Acordul privind serviciile de asistență tehnică pentru Sprijinirea implementării Programului Operațional Capital Uman din România (POCU) 2014-2020 Livrabil 1. Raport privind materialele de formare (pachete de instrumente și alte materiale) și documentarea cursurilor de formare pentru grupul inițial de evaluatori 12 ianuarie 2018 Declarație de declinare a responsabilității Acest material a fost elaborat de angajații Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare/Banca Mondială. Orice constatări, interpretări și concluzii prezentate în acest document nu reflectă neapărat opiniile directorilor executivi ai Băncii Mondiale sau ale guvernelor pe care le reprezintă. Banca Mondială nu garantează acuratețea datelor incluse în acest document. Acest raport nu exprimă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Guvernului României. Declaraţie privind drepturile de autor Materialul din această publicație este protejat prin drepturi de autor. Copierea și /sau transmiterea parțială a acestei lucrări fără permisiune poate reprezenta încălcarea legilor aplicabile. Pentru permisiunea de a copia sau retipări orice parte a prezentei lucrări, vă rugăm să trimiteți o cerere cu informațiile complete fie către: (i) Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (Bulevardul Ion Mihalache, nr. 15-17, București, România); sau (ii) Biroul Băncii Mondiale din România (Strada Vasile Lascăr, nr. 31, etajul 6, Sector 2, București, România). Acest raport a fost predat în ianuarie 2018, în cadrul Acordului privind serviciile de asistență tehnică pentru sprijinirea implementării Programului Operațional Capital Uman din România (POCU) 2014-2020, semnat între Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pe 12 octombrie 2017. Aceasta corespunde Livrabilului 1 în acordul menționat mai sus. 2 Cuprins Mulțumiri ...................................................................................................................................................... 4 Abrevieri........................................................................................................................................................ 5 I. Istoric .................................................................................................................................................... 7 Programul Operațional Capital Uman (POCU) .......................................................................................... 8 Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității - DLRC ...................................................... 9 II. Evaluarea cererilor POCU 5.1 .............................................................................................................. 12 Prezentare generală a procesului de evaluare ....................................................................................... 14 Activitățile de susținere și consolidare a capacităților desfășurate de Banca Mondială ........................ 15 III. Lecții învățate și recomandări preliminare ..................................................................................... 19 Lecţii generale ......................................................................................................................................... 19 Lecții de procedură ................................................................................................................................. 22 IV. Concluzii generale și pașii următori ................................................................................................ 26 Anexa 1: Prezentări ateliere de lucru.......................................................................................................... 27 Anexa 2: Exemple de termeni de referință pentru selectarea evaluatorilor .............................................. 61 Anexa 3: Procese verbale ale întâlnirilor între membrii echipei băncii și omologii din partea clienților ... 64 Anexa 4: Lista participanților la cursul de formare ..................................................................................... 70 Anexa 5: Modelul pentru raportul de evaluare a parteneriatului (în română) .......................................... 75 Lista tabele: Tabel 1. Etapele de evaluare și actorii cheie pentru aplicațiile DLRC în cadrul POCU 5.1 .......................... 14 Tabel 2. Exerciții învățate și recomandări ................................................................................................... 22 3 Mulțumiri Acest raport a fost predat în conformitate cu prevederile Acordului privind serviciile de asistență tehnică rambursabilă pentru Sprijinirea implementării Programului Operațional Capital Uman din România (POCU) 2014-2020 și pregătit sub îndrumarea și supravegherea lui Cem Mete (Director Executiv, Protecție Socială și Locuri de Muncă, Europa și Asia Centrală) și a Tatianei Proskuryakova (Director de Țară, Ungaria și România). Acest raport a fost elaborat sub coordonarea lui Sandor Karacsony (Economist Senior), Manuel Salazar (Leader de Program, Protecție Socială) - liderii echipei de lucru - și Alina-Nona Petric (Specialist în Protecție Socială). Florian Găman, Emanuel Răuţă și Adina Vințan au contribuit la acest livrabil. Echipa a fost susținută de Iulian Bârsan, Silvia Pintilii și Andrei Zambor. Raportul a beneficiat, de asemenea, de contribuții informale și consultări cu actualii și foștii experți ai Băncii Mondiale în domeniul dezvoltării regionale. Echipa își exprimă recunoștința pentru excelenta cooperare, îndrumare și disponibilitate oferită de reprezentanții Autorității de Management a Programului Operațional Capital Uman (AM POCU), în special doamnei Daniela Badea, doamnei Ana Maria Buşoniu, domnului Daniel Chițoi și domnului Vlad Rovinţescu. 4 Abrevieri AM Autoritatea de Management ANCPI Agenția Națională de Cadastru și Inregistrare Funciară AP Axa Prioritară CCS Comitetul Comun de Selecție DGDRI Direcția Generală pentru Dezvoltare Regională și Infrastructură DGPECU Direcția Generală pentru Programe Europene Capital Uman DGPOR Direcția Generală a Programului Operațional Regional DLRC Dezvoltare Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității EOD Sfârșitul zilei de lucru (abreviere din limba engleză) FEADR Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală FEDR Fondul European de Dezvoltare Regională FSE Fondul Social European FSIE Fonduri Structurale și de Investiții Europene GAL Grupul de Acțiune Locală GR Guvernul României MDRAPFE Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene NEET Nu urmează o formă de învățământ, nu sunt angajați, nu participă la o formă de formare profesională (abreviere din limba engleză) OI Organismele Intermediare ONG Organizații Neguvernamentale OS Obiectiv specific PDF Formatul de document portabil PIB Produsul Intern Brut POCU Programul Operațional Capital Uman POR Programul Operațional Regional SC Sediul Central 5 RAS Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabile (abreviere din limba engleză) SDL Strategia De Dezvoltare Locală SMART Specifice, Măsurabile, Abordabile, Realiste, limitate în Timp SWOT Puncte Forte, Puncte Slabe, Oportunități Și Amenințări (abreviere din limba engleză) UE Uniunea Europeană UPECS Unitatea pentru Politici Europene pentru Coeziune Socială ZUM Zona Urbană Marginalizată 6 I. Istoric 1. România are cea mai rapidă creștere economică din Uniunea Europeană (UE), dar, de asemenea, are și una dintre cele mai ridicate rate ale sărăciei. România a atins o rată de creștere de 8,8% în al trei-lea trimestru al anului 2017; cu toate acestea, ponderea populației expuse riscului de sărăcie sau excluziunii sociale - 38,8% - este a doua la nivelul UE1. Progresele înregistrate în eforturile de reducere a sărăciei sunt limitate, iar grupurile marginalizate continuă să reprezinte o parte semnificativă a populației din România. 342.922 de locuitori (echivalentul a 3,2% din populația urbană totală) locuiesc în zonele urbane marginalizate, adică în cartierele defavorizate cu un nivel redus de capital uman, cu puține locuri de muncă și condiții de locuit necorespunzătoare.2 Un studiu al Băncii Mondiale din 2014 a descris mai multe subtipuri ale comunităților marginalizate urbane precum: (i) ghetouri cu blocuri de calitate redusă; (ii) ghetouri în fostele colonii ale muncitorilor; (iii) cartiere sărace de case; (iv) cartiere sărace cu adăposturi improvizate; (v) locuințe sociale modernizate; și (vi) locuințe sociale și/sau clădiri istorice în zonele istorice ale orașului.3 Lipsa progresului în incluziunea socială a romilor - cea mai mare, cea mai săracă și cea mai marginalizată minoritate a României, care este suprareprezentată în zonele marginalizate - reprezintă o provocare majoră pentru dezvoltarea socială și economică a României. 2. Pentru a asigura o creștere economică continuă, Guvernul României (GR) și-a asumat dezvoltarea capitalului uman drept o prioritate-cheie. Pe lângă sărăcia și marginalizarea din prezent, România se confruntă, de asemenea, cu o provocare demografică reprezentată de o societate în curs de îmbătrânire și în scădere în viitorul apropiat: până în 2060 se preconizează că populația cu vârstă aptă de muncă din România va scădea cu 30%.4. Pentru a menține productivitatea și creșterea economică, integrarea eficientă pe piața muncii a generațiilor actuale și viitoare de români este critică, iar acest aspect necesită investiții semnificative în capitalul uman. După cum reiese din Acordul de parteneriat UE - România 2014-2020, accentul politicilor și mecanismelor de finanțare pentru perioada actuală de programare este de a "aborda provocările sociale grave și nivelul sărăciei, în special pentru comunitățile defavorizate sau marginalizate"5. Această situație a condus la crearea Programului Operațional Capital Uman în perioada 2014-2020 (POCU), cu un buget total de 4,7 miliarde de euro și o agendă ambițioasă de sprijinire a creșterii numărului locurilor de muncă, a educației și a dezvoltării competențelor și de abordare a provocărilor privind incluziunea comunităților marginalizate. Din cauza întârzierilor 1 Eurostat 2 Consultați Atlasul zonelor marginalizate urbane din România, Banca Mondială, 2014: http://documents.worldbank.org/curated/en/668531468104952916/pdf/882420WP0P1430085232B00OUO0900Atlas.pdf 3 Ibid., p. 19-24. Tipologia este utilizată și în Ghidul Beneficiarului 5.1 al POCU. 4 Consultați Viața lungă, rămânând activ și puternic: Promovarea îmbătrânirii active în România , Banca Mondială, 2014: http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/Familie/2016/Raport_Active_AgingRomanianTranslation-ENG.pdf 5 Rezumat al Acordului de Parteneriat pentru Romania, 2014-2020: https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/partnership- agreement-romania-summary-aug2014_en.pdf 7 înregistrate în pregătirea pentru perioada de programare 2014-2020 și cu îndeplinirea condițiilor ex-ante, primele cereri de propuneri ale POCU au fost lansate la sfârșitul anului 2016. 3. Având în vedere importanța strategică și provocările semnificative implicate în proiectarea și implementarea POCU, GR caută să utilizeze într-un mod mai eficient și mai adecvat resursele disponibile prin intermediul acestui program. În acest scop, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene (M DRAPFE) a solicitat sprijinul Băncii Mondiale printr-un program de servicii de asistență tehnică rambursabile (RAS) pentru structurile de management (pregătire, implementare și monitorizare și evaluare) POCU pentru perioada 2014-2020. Programul durează trei ani și include trei piloni cheie: • Pilonul I: Sprijin pentru implementarea POCU prin reforme instituționale și procedurale la nivelul Autorității de Management (AM) și a Organismelor Intermediare (OI); • Pilonul II: Sprijin pentru îmbunătățirea procesului de evaluare si analiză a propunerilor de proiecte pentru POCU; • Pilonul III: Îmbunătățirea programării și implementării apelurilor de proiecte pentru POCU. 4. Rezultatele actuale "Raportul privind materialele de formare (pachete de instrumente și alte materiale) și documentarea cursurilor de formare pentru grupul inițial de evaluatori", corespund celui de-al doilea pilon - sprijinirea procesului de evaluare a propunerilor POCU. Acestea includ rezumatul setului de cursuri, procesele și procedurile de evaluare pentru obiectivul specific al POCU 5.1 - Dezvoltare Locală Plasată sub Responsabilitatea Comunității (DLRC) pentru zonele urbane marginalizate din orașele cu peste 20.000 de locuitori, constatările și concluziile care au fost generate de procesul de evaluare, cu scopul de a oferi suport pentru îmbunătățirea proceselor de evaluare, inclusiv pentru apelurile referitoare la suport pentru dezvoltarea comunităților locale. Raportul este structurat în trei părți: (i) detalii despre contextul acestui angajament, POCU și DLRC; (ii) detalii privind procesul de evaluare, inclusiv un rezumat al etapelor necesare și implicarea specifică a experților Băncii Mondiale; și (iii) lecții și recomandări preliminare, generale și specifice pentru fiecare dintre proceduri. Anexele raportului conțin materiale relevante pentru activitate și documentele suport utilizate în cadrul prezentării cursurilor de formare. Programul Operațional Capital Uman (POCU) 5. Programul Operațional Capital Uman (POCU) este sursa principală de finanțare a României pentru perioada de programare 2014-2020 care vizează investițiile în ocuparea forței de muncă, educație, lupta împotriva sărăciei și sprijin pentru serviciile sociale. În calitate de beneficiar al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI), România primește până la 30,7 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 (echivalentul a 2,6% din PIB anual). Din acest total, POCU primește 14%, adică 4,3 miliarde de euro (restul până la bugetul total de 4,7 miliarde 8 de euro provin de la bugetul de stat).6 Obiectivele principale ale POCU sunt structurate pe cinci paliere: îmbunătățirea șanselor de angajare; promovarea educației și formării de-a lungul vieții; creșterea incluziunii sociale; contribuția la combaterea sărăciei; și îmbunătățirea serviciilor publice. Programul acordă o atenție deosebită tinerilor, minorității rroma și comunităților marginalizate. 6. POCU este structurat pe șapte axe prioritare (AP), care acoperă obiective specifice care contribuie la investițiile în capitalul uman. AP se concentrează pe: crearea de locuri de muncă pentru tineri (axa prioritară - AP 1); condiții îmbunătățite pentru NEETs (tineri care nu urmează o formă de învățământ, nu sunt angajați, nu participă la o formă de formare profesională) (AP 2); locuri de muncă pentru toți (AP 3); incluziunea socială și reducerea sărăciei (AP 4); dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității - DLRC (AP 5); educație și competențe (AP 6); și asistență tehnică (AP 7). Ca și în perioada de programare anterioară și în finanțarea de preaderare, mecanismul de finanțare a proiectelor este relativ simplu. Administra rea generală a POCU aparține Autorității de Management (AM) a programului în cadrul MDRAPFE. AM coordonează programarea și lansarea de apeluri de propuneri, evaluările de proiecte și sprijină implementarea proiectelor prin asistență tehnică atât la nivel de program cât și la nivel de proiect. Organismele Intermediare (OI) - opt agenții regionale și două OI-uri din cadrul ministerelor educației și muncii - sunt subordonate AM și sunt responsabile de administrarea axelor specifice ale Programului Operațional. Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității - DLRC 7. Regulamentul 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește dispozițiile comune ale Instrumentelor Structurale Europene 2014-2020, inclusiv cadrul instituțional și procedural pentru dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea comunității (DLRC). În conformitate cu Regulamentul, strategiile DLRC se referă la "un set coerent de operațiuni, al căror scop este satisfacerea obiectivelor și nevoilor locale și care contribuie la realizarea strategiei Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii și care este concepută și pusă în aplicare de către un grup de acțiune locală."7 Metodologia DLRC are mai multe elemente specifice: se adresează unor teritorii subregionale specifice; este condusă de comunitate, sub forma unor grupuri de acțiune locală (GAL-uri) compuse din instituții publice locale, organizații non-guvernamentale și actori privați; intervenția se realizează prin strategii integrate și multisectoriale de dezvoltare locală pe zone urbane, luând în considerare nevoile 6 http://www.fonduri-ue.ro/pocu-2014 7 A se vedea Regulamentul (UE) nr. 1303/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul European De Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul De Coeziune, Fondul European Agricol Pentru Dezvoltare Rurală și Fondul European Pentru Pescuit și Pescuit și De Stabilire A Dispozițiilor Generale Privind Fondul European De Dezvoltare Regională, Fondul Social European, Fondul De Coeziune și Fondul European Pentru Pescuit și Afaceri Maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului. Disponibil la: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=celex%3A32013R1303 9 locale, precum și resursele potențiale; și ar trebui să includă caracteristici inovatoare în contextul local, crearea de rețele și, dacă este cazul, cooperarea.8 8. În conformitate cu acest cadru general, AP 5 a POCU include o alocare de 201 milioane de euro pentru intervențiile DLRC în scopul reducerii dezechilibrelor teritoriale prin implicarea comunităților locale. Pe baza documentului programatic al POCU, intervențiile DLRC sub AP 5 sunt împărțite în continuare în două obiective specifice (OS). Primul (5.1) vizează comunitățile marginalizate din zonele urbane cu peste 20.000 de locuitori, punând un accent deosebit pe cele cu populație minoritară romă. Intervențiile DLRC vizează reducerea riscului de sărăcie și excluziune, scăderea numărului de persoane care trăiesc în sărăcie și creșterea numărului de persoane care dobândesc competențe profesionale la absolvirea operațiunilor finanțate de UE. Finanțarea provine atât din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), cât și din Fondul Social European (FSE) 2014-2020. A doua intervenție din AP 5 (5.2) se adresează zonelor rurale și orașelor cu mai puțin de 20.000 de locuitori prin măsuri menite să atragă investiții în zonele rurale din România și să combată accesul redus la oportunități de angajare și educație. Acesta va fi complementară finanțarii LEADER prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală, finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). 9. Cercetările anterioare indică mai multe provocări legate de implementarea eficientă a instrumentului DLRC, atât în contextul românesc, cât și la nivelul UE. Este vorba de un nou tip de intervenție "de jos în sus" în perioada de programare 2014-2020, preluat după abordarea PNDR, LEADER9 și care a avut succes în domeniul dezvoltării rurale. Această abordare funcționează din 1991 ca o modalitate de a implica comunitățile locale în intervențiile finanțate de UE. DLRC poate include oricare din fondurile FESI disponibile. Implementarea cu succes a DLRC depinde de un parteneriat puternic între părțile locale interesate - municipalități, ONG-uri, sectorul privat - și o coordonare eficientă a intervențiilor. Acest lucru a fost dificil de realizat în contextul românesc, din mai multe motive: lipsa unei culturi a dialogului între actorii publici și cei neguvernamentali; lipsa de coordonare între diverse instituții de stat; lipsa planificării integrate, a pregătirii și implementării proiectelor etc.10 În cele din urmă, comunitățile marginalizate tind să aibă o capacitate slabă de mobilizare și coordonare, în special în contextul procedurilor cerute de instrumentele finanțate de UE, care adesea sunt complexe și birocratice și, prin urmare, afectează capacitatea beneficiarilor de a accesa aceste instrumente. 8 Ibid., Capitolul II, Articolul 32 9 Termenul LEADER se bazează pe acronimul din limba franceză "Legături între economia rurală și acțiunile de dezvoltare", o metodologie locală de dezvoltare care este recunoscută ca precursor eficient al DLRC. Acesta a fost folosit pentru a implica părțile interesate de la nivel local în proiectarea și punerea în aplicare a strategiilor, în luarea deciziilor și alocarea resur selor pentru dezvoltarea zonelor lor rurale. Vezi si: https://enrd.ec.europa.eu/leader-CLLD_en#_edn1 10 Pentru o discuție detaliată referitoare la provocăril de coordonare și soluțiile potențiale, consultați raportul "Coordonarea strategiilor și programelor pentru investițiile în proiecte finanțate de UE și de stat în infrastructura României", Banca Mondială, 2015. Disponibil la: https://openknowledge.worldbank.org/handle/10986/24455 10 10. Finanțarea prin POCU a intervențiilor DLRC a fost pusă la dispoziție pentru o serie de potențiali solicitanți.11 În primul rând, există comunități cu acces redus la infrastructură, situate în special la periferia zonelor urbane, cu infrastructură de utilități precară și fără drumuri moderne. Aceste comunități urbane se găsesc atât la nivelul întregii localități (în special a orașelor mici), cât și la nivelde cartier, zonă sau chiar în orașele medii și mari din România. În al doilea rând, există comunități care sunt dezavantajate din punct de vedere economic, situate în special în orașe (mici) mono-industriale sau agricole, care depindeau în trecut de întreprinderile mari de stat sau de fermele agricole cooperative. Majoritatea acestor așezări sunt comune, care au fost declarate orașe, doar din punct de vedere administrativ, deși acestea sunt cel mai adesea dotate cu utilități urbane precare (care se încadrează și în tipul menționat de mai sus). În aceste comunități, veniturile proprii la bugetul local sunt foarte scăzute, iar autoritățile locale sunt dependente de mecanismele de echilibrare și redistribuire bugetară de la bugetul central. În plus, există zone sărace izolate în orașe, formate din grupări de case sau blocuri și care cumulează toate tipurile de dezavantaje. 11. Procesul DLRC include trei faze cheie. În primul rând, municipalitățile interesate să participe la procesul DLRC trebuie să înființeze Grupul de Acțiune Locală (GAL) și să dezvolte SDL în conformitate cu cerințele DLRC. Al doilea pas este depunerea, evaluarea și selecția strategiilor care urmează să fie finanțate în cadrul instrumentului DLRC. Faza a treia și finală este selectarea și implementarea proiectelor în cadrul fiecăreia dintre strategiile de dezvoltare locală aprobate. 11 Pentru o discuție detaliată a tipologiei comunităților marginalizate, vă rugăm să consultați Atlasul zonelor marginalizate urbane din România: http://documents.worldbank.org/curated/en/668531468104952916/pdf/882420WP0P1430085232B00OUO0900Atlas.pdf 11 II. Evaluarea cererilor POCU 5.1 12. În contextul elaborării și implementării unui program complex DLRC, GR prin intermediul MDRAPFE a solicitat sprijinul Băncii Mondiale pentru îmbunătățirea procesului de evaluare a propunerilor de proiecte ale POCU, inclusiv pentru OS 5.1. Pasul necesar pentru accesarea finanțării DLRC a vizat elaborarea unei strategii de dezvoltare locală (SDL) printr-un proces specific și participativ bazat pe parteneriatul mai multor părți interesate de la nivel local care cooperează în cadrul unui grup de acțiune locală (GAL). Procedura enunță obligația ca fiecare SDL să treacă printr-un proces de evaluare de către un comitet de selecție - prezentat în detaliu la punctul 17 - în funcție de criteriile de evaluare definite de fiecare Stat Membru. Conform Regulamentului 1303/2013, o SDL trebuie să aibă un set de elemente minime necesare: definiția zonei și a populației acoperite de SDL (nu mai puțin de 10.000 și nu mai mult de 150.000 de locuitori - cu excepția cazului în care se cere expres o excepție de către și se acordă unui stat membru); o analiză a problemelor, nevoilor de dezvoltare și a potențialului zonei; o descriere a strategiei de dezvoltare și a obiectivelor acesteia, inclusiv caracteristici referitoare la integrare, la inovare și definirea de obiective măsurabile; o descriere a procesului de implicare a comunității; un plan de acțiune pentru traducerea obiectivelor în acțiuni; o descriere a modalităț ilor de gestionare și monitorizare la nivelul GAL; și un plan financiar, care include o alocare planificată de la fiecare dintre FESI implicat. 13. Având în vedere abordarea de jos în sus a intervențiilor DLRC, principalul solicitant al finanțării - și eventual beneficiarul - este GAL, înființat la nivelul comunității. Regulamentul 1303/2013 lasă la latitudinea fiecărui Stat Membru să definească rolul exact al GAL-urilor și autorităților responsabile de elaborarea și implementarea intervențiilor DLRC. Cu toate acestea, un set minim de cerințe la nivelul GAL-ului, include: consolidarea capacității părților interesate la nivel local, inclusiv a capacităților de gestionare a proiectelor; elaborarea de proceduri de selecție nediscriminatorii și transparente care să garanteze că cel puțin 50% din voturile pentru decizii sunt alocate partenerilor privați în GAL; prioritizarea operațiunilor bazate pe contribuția acestora la țintele și obiectivele strategiei; pregătirea și publicarea în permanență a apelurilor de propuneri pe baza unor criterii clare de selecție; primirea și evaluarea cererilor; selectarea operațiunilor, stabilirea valorii sprijinului și prezentarea, după caz, a propunerilor către organismul responsabil cu verificarea finală a eligibilității; și monitorizarea implementării SDL și a operațiunilor sprijinite.12 14. În decembrie 2017, GAL-urile care au elaborat strategii de dezvoltare locală pe baza unui model solicitat și convenit (Anexa 1 a Ghidului beneficiarului), le-au depus conform procedurii, pentru evaluare. Este important faptul că articolul 33 alineatul (4) din Regulamentul 1303/2013 menționează în mod explicit că "prima rundă de selecție a strategiilor de dezvoltare locală plasată 12 Ibid., Articolul 34 (3) 12 sub responsabilitatea comunității va fi finalizată în termen de doi ani de la data aprobării Acordului de Parteneriat". Pentru România, termenul a fost august 2016, dată la care încă nu fuseseră lansate apelurile pentru 5.1. Același articol din Regulamentul 1303/2013 adaugă că "Statele Membre pot selecta strategii suplimentare de dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunității după această dată, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2017." Această constrângere a impus un calendar foarte strâns autorităților române de-a lungul procesului. Ca atare, apelul de finanțare a strategiilor DLRC în cadrul OS 5.1 a fost lansat la 1 septembrie 2017, în timp ce Ghidul Beneficiarului a fost publicat cu doar câteva zile înainte, pe 28 august. Acest lucru a condus la alocarea unui timp limitat pentru consultări cu potențialii beneficiari din întreaga țară. Termenul limită pentru depunerea cererilor a fost stabilit pentru 4 decembrie 2017, lăsând doar câteva luni pentru finalizarea strategiilor de dezvoltare locală și mai puțin de o lună pentru selecția finală a beneficiarilor de la depunerea cererilor. 15. Potențialilor solicitanți li s-a oferit un model pentru strategia de dezvoltare locală - inclusiv elementele necesare și documente suport, așa cum sunt definite în Regulamentul 1303/2013 - prin Ghidul Beneficiarului. Scopul a fost de a oferi o abordare standardizată la elaborarea SDL, care să contribuie, de asemenea, la eficientizarea procesului de evaluare. Modelul definește mai multe secțiuni pentru SDL: istoricul general al orașului/municipiului; identificarea zonei țintă, inclusiv a caracteristicilor comunităților marginalizate, diagnosticarea nevoilor și a resurselor populației; analiza SWOT; descrierea procesului de implicare a comunității, inclusiv formarea și organizarea GAL-ului și mobilizarea părților interesate locale; obiectivele SDL; plan de acțiune; prioritizarea și integrarea intervențiilor; lista indicativă a intervențiilor, corelată cu SDL și cu activitățile eligibile prin POCU OS 5.1 și OS 9.1 din POR - Programul Operațional Regional. Odată format, fiecare GAL-ul a elaborat o strategie de dezvoltare locală bazată pe Ghidul Beneficiarului și pe modelul furnizat (anexa 1 la Ghid). Anterior acestei lansări, 37 de orașe au solicitat și au beneficiat de asistență tehnică acoperită printr-un sprijin financiar pregătitor de 50.000 EUR pentru pregătirea strategiei lor de dezvoltare locală cu ajutorul facilitatorilor locali. Din cauza constrângerilor de timp, perioada de asistență a fost redusă de la șase la trei luni. La termenul de depunere, au fost depuse SDL-uri atât de către UAT- urile care au primit sprijin pregătitor cât și de alte UAT-uri. 16. Apelul de propuneri pentru POCU 5.1 a fost lansat la 1 septembrie 2017. Acesta a fost un apel competitiv, cu un termen limită inițial de 13 noiembrie 2017, prelungit până la data de 4 decembrie. Au fost depuse SDL-uri de ambele tipuri de GAL-uri, cu sau fără sprijin pregătitor, condiția fiind ca acele GAL-uri să fi fost constituite ca ONG-uri în conformitate cu Ordonanța Guvernamentală 26/2000 pentru asociații și fundații. În cele din urmă, 49 de proiecte au fost depuse și au intrat în procesul de evaluare și selecție. 13 Prezentare generală a procesului de evaluare 17. Următorul tabel sintetizeză procesul de evaluare, incluzând principalele etape și entitățile cheie implicate. Intervalul de timp pentru fiecare etapă a fost limitat, în condițiile termenului de finalizare a procesului de la sfârșitul lunii decembrie 2017, așa cum se solicită în Regulamentul 1303/2013. Procedurile exacte sunt definite de Ordinul Ministrului MDRAPFE nr. 6959/28.11.2017. Conform procedurii, Comitetul Comun de Selecție (CCS), organ interinstituțional format din reprezentanți ai mai multor instituții, sub coordonarea MDRAPFE, a coordonat și implementat procesul de evaluare a strategiilor de dezvoltare locală. CCS include 12 membri, cu trei membri din fiecare dintre următoarele organisme: Direcția Generală pentru Programele Europene pentru Capital Uman (DGPECU); Direcția Generală a Programului Operațional Regional (DGPOR); Direcția Generală pentru Dezvoltare Regională și Infrastructură (DGDRI); și Unitatea pentru Politici Europene de Coeziune Socială (UPECS) din cadrul MDRAPFE. Roluri de observatori au fost atribuite Ministerului Muncii și Justiției Sociale, Ministerului Educației Naționale, Ministerului Sănătății și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, fiecare cu doi observatori în CCS. Tabel 1. Etapele de evaluare și actorii cheie pentru aplicațiile DLRC în cadrul POCU 5.1 Faza de evaluare Entitatea (entitățile) Calendar cheie Verificarea conformității Comitetul Comun de Fazele simultane pe următorul calendar: administrative - E0 Selecție (CCS) - Fără solicitări de clarificare: 7 decembrie Verificarea eligibilității Reprezentanți desemnați - Cu solicitări de clarificare: evaluatorii trimit SDL - E de DGPECU și DGPOR la CCS pe data de 6 decembrie, CCS centralizează cererile și transmite Evaluarea studiul de Experți independenți în solicitanților pe 7 decembrie, solicitanții referință SDL - E1 evaluările socio- răspund până la 12 decembrie EOD economice ale comunităților marginalizate Evaluarea Experți independenți parteneriatului SDL - E2 Evaluarea strategiei și Reprezentanți desemnați - Trimitere solicitări de clarificare (dacă operațiunilor SDL - E3 de DGPECU, DGPOR, există) până la data de 15 decembrie (efectuată numai dacă DGDRI și UPECS - Solicitanții răspund în termen de trei zile cererea trece evaluările lucrătoare simultane E0, E, E1 și E2) - Punctajul final și evaluarea trimise către CCS până la data de 22 decembrie. Fișa de puntaje include justificarea pentru fiecare punctaj alocat. Stabilirea rezultatelor Secretariat CCS - Până la 27 decembrie 2017, CCS colectează finale toate rezultatele 14 Faza de evaluare Entitatea (entitățile) Calendar cheie - Până la 28 decembrie se stabilesc rezultatele finale - Până la 29 decembrie, rezultatele finale sunt publicate pe site-ul MDRAPFE și trimise prin fax/e-mail fiecărui solicitant Contestarea rezultatului Solicitant - În termen de până la 5 zile lucrătoare de la final (de la caz la caz) comunicarea rezultatelor finale - Secretariatul CSC formează o Comisie care să repuncteze numai criteriile contestate de solicitant - Deciziile Comisiei sunt definitive și trebuie emise în termen de 15 zile lucrătoare 18. E0, E, E1 și E2 au fost stabilite ca etape de evaluare binare și simultane. Orice "nu" la oricare dintre cerințe duce la descalificarea cererii respective. E3 este faza finală de evaluare și se bazează pe punctaj de la 1 la 10. Pentru faza E3, reprezentanții DGDRI și UPECS evaluează doar acele criterii care se referă la competențele lor, în timp ce restul se află sub evaluarea DGPECU și DGPOR. 19. Fiecare SDL este evaluată de doi evaluatori pentru fiecare fază, aplicând principiul "celor patru ochi". Primele patru faze de evaluare - E0, E, E1 și E2 - au fost efectuate simultan. Cererile considerate acceptabile pentru toate cele patru faze - adică au primit doar "da" la toate întrebările - au ajuns la evaluarea din a cincea și ultima fază, E3, evaluarea strategică și operațională. Pentru punctajul final de la faza E3, punctajele pentru componentele strategic și operațional au ponderi egale (50% fiecare), în timp ce în fiecare din cele două categorii punctajul se calculează făcând media punctajelor atribuite fiecărui criteriu (opt pentru strategie, șase pentru operațiuni). 20. Pentru a determina lista finală a beneficiarilor, secretariatul CC S clasifică strategiile în ordinea punctajului final. Doar strategiile cu notă de trecere (începând de la 5) sunt luate în considerare pentru finanțare. Apoi se atribuie bugetele disponibile, împreună cu reprezentanții DGPECU și DGPOR. Dacă două cereri sunt clasate pe ultimul loc finanțabil cu același punctaj și bugetul disponibil poate fi alocat doar uneia dintre ele, se aplică în continuare două criterii, în următoarea ordine: (i) se acordă prioritate SDL aplicabile în orașul în care nu a fost admisă nici o altă SDL); și (ii) se acordă prioritate SDL care vizează un număr mai mare de persoane expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Activitățile de susținere și consolidare a capacităților desfășurate de Banca Mondială 21. Echipa Băncii Mondiale a oferit sprijin pe parcursul procesului de proiectare și implementare a cadrului de evaluare pentru aplicațiile POCU 5.1. În primul rând, a organizat 15 întâlniri cu conducerea AM POCU și cu reprezentanții DGPECU și ai Secretariatului pentru a identifica nevoile de resurse(numărul de experți necesari pentru a acoperi evaluările efectuate pe principiul celor patru ochi, precum și necesitățile de formare pentru experții existenți și recent angajați) și etapele generale de evaluare, termenele limită și logistica. În al doilea rând, echipa de experți a Băncii Mondiale a consiliat AM POCU cu privire la profilul evaluatorilor necesari pentru a procesa și evalua cererile 5.1: sociologi, statisticieni, experți în dezvoltarea urbană etc. Anexa 2 include modelul de termeni de referință elaborați pentru selectarea evaluatorilor. Fiecare evaluator ar trebui să aibă o diplomă în economie, științe sociale sau politice, inginerie, planificare urbană sau o disciplină conexă, cu cel puțin 6 ani de experiență profesională în domeniul lor de studiu. De asemenea, criteriile solicită 6 ani de experiență profesională în relația cu administrația publică centrală, regională și/sau locală din România și experiență specifică în pregătirea, evaluarea și/sau implementarea de strategii sau proiecte de dezvoltare centrală, locală și regională. 22. Echipa Băncii a oferit sprijin pentru selecția evaluatorilor calificați. Și anume: realizarea unei baze de date a potențialilor experți independenți, inclusiv a CV-urilor și a experienței profesionale relevante; interviuri și contractarea conform procedurilor Băncii Mondiale. 38 de experți evaluare au fost selectați și contractați de către echipa Băncii Mondia le pentru a fi implicați în evaluarea eligibilității (E0), a studiului de referință (E1) și a parteneriatului (E2). Sprijinul acordat pentru faza finală de evaluare strategică și operațională (E3) a fost solicitat și convenit ulterior cu reprezentanții AM POCU și CCS. Prin discuții comune, au fost stabilite cerințele de formare. Toți acești pași au fost realizați printr-un proces de cooperare între echipa Băncii și client (AM POCU). Procesele-verbale ale întâlnirii incluse în Anexa 3 oferă detalii despre coordonarea tehnică între echipa Băncii și reprezentanții AM POCU/CCS. 23. Următoarea fază a sprijinului acordat de Bancă a fost pregătirea și implementarea programului de formare a evaluatorilor din CCS, a altor părți interesate și a experților externi. Programul a inclus patru module livrate la sfârșitul lunii noiembrie 2017, de doi experți seniori cu experiență în domeniu. Primul modul a inclus trei subcomponente: (i) o prezentare generală a apelului de propuneri în temeiul POCU 5.1, incluzând părțile interesate, activitățile convenite, țintele, obiectivele și indicatorii; (ii) introducerea strategiilor de dezvoltare locală (cadrul legal, evaluarea diagnosticului etc.); (iii) verificarea conformității și verificării eligibilității administrative (etapele de evaluare E0 și, respectiv, E). Cel de-al doilea modul s-a axat pe evaluarea Studiului de referință și al datelor,, al treilea pe Parteneriat, iar al patrulea și ultimul modul a vizat Evaluarea Strategică (4.1) și Operațională (4.2). Prezentările utilizate în livrarea celor patru module ale cursurilor s-au bazat pe documentele puse la dispoziție de AM POCU, inclusiv: Ghidul Beneficiarului, Metodologia de Evaluare din Ordinul Ministrului nr.6959/27.11.2017 și grilele de evaluare internă cu explicații amănunțite despre fiecare întrebare/criteriu (elaborate de AM POCU în urma consultărilor cu potențialii solicitanți). Echipa Băncii a oferit, de asemenea, modele 16 cu studii de caz care au fost folosite drept exemple de bune practici (de exemplu, analizele pilot ale Băncii Mondiale în zone marginalizate urbane Slobozia - Ugira și Târgu Mureș - Valea Rece), pentru a stabili elemente conceptuale de referință între toți evaluatorii. În cadrul cursurilor de formare, experții în evaluare au primit, de asemenea, detalii privind aspectele logistice ale procesului și au fost pregătiți în prealabil pentru potențiale le provocări care puteau apărea în diferitele etape de evaluare. Sesiunile de formare au fost organizate la sediul Băncii Mondiale timp de două zile, asigurând o audiență mixtă formată din experți independenți contractați și experți din cele patru organisme publice implicate în CCS. Materialele de instruire au fost incluse în Anexa 1, iar lista participanților la cursuri este inclusă în Anexa 4. 24. Echipa Băncii a oferit, de asemenea, asistență pentru a îmbunătăți procesul general de evaluare și a contribuit prin mediere și inputuri la îmbunătățirea procesului de coordonare a evaluatorilor. Echipa a formulat propuneri pe marginea procedurii de evaluare cu scopul eficientizării procesului prin alocarea criteriilor E3 pe baza specializării celor patru instituții implicate (DGPECU, DGPOR, DGDRI, UPECS) de unde au provenit evaluatorii interni. Inițial, procedura solicita tuturor evaluatorilor - indiferent de context - să evalueze toate criteriile. Mai mult, cursurile de formare au fost concepute de echipa Băncii în vederea îmbunătățirii coordonării între evaluatorii interni și externi înainte de începerea procesului de evaluare. Impactul a fost unul pozitiv deoarece o parte a evaluatorilor interni nu se întâlniseră înainte iar cursul de instruire a facilitat aceast lucru. Formarea coordonată și furnizată de echipa Băncii a constituit o oportunitate de cunoaștere reciprocă și de a începe colaborarea pentru a asigura un proces eficient de evaluare. Evenimentul a sprijinit de asemenea coordonatorii să identifice roluri și abilități specifice, ceea ce a contribuit la îmbunătățirea coordonării activităților în cursul procesului de evaluare. 25. Faza inițială a evaluării a fost efectuată pe două paliere în paralel. În timp ce reprezentanții CCS au verificat conformitatea administrativă a cererilor, experții independenți contractați au fost implicați în procesul de evaluare al eligibilității (E), evaluarea studiului de referință (E1) și evaluarea parteneriatului (E2). SDL-urile pentru evaluare au fost primite de la CCS de către o echipă a Băncii Mondiale, care le-a transferat mai departe la evaluatorii independenți. Fiecare echipă a fost alcătuită din 2 persoane pentru a respecta pri ncipiul " celor patru ochi".. Criteriile aferente grilelor de eligibilitate, studiului de referință și parteneriat au fost evaluate pe baza răspunsurilor Da/Nu. Suplimentar, pentru evaluarea parteneriatului, echipa Băncii a furnizat CCS și evaluatorilor un model pentru realizarea unui Raport suplimentar de evaluare a parteneriatului (Anexa 5). Raportul a inclus observații calitative ale experților independenți cu privire la modul în care GAL-ul a mobilizat efectiv părțile interesate locale, inclusiv prin proceduri interne; activități specifice de implicare comunitară pentru actorii din societatea civilă și sectorul privat, precum și pentru instituțiile publice; activitățile vizate pentru zonele marginalizate; și orice 17 abordare inovatoare a implicării comunității. Acest raport a fost pregătit pentru toate cele 49 de SDL-uri evaluate 26. Toate solicitările de clarificare au urmat o procedură transparentă predefinită. Evaluatorii independenți au trimis clarificările către echipa Băncii, care le-a colectat și le-a transmis CCS. Apoi CCS a comunicat cu solicitanții și a transmis răspunsurile la întrebările de clarificare către echipa Băncii Mondiale, care le-a trimis apoi evaluatorilor independenți responsabili de solicitare. Termenele limită ale procesului au impus o presiune nu numai asupra evaluatorilor și reprezentanților CCS, ci și asupra solicitanților care au avut trei zile lucrătoare pentru a oferi clarificări legate de SDL, depuse la solicitarea CCS. 27. La finalizarea etapelor E, E1 și E2, evaluatorii independenți au continuat evaluarea E3 strategică și operațională. Spre deosebire de fazele precedente - care includea criteriile binare (da/nu) - în faza E3 s-au utilizat note de la 1-10 pentru criterii propuse în grilă. Din cauza termenelor scurte, nu a existat o abordare de punctare care să fi fost agreată anterior de către CCS și părțile implicate în evaluarea E3, cu excepția discuțiilor din cadrul cursurilor organizate. Grilele fiind publicate anterior implicării Băncii în proces, experții Băncii au furnizat evaluatorilor toate informațiile oficiale aferete pachetului de finanțare (incluzând grilele de evaluare primite de către Beneficiari la accesrea Pachetului) dar și Clarificările ulterioare realizate de CCS în relația cu Beneficiarii; prin urmare, a existat riscul unor aprecieri și neunitare în cadrul evaluărilor. Acest risc a fost gestionat de echipa Băncii prin stabilirea unor puncte de referință comune pentru evaluatori prin mai multe runde de consultări tehnice care au inclus toți evaluatorii independenți. La finalizarea evaluării, echipa Băncii Mondiale a colectat toate grilele semnate de evaluatori și le-a transmis către CCS/AMPOCU. 28. În total, au fost evaluate 49 de cereri în cadrul POCU 5.1 printr-un proces de colaborare strânsă cu un număr mare de părți interesate. În timpul verificării eligibilității ("faza E"), o singură cerere a fost considerată neeligibilă și nu a intrat în runda de evaluare E3. Pe parcursul etapei de evaluare a parteneriatului (E2), o SDL a fost respinsă. Ca atare, dintre cele 49 de cereri evaluate de experții independenți coordonați de echipa Băncii Mondiale, 47 de cereri au intrat în faza de evaluare finală (E3). În E1, E2 și E3, pentru aproximativ 80% din toate cererile s-a solicitat cel puțin o clarificare de la solicitanți. Pe baza termenului convenit, CCS urmează să facă publică lista finală a beneficiarilor aprobați pe site-ul oficial al POCU. Etapa următoare prevede ca solicitanții selectați să înceapă să propună proiecte la nivelul fiecărui GAL-uri, în conformitate cu obiectivele, activitățile și țintele SDL aprobate; solicitanții care nu au fost selectați vor avea posibilitatea de a contesta rezultatele iar contestațiile vor trebui soluționate la începutul lunii ianuarie 2018. 18 III. Lecții învățate și recomandări preliminare 29. Această secțiune include recomandări privind îmbunătățirea proceselor de evaluare și apreciere a propunerilor POCU. Observațiile se bazează pe primele comentarii (inputs) primite de la echipa Băncii și de la evaluatorii independenți contractați de Banca Mondială. Acești experți s-au implicat activ pe parcursul procesului de evaluare și - pe baza competențelor lor specifice - au abordat diferite faze ale primei părți (adică eligibilitate - E, studiul de referință - E1 sau parteneriate - E2) și au fost implicați și în faza finală de evaluare (E3). Echipa Băncii Mondiale a colectat feedback de la evaluatori, atât în mod ad-hoc în timpul procesului de evaluare propriu- zisă, cât și prin intermediul a patru grupuri consultative informale - câte unul pentru fiecare dintre fazele vizate - desfășurate la 18 decembrie 2017. Lecțiile învățate și recomandările preliminare care au rezultat au fost împărțite în două părți: (i) lecții generale referitoare la proces ; și (ii) lecții specifice fiecărei faze de evaluare. Lecţii generale 30. Prima lecție identificată de grupul de evaluatori este aceea de a aloca un interval de timp suficient pentru depunerea și evaluarea propunerilor de proiecte/SDL. Calendarul procesului de evaluare 5.1 a fost, după orice standard, extrem de strâns. Acestă opinie a fost împărtășită în general de către reprezentanții CCS, de către evaluatori, precum și de către beneficiari. Mulți evaluatori au remarcat că propunerile de finanțare au fost făcute în grabă și că mai mult timp pentru pregătirea aplicațiilor ar fi contribuit probabil la SDL mai bine pregătite și mai calitative. Mai precis, evaluatorii de parteneriat și-au exprimat îndoiala că GAL-urile ar putea planifica activități eficiente de implicare a comunității pe o perioadă atât de scurtă și cu foarte puțin timp pentru a construi parteneriate funcționale la nivel local, proces care ar trebui de obicei să dureze cel puțin 8-10 luni. Pentru evaluări s-a alocat, de asemenea, timp insuficient. Fiecare echipă de doi experți a avut doar două zile să formuleze clarificări în timpul evaluării celor șase strategii de dezvoltare locală (alocate fiecărei echipe) cu privire la datele studiului de referință (E1) și parteneriatelor (E2). 31. Desfășurarea a patru etape de evaluare în paralel implică riscul utilizării ineficiente a resurselor și comportă riscul de a crea confuzii atât pentru solicitanți, cât și pentru evaluatori. În mod normal, etapele de lucru ale evaluării ar trebui să fie ordonate consecutiv, astfel încât să se asigure că o cerere care în mod evident nu deține standardele necesare și care, prin urmare, este neeligibilă (de exemplu, lipsesc documentele administrative obligatorii din dosarul de depunere) nu parcurge întregul lanț de evaluare, ci este exclusă mai devreme. Din cauza lipsei de timp în cazul particular al POCU 5.1, această secvențiere s-a dovedit imposibilă. Ca principiu general, totuși, verificările timpurii a conformității administrative și eligibilității pot elimina cererile care nu îndeplinesc în mod clar criteriile de bază, permițând evaluărilor să se concentreze asupra acelor solicitanți care ar putea să primească finanțare. În plus, evaluatorii au considerat 19 că există o separare neclară între criteriile de eligibilitate și cele tehnice, ducând la redundanțe și suprapuneri între grilele pentru E0 și E1-E2. 32. Procesul de evaluare ar trebui să se concentreze mai puțin pe formă și mai mult pe fond. Eventual, datorită constrângerilor de timp menționate mai sus, atât modelul SDL, cât și grilele de notare au părut prea rigide. Întrebările "da/nu" din cadrul E0, E, E1 și E2 au verificat dacă au fost îndeplinite anumite cerințe de bază - adesea preluate din Regulamentul 1303/2013-, dar nu au permis o evaluare mai aprofundată a modului în care GAL-urile ar putea îndeplini fiecare cerință. Mai mult, unii evaluatori au recomandat ca aceste etape să utilizeze, de asemenea, punctaje la scară numerică, la fel ca în E3, considerând că există diferențe substanțiale între unele aplicații și că este oarecum nedreaptă acordarea unui "da" strategiilor cu o calitate clar diferită. (Diferențe notabile în calitatea cererilor depuse ar putea depinde și de disponibilitatea - sau lipsa - sprijinului pregătitor primit de 37 GAL-uri.) Evaluările viitoare ar beneficia, prin urmare, de aplicarea punctajelor vs evaluările binare da/nu; iar sistemul de notare ar trebui conceput în vederea evaluării mai substanțiale a fondului. 33. De asemenea, termenii utilizați pentru a defini criteriile de evaluare incluse în rețele ar trebui să nu lase loc de interpretare. În mai multe situații, evaluatorii nu au fost siguri dacă un anumit răspuns corespunde cerinței (de exemplu, dacă un parteneriat era "funcțional", dacă un aspect ar fi putut fi clasificat drept "echitabil" etc.). O soluție pentru a reduce necesitatea interpretărilor proprii ale evaluatorilor privind criteriile de selecție constă în elaborarea unui manual al evaluatorului cu instrucțiuni detaliate și grile de notare, inclusiv exemple cu privire la ce înseamnă performanță ridicată, medie sau slabă pentru fiecare dintre criterii (în special pe E3, unde au fost atribuite note de la 1 la 10). 34. Soluțiile simple de reglementare și tehnice ar putea face evaluările viitoare mult mai ușoare și mai eficiente. Evaluatorii au identificat un nivel destul de ridicat de birocrație în procesul de depunere a cererilor și că au fost solicitate prea multe documente de la aplicanți pentru această fază (chiar dacă fiecare aplicant a trebuit să declare în mod formal că declarațiile făcute erau adevărate sub sancțiunea legilor aplicabile). De exemplu, evaluatorii au constatat că în locul furnizării listelor semnate cu cei prezenți la consultările publice, ar fi mai relevant și mai util pentru solicitanți să explice procesul de consultare și cum a ajutat acesta la implicarea comunității. 35. O altă îmbunătățire semnificativă ar fi permiterea depunerii online a cererilor prin intermediul unei secțiuni dedicate în sistemul informatic de gestiune dedicat finanțării UE, mySMIS. Principiul general al unui proces de depunere online și optimizat ar fi evitarea situațiilor în care solicitanții consumă mai mult timp cu pregătirea cererii de finanțare decât cu finalizarea activităților necesare pentru pregătirea și implementarea cu succes a strategiilor de dezvoltare locală. Unele cereri din lotul curent 5.1 au depășit 1500-2000 de pagini, multe dintre ele fiind trimise ca versiuni scanate ale documentelor tipărite într-un singur fișier PDF, ceea ce nu 20 permitea căutări și referințe ușoare. Evaluatorii au fost nevoiți să parcurgă un volum mare de informații care nu au putut fi indexate în mod corespunzător, aspect ce a încetinit activitatea și a lăsat, de asemenea, loc de erori. O soluție simplă, dar semnificativă, ar fi aceea de a direcționa evaluatorii către anumite pagini sau secțiuni pentru fiecare dintre criteriile evaluate. Un sistem online pentru completarea și depunerea cererilor ar accelera evaluările și, de asemenea, va ajuta solicitanții să corecteze erorile - cum ar fi retrimiterea documentelor lipsă - în momentul depunerii cererii. Acest lucru se va materializa în mai puține solicitări de clarificări și mai puțin timp petrecut în procedurile birocratice oficiale, timp care ar putea fi apoi realocat activităților de implicare a comunității și intervențiilor concrete pe teren. 36. Sesiunile de formare pentru evaluatori - în mod ideal desfășurate în mai multe runde - oferă oportunitatea coordonării modului de interpretare a grilelor de evaluare și a răspunsurilor specifice. După cum s-a menționat anterior, în special pentru intervențiile DLRC, cu patru entități diferite implicate în evaluări, a existat o nevoie clară de coordonare continuă și strânsă. Echipa Băncii Mondiale a facilitat și a oferit un forum independent pentru a aduce laolaltă toate părțile și, prin organizarea sesiunilor de formare, a permis evaluatorilor să parcurgă grilele împreună, să împărtășească opinii și să calibreze în parte sistemele de notare. Un evaluator a menționat că o rundă de consultări între evaluatori ar fi de ajutor, mai ales dacă ar fi fost organizată imediat după evaluarea primului lot de strategii. Chiar dacă constrângerile de timp nu au permis consultări formale suplimentare, au existat schimburi de informații referitor la împărtășirea bunelor practici în abordarea evaluării, facilitate de echipă. Mai mulți evaluatori au remarcat beneficiile potențiale ale unui sistem bazat pe cloud pentru schimbul de informații între experți; acest lucru ar permite accesarea informațiilor evaluate anterior pentru un SDL, toate clarificările și orice alte informații utile. 37. Se recomandă desemnarea unui singur organism de coordonare al tuturor evaluatorilor implicați. În cazul acestui proces de evaluare, echipa Băncii Mondiale a jucat rolul de coordonare, oferind formare specializată, dar și fiind la dispoziție în orice moment pentru a răspunde la întrebările echipelor de evaluare. Întrucât de multe ori mai multe echipe de evaluatori aveau aceleași întrebări sau întrebări similare, echipa Băncii a reușit să joace rolul unui centralizator de cunoștințe și expertiză. Acest lucru a permis reacții rapide la preocupările specifice ale evaluatorilor, reducând numărul de probleme transmise la nivelul CCS. Astfel, personalul AM a putut să se concentreze pe aspecte strategice și programatice, în timp ce majoritatea aspectelor operaționale au putut fi soluționate la nivel tehnic. 38. În cele din urmă, evaluatorii înșiși reprezintă o sursă excelentă de contribuții (inputs) pentru ajustarea procedurilor sau pentru viitoarele apeluri pentru propuneri. La sfârșitul fiecărui proces de evaluare, discuțiile de dezbatere preconizate, chiar dacă au fost scurte și informale, au putut oferi experților posibilitatea de a oferi contribuții substanțiale și recomandări pentru procesul de evaluare. Un exercițiu simplu, dar foarte util, ar fi ca evaluatorii să fie întrebați 21 care sunt documentele pe care le-ar elimina din lista cerințelor aferente documentelor depuse de solcitanți, pentru a reduce sarcina beneficiarilor și a accelera procesele de evaluare. În schimb, evaluatorii pot să indice necesitatea unor informații suplimentare necesare pentru îmbunătățirea procesului de evaluare. Lecții de procedură 39. În plus față de punctele de vedere generale menționate anterior în procesul de evaluare, experții au oferit o serie de sugestii foarte concrete legate de diferitele etape de evaluare. Următorul tabel sintetizează aceste informații esențiale și, dacă este cazul, include recomandări preliminare pentru îmbunătățire. Tabel 2. Lecții învățate legate de procedură și recomandări Faza de evaluare Puncte de vedere cheie Verificarea conformității N/A - etapă integral deținută la nivelul CCS administrative - E0 Verificarea eligibilității – E - 5 din 10 criterii de eligibilitate au fost legate de bugete și ar fi trebuit să facă parte din E3 (evaluarea bugetului face parte din evaluarea tehnică) în locul verificării eligibilității. Bugetele se pot schimba ulterior prin anumite licitații publice pentru fiecare intervenție etc., ceea ce poate duce la neeligibilitate - Unele criterii E3 ar fi trebuit să facă parte din verificarea eligibilității - Nu este clar ce se întâmplă dacă țintele nu sunt atinse în cele din urmă - Intervențiile lejere (soft) propuse finanțate de POCU par a fi doar formale (eligibile), nu ancorate cu adevărat în nevoile comunității locale - Lipsește criteriul de eligibilitate potențial în ceea ce privește competențele membrilor comisiei de conducere ale GAL-ului Evaluarea studiul de - Datele oficiale și planurile ortofoto de la ANCPI (Agenția Națională de referință - E1 Cadastru și Înregistrare Funciară) ar trebui utilizate pentru a determina limitele specifice ale zonelor marginalizate urbane pentru a se asigura că hărțile propuse corespund exact situațiilor de pe teren - Unii solicitanți au inclus zone foarte mari, ceea ce a făcut imposibilă implicarea cu adevărat a comunității locale în intervențiile DLRC - Nu este clar dacă grila de evaluare implică întâlniri diferite, consecutive pentru validarea și declararea ZUM (abrevierea românească a zonei urbane marginalizate) - (unii solicitanți au făcut ambii pași într-o singură etapă) - Nu era obligatoriu ca studiul de referință să fie inclus în anexă, chiar dacă grila de evaluare se referă la întregul studiu - Lipsa corelării dintre ghidul beneficiarului și grila de evaluare (primele GAL-uri menționate puteau utiliza atât metode cantitative, cât și 22 Faza de evaluare Puncte de vedere cheie metode calitative, dar acestea din urmă au implicat în mod specific metode calitative) - Termenii neclari în grila de ghidare și punctaj (de exemplu, grupul de discuții și discuțiile de grup) - Timpul insuficient alocat pentru studiul de referință, care a fost efectuat în paralel cu formarea GAL-urilor Evaluarea parteneriatului - Mulți solicitanți nu aveau conducerea GAL-ului aprobată de instanță - E2 (un document autentificat notarial nu este recunoscut de lege - mai bine nu se solicită deloc dacă nu respectă regulile oficiale (să fie înregistrată în instanță) - Proceduri de selectare a proiectelor neclare (ce se întâmplă dacă nu se respectă regula conform căreia mai mult de 50% din voturi provin de la membri ai GAL-urilor non-publice?) - Nu se poate determina acuratețea caracterizării unei comunități marginalizate în absența unei vizite pe teren - Nu este clar dacă personalul GAL are nevoie de contract individual de muncă sau dacă este suficient să aibă un contract de voluntariat - Cerință neclară pentru decizia de angajare transparentă (adică, cât de transparentă/publică?) - Cerința de a organiza întâlniri pentru toate cele cinci teme solicitate de SDL cadru nu a fost de obicei îndeplinită în practică (solicitanții au susținut că au organizat toate întâlnirile în aceeași zi, chiar și în zile de sărbători naționale) - nu reprezintă implicarea reală a comunității - Este greu de stabilit dacă consultările publice au fost sau nu au fost organizate în mod formal - Criteriul vag - "aproximativ 20% tineri care participă la întâlniri publice" - ce înseamnă "aproximativ"? Trebuie clarificată utilizarea termenilor în ghiduri pentru a asigura evaluări obiective - Criteriul vag - "procentul adecvat" al participanților romi - cum se definește "adecvat"? - Criteriul vag - "sediul funcțional al GAL-ului" - nu este relevant să se solicite contracte de utilități, acestea nu determină dacă sediul este de fapt funcțional - Ultimul criteriu se referă la echipamente achiziționate ca parte a asistenței pregătitoare - evaluatorii nu au fost informați în prealabil de către AM în legătură cu solicitanții care au cumpărat astfel de echipamente prin sprijinul pregătitor. Necesitatea unei coordonări mai bune pentru a evita suprasolicitarea solicitanților cu cereri de clarificare Evaluarea strategică și Per total 23 Faza de evaluare Puncte de vedere cheie operațională - E3 - Scara de la 1 la 10 a fost considerată prea largă, lăsând loc pentru (Evaluarea strategiei și evaluare părtinitoare. O scară mai bună de utilizat ar fi fost 1-5, cu operațiunilor - E3 exemple referitoare la ce înseamnă 1, 3 și 5 (cel puțin), pentru fiecare (efectuată numai dacă dintre criterii. Grila detaliată de punctaj ar trebui să fie pusă la cererea trece evaluările dispoziția solicitanților pentru a asigura transparența deplină a simultane E0, E, E1 și E2) procesului de evaluare - Chiar dacă E3 a permis acordarea de note, ea s-a concentrat în cea mai mare parte asupra aspectelor de conformitate, nu asupra evaluării impactului potențial al unei strategii. Aceasta este o diferență esențială între formă (faptul că o strategie va îndeplini o cerință formală) și fond (arătând exact cum o strategie generează un anumit impact) - După fiecare evaluare pe principiul "patru ochi", o echipă de supraveghere ar putea reevalua și compara toate cerile pentru a se asigura că evaluatorii au efectuat o evaluare corectă (dacă permite timpul) - Solicitările de clarificare au permis unor solicitanți să prezinte noi documente care au afectat evaluarea inițială. Unii solicitanți au decis să prezinte documente suplimentare, alții nu. Unii evaluatori au fost mai stricți în solicitarea clarificărilor, alții nu au fost. Există îngrijorarea că cei care au fost rugați să prezinte clarificări au avut un avantaj neloial. Este necesar un tratament egal pentru toți solicitanții. Strategic - Criteriul vag - "reprezentare echitabilă" - ar trebui să se definească termenul mai precis pentru a asigura o evaluare obiectivă, în special pentru că la E3 au fost date note de la 1 la 10. Solicitarea de CV-uri ale conducerii GAL-urilor nu este o garanție a reprezentării echitabile; ar trebui să se ia în considerare și alți indicatori privind cât de echitabil este procesul de consultare - Clarificarea termenilor precum "măsuri" și "intervenții" în cadrul evaluării coerenței planului de acțiune - Grilă neclară privind "durabilitatea" - simpla implicare a sectorului privat nu este o garanție a durabilității unei intervenții. De exemplu, inițiative precum "frigiderul comunității" trebuie să demonstreze cine și cum va finanța această intervenție în absența finanțării UE. Nici acest ghid, nici grila de evaluare nu solicită acest nivel de detaliere Operațional - Intervențiile inovatoare nu au fost cu adevărat inovatoare, în majoritatea cazurilor. Majoritatea solicitanților au folosit exemplele 24 Faza de evaluare Puncte de vedere cheie furnizate de ghidul beneficiarului (de exemplu, frigiderul comunității) pentru a evita riscul de a primi un scor mai mic dacă s-ar abate de la inovațiile propuse. Utilizarea exemplului de referință arată că intervențiile nu sunt într-adevăr adaptate nevoilor comunității locale. - Indicatorii de performanță nu au fost proiectați corespunzător, chiar și în ghidul beneficiarului (de exemplu, un indicator referitor la sănătatea generală a populației, care nu este un indicator SMART - specific, măsurabil, acționabil, realist și limitat în timp). Din nou, ghidul beneficiarului și grila de punctaj nu au fost pe deplin corelate: primul document nu cere solicitanților să explice modul în care aceștia măsoară indicatorii, al doilea document îi punctează/sancționează în funcție de metodele de măsurare a indicatorilor (cei mai mulți nu aveau detalii despre metodele de măsurare) - Nu se insistă suficient asupra capacității GAL-ului de a pune în aplicare SDL - Criteriul bugetar este mai potrivit la eligibilitate (da/nu) decât la nivel operațional (E3) 25 IV. Concluzii generale și pașii următori 40. Odată cu finalizarea etapei de evaluare, POCU 5.1 se va îndrepta acum spre finanțarea propunerilor de proiecte individuale din cadrul fiecărei strategii de dezvoltare locală aprobate, dar rămân două riscuri-cheie. Primul risc este acela că strategiile aprobate sunt ancorate insuficient în comunitățile lor, din cauza proiectării lor prea accelerate și consultărilor publice în mod evident insuficiente. Acest lucru înseamnă că unele intervenții vor fi finanțate și România va putea atinge anumite rezultate și obiective de absorbție, însă impactul proiectelor poate rămâne limitat, în special în comparație cu nevoile de dezvoltare și integrare cu care se confruntă comunitățile marginalizate din întreaga țară. Al doilea risc este ca inclusiv strategiile bine pregătite (pe hârtie) pot avea mecanisme inadecvate pe teren pentru proiectarea și implementarea intervențiilor propuse. Angajarea eficientă a comunității necesită o perioadă de pregătire îndelungată pentru a pune bazele unor parteneriate locale puternice și bazate pe încredere între toate părțile interesate, iar activitățile de implicare a comunității ar trebui să continue mai mult decât oricând pentru a asigura implementarea cu succes a strategiilor de dezvoltare locală. 41. Ambele riscuri menționate mai sus pot fi atenuate în mod eficient prin furnizarea de asistență tehnică în aval către beneficiari. Constatările indică nevoia de a ajuta beneficiarii să proiecteze și să implementeze intervenții în conformitate cu strategiile propuse și cu obiective și cerințe mai largi ale DLRC. GAL-urile vor necesita probabil mult sprijin și ajutor în cursul următoarelor etape ale programului, care vor include aspecte tehnice foarte complexe (de exemplu, documentația tehnică, cererile de rambursare, gestionarea fluxurilor de numerar, gestionarea adecvată și monitorizarea indicatorilor de performanță etc.). Echipa Băncii Mondiale este pregătită să discute despre potențialul de sprijin pentru câteva GAL-uri selectate, în conformitate cu activitățile din Pilonul III ("Sprijinirea proiectării și punerii în aplicare a apelurilor de propuneri pentru POCU") stabilite în acordul RAS. 26 Anexa 1: Prezentări ateliere de lucru 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 Anexa 2: Exemple de termeni de referință pentru selectarea evaluatorilor INVESTIȚII ÎN CREȘTEREA INCLUSIVĂ DIN ROMÂNIA SPRIJINIREA IMPLEMENTĂRII PROGRAMULUI OPERAȚIONAL CAPITAL UMAN DIN ROMÂNIA (POCU) 2014-2020 P-162775 TERMENI DE REFERINȚĂ PENTRU EXPERT CONTEXTUL ACTIVITĂȚII Rata sărăciei în România rămâne cea mai ridicată în UE și progresele înregistrate în reducerea sărăciei au fost limitate; în 2015, în timp ce se lansa perioada de finanțare UE 2014-2020, țara a avut a doua cea mai mare pondere a persoanelor sărace din UE, cu 37,4% din populație în situație de risc de sărăcie și excluziune socială (AROPE). Populația romă, în special, se confruntă cu sărăcie, lipsuri și provocări sistemice în accesarea serviciilor de bază, cu o rată a ocupării forței de muncă estimată la 30%. Cota românilor aflați în situație de risc de sărăcie înainte de transferurile sociale a crescut ușor în ultimii ani, de la 28% în 2012 la 28,5% în 2014. Ponderea riscului sărăciei după transferurile sociale a înregistrat o creștere și mai accentuată, de la 22,6% în 2012 până la 25,4% în 2014. În 2009 a fost lansată o reformă cuprinzătoare a sistemului de asistență socială din România, necesară pentru continuarea progresului în reducerea sărăciei, dar implementarea a fost lentă. În ultimii patru ani, guvernul a crescut transferurile sociale, dar multe dintre acestea nu au fost bine orientate. Principalele disparități de dezvoltare continuă să prevaleze între zonele urbane și cele rurale. 46% din populația României trăiește în zonele rurale și având în vedere amploarea anumitor provocări, impactul decalajului rural-urban împiedică realizarea obiectivelor naționale de dezvoltare economică și socială. Deși s-au înregistrat progrese în anumite domenii, parțial cu utilizarea fondurilor UE, zonele rurale rămân mult în urma zonelor urbane în ceea ce privește reducerea sărăciei, ocuparea forței de muncă și educația, accesul la servicii și infrastructura de bază. În calitate de beneficiar major al Fondurilor Europene Structurale și de Investiții (FESI), România va primi până la 31 de miliarde de EURO pentru perioada 2014-2020, echivalentul a 2,6% din PIB-ul anual și 53% din investițiile publice naționale preconizate în zonele susținute de Fondurile ESI. În timp ce se ocupa de închiderea ciclului de programare UE 2007-2013, Guvernul a înregistrat întârzieri în pregătirea pentru perioada 2014-2020 și în îndeplinirea condițiilor ex-ante necesare accesării fondurilor UE. Mecanismul cheie de finanțare care vizează investițiile în capitalul uman - protecția socială și piața forței de muncă, sănătatea și educația - intră sub incidența Programului Operațional Capital Uman (POCU) în perioada de programare 2014-2020. Programul a primit o alocare de 4,7 miliarde de EURO din Fondul Social European (FSE), care sprijină proiectele legate de ocuparea forței de muncă în întreaga Europă și investește în capitalul uman al Europei - lucrătorii, tinerii și toți cei care caută un loc de muncă. Obiectivele cheie ale programului operațional (PO) sunt îmbunătățirea șanselor de angajare; promovarea educației și formarea pe toată durata vieții; sporirea incluziunii sociale; contribuția la combaterea sărăciei; și îmbunătățirea serviciilor publice. Programul Operațional este structurat în cadrul a șapte axe prioritare, 61 acoperind obiective specifice care contribuie la obiectivul său general - investițiile în capitalul uman. Fiecare arie prioritară se concentrează pe finanțarea proiectelor care sunt evaluate în urma apelurilor de propuneri. Propunerile sunt de două tipuri - competitive și necompetitive. Apelurile necompetitive se adresează administrației centrale și se concentrează asupra politicii naționale; cele competitive sunt destinate beneficiarilor din administrația locală, ONG-uri, asociații, sindicate și alte entități private. Administrația generală a POCU revine Autorității de Management (AM) care acoperă proiectarea și lansarea apelurilor de propuneri, evaluarea propunerilor de proiecte și sprijinirea implementării proiectelor prin asistență tehnică atât pentru PO, cât și asistență acordată beneficiarilor și solicitanților de proiecte. În coordonarea AM sunt organismele intermediare (OI) - acestea sunt opt agenții regionale și două OI-uri din cadrul ministerelor educației și muncii. În acest context, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor UE din partea Guvernului României a solicitat sprijinul Băncii Mondiale printr-un acord (pe o perioadă de 3 ani) de servicii de asistență tehnică rambursabile (RAS) pentru susținerea administrării (ex. pregătirea, punerea în aplicare, monitorizarea și evaluarea) programului operațional capital uman pentru perioada de programare 2014-2020. Ca răspuns la această solicitare, echipa băncii intenționează să desfășoare un program de lucru de 3 ani, construit pe următoarii trei piloni: Pilonul I: Susținerea implementării POCU prin reforme instituționale și procedurale la nivelul Autorității de Management (AM) și a Organismelor Intermediare (OI); Pilonul II: Susținerea și îmbunătățirea procesului de evaluare și apreciere a propunerilor de proiecte pentru POCU; Pilonul III: Îmbunătățirea proiectării și implementării cererilor de propuneri pentru POCU. RESPONSABILITĂȚILE EXPERTULUI Expertul va îndeplini următoarele sarcini: a) Va fi implicat în activitatea de evaluare a strategiilor de dezvoltare locală în contextul POCU OS 5.1. după cum urmează: • Evaluarea studiului de referință va fi efectuată în conformitate cu criteriile E1 (anexate), pe baza documentelor aferente Studiului de referință și ale micro-bazei de date primare, primite de la GAL (Grupul de Acțiune Locală); • Evaluarea parteneriatului va fi efectuată în conformitate cu criteriile E2 (anexate), pe baza documentelor depuse de solicitanți și, eventual, prin verificări/verificări telefonice și/sau prin e-mail. Rezultatul evaluării va consta în elaborarea Raportului de Evaluare care va rezuma modul în care a fost realizat procesul de motivare a partenerilor locali și mobilizarea comunităților marginalizate. Raportul va fi trimis/înaintat Comitetului Comun de Selecție - CCS, pentru a oferi suport pentru evaluările făcute de membrii CCS. b) Va contribui la alte documente rezultate (outputs) cu conținut referitor la evaluarea strategiilor de dezvoltare locală în cadrul OS 5.1, după caz. 62 CONDIȚII CONTRACTUALE Angajamentul durează 20 de zile, începând cu data de 15 noiembrie 2017 până la 31 ianuarie 2018. Pe baza termenilor de referință, onorariul zilnic propus este ... RON/zi, net, fără impozitele datorate, pe baza rezultatelor finale. Expertul va raporta către Sandor Karacsony, Specialist în Protecție Socială, GSP03 (TTL) și Manuel Salazar, Specialist în Protecție Socială, GSP03 (co-TTL). STUDII ȘI EXPERIENȚĂ Se așteaptă ca fiecare expert să aibă: • Diplomă în economie, științe sociale sau politice, inginerie sau o disciplină conexă, cu cel puțin 6 ani de experiență profesională în domeniul studiilor; • Cel puțin 6 ani de experiență profesională în administrația publică centrală, regională sau locală din România; • Experiență specifică în pregătirea, evaluarea și/sau implementarea strategiilor sau proiectelor de dezvoltare centrală, locală și regională; • Abilități excelente de scriere și comunicare; • Familiarizare strânsă cu politicile românești și europene privind protecția socială, ocuparea forței de muncă, educația, sănătatea și asistența socială, infrastructura, mediul de afaceri; • Stăpânirea limbii române și engleză. LIMITĂRI Pe durata contractului STC, expertul sau membrii apropiați ai familiei acestuia nu pot avea o cerere nouă sau în așteptare pentru finanțare în cadrul apelului de propuneri din cadrul Programului Operațional Capital Uman (POCU), fie ca solicitant individual, fie ca angajat, proprietar, director sau membru al oricărei entități juridice care solicită finanțare. În plus, expertul sau membrii apropiați ai familiei nu pot fi angajați sau nu pot avea interese financiare în următoarele: (i) entități care sunt beneficiari sau parteneri ai strategiilor de dezvoltare locală evaluate în cadrul POCU OS 5.1 și 5.2; (ii) orice proiecte finanțate în cadrul POCU OS 5.1 și SO 5.2; (iii) proiecte care provin din sau sunt rezultatul strategiilor de dezvoltare locală finanțate în cadrul oricărei axe prioritare a POCU sau a altui program operațional. Soții/partenerii, părinții, copiii și frații sunt considerați membri apropiați ai familiei. 63 Anexa 3: Procese verbale ale întâlnirilor între membrii echipei băncii și omologii din partea clienților PROCES-VERBAL AL ÎNTÂLNIRII DATA: 27 Octombrie 2017 LOCUL DESFĂȘURĂRII: Sediul AM, Fonduri UE PARTICIPANȚI Echipa BĂNCII MONDIALE: Alina Petric, Sandor Karacsony, Florian Găman, Emanuel Răuță Echipa AUTORITĂȚII DE MANAGEMENT: Daniel Chițoi, Carmen Sandu, Cornelia Parleteanu, Irina Nichifor, Alina Mirea, Ioana Maria Ciocoiu SUBIECTE CHEIE ABORDATE • Apeluri referitoare la strategiile de dezvoltare locală, OS 5.1 TEME PRINCIPALE DISCUTATE Evaluarea strategiilor de dezvoltare locală/SDL (zone cu populație de peste 20.000) - apel 5.1 Fundal: - În timpul întâlnirilor anterioare, Beneficiarul a solicitat sprijin pentru date, parteneriat și evaluare strategică și operațională Probleme: - Necesitatea de a avea procedura internă de evaluare aprobată intern de către client; contribuția experților BM și sugestiile acestora se bazează și se încadrează în procedura internă; - Ambele părți sunt de acord că,pe baza schiței procedurii simplificate, calendarul pentru evaluare este extrem de restrâns. Evaluarea datelor și parteneriatelor (4 - 13 decembrie, acoperă 7 zile lucrătoare), evaluarea strategică și operațională (14 - 22 decembrie, acoperă 7 zile lucrătoare). Rezultatele finale ale evaluării vor fi făcute publice pe 29 decembrie; - Solicitarea de clarificări se va face printr-un singur punct, prin intermediul secretariatului CCS. Evaluatorii de date și parteneriat vor trimite clarificări CCS până la 6 decembrie. Solicitanții au 3 zile pentru a răspunde. Dacă răspund mai repede, secretariatul va transmite răspunsurile către echipele de evaluare. Toate clarificările se vor încheia pe 12 decembrie. Echipele de evaluare au încă 2 zile pentru a închide și finaliza procesul de evaluare; - S-a discutat referitor la disponibilitățile experților și s-a ajuns la concluzia că experții pot fi utilizați în mod interschimbabil între cele 3 tipuri de evaluări - date, parteneriate și evaluare strategică și operațională, dar vor evalua diferite SDL. Această alocare de SDL diferite va fi decisă de AM. Un singur expert poate fi calificat și are experiența necesară pentru a evalua datele, parteneriatele și strategiile și operaționale; - Termenii de referință pentru profilul experților, definiți de BM, ar trebui să abordeze și să includă multiplele tipuri de expertiză privind cunoștințele despre date, despre cunoașterea parteneriatului etc., astfel încât experții să lucreze la verificările bazei de date SAU la evaluări SAU la evaluări ale parteneriatelor SAU o combinație a sarcinilor menționate mai sus; 64 Cerințe față de BM: - Furnizarea a 3 tipuri de expertiză: date, parteneriate și evaluatori ai SDL. Astfel, numărul experților BM care urmează să fie furnizați este în jur de 30 de persoane cu expertiză multiplă. Experții BM vor fi asociați în timpul evaluării cu personalul/evaluatorii AM; - Cursuri de formare pentru toate tipurile de experți, inclusiv pentru evaluatorii AM și OI; - AM se așteaptă să primească până la 70 de proiecte pentru strategii de dezvoltare locală. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor este 4 decembrie, cu finalizarea selecției până la 29 decembrie 2017; - Elaborarea și furnizarea termenilor de referință pentru evaluatori; - Propunerea unui model pentru raportul de evaluare a parteneriatului; - Să clarifice dacă BM sau Clientul acoperă costurile de deplasare pentru participanții la cursul de formare; Apel pe 5.2 - Revizuirea și actualizarea Ghidului pentru 5.2; CHESTIUNI DE CLARIFICAT ȘI ABORDAT: 1. Cerința din partea BM de a avea procedura de evaluare internă aprobată de entitatea responsabilă din cadrul MDRAPFE înainte de începerea procesului de evaluare, cu contribuția experților BM la date, parteneriate și evaluare; 2. În conformitate cu procedura simplificată primită prin e-mail pe 3 noiembrie, înțelegem că nu este necesară efectuarea evaluărilor la sediul Beneficiarului. Vă rugăm să confirmați. 3. Confirmați desfășurarea cursului de formare în data de 16 noiembrie pentru instruirea pe aspectele SDL: date, parteneriat și alte elemente de pe ordinea de zi care urmează a fi stabilite de comun acord; 4. Vă rugăm să confirmați termenul limită pentru revizuirea și actualizarea Ghidului pentru 5.2 în vederea lansării apelului; DOCUMENTE FURNIZATE DE CĂTRE AM - Procedura de evaluare (aprobată) DOCUMENTE FURNIZATE DE CĂTRE BM - Procesul-verbal al întâlnirii - ciornă Abrevieri OI - Organismul Intermediar SDL - Strategia de dezvoltare locală AM - Autoritatea de Management MDRAPFE - Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene AP - Axa prioritară OS - Obiectivul specific TR - Termeni de referință BM - Banca Mondială 65 PROCES-VERBAL AL ÎNTÂLNIRII DATA: 24 Noiembrie 2017 LOCUL DESFĂȘURĂRII: Sediul AM, Fonduri UE PARTICIPANȚI Echipa BĂNCII MONDIALE: Sandor Karacsony, Florian Găman, Emanuel Răuță, Adina Vințan, Iulian Bârsan Echipa AUTORITĂȚII DE MANAGEMENT: Ana-Maria Bușoniu, Irina Nechifor, Alina Mirea, Olivia Rusandu SUBIECTE CHEIE ABORDATE • Procesul de evaluare a strategiilor de dezvoltare locală, OS 5.1 TEME PRINCIPALE DISCUTATE 1. Aspecte logistice: Fundal: • Termenul limită pentru depunerea cererilor pentru strategiile de dezvoltare locală este luni, 4 decembrie 2017, ora 16.00. • O echipă a Băncii Mondiale va fi prezentă la biroul AM luni, 4 decembrie 2017, ora 17.00 și va prelua, printr-o declarație semnată (proces-verbal), cererile depuse până la termenul limită. • Experții Băncii Mondiale vor efectua evaluarea datelor și a parteneriatelor la sediul Băncii Mondiale pe 5 și 6 decembrie și vor continua lucrările la biroul MDRAPFE (strada Ion Mihalache nr. 15-17) începând cu data de 7 decembrie (nu există programul de lucru impus la sediul AM). În paralel cu evaluarea datelor și parteneriatului, pe 5 și 6 decembrie, AM va efectua evaluarea eligibilității. • Programul de lucru nu este limitat de timp și experții au acces liber la sediul în care se desfășoară evaluarea; Procesul de evaluare: - Evaluarea a 70 SDL, estimativ, între 4-31 decembrie; - S-a solicitat BM punerea la dispoziție a 6 experți (numărul provizoriu care se poate schimba pe baza numărului de cereri primite) pentru evaluarea operațională și strategică. Numărul total al experților BM este de 38; lista nominală va fi furnizată AM în săptămâna începând cu 27 noiembrie. Pe baza acestei liste nominale, experții vor avea acces la sediu la data de 7 decembrie. - Aspecte juridice: ➢ Experții BM au semnat regulile de confidențialitate și de conflict de interese ale BM și nu vor semna alte documente suplimentare la sediul MDRAPFE. ➢ Link-ul către politica de acces la informații a Băncii Mondiale: https://policies.worldbank.org/sites/ppf3/PPFDocuments/Forms/DispPage.aspx?docid=3693 o Secțiunea III, B. Alineatul 2. (g): Norma BM care interzice divulgarea informațiilor confidențiale furnizate de client. Având în vedere faptul că datele și informațiile referitoare la POCU 5.1 sunt furnizate echipei BM de către AM în mod confidențial, 66 întreaga echipă a Băncii Mondiale - inclusiv evaluatorii BM care sunt angajați drept experți pe termen scurt - au obligația strictă de a trata informațiile ca fiind confidențiale. o "Informații furnizate de țările membre sau terțe părți în baza încrederii. Banca are obligația de a proteja informațiile pe care le primește în mod confidențial. Astfel, Banca nu oferă acces la informațiile furnizate de către o țară membră sau o terță parte în baza înțelegerii confidențialității, fără acordul expres al acelei țări membre sau al acelei terțe părți." o Paragrafele privind confidențialitatea și conflictele de interese semnate de evaluatorii BM sunt atașate la procesul-verbal al întâlnirii. - Logistica stabilită: ➢ Solicitările SDL vor fi preluate de către o echipă a BM, de la biroul AM, pe 4 decembrie, ora 17.00, printr-o declarație semnată. Echipa BM va primi câte un CD pentru fiecare solicitare. o Echipa BM va distribui solicitările evaluatorilor. Pe 5 decembrie, BM va furniza Secretariatului JSC lista nominală de evaluatori pentru fiecare SDL. o USB-urile vor fi folosite în cazul în care laptopurile experților nu pot citi CD-ROM-uri ➢ Dna Ana Maria Busoniu va fi prezentă la biroul BM, pe 5 decembrie, ora 8:30, pentru a deschide procesul de evaluare. ➢ Evaluarea datelor și parteneriatelor, de către experții BM: în perioada 5 - 6 decembrie 2017, biroul BM o În cazul clarificărilor - solicitările de clarificări sunt trimise solicitanților pentru fiecare strategie în urma evaluării. Nu va fi nevoie să așteptați până când toate strategiile vor fi evaluate și procesul va fi închis. Termenul limită pentru finalizarea procesului de evaluare pentru această etapă este 6 decembrie, ora 20:00. o Răspunsul la clarificări va fi primit în perioada 7 - 12 decembrie o În cazul în care nu este necesară clarificarea, grila de evaluare va fi semnată și trimisă secretariatului CCS, cu mențiunea "admis"/"respins". Documente rezultate (outputs): pentru fiecare strategie, o grilă de evaluare pentru date, o grilă de evaluare pentru parteneriat semnate de ambii evaluatori. Grila finală pentru fiecare cerere SDL va fi completată de Secretariatul CCS. o Grilele de evaluare semnate și formularele de solicitări de clarificări vor fi trimise la MDRAPFE de îndată ce acestea vor fi finalizate. Termenul final este 6 decembrie, până la sfârșitul zilei. ➢ La data de 7 decembrie, ora 9:00, experții BM vor sosi și vor continua evaluarea la sediul AM (sediu); este necesar să se clarifice ce tip de expertiză în procesul de evaluare este necesar și după data de 7 decembrie. Cerințe față de BM: - Lista nominală a evaluatorilor BM (până săptămâna următoare) - Coordonare strânsă cu echipa MDRAPFE pe parcursul întregului proces 2. Aspecte de conținut: 67 • Criteriile de evaluare strategică și operațională (E3) trebuie discutate pentru a avea o abordare comună; săptămâna viitoare, va avea loc o întâlnire privind criteriile E3, cu Daniel Chițoi. Cerințe față de BM: - Urmărirea stabilirii criteriilor pentru întâlniri CHESTIUNI DE CLARIFICAT ȘI ABORDAT SĂPTĂMÂNA VIITOARE: 5. Stabilirea procesului final de evaluare a criteriilor 6. Stabilirea unei întâlniri privind SO 5.2 7. Manualul evaluatorilor/Metodologia actualizată și unitară - experții Băncii Mondiale vor oferi sugestii (inputs) la aceste manuale/ghiduri pentru a susține și a informa alte evaluări - care vor fi discutate cu Vlad Rovințescu și cu echipa; DOCUMENTE FURNIZATE DE CĂTRE AM - Metodologia actualizată pentru procesul de evaluare - Declarația legală care trebuie semnată la primirea pachetului care include cererea (proces- verbal) DOCUMENTE FURNIZATE DE CĂTRE BM - Procesul-verbal al întâlnirii-ciornă Abrevieri SDL - Strategia de dezvoltare locală AM - Autoritatea de Management OS - Obiectivul specific BM - Banca Mondială PROCES-VERBAL AL ÎNTÂLNIRII DATA: 28 Octombrie 2017 LOCUL DESFĂȘURĂRII: Sediul BM PARTICIPANȚI Echipa BĂNCII MONDIALE: Alina Petric, Florian Găman, Emanuel Răuță, Adina Vințan, Iulian Bârsan Echipa AUTORITĂȚII DE MANAGEMENT: Daniel Chițoi SUBIECTE CHEIE ABORDATE • Ultimele clarificări privind procesul de evaluare a strategiilor de dezvoltare locală, OS 5.1 TEME PRINCIPALE DISCUTATE Aspecte cheie și acțiuni necesare: • Alocarea experților BM pe etape de evaluare: ➢ 6 experți pentru etapa E0 (administrativă și eligibilitate) - se vor alătura evaluatorilor AM POCU la sediul lor (Ion Mihalache nr.15-17) pe 5 și 6 decembrie; ➢ 32 de experți (date și parteneriate) - vor evalua la sediul BM pe 5 și 6 decembrie; ➢ Toți cei 38 de experți se vor alătura evaluatorilor AM la sediul AM pentru E3 (strategică și operațională) pe 7 decembrie; 68 • Modelul de raport pentru evaluarea parteneriatelor: ➢ Va fi finalizat în această săptămână și versiunea finală va fi convenită pe data de 4 Decembrie; • Clarificarea criteriilor incluse în evaluarea strategică și operațională: ➢ Echipa BM va finaliza săptămâna aceasta, iar criteriile finale vor fi convenite pe 7 decembrie; • Declarația privind confidențialitatea datelor și conflictul de interese: ➢ Având în vedere că experții BM nu vor semna alte documente suplimentare, o opțiune pentru AM este să includă un paragraf în Metodologia de Evaluare, referitor la faptul că o parte a activității de evaluare este susținută printr-un acord de RAS cu BM care include toate regulile privind confidențialitatea datelor. Acesta este un lucru care trebuie luat în considerare de către Comitetul de evaluare și va fi discutat săptămâna aceasta cu Alina și Irina. • Clarificările finale și elementele de ultimă oră (dacă există) vor fi discutate pe 4 decembrie împreună cu echipele noastre comune atunci când SDL va fi predată (Florian și Emanuel); • Termenul limită pentru feedback pentru Ghidul 5.2 este de 8 decembrie. DOCUMENTE FURNIZATE DE CĂTRE AM - DOCUMENTE FURNIZATE DE CĂTRE BM - Procesul-verbal al întâlnirii-ciornă Abrevieri SDL - Strategia de dezvoltare locală AM - Autoritatea de Management AP - Axa prioritară RAS - Servicii de Asistenţă Tehnică Rambursabile OS - Obiectivul specific BM - Banca Mondială 69 Anexa 4: Lista participanților la cursul de formare EVALUARE ȘI SELECȚIE STRATEGII DE DEZVOLTARE LOCALĂ 16 NOIEMBRIE, BUCUREȘTI, Banca Mondială, et. 11 Nume Titlu/Instituție Contact Semnătura 1 Daniel CHIȚOI Direcția Generală daniel.chițoi@fonduri-ue.ro Prezent Programe Europene Capital Uman 2 Ioan Daniel POPA Direcția Generală daniel.popa@fonduri-ue.ro prezent Programe Europene Capital Uman 3 Mihaela TEODORU Direcția Generală mihaela.teodoru@fonduri-ue.ro Prezent Programe Europene Capital Uman 4 Clarisa PINTE Direcția Generală clarisa.pinte@fonduri-ue.ro Prezent Programe Europene Capital Uman 5 Mădălina VĂLEAN Direcția Generală madalina.valean@fonduri-ue.ro Prezent Programe Europene Capital Uman 6 Carmen SANDU Direcția Generală carmen.sandu@fonduri-ue.ro Prezent Programe Europene Capital Uman 7 Ioana MAREȘ Direcția Generală Ioana.mares@fonduri-ue.ro Prezent Programe Europene Capital Uman 8 Raluca IROFTI Direcția Generală raluca.irofti@fonduri-ue.ro Prezent Programe Europene Capital Uman 9 Bogdan BERCEA Direcția Generală bogdan.bercea@fonduri-ue.ro Prezent Programe Europene Capital Uman 10 Ioana APOSTOL Direcția Generală ioana.apostol@fonduri-ue.ro Prezent Programe Europene Capital Uman 11 Susana GEORGIU Direcția Generală susana.georgiu@fonduri-ue.ro Prezent Programe Europene Capital Uman 12 Silvia MARIN Organismul silvia.marin@fsesudmuntenia.ro Prezent Intermediar Sud Muntenia 13 Iosua ENEA Organismul iosua.enea@fsesudmuntenia.ro Prezent Intermediar 14 Elena Grațiela Sud Muntenia Organismul gratiela.mitea@fsesudmuntenia.ro Prezent MITEA Intermediar Sud Muntenia 70 15 Sorin DRĂGAN Organismul sorin.dragan@fsesudmuntenia.ro Prezent Intermediar 16 Janina VLĂDOI Sud Muntenia Organismul Janina.vladoi@oiposdrubi.ro Prezent Intermediar 17 Nicoleta BULGARU București Organismul-Ilfov Nicoleta.bulgaru@oiposdrubi.ro Prezent Intermediar 18 Marina SERBESZKI București Organismul-Ilfov Mariana.serbeszki@oiposdrubi.ro Prezent Intermediar 19 Mircea TIRU București Organismul-Ilfov Mircea.turi@oiposdrubi.ro Prezent Intermediar 20 Sabina BĂLAN București Organismul-Ilfov sabina.balan@fsesudest.ro Prezent Intermediar 21 Adriana CHELARU Sud – Est Organismul adriana.chelaru@fsesudest.ro Prezent Intermediar 22 Dragoș NIȚĂ Sud – Est Organismul dragos.nita@oirsvfse.ro Prezent Intermediar 23 Georgeta Alina Sud – Vest Oltenia Organismul alina.stancu@oirsvfse.ro Prezent STANCU Intermediar 24 Beatrice Daniela Sud – Vest Oltenia Organismul beatrice.ivanescu@oirsvfse.ro Prezent IVĂNESCU Intermediar 25 Corina Elena PREDA Sud – Vest Oltenia Organismul corina.udila@oirsvfse.ro Prezent Intermediar 26 Steluța JALIA Sud – Vest Direcția Oltenia Generală steluta.jalia@mdrap.ro Prezent Programul Operațional Regional 27 Veronica STANCU Direcția Generală veronica.stancu@mdrap.ro Prezent Programul Operațional Regional AMPOR 28 Diana GRUIA Direcția Generală diana.gruia@mdrap.ro Prezent Programul Operațional Regional 29 Monica JORJ Agenția de Dezvoltare monica.jorj@adrcentru.ro Prezent Regională Centru 30 Andra STĂNILĂ Agenția de Dezvoltare andra.stănilă@adrcentru.ro Prezent Regională Centru 31 Izabella Agenția de Dezvoltare igradinescu@adrnordest.ro Prezent GRĂDINESCU Regională Nord - Est 32 Sorin GRIGORESCU Agenția de Dezvoltare sgrigorescu@adrnordest.ro Prezent Regională Nord - Est 33 Mirela CHIVU Agenția de Dezvoltare mirela.chivu@adrse.ro Prezent Regională Sud - Est 34 Diana GRADEA Agenția de Dezvoltare diana.gradea@adrse.ro Prezent Regională Sud - Est 71 35 Ioana TABACARU Agenția de Dezvoltare Ioana.tabacaru@ard-vest.ro Prezent Regională Nord – Vest 36 Mirela BIRIS Agenția de Dezvoltare Mihaela.biris@nord-vest.ro Prezent Regională Nord - Vest 37 Mihaela ISPAS Agenția de Dezvoltare Mihaela.ispas@adrbi.ro Prezent Regională București- Ilfov 38 Paul SANDU Agenția de Dezvoltare Paul.sandu@adrbi.ro Prezent Regională București- Ilfov 39 Marie Jeanne Direcția Generală mariejeanne.ghigea@fonduri- Prezent GHIGEA Programare, SMIS, ue.ro Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene - Unitatea pentru Politici Europene și de Coeziune Socială 40 Alina MURAR Direcția Generală alina.murar@fonduri-ue.ro Prezent Programare, SMIS, Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene - Unitatea pentru Politici Europene și de Coeziune Socială 41 Loredana Direcția Generală loredana.constantin@fonduri- Prezent CONSTANTIN Programare, SMIS, ue.ro Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene - Unitatea pentru Politici Europene și de Coeziune Socială 42 Maria ILIE Direcția Generală maria.ilie@fonduri-ue.ro Prezent Programare, SMIS, Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene - Unitatea pentru Politici Europene și de Coeziune Socială 43 Delia Elena POPA Direcția Generală delia.popa@mdrap.ro Prezent Dezvoltare Regională și Infrastructură 72 44 Alina FARCAȘ Direcția Generală alina.farcas@mdrap.ro Prezent Dezvoltare Regională și Infrastructură 46 Daniel VÂLCEANU Direcția Generală daniel.valceanu@mdrap.ro Prezent Dezvoltare Regională și Infrastructură 47 Irina NICHIFOR Direcția Generală irina.nichifor@fonduri-ue.ro Prezent Programare, SMIS, Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene – Direcția Analiză și Programare 48 Alina MIREA Direcția Generală alina.mirea@fonduri-ue.ro Prezent Programare, SMIS, Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene - Direcția Analiză și Programare 49 Gabriela Direcția Generală gabriela.constantin@fonduri-ue.ro Prezent CONSTANTIN Programare, SMIS, Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene - Direcția Analiză și Programare 50 Adrian BARBU Direcția Generală adrian.barbu@fonduri-ue.ro Prezent Programare, SMIS, Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene - Direcția Analiză și Programare 51 Oana ZET Direcția Generală oana.zet@fonduri-ue.ro Prezent Programare, SMIS, Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene – Direcția Analiză și Programare 52 Andreea TUDOR Direcția Generală andreea.tudor@fonduri-ue.ro Prezent Programare, SMIS, Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene – Direcția Analiză și Programare 53 Alin MIHAI Direcția Generală alin.mihai@fonduri-ue.ro Prezent Programare, SMIS, Coordonare Sistem și Evaluare Programe 73 Europene – Direcția Analiză și Programare 54 Ioana POPA Direcția Generală ioana.serpe@fonduri-ue.ro Prezent Programare, SMIS, Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene – Direcția Analiză și Programare 55 Mirela DOBRE Direcția Generală mirela.dobre@fonduri-ue.ro Prezent Programare, SMIS, Coordonare Sistem și Evaluare Programe Europene – Direcția Analiză și Programare 56 Catalina LUNGU Directia generala Catalina.lungu@mdrap.ro Prezent Programul Operational Regional 57 Ana Maria BUSONIU Directia Coordonare Anamaria.busoniu@fonduri-ue.ro Prezent Sistem 58 Miruna Banca Mondiala miruna@ase.ro Prezent MAZURENCU 59 Dragos PREDA Banca Mondiala Dragos.preda@gmail.com Prezent 60 Silvia PINTILII Banca Mondiala spintilii@worldbank.org Prezent 61 Andrei ZAMBOR Banca Mondiala azambor@worldbank.org Prezent 62 Iulian BARSAN Banca Mondiala ibarsan@worldbank.org Prezent 63 Alina PETRIC Banca Mondiala apetric@worldbank.org Prezent 64 Sandor KARACSONY Banca Mondiala skaracsony@worldbank.org Prezent 65 Adina VINTAN Banca Mondiala avintan@worldbank.org Prezent 66 Florian GAMAN Banca Mondiala fgaman@worldbank.org Prezent 67 Emanuel RAUTA Banca Mondiala erauta@worldbank.org Prezent 68 Ruxandra Interpret ruxandragrigorescu@gmail.com Prezent GRIGORESCU 69 George MATEESCU Banca Mondiala George.mateescu.vn@gmail.com Prezent 70 Constantin GATIN Banca Mondiala Constantingatin@yahoo.com Prezent 74 Anexa 5: Modelul pentru raportul de evaluare a parteneriatului (în română) RAPORTUL DE PARTENERIAT Raportul de evaluare a parteneriatului/modalității în care s-a făcut animarea partenerilor locali și de mobilizare a comunităților marginalizate va avea următorul conținut. 1. Evaluarea aranjamentelor organizaționale dezvoltate de GAL pentru a facilita participarea comunitară (spre exemplu: , etc.); Se vor mentiona: - proceduri interne de lucru - numărul și tipul activităților de comunicare - numar fișelor de post si denumirea posturilor - număr noi membri AGA atrași ca urmare a activităților de animare 2. Evaluarea activităților de animare a partenerilor locali – societate civilă și sector privat; Descrierea pașilor realizați pentru animarea/mobilizarea societății civile și a sectorului privat. 3. Evaluarea activităților de animare a partenerilor locali – instituții publice; Descrierea pașilor realizați pentru animarea/mobilizarea instituțiilor publice 4. Evaluarea activităților de mobilizare, facilitare, informare a comunității marginalizate, mai ales a zonei/zonelor marginalizate; Descrierea pașilor realizați pentru animarea/mobilizarea comunității marginalizate. 5. Evaluarea utilizării unor metode inovative de implicare activă a membrilor comunității marginalizate în procesul de elaborare a SDL. Prezentarea metodelor inovative de implicare activă a membrilor comunității marginalizate, folosite de GAL în procesul de elaborare a SDL 75