ROMÂNIA Acord privind Serviciile de Asistenţă Tehnică pentru Sprijinirea Implementării Programului Operaţional Capital Uman din România (POCU) 2014-2020 LIVRABIL 14.(1) Al treilea raport de documentare cu propuneri tehnice cu privire la elaborarea unui plan de derulare a apelurilor de proiecte POCU Iulie 2019 Clauză de limitare a responsabilităţii Prezentul raport este un produs al Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Banca Mondială. Constatările, interpretările și concluziile exprimate în acest document nu reflectă în mod obligatoriu părerile Directorilor Executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care aceştia le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în prezentul document. Prezentul raport nu reprezintă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului Român. Declarație privind drepturile de autor Materialele din această publicație sunt protejate prin drepturi de autor. Copierea și/sau transmiterea anumitor secţiuni din acest document fără permisiune poate reprezenta încălcarea legislaţiei în vigoare. Pentru permisiunea de a fotocopia sau retipări orice secţiune a prezentului document, vă rugăm să trimiteți o solicitare conţinând informațiile complete la: (i) Ministerul Fondurilor Europene (1-1B, București - Ploiești Street, Victoria Office Building, Sector 1, Bucharest, România); sau (ii) Banca Mondială - biroul din România (Str. Vasile Lascăr 31, Et. 6, Sector 2, București, România). Prezentul raport a fost transmis în limba engleză, în iunie 2019, în conformitate cu Acordul privind Serviciile de Asistenţă Tehnică pentru Sprijinirea Implementării Programului Operațional Capital Uman din România (POCU) 2014-2020, semnat între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice şi Fondurilor Europene și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pe data de 12 octombrie 2017. Acest document corespunde Livrabilului 14 din acordul menționat mai sus. 2 Cuprins LISTA TABELELOR .......................................................................................................................................... 4 LISTA FIGURILOR........................................................................................................................................... 4 MULŢUMIRI .................................................................................................................................................. 5 ABREVIERI ..................................................................................................................................................... 6 1. INTRODUCERE ....................................................................................................................................... 8 2. CADRUL STRATEGIC EUROPEAN ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI .............................................................. 10 3. SECTORUL EDUCAŢIE PE SCURT (FAPTE ŞI CIFRE) .............................................................................. 14 4. DOMENIUL DE APLICARE A FINANŢĂRII POCU PENTRU SECTORUL EDUCAŢIE ............................... 21 5. AP 6: EDUCAŢIE ŞI FORMAREA DE COMPETENŢE: DERULARE PÂNĂ ÎN PREZENT ........................... 23 Prioritatea de investiţii 10i ..................................................................................................................... 24 Prioritatea de investiţii 10ii .................................................................................................................... 26 Prioritatea de investiţii 10iii ................................................................................................................... 28 Prioritatea de investiţii 10iv ................................................................................................................... 29 Prioritatea de investiţii 8ii ...................................................................................................................... 30 6. SPRIJINUL BĂNCII MONDIALE ............................................................................................................ 32 7. CONSTATĂRI CHEIE ............................................................................................................................. 36 8. RECOMANDĂRI ................................................................................................................................... 40 Referinţe ..................................................................................................................................................... 42 ANEXE ......................................................................................................................................................... 43 Anexa 1. Consultări publice: Recomandări tehnice la apelurile de proiecte ....................................... 43 Anexa 2. Notă tehnică cu privire la valoarea burselor de stimulare a participării la programele „A Doua Şansă” în cadrul apelului „Măsuri de A Doua Şansă".................................................................. 56 Anexa 3. Notă tehnică cu privire la apelul de proiecte „Creșterea nivelului de calificare a angajaților prin programe de formare continuă corelate cu nevoile pieței muncii” ............................................. 65 Anexa 4. Procesele - verbale ale meselor rotunde pe tema educaţiei ................................................. 68 Anexa 5. Foi de parcurs pentru consultări publice................................................................................ 78 Anexa 6. Lista participanţilor la consultările publice ............................................................................ 88 3 LISTA TABELELOR Tabelul 1. Bugetul FESI prevăzut................................................................................................................ 11 Tabelul 2. Obiective Tematice ................................................................................................................... 11 Tabelul 3. Indicatori cheie ET 2020 ............................................................................................................ 15 Tabelul 4. Contribuția apelurilor la PI 10i și cadrul strategic pentru educație ........................................ 25 Tabelul 5. Contribuția apelurilor la PI 10ii şi cadrul strategic pentru educație....................................... 27 Tabelul 6. Contribuția apelurilor la PI 10iii și cadrul strategic pentru educație....................................... 28 Tabelul 7. Contribuția apelurilor la PI 10iv și cadrul strategic pentru educație....................................... 30 Tabelul 8. Rezumatul contribuțiilor la derularea apelurilor din educație, iunie 2018 - aprilie 2019 ...... 32 Tabelul 9. Tendinţe demografice ............................................................................................................... 36 Tabelul 10. Numărul de elevi înscriși în programele de A Doua Șansă .................................................... 37 Tabelul 11. Program Reprezentativ 3.1 Asigurarea unei oferte adecvate de programe educaționale de tipul A Doua Șansă (ADȘ) ........................................................................................................................... 60 LISTA FIGURILOR Figura 1. Europa 2020 Obiective principale............................................................................................... 10 Figura 2. Sprijinul FSE pentru OT .............................................................................................................. 12 Figura 3. Persoanele care au părăsit timpuriu şcoala și formarea profesională, 2013-2018 .................. 17 Figura 4. Nivelul de absolvire a programelor de educație terțiară, 2013 - 2019 .................................... 17 Figura 5. Contribuția POCU la cadrul strategic pentru educație............................................................... 22 Figura 6. Apelurile lansate în cadrul AP6 până în prezent ........................................................................ 23 Figura 7. Derularea până în prezent per PI................................................................................................ 23 Figura 8. Evoluţia operaţională per PI ....................................................................................................... 24 Figura 9. Evoluția populației rezidente în mediul urban/rural ................................................................. 37 Figura 10. Distribuția rural/urban a furnizorilor de programe A Doua Şansă.......................................... 58 Figura 11. Numărul de înscriși în programul ADŞ...................................................................................... 58 Figura 12. Valoare % costuri participanți din bugetul total al proiectului .............................................. 61 4 MULŢUMIRI Acest raport a fost elaborat în conformitate cu prevederile Acordului privind Serviciile de Asistență Tehnică pentru „Sprijinirea Implementării Programului Operațional Capital Uman din România (POCU) 2014-2020” și pregătit sub îndrumarea și supravegherea lui Cem Mete (Manager de Sector, Protecție Socială și Locuri de Muncă, Europa și Asia Centrală), Harry Patrinos (Manager de Sector, Educaţie, Europa şi Asia Centrală) și a Tatianei Proskuryakova (Director de Țară, Ungaria și România). Acest raport a fost elaborat sub coordonarea lui Sandor Karacsony (Economist Senior), Manuel Salazar (Specialist Principal Protecție Socială) - liderii de echipă – și Alina-Nona Petric (Specialist Protecție Socială) La elaborarea lui au contribuit în principal Denisa Meiroșu (Expert), Alina Sava (Specialist Educaţie), Mariana Moarcăș (Specialist Senior Educaţie), cu contribuții din partea Irinei Pătrașcu (Expert) și al Alinei Roșu (Expert). Echipa a fost sprijinită de Iulian Bârsan, Silvia Pintilii și Andrei Zambor. Echipa își exprimă recunoștința pentru excelenta cooperare, îndrumare și feedback în timp util oferite de reprezentanții Autorității de Management a Programului Operațional Capital Uman, în special de domnul Vlad Rovințescu, doamna Ana Maria Bușoniu, doamna Cătălina Bădănace, doamna Ela Ștefan, domnul Daniel Chiţoi şi doamna Doina Diaconescu. 5 ABREVIERI AD Act Delegat AM POCU Autoritatea de Management Programul Operaţional Capital Uman AM Autoritatea de Management ANOFM Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă AP Axă Prioritară ASA Acord privind Serviciile de Asistență Tehnică AT Asistenţă Tehnică BM Banca Mondială CE Comisia Europeană CNDIPT Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic CNMR Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României DLRC Dezvoltare Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunităţii ÎETC Îngrijire și Educaţie timpurie a copiilor EFP Educație și formare profesională ET 2020 Educație și formare profesională 2020 FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională FEPAM Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime FPC Formarea profesională continuă FPI Formare profesională inițială FSE Fondul Social European FESI Fondurile Europene Structurale şi de Investiţii GAL Grup de Acţiune Locală HCI Indicele Capitalulului Uman INS Institutul Național de Statistică ÎPT Învăţământ Profesional şi Tehnic ÎPV Învăţare pe tot parcursul vieţii MDC Metoda deschisă de coordonare MEN Ministerul Educaţiei Naţionale 6 MFE Ministerul Fondurilor Europene MMJS Ministerul Muncii și Justiției Sociale NEET Tineri șomeri, neînscriși în nicio formă de educație sau formare OI Organism(e) Intermediar(e) ONG Organizaţie Neguvernamentală OT Obiectiv Tematic PI Prioritate de investiţii PM Piaţa Muncii PO Program Operaţional POC Programul Operațional Competitivitate POCU Programul Operațional Capital Uman POR Program Operaţional Regional PTŞ Părăsirea timpurie a școlii RDC Regulament de Dispoziţii Comune RMD Regiuni Mai Dezvoltate RMPD Regiuni Mai Puţin Dezvoltate SCO Opţiuni Simplificate în Materie de Costuri SDL Strategie de Dezvoltare Locală SIIIR Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România SPO Serviciul Public de Ocupare SSUC Bareme Standard de Costuri Unitare UE Uniunea Europeană 7 1. INTRODUCERE 1. Programul Operațional Capital Uman (POCU) reprezintă unul dintre principalele mecanisme de finanțare pentru perioada de programare 2014-2020, care vizează investiții în domeniul ocupării forței de muncă, educației, combaterii sărăciei și excluziunii sociale. Ca beneficiară a Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI), România primește până la 30,7 miliarde de euro pentru perioada 2014- 2020 (2.6% din PIB-ul anual). Din această sumă, POCU primește 14%, adică 4,4 miliarde de euro, 1restul până la 5,1 milioane de euro, provenind de la bugetul de stat. 2 Cele cinci obiective principale ale POCU sunt: (i) îmbunătățirea oportunităților de angajare; (ii) promovarea educației și învățării pe tot parcursul vieții; (iii) consolidarea incluziunii sociale; (iv) contribuţia la combaterea sărăciei; și (v) îmbunătățirea serviciilor publice. Programul acordă o atenție deosebită tinerilor, populaţiei roma și comunităților marginalizate. 2. POCU este structurat pe șapte axe prioritare (AP) care vizează investiții specifice în (i)îmbunătățirea situației persoanelor tinere care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională (NEET) (AP1 prin ILMT şi AP2 prin FSE); (ii) Locuri de muncă pentru toți, în special pentru şomeri şi persoane vulnerabile (AP3); (iii) Incluziune socială și reducerea sărăciei (AP 4); (iv) dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC) (AP 5);(v) încurajarea participării la programele de educație și formare de competențe (AP6); și (vi) asistență tehnică (AT) pentru implementarea adecvată a Programului Operațional (PO) (AP7). Managementul POCU revine Autorității de Management (AM) a programului, organizată ca Direcţie Generală în cadrul Ministerului Fondurilor Europene (MFE). AM POCU coordonează proiectarea și lansarea apelurilor de proiecte și procesul de evaluare și selecţie a proiectelor. Organismele Intermediare (OI) – opt agenții regionale și un OI în cadrul Ministerului Educației Naționale - au responsabilități specifice, corespunzător acordurilor de delegare. 3. Având în vedere importanța strategică și provocările semnificative legate de elaborarea şi implementarea POCU, în octombrie 2017, MFE 3 a semnat un Acord de Servicii de Asistență Tehnică (ASA) cu Banca Mondială (BM) de sprijin pentru pregătirea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea Programului Operațional Capital Uman (POCU) în România pentru perioada de programare 2014-2020. Acordul de asistență ASA pe trei ani va sprijini sporirea capacităţii instituţionale a AM POCU prin mai multe acțiuni structurate pe trei piloni tematici: • Pilonul I: Sprijinirea reformelor instituționale și procedurale la nivelul Autorității de Management (AM) POCU și al Organismelor Intermediare (OI); • Pilonul II: Susținerea procesului de evaluare a propunerilor de proiecte POCU; • Pilonul III: Îmbunătățirea elaborării și implementării apelurilor pentru propuneri de proiecte POCU. 1 4326,84 milioane euro, potrivit Strategiei fiscal bugetare 2018–2020. 2 Vezi http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014. 3 Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene (MDRAPFE) la momentul semnării Acordului. 8 4. În cadrul Pilonului III, BM oferă recomandări tehnice AM POCU în vederea optimizării procesului de proiectare şi implementare a apelurilor de proiecte. Această asistență tehnică include: (i) furnizarea de contribuţii tehnice referitoare la planul de lansare și derulare a apelurilor POCU; 4 (ii) contribuția la elaborarea orientată pe rezultate a apelurilor POCU, pentru îmbunătățirea alinierii la documentele strategice naționale și ale Uniunii Europene (UE); (iii) sprijinirea implementării și supervizării proiectelor POCU selectate; și (iv) proiectarea și gestionarea unui instrument de planificare pentru POCU. 5. Acest raport corespunde Livrabilului 14.(1) “Al treilea raport documentând recomandările tehnice la actualizarea planului de derulare". Furnizarea de recomandări tehnice pentru lansarea și derularea apelurilor POCU. Scopul acestui raport este de a documenta progresul contribuțiilor tehnice furnizate, referitoare la planul de derulare și proiectarea apelurilor în cadrul AP 6, Educație și competenţe, în perioada iunie 2018 - aprilie 2019. Prezentul raport este o continuare a Livrabilului 5 ("Raport iniţial documentând contribuţiile tehnice la elaborarea unui plan de derulare a apelurilor POCU"), transmis în iunie 2018, și a Livrabilului 12 ("Al doilea raport de documentare a propunerilor tehnice cu privire la actualizarea planului de derulare a apelurilor de proiecte POCU") transmis în februarie 2019. 6. Prezentul raport cuprinde șase secțiuni care acoperă : (i) cadrul general al acordului privind serviciile de asistență tehnică (ASA); (ii) introducerea în sectorul educației din perspectiva Europa 2020 5: cadrul politic şi investiţiile; (iii) domeniul de aplicare al finanțării POCU pentru sectorul educației: cadrul strategic și prioritățile de investiţii; (iv) educație și competențe: derularea până în prezent, analiza progresului și provocările întâmpinate; (v) descrierea recomandărilor tehnice furnizate și principalele contribuții la apelurile de proiecte competitive şi non-competitive şi la fişele de proiect, la intervențiile trans-sectoriale și la consultările publice; (vi) constatări și recomandări specifice pentru a îmbunătăți designul apelurilor din sectorul educației. Anexele raportului includ: o descriere a recomandărilor tehnice din timpul consultărilor (Anexa 1); o notă tehnică privind măsurile de A Doua Şansă pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii (Anexa 2); o notă tehnică privind creșterea nivelului de calificare a angajaților prin formare continuă, adaptată nevoilor pieței (Anexa 3); minutele meselor rotunde (Anexa 4); foile de parcurs în urma consultărilor publice (Anexa 5); și listele celor care au participat la consultările publice (Anexa 6). Acest raport se adresează, în primul rând, personalului AM și OI, precum și personalului din ministerul de resort și personalului agențiilor responsabile de proiectarea, planificarea și derularea apelurilor în cadrul POCU. 4 Planul de derulare a apelurilor POCU reprezintă calendarul apelurilor de proiecte al AM: www.fonduri-ue.ro/pocu- 2014#calendar-lansari. 5 Strategia Europa 2020 este agenda UE pentru dezvoltare și creare de locuri de muncă pentru decada actuală. 9 2. CADRUL STRATEGIC EUROPEAN ÎN DOMENIUL EDUCAȚIEI 7. Strategia Europa 2020 stabilește în mod clar priorități care să se susțină reciproc pentru a direcționa investițiile în sectoare-cheie: creșterea inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare; creșterea durabilă, prin promovarea unei economii mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, mai ecologice și mai competitive; și creșterea incluzivă, prin încurajarea unei economii cu un grad ridicat de ocupare a forței de muncă, pentru a asigura coeziunea socială și teritorială Aceste priorități sunt transpuse în obiective cheie interdependente, a căror realizare este esențială pentru succesul strategiei (vezi Figura 1). Figura 1. Europa 2020 Obiective principale Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la 20%; 75% din populația cu vârste 3% din PIB-ul UE să fie Creștere de 20% a energiei între 20 și 64 de ani să fie investit în cercetare și din surse regenerabile; angajată dezvoltare Creștere cu 20% a eficienței energetice Cel puțin 40% din persoanele Cu 20 de milioane mai puƫini Rata părăsirii timpurii a școlii cu vârste între 30 și 34 de oameni ar trebui sa fie să fie sub 10% ani să fi absolvit studii expuși riscului de săracie și universitare sau echivalente excludere Sursa: Personalul BM. 8. Europa 2020 este susținută de trei politici de dezvoltare principale. Obiectivul comun al tuturor politicilor UE este de a promova creșterea economică și ocuparea forței de muncă, iar trei dintre aceste politici au o importanță deosebită pentru strategia Europa 2020: politica de coeziune economică, socială și teritorială; politica de dezvoltare rurală; politica maritimă și în domeniul pescuitului. 9. Politica de coeziune este principala politică de investiții UE și oferă cadrul de investiții care vizează atingerea obiectivelor strategice ale UE pentru 2020. Aceasta stabilește direcția de acțiune în vederea atingerii obiectivului general - acela de a face mai competitive regiunile și orașele Europei , încurajând creșterea economică, creând locuri de muncă și îmbunătățind calitatea vieții cetățenilor. Politica de coeziune a UE este complementară altor inițiative politice ale UE care vizează educația, ocuparea forței de muncă, mediul, energia și așa mai departe. 10. Aproximativ 500 de miliarde de euro sunt prevăzuţi pentru susținerea politicii de coeziune și sunt acordaţi prin intermediul a trei fonduri principale: Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), care sprijină coeziunea economică și socială regională; Fondul Social European (FSE), care investește în oameni, cu accent pe îmbunătățirea oportunităților de angajare și educație; și Fondul de Coeziune, care investește în creșterea ecologică și dezvoltarea durabilă, aliniindu-se puternic la prioritățile de creștere stabilite de Europa 2020 (vezi Tabelul 1). 10 Tabelul 1. Bugetul FESI STRATEGIA EUROPA 2020 Politica de coeziune 2014-2020 Politica de dezvoltare Afaceri maritime și politica în rurală 6 domeniul pescuitului FESI Fonduri structurale FEDR FSE Fondul de FEADR FEPAM 280 120 Coeziune 152 miliarde euro 8 miliarde euro miliarde miliarde 75 miliarde euro euro euro Sursa: Personalul BM. 11. Nivelul investițiilor UE este legat de nevoile de dezvoltare identificate de statele membre (SM). Obiectivele UE sunt transpuse în ținte naționale și traiectorii de dezvoltare, în funcție de situația specifică la nivel național. Cu toate acestea, pentru a accelera atingerea obiectivelor anului 2020, statele membre implementează acțiuni complementare finanțate exclusiv de la bugetul de stat sau de la alţi donatori parteneri din program. 12. Necesitatea de a prioritiza investițiile a reprezentat una dintre noile abordări introduse pentru cadrul financiar 2014-2020, pentru o mai bună concentrare pe realizări și rezultate. Aceasta a fost tradusă în 11 priorități tematice strategice, cunoscute și sub denumirea de Obiective Tematice (OT), fiecare dintre ele fiind asociată cu o serie de Priorități de Investiții (PI). Atât OT, cât și PI au fost definite la nivelul UE; totuși, statele membre au fost invitate să selecteze numai pe cele adecvate investițiilor care răspund nevoilor identificate la nivel național. 7 Tabelul 2. Obiective Tematice Priorităţi Europa 2020 Obiective Tematice CREŞTERE INTELIGENTĂ 1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice și inovării 2. Îmbunătățirea accesului și a utilizării și creșterea calității TIC 3. Îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, a sectorului agricol (în cazul FEADR) și a sectorului pescuitului și acvaculturii (pentru FEPAM) 4. Sprijinirea tranziţiei către o economie cu emisii scăzute de carbon în toate sectoarele CREŞTERE DURABILĂ 5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, prevenirea şi gestionarea riscurilor 6. Protecţia mediului şi promovarea utilizării eficiente a resurselor 6 Dezvoltarea rurală ca parte a politicii agricole comune este sprijinită de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR), în timp ce politica în domeniul pescuitului și afacerilor maritime este sprijinită de fondurile europene pentru pescuit şi afaceri maritime( FEPAM). Împreună cu celelalte trei fonduri (FEDR, FSE și Fondul de coeziune), acestea alcătuiesc fondurile europene structurale și de investiții (FESI). 7 Pe baza nevoilor identificate și a priorităților de investiții selectate, în 2014 a fost încheiat un acord de parteneriat (AP) între statele membre ale UE și CE. AP a fost introdus pentru cadrul financiar 2014-2020 pentru a îmbunătăți sistemul de guvernanță al Strategiei Europa 2020. 11 7. Promovarea sistemelor de transport durabile şi eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor reţelelor majore CREŞTERE INCLUZIVĂ 8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă 9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare 10. Investițiile în educație și formare, inclusiv în formare profesională, pentru dobândirea de competențe și învățare pe tot parcursul vieții 11. Consolidarea capacității instituționale a autorităților publice și a părților interesate și o administrație publică eficientă Sursa: Regulament de Dispoziţii Comune (Reg. 1303/2013) 13. FSE este principalul instrument al UE pentru consolidarea oportunităților de ocupare a forței de muncă, și joacă, de asemenea, un rol cheie în educație și formare. Regulamentul UE prevede că FSE poate fi programat în cadrul a 4 dintre cele 11 obiective tematice: (promovarea ocupării forței de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă (OT 8), promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei (OT 9), investiții în educație, competențe și ÎPV (OT 10) și consolidarea capacității instituționale și a unei administrații publice eficiente (OT 11), așa cum se arată în Figura 2. Figura 2. Sprijinul FSE pentru OT (OT 11) Consolidarea capacității instituționale 9 miliarde euro FSE (OT 8) Ocuparea forƫei de muncă 120 (OT 10) Educaƫie 39 miliarde euro 40 miliarde euro miliarde euro (OT 9) Incluziune socială 31 miliarde euro Sursa: Personalul BM. 14. Programul de investiții în educație, formarea de competențe și ÎPV (OT 10) prin intermediul FSE la nivelul UE a fost programat pentru a sprijini patru priorități generale: promovarea accesului egal la educația de bună calitate (educația timpurie, precum și învățământul primar și gimnazial), reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii (10.1); îmbunătățirea calității, eficienței și deschiderii învățământului terțiar, 12 pentru a crește numărul de absolvenți de învățământ terţiar (10.2); încurajarea și creșterea numărului de participanți la ÎPV, îmbunătățirea abilităţilor și competențelor angajaţilor și îmbunătățirea relevanței și a calității sistemelor de educație și formare profesională (EFP) pentru piața forței de muncă (10.3); și creșterea accesului la educația de calitate prin dezvoltarea infrastructurii educaționale și de formare, inclusiv a instituțiilor culturale implicate în ÎPV (10.4). În urma unei analize aprofundate a nevoilor de dezvoltare în domeniul educației la nivel național, toate cele patru priorități de investiții formulate la nivelul UE au fost considerate relevante pentru contextul românesc și fac parte din POCU, programul operațional finanțat prin FSE. 15. Educația și învățarea pe tot parcursul vieții (ÎPV) joacă un rol important în atingerea obiectivelor economice, de ocupare a forței de muncă și sociale ale strategiei Europa 2020. Pentru a spori importanța dezvoltării și pentru a-i da impuls, toate statele membre au convenit asupra unui cadru strategic comun în domeniul educației: Educație și formare profesională 2020 (ET 2020). Această platformă pentru schimbul de bune practici și monitorizarea progreselor către 2020 stabilește șapte obiective (vezi Tabelul 3) care trebuie realizate la nivelul UE până în 2020. 8 Ţinta stabilită pentru nivelul de educație terţiară a fost deja atinsă la nivelul UE și perspectivele de atingere a ţintelor pentru îngrijire şi educație timpurie sunt ridicate (vezi Figurile 3 și 4). Există progrese moderate în ceea ce privește rata părăsirii timpurii a şcolii și rata de angajare a absolvenților, progrese limitate în ceea ce privește creşterea nivelului scăzut la competenţele de bază (citire, matematică și științe exacte), precum și a participării scăzute a adulților la educaţie şi formare (vezi Tabelul 3) . Chiar dacă îndeplinirea țintelor propuse pare un scenariu optimist, datorită politicilor sistematice și direcționate, implementate în unele dintre statele membre, acest lucru poate fi realizabil în orizontul de timp stabilit. Fiecare situație națională diferă, deoarece performanța scăzută poate fi legată de diverși factori, de la tendințele demografice negative și impactul migrației până la subfinanțarea educaţiei la nivel național sau structurile slabe ale administrației publice. 8 Două dintre ţinte au primit în 2010 un statut de politică prioritară ca obiective cheie ale strategiei Europa 2020: ponderea tinerilor adulți care au absolvit studii universitare sau echivalente ar trebui să atingă 40%; iar ponderea celor care părăsesc timpuriu şcoala sau formarea profesională ar trebui să fie mai mică de 10%. 13 3. SECTORUL EDUCAŢIE PE SCURT (FAPTE ŞI CIFRE) 16. Accesul, participarea și calitatea în educație sunt cele trei dimensiuni fundamentale care stau la baza viziunii asupra educației din România pentru anul 2020. Concluziile din analiza socio-economică a sistemului de învăţământ realizată în 2013, care au reflectat nevoile sistemului, au fost luate în considerare când s-au decis prioritățile financiare naţionale pentru perioada 2014-2020. Formularea strategiilor sectoriale aferente a fost o condiție ex ante inclusă în Regulamentul privind Dispozițiile Comune (RDC), 9 un angajament sau o obligație pe care România trebuia să o îndeplinească până la adoptarea POCU 10 ca modalitate de asigurare a implementării eficiente și eficace a finanțării educaţiei prin FESI. Cu toate acestea, România este încă departe de a-și atinge ţintele stabilite. 11 17. Potrivit Indicelui Capitalului Uman al BM (HCI), 12 România ocupă locul 67 din cele 157 de țări incluse în studiu, cu un scor de 0,60, cel mai mic din UE și unul din cele mai scăzute din regiune. Doi dintre cei cinci indicatori 13 care compun scorurile înregistrează rate alarmant de scăzute: rezultatele la testările internaționale standardizate (de exemplu PISA) şi concordanţa dintre rezultatele învăţării şi anii de şcoală. Scorurile elevilor români la testele PISA - 452 din 625, în care acesta din urmă reprezintă nivelul avansat și 300 nivelul minim de performanță - ilustrează calitatea precară a educației. Volumul învăţării ajustat la anii de şcoală reflectă şi mai bine această problemă. În România, un copil care începe școala la vârsta de 4 ani 14 se poate aștepta să termine 12,2 ani de școală până la împlinirea vârstei de 18 ani; totuși, ținând seama de ceea ce învață de fapt copiii, anii echivalenţi de școală sunt de numai 8,8, ceea ce înseamnă că productivitatea următoarelor generații va fi de numai 60% din ceea ce ar fi putut fi în comparație cu standardele de referință ale educației complete și sănătății depline. 18. Progresul lent al României în educație este evidențiat și de raportarea anuală a ţintelor ET 2020. Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în cadrul ET, implementat prin utilizarea metodei deschise de coordonare (MDC), 15 este un forum bazat pe obiective comune, care permite statelor membre să facă schimb de bune practici, să orienteze cooperarea UE în educație și formare profesională și să promoveze 9 Regulament de Dispoziţii Comune (Reg. 1303/2013) 10 POCU a fost adoptat în 2015. 11 CE 2018b. 12 HCI măsoară valoarea capitalului uman pe care un copil născut astăzi se poate aștepta să o atingă până la vârsta de 18 ani, luând în calcul riscurile de sănătate precară și de educație deficitară care predomină în țara în care locuiește el. 13 HCI se calculează pe baza scorurilor alocate pentru următorii cinci indicatori: probabilitatea supraviețuirii până la vârsta de cinci ani; anii de școlarizare preconizați ai unui copil; rezultatele la testele standardizate (de exemplu PISA) ca măsură a calității învățării; rata de supravieţuire a adulţilor și proporția copiilor fără deficienţe de creştere. Datele privind procentul copiilor fără deficienţe de creştere (definit ca procentul copiilor a căror creștere fizică este slabă, sunt expuși riscului de infecție și mortalitate, au o dezvoltare cognitivă și motorie lentă și o capacitate limitată de învățare și performanță școlară) nu sunt disponibile pentru România. 14 În România, copiii cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani sunt înscriși în învățământul preșcolar 15 MDC este o metodă de gestionare interguvernamentală din UE bazată pe cooperarea voluntară între statele membre; se bazează pe cele patru obiective strategice ale cooperării UE, instrumente și abordări comune de referință, învățarea reciprocă și schimbul de bune practici, monitorizarea și raportarea periodică, dovezi și date. 14 reformele politicii educaționale la nivel național. Patru obiective strategice 16 ghidează activitățile din cadrul ET 2020, în timp ce cele șapte obiective de referinţă stabilite - dintre care două au devenit obiective principale în Europa 2020 - facilitează monitorizarea periodică care este raportată anual în Raportul de monitorizare a educației și formării profesionale. În timp ce țintele principale ale UE 2020 stabilite de România reprezintă un angajament față de obiectivele principale UE 2020, celelalte obiective de referință ale ET 2020 au un rol orientativ. Este la latitudinea statelor membre să decidă cum și în ce măsură pot contribui la realizarea acestor obiective de referință prin acțiuni naționale. Cel mai recent Raport privind Monitorizarea Educației și Formării Profesionale (publicat în noiembrie 2018) a evidențiat domeniile în care educația are nevoie de un impuls special. Tabelul 3 arată progresele înregistrate de România în raport cu obiectivele de referință pentru anul 2020 comparativ cu media UE. Tabelul 3. Indicatori cheie ET 2020 Indicatorii pentru Progresele Media UE Ţinte Ţinte educaţie şi formare României naţionale UE profesională 2020 17 2014 2017 2014 2017 2020 2020 Rata părăsirii timpuri a 18.1 18.1 11.2 10.6 11.3% < școlii (vârsta 18 – 24 % % % % 10% ani) 18 Ponderea absolvenților 25.0 26.3 37.9 39.9 26.7% >40 de învățământ terțiar în % % % % % rândul populației în vârstă de 30 – 34 ani 19 Ponderea copiilor cu 86.4 88.2 94.2 95.3 >95 vârsta cuprinsă între 4 ani % % % % % și vârsta înscrierii obligatorii în şcoala primară care beneficiază de îngrijire şi educaţie timpurie Procentul persoanelor în <15 vârstă de 15 ani cu % performanţe scăzute la citire, matematică și științe Citire 37.3 38.7 17.8 19.7 % % % % Matematică 40.8 39.9 22.1 22.2 % % % % 16 ET 2020 vizează următoarele patru obiective comune ale UE: să facă din ÎPV și din mobilitate o realitate, să amelioreze calitatea și eficiența educației și formării, să promoveze echitatea, coeziunea socială și cetățenia activă și să stimuleze creativitatea, inovarea și, spiritul antreprenorial, la toate nivelurile de educaţie şi formare. 17 Ţintele naționale sunt stabilite numai pentru ţintele principale ale Strategiei Europa 2020. 18 Ţintă principală a Strategiei Europa 2020. 19 Ţintă principală a Strategiei Europa 2020 15 Ştiinţe 37.3 38.5 16.6 20.6 % % % % Participarea adulților la ISCED 0-8 (total) 1.5% 1.1% 10.8 10.9 <15 programele de învățare % % % pe tot parcursul vieții Mobilitate/Studii/Formar Care fac na 4.9% na 3.1% >20 e în străinătate facultatea în % străinătate(ISCED 5-8) Care fac un na 1.9% na 7.6% stagiu/curs scurt de obţinere de credite universitare(ISCE D 5-8) Rata de angajare a 66.2 76.0 76.0 80.2 > absolvenților în funcție de % % % % 82% nivelul de pregătire/calificare Sursa: CE 2018a. 19. Ratele de părăsire timpurie a școlii 20 rămân o problemă. Chiar dacă rata de PTŞ înregistrează progrese în 2018, scăzând de la 19,1% în 2015 la 16,4% în 2018 (așa cum este ilustrat în Figura 3), ponderea depășește în mod substanțial atât media UE-28, cât și procentele de abandon şcolar înregistrate de țările vecine cum ar fi Bulgaria sau Ungaria. Ratele abandonului înregistrează o tendință ascendentă, mai ales după clasa a opta sau după terminarea învățământului obligatoriu, la sfârșitul clasei a 10-a. 21 Motivele principale ale ratelor abandonului școlar sunt insuficiența sprijinului financiar din partea familiei (ambii părinți sunt adesea șomeri) și, prin urmare, necesitatea inserţiei rapide pe piața muncii; sau faptul că, atunci când părinții au plecat în străinătate să muncească, copiii au rămas acasă fără supraveghere. După cum reiese din Raportul de monitorizare al MEN din 2017 privind aplicarea strategiilor de educație și formare profesională, există o discrepanță semnificativă între rata abandonului școlar din zonele rurale și cele urbane; în timp ce rata în zonele rurale ajunge la 26,6%, orașele și suburbiile înregistrează o rată de 17,4%. Mai mult decât atât, migrația trebuie luată în considerare, deoarece orice elev care părăsește țara este considerat ieșit din sistem, chiar când copilul poate fi înscris în sistemul de învățământ din țara de reședință. 22 Având în vedere că aceste tendințe sunt în creştere, media PTŞ la nivel național va crește cel mai probabil. 20 Indicatorul Rata de părăsire timpurie a școlii este definit ca procentul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani care au absolvit cel mult învățământul secundar inferior/gimnazial (clasa a VIII-a) și nu sunt implicate în educație sau formare, din populația totală în vârstă de 18-24 ani. 21 CE 2018b. 22 Raportul de monitorizare al MEN privind punerea în aplicare a strategiilor de educație și formare profesională, 2017 16 Figura 3. Persoanele care au părăsit timpuriu şcoala și formarea profesională, 2013-2018 Sursa: Eurostat 2019. 20. În 2018, România a înregistrat cel mai scăzut nivel de absolvire a programelor de educație terțiară, respectiv 24,6%. Aceasta înseamnă cu 16% sub media europeană, care a ajuns la 40,7% în 2018, depășind ţinta stabilită pentru 2020. Deși mai mult de două treimi dintre statele europene și-au atins ținta, România este încă sub obiectivul pentru 2020, deşi ţinta naţională pentru acest indicator este una dintre cele mai scăzute (doar România și Italia au ținte mai mici de 30%). Această tendință va scădea probabil în următorii câțiva ani, ca efect al ratelor ridicate de părăsire timpurie a școlii, precum și a înscrierii scăzute în programe de învăţământ: de exemplu, numărul studenților înscriși la programele de licență a scăzut de la 539.900 în 2011 la 405.600 în 2016. În plus, rata de înscriere pentru segmentul de vârstă 25-29 a scăzut de la 5,3% în 2011 la 3,1% în 2017. Migrația tinerilor contribuie la declin: o treime dintre cei care au părăsit România după aderare sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 21 și 34 de ani; 23 ei părăsesc România pentru a studia în străinătate și adesea decid să rămână în țara gazdă, care le oferă o perspectivă mai bună de angajare. Figura 4. Nivelul de absolvire a programelor de educație terțiară, 2013 - 2019 Sursa: Eurostat 2019. 23 Pisică, Vasile, şi Dobre 2015. 17 21. Participarea la programe de îngrijire şi educaţi timpurie a copiilor s-a îmbunătăţit moderat pentru preşcolarii 24 cu vârste între 4-6 ani ; totuși, rămâne scăzută. Educația timpurie în România constă în educația ante-preșcolară pentru copiii cu vârste între 0 și 2 și educația preșcolară la grădiniță pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 și 6 ani. În anul 2016, participarea la educaţia timpurie a crescut la 88,2% la nivel național,dar a rămas în urmă faţă de ţinta pentru 2020 de 95%. Rata a fost calculată pentru grupa de vârstă 4 - 6 ani, totuși trebuie remarcat faptul că, în cazul în care rata este calculată ținând cont de copiii preșcolari cu vârste cuprinse între 3 și 6 ani, rata scade. Aceasta se reduce la mai puțin de 20% atunci când calculele includ copiii cu vârsta între 0-2 ani. 25 Performanța scăzută a acestora din urmă este legată de diferiți factori, printre care lipsa unor facilități educaționale preșcolare; subfinanțarea și inadecvarea în ceea ce privește abordarea și calitatea facilităţilor existente; și dispozițiile legislației privind concediul pentru creșterea copilului, 26 care sunt mai atractive pentru părinți decât stimulentele lunare 27pe care le primesc la întoarcerea la locul de muncă. 22. Proporția persoanelor în vârstă de 15 ani cu performanţe slabe la citire, matematică și științe 28 este îngrijorătoare. Rezultatele evaluărilor internaționale (PISA 2015) arată că aproape 40% dintre românii cu vârste de 15 ani nu posedă un nivel minim de competenţe de bază.29 Se înregistrează disparități semnificative între zonele rurale și cele urbane. Dovezi suplimentare privind performanța academică scăzută sunt furnizate de rezultatele evaluărilor naționale de la sfârșitul ciclului secundar inferior/gimnazial, care indică o tendință descrescătoare dramatică în ceea ce privește realizarea de punctaje mari la română, matematică și științe, de la 26% în 2015 la 16,7% în 2018 și o tendință ascendentă a punctajelor scăzute/rezultatelor slabe 30, de la 34,6% în 2015, la 41,3% în 2018. Rezultatele scăzute sunt predominante în zonele rurale, unde în anul 2018 au atins 60%; acest lucru este în contrast puternic cu zonele urbane, unde au atins 28% în același an de referință. Aceste rezultate sugerează că principala problemă rămâne calitatea educației. Cercetările sugerează că și alți factori conduc, de asemenea,la performanțe scăzute, cum ar fi statutul socio-economic al familiei, localizarea geografică și structura ei, 31 care, dacă nu sunt recunoscute, vor duce la excluziune socială și vor compromite creșterea economică pe termen lung a țării. 24 Indicatorul Participarea la educația timpurie, procentul grupului de vârstă cuprins între patru ani și vârsta de începere a învățământului obligatoriu este definit ca ponderea copiilor între patru ani și vârsta de începere a învățământului primar obligatoriu care au participat la educația timpurie a copiilor . 25 CE 2018a. 26 Legea 66/2016 privind concediul pentru creșterea copilului: alocația lunară este de 85% din venitul net mediu obținut în 12 luni din ultimii 2 ani înainte de nașterea copilului, dar nu mai mic de 1250 RON și nu mai mare de 8500 RON. până când copilul atinge vârsta de 2 ani. 27 Valoarea lunară a stimulentului de inserţie este de 650 RON. Se acordă până când copilul atinge vârsta de 3 ani. 28 Indicatorul de rezultate slabe la citire/lectură, matematică/aritmetică sau științe,ca procent din totalul elevilor de 15 ani, este definit ca ponderea elevilor de 15 ani care nu reușesc să atingă nivelul 2 ("nivel de competențe de bază") pe scara PISA la trei obiecte şcolare de bază: citire, matematică și științe. 29 CE 2018a. 30 Rezultatul slab este o notă între 0–5.99 31 Kitchen şi colab. 2017. 18 23. Participarea adulților la învățare pe tot parcursul vieții 32 rămâne foarte scăzută în comparație cu media UE. Ponderea participării adulților la învățare a fost de 1,2% în 2016 față de media UE de 10,8%; totuși, acest lucru ar putea fi parțial explicat ca fiind strâns corelat cu schimbările structurale ale distribuției forței de muncă în statele membre ale UE, ca urmare a punerii în aplicare a dispozițiilor privind libera circulație a lucrătorilor din Tratatul de aderare la UE. Indiferent de nivelul de calificare, pentru românii din această grupă de vârstă, care au reprezentat aproximativ 3 milioane de persoane în 2015, 33 migrația permanentă sau temporară facilitează oportunități de muncă mai bune și îmbunătățirea calității vieții. Totuși, acest lucru nu rezolvă problema structurală a participării scăzute a adulților la învățare în mediul românesc, deosebit de critică în zonele rurale și în grupurile defavorizate. Participarea scăzută a adulților la învățare e explicată de indicele capitalului uman european, 34 care învinovățește în mod justificat moștenirea trecutului, deceniile de implementare a tehnologiilor sub standarde și dezvoltarea economică scăzută a țărilor din Europa de Est și investițiile minime la locul de muncă în capitalul uman, cu consecința că cei care sunt de 45 de ani și mai în vârstă sunt deosebit de vulnerabili la tendințele de dezvoltare a pieței forței de muncă. Mai mult, barierele legate de accesul la învățare - care includ constrângeri financiare, cursuri și calificări care nu reflectă nevoile pieței forței de muncă și acces limitat la ucenicie - sunt factori importanți care influențează competențele forței de muncă locale și dacă nu sunt rezolvaţi, se vor traduce în oportunități de creştere pierdute. 24. Rata de angajare a absolvenților 35 a crescut treptat începând din 2015. În anul 2017, 87,4% dintre studenții care au absolvit învățământul terțiar (ISCED 5-8) și 65,9% dintre studenții cu nivel educațional ISCED 3-4 au găsit locuri de muncă. 36 Este una dintre cele mai ridicate rate din UE (media UE- 28 este de 84,9% pentru ISCED 5-8 și 74,1% pentru ISCED 3-4). În plus, 29% dintre angajatori provin din sectoare economice și științifice; 24% din sănătate și asistență socială; 16% din industrie; în timp ce 10% provin din activități culturale și de agrement. Întreprinderile mari angajează doar 15% dintre absolvenți, cele mijlocii angajează 45%, iar microîntreprinderile 40%. Tendința ascendentă este legată de redresarea economică lentă a țării în ultimii doi ani; cu toate acestea, capacitatea economiei de a genera locuri de muncă este mai degrabă concentrată pe extinderea activităților care au valoare adăugată mai mică, necesită niveluri mai scăzute de educație, 37 sau pe locuri de muncă foarte specializate, în special în sectorul IT, unde lipsa de competențe reprezintă o problemă pentru angajatori. Studiile de cercetare au arătat că locurile de muncă disponibile pentru lucrătorii fără experienţă, cazul în care se regăsesc tinerii, sunt neatractive şi prost plătite. 32 Indicatorul Participarea la învățare în rândul adulților,ca procent din populația cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani, este definit ca procentul de persoane cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani, acoperă activitățile de învăţare formale și non-formale, atât generale, cât și profesionale, întreprinse de adulți după ce părăsesc şcoala și formarea inițială. 33 Stoian, Ladaru, şi Marin 2017. 34 Indicele European al Capitalului Uman face parte din proiectul privind capitalul uman al Consiliului de la Lisabona, un efort pe mai mulţi ani pentru definirea şi măsurarea rolului capitalului uman în creşterea economică şi prosperitatea socială în Europa. 35 Rata de angajare a absolvenților este definită ca ponderea absolvenților angajați cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani care au absolvit recent (în ultimii 1-3 ani) fie învățământul secundar superior/liceul, fie pe cel terțiar (ISCED 3- 8). 36 CE 2018b. 37 Potrivit INS 2018, aproape jumătate din locurile de muncă vacante la nivel național. 19 25. Deoarece cheltuielile guvernamentale pentru educație în România sunt printre cele mai scăzute din UE, fondurile structurale reprezintă o sursă importantă de investiții. Doar 3,7% din PIB este alocat sectorului educației din România, comparativ cu media UE de 4,7%. 38 În consecință, finanțarea FESI reprezintă un sprijin financiar important care permite implementarea unor intervenții cheie în educație. Prin urmare, se așteaptă ca până la sfârșitul implementării cadrului financiar să se înregistreze progrese consistente. 39 CE 2018b. 38 Până la 31 decembrie, 2023. 39 20 4. DOMENIUL DE APLICARE A FINANŢĂRII POCU PENTRU SECTORUL EDUCAŢIE 26. Programele operaționale (PO) sunt elaborate la nivel național și constituie principala unitate de management și monitorizare în cadrul politicii de coeziune. PO sunt implementate de statele membre și de regiunile acestora. Aceasta înseamnă că statele membre și regiunile lor selectează, monitorizează și evaluează proiectele. POCU este unul dintre cele două 40 programe finanțate de FSE pe care România le-a elaborat pentru perioada 2014-2020 și are drept scop să investească în ocuparea forței de muncă și în educație, să lupte împotriva sărăciei și să sprijine serviciile sociale. Responsabilitatea pentru punerea în aplicare a POCU revine în totalitate Autorității de Management a POCU, care deleagă anumite funcții de management către OI. Implementarea oficială a POCU a început în 2015. 27. Axele prioritare (AP) sunt elementele componente ale PO și unitatea principală de management și raportare în cadrul acestuia. POCU este construit pe șase AP, care includ, la rândul lor, priorități de investiții (PI) selecţionate la nivel național în funcție de nevoile și contextul specifice. Fiecare PI este defalcată în obiective specifice (OS) care definesc scopul fiecărei PI; rezultatul urmărit este exprimat în continuare în mai mulți indicatori de realizări şi rezultate ale programului, esențiali pentru a monitoriza progresul înregistrat.. 28. Bugetul alocat AP 6, Educație și formarea de competențe, este de 1.478.636.043 euro. 41 Suma este utilizată pentru finanțarea intervențiilor care promovează accesul egal la educația de bună calitate (educația timpurie, învățământul primar și secundar) și reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii (PI 10i); îmbunătățirea calității și eficienței învățământului terțiar și a celui echivalent, precum și a accesului la acestea, în vederea creșterii participării și a nivelului de educație ( PI 10ii); îmbunătățirea relevanței și calităţii sistemelor VET/EFP pentru piața muncii și încurajarea participării la ÎPV, pentru a îmbunătăți abilitățile și competențele angajaţilor (PI 10iii și PI 10iv). O atenție deosebită este acordată grupurilor defavorizate, cum ar fi romii, locuitorii din mediul rural și persoanele cu dizabilităţi. 29. PA 6 cuprinde patru priorități de investiții relevante pentru OT 10 (Investiții în educație, formare și ÎPV) și o PI relevantă pentru OT 8 (Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei discriminări). Combinația dintre prioritățile de investiții din diferite OT - 8 și 10 în acest caz - a fost aleasă pentru a facilita sprijinul trans-sectorial. Prioritățile de investiții sunt legate de strategiile sectoriale 42 după cum se arată în Figura 5. Fiecare PI stabilește indicatori specifici de realizare și de rezultate care sunt esențiali pentru monitorizarea programului și pentru a măsura performanța implementării. Progresele realizate la nivel de AP și PO sunt raportate anual. 40 POCA (Programul Operațional Capacitate Administrativă) este al doilea program finanțat prin FSE. 41 AM POCU. 42 Cu excepția strategiei pentru infrastructura învăţământului, finanțată prin FEDR 21 Figura 5. Contribuția POCU la cadrul strategic pentru educație Contribuția POCU Strategia naƫională privind reducerea părăsirii timpurii a școlii PI 8ii şi • Măsuri de sprijinire a integrării tinerilor NEET pe PM (a doua șansă) și măsuri de reducere / 10i prevenire a abandonului şcolar Cadrul Strategia naƫională privind strategic – Educație și educaƫia terƫiară PI 10ii • Măsuri de îmbunătățire a accesului, calității și eficienței în învățământul terțiar formare profesională Strategia naƫională privind VET/EFP PI 10iii • Măsuri de îmbunătățire a accesului la FPI / FPC Strategia naƫională privind ÎPV PI 10iv • Măsuri pentru îmbunătățirea relevanței pe PM și facilitarea tranziției de la şcoală pe piaƫa muncii Sursa: personalul BM. 30. Finanțarea este canalizată prin apelurile de proiecte. Un apel pentru propuneri de proiecte este un cadru tematic și financiar care indică ce problemă trebuie abordată în sectorul educațional și ce buget este disponibil pentru a o rezolva. Toate condițiile tematice, financiare și administrative ale unui apel pentru propuneri de proiecte sunt stabilite în Ghidul Solicitantului - Condiții Specifice. Organizațiile și companiile care intenționează să ajute la rezolvarea unui aspect al problemei pot depune o propunere de proiect în timp ce apelul competitiv de proiecte este deschis. O propunere va fi evaluată și selectată pentru finanțare dacă îndeplinește criteriile de evaluare și selecție. Atunci când operațiunile care urmează să fie finanțate sunt responsabilitatea exclusivă a unei instituții publice, atunci se lansează un apel de proiecte în cadrul procedurii non-competitive. 22 5. AP 6: EDUCAŢIE ŞI FORMAREA DE COMPETENŢE: DERULARE PÂNĂ ÎN PREZENT 31. AP 6, Educație și competenţe, are un buget alocat de 1.478.636.043 euro. 43 Valoarea celor 17 apeluri de proiecte lansate începând cu iunie 2016 se ridică la 862.498.389 euro, aproximativ 59% din alocarea AP. Volumul total al finanțărilor lansate în cadrul AP 6 se situează pe locul trei în comparație cu celelalte cinci AP, după cum se vede în Figura 6. Din 2016, au fost lansate 10 apeluri de proiecte în cadrul procedurii competitive și au fost lansate 7 apeluri de proiecte în procedură non-competitivă. Detalii privind distribuția apelurilor pe PI sunt prezentate în Figura 7. Datorită debutului întârziat al implementării programului, evoluţia generală a indicatorilor AP (financiari, de realizare și rezultate) este modestă în ceea ce privește îndeplinirea ţintelor programului pentru anul 2023. Mai multe detalii privind evoluţia AP 6 sunt documentate în Livrabilul 14.(2) ("Primul raport care documentează contribuțiile tehnice la elaborarea Ghidurilor Solicitantului privind sănătatea, educația, protecția şi incluziunea socială, și piața forței de muncă pe tot parcursul ciclului de proiectare a apelurilor"). Figura 6. Apelurile lansate în cadrul AP6 până în prezent Figura 7. Derularea până în prezent per PI 43 Datele acoperă perioada cuprinsă între 1 octombrie 2016 și 30 martie 2019. 23 Sursa: personalul BM. 32. Următoarele secțiuni analizează apelurile de proiecte lansate până în prezent, subliniind corelația cu PI relevante și cu cadrul strategic privind educația. Tabelele 4, 5, 6 și 7 prezintă harta lanțului de intervenții și contribuția acestora la integrarea atât pe verticală cât și pe orizontală a activităţii din sectorul public. Sunt furnizate descrieri detaliate ale PI și ale apelurilor relevante, iar provocările specifice sunt evidențiate la sfârșitul fiecărei secțiuni dedicate. Figura 8. Evoluţia operaţională per PI Sursa: personalul BM. Prioritatea de investiţii 10i 33. Implementarea cu succes a PI 10i va contribui la atingerea ţintei naționale de PTŞ de 11,3% în 2020. Acțiunile care urmează să fie puse în aplicare în cadrul acestei PI vizează în mod specific tinerii cu risc de abandon şcolar, precum și tinerii și adulții care nu au absolvit învățământul obligatoriu și care vor fi readuși la școală. Măsurile de prevenire și remediere sunt prevăzute în special pentru un grup țintă de peste 100.000 de persoane din regiunile mai puțin dezvoltate (RMPD) și mai dezvoltate (RMD). Accesul la educația ante-preșcolară și preșcolară de calitate pentru 50.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 0 și 5 ani este o altă măsură cheie susținută de AP, împreună cu specializarea a 140.000 de cadre didactice și dezvoltarea cadrului instituțional pentru îngrijirea şi educaţia timpurie a copiilor. Sunt deosebit de importante sinergiile cu Programul Operațional Regional (POR) și cu Programul Operațional pentru Competitivitate (POC), deoarece finanțarea în cadrul acestora este prevăzută pentru investiții, inclusiv în construirea, reabilitarea, modernizarea, extinderea, dotarea creșelor, grădiniţelor, şcolilor din învățământul general obligatoriu. 24 Tabelul 4. Contribuția apelurilor la PI 10i și cadrul strategic pentru educație Obiectivele Strategiei pentru Scopul PI 10i Apeluri de proiecte lansate Reducerea Părăsirii Timpurii a până în prezent Școlii în România 2014-2020 • Accesul la îngrijirea și educația Reducerea și prevenirea • Noncompetitiv, “Programul timpurie a copilului (ÎETC) este părăsirii timpurii a școlii și naţional de sprijin pentru îmbunătățit promovarea accesului egal la diminuarea părăsirii timpurii • Învățământ primar și secundar educația timpurie, primară și a școlii (Bani de liceu)” inferior/gimnazial asigurat secundară de bună calitate, • Noncompetitiv, „Curriculum tuturor inclusiv la parcursuri de relevant, educaţie deschisă • Sisteme de avertizare timpurie învățare formale, nonformale pentru toţi ” elaborate și programe și informale pentru • Noncompetitiv „Educaţie de remediale și de sprijin pentru reintegrarea în educație și calitate în creşe” elevii aflați în situație de risc în formare. • Competitiv, „Profesori învățământul obligatoriu motivați în școli consolidate defavorizate” (RMPD şi • Atractivitatea, incluziunea, RMD) calitatea și relevanța ÎPTI • Competitiv, „Şcoala pentru îmbunătățite toţi” (RMPD şi RMD ) • Ofertă adecvată de programe educaționale de tip A Doua Șansă Evoluţia la zi: 34. Apelul non-competitiv “Programul naţional de sprijin pentru diminuarea părăsirii timpurii a școlii (Bani de liceu)” reprezintă o investiție de 50 de milioane de euro pentru abordarea riscului de abandon școlar pentru copiii de 14-16 ani. Apelul susține promovarea măsurilor de prevenire integrate; 55.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani vor primi burse, consiliere, informații, mentorat și multe altele pentru a rămâne în școală. Este un apel retrospectiv 44; a fost lansat în 2018, iar proiectul este în prezent în curs de implementare. Beneficiarul proiectului este MEN. 35. Apelul non-competitiv „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți" este o investiție de 42 de milioane de euro destinată finanțării reformei curriculare în curs de desfășurare, facilitării înțelegerii noului curriculum axat pe competențe și centrat pe elev și modernizării practicilor de predare. Aproximativ 55.000 de cadre didactice vor fi instruite cu privire la noul curriculum și la modul de adaptare a predării la nevoile specifice ale elevilor, inclusiv ale celor cu risc de abandon şcolar. CRED va finanța dezvoltarea competențelor cheie pentru 2.500 de elevi. Apelul a fost lansat în 2017, iar proiectul este în prezent în curs de implementare. Beneficiarul proiectului este MEN. 44 În contextul Fondurilor structurale, retrospecția se referă la momentul în care o autoritate de management acordă o subvenție UE unei operațiuni/unui proiect care a angajat deja cheltuieli semnificative sau este deja finalizată înainte de acordarea oficială a subvenției. Astfel de proiecte au primit în mod normal finanţare din fonduri naționale. Apelul acoperă perioada 2015-2019. 25 36. Apelul non-competitiv “Educație de calitate în creșe" reprezintă o investiție de 5 milioane de euro, care urmărește dezvoltarea unui cadru instituțional coerent ante-preșcolar (și elaborarea unui curriculum național) pentru educația și îngrijirea copiilor în vârstă de 0-2 ani. A fost lansat în 2018 și este în prezent în curs de implementare. Beneficiarul proiectului este MEN. Proiectul pune bazele unui apel competitiv viitor, care urmărește să sprijine participarea la educația ante-preșcolară. 37. Apelul competitiv "Profesori motivați în școli defavorizate" investește 26 milioane de euro (RMPD și RMD) pentru a dezvolta capacitatea a 5.000 de cadre didactice din aproximativ 150 de școli de a lucra cu copiii cu risc crescut de abandon, inclusiv copiii din spitale și delincvenții minori, precum și cei dependenţi de droguri sau alcool. Apelul a fost lansat în 2017; 73 de contracte au fost semnate în 2018 și sunt în prezent în curs de implementare. 38. Apelul competitiv "Școala pentru toți" reprezintă o investiție de 166 milioane euro (RMPD și RMD) care vizează reducerea riscului de abandon scolar pentru elevii din grupurile vulnerabile. Sprijină participarea a 25.000 de copii la educația ante-preșcolară și preșcolară, participarea la școală a 30.000 de copii și reintegrarea a 20.000 de tineri și adulți în sistemul de învățământ prin intermediul programelor A Doua Şansă. În plus, urmărește să dezvolte capacitatea profesorilor, a mediatorilor școlari, a consilierilor și a personalului administrativ al școlilor să lucreze cu copiii cu risc de abandon școlar. Apelul a fost lansat în 2017; au fost semnate 156 de contracte în 2018 și sunt în prezent în curs de implementare. 39. Evoluţia operaţională a PI 10i este notabilă în comparație cu celelalte PI, dacă se ia în considerare numărul de apeluri lansate (vezi Figura 8); cu toate acestea, bugetul lansat până în prezent reprezintă doar 45% din bugetul alocat. Întârzierile sunt îngrijorătoare, având în vedere faptul că România se apropie rapid de sfârșitul ciclului de finanțare. Apelurile au fost lansate în a doua jumătate a anului 2016; totuși, derularea constantă a fost împiedicată din diverse motive, inclusiv procesul lung de finalizare a designului intervenției (care, în unele cazuri, a durat mai mult de șase luni) datorită consultărilor publice; introducerea opțiunilor simplificate în materie de costuri (SCO) în designul intervențiilor, precum și schimbările de guvern sau reorganizările administrative dintre AM POCU și OI MEN . Unul dintre apelurile rămase (măsurile de tip A Doua Şansă și alte intervenții relevante pentru prevenirea abandonului școlar și reînscrierea celor care nu și-au terminat şcoala obligatorie) este în prezent în discuție, Ghidul Solicitantului fiind consolidat în urma procesului de consultare publică care a avut loc recent și a implicat echipa BM. O descriere detaliată a recomandărilor este prezentată în Anexa 1. Apelul competitiv "Accesul la educație de calitate în creşe" este în curs de finalizare, deoarece discuțiile privind baremele standard de costuri unitare (SSUC) care urmează să fie utilizate în cadrul apelului au fost încheiate recent cu CE. Prioritatea de investiţii 10ii 40. Scopul PI 10ii este de a îmbunătăți calitatea și eficiența și accesul la învățământul terțiar sau echivalent, în vederea creșterii gradului de participare și a nivelului de educaţie/calificare atins. Una dintre principalele acțiuni care trebuie puse în aplicare se concentrează pe studenții netradiționali și vizează 8.500 de persoane, inclusiv romi și persoane din mediul rural, care vor primi sprijin pentru a participa la învățământul terțiar. O atenție deosebită este acordată îmbunătățirii calității și relevanței învățământului terțiar (universitar și non-universitar). Principalele acțiuni care trebuie puse în aplicare includ dezvoltarea curriculelor inovatoare, pornind de la nevoile pieței muncii, dezvoltarea resurselor 26 digitale de învățare, actualizarea sistemului extern de asigurare a calității, consolidarea capacităților profesionale a 36.000 de cadre didactice din învățământul universitar/non-universitar și altele. Finanțarea infrastructurii este asigurată de POR și de POC. Tabelul 5. Contribuția apelurilor la PI 10ii şi cadrul strategic pentru educație Obiectivele Strategiei Scopul PI 10ii Apeluri de proiecte lansate până în Naționale pentru prezent Învățământul Terțiar 2015 - 2020 • Creșterea participării la Îmbunătățirea calitatății, eficienței • Competitiv, “Măsuri de toate nivelurile și accesului la învăţământul terțiar optimizare a ofertelor de studii învățământului terțiar și echivalent, în vederea creșterii din învățământul superior în • Crearea de programe gradului de participare și a nivelului scopul angajabilității” educaționale mai bune, de educaţie atins, în special pentru • Competitiv, "Măsuri integrate flexibile, relevante și grupurile defavorizate pentru creșterea participării corelate cu nevoile pieței studenţilor din categorii muncii vulnerabile la programe • Promovarea unui antreprenoriale” angajament strategic față • Noncompetitiv, "Intervenția de de sectorul economic sistem pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem de calificare pe mai multe niveluri bazat pe promovarea rutelor flexibile de progres în cariera profesională.” • Noncompetitiv, "Instrumente pentru sprijinirea procesului decizional" Evoluţia la zi: 41. Apelul competitiv „Măsuri de optimizare a ofertelor de studii din învățământul superior în scopul angajabilității” este o investiție de 144 milioane euro pentru creșterea atractivității și a capacității învățământului terțiar de a se adapta nevoilor specifice ale pieței muncii. Apelul a fost lansat în 2017. Din suma totală a apelului au fost contractate doar 19 milioane de euro, deoarece au fost depuse doar 16 propuneri. Proiectele sunt în prezent în curs de implementare și vizează cel puțin 5.000 de cadre didactice pentru activități de consolidare a capacităților; 6.000 de persoane vor primi sprijin pentru a participa la învățământul terțiar. 42. Apelul competitiv “Măsuri integrate pentru creșterea participării studenţilor și absolvenților vulnerabili la programe antreprenoriale" a avut o alocare financiară de 71 de milioane de euro. Au fost contractate numai 46 de milioane de euro, deoarece au fost depuse doar 30 de proiecte. Vor fi puse în aplicare diverse măsuri de sprijin pentru minim 9.000 de beneficiari direcți, inclusiv: pachete integrate de măsuri de asistență educațională și de sprijin financiar, programe antreprenoriale, consiliere, informare, campanii de conștientizare și așa mai departe. Apelul a fost lansat în 2017 și este în prezent în curs de implementare. 27 43. Apelul non-competitiv "Intervenția de sistem pentru dezvoltarea și implementarea unui sistem de calificare pe mai multe niveluri bazat pe promovarea rutelor flexibile de progres în cariera profesională.” este o investiție de 5 milioane de euro care vizează promovarea unor rute flexibile de carieră, cu accent pe dobândirea de competențe și abilități relevante pentru piața forței de muncă. A fost lansat la sfârșitul anului 2018 și este în curs de evaluare. Beneficiarul este MEN. 44. Apelul non-competitiv "Instrumente pentru stabilirea deciziilor de sistem fundamentate pentru creșterea calității în învatamântul superior" este o investiție de 6,5 milioane de euro, care are ca scop revizuirea și/sau utilizarea rezultatelor studiilor anterioare privind inserţia socio-profesională a absolvenților. A fost lansat la sfârșitul anului 2018 și este în curs de evaluare. Beneficiarul este MEN. 45. Evoluţia operațională a 10ii este încurajatoare deoarece 76% din bugetul alocat a fost deja lansat (vezi Figura 8). Unul dintre apelurile în curs de elaborare vizează dezvoltarea unui cadru instituțional pentru evaluarea externă a școlilor doctorale. Schiţa fișei proiectului a fost actualizată de două ori datorită modificărilor aduse cadrului juridic relevant. Se așteaptă ca acest apel să fie lansat în curând. Prioritatea de investiţii 10iii 46. Obiectivele specifice ale PI 10iii se referă la creșterea participării la programele de formare profesională inițială (FPI) și programele de formare profesională continuă (FPC). Acțiunile care urmează a fi implementate în cadrul acestei priorităţi sprijină participarea a mai mult de 80.000 de studenți și ucenici la FPI și programe de ucenicie și participarea a peste 70.000 de angajați - în special cei cu o calificare redusă - din mediul rural și de peste 40 de ani - la FPC, inclusiv prin recunoașterea și certificarea învățării non-formale și informale. POR asigură finanțarea pentru îmbunătățirea infrastructurii și a investițiilor în construirea, reabilitarea, modernizarea, extinderea și asigurarea echipamentelor pentru învățământul profesional și tehnic și pentru școlile tehnologice. Tabelul 6. Contribuția apelurilor la PI 10iii și cadrul strategic pentru educație Obiectivele strategiei naționale Scopul PI 10iii Apeluri de proiecte lansate pentru educaţie şi formare până în prezent profesională/ învăţământul profesional şi tehnic 2016 - 2020 • Asigurarea unui sistem de Creșterea accesului egal la Non-competitiv, “Măsuri de formare profesională mai învățarea pe tot parcursul vieții creştere a participării la relevant pentru piața muncii pentru toate grupele de vârstă programele EFP” • Creșterea participării și în medii formale, nonformale și facilitarea accesului la informale, actualizarea programele de educaţie şi cunoștințelor, aptitudinilor și formare profesională EFP competențelor forței de muncă • Îmbunătățirea calității formării și promovarea căilor de profesionale învățare flexibile, inclusiv prin • Un învăţământ profesional şi orientarea profesională și tehnic mai inovator validarea competențelor dobândite 28 • Îmbunătățirea cooperării naţionale și internaționale în cadrul EFP Evoluţia la zi: 47. Apelul non-competitiv "Măsuri de creștere a participării la programele de educaţie şi formare profesională" reprezintă o investiție de 84 milioane euro, cea mai mare parte sub formă de burse, care se acordă fiecărui elev din clasele IX-XI înscris în FPI între 2014 și 2019. 45 Apelul vizează 80.000 de elevi; a fost lansat la mijlocul anului 2018 și a fost contractat în octombrie 2018. Beneficiarul proiectului este MEN. Recomandările la fișa proiectului au fost furnizate de echipa BM. 48. Evoluţia operațională a PI 10iii este descurajatoare. Doar 54% din bugetul alocat a fost lansat până în prezent (vezi Figura 8), în mare parte din cauza întârzierilor în finalizarea designului intervențiilor. În iunie 2018, a început pregătirea unul apel de proiecte non-competitiv, vizând intervenții sistemice, iar schiţa Ghidului Solicitantului a fost în consultări publice; totuși, apelul nu a fost încă lansat. Discuțiile despre designul apelului au fost redeschise în timpul sesiunilor de consultări publice; rezultatele sunt prezentate în Anexa 1. În plus, un apel ulterior pentru a sprijini participarea la FPC "Creșterea nivelului de calificare a angajaților prin programe de formare continuă corelate cu nevoile pieței muncii", care vizează adulții cu competențe scăzute și persoanele peste 40 de ani din zonele rurale defavorizate, inclusiv prin recunoașterea și certificarea învățării non-formale și informale, a fost în consultare publică spre sfârșitul anului 2018 și nu a fost încă lansat. Prioritatea de investiţii 10iv 49. Intervențiile planificate în cadrul PI 10iv sunt strâns coordonate cu cele prevăzute la PI 10ii, precum și cele prevăzute la PI 10iii privind ÎPV. Acțiunile sunt destinate să crească rata de angajare a absolvenților de învățământ superior în domeniul lor de studiu. Acțiunile includ: sprijinul acordat pentru mai mult de 22.000 de studenți din învățământul terțiar (ISCED 4-8) pentru tranziţia spre piaţa muncii; programe de instruire la locul de muncă, consiliere în carieră și îndrumare; și sprijinirea a peste 27.000 de elevi (ISCED 2-4) și ucenici pentru a participa la programe de învățare/instruire (ucenicie, stagii de practică, stagiatură ,etc.) pentru tranziţia de la școală la locul de muncă. Mai mult, sunt avute în vedere programe de instruire în domeniul TIC și CTV (Classroom TV) pentru personalul didactic, precum și activități menite să sporească calitatea și relevanța EFP pentru piața muncii. Modernizarea, reabilitarea, extinderea și echiparea infrastructurii este finanțată prin POR. 45 Proiect retrospectiv, apelul acoperă perioada 2015-2019. 29 Tabelul 7. Contribuția apelurilor la PI 10iv și cadrul strategic pentru educație Obiectivele strategiei naționale Scopul PI 10iv Apeluri de proiecte lansate pentru învățarea pe tot parcursul până în prezent vieții(ÎPV) 2015 - 2020 • Creșterea accesului și a Sistemele de educație și • Competitiv, “Stagii de participării la ÎPV pentru toți formare să devină mai practică pentru elevi şi • Creșterea relevanței și calităţii relevante pentru piața forței de studenţi, în sectorul programelor de ÎPV în strânsă muncă, să faciliteze tranziţia de agroalimentar, industrie şi colaborare cu partenerii la şcoală la locul de muncă și să servicii” economici, sociali și universitari consolideze sistemele EFP și • Competitiv, “Sprijin pentru și cu alți actori-cheie calitatea acestora, cuprinzând doctoranzi și cercetători anticiparea competențelor postdoctorat” profesionale necesare în viitor, adaptarea curriculară și stabilirea sistemelor de învățare la locul de muncă, inclusiv sistemele de învățare duală și schemele de ucenicie Evoluţia la zi: 50. Apelul competitiv “Stagii de practică pentru elevi şi studenţi, în sectorul agroalimentar, industrie şi servicii”reprezintă o investiție de 44 de milioane de euro pentru creșterea participării studenților și elevilor din învățământul secundar și terțiar neuniversitar la programe de învățare la locul de muncă, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv. În 2018, au fost contractate 101 proiecte care vizează 30.000 elevi, ucenici și stagiari. Proiectele sunt în prezent în curs de implementare. 51. Apelul competitiv “Sprijin pentru doctoranzi și cercetători postdoctorat” a avut o alocare totală de 84 de milioane de euro. În 2018, 18 proiecte de propuneri în valoare de 25 de milioane de euro au fost selectate pentru contractare și sunt în prezent în curs de implementare. Proiectele finanțează burse și o varietate de cursuri de formare de competenţe socio-emoționale relevante pentru piața muncii etc. Cercetarea și inovația sunt în mod deosebit avute în vedere, în special în sectoarele cu potențial competitiv. Cel puțin 1. 566 de persoane (doctoranzi și cercetători postdoctorat) vor fi cuprinşi prin intervențiile propuse. 52. Evoluţia operațională a PI 10iv este modestă; a fost lansat 47% din bugetul alocat (vezi Figura 8). Două apeluri aflate în pregătire sunt finalizate în prezent. Acestea au fost, de asemenea, discutate intens în timpul sesiunilor de consultări și se așteaptă ca acestea să fie lansate în curând, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra planului de derulare al PI. Prioritatea de investiţii 8ii 53. PI 8ii urmărește creșterea numărului de tineri NEET cu vârsta cuprinsă între 16 și 24 de ani înregistraţi la serviciile publice de ocupare a forței de muncă SPO (ANOFM) care se reîntorc la şcoală prin intermediul programelor A Doua Şansă, inclusiv FPI. Activitățile acoperite de această PI sunt 30 dezvoltate în strânsă corelație cu cele din AP1 și AP2. Cele două apeluri de proiecte competitive lansate în 2017 aferente PI 8ii (100% din bugetul alocat) nu au fost considerate suficient de atractive de către potențialii beneficiari eligibili. În consecință, până în prezent nu a fost prezentată nicio propunere de proiect pentru evaluare. Un alt tip de design de apel a fost propus în timpul consultărilor (vezi Anexa 1). 31 6. SPRIJINUL BĂNCII MONDIALE 54. Contribuțiile tehnice la planul de derulare a programelor din cadrul AP Educaţie şi competenţe, începând din iunie 2018 şi până în prezent, au constat în recomandări variind de la elaborarea de note tehnice la fișe de proiect și suport al procesului de consultări. Contribuțiile specifice la AP6 în perioada de raportare au inclus: (i) recomandări la apeluri competitive și non-competitive; (ii) elaborarea unor note tehnice în urma solicitării de asistență specifică acordată AM; (iii) recomandări tehnice pentru elaborarea fișelor sau cererilor de finaţare ale proiectului; (iv) și contribuțiile tehnice la consultările publice organizate de AM pentru definitivarea unor Ghiduri ale Solicitantului, înainte de publicarea acestora. Tabelul 8 rezumă principalele contribuții, iar în continuare este prezentat modul de abordare a sarcinilor. O descriere detaliată a activităţii poate fi găsită în Anexele 1-5. Tabelul 8. Rezumatul contribuțiilor la derularea apelurilor din educație, iunie 2018 - aprilie 2019 PI Apel de proiecte Contribuţiile BM 10i Apel de proiecte pentru “Măsuri de Elaborarea recomandărilor privind valoarea A Doua Şansă” burselor care vor fi incluse în designul apelurilor (Anexa 2) Recomandări tehnice în timpul consultărilor (Anexa 1) Consolidarea Ghidului Solicitantului după consultări Elaborarea foilor de parcurs pentru planificarea etapelor de consultări ulterioare (Anexa 5) 10iii Apelul de proiecte „Creșterea Elaborarea recomandărilor privind aspecte nivelului de calificare a angajaților specifice ale apelului de proiecte (Anexa 3) prin programe de formare continuă corelate cu nevoile pieței muncii” 10iii/10iv Apelul de proiecte “Dezvoltarea Revizuirea Ghidului Solicitantului sistemică a învăţământului Recomandări tehnice în timpul consultărilor profesional şi tehnic în concordanţă (Anexa 1) cu nevoile de dezvoltare socio- Consolidarea Ghidului Solicitantului după economică la nivel naţional, regional consultări şi local” Elaborarea foilor de parcurs pentru planificarea etapelor de consultări ulterioare (Anexa 5) 10iv Apel de proiecte "Creșterea Consolidarea Ghidului Solicitantului după participării studenților la stagii pentru consultări a facilita tranziția de la școală la locul Elaborarea foilor de parcurs pentru planificarea de muncă" etapelor de consultări ulterioare (Anexa 5) 10iv Apel de proiecte “Sprijin pentru Recomandări tehnice în timpul consultărilor doctoranzi și cercetători (Anexa 1) postdoctorat” Consolidarea Ghidului Solicitantului după consultări Elaborarea foilor de parcurs pentru planificarea etapelor de consultări ulterioare (Anexa 5) 32 10iii/10iv Fişa proiectului “Dezvoltarea Recomandări pentru fişa proiectului sistemică a învăţământului profesional şi tehnic în concordanţă cu nevoile de dezvoltare socio- economică la nivel naţional, regional şi local” 10iii Fișa proiectului "Măsuri de creștere a Recomandări pentru fişa proiectului participării la FPI" 55. Au fost furnizate recomandări tehnice pentru fundamentarea valorii burselor pentru a stimula participarea la programele de tip A Doua Șansă în cadrul apelului "Măsuri de a Doua Şansă". Recomandările privind valoarea burselor care urmează a fi stabilite pentru grupul țintă eligibil pentru programele "A Doua Șansă" în cadrul apelului "Măsuri de a doua șansă" au fost elaborate de echipa BM (vezi Anexa 2). În urma unei analize aprofundate a dispozițiilor legale relevante care stabilesc diferite categorii de costuri și valori de burse în domeniul învăţământului, precum și metodologia programelor de tip "A Doua Șansă" și analiza unor seturi de date istorice similare din perioada de programare anterioară, nota tehnică a propus două scenarii de costuri care au fost trimise la AM POCU în octombrie 2018. Valoarea bursei este încă discutată la nivel decizional și a fost, de asemenea, unul dintre subiectele de discuție în cadrul consultărilor publice desfășurate în martie 2019. 56. Au fost furnizate recomandări tehnice pentru îmbunătățirea Ghidului Solicitantului „Creșterea nivelului de calificare a angajaților prin programe de formare continuă corelată cu nevoile pieței muncii ". La solicitarea AM POCU de recomandări pe variantele de lucru ale ghidului, echipa BM a analizat documentele relevante și a elaborat o notă tehnică (vezi Anexa 4), formulând recomandări cu privire la următoarele secțiuni: scopul apelului, tipul de activități eligibile, grupul țintă, indicatorii și costurile eligibile (în special baremele standard de costuri unitare SSUC) introduse pentru calificări specifice (nivelurile 2, 3 și 4). Având în vedere că designul apelurilor urmărește logica de intervenție a programului, abordarea metodologică a fost aceea de a verifica coerența informațiilor incluse în ghid față de orientările strategice furnizate de: documentele strategice relevante, strategiile POCU și din domeniul educației; datele de referinţă pentru a fundamenta grupul țintă și indicatorii de realizare și de rezultate aferenţi. De asemenea, recomandările au inclus dimensionarea bugetelor minime și maxime ale proiectelor, a normelor privind costurile simplificate (SCO) și a reglementărilor la nivelul UE, deoarece SCO au fost incluse în cheltuielile eligibile, și verificarea coerenței/consecvenţei între diferitele secțiuni ale ghidului. Atunci când a fost necesar, au fost furnizate recomandări de reformulare, clarificare și includere de informații suplimentare. 57. S-a realizat revizuirea Ghidului Solicitantului "Dezvoltarea sistemului de învățământ profesional și tehnic în concordanță cu necesitățile de dezvoltare socio-economică la nivel național, regional și local". La solicitarea AM POCU de recomandări cu privire la versiunea de lucru a Ghidului Solicitantului pentru apelul de proiecte non-competitiv "Dezvoltarea sistemului de învățământ profesional și tehnic în concordanță cu necesitățile de dezvoltare socio-economică la nivel național, regional și local", echipa BM a analizat documentele relevante, urmând o abordare similară cu cea descrisă mai sus; totuși, documentul a necesitat doar ajustări minore. Ghidul Solicitantului a făcut obiectul sesiunii de consultări desfășurată în 33 martie 2019. O altă logică de intervenție propusă de participanți (vezi Anexa 1) va modifica în mod semnificativ designul apelului inițial non-competitiv. 58. Au fost furnizate contribuții tehnice la proiectul/draftul fișei proiectului "Măsuri de creștere a participării la FPI". Prima fișă de proiect în cadrul PI 10iii a avut ca scop creșterea participării la formarea profesională inițială, în special pentru elevii/ucenicii din zonele defavorizate, în special cei din mediul rural sau minoritățile rome, oferind o bursă pentru toți elevii din învăţământul profesional şi tehnic din clasele 9-11 - ceea ce reprezenta un minim de 80.000 de beneficiari între 2015-2019 și 68.000 în 2018-2019 - și efectuarea unei analize de impact a acestei burse. Pe baza draftului de fișă a proiectului elaborat de Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT) în calitatea sa de solicitant eligibil pentru apeluri de proiecte non-competitive, echipa BM a oferit recomandări pentru sporirea logicii de intervenție și consolidarea analizei contextuale pentru a fundamenta necesitatea proiectului. Cu o valoare a proiectului de aproximativ 80 de milioane de euro, proiectul a fost aprobat și contractat în octombrie. 59. Au fost furnizate recomandări tehnice privind draftul fișei proiectului "Dezvoltarea sistemică a învățământului profesional și tehnic în concordanță cu necesitățile de dezvoltare socio-economică la nivel național, regional și local". Proiectul are ca scop creșterea relevanței programelor ÎPT în funcție de nevoile pieței muncii, dezvoltarea mecanismelor de anticipare a competențelor, ocupațiilor și calificărilor în funcție de cerere, dezvoltarea și actualizarea standardelor profesionale aferente, asigurarea calității formării profesionale, inserția pe piața muncii, dezvoltarea resurselor umane în FPI și dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale personalului FPI. Pe baza draftului fișei proiectului elaborat de CNDIPT în calitatea sa de solicitant eligibil pentru apeluri de proiecte non-competitive, echipa BM a analizat propunerea, evaluând dacă operațiunile propuse ar ajuta la atingerea obiectivelor specifice, dacă rezultatele așteptate sunt clar definite, dacă măsurile propuse sunt eficiente și eficace și dacă operațiunile propuse sunt sustenabile odată cu finalizarea proiectului. Când s-a considerat necesar, au fost oferite recomandări pentru îmbunătățirea logicii de intervenție. Cu toate acestea, în timpul consultărilor, AM POCU a propus divizarea intervenției non-competitive în două apeluri (competitiv și non-competitiv); deoarece designul proiectului va fi modificat, fișa proiectului va trebui să fie modificată în consecință. 60. Măsurile de reducere a PTŞ sunt incluse în intervențiile trans-sectoriale, în special în cadrul AP5, dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunităţii (DLRC). Comisia Europeană (CE) folosește DLRC pentru a descrie o abordare care răstoarnă politica de dezvoltare tradițională "de sus în jos". În cadrul DLRC, localnicii preiau frâiele și formează un parteneriat local pentru a proiecta și implementa o strategie integrată de dezvoltare. Strategia are rolul de a se baza pe avantajele/punctele forte sociale, de mediu și economice ale comunității, sau "bunurile/zestrea" comunităţii, mai degrabă decât doar să compenseze problemele comunităţii. În cadrul apelului de proiecte "Selectarea și implementarea proiectelor aferente SDL" 46 sunt eligibile măsuri pentru creșterea accesului și participării la îngrijirea şi educaţia timpurie a copilului , învățământul primar și secundar, precum și la măsurile de prevenire a PTŞ și de reînscriere a celor care au abandonat timpuriu şcoala. Pentru a evita dubla finanțare, grupul țintă eligibil în cadrul acestui apel nu va fi eligibil pentru finanțare în cadrul apelurilor de proiecte finanțate prin 46 Echipa BM a furnizat contribuții tehnice la planul de derulare a AP5, care vor fi documentate într-un raport separat. 34 PI10i. În acest sens, este important să se asigure un sprijin echitabil grupurilor țintă eligibile în cadrul celor două apeluri (de exemplu, valoarea bursei care urmează a fi acordată). 61. Sprijinul acordat de BM pentru consultările privind apeluri specifice de proiecte în domeniul educației a inclus: recomandări privind procesul de consultări, furnizarea de recomandări tehnice pentru Ghidul Solicitantului în timpul discuțiilor din cadrul grupurilor de lucru, co-facilitarea grupurilor de lucru și oferirea suportului ulterior. Au fost organizate consultări publice pentru a colecta opiniile și experiențele diverse ale părților interesate, pentru a se asigura că toate părțile interesate împărtăşesc aceeaşi opinie în ceea ce privește aspectele tehnice și financiare care sunt incluse în final în ghidurile solicitantului (vezi Anexa 2). Consultările nu au fost un substitut pentru luarea deciziilor, ci mai degrabă un instrument prin care să se asigure că procesul decizional a fost informat prin opiniile și experiențele diverse, în special ale potențialilor beneficiari. 62. Consultările au început în 6 martie și se află în curs de desfășurare; în această perioadă au fost organizate două mese rotunde și patru grupuri de lucru. Scopul meselor rotunde a fost acela de a informa părțile interesate cu privire la lansarea cu întârziere a apelurilor de proiecte din educație și de a găsi soluții la problemele care afectează lansarea. Grupurile de lucru au fost însărcinate cu colectarea de contribuții relevante de la factorii cheie interesaţi pentru a finaliza Ghidurile Solicitantului, care vor fi lansate cu întârziere faţă de programul de derulare a apelului. 63. S-au desfăşurat consultări ţintite pentru a genera răspunsuri relevante. Participanții la grupurile de lucru au fost selectați în funcție de două criterii cumulate: să fie reprezentanți ai unor organizații direct afectate de designul apelurilor și șă poată furniza contribuții tehnice în timp real. S-a asigurat o reprezentare echilibrată a instituțiilor publice și private relevante, a mediului academic și a ONG-urilor (vezi Anexa 6). În timp ce mai mult de 40 de persoane au participat la mesele rotunde, numărul participanților la grupul de lucru a fost limitat la 12 pentru a asigura eficiența. Modul de alcătuire a meselor rotunde și a grupurilor de lucru a fost în întregime la latitudinea AM POCU. 64. A fost asigurat sprijin ulterior pentru consolidarea documentelor și întocmirea foilor de parcurs. Recomandările tehnice au fost incluse direct în draftul Ghidului Solicitantului (așa cum este descris în detaliu mai sus). Foile de parcurs au fost elaborate la sfârșitul grupurilor de lucru, subliniind recomandările/soluțiile principale propuse și, în același timp, furnizând calendarul pentru oferirea ulterioară de recomandări de la participanți (vezi Anexa 6). 35 7. CONSTATĂRI CHEIE 65. Ţintele POCU au fost formulate în funcție de nevoile identificate la nivel de sector în 2013, însă contextul din 2019 este diferit. Modificările rapide ale structurii demografice, în corelație cu fenomenul migrației, care au avut loc după 2013 vor spori în mod semnificativ presiunea de a realiza angajamentele programului, deoarece impactul lor este transversal. Cererea în educație va fi afectată în mod special, după cum se subliniază la punctele 65 - 67 de mai jos. 66. Între 2007 și 2017, România a înregistrat o scădere demografică accentuată. Din cauza emigrării și ca urmare a ratei scăzute a natalității, populația totală rezidentă a scăzut cu 1,3 milioane de locuitori, reprezentând peste 6% din populația rezidentă la nivelul anului 2007 (vezi Tabelul 9). Segmentele de vârstă 18-24 și 30-34 au înregistrat cea mai dramatică scădere a populației: cu 600.000 de persoane mai puțin pentru primul și cu 400.000 mai puțin pentru al doilea segment. Aceste tendințe vor avea un impact negativ asupra obiectivelor educaţiei naționale UE 2020 (persoanele care au abandonat şcoala și formarea profesională în vîrstă de 18 -24 de ani și nivelul de educație terțiară pentru segmentul de vârstă 30-34 ani), care au avut o bază de calcul diferită. Tabelul 9. Tendinţe demografice Anul Total Populaţie cu vârsta 18 Populaţie cu vârsta 25 Populaţie cu vârsta 30 populaţie – 24 ani, – 29 ani,% din – 34 ani,% din rezidentă populaţia rezidentă populaţia rezidentă % din populaţia rezidentă 2007 20.9 mil. 2.1 mil. 10% 1.5 mil. 7% 1.7 mil. 8% 2017 19.6 mil. 1.5 mil. 7% 1.2 mil. 6% 1.3 mil. 7% 2017 comp. -1.3 mil. -0,6 mil. 47% -0,26 mil. 20% -0.4 mil. 31% 2007 Sursa: INS 2019, la http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table. 67. Declinul populației este observat în proporții mai mari în mediul urban. În mod surprinzător, analiza structurilor demografice pe arii de reședință arată o tendință descendentă mai pronunțată în zonele urbane față de cele rurale, după cum se arată în Figura 9. Dacă populația rurală a scăzut în 2017 cu 355.000 de persoane față de 2007, corespunzând unei reduceri de 4% , în zona urbană rata declinului populației a fost de două ori mai mare, ajungând la 8%; aceasta corespunde unei micşorări a populației urbane cu 936.000 de locuitori. 36 Figura 9. Evoluția populației rezidente în mediul urban/rural Sursa: INS 2019, la http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table. 68. Ţintele stabilite de POCU în privința beneficiarilor specifici par a fi prea ambițioase față de contextul actual. Statisticile arată o creștere constantă a numărului de elevi înmatriculați în programele A Doua Șansă în anul școlar 2018-2019: 14.691 de elevi (vezi Tabelul 10) cu vârste cuprinse între 12 și 64 de ani, inclusiv tineri NEET, peste 70% dintre aceștia frecventând școli din mediul urban. POCU vizează aproximativ 95.000 de beneficiari în cadrul a două PI separate: în cadrul PI 8ii 46.000 tineri NEET și în cadrul PI 10i 11.000 angajaţi cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani, 11.000 tineri cu vârste cuprinse între 12-16 ani și 33.000 adulți cu vârste între 25 și 64 de ani, cu scopul de a-i reintegra în educație și formare prin programe A Doua Șansă. Tabelul 10. Numărul de elevi înscriși în programele de A Doua Șansă Număr de elevi înscrişi în programe A Total număr de elevi înmatriculați în şcoli Localiție Doua Șansă publice Primar Gimnazial Total Primar Gimnazial Total Urban 3,322 7,052 10,374 523,494 418,335 941,829 Rural 1,521 2,796 4,317 411,524 319,088 730,612 Total 4,843 9,848 14,691 935,018 737,423 1,672,441 Sursa: SIIIR, an şcolar 2018 - 2019. 69. Progresul operațional în ceea ce privește planul de derulare a programelor din cadrul AP6 a fost diferită pe prioritățile de investiții specifice. În timp ce angajamentele rămân în concordanță cu nivelurile anticipate și indicatorii de realizare şi de rezultat corespunzători pentru două priorități, respectiv PI 10ii și PI 10iv, celelalte trei PI nu funcţionează atât de bine. 70. Cel mai mare obstacol pentru planul de derulare este lansarea târzie a apelurilor. Până în prezent, mai puțin de 50% din fondurile alocate au fost lansate în cadrul PI 10i și mai puțin de 60% pentru 37 PI 10iii. Întârzierile în lansarea apelurilor au avut un efect în cascadă; implementarea proiectului se va realiza spre sfârșitul ciclului de programare, durata proiectelor va fi redusă și va crește presiunea în ceea ce privește atingerea ţintelor programului atât pentru AM, cât și pentru beneficiari, care sunt în continuare confruntaţi cu alte schimbări structurale. În plus, este puțin probabil ca intervențiile de sistem (cum ar fi proiectul de sistem ÎPT) să reflecte viziunea completă a designului lor inițial; multe sunt susceptibile de a-şi reduce domeniul de aplicare din cauza constrângerilor de timp. 71. În timp ce recentele sesiuni de consultări publice pot fi considerate un punct pozitiv, sunt necesare îmbunătățiri în ceea ce privește planificarea, abordarea metodologică și coordonarea lor, în cazul în care exercițiul urmează să fie replicat. Consultările publice, care implică principalii actori interesaţi în procesul de elaborare a Ghidului Solicitantului trebuie să fie susținute de principii, metode și măsuri care sunt ancorate instituțional. La nivelul AM POCU, până în prezent au fost utilizate mai multe mecanisme instituționale pentru consultări publice. Acestea includ procedura on-line care permite potențialilor beneficiari să comenteze versiunea de proiect/draft a apelurilor de proiecte; mese rotunde; și grupuri de lucru. Cu toate acestea, nu există o abordare unitară și norme generale pentru implicarea și coordonarea actorilor cheie. 72. Utilizarea FSE pentru a substitui finanțarea națională pentru burse (ca în cazul bursei din ÎPT și al bursei Bani de Liceu) nu va spori calitatea sau eficiența educației. În contextul fondurilor structurale, proiectele retrospective finanțează operațiunile deja finalizate înainte de acordarea oficială a subvenției. În mod normal, acestea au primit finanțare din fonduri naționale. Designul apelurilor pentru cele două proiecte retrospective în cadrul PI 10i, "Programul național de combatere a PTŞ" și PI 10iii, "Măsuri de creștere a participării la EFP" a inclus şi activități complementare menite să contribuie la sustenabilitatea proiectului. Cu toate acestea, cea mai mare parte a finanțării revine bugetului de stat. În plus, proiectele retrospective prezintă un risc ridicat de neconformitate, de exemplu, eligibilitatea grupului țintă ar putea fi dificil de documentat pentru elevii care nu se mai află în sistemul de învățământ. 73. Ghidul Solicitantului nu are un format standard (cu excepția anexelor) și acest lucru îl face mai puțin accesibil. Întrucât ghidurile solicitantului se află în centrul apelurilor de proiecte, stabilirea unui model sau a unui format standard este o necesitate, mai ales că sunt implicate diverse persoane în redactare. 74. Informațiile privind temele orizontale din Ghidul Solicitantului sunt limitate și acest lucru ar putea deruta unii solicitanți. Dezvoltarea durabilă, egalitatea de șanse și nediscriminarea și egalitatea între bărbați și femei sunt teme orizontale care se reflectă în toate intervențiile și operațiunile FSE. Ghidul Solicitantului cere ca beneficiarii să demonstreze în procesul de depunere a cererilor de finanţare modul în care vor sprijini fiecare dintre aceste componente. Adesea Ghidul Solicitantului oferă foarte puține informații cu privire la cadrul de reglementare care stă la baza acestora, rolul lor în proiect și în procesul de monitorizare, ceea ce duce deseori la confuzie. 75. Valoarea stimulentelor care trebuie acordate grupului țintă eligibil declanșează dezbateri constante între factorii cheie interesaţi; lipsa consensului prelungește pregătirea apelurilor. În cadrul AP6, sunt oferite stimulente în bani (burse, premii, etc.) pentru diferitele grupuri țintă pentru a încuraja 38 participarea lor la programele educative. În cazul în care valoarea stimulentelor este stabilită prin apelul de proiecte, valoarea lor este aprins disputată de către factorii cheie interesaţi, cum a fost cazul bursei de participare la educația ante-preșcolară, precum și cea care va fi oferită pentru participarea la programele A Doua Șansă. Pentru cea dintâi, dezbaterile de mai mult de un an au condus în final la un set de bareme SSUC care urmează să fie adoptat printr-un act delegat (AD); pentru cele din urmă, discuțiile începute în jurul aceleiași perioade sunt încă în curs de desfășurare. 39 8. RECOMANDĂRI 76. Este esențial ca apelurile să fie lansate rapid și prompt. Apropierea rapidă a sfârşitului perioadei de programare necesită măsuri imediate. Consultările se previzionează că vor accelera lansarea a cel puțin patru dintre apelurile de proiecte care au fost discutate pe larg în cadrul grupurilor de lucru. Totuşi, în cazul întârzierii lansării, se recomandă concentrarea investițiilor pe intervențiile care au dat deja rezultate. 77. Cheltuielile ar trebui să se concentreze asupra intervențiilor care duc la progrese în educație și la rezultate mai durabile. În loc să se substituie finanțarea națională în educație, așa cum a fost cazul celor două apeluri retrospective, accentul ar trebui pus pe intervențiile complementare care îndeplinesc rolul FSE: îmbunătățirea educației și a formării profesionale și asigurarea faptului că elevii/studenții beneficiari își completează educația și dobândesc competențele care să îi facă mai competitivi pe piața muncii. 78. Factorii externi care evoluează rapid, cum ar fi demografia și migrația, necesită o reflecție suplimentară asupra ajustărilor necesare ale țintelor programului. Deși ţintele programului au părut adecvate atunci când au fost stabilite în 2013, orizontul lung de timp al programării FSE (șapte ani), întârzierile în lansarea apelurilor și factorii externi menționați mai sus, care au evoluat rapid, constituie motive suficiente pentru a examina dacă ţintele pentru 2023 pot fi îndeplinite. Deciziile informate cu privire la ajustările țintelor sunt esențiale, prin urmare este recomandabil să se consolideze colaborarea interinstituțională cu ministerele de resort relevante pentru a spori luarea unor decizii fundamentate, bazate pe dovezi. 79. Ar trebui consolidate mecanismele de consultare. Deoarece consultările publice sunt fundamentale pentru asigurarea bunei guvernări, este esențial să se instituie mecanisme de consultări solide, bazate pe o strânsă colaborare cu factorii cheie și cu publicul larg. Planificarea strategică și instrumentele de comunicare, bazate pe mecanisme de coordonare puternice, vor spori calitatea fundamentală a documentelor, vor face procesul decizional mai transparent și vor creşte responsabilitatea Autorității de Management POCU pentru acţiunile sale faţă de beneficiari și publicul larg; va crește, de asemenea, gradul de informare a publicului vizat. 80. Ar trebui stabilite proceduri pentru raportarea la timp şi în mod relevant a stadiului în care se află planul de derulare. Într-o anumită măsură, întârzierile în lansarea apelurilor sunt destul de frecvente. Totuşi, întârzierile cu care se confruntă educația sunt îngrijorătoare. Elaborarea unor proceduri relevante de management pentru lansarea apelurilor va avea un impact pozitiv asupra planificării globale și a responsabilității față de potențialii beneficiari. În timp ce anumite întârzieri sunt extrem de previzibile (de exemplu, adoptarea AD pentru SCO, care durează cel puțin șase luni) și pot fi luate în considerare în planul de lansare, întârzierile previzibile (cele care par a fi probabile pe baza experienței, de exemplu uneori durează mai mult decât s-a planificat pentru a întocmi o fișă de proiect) vor necesita o procedură de gestionare a riscurilor. O abordare similară va fi necesară pentru întârzierile neprevăzute. 81. Ar trebui prevăzute nişte orientări generale care să faciliteze o înțelegere aprofundată a temelor orizontale de către beneficiarii proiectului. Temele orizontale în contextul activităţii UE sunt principii 40 fundamentale care se regăsesc și au relevanță pentru toate domeniile FSE. Ar trebui elaborate orientări privind temele orizontale care să includă cel puțin: referire la cadrul de reglementare, clarificări cu privire la acţiunile care trebuie întreprinse, o colecţie de bune practici, clarificarea sarcinilor specifice și modul în care pot fi monitorizate pe parcursul implementării proiectului. 82. Un format standard pentru Ghidul Solicitantului va crește coerența planului de derulare. Elaborarea unui șablon/formular standard, care să ofere îndrumări cu privire la ceea ce ar trebui inclus în diferitele secțiuni ale Ghidului Solicitantului va spori acuratețea și coeziunea decrierii condițiilor specifice apelului, mai ales dacă mai multe persoane lucrează la același document. Acesta va fi, de asemenea, mai atrăgător pentru beneficiari, care vor identifica mai ușor informațiile. Anexarea unei liste de verificare la formatul standard va fi deosebit de utilă pentru a se asigura că nu au fost pierdute informații relevante. 83. Stabilirea cuantumurilor subvențiilor/burselor (valori similare pentru servicii similare) la începutul implementării programului. Este recomandat să se stabilească valoarea subvenției/bursei la începutul implementării, mai degrabă decât spre final, pentru a evita blocajele operaționale într-o fază de implementare care este esențială pentru progresul programului. Mai mult, întrucât un sprijin similar de participare este prevăzut în cadrul AP5, DLRC, se recomandă calibrarea subvenției/bursei la valorile propuse în cadrul AP6 pentru a se asigura coerența/consecvenţa. O bună practică care poate fi urmată este utilizarea unui barem de costuri unitare SSUC pentru trei niveluri de calificare în toate AP în care se finanțează servicii de formare profesională. 41 Referinţe CE (Comisia Europeană). 2018a. Monitorul educației și formării 2018. Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene. https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/document-library- docs/volume-1-2018-education-and-training-monitor-country-analysis.pdf. CE (Comisia Europeană). 2018a. Monitorul educației și formării 2018. România. Raport de ţară. Luxembourg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene. https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/document-library-docs/et-monitor- report-2018-romania_en_0.pdf. Ederer, P., P. Schuler, şi S. Willms. 2007. Indicele capitalului uman european: Provocarea Europei Centrale și de Est. Sinteză Politică a Consiliului de la Lisabona. Bruxelles: Consiliul de la Lisabona pentru competitivitate economică și reînnoire socială. Kitchen, H., E. Fordham, K. Henderson, A. Looney, şi S. Maghnouj. 2017. România 2017. Evaluările OCDE privind examinarea și evaluarea în educație. Paris: Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. https://doi.org/10.1787/9789264274051-en. INS (Institutul Național de Statistică). 2018. Buletin statistic lunar. București: INS. http://www.insse.ro/cms/ro/content/buletine-statistice. Pisică, S., Vasile, V., şi Dobre, A.M. 2015. “ "Piața forței de muncă pentru tinerii din România - o abordare demografică și calitativă a gradului lor de ocupare.” Revista Română de Statistică 3: 118 - 29. http://www.revistadestatistica.ro/wp-content/uploads/2015/07/RRS3_2015_A11.pdf. Stoian, M., G.R. Ladaru, şi F. Marin. 2017. "Șomajul și migrația forței de muncă din România: cauze și efecte".Amfiteatru Economic 19 (46): 901 - 17. http://www.amfiteatrueconomic.ro/temp/Article_2668.pdf. 42 ANEXE Anexa 1. Consultări publice: Recomandări tehnice la apelurile de proiecte I. Apel de proiecte Integrarea feedback-ului furnizat de potențialii beneficiari și consolidarea Ghidului Solicitantului - Condiții specifice pentru apelul: „Dezvoltarea sistemică Scopul sprijinului a învăţământului profesional şi tehnic în concordanţă cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel naţional, regional şi local” Primul proiect/draft consolidat trimis membrilor grupului de lucru pentru Stadiu comentarii suplimentare. A. Informații pe scurt AP AP 6 “Educaţie şi competenţe” 6.11: Creșterea participării la programele de formare profesională inițială, în special pentru elevii/ucenicii care provin din comunități dezavantajate, cu accent pe mediul rural și cei aparținând minorității roma 6.15: Îmbunătățirea nivelului de competențe al personalului didactic, a OS formatorilor, a evaluatorilor de competențe profesionale și personalului din întreprinderi cu atribuții în învățarea la locul de muncă 6.16: Creșterea numărului de oferte furnizate de sistemul de educație și formare profesională adaptate la nevoile și tendințele de dezvoltare ale pieței muncii Tip de apel Non-competitiv 110.000.000 euro (competitiv şi non-competitiv), pentru regiunile mai puţin Alocare orientativă dezvoltate (Nord-Est, Nord-Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est şi Sud- Muntenia) Implementarea măsurilor pentru îmbunătățirea relevanței și creșterea calității sistemului EFP, în conformitate cu nevoile de dezvoltare la nivel național, regional și local, în strânsă colaborare cu părțile interesate. Măsurile vor viza implementarea următoarelor: • Mecanisme de anticipare a nevoilor de competențe și abilităţi necesare pe piața muncii pentru a adapta oferta de educație profesională și tehnică la nevoile identificate; Scopul finanțării • Mecanisme de asigurare și monitorizare a calității pentru învățarea la locul de muncă; • Mecanisme de monitorizare, evaluare și revizuire sistematică a calității formării în sistemul EFP; • Mecanisme de recunoaștere a excelenței în furnizarea programelor de formare profesională inițială; • Mecanisme de monitorizare a inserției profesionale a absolvenților EFP și 43 • Măsuri de creștere a participării la EFP. • Participarea sporită la programele de formare profesională inițială, în special pentru elevii din comunitățile defavorizate, cu accent pe zonele rurale și pe cele aparținând minorității rome; • Nivelul îmbunătățit al competențelor cadrelor didactice, formatorilor din sistemele de formare profesională inițială și continuă, evaluatorilor de competențe și personalului angajat (tutori) responsabili de învățarea la locul Rezultate de muncă; așteptate • Creșterea relevanței EFP pentru nevoile pieței muncii prin elaborarea și punerea în aplicare a mecanismelor de asigurare a calității, monitorizarea inserției socioprofesionale, anticiparea nevoilor de abilităţi şi competențe pe piața muncii; • Numărul de opţiuni oferite de sistemul EFP, adaptate nevoilor și tendințelor de dezvoltare ale pieței muncii; • Mecanisme elaborate și pilotate pentru îmbunătățirea sistematică a EFP. B. Detalii privind asistența acordată În urma aprobării de către AM a recomandărilor făcute de reprezentanții societății civile (CNMR), Ghidul Solicitantului a fost revizuit, în vederea eliminării anumitor activități (legate de OS 6.14 Creșterea participării la programe de învăţare la locul de muncă a elevilor și ucenicilor din învățământul secundar și terțiar non-universitar, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă Recomandări conform SNCDI) din apelul non-competitiv și transpunerea acestora într-un apel generale privind competitiv distinct care urmează să fie elaborat în perioada următoare. logica intervenţiei Noul apel competitiv va include, printre altele, următoarele activități eligibile: stimularea implicării angajatorilor în formarea profesională inițială prin acordarea de subvenții pentru fiecare absolvent; activități de informare și diseminare (informare în școli, asociații ale părinților, diseminarea celor mai bune practici); activități care promovează abilitățile antreprenoriale ale grupurilor țintă; activități care oferă consiliere și îndrumare pentru grupurile țintă etc. Au fost discutate diverse scenarii pentru a fundamenta valoarea subvenției (cazare și masă) pentru elevii care locuiesc în școli internat sau la gazde (în apelul non-competitiv), precum și subvenții către companii pentru absolvenții – elevii - Cadrul financiar al care au promovat examenul final și au obținut certificatul de evaluare a intervenţiei competenței profesionale (de inclus în apelul competitiv). Bugetele estimative pentru apelurile competitive și cele non-competitive sunt încă în consultare, necesitând o analiză și o corelare mai profundă cu dimensiunea reală a grupului țintă identificat. 44 Necesitatea fundamentării pentru următoarele activități incluse în fișa proiectului: • Sprijin financiar pentru elevii/cursanţii înscriși care stau la internat sau în gazdă. • Sprijin financiar acordat școlilor prin furnizarea de materiale și obiecte Activităţi eligibile de inventar necesare pentru a susține examenele de absolvire (achiziții centralizate pe baza nevoilor identificate) Proiectul vizează doar regiunile mai puțin dezvoltate (fără București-Ilfov), însă aceste două tipuri de măsuri de sprijin ar trebui să se aplice tuturor instituțiilor EFP la nivel național. Pentru apelul non-competitiv, CNDIPT ca structură subordonată a MEN cu atribuții în domeniul EFP inițială va fi singurul solicitant eligibil, cu posibilitatea de a avea alți parteneri precum MEN, MMJS, agenții subordonate sau Solicitanţi eligibili coordonate de MEN / MMJS, alte organisme/instituţii publice din domeniul formării profesionale și alte entități relevante. Pentru apelul competitiv, s-a convenit că pot aplica atât școlile, cât și companiile private sau ONG-urile relevante. • Elevii (ISCED 2-3) înscriși în sistemul EFP, în special din comunitățile defavorizate, cu accent pe minoritățile rurale și rome Grupul ţintă • Profesorii, formatorii din sistemele de formare profesională inițială și continuă, evaluatorii de competențe și personalul angajatorilor responsabil de învățarea la locul de muncă. Necesitatea unei corelații mai bune între activitățile prevăzute și indicatorii Indicatorii aferenți (eventual propunerea unor modificări ale programului în ceea ce programului privește formularea indicatorilor și valorile previzionate). În prezent, Ghidul Solicitantului - Condiții Specifice nu conține dispoziții specifice Sustenabilitate privind sustenabilitatea. C. Procesul de consultări • Masă rotundă, desfășurată la 7 martie, la sediul BM, cu participarea reprezentanților AM, MEN/ OI MEN și CNDIPT, partenerilor sociali și a altor ONG-uri relevante; • Masă rotundă, desfășurată la 12 martie, la Ministerul Educației, cu Masă rotundă participarea reprezentanților MFE, AM, MEN, CNDIPT, OI MEN și partenerilor sociali (CNMR); • Masă rotundă desfășurată în data de 26 martie, la sediul BM, cu participarea reprezentanților AM, MEN/OI MEN și CNDIPT, şi a partenerilor sociali (CNMR); D. Stadiu/Paşii următori Finalizarea Ghidului Solicitantului - Condiții Specifice pentru apelul non-competitiv, care va fi lansat pe 15 mai 2019; 45 Elaborarea variantei de lucru a Ghidului Solicitantului - Condiții Specifice pentru apelul competitiv- mai 2019; II. Apel de proiecte Integrarea feedback-ului oferit de potențialii beneficiari și consolidarea Ghidului Scopul sprijinului Solicitantului pentru apelul „Măsuri de educație de «A doua șansă»" (non-NEET) Primul proiect/draft consolidat trimis membrilor grupului de lucru pentru Stadiu comentarii suplimentare. A. Informații pe scurt AP AP 6 “Educaţie şi competenţe” 6.4: Creșterea numărului de tineri care au abandonat școala și de adulți care nu și-au finalizat educația obligatorie care se reîntorc în sistemul de educație și formare, inclusiv prin programe de tip a doua șansă și programe de formare OS profesională 6.6: Îmbunătățirea competențelor personalului didactic din învățământul pre- universitar în vederea promovării unor servicii educaţionale de calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei școli incluzive Tip de apel Competitiv • 144.995.431.00 euro,pentru regiuni mai puţin dezvoltate (Nord-Est, Nord- Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est şi Sud-Muntenia) Alocare orientativă • 18.459.315.00 euro , pentru regiuni mai dezvoltate (Bucureşti-Ilfov) Valoarea maximă eligibilă a unui proiect depus va fi de 1.000.000 euro Următoarele acțiuni vor fi finanțate prin FSE: • Activități menite să readucă sau să rețină în sistemul de educație și formare tinerii și adulții care nu și-au terminat educația obligatorie, cum ar fi: o Activități de sensibilizare și campanii de informare personalizate în funcție de nevoile grupului țintă; o Orientare şcolară şi profesională; o Programe individuale de consiliere (consiliere psiho-pedagogică și profesională) pentru toți participanții din toate categoriile grupului țintă; Scopul finanțării o Proiectarea unor planuri de intervenție personalizate pentru fiecare membru al grupului țintă; o Măsuri de sprijin financiar/social/medical specifice nevoilor diferitelor categorii de grup țintă (de exemplu, subvenții), măsuri de însoțire, cum ar fi îngrijirea persoanelor dependente, pentru a facilita participarea membrilor grupului țintă la activitățile proiectului. • Pregătirea și furnizarea programelor A Doua Șansă în conformitate cu metodologia de organizare a Programului A Doua Șansă pentru învățământul primar și secundar (Ordinul MEN nr.5248/31.08.2011) și alte tipuri de 46 programe, cum ar fi sprijinul pentru recuperare şi remediere (Școala după școală) și activități extracurriculare, pentru grupul țintă neeligibil pentru programul A Doua Șansă; • Formarea profesională specializată pentru personalul didactic/didactic auxiliar/nedidactic din învățământul preuniversitar pentru: o Extinderea noilor practici de management și utilizarea TIC în procesul de predare; o Promovarea serviciilor educative de calitate axate pe nevoile elevilor; o Furnizarea de măsuri de recuperare şi remediere de calitate pentru prevenirea și reducerea abandonului școlar timpuriu, cum ar fi programele de a doua șansă; o Utilizarea metodelor educative active-participative, bazate pe noul curriculum axat pe competențele cheie și nevoile elevilor, în special de către personalul care lucrează cu elevi aparținând grupurilor vulnerabile, inclusiv celor aparținând minorității rome, cu nevoi speciale sau din comunităţi defavorizate socio-economic. • Alte măsuri pentru personalul didactic/non-didactic, cum ar fi instruirea în vederea îmbunătățirii incluziunii, instruirea în dezvoltarea resurselor educative deschise pentru a facilita implementarea curriculum-ului revizuit, instruirea echipei de management în monitorizarea impactului măsurilor de creștere a accesului la educație, etc. • O rată mai mare de revenire la şcoală și formare profesională după părăsirea timpurie a școlii; • Servicii integrate funcționale "de a doua șansă", diversificate și extinse la Rezultate nivel național pentru copii/tineri care au părăsit școala timpuriu; așteptate • Îmbunătățirea abilităților cadrelor didactice din învățământul preuniversitar de a promova servicii educaționale de calitate adaptate nevoilor elevilor și o școală incluzivă; B. Detalii privind asistența acordată În timpul discuțiilor din cadrul grupului de lucru s-a propus fuziunea celor două ghiduri privind intervențiile A Doua Șansă (NEET și non-NEET), având în vedere că la nivelul comunităților va fi dificil de demarcat grupurile țintă pentru același Recomandări tip de acțiune (Intervenţii A Doua Șansă). Reprezentanții AM au subliniat că ar fi generale privind problematic să se facă o astfel de schimbare deoarece finanțarea NEET derivă logica intervenţiei din PI 8.ii., în timp ce cea non-NEET din PI 10.i., prin urmare nu se ştie încă în ce măsură raportarea și monitorizarea financiară a indicatorilor în MySMIS permit acest lucru. Au fost discutate cuantumul burselor de sprijin și modul de acordare a acestora Cadrul financiar al pentru grupurile țintă. S-a propus ca aceste burse să fie acordate în conformitate intervenţiei cu o metodologie specifică elaborată de solicitant sau partener responsabil de 47 implementarea activității. Propunerile de fundamentare a sumelor și modul de acordare a acestora (pe an de studiu/la absolvire etc.) vor fi formulate în perioada următoare. S-a convenit includerea programelor de consiliere parentală și de parenting Activităţi eligibile pentru grupul țintă. Cei care îngrijesc copilul cu părinți care lucrează în străinătate au fost incluşi în grupul țintă. Pe baza sugestiilor reprezentanților societății civile, s-a luat în considerare posibilitatea extinderii categoriilor de solicitanți/parteneri eligibili, și anume includerea școlilor și a autorităților publice locale, împreună cu inspectoratele Solicitanţi eligibili școlare, furnizorii de servicii de formare/consiliere și alte entități cu atribuții în educație/incluziune socială. AM va verifica dacă este posibilă o modificare a programului în acest sens. Corelând domeniul de aplicare/scopul și obiectivele specifice, precum și indicatorii formulați la nivelul POCU, grupurile țintă pentru acest apel sunt: • Tineri care au părăsit timpuriu şcoala, cu vârsta cuprinsă între 6-16 ani care nu au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei neabsolvite; • Tineri care au părăsit timpuriu şcoala, cu vârsta cuprinsă între 12-16 ani care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei neabsolvite; • Tineri care au un loc de muncă, cu vârsta cuprinsă între 16-24 ani, care nu au absolvit învăţământul obligatoriu (non- NEET); Grupul ţintă • Adulţi cu vârsta cuprinsă între 25-64 ani care nu au absolvit învăţământul obligatoriu; • Părinții sau îngrijitorii/tutorii tinerilor din grupurile menționate anterior, inclusiv persoanele care se ocupă de copiii cu părinți care lucrează în străinătate; • Personal didactic în învățământul preuniversitar; • Personal didactic auxiliar și nedidactic din școli; • Echipa de conducere a școlii. Indicatorii de realizare pentru grupul țintă de copii/tineri/adulți au fost reduşi proporțional cu noua valoare maximă a proiectului, dar valoarea indicatorului Indicatorii stabilit pentru personalul didactic/de sprijin a fost menținută. programului Indicatorul de rezultat stabilit ca procent din valoarea indicatorului de realizare pentru grupul țintă de copii/tineri/adulți a scăzut de la 75% la 50%. Solicitantul trebuie să precizeze în cerere modul în care asigură durabilitatea/sustenabilitatea proiectului, de exemplu prin crearea de Sustenabilitate parteneriate, implicând alte părți interesate în proiect, alocând în viitorul buget o sumă pentru continuarea activităţii, capitalizând rezultatele printr-un alt proiect/ alte activități, etc. C. Procesul de consultări 48 • Masă rotundă desfășurată la 7 martie, la sediul BM, cu participarea reprezentanților AM, MEN/OI MEN, partenerii sociali și a altor ONG-uri relevante; • Masă rotundă, desfășurată la data de 12 martie, la Ministerul Educației, Masă rotundă cu participarea reprezentanților MFE, AM, MEN, CNDIPT, OI MEN și a partenerilor sociali; • Masă rotundă desfășurată pe data de 27 martie,la sediul BM, cu participarea reprezentanților AM, MEN/OI MEN și a partenerilor sociali (CNMR); D. Stadiu/Paşii următori Finalizarea Ghidului Solicitantului pentru apelul numit „Măsuri de educație de «A doua șansă»" (non- NEET)", care va fi lansat în mai 2019; Analiza la nivelul AM a posibilităților de fuziune a celor două apeluri de proiecte care vizează intervențiile de tip A Doua Șansă pentru persoanele NEET și non-NEET. III. Apel de proiecte Integrarea feedback-ului oferit de potențialii beneficiari și consolidarea Ghidului Scopul sprijinului Solicitantului pentru apelul "Stagii de practică pentru studenți" Primul proiect/draft consolidat trimis membrilor grupului de lucru pentru Stadiu comentarii suplimentare. A. Informații pe scurt AP AP 6 “Educaţie şi competenţe” 6.13 Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și nonuniversitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de OS învățare la un potențial loc de muncă/cercetare/inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv, identificate conform SNC, şi domeniile de specializare inteligentă, conform SNCDI Tip de apel Competitiv • 15.000.000.00 euro, pentru regiuni mai puţin dezvoltate (Nord-Est, Nord- Alocare orientativă Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est şi Sud-Muntenia) Valoarea maximă eligibilă a unui proiect depus va fi de 1.000.000 euro Următoarele acțiuni vor fi finanțate prin FSE: • Sprijinirea dezvoltării de parteneriate durabile cu sectorul privat pentru a facilita tranziția de la şcoală la locul de muncă prin instituirea unui sistem funcțional de stagii la potențialii angajatori, programe de stagii de Scopul finanțării practică/programe de învățare la locul de muncă adresate studenților din învățământul superior (ISCED 5-7); • Organizarea și desfășurarea de programe de învățare prin experiență practică, furnizarea de servicii de orientare și consiliere profesională axată 49 pe dobândirea de competențe transversale corelate cu nevoile pieței muncii, dezvoltarea abilităților antreprenoriale prin întreprinderea simulată, în special în sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform Strategiei Naționale de Competitivitate și a domeniilor de specializare inteligentă în conformitate cu Strategia Națională pentru Cercetare și Dezvoltare; • Crearea unui sistem informatic coordonat în ambele direcții: de la companii/sectorul privat la rețeaua instituțiilor de învățământ superior cu privire la nevoile lor de formare, precum și de la instituțiile de învățământ superior la mediul de afaceri, pentru a răspunde nevoilor actuale și viitoare ale pieței muncii la nivel regional/nivel local. Creșterea ratei de participare a studenților (ISCED 5-7) la programele de învățare la locul de muncă (de exemplu, ucenicie, stagii) în parteneriate nou înființate/dezvoltate pentru a facilita inserția absolvenților de învățământ terțiar pe piața muncii. Rezultate Ofertă educațională optimizată prin parteneriat social, axată pe formarea și așteptate dezvoltarea competențelor profesionale și transversale necesare pe piața muncii, inclusiv în rândul categoriilor de persoane defavorizate. Parteneriate nou înființate/dezvoltate între instituțiile de învățământ și sectorul privat și actorii din domeniul cercetării și inovării, inclusiv în vederea organizării stagiilor. B. Detalii privind asistența acordată În ghidul inițial au fost incluse două categorii de grup țintă, studenți (ISCED 5-7) și elevi (ISCED 2-3 și 4) pentru care s-au proiectat activități specifice, dar la nivelul grupului de lucru s-a decis ca discuţiile să se concentreze exclusiv pe stagii studențești. Recomandări În plus, pentru a crește gradul de adresabilitate, s-a decis eliminarea expresiei generale privind "în sectorul alimentar, industrie și servicii" și secțiunile aferente (activități, tipuri logica intervenţiei de solicitanți/parteneri). O altă chestiune abordată a fost grupul țintă care locuiește în București-Ilfov, care nu este eligibil pentru finanţarea POCU. Propunerea MFE este ca acești studenți să fie incluși în activitățile proiectului și cheltuielile să fie suportate de la bugetul de stat sau de la bugetul universității aplicante. Costul per student a fost revizuit, fiind estimat la o valoare mai mare decât cea Cadrul financiar al anterioară, respectiv 2.500 euro/student. S-a discutat necesitatea de a realiza o intervenţiei simulare bazată pe această nouă valoare pentru a fi fundamentată. S-a menționat necesitatea/importanța corelării perioadei de implementare a proiectelor cu calendarul universitar și s-a recomandat înlocuirea cerinței de cel Activităţi eligibile puțin nouă luni, cu maximum doi ani pentru implementarea activităților proiectelor. 50 Activitățile eligibile vor fi grupate în două categorii: obligatorii și secundare, ultimele cuprinzând și stagii în statele membre ale UE și pilotarea de soluții inovatoare pentru facilitarea practicii, instrumente inovatoare de consiliere, îndrumare, evaluare a competențelor, inclusiv prin TIC. S-a propus prioritizarea sectoarelor stipulate în Strategia Națională de Competitivitate și Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare și Inovare prin acordarea unor puncte suplimentare (scor detaliat în grila de evaluare tehnică și financiară). Tipuri de solicitanți și parteneri eligibili: • Instituții de învățământ superior publice și private acreditate; • Angajatori; • Asociații profesionale; • Camere de comerț și industrie; Solicitanţi eligibili • Instituțiile și organizațiile membre ale Pactelor regionale și ale parteneriatelor locale pentru ocuparea forței de muncă și incluziune socială. Parteneriatul trebuie să includă cel puțin o universitate și un angajator- unde va avea loc stagiul. Parteneriatul transnațional este eligibil. Grupul țintă este format exclusiv din studenţi (ISCED 5 - 7) Dimensiunea minimă a grupului țintă pentru un proiect ar trebui să fie de 100 de persoane. Grupul ţintă S-a estimat un total de aproximativ 5.000 de studenți (grupul țintă care urmează să fie vizat de apelul ce urmează a fi lansat), calculat/apreciat în funcție de ţintele programului POCU și de indicatorii care se așteaptă a fi atinși prin apelul lansat anterior. S-a discutat necesitatea revizuirii definiției indicatorului 4S115 cu privire la termenul "calificare", astfel încât să nu se mai refere la OG 129/200 privind formarea profesională a adulților, ci Legea Educaţiei Naționale, nr. 1/2011; astfel calificarea trebuie acordată de către sistemul de învăţământ de stat. Indicatorii În timpul discuțiilor, reprezentanții CNMR au menționat că valoarea indicatorului programului de rezultat 4S116 (elevii/studenții/cercetătorii care își găsesc un loc de muncă la încetarea calităţii de participant) stabilită de ghid (44% din valoarea indicatorului de realizare) este dificil de realizat. Cu toate acestea, din cauza constrângerilor existente la nivelul programului POCU, este puțin probabil ca acest indicator de rezultat să fie diminuat. Deși sustenabilitatea este unul dintre criteriile de evaluare și selecție (în Sustenabilitate conformitate cu Anexa 3 din Ghid privind condițiile specifice), această cerință nu a fost detaliată în ghid (va fi introdusă). C. Procesul de consultări 51 • Masă rotundă desfășurată la 7 martie, la sediul BM, cu participarea reprezentanților AM, MEN/OI MEN, a partenerilor sociali și a altor ONG-uri relevante; • Masă rotundă, desfășurată la data de 12 martie, la Ministerul Educației, cu Masă rotundă participarea reprezentanților MFE, AM, MEN, CNDIPT, OI MEN și a partenerilor sociali; • Masă rotundă desfășurată la 28 martie, la sediul BM, cu participarea reprezentanților AM, MEN/OI MEN și a partenerilor sociali (CNMR); D. Stadiu/Paşii următori Finalizarea Ghidului Solicitantului, care va fi lansat pentru consultare publică în mai 2019. IV. Apel de proiecte Integrarea feedback-ului oferit de potențialii beneficiari și consolidarea Ghidului Scopul sprijinului Solicitantului pentru apelul „Sprijin pentru doctoranzi și cercetători postdoctorat” Primul proiect/draft consolidat trimis membrilor grupului de lucru pentru Stadiu comentarii suplimentare. A. Informații pe scurt AP AP 6 “Educaţie şi competenţe” 6.13 Creșterea numărului absolvenților de învățământ terțiar universitar și nonuniversitar care își găsesc un loc de muncă urmare a accesului la activități de OS învățare la un potențial loc de muncă/cercetare/inovare, cu accent pe sectoarele economice cu potențial competitiv, identificate conform SNC, şi domeniile de specializare inteligentă, conform SNCDI. Tip de apel Competitiv • 84.705.882.00 euro,pentru regiunile mai puţin dezvoltate (Nord-Est, Nord- Alocare orientativă Vest, Vest, Sud-Vest Oltenia, Centru, Sud-Est şi Sud-Muntenia) Valoarea maximă eligibilă a unui proiect depus va fi de 1.000.000 euro În cadrul acestui apel de proiecte vor fi susținute activități care vizează îmbunătățirea tranziției de la educație la viața activă a participanților la învățământul terțiar (ISCED 8), inclusiv a cercetătorilor postdoctorali. Principalele activități propuse sunt: Scopul finanțării Sprijin pentru consolidarea parteneriatelor dintre universități și actori din domeniul cercetării și inovării pentru stimularea dezvoltării de noi programe de studii doctorale și postdoctorale cu aplicații directe în economie, în special în sectoarele economice cu potențial competitiv identificate în conformitate cu Strategia Națională pentru Competitivitate (SNC) și din domeniile de specializare inteligentă în conformitate cu Strategia națională 52 pentru cercetare, dezvoltare și inovare (SNCDI), inclusiv prin furnizarea de sprijin financiar pentru studenții doctoranzi și sprijinirea cercetătorilor pentru a se implica în cercetarea postdoctorală, inclusiv prin acordarea de burse și sprijinirea mobilității interne și transnaționale; Activități de cercetare şi de colaborare în rețea pentru doctoranzi/tineri cercetători în scopul asigurării complementarității cu sectoarele economice cu potențial competitiv identificate conform SNC şi din domeniile de specializare inteligentă conform SNCDI, în sprijinul internaționalizării învățământului terțiar;; Crearea unui sistem de informare coordonată, în ambele sensuri: de la companii/sectorul privat către instituțiile de învățământ superior privind nevoile lor de instruire, precum și de la instituțiile de învățământ către întreprinderi, pentru a răspunde nevoilor sectorului privat la nivel regional/local. Alte activități secundare se referă la activități de îmbunătățire a competențelor de cercetare avansată şi a competențelor antreprenoriale, precum și stagii de mobilitate academică transnațională de maximum două luni într-un centru universitar/de cercetare dintr-un stat membru al UE. Rata crescută de participare a studenților la programele de învățare (de exemplu, ucenicie, stagii) în cadrul noilor parteneriate înfiinţate/dezvoltate pentru a Rezultate facilita inserția absolvenților de învățământ terțiar pe piața muncii. așteptate Parteneriate noi înființate/dezvoltate între instituțiile de învățământ și sectorul privat și actorii din domeniul cercetării și inovării, inclusiv pentru organizarea stagiilor. B. Detalii privind asistența acordată O problemă majoră abordată la Masă rotundă a fost constatarea faptului că există o contradicție, deoarece ceea ce este finanțat nu este neapărat esențial pentru studenții doctoranzi și postdoctorat. Antreprenoriatul este încurajat printre aceștia, dar dacă bursa va merge pe calea antreprenoriatului, ei vor abandona studiile de doctorat, nu vor susține teza, iar indicatorii programului nu vor fi realizați. Recomandări Deoarece componenta antreprenorială este obligatorie, s-a sugerat să se generale privind considere o activitate secundară și să se introducă alte activități complementare logica intervenţiei pentru cercetători, cum ar fi participarea la conferințe, organizarea de ateliere tematice, la care se întâlnesc mai mulți doctoranzi, discuții moderate de un tutore, etc. Apelul se va concentra pe sprijinirea grupului țintă pentru dezvoltarea aplicativă a cercetării doctorale/postdoctorale, în cadrul parteneriatelor universităților cu mediul de afaceri/alte entități relevante. 53 Au fost discutate condițiile de acordare a burselor, iar o propunere a fost ca bursa să fie acordată pe o perioadă de douăsprezece luni de-a lungul ciclului de doctorat/postdoctorat și să acopere și perioada de vară. Chestiunea relocării costurilor de administrare de la costuri indirecte la costuri directe a fost ridicată de reprezentanții partenerilor sociali (CNMR), iar AM a clarificat că nicio astfel de modificare nu este posibilă, din cauza constrângerilor CE în această privință. S-a menționat că Ghidurile sunt modificate în urma creșterii salariilor/onorariilor (AM POCU MA). Participanții (CNMR) sunt interesați de aceste schimbări și preferă să-și înceapă activitățile mai târziu de luna octombrie (dar nu mai târziu de ianuarie), dacă modificările se situează în intervalul de timp estimat de AM (o Cadrul financiar al lună), deoarece aceste modificări vor crește atractivitatea apelurilor. intervenţiei Subiectul cheltuielilor eligibile a fost abordat și au fost propuse următoarele ajustări: • Adăugarea la lista cheltuielilor eligibile a cheltuielilor cu onorariile/plata pentru lectori/moderatori/vorbitori-cheie în cadrul evenimentelor, precum și a persoanelor care participă/contribuie la evenimente; • Creșterea plafonului de costuri pentru categoria Taxa de publicare, care în prezent este considerată subdimensionată; • Introducerea subcategoriei cheltuielilor pentru accesul la bazele de date la capitolul taxe/abonamente. Au fost propuse următoarele activități suplimentare: • În cadrul activităților de cercetare și de networking, introducerea unor tutoriale coordonate (una sau două) pentru evaluarea inter pares; • Cursurile de antreprenoriat vor fi incluse în categoria de activitate Activităţi eligibile secundară. S-a propus o flexibilizare a fundamentării cursului (de exemplu, eliminarea planului de activitate) sau, în cazul în care planurile de activitate sunt necesare, să se poată elabora mai degrabă în echipe, decât individual, cum s-a menționat inițial în ghid. Tipuri de solicitanți și parteneri eligibili: • Instituții de învățământ superior de stat și private acreditate; • Angajatori; • Asociații profesionale; • Camere de comerț și industrie; Solicitanţi eligibili • Instituțiile și organizațiile membre ale Pactelor regionale și ale parteneriatelor locale pentru ocupare și incluziune socială. Parteneriatul trebuie să includă cel puțin o universitate și un angajator unde va avea loc stagiul. Parteneriatul transnațional este eligibil. 54 În cadrul acestui apel de proiecte, grupul țintă cuprinde următoarele categorii: • Doctoranzi aflaţi în ciclul/programul de studii doctorale; • Cercetători post-doctorat. Sprijinul FSE va fi îndreptat numai către studenții doctoranzi și cercetătorii postdoctorat înrolaţi în cercetări în domeniile prioritare ale Strategiei Naționale Grupul ţintă pentru Competitivitate 2014-2020, respectiv în domenii de specializare inteligentă identificate pe baza potențialului științific și comercial al acestora, cum prevede Strategia naţională pentru cercetare, dezvoltare și inovare 2014- 2020. Dimensiunea minimă a grupului țintă pentru un proiect cuprinde cel puțin 60 de doctoranzi și 27 de cercetători postdoctorat. Pentru a asigura condițiile prealabile pentru realizarea indicatorilor programului, proiectele finanțate în cadrul acestui apel trebuie să furnizeze detalii specifice privind: • posibilitatea ca doctoranzii și cercetătorii postdoctorat să efectueze studii/să Indicatorii urmeze cursuri de formare în sprijinul utilizării rezultatelor cercetării programului doctorale/postdoctorale. • măsuri care să conducă la introducerea pe piața muncii a membrilor grupului țintă care nu erau angajați la momentul intrării în proiect, inclusiv prin programe de antreprenoriat. Deși sustenabilitatea este unul dintre criteriile de evaluare și selecție, această Sustenabilitate cerință nu a fost detaliată în ghid (va fi introdusă). C. Procesul de consultări • Masă rotundă desfășurată la 7 martie, la sediul BM, cu participarea reprezentanților AM, MEN/OI MEN, a partenerilor sociali și a altor ONG-uri relevante; • Masă rotundă, desfășurată la data de 12 martie, la Ministerul Educației, cu Masă rotundă participarea reprezentanților MFE, AM, MEN, CNDIPT, OI MEN și a partenerilor sociali; • Masă rotundă desfășurată la 29 martie, la sediul BM, cu participarea reprezentanților AM, MEN/OI MEN și a partenerilor sociali (CNMR); D. Stadiu/Paşii următori Finalizarea Ghidului Solicitantului, care va fi lansat pentru consultare publică în mai 2019. 55 Anexa 2. Notă tehnică cu privire la valoarea burselor de stimulare a participării la programele „A Doua Şansă” în cadrul apelului „Măsuri de A Doua Şansă" Axa prioritară Educație și competențe Apel competitiv. Programul A doua șansă Sprijin financiar pentru participare la programul A doua șansă – punct de vedere Scopul documentului - Prezentul document are ca scop fundamentarea cuantumului bursei pentru participare la programul A Doua Șansă. Cadrul general - Guvernul României a introdus programul special denumit „A doua șansă” urmărind oferirea unei soluții celor care au renunțat la învățământul obligatoriu și sunt cu cel puțin 4 ani mai în vârstă decât vârsta standard pentru ciclul abandonat 47. Principalii factori care conduc la abandonul școlar, identificați atât de actorii educaționali, cât și de familiile grupului ţintă 48 sunt direct asociaţi cu: • dificultăți financiare, respectiv nivelul scăzut al venitului per familie; • accesibilitate scăzută a serviciilor de educație în zonele rurale, în special în zonele rurale izolate. • număr insuficient de locuri/disponibilitate limitată a programului A doua șansă la nivel național (în 81 de unități școlare din 3057 49 existente în zona rurală) Apelul Măsuri de educație pentru PTȘ – Programul A doua șansă urmărește derularea unor acțiuni de sprijin prin măsuri specifice pentru inserția/reinserția în sistemul public de educație a copiilor, tinerilor și adulților care au abandonat școala,respectiv următoarele grupe: • Tineri care au părăsit timpuriu şcoala, cu vârsta cuprinsă între 12-16 ani care au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei neabsolvite; • Tineri care au un loc de muncă 16-24 ani care nu au absolvit învăţământul obligatoriu; • Adulţi 25-64 ani care nu au absolvit învăţământul obligatoriu. • Tineri care au părăsit timpuriu şcoala, cu vârsta cuprinsă între 6-16 ani care nu au depăşit cu cel puţin 4 ani vârsta corespunzătoare clasei neabsolvite 50. Pentru stimularea participării la programul A doua șansă se va acorda și o bursă de participare. Bursa va fi oferită tuturor copiilor, tinerilor și adulților care se întorc în sistemul de educație pentru finalizarea învățământului obligatoriu. Sprijinul financiar se acordă direct beneficiarului, sub forma subvențiilor, burselor, granturilor sau voucherelor,pentru a sprijini participarea la o acțiune și a asigura rezultatul dorit intervenției respective. Cele mai multe transferuri directe în bani sunt în proporție de maxim 20-25% din salariul minim pe economie, pentru a nu distorsiona stimulentele pentru a merge la muncă sau a cauta un loc de muncă. 47 Informații despre program se pot consulta în Anexa 1 a prezentului document 48 Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, 2014 49 Raport de cercetare privind calitatea educației în mediul rural, 2014 50 O subvenție ar trebui acordată și acestei categorii de beneficiari. Chiar dacă nu se încadrează în grupul țintă definit de cadrul de reglementare al programului A doua șansă, și ei vor fi (re)integrați în sistemul de educație de masă. 56 Astfel, salariul brut minim pe economie corespunzător anului 2018 este de 1.900 lei brut, respectiv 1162 lei net iar o astfel de subvenție nu este recomandat a depăsi astfel 232-290 lei pe lună. Exemple: În condițiile Legii nr. 416/2001, familiile și persoanele singure au dreptul să primească un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială. Nivelul lunar al acestui venit se raportează la indicatorul social de referință (ISR - al cărui cuantum este de 500 de lei), și are următoarele valori: 0,283 ISR (141,5 lei) pentru persoana singură, la nivelul anului 2018. Bursa A doua șansă Având în vedere grupul țintă eterogen (copii, tineri, adulți), cuantificarea sprijinului financiar, printr-o abordare unitară și nediscriminatorie, a fost un exercițiu dificil, de cele mai multe ori rezolvat prin aducerea multiplelor categorii de grup țintă la singurul numitor comun: acela de elev, beneficiar în sistemul de educație de stat. Astfel, bursa a fost proiectată pentru a veni în întâmpinarea anumitor nevoi financiare ale grupului țintă, adeseori menționate ca motive pentru abandonul școlar: 1. Costul transportului local în comun/costul de transport pentru participanții din grupul țintă eligibil care n-au posibilitatea de a se înscrie la o unitate de învățământ care organizează A doua șansă în localitatea unde au domiciliul și sunt nevoiți să se deplaseze la cea mai apropiată unitate de învățământ. (Programele A Doua Şansă sunt organizate în zonele urbane mai mult decât în mediul rural, deci costurile de transport sunt necesare mai ales pentru persoanele din zonele rurale). Datele existente indică o prezență mai ridicată a școlilor cu program A doua șansă în urban (Figura 1). Numărul elevilor este mai mare în școlile din urban decât în școlile din rural (Figura 2). Transportul va reprezenta o cheltuială importantă pentru participanții la program, mai ales că minimum 40% din din copiii/tinerii/adulții din grupul țintă vor fi din zone rurale/zone periurbane, conform Ghidului. De altfel, imposibilitatea de a acoperi costurile de transport este unul dintre motivele des invocate în cazurile de abandon școlar. 57 Figura 10. Distribuția rural/urban a furnizorilor de programe A Doua Şansă Figura 11. Numărul de înscriși în programul ADŞ Sursa: SIIIR 2015 -2016. Pentru stabilirea cuantumului financiar pentru transport a fost consultată Legea privind aprobarea OUG nr. 69/2016 și Hotărârea 863/2016 pentru completarea art. 84 din Legea Educaţiei şi a art. 45 din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007, precum şi pentru abrogarea art. 15 din OG nr. 29/2013 privind reglementarea unor măsuri bugetare. Aceasta stabilește tarifului maximal pentru servicii de transport, aplicabil de către operatorii de transport pentru transportul elevilor. Tariful maxim per kilometru aferent unui abonament de transport lunar este stabilit la nivelul de 3,48 lei/km dus-întors fără TVA. Tarifele sunt valabile până la 1 septembrie 2019. Aceeași Ordonanță menționează că distanța medie pe care trebuie să o parcurgă un elev care face naveta este de 18 kilometri. 58 În consecinţă, pentru calculul cuantumului de transport vom porni de la aceste referințe. 3.48 lei/km dus-întors fără TVA * 18 km = 63 RON*19%TVA = 75 RON / lună. 2. Achiziționarea de produse alimentare Sprijin pentru masă: metodologia de organizare a programului A doua șansă permite organizarea cursurilor în formate diverse: cursuri de zi, de seară, cursuri comasate, cursuri organizate în timpul vacanțelor școlare, în weekend etc. Din datele pe care le avem la dispoziție, școlile în care se desfășoară programul A doua șansă organizează cursurile în conformitate cu structura anului școlar, în regim de zi sau de seară. Curpinderea unui cost de masă/achiziționarea de produse alimentare în cuantumul sprijinului financiar acordat este justificată atât pentru cei care sunt angajați, și care își prelungesc ziua de activitate prin participarea la cursuri, cât și pentru copiii și elevii care participă la cursurile de zi/de seară și pentru care drumul de acasă către școală și înapoi necesită, uneori, chiar mai mult de 2 ore 51. Două variante de calcul pot fi luate în considerare în această privinţă: Variantă de calcul 1 - alocarea cuantumului pentru masă este de 7 RON/zi pe persoană, conform metodologiei de calcul OUG 72/2016 și HG 40/2017 - Norme metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. Variantă de calcul 2 - alocarea cuantumului pentru masă ar putea să se înscrie în valoarea tichetelor de masă oferite de angajatori angajaților, respectiv 15,09 RON/zi/pe persoană (Legea nr.142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, Hotărârea Guvernului nr.23/2015 (stabilind normele de aplicare). 3. Achiziționare rechizite necesare desfășurării orelor de curs Nevoia de rechizite și de materiale educaționale este menționată frecvent de către părinți și profesori când se vorbește de acces la educație, mai ales în cazul familiilor cu venituri mici. Costul articolelor școlare esențiale: ghiozdan/mapa, caiete pentru limba română, caiete de matematică, pixuri, creioane, pastă corectoare, radieră, ascuțitoare, compas, trusă de geometrie etc poate ajunge până la 380 de lei pe an școlar 52. Prin urmare, valoarea bursei ar trebui să includă și acest tip de costuri.Hence the value of the scholarship should include this type of costs as well. Cadrul legal aplicabil (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 33/2001, Legea nr.126/2002) stabileşte următoarele valori anuale privind acordarea de rechizite şcolare: • Pachet de rechizite – 25 de lei/pachet pe elev în învățământul primar • Pachet de rechizite – 30 de lei/pachet pe elev în învățământul gimnazial Valorile sunt însă neactualizate, prin urmare acordarea acestui cuantum în fiecare semestru s-ar apropia mai mult de nevoile reale. Calculul unui cost mediu pentru o aplicare unitară este de asemenea recomandabil. Scenarii de cost: 51 Raport de Cercetare ARACIP, , Concluzii rezultate din analiza datelor colectate, Vol II/2015 52 Anchetă furnizori privați de papetărie 59 Pe baza informațiilor menționate mai sus, au fost realízate următoarele scenarii de calcul: Valorile obținute au fost comparate cu alte referințe de cost relevante, în special valoarea cheltuielilor publice per persoană înscrisă în programul ADŞ, valoarea bursei acordate în cadrul programelor naționale de protecție socială și finanțate de la bugetul de stat și datele istorice privind sprijinul similar acordat în cadrul fosta perioadă de programare POSDRU, 2007-2013. Raportare la alte referințe de cost relevante. Cheltuiala publică per persoană înscrisă în programe ADŞ Costul standard pe an pentru un cursant în programul A doua șansă este de 431 de euro în zona urbană și 492 de euro în zona rurală. 53 The standard cost includes: school running costs (goods and services), teacher salary costs (Tabelul 11). Costul standard include: cheltuieli pentru funcționarea școlii (bunuri și servicii), cheltuieli cu salariilor cadrelor didactice (Tabelul 11). Tabelul 11. Program Reprezentativ 3.1 Asigurarea unei oferte adecvate de programe educaționale de tipul A Doua Șansă (ADȘ) Obiectivul Programului Dezvoltarea oportunităților adecvate de reintegrare în sistemul educațional (de exemplu, A Doua Șansă) pentru cei care au părăsit prematur școala, prin extinderea programelor ADŞ Ipoteze de lucru Cost unitate pentru sprijinirea programului A Doua Șansă = 513 euro Cost unitate pentru dezvoltarea mecanismelor de sprijin pentru a încuraja cursanții adulți să participe la programele A Doua Șansă (vouchere, îngrijire copii, program flexibil etc.) = 500 euro Nou înscriși = 70% rural and 30% urban Costuri/cursant/an pentru programul A Doua Șansă în zona urbană = 431 euro (Legea 72/2013) Costuri/cursant/an pentru programul A Doua Șansă în zona rurală = 492 euro (Legea 72/2013) Cost mentorat/an (45 părinți) = 1,000 euro 53 Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, 2014 60 Rata creșterii costurilor (rata inflației) = 2.8% pentru 2015, 2.5% pentru 2016 și 2.3% pentru 2017 - 2020 1 - SCENARIU OPTIMIST 2 - SCENARIUL CEL MAI 3 - SCENARIUL PESIMIST PROBABIL Număr de beneficiari = 5.000 Număr de beneficiari = 4.000 Număr de beneficiari = 3.500 euro euro euro Cost total 2014 - 2020 = Cost total 2014 - 2020 = Cost total 2014 - 2020 = 76.628.111 euro 61.302.801 euro 53.638.993 euro Sursa: Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România, 2014 Raportare la alte referințe de cost relevante. Stimulente sau ajutoare acordate în cadrul programelor de protecţie socială: • sprijinul financiar pentru elevi acrodat în cadrul Programului Național de Protecție Socială „Bani de Liceu”- a crescut la 250 lei/lună în anul școlar 2018/2019; • bursa profesională acordată tuturor elevilor din învățământul profesional și tehnic, inclusiv învâțământ dual – 250 lei/lună; • tichetul social pentru stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate – 50 lei/lună. Raportare la alte referințe de cost relevante. Date istorice Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) 2007-2013 Datele istorice disponibile din POSDRU pentru proiecte similare indică cheltuieli de 25% din totalul bugetului eligibil pentru grupul țintă eligibil (vezi Figura 12). Costurile cu participanții au cuprins subvenții, respectiv cheltuieli cu masa și resursele educaționale, precum și costuri de transport, decontate în baza costurilor reale și conform reglementărilor în vigoare. Figura 12. Valoare % costuri participanți din bugetul total al proiectului 61 Sursa: ActionWeb. Din păcate, cuantumul financiar acordat participanților din grupul țintă în cadrul celor 84 de proiecte finanțate din POSDRU pentru prevenirea abandonului școlar și analizate, prezintă variații semnificative, având în vedere că fiecare beneficiar și-a elaborat propria metodologie de acordare a subvențiilor, și astfel nu se pot extrage date comparabile sau datele un sunt reprezentative. Însă din metodologiile de acordare a subvențiilor, publicate pe website-urile proiectelor, se pot exemplifica următoarele sume lunare acordate: • Elevii programului de tip „A doua sansa” au primit 1611 RON (293 RON/ luna x 22 saptamani); • Elevii programului de tip „A doua şansă” au primit 1800 RON (900 RON/nivel de studiu); la finalizarea nivelului; • Elevii programului de tip „A doua şansă” din Iaşi au primit 150 lei x 11 luni; • Elevii programului de tip „A doua şansă” au primit subventii in valoare de 3600 lei (5lei/ora x720ore)” pentru participarea la cursurile de calificare; • În comuna Tărlungeni participanţii au primit câte 210 de lei pe lună drept subvenţie pentru frecventarea cursurilor. Concluzie Pe baza tuturor informațiilor prezentate mai sus, recomandarea noastră este ca valoarea bursei de participare la programul A doua șansă să fie comparabilă cu valoarea subvențiilor acordate în cadrul programelor de sprijin social relevante, și, respectiv, costul standard pe elev în Programul A doua șansă, și astfel să nu depășească valoarea de 250 de RON pe lună. Scenariul 1 prezentat ar putea să fie în acest sens o opțiune viabilă. Alte considerații 1. Costurile cu salariile cadrelor didactice sunt decontate pe bază de costuri reale. Înțelegerea noastră este că se dorește decontarea acestora pe costuri reale. Această decizie un va simplifica, din păcate, verificarea administrativă. O soluție ar fi fost includerea costurilor cu salariile cadrelor didactice într-un barem de cost unitar standard (Costuri simplificate), împreună cu subvențiile pentru participare. Cum acest lucru nu este posibil acum, dată fiind nevoia imediată de lansare a apelului, probabil se va avea în vedere proiectarea unui asfel de cost pentru viitoarele apeluri/viitoarea programare. 2. Creșterea atractivității implicării cadrelor didactice în programul A doua șansă. Înțelegerea noastră este că se dorește stimularea financiară a cadrelor didactice pentru implicarea în programul A doua șansă, având în vedere că în acest moment plata acestora pentru orele suplimentare realízate se face în regim de plata cu ora (Ordin 5248/2011, Metodología ADȘ). Ordinul nr 4827/30 august 2018 reglementează regimul de plata cu ora. Alte activități prin care interesul dascălilor față de program ar putea crește sunt: organizare de vizite de studiu, cursuri de perfecționare de calitate etc. 3. Modalitatea de acordare a bursei 62 Sprijinul financiar se va acorda lunar, pe tot parcursul anului calendaristic, atât timp cât sunt proiectate activități care necesită participarea beneficiarului (consiliere, mentorat, orientare în carieră, educație non formală și informală etc). Sprijinul financiar se va acorda în baza unui contract care va cuprinde clauzele privind modul în care beneficiarul bursei trebuie să-și îndeplinească obligațiile de studiu, precum și celelalte condiții în care se oferă bursa (frecvența la cursuri, absolvire modul, finalizare nivel de educație, participare la activități, altele decât cele prevăzute de A doua șansă). Pentru cei care urmează stagiul de practică de 720 de ore, sprijinul financiar se va realiza prin intermediul Bursei profesionale, în cuantum de 250 de lei pe persoană, acordați conform metodologiei Bursei profesionale pe durata desfășurării stagiului (6 luni). 4. Evaluarea impactului acordării bursei Recomandăm realizarea unei analize, la nivel de proiect și apoi de program, a impactului bursei de participare la programul A doua șansă, respectiv evaluarea reală a eficacității (daca cele mai potrivite persoane primesc sume corecte la momentul potrivit) și eficienței (costurile administrative și de implementare ale programului au impactul dorit), pentru a fundamenta intervenții similare în viitor. 63 NOTA BENE Programul A doua șansă Guvernul României a introdus programul special denumit „A doua șansă” urmărind oferirea unei soluții celor care au renunțat la învățământul obligatoriu și sunt cu cel puțin 4 ani mai în vârstă decât vârsta standard pentru ciclul abandonat. Implementat de mai bine de 10 ani și recunoscut de Legea Educației, programul ”A doua șansă” este dedicat adolescenților, tinerilor și adulților proveniți din medii diferite și de vârste diferite care nu au urmat învățământul primar sau gimnazial și nu au atins nivelul de bază în ceea ce privește calificările. Metodologia aprobată prin Ordinul ministerial nr. 5248/2011 indică mai multe puncte forte: (i) flexibilitatea planificării, (ii) recunoașterea învățării anterioare dobândită într-un cadru formal, non-formal sau informal și (iii) inovarea prin organizarea modulară a învățării, utilizarea unui sistem de credite și a unui proces de învățare personalizat. Programul „A doua şansă”- învăţământ primar. Forma de organizare a procesului de învăţământ poate fi în regim de zi sau seral (cu frecventarea cursurilor zilnic, dimineaţa sau după–amiaza), comasat (în perioada vacanţelor şcolare) şi intensiv (la sfârşit de săptămână), cu grupe între 12-20 de elevi și poate începe în luna octombrie sau februarie și poate dura minim 2 ani. Programul „A doua şansă”- învăţământ secundar inferior este structurat în 4 ani de studiu, echivalenţi claselor V – VIII şi IX-X din cadrul învăţământului secundar inferior, liceu – filiera tehnologică. Clasele din Programul „A doua şansă” pentru învăţământul secundar inferior, se pot constitui cu grupe între 8 - 15 elevi. Orele pot fi planificate în timpul săptămânii, după-amiaza sau seara, sâmbăta ori în timpul vacanţelor şcolare. Absolvenţii Programului „A doua şansă” pentru învăţământul secundar inferior, care urmează stagiul de pregătire practică de 720 de ore şi care susţin şi promovează examenul de certificare a competenţelor profesionale, dobândesc şi certificat de calificare profesională de nivel 2. 64 Anexa 3. Notă tehnică cu privire la apelul de proiecte „Creșterea nivelului de calificare a angajaților prin programe de formare continuă corelate cu nevoile pieței muncii” COMENTARII GHIDUL SOLICITANTULUI – CONDIȚII SPECIFICE Creșterea nivelului de calificare al angajaților prin programe de formare continuă corelate cu nevoile pieței muncii În urma analizei Ghidului Solicitantului, dorim să propunem următoarele modificări: Scopul apelului : Recomandăm reformularea scopului apelului: Creșterea participării la programele de formare profesională continuă și certificării competențelor dobândite Tipuri de activități eligibile Având în vedere grupul țintă eligibil, angajați, recomandăm reformularea activităților eligibile astfel: • Programe de formare profesională de inițiere, calificare, recalificare, perfecționare și specializare; • Programe de formare în domeniile cheie (competențe cheie şi abilităţi): o Comunicare în limba maternă; o Comunicare în limbi străine; o Competențe de bază în matematică, știință și tehnologie; o Competențe digitale; o Competențe sociale și competențe civice; o Autonomia învățării; o Competențe antreprenoriale; o Competențe de exprimare culturală. • Activități de consiliere profesională și orientare în carieră, inclusiv în legătură cu posibilitatea evaluării și validării rezultatelor învățării dobândite în contexte informale și non formale; • Acțiuni de evaluare și certificare a rezultatelor învățării obținute în contexte formale, non-formale și informale; • Organizare de campanii și acțiuni de informare și conștientizare pentru promovarea importanței participării la programele de FPC, și pentru posibilitatea evaluării și validării rezultatelor învățării obținute anterior; • Alte acțiuni inovatoare pentru creșterea participării la FPC, inclusiv prin activități de cooperare transnațională și transfer de bune practici. Grupul țintă al proiectului Recomandăm reformularea secțiunii: Prezentul apel de propuneri se adresează grupului țintă ANGAJAȚI (inclusiv PFA și întreprinderi individuale), în special persoanelor cu nivel scăzut de calificare, cu vârsta de peste 40 de ani, din mediul rural, care la inițiativa proprie sau a partenerilor sociali si/sau altor entități reprezentative pentru interesele angajaților (cu excepția angajaților care participă la formare la inițiativa angajatorilor) participă la acțiunile sprijinite în cadrul apelului. 65 Persoana cu nivel scăzut de calificare reprezintă o persoană cu un nivel de educație ISCED 0-2 (cel mult studii gimnaziale absolvite), sau care are studii de nivelul ISCED 3 dar acestea nu mai sunt cerute de piața muncii sau au ocupații din grupa majoră 9 cf. COR – Muncitori Necalificați sau alte ocupații precum personal casnic pentru îngrijire. Sursa: CEDEFOP Pentru a fi eligibile, persoanele din grupul țintă îndeplinesc cumulativ, la data intrării în operațiunile FSE, următoarele criterii: • sunt cetățeni UE cu domiciliul sau reședința legală în una dintre cele 7 regiuni mai puțin dezvoltate ale României; • sunt angajați, inclusiv persoană fizică autorizată şi întreprinderi individuale; • au vârsta curpinsă între 25 și 65 de ani; Apartenența la grupul țintă se demonstrează prin prezentarea documentelor relevante: carte de identitate, adeverință de angajare, nivel de calificare etc. la data la care persoana va beneficia pentru prima dată de sprijinul oferit prin proiect. Valorile minime acceptate ale participanților pe categorii de grupuri țintă eligibile sunt prezentate mai jos: Obiectivul Categorie de grup țintă Valoarea minimă a grupului specific țintă OS 6.12 Angajați (inclusiv PFA și întreprinderi individuale) 500 persoane Indicatorii proiectului Un grup țintă de 500 de persoane reprezintă numărul participanților la un curs de calificare nivel 2 de 360 de ore, conform următoarei simulări. 4 ore/zi x 5 zile pe săpt = 20 ore/săptămână 360 de ore/20 ore = 18 săptămâni, 2.5 luni. În 15 luni pot fi derulate mínimum 6 grupe – consecutiv, maximum 18 grupe (3 grupe simultan). Nr maxim de cursanţi într-o grupă este de 28. Indicatorul nu este armonizat cu dimensionarea grupului țintă din Anexa: Criterii de evaluare și selecție. Referitor la valoarea indicatorilor de rezultat imediat, va fi dificil de atins rata de 80% stabilită pentru indicatorul 4S111 persoane care își găsesc un loc de muncă urmare a sprijinului primit, având în vedere că proiectul se adresează persoanelor deja angajate. Recomandăm diminuarea procentului. Eligibilitatea cheltuielilor B) Bareme standard pentru costuri unitare pentru nivel curs calificare/recalificare 2, 3, 4 Așa cum reiese din document, baremele standard pentru costuri unitare sunt bazate pe rezultat (respectiv suma de rambursează dacă participantul a obținut certificatul care validează competențele dobândite). Prin urmare, în cazul în care un participant va participa la programul de formare, dar nu va obține acest certificat, suma cheltuită de beneficiar pentru formarea participantului (respectiv cursul pentru dobândirea unui nivel de calificare 2,3,4) nu va fi considerată eligibilă și nu va fi decontată. Desigur, în 66 situații de forță majoră, motive personale întemeiate, această regulă ar putea fi exceptată, însă este bine de stabilit înainte de lansarea apelului dacă această excepție poate fi aplicată/comunicată etc. De asemenea, este important de menționat că algoritmul utilizat pentru bugetarea costurilor, este și algoritmul utilizat pentru rambursare. De adăugat acest lucru în capitolul 2.3.3. Recomandăm eliminarea paragrafelor care menționează posibilitatea evidențierii cheltuielilor incluse în baremul standard de cost unitar. In bugetul proiectului nu se detaliază cheltuielile care concură la formarea costului unitar. Recomandăm reformularea paragrafelor care menționează rata forfetară de 15% (costuri indirecte proiect, costuri indirecte din barem standard de cost unitar) pentru a asigura consistența și a evita suprapunerea unor categorii de cheltuieli. De exemplu: Rata forfetară de 15% pentru cheltuieli indirecte ale proiectului va fi aplicată costurilor directe eligibile cu personalul, cu excepția costurilor asociate lectorilor implicați în pregătirea și livrarea cursurilor de calificare de nivel 2, 3, 4. Rata forfetară de 15% din baremul de cost unitar standard include: cheltuieli indirecte in valoare maxima de 15% din costul salarial total aferent lectorilor, dar acestea nu sunt menționate. Este necesară detalierea tipurilor de costuri astfel încît să se evite orice posibilă dublă finanțare. În tabelul cheltuieli directe se menționează că articolele de cheltuială aferente lectorilor sunt incluse în baremul de cost unitar standard, de ex. cheltuielile de transport. Însă în secțiunea baremelor de cost unitar standard cheltuielile de transport nu sunt amintite. Este necesară corelarea acestor informații pentru a nu deruta solicitanţii. 67 Anexa 4. Procesele - verbale ale meselor rotunde pe tema educaţiei MINUTA ÎNTÂLNIRII CU PARTENERII SOCIALI Data: 12.03.2019 Ministerul Educației Naționale, București PARTICIPANȚI Echipa BM: Adina Dragoman MFE: Mihaela Toader AM POCU: Vladimir Rovințescu, Cătălina Bădănace, Daniel Chițoi Ministerul Educației Naționale: Secretar de Stat Gigel Paraschiv Centrul Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT): Cecilia Crăciun OI MEN Coaliția Națională pentru Modernizarea României (CNMR) PRINCIPALELE TEME DISCUTATE Ghidurile solicitantului pentru următoarele apeluri: - Stagii de practică - Învățământul profesional și tehnic - A doua șansă - Bursele doctorat și post-doctorat Salarizarea în proiectele POCU PRINCIPALELE DISCUȚII Întâlnirea este o continuare a discuției avută în urmă cu două săptămâni, organizată cu scopul de a le transmite colegilor de la MFE și MEN viziunea CNMR. Proiectul legat de achiziționarea tabletelor este prioritar pentru dna ministru Andronescu, suma totală fiind 350 mil euro. Poziția MFE este că pe POC mai sunt evaluări de finalizat, iar momentan toată atenția trebuie îndreptată spre ceea ce se poate face rapid. Cele mai importante sunt apelurile pe stagiile de practică și învățământul profesional și tehnic, CNMR dorește luarea unor decizii rapide, care să permită lansarea apelurilor în 2-3 săptămâni. Stagii de practică Propunerea CNMR este de a avea competiție pe proiecte, MEN și-a dat acordul, prin dl Secretar de Stat Paraschiv. Aplicantul poate fi universitatea sau compania, în parteneriat, indiferent de cine dintre aceștia va fi lider sau partener. Valoarea maximă a proiectelor să fie de 1 mil de euro per proiect, iar durata să fie de 24 luni. Plafonul derivă din analiza bugetelor proiectelor implementate, iar perioada propusă este de 24 de luni pentru că trebuie să acopere activități de management de proiect, transfer tehnologic dinspre companie si universitate și invers etc. Perioada trebuie bine gândită, astfel ca în proiect să se poată derula efectiv stagii de practică, mai ales având în vedere dimensiunea grupului țintă. O problemă este reprezentată de grupul țintă cu reședința în București-Ilfov, care nu este eligibil spre decontare din fonduri POCU. Propunerea MFE este ca acești studenți să fie incluși în activitățile proiectelor, iar cheltuielile să fie decontate din bugetul de stat sau din bugetul universității aplicante. 68 În parteneriat pot intra și companii mari, și companii mici, atâta timp cât domiciliul membrilor grupului țintă este în regiunile eligibile. Propunerea CNMR este susținută și de Direcția de Învățământ Superior din MEN, dat fiind că universitățile au exercițiul implementării de proiecte în parteneriat cu mediul privat. În concluzie, vor fi stabilite echipe tehnice (4-5 persoane) care să înceapă deja să lucreze la ghid, formate din AM POCU, OI MEN, MEN si CNMR. Echipa de lucru va discuta și problema reședinței/domiciliului/vizei de flotant și va ține cont de asemenea de numărul grupului țintă, de capacitatea universităților de a aduna grupul țintă necesar. Componența grupului de lucru va fi stabilită până miercuri, 13 martie. Vor fi nominalizate și persoane de la UBB și ASE. Învățământul profesional și tehnic În privința programului dual, CNMR precizează că CNDIPT va prezenta un proiect non competitiv care să creioneze liniile directoare. Pentru zona competitivă, Propunerea CNMR este aplicarea aceluiași model cu stagiile de practică, cu o valoare de max. 500.000 de euro per proiect, o perioadă maximă de 24 luni de implementare. Aplicantul va fi parteneriatul dintre companie și unitatea de învățământ din domeniul profesional și tehnic. În opinia CNMR, această abordare va aduce un mare plus de interes din partea mediului privat în ceea ce privește stagiile de practică, învățământ profesional, piața muncii, dincolo de programul național dual. CNDIPT a elaborat o fișă de proiect, strâns corelată cu Strategia Educației și Formării Inițiale, pornind de la ghidul aflat în consultare din octombrie 2018. Activitățile și intervențiile sunt la nivel de sistem, sunt 6 parteneri și 8 activități foarte mari. Sunt incluse acțiuni de sprijin a elevilor care sunt din mediul rural, sa li se asigure prin proiect masa și cazarea în internate. Bugetul estimativ este de 166 mil. euro iar durata de implementare este de 4 ani. Grup țintă – toți elevii din IPT, 80.000. Fișa nu a primit feedback în scris de la instituțiile cărora le-a fost trimisă spre consultare. Bugetul este considerat prea mare de către CNMR, având în vedere bugetul total alocat, dar și capacitatea CNDIPT/MEN de a implementa proiecte mari. CNMR arată că un proiect non-competitiv trebuie să aibă maxim 10 mil euro alocate, iar restul de până la 210 mil euro trebuie să fie alocați pieței, adică universităților în parteneriat cu companiile. AM POCU atrage atenția că fișa de proiect a fost discutată cu ocazia mai multor întâlniri, inclusiv cu Comisia Europeană, fiind formulate observații legate de implicarea pieței/companiilor în proiect, lipsa componentei de formare pentru profesori în întreprinderi, de formare a tutorilor din întreprinderi în mediul academic. Proiectul vizează crearea unui centru de formare, legat de necesitatea căruia atât AM POCU cat și CE au semne de întrebare. La valoarea mare a acestui proiect, trebuie regândită componenta de sustenabilitate, cum ar fi finanțarea unor hub-uri, astfel încât toți actorii relevanți să ducă mai departe rezultatele proiectului. Bugetul este aproape de totalul bugetului apelului, perioada de 4 ani este de asemenea mare, ne duce deja în sustenabilitate. În timp, s-a demonstrat ca proiectele mari aflate în gestiunea ministerelor de linie nu livrează la timp. Suplimentar de aceste discuții tehnice, AM POCU solicită viziunea MEN, cum dorește să conducă acest proiect, fie că va avea componenta competitivă sau nu. Orice feedback în scris din partea AM POCU va fi oferit din perspectiva programului, viziunea de ansamblu privind învățământul profesional și tehnic aparține MEN și trebuie adusă la cunoștința tuturor, cu atât mai mult cu cât timpul rămas este foarte scurt. MFE consideră de 69 asemenea că oportunitatea unui proiect cu un buget atât de mare, fără nivel de comparație la nivel european, și neadaptat unei piețe a muncii într-o continuă schimbare trebuie reconsiderată. Legat de oportunitatea proiectului, MEN atrage atenția supra importanței finanțării învățământului profesional și tehnic, deci un astfel de proiect e necesar, nu se susține abandonarea lui. În concluzie, se va opta pentru un mix non-competitiv și competitiv, cu o acomodare a alocărilor pentru ambele tipuri de proiecte. Vor fi finanțate proiecte competitive de maxim 500.000 euro, cu perioadă de implementare de maxim 24 de luni. Se va lua legătura și cu Autoritatea pentru Învățământul Dual, care se ocupă de 6.000 de elevi din totalul de 80.000 încadrați în învățământul profesional și tehnic. Vor fi stabilite echipe tehnice de 4 persoane care să înceapă deja să lucreze la ghid, formate din AM POCU, OI MEN, MEN si CNMR. Componența grupului de lucru va fi stabilită până miercuri, 13 martie. Sunt necesare mai multe discuții pentru definitivarea viziunii MEN asupra învățământului profesional și tehnic. A doua șansă CNMR susține opinia dnei ministru Andronescu potrivit căreia indicatorul NEETs trebuie să scadă, să ajungă la 25-26%. O altă propunere e aceea de a deconta deja din a doua șansă programele deja desfășurate. O componentă importantă va fi publicitatea, ca elevii să vină spre a doua șansă. În concluzie, la fel ca și în cazul celorlalte ghiduri, va fi nominalizată o echipă care să lucreze și pe acest ghid. Vor fi nominalizate și persoane de la UBB și ASE. Salarizarea în POCU – material privind tarifele orare realizat și prezentat de ASE București Studiul prezentat de ASE București pleacă de la analiza grilei de salarizare din Orientările generale din aprilie 2016, plus modificările succesive, care prevede salarii orare nete identice cu cele stabilite în Ghidul Solicitantului POSDRU din 2014. Deci între 2014 și 2019 nu s-au aplicat majorări ale salariilor nete, deși în acest interval economia românească a înregistrat creșteri ale nivelului de salarizare. Se aplică așadar o grilă de salarizare în care maximul este prevăzut pentru un manager de proiect cu peste 10 ani de experiență are 63 lei/oră, iar minimul este prevăzut pentru personalul administrativ/auxiliar, anume 25 lei/oră. Comparativ, în economie salariul minim garantat nominal era de 900 lei în august 2014, iar în ianuarie 2019 era 2.350 lei, înregistrând deci o creștere de 161%. Cheltuiala salarială aferentă salariului minim garantat a crescut, raportat la același interval, de la 1.103 lei la 2.1403 lei, adică cu 117%. Mai departe, câștigul salarial mediu brut lunar, total economie națională a crescut cu 111%, iar pe învățământ a crescut cu 149%. La rândul său, cheltuiala salarială medie lunară, care include contribuțiile angajatului și angajatorului, impozitul plătit și salariul net, a crescut cu 76% per total economie, iar pentru învățământ a crescut cu 108%. Câștigul salarial mediu net lunar la nivelul economiei naționale a crescut de la 1.683 lei (2014) la 2.957 (2019), deci a înregistrat o creștere procentuală de 75%. În învățământ, creșterea aceluiași indicator a fost de la 1.431 la 2.947 lei, adică de 105%. 70 În acest context, grila de salarizare a POCU este foarte aplatizată, de la maxim la minim este un raport de 2,52 la.1 Legea salarizării unitare operează cu un raport de 15 la 1. Un raport de 5 sau 6 la 1 ar putea fi considerat echitabil. Aplicarea HG 325 cu tranșele creează probleme, dat fiind că se acordă majorări salariale care nu pot fi decontate în întregime din proiect întrucât costul orar asociat majorării salariale depășește limita maximă de decontare stabilită pe POCU. Se face apoi o comparație cu alte programe operaționale – POCA, POC, PNDR, POR - concluzionându-se că POCU acordă cele mai mici salarii orare. Analiza cuprinde și detalii despre salarizarea în contextul viitoarei perioade de programare. MFE consideră foarte utilă analiza, solicită să intre în posesia datelor pentru a le transmite într-un pachet de informare și consultare, către Comisia Europeană. Bursele doctorat și post-doctorat Studiul realizat de ASE București are și o componentă de constatări și recomandări pentru proiectele cu burse doctorand antreprenor și post-doctorat. Astfel, constatarea majoră este că există o contradicție, pentru că ceea ce se finanțează nu este neapărat necesar doctoranzilor și post-doctoranzilor. Se încurajează antreprenoriatul în rândul acestora, dar dacă bursierii vor lua calea antreprenoriatului, vor abandona studiile doctorale, nu-și vor mai susține teza și indicatorii programului nu vor fi atinși. Modificările programului sunt greu de făcut în acest moment, dar daca componenta antreprenorială trebuie să fie păstrată, propunerea CNMR este să se completeze apelul cu activități complementare pentru cercetători, conferințe, componentă academică. Doctoratul finanțează o relație de unu la unu, doctorand la conducătorul de doctorat. Complementar, ar fi benefic daca s-ar organiza ateliere tematice, în care mai mulți doctoranzi sa se întâlnească, cu discuții moderate de un tutore. În concluzie, la fel ca și în cazul celorlalte ghiduri, va fi nominalizată până pe 13 martie o echipă care să lucreze și pe acest ghiduri. Vor fi nominalizate și persoane de la UBB și ASE. PAȘI VIITORI Lansarea apelurilor în 2-3 săptămâni. Formarea de echipe mixte care să elaboreze ghidurile pentru apelurile menționate. Nominalizările se vor centraliza la MFE. Discutarea fișei de proiect a CNDIPT. Lista acronimelor AM POCU – Autoritatea de Management a Programului Operațional Capital Uman BM – Banca Mondială CNDIPT – Centrul Național pentru Dezvoltarea Învățământului Profesional și Tehnic CNMR – Coaliția pentru Modernizarea României MFE – Ministerul Fondurilor Europene 71 Minuta întâlnirii Masă rotundă: Axa Prioritară 6 – Educație și competențe Data: 07.03.2019 Scopul întîlnirii a fost consultarea actorilor relevanți din educație (autorități publice și societate civilă) cu privire la șase ghiduri ale solicitantului din cadrul Axei 6, educație și competențe, pentru obținerea de recomandări tehnice în vederea finalizării acestora și lansării apelurilor în cel mai scurt timp. • Subiectele discutate în cadrul întâlnirii au vizat Ghidul Solicitantului corespunzător fiecărui apel ce urmează a fi lansat în cadrul Axei 6 în perioada următoare, respectiv: Dezvoltarea sistemică a învățământului profesional și tehnic (ÎPT) în concordanță cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel național, regional și local (OS 6.11, 6.14, 6.15, 6.16); Măsuri de educație de a doua șansă (ADȘ) pentru tinerii NEETS (OS 6.1); Măsuri de optimizare a ofertelor de studii din învățământul superior în sprijinul angajabilității (OS 6.9, 6.10); Sprijin pentru doctoranzi și cercetători post-doctorat (OS 6.13); Bursa student antreprenor – măsură activă pentru creșterea participării studenților din categorii vulnerabile la programe de studii de licență (OS 6.7, 6.9, 6.10); Stagii de practică elevi și studenți în sectorul agroalimentar, industrie și servicii (OS 6.13, 6.14). • Reprezentanții CNDIPT au prezentat o propunere de proiect sistemic privind dezvoltarea învățământului profesional și tehnic (ÎPT), dezvoltat în concordanță cu Strategia Educației și Formării Profesionale din România. Proiectul vizează creșterea calității ÎPT, a angajabilității absolvenților din ÎPT și reducerea abandonului școlar. Proiectul va fi depus în cadrul unui apel non- competitiv. Activitățile principale propuse în cadrul proiectului sunt următoarele: Sprijin financiar pentru elevii înmatriculați, cazați în internate. Se dorește extinderea acestui sprijin financiar pentru elevii care locuiesc în gazdă (200 lei/pers.); se va stabili de către CNDIPT dacă acest lucru este posibil. Dezvoltarea de mecanisme pentru adaptarea nevoilor și competențelor dezvoltate în rândul elevilor la solicitările pieței muncii (se va relua studiul previzional realizat într-un proiect anterior cu sprijinul INS în peste 3.600 de firme, însă metodologia va fi actualizată și va cuprinde și elemente noi). Dezvoltarea/actualizarea calificărilor, standardelor ocupaționale, curriculei care să vizeze: curricule auxiliare pentru nivelurile 3-4 pentru suplinirea lipsei de manuale; îmbunătățirea mecanismelor de asigurare a calității pentru învățarea la locul de muncă, incluzând alegerea operatorilor economici care dețin dotările corespunzătoare, pentru evaluarea rezultatelor învățării; recunoașterea excelenței în formarea profesională inițială; evaluarea și revizuirea sistematică a calității sitemului de formare profesională; monitorizarea inserției socio- profesionale a tuturor absolvenților ÎPT, nu numai a celor din grupul țintă al proiectului, incluzând și o componentă calitativă care să reliefeze nu numai rezultatul ci și cauza care l-a generat – inițial 72 se realiza la un interval de 6 luni, dar în prezent conform reglementărilor CE se dorește stabilirea perioadei la 12 luni;  Fiecare subactivitate din cadrul acestei activități va benefica de un studiu de impact realizat printr-o metodologie proprie (anchetă cu operatori de teren - interviu și chestionar – care durează aproximativ 6 luni, rezultatele fiind aplicate la începutul anului școlar). Dezvoltarea resurselor umane implicate în activitatea de formare profesională (vor fi incluși „tutori” în cadrul unor echipe mixte – cadru didactic, tutore – care să dezvolte portofolii pentru elevi, curriculum etc.; va fi introdusă în COR ocupația „tutore”); Dezvoltarea de competențe antreprenoriale la elevi (va fi inclusă o componentă de consiliere și orientare profesională adresată mai întâi cadrelor didactice, urmând ca acestea să o aplice la nivelul elevilor; se va dezvolta un ghid pentru antreprenoriat, planul de afaceri, se vor organiza targuri precum și o competiție pentru excelență antreprenorială); Dezvoltarea de mecanisme pentru implicarea activă a agenților economici – subvenții acordate agenților economici pentru absolvenți, respectiv pentru cei care au trecut examenul și au obținut certificatul de evaluare a competențelor profesionale; Costuri pentru materialele necesare examenelor de absolvire, inclusiv pentru anumite obiecte de inventar care nu sunt neapărat sub incidența FEDR – aceste costuri ar trebui să fie acoperite încă din timpul perioadei de școlarizare (ex. 50 euro/absolvent) și acordate tuturor elevilor din ÎPT. Observații apărute pe marginea prezentării activităților de mai sus: Cuantumul bursei profesionale nu acoperă nevoile actuale ale elevilor; Rata de răspuns la chestionare a elevilor prin alte metode diferite de anchetă este relativ mică, de aceea ancheta cu operatori de teren este considerată de către CNDIPT, din experiență, cea mai eficientă pentru colectarea datelor vizate; În opinia reprezentantului Coaliției pentru Dezvoltarea României, ÎPT reprezintă o prioritate, există nevoie de angajatori implicați activ în acest domeniu, există disponibilitate de partea angajatorilor pentru a contribui la îmbunătățirea mecanismelor de creștere a calității ÎPT, subliniind nevoia de consultare a angajatorilor cu privire la inserția absolvenților, utilizării de instrumente moderne pentru cercetare, abordări holistice etc. S-a sugerat colectarea de date online, având în vedere că metoda folosirii operatorilor de teren este costisitoare și birocratică și că timpul necesar pentru analiza datelor poate conduce la decalaje, respectiv formare profesională de tip e-learning pentru tutori. S-a menționat faptul că nu numai angajatorii, dar nici părinții nu sunt implicați activ în susținerea elevilor din ÎPT. Mai mult de atât, angajatorii nu au personal instruit corespunzător care să îndrume elevii proveniți din ÎPT (stagiul de practică) conform standardelor și în funcție de pregătirea elevului. De asemenea, a fost adus în discuție și faptul că resursele umane din ÎPT necesită perfecționare profesională/ adaptare la schimbările și nevoile pieței, precum și atragerea de forță de muncă din generațiile mai tinere. CNDIPT a subliniat dificultatea colectării de date electronic, bazându-se pe experiență anterioară, și, de asemenea, aducînd ca argument suplimentar complexitatea chestionarului; o rată de 73 răspuns foarte scăzută ar putea avea un impact major asupra rezultatelor proiectului, prin urmare se dorește eliminarea acestui risc. CNDIPT a precizat de asemenea că decalajul în prelucrarea datelor va exista, dar nu va fi mai mare de șase luni. CNDIPT consideră că există deschidere din partea companiilor mari către consultări, tutorat, inserția absolvenților de ÎPT, în timp ce la nivel de IMM-uri, în special în zonele defavorizate, nu sunt deschiși colaborării, mențiune susținută și de una dintre școlile de profil din București, prezentă la întâlnire, care a argumentat dificultatea de a atrage angajatorii prezentând experiențele cu care s-a confruntat. A fost propusă o abordare diferită pentru colectare de date pentru Less și MORE. S-a concluzionat că metodologiile vor fi postate online în dezbatere publică, prin urmare toată lumea va putea contribui la îmbunătățirea lor. A fost recomandată introducerea în COR ocupația „tutore”. Conform OG nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulților, republicată, nu este recunoscută formarea profesională prin metoda e-learning (propusă pentru „tutore”). CNDIPT susține dezvoltarea competențelor sectoriale pentru elevi, astfel încât să acopere specificul tuturor angajatorilor indiferent de județul sau regiunea din care face parte. A fost propusă susținerea prin finanțarea nerambursabilă a 2 sau 3 salarii pentru personalul angajatorilor care se ocupă în mod direct de elevul aflat în practică. În acest fel, acesta să poată fi degrevat de sarcinile zilnice pentru o anumită perioadă și să poată să își concentreze atenția pe îndrumarea elevului aflat în practică, urmărindu-se astfel și asigurarea unei continuități în procesul de îndrumare. Comisia Europeană insistă să se renunțe la ideea construirii unui Centru de formare prin proiect, recomandând ca focusul să se mute pe dezvoltarea formării propriu-zisă, implicând angajatorii, motivându-i prin proiect să sprijine ÎPT. CNDIPT consideră că implicarea angajatorului în formare este deja abordată prin proiect, urmând modelul german, respectiv formarea de echipe mixte cadru didactic, formator de la agentul economic, tutore. CNDIPT consideră că înființarea unui centru național pentru formarea cadrelor didactice și a tutorilor din ÎPT este necesară, având în vedere numărul din ce în ce mai scăzut de profesori în sistem. Se are în vedere regândirea acestei activități, astfel încât să poată fi acceptată de către Comisie. CNDIPT a subliniat că se urmărește de asemenea stimularea angajatorului prin acordarea de subvenții, pentru a compensa cheltuiala cu resurse umane. Sistemul de recompensare este valabil cu condiția ca elevii să finalizeze studiile (să fie certificați). În opinia Coaliției pentru Dezvoltarea României, subvențiile acordate angajatorilor nu rezolvă problemele de fond, fiind nevoie de un cumul de măsuri, care să acopere mai multe nevoi, de ex. măsuri fiscale atractive. AM POCU a propus 3 variante de acoperire a costurilor pentru angajatori: un cost standard/elev care va trebui proiectat și aprobat de Comisia Europeană prin act delegat; decontarea anumitor categorii de cheltuieli eligibile stabilite în cadrul unui protocol școală – angajator; un cost standard stabilit de MEN prin politica națională și asumat de AM POCU. CNDIPT a optat pentru ultima variantă (var. 3). AMPOCU a adăugat că se consideră posibilitatea lansării sub apel competitiv a anumitor componente din proiectul sistemic de ex. componenta de formare. 74 CNDIPT a menționat că se intenționează introducerea de subvenții pentru materii prime (vouchere) într-un cuantum financiar, deocamdată proiectat la valoarea de 50 de euro, dar care poate fi diferit, în funcție de tipul de specializare. Școala primește un voucher pentru numărul de elevi care se prezintă la examenul de absolvire. CNDIPT a menționat că MEN dorește ca toți profesorii din ÎPT să beneficieze de sesiuni de formare nu numai un grup țintă limitat. AM POCU a solicitat la finalul discuției redactarea unui punct de vedere din partea participanților cu privire la cele discutate pe acest apel non-competitiv ce privește ÎPT pe care să îl primească oficial la adresa consultare.pocu@fonduri-ue.ro, în termen de șase zile. Ghidul ADȘ - NEETS a fost realizat de către OI MEN, care a dorit o abordare unitară a implementării ADȘ la nivel național, fără a repeta experiența de pe POSDRU. AM POCU a precizat că până acum nici o cerere de finanțare nu a fost primită în cadrul acestui apel competitiv, care a fost lansat în decembrie 2017. AMPOCU a solicitat opiniile reprezentanților ISJ cu privire la motivele pentru care nu s-au depus până acum proiecte. MEN a precizat că la momentul elaborării fișei de proiect (începutul perioadei de programare) a existat decizia de implicare a anumitor inspectorate cu rol de coordonator regional după modelul mai multor proiecte non competitive (de ex. CRED). Nu se știa însă cum funcționează sistemul electronic My SMIS; experiența de până acum din implementarea proiectelor cu abordare similară (ISJ cu rol de coordonator regional) a demonstrat că acest tip de coordonare regională este dificil de realizat, în special din cauza dificultăților întâmpinate cu sistemul informatic My SMIS. ISJ Dâmbovița, care are în implementare un proiect cu o structură de implementare similară, având rol de coordonator regional, a subliniat că întâmpină probleme reale de coordonare cu rețelele școlare din toate județele regiunii, prin urmare proiectul consideră că o astfel de abordare pentru ADȘ NEETs nu este realistă. MEN a menționat că bugetul de stat finanțează (sub formă de cost standard) 20000 de locuri cuprinse în planul de școlarizare pentru programul ADȘ. MEN a adus în discuție câteva aspecte pe marginea ghidului ADȘ - NEETS, respectiv: acordarea unei atenții sporite terminologiilor utilizate în cadrul acestuia; definirea clară a grupului țintă; stabilirea clară a claselor cuprinse în planul de școlarizare; stabilirea clară a vârstei cursanților; stabilirea clară a duratei de implementare a proiectelor care trebuie să permită efectuarea celor 4 ani de ADȘ corespunzători nivelului secundar inferior; S-a menționat că mărirea numărului de persoane din grupul țintă va avea efect asupra remunerării cadrelor didactice, care momentan sunt plătite cu ora. AM POCU consideră că se pot discuta scenarii alternative la plata cu ora cu Comisia Europeană. Evaluarea implementării programului ADȘ se derulează în acest moment de către MEN cu sprijinul Băncii Mondiale; concluziile vor fi reflectate în raportul anual de implementare a strategiilor din educație. Raportul ar putea constitui o sursă de informații importantă pentru proiectarea intervențiilor ADȘ. S-a menționat că, pe lângă cheltuielile cu bursele și transportul cursanților deja incluse ca fiind eligibile; este nevoie de stimulente materiale și financiare, consiliere și monitorizare pentru a determina persoanele din grupul țintă să frecventeze cursurile. 75 În ghid sunt menționate doar unități de învățământ autorizate; MEN recomandă extinderea categoriei de parteneri eligibili prin includerea unităților de învățământ cu acreditare provizorie. Conform AMPOCU, acest lucru va necesita modificarea programului operațional. Inspectoratele școlare au adus în discuție câteva aspecte pe marginea ghidului ADȘ - NEETS, respectiv: rețelele școlare sunt greu de gestionat la nivel regional de către un singur inspectorat; nu sunt cadre didactice suficiente, formate pentru gestionarea programului ADȘ (de ex. în jud. Dâmbovița - 100 de profesori); introducerea unor activități de formare a cadrelor didactice la începutul proiectului ar scurta însă durata programului ADȘ. AM POCU a consultat participanții cu privire la fezabilitatea extinderii categoriilor de solicitant eligibil, respectiv includerea tuturor tipurilor de organizații, în prezent acestea fiind eligibile doar ca parteneri pentru ISJ coordonator. MEN/inspectoratele consideră că ONG-ul, ca Aplicant, nu ar putea controla planul de școlarizare, fiind necesar să aplice în parteneriat cu ISJ/școală sau ca partener. MEN optează pentru ISJ aplicant, motivând faptul că cel ce gestionează cel mai mare buget, respectiv ISJ/școala, ar trebui să aibă calitatea de aplicant. Organizația Salvați Copiii consideră că ONG-ul are capacitatea necesară de a fi Aplicant și că tipul de aplicant eligibil trebuie să fie deschis tuturor tipurilor de organizații, experiența lor demonstrând o bună colaborare cu inspectoratele (ex. Școala pentru toți). S-a menționat că școlile nu au capacitatea să gestioneze un astfel de exercițiu, dar pot fi un partener valoros, prin urmare s-a recomandat includerea școlilor și ONGurilor ca parteneri. S-a recomandat includerea APL, SPAS etc. în tipul de parteneri eligibili pentru a acoperi nevoile din plan social ale grupului țintă, deoarece cadrele didactice nu pot acoperi eficient aceste nevoi. S-a confirmat că CMBRAE poate fi partener în proiectele pentru ADȘ. Cheltuielile eligibile vor include și cheltuieli cu recrutarea grupului țintă, transport, burse, formare. Se are în vedere asigurarea mobilității profesorilor implicați în programul ADȘ. AM POCU consideră că trebuie adoptată o soluție eficientă pentru stabilirea solicitanților eligibili și încurajează parteneriatul ISJ, cu rol de solicitant și școală, ONG cu rol de parteneri în cadrul acestei finanțări. Ghidul vechi ADȘ cuprindea doar 8 ISJ aplicante, în timp ce ghidul relansat va cuprinde toate ISJ- urile. AM POCU așteaptă punctul de vedere al celor implicați: MEN, ISJ, școli, ONG la adresa consultare.pocu@fonduri-ue.ro. Ghidul privind „Educația de calitate în creșe” este afișat pe site-ul AM POCU pentru consultare. Se așteaptă comentarii în max. 10 zile. De asemenea, se așteaptă aprobarea costului unitar standard de către Comisia Europeană. Ghidul va fi lansat de îndată ce Comisia aprobă Actul delegat. Ghidurile privind învățământul superior au fost discutate în paralel cu MEN și ANC. ANC a depus un proiect ce a fost respins în cadrul apelului non-competitiv Sistem multinivelar de calificări. AM POCU susține că a făcut toate demersurile necesare pentru a sprijini realizarea fișei proiectului, astfel încât aceasta să atingă nivelul solicitat pentru finanțare, însă ANC a decis să nu redepună proiectul. 76 ANC a prezentat nevoile rămase neacoperite: pregătirea a 200 de pers. în domeniul „statisticii”, din cadrul Comitetelor Sectoriale și a 600 de pers. din administrarea universităților și liceelor. ANC are exclusivitate în domeniul „calificări”, astfel încât poate depune proiect în cadrul unui apel non-competitiv, respectiv standarde ocupaționale. ANC va discuta oportunitatea acestui proiect cu MEN și va comunica decizia Autorității de Management. AM POCU și-a manifestat disponibilitatea de a discuta cu ANC pe marginea unei fișe de proiect pentru a fi depusă în cadrul unui apel non-competitiv. MEN intenționează să depună proiect în cadrul OS 6.8 – 6.9, însă în calitate de Solicitant nu poate îndeplini condiția de a deține bugetul majoritar din proiect. S-a discutat situația ARACIS, care, fiind organism independent, nefiind în coordonarea unui minister, nu este eligibil în cadrul POCU. În acest context, AM POCU a menționat că se poate modifica programul operațional pentru a include instituția ca beneficiar eligibil. AM POCU a solicitat de la MEN o listă cu proiectele viitoare și beneficiarii eligibili pentru a estima atingerea indicatorilor POCU, pentru a iniția o modificare de program, dacă este cazul. AM POCU și-a manifestat deschiderea pentru colaborare cu MEN în cadrul unui grup de lucru organizat de MEN. Se dorește lansarea cât mai curând a apelurilor non-competitive, urmând cele competitive. În ceea ce privește elementele de politici publice, AM POCU le va discuta cu MEN înainte de lansarea ghidurilor. 77 Anexa 5. Foi de parcurs pentru consultări publice Consultări: Axa Prioritară 6, Educație și competențe Grup de lucru 1. PI 10iii, 10 iv Ghidul Solicitantului (GS) Dezvoltare sistemică a ÎPT în concordanță cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel național, regional și local Autoritatea mandatată să AM POCU conducă consultările Structura grupului de lucru Factor de decizie: AM POCU Facilitator (i): AM POCU Experți tehnici: AM POCU, OI MEN, CNDIPT, BM, CNMR Membrii grupului de lucru Participants list_EDU_calls_26 ma Obiectivele consultării (1) Revizuirea GS Dezvoltarea sistemică a ÎPT în concordanță cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel național, regional și local, în urma propunerii de a încadra anumite activități într-un apel competitiv (2) Schițarea GS pentru apelul competitiv Temele discutate Activități eligibile, Bugetul apelului, Cheltuieli eligibile, Indicatori Materiale furnizate GS Dezvoltarea sistemică a ÎPT în concordanță cu nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel național, regional și local, apel non competitiv Informații solicitate Contribuții tehnice pentru (1) revizuirea versiunii de lucru a GS apel non competitiv; (2) schițarea GS apel competitiv Concluziile primei runde de • S-a decis revizuirea GS apel non competitiv, respectiv renunțarea la activitățile de sprijin pentru pregătirea practică consultare a elevilor din ÎPT și la activitățile care promovează dezvoltarea competențelor antreprenoriale în rândul elevilor, și reîncadrarea acestora într-un apel competitiv. (AM POCU/OI MEN). GS va fi revizuit, iar referința la OS 6.14 va fi eliminată. • S-a propus introducerea de activități de informare și diseminare privind ÎPT, inclusiv competiție la nivel național pentru firmele de exercițiu, actualizare platformă dedicată ROCT (CNDIPT). AM POCU consideră mai utilă elaborarea și implementarea unei platforme care să facă legătura între ofertele operatorilor economici, școli și elevi. 78 • S-a propus includerea activităților de formare a cadrelor didactice în dezvoltarea competențelor antreprenoriale (OI MEN/CNDIPT). • S-a discutat dimensionarea bugetului de apel competitiv, pornind de la suma maximă alocată de AM POCU pentru 10iii, respectiv 110 mil eur și estimarea inițială a CNDIPT pentru subvenții agenți economici pentru organizarea stagiilor de practică, aprox. 62 mil eur (aprox. 500 eur/elev). Bugetul apelului non comeptitiv va fi redimensionat în funcție de acești factori. (AM POCU) • CNDIPT a propus includerea în categoria de cheltuieli eligibile: subvenție pentru elevii din ÎPT pentru acoperirea cheltuielilor de cazare și masă ale celor aflați în internate școlare, în chirie sau în gazdă, cuantumul subvenției urmând să fie stabilit prin OM Educație; s-a propus introducerea de cheltuieli cu obiecte de inventar pentru sprijinirea școlilor în vederea pregătirii și organizării examenelor de absolvire, dimensionarea cheltuielilor pentru obiectele de inventar urmând a fi realizată pe baza unei estimări de costuri în funcție de tipuri de formări profesionale existente la nivel de școală (CNDIPT). CNMR a propus introducerea cheltuielilor pentru persoane cu nevoi speciale pentru facilitarea accesului acestora la ÎPT. • S-a propus introducerea denumirii de tutore de practică în standardul ocupațional dedicat care se află în pregătire (CNMR). O dată aprobat, tutorele de practică va fi asimilat unui cadru didactic asociat (CNDIPT). • S-a propus introducerea unui indicator nou de proiect (nr. de școli sprijinite) ca rezultat al sprijinului financiar acordat școlilor. • S-a menționat importanța corelării perioadei de implementare a proiectului cu calendarul școlar (CNDIPT). • S-a discutat faptul că CLDPS nu poate avea rol de control și avizare a standardelor pe care agenții economici trebuie să le îndeplinească conform mecanismelor dezvoltate în proiect, deoarece CLDPS nu are personalitate juridică (CNDIPT/CNMR) • S-a decis renunțarea la furnizorii de FPC/servicii de consiliere și orientare profesională din categoria de parteneri eligibili. (2) Schițarea unui apel competitiv care sa includă, printre altele, următoarele activități eligibile: stimularea implicării partenerilor economici în formarea profesională iniţială prin subvenţii acordate acestora; sprijinirea parteneriatelor sustenabile dintre actorii economici, școli și ONGuri; activități de informare și diseminare (informare la nivelul școlilor, asociațiilor de părinți; diseminare de bune practici); activități care promovează dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale GT, activități care să asigure servicii de consiliere și orientare profesională pentru GT etc. • S-a propus ca proiectele competitive să aibă durata de maximum 3 ani, adresându-se agenților economici (inclusiv ONG cu activitate economică) (CNMR) • S-a propus ca solicitanții eligibili să fie actorii economici, în parteneriat cu școli și ONGuri (CNMR) • S-a discutat faptul că indicatorul de rezultat (50% dintre elevii participanți în proiect să fie angajați la finalul intervenției) este greu de atins și se propune cumularea cu „continuarea studiilor” (CNMR). Conform designului de program, acești indicatori nu pot fi cumulați (AMPOCU). CNMR va verifica cu Camerele de Comerț dacă acești 79 indicatori pot fi atinși și vor reveni cu o propunere, eventual o propunere pentru diminuarea indicatorilor de rezultat privind angajarea. • CNMR a propus alocarea subvenției pentru agenții economici pentru un singur an de practică, respectiv al treilea an de practică al elevilor astfel încât indicatorii de realizare să poată fi atinși. CNMR va reveni cu o propunere cu privire la modalitatea de acordare a subvenției (participare versus rezultat). De asemenea, CNMR va reveni cu o propunere privind cuantumul subvenției pentru angajatori, care va cuprinde, printre altele, următoarele valori: bursa acordată elevului, costuri cu medicina muncii, costuri prevăzute în asigurare împotriva riscurilor, costul tutorelui de practică. În varianta inițială CNDIPT, suma (de 500 de eur / elev la stagiu) ar fi fost acordată agentului economic la sfârșitul celor trei ani de practică, cu condiția certificării participanților. Acțiune Responsabil Termen limită GS apel non competitiv Follow-up Centralizare contribuții/concluzii în GS AM POCU 31.03.2019 noncompetitiv Transmiterea draftului consolidat AM POCU 01.04.2019 membrilor grupului de lucru pentru comentarii Transmitere comentarii pe baza draftului Membrii grupului de lucru 05.04.2019 de ghid consolidat Integrare comentarii AM POCU 10.04.2019 Lansare ghid în consultare AM POCU GS apel competitiv Redactare propunere de activități eligibile, CNMR 05.04.2019 indicatori de rezultat, cuantum subvenție angajator, modalitate de acordare bursă. Elaborare draft 1 GS și transmiterea AMPOCU 10.04.2019 draftului consolidat membrilor grupului de lucru pentru comentarii Transmitere comentarii pe baza draftului Membrii grupului de lucru 14.04.2019 de ghid consolidat Integrare comentarii AM POCU 19.04.2019 Lansare ghid consultare AMPOCU 80 Consultări Axa Prioritară 6, Educație și competențe Grup de lucru 2. PI 10i Ghidul Solicitantului (GS) Programul A doua șansă (Non NEETs) Autoritatea mandatată să AM POCU conducă consultările Structura grupului de lucru Factor de decizie: AM POCU Facilitator (i): AM POCU Experți tehnici: AM POCU, OI MEN, MEN, BM, CNMR Membrii grupului de lucru Participants list_EDU_calls_27 ma Obiectivele consultării Consolidarea Ghidului Solicitantului A doua șansă (Non NEETs) și A doua șansă NEETs Temele discutate Activități eligibile, Bugetul apelului, Solicitanți eligibili, Cheltuieli eligibile Materiale furnizate Ghidul Solicitantului A doua șansă Informații solicitate Contribuții tehnice pentru consolidarea versiunii de lucru a ghidului sus- menționat Concluziile primei runde de • CNMR a propus comasarea celor două ghiduri (ADȘ NEETs și ADȘ Non NEETs) în scopul atingerii indicatorilor de consultare realizare și rezultat, pornind de la premisa că indicatorii specifici de program pentru NEETs vor fi dificil de atins, prin urmare ar putea fi compensați de realizarea unui număr mai mare de indicatori din categoria Non NEETs . AM POCU consideră că acest lucru va fi dificil pentru că finanțarea NEETs provine din PI 8.ii., iar pentru Non NEETs din PI 10.i., prin urmare nu se știe încă în ce măsură câmpurile de raportare financiară și monitorizare a indicatorilor din MySMIS pot permite acest lucru. Al doilea argument al AM este că indicatorii de realizare și rezultat aferenți unei PI posibil de atins într-o mai mare măsură nu pot compensa țintele din ceilalți indicatori. AM POCU va verifica dacă există o soluție. CNMR a propus deschiderea apelului către APL și unități școlare. Categoria de solicitanți eligibili conform POCU nu include însă APL și unități școlare. AM POCU va verifica dacă este posibilă o modificare de program în acest sens. S-a discutat evitarea etapei de „profilare a GT” de către SPO sau posibilitatea înscrierii ulterioare a GT la SPO după identificarea acestuia, pentru a ușura procesul de identificare și selecție. • S-a concluzionat că se va discuta varianta de ghid competitiv pentru Non NEETs, pentru a eficientiza procesul de consultare, urmând ca ADȘ NEETs să fie rediscutat cu altă ocazie, după ce aspectele semnalate vor fi clarificate de AM POCU. • În ceea ce privește ghidul ADȘ (Non NEETs), s-a propus eliminarea sintagmei „de tip ADȘ” pentru a respecta terminologia din metodologia ADȘ (MEN). Având în vedere că ghidul include și alte măsuri de sprijin pentru un GT 81 care nu este eligibil pentru programe ADȘ conform metodologiei menționate, s-a propus sintagma „Măsuri de ADȘ și alte măsuri complementare”. • S-a propus eliminarea analizei de identificare a GT pentru fundamentarea cererii de finanțare și Anexa 7, fișa sintetică minimală de identificare a GT eligibil pentru Măsuri de A doua șansă din GS. • S-a propus includerea programelor de consiliere și educație parentală pentru GT ADȘ, inclusiv pentru persoanele care au în grijă copilul cu părinții plecați la muncă în străinătate, și includerea acestora în GT. • S-a propus reformularea activității referitoare la consolidarea capacității personalului didactic și didactic auxiliar (MEN). • S-au definit categoriile de grup țintă personal didactic și didactic auxiliar. • S-au discutat cuntumurile burselor de sprijin și modul de acordare a subvențiilor pentru GT. S-a propus ca aceste subvenții să se acorde conform unei metodologii specifice realizate de către solicitant sau partener responsabil cu implementarea activității. Propuneri pentru fundamentarea cuntumului și acordarea acestora (pe an de studiu/pe modul absolvit etc) vor fi transmise de către MEN/OI MEN. • S-a agreat ca solicitanții eligibili să fie APL cu atribuții în domeniul educației de nivel preuniversitar, instituțiile de învățământ din rețeaua școlară națională, agenții, structuri/alte organisme aflate în subordinea/coordonarea MEN, ONGuri, cu recomandarea ca parteneriatele să includă obligatoriu unități școlare. • AM a subliniat faptul că cea mai mare parte a bugetului va fi constituită din salariile profesorilor și subvențiile acordate GT, astfel încât școala ar fi o opțiune relevantă de solicitant în cadrul proiectului. • S-au propus câteva modalități de stimulare a școlilor pentru creșterea interesului acestora de participare în cadrul proiectelor: includerea unor chetuieli de tipul celor privind dotările (microbuz, echipamente, asigurare cazare și transport petnru GT etc.), externalizarea managementului de proiect etc. Acțiune Responsabil Termen limită Follow-up Centralizare contribuții / concluzii în GS AM POCU 02.04.2019 noncompetitiv Transmiterea draftului consolidat AM POCU 03.04.2019 membrilor grupului de lucru pentru comentarii Transmitere comentarii pe baza draftului Membrii grupului de lucru / OI 08.04.2019 de ghid consolidat / propuneri de MEN-MEN fundamentare a subvențiilor și modului de acordare a acestora Integrare comentarii AM POCU 12.04.2019 Lansare ghid în consultare AM POCU 82 Consultări Axa Prioritară 6, Educație și competențe Grup de lucru 3. PI 10iv Ghidul Solicitantului (GS) Stagii de practică pentru studenți Autoritatea mandatată să AM POCU conducă consultările Structura grupului de lucru Factor de decizie: AM POCU Facilitator (i): AM POCU Experți tehnici: AM POCU, OI MEN, MEN, BM, CNMR Membrii grupului de lucru Participants list_EDU_calls_28 ma Obiectivele consultării Consolidarea Ghidului Solicitantului Stagii de practică pentru studenți Temele discutate Activități eligibile, Bugetul apelului, Cheltuieli eligibile Materiale furnizate Ghidul Solicitantului Stagii de practică studenți Informații solicitate Contribuții tehnice pentru consolidarea versiunii de lucru a ghidului sus- menționat Concluziile primei runde de • S-a decis ca discuțiile grupului de lucru să se concentreze exclusiv pe stagiile de practică pentru studenți ( consultare varianta inițială de ghid includea atât grupul țintă studenți, cât și grupul țintă elevi, pentru care erau proiectate activități specifice). • S-a decis eliminarea din ghid a sintagmei „în sectorul agroalimentar, industrie și servicii” și a secțiunilor aferente acesteia (activități, tipuri de solicitanți/parteneri). • S-a propus prioritizarea sectoarelor SNC și SNCDI prin acordarea de punctaj suplimentar (punctaj detaliat în Grila de evaluare tehnică și financiară). • S-a propus eliminarea perioadei minime de implementare a proiectelor de 9 luni. • S-a menționat necesitatea/importanța corelării perioadei de implementare a proiectelor cu calendarul anului univeristar. • S-a stabilit posibilitatea de realizare a stagiilor de practică și în Regiunea București – Ilfov. • S-a propus încadrarea activităților eligibile în două categorii – obligatorii și secundare. • S-a propus ca GT să vizeze studenții din anii terminali (anul al III - a de licență sau anul al II – lea de master), astfel încât să se sincronizeze „încetarea calității de participant” cu finalizarea proiectului și nu cu finalizarea stagiului de practică, asigurându-se astfel atingerea indicatorului 4S115. • S-a propus o valoare numerică minimă a GT de 100 de studenți pentru un proiect. 83 • S-a estimat un număr total de aproximativ 5.000 de studenți (GT care trebuie atins prin apelul ce va fi lansat), calculat în funcție de țintele pentru indicatorii de program și de indicatorii estimați a fi realizați prin apelul 90 lansat anterior. • S-a propus introducerea obligativității parteneriatului încheiat între instituția de învățământ superior și angajatorul care va organiza stagiile de practică. • S-a propus revizuirea definiției indicatorului 4S115, cu privire la termenul „calificare”, astfel încât acesta să nu mai facă referire la OG 129/200 privind formarea profesională a adulților ci la Legea 1/2011 a educației naționale, astfel încât calificarea să fie dată de sistemul de educație. • S-a menționat că valoarea indicatorului de rezultat 4S116 (cursanți/studenți/cercetători care își găsesc un loc de muncă la încetarea calității de participant) stabilită de ghid (40% din valoarea indicatorului de realizare) este greu de atins. • S-a revizuit costul pe student, estimându-se la o valoare mai mare față de cel precedent, respectiv 2.500 euro/student. Valoarea a fost agreată cu reprezentanții MEN și CNMR. S-a discutat necesitatea realizării unei simulări a acestei noi valori pentru a putea fi justificată. • S-a stabilit valoarea orientativă a alocării apelului la 15 mil. Euro și bugetul alocat unei cereri de finanțare la valoarea de maximum 1.000.000 euro. • S-a stabilit elaborarea unei anexe care să conțină definițiile indicatorilor. • S-a propus revizuirea Grilei de evaluare tehnică și financiară prin introducerea de punctaje suplimentare astfel: o pentru abordarea sectoarelor SNC și SNCDI în cadrul propunerilor de proiecte se acordă 3 pct. suplimentare; o pentru atingerea indicatorului de rezultat (4S129) se acordă punctaj disjunctiv: 0 pct. pentru 0- 44,00%; 1 pct. pentru 44,01%-50,00%; 2 pct. pentru 50,01% - 55,00%; 3 pct. pentru >= 55,01%. • S-a propus fundamentarea și estimarea bugetului la nivelul CNMR și MEN în funcție de specificul și necesarul fiecărei instituții. • S-a propus eliminarea din buget a capitolului de cheltuieli cu subvenții/burse/premii. Acțiune Responsabil Termen limită Follow-up Centralizare contribuții / concluzii AM POCU 02.04.2019 în GS noncompetitiv Transmiterea draftului consolidat AM POCU 03.04.2019 membrilor grupului de lucru pentru comentarii Transmitere comentarii pe baza Membrii grupului de 08.04.2019 draftului de ghid consolidat, lucru inclusiv propunere fundamentare cost / student 84 Integrare comentarii AM POCU 12.04.2019 Lansare ghid în consultare AM POCU 85 Consultări Axa Prioritară 6, Educație și competențe Grup de lucru 4. PI 10iv Ghidul Solicitantului (GS) Doctoranzi și cercetători post-doctorat, 2018 Autoritatea mandatată să conducă AM POCU consultările Structura grupului de lucru Factor de decizie: AM POCU Facilitator (i): AM POCU Experți tehnici: AM POCU, OI MEN, MEN, BM, CNMR Membrii grupului de lucru Participants list_EDU_calls_29 ma Obiectivele consultării Consolidarea Ghidului Solicitantului Doctoranzi și cercetători post-doctorat, 2018 Temele discutate Activități eligibile, Bugetul apelului, Cheltuieli eligibile Materiale furnizate Ghidul Solicitantului, Doctoranzi și cercetători post-doctorat, 2018, apel competitiv, Lista codurilor CAEN aferente direcțiilor de politică industrială menționate în Strategia Națională pentru Competitivitate 2014 -2020, Anexa sectoare economice cu potențial competitiv și corelare cu domenii de specializare inteligentă. Informații solicitate Contribuții tehnice pentru consolidarea versiunii de lucru a ghidului sus- menționat Concluziile primei runde de • Se renunță la ideea de sprijin financiar prin burse antreprenoriale ca activitate obligatorie/principală pentru grupul consultare țintă eligibil; apelul se va focusa pe sprijinirea grupului țintă în vederea dezvoltării aplicative a cercetării doctorale/post-doctorale, în cadrul parteneriatelor încheiate de universități cu agenți economici/alte entități relevante. (AM POCU) • S-au discutat condițiile de acordare a bursei (de ex bursa se acordă pe o perioadă de 12 luni în timpul ciclului doctoral/postdoc, și va acoperi și perioada verii (CNMR)). • CNMR menționează că restituirea bursei în cazul neîndeplinirii obligațiilor contractuale ale GT reprezintă un efort considerabil pentru beneficiar, mai ales după ce proiectul a fost finalizat, și propune flexibilizarea acestei condiții, având în vedere că beneficiarul își îndeplinește oricum țintele asumate (indicatorii de rezultat). • S-au propus următoarele activități suplimentare: o Sub umbrela activităților de cercetare și de colaborare în rețea, introducerea de grupe de lucru coordonate de tutori (1-2) pentru peer review (CNMR) o Cursurile de antreprenoriat vor fi incluse în categoria de activități sulimentare (AM POCU) • Se propune flexibilizarea justificării absolvirii cursului (de ex. renunțarea la plan de afaceri) sau, în cazul în care se solicită planul de afaceri, să existe posibilitatea elaborării acestuia în echipe și nu individual, așa cum este prevăzut acum în ghid. (CNMR) 86 • S-a propus introducerea următoarelor modificări în capitolul de cheltuieli: • S-a propus mutarea cheltuielilor pentru echipa de management (financiar, juridic, achiziții) din categoria indirecte în categoria cheltuielilor directe (CNMR). AM POCU nu poate face această modificare, existând constrângeri din partea CE în acest sens. • S-a menționat faptul că se lucrează la modificarea Orientărilor Generale pentru mărirea salariilor (AM POCU). Participanții (CNMR) sunt interesați de aceste modificări, și preferă să înceapă activitățile mai târziu de luna octombrie (de ex. cel târziu în ianuarie), dacă modificările se operează în plaja de timp estimată de AM (1lună), pentru că aceste modificări vor crește atractivitatea apelului. • CNMR propune de asemenea mărirea plafonului salarial al managerului de proiect. • CNMR propune neimpozitarea premiilor care depășesc 600 de lei. AM POCU consideră că această propunere este de competența Ministerului de Finanțe. • S-a propus mărirea valorii maxime a proiectului (CNMR) la 2,000,000 eur. Valoarea maximă a proiectului rămâne la 1,500,000 eur pentru a fi echitabili în raport cu apelul similar aflat deja în contractare. (AMPOCU) • S-a propus clarificarea eligibilității GT în funcție de domiciliu/reședință. (CNMR) S-a propus renunțarea la reședință ca formă de localizare a GT la nivel de regiune (CNMR). Se așteaptă răspuns final AM POCU în acest sens. • S-a propus mărirea plafonului de costuri pentru categoria Taxă publicare articole, care în prezent este considerată subdimensionată (CNMR). AM POCU va reveni cu un răspuns în acest sens. • S-a propus introducerea în capitolul cheltuieli cu taxe/abonamente subcategoria cheltuieli pentru acces la baze de date cu date (CNMR). AM POCU va reveni cu un răspuns. • S-a propus introducerea de cheltuieli cu onorariile în cadrul cheltuielilor eligibile (CNMR). AM POCU va reveni cu un răspuns. Acțiune Responsabil Termen limită Follow-up Centralizare contribuții / concluzii în GS AM POCU 31.03.2019 noncompetitiv Transmiterea draftului consolidat AM POCU 01.04.2019 membrilor grupului de lucru pentru comentarii Transmitere comentarii pe baza draftului Membrii grupului de lucru 05.04.2019 de ghid consolidat Integrare comentarii AM POCU 10.04.2019 Lansare ghid în consultare AM POCU 87 Anexa 6. Lista participanţilor la consultările publice Participants Participants Participants Participants list_EDU_calls_27 ma list_EDU_calls_26 ma list_EDU_calls_28 ma list_EDU_calls_29 ma 88