Acord pentru Servicii de Asistență Tehnică Rambursabilă privind Modernizarea Sistemului de Evaluare a Dizabilității în România (P171157) Livrabilul 4. Raport cu recomandări privind o procedură de evaluare complexă a persoanelor cu dizabilități București, iunie 2023 1 Clauză de limitare a responsabilității: Prezentul raport reprezintă un produs elaborat de Banca Mondială. Constatările, interpretarea și concluziile exprimate în acest document nu reflectă în mod obligatoriu părerile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceștia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în această lucrare și nu își asumă responsabilitatea pentru eventualele erori, omisiuni sau discrepanțe la nivel de informație și nicio răspundere cu privire la utilizarea sau neutilizarea informațiilor, metodelor, proceselor sau concluziilor prezentate. Limitele, culorile, denumirile și alte informații indicate pe orice hartă din această lucrare nu implică nicio opinie din partea Băncii Mondiale cu privire la statutul juridic al oricărui teritoriu sau la susținerea sau acceptarea limitelor respective. Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României. Declarație privind drepturile de autor: Materialele din această publicație sunt protejate prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea anumitor secțiuni din acest document în lipsa permisiunii acordate în acest sens poate reprezenta încălcarea legislației în vigoare. Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice secțiune a prezentului document, vă rugăm să trimiteți o solicitare conținând informațiile complete fie: (i) Autorității Naționale Pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (General Constantin Budișteanu, nr. 28C, etaj 1, Sector 1, București), fie (ii) Grupului Băncii Mondiale România (Str. Vasile Lascăr nr. 31, et. 6, Sector 2, București, România). Prezentul raport a fost predat în iunie 2023, în cadrul Acordului pentru Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile privind „Modernizarea Sistemului de Evaluare a Dizabilității în România” (P171157), semnat între Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare la data de 30 iunie 2020. 1 Raportul corespunde Livrabilului 4 și reprezintă Raport cu recomandări privind o procedură de evaluare complexă a persoanelor cu dizabilități . 1 Proiectul, implementat inițial de Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități, a fost preluat de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții – instituție înființată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68 din 6 noiembrie 2019, prin preluarea activităților, atribuțiilor și structurilor Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități (și ale Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție) care a fost desființată. Ulterior, prin HG nr. 234/2022 (în vigoare de la 18 februarie 2022) a fost înființată actuala Autoritate Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD). 2 Mulțumiri Livrabilul 4 produs în temeiul Acordului pentru Servicii de Asistență Tehnică Rambursabile privind „Modernizarea Sistemului de Evaluare a Dizabilității în România” (P171157) a fost elaborat sub supravegherea lui Cem Mete și Dhushyanth Raju, coordonarea generală fiind asigurată de doamna Anna Akhalkatsi. Activitățile de studiu, analiză și consultare a părților interesate relevante, alături de elaborarea raportului, au fost coordonate de Victor Sulla (lider de echipă) și Manuela Sofia Stănculescu. Echipa Băncii Mondiale a fost alcătuită din următorii experți internaționali și locali (în ordine alfabetică) - Florentina Bărbuță, Mihai Berteanu, Jerome Bickenbach, Georgiana Blaj, Bogdan Corad, Luminița Daneș, Mădălina Manea, Monica Marin, Mentor Shala, Atena Stoica, Daniela Tontsch și Clara Ursescu. Din partea Băncii Mondiale, Andrei Zambor, Ramona Lipară și Oana Caraba au oferit sprijin constant pe parcursul întregului demers. Banca Mondială mulțumește pentru excelenta cooperare, coordonare și pentru feedback-ul atent și prompt oferite de instituția parteneră ANPDPD, în special de domnul Mihai Tomescu (președinte), Monica Violeta Solomie, Liliana Toader, Crina Gîrleanu, Daniela Oana Ambara, Mirela Vasii, Maria Cotoi, Fevronia Scarlat și Iolanda Dinu. Banca Mondială este recunoscătoare tuturor reprezentanților instituțiilor relevante care au participat la studiul pilot și au contribuit cu observații și comentarii valoroase la finalizarea acestui livrabil, în special șefilor și membrilor serviciilor de evaluare complexă (din cadrul direcțiilor generale de asistență socială și protecția copilului), președinților, membrilor și secretarilor comisiilor de evaluare (din cadrul consiliilor județene și locale). De asemenea, Banca Mondială aduce mulțumiri Colegiului Național al Asistenților Sociali din România (CNASR) pentru un parteneriat valoros, în cadrul căruia, sub coordonarea Dianei Cristea (președinte CNASR), a fost riguros testată noua formă propusă pentru Anexa pentru persoane adulte cu dizabilități la ancheta socială (Anexa ASOC). Șanse egale și echitate Toate activitățile proiectului au fost concepute și implementate în beneficiul egal al băieților și fetelor, bărbaților și femeilor. Echipa și experții din cadrul proiectului s-au bucurat de tratament egal, indiferent de sex, origine etnică sau alte caracteristici. Dezvoltare durabilă Pe parcursul implementării proiectului, echipa Băncii Mondiale a urmărit utilizarea rezonabilă și eficientă a resurselor pentru protejarea mediului și asigurarea coeziunii sociale. Fiecare cetățean și instituție ar trebui să țină cont de faptul că dezvoltarea durabilă este singura modalitate de a satisface nevoile umane fără a periclita integritatea sistemelor naturale și viitorul umanității în ansamblu. 3 CO-AUTORI Echipa de proiect le mulțumește profesioniștilor din cel 16 echipe județene implicate în studiul pilot și celor 66 de asistenți sociali din 19 județe care au testat noua Anexă la ancheta socială pentru efort, implicarea voluntară și pentru observațiile și ideile de îmbunătățire a instrumentelor și a noii metodologii de evaluare a persoanelor cu dizabilități. Au contribuit la dezvoltarea, pilotarea și validarea noii metodologii de evaluare a persoanelor cu dizabilități (în ordinea alfabetică a județului): Bejinariu Dumitru, Bădiță Giana Lodeta, Bacoș Ana Cristina, Deicean Simona Maria, Erdei Angelica, Lucea Maria Stela, Mechenici Tatiana Mihaela, Moti Monica, Rusu Daciana Alina, Ungur Daniela Magdalena, Nady Claudia Simona, Matei Adina (Arad), Dumitrascu Mihaela, Achivei Stela Maria Georgeta, Marin Corina Petronela, Pascal Liliana Gabriela, Raileanu Catalina Mihaela, Stoina Alexandra Elena, Tugui Valentin, Lazar Sorina (Bacău), Diditel Ecaterina, Gera Marilena, Popescu Daniela, Munteanu Aleodor, Mocanu Lucia (București Sector 1), Bălan Diana Mihaela, Cojocaru Dumitra, Davidescu Mona, Dima Carmen Mihaela, Ene Nina Doina, Geanta Florea, Gogu Elena, Ivan Mona Izabela, Licudis Paulina- Tereza, Man Ioana, Masala Florentina Cornelia, Mihăilescu Florența, Popescu Cristina-Mihaela, Stoian Daniela Natalia, Troznay Daniela, Tudor-Stefan Lidia Marilena, Corlan Daniela, Cristiana Huruiala, Nicoleta Szasz (București Sector 3), Voin Florin, Stanef Doina, Bistreanu Andreea, Chisalita Ovidiu, Valeanu Dana, Baias Cristina, Stefanut Mihaela (Caraș Severin), Epure Marina, Bolos Sanda Mirela, Cristea Doina-Nastica, Bechis Elena Geanina, Marin Ana, Stasencu Alexandra, Iacov Lidia, Anton Violeta Neli, Bratasanu Elena, Dinu Iolanda (Constanța), Măciucă Claudia Daniela, Ilie Dana-Elena, Iovanescu Veronica Irina, Burtea Diana Nicoleta, Nicola Anisoara, Păceană Nicoleta Carmen, Tănasie Mădălina Maria, Ungureanu-Ceausescu Filofteia, Nicolae Elena Emanuela, Ciurea Aurora (Dolj), Corbu Cristina Mirela, Bobe Mariana Diana, Coscai Daniela, Lixandru Mariana, Nedelcu Nicoleta, Pasol Tudor, Otoiu Alina Adriana, Banca Gigi (Giurgiu), Bucnaru Stela, Antonescu Adina Nicoleta, Constantinescu Mariana, Genunchi Madi Mihaela, Radu Gladiola Nicoleta, Slipenchi Cornelia, Matcas Raluca Dorina (Ialomița), Căliman Janina Crina, Vaida Florina Elena, Trantea Sanda Dana, Vlad Semida Fabiola, Laszlo Csilla Timea, Coman Sinziana, Pascu Andreea Romina, Nagy Eva, Todoran Maria (Mureș), Buzatu-Matei Mihaela-Ilona, Croitoru Ana, Dorobănțoiu Loredana, Pene Alexandru, Ralita Florentina, Vilcea Marian Bogdan, Bubulinca Maria, Costache Camelia (Olt), Basa Alexandru, Bolfos-Ciupe Diana, Faur Daniela, Gabor Harosa Vladimir Ștefan, Maxim Bianca, Ortan Marioara, Talos Bianca-Giorgiana, Podar Florina-Silvia, Viman Mariana (Sălaj), Popa Cosmin, Munteanu Dorian, Cismaș Mihaela, Todea Oana, Reche Marcela, Tica Eliada Despina, Trailovic Carla, Bratu Nicoleta Anca (Sibiu), Clapa Alina, Morărașu Monica, Filipescu Janita, Salomeia Cristian, Spiridon Lucian (Vaslui). Au contribuit la dezvoltarea și pretestarea instrumentului Anexa ASOC (în ordinea alfabetică a județului de rezidență): Scărlătescu Violeta, Tudorel Valeriu Ciubotaru, Botezatu Georgeta, Verdes Mirela, Bordei Simona, Ababei Nicoleta, Pintilie Alexandra, Dîlcu Anca, Ungureanu Elena, Huminiuc Liliana, Sofronia Mihaela Teodora, Cristea Florin, Crăciun Mirela, Crengăniș Maria Marcelina, Avram Luisa, Micle Alina-Maria, Daniela Bulcu, Duda Narcisa, Razoare Anamaria, Draghici Elisaveta, Roman Cristina Elena, Banucu Despina, Făinarea Alina, Bragau Mădălina, Muresanu Crina, Amatiesei Bogdan, Cojocaru Elena, Moise Mioara, Batariga Simona, Grigore Marinela, Felicia Militaru, Erika Dragan Keller, Badea Narcisa Florentina, Grigorie Maria, Rosioru Ana Maria, Costea Angelica, Bițan Nicoleta, Duna Elena, Galbinasu Valentina, Bujor Mihaela, Maria Krauciuc, Fabian Adina, Nastaca Anghel, Pop Florina, Buzatu Ana, Mircea Scridon, Gyorgy Reka, Pop Virginica, Iaciu Dorina, Mitroi Mirela Mihaela, Cornea Ramona, Romocea Iulia, Catinean Livia, Schlachter Anna Maria, Pop Cristina, Sescu Otilia, Veres Dorisz Maria, Cosariu Dalina, Savin Stefania, Drumea Oana, Gorgeta Iosup, Mirela Petcu, Marius Dohotaru, Bontea Oana-Elena, Irina Dumitrescu și Dutulescu Carmen. 4 Cuprins Introducere ............................................................................................................................................................ 9 Activitățile legate de realizarea raportului .......................................................................................................................................................... 10 Conținutul raportului ................................................................................................................................................................................................. 10 1. Modernizarea evaluării complexe a dizabilității pentru persoanele adulte în România ..................... 11 1.1. Scurtă descriere a noii paradigme .................................................................................................................11 Cadrul teoretic: CIF ..................................................................................................................................................................................................... 11 Dimensiunea drepturilor omului: CDPD .............................................................................................................................................................. 13 1.2. Schimbarea de paradigmă ..............................................................................................................................14 Ce înțelegem prin modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității în relație cu CIF și CDPD .................................................... 14 Primul pas a fost diagnoza comprehensivă a sistemului ............................................................................................................................... 14 Metodologia generală propusă pentru evaluarea complexă a dizabilității bazată pe CIF și CDPD ................................................. 16 Principalele elemente de schimbare ..................................................................................................................................................................... 17 2. Harta instituțiilor implicate și rolurile propuse acestora ......................................................................... 18 Instituțiile guvernamentale responsabile de evaluarea dizabilității în România .................................................................................... 18 Rolul ONG-urilor care reprezintă persoanele cu dizabilități în demersul de evaluare ......................................................................... 24 3. Noul pachet de instrumente după pilotare ................................................................................................ 25 Instrumentele pentru evaluare adulților cu dizabilități................................................................................................................................... 27 Procedura unitară propusă pentru folosirea noului pachet de instrumente de lucru .......................................................................... 28 Documente administrative și de informare ........................................................................................................................................................ 34 4. Specialiștii implicați și competențele/profesiile necesare ....................................................................... 36 Specialiștii de la nivelul SECPAH ............................................................................................................................................................................ 36 Specialiștii de la nivelul CEPAH .............................................................................................................................................................................. 40 Specialiștii de la nivelul SPAS .................................................................................................................................................................................. 40 5. Noua schiță de procedură pilotată pentru modernizarea evaluării complexe a a dizabilității pentru persoanele adulte în România .......................................................................................................................... 41 5.1. Noua schiță de procedură: Imagine de ansamblu .......................................................................................41 5.2. Pașii din noua schiță de procedură care nu au putut fi pilotați ................................................................44 5.3. Noua procedură de evaluare a adulților cu dizabilități: Lecții din pilot – variații județene și performanțe ....................................................................................................................................................................................47 Anexe ................................................................................................................................................................... 49 Anexa 1. Instrumentele de cercetare pentru analiza sistemului și politicilor referitoare la evaluarea dizabilității ................................................................................................................................................................49 Anexa 2. Scenarii pentru selecția reprezentantului ONG-urilor în cadrul CEPAH, care pot fi supuse consultărilor cu ONG-urile .....................................................................................................................................50 Scenariul 1: Vot deschis ............................................................................................................................................................................................ 50 Scenariul 2: Alegerea CJ/CL ..................................................................................................................................................................................... 51 Anexa 3. Instrumentele pentru evaluarea medicală și psihologică (versiunea după pilotare).....................53 Anexa 3a & b. Propunerea de Criterii medicale și psihologice .................................................................................................................... 53 Anexa 3c. Formularul 1.............................................................................................................................................................................................. 53 5 Anexa 4. Instrumentele pentru evaluarea funcționării (versiunea după pilotare) .........................................62 Anexa 4a. Formularul 2 ............................................................................................................................................................................................. 62 Anexa 4b. Cardurile WHODAS ................................................................................................................................................................................ 72 Anexa 5. Documente legate de certificarea dizabilității ....................................................................................73 Anexa 6. Instrumentele pentru evaluarea socială (versiunea după pilotare) .................................................74 Anexa 7. Instrumentele pentru evaluarea nevoilor individuale (versiunea după pilotare) ..........................98 Anexa 7a. Evaluarea nevoilor individuale ............................................................................................................................................................ 98 Anexa 7b. Foaia informativă „Ce trebuie să știi despre evaluarea nevoilor individuale” ..................................................................... 98 Anexa 8. Model de raport județean/local privind nevoile neacoperite ale persoanelor adulte cu dizabilități ..................................................................................................................................................................................105 Anexa 9. Foaie informativă privind lista de dispozitive și echipamente asistive care se găsesc în România ..................................................................................................................................................................................106 Anexa 10. Variații județene ale noii schițe de procedură unitară de evaluare a adulților cu dizabilități .109 6 Acronime și Abrevieri ADL Activitățile de viață zilnică AJOFM Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă ALOFM Agenția Locală pentru Ocuparea Forței de Muncă ANOFM Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă ANPDPD 2 Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități APP Asistent personal profesionist BM Banca Mondială CAbR Centru de abilitare și reabilitare pentru persoane adulte cu dizabilități CDPD Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități CEPAH Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap CES Cerințe educaționale speciale CIA Centru de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități CIF Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății CIM Clasificarea Internațională a Maladiilor CITO Centru de integrare prin terapie ocupațională CJRAE Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională CMBRAE Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională CNAS Casa Națională de Asigurări de Sănătate CNASR Colegiul Național al Asistenților Sociali din România CPVI Centru pentru Viață Independentă CRRN/CRRNPH Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică pentru Persoane Adulte cu Handicap CSEPAH Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap DGASPC Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului DSM Manual de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale ECA Europa și Asia Centrală FEI Formularul de exprimare a interesului FSS Furnizor de servicii sociale HG Hotărârea Guvernului IADL Activitățile instrumentale ale vieții cotidiene ISJ Inspectoratul Școlar Județean M&E Monitorizare și Evaluare MMSS Ministerul Muncii și Solidarității Sociale MS Ministerul Sănătății OMS Organizația Mondială a Sănătății ONG Organizație Non Guvernamentală ONU Organizația Națiunilor Unite OUG Ordonanță de Urgență a Guvernului PFA Persoană Fizică Autorizată PIRIS Programul individual de reabilitare și integrare socială PIS Plan Individual de Servicii 2 Actuala Autoritate Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a fost înființată prin HG nr. 234/2022 (în vigoare de la 18 februarie 2022). 7 PLIN Plan Individualizat PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență POIDS Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială SECC Serviciul de Evaluare Complexă pentru Copii SECPAH Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap SNDPD Strategia Națională privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități 2021-2017 SNMD Sistemul Național de Management privind Dizabilitatea SPAS Serviciu Public de Asistență Socială 3 UAT Unitate Administrativ-Teritorială WHODAS 2.0 Chestionarul OMS de evaluare a dizabilității 2.0 3 În acest raport, acronimul SPAS este utilizat în mod generic pentru toate formele de organizare a serviciilor publice de asistență socială înființate în municipiile, orașele și comunele din România (DAS - Direcția de Asistență Socială, SPAS - Serviciul Public de Asistență Socială sau Compartiment, conform Hotărârii de Guvern 797/2017). 8 Introducere Clasificarea internațională a funcționării, dizabilității și sănătății (CIF) oferă un cadru pentru clasificarea și măsurarea dizabilității, care consideră dizabilitatea un fenomen universal și multidimensional. Aplicarea CIF asigură o abordare bio-psihosocială integrată pentru colectarea și diseminarea informațiilor și pentru formularea politicilor în domeniu. În cadrul acestui Acord de asistență tehnică, abordarea medico-psiho-socială este asigurată prin folosirea cadrului CIF și prin alinierea la principiile Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD). Noua viziune și metodologie generală pentru evaluarea complexă a dizabilității propusă în acest proiect respectă recomandările Comitetului ONU conform cărora: ”evaluarea trebuie să se bazeze pe o abordare a dizabilității prin prisma drepturilor omului, să pună accentul pe nevoile persoanei generate de barierele din cadrul societății mai degrabă decât pe deficiența propriu-zisă, să aibă în vedere și să țină cont de voința și de preferințele persoanei și să asigure implicarea deplină a persoanelor cu dizabilități în luarea deciziilor”. 4 Există un consens în rândul experților a faptului că România ar trebui să schimbe procedura de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap în conformitate cu standardele CIF. În ultimii zece ani, au existat mai multe încercări în acest scop, însă în mare parte fără succes. În prezent, în România, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD) a inițiat un amplu proces de reformă a sistemului, centrat pe aplicarea cadrului CIF în evaluarea dizabilității pentru persoanele adulte, pe lângă cel existent pentru copii. Prin actualul Acord de asistență tehnică privind modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității din România, Banca Mondială oferă asistență ANPDPD în vederea îmbunătățirii legislației care reglementează evaluarea persoanelor adulte cu dizabilități din România. Prezentul Acord de asistență tehnică cuprinde activități ce vor avea ca rezultat elaborarea a șapte livrabile analitice. Cele șapte livrabile sunt: 1. Raport de diagnoză a mecanismului actual de evaluare a dizabilității 2. Set de criterii medico-psihosociale propuse pentru modernizarea evaluării dizabilității 3. Noi instrumente de lucru propuse pentru modernizarea evaluării dizabilității 4. Raport cu recomandări privind o procedură de evaluare complexă a persoanelor cu dizabilități 5. Raport intermediar cu recomandări privind determinarea dizabilității și evaluarea nevoilor 6. Recomandări tehnice pentru facilitarea expertizei specifice în evaluarea dizabilității pentru cazurile care ajung în instanță 7. Raport final cu recomandări privind determinarea dizabilității și evaluarea nevoilor. În conformitate cu termenii de referință ai proiectului, 5 obiectivul acestui Livrabil 4 este de a recomanda o nouă procedură unitară de evaluare complexă a persoanelor cu dizabilități pe baza raportului de diagnoză a situației actuale (Livrabilul 1) și a bunelor practici din exemple internaționale, precum și ținând cont de specificul instrumentelor dezvoltate (Livrabilele 2 și 3) și pilotate în cadrul proiectului (Livrabilul 5). Ca ultimă observație, asistența tehnică furnizată în cadrul acestui Acord are în vedere reforma sistemului de evaluare complexă a dizabilității și nu reforma generală a politicilor privind dizabilitatea în România, care ar putea include reforma beneficiilor și serviciilor, identificarea extracostului dizabilității, dezvoltarea managementului de caz pentru persoanele adulte, accesibilitatea și informarea, tranziția de la copilărie la adult, unificarea sistemelor de handicap și invaliditate etc. Oricum, este imperios necesară alinierea și coordonarea reformei sistemului de evaluare a dizabilității cu toate reformele, proiectele și marile schimbări ale cadrului legislativ cu impact asupra dizabilității care se desfășoară în paralel, precum dezinstituționalizarea persoanelor adulte cu dizabilități, dezvoltarea serviciilor pentru persoanele cu dizabilități în contextul fondurilor europene (inclusiv PNRR și POIDS), schimbările aduse Codului Civil cu privire la tutelă, curatelă, precum și implementarea Hotărârii nr. 490/2022 pentru aprobarea Strategiei naționale privind drepturile persoanelor cu dizabilități (SNDPD) "O Românie echitabilă" 2022-2027. 4 Comitetul ONU pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Comentariul general privind art. 19. 5 Livrabilul 4 corespunde activității A.1.4. Elaborarea procedurii de evaluare complexă în cederea încadrării în grad de dizabilitate din Cererea de Finanțare cod 129751. 9 Audiența principală a acestui raport este reprezentată de specialiștii ANPDPD care lucrează cu adulții cu dizabilități, precum și de sutele de practicieni implicați în evaluarea dizabilității în România. Activitățile legate de realizarea raportului Activitățile au fost organizate în trei etape. În prima etapă, o schiță de procedură a fost creată ca parte a noului pachet metodologic pentru evaluarea dizabilității persoanelor adulte. Schița de procedură, alături de criterii, metodologii și instrumente (inclusiv regulile pentru pilotarea acestora), a fost elaborată într-o manieră profund participativă. O primă versiune a fost creată de echipa multidisciplinară a Băncii Mondiale, care a inclus medici, psihologi, asistenți sociali, sociologi, reprezentanți ai drepturilor persoanelor cu dizabilități și ai drepturilor omului, specialiști CIF și WHODAS, jurist și arhitect. Această echipă a lucrat în strânsă colaborare cu experții de validare ANPDPD, nu numai pentru perfecționarea pachetului metodologic, ci și în atelierele de consultare pentru discutarea instrumentelor de lucru. 6 Schița de procedură a fost discutată în 11 ateliere de consultare cu reprezentanții SECPAH, CEPAH și ai Colegiului Național al Asistenților Sociali din România (CNASR). În plus, a fost organizată o discuție cu reprezentanți ai Institutului Român pentru Drepturile Omului. Sugestiile, observațiile și recomandările primite au fost notate de echipa BM și integrate în versiunea care a intrat în pilotare. Apoi, pașii din procedură selectați pentru testarea prin studiul pilot au fost incluși în pachetul de instruire a echipelor SECPAH/CEPAH implicate în pilotare. În etapa a doua, noua procedură unitară a fost testată în cadrul studiului pilot pentru o perioadă de 6 luni (august 2022 – ianuarie 2023), așa cum este arătat și în Livrabilul 5 privind studiul pilot. Folosind feedback-ul colectat sistematic în timpul pilotării, în ianuarie 2023, echipa BM a organizat un atelier de lucru pentru validarea procedurii. Atelierul a fost organizat online, cu participarea echipei ANPDPD de coordonare a proiectului și a echipelor județene implicate în pilot (peste 45 de participanți). În urma atelierului, procedura a fost modificată în acord cu feedback-ul obținut. Versiunea modificată a fost pilotată pentru încă 3 luni (martie – mai 2023). În mai 2023, principalele schimbări propuse de noua procedură au constituit una dintre temele de discuție cu reprezentanți ai ANPDPD și ai Comisiei Superioare. Această întâlnire a fost organizată de Banca Mondială în București și a avut 10 participanți. În etapa a treia, procedura a fost finalizată prin incorporarea rezultatelor pilotării și a tuturor observațiilor și ideilor primite de la practicienii care au testat noul pachet metodologic. Versiunea finală de procedură unitară propusă pentru modernizarea evaluării dizabilității pentru persoanele adulte este prezentată în acest raport. Conținutul raportului Livrabilul 4 este organizat în cinci capitole. Capitolul 1 face o scurtă descriere a noii paradigme privind dizabilitatea, precum și o recapitulare a principalelor elemente propuse în cadrul proiectului pentru modernizarea evaluării complexe a dizabilității pentru persoanele adulte din România. Capitolul 2 prezintă harta instituțiilor implicate în evaluare și rolurile propuse ale acestora. Capitolul 3 reprezintă o sinteză a noului pachet de instrumente propus pentru evaluarea adulților cu dizabilități, inclusiv celelalte documente administrative recomandate a face parte din demersul de evaluare. Capitolul 4 este dedicat specialiștilor în evaluare și descrie tipurile de competențe/profesii pe care ar trebui să le aibă specialiștii din fiecare tip de instituție implicată. În fine, capitolul 5 conține descrierea fluxului de acțiuni și documente în vederea încadrării în grad de dizabilitate și a identificării de servicii și suport necesare persoanelor cu dizabilități. Anexele includ instrumentele deja pilotate și alte materiale dezvoltate ca suport pentru activitățile descrise în capitolele anterioare. 6 Procesul de consultare a implicat un total de 15 ateliere de lucru, desfășurate în perioada 11-21 aprilie 2022 la care au participat circa 300 de profesioniști, inclusiv specialiști ai DGASPC, SECPAH și CEPAH, reprezentanți ai Comisiei Superioare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități (CSEPAH), asistenți sociali de la nivel local, experți din diverse instituții naționale sau asociații profesionale relevante pentru sistemul de evaluare a dizabilității, experți internaționali în CIF, factori de decizie politică și activiști pentru drepturile persoanelor cu dizabilități. Procesul de consultare s-a desfășurat online, utilizând platforma Zoom. În cadrul evenimentelor cu participare internațională a fost asigurată interpretarea engleză-română și română-engleză. Atelierele de consultare au fost înregistrate atât video cât și audio. 10 1. Modernizarea evaluării complexe a dizabilității pentru persoanele adulte în România Acest capitol face o scurtă descriere a noii paradigme privind dizabilitatea, precum și o recapitulare a principalelor elemente propuse în cadrul proiectului pentru modernizarea evaluării complexe a dizabilității pentru persoanele adulte din România. 1.1. Scurtă descriere a noii paradigme Acest subcapitol prezintă o selecție a elementelor cheie utilizate pentru a dezvolta noul pachet de lucru pentru evaluarea complexă a dizabilității, propus pentru a moderniza sistemul actual din România. Cadrul teoretic: CIF Mai multe țări din Europa și din întreaga lume au reformat sau au început să reformeze modul în care realizează evaluarea dizabilității pentru furnizarea de beneficii sociale bănești și în natură, astfel încât să se alinieze cu Clasificarea Internațională a Funcționării, Dizabilității și Sănătății (CIF) a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Există multe motive pentru care guvernele au făcut acest pas, dar invariabil motivația declarată este de a moderniza evaluarea dizabilității, trecând de la o „abordare pur medicală” la una care se bazează pe „modelul social al dizabilității” folosind criterii „medico-psiho-sociale” de evaluare, adică categoriile din CIF. 7 România se numără printre țările care au lansat reforme pentru evaluarea dizabilității aliniate la CIF și bazate pe „principiile CIF”. Aprobată oficial de către toate cele 191 de state membre ale OMS în mai 2001, 8 CIF a fost elaborată de către OMS pentru a fi standardul internațional pentru descrierea și măsurarea sănătății, a funcționării și a problemelor de funcționare - adică a dizabilității. CIF a fost concepută pentru a completa Clasificarea Internațională a Maladiilor (CIM, aflată în prezent la cea de-a 11-a revizuire) 9 ca instrument epidemiologic standard la nivel mondial pentru descrierea stării de sănătate. CIF nu se referă doar la persoanele cu dizabilități; de fapt, CIF se referă la toți oamenii. Acest model ne spune că funcționarea și dizabilitatea nu sunt niște categorii clar delimitate în care oamenii să fie integrați, ci sunt limitele extreme ale unui continuum, pe care ne regăsim cu toții. Pe acest continuum, funcționarea noastră poate varia de la integritate în funcțiile organismului, structurile corpului, activități și participare până la afectări/deficiențe ale funcțiilor sau structurilor, limitări de activitate sau restricții de participare. În modelul CIF, dizabilitatea înseamnă o anumită limitare sau restricție a funcționării unei persoane, care este generată atât de capacitatea intrinsecă de sănătate a persoanei de a efectua acțiuni (de exemplu, mersul pe jos, îmbrăcatul, gospodăria, familia, școala sau locul de muncă), cât și de impactul mediului înconjurător al persoanei asupra nivelului de realizare efectivă a acestor acțiuni. Factorii din mediul unei persoane pot fi facilitatori sau bariere, prin absența sau prezența lor. Factorii care îmbunătățesc funcționarea și reduc dizabilitatea sunt considerați facilitatori, în timp ce factorii care limitează funcționarea și creează dizabilități sunt bariere. 10 Prin urmare, evaluarea dizabilității necesită o evaluare atât a capacității persoanei în ceea ce privește sănătatea, cât și a mediului acesteia (bariere și facilitatori), care, în interacțiune, determină nivelul de performanță, adică gradul de dizabilitate pe care îl are persoana respectivă. 7 În prezentul document, categoriile/descriptorii/itemii/ parametrii CIF sunt utilizați în mod interșanjabil. 8 Rezoluția WHA 54.21 a Adunării Mondiale a Sănătății din 22 mai 2001. 9 https://www.who.int/news/item/11-02-2022-who-s-new-international-classification-of-diseases-(icd-11)-comes-into- effect 10 De exemplu: pentru un utilizator de scaun cu rotile, treptele de la intrarea într-o clădire reprezintă o barieră, în timp ce o rampă cu o înclinație corectă este un facilitator. 11 CIF nu definește dizabilitatea, ci, mult mai relevant, modelează dizabilitatea cu scopul de a o descrie și măsura. Modelul CIF al dizabilității se aliniază, pe de o parte, cu viziunea acceptată în rândul academicienilor și oamenilor de știință și, pe de altă parte, cu accepțiunea recunoscută a dizabilității în legislația internațională privind drepturile omului. Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități (CDPD) caracterizează dizabilitatea ca reflectând experiențele persoanelor „care au deficiențe fizice, mintale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți." Ca o conceptualizare a experienței de a trăi cu o afecțiune în mediul cotidian al unei persoane, CIF descrie activitățile și participarea în nouă arii de viață (domenii) prin utilizarea unei multitudini de descriptori, precum exemplele furnizate în Tabel 1. Tabel 1: Domeniile și descriptorii CIF Domeniu CIF Descriptori CIF (selecție) 1 Învățarea și aplicarea Să privească, să asculte, să copieze, să se concentreze atenția, să învețe să cunoștințelor citească, să învețe să scrie, să învețe să calculeze, să ia decizii 2 Sarcinile și solicitările Îndeplinirea unei singure sarcini sau a mai multor sarcini, îndeplinirea generale rutinei zilnice, gestionarea stresului și a altor provocări psihologice 3 Comunicarea Receptarea, producerea de mesaje non-verbale, conversație și utilizarea de dispozitive și tehnici de comunicare 4 Mobilitatea Schimbarea și menținerea poziției corpului, transportarea, deplasarea și manipularea obiectelor, mersul și deplasarea, utilizarea mijloacelor de transport 5 Autoîngrijirea Spălatul, îngrijirea părților corpului, folosirea toaletei, îmbrăcatul, mâncatul, băutura, îngrijirea propriei sănătăți 6 Autogospodărirea Achiziționarea de bunuri și servicii, pregătirea meselor, efectuarea treburilor casnice 7 Interacțiunile și relațiile Manifestă respect și căldură în relații și reacționează la acestea, apreciere, interpersonale toleranță, contact fizic, reglarea comportamentului în cadrul interacțiunilor, cum ar fi impulsurile și agresiunile, interacționează conform regulilor sociale, stabilesc și mențin relații sociale informale 8 Arii majore ale vieții a. Educație: educație/formare informală, educație preșcolară, educație școlară b. Munca și ocuparea forței de muncă: obținerea, păstrarea și încetarea unui loc de muncă; ocuparea unui loc de muncă remunerat c. Viața economică: utilizarea banilor pentru a cumpăra alimente, economisirea banilor, menținerea unui cont bancar 9 Comunitatea, viața socială și a. Viața comunitară, recreere/timp liber, religie/spiritualitate: participă la civilă jocuri și sporturi, vizitează muzee, cinematografe sau teatre b. Drepturile omului, viața politică, cetățenia: se bucură de drepturi recunoscute la nivel național și internațional, își exercită dreptul de vot, are statut legal de cetățean Sursa: https://icd.who.int/dev11/l-icf/en/http%3a%2f%2fid.who.int%2ficd%2fentity%2f993742687 12 Primele țări care au adoptat CIF în reforma evaluării dizabilității - cum ar fi Taiwan, Franța, Germania și Statele Unite - au apreciat faptul că CIF oferă un cadru științific pentru evaluarea dizabilității care este atât valid (în sensul că evaluează efectiv fenomenul dizabilității în sine, nu un proxy al dizabilității, cum ar fi starea medicală), cât și fiabil pentru toți evaluatorii. Dar, în curând după adoptarea reformei, au descoperit că existau două probleme fundamentale în utilizarea CIF, și anume: i. CIF nu este un instrument de evaluare Deși CIF este un standard internațional solid din punct de vedere științific, care oferă o înțelegere a dizabilității ce se aliniază cu experiența reală a oamenilor, nu este în sine un instrument de evaluare. CIF este o clasificare standard internațională care încorporează o conceptualizare a dizabilității bazată pe funcționare. În toate diferitele contexte în care este utilizat în prezent CIF - clinic, cercetare, informații medicale, management, finanțe - au fost create instrumente având la bază CIF - teste de evaluare clinică, chestionare și seturi de date standard, modele de e-sănătate și așa mai departe. ii. Evaluarea dizabilității beneficiază de informații medicale suplimentare În cadrul CIF, dizabilitatea este determinată atât de factori medicali (deficiențe, simptome, semne) care stabilesc clinic nivelul capacității intrinseci de sănătate asociate cu o anumită dizabilitate, cât și de factori determinanți de mediu. Deși dizabilitatea nu este în sine un fenomen medical, ea este modelată de aspectele medicale. În plus, pentru evaluarea dizabilității, în special, este important să se știe dacă starea de sănătate a solicitantului este temporară sau permanentă, progresivă sau vindecabilă, stabilă sau variabilă. Aceste aspecte vor influența experiența dizabilității. Așadar, pentru ca CIF să fie pus în aplicare pentru evaluarea dizabilității, trebuie dezvoltate și utilizate instrumente și proceduri de evaluare care sunt aliniate la CIF. OMS a fost foarte conștientă de această problemă și, ca răspuns, a elaborat chestionarul WHODAS. În scopul evaluării, CIF are în vedere două niveluri sau dimensiuni de funcționare/dizabilitate, și anume: - dizabilitatea specifică care reprezintă o limitare într-un domeniu CIF specific și - dizabilitatea persoanei ca întreg (numită și dizabilitatea globală sau sintetică) care se referă la limitări multiple pe diferite domenii. În modelul integrativ biopsihosocial, dizabilitatea persoanei ca întreg este o descriere generală a gradului de dizabilitate pe care o persoană îl resimte în viața sa și necesită dovezi de limitări reale ale activității persoanei în viața de zi cu zi, determinate de deficiențe și alte restricții asociate cu afecțiunea de bază a sănătății în interacțiune cu mediul real al persoanei. Cu alte cuvinte, dizabilitatea persoanei ca întreg este rezultatul impactului pe care afecțiunea medicală îl are asupra nivelului de realizare efectivă a activităților și de participare în toate domeniile vieții unei persoane. Dizabilitatea persoanei ca întreg este măsurată folosind un index sintetic construit statistic prin agregarea limitărilor în diferitele domenii de viață. De aceea, evaluarea dizabilității trebuie obligatoriu realizată folosind instrumente psihometrice solide - pentru a asigura colectarea de date valide și fiabile - și o analiză statistică detaliată, în special teoria item-răspuns și modelarea Rasch. Chestionarul WHODAS răspunde acestor cerințe. Dimensiunea drepturilor omului: CDPD Conceptualizarea CIF a dizabilității este reprezentată în CDPD ca un drept al omului, un principiu legal și moral. CDPD prevede, la articolul 3, cerințele normative ale procesului de evaluare: acesta trebuie să se desfășoare într-un mod care să respecte demnitatea umană, autonomia individuală și independența persoanelor; trebuie să fie nediscriminatoriu, accesibil și să accepte diversitatea umană; și trebuie să contribuie la participarea și incluziunea deplină și efectivă a persoanelor cu dizabilități în societate. Aceste constrângeri normative, având în vedere rațiunea și rolul evaluării dizabilității, pledează pentru două principii de bază ale evaluării dizabilității: 1. Evaluarea dizabilității ar trebui să aprecieze în mod valid, fiabil și comprehensiv gradul de dizabilitate pe care persoana îl experimentează efectiv în viața de zi cu zi; 13 2. Procesul de evaluare a dizabilității ar trebui să respecte demnitatea și autonomia individului și să fie accesibil și, în mod special, nu ar trebui să fie împovărător sau discriminatoriu. Prin urmare, demersul de evaluare a dizabilității trebuie să fie nu doar precis și complet, ci și rapid și respectuos. Cerând unui solicitant să treacă prin mai multe etape de evaluare a dizabilității - de exemplu, să fie necesar să se întoarcă de mai multe ori la un centru de evaluare, să suporte costuri de deplasare și alte costuri - sau solicitându-i documente care nu sunt ușor de obținut sau care necesită cheltuieli personale, încalcă principiile drepturilor omului. Un proces de evaluare care utilizează instrumente nevalide sau care nu sunt fiabile, care este supus prejudecăților sau arbitrariului, încalcă, de asemenea, principiile drepturilor omului privind respectarea demnității, a autonomiei și a independenței celor evaluați. 1.2. Schimbarea de paradigmă Ce înțelegem prin modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității în relație cu CIF și CDPD Obiectivul general al acestui proiect este de a propune o abordare modernă a evaluării dizabilității, urmând cadrul CIF și aliniindu-se la principiile CDPD. În consecință, modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității impune încorporarea principiilor CIF și ale CDPD, atât în determinarea dizabilității, cât și în evaluarea nevoilor. • În ceea ce privește determinarea gradului de dizabilitate, proiectul implică: o (1) revizuirea criteriilor medico-psihosociale actuale și o (2) selectarea unui set de criterii CIF în conformitate cu cele mai bune practici internaționale, care să reprezinte o integrare semnificativă și robustă din punct de vedere științific a informațiilor privind funcționarea în procesul de evaluare, alături de informațiile medicale. • În ceea ce privește activitățile și serviciile de care adultul cu dizabilități are nevoie pentru integrarea socială, se selectează un set de criterii CIF corespunzătoare unei palete de servicii, dintre cele disponibile în România, identificate într-o manieră participativă. Primul pas a fost diagnoza comprehensivă a sistemului Pentru a fundamenta noul pachet metodologic (de criterii, instrumente și proceduri) pentru modernizarea sistemului de evaluare a dizabilității, prima activitate a proiectului a constat în realizarea unei analize în profunzime a sistemului și politicilor în domeniu. Livrabilul 1 11 a prezentat pe larg rezultatele acestei analize. Analiza sistemului și politicilor a fost fondată pe dovezi, fiind susținută de un amplu proces de colectare a datelor. În primul rând, cercetarea a fost structurată în funcție de cadrul analitic aferent sistemelor de acordare a protecției sociale, așa cum este definit acesta în Ghidul de resurse privind bazele sistemelor de acordare a protecției sociale elaborat de Banca Mondială. 12 Adică, analiza a acoperit toate etapele principale ale demersului de obținere a certificatului de încadrare în grad și tip de handicap din România, mai precis (1) informare, (2) întocmirea, depunerea și înregistrarea dosarului, (3) evaluarea în vederea încadrării în grad și tip de handicap, (4) încadrarea în grad de handicap, (5) planurile individuale de intervenție (sau identificarea nevoilor și stabilirea pachetului de beneficii și servicii) și (6) depunerea plângerilor și a contestațiilor împotriva certificatului. În al doilea rând, cercetarea a cuprins toți actorii cheie – persoane și instituții guvernamentale și neguvernamentale – implicați în sistemul de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap la nivelul întregii țări. În al treilea rând, cercetarea a acoperit toate județele țării (plus sectoarele din municipiul București), plus un lot de 71 de comunități locale. 11 Banca Mondială (2021) România: Raport de diagnoză a sistemului actual de evaluare a dizabilității. 12 Lindert et al. (eds.) (2020) Sourcebook on the Foundations of the Social Protection Delivery Systems. 14 Metodologia de cercetare a combinat tehnici cantitative și calitative și a inclus studii instituționale, sondaje de opinie, interviuri și discuții de grup. 13 În urma analizei documentare și a analizei legislației în vigoare, echipa Băncii Mondiale a elaborat un set de instrumente de cercetare. Instrumentele au fost larg dezbătute cu echipa ANPDPD și cu alți specialiști din cadrul instituțiilor județene și locale, fiind totodată pretestate la nivelul serviciile publice de asistență socială (SPAS) din comunități. Feedbackul tuturor actorilor a fost integrat în versiunea finală care este disponibilă în documentul cu denumirea Livrabil 4_Anexa 1, atașat la acest raport. Instrumentele de cercetare au permis analiza actualului sistem de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap, prin furnizarea următoarelor informații: (i) o descriere a actualei structuri instituționale (inclusiv a relațiilor interinstituționale), a proceselor operaționale, a demersului de evaluare (inclusiv a actualelor instrumente 14 și echipamente folosite pentru evaluarea și încadrarea în grad și tip de handicap) și a accentului pe beneficiar (persoana cu dizabilități); (ii) un profil al resurselor umane implicate în evaluare, activitatea lor în cadrul echipelor multidisciplinare, volumul de muncă, fișele de post/rolurile, nevoile de formare a personalului la nivel local și județean etc.; (iii) o descriere a sistemului informatic, a proceselor de analiză a datelor și a informării proactive a persoanelor cu dizabilități; (iv) pachetul de beneficii și servicii recomandate (în cadrul planului individual de intervenție) și disponibile persoanelor cu dizabilități la finalizarea procesului de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap; (v) actualele proceduri instituționale privind contestarea în instanță a certificatului de încadrare în grad de handicap. La activitățile de colectare a datelor, au luat parte 741 de specialiști; 570 dintre ei au răspuns în cadrul studiilor instituționale și al sondajelor, iar aproximativ 170 au participat la interviuri și focus grupuri. Datele au fost colectate de echipa Băncii Mondiale în strânsă cooperare cu ANPDPD, în perioada ianuarie-martie 2021. 13 Cercetarea de teren a avut următoarele componente: - sondaj SPAS (Q1); - studiu instituțional (Q2A), sondaj de opinie (Q2B) și focus grupuri prin care au fost colectate date factuale și opinii de la specialiștii care lucrează în cadrul serviciilor de evaluare complexă a persoanelor adulte cu handicap (SECPAH) și al serviciilor de evaluare complexă a copilului cu dizabilități (SECC); - studiu instituțional (Q3A), sondaj de opinie (Q3B) și focus grupuri prin care au fost colectate date factuale și opinii de la membrii comisiilor de evaluare a persoanelor adulte cu handicap (CEPAH), ale secretariatului acestora, precum și ale comisiilor pentru protecția copilului (CPC) care evaluează copiii cu dizabilități. Opiniile specialiștilor SECC și CPC au vizat tranziția de la copil la adult cu dizabilități, mai exact tinerii de 16-17 ani; - două chestionare de date factuale completate de Secretariatul CEPAH (din cadrul DGASPC) cu privire la: (Q3C) indicatorii de rezultat ai demersului de încadrare în grad și tip de handicap și (Q3D) mecanismul de depunere a contestațiilor și plângerilor și la căile de atac împotriva certificatului de încadrare în grad și tip de handicap; - 7 interviuri cu judecători și avocați, în legătură cu contestațiile și plângerile; - 20 de interviuri în profunzime cu ONG-uri care reprezintă persoanele cu dizabilități din România și care sunt implicate în mod activ și direct în protecția, reprezentarea și integrarea în comunitate a persoanelor cu dizabilități; - un total de 61 de interviuri semistructurate cu persoane cu dizabilități, dintre care (a) 35 de interviuri care au vizat percepțiile persoanelor adulte cu dizabilități în legătură cu experiența lor directă din fiecare etapă a demersului de evaluare, inclusiv sugestiile pentru îmbunătățire, folosindu-se o abordare centrată pe persoană, (b) 20 de interviuri structurate care au vizat interacțiunea dintre persoană și actorii instituționalii cheie din cadrul sistemului de evaluare în vederea încadrării în grad handicap și (c) 6 interviuri care au vizat experiențele pe care le-au trăit persoanele cu dizabilități ca reclamanți în procesul de contestare a certificatului de handicap. 14 Actualele instrumente au fost evaluate și din punct de vedere al alinierii sale la terminologia și modelul conceptual de funcționare și dizabilitate din CIF. 15 Metodologia generală propusă pentru evaluarea complexă a dizabilității bazată pe CIF și CDPD Metodologia generală descrisă pe larg în Livrabilul 2 utilizează terminologia internațională care decurge din cadrul teoretic descris pe scurt în secțiunea 1.1. Practic, noul model dezvoltat pentru evaluarea complexă a dizabilității în România este un proces care include următoarele patru etape: 1. Evaluarea medicală și psihologică Determinarea Evaluarea 2. Evaluarea funcționării bazată pe CIF dizabilității dizabilității Evaluarea complexă a 3. Certificarea dizabilității dizabilității Evaluarea 4. Evaluarea nevoilor de servicii și sprijin ale nevoilor persoanelor cu dizabilități Din punct de vedere procedural, determinarea dizabilității este un proces administrativ de autoritate, de obicei reglementat legal - care poate implica mai multe etape și actori oficiali - care oferă o anumită formă de sprijin, serviciu sau asistență persoanelor pe baza unor criterii de eligibilitate și a unei proceduri de evaluare a dizabilității care identifică tipul, gradul sau nivelul dizabilității persoanei în ansamblu, pe care o suferă solicitantul. Evaluarea dizabilității este procesul administrativ de examinare inițială pentru determinarea dizabilității. Această primă etapă evaluează nivelul de dizabilitate al persoane ca întreg (exprimat în procente, grade sau niveluri). Această decizie constituie baza unei alte acțiuni administrative, numită certificarea dizabilității, în cadrul căreia se iau alte decizii - dacă solicitantul se califică pentru oricare, o parte sau toate beneficiile, serviciile și sprijinul disponibile în temeiul diferitelor legislații de reglementare. Evaluarea dizabilității este o descriere succintă și o măsură a nivelului general al Definiția performanței unei persoane în ceea ce privește comportamentele și acțiunile obișnuite de de lucru zi cu zi, de la simple la complexe, în mediul său real sau obișnuit, în funcție de starea de sănătate a persoanei. Evaluarea nevoilor individuale reprezintă un proces administrativ prin care se identifică nevoile și cerințele persoanelor care se confruntă cu o dizabilitate, pe baza dovezilor privind problemele de funcționare ale acestora. Evaluările de nevoi sunt, prin natura lor, individualizate și se concentrează pe acțiuni specifice pe care o persoană are dificultăți în a le efectua din cauza condițiilor de sănătate sau a barierelor de mediu cu care se confruntă în viața de zi cu zi (de exemplu, sensibilitatea la poluarea aerului sau obstacolele în calea mobilității). Raportul de diagnoză 15 a arătat că una dintre principalele provocări în modernizarea sistemului de dizabilitate din România este faptul că evaluarea dizabilității și evaluarea nevoilor sunt fuzionate în procesul unic de „evaluare complexă a dizabilității”, în conformitate cu Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Fuzionarea celor două evaluări este ineficientă, pentru că: i. Evaluarea nevoilor trebuie să fie făcută prin interacțiune directă cu persoana și considerând în amănunt toate tipurile de nevoi de suport ale acesteia (adică clinică, granulară și individualizată). Realizată în mod corespunzător, evaluarea nevoilor va implica mai mulți profesioniști și diferite instrumente specializate pentru a identifica nivelul exact de dificultate în ceea ce privește problemele senzoriale, problemele de mobilitate, problemele de cunoaștere sau emoționale, problemele legate de viața independentă și așa mai departe. 15 Banca Mondială (2021) Livrabilul 1. 16 ii. Nu toți solicitanții au nevoie de acest nivel de examinare amănunțită. Este posibil ca unii solicitanți să nu aibă un nivel de dizabilitate care să îi califice pentru orice beneficiu sau serviciu existent. Efectuarea unei evaluări exhaustive a nevoilor pentru aceste persoane este o pierdere de timp și de bani. iii. Majoritatea solicitanților vor avea probleme legate de dizabilitate în unul sau două domenii și, deși un instrument adecvat de evaluare a dizabilităților poate evidenția cu ușurință aceste probleme, identificarea precisă a nevoilor necesită un proces separat. iv. Evaluarea dizabilității, dacă este efectuată cu un instrument suficient de riguros din punct de vedere științific, poate fi realizată de specialiști calificați, în mod rapid și eficient, fără a reprezenta o povară nejustificată pentru solicitant. Evaluarea nevoilor individuale necesită, potențial, diferiți profesioniști calificați (medici, specialiști în domeniul vocațional, psihologi, specialiști în educație) și, pentru a fi eficientă, poate dura mai mult timp și poate necesita mai mult de o sesiune de evaluare. Ca soluție, metodologia generală nou propusă în cadrul Livrabilului 2 introduce o distincție clară între evaluarea dizabilității și evaluarea nevoilor. În conformitate cu cele mai bune practici internaționale, evaluarea nevoilor este independentă de evaluarea dizabilității și este ulterioară acesteia. Pe scurt, atât din punct de vedere științific, cât și administrativ, evaluarea dizabilității și evaluarea nevoilor individuale diferă în mod fundamental în ceea ce privește metodologia și rezultatele. Din acest motiv, nu este nici practic, nici eficient să se efectueze aceste forme diferite de evaluare în același timp. Principalele elemente de schimbare Conform legislației în vigoare, în România, evaluarea complexă în vederea încadrării în grad de handicap este un proces în două etape. În prima etapă, Serviciul de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (SECPAH) 16 efectuează evaluarea, 17 rezultatele fiind consemnate în Raportul de evaluare complexă, și întocmește un Program Individual de Reabilitare și Integrare Socială (PIRIS) și un Plan Individual de Servicii (PIS) care includ serviciile/acțiunile pe care SECPAH le recomandă pentru solicitant. În a doua etapă, dosarul solicitantului, împreună cu raportul de evaluare complexă și PIRIS, este transmis Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CEPAH) care ia decizia finală cu privire la (i) încadrarea sau neîncadrarea într-un grad de handicap; (ii) certificatul de orientare profesională, la cerere; și (iii) serviciile/acțiunile recomandate în PIRIS, inclusiv măsurile de protecție, cum ar fi acordarea unui asistent personal sau admiterea într-o instituție sau într-un centru de zi. 16 În România, există 47 de servicii de evaluare complexă în vederea încadrării în grad și tip de handicap pentru adulți. DGASPC asigură aceste servicii în toate cele 41 de județe și 6 sectoare ale Bucureștiului. 17 În conformitate cu Ordinul comun al ministrului muncii, familiei și egalității de șanse și al ministrului sănătății publice nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap, cu modificările și completările ulterioare și cu procedura de evaluare definită în HG nr. 430/2008 și Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad și tip de handicap. 17 Infografic 1: Noul proces în patru etape al evaluării complexe a dizabilității și pachetul metodologic corespunzător dezvoltat în cadrul proiectului Schimbarea majoră pe care o propune noua metodologie generală este restructurarea evaluării complexe a dizabilității de la un proces în două etape la un proces în patru etape, așa cum este precizat și în secțiunea anterioară. Această restructurare a pornit de la recomandările din Livrabilul 1 18 și a fost realizată utilizând bunele practici internaționale. În plus, pentru fiecare dintre cele patru etape, a fost elaborat în cadrul proiectului un pachet de lucru care include un cadru metodologic - criterii/categorii CIF (Livrabilul 2), instrumente de lucru pentru SECPAH și SPAS (Livrabilul 3) și procedura unitară descrisă în acest livrabil. Per total, noua metodologie generală este aliniată la principiile CIF și are la bază un set de categorii din CIF (criterii medico-psihosociale) prezentate în Livrabilul 2. Conform noii metodologii generale, evaluarea gradului de dizabilitate este rezultatul agregat al două etape distincte, și anume evaluarea medicală și psihologică (etapa 1) alături de evaluarea funcționării bazată pe un instrument psihometric solid (etapa 2). Spre deosebire de situația din prezent, certificarea dizabilității (etapa 3) se va face automat, prin agregarea scorului de la evaluarea medicală și psihologică cu scorul de la evaluarea funcționării, pe baza unui algoritm ce urmează a fi determinat în cadrul studiului pilot (Livrabilul 7). În final, evaluarea nevoilor individuale (etapa 4) este diferențiată și consolidată prin dezvoltarea unei metodologii specifice și a unor instrumente de evaluare adecvate. Astfel, întregul proces de evaluare complexă a dizabilității este aliniat la CDPD și la CIF și acoperă toate domeniile obligatorii de evaluare prevăzute în actuala legislație. 19 2. Harta instituțiilor implicate și rolurile propuse acestora Acest subcapitol descrie harta instituțiilor guvernamentale responsabile de evaluarea persoanelor adulte în vederea încadrării în grad și tip de handicap, precizând și rolurile propuse în cadrul noii proceduri unificate. În a doua secțiune este discutat pe scurt rolul ONG-urilor care reprezintă persoanele cu dizabilități. Instituțiile guvernamentale responsabile de evaluarea dizabilității în România Actualul sistem de evaluare a gradului de handicap din România implică mai multe instituții la diferite niveluri, așa cum arată următoarea schemă. 18 Principalele trei recomandări pentru a alinia procesul de evaluare la principiile CIF, precum și la cele ale CDPD, includ: necesitatea de a integra funcționarea în evaluarea dizabilității, de a actualiza criteriile medicale și de a reproiecta demersul astfel încât evaluarea nevoilor și evaluarea dizabilității să fie net separate. 19 Cele șase domenii obligatorii de evaluare sunt: social, medical, psihologic, aptitudini profesionale sau vocaționale, nivelul de educație și abilitățile și nivelul de integrare socială. (HG nr. 268/2007, art. 48, respectiv Ordinul nr. 2298/2012. art. 4). 18 Schema 1: Principalii actori instituționali implicați în sistemul de evaluare a dizabilității din România Sursa: Elaborarea autorilor. Notă: În prezentul raport, acronimul SPAS este folosit generic pentru toate formele de organizare a structurilor publice de asistență socială înființate la nivelul municipiilor, orașelor și comunelor (DAS, SPAS sau compartiment de asistență socială, în concordanță cu HG nr. 797/2017). În primul rând, la nivel local, asistenții sociali sau serviciile publice de asistență socială răspund de realizarea anchetei sociale, o etapă obligatorie în demersul de evaluare în vederea încadrării în grad și tip de handicap. La nivel județean, SECPAH, ca parte a DGASPC, sunt servicii specializate responsabile de verificarea și analizarea dosarului persoanei care solicită evaluarea în vederea încadrării în grad și tip de handicap, de realizarea evaluării și de formularea recomandărilor privind gradul și tipul de handicap al persoanei, precum și planul individual de intervenție (PIRIS și PIS) al acesteia. CEPAH este un organ de specialitate al consiliilor județene 20 care ia decizia finală cu privire la încadrarea în grad și tip de handicap. Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CSEPAH) asigură coordonarea metodologică și monitorizarea activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap. ANPDPD dezvoltă, implementează și monitorizează sistemul de evaluare a dizabilității. Următorul tabel prezintă comparativ atribuțiile instituțiilor guvernamentale, conform reglementărilor în vigoare, și schimbările propuse prin noua procedură. PROCEDURA ACTUALĂ NOUA PROCEDURĂ UNIFICATĂ (propunere) (conform legii) La nivel local SPAS: Cu privire la depunerea dosarului Conform legislației în vigoare, - Nici o schimbare SPAS de la nivelul comunității Cu privire la ancheta socială reprezintă principala structură cu atribuții atât în etapele inițiale, Va fi realizată tot de asistenții sociali din cadrul SPAS, dar: cât și în etapa finală a demersului. (1) După noul model Anexa ASOC (vezi Anexa 6) Astfel, în conformitate cu HG nr. 430/2008 (art. 6, alin. 6, lit. a), (2) Doar pentru persoanele cu certificat de dizabilitate valabil și care dosarul pentru încadrarea în grad au optat pentru unul sau mai multe module de evaluarea nevoilor (și de handicap se depune de către 20 Și al consiliilor locale din cadrul sectoarelor municipiului București. 19 PROCEDURA ACTUALĂ NOUA PROCEDURĂ UNIFICATĂ (propunere) (conform legii) persoana solicitantă sau de către nu pentru toți solicitanții de evaluare în vederea încadrării în grad de reprezentantul legal al acesteia la handicap, cum este în prezent). registratura primăriei din Cu privire la monitorizare și management de caz localitatea de domiciliu/reședință sau la registratura DGASPC. SPAS va avea în continuare responsabilitatea de a monitoriza cazurile și de a asigura managementul de caz pentru persoanele adulte cu Asistenții sociali din cadrul SPAS dizabilități care trăiesc în familie/comunitate. În plus, efectuează ancheta socială necesară solicitării certificatului (1) SPAS (alături de beneficiari) va primi din partea SECPAH și de încadrare în grad și tip de Planurile Individualizate (PLIN) a căror îndeplinire va avea obligația handicap. de a le monitoriza. Astfel, când persoana se va prezenta la reînnoirea evaluării (peste 1-2 ani), SPAS va transmite SECPAH nu doar Anexa De asemenea, după ce persoana ASOC, ci și o foaie de monitorizare a PLIN. obține certificatul de încadrare în grad și tip de handicap, SPAS (2) La nivel de comunitate, SPAS va avea obligația de a monitorizează acordarea multora solicita/analiza Raportul local privind nevoile neacoperite ale dintre beneficiile și serviciile persoanelor adulte cu dizabilități din localitate (extras de SECPAH din disponibile și asigură sistemul informatic de management al datelor completat cu un managementul de caz pentru modul similar aplicației TIC e-PLIN dezvoltată pentru studiul pilot). persoanele care au în desfășurare Rezultatele analizei vor fi comunicate de SPAS în cadrul unei ședințe un plan de servicii sau alte măsuri de Consiliu Local. Modelul de Raport Județean/Local este disponibil de protecție. în Anexa 8. PROCEDURA ACTUALĂ (conform legii) NOUA PROCEDURĂ UNIFICATĂ (propunere) La nivel județean SECPAH: Cu privire la evaluarea dizabilității În temeiul Legii nr. 448/2006 (art. 88) și al SECPAH va avea rolul de a realiza evaluarea gradului de Legii nr. 292/2011 (art. 85, alin. 1), serviciul dizabilitate, cu următoarele atribuții: de evaluare complexă a persoanelor adulte - realizarea evaluării medicale și psihologice cu handicap se înființează în cadrul DGASPC-ului din fiecare județ (41) și din - realizarea evaluării funcționării prin aplicarea fiecare sector (6) al municipiului București. WHODAS+RO Rolul SECPAH, în principal, este acela de a - introducerea datelor în sistemul informatic de realiza evaluarea socio-psiho-medicală a management a datelor și extragerea scorului global de persoanelor adulte în vederea încadrării dizabilitate a persoanei ca întreg, cu gradul de dizabilitate într-un grad de handicap și a nevoilor corespunzător individuale ale persoanei cu handicap (care vor fi precizate în PIS). Potrivit HG nr. 268/2007 (art. 50), SECPAH are următoarele Cu privire la evaluarea nevoilor individuale atribuții principale: (i) efectuează evaluarea/reevaluarea complexă a adultului SECPAH va avea rolul de a realiza evaluarea nevoilor cu handicap, la sediul propriu sau la individuale, cu următoarele atribuții: domiciliul persoanei; (ii) întocmește - informarea solicitanților referitor la existența evaluării raportul de evaluare complexă pentru nevoilor, modulele de evaluare disponibile, cum se fiecare persoană cu handicap evaluată; (iii) desfășoară și cu ce rezultate recomandă sau nu încadrarea, respectiv menținerea în grad de handicap a unei - înregistrează în Formularul de Exprimare a Interesului persoane, precum și programul individual (vezi Anexa 7) opțiunile solicitantului de reabilitare și integrare socială a acesteia (PIRIS); (iv) avizează planul individual de servicii (PIS) al persoanei cu handicap 20 PROCEDURA ACTUALĂ (conform legii) NOUA PROCEDURĂ UNIFICATĂ (propunere) întocmit la nevoie de managerul de caz; (v) - după sosirea Anexei ASOC de la SPAS, preia cazul și evaluează îndeplinirea condițiilor necesare asigură completarea tuturor modulelor de evaluare pentru atestare ca asistent personal solicitate de persoană. profesionist, întocmește raportul de evaluare complexă și face recomandări - la finalul evaluării nevoilor, completează Planul comisiei de evaluare a persoanelor adulte Individualizat (PLIN), împreună cu persoana și cu handicap (CEPAH); (vi) recomandă familia/însoțitorul. măsurile de protecție a adultului cu - după caz, referă persoana către alte servicii ale DGASPC handicap, în condițiile legii. (spre exemplu, angajare asistată, servicii sociale etc.) care sunt recomandate și agreate de persoană în cadrul PLIN. CEPAH: Relația între CEPAH și SECPAH Potrivit prevederilor art. 85, alin. 4 din Conform Raportului de diagnoză, 22 în prezent, decizia Legea nr. 448/2006, Comisia de evaluare CEPAH este, în esență, aceeași cu recomandările SECPAH în este organ de specialitate al consiliului baza evaluării complexe. Redundanța nu se referă doar la județean, după caz, al consiliului local al încadrarea/neîncadrarea în grad de handicap, ci și la sectorului municipiului București, cu Programul individual de reabilitare și integrare socială activitate decizională în materia încadrării (PIRIS) care recomandă activitățile și serviciile de care persoanelor adulte în grad și tip de adultul cu dizabilități are nevoie în procesul de integrare handicap. CEPAH realizează încadrarea socială. Rolul și responsabilitățile îndeplinite de CEPAH, în persoanelor adulte în grad de handicap și raport cu SECPAH, în cadrul demersului în vederea promovează drepturile persoanelor cu încadrării în grad de handicap ar trebui clarificate și dizabilități. Atribuțiile cheie ale CEPAH sunt standardizate la nivelul județelor. Este necesară o revizuire următoarele: 21 (i) stabilește încadrarea în generală a rolului și responsabilităților CEPAH și ale grad și tip de handicap și perioada de SECPAH, care să țină cont de nevoia ca evaluarea și valabilitate a certificatului, după caz, data încadrarea să fie realizate de o singură structură ivirii handicapului, orientarea profesională a instituțională și, pe cât posibil, cu ajutorul unor instrumente adultului cu handicap, pe baza raportului și proceduri standardizate, la nivelul tuturor județelor din de evaluare complexă elaborat de serviciul România. În cadrul acestei revizuiri, ar trebui să se de evaluare complexă; (ii) stabilește urmărească plusul de valoare pe care îl poate crea CEPAH măsurile de protecție a adultului cu și evitarea suprapunerii sau a redundanței cu SECPAH. handicap, în condițiile legii; (iii) revocă sau Cu privire la certificarea dizabilității înlocuiește măsura de protecție stabilită, în condițiile legii, dacă împrejurările care au Dată fiind noua metodologie care stabilește scorul global determinat stabilirea acesteia s-au de dizabilitate pe baza unui algoritm, CEPAH nu mai are modificat; (iv) soluționează cererile privind nici o responsabilitate în stabilirea încadrării în grad și tip eliberarea atestatului de asistent personal de handicap. profesionist; (v) informează adultul cu Perioada de valabilitate a certificatului, de asemenea, va fi handicap sau reprezentantul legal al stabilită de echipa medic-și-psiholog din SECPAH, în baza acestuia cu privire la măsurile de protecție criteriilor medicale și psihologice revizuite (vezi Anexa 3). stabilite și obligațiile ce le revin; (vi) promovează drepturile persoanelor cu Gradul de dizabilitate va fi stabilit de șeful SECPAH cu handicap în toate activitățile pe care le asistența computerului. Certificatul va fi generat pe întreprinde. computer de către un secretariat (actualul secretariat CEPAH) și va fi semnat de directorul DGASPC. Cu privire la evaluarea nevoilor individuale 21 Legea nr. 448/2006, art. 87, alin.1. 22 Banca Mondială (2021) Livrabilul 1. 21 PROCEDURA ACTUALĂ (conform legii) NOUA PROCEDURĂ UNIFICATĂ (propunere) Orientarea profesională a adultului cu dizabilități este realizată în cadrul modului M1 de evaluare a nevoilor (vezi Anexa 7), de către specialiștii SECPAH. Stabilirea măsurilor de protecție într-un serviciu rezidențial a adultului cu dizabilități poate fi doar rezultatul unei evaluări complete a nevoilor (care să cuprindă toate modulele M1, M2, M3 și M4) – adică persoane care pe lângă dizabilitate se confruntă cu situații de dificultate precum lipsa rețelei de suport, venituri insuficiente pentru a se îngriji, dificultăți în luarea deciziei, pierderea autonomiei, lipsa unei locuințe sau o locuință inadecvată pentru nevoile persoanei. Prin urmare, stabilirea măsurilor de protecție va fi realizată de echipa SECPAH. Cu privire la plângeri, contestații, mecanism de redresare Raportul de diagnoză a arătat deja că întregul demers de evaluare complexă în vederea încadrării în grad de handicap nu este un proces participativ; interacțiunea SECPAH și CEPAH cu solicitanții este foarte limitată sau inexistentă și nu include un mecanism de feedback, ceea ce încalcă principiul „nimic pentru noi, fără noi”. În general, în România, întregul sistem de evaluare a dizabilității nu dispune de un mecanism de soluționare a plângerilor care să completeze (și nu să înlocuiască) canalele legale formale de tratare a plângerilor, cum ar fi sistemul judiciar sau mecanismul de audit organizațional. Ținând cont și de numărul mare de contestații la nivel național, pe care trebuie să șe rezolve Comisia Superioară, considerăm esențială dezvoltarea unui mecanism de redresare. CEPAH-urile județene ar putea juca rolul central în constituirea acestui mecanism. Astfel, toate persoanele nemulțumite cu demersul de evaluare sau rezultatele acestuia (grad de dizabilitate, valabilitate certificat, deciziile de acces la serviciile asociate evaluării nevoilor) ar putea apela la CEPAH, înainte de a se adresa instanțelor. De asemenea, în cazurile care ajung în instanță, CEPAH ar putea asigura opinia expertă în relație cu judecătorii. Această abordare ar folosi în mod util competențele existente la nivelul CEPAH-urilor și ar degreva SECPAH-urile de justificările către instanțe. Astfel dintre atribuțiile prevăzute de lege în prezent, CEPAH ar păstra următoarele: (iii) revocă sau înlocuiește măsura de protecție stabilită, în condițiile legii, dacă împrejurările care au determinat stabilirea acesteia s-au modificat; (iv) soluționează cererile privind eliberarea atestatului de asistent personal profesionist; (v) informează adultul cu handicap sau reprezentantul legal al acestuia cu privire la măsurile de protecție stabilite și obligațiile ce le revin; (vi) promovează drepturile persoanelor cu handicap în toate activitățile pe care le întreprinde. 22 PROCEDURA ACTUALĂ (conform legii) NOUA PROCEDURĂ UNIFICATĂ (propunere) DGASPC: Raportul de diagnoză 23 a subliniat diferențele semnificative între practicile și modelele operaționale stabilite și Conform art. 1, alin. 2 din Ordinul nr. adoptate la nivel județean pentru evaluarea persoanelor 2298/2012 privind aprobarea Procedurii- adulte în vederea încadrării în grad și tip de handicap și cadru de evaluare a persoanelor adulte în pentru asigurarea tranziției de la copil la adult în cazul vederea încadrării în grad și tip de tinerilor de 16-26 de ani. handicap, DGASPC „va elabora proceduri proprii, detaliate, pentru activitatea de Asigurarea unor instrumente și proceduri uniforme la evaluare a persoanelor adulte în vederea nivelul județelor constituie practic o necesitate din încadrării în grad și tip de handicap”. perspectiva drepturilor omului: este just și echitabil ca persoanele cu situații similare și cu niveluri de dizabilitate similare să fie evaluate într-un mod similar pe tot cuprinsul țării. Orice altă abordare este inechitabilă și discriminatorie. În concluzie, adoptarea unei proceduri unice și a unui pachet metodologic care să fie aplicate uniform pe tot cuprinsul țării sunt absolut necesare în România. DGASPC/ secretariatul CEPAH: Secretariatul își păstrează în mare parte atribuțiile curente. Totuși, nu va mai fi doar secretariatul CEPAH, ci Are următoarele atribuții principale: (i) secretariatul de evaluare a dizabilității. Principalele sale preia și înregistrează în registrul propriu de atribuții vor avea în vedere: evidență dosarele persoanelor adulte evaluate de SECPAH; (ii) pregătește - certificarea dizabilității ședințele CEPAH și participă la acestea, fără - transmiterea documentelor rezultate din evaluare a avea un rol decizional; (iii) întocmește dizabilității către persoană, respectiv către SPAS procesele-verbale și ține evidența desfășurării ședințelor; (iv) redactează - transmiterea solicitării de Anexă ASOC către SPAS și certificatele de încadrare în grad și tip de primirea celor completate de la SPAS handicap și certificatele de orientare - transmiterea documentelor rezultate din evaluare profesională, în termen de cel mult trei zile nevoilor către persoană, respectiv către SPAS lucrătoare de la data la care a avut loc ședința CEPAH; (v) gestionează registrul de - punct focal pentru noul mecanism de redresare, contestații; (vi) comunică rezultatul asigurând rolul de secretariat CEPAH persoanelor solicitante și le transmite certificatul de încadrare în grad și tip de handicap, împreună cu toate celelalte documente aprobate de CEPAH (certificatul de orientare profesională, programul individual de reabilitare și integrare socială - PIRIS, PIS etc.); (vii) îndeplinește orice alte atribuții stabilite, în condițiile prevăzute de lege, de conducătorul DGASPC. 24 La nivel național CSEPAH: Cu privire la plângeri, contestații, mecanism de redresare Făcând parte din ANPDPD, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Am justificat mai sus necesitatea de a crea un mecanism de Adulte cu Handicap a fost înființată inițial redresare a sistemului, cu sprijinul CEPAH-urilor de la nivel (prin Ordinul nr. 1261/2016) ca un organ județean. CSEPAH ar trebui să dețină rolul de coordonator responsabil, la nivel național, de 23 Banca Mondială (2021) Livrabilul 1. 24 HG nr. 430/2008, art. 15. 23 PROCEDURA ACTUALĂ (conform legii) NOUA PROCEDURĂ UNIFICATĂ (propunere) soluționarea plângerilor și a contestațiilor. al acestui nou mecanism și nu să soluționeze în mod direct Cu toate că Ordinul nr. 1261/2016 nu a fost plângerile și contestațiile, la nivel național. revizuit, prevederile referitoare la Cea mai recentă reglementare (Ordinul ANPDPD nr. 1066 mecanismul de soluționare a plângerilor și din mai 2023) întoarce sistemul la starea de dinainte de contestațiilor au fost modificate prin OUG 2017, care deja s-a dovedit a nu fi funcțională. Mai mult, nr. 51/2017, în temeiul căruia certificatul de problema principală a absenței feedback-ului nu este încadrare în grad de handicap poate fi soluționată. CEPAH-urile județene își păstrează rolul actual contestat doar la instanțele de contencios (redundant în 90% dintre cazuri cu cel al SECPAH), în timp administrativ. În consecință, au fost anulate ce CSEPAH va avea obligația de a rezolva un număr estimat atribuțiile CSEPAH de la nivelul de circa 26.000 de contestații anual. mecanismului de soluționare a plângerilor și contestațiilor. Ulterior, Ordinul președintelui ANDPDCA nr. 136/2020 stipula că CSEPAH desfășoară o activitate de coordonare metodologică și de monitorizare a activității de evaluare și încadrare în grad și tip de handicap, la nivel național, și îndeplinește atribuțiile prevăzute în Legea nr. 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Cel mai recent, pe 9 mai 2023, prin Ordinul ANPDPD nr. 1066 privind Regulamentul de organizare și funcționare a Comisiei superioare de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, CSEPAH redevine structura principală pentru soluționarea plângerilor și a contestațiilor, la nivel național. MMSS, MS, ANPDPD Nu propunem schimbări în rolurile acestor instituții. Rolul ONG-urilor care reprezintă persoanele cu dizabilități în demersul de evaluare Pe lângă instituțiile guvernamentale, ONG-urile 25 joacă un rol activ în demersurile de evaluare în vederea încadrării în grad de handicap. Conform reglementărilor, 26 orice CEPAH trebuie să includă un reprezentant al ONG-urilor numit de consiliul județean, respectiv de consiliul local al fiecărui sector al municipiului București. Cu privire la rolul ONG-urilor, noua procedură unificată pentru evaluarea dizabilității propune două măsuri, pornind de la principalele concluzii ale Raportului de diagnoză, și anume: • În toate județele studiate, CEPAH include ca membru un reprezentant al ONG-urilor. Aceștia sunt asistenți sociali sau au alte specializări (precum drept, studii militare sau absolvenți de liceu) și au o 25 Mișcarea pentru persoanele cu dizabilități din România include organizații care reprezintă persoane cu diferite tipuri de dizabilitate (dizabilități fizice, deficiențe de vedere, deficiențe de auz, dizabilități intelectuale, boli rare, afecțiuni cronice, HIV/SIDA etc.), organizații coordonate de către părinții persoanelor cu dizabilități și organizații care furnizează servicii sociale sau de reabilitare persoanelor cu dizabilități. Rolul principal al acestor organizații este promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități, precum și eliminarea obstacolelor din calea accesului la educație, sănătate, piața muncii și participare socială. 26 În conformitate cu Legea nr. 448/2006, cap.. VII și Normele metodologice din data de 14 martie 2007 de aplicare a prevederilor Legii nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, art. 54^1, 54^2 și 55. 24 vechime ca membri CEPAH de peste 9 ani, în medie. Potrivit președinților CEPAH, reprezentantul ONG-ului „este numit pur și simplu de către Consiliul Județean” și are „aceleași responsabilități ca orice alt membru”. Însă, studiul a pus în evidență faptul că, în unele județe, solicitanții cu alte tipuri de deficiențe decât cele vizuale sau auditive nu beneficiază de reprezentare în cadrul CEPAH. • Majoritatea ONG-urilor intervievate au subliniat că mecanismul de numire a reprezentantului ONG- urilor în cadrul CEPAH nu este transparent. Unii dintre ei nici nu stiu cine este reprezentantul ONG- urilor din judetul lor. În opinia lor, reprezentanții ONG-urilor din CEPAH „tind să facă o confuzie de rol și uită că ar trebui să urmărească și să garanteze în primul rând respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și să se asigure că vocile lor sunt auzite.” 27 Nu a existat niciodată un caz în care reprezentantul ONG-urilor din CEPAH să semnaleze o încălcare a drepturilor în procesul de încadrare în grad și tip de handicap și pentru care alte ONG-uri să fi fost implicate în soluționarea sau remedierea situației, conform răspunsurilor tuturor președinților CEPAH. 28 Aceasta înseamnă fie că procesul decizional funcționează perfect, fie că mecanismul de reprezentare prin intermediul unui reprezentant al ONG-urilor nu funcționează deloc. Cele două măsuri propuse în noua procedură unificată sunt: (1) Includerea unui reprezentant al ONG-urilor în componența Comisiei Superioare (2) Stabilirea unei proceduri transparente de selecție a reprezentantului ONG-urilor în cadrul CEPAH. Este recomandat ca procedura de selecție să fie decisă printr-un proces participativ la care să fie invitate cât mai multe ONG-uri pentru persoane cu dizabilități din țară. În pregătirea acestui proces participativ, echipa BM a pregătit două scenarii posibile care pot fi supuse consultării cu ONG-urile. Acestea sunt disponibile în Anexa 2. 3. Noul pachet de instrumente după pilotare Capitolul 3 reprezintă o sinteză a noului pachet de instrumente propus pentru evaluarea adulților cu dizabilități, versiunile finale după pilotare, inclusiv celelalte documente administrative recomandate a face parte din demersul de evaluare. Noul pachet de instrumente (alături de metodologia generală, criteriile și procedura unitară) a fost elaborat în prima versiune de echipa Băncii Mondiale. Apoi, a fost discutat și agreat cu experții ANPDPD și, ulterior, a fost supus unui amplu proces de consultare cu actorii relevanți. 29 Versiunea rezultată (prezentată în Livrabilul 3) a fost pilotată de echipele județene în perioada august 2022 – mai 2023. Pe parcursul studiului pilot, 30 echipa BM a colectat feedback în mod sistematic. Versiunea finală a noului pachetului de instrumente este semnificativ îmbunătățită față de versiunile precedente și este disponibilă în Anexele 3-8. 27 Interviu cu un ONG național. 28 În cadrul studiului instituțional Q3A. 29 Noul pachet de instrumente a fost dezbătut în 13 ateliere de lucru, desfășurate în perioada 11-21 aprilie 2022, la care au participat peste 250 de profesioniști, inclusiv specialiști ai SECPAH și CEPAH, asistenți sociali de la nivel local, reprezentanți ai Colegiului Psihologilor și ai Colegiului Național al Asistenților Sociali din România, alături de persoane cu dizabilități și ONG-uri active în domeniul dizabilității. 30 Studiul pilot este pe larg tratat în Livrabilul 5. Eșantionul include zece DGASPC-uri din Sectorul 3 din municipiul București și nouă județe din toate regiunile țării, și anume: Arad, Bacău, Constanța, Dolj, Giurgiu, Ialomița, Olt, Sălaj și Sibiu. Ulterior, alte șase DGASPC-uri au solicitat participarea la studiul pilot, și anume: Sectoarele 1 și 2 din municipiul București, Argeș, Caraș-Severin, Mureș și Vaslui. 25 Infografic 2: Noul pachet de instrumente de lucru propus pentru evaluarea complexă a dizabilității bazată pe CIF și CDPD Noul pachet metodologic include 13 instrumente de lucru, așa cum arată Infograficul 2. Instrumentele F00 și F0 au fost create pentru recrutarea și înregistrarea participanților la studiul pilot, motiv pentru care nu fac parte din pachetul final pregătit pentru legiferare. Celelalte 11 instrumente de lucru corespund etapelor de evaluare prevăzute în noua procedură unitară pentru evaluarea dizabilității la persoanele adulte, după cum urmează: Etapa din noua procedură unitară Instrumentele de lucru pentru SECPAH și Se găsesc în ... documentele administrative și de informare Etapa 1. Evaluarea medicală și Criteriile medicale și psihologice revizuite Anexa 3 psihologică Formularul F1 Foaia informativă „Cum se poate obține un Livrabilul 7 certificat de dizabilitate” Etapa 2. Evaluare funcționării Formularul F2 – WHODAS+RO Anexa 4 Etapa 3. Certificarea dizabilității Model de certificat de dizabilitate Anexa 5 Ghid privind „Cum se contestă certificatul de Livrabilul 6 dizabilitate” Etapa 4. Evaluarea nevoilor Anexa ASOC pentru evaluarea socială Anexa 6 Foaia informativă „Ce trebuie să știi despre Anexa 7 evaluarea nevoilor individuale” F2 - Formularul de exprimare a interesului (FEI) Anexa 7 Modulele de evaluarea a nevoilor M0, M1, M2, Anexa 7 M3, M4 și PLIN (care include și M5) Model de raport județean/local privind nevoile Anexa 8 neacoperite ale persoanelor adulte cu dizabilități Foaie informativă privind lista de dispozitive și Anexa 9 echipamente asistive care se găsesc în România Note: Sunt marcate în italic documentele administrative și de informare care sunt recomandate a face parte din demersul de evaluare. Precizăm că Anexa ASOC prezentată în Anexa 6 reprezintă o variantă maximală care corespunde unei evaluări a nevoilor complete, adică pentru un caz în care solicitantul și-a exprimat interesul pentru toate modulele de evaluare. 26 Noile instrumente de lucru au fost construite pornind de la instrumentele prevăzute în actualele reglementări care au fost modificate având în vedere cele mai bune practici internaționale, adaptate la contextul României în baza rezultatelor din Raportul de diagnoză. 31 Instrumentele pentru evaluare adulților cu dizabilități Pachetul de instrumente este aliniat la CIF Noile instrumente de lucru sunt concepute din perspectiva performanței (și nu a capacității) 32 și sunt structurate în conformitate cu dimensiunile, domeniile (ariile vieții), descriptorii și calificatorii CIF. Atât pentru evaluarea dizabilității cât și pentru evaluarea nevoilor, instrumentele de lucru utilizează un set unic de descriptori CIF (Livrabilul 2), însă: - pentru evaluarea dizabilității este măsurat GRADUL DE DIFICULTATE în realizarea activităților, iar - pentru evaluarea nevoilor, este măsurată NEVOIA DE SPRIJIN pentru realizarea activităților. Pachetul de instrumente este aliniat la CDPD În acord cu principiile CDPD, pentru a maximiza șansele unei utilizări standardizate și uniforme în toate județele, echipa BM a conceput noile instrumente de lucru pentru a se asigura că elementele de calificare pentru dimensiunile activitate/participare și factori de mediu sunt completate în mod adecvat. În acest scop, instrumentele includ instrucțiuni detaliate cu privire la modul în care sunt atribuiți calificatorii pentru fiecare descriptor enumerat în setul de criterii medico-psiho-sociale. În cazul în care atribuirea calificativului poate implica un nivel mai ridicat de subiectivitate, sunt oferite exemple pentru uzul viitorilor evaluatori. Pentru solicitanții cu tulburări psihiatrice cu simptome psihotice sau cu dizabilități intelectuale este permisă participarea reprezentantului legal/însoțitorului/familiei la interviu, deoarece în aceste cazuri răspunsurile persoanei pot să nu reflecte corect realitatea. În plus, pentru aceste cazuri, chestionarul WHODAS+RO este acompaniat de carduri în limbaj ușor-de-înțeles pentru a facilita participarea activă a solicitanților la interviu. Pachetul de instrumente este construit în cascadă Noile instrumente de lucru sunt dezvoltate ca un pachet coerent pentru a diminua povara pentru solicitanți (în obținerea documentelor), cât și pentru specialiștii SECPAH (în verificarea și analiza informațiilor). Instrumentele sunt construite în sistem cascadă, așa cum arată Infograficul 2, astfel încât (1) să fie eliminate repetițiile nenecesare (adică, persoana evaluată să nu fie nevoită să furnizeze aceleași informații de mai multe ori) și (2) să nu fie colectate informații altele decât cele strict necesare în evaluare. Construcția în cascadă înseamnă că fiecare instrument de lucru preia din informațiile colectate în etapele precedente și înregistrează doar informațiile nou colectate prin interviu cu solicitantul. Preluarea informațiilor din instrumentele completate în etapele precedente trebuie realizată automat, în cadrul unei aplicații online, pe modelul e-PLIN dezvoltat special pentru studiul pilot. Cu privire la informațiile noi, pentru fiecare instrument a fost selectat un set parcimonios 33 de descriptori pentru ca instrumentul să fie cât mai scurt și mai 31 Raportul de diagnoză (Livrabilul 1) arată că în România, în prezent: (i) nu există o abordare unitară a evaluării comprehensive a dizabilității la nivel național; (ii) procedura și instrumentele de evaluare utilizate de SECPAH nu sunt aliniate la modelul CIF; (iii) nu există instrumente sau metodologii specifice pentru analiza datelor și nici reguli clare privind datele care trebuie utilizate/analizate pentru fiecare dintre cele șase domenii de evaluare obligatorii. Deși evaluarea complexă este o evaluare multicriterială, nu există ponderi sau reguli specifice care să stabilească în mod clar contribuția fiecărui domeniu la rezultatul final al evaluării. Ca urmare, datele sunt utilizate și analizate diferit de la un județ la altul și, uneori, de la un specialist la altul, mai ales că multe SECPAH-uri nu au elaborat proceduri de lucru specifice în acest sens. 32 Performanța este o descriere reală a ceea ce se întâmplă în viața unei persoane, în contextul tuturor barierelor și facilitatorilor de mediu cu care se confruntă. Spre deosebire, informațiile despre capacitate reprezintă, de obicei, rezultatele unei deducții sau judecăți clinice bazate pe informații medicale privind capacitatea preconizată a unei persoane de a desfășura activități în funcție de starea de sănătate și de deficiențele/afectările sale. 33 Un model parcimonios este un model care realizează nivelul dorit de explicație sau predicție cu cât mai puține variabile predictive posibil. Sursa: https://stats.stackexchange.com/questions/17565/choosing-the-best-model-from-among- different-best-models. 27 ușor de utilizat. Astfel, setul de descriptori selectat pentru interviul cu solicitantul corespunzător fiecărui instrument de lucru este conceput să nu dureze mai mult de 30 de minute. Pachetul de instrumente este conceput a fi variabil, adaptat la nevoile, condițiile și preferințele persoanei cu dizabilități Existența unei aplicații informatice pentru aplicarea noului pachet de lucru este esențială și pentru că pachetul este conceput a fi variabil, în funcție de nevoile, condițiile și preferințele specifice ale solicitantului. Instrumentele pentru evaluarea gradului de dizabilitate se aplică tuturor solicitanților (adică, F1 și F2- WHODAS+RO). Însă, evaluarea nevoilor este modulară și voluntară, conform noii proceduri. Prin urmare, doar Formularul de exprimare a interesului (FEI) este aplicat tuturor. Anexa ASOC se completează pentru toate persoanele care doresc evaluarea nevoilor, dar conținutul Anexei ASOC va varia în funcție de modulele de evaluare pentru care a optat persoana. Astfel, dacă o persoană își exprimă interesul, spre exemplu, pentru M1-educație și muncă și M2-asistență personală, atunci conținutul ASOC trebuie să cuprindă doar indicatorii generali plus cei corespunzători pentru M1, M2 și PLIN (spre exemplu, secțiunile privind accesibilizarea locuinței sau decizia asistată nu se vor aplica). 34 Apoi, SECPAH va trebui să realizeze doar modulele de evaluare pentru care a optat persoana (M1 și M2 în exemplul nostru), plus PLIN. Capacitatea de a aplica variabil pachetul de instrumente, adaptat la nevoile, condițiile și preferințele persoanei cu dizabilități, este mult redusă dacă instrumentele sunt pe format hârtie și are potențialul de a îngreuna semnificativ activitatea SECPAH. Adoptarea noului pachet de instrumente Oricum, studiul pilot a demonstrat că, pentru a asigura utilizarea standardizată și uniformă la nivel național, adoptarea pachetului de instrumente în legislație trebuie obligatoriu acompaniată de următoarele măsuri: • Organizarea unei instruiri corespunzătoare a tuturor echipelor SECPAH/CEPAH din județele care nu au făcut parte din studiul pilot • Organizarea unei instruiri pentru asistenții sociali de la nivelul SPAS-urilor, în cooperare cu Colegiul Național al Asistenților Sociali din România (CNASR). • Asigurarea, pentru cel puțin un an, a unei echipe de suport la nivel de ANPDPD care să ofere asistență continuă pentru echipele județene și să organizeze sesiuni comune de lucru și de monitorizare, pe modelul dezvoltat de echipa BM în cadrul studiului pilot • Utilizarea unei aplicații informatice care să ajute aplicarea și să asigure managementul informațiilor, așa cum a fost e-PLIN în studiul pilot. Procedura unitară propusă pentru folosirea noului pachet de instrumente de lucru Noua procedură pentru folosirea pachetului de instrumente de lucru are la bază tehnica Pomodoro Având în vedere faptul că noul pachet de instrumente poate varia de la o persoană la alta, în condițiile unui număr semnificativ de dosare care trebuie evaluate (250 de mii de dosare evaluate de-a lungul unui an, la nivel național), gestionarea timpului este esențială pentru a asigura un flux de lucru adecvat, permițând, în același timp, adaptări la condițiile și cererile specifice ale solicitanților. 34 Precizăm că Anexa ASOC prezentată în Anexa 6 reprezintă o variantă maximală care corespunde unei evaluări a nevoilor complete, adică pentru un caz în care solicitantul și-a exprimat interesul pentru toate modulele de evaluare. 28 Infografic 3: Noul pachet de instrumente de lucru tradus în Pomodoro (estimarea timpului de lucru) Notă: Estimarea solicitanților pentru evaluarea nevoilor individuale (circa 40% dintre solicitanți) este realizată pornind de la datele statistice colectate în Livrabilul 1 cu privire la ponderea persoanelor adulte cu handicap cu grad grav și asistent personal și ponderea beneficiarilor de evaluare vocațională. Un sistem bun oferă satisfacție atât beneficiarilor, cât și personalului implicat în evaluarea dizabilității. În acest scop, echipa Băncii Mondiale a modelat procedura unitară de evaluare complexă prin utilizarea unei metode simple și eficiente de gestionare a timpului pentru a fi „puțin mai fericit și a face un pic mai mult” sau „a lucra mai inteligent, mai repede și mai bine”. 35 Aceasta este tehnica Pomodoro 36 pentru a reduce impactul întreruperilor interne și externe asupra concentrării și fluxului. Conform acestei tehnici, munca (sarcini complexe) este împărțită în unități de lucru indivizibile (sarcini simple numite Pomodoro), separate prin pauze scurte (3-5 minute). În mod tradițional, o unitate de lucru durează 20-25 de minute. Unitățile de lucru sunt înregistrate la finalizare, ceea ce adaugă un sentiment de realizare și oferă date brute pentru autoobservarea și îmbunătățirea ulterioară. Patru unități de lucru formează un set. Pauze mai lungi, de 15-30 de minute, separă două seturi consecutive. Infograficul 3 arată cum se distribuie noul pachet de instrumente pe intervale de timp de lucru de tip Pomodoro. Oricum, evaluare nevoilor este modulară și voluntară, ceea ce implică că doar unele persoane vor fi eligibile / vor opta pentru unul sau mai multe module; cu un număr mic de solicitanți care vor beneficia de toate modulele de evaluare. Conform datelor preliminare din studiul pilot, interesul exprimat de persoanele cu dizabilități pentru modulele de evaluare a nevoilor este următorul: M1-educație și muncă – 12%, în special tineri; M2-asistență personală – 39%, în special vârstnici de 65 de ani și peste; M3-adaptarea locuinței – 9%; M4-decizie asistată – 9%. În total, 66% dintre persoanele cu certificat de dizabilitate solicită un modul de evaluare a nevoilor (dintre care sub 5% solicită mai multe module) și obțin un PLIN. Prin design, noul pachet metodologic crește timpul de lucru per evaluare completă, prin introducerea mai multor pași de evaluare, fiecare cu un instrument și reguli specifice (Inforgrafic 3). Dar fără acest efort, evaluarea va rămâne nestructurată, inechitabilă și mai degrabă arbitrară. Timpul mediu pentru evaluarea unui caz de către SECPAH este de 30-35 de minute, în prezent, 37 și de 76 minute, în cadrul pilotului, cu observația că sunt incluse și 20 de minute, în medie, petrecute pentru completarea anchetei sociale pe modelul Anexa_Asoc, sarcină care în practica curentă nu revine SECPAH, ci 35 Pash și Trapani (2013). 36 Preluat pe 31 ianuarie 2022, de pe Wikipedia: The Free Encyclopedia: http://en.wikipedia.org/wiki/Pomodoro_Technique. 37 Conform Livrabilului 1, în prezent, la nivel național, interacțiunea directă dintre un solicitant și echipa SECPAH durează, în medie, 15-20 de minute, indiferent de locul în care se efectuează evaluarea, la sediul SECPAH sau la domiciliul solicitantului. La acestea se adaugă 10-15 minute pentru completarea documentelor și gestionarea dosarului. 29 SPAS. 38 Din punctul de vedere al specialiștilor SECPAH, circa 17% dintre cazurile evaluate înregistrează o durată egală cu timpul mediu din prezent (până în 35 de minute). Alte 30% dintre cazuri se lungesc până la o oră și 41% durează între 60 și 120 minute, în timp ce restul de 12% depășesc două ore. Pentru participanții la pilot, timpul per evaluare completă a fost mai redus pentru că anumiți pași din procedură nu necesită interacțiunea directă între evaluator și persoana evaluată. În fapt, 87% dintre persoanele evaluate au petrecut maxim 80 de minute în procesul de evaluare conform noului pachet. Pragul de 2 ore a fost depășit pentru 6,4% dintre persoanele evaluate. Tabel 2: Timpii de lucru efectivi observați în implementarea pilotului în primele 5 luni, pe instrumentele de evaluare (minute) F1 F2_ F2_FEI Anexa_Asoc M1 M2 M3 M4 PLIN WHODAS+RO Timp efectiv înregistrat în implementare 17 18 5* 23** 17 22 17 18 18 Sursa: Banca Mondială, Pilot MODDiz, date e-PLIN. Notă: Date pentru perioada 5 august-31 decembrie 2022, N=2.110 cazuri evaluate, pe total eșantion. * Timp subestimat pentru că, în pilot, informarea cu privire la evaluarea nevoilor a fost limitată, accentul fiind pus pe nevoi și nu pe accesul la servicii, cu instrucțiunea specială de a nu crea un orizont de așteptare care poate duce la neînțelegeri și dezamăgire din partea persoanei evaluate. ** Timp subestimat pentru că, în cadrul pilotului, completarea Anexei ASOC a inclus vizită la domiciliu doar în unele cazuri, și nu în toate cazurile, așa cum prevăd normele referitoare la practica asistentului social, elaborate si aprobate de CNASR. Oricum, în majoritatea cazurilor, feedback-ul persoanelor evaluate a fost pozitiv pentru că au perceput evaluare ca fiind centrată pe aspecte de interes din viața lor și nu doar un demers formal/ administrativ. Feedback-ul specialiștilor SECPAH implicați în pilotare a fost predominant pozitiv, de asemenea. Regulile de aplicare a noilor instrumente Regulile de administrare a instrumentelor folosite în cadrul studiului pilot au fost descrise în amănunt în Livrabilul5. Pe baza rezultatelor din pilotare, regulile finale propuse pentru aplicarea noului pachet de instrumente de evaluare a adulților cu dizabilități sunt prezentate în continuare. Instrumentele pentru evaluarea dizabilității COD NOUA PROCEDURĂ F1 Obiectiv: Evaluarea medicală și psihologică Evaluator: O echipă formată cel puțin din medicul de specialitate și un psiholog SECPAH/CEPAH. Decizia privind componența echipei este luată de șeful SECPAH, în funcție de caracteristicile cazului și de disponibilitatea specialiștilor. Respondent: Pentru toți solicitanții. Metoda: Pe baza actelor de la dosar și a informațiilor obținute în cadrul unui interviu cu solicitantul, conform reglementărilor. F2 Obiectiv: Evaluarea funcționării pe baza CIF WHODAS Evaluator: Un practician SECPAH/CEPAH, temeinic instruit pentru a utiliza WHODAS+RO, +RO care poate fi un medic, un psiholog, un psihopedagog, un asistent social, un kinetoterapeut, un instructor de educație, un pedagog de recuperare sau un consilier de orientare în carieră. Respondent: Pentru toți solicitanții. Metoda: Interviu față-în-față sau online desfășurat, în baza unei planificări prealabile, fie la sediul SECPAH, fie la domiciliul solicitanților, pentru persoanele nedeplasabile. 38 Timp mediu care nu ia în calcul durata medie a călătoriei dus-întors pentru cazurile de evaluare la domiciliu. Livrabilul 1 arată că, la nivel național, în cazul evaluărilor efectuate la domiciliu, durata medie a călătoriei dus-întors este de aproximativ 107 minute, cu o variație considerabilă de la un minim de 7 minute la un maxim de 300 minute. În medie, vizitele la domiciliu în mediul urban, mai ales în orașele mari, durează mai mult decât în mediul rural. 30 Instrumentele pentru evaluarea nevoilor COD NOUA PROCEDURĂ F2 Obiectiv: Inițierea evaluării nevoilor prin Formularul de exprimare a interesului (FEI) FEI Evaluator: Practicianul SECPAH/CEPAH care a administrat și WHODAS+RO. Respondent: Pentru toți participanții la studiul pilot. - FEI se completează obligatoriu pentru fiecare persoană, chiar dacă aceasta declară că nu are interes în nici un modul de evaluare a nevoilor. - Fiecare persoană poate exprima interesul pentru unul sau mai multe module de evaluare. Modulele M1 și M4 de evaluare a nevoilor pot fi inițiate și la cererea altor persoane sau organizații/instituții decât persoana evaluată, dar se desfășoară doar cu acordul persoanei evaluate. La primul contact cu responsabilul de caz (în M0), persoana se poate răzgândi și își poate schimba opțiunile. La acest moment se decide planul de interviuri pentru evaluarea nevoilor. Metoda: Interviu față-în-față sau online desfășurat după încheierea WHODAS+RO. ASoc Obiectiv: Evaluarea socială Informații necesare pentru modulele de evaluare a nevoilor (M1-M5), din mediul natural de viață a persoanei, care să contribuie la analiza factorilor personali și a factorilor de mediu, precum și a unor informații din sfera Activități și Participare, conform criteriilor CIF. Evaluator: Asistent social din SPAS, după instruirea prealabilă în utilizarea noului instrument. Respondent: Toate persoanele cu certificat de dizabilitate care exprimă interesul (în cadrul FEI din F2) pentru unul sau mai multe module de evaluare a nevoilor. Metoda: Informațiile solicitate în Anexa_Asoc provin din datele administrative existente, interacțiunea directă cu persoana solicitantă și familia acesteia, inclusiv în cadrul unei vizite la domiciliu, precum și din alte surse locale, cum ar fi alți specialiști din comunitate (medic, AMC, mediator, cadre didactice, polițist, preot etc.). Anexa ASOC trebuie completată și transmisă către SECPAH în maxim 15 zile lucrătoare de la primirea solicitării din partea SECPAH/secretariatului. M0 Obiectiv: După ce SPAS transmite Anexa_Asoc, șeful SECPAH desemnează un responsabil de caz care programează interviurile. Programările sunt comunicate persoanei (prin SPAS) și evaluarea nevoilor este demarată cu primul contact între solicitant și responsabilul de caz. Formularul M0 reprezintă instrumentul corespunzător primului contact. Evaluator: - Respondent: Pentru toate persoanele cu un certificat de dizabilitate care și-au exprimat interesul în unul sau mai multe module de evaluare (M1-M5). Metoda: Responsabilul de caz este coordonatorul evaluării nevoilor individuale și persoană de contact pentru solicitant. Acesta se asigură că opțiunile din F2-FEI au rămas valabile, face modificările necesare în cazul în care solicitantul s-a răzgândit, se asigură că toate modulele de evaluare solicitate sunt completate, făcînd apel la diverse surse de informare și participând la interviurile față-în-față/online cu solicitantul. Interviul față- în-față se poate desfășura, fie la sediul SECPAH, fie la domiciliul solicitanților, pentru persoanele nedeplasabile. M1 Obiectiv: Evaluarea nevoilor de sprijin în sfera educației și muncii, cu scopul de a crește accesul și interesul persoanelor adulte cu dizabilități la/pentru servicii active pe piața muncii și la serviciile educaționale. Aceasta este o provocare cu atât mai mare în contextul național marcat de o slabă prezență a oportunităților de angajare asistată, a unităților protejate, a serviciilor de 31 COD NOUA PROCEDURĂ reabilitare ocupațională și, mai general, a serviciilor active pe piața muncii pentru grupurile vulnerabile. Evaluator: De preferat, o echipă multidisciplinară de specialiști SECPAH care, pe lângă responsabilul de caz, poate include psihopedagogi, instructori de educație, pedagogi de recuperare, psihologi cu specializare în psihologia muncii și organizațională sau cu alte specializări, consilieri de orientare în carieră, specialiști în angajare asistată (COR 263507) sau specialiști în evaluare vocațională (COR 263506). Dacă nu este posibil, interviul poate fi realizat și de responsabilul de caz singur. Respondent: Pentru toate persoanele cu un certificat de dizabilitate care și-au exprimat interesul în modulul M1 referitor la nevoile în sfera muncii și educației. M1 este recomandat insistent pentru tinerii de 18-35 ani. Metoda: Interviu față-în-față, organizat la sediul SECPAH, sau online. M2 Obiectiv: Evaluarea nevoilor de asistență personală, cu scopul de a asigura persoanelor adulte cu dizabilități un acces echitabil la serviciile de asistență personală existente sau care vor fi dezvoltate. În principal, modulul M2 a fost conceput astfel încât să faciliteze trecerea de la asistența personală bazată aproape exclusiv pe familie (cum este în prezent) la dezvoltarea graduală a unei rețele de asistenți personali din afara familiei, angajați pe bază de contract, care prestează un număr de ore de îngrijire la domiciliul persoanei, în acord cu nevoile sale specifice. În cazul persoanelor cărora li se recomandă îngrijirea de către un asistent personal profesionist, sunt colectate informații referitoare la preferințele persoanei cu dizabilități care pot sprijini demersul de potrivire. Evaluator: De preferat, o echipă multidisciplinară de specialiști SECPAH, sub coordonarea responsabilului de caz. Din echipa de evaluare pot face parte asistenți sociali, psihologi, psihopedagogi, medici sau kinetoterapeuți. La acest interviu ar fi de preferat să participe și reprezentantul legal/însoțitorul/familia persoanei. Respondent: Pentru toate persoanele cu un certificat de grad grav sau accentuat de dizabilitate care și-au exprimat interesul în modulul M2 referitor la nevoile de asistență personală. Persoanele cu grad ușor sau mediu de handicap nu sunt eligibile pentru asistență personală și, deci, nu pot opta pentru modulul M2. Metoda: Interviu față-în-față sau online. Interviul față-în-față se poate desfășura, în baza unei planificări prealabile, fie la sediul SECPAH, fie la domiciliul solicitanților, pentru persoanele nedeplasabile. M3 Obiectiv: Evaluarea nevoilor de sprijin pentru adaptarea locuinței, cu scopul de a muta accentul de la investiții în locuire asistată (la APP, centru sau în locuință protejată) la alocarea resurselor în sprijinirea familiilor care au în grijă o persoană adultă cu dizabilități pentru adaptarea locuinței. 39 În plus, modulul M3 se finalizează cu un Profil de accesibilitate a locuinței care ar putea fi folosit și pentru atestarea asistenților personali profesioniști care trebuie să asigure la domiciliul propriu îngrijirea unei persoane cu dizabilități. Evaluator: De preferat, o echipă multidisciplinară de specialiști SECPAH, sub coordonarea responsabilului de caz, din care pot face parte asistenți sociali, psihologi, medici sau kinetoterapeuți. Dacă nu este posibil, interviul poate fi realizat și de responsabilul de caz singur. La acest interviu ar fi de preferat să participe și reprezentantul legal/însoțitorul/familia persoanei. Respondent: Pentru toate persoanele cu un certificat de dizabilitate care și-au exprimat interesul în modulul M3 referitor la nevoile de adaptare a locuinței. 39 Planul operațional privind implementarea SNDPD, Anexa 2. Ținta 5 = Măsuri pentru reducerea numărului de persoane cu dizabilități vulnerabile pentru că nu ar putea să evacueze locuința în cazul calamităților și altor situații de risc și urgențe umanitare; Ținta 15 = Tehnologii de acces și dispozitive asistive decontate prin surse de fonduri externe nerambursabile; Ținta 20 = Locuință socială sau beneficiu de locuire pentru persoanele cu încadrare în grad de handicap. 32 COD NOUA PROCEDURĂ Metoda: Interviu față-în-față sau online. Interviul față-în-față se poate desfășura, în baza unei planificări prealabile, fie la sediul SECPAH, fie la domiciliul solicitanților, pentru persoanele nedeplasabile. M4 Obiectiv: Evaluarea nevoilor de sprijin în luarea deciziilor privind gestionarea resurselor economice, cu scopul de a crește accesul persoanelor adulte cu dizabilități la servicii de decizie asistată ce urmează a fi dezvoltate. 40 Această evaluare poate fi utilă instanțelor în cazurile de instituire a consilierii judiciare sau tutelei speciale. Evaluator: De preferat, o echipă multidisciplinară de specialiști SECPAH, sub coordonarea responsabilului de caz, care poate include asistenți sociali, psihologi, psihopedagogi, medici sau kinetoterapeuți. La acest interviu ar fi de preferat să participe și reprezentantul legal/însoțitorul/familia persoanei. Respondent: Pentru toate persoanele cu un certificat de dizabilitate care și-au exprimat interesul în modulul M4 referitor la nevoile de decizie asistată. M4 este recomandat insistent pentru persoanele cu grad grav de dizabilitate, în special cele cu dizabilități intelectuale și psihosociale (conform rezultatelor evaluării dizabilității). Metoda: Interviu față-în-față sau online. Interviul față-în-față se poate desfășura, în baza unei planificări prealabile, fie la sediul SECPAH, fie la domiciliul solicitanților, pentru persoanele nedeplasabile. M5 Obiectiv: Inventarul nevoilor neacoperite de servicii și sprijin. 41 Nu are asociat un instrument distinct, ci o secțiune în cadrul Planului Individualizat (PLIN). Prin agregarea datelor din modulul M5 la nivel de unitate administrativ-teritorială, județ și național se pot cuantifica nevoile specifice de servicii și beneficii ale persoanelor adulte cu dizabilități. Acestea se pot folosi pentru a elabora planuri de dezvoltare a serviciilor fundamentate pe dovezi. Evaluator: Specialistul desemnat responsabil de caz de către șeful SECPAH. Respondent: Pentru toți beneficiarii de evaluare complexă a dizabilității, indiferent de câte și ce module de evaluare a nevoilor au fost completate. La acest interviu ar fi de preferat să participe și reprezentantul legal/însoțitorul/familia persoanei. Metoda: Interviu față-în-față sau online. Interviul față-în-față se poate desfășura, în baza unei planificări prealabile, fie la sediul SECPAH, fie la domiciliul solicitanților, pentru persoanele nedeplasabile. PLIN Obiectiv: Planul Individualizat (PLIN) care conține concluziile evaluării și lista serviciilor și beneficiilor de care persoana are nevoie în procesul de integrare socială: (i) care sunt recomandate de specialiștii SECPAH, (ii) de care a beneficiat efectiv în ultimele 12 luni și (iii) pe care le dorește (și le asumă) pentru următoarele 12 luni. PLIN care a fost conceput să înlocuiască actualele PIRIS și PIS. Evaluator: Specialistul desemnat responsabil de caz de către șeful SECPAH. Respondent: Pentru toți beneficiarii de evaluare complexă a dizabilității pentru care a fost realizată evaluarea nevoilor, indiferent de câte și ce module de evaluare au fost completate. La acest interviu ar fi de preferat să participe și reprezentantul legal/însoțitorul/familia persoanei. 40 Planul operațional privind implementarea SNDPD, Anexa 2. Ținta 6 = Până în 2027, cel puțin 17.000 persoane cu dizabilități beneficiază de servicii de asistență și suport pentru luarea unei decizii, în cadrul unui program pilot. 41 Serviciile și beneficiile avute în vedere în cadrul instrumentului M5 se referă la: (i) servicii necesare constatate de medic și psiholog în urma evaluării medico-psihologice; (ii) asistență personală; (iii) servicii care sprijină viața independentă recomandate de specialiștii SECPAH în baza rezultatelor obținute la modulele M1-M4 de evaluare a nevoilor; (iv) gratuități, subvenții și scutiri, conform legii; (v) beneficii sociale adresate dizabilității și (vi) beneficii sociale adresate sărăciei. 33 COD NOUA PROCEDURĂ Metoda: Interviu față-în-față sau online. Interviul față-în-față se poate desfășura, în baza unei planificări prealabile, fie la sediul SECPAH, fie la domiciliul solicitanților, pentru persoanele nedeplasabile. Documente administrative și de informare Foaia informativă „Cum se poate obține un certificat de dizabilitate” În completarea noii proceduri, echipa BM va propune un model de foaie informativă „Cum se poate obține un certificat de dizabilitate”, în format accesibil. Aceasta va fi elaborată la finalul activităților de pretestare a formularelor standardizate propuse pentru a completa documentația de la dosar - „formularul verde” pentru medici și lista de cerințe minimale pentru rapoartele de evaluare elaborate de psihologii clinicieni (vezi și subcapitolul 5.2). Prin urmare, va face parte din Livrabilul 7, alături de cele două „formulare verzi”. Conform procedurii, unitățile sanitare ar trebui să înmâneze această foaie informativă tuturor persoanelor care primesc „formularul verde” completat de medic sau de psiholog clinician, deoarece aceștia sunt potențiali solicitanți ai unui certificat de dizabilitate. O astfel de broșură ar putea contribui la atingerea țintei 2 stabilite în Planul operațional de implementare a SNDPD - Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități: „O Românie corectă”, 2022-2027, conform căreia, în 2027, cel puțin 70% dintre persoanele cu limitări în activitățile curente din cauza stării de sănătate declară că nu au probleme de acces la mediul informațional (formulare, pagini web și intermediere) al instituțiilor publice. Ghid privind „Cum se contestă certificatul de dizabilitate” De asemenea, echipa BM va elabora o schiță de ghid privind „Cum se contestă certificatul de dizabilitate” în relație cu activitățile legate de Livrabilul 6. Ghidul va conține informații esențiale, inclusiv despre cum pot beneficia de asistență juridică gratuită. Scopul acestui ghid este de a îmbunătăți predictibilitatea procesului de contestare a rezultatelor evaluării (certificatul de dizabilitate, decizia de acces la serviciile asociate modulelor de evaluare a nevoilor). Acest ghid ar trebui distribuit de ANPDPD către toate DGASPC-urile din țară care, la rândul lor, să îl pună la dispoziția tuturor solicitanților de certificat, fie direct de către specialiștii SECPAH, fie trimis de secretariat împreună cu certificatul. Elaborarea și diseminarea acestui ghid face parte dintre activitățile necesare pentru a crea un mecanism de redresare. În același timp, ar putea contribui la atingerea țintei 7 stabilite în Planul operațional de implementare a SNDPD - Strategia națională privind drepturile persoanelor cu dizabilități: „O Românie corectă”, 2022-2027, conform căreia, până în 2027, cel puțin 4.000 de persoane cu dizabilități vor beneficia de asistență juridică gratuită în cazurile de suspiciune de încălcare a drepturilor care decurg din statutul de persoană cu dizabilități. Foaia informativă „Ce trebuie să știi despre evaluarea nevoilor individuale” În relație cu evaluarea nevoilor, preocuparea ONG-urilor și persoanelor cu dizabilități, exprimată în cadrul atelierelor de consultare, este că specialiștii SECPAH vor realiza informarea doar formal, fără să se asigure că persoana chiar a înțeles. Adică, ar exista un risc considerabil ca multe persoane să completeze și semneze un FEI cu „nu” la toate modulele, iar în acest fel, dreptul multor persoane la evaluare va fi încălcat. Pentru a preveni acest risc, noua procedură prevede: (1) o instruire temeinică a specialiștilor SECPAH (2) elaborarea unei foi informative „Ce trebuie să știi despre evaluarea nevoilor individuale” (pe modelul din Anexa 7), care să vină în sprijinul specialiștilor SECPAH și să fie înmânată persoanei (3) permisiunea ca interesul pentru evaluarea nevoilor să fie exprimat și independent de evaluarea/certificare dizabilității. Adică, persoana poate pleca acasă, se poate consulta sau poate afla de la alte persoane (sau din foaia informativă) mai multe informații care să o facă să se răzgândească și să își dea seama că dorește să beneficieze de unul sau mai multe module de evaluarea nevoilor. (4) dezvoltarea unui mecanism de redresare a nemulțumirilor și contestațiilor, în cadrul căruia CEPAH poate juca rolul cheie. 34 Model de raport județean/local privind nevoile neacoperite ale persoanelor adulte cu dizabilități În orice țară, autoritatea de evaluare a dizabilității poate însoți evaluarea gradului de handicap cu o evaluare a nevoilor de servicii/beneficii. Numai că autoritatea de evaluare a handicapului poate doar să recomande și nu să asigure accesul la serviciile/beneficiile necesare. În mod ideal, evaluarea nevoilor împreună cu recomandările sunt împărtășite electronic cu furnizorii de beneficii/servicii relevanți, ca o contribuție la procesul de testare a eligibilității pentru a spori accesul persoanelor cu dizabilități la programele de sprijin. Cadrul legal din România este conceput tocmai în acest sens. Cu toate acestea, în practică, actualele planuri de integrare (atât PIRIS, cât și PIS) par să se bazeze mai mult pe ceea ce există decât pe ceea ce este necesar. Acestea sunt mai degrabă instrumente care se limitează la identificarea ofertei disponibile (distribuite în mod inegal pe teritoriu), dar identificarea și gestionarea ofertei indisponibile nu sunt prevăzute. Această sarcină de management privind serviciile necesare și ajustările care trebuie operate la serviciile disponibile nu este stabilită sau realizată. Tocmai din acest motiv, noua procedură înlocuiește PIRIS și PIS cu Planul Individualizat (PLIN) care conține nu doar concluziile și recomandările preluate din fiecare dintre modulele de evaluare M1-M4, ci și modulul M5 care face un inventar al serviciilor și beneficiilor de care persoana a beneficiat în ultimele 12 luni și intenționează/dorește să beneficieze în următoarele 12 luni. 42 Prin agregarea datelor din modulul M5 la nivel de unitate administrativ-teritorială, județ și național se pot cuantifica nevoile specifice de servicii și beneficii ale persoanelor adulte cu dizabilități, atât a nevoilor acoperite, cât și nevoilor neacoperite. Acestea se pot folosi pentru a elabora planuri de dezvoltare a serviciilor pentru persoane cu dizabilități, fundamentate pe dovezi. În acest sens, schița de procedură unitară propune realizarea la fiecare 12 luni a unui Raport județean care să prezinte rezultatul analizelor agregate și să fie distribuit de DGASPC către Consiliul Județean și primăriile din județ. Cu scopul creșterii capacității instituționale a SECPAH/DGASPC/CJ, echipa BM a elaborat un model de raport județean/local privind nevoile de servicii ale persoanelor adulte cu dizabilități, care se găsește în Anexa 8. La modul ideal, aplicația TIC pentru evaluarea adulților cu dizabilități va dispune și de o facilitate care să permită agregarea automată a datelor și generarea acestor rapoarte anuale la nivel de județ și de localitate, cel puțin pentru municipiile mai mari (cu un număr suficient de mare de cazuri). 43 Astfel, șeful SECPAH ar trebui să genereze aceste rapoarte la finalul fiecărui an, să le verifice și să informeze managementul DGASPC cu privire la concluziile principale la nivel de județ (relevante pentru planurile de dezvoltare a noilor servicii pentru persoane adulte cu dizabilități). De asemenea, secretariatului ar trebui să transmită aceste rapoarte anuale către consiliul județean, respectiv consiliile locale relevante. Pe viitor, setul de servicii conectat la demersul de evaluare a nevoilor poate fi extins prin dezvoltarea sistemului de referiri, în special către programele naționale relevante implementate de Ministerul Sănătății. ANPDPD ar trebui, de asemenea, să analizeze posibilitatea introducerii unor noi măsuri de sprijin, cum ar fi programele de subvenții pentru adaptarea locuințelor sau a automobilelor, astfel încât să răspundă nevoilor individuale ale persoanelor cu dizabilități. 44 De asemenea, dezvoltarea serviciilor de reabilitare bazate pe CIF, atât medicale, cât și profesionale, reprezintă o prioritate de vârf pentru reformarea sistemului de sprijin al persoanelor cu dizabilități și pentru realizarea unor planuri individualizate eficace. Însă, îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la serviciile existente este la fel de importantă ca și dezvoltarea de noi servicii de reabilitare. Ar trebui să se depună mai multe eforturi la nivel județean pentru a dezvolta parteneriatele, comunicarea și colaborarea între DGASPC/SECPAH și ceilalți furnizori de servicii (publici și privați), pentru a crea o rețea funcțională în locul grupărilor existente de servicii izolate. „Foaie informativă privind lista de dispozitive și echipamente asistive care se găsesc în România” 42 Serviciile și beneficiile avute în vedere în cadrul instrumentului M5 se referă la: (i) servicii necesare constatate de medic și psiholog în urma evaluării medico-psihologice; (ii) asistență personală; (iii) servicii care sprijină viața independentă recomandate de specialiștii SECPAH în baza rezultatelor obținute la modulele M1-M4 de evaluare a nevoilor; (iv) gratuități, subvenții și scutiri, conform legii; (v) beneficii sociale adresate dizabilității și (vi) beneficii sociale adresate sărăciei. 43 Este posibil ca pentru anumite comune sau orașe mici, numărul de cazuri (persoane evaluate anual) să fie prea mic pentru a fi relevant pentru un raport la nivel de localitate. 44 Grigoraș at al. (coord.), Banca Mondială (2020: 122-123). 35 Pentru ca demersul de evaluare să contribuie la creșterea accesului la sprijin și servicii, este propusă și distribuirea unui material informativ - „Foaie informativă privind lista de dispozitive și echipamente asistive care se găsesc în România” (organizată în funcție de cele 16 tipuri de activități incluse în evaluare) - în etapa de evaluare a nevoilor. Aceasta este disponibilă în Anexa 9. 4. Specialiștii implicați și competențele/profesiile necesare Capitolul 4 este dedicat specialiștilor în evaluare și descrie tipurile de competențe/profesii pe care ar trebui să le aibă specialiștii din fiecare tip de instituție implicată. Specialiștii de la nivelul SECPAH În concordanță cu regulile finale propuse pentru aplicarea noului pachet de instrumente de evaluare a adulților cu dizabilități (expuse anterior), specialiștii din SECPAH ar trebui să dețină următoarele tipuri de competențe/profesii. Instrumentele pentru evaluarea dizabilității COD NOUA PROCEDURĂ: Evaluatorul trebuie să fie ... F1 O echipă formată cel puțin din medicul de specialitate și un psiholog SECPAH/CEPAH. Decizia privind componența echipei este luată de șeful SECPAH, în funcție de caracteristicile cazului și de disponibilitatea specialiștilor. F2_WHODAS+RO Un practician SECPAH/CEPAH, temeinic instruit pentru a utiliza WHODAS+RO, care poate fi un medic, un psiholog, un psihopedagog, un asistent social, un kinetoterapeut, un instructor de educație, un pedagog de recuperare sau un consilier de orientare în carieră. Instrumentele pentru evaluarea nevoilor COD NOUA PROCEDURĂ: Evaluatorul trebuie să fie ... F2_FEI Practicianul SECPAH/CEPAH care a administrat și WHODAS+RO. Anexa ASOC Asistent social din SPAS, după instruirea prealabilă în utilizarea noului instrument. M0 Responsabilul de caz – orice specialist desemnat de șeful SECPAH M1 De preferat, o echipă multidisciplinară de specialiști SECPAH care, pe lângă responsabilul de caz, poate include psihopedagogi, instructori de educație, pedagogi de recuperare, psihologi cu specializare în psihologia muncii și organizațională sau cu alte specializări, consilieri de orientare în carieră, specialiști în angajare asistată (COR 263507) sau specialiști în evaluare vocațională (COR 263506). Dacă nu este posibil, interviul poate fi realizat și de responsabilul de caz singur. M2 De preferat, o echipă multidisciplinară de specialiști SECPAH, sub coordonarea responsabilului de caz. Din echipa de evaluare pot face parte asistenți sociali, psihologi, psihopedagogi, medici sau kinetoterapeuți. La acest interviu ar fi de preferat să participe și reprezentantul legal/însoțitorul/familia persoanei. M3 De preferat, o echipă multidisciplinară de specialiști SECPAH, sub coordonarea responsabilului de caz, din care pot face parte asistenți sociali, psihologi, medici sau kinetoterapeuți. Dacă nu este posibil, interviul poate fi realizat și de responsabilul de caz singur. La acest interviu ar fi de preferat să participe și reprezentantul legal/însoțitorul/familia persoanei. 36 COD NOUA PROCEDURĂ: Evaluatorul trebuie să fie ... M4 De preferat, o echipă multidisciplinară de specialiști SECPAH, sub coordonarea responsabilului de caz, care poate include asistenți sociali, psihologi, psihopedagogi, medici sau kinetoterapeuți. La acest interviu ar fi de preferat să participe și reprezentantul legal/însoțitorul/familia persoanei. M5 Responsabilul de caz – orice specialist desemnat de șeful SECPAH PLIN Responsabilul de caz – orice specialist desemnat de șeful SECPAH În concluzie, pentru aplicarea noului pachet de instrumente de lucru în bune condiții, SECPAH ar trebui să includă: medici, psihologi, asistenți sociali, psihopedagogi, kinetoterapeuți și alți specialiști, precum instructori de educație, pedagogi de recuperare, fizioterapeuți sau terapeuți în reabilitare. Totuși, o serie de observații suplimentare trebuie luate în considerare, care sunt discutate mai jos. 1. Anumite tipuri de specialiști ar putea efectua evaluarea, dar nu sunt esențiale pentru performanțele SECPAH Acesta este cazul specialiștilor precum consilieri de orientare în carieră, specialiști în angajare asistată (COR 263507) sau specialiști în evaluare vocațională (COR 263506). Acești specialiști pot realiza modulul M1 de evaluare a nevoilor în sfera educației și muncii. Totuși, nu sunt esențiali pentru performanțele SECPAH dacă luâm în calcul că: (1) doar circa 9% dintre persoanele evaluate este de așteptat să opteze pentru modulul M1; (2) instrumentul corespunzător modulului M1 nu reprezintă nici profil vocațional care potrivește o persoană cu un loc de muncă specific, nici profil în pregătirea unei intervenții specifice, nici consiliere consiliere vocațională și nici test de capacitate de muncă. 45 Conform legislației, evaluarea vocațională și consiliere vocațională intră în atribuțiile AJOFM, instituție care deține situația locurilor de muncă și realizează medierea muncii. În plus, angajarea asistată (în puținele locuri unde există) sunt servicii distincte (publice sau private) către care SECPAH ar trebui să facă referire și nu să le preia sarcinile. În prezent, 46 doar câteva SECPAH respectă HG nr. 268/2007 (art. 49) în ceea ce privește specializările personalului. Specialiști precum psihopedagogii, fizioterapeuții, instructorii de educație și terapeuții de reabilitare reprezintă foarte puțin din totalul personalului SECPAH și se găsesc într-un număr mic de județe. 2. SECPAH ar trebui să fie format din 9+ specialiști pentru a asigura aplicarea eficace a noului pachet metodologic (criterii, instrumente și procedura unitară) Studiul pilot a demonstrat că noul pachet metodologic nu doar că este fezabil, dar poate fi implementat cu succes dacă SECPAH are în componență 9+ specialiști, obligatoriu cu cel puțin un medic de specialitate. 47 Numărul de specialiști din SECPAH nu este în sine un bun indicator de performanță. Spre exemplu, echipa Olt, cu doar opt specialiști și volumul de muncă cel mai mare din țară, a înregistrat în cadrul pilotului performanțe mai bune decât alte județe cu echipe cu mai mulți specialiști și un volum de muncă mai mic de jumătate din cel din Olt. Diferența ține de coordonarea echipei SECPAH, lucrul în echipă, suportul primit din partea managementului DGASPC, cooperarea dintre SECPAH și CEPAH la nivel de județ, precum și voința de participare și de a contribui la modernizarea sistemului. Acest rezultat este cu atât mai relevant cu cât echipele județene au pilotat noul pachet de lucru ca muncă suplimentară la sarcinile curente de serviciu, în condițiile unui volum de muncă deja semnificativ. Mai mult, această muncă suplimentară a fost neplătită, deși a presupus 45 Instrumentul M1 a fost creat cu scopul de a servi ca (i) oportunitate de încurajare și reflecție asupra potențialului și abilităților persoanei cu dizabilități; (ii) oportunitate de informare a persoanelor cu dizabilități cu privire la sfera muncii și educației; (iii) sinteză a unui pachet de informații care pot fi utile pentru oricare dintre tipurile de instrumente menționate în text și pentru orice tip de angajare – formală, asistată sau voluntară (cu normă întreagă sau parțială). Modulul M1 se finalizează cu un Profil de potențial profesional (pe modelul din Anexa 9???) care este propus să înlocuiască actualul certificat de orientare profesională care nu oferă nici o informație ce ar putea servi persoanei cu dizabilități în accesarea serviciilor active de ocupare sau serviciilor educaționale. 46 Banca Mondială (2021) Livrabilul 1. 47 Echipele din Dolj, Sălaj și Constanța au înregistrat performanțe excelente în cadrul studiului pilot. 37 nu doar efort suplimentar, ci și o schimbare substanțială de mod de gândire și abordare a cazurilor, prin comparație cu rutina zilnică. Cu toate acestea, estimarea necesarului de personal pe baza timpilor efectivi de evaluare, pe noua procedură și cu noile instrumente (Infografic 4), indică faptul că pentru un județ cu circa 400 de persoane evaluate lunar, SECPAH ar trebui să dispună de 9+ specialiști pentru a asigura un flux optim de lucru. Infografic 4: Necesarul de personal SECPAH, estimare pe date preliminare pentru primele 5 luni de pilotare Sursa: Banca Mondială, Pilot MODDiz, date e-PLIN. Notă: Date pentru perioada 5 august-31 decembrie 2022, N=2.110 cazuri evaluate, pe total eșantion. În prezent, 48 numărul de specialiști angajați per SECPAH variază considerabil între județe (de la 5 la 22), dar în general este insuficient. Așadar, primul pas în adoptarea noului pachet metodologic ar trebui să fie o actualizare a analizei necesarului de personal și completarea SECPAH-urilor prin angajarea de specialiști acolo unde numărul este prea mic. 3. Compoziția SECPAH trebuie să țină cont de distribuția distorsionată a volumului de muncă în funcție de specializările membrilor Raportul de diagnoză 49 deja a arătat că, în vederea unei schimbări de paradigmă de la abordarea medicală la cea holistică, combinația actuală de expertiză tehnică nu este aliniată la CIF, nici la nivelul CEPAH și nici la nivelul SECPAH. Medicii de familie si medicii de medicină generală predomină, în timp ce specialiștii în expertiza medicală a capacității de muncă și medicii de medicină fizică și de reabilitare sunt foarte puțini. Prezența într-o mai mare măsură a acestor specialiști ar fi benefică pentru îmbunătățirea utilizării noilor instrumente de evaluare complexă, precum și pentru recomandarea unor servicii/beneficii optime pentru persoanele cu dizabilități. Creșterea numărului de medici la nivel de SECPAH este necesară cu atât mai mult dacă se ține cont că în cele mai multe județe SECPAH include un singur medic de specialitate. În consecință, volumul de muncă per medic este foarte ridicat, fiind practic egal cu cu numărul total de dosare evaluate din județ. 50 Prin urmare, este recomandat ca SECPAH să aibă în componență 9+ specialiști, între care cel puțin doi medici, un medic de medicină fizică și reabilitare și un al doilea medic cu o altă specializare, care nu doar să asigure 48 Banca Mondială (2021) Livrabilul 1. 49 Ibid. 50 Spre exemplu, există județe cu 7.200 de dosare evaluate pe an. Aceasta înseamnă aproximativ 600 de dosare evaluate în fiecare lună, adică aproximativ 30 de dosare pe zi lucrătoare și 3,75 de dosare în fiecare oră de lucru, ceea ce permite aproximativ 16 minute pe dosar evaluat, în condiții de muncă continuă. 38 evaluarea medicală, ci și să participe la evaluarea funcționării pe baza CIF, precum și evaluarea nevoilor (mai ales modulele M2 și M4). În acest mod, s-ar corecta și distribuția distorsionată a volumului de muncă între membrii echipei. De asemenea, perfomanțele SECPAH s-ar putea îmbunătăți prin includerea cel puțin a unui specialist instruit în managementul de caz pentru persoanele adulte cu dizabilități. 4. Oricum toți specialiști SECPAH, CEPAH și SPAS au nevoie de instruire atât în CIF și CDPD, cât și în noul pachet metodologic În general, formarea personalului este foarte redusă la toate nivelurile, SPAS, SECPAH, și CEPAH. 51 Formarea privind CIF este, de asemenea, extrem de limitată. Cunoștințele personalului SECPAH și CEPAH despre CIF sunt prea limitate pentru a înțelege pe deplin transformările sistemice care ar veni cu schimbarea paradigmei de la una medicală la una holistică. Prin urmare, sensibilizarea și formarea specialiștilor SECPAH și CEPAH este hotărâtoare, pentru că ar putea la fel de bine să avanseze reforma sau să ducă la eșecul sau inversarea ei. Totuși, performanțele obținute de echipele județene în cadrul studiului pilot sunt o dovadă a faptului că noul pachet metodologic poate fi aplicat în toate județele din țară, dacă se oferă echipelor SECPAH/CEPAH formarea și asistența adecvată. Nevoia de formare a fost subliniată și de asistenții sociali participanți la pretestarea noului format de anexă pentru persoane cu dizabilități la ancheta socială (vezi și subcapitolul 5.2). 5. Pentru o bună funcționare, SECPAH ar trebui să aibă un secretariat, adică încă 1-2 angajați suplimentari cu rol de suport Conform Raportului de diagnoză și informațiilor colectate din studiul pilot, specialiștii SECPAH desfășoară și multe alte activități pe lângă evaluare – de la primirea și înregistrarea dosarelor la manipularea dosarelor, arhivarea acestora, introducerea datelor în computer etc. Tocmai în acest sens, șefii SECPAH când menționează nevoia de personal suplimentar se referă nu doar la specialiști, ci și la arhivari profesioniști, persoană specializată în servicii sociale, secretari, specialiști în administrație publică sau comunicare, precum și operatori de date. La nivel de SECPAH/CEPAH nu este prevăzut niciun specialist în IT, administrare de date sau analiză de date, și nici operatori de date. În lipsa acestor resurse umane și în condiții de volum mare de muncă, gestionarea deficitară a datelor, calitatea scăzută a datelor, precum și slaba utilizarea a acestora sunt rezultate previzibile. 6. Pentru ca specialiștii SECPAH să își poată îndeplini atribuțiile în bune condiții, SECPAH ar trebui să dispună de spații adecvate, echipamente corespunzătoare și un sistem informatic adecvat de management a informațiilor Pentru ca specialiștii din SECPAH să poată pune în aplicare noua procedură au nevoie de spații adecvate, inclusiv pentru interviuri, pentru întâlnirile de echipă sau pentru stocarea documentelor, precum și de echipamente funcționale (inclusiv imprimante, scanere, telefoane mobile, tablete sau laptopuri). În același timp, așa cum am mai precizat, noul pachet metodologic nu poate fi aplicat în mod eficace decât cu suportul unei aplicații TIC dedicate evaluării. În prezent, automatizarea proceselor este foarte limitată (dacă există). Majoritatea activităților legate de evaluarea gradului de handicap sunt pe suport de hârtie. Pentru a soluționa această lacună, ANPDPD implementează în prezent un proiect finanțat de UE pentru dezvoltarea unui Sistem Național de Management privind Dizabilitatea (SNMD). 52 Însă, SNMD nu conține un modul sau facilități dedicate evaluării. Așadar, dezvoltarea unei aplicații TIC pe modelul e-PLIN (care să poată fi integrată cu SNMD) rămâne una dintre problemele ce trebuie rezolvată înainte de adoptarea noului pachet metodologic. 51 Banca Mondială (2021) Livrabilul 1. 52 Obiectivul general al proiectului este de a elabora și implementa o platformă națională centralizată pentru colectarea, stocarea și distribuirea informațiilor despre persoanele cu dizabilități (adulți și copii) către autoritățile publice centrale și locale, beneficiari individuali și parteneri instituționali. Mai multe detalii la: http://anpd.gov.ro/web/wp- content/uploads/2019/10/ANUNT-WEB-final-ANPD-v2.pdf 39 Specialiștii de la nivelul CEPAH Actualele reglementări legale în vigoare 53 prevăd o componență a comisiei formată din șapte membri, respectiv: - un președinte, de profesie medic, angajat al DGASPC, - un vice președinte de profesie medic, angajat al DGASPC și - cinci membri cu profesii diferite, și anume: medic desemnat de către DSP județean/local, asistent social, psiholog, un reprezentant al sectorului neguvernamental din județul/sectorul respectiv și un jurist. O astfel de componență este în oglindă cu cea recomandată pentru SECPAH și corespunde rolului CEPAH propus în noua procedură, așa cum este descris acesta în capitolul 2. Specialiștii de la nivelul SPAS În România, în prezent, doar aproximativ o treime din autoritățile locale au un serviciu public de asistență socială (SPAS) la nivel local, acreditat conform legii. În SPAS urbane, personalul implicat în activități de asistență socială este mai numeros, cu 1-10 angajați în orașele mici și 3-59 angajați în orașele mari, în timp ce în SPAS rurale, personalul scade la una sau două persoane. Structura orientativă a personalului SPAS, conform HG nr. 797/2017 (art. 4, alin. 2), este doar parțial implementată. Cel mai mare deficit este înregistrat în ceea ce privește persoanele responsabile cu furnizarea de servicii sociale și managerii de caz/responsabilii de caz pentru copiii și adulții cu dizabilități care trăiesc în familii. Multe SPAS-uri, mai ales din mediul rural, au angajate doar persoane cu atribuții de asistență socială și nu asistenți sociali. Anexa ASOC, ca și ancheta socială, trebuie realizată de un asistent social sau un tehnician social sub supervizarea unui asistent social. Deși Anexa ASOC aduce îmbunătățiri față de modelul cadru reglementat în prezent, 54 calitatea datelor oferite de ancheta socială ar putea să nu crească, dat fiind deficitul de asistenți sociali de la nivel local. Totuși, MMSS implementează în prezent un proiect finanțat din PNRR pentru dezvoltarea serviciilor integrate în comunitățile marginalizate, prin care urmează să fie angajate echipe comunitare (inclusiv asistenți sociali) în 2000 de localități. Acest proiect are potențialul de a rezolva problema lipsei de asistenți sociali în mare parte dintre comunele din țară. 53 Conform Legii nr. 96/2023, de modificare și completare a Legii nr. 448/2006. 54 Ancheta socială obligatorie pentru evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap a adulților efectuată de către SPAS ar trebui să urmeze un model cadru standard, conform HG nr. 430/2008, Anexa 6. 40 5. Noua schiță de procedură pilotată pentru modernizarea evaluării complexe a a dizabilității pentru persoanele adulte în România Acest capitolul conține descrierea fluxului de acțiuni și documente în vederea încadrării în grad de dizabilitate și a identificării de servicii și suport necesare persoanelor cu dizabilități. 5.1. Noua schiță de procedură: Imagine de ansamblu 1 DOSARUL 1.1. Întocmirea dosarului și conținutul acestuia TBD 55 Introducerea formularelor standardizate pentru medicii de specialitate și pentru psihologii clinicieni, plătite de CNAS Unitatea medicală înmânează foaia informativă „Cum se poate obține un certificat de dizabilitate” potențialilor solicitanți de certificat de dizabilitate. 2 ÎNREGISTRAREA 2.1 Dosarele de aplicație pot fi transmise prin email, depuse la SPAS sau la DGASPC/SECPAH 2.2 Programarea interviului pentru evaluare 3 EVALUAREA DIZABILITĂȚII Interviul de încadrare se poate desfășura față-în-față (la sediul SECPAH), online (cu video) sau la domiciliul solicitantului, pentru persoanele nedeplasabile 3.1 F1 = evaluarea medicală și psihologică Medicul și un psiholog SECPAH fac evaluarea pe baza documentelor medicale de la dosar și a unui interviu, folosind criteriile revizuite, și completează formularul F1 (include SCOR MP) în sistemul informatic. 3.2 F2_WHODAS+RO = evaluarea funcționării pe baza CIF Orice specialist SECPAH instruit în aplicarea WHODAS. Răspunsurile la cele 45 întrebări sunt introduse în sistemul informatic. 3.3 Determinarea gradului de dizabilitate Șeful SECPAH asigură respectarea procedurii de către specialiști și, în modulul de rezultate din sistemul informatic, inițiază calculul automat pentru: - SCOR WHODAS+RO - scorul total al dizabilității persoanei ca întreg (de la 0 la 100, cu praguri asociate gradelor) După aceasta apasă tasta CAZ FINALIZAT 55 TBD = A fi decis/dezvoltat. 41 TBD Se păstrează cele 4 grade din prezent? Obținerea gradului de dizabilitate declanșează automat: plata indemnizației de dizabilitate, asigurarea medicală gratuită, parcarea gratuită, transportul gratuit. Atceva? 3.4 Emiterea și transmiterea certificatului Secretariatul: - preia cazurile finalizate din sistem, - generează automat CERTIFICATUL - transmite pachetul de certificate spre semnătură către directorul DGASPC - trimite persoanei certificatul și ghidul „Cum se poate contesta certificatul”. 3.5 F2_FEI Persoana este informată cu privire la evaluarea nevoilor (scop, cum se desfășoară etc.) și este înregistrată opțiunea pentru unul sau mai multe module. Persoana primește și foaia informativă „Ce trebuie să știi despre evaluarea nevoilor individuale”. Evaluarea nevoilor este voluntară și modulară. Pentru modulul M2 pot opta doar persoanele cu grad accentuat sau grav. Pentru celelalte module pot opta persoanele cu certificat, indiferent de gradul de dizabilitate. NU 3.6.A. Opțiunea Persoana se poate (răz)gândi cu privire la evaluarea nevoilor. În cazul în care FEI dorește, poate face ulterior o solicitare pentru unul sau mai multe module de evaluare, pe care o poate depune la SPAS sau direct la DGASPC/SECPAH și treci la 3.6.B. DA 3.6.B. Anexa ASOC Secretariatul transmite către SPAS o cerere (prin email) pentru completarea Anexei la ancheta socială pentru persoane adulte cu dizabilități (Anexa ASOC) pentru persoanele care îndeplinesc condițiile (obțin certificat cu grad de dizabilitate, și-au exprimat interesul în F2_FEI. Pentru modulul M2 se verifică eligibilitatea - grad accentuat sau grav). 3.7 SPAS are la dispoziție 15 zile lucrătoare să întocmească și transmită Anexa ASOC către SECPAH. 4 EVALUAREA NEVOILOR 4.1 După primirea Anexei ASOC, este programat interviul și șeful SECPAH desemnează un specialist (responsabil de caz) care să însoțească persoana pe parcursul evaluării nevoilor. Sistemul DA 4.2.A. IT Sistemul informatic permite introducerea Anexei ASOC de către SPAS NU 4.2.B. În pregătirea interviului, specialistul desemnat preia Anexa ASOC, solicită completări din partea SPAS (dacă este nevoie) și introduce datele în sistemul informatic. 42 4.3 Desfășurarea evaluării nevoilor Interviul se poate desfășura față-în-față (la sediul SECPAH) sau online (cu video) 4.3.A. M1 = Educație și muncă Referire către serviciu DGASPC/ ateliere protejate 4.3.B. M2 = Asistență personală Decizie de acces la serviciu semnată de directorul DGASPC, transmisă către primărie 4.3.C. M3 = Adaptarea locuinței Referire către serviciu DGASPC/echipamente asistive 4.3.D. M4 = Decizie asistată Referire către serviciu DGASPC 4.3.E. M5 = Nevoile neacoperite Raport anual județean Rapoarte anuale către municipii Rapoartele sunt generate automat. 4.3.F. PLIN Planul Individualizat este transmis către șeful SECPAH care verifică și apasă tasta CAZ FINALIZAT. Rezultatele evaluării nevoilor 4.4 La sfârșitul anului (în decembrie), șeful SECPAH generează automat (și verifică): - Raportul anual al nevoilor neacoperite la nivel de județ - Rapoartele anuale pentru primăriile de municipii 4.5 Secretariatul preia cazurile finalizate din sistem și transmite: - PLIN și, după caz, decizia de acces la asistență personală către persoană, precum și ghidul „Cum se poate contesta certificatul” care are și o secțiune referitoare la contestarea deciziei privind asistența personală. - Decizia de asistență personală către serviciul DGASPC pentru APP - PLIN și, după caz, decizia de acces la asistență personală către SPAS (pentru angajarea AP sau plata indemnizației) La sfârșitul anului (în decembrie): - Raportul anual al nevoilor neacoperite către CJ - Rapoartele anuale către primăriile de municipii DA Persoana este mulțumită cu rezultatele evaluării dizabilității/evaluării Satisfacție nevoilor. persoană Se mai întoarce: - Pentru înnoirea certificatului - Pentru prelungirea accesului la asistență personală NU - La eventuala apariție a noi module adiționale referitoare la servicii de interes. 5 REDRESARE ȘI CONTESTAȚII 5.1 Opțiunile Persoana își exprimă nemulțumirea/nelămurirea. Secretariatul informează persoana privind opțiunile: A) Plângere depusă către CEPAH B) Plângere către instanțele de judecată Opțiunea A) poate fi urmată de opțiunea B), dacă persoana nu este lămurită. 43 5.2.A. Pentru plângerile către CEPAH, Secretariatul pregătește dosarul cu formularele F1, F2 și modulele de evaluare a nevoilor completate de SECPAH la momentul evaluării. CEPAH: - verifică că procedura a fost respectată - verifică că nu a apărut vreo eroare în proces (verifică scorurile) - poate solicita refacerea Anexei ASOC de către SPAS - decide cum trebuie procedat în continuare și - oferă lămuriri persoanei nemulțumite. CEPAH-urile județene funcționează sub coordonarea Comisiei Superioare. TBD Organizarea de consultări cu ONG-urile pentru a decide o procedură transparentă de selecție a reprezentantului ONG din cadrul CEPAH. TBD Cum se procedează dacă analiza CEPAH pune în evidență o eroare care duce la modificarea gradului (spre exemplu, SCOR MP este eronat fiindcă nu au fost luate în considerare unele info din dosar)? 5.2.B. Dacă persoana deschide un proces în instanță, CEPAH oferă opinia expertă (jutificările) către judecători/curțile de judecată. TBD Registrul experților (ce trebuie întocmit de ANPDPD în legătură cu Livrabilul 6) va cuprinde membrii CEPAH-urilor județene. 5.2. Pașii din noua schiță de procedură care nu au putut fi pilotați Așa cum am precizat, noua schiță de procedură este organizată pe cele patru etape ale demersului de evaluare. Fluxul de activități urmat în cadrul pilotului pentru fiecare etapă este descris în Livrabilul 5. Însă, la nivelul fiecărei etape, anumiți pași din procedură nu au putut fi pilotați. Acești pași reprezintă focusul acestui subcapitol. ETAPA 1. Evaluarea medicală și psihologică Noua schiță de procedură unitară propune completarea documentației de la dosar prevăzute de lege cu un „formular verde” pentru medici și cu o listă de cerințe minimale pentru rapoartele de evaluare elaborate de psihologii clinicieni. Aceste formulare sunt destinate a fi completate de orice medic sau psiholog, odată ce stabilește un diagnostic medical menționat în criteriile medicale și psihologice de încadrare în grad de dizabilitate. Ele au ca scop limitarea posibilităților de obținere/furnizare a documentelor medicale predispuse la fraudă și, în același timp, îmbunătățirea informării inițiale a tuturor categoriilor de populație. Detalii despre aceste formularele standardizate se găsesc în Livrabilul 3. Aceste două formulare standardizate nu au fost parte din studiul pilot, fiind adresate specialiștilor din afara SECPAH. În schimb, echipa Băncii Mondiale a organizat o pretestare extinsă a acestor instrumente, în colaborare cu o echipă de medici de la Spitalul Universitar de Urgență Elias (sub coordonarea doctorului Mihai Berteanu) și cu Colegiul Național al Psihologilor (secția Psihologie clinică) Această pretestare este încă din desfășurare și vizează: (1) identificarea deficitului de date medicale și psihologice în dosarele actuale pentru încadrarea în grad de handicap (pe un număr de 460 de dosare colectate de ANPDPD de la SECPAH-urile din toate județele țării) și (2) ajustarea formulare standardizate după aplicarea efectivă de către un lot de medici specialiști, respectiv psihologi clinicieni (din afara SECPAH). Activitatea este planificată a se încheia în iunie 2023, iar rezultatele vor fi incluse în Livrabilul 7. ETAPA 1. Evaluarea funcționării pe baza CIF Au fost pilotați toți pașii din procedură. 44 ETAPA 3. Certificarea dizabilității După finalizarea etapei de evaluare a dizabilității, urmează determinarea gradului de dizabilitate pe baza unui algoritm (aplicat automat) ce combină scorul medico-psihologic cu scorul obținut din WHODAS+RO. Etapa de certificare a dizabilității duce la obținerea statutului de persoană cu dizabilități și a certificatului de dizabilitate, ceea ce face ca persoana respectivă să fie eligibilă pentru anumite drepturi imediate (spre exemplu, asistența medicală gratuită). Pașii din procedură care nu au putut fi pilotați au fost următorii: (i) La finalizarea etapei 1, echipa trimite șefului SECPAH formularul F1 completat. Similar, după încheierea etapei 2, evaluatorul trimite șefului SECPAH formularul F2 completat. În primul rând, șeful SECPAH examinează documentele trimise de evaluatori, le aprobă sau le trimite înapoi pentru revizuire. După revizuire și eventualele corecții, șeful SECPAH determină scorul de dizabilitate al persoanei ca întreg și gradul corespunzător de dizabilitate cu ajutorul unui soft. (ii) Scorul de dizabilitate al persoanei ca întreg este generat automat de un soft care încorporează atât (i) algoritmul de combinare pentru determinarea scorului de funcționare în baza scorurilor specifice din WHODAS+RO, cât și (ii) algoritmul de combinare pentru calcularea scorului global pe baza scorurilor medico- psihologic și de funcționare. În funcție de scorul global, softul indică, de asemenea, gradul corespunzător de dizabilitate care urmează să fie atribuit persoanei. În acest fel, nivelul de dizabilitate încetează să mai fie determinat pe baza unei decizii subiective sau discreționare. În schimb, decizia este solidă din punct de vedere științific (validă și fiabilă) și nediscriminatorie, pe lângă faptul că se bazează atât pe starea de sănătate individuală, cât și pe evaluări punctuale ale unor activități specifice. Acești pași vor fi testați pe baza datelor colectate prin studiul pilot, rezultatele urmând a fi incluse în Livrabilul 7. ETAPA 4. Evaluarea nevoilor individuale de servicii și sprijin Evaluarea nevoilor individuale este inițiată la finalul etapei de evaluare a funcționării. Evaluarea nevoilor este voluntară ca să asigure libertatea de alegere și control a persoanelor cu dizabilități asupra propriei vieți, inclusiv asupra sprijinului primit, în acord cu CDPD. Deci, solicitantul unui certificat trebuie să fie bine informat cât mai devreme cu putință. Numai astfel solicitantul este conștient de acțiunile și de timpul necesar, precum și de oportunitățile disponibile. În consecință, formularul F2 este conceput astfel încât după ce se încheie aplicarea WHODAS+RO (evaluarea funcționării) să fie inițiată evaluarea nevoilor prin aplicarea formularului de exprimare a interesului (FEI). Schița de procedură unificată (Livrabilul 4 draft) prevede o serie de pași dintre care doar o parte au intrat în pilotare. Astfel, conform procedurii, specialistul SECPAH trebuie să facă următoarele acțiuni: (i) să informeze solicitantul cu privire la existența evaluării nevoilor după etapa de certificare, accesibilă pentru toți beneficiarii unui certificat (cu statut juridic de persoană cu dizabilități). 56 (ii) să recomande insistent modulul M1 - evaluarea nevoilor de sprijin și servicii în sfera educației și muncii pentru persoanele cu dizabilități cu vârste între 18 și 35 de ani și modulul M4 - evaluarea nevoilor de sprijin în luarea deciziilor pentru toate persoanele încadrate într-un grad grav de dizabilitate. 57 (iii) să asiste solicitantul în completarea formularului de exprimare a interesului (FEI) pentru participarea la evaluarea nevoilor, cu posibilitatea de a opta pentru unul sau mai multe servicii și modulele de evaluare corespunzătoare. 58 (IV) să explice solicitantului care sunt posibilele beneficii ale evaluării nevoilor individuale (profil de potențial profesional, profil de accesibilizare a locuinței, recomandare de decizie asistată și accesul la serviciul de 56 Pas aplicat parțial - Nu a putut fi aplicată condiția de a avea un certificat, spre exemplu pentru persoanele aflate la prima evaluare de-a lungul vieții (care nu au încă un certificat). 57 Pas pilotat ca atare. 58 Pas aplicat parțial - În cadrul pilotului, evaluatorul a menționat explicit că evaluarea nevoilor nu va afecta în nici un fel drepturile (serviciile și beneficiile) de care beneficiază persoana, conform evaluării pe lege. Instrucțiunea specială a fost de a nu crea un orizont de așteptare care putea duce la neînțelegeri și dezamăgire. 45 asistență personală) și că se încheie cu un Plan Individualizat (PLIN) care va fi comunicat către SPAS ce va avea responsabilitatea de a îi sprijini și monitoriza în următoarele 12 luni. La finalizarea completării formularului F2 (după FEI), specialistul SECPAH înmânează solicitantului ghidul cu privire la „Cum se poate contesta certificatul”. 59 ETAPA 4A. Evaluarea socială Evaluarea socială este primul pas în evaluarea nevoilor și oferă informațiile necesare pentru modulele de evaluare (M1-M5), din mediul natural de viață a persoanei. Prin urmare se aplică doar persoanelor care își exprimă interesul în cadrul FEI (din F2) pentru unul sau mai multe module de evaluare a nevoilor. În prezent, ancheta socială este document solicitat la dosar pentru toate persoanele adulte care aplică pentru încadrarea în grad de handicap și trebuie realizată pe modelul cadru prevăzut în HG nr. 430/2008, anexa 6. În conformitate cu aceste prevederi, toți solicitanți de încadrare în grad de handicap dispun la dosar de o anchetă socială. Totuși, conform noului pachet metodologic, evaluarea socială trebuie realizeată pe baza unui nou instrument Anexa_Asoc – Anexa la ancheta socială pentru persoanele adulte cu dizabilități, conceput să înlocuiască actualul model cadru. Spre deosebire de prevederile curente, conform cărora persoana trebuie să facă cerere la SPAS pentru a obține ancheta socială obligatorie la dosar, noua schiță de procedură unificată propune o schimbare majoră care implică următoarele: (i) raportul de anchetă socială nu mai este obligatoriu pentru toți solicitanții, ci doar pentru cei care își exprimă interesul în evaluare nevoilor. 60 (ii) solicitarea pentru Anexa la ancheta socială este trimisă de SECPAH/DGASPC, printr-un email standard, trimis odată ce persoana a finalizat etapa de evaluare a dizabilității și și-a exprimat interesul pentru unul sau mai multe dintre serviciile vizate de modulele de evaluare a nevoilor în cadrul FEI. 61 (iii) SPAS are la dispoziție maxim 15 zile lucrătoare să completeze Anexa_Asoc și să o trimită înapoi către SECPAH (prin poștă, email). 62 (IV) cererea pentru ancheta socială pe model Anexa_Asoc poate fi depusă și ulterior evaluării, de persoanele cu un certificat de dizabilitate în termen de valabilitate, direct la SPAS, care va informa SECPAH/DGASPC și va obține o programare pentru evaluarea nevoilor individuale. 63 Anexa pentru persoane adulte cu dizabilități la ancheta socială (Anexa ASOC) nu a fost pilotată în mod sistematic cu echipele SECPAH, ci a fost utilizată doar pentru unele cazuri (unde a putut fi realizată). În schimb, Anexa ASOC a fost riguros pretestată de echipa BM în colaborare cu Colegiul Național al Asistenților Sociali din România (CNASR). Cu ajutorul CNASR, au fost selectați asistenți sociali care au voluntariat să testeze noua formă de Anexă ASOC. Persoanele cu dizabilități evaluate au fost selectate fie de asistenți sociali din rândul clienților lor, fie în colaborare cu echipele județene SECPAH. La această activitate de testare au participat 66 de asistenți sociali, din 19 județe (8 județe și un sector din municipiul București care fac parte din studiul pilot, plus 10 județe din afara pilotului). Aceștia au evaluat 539 de persoane cu dizabilități (dintre care 175 au fost și înregistrate în aplicația e-PLIN). Principalele rezultate ale acestei activități au constat în: (1) observații utile privind întrebări al căror conţinut trebuie îmbunătăţit/schimbat; (2) nevoia de a aplica modular Anexa ASOC, adaptat la nevoile, condițiile și preferințele persoanei evaluate (și opțiunile acesteia pentru anumite module de evaluare a nevoilor); (3) necesitatea introducerii la nivelul CNASR a unei competențe specifice de evaluare socială a dizabilității, pentru asistenții sociali. În acest scop, CNASR va elabora un Ghid specific de intervenție al asistentului social în domeniul persoanelor cu dizabilități care va cuprinde, printre altele, instrucțiuni pentru utilizarea și aplicarea Anexei_ASOC alături de referințe specifice pentru practica asistentului social. Observațiile și ideile colectate la 59 Pas care nu a putut fi pilotat. 60 Pas pilotat ca atare. 61 Pas care nu a putut fi pilotat. 62 Pas care nu a putut fi pilotat. 63 Pas care nu a putut fi pilotat. 46 evenimentul final organizat cu asistenții sociali voluntari au fost incorporate în versiunea finală de instrument și de procedură incluse în acest raport. 64 ETAPA 4B. Modulele de evaluare a nevoilor individuale În baza principiilor CDPD, evaluarea nevoilor este nu doar voluntară, ci și modulară, căci nu există o soluție/măsură care se potrivește tuturor. Astfel, evaluarea nevoilor cuprinde patru module distincte (M1, M2, M3 și M4) care se subsumează conceptului de viață independentă, înțeleasă ca alegere și control în viața de zi cu zi pentru persoanele cu dizabilități, în condiții de egalitate cu populația generală. La acestea, sunt adăugate două module suplimentare (M0 și M5). Schița de procedură unificată prevede următorii pași care au fost modificați în scopul pilotării: (i) după ce SPAS transmite Anexa_Asoc, șeful SECPAH desemnează un responsabil de caz care programează interviurile. Data este comunicată SPAS care o transmite solicitantului. Dacă este posibil, primăria/SPAS poate sprijini persoana cu acces la un computer conectat la Internet (dacă persoana nu are), astfel încât interviurile să poată fi organizate online. 65 (ii) evaluarea nevoilor este demarată cu primul contact între solicitant și responsabilul de caz. Formularul M0 reprezintă instrumentul corespunzător primului contact. 66 (iii) responsabilul de caz este coordonatorul evaluării nevoilor individuale și persoană de contact pentru solicitant. Responsabilul de caz se asigură că toate modulele de evaluare solicitate sunt completate, făcînd apel la diverse surse de informare și participând la interviurile față-în-față sau online cu solicitantul. De asemenea, persoana primește și o Foaie informativă privind lista de dispozitive și echipamente asistive care se găsesc în România, organizată în funcție de cele 16 tipuri de activități incluse în evaluare. 67 (iv) evaluare se încheie prin completarea PLIN de către responsabilul de caz împreună cu persoana și reprezentantul/familia acesteia. 68 GENERAL. Alte prevederi ale schiței de procedură unificată care nu se aplică în studiul pilot Procedura prevede ca orice instrument (F1, F2, M1, PLIN etc.) să fie semnat de persoana evaluată/reprezentant și echipa de evaluare. Această regulă nu a fost aplicată în pilot, pentru simplitate și pentru a nu da demersului o aparență prea oficială, care ar fi putut crea false speranțe sau neînțelegeri în rândul persoanelor evaluate. Toate prevederile din procedură referitoare la SPAS nu au fost aplicate, pentru că echipele de implementare nu au inclus reprezentanți SPAS. Nu au fost testați pașii referitori la viitorul mecanism de redresare a plângerilor și contestațiilor, pe care procedura îi propune a face parte din sfera de responsabilitate a CEPAH-urilor. Acești pași vor fi tratați prin metodologia ce urmează a fi dezvoltată în cadrul Livrabilului 6. 5.3. Noua procedură de evaluare a adulților cu dizabilități: Lecții din pilot – variații județene și performanțe Studiul pilot a adus informații importante pentru eventuala adoptare a noului pachet metodologic la nivel național. Cu privire la adoptarea noii schițe de procedură unitară de evaluare, primul rezultat relevant este 64 Evenimentul final a fost organizat online, folosind platforma ZOOM, la 31 mai 2023. La atelier au participat 46 de asistenți sociali, echipa BM și reprezentanți ai ANPDPD. Un număr de 32 de asistenți sociali au transmis și feedback scris unde au detaliat diversele probleme întâmpinate și idei de îmbunătățire a instrumentului sau procedurii de aplicare. 65 Pas care nu a fost pilotat pentru că evaluarea dizabilității și evaluarea nevoilor au fost realizate în cadrul unei singure întâlniri cu persoana și nu în două zile diferite, așa cum prevede procedura. 66 Pas care nu a fost pilotat. În cadrul studiului, orice specialist SECPAH care recruta o persoană devenea implicit responsabilul cazului respectiv pe perioada pilotării. 67 Pas care nu a fost pilotat pentru că, în cadrul studiului, evaluarea nevoilor putea fi întreruptă oricând dacă persoana nu mai dorea să continue sau era obosită. 68 Pas pilotat ca atare. 47 faptul că fiecare echipă județeană a aplicat-o cu variații specifice. Exemple de variații județene în aplicarea noii proceduri sunt prezentate în Anexa 10. 69 În primul rând, variațiile județene au fost determinate de resursele umane și materiale (spații, echipamente) disponibile la nivel județean. Spre exemplu, unele echipe nu dispun de medic, altele au management deficitar, altele își desfășoară activitatea pe un hol, fără alte spații. Fapt este că echipele județene cu resurse umane insuficiente sau incomplete ca specializare au obținut, în general, performanțe mai slabe decât celelalte echipe. 70 Totuși, pilotul a dovedit că în astfel de situații, dacă există voință de participare se pot găsi soluții cu rezultate satisfăcătoare. În al doilea rând, variațiile județene sunt rezultatul faptului că noua procedură nu se aplică în vid și nici nu poate fi aplicată peste, ci doar împreună cu practicile existente. Adică, fiecare echipă are deja niște practici împământenite create în timp, în baza modului în care au interpretat/înțeles legislația existentă. 71 Raportul de diagnoză 72 a arătat cu claritate că practicile existente sunt doar în mică parte formalizate în proceduri instituționale. Și, indiferent dacă sunt formalizate în proceduri sau nu, practicile existente diferă sensibil între județe. În aceste condiții, în cadrul studiului pilot, noua procedură unitară a fost combinată cu elemente ale practicilor existente, adică, echipele nu au „uitat” cu totul modul în care fac lucrurile în „mod normal”. 73 Așa au rezultat variațiile județene din modurile diferite în care echipele au combinat noua procedură pilotată cu practicile împământenite. Fapt este că echipele județene cu practici curente conflictuale cu cele din noul pachet pilotat au obținut performanțe considerabil mai slabe decât celelalte județe. În principal, județele care fac evaluarea pentru încadrarea în grad de handicap doar pe baza dosarelor, în absența interacțiunii directe cu persoana, pentru cele mai multe cazuri evaluate. Aceste echipe județene au întâmpinat dificultăți serioase cu aplicarea noii proceduri unitare, căci nu au putut recruta participanți și nici aplica instrumentele de lucru care presupun un interviu cu persoana evaluată. Prin urmare, adoptarea noului pachet (criterii, instrumente, procedură unitară) poate fi realizată cu succes doar dacă sunt asigurate resursele umane și materiale necesare unei bune funcționări, iar echipele județene beneficiază nu doar de instruire, ci și de asistență și sesiuni de lucru în comun (schimb de experiență) care să le ajute în conștientizarea diferențelor, motivul acestora și posibile alternative sau alte moduri de a rezolva problemele și de a face lucrurile într-un mod eficace. 69 Aceste prezentări au fost realizate de echipele județene în cadrul sesiunilor de lucru săptămânale. Astfel, diferențele între județe au devenit vizibile și au fost discutate la nivelul întregii echipe de pilotare. 70 Performanțele au fost definite ca număr de cazuri evaluate pe noul pachet metodologic, pe lună. 71 Conform art. 1, alin. 2 din Ordinul nr. 2298/2012 privind aprobarea Procedurii-cadru de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad și tip de handicap, DGASPC „va elabora proceduri proprii, detaliate, pentru activitatea de evaluare a persoanelor adulte în vederea încadrării în grad și tip de handicap”. 72 Banca Mondială (2021) Livrabilul 1. 73 Spre exemplu, medicii au reinterpretat criteriile revizuite din perspectiva rutinei curente, echipele de evaluare au fost formate conform practicilor existente și nu conform noii proceduri, instrumentele au fost completate pe suport hârtie și abia apoi introduse în e-PLIN pentru că anumiți membri nu știu să folosească computerul etc. 48 Anexe Anexa 1. Instrumentele de cercetare pentru analiza sistemului și politicilor referitoare la evaluarea dizabilității A se vedea document separat Livrabil 4_Anexa 1. Livrabil 4_Anexa 1 include următoarea listă de instrumente: • Chestionarul 1. Evaluarea dizabilității și accesul la beneficii și servicii al persoanelor cu certificat de încadrare în grad și tip de handicap • Chestionarul 2A. Evaluarea dizabilității în România • Chestionarul 2B. Evaluarea dizabilității în România • Chestionarul 3A. Determinarea dizabilității în România • Chestionarul 3B. Determinarea dizabilității în România • Chestionarul 3C. Determinarea dizabilității în România • Chestionarul 3D. Determinarea dizabilității în România • Ghidul de interviu pentru avocați • Ghid de interviu pentru judecători • Ghidul de interviu pentru organizații neguvernamentale • Ghidurile de interviu pentru persoanele adulte care au solicitat evaluarea în vederea încadrării în grad și tip de handicap - 1. Călătoria • Ghidurile de interviu pentru persoanele adulte care au solicitat evaluarea în vederea încadrării în grad și tip de handicap - 2. Interacțiunea • Ghidurile de interviu pentru persoanele adulte care au solicitat evaluarea în vederea încadrării în grad și tip de handicap – 3. Contestațiile • Ghid interviu pentru reprezentanții serviciilor publice de asistență socială de la nivel local (SPAS) • Ghidul de discuție de grup cu specialiștii SECPAH și SEC Copil 49 Anexa 2. Scenarii pentru selecția reprezentantului ONG-urilor în cadrul CEPAH, care pot fi supuse consultărilor cu ONG-urile Scenariul 1: Vot deschis Regulament pentru desemnarea unui membru al societatii civile in Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap: 1. Criterii de reprezentare și independență ONG în Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap (CEPAH) a. Membrii Comisiei trebuie să răspundă acelorași criterii de integritate profesională şi personală. b. ONG-istul desemnat trebuie să fie înregistrat legal și să aibă activitate în județul în care candidează. c. Pregătirea profesională în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități. d. Reprezentativitate la nivel de sector în materia drepturilor persoanelor cu dizabilități. e. Independență față de autoritatea în cadrul căreia vor activa și să probeze o conduită morală adecvată. f. Persoanele desemnate și organizațiile neguvernamentale nu trebuie să se afle în raporturi de muncă sau contracte de finanțare sau de contractare de servicii cu CJ sau DGASPC – din județul în care vor participa la lucrările CEPAH. 2. Procedura de desemnare a membrului ONG în CEPAH a. Într-o anumită perioadă din an se lansează procedura la nivel național pe o platformă online, pe baza unui document agreat încheiat cu ANPDPD, DGASPC-uri și VotONG (de exemplu, platforma https://votong.ro/ro/). b. ONG-urile își vor putea desemna candidații pentru participarea în CEPAH în funcție de criteriile stabilite. c. Competiția va fi realizată public în sistem online – prin depunerea candidaturilor cu documentele agreate de reprezentanții societății civile in materia drepturilor persoanelor adulte cu dizabilități și ANPDPD. d. Votul public se va realiza prin platforma online. Candidaturile și CV-urile candidaților vor fi publice. e. Comisia de evaluare a candidaturilor va fi formată din reprezentanți ai ONG-urilor și va beneficia de observatori din partea ANPDPD și DGASPC-uri. f. Persoana desemnată și organizația pe care o reprezintă vor face dovada îndeplinirii criteriilor de integritate, pregătire profesională, independență, reprezentativitate și activități profesionale și instituționale care nu contravin dispozițiilor CDPD. g. În cazul în care nicio organizație neguvernamentală nu își desemnează cel puțin un reprezentant în CEPAH, vor putea fi acceptate candidaturi ale unor ONG-uri care activează în județele limitrofe, în urma unei proceduri specifice de selecție și desemnare. 3. Durata mandatului și raportarea trimestrială a. Durata unui mandat în CEPAH va fi de trei ani, cu posibilitatea de a fi reînnoit o dată (în total, maxim 6 ani). Înainte de expirarea mandatului, organizația neguvernamentală care a desemnat un membru va fi notificată și va putea propune aceeași persoană sau un alt candidat pentru a-i lua locul în Comisie. b. Trimestrial, organizațiile neguvernamentale care și-au desemnat membrii în CEPAH vor publica un raport privind activitatea acestora, provocările și oportunitățile întâmpinate în cadrul Comisiei. Raportul va fi disponibil pe site-ul organizației și va fi trimis către ANPDPD și DGASPC-uri pentru a fi inclus în rapoartele trimestriale ale Comisiei către Comisia Superioară din cadrul ANPDPD. 4. Contestarea mandatului persoanei şi/sau a ONG desemnat 50 a. Procedura de contestare a deciziei de desemnare a unui profesionist sau a organizației în care acesta activează va fi prevăzută în documentul agreat şi încheiat cu ANPDPD, DGASPC-uri și VotONG (în numele societăţii civile) și va cuprinde informații despre termenele, modalitățile și locul de depunere a contestațiilor. b. În situația în care o persoană desemnată nu mai îndeplinește criteriile de integritate, pregătire profesională, independență sau reprezentativitate, organizația care a desemnat-o va avea obligația de a propune un alt candidat pentru a-i lua locul. 5. Procedura de vot în cadrul CEPAH Membrii Comisiei vor avea dreptul la opinii separate, iar deciziile vor fi luate prin vot, cu majoritate ......... În caz de egalitate de voturi, președintele Comisiei va avea votul decisiv. 6. Organizarea şedinţelor şi participarea ONG-istului desemnat Ședințele Comisiei pot fi organizate şi în sistem hibrid, combinând prezența fizică cu participarea online. În cazul în care un membru al Comisiei nu poate fi prezent fizic la ședință, va putea participa prin videoconferință sau altă modalitate de comunicare la distanță. Scenariul 2: Alegerea CJ/CL Selectarea reprezentantului ONG în CEPAH Actualele reglementări legale în vigoare 74 prevăd o componență a comisiei formată din șapte membri, respectiv: - un președinte, de profesie medic, angajat al DGASPC, - un vice președinte de profesie medic, angajat al DGASPC și - 5 membri cu profesii diferite, respectiv: medic desemnat de către DSP județean/local, asistent social, psiholog, un reprezentant al sectorului neguvernamental din județul/sectorul respectiv și un jurist. Criteriile de selecție trebuie să se aplice unitar tuturor membrilor comisiei, având la bază profesionalismul, disponibilitatea de participare a acestora, precum și existența competențelor specifice profesiei. În plus, pentru unii membri (nu pentru psiholog, asistent social și jurist) sunt menționate condiții de apartenență instituțională (DGASPC, DSP etc.) și de rezidență în județul/sectorul respectiv. De asemenea, criteriile de selecție trebuie să țină seama și să fie proporționale cu responsabiitățile mai restrânse ale comisiei, acesteia revenindu-i în principal rolul de re-evaluare a contestațiilor depuse de persoanele cu dizabilități, nemulțumite fiind de scorul obținut urmare a evaluării de către specialiștii SECPAH. Criterii de selecție și analiză a reprezentantului ONG 1. ONG-ul pe care îl reprezintă să fie înregistrat legal, să fie acreditat, cu activitate demonstrabilă în domeniul protecției drepturilor persoanelor cu dizabilități - poate fi ONG furnizor de servicii sociale, ONG cu activități de advocacy, ONG parte dintr-o rețea cunoscută care lucrează în beneficiul persoanelor cu dizabilități etc. . 2. Organizația să desfășoare activitate în județul/sectorul unde funcționează CEPAH. 3. Disponibilitatea membrului ONG de a participa activ la lucrările comisiei în calitate de reprezentant al sectorului ONG, pe durata întregului mandat de 4 ani (declarație pe proprie răspundere). 75 4. Să nu dețină mai mult de 2 mandate consecutive ca și reprezentant al sectorului ONG. 5. În situația în care în județul/sectorul respective nu există ONG, se poate apela la ONG aflate în proximitatea comisiei (alt județ, sector). 6. Să demonstreze experiență în domeniul dizabilității de minim 3 ani (CV, recomandări, referințe, experiență similar etc.). 74 Conform Legii nr. 96/2023, de modificare și completare a Legii nr. 448/2006. 75 Prin similaritate cu mandatul membrilor Comisiei Superioare. 51 7. Să demonstreze implicare în îmbunătățirea calității vieții și/sau promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități (CV și/sau recomandări). 8. Persoana desemnată să dețină cunoștințe legate de reglementarea sectorului dizabilității, cunoașterea măsurilor de protecție și a serviciilor destinate persoanelor cu dizabilități. 9. Să mențină o legătură activă și transparentă cu organizațiile neguvernamentale care promovează drepturile persoanelor cu dizabilități din județul/sectorul respectiv. 10. Persoana desemnată din cadrul ONG pentru a face parte din CEPAH nu trebuie să se afle în raporturi de muncă cu DGASPC și/sau CJ/CL. Procedura de desemnare a membrului ONG în CEPAH 1. DGASPC publică pe site-ul propriu demararea procedurii de selecție a reprezentantului ONG: perioada de aplicare, documente necesare și transmiterea acestora, comisia de evaluare a candidaturilor, criteriile de selecție și punctajul acordat. 2. Comisia de evaluare cuprinde 3-5 membri și este formată din reprezentanți ai DGASPC. 3. DGASPC înaintează CJ/CL persoanele propuse a face parte din cadrul CEPAH, inclusiv reprezentantul ONG. 4. Consiliul județean/local decide, în baza propunerii DGASPC componența CEPAH pentru un mandat de 4 ani. 52 Anexa 3. Instrumentele pentru evaluarea medicală și psihologică (versiunea după pilotare) Anexa 3a & b. Propunerea de Criterii medicale și psihologice Propunerea de Criterii medicale și psihologice, revizuite, se găsește în documentul separat Word Livrabil 4_Anexa3a și sinteză format bază de date în Livrabil 4_Anexa3b. Anexa 3c. Formularul 1 FORMULARUL 1. Rezultatele evaluării medicale și psihologice, în baza criteriilor medicale și psihologice revizuite Evaluarea medicală și psihologică este realizată de o echipă formată cel puțin din medicul specialist și un psiholog SECPAH/CEPAH. Decizia privind componența echipei este luată de șeful SECPAH, în funcție de caracteristicile cazului și de disponibilitatea specialiștilor. Instrumentul se completează pentru toate persoanele care au acceptat să participe la studiul pilot. ȚINTĂ: 6.000+ cazuri la nivel național Acțiunile echipei care realizează evaluarea medicală și psihologică JUD Județul/sector: Echipa de evaluare: OMSM1 Medicul SECPAH CodeS. CodeS Selectați 0 (zero) dacă la completarea F1 nu a luat parte un MEDIC. DATLOG1 Data completării F1 |_z_|_z_|: |_l_|_l_|: |_a_|_a_|_a_|_a_| Generată de către medic automat 53 OMSM2 Psiholog SECPAH CodeS. CodeS Selectați 0 (zero) dacă la completarea F1 nu a luat parte un PSIHOLOG. DATLOG2 Data completării F1 |_z_|_z_|: |_l_|_l_|: |_a_|_a_|_a_|_a_| Generată de către psiholog automat OMSMalt La completarea F1 a 1. Da 0. Nu mai participat alt reprezentant SECPAH (pe lângă medic si psiholog)? Dacă OMSMalt=1, OMSM3 Alt specialist SECPAH CodeS. CodeS Se scrie codul specialistului care completează efectiv formularul. DATLOG3 Data completării F1 |_z_|_z_|: |_l_|_l_|: |_a_|_a_|_a_|_a_| Generată de către alt automat reprezentant SECPAH * Informații confidențiale care nu vor fi exportate în setul de date anonimizat pentru analiză. 1. DATE PRECOMPLETATE AUTOMAT PE CARE ECHIPA DE EVALUARE LE POATE CONSULTA ÎNAINTE DE INTERVIU Dosar 1.1. Date socio-demografice DATE PRELUATE AUTOMAT DIN O#3_F0. FORMULARUL DE ÎNREGISTRARE NUMEP Persoana evaluată a. Nume:* Preluat automat din DATE IDENTIFICARE b. Prenume 1:* c. Prenume 2:* Preluat automat din DATE IDENTIFICARE Preluat automat din DATE IDENTIFICARE ID Cod unic de identificare Generat automat. Preluat automat din DATE IDENTIFICARE ADR Adresa de domiciliu 1. Nume UAT: 1a. SIRUTA Generat automat Preluat automat din DATE 2. Nume sat/sector: 2a. SIRUTA Generat automat IDENTIFICARE 3. Mediul rezidențial: 1. Urban 0. Rural Generat automat SEX Sex 1. M 2. F DN Data nașterii* |_z_|_z_|: |_l_|_l_|: |_a_|_a_|_a_|_a_| AGE Vârsta (în ani împliniți) |__|__| ani Generată automat. PRELUATĂ DIN F00. 54 SCIV Starea civilă 1. căsătorit(ă) legal | 2. concubin(ă) | 3. văduv(ă) | 4. divorțat(ă) 5. separat(ă)/despărțit(ă) în fapt | 6. necăsătorit(ă) (de-a lungul vieții) AFAM Persoana trăiește ... 0. Persoană singură 5. Altă situație, și anume: 1. Într-o familie (se include APP) 2. Într-un serviciu rezidențial/centru (HG nr. 867/2015) public sau privat 3. În detenție 4. Temporar la tratament în străinătate/țară PASIST2 Persoana are ... APP sau asistent personal 1. Da 0. Nu Dacă PASIST=1 SAU 2 atunci PASIST2=1 Generat automat PTUT Persoana este ... 1. Sub tutela unui membru din familie 1. Da 0. Nu 2. Sub tutela autorităților locale 1. Da 0. Nu 3. Sub curatelă 1. Da 0. Nu PRLEG Persoana are 1. Da 0. Nu reprezentant legal? Dacă DA 1. Sex: 1. M 2. F 2. Vârsta în ani împliniți: |__|__| ani 3. Calitatea: 1. soț/soție | 2. fiu/fiică | 3. mamă/tată | 4. altă rudă, ... 5. altă persoană (nerudă), și anume ... ECD 1.2. Certificatul de încadrare în grad de handicap DATE PRELUATE AUTOMAT DIN O#3_F0. FORMULARUL DE ÎNREGISTRARE ECD1 Tipul de evaluare 1. Prima evaluare de-a lungul vieții pentru încadrarea în grad de handicap Un singur răspuns 2. Evaluarea pentru înnoirea unui certificat existent 3. Evaluare ca urmare a unei schimbări de situație sau de stare de sănătate, sau la cerere, inclusiv pentru aplicarea prevederilor art. 58 sau 59 din Legea 263/2010 privind sistemul de pensii publice ECD Dacă ECD1=1 Persoana nu are un certificat valabil => TRECI LA Secțiunea 2 2 În baza de date, ECD2=0 Dacă ECD1=2 OR 3 Persoana are un certificat valabil și se completează datele de mai jos În baza de date, ECD2=1 ECD Certificatul de Ne referim la certificatul anterior cu care persoana a venit la evaluarea 2 handicap pentru încadrarea în grad de handicap a. Gradul 0. respingere/neîncadrare CERTIFICATULUI 2020- 1. ușor | 2. mediu | 3. accentuat | 4. grav | 5. grav cu asistent personal 21 cu care a venit la evaluare 55 b. Tipul CERTIFICATULUI 1. handicap fizic | 2. handicap somatic | 3. handicap auditiv | 4. handicap vizual | 5. 2020-21 cu care a venit handicap mintal | 6. handicap psihic | 7. handicap asociat | 8. handicap HIV/SIDA | la evaluare 9. handicap boli rare | 10. handicap surdocecitate c. Valabilitatea 1= 12 luni | 2= 24 luni | 3= permanent ATENȚIE! Dacă în criteriile revizuite există o recomandare de 6 luni, se va înregistra codul 1=12 luni Ediz 2. EVALUAREA MEDICALĂ ȘI PSIHOLOGICĂ EVALUAREA SE POATE REALIZA PRIN ANALIZA DOCUMENTELOR MEDICALE ȘI PSIHOLOGICE DE LA DOSAR ȘI, DUPĂ CAZ, PRIN INTERACȚIUNE DIRECTĂ (INTERVIU) CU SOLICITANTUL INTM 2.1. Despre interviu INTERVIU FAȚĂ-ÎN-FAȚĂ SAU ONLINE. INTM1 Unde are loc 1. La sediul SECPAH interacțiunea? 2. La domiciliul solicitantului (pentru persoanele imobilizate) 3. Online 4. Altă situație, și anume: ... INTM3 Limba în care se 1. română 2. maghiară 3. romani 4. germană 5. alta, și anume: desfășoară interviul ... INTM2 Participanți a. Persoana care trebuie evaluată/Solicitantul 1. Da 0. Nu b. Responsabilul de caz desemnat 1. Da 0. Nu c. Reprezentant legal/însoțitor/familie* 1. Da 0. Nu e. Alte persoane care nu sunt specialiști SECPAH 1. Da 0. Nu Dacă DA e1. Și anume: ... * Pentru solicitanții cu tulburări psihiatrice cu simptome psihotice sau cu dizabilități intelectuale este permisă participarea reprezentantului legal/însoțitorului/familiei la interviu, deoarece în aceste cazuri răspunsurile persoanei pot să nu reflecte corect realitatea. EVM 2.2. Rezultatele evaluării medicale și psihologice SCORUL MEDICAL ȘI RECOMANDĂRILE EVM1 DIAGNOSTICUL AFECȚIUNII CARE GENEREAZĂ DIZABILITATEA 1a. Denumire: 1b. Cod CIM-10/DSM5: 2. Durata cunoscută a patologiei: 1. mai puțin 2. între 1 și 2 3. mai mult de -1. NȘ de 1 an ani 2 ani 3. Caracterul afectărilor 1. continuu 0. fluctuant -1. NȘ EVM2 DIAGNOSTIC(E) SECUNDAR(E) 56 Există diagnostice secundare care 1. Da 0. Nu pot afecta încadrarea? Dacă DA 1a. Denumire: 1b. Cod CIM-10/DSM5: SCOR SCORUL MEDICAL FINAL, M conform criteriilor revizuite, indică o afectare a funcțiilor și 1. ușoară 2. moderată 3. severă 4. completă structurilor organismului ...: CONSTATĂRILE MEDICULUI și PSIHOLOGULUI PRIVIND NEVOILE PERSOANEI EVALUATE EVM3 Valabilitatea certificatului: ATENȚIE! Dacă în criteriile revizuite 3= 1= 12 luni 2= 24 luni există o recomandare de 6 luni, se va permanent înregistra codul 1=12 luni EVM30 Tipul de dizabilitate menționat 1. handicap 4. handicap 7. handicap 9. handicap în criteriile revizuite: fizic vizual asociat boli rare 2. handicap 5. handicap 8. handicap 10. handicap somatic mintal HIV/SIDA surdocecitate 3. handicap 6. handicap auditiv psihic Servicii: EVM4 1. Servicii medicale specializate 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia 2. Tratament medicamentos 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia curent 3. Reabilitare (recuperare) 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia medicală, inclusiv in stațiune balneară 4. Servicii medicale de îngrijiri la 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia domiciliu (finanțate de CNAS) 5. Dispozitivele medicale, 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia tehnologiile și dispozitivele asistive destinate reabilitării unor deficiențe organice sau funcționale în ambulatoriu Dacă DA a. Selectați din lista alăturată Anexa 38 din PROCEDURĂ din 1 aprilie 2019, MMJS, MS și CNAS, din Monitorul Oficial nr. 258 din 3 aprilie 2019 RĂSPUNS MULTIPLU A. PACHET DE BAZĂ (drop down) 1. Dispozitive de protezare în domeniul O.R.L. 2. Dispozitive pentru protezare stomii 3. Dispozitive pentru retenție sau/și incontinență urinară 4. Proteze pentru membrul inferior 57 5. Proteze pentru membrul superior 6. Orteze 6.1 pentru coloana vertebrală 6.2. pentru membrul superior 6.3. pentru membrul inferior 7. Încălțăminte ortopedică 8. Dispozitive pentru deficiențe vizuale 9. Echipamente pentru oxigenoterapie și ventilație noninvazivă 10. Dispozitive pentru terapia cu aerosoli 11a. Dispozitive de mers - Cârje, baston; Cârje cu sprijin subaxilar/cot; Triciclu; Cadre de mers; 11b. Dispozitive de mers - Scaun rulant pentru utilizator activ; Scaun rulant, manual; Scaun rulant, manual, cu sprijin postural; Scaun rulant, electric 12. Proteză externă de sân B. Pachetul de servicii pentru pacienții din statele membre ale Uniunii Europene(...) în baza Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului și pentru pacienții din statele cu care România a încheiat acorduri, înțelegeri, convenții sau protocoale internaționale cu prevederi în domeniul sănătății. 6. Alte tehnologii si dispozitive 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia asistive și tehnologii de acces De exemplu, cele vizate de subvențiile sub formă de voucher pentru persoanele cu dizabilități pentru facilitarea inserției pe piața muncii (cod MySMIS 130164) care se acordă prin DGASPC-uri. 7. Consiliere psihologică 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia 8. Psihoterapie individuală sau 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia de grup 80. Alte servicii 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia psihologice/terapii (logopedie, ergoterapie, meloterapie etc.) 9. Tratament medicamentos 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia curent de sănătate mintală În cadrul asistenței de Medicină Fizică și Reabilitare: 10. Bilet gratuit de tratament 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia balnear individual 11. Bilet gratuit de tratament 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia balnear cu asistent personal/ însoțitor EVM5 PENTRU PERSOANELE CU VÂRSTE SUB 65 DE ANI ȘI CARE NU AU PENSIE DE INVALIDITATE DE GRADUL I SAU II (AGE<65 & PDZ20<2) Orice fel de problemă de sănătate consemnată în documentele medicale care ar putea constitui bariere la angajare/locul de muncă, dintre următoarele: 1. Epilepsie 1. Da 0. Nu 7. Probleme de vedere 1. Da 0. Nu 2. Astm 1. Da 0. Nu 8. Diabet 1. Da 0. Nu 3. Bronșită 1. Da 0. Nu 9. Eczemă 1. Da 0. Nu 4. Dermatită 1. Da 0. Nu 10. Boli cardiace 1. Da 0. Nu 58 EVM5 PENTRU PERSOANELE CU VÂRSTE SUB 65 DE ANI ȘI CARE NU AU PENSIE DE INVALIDITATE DE GRADUL I SAU II (AGE<65 & PDZ20<2) Orice fel de problemă de sănătate consemnată în documentele medicale care ar putea constitui bariere la angajare/locul de muncă, dintre următoarele: 5. Lipsa auzului 1. Da 0. Nu 11. Defect de vorbire 1. Da 0. Nu 6. Hepatită B 1. Da 0. Nu 12. Sindrom Asperger/TSA 1. Da 0. Nu 13. Boli rare 1. Da 0. Nu EVM 2.3. Sprijinul necesar pentru nevoile speciale ACESTE INFORMAȚII VOR FI FOLOSITE ÎN CADRUL EVALUĂRII NEVOILOR INDIVIDUALE PENTRU STABILIREA DREPTULUI LA ASISTENȚĂ PERSONALĂ EVM6 Persoana are nevoi medicale speciale, 1. Da  COMPLETEAZĂ TABELUL DE MAI JOS oricare dintre cele din tabelul de mai 0. Nu  TRECI LA EVM7 jos? -1. NȘ/NR EVM6 Nevoi medicale speciale: Nu are Nevoie de Nevoie de nevoie de sprijin sprijin sprijin ocazional intensiv Îngrijirea căilor respiratorii 1. Terapie prin inhalare sau oxigen 0 1 2 2. Drenaj postural 0 1 2 3. PT toracic 0 1 2 4. Aspirare 0 1 2 Asistență pentru hrănire 5. Stimularea orală sau poziționarea maxilarului 0 1 2 6. Hrănire cu tub (de exemplu, nazogastric) 0 1 2 7. Hrănire parenterală (de exemplu, IV) 0 1 2 Îngrijirea pielii 8. Întoarcerea sau poziționarea 0 1 2 9. Pansamentul rănilor deschise 0 1 2 Alte îngrijiri medicale excepționale 10. Protecție împotriva bolilor infecțioase datorate 0 1 2 deteriorării sistemului imunitar 11. Managementul convulsiilor 0 1 2 12. Dializa 0 1 2 13. Îngrijirea stomiei 0 1 2 14. Ridicarea și/sau transferul 0 1 2 15. Supraveghere sau îngrijire pe timpul nopții 0 1 2 16. Regim alimentar special 0 1 2 16. Altele, și anume: ... 59 EVM7 Persoana are nevoi comportamentale 1. Da  COMPLETEAZĂ TABELUL DE MAI JOS speciale, oricare dintre cele din tabelul 0. Nu  STOP de mai jos? -1. NȘ/NR EVM7 Nevoi comportamentale speciale: Nu are Nevoie de Nevoie de nevoie de sprijin sprijin sprijin ocazional intensiv Distructivitate îndreptată spre exterior 1. Prevenirea atacurilor sau rănilor altora 0 1 2 2. Prevenirea distrugerii proprietății (de exemplu, 0 1 2 aprinderea unui incendiu, spargerea mobilierului) 3. Prevenirea furtului 0 1 2 Distructivitate autodirijată 4. Prevenirea autovătămării 0 1 2 5. Prevenirea pica (ingestia de substanțe necomestibile) 0 1 2 6. Prevenirea tentativelor de sinucidere 0 1 2 Alte comportamente ce necesită îngrijiri speciale 9. Prevenirea crizelor de furie sau a izbucnirilor 0 1 2 emoționale 10. Prevenirea rătăcirii 0 1 2 11. Prevenirea abuzului de substanțe 0 1 2 12. Menținerea tratamentelor de sănătate mintală 0 1 2 13. Opune rezistență fizică la îngrijire 0 1 2 14. Alte probleme grave de comportament, și anume: 3. CALITATEA INFORMAȚIILOR DIN DOCUMENTELE EVMC MEDICALE ȘI PSIHOLOGICE DE LA DOSAR APRECIERI ALE ECHIPEI SECPAH CARE A REALIZAT EVALUAREA MEDICALĂ ȘI PSIHOLOGICĂ. Conform echipei de evaluare, ... M. P. Documentele Documentele medicale psihologice Da Nu Da Nu C0 Dosarul a conținut o evaluare psihologică pe lângă celelalte documente medicale? x x 1 0 Dacă la dosar nu au existat documente psihologice, atunci, completați doar coloana M. Documente medicale la întrebările de mai jos. C1 Documentele la dosar au fost suficiente? 1 0 1 0 C0BIS A fost solicitată completarea dosarului cu investigații 1 0 1 0 paraclinice sau documente suplimentare (de orice tip) C2 Documente au avut concluzii/diagnostice vagi sau neclare? 1 0 1 0 C3 Documente au avut concluzii/diagnostice incomplete? 1 0 1 0 60 Conform echipei de evaluare, ... M. P. Documentele Documentele medicale psihologice Da Nu Da Nu C4 Documente au avut concluzii/ diagnostice contradictorii? 1 0 1 0 C5 Au existat suspiciuni privind corectitudinea documentelor? 1 0 1 0 Per ansamblu, pe o scală de la 1-foarte slabă la 10-foarte M. P. bună, ... Documentele Documentele medicale psihologice C6 ... care a fost calitatea datelor din documentele de la dosar? C9 ... în ce măsură ați putut aplica criteriile medicale și psihologice revizuite folosind documentele existente la dosar? C7 ... în ce măsură considerați că scorul medical și psihologic pe care l-ați acordat (conform criteriilor revizuite) reflectă situația reală a persoanei? C8 Explicați care a fost problema sau dificultățile întâmpinate? 0. Nici o problemă Pentru pregătirea interviurilor ce urmează, persoana evaluată are ... EVN01 Probleme de vedere 1. Da 0. Nu Dacă DA a. Trebuie folosite cardurile adaptate pentru interviuri? 1. Da 0. Nu EVN02 Probleme de auz * 1. Da 0. Nu Dacă DA a. Este necesară prezența unui interpret de limbajul 1. Da 0. Nu semnelor în cadrul interviurilor? EVN03 Probleme de Persoana are tulburări psihiatrice cu simptome psihotice 1. Da 0. Nu înțelegere ** sau dizabilități intelectuale, ca diagnostic primar sau asociat? Note: * Pentru persoanele surde, este permisă prezența unui interpret de limbajul semnelor în cadrul interviului. ** Pentru solicitanții cu tulburări psihiatrice cu simptome psihotice sau cu dizabilități intelectuale, este permisă participarea reprezentantului legal/însoțitorului/familiei la interviu. În plus, pentru aceste cazuri, cartonașele folosite în interviuri vor fi în limbaj ușor-de-înțeles, pentru a facilita participarea activă a solicitanților la interviu. Alte informații TIMEF1 a. Câte minute a durat analiza documentelor de la dosar și interviul cu |__|__| minute persoana evaluată pentru a completa secțiunile 2 și 3 din acest formular? 61 Anexa 4. Instrumentele pentru evaluarea funcționării (versiunea după pilotare) Anexa 4a. Formularul 2 FORMULARUL 2. Chestionarul WHODAS+RO Evaluarea funcțională este realizată prin aplicarea chestionarului WHODAS+RO, în cadrul unui interviu față în față sau online, de către un practician SECPAH/CEPAH, temeinic instruit pentru a utiliza noul instrument, care poate fi un medic, un psiholog, un psihopedagog sau un asistent social. Instrumentul se completează pentru toate persoanele care au acceptat să participe la studiul pilot. ȚINTĂ: 6.000+ cazuri la nivel național, până la 31 mai 2023. Acțiunile specialistului care realizează evaluarea funcționării și inițierea evaluării nevoilor JUD Județul/sector: DATA Data completării F2 |_z_|_z_|: |_l_|_l_|: |_a_|_a_|_a_|_a_| Generată automat OMSF Evaluator SECPAH: CodeS. Se scrie codul specialistului care completează efectiv formularul. OMSFalt La interviu, pe lângă 1. Da 0. Nu evaluator, participă și alți membri SECPAH cu alte specializări? OMSF 1. Membru 1_F2 CodeS. 2. Membru 2_F2 CodeS. Selectați 0 (zero) dacă la completarea F2 nu a luat parte un alt specialist. 62 * Informații confidențiale care nu vor fi exportate în setul de date anonimizat pentru analiză. 1. DATE PRECOMPLETATE AUTOMAT PE CARE Dosar EVALUATORUL LE POATE CONSULTA ÎNAINTE DE INTERVIU DATE PRELUATE DIN O#3_F0. FORMULARUL DE ÎNREGISTRARE ȘI DIN O#3_F1. EVALUAREA MEDICALĂ Dosar 1.1. Date socio-demografice DATE PRELUATE AUTOMAT DIN O#3_F0. FORMULARUL DE ÎNREGISTRARE NUME Persoana evaluată a. Nume:* Preluat automat din DATE IDENTIFICARE P b. Prenume 1:* c. Prenume 2:* Preluat automat din DATE IDENTIFICARE Preluat automat din DATE IDENTIFICARE ID Cod unic de identificare Generat automat. Preluat automat din DATE IDENTIFICARE ADR Adresa de domiciliu 1. Nume UAT: 1a. SIRUTA Generat automat (drop down) 2. Nume sat/sector: 2a. SIRUTA Generat automat Preluat automat din DATE 3. Mediul rezidențial: 1. Urban 0. Rural Generat automat IDENTIFICARE SEX Sex 1. M 2. F DN Data nașterii* |_z_|_z_|: |_l_|_l_|: |_a_|_a_|_a_|_a_| AGE Vârsta (în ani împliniți) |__|__| ani Generată automat. PRELUATĂ DIN F00. SCIV Starea civilă 1. căsătorit(ă) legal | 2. concubin(ă) | 3. văduv(ă) | 4. divorțat(ă) 5. separat(ă)/despărțit(ă) în fapt | 6. necăsătorit(ă) (de-a lungul vieții) AFAM Persoana trăiește ... 0. Persoană singură 5. Altă situație, și anume: 1. Într-o familie (se include APP) 2. Într-un serviciu rezidențial/centru (HG nr. 867/2015) 3. În detenție 4. Temporar la tratament în străinătate/țară PASIST Persoana are ... APP sau asistent personal 1. Da 0. Nu 2 Dacă PASIST=1 SAU 2 atunci PASIST2=1 Generat automat PTUT Persoana este ... 1. Sub tutela unui membru din familie 1. Da 0. Nu 2. Sub tutela autorităților locale 1. Da 0. Nu 3. Sub curatelă 1. Da 0. Nu PRLEG Persoana are 1. Da 0. Nu reprezentant legal? Dacă DA 1. Sex: 1. M 2. F 2. Vârsta în ani împliniți: |__|__| ani 3. Calitatea: 1. soț/soție | 2. fiu/fiică | 3. mamă/tată | 4. altă rudă, ... 63 5. altă persoană (nerudă), și anume ... ECD 1.2. Certificatul de încadrare în grad de handicap DATE PRELUATE AUTOMAT DIN O#3_F0. FORMULARUL DE ÎNREGISTRARE ECD Tipul de evaluare 1. Prima evaluare de-a lungul vieții pentru încadrarea în grad de handicap 1 Un singur răspuns 2. Evaluarea pentru înnoirea unui certificat existent 3. Evaluare ca urmare a unei schimbări de situație sau de stare de sănătate, sau la cerere, inclusiv pentru aplicarea prevederilor art. 58 sau 59 din Legea 263/2010 privind sistemul de pensii publice ECD Dacă ECD1=1 Persoana nu are un certificat valabil => TRECI LA EVM 2 În baza de date, ECD2=0 Dacă ECD1=2 OR 3 Persoana are un certificat valabil și se completează datele de mai jos În baza de date, ECD2=1 ECD Certificatul de Ne referim la certificatul anterior cu care persoana a venit la evaluarea pentru 2 handicap încadrarea în grad de handicap a. Gradul 0. RESPINGERE/NEÎNCADRARE 1. ușor | 2. mediu | 3. accentuat | 4. grav | 5. grav cu asistent personal b. Tipul 1. handicap fizic | 2. handicap somatic | 3. handicap auditiv | 4. handicap vizual | 5. handicap mintal | 6. handicap psihic | 7. handicap asociat | 8. handicap HIV/SIDA | 9. handicap boli rare | 10. handicap surdocecitate c. Valabilitatea 1= 12 luni | 2= 24 luni | 3= permanent ATENȚIE! Dacă în criteriile revizuite există o recomandare de 6 luni, se va înregistra codul 1=12 luni EVM 1.3. Rezultatele evaluării medicale și psihologice DATE PRELUATE AUTOMAT DIN O#3_F1. EVALUAREA MEDICALĂ ȘI PSIHOLOGICĂ EVM1 DIAGNOSTICUL PRIMAR 1a. Denumire: 1b. Cod CIM-10/DSM5: 2. Durata cunoscută a patologiei: 1. mai puțin 2. între 1 și 2 3. mai mult de -1. NȘ de 1 an ani 2 ani 3. Caracterul afectărilor 1. continuu 0. fluctuant -1. NȘ EVM2 DIAGNOSTIC(E) SECUNDAR(E) Există diagnostice secundare? 1. Da 0. Nu Dacă DA 1a. Denumire: 1b. Cod CIM-10/DSM5: 2a. Denumire: 2b. Cod CIM-10/DSM5: 3a. Denumire: 3b. Cod CIM-10/DSM5: 64 SCOR SCORUL MEDICAL* care indică o M afectare a funcțiilor și structurilor organismului ...: 1. ușoară 2. moderată 3. severă 4. completă * Stabilit în baza O#2_MED1. Criterii medicale și psihologice revizuite CONSTATĂRILE MEDICULUI și PSIHOLOGULUI PRIVIND NEVOILE PERSOANEI EVALUATE EVM3 Valabilitatea certificatului: ATENȚIE! Dacă în criteriile revizuite există 1= 12 luni 2= 24 luni 3= permanent o recomandare de 6 luni, se va înregistra codul 1=12 luni EVM30 Tipul de dizabilitate menționat 1. handicap fizic 6. handicap psihic în criteriile revizuite: 2. handicap somatic 7. handicap asociat 3. handicap auditiv 8. handicap HIV/SIDA 4. handicap vizual 9. handicap boli rare 5. handicap mintal 10. handicap surdocecitate Servicii: EVM4 1. Servicii medicale specializate 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia 2. Tratament medicamentos curent 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia 3. Reabilitare (recuperare) 1. Da 0. Nu -1. Nu pot aprecia medicală, inclusiv in stațiune balneară Ediz 2. EVALUAREA FUNCȚIONĂRII EVALUAREA SE REALIZEAZĂ PRIN INTERVIU FAȚĂ-ÎN-FAȚĂ SAU ONLINE CU SOLICITANTUL. DATE DESPRE INTERVIU COMPLETATE DE EVALUATOR LA ÎNCEPUTUL INTERVIULUI, CÂND SE FAC PREZENTĂRILE. Conform noii metodologii generale de evaluare a dizabilității pentru persoanele adulte, evaluarea dizabilității cuprinde două etape distincte, și anume: 1. Evaluarea medicală și psihologică și 2. Evaluarea funcționării prin aplicarea instrumentului WHODAS+RO. INTW1 Unde are loc 1. La sediul SECPAH interacțiunea? 2. La domiciliul solicitantului (pentru persoanele imobilizate) 3. Online 4. Altă situație, și anume: ... INTW3 Limba în care se 1. română 2. maghiară 3. romani 4. germană 5. alta, și anume: desfășoară interviul ... INTW2 Participanți a. Persoana care trebuie evaluată 1. Da 0. Nu b. Responsabilul de caz desemnat 1. Da 0. Nu c. Reprezentant legal/însoțitor/familie* 1. Da 0. Nu e. Alte persoane care nu sunt specialiști SECPAH 1. Da 0. Nu Dacă DA e1. Și anume: ... 65 * Pentru solicitanții cu tulburări psihiatrice cu simptome psihotice sau cu dizabilități intelectuale este permisă participarea reprezentantului legal/însoțitorului/familiei la interviu, deoarece în aceste cazuri răspunsurile persoanei la întrebările WHODAS pot să nu reflecte corect realitatea. INTW 3. WHODAS+RO 45 ITEMI WHODAS 2.0 realizat de OMS și adaptat pentru România. Dom.0 3.1. Preambul TEXTUL ALBASTRU SE COMUNICĂ PERSOANEI EVALUATE. TEXTUL GRI ESTE PENTRU EVALUATOR, NU SE CITEȘTE. Spuneți-i respondentului: Interviul se referă la dificultățile pe care le întâmpină oamenii din cauza problemelor de sănătate. Înmânați-i respondentului cartonașul nr. 1 și spuneți: Explicați că "dificultate într-o activitate" înseamnă: Prin condiție de sănătate înțeleg boli sau afecțiuni, sau alte - efort sporit probleme de sănătate care pot fi de scurtă sau lungă - disconfort sau durere durată; leziuni; probleme mentale sau emoționale; și probleme cu alcoolul sau drogurile. - încetineală Nu uitați să țineți cont de toate problemele de sănătate în - modificări în modul în care faceți activitatea. timp ce răspundeți la întrebări. Când vă întreb despre dificultățile în desfășurarea unei activități, gândiți-vă la: Spuneți-i respondentului: Nu uitați: Când răspundeți, aș dori să vă gândiți la ultimele 30 de zile. Dacă în ultimele 30 de zile au fost zile bune și Aș dori, de asemenea, să răspundeți la aceste întrebări zile rele, răspunsul reprezintă media între gândindu-vă la cât de multe dificultăți ați avut, în medie, acestea, așa cum o face respondentul. în ultimele 30 de zile, în timp ce desfășurați activitatea așa cum o faceți de obicei. Înmânați-i respondentului cartonașul nr. 2 și spuneți: Citiți scala cu voce tare: Folosiți această scală atunci când răspundeți: 1= deloc, 2= puțin dificil, 3= moderat, 4= foarte dificil, 5= extrem sau nu pot realiza. 0= N/A - Nu se aplică Asigurați-vă că respondentul poate vedea cu ușurință cartonașele nr. 1 și nr. 2 pe tot parcursul interviului. Pentru solicitanții cu tulburări psihiatrice cu simptome psihotice sau cu dizabilități intelectuale, folosiți cartonașele în limbaj ușor-de-înțeles pentru a facilita participarea activă a solicitanților la interviu. Nu uitați! 1. Așa cum respondentul face de Răspunsurile înregistrate Întrebările se referă la gradul obicei activitatea reflectă punctul de vedere al de dificultate întâmpinat de 2. Având în vedere întregul ajutor/ persoanei evaluate! solicitant: întreaga asistența tehnică și personală de care beneficiază. 66 Dom.1 3.2. Domeniul 1 – Înțelegere și comunicare TEXTUL ALBASTRU SE COMUNICĂ PERSOANEI EVALUATE. TEXTUL GRI ESTE PENTRU EVALUATOR, NU SE CITEȘTE. Arătați cartonașele nr. 1 și nr. 2 respondentului Urmează să vă adresez o serie de întrebări Extrem referitoare la înțelegere și comunicare. sau nu Puțin Foarte pot În ultimele 30 de zile, cât de dificil v-a fost... Deloc dificil Moderat dificil realiza N/A D1.1 Să vă concentrați pentru a face ceva timp de 10 1 2 3 4 5 0 minute? D1.2 Să vă amintiți să faceți lucrurile importante de 1 2 3 4 5 0 zi cu zi? D1.3 Să analizați și să găsiți soluții la problemele din 1 2 3 4 5 0 viața de zi cu zi? D1.4 Să învățați să faceți ceva nou, de exemplu, cum 1 2 3 4 5 0 să ajungeți într-un loc necunoscut? D1.5 Să înțelegeți în general ce spun oamenii? 1 2 3 4 5 0 D1.6 Să începeți și să mențineți o conversație? 1 2 3 4 5 0 DRO1.7 Să gestionați stresul cauzat de o sarcină care solicită responsabilități, de exemplu, aprinderea 1 2 3 4 5 0 focului în cuptor? DRO1.8 Să vă păstrați cumpătul/să vă stăpâniți firea în 1 2 3 4 5 0 situații dificile sau stresante? DRO1.9 Să utilizați telefonul? 1 2 3 4 5 0 Dom.2 3.3. Domeniul 2 – Mobilitate/ Activități în mediul apropiat TEXTUL ALBASTRU SE COMUNICĂ PERSOANEI EVALUATE. TEXTUL GRI ESTE PENTRU EVALUATOR, NU SE CITEȘTE. Arătați cartonașele nr. 1 și nr. 2 respondentului Urmează să vă adresez o serie de întrebări Extrem referitoare la dificultățile de deplasare. sau nu Puțin Foarte pot În ultimele 30 de zile, cât de dificil v-a fost... Deloc dificil Moderat dificil realiza N/A D2.1 Să stați în picioare perioade lungi, de exemplu, 1 2 3 4 5 0 30 de minute? D2.2 Să vă ridicați din poziția șezând în picioare? 1 2 3 4 5 0 D2.3 Să vă deplasați în interiorul locuinței? 1 2 3 4 5 0 D2.4 Să ieșiți afară din locuință? 1 2 3 4 5 0 D2.5 Să mergeți pe distanțe lungi, de exemplu, un 1 2 3 4 5 0 kilometru? DRO2.6 Să ridicați un obiect sau să mutați un obiect 1 2 3 4 5 0 dintr-un loc în altul, cum ar fi o cană sau o cutie? DRO2.7 Să folosiți mâna și degetele pentru a manipula sau a da drumul unui obiect mic, cum ar fi o 1 2 3 4 5 0 monedă? 67 DRO2.8 Să folosiți mijloacele de transport public? 1 2 3 4 5 0 Dom.3 3.4. Domeniul 3 – Autonomie personală/ Autoîngrijire TEXTUL ALBASTRU SE COMUNICĂ PERSOANEI EVALUATE. TEXTUL GRI ESTE PENTRU EVALUATOR, NU SE CITEȘTE. Arătați cartonașele nr. 1 și nr. 2 respondentului Urmează să vă adresez o serie de întrebări referitoare la dificultățile pe care le întâmpinați în a avea grijă de Extrem dumneavoastră. sau nu Puțin Foarte pot În ultimele 30 de zile, cât de dificil v-a fost... Deloc dificil Moderat dificil realiza N/A D3.1 Să vă spălați pe întregul corp? 1 2 3 4 5 0 D3.2 Să vă îmbrăcați? 1 2 3 4 5 0 D3.3 Să mâncați? 1 2 3 4 5 0 D3.4 Să stați singur câteva zile? 1 2 3 4 5 0 DRO3.5 Să vă spălați fața și dinții? 1 2 3 4 5 0 DRO3.6 Să vă îngrijiți de propria sănătate, cum ar fi o dietă echilibrată sau efectuarea unor exerciții 1 2 3 4 5 0 fizice? Dom.4 3.5. Domeniul 4 – Relațiile interpersonale TEXTUL ALBASTRU SE COMUNICĂ PERSOANEI EVALUATE. TEXTUL GRI ESTE PENTRU EVALUATOR, NU SE CITEȘTE. Arătați cartonașele nr. 1 și nr. 2 respondentului Urmează să vă adresez o serie de întrebări despre dificultățile de a vă înțelege cu oamenii. Vă rog să rețineți că vă întreb doar despre dificultățile cauzate de probleme de sănătate. Mă refer aici la boli sau afecțiuni, leziuni, probleme psihice sau emoționale și probleme cu alcoolul sau drogurile. Extrem sau nu Puțin Foarte pot În ultimele 30 de zile, cât de dificil v-a fost... Deloc dificil Moderat dificil realiza N/A D4.1 Să relaționați cu persoane necunoscute? 1 2 3 4 5 0 D4.2 Să mențineți o relație de prietenie? 1 2 3 4 5 0 D4.3 Să vă înțelegeți cu persoanele apropiate? 1 2 3 4 5 0 D4.4 Să vă faceți prieteni noi? 1 2 3 4 5 0 D4.5 Să întrețineți relații intime? 1 2 3 4 5 0 68 3.6. Domeniul 5 – Activități cotidiene: 5(1) Activități Dom.51 gospodărești TEXTUL ALBASTRU SE COMUNICĂ PERSOANEI EVALUATE. TEXTUL GRI ESTE PENTRU EVALUATOR, NU SE CITEȘTE. Arătați cartonașele nr. 1 și nr. 2 respondentului Urmează să vă adresez o serie de întrebări despre activitățile implicate în întreținerea gospodăriei dumneavoastră și în îngrijirea persoanelor cu care locuiți sau de care sunteți apropiat. Aceste activități includ gătitul, curățenia, cumpărăturile, îngrijirea altora și îngrijirea bunurilor Dvs. Activitățile din curtea/grădina proprie sunt considerate activități gospodărești. Extrem sau nu Puțin Foarte pot În ultimele 30 de zile, cât de dificil v-a fost... Deloc dificil Moderat dificil realiza N/A D5.1 Să vă îndepliniți responsabilitățile privind 1 2 3 4 5 0 treburile casnice? Să faceți bine cele mai importante activități D5.2 1 2 3 4 5 0 casnice? Să terminați toate treburile casnice pe care D5.3 1 2 3 4 5 0 trebuia să le faceți? Să terminați treburile casnice cât de repede D5.4 1 2 3 4 5 0 a fost nevoie? DACĂ ORICARE DINTRE RĂSPUNSURILE DE LA D5.1-D5.4 ESTE MAI MARE DE 1=DELOC În ultimele 30 de zile, în câte zile ați redus sau D5.01 ați renunțat complet la munca casnică din |__|__| zile cauza stării dumneavoastră de sănătate? În prezent, persoana desfășoară orice formă  COMPLETAȚI SECȚIUNEA 3.7. de muncă plătită sau neplătită (chiar și 1. Da DOMENIUL 5(2) ÎN CONTINUARE OCED pentru câteva ore pe săptămână) sau urmează o formă de învățământ sau de  SARI LA SECȚIUNEA 3.8. 0. Nu formare profesională (de orice tip)? DOMENIUL 6 3.7. Domeniul 5 – Activități cotidiene: 5(2) Activități Dom.52 profesionale sau școlare TEXTUL ALBASTRU SE COMUNICĂ PERSOANEI EVALUATE. TEXTUL GRI ESTE PENTRU EVALUATOR, NU SE CITEȘTE. Arătați cartonașele nr. 1 și nr. 2 respondentului Urmează să vă adresez o serie de întrebări Extrem despre activitățile profesionale sau școlare. sau nu Puțin Foarte pot În ultimele 30 de zile, cât de dificil v-a fost... Deloc dificil Moderat dificil realiza N/A Să vă desfășurați activitatea D5.5 1 2 3 4 5 0 profesională/școlară zilnică? 69 Să realizați cu succes cele mai importante D5.6 1 2 3 4 5 0 sarcini zilnice de la serviciu/școală? Să finalizați toate sarcinile la locul de D5.7 1 2 3 4 5 0 muncă/școală? Să îndepliniți sarcinile, cât de repede a fost D5.8 1 2 3 4 5 0 nevoie? DACĂ ORICARE DINTRE RĂSPUNSURILE DE LA D5.5-D5.8 ESTE MAI MARE DE 1=DELOC În ultimele 30 de zile, în câte zile ați lipsit de la serviciu pentru o jumătate de zi sau mai D5.02 |__|__| zile mult din cauza stării dumneavoastră de sănătate? D5.9 Ați fost nevoit să lucrați la un nivel inferior pregătirii pe care o aveți din cauza unei 1. Da 0. Nu probleme de sănătate? D5.10 Ați câștigat mai puțini bani ca urmare a unei 1. Da 0. Nu probleme de sănătate? Dom.6 3.8. Domeniul 6 – Participarea socială TEXTUL ALBASTRU SE COMUNICĂ PERSOANEI EVALUATE. TEXTUL GRI ESTE PENTRU EVALUATOR, NU SE CITEȘTE. Arătați cartonașele nr. 1 și nr. 2 respondentului Urmează să vă adresez o serie de întrebări referitoare la participarea dumneavoastră în societate și despre impactul problemelor dumneavoastră de sănătate asupra dumneavoastră și a familiei dumneavoastră. Este posibil ca unele dintre aceste întrebări să implice probleme care depășesc ultimele 30 de zile, însă, atunci când răspundeți, vă rugăm să vă concentrați asupra ultimelor 30 de zile. Din nou, vă reamintesc să răspundeți la aceste întrebări în timp ce vă gândiți la problemele de sănătate: fizice, mentale sau emoționale, legate de alcool sau droguri. Extrem sau nu Puțin Foarte pot În ultimele 30 de zile, ... Deloc dificil Moderat dificil realiza N/A Cât de dificil v-a fost să participați la activități sociale (de exemplu, serbări, D6.1 1 2 3 4 5 0 activități religioase sau altele), la fel ca ceilalți? Cât de dificil v-a fost (în general) din cauza D6.2 barierelor sau obstacolelor din jurul 1 2 3 4 5 0 dumneavoastră? Cât de dificil v-a fost să trăiți cu demnitate, D6.3 1 2 3 4 5 0 din cauza atitudinii sau a acțiunilor celorlalți? Cât de mult timp ați petrecut Dvs. pentru a D6.4 vă îngriji de starea de sănătate sau de 1 2 3 4 5 0 consecințele ei? Cât de afectat ați fost Dvs. din punct de D6.5 vedere emoțional, din cauza stării 1 2 3 4 5 0 dumneavoastră de sănătate? 70 Cât de mult a dus sănătatea Dvs. la o D6.6 pierdere de resurse financiare pentru 1 2 3 4 5 0 dumneavoastră și familia dumneavoastră? Cât de dificil i-a fost familiei dumneavoastră D6.7 din cauza problemelor dumneavoastră de 1 2 3 4 5 0 sănătate? Cât de dificil v-a fost să faceți singur diferite D6.8 lucruri/activități pentru relaxare sau 1 2 3 4 5 0 plăcere? Cât de dificil v-a fost să vă bucurați de drepturile dumneavoastră ca cetățean, DRO6.9 cum ar fi dreptul la religie, dreptul la un 1 2 3 4 5 0 avocat sau drepturile legale și protecția împotriva discriminării? FBK 3.9. Feedback TEXTUL ALBASTRU SE COMUNICĂ PERSOANEI EVALUATE. TEXTUL GRI ESTE PENTRU EVALUATOR, NU SE CITEȘTE. Feedback-ul persoanei evaluate FBOM1 Pe o scală de la 1 la 10 (ca la școală), cât de relevante |__|__| -1. NȘ/NR considerați că au fost întrebările pentru situația Dvs.? FBOM2 Pe o scală de la 1 la 10 (ca la școală), ce notă dați pentru cât |__|__| -1. NȘ/NR de respectuos a fost desfășurat interviul? Feedback-ul evaluatorului Se completează după ce solicitantul pleacă. FBEV1 Pe o scală de la 1 – deloc dificil la 10 – extrem de dificil , cât |__|__| de greu a fost să aplicați WHODAS+RO? FBEV2 Ați întâmpinat dificultăți în atribuirea calificatorilor? 1. Da 0. Nu Dacă DA a. Notați codurile itemilor... Codurile de la D1.1 la DRO6.9 RĂSPUNS MULTIPLU (drop down) FBEV3 Pe o scală de la 1 - deloc la 10 - extrem, ce notă dați pentru acuratețea informațiilor oferite de solicitant? ATENȚIE! Notați evaluarea Dvs. cu privire la măsura în care răspunsurile oferite de persoana evaluată au reflectat corect |__|__| realitatea. Codul 1 = Dvs. considerați că răspunsurile primite au reflectat realitatea doar în mică măsură, fiind manipulate strategic. Codul 10 = Dvs. considerați că răspunsurile primite au reflectat întrutotul realitatea. Având în vedere toate datele din dosarul de cerere, este posibil ca un intervievator să nu fie întotdeauna de acord cu răspunsul respondentului. 71 FBEV4 Pe o scală de la 1 - deloc la 10 - extrem, în ce măsură ați resimțit un astfel de disconfort în timpul aplicării |__|__| WHODAS+RO? FBEV5 Iar atunci când ați simțit disconfort, ați înregistrat răspunsul 1. Da, ați făcut unele modificări dat de solicitant sau l-ați modificat pentru ca informațiile să 0. Nu, ați înregistrat exact răspunsul fie mai exacte (să reflecte corect realitatea)? dat de solicitant -7. NC, nu a existat disconfort Alte informații TIMEF2 a. Câte minute a durat aplicarea WHODAS+RO (inclusiv secțiunea de |__|__| minute feedback)? Timp estimat 20(30) + 10 = Anexa 4b. Cardurile WHODAS 72 Anexa 5. Documente legate de certificarea dizabilității Model de certificat de dizabilitate 73 Anexa 6. Instrumentele pentru evaluarea socială (versiunea după pilotare) Anexa ASOC Precizăm că Anexa ASOC prezentată în Anexa 6 reprezintă o variantă maximală care corespunde unei evaluări a nevoilor complete, adică pentru un caz în care solicitantul și-a exprimat interesul pentru toate modulele de evaluare. ANCHETA SOCIALĂ Anexa pentru persoanele adulte cu dizabilități care solicită evaluarea dizabilității sau evaluarea nevoilor individuale Acest modul este completat de specialistul din cadrul SPAS. Este foarte important ca toți itemii din Anexa la ancheta socială să fie completați cu simțul răspunderii. Dacă unii itemi lipsesc, evaluarea persoanei nu va putea fi realizată pentru că unele scoruri nu se vor putea determina. Este esențial ca asistenții sociali/ reprezentanții SPAS să știe că pachetul de instrumente conține multiple chei de verificare care permit identificarea informațiilor eronate. În cadrul studiului pilot, rapoarte de anchetă socială cu Anexa pentru persoane adulte cu dizabilități, pe noul format dezvoltat în cadrul proiectului, vor deveni disponibile doar după primele trei luni de culegere de date. Cel mai probabil, vor fi disponibile doar pentru unele cazuri și nu pentru toate. Acest fapt depinde de voința asistenților sociali/ reprezentanților SPAS de la nivel local să participe și să completeze anchete pe noul format pentru solicitanții adulți de evaluare în vederea încadrării în grad de handicap. ASOCYES Ancheta socială a fost 0. Nu, ancheta socială nu este în e-PLIN completată ...? 1. Ancheta socială este completată doar pe baza actelor de la dosar (pe modelul cadru reglementat) 2. Ancheta socială este completată în teren folosind modelul din studiul pilot și ulterior introdusă în e-PLIN 74 JUD Județul/sector: DATASS Data introducerii |_z_|_z_|: |_l_|_l_|: |_a_|_a_|_a_|_a_| Generată automat formularului în e-PLIN OMSS Specialistul SECPAH care CodeS. ... introduce datele din Se scrie codul specialistului care completează efectiv formularul. ancheta socială existentă la dosar DATAS Data realizării anchetei |_z_|_z_|: |_l_|_l_|: |_a_|_a_|_a_|_a_| sociale pe teren OMSL Asistent social/ Nume și prenume:* reprezentant SPAS care a Profesie: realizat ancheta NUMEP Persoana evaluată a. Nume:* Preluat automat din DATE IDENTIFICARE b. Prenume 1:* c. Prenume 2:* Preluat automat din DATE IDENTIFICARE Preluat automat din DATE IDENTIFICARE ID Cod unic de identificare Generat automat. Preluat automat din DATE IDENTIFICARE ADR Adresa de domiciliu 1. Nume UAT: 1a. SIRUTA Generat automat 2. Nume sat/sector: 2a. SIRUTA Generat automat Preluat automat din DATE 3. Mediul rezidențial: 1. Urban 0. Rural Generat automat IDENTIFICARE * Informații confidențiale care nu vor fi exportate în setul de date anonimizat pentru analiză. Asoc 1. DATE SOCIO-DEMOGRAFICE DATE DESPRE PERSOANA CU DIZABILITĂȚI ACTID Act de identitate a. CNP:* b. C.N./C.P./B.I./C.I.: Seria* c. Nr.* ADRAS Adresa de domiciliu din str. .... nr. ..., bl. , sc. ap. ... ancheta socială:* ADRCO1 Adresa de 1. Din actul de identitate (ADRBI) 3. Adresa din ancheta socială corespondență* 2. De facto, de la înregistrare (ADRDF) CONT1AS Info de contact 1. Telefon:* Notați 0 (zero) dacă persoana NU are un număr de telefon de contact. 2. E-mail:* Notați 0 (zero) dacă persoana NU are un E-MAIL de contact. CONT2AS Cum preferă să fie 1. Poștă 2. Telefon 3. E-mail 4. SPAS contactat* 75 LMAT Limba maternă 1. română | 2. maghiară | 3. romani | 4. germană | 5. alta | 0. nedeclarată LMAT5 Alta, și anume ... RELG Religia 1. ortodoxă | 2. catolică | 3. protestantă | 4. alta | 5. ateu | 0. nedeclarată RELG4 Alta, și anume ... AFAMAS Persoana trăiește ... 0. Persoană singură 5. Altă situație, și anume: 1. Într-o familie (se include APP) 2. Într-un serviciu rezidențial/centru (conform HG nr. 867/2015) public sau privat 3. În detenție 4. Temporar la tratament în străinătate/țară Dacă în familie AFAMAS=1 Secțiunea 2. GRILA DE GOSPODĂRIE se referă la gospodăria în care trăiește persoana (aici se includ și persoanele care trăiesc singure, în comunitate) Dacă AFAMAS>1 și Secțiunea 2 se referă la gospodăria de care aparține persoana, unde se persoana are o familie va întoarce/ ar putea fi reintegrată după ieșirea din instituție. Dacă AFAMAS>1 și Secțiunea 2 consideră persoana evaluată ca fiind o gospodărie de o persoana nu are familie persoană, deci persoana = gospodăria. AGO Compoziția gospodăriei: Notați zero la adulți/copii dacă Respondent =1 + |__|__| + |__|__| persoana locuiește singură A. adulți (18+ ani) K. copii (0-17 ani) NPERS Număr total membri în gospodărie: |__|__| membri în gospodărie Generat automat. NPERS = 1+AGO_A+AGO_K Asoc 2. GRILA DE GOSPODĂRIE GOSPODĂRIA ÎN CARE TRĂIEȘTE PERSOANA CU DIZABILITĂȚI EVALUATĂ. VEZI INDICAȚIILE DE MAI SUS. NUMĂRUL DE COLOANE (PERSOANE) TREBUIE SĂ FIE EGAL CU NPERS. Persoanele din gospodărie P1 = CODUL PERSOANEI Persoana cu P2 P3 P4 P5 P6 P7 dizabilități SEX Sex 1. M | 2. F DN Data nașterii zi lună an aaaa AGE Vârsta în ani împliniți Generată automat. AGE=1 august 2022 – DN. NAT Etnia 1. română | 2. maghiară | 3. romani | 4. germană | 5. alta | 0. nedeclarată | SCIVA Starea civilă S 76 Persoanele din gospodărie P1 = CODUL PERSOANEI Persoana cu P2 P3 P4 P5 P6 P7 dizabilități 1. căsătorit(ă) | 2. concubin(ă) | 3. divorțat(ă) | 4. separat(ă) | 5 necăsătorit(ă) | 6. văduv(ă) | NIVE Ultimul nivel de învățământ de cel mai înalt grad absolvit 1. fără școală absolvită 6. liceu (9-12 clase) 2. primar (1- 4 clase) 7. postliceal de specialitate sau tehnic de maiștri 3. gimnazial (5-8 clase) 8. universitar de scurtă durată/colegiu 4. profesional, de ucenici sau complementar 9. universitar lungă durată (inclusiv masterat) 5. treapta I de liceu (clasele 9-10) 10. doctorat OCUP Statutul ocupațional principal în ultimele 12 luni 1. salariat, inclusiv femeile în concediu de 8. șomer neînregistrat (nu mai primește ajutor de maternitate șomaj/alocație de sprijin și caută de lucru) 2. alt statut de persoană ocupată (zilier, lucrător la 9. pensionar(ă) la limită de vârstă negru etc.) 10. alt tip de pensionar(ă) 3. patron cu salariați 11. elev, student (Atenție! Se includ copiii care merg la 4. lucrător pe cont propriu în activități neagricole grădiniță) (PFA, AF, liber profesionist etc.) 12. casnică 5. lucrător pe cont propriu in agricultură 13. persoană în incapacitate de muncă 6. ajutor familial 14. alt statut de persoană inactivă (preșcolar care nu 7. șomer înregistrat merge la grădiniță, persoană întreținută) P1 = CODUL PERSOANEI (SE PĂSTREAZĂ) Persoana cu P2 P3 P4 P5 P6 P7 dizabilități KID Copil sub 18 ani care este în întreținerea persoanei 1. Da | 0. Nu cu dizabilități DEPD Persoană 18+ ani care nu A are venituri proprii și 1. Da | 0. Nu depinde economic de persoana evaluată APIS Asistentul personal 1. Da | 0. Nu PASISTAS Persoana are asistent personal? 1. Da, asistent personal profesionist (APP) 2. Da, asistent personal (AP) 4. Da, indemnizație lunară (în locul asistentului personal - AP) pentru grad de handicap grav cu AP, alții decât nevăzătorii 0. Nu Dacă PASISTAS=1 OR 2, date despre AP/APP 1. Sex: 1. M 2. F 2. Vârsta în ani împliniți: |__|__| ani 3. Calitatea: 1. soț/soție | 2. fiu/fiică | 3. mamă/tată | 4. altă rudă, ... 5. altă persoană (nerudă), și anume ... 4. AP/APP-ul locuiește cu 1. Da 0. Nu persoana? 77 SIM Familia beneficiază de servicii 1. Servicii medicale de îngrijiri la domiciliu (plătite de CNAS) de îngrijiri la domiciliu? 2. Servicii sociale (socio-medicale) de îngrijiri la domiciliu (plătite de MMSS) 3. Alte servicii de îngrijiri la domiciliu (indiferent de finanțare/furnizor) 0. Nu SIM2 Familia beneficiază de servicii 1. Da 0. Nu Generat automat. Dacă SIM>0 atunci SIM2=1 de îngrijiri la domiciliu? Asoc 3. EDUCAȚIE ȘI MUNCĂ 3.1. Participarea persoanei cu dizabilități la educație și formare PENTRU PERSOANELE CU VÂRSTE SUB 65 DE ANI ȘI CARE NU AU PENSIE DE INVALIDITATE DE GRADUL I SAU II (AGE<65 & PDZ20<2) OUTSC În care dintre 0. Nu a fost niciodată de-a lungul vieții înscrisă într-o => SARI la SCH1 următoarele situații formă de învățământ se află persoana 1. A mers la școală, dar a abandonat sau părăsit evaluată? timpuriu școala (înainte de a completa învățământul obligatoriu de 10 clase) 2. A completat învățământul obligatoriu sau un nivel de educație mai ridicat 7. Este încă într-o formă de învățământ (formal) Dacă vreodată a fost la școală OUTSC>0 TIPSC Ce tip de școală a urmat? 1. școală de masă 4. educație la domiciliu Răspuns multiplu 2. școală specială 5. cursuri de formare 3. A doua șansă 6. alte situații, și anume: ... CES Până să împliniți 18 ani ați avut un certificat de cerințe 1. Da 0. Nu educaționale speciale (CES)? Dacă DA În prezent, mai aveți un certificat de orientare școlară 0. Nu și nici nu ar avea nevoie CES1 (pentru CES) valabil? 1. Nu, deși ar avea nevoie 2. Da SFATE Persoana/familia își amintește să fi beneficiat vreodată 1. Da 0. Nu de consiliere sau orientare școlară sau profesională? Dacă a abandonat sau părăsit timpuriu școala OUTSC=1 ABN1 Care a fost motivul 1. Nu făcea față, era prea dificil (ex. corigențe, repetenție etc.) abandonului? 2. Nu i-a plăcut, nu s-a putut integra/înțelege cu colegii, pe motiv de violență, bullying, furt, distrugerea de bunuri, stigmatizare etc. 3. Familia a luat decizia pentru că nu puteau să ajute, nu aveau bani, aveau nevoie de ajutor la muncă, le era rușine etc. 78 4. Alt motiv, și anume: ... Indiferent dacă a fost sau nu vreodată la școală SCH1 De-a lungul vieții, persoana a urmat orice formă de pregătire 1. Da 0. Nu profesională finalizată cu o calificare sau un atestat? Dacă DA SCH2 În prezent, persoana urmează vreo formă de pregătire profesională? 1. Da 0. Nu (de orice tip și nivel, formal sau informal etc.) Dacă OUTSC=7 (ESTE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT) OR SCH2=1 (ESTE ÎN FORMARE) EDNOW În prezent, persoana urmează vreo formă de învățământ sau formare 1. Da 0. Nu profesională? (Generat automat) Dacă (OUTSC=7 OR SCH2=1) atunci EDNOW=1 Dacă DA EDHO Persoana studiază acasă? 1. Da 0. Nu Asoc 3.2. Legătura persoanei cu dizabilități cu piața muncii PENTRU PERSOANELE CU VÂRSTE SUB 65 DE ANI ȘI CARE NU AU PENSIE DE INVALIDITATE DE GRADUL I SAU II (AGE<65 & PDZ20<2) OUTLM În care dintre următoarele situații se 0. Nu a avut niciodată de-a lungul vieții o muncă află persoana evaluată? plătită Muncă plătită = orice tip de muncă care aduce 1. A avut (cândva sau din când în când), dar acum venituri, formal (cu contract) sau informal, nu mai desfășoară nici o activitate plătită continuă, sezonieră sau ocazională, cu normă întreagă sau în timp parțial, la unități economice 2. Desfășoară în prezent muncă plătită private, de stat, unități protejate sau către gospodării. Totuși, indiferent de statutul 0. Nu, nici o formă de muncă ocupațional principal, persoana a 1. Muncă neplătită în gospodărie (activități casnice) desfășurat în ultimele 12 luni, chiar și OCUP1 ocazional, o formă de muncă (orice 2. Muncă neplătită pentru alte persoane/organizații formă, inclusiv muncă casnică), pentru (ex. practică, ucenicie, voluntariat etc.) cel puțin o oră/săptămână? 3. Muncă plătită OCNOW În ultimele 12 luni, persoana a desfășurat o formă de 1. Da 0. Nu muncă (de orice tip)? Generat automat: Dacă (OCUP P1 = 1, 2, 3, 4, 5 sau 6 SAU OCUP1>0) atunci OCNOW=1 Pentru toate persoanele care în ultimele 12 luni au desfășurat orice formă de muncă (plătită sau neplătită, formală sau informală, cu normă întreagă sau parțială, continuă sau ocazională etc.) 0. Nu au desfășurat nici o formă de Mai precis, ce a muncit persoana cel mai recent muncă în ultimele 12 luni OCUP2 (ultimul loc de muncă/ultima activitate)? 1. Munca a constat în ... (Notați în clar) OCHO Persoana lucrează de acasă? 1. Da 0. Nu 79 ATENȚIE! Vrem să aflăm dacă locul de muncă este la domiciliul persoanei (indiferent dacă lucrează remote sau dacă are un atelier/spațiu de lucru acasă). Întrebarea nu se referă la activitățile casnice. Doar pentru persoanele care au avut vreodată/au în prezent un muncă plătită OCUP4 Per total, de-a lungul vieții, ce experiență în muncă a |__|__| ani acumulat persoana? Asoc 4. NEVOILE DE SPRIJIN ALE PERSOANEI CU DIZABILITĂȚI DATE PRIVIND INTENSITATEA SPRIJINULUI NECESAR ÎN DIFERITE DOMENII DE VIAȚĂ. Observație! Pentru persoanele cu dizabilități care trăiesc într-un serviciu rezidențial (conform HG nr. 867/2015), această secțiune este completată de un specialist al serviciului respectiv. ATENȚIE! În cadrul acestei secțiuni "letargic(ă)/stare vegetativă" = Leziuni întinse ale emisferelor cerebrale cu menținerea relativă a funcționării trunchiului cerebral. D155 Indicații 0 Își poate aminti și poate executa o succesiune de indicații (o listă de cumpărături etc.) 1 Își poate aminti indicațiile și le poate executa mai târziu (un mesaj de la locul de muncă) 2 Poate urma instrucțiuni simple care pot fi realizate pe loc 3 Nu răspunde atunci când i se vorbește, cu excepția momentelor în care este strigat(ă) pe nume D160 Abilitatea de 0 Nu are dificultăți în a se concentra asupra aceleiași activități pentru o perioadă mare de timp concentrare 1 Trebuie să ia periodic (la fiecare 15 minute sau mai mult) pauze scurte de la sarcina asupra căreia se concentrează 2 Se poate concentra asupra aceleiași sarcini pentru aproximativ 5 minute 3 Este mereu în mișcare și incapabil/ă să se concentreze asupra unei singure activități fără sprijin constant sau este letargic(ă)/stare vegetativă D177 Luarea deciziilor 0 Independent, persoana poate lua decizii care sunt în general conforme cu legate de stilul său de viață, valorile și țelurile sale gestionarea 1 Persoana poate lua decizii sigure în situații familiare/ de rutină, însă necesită resursele ajutor în luarea deciziilor atunci când se confruntă cu sarcini sau situații noi economice 2 Persoana necesită ajutor în a-și aminti, planifica sau executa activități de rutină, chiar și când este vorba de situații de rutină familiare 3 Persoana necesită ajutor din partea altcuiva în marea majoritate a timpului sau tot timpul. D230 Realizarea 0 Capabil(ă) de a planifica, organiza și finaliza activități precum gestionarea timpului și întocmirea de planuri pentru activități distincte pe parcursul unei programului zile zilnic obișnuit 1 Nu face față întotdeauna 2 De cele mai multe ori nu face față 3 Nu poate face față D2304 A face față 0 Nu are nici o dificultate în adaptarea la situații nefamiliare sau noi circumstanțelor 1 Devine anxios când rutinele familiare sunt schimbate, dar le poate face față cu schimbătoare sprijin și asigurări 2 Poate deveni vizibil stresat sau agresiv când rutinele sunt schimbate, dar se poate adapta cu sprijin intensiv 80 3 Este deosebit de rigid, găsește că orice schimbare a rutinelor bine-învățate este intolerabilă sau este letargic(ă)/stare vegetativă D240 A face față 0 Folosește metode sociale potrivite pentru a răspunde situațiilor stresante situațiilor 1 A adoptat comportamente acceptabile din punct de vedere social, dar atipice, stresante pentru a face față anxietății 2 Este deseori predispus/ă la izbucniri iraționale de anxietate în absența stimulilor externi clari și are nevoie de sprijin intensiv pentru a face față situației 3 Are o anxietate sau un comportament obsesiv-compulsiv, diagnosticate clinic care trebuie controlate -7 Letargic(ă)/stare vegetativă D330 Comunicarea 0 Vorbește bine și inteligibil, utilizând un limbaj care poate fi înțeles; poate furniza informații exacte 1 Are anumite dificultăți de vorbire; lipsă de claritate și fluență (are tendința să se bâlbâie), însă utilizează un limbaj care poate fi înțeles 2 Probleme de vorbire; este înțeles doar de oamenii care îl/ o cunosc foarte bine 3 Nu vorbește; se folosește de gesturi atunci când dorește să comunice sau este letargic(ă)/stare vegetativă D410_ Schimbarea și 0 Persoana poate schimba sau menține poziția corpului fără probleme. 15 menținerea poziției corpului 1 Poate schimba sau menține poziția corpului, dar are dificultăți în unele situații, spre exemplu poziția pe vine, ridicarea din pat sau menținerea poziției în genunchi. 2 Necesită ajutor în realizarea anumitor acțiuni pe care nu le poate realiza. 3 Nu poate schimba sau menține poziția fără ajutorul altei persoane. D420a Folosirea toaletei 0 Poate să se așeze și să se ridice de pe vasul de toaletă, poate să încheie și să și transferarea descheie haine, poate să evite murdărirea hainelor și să folosească hârtia igienică fără ajutor. La nevoie, poate folosi o ploscă pentru pat, un scaun cu WC sau un urinal noaptea, poate goli și curăța aceste dispozitive. 1 Necesită supraveghere pentru folosirea în siguranță a toaletei obișnuite. Poate folosi un scaun cu WC noaptea, dar necesită asistență pentru a-l goli și curăța sau cu privire la îmbrăcăminte, transferare și spălarea mâinilor. 2 Necesită ajutor parțial sub toate aspectele, în mod constant. 3 Total dependent/ă D420b Transferul în pat 0 Independent/ă în toate fazele transferului. Poate să se apropie în siguranță de sau în scaunul pat într-un scaun rulant, să blocheze frânele, să ridice suporturile pentru rulant (a se picioare, să se urce în siguranță în pat, să se întindă, să stea în șezut pe completa și în cazul marginea patului, să schimbe poziția scaunului rulant, să se așeze din nou pe persoanelor acesta în siguranță. imobilizate la pat) 1 Este necesară prezența altei persoane fie pentru a da încredere, fie din motive de siguranță, fie pentru anumite aspecte ale transferării. 2 Poate participa, dar are nevoie de asistență totală din partea unei alte persoane sub toate aspectele legate de transferare. 3 Nu poate participa la transferare. Este nevoie de două persoane pentru a transfera persoana cu dizabilități, cu sau fără un dispozitiv mecanic. D4551_a Folosirea scărilor 0 Poate să urce și să coboare scările în siguranță, fără ajutor sau supraveghere. Poate folosi balustrade, bastoane sau cârje la nevoie și poate să transporte aceste dispozitive când urcă sau coboară pe scări. 1 Uneori, are nevoie de asistență și supraveghere din motive de siguranță ( de exemplu, din cauza rigidității articulare matinale, a dispneei, etc.) sau pentru a transporta dispozitive asistive pentru mers. 81 2 Are nevoie de ajutor sub toate aspectele cu privire la urcatul scărilor (inclusiv cu privire la dispozitivele asistive pentru mers). 3 Nu poate urca și coborî scări sau este imobilizat(ă) la pat D450_ Mersul, 0 Se poate deplasa independent, fără probleme 60_65 deplasarea 1 Numai cu ajutor (baston, susținută unilateral) 2 Numai cu ajutor (cadru, scaun rulant, susținută bilateral), pe distanțe scurte 3 Nu poate realiza activitatea sau este imobilizat(ă) la pat. D4708 A-și găsi drumul 0 Nu are nici o dificultate în a-și găsi drumul într-o zonă nouă în comunitatea 1 Trebuie să fie instruit în folosirea transportului public și să i se ofere anumite locală rute pe care să le folosească 2 Poate învăța să urmeze o anumită rută după o instruire de durată 3 Are nevoie să fie acompaniat de fiecare dată în comunitate sau este imobilizat(ă) la pat. D510_ Îngrijirea 0 Poate avea grijă de propria persoană în mod complet și independent – igienă 20_40 personală, utilizarea băii, îmbrăcat și alegerea hainelor potrivite personală (baie, duș, igiena, 1 Poate avea grijă de propria persoană însă are nevoie să fie verificat(ă) și să i toaleta personală, reamintească anumite lucruri îmbrăcat) 2 Are nevoie de ajutor, spre exemplu cu cu transferarea la duș/cadă, spălarea sau uscarea, cu anumite etape ale procesului de igienă personală, manipularea nasturilor, fermoarelor, sutienelor, șireturilor etc. 3 Depinde de alte persoane pentru îngrijirea personală D530 Igiena intimă 0 Fără probleme (controlul intestinal și 1 Incontinent(ă) ocazională sau are nevoie de ajutor ocazional vezical) 2 Incontinent(ă), are nevoie de ajutor parțial, în mod constant 3 Incontinent(ă) sau cateter permanent, nu poate realiza activitatea D550 Hrănire 0 Se poate hrăni singur(ă) și își poate organiza toate activitățile legate de servirea mesei fără nici o problemă 1 Se poate hrăni singur(ă) și poate organiza majoritatea activităților legate de hrănire, însă necesită sprijin și îndrumare, spre exemplu cu tăierii cărnii, deschiderii cutiilor de lapte, scoaterii capacelor de la borcane etc. 2 Poate să se hrănească sub supraveghere. Necesită ajutor în realizarea anumitor acțiuni, cum ar fi adăugarea de lapte/zahăr în ceai, folosirea sării și piperului, întinderea untului, manipularea farfuriilor sau alte activități legate de așezarea mesei. 3 Are nevoie de ajutorul cuiva pentru a se hrăni sau dacă este lăsat/ă singur/ă se murdărește. Poate folosi tacâmuri, de regulă o lingură, dar are nevoie de ajutorul cuiva în timpul mesei sau este complet dependent(ă) D570 Îngrijirea 0 Persoana își poate îngriji singură sănătatea, nu se expune la riscuri de sănătății și sănătate, respectă sfaturile medicului și știe să prevină deteriorarea sănătății administrarea 1 În general, persoana își îngrijește sănătatea, însă necesită monitorizare sau să i medicației se reamintească unele reguli sau orele la care să ia medicamentele. 2 Poate să își îngrijească sănătatea sub supraveghere. Necesită ajutor în realizarea anumitor acțiuni și trebuie supravegheat pentru a evita riscurile de sănătate (leziuni, boli transmisibile etc.) și riscul abuzului de medicamente și alcool. 3 Are nevoie de supraveghere și ajutor constant din partea altei persoane. D620 Efectuarea 0 Poate face cumpărături singur(ă), fără probleme în selectarea, plata, cumpărăturilor transportul sau depozitarea produselor și serviciilor necesare vieții de zi cu zi 1 Preponderent singură, cu ajutor ocazional, de exemplu cu plata facturilor la utilități 82 2 Cu ajutor parțial, în mod constant 3 Depinde de alte persoane pentru achiziționarea de bunuri și servicii D630 Pregătirea 0 Își poate pregăti singur(ă) hrana și poate pregăti feluri diferite fără hranei supraveghere 1 Poate pregăti feluri simple (calde) fără supraveghere – poate prăji ouă și poate face supă la plic 2 Poate pregăti feluri de mâncare care nu necesită utilizarea aragazului sau cu care este obișnuit(ă) – cereale, ceaiuri, sandwich-uri. Are nevoie de supraveghere atunci când pregătește feluri simple de mâncare. 3 Are nevoie de sprijinul unei alte persoane care să îi pregătească hrana. -7 Nu realizează activitatea pe alte motive decât cele legate de sănătate D640 Activitățile 0 Poate realiza toate activitățile casnice fără supraveghere – își poate face patul, casnice poate spăla și usca vasele, poate curăța podeaua etc. 1 Poate face sarcini simple și reiterative – punerea mesei, ștergerea vaselor în bucătărie, iar pentru unele activități casnice are nevoie de supraveghere și ajutor pentru finalizarea lor în mod corespunzător 2 Încearcă să execute sarcini simple și reiterative însă nu le poate termina în mod corespunzător 3 Nu poate executa nici o activitate casnică. -7 Nu realizează activitatea pe alte motive decât cele legate de sănătate D710 Relații sociale 0 Nu are nici o dificultate în a lega prietenii și a fi sociabil 1 Are nevoie să fie încurajat și sprijinit pentru a se implica la nivel personal cu alții 2 Găsește situațiile de grup ca neconfortabile și are nevoie de sprijin în situațiile unu-la-unu 3 Este izolat(ă) – relaționează doar cu familia, i se pare foarte dificil să gestioneze situațiile sociale unu-la-unu și de grup sau este letargic(ă)/stare vegetativă D720 Controlul 0 Nu are dificultăți în controlul trăirilor depresive, anxietății sau mâniei trăirilor 1 Devine depresiv sau supărat în mod vizibil și nepotrivit, dar poate fi calmat cu ușurință 2 Poate deveni anxios, depresiv sau mânios în absența oricărui stimul extern evident, dar în cele din urmă poate fi calmat 3 Este incapabil/ă să-și controleze trăirile și emoțiile într-o manieră potrivită și poate deveni un pericol pentru sine sau pentru alții sau este letargic(ă)/stare vegetativă D860 Utilizarea banilor 0 Poate utiliza banii în mod responsabil – nu are dificultăți cu tranzacțiile bănești pentru activitățile zilnice; poate da o sumă exactă și poate verifica restul 1 Poate da suma corectă în funcție de prețul produsului, dar are probleme cu estimarea lucrurilor pe care le poate cumpăra cu o anumită sumă de bani 2 Poate doar sorta banii în funcție de valoare 3 Nu înțelege ce sunt banii D865_ Gestionarea 0 Fără probleme poate economisi bani, păstra un cont bancar, gestiona 70 proprietățile și alte resurse economice personale, pentru a asigura securitatea resurselor economice/ economică pentru nevoile prezente și viitoare Independența 1 Preponderent singură, cu ajutor ocazional economică 2 Cu ajutor parțial, în mod constant 83 3 Total dependent(ă) în gestionarea resurselor economice Asoc 4.1. Nevoi comportamentale speciale Observație! Pentru persoanele cu dizabilități care trăiesc într-un serviciu rezidențial (conform HG nr. 867/2015), această secțiune este completată de un specialist al serviciului respectiv. NX1 Persoana are afecțiuni cognitive și se 0. Nu pleacă pe străzi întâmplă/are obiceiul să plece de acasă/din 1. Pleacă pe străzi ziua, însă doarme nopțile zona imediată fără să informeze alte persoane? 2. Pleacă pe străzi ziua și noaptea NX2 Persoana are comportamente de auto-rănire? 0. Nu, deloc Exemplele includ: abuz fizic asupra propriei persoane (loviri, 1. Da, unele comportamente, necesită intervenții mușcături, lovirea capului de diferite obiecte etc.), înghițirea săptămânale sau mai rar unor obiecte necomestibile și intoxicație cu apă (polidipsie). 2. Da, diverse comportamente și necesită intervenții o dată sau de mai multe ori pe zi NX3 Persoana are comportamente ofensive sau 0. Nu, deloc violente față de alte persoane? 1. Da, unele comportamente, necesită intervenții Comportamente care provoacă durere sau neplăceri altor săptămânale sau mai rar persoane și care afectează activitățile altor persoane. Se includ agresiunile sexuale și comportamentele inadecvate, 2. Da, diverse comportamente și necesită precum exhibiționism, atingeri sau gesticulări inadecvate. intervenții o dată sau de mai multe ori pe zi NX4 Persoana este la risc de abuz de alcool? 0. Nu pot aprecia, nu știu 1. Există unele semne și informații care sugerează posibilitatea de abuz de alcool 2. În ultimul an, persoana a avut probleme cu poliția sau a primit tratament/a fost diagnosticată cu o problemă de abuz. NX5 Factori de risc de abuz și neglijare a persoanei 0. Nu pot aprecia, nu știu cu dizabilități de către membrii familiei, vecini, 1. Există unele semne și informații care colegi sau alte persoane din comunitate? sugerează posibilitatea de abuz și neglijare a persoanei evaluate NX6 Rețeaua de sprijin a persoanei evaluate este ...? 2. Adecvată atât în prezent, cât și pentru următoarele 12 luni (până la reevaluare) Observație! Nu se aplică pentru persoanele cu dizabilități care trăiesc într-un serviciu rezidențial (conform HG nr. 1. Adecvată în prezent, dar poate fi fragilă în 867/2015). următoarele 3-4 luni, cu risc de a renunța la îngrijirea persoanei evaluate 0. Este fragilă și deja caută sau discută despre transferul persoanei către un serviciu social 84 Asoc 5. LOCUINȚA 5.1. Date generale despre locuință Observație! Această secțiune se referă la gospodăria în care trăiește persoana evaluată. Pentru persoanele cu dizabilități care trăiesc într-un serviciu rezidențial (conform HG nr. 867/2015), secțiunea are în vedere gospodăria de care aparține persoana, unde se va întoarce/ ar putea fi reintegrată după ieșirea din instituție. LOCYES Persoana (sau 1. Da  COMPLETAȚI ÎN CONTINUARE familia sa) are o 0. Nu, persoana trăiește într-un centru, LP,  TRECI LA SECȚIUNEA 6 locuință? spital, azil, pe unde apucă sau pe străzi Dacă DA LOCTIP Tip locuință Locuințe unifamiliale (case în care 5. Locuințe semicolective (clădiri de locuiește o singură familie), și anume: locuințe împărțite în mai multe Conform NP apartamente, împărțirea fiind făcută fie 057/2002 – 1. izolate (clădiri/case detașate de toate pe niveluri, fie pe corpuri de clădire, Normativul privind laturile parcelei/terenului) fiecare având acces individual din curte protecția clădirilor de care este comună) locuințe 2. cuplate (clădiri/case cuplate două câte două pe una dintre laturi) 6. Locuințe colective (clădiri de locuințe, blocuri în care locuiesc mai multe familii, 3. înșiruite (clădiri/case lipite pe două accesul către acestea fiind realizat printr- laturi de alte clădiri și care ocupă întreaga un spațiu/hol comun) lățime a parcelei/terenului) 7. Adăpost improvizat/spațiu care nu 4. covor (clădiri/case lipite pe două sau 3 este destinat locuirii – magazii, case de laturi de alte clădiri) apă, elemente de canalizare, construcții în stare avansată de degradare, grote, cocioabe etc. LOCAN Anul în care a 1. înainte de 1960 fost construită 2. între 1960-1990 clădirea? 3. după 1990 ETJ La ce etaj se află locuința în -1. Demisol 0. Parter La etajul |__|__| cadrul clădirii? ETJL Număr etaje în locuință? |__|__| etaje Notați zero dacă nu există etaje în interiorul locuinței. ETJD În cadrul locuinței, la ce etaj, se află dormitorul -1. Demisol 0. Parter 99. Mezanin La etajul |__|__| persoanei cu dizabilități? ETJB În cadrul locuinței, la ce etaj, se află baia persoanei cu -1. Demisol 0. Parter 99. Mezanin La etajul |__|__| dizabilități? 100. Nu are baie în cadrul locuinței USAS De la carosabil/stradă și până în interiorul locuinței, 1. Da 0. Nu există borduri, podeț, scări sau alte tipuri de praguri? USA Intrarea în locuință este la: -1. Demisol 0. Parter 99. Mezanin La etajul |__|__| 85 USAA Accesul la intrare este: 1. Suprafață 2. Rampă 3. Scări plană LIFT Clădirea este dotată cu: 1. Platformă 2. Lift în care 3. Lift în care nu 0. Nu este încape un încape un ridicătoare scări dotată cu nimic cărucior cărucior 4. Rampă 5. Rampă neutilizabilă (cu panta utilizabilă peste 8% sau care nu are în față o zonă de manevra de 1,50x1,50m) GEOL Persoană cu dizabilități 1. Persoană cu dizabilități motorii care locuiește la etaj într-o zonă cu risc deosebit de vulnerabilă în de cutremur caz de urgență 2. Persoană imobilizată la pat care locuiește la parter într-o zonă Răspuns multiplu inundabilă 3. Persoană care locuiește pe o stradă greu accesibilă de către serviciile de transport de urgență 4. Alte situații problematice în ceea ce privește asistența în caz de dezastre naturale sau în situații de urgență 0. Nu există vulnerabilități în caz de urgență NPERS Număr total de persoane în |__|__| persoane în gospodărie Generat automat gospodărie MP/ Suprafața locuibilă totală: ...... ....... Generat automat. MPOM m2/persoană ...... ....... m2 MPOM=MP/NPERS CAM Număr camere în locuință: |__|__| camere, în afară de bucătărie, holuri, baie și alte anexe CAMN Familia consideră că numărul de camere din locuință satisface 1. Da 0. Nu nevoile sale specifice? RISCH Locuința prezintă oricare dintre următoarele probleme: scurgeri prin acoperiș, pereți umezi, ferestre/dușumele 1. Da 0. Nu putrede/ deteriorate? OBSL Locuința este întreținută, este păstrată igiena? Atenție! Aceasta este evaluare subiectivă bazată pe observație directă din 1. Da 0. Nu vizita in teren, nu se întreabă gospodăria. UTILL Locuința este conectată la: 1. electricitate Răspuns multiplu 2. canalizare 5. rețea TV prin cablu 3. gaze 6. Internet 4. apă curentă DTRI Familia are datorii la plata utilităților (electricitate, apă, gaze 1. Da 0. Nu etc.) și/ sau a chiriei (dacă este cazul)? APA Familia are acces la sursă de apă necontaminată? 1. Da 0. Nu BUC Locuința are spațiu special amenajat pentru prepararea și 1. Da 0. Nu păstrarea hranei? ARGZ Locuința are aparatura necesară (aragaz, plită, frigider) pentru 1. Da 0. Nu prepararea și păstrarea hranei? PAT În ultimele 6 luni s-a întâmplat ca un membru al gospodăriei să doarmă în altă parte (pe podea, pe o laviță, în grajd etc.) 1. Da 0. Nu din cauză că nu are loc într-un pat? PATC Fiecare pat este dotat cu toate echipamentele necesare 1. Da 0. Nu (cearceafuri, pături, perne etc.)? 86 LIZ Locuința se află într-o zonă izolată, greu accesibilă? 1. Da 0. Nu GEOZM Locuința este situată într-o zonă marginalizată (care concentrează populație săracă, cu un nivel redus de educație 1. Da 0. Nu și ocupare și care trăiește în locuințe improprii) WC WC-ul este situat: 1. în interiorul locuinței 2. în curte HEAT Încălzirea locuinței este: 1. încălzire centrală 3. centrală proprie pe gaze 2. sobe cu lemne/cărbuni 4. cu combustibil lichid 0. fără încălzire PROPL Proprietate 1. Proprietatea familiei, persoana cu dizabilități este proprietar sau co-proprietar asupra locuinței 2. Proprietatea familiei, persoana cu dizabilități nu este proprietar/co-proprietar în care trăiește 3. Cu chirie la privat (familia plătește chirie) familia 4. Cu chirie la stat (de ex. locuință socială) sau cu chirie zero (de la angajator, ONG etc.) 5. Locuință ocupată fără acordul proprietarului sau fără drepturi legale Dacă PROPL=1 sau 2 locuința este în proprietatea familiei HACT Familia are acte pe locuință? 1. Da 0. Nu TACT Familia are acte pe terenul pe care este construită locuința? 1. Da 0. Nu LOCB1 Familia beneficiază de scutirea de la impozitul pe 1. Da 0. Nu teren/locuință? Dacă PROPL=4 locuința este cu chirie subvenționată LOCB2 Familia beneficiază de scutirea de la plata chiriei în locuințe 1. Da 0. Nu -7. Nu e cazul sociale? 1. Sistemul/ DACĂ DA, Asoc 5.2. Dotarea locuinței dispozitivul 2. Persoana cu respectiv este dizabilități sau disponibil în îngrijitorul său locuință principal folosește sistemul/dispozitivul respectiv Da Nu Da Nu DL1 Sisteme de ridicare/mutare a persoanei cu 1 0 1 0 dizabilități, inclusiv sistem elevator Sisteme mecanice pentru ferestre, uși, jaluzele sau 1 0 1 0 DL2 alte sisteme de automatizare a locuinței Sisteme de control al indivizilor asupra mediului în care locuiesc (scanere, sisteme de telecomandă, 1 0 1 0 sisteme de control al vocii, întrerupătoare e11511 temporizatoare) Sisteme de facilitare a locuirii/ desfășurării activităților casnice (bare de susținere în special pe 1 0 1 0 holuri și în băi, texturi ale suprafețelor care să e11512 permită citirea tactilă a acestora precum și evitarea 87 1. Sistemul/ DACĂ DA, Asoc 5.2. Dotarea locuinței dispozitivul 2. Persoana cu respectiv este dizabilități sau disponibil în îngrijitorul său locuință principal folosește sistemul/dispozitivul respectiv accidentării, lipsa pragurilor/diferențelor de nivel interioare) Aragaz cu inducție, frigider, mobilier adaptate pentru 1 0 1 0 e11513 nevoile persoanelor cu dizabilități Dispozitive de comunicare și dispozitive IT DCIT1 Telefon mobil 1 0 1 0 DCIT2 Smartphone 1 0 1 0 DCIT3 Tabletă 1 0 1 0 DCIT4 Calculator sau laptop 1 0 1 0 DCIT5 Smart TV 1 0 1 0 DCIT6 Radio, TV 1 0 1 0 5.3. Probleme de accesibilitate în 1. Persoana cu DACĂ DA, Asoc interiorul locuinței dizabilități folosește 2. Problemă de (autonom sau asistat) accesibilitate care Observație! Această secțiune se referă la gospodăria în sau ar dori să îngreunează sau care trăiește persoana evaluată. Pentru persoanele cu folosească spațiul împiedică dizabilități care trăiesc într-un serviciu rezidențial respectiv desfășurarea (conform HG nr. 867/2015), secțiunea are în vedere 1. Da activității gospodăria de care aparține persoana, unde se va întoarce/ ar putea fi reintegrată după ieșirea din 0. Nu 1. Da instituție. -7. Nu se aplică 0. Nu Problemele de accesibilitate au în vedere atât persoana cu (spațiul nu există în dizabilități, cât și pe asistenții acestora. Adică, există posibilitatea locuință) ca un spațiu care nu este folosit de persoana cu dizabilități să reprezinte totuși o problemă de accesibilitate pentru familie. PA1 Accesul în locuință/plecarea din locuință A. Calea de acces la intrarea în locuință 1 0 1 0 B. Intrarea în locuință/ieșirea din locuință 1 0 1 0 PA2 Deplasarea în locuință A. Deplasarea între diferitele niveluri ale casei 1 0 -7 1 0 B. Deplasarea între diferitele spații (aflate la același nivel) 1 0 -7 1 0 Dacă PA2A2 sau PA2B2=1. Problemă de accesibilitate a. Ce anume îngreunează deplasarea? ... De exemplu, pragurile de la uși, uși sau holuri înguste. Acces și folosire a spațiilor exterioare ale locuinței PA3 (balcoane, terase, grădini, curți) A. Calea de acces la spațiile exterioare ale locuinței 1 0 -7 1 0 B. Deplasarea în spațiile exterioare ale locuinței 1 0 -7 1 0 88 5.3. Probleme de accesibilitate în 1. Persoana cu DACĂ DA, Asoc interiorul locuinței dizabilități folosește 2. Problemă de (autonom sau asistat) accesibilitate care Observație! Această secțiune se referă la gospodăria în sau ar dori să îngreunează sau care trăiește persoana evaluată. Pentru persoanele cu folosească spațiul împiedică dizabilități care trăiesc într-un serviciu rezidențial respectiv desfășurarea (conform HG nr. 867/2015), secțiunea are în vedere 1. Da activității gospodăria de care aparține persoana, unde se va întoarce/ ar putea fi reintegrată după ieșirea din 0. Nu 1. Da instituție. -7. Nu se aplică 0. Nu Problemele de accesibilitate au în vedere atât persoana cu (spațiul nu există în dizabilități, cât și pe asistenții acestora. Adică, există posibilitatea locuință) ca un spațiu care nu este folosit de persoana cu dizabilități să reprezinte totuși o problemă de accesibilitate pentru familie. PA4 Hrănirea Accesul la masă/spațiul destinat luării meselor 1 0 -7 1 0 PA5 Pregătirea meselor A. Folosirea chiuvetei din bucătărie 1 0 -7 1 0 B. Folosirea aragazului 1 0 -7 1 0 C. Folosirea cuptorului 1 0 -7 1 0 D. Folosirea frigiderului 1 0 -7 1 0 E. Folosirea mobilierului de bucătărie 1 0 -7 1 0 PA6 Îndeplinirea nevoilor fiziologice A. Calea de acces la toaletă, dacă aceasta este în curte 1 0 -7 1 0 B. Așezarea pe toaletă 1 0 -7 1 0 C. Folosirea toaletei 1 0 -7 1 0 PA7 Realizarea igienei personale A. Folosirea chiuvetei din baie 1 0 -7 1 0 B. Transferul la bideu/cadă/duș 1 0 -7 1 0 C. Folosirea bideului - vas de toaletă sau capac de toaletă 1 0 -7 1 0 D. Folosirea căzii/dușului 1 0 -7 1 0 PA8 Somnul/odihna A. Transferul la pat și alte echipamente pentru odihnă 1 0 -7 1 0 PA9 Îmbrăcatul Luarea/înlocuirea hainelor din/în dulapuri, șifonier, 1 0 -7 1 0 comodă sau alte spații de depozitare PA10 Controlarea factorilor de mediu A. Deschiderea/închiderea ferestrelor 1 0 -7 1 0 B. Deschiderea porților/ușilor din interior 1 0 -7 1 0 C. Comunicarea cu vizitatorii aflați la exterior 1 0 -7 1 0 Deschiderea/închiderea sistemelor de protecție solară, 1 0 -7 1 0 D. precum draperii, paravane, jaluzele etc. 89 5.3. Probleme de accesibilitate în 1. Persoana cu DACĂ DA, Asoc interiorul locuinței dizabilități folosește 2. Problemă de (autonom sau asistat) accesibilitate care Observație! Această secțiune se referă la gospodăria în sau ar dori să îngreunează sau care trăiește persoana evaluată. Pentru persoanele cu folosească spațiul împiedică dizabilități care trăiesc într-un serviciu rezidențial respectiv desfășurarea (conform HG nr. 867/2015), secțiunea are în vedere 1. Da activității gospodăria de care aparține persoana, unde se va întoarce/ ar putea fi reintegrată după ieșirea din 0. Nu 1. Da instituție. -7. Nu se aplică 0. Nu Problemele de accesibilitate au în vedere atât persoana cu (spațiul nu există în dizabilități, cât și pe asistenții acestora. Adică, există posibilitatea locuință) ca un spațiu care nu este folosit de persoana cu dizabilități să reprezinte totuși o problemă de accesibilitate pentru familie. Controlarea și reglarea sistemelor de încălzire și de 1 0 -7 1 0 E. răcirea a locuinței (inclusiv sobe) PA11 Activitățile recreative Îngrijirea animalelor de companiei și grădinilor (inclusiv 1 0 -7 1 0 plante în ghiveci, grădină de flori sau legume) PA12 Altele, și anume ... 6. DEPLASAREA ÎN AFARA CASEI/ SERVICIULUI Asoc REZIDENȚIAL TRA1 Cât de aproape locuiește 0. Ajunge pe jos, fără dificultate persoana de o stație de 1. Merge pe jos destul de mult autobuz/microbuz, de o 2. Nu există nici o stație de transport public, deși persoana ar avea nevoie gară sau alt mijloc de -7. Persoana nu are nevoie, merge cu mașina, bicicleta, taxi etc. SAU Nu transport? se deplasează, este imobilizat(ă) TRA2 De obicei, cum se 0. Singur(ă), fără însoțitor deplasează persoana? 1. Ocazional cu însoțitor 2. Numai cu însoțitor -7. Nu se deplasează, este imobilizat(ă) D470_ Și, de obicei, ce mijloc 1. Merge pe jos 2. Bicicleta 75 folosește? 3. Conduce singur mașina 4. Cu un automobil condus de altcineva/Taxi 5. Tren 6. Autobuz/microbuz 7. Metrou 8. Transport special pentru persoane cu dizabilități -7. Nu se deplasează, este imobilizat(ă) OUTH De obicei, cât de des 0. Niciodată sau mai rar de o dată pe lună iese persoana din casă? 1. Cel puțin o dată pe lună, dar mai rar de o dată pe săptămână 2. Cel puțin o dată pe săptămână, dar nu zilnic 3. O dată pe zi 4. De câteva ori pe zi 90 OUTH1 Cel mai recent, când a 0. Azi, în ziua interviului/interacțiunii cu persoana/familia ieșit persoana din casă? 1. În ultimele 3 zile 2. În ultima săptămână, dar nu în ultimele 3 zile 3. În ultima lună, dar nu în ultima săptămână 4. Cu mai mult de o lună în urmă OUTT1 1. Da 0. Nu Persoana beneficiază de gratuitate pentru transportul urban de suprafață și metrou, pentru persoanele cu handicap grav și -7. Persoana nu este eligibilă sau accentuat? nu locuiește în urban OUTT2 Persoana beneficiază de gratuitatea transportului interurban, la alegere, cu orice tip de tren, în limita costului unui bilet la tren interregio IR cu regim de rezervare la clasa a 1. Da 0. Nu II-a, cu autobuzele sau cu navele pentru transport fluvial, -7. Persoana nu este eligibilă pentru 12 călătorii dus-întors pe an calendaristic (handicap grav) și 6 călătorii (handicap accentuat)? RAB1 Persoana a beneficiat în ultimele 12 luni de bilete de intrare la 1. Da 0. Nu spectacole, muzee, manifestări artistice? Asoc 7. VENITURILE ȘI CHELTUIELILE FAMILIEI Observație! Această secțiune se referă la gospodăria în care trăiește persoana evaluată. Pentru persoanele cu dizabilități care trăiesc într-un serviciu rezidențial (conform HG nr. 867/2015), secțiunea are în vedere gospodăria de care aparține persoana, unde se va întoarce/ ar putea fi reintegrată după ieșirea din instituție. SAL În luna trecută, suma totală de bani obținută din salarii, pensii, alocații, prestații, vânzări, muncă cu ziua etc. de ............................. lei către toți membrii gospodăriei (inclusiv persoana cu dizabilități), a fost de aproximativ … SALDZ În luna trecută, suma totală de bani obținută de persoana cu dizabilități evaluată, din orice surse, a fost ............................. lei de ... NPERS Număr total de persoane în gospodărie |__|__| persoane în gospodărie Generat automat VPP Venitul total înregistrat luna trecută pe membru de familie ............................. lei/persoană Generat automat VPP=SAL/NPERS RISC1a 1. Da 0. Nu Familie aflată la risc de sărăcie monetară Generat automat Dacă venitul total înregistrat pe membru de familie este sub ISR = 525,5 lei (VPP<525,5 lei). Dacă VPP<525.5 lei atunci RISC1A=1 FRG În iarna trecută, familia nu și-a permis să încălzească locuința cel puțin de câteva ori pe lună și au dormit în frig 1. Da 0. Nu (include zilnic, săptămânal)? HNGR În ultimele 6 luni, familia nu a avut hrană suficientă pentru toți membrii și unii membri au rămas nemâncați cel puțin 1. Da 0. Nu de câteva ori pe lună (include zilnic, săptămânal)? RISC1b Familie aflată la risc de sărăcie extremă 1. Da 0. Nu Dacă FRG=1 sau HNGR=1. Generat automat 91 Dacă FRG=1 SAU HNGR=1 atunci RISC1B=1 În ultimele 12 luni, familia a beneficiat de ...? VMG ... ajutor social (venit minim garantat) 1. Da 0. Nu ASF ... alocație pentru susținerea familiei 1. Da 0. Nu URG ... ajutor de urgență 1. Da 0. Nu LMN ... ajutor pentru încălzirea locuinței (subvenție căldură, 1. Da 0. Nu lemne) ALUE ... a primit alimente de la primărie (UE) 1. Da 0. Nu MEAL ... de serviciile unei cantine sociale, masă caldă, masă pe roți 1. Da 0. Nu RISC1c Familie cu venituri reduse care nu primește beneficii 1. Da 0. Nu adresate sărăciei, din diferite motive Generat automat Dacă venitul total înregistrat pe membru de familie este sub ISR = 525,5 Dacă VPP<525.5 lei ȘI lei (VPP<525,5 lei) și familia nu a beneficiat de sprijin (VMG și ASF și VMG=ASF=URG=LMN=ALUE=MEAL=0 URG și LMN și ALUE și MEAL=0). atunci RISC1C=1 În ultimele 12 luni, familia a beneficiat de ...? BDZ1 Indemnizație lunară pentru persoanele cu dizabilități 1. Da 0. Nu BDZ2 Buget personal complementar pentru persoanele cu 1. Da 0. Nu dizabilități BDZ3 Salariu asistent personal 1. Da 0. Nu BDZ4 Indemnizație lunară (în locul asistentului personal - AP) 1. Da 0. Nu pentru grad de handicap grav cu AP, alții decât nevăzătorii BDZ5 Indemnizație de însoțitor pentru adultul cu handicap vizual 1. Da 0. Nu grav PDZ2 Pensie de invaliditate 1. Da 0. Nu BBDZ Stimulent de integrare socială oferit de primăria 1. Da 0. Nu municipiului București -7. Nu este din București SAL În luna trecută, suma totală de bani cheltuită de către toți membrii gospodăriei (inclusiv persoana cu dizabilități), pentru hrană, plata utilităților, servicii de sănătate/medicamente, orice alte bunuri și servicii (de ............................. lei orice fel, inclusiv tutun și alcool), a fost de aproximativ … Nu se includ ratele bancare, datoriile sau cheltuielile pentru bunuri mari precum o casă, mașină, terenuri etc. SALDZ În luna trecută, suma totală de bani cheltuită special pentru îngrijirea sănătății și funcționării persoanei cu dizabilități evaluate a fost de aproximativ ... ............................. lei Nu se includ cheltuielile cu hrana sau orice cheltuieli comune cu ale celorlalți membrii din familie, ci doar cele legate direct de costurile dizabilității. SDZ Scutire impozit pe venit pentru persoanele cu handicap 1. Da 0. Nu grav sau accentuat, pentru veniturile din activități -7. Persoana evaluată nu este independente, salarii, pensii, veniturile din activități agricole, eligibilă sau nu are veniturile silvicultură și piscicultură? scutite de impozit CARD Persoana cu dizabilități are un card/cont bancar? 1. Da 0. Nu 92 DEPDZ Există membri adulți ai familiei care nu au venituri 1. Da 0. Nu proprii și depind economic de persoana cu dizabilități? Generat automat Dacă (DEPDA_P1+DEPDA_P2 + ... DIN TABELUL 2)>0 atunci DEPDZ=1 NKID Numărul de copii sub 18 ani pe care persoana îi are în |__|__| copii îngrijire? Generat automat NKID=KID_P1+KID_P2 + ... DIN TABELUL 2 CRED1 Familia are de plătit rate de credit ipotecar pentru 1. Da 0. Nu locuință? CRED11 Familia a luat un credit pentru persoanele cu handicap grav sau accentuat, pentru adaptarea locuinței (de maxim 10.000 1. Da 0. Nu euro, cu dobândă subvenționată plătită de DGASPC)? CRED2 Dar rate bancare, altele decât credit imobiliar? 1. Da 0. Nu DTRIOM Familia are datorii altele decât cele la utilități/chirie și decât ratele bancare (spre exemplu, datorii către rude, prieteni, 1. Da 0. Nu vecini, cămătari etc.)? ECON Familia are economii? 1. Da 0. Nu Dacă DA 1. Cu aproximație, ce sumă este economisită? ............................. lei PROP Familia are proprietăți precum alte case, firme, acțiuni, terenuri, vii, păduri, turme de animale, utilaje agricole 1. Da 0. Nu etc.? Dacă DA 1. Persoana cu dizabilități evaluată este proprietar sau co- 1. Da 0. Nu proprietar la una sau mai multe dintre proprietățile familiei? CAR 1. Da 0. Nu Familia deține unul sau mai multe automobile? Dacă DA 1. Persoana cu dizabilități evaluată este proprietar sau co- 1. Da 0. Nu proprietar al automobilului? 2. Automobilul familiei (sau unul dintre acestea) este 1. Da 0. Nu adaptat? 3. Familia beneficiază de scutirea de la impozitul pe mașină? 1. Da 0. Nu 4. Familia beneficiază de cardul-legitimație de parcare 1. Da 0. Nu pentru persoane cu dizabilități? LTG Există litigii, conflicte, interese contrare între persoana 1. Da 0. Nu cu dizabilități și familia cu care locuiește? -1. Nu există informații sau indicii, nu pot aprecia 93 Asoc 8. FACTORII DE MEDIU: BARIERE ȘI FACILITATORI Observație! Această secțiune se referă la comunitatea în care trăiește persoana evaluată. Pentru persoanele cu dizabilități care trăiesc într-un serviciu rezidențial (conform HG nr. 867/2015) pentru care se are în vederea dezinstituționalizarea, secțiunea are în vedere comunitatea unde se va întoarce/ ar putea fi reintegrată persoana după ieșirea din instituție. Exemplu de completare pentru E1301. Educație: -1. Barieră => Persoana urmează cursurile în comunitate, dar acestea nu sunt accesibile și adaptate pentru persoanele cu dizabilități 0. Nu influențează => Persoana urmează cursurile altundeva decât în comunitate 1. Facilitator => Persoana urmează cursurile în comunitate, iar acestea sunt accesibile și adaptate pentru persoanele cu dizabilități -7. Nu se aplică => Persoana nu se află într-o formă de educație -1. Mai degrabă -7. Nu se aplică (nu barieră corespunde situației 0. Nu influențează persoanei sau nu realizarea activităților există în cotidiene ale comunitate) persoanei - 9. Nu știu dacă 1. Mai degrabă afectează viața facilitator persoanei Educație și muncă e130 a. Servicii de învățământ, de orice nivel și tip -1 0 1 -7 -9 b. Servicii sau activități de educație non-formală -1 0 1 -7 -9 (indiferent cine le furnizează) e135 a. Servicii de consiliere și orientare profesională și -1 0 1 -7 -9 sprijin pentru activarea pe piața muncii b. Oportunitățile de muncă plătită (de orice tip) -1 0 1 -7 -9 c. Oportunitățile de muncă neplătită (voluntariat) -1 0 1 -7 -9 Sprijin și relații Oameni sau animale care oferă sprijin practic fizic sau emoțional, dezvoltare, protecție, asistență și în relațiile cu alte persoane, în locuința acestora, la locul de muncă, la școală sau la joacă sau în alte secvențe ale activităților lor cotidiene. e310 Mediul familial imediat (persoanele care locuiesc cu -1 0 1 -7 -9 persoana) e340 Însoțitori și asistenți personali Servicii asigurate fie din fonduri de stat sau private, fie în alt mod, pe bază de voluntariat, de exemplu, furnizorii de sprijin pentru -1 0 1 -7 -9 activități casnice, însoțitori personali, persoane de sprijin pentru transport, ajutor plătit, bone și alți indivizi care funcționează ca persoane de îngrijire primară. e315 Familia extinsă -1 0 1 -7 -9 e320_a Prieteni -1 0 1 -7 -9 e320_b Cunoștințe, colegi, vecini și membri ai comunității -1 0 1 -7 -9 e355 Profesioniști în domeniul sănătății -1 0 1 -7 -9 e360 Alți profesioniști -1 0 1 -7 -9 94 -1. Mai degrabă -7. Nu se aplică (nu barieră corespunde situației 0. Nu influențează persoanei sau nu realizarea activităților există în cotidiene ale comunitate) persoanei - 9. Nu știu dacă 1. Mai degrabă afectează viața facilitator persoanei Dacă e360=-1. Barieră sau e360=1. Facilitator a. Și anume ...ce fel de profesioniști? e350 Animale domestice care asigură sprijin fizic, emoțional sau psihologic -1 0 1 -7 -9 De exemplu, animale de casă (câini, pisici, păsări, pești etc.) și animale care ajută la deplasarea sau transportul persoanelor. Dacă e350=-1. Barieră sau e350=1. Facilitator a. Și anume ...ce fel de animale domestice? Produse sau tehnologii asistive/de sprijin Orice produse, instrumente, echipamente sau tehnologii adaptate sau concepute special pentru a îmbunătăți/maximiza potențialul persoanelor cu dizabilități e1201 Dispozitive și tehnologii asistive pentru mobilitate și transport personal în interior și exterior Dispozitive pentru mersul pe jos, automobile și furgoane speciale, -1 0 1 -7 -9 adaptări la vehicule, cărucior cu rotile, scutere și dispozitive care ajută persoanele să-și schimbe locul/poziția. Dacă e1201=-1. Barieră sau e1201=1. Facilitator a. Și anume ... ce fel de dispozitive, echipamente sau tehnologii? e540_a Transport public (orarul curselor, stațiile, frecvența curselor, rutele etc.) -1 0 1 -7 -9 Facilitator = Persoana poate folosi fără dificultăți sau constrângeri, chiar dacă nu sunt adaptate e1251 Dispozitive și tehnologii asistive pentru comunicare De exemplu, dispozitive vizuale specializate, dispozitive electro- optice, dispozitive specializate de scriere, desen sau pentru scris de mână, sisteme de semnalizare și software și hardware special, -1 0 1 -7 -9 implanturi auditive, aparate auditive, adaptoare auditive de modulare de frecvență, proteze vocale, tăblițe de comunicare, ochelari și lentile de contact. Dacă e1251=-1. Barieră sau e1251=1. Facilitator a. Și anume ... ce fel de dispozitive, echipamente sau tehnologii? e535 Servicii de telefonie mobilă și Internet Facilitator = Persoana poate folosi fără dificultăți sau -1 0 1 -7 -9 constrângeri Atitudini față de participarea la educație și muncă a persoanei cu dizabilități, care influențează comportamentul individual și viața socială De exemplu, atitudini individuale sau ale societății despre credibilitatea și valoarea persoanei, care pot motiva practici pozitive sau practici negative și discriminatorii (exemplu, 95 -1. Mai degrabă -7. Nu se aplică (nu barieră corespunde situației 0. Nu influențează persoanei sau nu realizarea activităților există în cotidiene ale comunitate) persoanei - 9. Nu știu dacă 1. Mai degrabă afectează viața facilitator persoanei stigmatizarea, stereotipia și marginalizarea sau neglijarea unei persoane). e410 Atitudini ale membrilor familiei imediate -1 0 1 -7 -9 e420 Atitudini ale prietenilor -1 0 1 -7 -9 e430 Atitudini ale persoanelor cu funcții de conducere (inclusiv profesori, supervizori, angajatori, consilieri -1 0 1 -7 -9 locali, primar etc.) e440 Atitudini ale însoțitorilor și asistenților personali -1 0 1 -7 -9 Produse de uz personal în viața cotidiană e1151 Echipamente, produse și tehnologii, adaptate sau proiectate special care ajută oamenii în viața cotidiană, de exemplu, dispozitive protetice și -1 0 1 -7 -9 ortopedice, proteze neurale (exemplu, dispozitive de stimulare funcțională care controlează vezica urinară, intestinele, ritmul cardiac și respirator) Servicii e5500 Servicii juridice De exemplu, tribunale și alte agenții de audiere și soluționare a litigiilor civile și proceselor penale, reprezentare prin avocați, -1 0 1 -7 -9 servicii notariale, medieri, arbitraj și facilități de corecție sau penale, inclusiv cei care furnizează aceste servicii e5650 Servicii financiare Inclusiv bănci, servicii de asigurări, case a ajutor reciproc, -1 0 1 -7 -9 bancomate etc. e540_b Servicii de transport public -1 0 1 -7 -9 e5750 a. Servicii de îngrijiri la domiciliu (indiferent de -1 0 1 -7 -9 finanțare și furnizor) b. Centre de zi pentru adulți și vârstnici -1 0 1 -7 -9 c. Alte servicii sociale pentru persoane adulte cu -1 0 1 -7 -9 dizabilități e580 Servicii de sănătate -1 0 1 -7 -9 e5800 Servicii de reabilitare -1 0 1 -7 -9 Mediul fizic e150 Accesibilitatea fizică a clădirilor de uz public (inclusiv spital, dispensar, primărie, școală, spații culturale sau -1 0 1 -7 -9 pentru activități sportive, magazine etc.) e155 Accesibilitatea fizică a clădirilor în care locuiesc rudele și prietenii persoanei evaluate (pe care îi place sau ar -1 0 1 -7 -9 dori să-i viziteze) 96 -1. Mai degrabă -7. Nu se aplică (nu barieră corespunde situației 0. Nu influențează persoanei sau nu realizarea activităților există în cotidiene ale comunitate) persoanei - 9. Nu știu dacă 1. Mai degrabă afectează viața facilitator persoanei e160 a. Accesibilitatea străzilor și trotuarelor De exemplu, tăieturi la nivelul bordurilor, rampe, semnalizare -1 0 1 -7 -9 prin panouri și iluminatul străzilor. b. Denivelări ale terenului (dealuri, pante) și natura -1 0 1 -7 -9 suprafeței terenului (iarbă, pietriș, nisip, noroi etc.) c. Locația reședinței dumneavoastră (în funcție de -1 0 1 -7 -9 distanța față de servicii) Alte informații TIMEAS a. Câte minute a durat completarea datelor existente deja în birou? |__|__| minute b. Câte minute a durat drumul dus-întors la locuința persoanei? Dacă ancheta a fost completată la SECPAH sau nu a solicitat vizită la domiciliu, notați 0 |__|__| minute (zero). c. Câte minute a durat vizita/discuția cu persoana evaluată și familia sa? Dacă ancheta a fost completată la SECPAH sau nu a solicitat vizită la domiciliu, notați 0 |__|__| minute (zero). Timp estimat = 10+30+30 97 Anexa 7. Instrumentele pentru evaluarea nevoilor individuale (versiunea după pilotare) Anexa 7a. Evaluarea nevoilor individuale A se vedea document separat Livrabil 4_Anexa 7a. Anexa 7b. Foaia informativă „Ce trebuie să știi despre evaluarea nevoilor individuale” Foaia informativă referitoare la evaluarea nevoilor individuale va fi elaborată în limbaj ușor de citit, ușor de înțeles și va include ilustrații relevante pentru informația transmisă. Conținutul (text) pentru fiecare modul este redat mai jos. M1. EDUCAȚIA ȘI MUNCA Aceste informații sunt pentru persoanele cu dizabilități. Dacă dorești să-ți continui educația sau să muncești, ai dreptul să ceri o evaluare a situației tale. Evaluarea se face de către o echipă de specialiști printr-un interviu. Echipa de specialiști face parte dintr-o instituție numită Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap. Dacă ești de acord, cererea ta de evaluare poate să fie trimisă de: • reprezentantul tău, • o rudă • un prieten • un vecin • o persoană de la un serviciu social sau medical sau • reprezentantul firmei care te angajează. După ce depui cererea, vei participa la un interviu. La interviu, te sfătuim să participi tu și persoana care are grijă de tine. Interviul poate să dureze mai mult de 30 de minute. Interviul poate să aibă loc în unul din următoarele moduri: 1. la instituția care face evaluarea, 2. dacă nu te poți deplasa, la tine acasă 3. online, adică folosind laptop, tabletă sau telefon. Întrebările pe care le vei primi vor fi despre: • ce vrei să înveți în viitor • de ce ajutor ai nevoie pentru a învăța lucruri noi • de ce vrei să muncești și ce ai vrea să muncești • ce știi și ce îți place să faci După interviu, vei primi un document care se numește ”Profil de potențial profesional”. Profilul tău profesional va arăta tuturor nivelul tău de educație sau de pregătire profesională. Profilul tău profesional este valabil doi ani. După ce au trecut doi ani, poți trimite din nou o cerere pentru un nou profil. Profilul tău profesional te poate ajuta în următoarele feluri: • vei afla ce nivel de educație ai și cum poți să-ți continui educația. 98 • vei afla cât de pregătit ești pentru un loc de muncă și cum poți să obții o calificare profesională mai bună. • vei putea arăta ce nivel de pregătire profesională ai atunci când vrei să te angajezi. • vei afla ce ai nevoie pentru educația sau pregătirea ta profesională, cum ar fi: - un scaun special - un echipament special pentru computer - un telefon social - un birou special - persoană care să te ajute să înveți cum să muncești - un interpret pentru limbajul semnelor - un program de muncă special - transport Dacă vrei să ai o educație sau o pregătire profesională mai bună, vei fi îndrumat să ajungi la instituțiile potrivite. Cui te poți adresa pentru a afla mai multe despre drepturile tale? Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități Adresă: Strada General Constantin Budișteanu nr. 28C, etaj 1, sector 1, București, CP 010773, anpd.gov.ro Telefon: 0314338090, Tasta 1 Email: registratura@anpd.gov.ro Dacă ai nevoie de ajutor de urgență, sună la 112. M2. ASISTENȚA PERSONALĂ Aceste informații sunt pentru persoanele cu dizabilități. Dacă ai un certificat de handicap grav, ai dreptul să primești asistență personală. Ai dreptul să primești asistență personală și în cazul când ai un certificat de handicap accentuat și nu ai propria ta locuință. Persoanele cu grad mediu sau ușor de handicap nu au dreptul la asistență personală. Asistența personală înseamnă un ajutor zilnic pe care îl poți primi din partea unei persoane care se numește asistent personal. Asistentul personal este persoana care îngrijește un copil sau un adult cu o dizabilitate gravă. Persoana care se ocupă de un adult cu dizabilități poate fi o rudă sau un asistent personal profesionist. Dacă ești o persoană cu deficiențe de vedere, poți să beneficiezi de asistență personală, primind un câine ghid. Câinele ghid este un câine dresat care asigură independență de mișcare și paza persoanei cu deficiențe de vedere. Evaluarea nevoii tale de asistență personală se face de către o echipă de specialiști. Echipa de specialiști face parte dintr-o instituție numită Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap. Dacă ești de acord, cererea poate să fie trimisă de: • reprezentantul tău, • însoțitorul tău, • un membru al familiei. După ce depui cererea, vei participa la un interviu. La interviu, te sfătuim să participi tu și persoana care are grijă de tine. Interviul poate să dureze aproape 1 oră. 99 Interviul poate să aibă loc în unul din următoarele moduri: 1. la instituția care face evaluarea, 2. dacă nu te poți deplasa, la tine acasă sau 3. online, adică printr-un laptop, tabletă sau telefon. Întrebările pe care le vei primi vor fi: • despre programul tău zilnic • despre cum te îngrijești • despre asistența personală pe care o primești • despre nevoile tale de îngrijire (somn, igienă personală, pregătirea hranei, îngrijire medicală, curățenie în casă, îngrijirea copiilor tăi, a altor membri din familie sau a animalelor de companie) • despre cum comunici cu cei din familie sau din afara familiei • despre activitățile tale profesionale • despre educația ta • despre nevoile tale de deplasare în afara locuinței • despre timpul tău liber și relațiile cu rudele sau prietenii tăi După interviu, vei primi o decizie despre nevoia ta de asistență personală. Decizia va avea și o recomandare despre cea mai potrivită asistență personală pentru tine: • în familie • printr-un asistent personal profesionist sau • prin primirea unui câine ghid Decizia de a avea sau nu un asistent personal va depinde de un scor total al nevoilor tale personale și de ajutor în locuința ta sau în activitățile tale sociale. Decizia va conține numărul de ore de îngrijire prin asistentul personal și perioada din zi când acesta te va ajuta. În funcție de nevoile tale, decizia va arăta dacă asistentul personal profesionist te va îngriji 2, 4 ore sau mai multe. Dacă nevoile tale sunt speciale și trebuie să fii îngrijit 24 ore pe zi, pot fi numiți chiar și 3 asistenți personali. Asistența personală este valabilă doi ani. După ce au trecut doi ani, dreptul la asistent personal poate fi acordat din nou. Cui te poți adresa pentru a afla mai multe despre drepturile tale? Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități Adresă: Strada General Constantin Budișteanu nr. 28C, etaj 1, sector 1, București, CP 010773, anpd.gov.ro Telefon: 0314338090, Tasta 1 Email: registratura@anpd.gov.ro Dacă ai nevoie de ajutor de urgență, sună la 112. M3. ADAPTAREA LOCUINȚEI Aceste informații sunt pentru persoanele cu dizabilități. Adaptarea locuinței înseamnă schimbările pe care le faci în locuința ta, din cauza dizabilității tale. Poți cere schimbări în casa ta o singură dată sau când te muți într-o nouă casă. Evaluarea nevoii tale de adaptare a locuinței se face de către o echipă de specialiști. Echipa de specialiști face parte dintr-o instituție numită Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap. 100 Dacă ești de acord, cererea poate să fie trimisă de: • reprezentantul tău, • o rudă • un prieten • un vecin • o persoană de la un serviciu social sau medical. După ce depui cererea, vei participa la un interviu. La interviu, te sfătuim să participi tu și persoana care are grijă de tine. Interviul poate să dureze o jumătate de oră. Schimbările din locuința ta te ajută să te descurci singur și îți fac viața mai bună. De exemplu, • atunci când ai probleme la intrarea în casă sau în bloc • atunci când trebuie să folosești scările, baia, toaleta, bucătăria ori alte părți ale casei ori curții tale. Deci, schimbările în bine din casa ta și dorite de tine se numesc adaptări ale locuinței. Legea te poate ajuta să faci schimbările de care ai nevoie în casa ta. Dar nu orice schimbare! De exemplu: • dacă stai într-un bloc, modificările trebuie cunoscute de administratorul blocului și de asociația de locatari. • dacă stai cu chirie la privat, proprietarul ar putea să refuze unele modificări. • dacă stai cu chirie la stat, administratorul locuinței trebuie să fie informat despre schimbările din casa ta. Dacă nu sunt motive serioase să refuze, proprietarii și administratorii ar trebuie să fie de acord cu schimbările din casa ta. E mai ușor să obții: • schimbări mici în casa ta, care sunt mai ieftine • echipamente mobile, adică lucruri care se montează în casă și pe care le poți muta, dacă va fi nevoie. Pentru schimbări mari în casa ta, ai nevoie de ajutor special. Poți primi acest ajutor din partea primăriei sau a organizațiilor care ajută persoane cu dizabilități. Unele modificări ale casei tale sunt gratuite. Pentru altele, ai nevoie de ajutor special din partea primăriei. Iată schimbările care pot fi făcute în casa ta, cu ajutor din partea primăriei! Dacă folosești scaun rulant, poți să fii ajutat la intrarea în casă cu: • rampă de acces în casa ta sau la intrarea în blocul în care locuiești, • platformă ridicătoare pentru scări, • un lift în care încape căruciorul. Unele rampe sunt permanente și se folosesc, de obicei, la intrarea în clădiri. Alte rampe sunt mobile, adică ele pot fi mutate oricând la alte intrări, când este nevoie. În interiorul casei tale, poți să fii ajutat cu: • Modificarea ușilor prin lărgirea lor ca să poată intra scaunul rulant. 101 • Înlocuirea ușilor cu uși glisante. • Modificarea ferestrelor la o înălțime potrivită pentru tine. • Modificarea patului de dormit, a dulapurilor, a meselor și a mânerelor la o înălțime potrivite pentru tine. • Mutarea prizelor și a întrerupătoarelor la o înălțime potrivite pentru tine. • Un pat care poate fi reglat, adică coborât sau ridicat. • Adăugarea la pat a unui trapez sau a unor mânere de sprijin. • Scoaterea pragurilor dintre camere. • Modificarea pardoselii cu materiale care nu alunecă. • Montarea de bare de sprijin în diferite locuri ale casei tale. În baie, poți să fii ajutat cu: • Montarea de bare de sprijin pe perete și lângă chiuvetă, cadă, duș sau WC. • Montarea chiuvetei și a scaunului de WC la o înălțime potrivită pentru tine. • Montarea unui duș sau a unei cabine de duș la nivelul pardoselii. • Montarea unei căzi de baie cu o înălțime potrivită pentru tine. • Aplicarea pe pardoseală a unor suprafețe care nu alunecă. Un câine care te ajută să te deplasezi și să te îngrijești și alte lucruri de care are nevoie câinele. În bucătărie, poți să fii ajutat cu: • Montarea unui aragaz electric cu inducție. • Modificarea meselor, a dulapurilor, frigiderului pentru a fi folosite mai ușor. Ce trebuie să faci pentru adaptarea locuinței tale? Tu sau persoana care te îngrijește puteți cere evaluarea locului în care trăiești. Evaluarea locuinței se face de către o echipă de specialiști. Echipa de specialiști face parte dintr-o instituție numită Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap. La evaluare, te sfătuim să participi tu și persoana care are grijă de tine. Evaluarea se face față în față sau online, sub forma unui interviu. Interviul poate să aibă loc în unul din următoarele moduri: 1. la instituția care face evaluarea, 2. dacă nu te poți deplasa, la tine acasă sau 3. online, adică printr-un laptop, tabletă sau telefon. Interviul poate să dureze o jumătate de oră. Instituția este obligată să facă un document numit Profil de Accesibilitate a Locuinței. După evaluare, instituția îți transmite concluziile sale despre ajutorul pe care îl vei primi pentru adaptarea casei tale. Evaluarea este valabilă 2 ani. După această perioadă, poți cere o nouă evaluare a locuinței tale. Cum se face evaluarea locuinței? Ce ajutor poți obține pentru adaptarea locuinței tale? Pentru adaptarea locuinței, poți primi un împrumut de bani, nu mai mult de 10.000 de euro, fără nicio dobândă. Dacă părăsești un centru rezidențial, poți primi: • un ajutor în bani, numit beneficiu de tranziție. • locuință specială pentru nevoile tale, numită Locuință Incluzivă. Cui te poți adresa pentru a afla mai multe despre drepturile tale? 102 Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități Adresă: Strada General Constantin Budișteanu nr. 28C, etaj 1, sector 1, București, CP 010773, anpd.gov.ro Telefon: 0314338090, Tasta 1 Email: registratura@anpd.gov.ro Dacă ai nevoie de ajutor de urgență, sună la 112. M4. DECIZIA ASISTATĂ PENTRU RESURSELE TALE FINANCIARE Aceste informații sunt pentru persoanele cu dizabilități. Decizia Asistată înseamnă că poți decide anumite lucruri despre resursele tale financiare, împreună cu alte persoane care sunt de acord să te ajute. Poți cer acest ajutor o dată pe an. După ce depui cererea, vei participa la un interviu. Resursele tale financiare se referă: • la banii tăi pe care trebuie să știi să-i folosești, cum ar fi banii din bancă, banii pe care îi primești lunar; • la proprietățile tale, cum ar fi locuința, terenuri sau alte lucruri de mare valoare; • la cumpărăturile tale și la datoriile tale pe care trebuie să le plătești; • la protecția ta împotriva oamenilor care îți propun diferite lucruri despre banii și proprietățile tale și care ar putea să te înșele; • la planurile tale de viitor, cum ar fi să cumperi o casă, un teren, o mașină sau să împrumuți bani. Sunt 3 moduri în care poți fi ajutat să iei decizii importante pentru drepturile tale: 1. Numirea unui asistent 2. Consilierea judiciară 3. Tutela specială Soluția 1 – Asistentul tău pentru decizii Numirea unui asistent este soluția cea mai bună. Pentru a avea un asistent, trebuie să ceri acest lucru unui notar. Notarul este specialistul în realizarea de document juridice. Asistentul este persoana care te ajută să iei decizii despre resursele tale financiare. Pentru ajutorul pe care ți-l dă, asistentul nu primește bani din partea ta sau de la altcineva. El trebuie să te apere, să fie cinstit și să-ți explice toate deciziile pe care le iei împreună cu el. Decizia asistată Dacă nu a fost numit un asistent, poți cere o evaluare a nevoii tale pentru decizie asistată. Cererea ta se trimite unei instituții care se numește Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap. Dacă cererea de evaluare a fost trimisă de altcineva pentru tine trebuie să fii și tu de acord în scris. La evaluare, ar trebui pot să fie prezenți reprezentantul tău legal, însoțitorul tău sau familia ta. Evaluarea se face de către o echipă de specialiști. La evaluare, te sfătuim să participi tu și persoana care are grijă de tine. Evaluarea se face față în față sau online, sub forma unui interviu. 103 Interviul poate să dureze o jumătate de oră. Interviul poate să aibă loc în unul din următoarele moduri: 1. la instituția care face evaluarea, 2. dacă nu te poți deplasa, la tine acasă sau 3. online, adică printr-un laptop, tabletă sau telefon. După evaluare, echipa de specialiști îți transmite hotărârea lor dacă ai nevoie de ajutor pentru deciziile tale și pentru ce activități. Această decizie va fi folosită de un judecător pentru celelalte două moduri de ajutor pentru deciziile tale: consilierea judiciară și tutela specială. Aceste două moduri de a te ajuta sunt explicate mai departe. Soluția 2 – Consilierea judiciară Dacă nu poate fi numit un asistent, un judecător poate să decidă consilierea ta judiciară. Consilierea judiciară înseamnă că vei primi ajutor doar pentru unele decizii importante privind resursele tale financiare. Consilierea judiciară durează maximum 3 ani. Soluția 3 – Tutela specială Dacă nu poate fi numit un asistent și nu poate fi decisă consilierea judiciară, un judecător va decide tutela specială. Tutela specială înseamnă că toate deciziile pentru tine vor fi luate de o persoană care se numește tutore. Tutorele poate fi o persoană străină, soțul sau soția ta, o rudă, un prieten sau persoana la care locuiești. Tutela specială durează maximum 5 ani. Cui te poți adresa pentru a afla mai multe despre drepturile tale? Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități Adresă: Strada General Constantin Budișteanu nr. 28C, etaj 1, sector 1, București, CP 010773, anpd.gov.ro Telefon: 0314338090, Tasta 1 Email: registratura@anpd.gov.ro Dacă ai nevoie de ajutor de urgență, sună la 112. 104 Anexa 8. Model de raport județean/local privind nevoile neacoperite ale persoanelor adulte cu dizabilități A se vedea document separat Livrabil 4_Anexa8. 105 Anexa 9. Foaie informativă privind lista de dispozitive și echipamente asistive care se găsesc în România 106 107 108 Anexa 10. Variații județene ale noii schițe de procedură unitară de evaluare a adulților cu dizabilități A se vedea document separat Livrabil 4_Anexa10. 109