministerele de resort, agențiile regionale de dezvoltare, sau asociațiile de dezvoltare intercomunitară, pot evalua modul în care o anumită intervenție va afecta condițiile economice, sociale și de mediu din diferite regiuni sau teritorii. Acest lucru poate contribui la identificarea decalajelor sau a consecințelor nedorite, servind drept bază de informare pentru procesul decizional și pentru a se asigura distribuirea echitabilă a avantajelor și costurilor între teritoriile afectate. Analiza instrumentului ESPON de analiză rapidă destinat EIT P 6. MDLPA a identificat instrumentul ESPON pentru EIT ca fiind unul dintre cele mai utile instrumente pentru evaluarea ex-ante a policilor de reformă, strategiilor sau programelor de investiții în România. În special, cea mai recentă versiune online a instrumentului, denumit instrument de analiză rapidă, a fost testat cu succes cu asistență directă din partea ESPON, pentru a demonstra eficacitatea acestuia în fața reprezentanților MDLPA. În prezent, se desfășoară activități pentru adaptarea metodologiei (nu a instrumentului online) pentru aplicarea la nivelul unităților administrative locale din România, în cadrul Livrabilului 3 din acest proiect. Prezentul raport oferă o prezentare generală a instrumentului online existent, care este conceput în mod specific pentru a sprijini factorii responsabili de formularea politicilor și practicienii în realizarea unei evaluări ex-ante rapide și eficiente a impactului teritorial. Acest instrument este util în evaluarea impactului teritorial potențial al intervențiilor propuse și identificarea oricăror riscuri sau oportunități potențiale. Interfața ușor de utilizat permite inserarea detaliilor relevante referitoare la intervențiile propuse, cum ar fi locul și durata propusă, precum și rezultatele anticipate. Ulterior, instrumentul generează un raport care prezintă impactul teritorial potențial al intervenției și subliniază principalele aspecte care trebuie adresate pentru maximizarea impactului pozitiv. P 7. MDLPA trebuie să îmbunătățească gradul de conștientizare cu privire la beneficiile utilizării instrumentelor destinate EIT pentru a îmbunătăți procesul de formulare a politicilor la nivel național, regional și local. Ca primă etapă, instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT poate promova utilizarea prospectivei strategice, care să includă elemente teritoriale în procesul de elaborare a politicilor, atât la nivelul instituțiilor centrale, cât și regionale. Pentru a asigura diseminarea informațiilor, ar trebui să se desfășoare activități precum distribuirea metodologiilor ESPON, a rezultatelor programului pilot pentru analiză rapidă destinat EIT din România și a altor documente metodologice elaborate în cadrul acestui proiect. În plus, ar fi benefic să se introducă o platformă și un ghid în domeniul EIT la nivel național pentru a stimula comunicarea între părțile interesate și practicienii din domeniu. În următorii ani, pot fi introduse treptat și alte instrumente EIT pe scară largă, în sinergie cu instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT. Principalele recomandări și acțiuni viitoare P 8. În vederea integrării cu succes a instrumentelor ex-ante EIT, pentru a asigura o formulare îmbunătățită a politicilor, sunt necesare unele activități pregătitoare la nivel național. Acestea ar urma să fie desfășurate în cadrul MDLPA și al altor ministere de resort. • Asigurarea disponibilității unor baze de date complete, actualizate și robuste . Pentru ca instrumentele EIT să fie integrate cu succes în cadrul procesului de formulare a politicilor, este necesar să se sigure disponibilitatea unor baze de date robuste. România trebuie să se asigure că dispune de acces la date relevante și actualizate pentru a realiza cu succes EIT. Pentru aceasta, cooperarea interministerială în ceea ce privește schimburile de date este esențială. Prin intermediul schimbului de date între ministere, toate părțile interesate pot avea acces la aceleași informații, eliminând astfel duplicarea eforturilor și îmbunătățind calitatea datelor. Cu toate acestea, este posibil să fie necesare eforturi suplimentare pentru a colecta date specifice, în funcție de scopul evaluării. • Creșterea nivelului de conștientizare cu privire la avantajele instrumentelor pentru previziunea ex-ante în cadrul EIT. Pentru a promova utilizarea ex-ante a instrumentelor EIT și pentru a crește nivelul de conștientizare și înțelegere a avantajelor sale, materialele metodologice și rezultatele proiectului trebuie distribuite pe larg. 6 | Pagina Acest lucru poate fi realizat prin intermediul diverselor mijloace, cum ar fi organizarea de ateliere, sesiuni de instruire și campanii de informare. Prin promovarea utilizării EIT, România poate garanta că factorii de decizie și părțile interesate își vor însuși avantajele acesteia, ceea ce ar putea duce la o adoptare mai largă a acestei practici în viitor. • Implicarea părților interesate în elaborarea și implementarea instrumentelor destinate EIT. Pentru a implementa cu success EIT, este esențială Implicarea părților interesate. De multe ori, dimensiunea teritorială a impacturilor este ignorată în cadrul politicilor abstracte care nu iau în considerare regiunile sau tipuri specifice de regiuni. Pentru a aborda această problemă, implicarea părților interesate poate crește nivelul de conștientizare și calitatea, precum și acceptarea rezultatelor. Implicarea factorilor responsabili de formularea politicilor în procesul de evaluare a impactului poate ajuta la înțelegerea valorii EIT și a avantajelor potențiale ale acesteia în cadrul procesului de formulare a politicilor. Această abordare poate fi extrem de eficientă, în comparație cu evaluările de impact contractate la nivel ext ern în alte domenii de evaluare. • Elaborarea și partajarea de îndrumări metodologice cu alte părți interesate relevante. Având în vedere caracterul de noutate al inițiativei în România, se pot elabora ghiduri metodologice pentru a sprijini diversele părți interesate de la nivel central, regional și local în utilizarea instrumentelor destinate EIT. Aceste ghiduri ar trebui să ofere instrucțiuni detaliate pentru realizarea EIT, inclusiv selectarea indicatorilor, utilizarea modelelor și scenariilor și interpretarea rezultatelor. Prin acestea, se poate contribui la asigurarea unei abordări unitare a EIT la nivelul diferitelor părți interesate, astfel încât rezultatele să fie comparabile, transparente și de înaltă calitate. • Introducerea abordărilor de prospectivă strategică și de evaluare a impactului în localitățile care înregistrează performanțe ridicate. Având în vedere lacunele semnificative în planificarea strategică la nivel local în România, este puțin probabil ca anumite recomandări pur formale să adauge valoare substanțială, care să îmbunătățească în mod semnificativ rezultatele sau să modifice practica actuală. Cu toate acestea, unele administrații locale dețin o capacitate semnificativă și s-au clasat în topul celor mai bune localități din Europa în multe domenii . Aceste localități ar putea beneficia de introducerea instrumentelor de previziune de bază, în special de metode cum ar fi planificarea scenariilor, capabile să servească mai degrabă drept modalități de inițiere a discuțiilor în cadrul comunității, decât ca exerciții tehnice abstracte. P 9. În vederea îmbunătățirii calității EIT, este important să se ia în considerare și alte instrumente complementare destinate acesteia, alături de instrumentul ESPON pentru analiză rapidă. În timp ce acest instrument este util pentru etapa ex-ante de formulare a politicilor, EIT ar trebui să fie un proces continuu pe parcursul întregului ciclu de viață al unei politici, inclusiv în fazele de implementare și ex-post. Pentru a elabora metodologii eficiente destinate EIT, se pot utilizate diferite instrumente, cum ar fi SASI, STeMA-TIA, EATIA, TARGET_TIA, și RHOMOLO (a se vedea detalii suplimentare la paginile 20 – 23 și în notele de subsol de la pagina 33). Prin combinarea acestor instrumente, factorii responsabili de formularea politicilor pot lua decizii mai informate, bazate pe date complete, și astfel pot formula politici solide și bazate pe dovezi. 7 | Pagina Abrevieri și acronime ARTS Evaluarea sensibilității regionale și teritoriale BM Banca Mondială CCC Centrul Comun de Cercetare CLLD Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității EATIA ESPON și evaluarea impactului teritorial EIT Evaluarea impactului teritorial ESPON Rețeaua Europeană de Observare pentru Dezvoltare Teritorială și Coeziune FEDR Fondul European pentru Dezvoltare Regională FESI Fondurile Europene Structurale și de Investiții FSE Fondul Social European ITI Investiții teritoriale integrate LEADER Conexiunea între acțiunile de dezvoltare a economiei rurale MER Matricea privind expunerea regională MIT Matricea impactului teritorial NUTS Nomenclatorul unităților teritoriale în scopuri statistice ODD Obiectivele dezvoltării durabile RPC Regulamentul privind prevederile comune SECHSA Evaluarea mediului strategic, a patrimoniului cultural și evaluare socială STeMA Abordare privind managementul teritorial economic/de mediu durabil TFEU Tratatul privind funcționarea UE TIA-CBC Evaluarea impactului teritorial al cooperării transnaționale UAL Unitate administrativă locală UE Uniunea Europeană 8 | Pagina P 10. MDLPA a încheiat un acord de asistență tehnică (RAS) cu Banca Mondială în cadrul unui proiect ambițios în vederea dezvoltării unui instrument de evaluare a impactului teritorial (EIT). Scopul proiectului este acela de a sprijini procesul decizional cu privire la programele naționale de investiții pentru dezvoltare locală , prin furnizarea de informații precise și relevante. Instrumentul EIT va fi utilizat pentru a estima impactul teritorial potențial, având în vedere diferite domenii tematice (economie, societate, mediu, guvernanță), pe baza unor proceduri similare celor utilizate la nivel european. P 11. Până în prezent, activitățile proiectului au inclus analize privind elaborarea strategiilor și progresele înregistrate în implementarea strategiilor de dezvoltare regională și locală selectate, precum și un raport privire la cele mai bune practici internaționale în ceea ce privește evaluarea și previzionarea impactului. Acest raport este bazat pe rezultatele și concluziile activităților de analiză anterioare și oferă recomandări pentru MDLPA pentru îmbunătățirea procesului de management strategicprin includerea prospectivei strategice. În particular, acesta oferă recomandări suplimentare cu privire la opțiunile și modalitățile de operaționalizare și implementare a instrumentelor destinate EIT în cadrul MDLPA și, posibil, în alte ministere de resort și agenții de dezvoltare regională. P 12. Principalul obiectiv al acestui acord RAS este de a oferi sprijin MDLPA în dezvoltarea unui instrument decizional bazat pe dovezi, pentru evaluarea impactului teritorial potențial al politicilor publice și programelor de investiții. Conform acordului juridic încheiat cu MDLPA (cu modificări ulterioare), acesta face parte din Componenta 2, care cuprinde următoarele: (a) Efectuarea unui studiu privind cele mai bune practici prin intermediul a trei (3) studii de caz din state membre UE relevante1 care au efectuat cu succes evaluări ale impactului teritorial și prognozări ale impactului investițiilor în infrastructură; (b) Furnizarea de recomandări către MDLPA referitoare la îmbunătățirea strategiilor de dezvoltare locală pe baza studiilor de caz analizate în cadrul punctului (a); (c) Acordarea de sprijin MDLPA în cadrul proiectului său pilot de aplicare a instrumentului pentru evaluarea impactului teritorial în contextul Programului Național pentru Dezvoltare Locală pe baza unei analize a rezultatelor și oferirea de recomandări de îmbunătățire; și (d) Furnizarea de recomandări cu privire la opțiunile de politică și la modalitățile de operaționalizare și implementare a instrumentului de evaluare a impactului teritorial la nivelul MDLPA și al altor ministere de resort relevante din alte sectoare.. P 13. În sprijinul acestui obiectiv, acest raport (Livrabilul 2 b) oferă o prezentare generală a aplicabilității previzionării strategice teritoriale ex-ante, în vederea îmbunătățirii strategiilor pentru dezvoltare locală. Având în vedere dificultățile actuale legate de planificarea strategică la nivel local și absența aplicării acestor instrumente (EIT) la nivel național, raportul concluzionează că, în acest moment, o focalizare asupra nivelului național prezintă un potențial mai crescut comparativ cu o focalizare asupra nivelului local. Raportul prezintă o metodologie ușor de utilizat pentru analiza rapidă destinată EIT, c onform metodologiei ESPON, care este 1 În urma consultărilor cu clientul, s-a decis ca cele trei studii de caz să fie selectate dintr-o perspectivă globală mai amplă și să nu fie toate din mediul UE. A se vedea Livrabilul 2 (a) , astfel cum a fost transmis și acceptat de către MDLPA. 9 | Pagina disponibilă online pentru utilizare de către România la nivelul NUTS 2 (și care este adaptată în contextul acestui proiect pentru nivelul UAL-urilor). P 14. Raportul este structurat pe patru secțiuni principale, după cum urmează: • Capitolul 2 "Dezvoltarea teritorială și locală în UE și în România. Experiențe dobândite din trecut și planificare pentru viitor" analizează oportunitățile pentru dezvoltare teritorială și locală din România în perioada 2014- 2020, deficiențele identificate în cadrul planificării strategice și al implementării strategiilor locale și oferă recomandări privind îmbunătățirea procesului de formulare a politicilor pentru perioada 2021-2027. • Capitolul 3 "Utilizarea potențială a instrumentelor pentru previziunea ex-ante în cadrul EIT pentru dezvoltare teritorială și locală" se axează pe utilizarea unor metodologii și instrumente de previzionare ex-ante în cadrul evaluării impactului teritorial (EIT) pentru dezvoltarea teritorială și locală. Această secțiune explorează practicile internaționale de utilizare a instrumentelor destinate EIT și oferă principalele concluzii și recomandări rezultate din cele mai bune practici supuse observației. • Capitolul 4 "Instrumentul ESPON de analiză rapidă destinat EIT: o soluție simplificată, bazată pe dovezi pentru evaluarea teritorială ex-ante" introduce instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT, care este o soluție simplificată, bazată pe dovezi pentru realizarea evaluării teritoriale ex-ante. Această discuție adresează avantajele și limitările instrumentului și prezintă pe scurt etapele procesului de utilizare a instrumentului ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT. • Capitolul 5 "Concluzii. Acțiuni viitoare pentru integrarea instrumentelor destinate EIT în cadrul procesului de formulare a politicilor" prezintă un rezumat al principalelor concluzii și recomandări ale raportului . Această secțiune subliniază importanța integrării instrumentelor destinate EIT în cadrul procesului de formulare a politicilor și identifică acțiunile următoare pentru realizarea acestui obiectiv . 10 | Pagina P 15. În perioada 2014-2020, Uniunea Europeană (UE) a demonstrat un angajament ferm în ceea ce privește susținerea strategiilor teritoriale și locale din statele membre2. Această implicare susținută s-a reflectat în obiective ambițioase și în alocarea unor resurse financiare substanțiale pentru implementarea acestora. Pentru România, această abordare a reprezentat o oportunitate pentru atragerea de fonduri destinate inițiativelor de dezvoltare locală, care au ca scop abordarea celor mai urgente probleme ale țării, în complementaritate cu programele naționale de investiții (cum ar fi Programul Național pentru Dezvoltare Locală și Programul Național de Investiții “Anghel Saligny”). P 16. Deși accesul la fondurile UE reprezintă o oportunitate semnificativă pentru România3 și în perioada 2021- 2027, este important ca procesul de elaborare a strategiilor pentru dezvoltare locală să fie abordat dintr-o perspectivă pe termen lung. Acest proces trebuie privit ca o oportunitate de a crea planuri de dezvoltare locală robuste și durabile, care să aducă beneficii regiunilor pe termen lung. Pentru a realiza acest obiectiv, este important să se ia în considerare documentele metodologice și seturile de instrumente UE în cadrul procesului de elaborare a strategiilor locale4. În același timp, trebuie să se acorde atenție și cadrului național pentru a se asigura relevanța, coerența și complementaritatea intervențiilor planificate. În acest sens, Politica Urbană a României, adoptată recent,oferă o îndrumare valoroasă pentru elaborarea strategiilor locale. P 17. În perioada de programare 2014-2020, UE a pus un accent deosebit pe strategiile de dezvoltare locală, considerându-le o componentă centrală a politicilor sale (Banca Mondială, 2022). Această abordare s-a bazat pe consolidarea coeziunii teritoriale, care a devenit un obiectiv major al UE și a fost inclus în Tratatul privind funcționarea UE actualizat (TFUE). Reglementările ulterioare cu privire la Fondurile Europene Structurale și de Investiții au subliniat importanța instituțiilor locale în ceea ce privește abordarea nevoilor specifice ale comunităților locale. Pentru implementarea strategiilor teritoriale, UE a introdus două instrumente-cheie: instrumentul privind dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (CLLD) și cel privind investițiile teritoriale integrate (ITI). CLLD este un instrument la nivel sub-regional bazat pe experiența LEADER, în timp ce ITI dă posibilitatea concentrării finanțării din mai multe axe prioritare ale unuia sau mai multor programe operaționale în orice zonă geografică cu caracteristici teritoriale similare . 2 Informații suplimentare referitoare la coeziunea teritorială a UE sunt disponibile la adresa: ://ec.europa.eu/regional_policy/polcy/what/territorial-cohesion_en 3 Informații suplimentare cu privire la fondurile UE disponibile pentru România pentru coeziune terito rială sunt disponibile la adresa: ://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/IP_22_4662 4 De exemplu: (i) rapoartele de prospectivă strategică disponibile la adresa: https://commission.europa.eu/strategy-and- policy/strategic-planning/strategic-foresight_en#supporting-eu-policy-making (ii) Setul de instrumente pentru o mai bună reglementare, cu un accent special pe instrumentul nr. 34, Impactul teritorial, disponibil la adresa: https://commission.europa.eu/system/files/2022-06/br_toolbox_-_nov_2021_- _chapter_3.pdf (iii) Manualul pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare teritorială și locală lansat de curând, disponibil la adresa: https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC130788 11 | Pagina P 18. În ultimii ani, dezvoltarea urbană integrată a devenit o componentă esențială a politicilor UE, prin intermediul Regulamentului privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). Acesta a facilitat investiții în mai multe priorități, cum ar fi mobilitatea urbană durabilă, regenerarea comunităților defavorizate și cercetarea și inovarea, în zonele urbane din statele membre. De asemenea, a fost stabilit un procent minim de 5% din FEDR pentru dezvoltarea urbană integrată durabilă, iar o sumă de 371 milioane EUR a fost alocată pentru acțiuni inovatoare în acest domeniu în perioada de programare 2014-2020. Acordurile de parteneriat au stabilit principiile pentru selectarea zonelor urbane pentru acțiuni integrate de dezvoltare urbană durabilă și sumele orientative aferente acestor acțiuni. P 19. Cadrul strategic și legislativ al UE a stabilit elementele minime pentru strategiile de dezvoltare locală5. Pentru accesarea fondurilor UE menționate mai sus , Regulamentul privind prevederile comune (RPC) stabilește elementele minime pentru elaborarea strategiilor teritoriale, incluzând zona geografică vizată de strategie, o analiză a nevoilor și potențialului de dezvoltare, o abordare integrată pentru adresarea acestor nevoi și implicarea partenerilor în pregătirea și implementarea strategiei. Mai mult decât atât, îndrumările lansate de Comisia Europeană (CE) în anul 2018 sugerează că strategiile direcționate de comunitate ar trebui să fie localizate, aliniate cu strategiile naționale și regionale, să promoveze acțiunile integrate și multi-sectoriale, să prevadă obiective măsurabile și să încurajeze crearea de rețele cu alte zone. Pentru dezvoltarea urbană, fișa aferentă îndrumărilor privind strategiile de dezvoltare urbană integrată și Manualul privind strategiile de dezvoltare urbană durabilă6 oferă recomandări și cele mai bune practici pentru elaborarea strategiilor urbane. Acestea includdiagnoza zonei urbane, modelul de guvernanță, cadrul strategic, stabilirea priorității acțiunilor, sistemul de monitorizare și planul de acțiune. P 20. Majoritatea strategiilor și planurilor de dezvoltare teritorială și locală din România par a fi în linie cu structura unitară stabilită de cadrul UE. Cu toate acestea, analiza realizată de Banca Mondială în baza Acordului TIA RAS (Banca Mondială, 2022) a reliefat mai multe deficiențe legate de elaborarea și conținutul planurilor teritoriale și locale din România7. S-ar părea că strategiile regionale și locale din România au fost adesea motivate mai degrabă de dorința de a accesa fonduri UE, decât de necesitatea unei evaluări profunde a nevoilor locale și a perspectivelor de creștere. Deși acestea cuprind descrieri ample ale problemelor locale, adesea nu sunt clar stabilite viziuni și obiecive realizabile și priorități concrete. Unele planuri par a fi doar o simplă listă de proiecte, fără a fi asociate cu un buget sau un sistem de monitorizare și evaluare care să permită evaluarea eficacității strategiilor și a proiectelor propuse. Aceste deficiențe indică necesitatea unor proceduri de planificare strategică mai extinse, care să stabilească prioritatea obiectivelor și a direcțiilor strategice, strâns legate de nevoile reale, incorporând în același timp cadre pentru o bugetare transparentă și pentru monitorizare (a se vedea recomandările incluse în Căsuța 1 de mai jos). Căsuța 1. Extrase din rapoartele anterioare ale BM. Recomandări privind îmbunătățirea elaborării și implementării strategiilor de dezvoltare teritorială și locală Îmbunătățirea elaborării strategiilor • Aplicarea unei elaborări îmbunătățite a strategiilor și îndeplinirea a cel puțin unora dintre cerințele minime. Fiecare plan ar trebui să dispună de o viziune de dezvoltare strategică , cu o misiune explicită, cu obiective strategice și specifice și cu obiective susținute de proiecte și activități realizabile. Documentul ar trebui să poată indica situația în care se află comunitatea în prezent, să poată sublinia dificultățile existente și situația în care ar fi aceasta, precum și ceea ce ar trebui să realizeze aceasta pe viitor. 5 Care sunt menținute și în perioada 2021-2027. 6 Informații suplimentare sunt disponibile la adresa: https://urban.jrc.ec.europa.eu/urbanstrategies/cross- sectoral-integration#the-chapter 7 Concluziile și recomandările se bazează pe analiza “Strategiei pentru dezvoltare durabilă integrată în regiunea Delta Dunării”. 12 | Pagina Utilizarea adecvată a instrumentelor de planificare strategică • Evaluarea mediului intern și extern ar trebui să se realizeze prin utilizarea instrumentelor de planificare strategică. Printre instrumentele utile care ar putea fi folosite se numără PESTLE, SWOT, analiza funcțională și matricea inițiativelor. Stabilirea priorităților strategice având ca bază de informare analizele situaționale • Părțile interesate trebuie să stabilească o viziune precisă și obiective strategice realiste având ca bază de informare analizele situaționale și care să fie asociate cu potențialul real de dezvoltare al localității. Definirea și stabilirea ulterioară a priorității intervențiilor • Pe baza utilizării instrumentelor menționate mai sus, extragerea și definirea inițiativelor/măsurilor locale pentru realizarea obiectivelor strategice și specifice. Este necesară o legătură mult mai strânsă între selectarea intervențiilor (majoritatea sub formă de proiecte) și problemele abordate de acestea sau obiectivele la realizarea cărora contribuie acestea. Ulterior, este necesar un proces robust de stabilire a priorităților acestor proiecte, pe baza unei metodologii de stabilire a priorităților . Includerea unui buget realist • Estimarea unui buget realist pentru fiecare nivel al planificării strategice, cum ar fi obiectivul strategic, obiectivul specific, măsura, inițiativa și proiectul. Utilizarea abordărilor participative la elaborarea strategiei • Autoritățile locale ar putea să organizeze mai multe activități decât să se limiteze la publicarea proiectelor de strategii pentru comentarii și ar putea implica comunitățile locale și principal ele părți interesate în elaborarea viziunii, stabilirea obiectivelor și chiar în procesul de stabilire a priorităților. Astfel de acțiuni ar putea include întâlniri publice, discuții în cadrul unor focus-grupuri, crearea de grupuri de lucru, utilizarea platformelor online (cum ar fi Facebook) etc. Un sistem real de monitorizare și evaluare (M&E) și indicatori reali de performanță • Toate strategiile ar trebui să includă sisteme reale de M&E și indicatori reali de performanță la toate nivelurile planificării strategice pentru realizarea evaluării impactului programelor/proiectelor. Acest proces trebuie să dispună de un set de indicatori, cum ar fi: i) indicatori de impact pentru obiectivele strategice, ii) indicatori de rezultat pentru obiectivele specifice, iii) indicatori de realizare pentru proiecte/inițiative/măsuri, și iv) indicatori privind resursele pentru proiecte și activități, în afara indicatorilor de eficiență. Monitorizarea planului strategic • Planurile strategice trebuie monitorizate și revizuite cel puțin odată pe an și evaluate odată la patru ani, cu condiția că nu au apărut schimbări semnificative în contextul intern și extern în această perioadă. Publicarea rezultatelor • Planul strategic și rapoartele anuale de monitorizare și evaluare trebuie se fie publicate și puse la dispoziția comunității respective pentru a se asigura informarea rezidenților locali și a părților interesate cu privire la progresele înregistrate. În același timp, aceștia ar trebui să poată transmite comentarii și opinii și să ofere sugestii și observații cu privire la planuri. Sursa: Banca Mondială. (2022). TIA RAS. Livrabilul 1b 13 | Pagina P 21. O analiză amplă8 realizată de BM în cadrul sprijinului acordat MDLPA pentru elaborarea Politicii urbane a României, a relevat domenii similare de îmbunătățire cu privire la elaborarea strategiilor urbane. Municipiilor de mai mici dimensiuni le lipsește capacitatea de elaborare a unor strategii de calitate și se observă o lipsă de transparență și de bune practici de M&E. Planificarea integrată nu s-a materializat încă, iar orașele fac arareori planificări la nivel metropolitan sau peri-urban. Procesul de planificare strategică la nivelul orașelor din România ar trebui să se axeze în următorii ani pe actualizarea strategiilor existente, în conformitate cu prioritățile UE și cu cele naționale și, în special, cu Politica urbană pentru perioada 2020 - 2035 adoptată de curând (a se vedea recomandările incluse în Căsuța 2 de mai jos). Căsuța 2. Extrase din rapoartele anterioare ale BM. Recomandări privind îmbunătățirea practicii Unității Interne pentru Elaborarea Strategiei în orașe și municipii Procesul de planificare strategică • În ceea ce privește susținerea practicii de planificare strategică la nivel de oraș, se propune dezvoltarea unui cadru care să prezinte câteva secțiuni esențiale recomandate pentru a fi incluse (incluzând exemple de date statistice sau alte tipuri de informații care ar trebui analizate) în locul unei structuri rigide; • Dat fiind faptul că majoritatea municipiilor/orașelor par a avea stabilită o strategie de dezvoltare relativ recentă, se recomandă ca administrațiile locale să se axeze pe actualizarea respectivelor strategii în loc de a elabora documente complet noi; • Trebuie încurajate abordările participative care permit implicarea părților interesate la toate etapele procesului de elaborare; • În general, monitorizarea și evaluarea acțiunilor și rezultatelor realizate pe baza acestor str ategii lipsesc aproape cu desăvârșire, iar sistemul ar putea beneficia de un set unificat de indicatori definiți (indicatori privind livrabilele, de rezultat și de impact) care să fie ușor de înțeles și de măsurat la nivel local de administrația publică; și • Este necesar sprijin acordat mai multor administrații locale la elaborarea strategiilor care depășesc granițele administrative și care ar necesita mecanisme de coordonare inter-jurisdicțională. Implementare • Este necesară consolidarea capacității în ceea ce privește planificarea strategică la nivel de oraș, în special pentru localitățile urbane de dimensiuni mici și medii ; unele domenii pentru consolidarea capacității sunt enumerate suplimentar mai jos, însă printr e acestea se numără sistemele de M&E, stabilirea priorității proiectelor, utilizarea proceselor participative etc. • S-ar putea acorda sprijin orașelor pentru o mai bună stabilire a priorității proiectelor , cu termene și bugete clare și cu surse de finanțare identificate. Sursa: Banca Mondială. (2022). TIA RAS. Livrabilul 1b P 22. Pe baza celor de mai sus, este evident că îmbunătățirea practicii de planificare strategică la nivel regional și local necesită un efort suplimentar considerabil pentru consolidarea capacității administrațiilor sub-naționale, a părților interesate și a beneficiarilor. În acest sens, este necesar ca autoritățile regionale și locale să își dezvolte competențele și cunoștințele necesare pentru planificarea, implementarea și monitorizarea eficientă a propriilor strategii. Pentru a realiza acest lucru, se pot dezvolta programe specializate de instruire și mentorat pentru a pune la dispoziția reprezentanților locali instrumentele și tehnicile de care aceștia au nevoie pentru a identifica nevoile locale, a stabili obiective realiste și pentru a elabora strategii bazate pe dovezi și orientate în perspectivă pe care să le pună în aplicare. Investind în consolidarea capacității, autoritățile locale pot deveni mai bine 8 Care a inclus 183 de strategii și cadre ale municipalităților urbane 14 | Pagina pregătite pentru a-și gestiona resursele în mod eficient și pentru a direcționa dezvoltarea durabilă în propriile comunități. P 23. În perioada de programare 2021-2027, se anticipează că rolul strategiilor de dezvoltare locală va fi accentuat și mai mult în cadrul strategic al UE. Acest lucru se va realiza prin implementarea Politicii de coeziune, care include un nou Obiectiv intersectorial 5, "O Europă mai aproape de cetățeni"9. Acest obiectiv va sprijini strategiile de investiții integrate care vizează dimensiuni teritoriale specifice, cum ar fi orașele, zonele rurale, zonele metropolitane și zonele funcționale în care oamenii locuiesc, muncesc și se deplasează zilnic. Acest mecanism va asigura utilizarea eficientă și eficace a finanțării , pentru a aborda problemele identificate într-un anumit teritoriu și va implica părțile interesate locale. Mai mult decât atât, strategiile teritoriale oferă o oportunitate pentru consolidarea capacității și inițierea de acțiuni locale care să contribuie la politicile UE, incluzând tranzițiile verzi și digitale. P 24. În contextul dezvoltării urbane, noul cadru pentru perioada 2021-2027 introduce o inițiativă urbană europeană pentru facilitarea cooperării între orașe , inovare și consolidarea capacității în cadrul tuturor priorităților tematice de pe agenda urbană a UE10. Un procent minim de 8% din resursele Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) va fi alocat în fiecare stat membru orașelor și zonelor metropolitane și funcționale aferente acestora prin intermediul strategiilor de dezvoltare teritorială și/sau locală, care ar putea include ITI și CLLD, precum și al altor abordări similare stabilite de statele membre pentru susținerea dezvoltării integrate. RPC aferent noii perioade de programare introduce o abordare simplificată CLLD și aliniază abordarea la instrumentele teritoriale existente, inclusiv la ITI, cu un set minim definit de cerințe aplicabile strategiilor teritoriale11. P 25. La nivel național, Strategia națională de dezvoltare urbană integrată pentru orașe reziliente, verzi, incluzive și competitive pentru perioada 2022-2035, denumită și Politica urbană a României12, stabilește o viziune cuprinzătoare și integrată pentru dezvoltarea urbană. Politica servește ca un instrument esențial pentru implementarea la nivel național a obiectivelor și principiilor prevăzute de documentele-cadru de la nivel european și global. Aceasta stabilește de asemenea un cadru pentru elaborarea politicilor urbane și strategiilor locale, susținând în același timp principiul autonomiei locale și pe cel al subsidiarității. În afară de aceasta, politica stabilește o agendă comună pentru autoritățile publice centrale și locale pentru îmbunătățirea cadrului de dezvoltare urbană, prin stabilirea unui set de măsuri coerente și prin coordonarea și corelarea domeniilor sectoriale și a diferiților factori implicați. 9 Informații suplimentare referitoare la coeziunea teritorială a UE sunt disponibile la adresa: ://ec.europa.eu/regional_policy/policy/what/territorial-cohesion_en 10 Informații suplimentare referitoare la inițiativa urbană europeană sunt disponibile la adresa: ://www.urban- initiative.eu/ 11 A se vedea art. 29 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021 de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize, disponibil la adresa: ://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32021R1060&from=EN 12 Informații suplimentare sunt disponibile la adresa: ://www.mdlpa.ro/pages/politicaurbanaro2035 15 | Pagina P 26. Perioada 2021-2027, UE oferă un cadru metodologic pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare teritorială și locală. În acest sens, CE a lansat în anul 2022Manualul privind strategiile de dezvoltare teritorială și locală13, un ghid amplu ce conține informații utile referitoare la elaborarea și implementarea strategiilor integrate în zonele non-urbane. Obiectivul acestuia este de a sprijini autoritățile de management al programelor operaționale, autorii strategiilor locale și alte părți interesate implicate în proces, prin furnizarea unor perspective valoroase, bune practici, instrumente și metodologii pentru obținerea de rezultate de succes . Manualul a fost dezvoltat prin colaborarea dintre Direcția Generală a Comisiei Europene pentru Politici Regionale și Urbane (DG REGIO) și Centrul de Cercetare Comună (CCC), cu contribuții din partea factorilor responsabili de formularea politicilor, practicienilor și oamenilor de știință. Abordarea sa cuprinzătoare va contribui la formularea unor politici mai eficace, care vor aduce beneficii comunităților locale și economiilor. P 27. Cu toate acestea, trebuie să recunoaștem că această îndrumare poate să nu fie suficientă pentru o implementare de succes. Deși cadrul European și național pentru perioada 2021-2027 vine cu îndrumări ample pentru autoritățile naționale și locale pentru elaborarea unor strategii robuste pentru dezvoltare teritorială și locală, importanța unor instituții sub-naționale care dispun de capacități crescute nu poate fi trecută cu vederea. Având în vedere complexitatea și natura dinamică a cadrului strategic și metodologic de la nivel european și național, este esențial să se asigure diseminarea efectivă a principiilor generale către autoritățile regionale și locale. Acest proces de diseminare trebuie însoțit de susținere activă, inclusiv de asistență tehnică, programe de instruire și inițiative de consolidare a capacității în vederea sporirii capacității instituțiilor sub -naționale de utilizare a planificării strategice ca un instrument eficient pentru dezvoltare. Principalele concluzii P 28. Procesul de planificare strategică pentru dezvoltare teritorială și locală din România necesită îmbunătățiri. În prezent, există o preocupare prea mare pentru obținerea de finanțare externă, mai ales din fonduri UE, ceea ce poate duce la strategii regionale și locale care nu reflectă nevoile și potențialul de creștere ale comunităților locale. Numeroase planuri locale nu stabilesc priorități clare în ceea ce privește obiectivele concrete, iar alinierea între direcțiile strategice, nevoile reale și propunerile de proiecte este insuficientă. . Acest lucru conduce la o simplă enumerare a proiectelor, fără alocări bugetare, iar planurilor de acțiune le lipsește un sistem de monitorizare și evaluare pentru evaluarea eficacității. Recomandări P 29. MDLPA ar trebui să susțină în continuare dezvoltarea cadrelor metodologice și a capacității tehnice pentru dezvoltare teritorială și locală. De exemplu, ar putea fi introduse treptat metodologii și instrumente de previziune ex-ante care vizează impactul teritorial, începând de la nivelul guvernului central, ministerele de resort și ulterior către exterior, pentru reforme ale politicilor, strategiilor și programelor de investiții. La nivelurile sub-naționale, autoritățile locale ar putea fi încurajate să incorporeze instrumente de previziune de bază, cu abordări simple, cum ar fi planificarea scenariilor, capabile să servească mai degrabă drept modalități de inițiere a discuțiilor în cadrul comunității în locul exercițiilor strict tehnice riguroase. 13 Disponibil la adresa: ://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC130788 16 | Pagina “Prospectiva strategică își propune să încorporeze previziunea, înțeleasă ca disciplina de a explora, anticipa și modela viitorul, în formularea politicilor UE. UE trebuie să se asigure că dezvoltă politici robuste și pregătite pentru viitor, iar factorii responsabili de formularea politicilor și instituțiile sunt pregătiți să anticipeze schimbările pentru a modela în mod proactiv viitorul în funcție de prioritățile politice ale UE. Prospectiva strategică poate ajuta la anticiparea tendințelor, riscurilor, problemelor emergente și a potențialelor implicații și oportunități pentru a obține perspective utile pentru planificarea strategică, elaborarea și pregătirea politicilor. De asemenea, poate susține formularea politicilor în etapele inițiale ale ciclului politic, de la identificarea inițială a problemei la conceperea opțiunilor, dar și în revizuirea și asigurarea fiabilității viitoare a politicilor existente.” (Comisia Europeană, 2021) P 30. În ultimii ani, s-a observat o creștere a interesului la nivelul UE în utilizarea previziunilor strategice în cadrul proceselor de formulare a politicilor. Comisia Europeană și-a asumat angajamentul de a utiliza previziunile strategice în planificarea și elaborarea politicilor, , precum și în eforturile legislative ale UE (Comisia Europeană, 2023). Previziunile strategice îmbunătățesc reglementările, promovează o cultură a pregătirii și direcționează tranzițiile verzi și digitale din Europa. Secretariatul General și Centrul Comun de Cercetare sunt responsabile pentru îndeplinirea acestui mandat, acesta din urmă valorificându-și capacitățile interne de previziune. P 31. Autoritățile române au manifestat un interes crescut față de integrarea metodologiilor și instrumentelor de previziune care s-au dovedit eficiente la nivelul UE pentru îmbunătățirea procesului de elaborare a politicilor. MDLPA intenționează să piloteze un instrument de previziune a impactului teritorial (EIT) ex-ante cu privire la măsurile selectate dintr-un program național de investiții (prin care se susține dezvoltarea infrastructurii la nivel local) pentru a testa capacitățile acestuia. Acest instrument va fi apoi adaptat și scalat pentru planificarea altor intervenții naționale și regionale, bazate pe impactul teritorial anticipat. P 32. Evaluările ex-ante ale impactului servesc la creșterea robusteții planificării strategice prin introducerea prospectivei strategice14 în procesul de revizuire. Aceste evaluări anticipează rezultatele așteptate ale inițiativelor propuse, indiferent dacă este vorba despre o strategie, program sau proiect, și evaluează coerența, relevanța, eficacitatea, eficiența și sustenabilitatea acestora. Prin urmare, factorii de decizie au posibilitatea de a adopta decizii informate cu privire la resursele și asistența necesare pentru implementarea cu succes și realizarea rezultatelor vizate. Figura 1 prezintă principalele avantaje ale evaluărilor ex-ante ale impactului, care sunt detaliate în paragrafele următoare. 14 Prospectiva strategică este un proces care utilizează narațiunea pentru angrenarea cunoștințelor tactice, pentru lansarea de ipoteze explicite și pentru pregătirea pentru viitor (Centrul European pentru Strategii Politice, 2017). Se concep și se compară scenarii posibile, plauzibile și preferabile cu privire la viitor, un număr gestionabil al acestora fiind esențial. Este importantă evitarea prezentării numai a unor scenarii pozitive sau negative și adoptarea perspectivei cursantului. Sunt iterate diferite modalități de cunoaștere a viitorului, care includ gândirea creativă, critică și analitică, elaborarea de narațiuni și descrierea unor situații. Raționamentul prospectiv de leadership depinde de calitatea discuțiilor strategice, care necesită un spațiu sigur pentru dezacorduri și pentru învățare imersivă. Procesul urmărește respectarea diferitelor perspective și crearea unui nou teren comun pentru catalizarea și sprijinirea colaborării. 17 | Pagina Figura 1. Avantajele evaluării ex-ante a impactului pentru elaborarea proiectelor, politicilor sau programelor Sursa: Elaborarea autorilor raportului P 33. Creșterea coerenței direcțiilor strategice. Evaluările ex-ante ale impactului dețin un rol crucial în ceea ce privește stabilirea coerenței în cadrul procesului de formulare a politicilor, prin oferirea de perspective asupra modului în care diferite demersuri se pot completa și consolida reciproc. Acestea pot evalua compatibilitatea unei strategii sau a unui program național cu alte activități relevante de la nivel local, național și global și pot identifica orice conflicte sau deficiențe potențiale din cadrul acestor demersuri . Acest lucru contribuie la garantarea faptului că diferitele inițiative se completează mai degrabă unele pe altele în loc să concureze între ele și că resursele sunt utilizate într-o manieră eficientă și eficace pentru realizarea obiectivelor comune. P 34. Creșterea relevanței direcțiilor strategice. Evaluările ex-ante ale impactului pot crește relevanța unei strategii prin oferirea de perspective cu privire la mediile de operare existente și viitoare . Prospectiva strategică este capabilă să identifice posibilitățile și obstacolele de perspectivă care ar putea afecta implementarea unei strategii ținând seama de o varietate de factori, printre care se numără tendințele economice, evoluțiile demografice, evoluțiile tehnice și cele politice. Aceste date pot fi utilizate ulterior ca bază de informare și îmbunătățire a strategiei, asigurând faptul că aceasta rămâne relevantă și eficace într-un mediu în continuă evoluție. Căsuța 3. Metodologii și metode aplicabile prospectivei strategice Diferite metodologii și abordări pot susține integrarea previzionării strategice în cadrul planificării strategice. Prin integrarea acestor metodologii, factorii de decizie au posibilitatea de a obține o înțelegere holistică asupra viitorului potențial și de a stabili măsurile adecvate pentru a se pregăti pentru acesta. Scanarea orizontului (Horizon scanning)15 este o metodă de previzionare care implică explorarea și analizarea sistematică a potențialelor evoluții viitoare care ar putea avea un impact semnificativ asupra unei organizații, comunități sau societăți. Această metodă este de regulă utilizată la nivel național pentru identificarea problemelor, tendințelor, oportunităților și amenințărilor care apar și care ar putea afecta sistemul economic, social, de mediu și politic al unei țări. La nivel sub-național, scanarea orizontului ar putea fi utilizată pentru a identifica și prioritiza problemele emergente la nivel local sau regional , cum ar fi schimbările înregistrate în demografia populației, schimbările economice sau progresele tehnologice care ar putea afecta dezvoltarea regiunii respective. 15 A se vedea și (Comisia Europeană, 2016) 18 | Pagina Analiza megatendințelor este o metodă de previzionare care se axează pe cele mai însemnate tendințe pe termen lung care modelează viitorul. Aceasta analizează evoluțiile sociale, economice, tehnologice, de mediu și politice la scară globală care ar putea schimba societatea pe parcursul deceniilor următoare. Această metodă este de regulă utilizată la nivel național pentru a identifica și prioritiza megatendințele care ar putea configura viitorul unei țări și pentru a informa planificarea pe termen lung, elaborarea politicilor și luarea deciziilor strategice.. La nivel sub-național, analiza megatendințelor ar putea fi utilizată pentru identificarea și stabilirea priorității tendințelor locale sau regionale care ar putea avea impact asupra dezvoltării comunității sau regiunii pe termen lung. Comisia Europeană a decis să monitorizeze 14 megatendințe globale relevante pentru viitorul omenirii, punând accentul pe Europa16. Centrul de Megatendințe oferă acces la analiza de impact a megatendințelor prin utilizarea a două instrumente care implică megatendințe17 prin intermediul unor ateliere de lucru participative. Principalul avantaj al acestor instrumente constă din posibilitatea de a avea în vedere toate megatendințele pertinente dintr-o perspectivă multidisciplinară de 360° și de a înțelege modul în care acestea ar putea influența un anumit subiect. Previziunea (și extrapolarea retrospectivă) este o metodă de previzionare care implică dezvoltarea unei viziuni convingătoare și dezirabile asupra viitorului, urmată de o activitate în sens invers, pentru identificarea măsurilor necesare pentru realizarea acesteia. Această metodă este de regulă utilizată la nivel național pentru elaborarea unei viziuni comune pe termen lung pentru viitorul unei țări și pentru identificarea politicilor, programelor și investițiilor necesare pentru realizarea respectivei viziuni. La nivel sub-național, previziunea și extrapolarea retrospectivă ar putea fi folosită pentru elaborarea unei viziuni comune pe termen lung pentru o comunitate sau regiune și pentru identificarea măsurilor necesare pentru realizarea acesteia. Planificarea de scenarii este o metodă de previzionare care implică elaborarea mai multor scenarii viitoare plauzibile și coerente la nivel intern și explorarea implicațiilor acestora pentru o țară, comunitate sau organizație. Această metodă este de regulă utilizată la nivel național pentru explorarea rezultatelor potențiale ale diferitelor opțiuni de politică, a evoluțiilor tehnice sau a altor factori determinanți ai schimbării care prezintă însemnătate. La nivel sub-național, planificarea scenariilor ar putea fi utilizată pentru explorarea rezultatelor potențiale ale diferitelor opțiuni locale sau regionale de politică, ale investițiilor sau inițiativelor. La nivelul UE, Setul de instrumente pentru o mai bună reglementare (Better Regulation Toolbox)18 (Comisia Europeană, 2021) recomandă completarea analizei megatendințelor cu utilizarea unor scenarii pentru viitor (pe termen lung) ca bază pentru elaborarea unor politici mai reziliente și mai durabile pe viitor . Simularea de politici (en. ”policy gaming”) este o metodă de previzionare care implică simularea rezultatelor potențiale ale diferitelor opțiuni de politică, investiții sau inițiative prin utilizarea unui proces de simulare. Această metodă este de regulă utilizată la nivel național pentru testarea opțiunilor de politică, explorarea rezultatelor potențiale ale diferitelor opțiuni de politică și identificarea potențialelor consecințe nedorite. La nivel sub-național, simularea de politici ar putea fi utilizată pentru testarea rezultatelor potențiale ale diferitelor opțiuni de politică, investiții sau inițiative locale ori regionale. Proiecția viitorului este o metodă de previzionare care implică co-crearea și prototiparea unor perspective alternative ale viitorului împreună cu părțile interesate. Aceasta este o abordare creativă și participativă care stimulează imaginația, explorarea și iterația pentru crearea de soluții inovatoare la probleme complexe. Această metodă este de regulă utilizată la nivel național pentru elaborarea și testarea noilor politici, programe și inițiative care pot răspunde mai bine la dificultățile și oportunitățile care apar. La nivel sub-național, proiecția viitorului ar putea fi utilizată pentru co-crearea și prototiparea unor soluții inovatoare pentru problemele locale sau 16 https://knowledge4policy.ec.europa.eu/foresight/tool/megatrends-hub_en 17 Informații suplimentare sunt disponibile la adresa: https://knowledge4policy.ec.europa.eu/foresight/megatrends-engagement-tools_en 18 A se vedea instrumentul nr. 20 din (Comisia Europeană, 2021). 19 | Pagina regionale, cum ar fi dezvoltarea de noi servicii, produse sau sisteme care să satisfacă mai bine nevoile comunităților locale. Este important să se țină seama de context și de nivelul de analiză în momentul selectării metodelor care urmează a fi utilizate. La nivel național, tehnicile precum analiza megatendințelor și simularea de politici ar putea fi mai relevante, în timp ce la nivelurile sub-naționale, planificarea de scenarii exploratorii și proiecția viitorului ar putea fi mai adecvate. Sursa: Adaptarea de către autori a lucrării (Centrul European pentru Strategii Politice, 2017) P 35. Creșterea eficacității măsurilor planificate. Evaluările ex-ante ale impactului asigură temelia unui proces decizional pe bază de dovezi în cadrul procesului de elaborare a unei strategii naționale . Evaluarea avantajelor potențiale ale diferitelor opțiuni permite factorilor responsabili de formularea politicilor să adopte decizii mai bine informate, care au un potențial crescut de a genera rezultatele dorite. P 36. Creșterea eficienței măsurilor planificate. Evaluările ex-ante ale impactului pot de asemenea îmbunătăți alocarea focalizată a strategiilor naționale. Aceasta le oferă posibilitatea factorilor responsabili de formularea politicilor să adopte decizii fundamentate cu privire la alocarea resurselor și stabilirea priorității intervențiilor cu potențial ridicat de a fi utile. Prin urmare, evaluarea ex-ante are în vedere contextul, populația vizată și rezultatele anticipate ale opțiunilor alternative de politică și recurge la tehnici cantitative și calitative pentru predicția influenței acestora. P 37. Creșterea sustenabilității rezultatelor anticipate. Mai mult decât atât, evaluările ex-ante le permit factorilor responsabili de formularea politicilor să efectueze planificări pe termen lung și să gândească dincolo de intervalul pe termen scurt. Această abordare asigură că programele sunt sustenabile și generează beneficii pe termen lung. Prin analizarea consecințelor pe termen lung ale politicilor, factorii responsabili de formularea politicilor pot adopta decizii care vor avea un efect benefic și durabil asupra națiunii și a populației acesteia. Acestea pot anticipa obstacolele posibile întâmpinate în cursul implementării și pot stabili planuri de urgență. Acest lucru consolidează reziliența strategiilor și asigură faptul că inițiativele planificate sunt în continuare relevante și eficiente într-un context cu schimbări rapide. P 38. Creșterea implicării părților interesate. Instrumentele ex-ante pot facilita colaborarea și coordonarea dintre instituțiile publice și alte părți interesate, contribuind la obținerea unei înțelegeri comune asupra problemelor cu care se confruntă o țară și a potențialului acesteia. Evaluarea ex-ante a impactului poate de asemenea crește transparența și responsabilitatea în ansamblu cu privire la elaborarea strategiei , .prin diseminarea publică a faptelor și dovezilor pe care sunt bazate deciziile strategice. Acest lucru garantează faptul că inițiativele sunt generate în mod transparent, pe bază de dovezi, ținând seama de efectul asupra tuturor părților interesate relevante P 39. În ceea ce privește evaluare impactului teritorial (EIT), anticiparea prospectivă reprezintă o metodă esențială pentru evaluarea efectelor potențiale ale unei politici asupra unui anumit teritoriu sau a unei anumite regiuni . Această metodă implică analizarea impactului economic, social și de mediu a politicii în viitor, precum și identificarea oricăror obstacole sau oportunități posibile care ar putea apărea în implementarea acesteia. Prin intermediul acestui proces, factorii responsabili de formularea politicilor pot formula politici care să fie adaptate la necesitățile și situațiile specifice unei zone sau regiuni, crescând astfel eficacitatea politicilor lor. EIT ex-ante este extrem de importantă în procesul de elaborare a politicilor care au un impact însemnat asupra unui anumit teritoriu sau unei anumite regiuni, cum ar fi proiectele de infrastructură sau programele de dezvoltare regională. Prin utilizarea EIT ca instrument de previziune ex-ante, factorii responsabili de formularea politicilor sunt în măsură să identifice potențialele probleme într-o fază incipientă și să ia măsuri pentru reducerea impactului acestora sau să valorifice orice oportunități care ar putea apărea . 20 | Pagina Căsuța 4. Exemple de instrumente pentru susținerea analizei cantitative a impactului teritorial Instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT este o aplicație online proiectată de ESPON pentru evaluarea impactului teritorial al opțiunilor de politică utilizând o metodă bazată pe vulnerabilitate, care are în vedere expunerea, sensibilitatea și impactul. Prin combinarea cunoștințelor experților locali/regionali referitoare la expunere cu date statistice care prezintă sensibilitatea teritorială, instrumentul poate genera hărți care expun de o manieră vizuală impacturile asupra diferitelor teritorii. Aceste hărți servesc drept bază pentru discuțiunile purtate între experți petru a dezvolta politici eficiente și sustenabile. Pentru analiza impactului teritorial la nivel regional (NUTS2), modelul RHOMOLO, dezvoltat de Centrul Comun de Cercetare și DG REGIO, poate fi utilizat pentru a analiza efectul politicilor asupra rezultatelor economice, cum ar fi PIB-ul, ocuparea forței de muncă, investițiile, prețurile, exporturile și salariile. O versiune online simplificată a acestui model poate fi utilizată ca o primă aproximare a impactului politicilor care afectează în ansamblu roductivitatea. CCC poate acorda sprijin pentru evaluarea impactului prin intermediul Platformei de Modelare Teritorială LUISA pentru politicile cu un impact anticipat în principal la nivel sub-regional sau în situația în care granițele regionale sunt traversate de aceeași politică, fără a afecta regiunile în integralitatea lor.. Această platformă permite efectuarea de proiecții la o granularitate spațială ridicată și, de asemenea, definirea și implementarea scenariilor ipotetice. Sursa: Instrumentul nr. 34 din Setul de instrumente pentru o mai bună reglementare (Comisia Europeană, 2021) P 40. Pentru a explora utilizarea evaluării teritoriale ex-ante în România, echipa BM a realizat o analiză a practicilor internaționale19. Analiza a arătat că există mai multe exemple de evaluări ex-ante teritoriale de succes care au fost folosite ca bază de informare a procesului de formulare a politicilor din diferite state. Aceste evaluări au fost utilizate pentru anticiparea schimbărilor din domeniul economic, social și tehnologic și pentru elaborarea unor strategii care să răspundă la aceste schimbări. Învățând din aceste exemple, România poate dezvolta propria abordare EIT, care să fie adaptată la contextul și nevoile sale specifice. Este posibil ca aceasta să necesite dezvoltarea de noi instrumente și metodologii, precum și stabilirea de parteneriate cu părțile interesate relevante pentru asigurarea realizării evaluărilor într-o manieră colaborativă și incluzivă. Căsuța 5. Cele mai bune practici și idei preluate de la alte state care au realizat cu succes evaluări ale impactului teritorial și previzionări asupra impactului investițiilor în infrastructură Studiu de caz 1: SECHSA în cadrul Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia Implementarea SECHSA în cadrul Proiectului de Dezvoltare Regională din Georgia oferă informații valoroase și concluzii importante care pot informa implementarea unor proiecte similare prin utilizarea abordării EIT. Grupul de Evaluare Independentă al Băncii Mondiale (GEI) a realizat o analiză a proiectului și a extras trei lecții importante care pot fi aplicate altor EIT. În primul rând, Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia a demonstrat importanța dezvoltării unei înțelegeri aprofundate a contextului local. Proiectul s-a axat în mare parte pe regiunea Kakheti, având în vedere conservarea patrimoniului cultural și natural, și pe efectuarea unei inventarieri ample a bunurilor. Acesta subliniază necesitatea analizei detaliate a contextului local pentru a identifica și înțelege caracteristicile și provocările unice ale zonei și pentru a asigura că toate planurile de dezvoltare sunt adecvate și eficiente. Mai mult, proiectul a subliniat importanța planurilor de implementare flexibile. Acest lucru s-a realizat prin incorporarea unor elemente de previziune la elaborarea proiectului și ținând seama de elementele de risc, integrând în același timp considerentele pentru adaptarea acțiunilor în cazul în care scenariile nu se materializează conform planificării. oiectul a realizat, de asemenea, o analiză cuprinzătoare a impacturilor directe și indirecte și a dezvoltat o strategie cuprinzătoare de mitigare care include măsuri constante pentru a însoți riscurile identificate încă de la început. Aceasta subliniază importanța anticipării și 19 Banca Mondială. (2021). Raport cu privire la practica de evaluare a impactului teritorial și de previzionare a impactului investițiilor în infrastructură, cu trei studii de caz. 21 | Pagina adresării potențialelor riscuri pentru evitarea impactului negativ asupra mediului, societății și eco nomiei. Nu în ultimul rând, Proiectul de Dezvoltare Regională din Georgia a subliniat importanța dezvoltării unor metodologii adecvate pentru monitorizarea și evaluarea proiectelor de dezvoltare a turismului. Având în vedere faptul că dezvoltarea turismului este posibil să mărească numărul de vizitatori, pot apărea anumite riscuri care pot destabiliza și amenința mediul natural existent sau structura socială și culturală a comunităților. Pentru abordarea acestora, proiectul a urmărit susținerea unui turism responsabil și dezvoltarea produselor turistice pentru clienții vizați interesați de istorie, cultură, arte plastice și peisaje naturale. Acest lucru subliniază necesitatea de a analiza cu atenție impacturile potențiale ale dezvoltării turismului și de a elabora metodologii adecvate de monitorizare și evaluare pentru a asigurarea faptului că orice impact negativ este minimizat și că impactul pozitiv este maximizat. Studiu de caz 2: Modelul STeMA-TIA aplicat POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio Modelul STeMA-TIA a fost implementat pentru analiza POR 2014-2020 pentru regiunea Lazio în vederea identificării rezultatelor de politică asociate cu obiectivele Europa 2020. Concluziile analizei au subliniat impactul decalajelor teritoriale asupra Coeziunii Teritoriale, acordând o atenție specială periferiilor interioare. Mai mult decât atât, aplicarea instrumentului STeMA-TIA în cadrul acestui studiu de caz face parte dintr-o acțiune mai amplă realizată de cercetători academici pe teritoriul Italiei pentru evaluarea POR-urilor. Această analiză prezintă potențialul de dezvoltare a unei culturi a evaluării unitare a politicilor și programelor naționale, cu posibilitatea extinderii acesteia asupra altor state UE, cum ar fi România. Utilizarea modelului STeMA în cadrul evaluărilor ex ante și ex post ale rezultatelor teritoriale este posibilă, deși utilizarea acesteia ar putea necesita expertiză academică extinsă. În timp ce o implementare la scară largă a instrumentului de către sectorul academic ar putea accelera implementarea sa, e posibil ca aceasta să nu fie opțiunea cea mai viabilă și cea mai rapidă. În cazul alegerii acestei metode, va fi necesar accesul la brevet și furnizarea de instruire analiștilor implicați. Aplicarea modelului STeMA-TIA la studiul de caz din Italia a indicat faptul că monitorizarea și evaluarea programelor operaționale regionale și naționale prin utilizarea indicatorilor spațiali și sintetici nu este încă adecvată. Prin urmare, trebuie avute în vedere îmbunătățiri suplimenta re pentru demersurile viitoare, inclusiv incorporarea viitoarelor direcții de politică în analizele EIT și utilizarea instrumentului aferent planurilor teritoriale al Fondului pentru o Tranziție Justă. Studiu de caz 3: Aplicarea instrumentului PSIA la Proiectul privind conectarea coridorului rutier din Santa Cruz Prin aplicarea instrumentului PSIA la Proiectul privind conectarea coridorul rutier din Santa Cruz, Bolivia, s-au obținut perspective valoroase cu privire la analizarea și abordarea diferitelor realități sociale în cadrul unui proiect teritorial. Aceasta a contribuit la identificarea impactului mai extins al proiectului, dincolo de intervenția sa sectorială specifică, și a oferit mai multe lecții valoroase, incluzând importanța recunoașterii impactului multi- dimensional al politicilor și a integrării preocupărilor privind impactul social și de mediu în cadrul intervențiilor de la nivelul proiectului. Analiza PSIA a demonstrat practica de dezvoltare în avans a măsurilor și răspunsurilor, astfel încât acestea să fie pregătite pentru aplicare atunci când este necesar. Acest studiu de caz se concentrează asupra impactului proiectului de dezvoltare din comunitățile Chiquitano și Ayoreo situate de-a lungul coridorului rutier dintre San Ignacio de Velasco și San Jose de Chiquitos. Prin intermediul interviurilor luate pe teren și al consultărilor cu persoane și organizații locale, s-a realizat o analiză calitativă aprofundată, prezentând o evaluare directă și amplă a impactului proiectului asupra dimensiunilor legate de sărăcie, a celor sociale și de mediu din regiune. Câteva aspecte cheie de luat în considerare din acest studiu de caz includ importanța de a avea în vedere grupurile marginalizate sau sub-reprezentate și de a incorpora nevoile și doleanțele exprimate de acestea în cadrul considerațiilor proiectului. Elaborarea de măsuri în concordanță cu nevoile și preocupările exprimate de aceste populații este de asemenea esențială. În timp ce instrumentele complexe și sofisticate pot fi utile, acest studiu de caz sugerează că acestea nu sunt întotdeauna cele mai eficiente sau mai revelatoare pentru evaluarea condițiilor sociale, nevoilor și dorințelor indivizilor și comunităților. Prin urmare, subliniază simplitatea metodologică a acestei evaluări, care pune un accent sporit pe calitatea bunăstării stabilite prin intermediul tehnicilor de intervievare. Sursa: Rezumat al studiilor de caz prezentat în (Banca Mondială, 2021) 22 | Pagina P 41. Organizația Națiunilor Unite (ONU) și UE au dezvoltat un set de indicatori pentru monitorizarea progreselor înregistrate în legătură cu realizarea Obiectivelor dezvoltării durabile (ODD)20. Acești indicatori asigură un cadru standardizat pentru măsurarea progreselor legate de realizarea unor obiective durabile la nivel global și regional. Setul de instrumente pentru o mai bună reglementare încurajează utilizarea indicatorilor ODD pentru evaluarea impactului teritorial. Căsuța 6. Exemple de indicatori ODD relevanți pentru EIT Indicatorii UE21: • Suprafața de locuit pe cap de locuitor Indicatorii ONU22: • Raportul dintre rata consumului de teren și rata de creștere a populației • Ponderea orașelor cu o structură de participare directă a societății civile la planificarea și managementul urban care funcționează cu regularitate și în mod democratic • Ponderea medie a spațiului intravilan al orașelor care este spațiu deschis pentru utilizare publică de către toate categoriile, pe categorii de sex, vârstă și persoane cu dizabilități • Ponderea populației care locuiește în orașe care implementează planuri de dezvoltare urbană și regională care integrează proiecțiile demografice și nevoile de resurse, pe baza dimensiunii orașelor • Ponderea autorităților locale care adoptă și implementează strategii locale pentru reducerea dezastrelor în conformitate cu Cadrul Sendai pentru reducerea riscului de dezastre pentru perioada 2015-2030. • Numărul statelor care dispun de strategii naționale și locale pentru reducerea riscurilor de dezastre. • Numărul statelor care dispun de politici urbane naționale sau de planuri regionale de dezvoltare care (a) răspund la dinamica populației; (b) asigură o dezvoltare teritorială echilibrată; și (c) cresc spațiul fiscal local. • Ponderea populației rurale care locuiește într-o rază de 2 km distanță față de un drum practicabil în permanență • Ponderea populației care trăiește sub limita sărăciei stabilită la nivel internațional, pe categorii de sex, vârstă, statut de ocupare în câmpul muncii și zonă geografică (urbană/rurală) • Indicele de paritate (femei/bărbați, rural/urban, cvintila inferioară/superioară în ceea ce privește bunăstarea și altele, cum ar fi statutul de persoană cu dizabilități , de persoană indigenă și de persoană afectată de un 20 ODD reprezintă un set de 17 obiective globale concepute pentru eradicarea sărăciei, protejarea planetei și asigurarea prosperității tuturor. Informații suplimentare sunt disponibile la adresa: https://sdgs.un.org/goals. În anul 2016, UE a adoptat "Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor - Următorii pași către un viitor european durabil: acțiune europeană pentru durabilitate," care stabilește abordarea UE pentru realizarea ODD. Informații suplimentare sunt disponibile la adresa: https://ec.europa.eu/eurostat/web/sdi 21 Indicatorii UE: Uniunea Europeană a elaborat un set de indicatori pentru monitorizarea progreselor înregistrate în legătură cu realizarea ODD în contextul UE . Acești indicatori vizează o serie de aspecte aferente ODD, incluzând sărăcia, sănătatea, educația, egalitatea între genuri, schimbările climatice și consumul și producția durabilă. 22 Indicatorii ONU: ONU a elaborat un set de 244 indicatori pentru monitorizarea progreselor înregistrate în legătură cu realizarea ODD. Acești indicatori vizează un spectru amplu de probleme aferente ODD, printre care se numără sărăcia, sănătatea, educația, egalitatea între genuri, schimbările climatice și creșterea economică. 23 | Pagina conflict, pe măsură ce datele devin disponibile) al tuturor indicatorilor de educație de pe această listă care pot fi desagregați. Sursa: Instrumentul nr. 34 din Setul de instrumente pentru o mai bună reglementare (Comisia Europeană, 2021) Principalele concluzii P 42. Prin introducerea instrumentului de evaluare a impactului teritorial (EIT) în cadrul evaluării ex-ante a reformelor de politică, strategiilor sau programelor de investiții, se poate îmbunătăți semnificativ calitatea și eficacitatea acestora, luând în considerare dimensiunea spațială și impactul potențial asupra unor regiuni și teritorii diferite. Prin realizarea unei EIT, factorii responsabili de formularea politicilor (de exemplu, guvernul central, ministerele de resort, agențiile regionale de dezvoltare, asociațiile intercomunitare de dezvoltare) pot evalua modul în care o anumită intervenție va afecta condițiile economice, sociale și de mediu din diferite regiuni sau teritorii. Acest lucru poate contribui la identificarea decalajelor sau a consecințelor nedorite și poate constitui baza de informare pentru procesul decizional pentru a se asigura distribuirea avantajelor și costurilor în mod echitabil între teritoriile afectate. Recomandări P 43. În momentul planificării unei EIT, este important să se stabilească obiectul, perioada și nivelul spațial. Obiectul analizei trebuie definit în funcție de obiectivele specifice ale EIT planificate, acordându-se atenție factorilor economici, sociali, de mediu și altor factori relevanți pentru intervenția planificată. În afară de aceasta, trebuie avut în vedere nivelul de evaluare, determinând dacă EIT se va realiza cum ar fi dacă aceasta se va realiza la nivelul NUTS 2, NUTS 3 sau la nivelul unităților administrative locale (notă: o analiză mai detaliată la nivelul UAL ar putea spori robustețea planificării însă poate limita comparabilitatea cu regiunile transfrontaliere în cazul în care nu sunt disponibile date similare). În ceea ce privește perioada, este important să se țină seama atât de impacturile pe termen scurt cât și de cele pe termen lung ale intervenției. Considerațiile ex-ante pot fi integrate în analiză, prin adoptarea unei gândiri de perspectivă și proiectarea impacturilor potențiale. În plus, analiza trebuie să țină seama de rezultatele ex-post pentru evaluarea impactului real generat de intervenție. P 44. Dezvoltarea unei înțelegeri aprofundate a contextului local constituie o condiție prealabilă fundamentală pentru eficacitatea oricărei EIT. Fiecare regiune este unică și trebuie realizată o analiză amănunțită pentru a identifica oportunitățile și dificultățile specifice. În acest sens, un inventar riguros permite identificarea domeniilor critice care necesită atenție și investiții în strategia de dezvoltare. De exemplu, în momentul elaborării unei strategii de turism, conservarea patrimoniului cultural și natural trebuie să primească prioritate absolută, deoarece aceste bunuri sunt unice pentru regiune și pot atrage vizitatori dornici să cunoască cultura și mediul local. În plus, conservarea patrimoniului cultural și natural poate contribui la dezvoltarea economică a regiunii, generând oportunități de locuri de muncă și venituri pentru întreprinderile locale. Pentru elaborarea unei strategii eficace de turism, este esențială implicarea comunităților locale și a părților interesate în acest proces. Acest lucru stimulează adaptarea strategiei la nevoile și aspirațiile unice ale regiunii, crește sentimentul de apartenență și responsabilitate în rândul comunităților locale și, prin urmare, conduce la o dezvoltare mai durabilă a turismului pe termen lung. P 45. În momentul elaborării unei EIT, este esențial să se aibă în vedere implicațiile transfrontaliere ale intervenției propuse. Acest aspect este deosebit de relevant în regiunile în care au fost implementate sau se află în curs de implementare proiecte prin cooperare transfrontalieră. În asemenea situații, o EIT transfrontalieră ar putea să ofere perspective valoroase cu privire la modul în care intervenția poate afecta regiunile și statele învecinate. De exemplu, în România, există mai multe proiecte de cooperare transfrontalieră, cum ar fi Programul Transnațional Dunărea, care implică numeroase state din zona Dunării. În asemenea situații, este important să se evalueze impactul potențial al intervenției asupra regiunilor și statelor învecinate pentru evitarea oricăror efecte negative de propagare. Instrumentul TIA-CBC al ESPON (Evaluarea impactului teritorial al cooperării 24 | Pagina transnaționale) este un instrument care ar putea fi parțial relevant pentru realizarea EIT-urilor transnaționale. Cu toate acestea, adaptarea instrumentului la contextul și cerințele specifice ale regiunii ar putea necesita eforturi suplimentare. În afară de aceasta, instrumentul TIA-CBC al ESPON este limitat la evaluările ex-post, ceea ce înseamnă că acesta poate evalua doar impactul intervențiilor din trecut. Prin urmare, dacă o EIT se realizează înainte de implementarea unei intervenții, e posibil să fie necesar un instrument de evaluare transnațională EIT mai complex și mai adaptabil. P 46. Un aspect esențial pentru asigurarea succesului unei EIT constă din elaborarea și menținerea unor planuri de implementare flexibile care se pot adapta la circumstanțele schimbătoare . Planificarea strategică trebuie să aibă în vedere diferite scenarii de perspectivă și să permită ajustări. EIT trebuie să includă o analiză complexă atât a impacturilor directe cât și a celor indirecte, împreună cu integrarea considerentelor pentru modificarea acțiunilor în cazul în care scenariile nu se derulează așa cum s -a preconizat. Este esențială implementarea unei strategii de mitigare, care să vizeze ambele categorii de impacturi și care să stabilească în avans măsuri coerente pentru adresarea riscurilor identificate. Procedând astfel, EIT poate să minimalizeze impactul potențial negativ și poate asigura faptul că strategia rămâne în continuare receptivă la schimbările de circumstanțe, îmbunătățind prin aceasta eficacitatea și durabilitatea acesteia în cadrul elaborării planurilor de dezvoltare a turismului . 25 | Pagina P 47. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației din România (MDLPA) a identificat instrumentul ESPON destinat EIT (și în special cea mai recentă versiune online a acestuia denumită instrument de analiză rapidă) pentru aplicare în România. O aplicare inițială de testare, pentru a demonstra utilizarea instrumentului în fața reprezentanților MDLPA, a fost efectuată de către minister, cu sprijin direct din partea ESPON. În prezent, se desfășoară activități pentru adaptarea metodologiei (nu a instrumentului online) pentru aplicare la nivelul UAL-urilor din România în cadrul Livrabilului 3 din acest proiect, în mod specific pentru evaluarea programelor, proiectelor și instrumentelor de finanțare pentru dezvoltare teritorială și locală. P 48. Acest capitol cuprinde o prezentare generală a instrumentului online, conceput în mod specific pentru a sprijini factorii responsabili de formularea politicilor și practicienii în evaluarea rapidă și simplă a impactului teritorial al intervențiilor propuse. Prin utilizarea instrumentului ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT, aceștia pot identifica riscurile sau oportunitățile potențiale și pot adopta decizii informate. Interfața ușor de utilizat a instrumentului permite introducerea unor detalii relevante referitoare la intervențiile propuse, cum ar fi locul și durata propusă, precum și rezultatele anticipate. Ulterior, instrumentul generează un raport care prezintă impactul teritorial potențial al intervenției și subliniază principalele aspecte care trebuie adresate pentru maximizarea impactului pozitiv. P 49. Programul ESPON urmărește să ofere dovezi cu privire la impactul teritorial al politicilor sectoriale în vederea îmbunătățirii coordonării și a sinergiilor reciproce dintre politicile sectoriale și a creării de plus valoare pentru politica regională și pentru coeziunea teritorială. Metodologia ESPON TEQUILA este una extrem de complexă, care are în vedere toate componentele și dimensiunile conceptului de coeziune teritorială . Aceasta se bazează pe evaluări cantitative ale modelelor de previziune realizate de experți externi, precum și pe opiniile experților colectate prin intermediul interviurilor. Cu toate acestea, datorită caracterului complex al metodologiei , este posibil ca rezultatele să nu fie ușor de aplicat de către factorii responsabili de formularea politicilor. Pentru abordarea acestei probleme, metodologia EATIA adoptă o abordare mai degrabă de jos în sus , bazându-se în primul rând pe perspective calitative obținute prin intermediul abordărilor participative. Între timp, metodologia TIA-CBC dezvoltată de programul ESPON este concepută în mod specific pentru regiunile transnaționale și se bazează pe cercetare documentară și abordări participative, pentru a le da posibilitatea experților să verifice și să adapteze concluziile. Comparativ cu TEQUILA, atât EATIA cât și TIA-CBC simplifică considerabil procesul de evaluare, permițându-le factorilor responsabili de formularea politicilor de la nivel național, regional și local să fie implicați în mod mai direct. Totuși, aceste metodologii sunt mai puțin complexe și robuste decât TEQUILA23. P 50. Instrumentul ESPON pentru analiză rapidă aferent metodologiei EIT a fost elaborat în cadrul proiectului ESPON ARTS, în scopul sprijinirii factorilor responsabili de formularea politicilor la evaluarea impactului 23 Banca Mondială. (2021). Raport cu privire la practica de evaluare a impactului teritorial și de previzionare a impactului investițiilor în infrastructură, cu trei studii de caz. 26 | Pagina teritorial potențial al legislației, politicilor și directivelor anterior implementării acestora24 25. Metodologia combină date cantitative referitoare la sensibilitatea regională cu opinii ale experților colectate prin intermediul atelierelor de lucru pentru evaluarea tipului și nivelului impactului politicilor . Această abordare, care incorporează conceptele de "sensibilitate regională" și "expunere" în cadrul conceptului de vulnerabilitate, oferă posibilitatea de a efectua o evaluare preliminară a efectelor teritoriale ale politicilor într -un interval scurt de timp. Pentru a-i îmbunătăți caracterul practic și ușurința în utilizare, metodologia de analiză rapidă a fost integrată într-un instrument online care calculează valorile impactului teritorial și prezintă rezultatele în cadrul unor hărți de impact, asigurând astfel baza pentru discuțiile dintre experți. Utilizarea sa a fost demonstrată la nivel european, național și teritorial. Căsuța 7. Contribuția instrumentelor destinate EIT la elaborarea strategiilor europene, naționale, regionale, transnaționale și transfrontaliere La nivel european La nivel european, avantajele acestui instrument sunt vizibile în mod clar. Acesta facilitează o evaluare complexă și uniformă a consecințelor teritoriale potențiale ale unei anumite politici, inclusiv ale directivelor și regulamentelor, care se manifestă pe întregul continent. Instrumentul oferă posibilitatea de comparare a diferitelor opțiuni de politică, iar în cazul directivelor UE, permite evaluarea impactului teritorial al acestora în cadrul a numeroase scheme naționale de implementare. La nivel național: Se anticipează că simplitatea și caracterul experimental al instrumentului va crește avantajele și utilitatea acestuia la nivel național. Statele membre se confruntă cu dificultatea legată de alegerea dintre multiplele abordări a celei adecvate pentru implementarea politicilor UE. Impactul teritorial rezultat, cum ar fi creșterea sau reducerea decalajelor teritoriale, constituie un motiv serios de preocupare. Acest instrument TIA le oferă statelor membre posibilitatea de a experimenta și de a compara diferite abordări de implementare a politicilor, permițându-le să ajungă la o soluție optimă de compromis. La nivel regional La nivel regional, instrumentul oferă informații valoroase diferiților părți interesate implicate în implementarea politicii europene, inclusiv administrațiilor regionale și autorităților de planificare. Prin realizarea unei evaluări unitare a impactului teritorial al politicilor UE, instrumentul oferă posibilitatea comparării efectelor regionale pe teritoriul întregului continent. Comparația le permite părților regionale interesate să obțină perspective asupra performanței propriilor regiuni comparativ cu alte regiuni din Europa, având potențialul de a facilita transferul de cunoaștere și identificarea celor mai bune practici. La nivel transnațional/transfrontalier La nivel transnațional și transfrontalier, avantajele instrumentului sunt evidente prin capacitatea sa de facilitare a comparării efectelor politicilor dincolo de frontiere. Această funcție dă posibilitatea armonizării metodelor naționale și transnaționale aplicate pentru implementarea politicilor UE. Regiunile transfrontaliere și statele învecinate își pot coordona metodele pentru implementarea politicilor pentru a preveni efectele negative de propagare generate de implementarea divergentă a acestora , posibil prin adoptarea unor acțiuni evazive în cadrul regiunilor de frontieră. Sursa: (ESPON, 2012) P 51. Cu toate acestea, instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT este conceput pentru a servi ca bază pentru discuții pentru analize suplimentare și nu ar trebui avut în vedere ca o opțiune în sine pentru o evaluare 24 Metodologia de analiză rapidă destinată EIT ar putea fi implementată și pentru evaluarea impactului teritorial potențial al măsurilor specifice. 25ESPON. (2021). Instrumentul ESPON TIA 2020-2022. Proiect de raport final. Preluat de la adresa: https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/TIA-Tool_Draft-Final-Report_20.pdf 27 | Pagina la scară largă26. Acest instrument este conceput pentru a oferi o evaluare ex-ante simplificată și ușor de utilizat a impactului potențial al diferitelor intervenții UE, naționale sau regionale. Utilizatorii pot adapta instrumentul prin definirea unor indicatori individuali adecvați pentru a prezenta expun erea la propunerile de politică, însă ar trebui utilizat numai ca bază pentru discuții pentru analize suplimentare și nu ca o metodă de evaluare autonomă. Pentru analizele pe scară largă la nivel regional, sunt disponibile alte metodologii detaliate (cum ar fi TEQUILA, EATIA și TIA-CBC ale ESPON prezentate mai sus). P 52. În pofida limitărilor sale, instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT poate fi totuși utilizat ca un instrument puternic pentru evaluarea ex-ante a potențialului impact al politicilor naționale sau al programelor de investiții. Metodele de previziune teritorială sunt utile pentru înțelegerea implicațiilor teritoriale ale intervențiilor planificate. Această metodă necesită gândire critică și laterală cu privire la evoluțiile pe termen lung și la impactul acestora asupra dezvoltării teritoriale, precum și o implicare participativă extinsă, care să servească drept bază de informare pentru procesul decizional public și privat. Interfața simplificată a instrumentului permite o analiză rapidă și obținerea de indicatori adaptați, făcând din acesta un instrument util pentru inițierea discuțiilor și identificarea potențialelor domenii de preocupare. În afară de aceasta, instrumentul poate fi utilizat ca o completare la metodele de evaluare pe scară largă , oferind o evaluare mai completă a propunerilor de politici. P 53. Există două versiuni disponibile ale instrumentului: analiza rapidă EIT standard și analiza rapidă EIT avansată . Analiza rapidă EIT standard este concepută pentru a fi utilizată de experți în cadrul unui atelier de lucru, în cadrul căruia aceștia pot colabora în vederea evaluării impactului propunerilor de politici asupra dezvoltării regionale. Analiza rapidă EIT standard implică nouă etape și utilizează un set de nouă indicatori standardizați și de tipuri de regiuni. Experții vor studia cu atenție propunerea de politică pentru crearea unui model conceptual care să sublinieze relația cauză-efect. Această analiză are în vedere nu doar consecințele urmărite ale politicii ci și efectele indirecte nedorite din diferite domenii. Prin contrast, analiza rapidă EIT avansată asigură o mai mare flexibilitate și le permite utilizatorilor să evalueze impactul propunerii de politică pe domenii tematice autodefinite prin utilizarea de noi indicatori privind expunerea și sensibilitatea regiunilor. Chiar dacă instrumentul TIA asigură cadrul tehnic pentru stabilirea legăturii dintre indicatorii privind expunerea și cei privind sensibilitatea, indicatorii în sine trebuie definiți individual. Chiar dacă cele nouă etape ale analizei rapide EIT sunt aceleași în ambele versiuni, introducerea de noi indicatori și date necesită anumite reajustări în cadrul instrumentului Excel. Prin urmare, experții care utilizează analiza rapidă EIT avansată trebuie să fie pregătiți să își adapteze analiza la nevoile specifice aferente unei propuneri de politică și regiunilor care fac obiectul evaluării (pe baza conceptului original (ESPON, 2011). Step 1. Modelul conceptual: în ce mod influențează o politică dezvoltarea regiunilor? P 54. Prima etapă din cadrul procesului de evaluare a politicilor constă din identificarea impactului potențial al propunerii de politică asupra dezvoltării teritoriale. Aceasta implică o analiză detaliată a textului propunerii de către o echipă de experți, care încearcă să creeze un model conceptual care prezintă relația dintre cauză și efect a politicii propuse, denumit logica intervenției. Analiza efectuată de experți nu va avea în vedere doar consecințele urmărite ci și efectele nedorite și indirecte care pot apărea în diferite domenii. Pentru a se asigura faptul că analiza este una cuprinzătoare și că concluziile acesteia sunt demne de încredere, se recomandă 26 Banca Mondială. (2021). Raport cu privire la practica de evaluare a impactului teritorial și de pr evizionare a impactului investițiilor în infrastructură, cu trei studii de caz. 27 Pe baza informațiilor prezentate în cadrul ESPON (2011). Analiza rapidă TIA. Versiunea avansată. Document preluat de la adresa:https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/TIA_quick_check_advanced_version.pdf 28 | Pagina experților să realizeze acest exercițiu în cadrul unui atelier de lucru informal . Acest cadru oferă experților o oportunitate de a se angaja în discuții robuste și de a colecta diferite perspective care ar putea îmbunătăți acuratețea și fiabilitatea modelului conceptual elaborat. În afară de aceasta, realizarea acestui exercițiu într-un cadru informal le oferă posibilitatea experților de a maximiza volumul de opinii și perspective prin încurajarea unui dialog deschis și constructiv. La această etapă a procesului de evaluare a politicilor, rezultatul constă dintr- o reprezentare detaliată și completă a modelului conceptual al propunerii și a potențialelor efecte ale acesteia în cadrul unei reprezentări grafice sau al unei diagrame sistemice a fluxului. Acest rezultat asigură un sprijin vizual care ilustrează relațiile dintre cauză și efect care au fost identificate în cadrul etapei anterioare. Diagrama fluxului demonstrează modul în care propunerea de politică poate afecta diferite aspecte ale dezvoltării teritoriale și subliniază potențialele efecte nedorite și indirecte care ar putea apărea. Diagrama fluxului este creată pe baza logicii intervenției care a fost elaborată de către experți pe baza unei analize atente a textului propunerii de politică. Această logică ține seama de diferite domenii care ar putea fi afectate de politică, nu doar de rezultatele urmărite. Etapa 2. Există lanțuri cauză/efect distincte? (ramificare) P 55. Pentru a analiza această variabilitate, politica este "ramificată" în lanțuri cauză/efect distincte și fiecare dintre acestea este evaluat individual. În anumite împrejurări, o politică poate avea doar un singur lanț al efectelor, însă în majoritatea cazurilor, există multiple alternative care adesea se exclud reciproc. De exemplu, unele politici se limitează doar la a stabili obiective, permițându-le statelor membre să adopte propriile măsuri pentru realizarea acestor obiective. În funcție de măsurile adoptate, politica poate avea o varietate de impacturi teritoriale. În schimb, efectele unei politici pot diferi în funcție de tipul de regiune care face obiectul analizei. Această abordare le dă posibilitatea experților să analizeze și să evalueze fiecare lanț alternativ și să identifice potențialele avantaje și dezavantaje ale fiecăruia. În cele din urmă, aceasta vine în sprijinul factorilor responsabili de formularea politicilor pentru adoptarea unor decizii informate cu privire la direcția de acțiune pe care ar trebui să o urmeze pe baza impacturilor anticipate asupra dezvoltării teritoriale. Etapa 3. Care sunt tipurile de regiuni afectate? P 56. Este important a se avea în vedere impactul regional al propunerii de politică, deoarece aceasta ar putea afecta doar anumite regiuni sau ar putea avea impact asupra unor tipuri diferite de regiuni în diferite moduri. Prin urmare, este necesar să se analizeze doar regiunile care vor fi afectate de politică. Aceasta se poate realiza prin utilizarea tipologiilor, cum ar fi rurale/urbane, centrale/periferice, avansate/rămase în urmă sau prezența crescută/redusă a anumitor sectoare, pentru selectarea regiunilor expuse. ESPON ARTS oferă o gamă extinsă de tipuri preselectate de regiuni NUTS2 din care se poate alege, însă analiza rapidă EIT avansată le dă posibilitatea utilizatorilor să definească diferite tipuri de regiuni care ar putea fi afectate. Pentru stabilirea expunerii regionale, utilizatorii trebuie să completeze Matricea privind expunerea regională (MER) prin acordarea fiecărei regiuni NUTS2 valoarea ‘0’ sau valoarea ‘1’. Valoarea ‘0’ indică faptul că o regiune nu aparține respectivului tip specific de regiune, în timp ce valoarea ‘1’ clasifică o regiune ca făcând parte din respectivul tip de regiuni. Prin utilizarea acestei metode, procesul de evaluare a politicilor poate fi adaptat la regiunile specifice care se anticipează a fi afectate, asigurând astfel o analiză mai corectă și mai precisă a propunerii de politică. Etapa 4. Care sunt domeniile de expunere și cum poate fi descrisă sensibilitatea regiunilor în funcție de această expunere? P 57. În cadrul următoarei etape a procesului EIT, modelul conceptual este transformat într-un set de indicatori care prezintă nivelul de intensitate a expunerii la politică . Aceasta implică evaluarea impactului potențial al propunerii de politică asupra diferitelor domenii, cum ar fi, inter alia, creșterea economică, durabilitatea de mediu și echitatea socială. Opiniile experților se utilizează pentru a acorda o atitudine calitativă expunerii aferente fiecărui domeniu, pe baza următoarelor categorii: intensitate ridicată de expunere pozitivă (creștere puternică), intensitate redusă de expunere pozitivă (creștere), nicio expunere, intensitate ridicată de expunere negativă (reducere puternică) sau intensitate redusă de expunere negativă (reducere). În plus, pentru identificarea indicatorului potrivit, domeniul supus expunerii este calificat fie drept păgubitor (‘cost’) fie drept 29 | Pagina favorabil (‘beneficiu’) pentru bunăstarea regiunii. Ulterior, instrumentul TIA convertește în mod automat punctajele acordate de experți în valori numerice pentru calcule suplimentare. Procesul de normalizare urmează o procedură liniară, cu valori normalizate cuprinse între 0,75 și 1,25. Indicatorii normalizați privind sensibilitatea reprezintă coeficienții care pot fie să crească (dacă sunt mai mari de 1) fie să reducă (dacă sunt mai mici de 1) impactul fiecărei directive asupra unui anumit domeniu. Etapa 5. Ce este impactul teritorial? (Matricea impactului teritorial - MIT) P 58. Instrumentul TIA calculează impactul teritorial al propunerilor de politică prin utilizarea matricei de expunere și a sensibilității predefinite a regiunilor. Impactul este în mod automat structurat pe nouă clase, care reprezintă: un impact pozitiv extrem de ridicat, un impact pozitiv ridicat, un impact pozitiv moderat, un impact pozitiv minor, nicio expunere, un impact negativ minor, un impact negativ moderat, un impact negativ ridicat și un impact negativ extrem de ridicat. Clasele de impact sunt stabilite pe baza indicatorilor normalizați de expunere și a indicatorilor de sensibilitate. O propunere de politică ce prezintă un grad ridicat de intensitate pozitivă a expunerii și care este considerată avantajoasă pentru bunăstarea regiunii va avea un impact pozitiv extrem de ridicat. Pe de altă parte, a propunere de politică ce prezintă un grad ridicat de intensitate negativă a expunerii și care este considerată păgubitoare pentru bunăstarea regiunii va avea un impact negativ extrem de ridicat. Instrumentul TIA are în vedere atât intensitatea și direcția expunerii cât și sensibilitatea regiunilor, pentru a asigura o evaluare completă a impactului teritorial al propunerii de politică. Această evaluare este deosebit de importantă pentru factorii responsabili de formularea politicilor și părțile interesate care trebuie să înțeleagă efectele potențiale ale politicii propuse asupra diferitelor regiuni și a dezvoltării acestora. Etapa 6. Rezultatele sunt logice? (verificarea plauzibilității și a calității) P 59. În momentul în care este calculată Matricea impactului teritorial (MIT), rezultatele trebuie supuse unei verificări privind plauzibilitatea acestora. De regulă, MIT prezintă impactul propunerii numai asupra câtorva domenii tematice. Ulterior, experții trebuie să analizeze rezultatele și să ofere comentarii cu privire la două aspecte. Mai întâi, trebuie să analizeze faptul dacă selectarea regiunilor în cadrul MIT oferă o imagine plauzibilă. Dacă nu, e posibil ca tipurile de regiuni selectate să trebuiască modificate pentru a se asigura reprezentarea corectă a regiunilor afectate. Aceasta ar putea implica adăugarea sau eliminarea unor regiuni ori modificarea tipologiilor regiunilor. În al doilea rând, experții trebuie să analizeze faptul dacă relația dintre domeniile de expunere este una plauzibilă. Dacă nu este, este posibil ca opiniile experților cu privire la intensitatea expunerii să trebuiască să fie modificate, pentru a se asigura faptul că MIT reprezintă în mod corect impacturile potențiale ale propunerii de politică. Aceasta ar putea implica ajustări ale claselor de intensitate a expunerii sau ale indicatorilor de sensibilitate. Dacă acest lucru este necesar, se pot face modificări ale valorilor, tipologiilor de regiuni și opiniilor cu privire la expunere în cadrul MIT la această etapă. MIT modificată poate fi ulterior recalculată cu noile valori, iar verificarea privind plauzibilitatea poate fi repetată până în momentul în care rezultatele sunt considerate corecte și demne de încredere. Etapa 7. Care vor fi regiunile din fiecare domeniu? (cartografiere) P 60. În momentul în care este modificată Matricea impactului teritorial (MIT), iar rezultatele sunt considerate demne de încredere, următoarea etapă constă din reprezentarea vizuală a impactului propunerii de politică prin intermediul hărților. Aceste hărți pot furniza o ilustrare clară și ușor de înțeles a intensității impactului asupra diferitelor regiuni și domenii tematice. Se poate efectua o altă verificare privind plauzibilitatea la această etapă. Experții ar trebui să analizeze hărțile pentru a se asigura faptul că acestea oferă o reprezentare plauzibilă și corectă a impactului propunerii de politică. Aceștia ar trebuie de asemenea să se asigure de faptul că hărțile sunt ușor de interpretat și de înțeles pentru toate părțile interesate. Etapa 8. Care sunt implicațiile politicii? (discuție) P 61. Hărțile generate din MIT servesc ca instrument crucial pentru analizarea impactului teritorial al propunerilor de politică. Aceste hărți oferă o reprezentare vizuală a distribuției efectelor pozitive și negative pe regiuni. Tiparele impactului teritorial pot fi analizate și discutate aprofundat pentru identificarea implicațiilor potențiale 30 | Pagina ale politicii. Discuțiile cu privire la implicațiile politicii trebuie să se axeze pe diferențele regionale ale impactului și pe consecințele potențiale ale acestuia. De exemplu, regiunile cu impact pozitiv ridicat ar putea înregistra un aflux de investiții și creștere economică, în timp ce regiunile cu un impact negativ ridicat se pot confrunta cu dificultăți economice și sociale. În afară de aceasta, discuțiile ar trebui să aibă în vedere capacitatea potențială de adaptare a regiunilor pentru reducerea impacturilor negative sau pentru fructificarea impacturilor pozitive. Capacitatea de adaptare se referă la capacitatea regiunilor de a reacționa la schimbările aduse de o propunere de politică. Aceasta ar putea include măsuri precum investiții în infrastructură, dezvoltarea de competențe sau diversificarea activităților economice. Etapa 9. Modalitatea de comunicare a rezultatelor (raportare) P 62. După realizarea evaluării impactului teritorial și discutarea rezultatelor cu experții, este important să comunice concluziile acesteia către categoriile de public relevante . Pentru acest lucru, trebuie elaborat un raport sumar, care să includă hărțile aferente indicatorilor relevanți. Raportul trebuie să ofere o prezentare clară și concisă a impactului potențial al propunerii de politică asupra diferitelor regiuni și sectoare. Acesta trebuie să sublinieze zonele care este posibil să fie cele mai afectate de propunere și să discute potențialele impacturi pozitive și negative asupra acestor regiuni. Raportul ar trebui de asemenea să adreseze orice dificultăți sa u motive de preocupare potențiale care au fost identificate pe parcursul procesului de evaluare. Hărțile constituie un instrument important pentru vizualizarea impactului unei propuneri asupra diferitelor regiuni. Acestea pot fi utile pentru sublinierea ariilor care sunt deosebit de vulnerabile sau care au nevoie de sprijin, precum și a ariilor care ar putea să beneficieze de avantaje în urma propunerii. Hărțile ar trebui însoțite de explicații clare referitoare la datele și indicatorii utilizați pentru crearea acestora. Raportul ar trebui adaptat la categoriile specifice de public cărora le este destinat acesta, indiferent dacă este vorba de factorii responsabili de formularea politicilor, părțile interesate sau membrii publicului larg. Acesta ar trebui redactat într-un limbaj clar și accesibil, evitând terminologia tehnică acolo unde acest lucru este posibil . Raportul ar trebui de asemenea să includă recomandări privind modalitatea în care propunerea de politică ar putea fi modificată sau îmbunătățită în vederea maximizării impacturilor sale pozitive și a minimizării efectelor sale negative. Principalele concluzii P 63. Instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT oferă mai multe avantaje factorilor responsabili de formularea politicilor în diferite contexte. În primul rând, acesta permite realizarea unei evaluări complexe și standardizate a consecințelor teritoriale potențiale ale oricărei politici, strategii sau program de investiții.. Mai mult decât atât, instrumentul permite compararea diferitelor opțiuni de politică și a impactului teritorial al acestora, promovând identificarea celor mai bune practici și facilitând transferul de cunoaștere între diferite regiuni. Prin armonizarea metodelor naționale și transnaționale aplicate pentru implementarea politicilor, instrumentul stimulează cooperarea transnațională și contribuie la prevenirea efectelor negative de propagare rezultate din abordările divergente de implementare. P 64. Un alt avantaj însemnat pe care îl prezintă instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT constă din capacitatea acestuia de a furniza informații valoroase părților interesate implicate în implementarea politicilor, inclusiv administrațiilor regionale și autorităților cu responsabilități de planificare. Aceste informații le oferă posibilitatea părților interesate să adopte decizii informate și să ia măsuri adecvate, sporind astfel implicarea și participarea acestora la procesul de formulare a politicilor. Instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT poate de asemenea sprijini factorii responsabili de formularea politicilor la identificarea potențialelor conflicte și compromisuri între diferite obiective de politică și impactul teritorial. Acesta este deosebit de util în domeniile complexe de politică în care ar putea exista obiective concurente, precum cel al protecției mediului și cel al creșterii economice. Mai mult decât atât, instrumentul poate fi utilizat pentru evaluarea eficacității politicilor existente și pentru identificarea domeniilor în care s-ar putea aduce îmbunătățiri. 31 | Pagina Acesta poate sprijini factorii responsabili de formularea politicilor la elaborarea unor politici mai eficiente și la alocarea mai eficientă a resurselor. Prin furnizarea de informații fiabile și standardizate cu privire la impactul teritorial al politicilor, instrumentul poate contribui la asigurarea faptului că politicile se bazează mai degrabă pe dovezi solide decât pe ipoteze sau dovezi anecdotice. P 65. Chiar dacă instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT oferă mai multe avantaje pentru factorii responsabili de formularea politicilor, acesta prezintă și anumite limitări care ar trebui avute în vedere . O limitare principală constă din disponibilitatea datelor – eficacitatea instrumentului depinde de calitatea și disponibilitatea acestora. În unele cazuri, datele pot fi incomplete sau pot să lipsească, îngreunând realizarea unei evaluări complexe a impactului teritorial. O altă limitare o constituie factorul subiectiv - instrumentul se bazează pe opinii subiective în cadrul evaluării impactului teritorial. Diferiți utilizatori au diferite opinii cu privire la însemnătatea anumitor impacturi, fapt care poate conduce la recomandări de politică diferite. În afară de aceasta, instrumentul utilizează modele simplificate pentru simularea impacturilor politicilor, care este posibil să nu reflecte integral complexitatea și diversitatea situațiilor din lumea reală . Acest lucru poate afecta acuratețea rezultatelor instrumentului. Pot apărea de asemenea dificultăți de implementare datorită complexității implementării politicilor și diversității contextelor regionale. Realizarea unei abordări armonizate de implementare a politicilor în diferite regiuni poate fi dificilă, fapt care poate limita eficacitatea instrumentului în anumite contexte. Pentru a reduce aceste limitări, pot fi adoptate mai multe măsuri. În primul rând, se pot face eforturi pentru a îmbunătăți disponibilitatea și calitatea datelor , iar instrumentul poate fi conceput în așa fel încât să permită utilizarea de surse de date și metode alternative. Consultanța oferită de experți poate contribui la reducerea subiectivismului, în timp ce perfecționarea modelului poate surprinde mai bine complexitatea și diversitatea situațiilor din lumea reală . Consolidarea capacității poate contribui la depășirea dificultăților de implementare prin consolidarea capacității factorilor responsabili de formularea politicilor și a practicienilor de utilizare eficientă a instrumentului prin intermediul instruirii, asistenței și schimburilor de informații. Recomandări P 66. MDLPA trebuie să crească nivelul de conștientizare cu privire la avantajele instrumentelor destinate EIT pentru îmbunătățirea procesului de formulare a politicilor la nivel național, regional și local. Ca o primă etapă, instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT poate fi utilizat pentru promovarea utilizării prospectivei strategice, cu componentele teritoriale incluse la momentul elaborării politicii, în rândul instituțiilor centrale și regionale. Ar trebui prevăzute activități de diseminare de informații, cum ar fi, de exemplu, distribuirea metodologiilor ESPON, a rezultatelor programului pilot pentru analiza rapidă destinat EIT din România și a altor documente metodologice elaborate în cadrul acestui proiect. O platformă și un ghid în domeniul EIT la nivel național ar putea stimula comunicarea între părțile interesate și practicienii din domeniul EIT. Pot fi introduse treptat alte instrumente EIT pe scară largă, în coroborare cu instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat 32 | Pagina EIT. Unele exemple de alte instrumente destinate EIT care pot fi utilizat constau din SASI28, STeMA-TIA29, EATIA30, TARGET_TIA31 și RHOMOLO32. 28 Modelul SASI este unul dintre primele modele de EIT și este în cea mai mare parte bazat pe tehnologia informatică, efectuează evaluări cantitative, de sus în jos, și este utilizat pentru evaluarea rezultatelor ex -post. Scopul urmărit de acesta este acela de a furniza scenarii comparative de dezvoltare spațială a teritoriului UE. Metodologia sa constă din compararea scenariilor de dezvoltare spațială a teritoriului Uniunii Europene generate cu ajutorul modelului socio-economic SASI pe baza a diferite ipoteze referitoare la calitatea reglementărilor politicilor teritoriale ale UE din cadrul statelor membre UE destinatare. Pentru previzionarea dezvoltării economice regionale, modelul SASI aplică o funcție extinsă de producție, care include structura economică regională, productivitatea regională, accesibilitatea, disponibilitatea forței de muncă, investițiile din domeniul cercetării și dezvoltării, densitatea populației și disponibilitatea terenurilor construibile ca variabile explicative. În plus, acesta utilizează funcția de migrare, în cadrul căreia migrarea netă este prognozată pe baza nivelului regional al salariilor și a calității vieții ca variabile explicative. Pentru a ține seama de procesul lent de schimbare economică structurală, variabilele economice sunt decalate cu cinci ani. Cu toate acestea, modelul necesită un nivel ridicat de expertiză tehnică, ceea ce îl face mai adecvat ca evaluare externă decât ca una care să fie utilizată de factorii decizionali responsabili de formularea politicilor și de practicieni. (Sursa: Banca Mondială. (2021). Raport cu privire la practica de evaluare a impactului teritorial și de pr evizionare a impactului investițiilor în infrastructură, cu trei studii de caz) 29 Modelul STEMA-TIA este unul bazat pe tehnologia informatică, care efectuează atât evaluări cantitative cât și calitative, de sus în jos, și este utilizat pentru evaluarea rezultatelor ex -post și a celor ex-ante. Elaborarea celei mai recente metodologii STeMA-TIA 3.0 a implicat peste trei ani de cercetări și un număr de șaizeci de cercetători, factori politici/decizionali de la nivel național și regional, părți interesate și practicieni. Indicatorii sunt organizați pe 4 matrice complexe care, datorită unui test bazat pe perechi, identifică valoarea sintetică a determinantelor stabilite pe baza pilonilor Strategiei UE 2020 (respectiv creștere durabilă, incluzivă și inteligentă, cu adăugarea resurselor și fondurilor). Modelul poate fi utilizat atât pentru monitorizarea ex-ante și ex-post cât și pentru etapele evaluării și vizează nivelul regional (NUTS 2) și pe cel sub-regional (NUTS 3). (Sursa: Banca Mondială. (2021). Raport cu privire la practica de evaluare a impactului teritorial și de pr evizionare a impactului investițiilor în infrastructură, cu trei studii de caz) 30 Modelul EATIA recurge la o abordare calitativă, de jos în sus, atât pentru analiza rezultatelor ex -ante cât și a celor ex-post. Scopul urmărit de acesta constă din evaluarea impactului teritorial potențial al proiectelor de directive europene și din sprijinirea proceselor de implementare a acestora. Acesta a fost utilizat pentru evaluarea rezultatelor referitoare la angajarea forței de muncă, investițiile în cercetare și dezvoltare, emisiile de gaze cu efect de seră, energia regenerabilă, eficiența energetică, performanța educațională, sărăcia și excluziunea socială. Acesta prezintă avantajul particular de a dispune de o metodologie extrem de participativă, care permite implicarea departamentelor naționale, regionale și locale responsabile de planificarea spațială. Cu toate acestea, dacă se intenționează utilizarea acestuia pentru evaluarea coeziunii teritoriale în ansamblu, modelul EATIA nu definește toate dimensiunile și componentele coeziunii teritoriale ca at are. (Sursa: Banca Mondială. (2021). Raport cu privire la practica de evaluare a impactului teritorial și de pr evizionare a impactului investițiilor în infrastructură, cu trei studii de caz) 31 Manualul EIT descrie instrumentul TARGET_TIA ca fiind un “instrument complet, flexibil și robust de evaluare a impactului teritorial”. TARGET_TIA a fost dezvoltat în afara sponsorizărilor ESPON, cu scopul de a efectua nu doar o evaluare ex-ante ci și una ex-post a impacturilor proiectelor, programelor și politicilor într-o manieră mai robustă (Medeiros, 2020). Metodologia TARGET_TIA este un model hibrid, fiind astfel extrem de flexibilă și capabilă să efectueze evaluări ex-ante și ex-post și să genereze rezultate calitative și cantitative, chiar dacă în ceea ce privește evaluarea ex-ante, numai evaluarea calitativă este viabilă. Unele dintre punctele forte majore ale acesteia constau din faptul că aceasta oferă posibilitatea de evaluare a multiple dimensiuni , care se extind în afara celor de natură socio-economică ori de mediu, precum și a tuturor dimensiunilor dezvoltării teritoriale. Aceasta a facilitat de asemenea aplicarea, fapt care are impact asupra tuturor elementelor centralizate în cadrul unor desfășurătoare în format excel cu o formulă și cu coeficienți predefiniți. Punctele sale slabe rezidă din faptul că identificarea obiectivelor concrete și a dimensiunilor asociate poate fi dificilă, în special în cadrul politicilor de coeziune teritorială. În plus, e posibil să fie dificil de selectat scara teritorială și i ntervalul temporal în ceea ce privește disponibilitatea indicatorilor statistici. Evaluarea poate de asemenea fi costisitoare financiar , datorită 33 | Pagina unui volum mare de date colectate, în special dacă se optează pentru o evaluare ex -post. Nu în ultimul rând, procesul poate deveni mult prea îndelungat pentru un evaluator neexperimentat. 32 RHOMOLO este un model dinamic recursiv calculabil de echilibru general la nivel spațial (CGE spațial) utilizat pentru simularea impactului specific la nivel sectorial, regional și temporal al politicilor UE și pentru a oferi sprijin factorilor responsabili de formularea politicilor la evaluarea investițiilor, reformelor și modificărilor structurale din economie. Versiunea actuală a RHOMOLO (v3) vizează un număr de 267 de regiuni UE (NUTS 2) și o regiune reziduală denumită ”Restul Lumii”, dezagregând economiile în zece sectoare CAEN rev.2, ceea ce implică un efort constant legat de actualizarea și menținerea datelor. Toate tranzacțiile monetare din economie sunt incluse în modelul care rezultă de la factorii care adoptă decizii de optimizare . Bunurile și serviciile sunt consumate de gospodării, guverne și companii și sunt produse pe piețe care pot fi perfect sau imperfect competitive. Interacțiunile spațiale dintre regiuni sunt reflectate prin intermediul unor matrice comerciale costisitoare de bunuri și servicii, iar factorul mobilitate se reflectă prin intermediul migrației și al investițiilor . Acest aspect face ca modelul RHOMOLO să fie unul extrem de adecvat pentru analiza politicilor referitoare la investiții în capital uman, la infrastructura de transport și la inovare. (Sursa: https://web.jrc.ec.europa.eu/policy- model-inventory/explore/models/model-rhomolo) 34 | Pagina P 67. Prin utilizarea instrumentelor de previziune ex-ante în cadrul EIT, autoritățile naționale pot trece la o abordare bazată pe dovezi pentru formularea politicilor, care include analize obiective și date robuste. Această abordare poate contribui la optimizarea utilizării resurselor și la realizarea obiectivelor de dezvoltare într-o manieră mai eficientă și mai eficace. Integrarea acestor instrumente poate oferi factorilor responsabili de formularea politicilor perspective și dovezi valoroase pentru direcționarea procesului decizional, pentru îmbunătățirea selectării programelor de investiții pentru dezvoltare locală și, în cele din urmă, poate contribui la progresul economic și social al țării. P 68. La început, componentele de previziune ale evaluărilor ex-ante ale impactului pot fi integrate în procesul de formulare a politicilor la nivel central. De exemplu, instrumentul ESPON pentru analiză rapidă destinat EIT poate fi utilizat de MDLPA și de alte ministere de resort, agenții de dezvoltare regională și asociații de dezvoltare intercomunitară pentru estimarea impactului teritorial al strategiilor naționale sau teritoriale și al intervențiilor. Autoritățile locale ar putea fi de asemenea încurajate să utilizeze metodologii simple (respectiv ateliere de lucru cu părțile interesate relevante și cu experți pe diferite teme) pentru planificarea scenariilor. P 69. Pentru integrarea cu succes a instrumentelor pentru previziunea ex-ante în cadrul EIT pentru o formulare îmbunătățită a politicilor pentru dezvoltare locală din România, sunt necesare anumite activități pregătitoare: • Asigurarea disponibilității unor baze de date complete, actualizate și robuste . Pentru ca instrumentele EIT să fie integrate cu succes în cadrul procesului de formulare a politicilor, este necesar să se sigure disponibilitatea unor baze de date robuste. România trebuie să se asigure că dispune de acces la date relevante și actualizate pentru a realiza cu succes EIT. Pentru aceasta, cooperarea interministerială în ceea ce privește schimburile de date este esențială. Prin intermediul schimbului de date între ministere, toate părțile interesate pot avea acces la aceleași informații, eliminând astfel duplicarea eforturilor și îmbunătățind calitatea datelor. Cu toate acestea, este posibil să fie necesare eforturi suplimentare pentru a colecta date specifice, în funcție de scopul evaluării. • Creșterea nivelului de conștientizare cu privire la avantajele instrumentelor pentru previziunea ex-ante în cadrul EIT. Pentru a promova utilizarea ex-ante a instrumentelor EIT și pentru a crește nivelul de conștientizare și înțelegere a avantajelor sale, materialele metodologice și rezultatele proiectului trebuie distribuite pe larg. Acest lucru poate fi realizat prin intermediul diverselor mijloace, cum ar fi organizarea de ateliere, sesiuni de instruire și campanii de informare. Prin promovarea utilizării EIT, România poate garanta că factorii de decizie și părțile interesate își vor însuși avantajele acesteia, ceea ce ar putea duce la o adoptare mai largă a acestei practici în viitor. • Implicarea părților interesate în elaborarea și implementarea instrumentelor destinate EIT. Pentru a implementa cu success EIT, este esențială Implicarea părților interesate. De multe ori, dimensiunea teritorială a impacturilor este ignorată în cadrul politicilor abstracte care nu iau în considerare regiunile sau tipuri specifice de regiuni. Pentru a aborda această problemă, implicarea părților interesate poate crește nivelul de conștientizare și calitatea, precum și acceptarea rezultatelor. Implicarea factorilor responsabili de formularea politicilor în procesul de evaluare a impactului poate ajuta la înțelegerea valorii EIT și a avantajelor potențiale ale acesteia în cadrul procesului de formulare a politicilor. Această abordare poate fi extrem de eficientă, în comparație cu evaluările de impact contractate la nivel extern în alte domenii de evaluare. • Elaborarea și partajarea de îndrumări metodologice cu alte părți interesate relevante. Având în vedere caracterul de noutate al inițiativei în România, se pot elabora ghiduri metodologice pentru a sprijini diversele părți interesate de la nivel central, regional și local în utilizarea instrumentelor destinate EIT. Aceste ghiduri ar trebui să ofere instrucțiuni detaliate pentru realizarea EIT, inclusiv selectarea indicatorilor, utilizarea modelelor și scenariilor și interpretarea rezultatelor. Prin acestea, se poate contribui la asigurarea unei abordări unitare a 35 | Pagina EIT la nivelul diferitelor părți interesate, astfel încât rezultatele să fie comparabile, transparente și de înaltă calitate. • Introducerea metodelor de prospectivă strategică și de evaluare a impactului la nivel local în localitățile care înregistrează performanțe ridicate. Având în vedere lacunele semnificative în planificarea strategică la nivel local din România, este improbabil ca anumite recomandări pur formale să adauge valoare substanțială, care să îmbunătățească în mod semnificativ rezultatele sau să modifice practica actuală. Cu toate acestea, unele administrații locale dețin o capacitate semnificativă și s-au clasat în topul celor mai bune localități din Europa în multe domenii. Aceste localități ar putea beneficia de introducerea instrumentelor de previziune de bază, în special de metode cum ar fi planificarea scenariilor, capabile să servească mai degrabă drept modalități de inițiere a discuțiilor în cadrul comunității, decât ca exerciții tehnice abstracte. P 70. Pentru îmbunătățirea suplimentară a calității EIT, pot fi explorate și utilizate alte instrumente complementare destinate EIT, în coroborare cu instrumentul ESPON pentru analiză rapidă EIT. Instrumentul ESPON pentru analiză rapidă EIT este un instrument valoros pentru realizarea de evaluări ale impactului teritorial (EIT) în cursul etapei de formulare a politicii din cadrul ciclului de viață al acesteia. Cu toate acestea, este important să se aibă în vedere faptul că EIT trebuie să fie un proces continuu pe parcursul întregului ciclu de viață al politicilor , incluzând implementarea și etapele ex-post. Instrumente suplimentare pot furniza diferite metodologii pentru evaluarea impactului teritorial al politicilor, care pot fi utilizate la diferite etape ale procesului de elaborare a politicilor și ale ciclului de viață al politicilor. P 71. Utilizarea unei combinații de diferite instrumente destinate EIT poate ajuta factorii responsabili de formularea politicilor să adopte decizii mai informate pe baza unui set de date robust și extins. De exemplu, SASI poate fi utilizat pentru evaluarea impactului social al politicilor, în timp ce EATIA poate fi utilizat pentru evaluarea impactului de mediu al politicilor. STeMA-TIA poate fi utilizat pentru evaluarea impactului temporal al politicilor, în timp ce RHOMOLO poate fi utilizat pentru a furniza o perspectivă pe termen lung asupra impactului teritorial al politicilor. În general, utilizarea diferitelor instrumente destinate EIT la diferite etape ale procesului de elaborare a politicilor poate contribui la asigurarea faptului că politicile sunt bazate pe dovezi și că factorii responsabili de formularea politicilor au acces la un spectru amplu de date care să constituie baza de informare a procesului decizional al acestora. Prin explorarea instrumentelor complementare destinate EIT în coroborare cu instrumentul ESPON pentru analiză rapidă EIT, factorii responsabili de formularea politicilor pot îmbunătăți calitatea propriilor EIT-uri și pot adopta decizii mai informate care să fie avantajoase pentru propriile comunități. 36 | Pagina Banca Mondială. (2021). Raport cu privire la practica de evaluare a impactului teritorial și de prognozare a impactului investițiilor în infrastructură, cu trei stidii de caz. Banca Mondială. (2022). Raport cuprinzând recomandări practice pentru îmbunătățirea documentelor strategice, a mecanismelor de implementare și a planurilor de acțiune aferente acestora. Preluat de pe https://www.mdlpa.ro/uploads/articole/attachments/604f53ffda8d1448448721.pdf Centrul European pentru Strategii Politice. (2017). Îndrumar de prospectivă strategică. Preluat de pe https://espas.secure.europarl.europa.eu/orbis/sites/default/files/generated/document/en/ epsc_-_strategic_foresight_primer.pdf Comisia Europeană. (2016). Modele de anticipare a perspectivelor: cum să integrăm anticiparea perspectivelor în cadrul politicilor europene privind cercetarea și inovarea. Preluat de pe https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/88ea0daa-0c3c-11e6-ba9a- 01aa75ed71a1 Comisia Europeană. (2021). Setul de instrumente pentru o mai bună reglementare. Preluat de pe https://commission.europa.eu/law/law-making-process/planning-and-proposing- law/better-regulation/better-regulation-guidelines-and-toolbox/better-regulation- toolbox_en Comisia Europeană. (2023). Prospectiva strategică. Preluat de pe Site oficial al Uniunii Europene: https://commission.europa.eu/strategy-and-policy/strategic-planning/strategic-foresight_en ESPON. (2011). Analiza rapidă TIA. Versiunea avansată. Preluat de pe https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/TIA_quick_check_advanced_version. pdf ESPON. (2012). EATIA ESPON and Territorial Impact Assessment. Targeted Analysis 2013/2/9. Final Report | Version 29/06/2012. Preluat de pe https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/FinalReportEATIA28June2012Afinal. pdf ESPON. (2012). Evaluarea ESPON ARTS a sensibilității regionale și teritoriale. Studiu aplicat 2013/1/17. Raport final | versiunea din data de 30/07/2012. Preluat de pe https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/ESPON-Arts_Final_reports_60.pdf ESPON. (2021). ESPON TIA Tool 2020-2022. Draft Final Report. Preluat de pe https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/TIA-Tool_Draft-Final-Report_20.pdf European Commission. (2018). Assessing the performance of integrated territorial and urban strategies. Preluat de pe https://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/studies/pdf/assessing_integrated_s trategies/assessing_integrated_strategies_en.pdf European Committee of the Regions. (2020). State of the art and challenges ahead for Territorial Impact Assessments. Preluat de pe https://cor.europa.eu/en/engage/studies/Documents/TIA-State-of-Play.pdf 37 | Pagina World Bank. (2013). Integrated intervention tool. Integration strategies for urban poor areas and disadvantaged communities. Preluat de pe https://elibrary.worldbank.org/doi/abs/10.1596/24492 World Bank. (2019). Romania Catching Up Regions. Final Report. Preluat de pe https://documents1.worldbank.org/curated/en/525151580297667817/pdf/Romania- Catching-Up-Regions-Final-Report.pdf 38 | Pagina Competența face diferența! Proiect selectat în cadrul Programului Operațional Capacitate Administrativă cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European Competence makes a difference! Project selected under the Administrative Capacity Operational Program, co-financed by European Union from the European Social Fund